Agentia pentru Protectia Mediului - RAPORT DE …apmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/SEA-uri...Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis

Ing. Brăiescu Gheorghe, evaluator de mediu, Raport de mediu la P.U.G. Comuna Rusii Munti

RAPORT DE MEDIU PENTRU

„REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA RUSII MUNTI SI LOCALITATILE

APARTINATOARE”, JUD. MURESBENEFICIAR : PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES

Consiliul Local al Comunei Rusii Munti

TEMEI LEGAL: H.G. 1076/2004, Art. 5, alin. 2, lit. a,bDECIZIA DE INCADRARE APM MURES, NR. 3284/04.06.2013

ELABORATOR RAPORT DE MEDIUIng. Brăiescu Gheorghe

Evaluator/Auditor de MediuAtestat RM; RIM; BM din 14/04/2011Valabil până la data de 14/04/2016

NOIEMBRIE 2013

1


CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării PUG.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.

4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG.

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUG şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii PUG.

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUG.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

10. Descrierea măsurilor pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG RUSII MUNTI.

11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei.

2


RAPORT DE MEDIU PENTRU

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA RUSII MUNTI SI LOCALITATILE

APARTINATOARE”

BENEFICIAR : PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti

AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI RUSII MUNTI, JUD. MUREȘ;PROIECTANT GENERAL: INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI

Sucursala URBANPROIECT

Autorul atestat al raportului de mediu: ing. Gheorghe Brăiescu

Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ

TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

Nota: Datele tehnice privind PUG Rusii Munti au fost preluate din “MEMORIUL GENERAL”

al PUG-ului, intocmit de INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI, Sucursala URBANPROIECT.

3

mailto:[email protected]


1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG Comuna Rusii Munti precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia, notiuni explicative.evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea

în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;

raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora

şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă;

Tabel cu abrevieri sau acronime utilizte în cadrul Raporului de mediu la PUG Rusii Munti.

4


Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis de catre

autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor

privind protectia mediului in planul sau in programul supus adoptarii.

Arii protejate – zone in care s-a pus la punct o serie de instrumente de gestionare

care sa raspunda cerintelor de supraveghere, protectie si asigurare a valorii ecologice a

spatiului natural.

Planuri si programe – planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de UE, ca si

orice modificari ale acestora, care:

- se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau

local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura

legislativa, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de

reglementare sau administrative.

Potential turistic deosebit – Totalitatea obiectivelor naturale si construite existente

intr-un anumit teritoriu, constituind elemente de mare atractivitate pentru diverse

categorii de vizitatori si oportunitati pentru valorificare prin organizarea corespunzatoare

a turismului.

Public – una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, in concordanta cu legislatia

sau cu practica nationala, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora.

Rezervatii naturale – Zone in care se asigura conditii naturale necesare protejarii

speciilor semnificative la nivel national, comunitatilor biotice sau caracteristicilor fizice

de mediu.

Poluarea atmosferica – Consta in modificarea compozitiei chimice a aerului datorata,

in principal, proceselor industriale, producerii energiei electrice si termice si circulatiei

autovehiculelor. Una din caracteristicile poluarii aerului in mediul urban consta in faptul

ca poate varia considerabil nu numai de la o localitate la alta dar si in interiorul aceleiasi

zone urbane.

Substante poluante – reprezinta acele substante rezultate in urma desfasurarii

activitatii economice sau de trafic rutier, emise in atmosfera, care, datorita caracterului

lor nociv, pot inrautatii calitatea aerului.

Titularul planului sau programului – orice autoritate publica, precum si orice

persoana fizica sau juridica care promoveaza un plan sau un program.

Zona protejata – Unitate teritoriala naturala sau construita, delimitata geographic

si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau construit.

Zona turistica – Unitate teritoriala delimitata, caracterizata printr-o mare complexitate

de resurse turistice, care pot genera dezvoltarea unor variate forme de turism.

5


CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RAPORTUL DE MEDIUIn context European, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la SEA

sunt:

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare la evaluarea efectelor asupra mediului aleanumitor P/P;- Protocolul privind SEA la Conventia privind impactul asupra mediului in contexttransfrontiera (Conventia de la Espoo).Directiva SEA 2001/42/CE la art. 1) are obiectivul declarat de a contribui la integrarea

considerentelor de mediu in elaborarea si adoptarea planurilor si programelor, in

vederea promovarii dezvoltarii durabile. Scopul Directivei SEA este acela de a asigura ca

efectele asupra mediului ale anumitor P/P sunt identificate in timpul elaborarii si inainte

de momentul adoptarii acestora. Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie

transpusa de statele membre in legislatia nationala, astfel s-a publicat HG 1076/2004

care stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite P/P. In concordanta cu

prevederile Directivei SEA, HG 1076/2004 prevede ca SEA este obligatorie pentru

anumite P/P si ca pentru alte P/P trebuie determinata necesitatea de a se supune SEA.

Prin Ord. 995/2006 s-a adoptat lista P/P care intra sub incidenta HG 1076/2004,

respectiv a planurilor pentru care trebuie realizata o evaluare de mediu, in aceasta lista

fiind inculse si planurile urbanistice generale.Directiva Habitate si Directiva Pasari au fost si ele transpuse in legislatia nationala care

prevede ca orice P/P care poate afecta in mod semnificativ o arie de protectie speciala

sau arie speciala de conservare, trebuie supus unei evaluari a mediului care sa tina

seama de obiectivele de conservare din aria respectiva. Etapele procedurii SEA sunt:

- Incadrarea;

- Definirea domeniului;

- Evaluarea P/P;

- Intocmirea RM privind efectele semnificative probabile ale propunerii de dezvoltare;

- Desfasurarea consultarilor cu privire la propunerea de dezvoltare si Raportului de

Mediu aferent (in aceasta etapa se consulta autoritatile de resort si publicul);

- Luarea in calcul a RM si a rezultatelor consultarii in procesul de luare a deciziei;

- Oferirea de informatii publice inainte si dupa adoptarea propunerii de dezvoltare

si prezentarea modului in care s-a tinut seama de rezultatele EM;

- Monitorizarea efectelor implementarii deciziei.

Pentru ca Directiva SEA (2001/42/EC), transpusa in legislatia nationala prin HG

1076/2004, se coreleaza cu alte Directive care privesc protectia mediului, prezenta

evaluare de mediu s-a raportat constant la aceste acte comunitare:

- Directiva Cadru Apa 2000//60/EC (WDF), care introduce notiunile de Program

6


de Masuri (sau de Amenajare) si Plan de Management Bazinal, pentru a coordona masurile privind calitatea apei in fiecare bazin;- Directiva privind nitratii 91/676/EC, care prevede Programe de Actiune pentruzonele amenintate de poluarea cu nitrati cauzata de agricultura; programele suntdirectionate catre introducerea anumitor practici agricole;- Directiva Cadru Deseuri 75/442/EC, care prevede Planuri de Management aleDeseurilor;- Directiva Cadru Aer 96/62/EC, care stipuleaza ca in zonele si aglomerari in carenivelul unuia sau mai multor poluanti depaseste anumite valori-limita, se impuneimplementarea unui Plan sau Program pentru atingerea valorilor-limita intr-uninterval de timp specificat;- Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologiceeuropene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoasteca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.Raportul de mediu s-a realizat in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva ConsiliuluiEuropean nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului

transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Continutul Raportului de Mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din

Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de

Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea demediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD,

2007).

RM a urmarit prezentarea aspectelor generale ale PUG, teritoriul acoperit, precum si

activitatile preconizate sa decurga din implementarea PUG, precum:

– stabilirea noilor folosinte ale terenului pentru dezvoltare si a regulilor privind

dimensiunea dezvoltarii si conformarea cu legislatia in vigoare;

– amenajarea si utilizarea terenului;

– dezvoltarea infrastructurii rutiere si de utilitati;

– modificari ale activitatilor economice care pot interveni intr-o sfera mai larga.

– In RM s-a facut prezentarea metodelor si tehnicilor utilizate in evaluarea de mediu,

corelarea obiectivelor PUG cu P/P relevante pentru acesta, s-au determinat aspectele

de mediu care trebuie evaluate din perspectiva elementelor cheie ale PUG si s-a

facut identificarea obiectivelor de mediu relevante.

7


A interesat cu predilectie analiza efectelor semnificative ale planului in zona, datorita

introducerii in intravilan de noi suprafete si schimbarii folosintei unor terenuri, efecte

asupra teritoriului administrativ, asupra componentelor mediului si in special asupra

zonelor protejate din arealul analizat. S-au urmarit problemele semnificative de mediu,

inclusiv starea actuala a mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul

implementarii PUG. S-au stabilit masurile de reducere si/sau intarire a efectelor

implementarii PUG asupra componentelor mediului si s-au facut recomandari in acest

sens, precum si s-a propus un program de monitorizare. Prin Raportul de Mediu s-au

sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii, insa s-au avut in vedere si consultarile

publicului si a autoritatilor de reglementare interesate. Pe baza analizei situatiei

existente, a modificarilor survenite in suprafata intravilanului si folosinta terenurilor, a

tendintelor constatate in inbunatatirea teritoriului cu bunuri publice de interes comun si

bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale si a cetatenilor de modernizare

si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic general stabileste directiile

evolutiei zonei analizate in concordanta cu alte programe si planuri astfel incat sa atinga

urmatoarele obiective:

- dezvoltare durabila a localitatilor (trup intravilan);

- cresterea nivelului de trai;

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;

- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin asigurarea

cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea apelor

uzate, depozitarea deseurilor, protectia solului. Planul urbanistic general impreuna cu

RLU aferent devine, dupa aprobare, ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe

baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul

localitatii.

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel

mai înalt nivel decizional, care facilitează, inca de foarte devreme, integrarea

considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea

masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileşte un cadru pentru evaluarea

ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica se aplica, de către unele state si la nivel de politici si chiar de

legislaţie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest sens, s-a

dezvoltat un instrument internaţional, pe care si România l-a semnat la Kiev in 2003,

Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe,

politici si legislaţie care pot face obiectul evaluării de mediu.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca măsura de precauţie, la nivel decizional

înalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o măsura destul de

8


limitativa si slaba, si in consecinţa, insuficienta. Aceasta, datorita momentului târziu in

procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, răspunsurile la

întrebările adresate la nivelul cel mai înalt, de tipul “ce fel de dezvoltare trebuie sa aibă

loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aibă loc” au fost, de cele mai multe ori,

nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea de mediu sau “evaluarea strategica de mediu” se aplica la cel mai înalt nivel

decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor, strategiilor si, evident

al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra

mediului si nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea

riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu

propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA)

cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi

elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a

raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor.

Procesul de programare a politicii de coeziune analizează şi propune intervenţii pentru

dezvoltare. Procesul SEA examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare

şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu

generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile

negative ale acestora asupra mediului. Ca atare, procesul de programare şi procesul SEA

urmează o logică similară, aceasta constituind baza abordării recomandate de

implementare a proiectului. În plus, SEA este un instrument cheie nu doar pentru

“ecologizarea” planurilor şi programelor (îmbunătăţirea acestora în corelaţie cu politica

de mediu), ci şi pentru îmbunătăţirea logicii şi consecvenţei generale ale acestora,

precum şi a şanselor de reuşită în cadrul obiectivelor generale ale politicii de coeziune,

furnizând legături intre procesele de planificare paralele (cum ar fi planificarea ex-ante

sau planificarea naţională strategică) şi contribuţia la dezvoltarea durabilă.

PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL COMUNA RUSII MUNTIDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:Au fost tratate următoarele probleme:

- Delimitarea clară a limitei administrative a teritoriului administrativ al Comunei Rusii

Munti;

- Stabilirea intravilanului localităţilor teritoriului administrativ;

9


- Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei

existente;

- Zonificarea intravilanelor, stabilirea zonelor funcţiunale;

- Stabilirea obiectivelor de utilitate publică, a monumentelor istorice cu zonele protejate

aferente;

- Valorificarea eficientă a potenţialului economic, uman, natural,

- Organizarea circulaţiei, dezvoltarea căilor de comunicaţii;

- Echiparea tehnico-edilitară.

Planul Urbanistic General are caracter de reglementare şi răspunde programului de

amenajare a teritoriului cât şi programului de dezvoltare a localităţii.

La elaborarea Planului Urbanistic General al teritoriului administrativ al comunei Rusii

Munti, au fost studiate următoarele lucrări, respectiv au fost culese date din următoarele

surse, conform „Memoriu General”:

PATN; PATJ Mureş; PUG anterior

DJS Mureş, Fişa localităţii pentru anii 2001 şi 2006

Reambularea Topografică

Strategia de Dezvoltare 2007 – 2013 Comuna Ruşii Munţi, judeţul Mureş

Date şi informaţii primite de la Primăria Ruşii-Munţi

Baza de date Tempo on line a Institutului Naţional de Statistică

Baza de date Lista firmelor din România - BorgDesign

INS, Anuarul Statistic al României 2001 şi 2006

INS, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 1992, 2002 şi 2011 – rezultate provizorii

INS, (2004), Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025

Studii: Studiu de fundamentare (realizator INCD URBAN-INCERC, sucursala URBANPROIECT)

Baza proiectării: Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi

completările ulterioare.

Principalele obiective ale PUG Comuna Rusii Munti:

Planul Urbanistic General, conform legii, are atât caracter director şi strategic, cât şi

caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,

constituind totodată baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de

dezvoltare. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de

dezvoltare urbană a administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie,

reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi

construcţiilor din Comuna RUŞII MUNŢI, judeţul Mures în perioada următorilor 5-10 ani.

10


În cadrul Planului Urbanistic General al Comunei RUŞII MUNŢI, judeţul Mures s-a

urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:

analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu şi în

cadrul localităţilor componente ale municipiului;

zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicarea posibilităţilor de

intervenţie prin reglementări corespunzătoare;

condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalitătilor, asigurarea

accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;

crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap;

utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;

extinderea controlată a zonelor construite;

protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;

asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile;

protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

Politica de dezvoltare spaţială a administraţiei comunei Rusii Munti, aduce ca date de

temă următoarelor probleme:

atragerea de investitori pentru crearea de noi locuri de muncă prin creşterea ofertei

comunei pentru investitori;

delimitarea zonelor de interes pentru reprezentativitatea comunei: zona centrală, zone

ale patrimoniului protejat, alte zone de interes;

dezvoltarea infrastructurii comunei;

modernizarea drumurilor şi intersecţiilor din intravilanul localităţilor comunei;

îmbunătăţirea condiţiilor de transport;

introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării şi pregătirea ofertei de

terenuri necesare dezvoltării economice;

rezervarea de terenuri pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare;

amenajarea depozitelor de deşeuri ecologice;

amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice.

stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor

arheologice reperate.

11


Pe termen scurt, Planul Urbanistic General cuprinde reglementări, la nivelul întregii

unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al

localităţii;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

Stadiul actual al dezvoltarii; Evolutia zonei; Scurt istoric(Conform Memoriului General al PUG)

Problema articulării celor patre sate între ele şi coordonarea în comună s-a realizat prin

viziunea unei dezvoltări durabile în direcţia patrimonială, cu valenţa aportului cultural şi

prin preocuparea protejării diversităţii, ameliorarea cadrului de viaţă şi permanenţa

valorilor ataşate mediului. Fundamentarea politicilor de dezvoltare spaţială şi de locuire

trebuie făcut în scopul păstrării amprentei tradiţionale şi a valorificării fondului existent.

Localitatea Rusii MuntiLocalitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin -

Piatra Neamț cât şi pe linia ferată Târgu Mureș - Deda. Comuna Ruşii-Munţi, judetul

Mureş, este aşezată în una din cele mai frumoase zone ale Transilvaniei, pe şoseaua DN

15, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa, la confluenţa munţilor Gurghiului cu Călimani.

Teritoriul comunei cuprinde sate aşezate pe malul drept şi stâng al Mureşului, respectiv

satele Morăreni, Maioreşti, pe malul drept, iar satul Sebeş fiind aşezat pe stânga

Mureşului. Satele din jur sunt:

La nord: Deda, pe malul drept al Mureşului Filea, pe malul stâng al Mureşului Pietriş,

pe malul drept al Mureşului

La sud: Aluniş, pe malul stâng al Mureşului Vălenii de Mureş, pe malul drept al

Mureşului şi în continuare, la o distantă de 5 km, se află comuna Brancoveneşti

La Vest: se află satele Dumbrava şi Râpa de Jos

Primele atestări privitoare la localitatea Ruşii-Munţi apar în perioada feudalismului

timpuriu. Cea mai veche atestare documentară în care apare localitatea Ruşii-Munţi se

află într-un act de donaţie datat din anul 1228. Un alt document în care se menţionează

localitatea Ruşii-Munţi datează din 14 decembrie 1319. În ceea ce priveşte localitatea

Ruşii-Munţi, ea diferă prin denumiri de la o perioadă la alta. Din datele recensămintelor

făcute între anii 1900-1999 rezultă că populaţia comunei Ruşii-Munţi a crescut de la

1413 locuitori în anul 1900 la 2597 locuitori în anul 1996, iar în anul 1999 a ajuns la

2305 locuitori.

12


MORĂRENI şi SEBEŞ Satul Morăreni şi Sebeş a aparţinut întotdeauna comunei Ruşii-Munţi.

Localitatea Morăreni ar avea început prin secolul XVI, prin colonizarea a 32 de familii de

iobagi aduşi de familiile aristocrate Kemeny şi Bethlen, după care satul s-a format pe

parcurs.

MAIOREŞTI Localitatea Maioreşti aparţine de teritoriul administrativ al comunei Ruşii Munţi şi este

situată în partea de SV a comunei. Satul Maioreşti aparţine comunei Ruşii-Munţi abia din

anul 1968, în urma împărţirii administrativ-teritoriale, după ce înainte aparţinuse

comunei Porceşti, azi Vălenii de Mureş. Este situată în zona pre-montană a judeţului mai

precis pe valea râului Mureş având altitudini de 423.453m cu o varietate de forme de

relief ce îi conferă un pitoresc deosebit. Situat la poalele munţilor Gurghiu, în zona de

luncă a râului Mureş pe drumul DN15. Maioreşti (Huduc în trecut) judeţul Mureţ,

Transilvania este aflat pe Valea Mureşului, Topliţa şi Reghin, nu departe de locul în care

Mureşul iese din Defileul Deda-Topliţa. Satul este amplasat pe malul drept al Mureşului,

pe şoseaua DN 15 şi face parte din comuna Ruşii-Munţi, alături de Morăreni, Ruşii Munţi

şi Sebeş.

Legea nr. 2 din 16 februarie 1968 privind împărţirea administrativ-teritorială a teritoriului

Republicii Socialiste România stă la baza constituirii actualei componenţe a comunei

Ruşii-Munţi.

Elemente ale cadrului natural

Relieful

Localitatea Ruşii-Munţi este situată în podişul Transilvaniei, la o altitudine de 405-500 m

faţă de nivelul mării, la confluenţa munţilor Gurghiu şi Călimani, pe ambele maluri ale

râului Mureş, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa. La nivelul comunei se disting, astfel,

trei unităţi de relief: Dealurile Mureşului, întrerupte de culoarul Mureşului şi Muntele

Fâncel (în partea de est), trecerea munte – deal – luncă de la est către vest explicând şi

configuraţia altitudinilor.

Reteaua hidrografica

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş, principalul bazin hidrografic şi cel

mai mare colector din zona comunei Ruşii-Munţi. Principalii săi afluenţi pe teritoriul

comunei sunt Valea Sebeşului şi Valea Huducului. Alte bazine hidrografice secundare

sunt reprezentate de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei. Localitatea Rusii Munti este

traversata de canalul de deviatie Valea Satului, deviat din paraul Sebes.

13


Conditii climatologice

Climatul este temperat-continental, cu veri călduroase şi ierni aspre. Media precipitaţiilor

anuale variază, valorile înregistrate situându-se între 637-661 mm în partea vestică a

comunei şi între 677-785 mm în partea vestică. Datele utilizate sunt prezentate în

articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia

la nivelul comunei Ruşii-Munţi pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50

latitudine. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Configuraţia spaţială indică

o creştere a temperaturilor actuale şi prezise şi a diferenţelor dintre acestea de la est

către vest cu cca. 2,70 C. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste

date indică o creştere generalizată în comuna Ruşii-Munţi – altfel spus, predicţiile

climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se

preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii. Configuraţia

temperaturilor şi precipitaţiilor din comuna Ruşii-Munţi corespunde reliefului, în sensul că

altitudinilor mai ridicate le corespund precipitaţii mai bogate şi temperaturi mai scăzute.

Caracteristici geotehnice

În cadrul zonării geotehnice întocmite pentru teritoriul comunei Ruşii-Munţi luând ca

reper principal stratificaţia în care se execută fundarea construcţiilor, s-au separat

următoarele unităţi stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât şi extravilanul şi

anume:

Depozite aluvionare argiloase şi nisipoase de vârstă cuaternară, holocenă - care

alcătuiesc în totalitate lunca şi terasele râului Mureş şi ale afluenţilor săi;

Depozite de nisipuri şi pietrişuri de vârstă pleistocenă care alcătuiesc stratigrafia zonei

deluroase şi subcarpatice, precum şi rocile de bază ale acestor zone;

Depozite neogene (miocene) formate din nisipuri, argile, conglomerate şi tufuri

andezitice localizate în partea estică a comunei;

Structura geologică variată coroborată cu aspectele litologice, condiţiile de relief şi

sistemul hidrografic au condus la formarea unor tipuri variate de soluri supuse unor

procese diferite de evoluţie ce diferă în funcţie de altimetrie. Astfel, dacă în partea

vestică a localităţii predomină solurile podzolice argiloiluviale (luvisol albic) asociate cu

soluri brune (podzolit) şi mai rar soluri brun acide.

Caracteristice pe terase, solurile aluviale sunt favorabile culturilor de cereale şi legume.

În lunci mai ales, domină aluviunile recente şi actuale, precum şi solurile hidromorfe şi

de mlaştini. Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal tot aşa de variat,

concordant brodat pe relief, tip de sol şi regim topoclimatic. În zonele de luncă sau

treapta de luncă predomină solurile aluviale, dar şi lacoviştile (din clasa solurilor

14


hidromorfe) tipuri de sol generate atât de materialul parental cât şi de caracteristicile

hidrogeologice şi hidrologice ale zonei respective. Solurile aluviale formează terasa de

luncă şi lunca principalelor cursuri de apă cum este Valea Mureşului. De-a lungul

cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere, afluenţi ai principalelor cursuri de apă

din judeţ se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.

Riscuri naturale

Riscul la inundaţie generat de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei reprezintă principalul risc

natural la care este supusă comuna Ruşii-Munţi. Proiectul de reabilitare a văii Mureşului

constituie o prioritate de investiţie prin regularizarea cursurilor de apă şi reducerea astfel

a pericolului de inundaţii. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat

seismic, pentru care calculul structurii de rezistenţă a construcţiilor se va face pentru

gradul VI de seismicitate.

Relatii in teritoriu

Comuna Ruşii-Munţi, aparţine judeţului Mureş, situată în partea de nord, la finele

defileului Topliţa – Deda. Are altitudini variând între 423.0 – 504.8m. Comuna are în

componenţa ei 4 sate: Ruşii-Munţi, Morăreni, Maioreşti şi Sebeş, cu o populaţie de 2.251

de locuitori.

15


Din punct de vedere geografic, localitatea Ruşii Munţi este situată în cadrul Podişului

Transilvaniei, la confluenţa Munţilor Călimani şi Gurghiu. Este străbătută de Mureş în

punctul de ieşire din defileul Topliţa - Deda. Localitatea este situată la intersecţia

paralelei de 46˚54΄56΄΄ latitudine nordică cu meridianul de 24º50΄03΄΄ longitudine

estică, la o altitudine ce oscilează între 420 şi 485 m faţă de nivelul Mării Negre. Comuna

are o poziţie nord-estică în cadrul judeţului. Localitatea Ruşii-Munţi este atestată

documentar în anul 1319. Are în componenţă patru sate: Morăreni, Maioreşti, situate pe

malul drept al Mureşului şi satele Ruşii-Munţi şi Sebeş localizate pe malul stâng al

Mureşului.

Activitati economice. Profilul economic si ocupational

Economia comunei Ruşii-Munţi este dominată de activităţile terţiare şi de cele

industriale. Din cele 26 de firme localizate aici, 8 activează în domeniul industriei şi

construcţiilor şi 18 în domeniul comerţului şi serviciilor. Cele mai multe din firme sunt

înfiinţate înainte de anul 2006, în intervalul 1990-2006, după această perioadă apărând

doar 6 noi firme. În ceea ce priveşte inserţia de capital străin aceasta este destul de

slabă, doar două firme fiind constituite cu participare de capital extern. Distribuţia

firmelor în cadrul celor patru localităţi componente ale comunei Ruşii-Munţi este

următoarea: 2 firme sunt localizate în localitatea Maioreşti, 4 în localitatea Morăreni, 13

în Ruşii-Munţi şi una în Sebeş. Profilul economiei locale şi cel ocupaţional se modifică în

perioada recentă sub incidenţa fluctuaţiilor determinate de perioada de criză şi recesiune

economică. Repartiţia rezultatelor economice evidenţiate prin indicatorul cifra de afaceri

este aproximativ egală în anul 2006, existând un ecart de zece puncte procentuale între

sectorul secundar şi cel terţiar. Profilul rezultat este în aceste condiţii unul de tip

secundar - terţiar. Profilul economiei locale se schimbă în anul 2010 acesta devenind de

tip terţiar. Condiţiile de schimbare a profilului economiei locale se datorează domeniului

industriei textile pentru care se înregistrează o scădere a indicatorului cifră de afaceri de

cca. 15 procente. Dinamica profilului ocupaţional remarcă o situaţie similară celei a

profilului economic şi anume trecerea de la un profil de tip secundar-terţiar la unul de tip

terţiar sub influenţa fluctuaţiilor perioadei de criză şi recesiune economică.

Analiza evoluţiei recente a economiei comunei Ruşii-Munţi reflectă modul în care s-a

pliat şi adaptat activitatea mediului de afaceri local la condiţiile generate de piaţă şi

schimburi şi implicaţiile acestora asupra ocupării şi calităţii vieţii. Populaţia în vârstă de

muncă din comuna Ruşii-Munţi însuma la nivelul anului 2010 - 1513 persoane şi are o

evoluţie relativ constantă în perioada recentă în condiţiile în care vârsta de muncă a

crescut în ultimii 12 ani. Deşi populaţia în vârstă de muncă reprezintă aproximativ 70%

din totalul populaţiei comunei, locuri de muncă salarizate sunt destul de puţine şi nu

16


acoperă un nivel considerat acceptabil pentru asigurarea unui cuantum de venituri

echitabil populaţiei comunei Ruşii-Munţi. Numărul mediu de salariaţi, ce cuprinde media

tuturor salariaţilor din comuna Ruşii-Munţi este superior celui al salariaţilor din mediul

economic privat, diferenţa dintre cele două categorii devenind vizibilă în momentul

anului 2007 pe seama angajărilor din sectorul public. Rezultatele economiei locale

evidenţiate prin indicatorul cifra de afaceri se multiplică în perioada 2006-2010, diferenţa

între momentul anului 2006 şi cel al anului 2010 fiind de 90 de procente reprezentând

valoare adăugată. Structura cifrei de afaceri pentru ramurile active în economia comunei

Ruşii-Munţi remarcă preponderenţa activităţilor comerciale, acestea „generând”

aproximativ 40% din cifra totală de afaceri. În structura economiei locale sunt de

asemenea importante activităţile industriale şi îndeosebi industria lemnului ce produce

24% din cifra de afaceri locală, dar şi serviciile pentru turism ce deţin o pondere de cca.

16% din totalul cifrei de afaceri obţinute la nivel de comună.

Activităţile comerciale sunt în cea mai mare parte de tipul comerţului în magazine

nespecializate. În topul firmelor locale se situează la nivelul anului 2010 tot un agent

economic având ca domeniu de activitate comerţul, firma Auto Maier Serv.

Evoluţia cifrei de afaceri la nivel de ramuri de activitate are în cea mai mare parte o

traiectorie ascendentă. Cea mai importantă creştere între ramurile economiei comunei

Ruşii-Munţi o are în perioada 2006-2010 domeniul serviciilor de transport, domeniu ce

înregistrează o creştere de 279%.

În acelaşi sens se dezvoltă şi serviciile pentru turism ce cunosc o creştere de cca. 198

procente a cifrei de afaceri, comerţul cu un plus de 133% şi industria lemnului cu o

ascensiune de 55 procente a cifrei de afaceri. O evoluţie moderată o au activităţile din

industria alimentară aceasta fiind de numai 21 procente. La nivelul comunei Ruşii-Munţi

există două firme active în industria alimentară având ca obiect de activitate panificaţia

şi respectiv procesarea produselor lactate. Industria textilă este singurul domeniu de

activitate pentru care perioada 2006-2010 înseamnă o diminuare a rezultatelor

economice. Cel mai mare număr de salariaţi din comuna Ruşii-Munţi sunt ocupaţi în

domeniul activităţilor comerciale cu o pondere de cca. 34% din total salariaţi, urmat fiind

de serviciile pentru turism cu aproximativ 23% salariaţi şi de cei din industria lemnului

cu 12,38 procente din numărul total de salariaţi.

Corelând datele privind structura cifrei de afaceri cu cea privind distribuţia salariaţilor la

nivel de ramuri de activitate este de remarcat faptul că, deşi industria lemnului obţine a

doua cifră de afaceri în economia locală, numărul de salariaţi nu are o pondere similară

în total. Aceeaşi situaţie, dar în raport invers se întâlneşte în cazul serviciilor pentru

turism. Aceste informaţii evidenţiază rentabilitatea sporită a industriei lemnului, pentru

care productivitatea muncii este relativ mare şi este susţinută totodată de potenţialul

17


resurselor naturale aflate în proprietatea comunei. Menţinerea şi creşterea rentabilităţii

activităţilor din industria lemnului se întâmplă pe fondul unei restructurări importante a

domeniului în condiţiile în care sunt desfiinţate mai mult de jumătate din numărul de

locuri de muncă salariată în perioada 2006-2010. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul

industriei textile, însă măsurile luate nu sunt suficiente pentru revigorarea domeniului

care înregistrează scăderi ale valorii indicatorilor de rezultat. Industria lemnului şi

industria textilă „pierd” cumulat 18 locuri de muncă. Pe de altă parte, sunt create noi

locuri de muncă în industria alimentară (+4), în construcţii (+8) - o activitate relativ

nouă în peisajul economic local, în comerţ (+13), în transport (+2) şi în turism (+10).

POTENŢIALUL ECONOMIEI LOCALE, AGRICULTURA Comuna Ruşii-Munţi se întinde pe o suprafaţă de 4282 de ha, din care 2497 de ha sunt

terenuri agricole şi 1785 de ha terenuri neagricole. Terenurile arabile au o pondere mică

în totalul terenurilor agricole acestea fiind de numai 709 ha în perioada 2006-2009 şi

scad până la 627 ha ulterior prin trecerea a 81 ha de teren arabil în categoria păşunilor

(47 ha) şi fâneţelor (34 ha). Pe această bază structura terenurilor agricole se modifică

uşor în perioada 2006-2011.

Situatia utilizarii teritoriului administrativ al comunei Rusii Munti in anul 2011Specificare UM Comuna Rusii Munti Comuna Rusii Munti

Teren agricol ha Suprafata %

Din care: 2497 ha 58,31

Arabil ha 627 ha 25,11

Pasuni naturale ha 709 ha 28,39

Fanete naturale ha 1156 ha 46,30

Patrimoniu viticol ha 1 ha 0,04

Patrimoniu pomicol ha 4 ha 0,16

Teren neagricol total: ha 1785 ha 41,67

Din care ha

Paduri ha 1572 ha 88,07

Alte terenuri neagricole ha 213 ha 11,93

Total teritoriu ha 4282 ha 100%

Terenul agricol ocupă o pondere de 58,33% din totalul suprafeţei comunei, în timp ce

suprafaţa ocupată de terenul neagricol este de 41,67%. Fâneţele naturale deţin

ponderea cea mai mare, de 46,28% din totalul suprafeţei agricole, restul fiind ocupat de

păşuni naturale (28,38%), de terenul arabil (25,14%). Din datele prezentate în tabel la

18


nivelul anului 2011, se poate sesiza ponderea scăzută a patrimoniului viticol (0,04%) şi a

celui pomicol (0,16%).

Evoluţia în dinamică a teritoriului agricol se prezintă astfel: ANUL ARABIL PĂŞUNI

NATURALE FÂNEŢE NATURALE

PATRIMONIUL VITICOL

PATRIMONIUL POMICOL

2006 709 675 1110 1 3

2009 628 709 1156 1 4

2011 627 709 1156 1 4

Semnificativele modificări intervenite în perioada 2006-2011 asupra teritoriului agricol se

referă la:

modificarea suprafeţei arabile de la 709 ha în 2006 la 627 ha în 2011, ceea ce

reprezintă o scădere de 11,57% în 2011 faţă de anul 2006;

modificarea suprafeţei acoperită de păşuni naturale de la 675 ha în 2006 la 709 ha în

2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 5,04% în 2011 faţă de anul 2006;

modificarea suprafeţei acoperită de fâneţe naturale de la 1110 ha în 2006 la 1156 ha

în 2011, ceea ce reprezintă o creştere cu 4,14 % în 2011 faţă de anul 2006;

menţinerea valorilor suprafeţelor aferente patrimoniului viticol, dar nu şi a celui

pomicol ce creşte cu un ha în perioada 2006-2011.

Terenurile neagricole sunt acoperite în cea mai mare parte de păduri, acestea

întinzându-se pe o suprafaţă de 1572 de ha. Această suprafaţă se află pe teritoriul

unităţii administrativ-teritoriale a comunei Ruşii-Munţi, însă fondul forestier aflat în

proprietatea comunei cuprinde încă 2254 ha în Munţii Căliman, pe teritoriul judeţului

Suceava şi alte 207 ha pe teritoriul administrativ al comunei Răstolița.

Celelalte terenuri neagricole ale comunei Ruşii-Munţi sunt acoperite de bălţi şi ape pe o

suprafaţă de 43 ha, de construcţii pe o suprafaţă de 61 ha, de căi de comunicaţii pe 60

ha, iar 48 ha reprezintă terenuri degradate şi neproductive. Aproximativ 96% din

terenurile arabile se află în proprietatea populaţiei, restul fiind deţinute în proporţii mici

de Consiliul Local şi de biserică. Principalele culturi vegetale exploatate pe teritoriul

comunei Ruşii-Munţi sunt, după cum poate fi observat şi în figura următoare porumbul,

ovăzul şi secara. Cultura porumbului este dominantă, acesta fiind cultivat pe aproape

jumătate din suprafaţa de teren arabil a comunei.

Evoluţia suprafeţei plantate cu culturi vegetale evidenţiază o diversificare a acestora,

astfel, dacă la nivelul anului 2006 existau opt specii de culturi vegetale plantate şi

anume grâu de toamnă, triticale, orzoaică, ovăz, porumb, cartof, legume şi furaje, în

anul 2011 această structură se „îmbogăţeşte” cu plante pentru siloz, plante pentru

nutreţ şi secară.

19


SILVICULTURAComuna Ruşii-Munţi deţine în proprietate 4033 de ha de pădure, aceasta suprafaţă

reprezentând o importantă resursă în economia locală.

Cele 4033 de ha au următoarea distribuţie teritorială:

- 1572 ha pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale a comunei Ruşii-Munţi;

- 2254 ha în Munţii Căliman pe teritoriul judeţului Suceava;

- 207 ha pe teritoriul administrativ al comunei Răstolița.

Masa lemnoasă exploatată anual din pădurile aflate în proprietatea comunei Ruşii-Munţi

este de 15.000 mc.

Din totalul masei lemnoase exploatate 5000 de mc. aparţin speciei fag, iar restul

reprezintă diferite alte specii de răşinoase.

Regenerările artificiale executate anual sunt efectuate pe o suprafaţă de 30 de ha.

Exploatarea în scopuri lucrative a fondului silvic reprezintă una din cele mai importante

resurse ale economiei comunei Ruşii-Munţi şi este necesar a fi gestionată în mod durabil.

Una din resursele importante ale economiei comunei Ruşii-Munţi o reprezintă fondul

silvic, a cărui exploatare se recomandă a fi gestionată în mod durabil.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE ECONOMICAAuditul economic al comunie Ruşii-Munţi în perioada recentă corelat cu potenţialul

endogen existent, susţinut prin resursele naturale, dar şi pe cele umane recomandă

pentru dezvoltarea teritorială echilibrată şi de perspectivă dezvoltarea pe următoarele

direcţii:

• dezvoltarea activităţilor industriale, în principal a celor din industria lemnului pentru

care există susţinere în ceea ce priveşte resursele. Acest tip de dezvoltare trebuie însă

secondat de gestionarea resurselor pădurilor în aşa fel încât să nu fie afectat echilibrul

natural şi să se dea posibilitatea prin acţiuni specifice la refacerii fondului silvic;

• promovarea localităţii şi dezvoltarea de facilităţi şi structuri în scop turistic având în

vedere potenţialul natural existent. Se recomandă ca forme de turism turismul montan,

agroturismul şi ecoturismul;

• construirea infrastructurii sociale, edilitare şi de transport necesară susţinerii cadrului

de desfăşurarea al activităţilor economice.

• valorificarea economică a produselor secundare ale pădurii: ciuperci, fructe de pădure,

plante medicinale;

• valorificarea produselor agricole şi zootehnice în scopuri economice prin identificarea

unor pieţe de desfacere avantajoase;

Perspectiva dezvoltării economice a comunei Ruşii-Munţi necesită, înainte de toate,

identificarea unor surse de finanţare, ce pot veni prin programe naţionale de dezvoltare

20


rurală, prin accesarea de fonduri nerambursabile din cadrul Programul Operaţional

Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice sau prin parteneriate de tip public-privat.

În abordarea unor acţiuni de dezvoltare economică pentru comuna Ruşii-Munţi este

necesar totodată să se aibă în vedere principiul unei dezvoltării durabile, prin care să se

asigure un echilibru funcţional al teritoriului, menit nu numai exploatării în sens

economic, ci şi asigurării celorlalte funcţii societal-ambientale necesare comunităţii.

INSTITUŢII PUBLICE: Primăria (Consiliul local)

CULTE – comuna dispune de patru biserici ortodoxe amplasate în satele Maioreşti,

Morăreni, Ruşii-Munţi şi Sebeş

CULTURA – Căminul Cultural din comuna Ruşii-Munţi modernizat în anul 2002 cu o

sală mare destinată festivităţilor cu 250 de locuri, cinci vestiare, instalaţie de sonorizare

modernă, dotat cu bucătărie, grupuri sanitare şi centrală termică.

În incinta Căminului Cultural îşi au sediul Biblioteca Comunală şi Muzeul Etnografic, care

se întinde pe o suprafaţă de cca. 100 m2 .

ÎNVĂŢĂMÂNT

• Gimnaziul ”Dănilă Stupar” Ruşii-Munţi – în cadrul căruia funcţionează clasele I-VIII cu

un efectiv de 162 elevi şi 14 cadre didactice.

• Grădiniţa cu Program Normal Ruşii-Munţi – care funcţionează cu un număr de 78 copii

împărţiţi în 4 grupe, cu 4 educatoare.

• Grădiniţa cu Program Normal Sebeş – care activează cu un număr de 15 copii, 1 grupă

şi 1 educatoare.

DOTĂRI SPORTIVE – comuna beneficiază în prezent de un teren de fotbal dotat cu o

tribună cu 400 de scaune individuale. În cadrul bazei sportive din comuna Ruşii-Munţi se

află şi o sală de sport în cadrul căreia se desfăşoară numeroase activităţi sportive.

DISFUNCŢIONALITĂŢI

Disfuncţionalităţile apărute în buna funcţionare din punct de vedere economic a comunei

sunt legate de:

Potenţialul industrial al comunei slab dezvoltat.

Gradul redus de tehnologizare a agriculturii ce rezultă din ponderea mare (27%)

deţinută de mijloacele rudimentare, respectiv de care şi căruţe.

Unităţile de prestări servicii pentru populaţie sunt destul de slab reprezentate.

Absenţa unor servicii indispensabile. (ex:serviciilor financiare)

TURISM

Comuna Ruşii-Munţi este situată într-un spaţiu fizico-geografic delimitat de defileul

Deda-Topliţa, la confluenţa Munţilor Căliman şi Gurghiu, de Valea Sebeşului şi Valea

Mureşului. Cadrul natural în care este localizată comuna reprezintă o atracţie turistică

21


suficientă pentru a promova forme de turism precum turismul montan, agroturismul şi

ecoturismul. Tradiţiile şi spiritul locului sunt valorificate de locuitorii comunei Ruşii-Munţi

prin intermediu unui Muzeu Etnografic, dar şi în cadrul unor evenimente ocazionate de

Târgul de Rusalii şi Festivalul Văii Mureşului, festival ce are loc anual în localitatea

Răstoliţa. Pe lângă aceste atuuri la 25 de km de comună poate fi vizitată rezervaţia

naturală Scaunul Domnului, iar la 15 km Vf. Zăpada. Potenţialul turistic al comunei Ruşii-

Munţi există şi poate fi exploatat în economie în măsura în care sunt asigurate

infrastructura necesară şi este promovat corespunzător. Comuna Ruşii Munţi şi-a păstrat foarte bine elementele de arhitectură, ansamblurile

arhitectonice protejate reprezentând atracţii turistice ale zonei: casa ţărănească

românească de la Sebeş sau ansamblul rural „case româneşti”, de început de secol XX

din Morăreni. Muzeul etnografic reprezintă principalul obiectiv turistic al comunei Ruşii

Munţi. A fost inaugurat în anul 2004, prin strădania localnicilor şi prin valorificarea

obiectelor exponate în vechiul muzeu care a funcţionat în perioada 1970-1980. Amplasat

în incinta Căminului Cultural, desfăşurat pe o suprafaţă de 100 m2, muzeul pune la

dispoziţia vizitatorilor o serie de exponate cum ar fi: carte veche, unelte folosite la

munca câmpului, în agricultură, albinărit, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului,

lânii, prelucrarea laptelui, ciobănit etc.

DISFUNCŢIONALITĂŢI: Baza de cazare turistică (hoteluri, pensiuni etc.) insuficientă şi inegal distribuită la

nivelul celor patru localităţi componente ale comunei;

Procent semnificativ al infrastructurii rutiere nereabilitate la nivelul comunei;

Slaba dezvoltare a unor forme reprezentative ale turismului rural (agroturism, turism

de week-end, turism montan, turism religios, cicloturism etc.);

PROPUNERI: Valorificarea potenţialului turistic natural al Văii Sebeşului;

Construirea unei pârtii de schi;

Construirea unui cămin cultural la Morăreni;

Organizarea de evenimente culturale, târguri ale portului popular etc. în scopul

valorificării identităţii locale şi culturale a spaţiului rural;

Organizarea de trasee turistice prin dezvoltarea turismului montan şi a cicloturismului;

reabilitarea drumurilor forestiere constituie o măsură de sprijin pentru constituirea

traseelor turistice montane dinspre comuna Ruşii Munţi spre munţii Gurghiu şi Călimani

sau în asociere cu oraşele Reghin, Târgu-Mureş etc.;

Includerea Muzeului etnografic într-o serie de trasee culturale intra şi interjudeţene

poate duce la dezvoltarea economiei locale prin dezvoltarea artizanatului;

22


Înfiinţarea unui centru local şi regional de informare turistică pentru promovarea

obiectivelor turistice locale;

Elaborarea unor ghiduri turistice multilingve pentru promovarea particularităţilor

turistice locale pe plan internaţional.

Circulatia existenta Comuna Ruşii Munţi, este situată în Podişul Transilvaniei, la confluenţa munţilor Gurghiu

şi Călimani, pe valea superioară râului Mureş, la ieşirea din defileul Topliţa-Deda, având

in componenţă satele:

• Ruşii Munţi, reşedinţa de comună;

• Maioreşti;

• Morăreni;

• Sebeş;

Pornind de la prevederile PATN şi cele ale PATJ Mureş, a PUG-ului anterior, de la

Reambularea Topografică, pa baza ortofotoplanurilor în sistem GIS proiecţie STEREO 70

şi de la alte informaţii şi documentaţii avute la dispoziţie, se va analiza situaţia existentă

şi se vor face propunerile privitoare la circulaţie: îmbunătăţirea transportului public,

realizarea de îmbrăcăminţi rutiere permanente, amenajarea şi echiparea intersecţiilor

rutiere existente şi a trecerilor la nivel cu CF, amenajarea de parcări la dotari, matrice

reţea stradală şi accese în zonele de extindere a intravilanului, etc.

RUTIER

Teritoriul comunei RUŞII MUNŢI este străbătut de următoarele trasee rutiere:

drumul naţional principal DN 15, cu o singură bandă de circulaţie pe sens, (Turda -

Câmpia Turzii – Ludus - Târgu Mures – Reghin – Deda – Topliţa –Borsec - Poiana Teiului

– Bicaz - Piatra Neamţ - Bacău), cu tronsoane de trasee de drumuri europene, E60- între

Turda şi Târgu Mureş şi E578- între Reghin şi Topliţa, tronson reabilitat în 2011; DN 15

traverseaza intravilanele satelor Maioreşti şi Morăreni; în zona municipiului reşedinţa de

judeţ, pe traseul DN 15 este prevăzut un nod rutier la intersecţia cu A3, autostrada

Transilvania;

drumul judeţean DJ 154A, cu traseul paralel cu acela al DN 15, traversând intravilanele

satelor Sebeş şi Ruşii Munţi;

drumul comunal DC 164 (Dumbrava – Morăreni - DN 15).

Tramele stradale sunt simple, dezvoltate între căile ferate şi valea Mureşului, cu trasee

urmând relieful, cu accese în traseul drumului naţional şi în acela al drumului judeţean,

axele structurante .

23


FEROVIAR

Teritoriul administrativ al comunei RUŞII MUNŢI este străbătut de traseul magistralei

feroviare 400 (Braşov – Topliţa – Deda – Dej - Baia Mare - Satu Mare), în această zonă

linie simplă, electrificată, cu halta Morăreni, şi de calea ferată 405 (Războieni – Luduş –

Iernut –Ungheni - Târgu Mureş - Deda), cu halta hc Ruşii Munţi, linie simplă,

neelectrificată, legatură feroviară între magistrala 400 şi magistrala 300 (Bucureşti –

Braşov – Teiuş – Cluj - Oradea, linie dublă, electrificată până la Dej).

Disfunctionalitati: Pentru eliminarea disfuncţionalităţilor din punct de vedere al circulaţiei

sau diminuarea efectelor negative ale acestora, sunt necesare următoarele:

modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme rutiere), mai ales a celor de

pământ sau parţial pietruite, inclusiv cu realizarea de trotuare pentru circulaţia pietonală

şi amenajările pentru scurgerea şi colectarea apelor meteorice;

amenajarea/reamenajarea şi echiparea corespunzătoare a intersecţiilor rutiere

existente;

amenajarea necesarului de spaţii de parcare, mai ales în zona dotărilor;

demararea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea unei variante ocolitoare,

necesară unei localităţi tranzitate de trafic pe traseu de drum european.

PROPUNERI

Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale actualizării acestui P.U.G. au

fost ridicate de:

propunerea unor extinderi de intravilan în corelare cu prevederile documentaţiilor

urbanistice aprobate de la avizarea vechiului PUG şi până în prezent,

eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora.

În urma consultărilor cu administraţia locală şi pe baza analizei situatiei existente în

măsura datelor avute la dispoziţie au fost facute propunerile, cu respectarea legislaţiei în

vigoare. Drumurile naţionale, judeţene şi comunale îşi păstrează categoria funcţională

din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi

ca străzi principale. Zonele de protecţie, situate de o parte şi de alta a drumurilor se

întind faţă de ax până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile naţionale, 20 m

pentru drumurile judeţene si 18 m pentru drumurile comunale. În intravilan zonele de

siguranţă şi de protecţie vor fi stabilite în urma unui studiu de detaliu. Zonele de

protecţie şi siguranţă in extravilan sunt cele prevazute in anexa 1 a Ordonantei

Guvernului Nr. 43/1997 , modificata si completata, privind regimul drumurilor.

24


STRAZI EXISTENTE

Este necesară modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme rutiere, sisteme

de colectare şi evacuare a apelor meteorice, reabilitarea şi completarea infrastructurii

pietonale). Lucrarile de intreţinere şi reparaţii ale străzilor, se vor programa şi executa

conform normativului de specialitate.

STRAZI NOI

Strazile noi au fost propuse, in general pe traseele drumurilor vicinale sau de exploatare

existente, sau pe traseele decurgand logic din configuratiile tramei existente, reliefului,

PUZ/PUD-urilor aprobate. In zonele propuse de extindere a intravilanului, configuratia

finala a tramei stradale si a tuturor acceselor rutiere vor fi stabilite in documentatiile

urbanistice care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate

soluţii care să nu limiteze accesibilitatea în zonele învecinate, respectând matricea reţelei

stradale propuse şi profilurile transversale caracteristice propuse, intocmite respectandu-

se legislatia in vigoare si avand elemente geometrice care sa permita realizarea

acceselor si amplasarea retelelor edilitare.

INTERSECTII

Se propune reamenajarea intersectiilor cu disfunctionalitati, tinandu-se seama de

fluxurile de circulatie, de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de

siguranta a circulatiei;

Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face ţinându-se seama

de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de condiţiile de vizibilitate şi

de siguranţă a circulaţiei, amenajarea căilor de acces la drumurile publice făcându-se cu

acordul prealabil al administratorului drumului public şi al poliţiei rutiere.

Detaliile de amenajare a intersecţiilor vor stabili dimensiunile necesarului de teren pentru

acestea.

PARCAJE

Se impune cu prioritate identificarea de terenuri disponibile pentru amenajarea de noi

parcaje, sau convertirea unor spatii pentru amenajarea de parcaje/garaje, mai ales la

dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv pentru autocare/microbuze) şi

impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la construcţiile noi, conform

Regulamentului General de Urbanism. Autoritatile administratiei publice locale si politia

rutiera au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea pe strazi.

TRANSPORT PUBLIC

Având în vedere amplasarea localitatii, transportul public va fi studiat la nivelul zonei, iar

amplasarea staţiilor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul

25


administratorului drumului şi al politiei rutiere, cu amenajarea lor, acolo unde se poate

asigura spaţiul necesar, în afara fluxului circulaţiei.

VARIANTA OCOLITOARE

Prin cooperare intercomunala si cu implicarea consiliului judetean se va demara

elaborarea unui studiu de traseu. Realizarea arterei ocolitoare va contribui nu numai la

descongestionarea traficului pe reţeaua stradală principală, ci şi la eliminarea factorilor

de poluare (fonică şi din noxe) şi la reducerea trepidaţiilor generate de traficul greu care

afectează structura de rezistenţă a clădirilor.

CĂI FERATE

În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii evenimentelor

de cale ferată, se instituie zona de siguranţă şi zona de protecţie a căii ferate.

Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limita de 20 m

fiecare, situate de o parte şi de alta a axului căii ferate, necesare pentru amplasarea

instalaţiilor de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi

lucrărilor de protecţie a mediului. Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde

terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de

proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile

destinate sau care servesc, sub orice formă, asigurării funcţionării acesteia.

In zona de protecţie a căii ferate se interzice amplasarea:

activităţilor poluante sau/şi cu pericol de incendiu şi explozie

înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare

depozitelor de deşeuri menajere (gropi de gunoi)

depozitelor de deşeuri metalice (fier vechi)

depozitelor de materiale refolosibile (reciclabile)

construcţiilor ce necesită săpături adânci, care împreună cu infiltraţiile de apă ar afecta

rezistenţa terasamentelor căii ferate cum ar fi: staţii de epurare, bazine de retenţie,

iazuri, lacuri de acumulare.

construcţii placate cu materiale strălucitoare.

Se recomandă ca amplasarea clădirilor de locuit să fie cât mai departe de calea ferată.

Amplasarea lor în zona de protecţie a căii ferate nu este recomandată. Calea ferată, ca

factor agresiv, creează neajunsuri acestui amplasament: poluare fonică şi vibraţii

produse de circulaţia trenurilor. Se vor lua măsuri pentru protecţia fonică a clădirilor

amplasate în zona de protecţie a căii ferate. Noile intersecţii ale drumurilor cu liniile de

cale ferată se vor proiecta denivelat (pasaje superioare, pasaje inferioare)

26


Sistematizarea verticală a terenului, inclusiv a drumurilor din apropierea căii ferate se

vor proiecta astfel încât apele pluviale să nu fie dirijate spre zona de siguranţă a căii

ferate. Se recomanda sa se tina seama de imaginea prezentata catre zona caii ferate (sa

se realizeze o minima amenajare peisagistica), fiind interzise depozitele de deseuri,

gropile ce acumuleaza ape meteorice, organizarile de santier abandonate, cu utilaje

degradate, mentinerea constructiilor degradate, terenurile lipsite de vegetatie, etc.

Ocuparea terenurilor; Bilant teritorial propus SAT MAIORESTI

ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFAŢA ha

PROCENT DIN TOTAL INTRAVILAN

Locuinţe şi funcţiuni complementare 53,92 84,48 Instituţii şi servicii de interes public 0,25 0,39 Unităţi industriale şi depozite 0,21 0,32 Unităţi agricole 0,80 1.25 Căi de comunicaţie şi transport rutier 4,51 7,06 Spaţii verzi, sport agrement, protecţii 1,27 1,99 Gospodărie comunală, cimitire 1,31 2,06 Terenuri libere - - Ape- canale 1,56 2,45 TOTAL INTRAVILAN 63,83 100.00

SAT MORARENI

ZONE FUNCŢIONALE SUPRAFATA ha


Locuinţe şi funcţiuni complementare 72,68 72,99 Instituţii şi servicii de interes public 14,22 14,27 Unităţi industriale şi depozite 1,55 1,55 Unităţi agricole - - Căi de comunicaţie şi transport rutier 6,81 6,84 Spaţii verzi, sport agrement, protecţii 3,05 3,06 Gospodărie comunală, cimitire 0,53 0,53 Terenuri libere - - Ape- canale 0,76 0,76 TOTAL INTRAVILAN 99,60 100.00

27


SAT SEBES



Locuinţe şi funcţiuni complementare 24,13 72,14 Instituţii şi servicii de interes public 2,88 8,6 Unităţi industriale şi depozite - - Unităţi agricole 1,32 3,95 Căi de comunicaţie şi transport rutier 3,97 11,86 Spaţii verzi, sport agrement, protecţii - - Gospodărie comunală, cimitire 0,55 1,65 Terenuri libere - - Ape- canale 0,60 1,80 TOTAL INTRAVILAN 33,45 100.00

RUSII MUNTI



Locuinte si functiuni complementare 121,68 76,20 Institutii si servicii de interes public 16,96 10,63 Unitati industriale si depozite 2,08 1,30 Unitati agricole - - Cai de comunicatie si transport rutier 9,4 5,89 Spatii verzi , sport agrement , protectii 6,13 3,84 Gospodarie comunala, cimitire 1,55 0,97 Terenuri libere - - Ape- canale 1,87 1,17 TOTAL INTRAVILAN 159,67 100.00

28


Echipare edilitara. Alimentarea cu apa

Comuna Ruşii Munţi face parte din bazinul hidrografic Mureş. Resursele de apă de

suprafaţă ale judeţului Mureş sunt de 1.200 mil. m3, din care 950 mil. m3 provin din

râuş Mureş, 200 mil. m3 din râul Târnava Mică şi 50 mil. m3 din râul Târnava Mare.

Apele subterane din zona subcarpatică şi de podiş au debite scăzute şi conţinut mare de

minerale şi în general nu sunt bune pentru consum. În luncile şi terasele râurilor apele

freatice sunt bogate, dar şi acestea au conţinut mare de minerale.

Aceste ape sunt sursele de apă ale localităţilor din judeţ. Resursele subterane sunt

apreciate la cca. 3.500 l/s. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Mureş, Sebeş şi

de mici cursuri de apă, care în perioadele ploioase din an pot produce inundaţii.

ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ Alimentarea cu apă a comunei Ruşii Munţi se face din sistemul zonal centralizat de apă

potabilă, care alimentează comunele Deda (satele Bistra Mureşului şi Pietriş), Ruşii Munţi

(satele Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti, Sebeş), Aluniş (satele Fiţcău, Aluniş, Lunca

Mureşului) din judeţul Mureş. Acest sistem cuprinde:

Sursa de apă este pr. Bistra, priza de apă fiind amplasată în apropierea satului Bistra

Mureşului. Captarea este de tip tirolez (captare cu priză pe coronament) şi este

dimensionată pentru un debit de 40,0 l/s.

Staţia de tratare a apei este amplasată în satul Bistra Mureşului (com. Deda), pe

malul drept al pr. Bistra. Procesul de tratare aplicat este clorinarea cu clor gazos.

Rezervorul de înmagazinare a apei tratate se află în incinta staţiei de tratare şi are

capacitatea de 500m3. Acesta stochează volumul de apă necesar pentru compensarea

variaţiilor orare ale consumului şi rezerva intangibilă de apă pentru incendii.

Aducţiunea de apă brută, de la captare la staţia de tratare, are lungimea de 3,2km,

este executată din PEHD, cu Dn=180mm şi este dimensionată pentru un debit de 32,32

l/s.

. Aducţiunea magistrală de apă tratată, de la staţia de tratare la rezervorul din

comuna Aluniş, are o lungime totală de 15,27km. Are 5 tronsoane care fac legătura între

localităţi astfel:

- tronson I, între staţia de tratare şi racordul pentru rezervorul de la Deda: L=2,27km,

Dn=200mm, q=29,04 l/s;

- tronson II, între racordul pentru rezervorul de la Deda şi racordul de la satul Pietriş

(com.Deda): L=3,91km, Dn=180mm, q=23,82 l/s;

- tronsonul III, între rezervorul de la Pietriş (com. Deda) şi racordul pentru rezervorul de

la Morăreni (com. Ruşii Munţi): L=3,95km, Dn=180mm, q=21,9 l/s;

29


- tronsonul IV, între racordul de la Morăreni (com. Ruşii Munţi) şi racordul pentru

rezervoarele de la Aluniş şi Fiţcău (com. Aluniş): L=3,43km, Dn=180mm, q=12,29 l/s;

- tronsonul V, între racordul pentru rezervoarele de la Fiţcău şi Lunca Mureşului (com.

Aluniş):L=1,69km, Dn=160mm, q=10,76 l/s.

Reţeaua de transport şi distribuţie a apei pentru satele din comuna Ruşii Munţi

aparţine comunei şi cuprinde:

- racord la conducta magistrală Bistra Mureşului – Aluniş;

- aducţiunea de apă tratată care face legătura între aducţiunea Bistra Mureşului – Aluniş

şi rezervorul de înmagazinare apă pentru comună. Caracteristicile tehnice sunt:

L=630m, Dn=110mm, conductă din PEHD;

- rezervor de înmagazinare apă, cu capacitatea de 450m3, din care 155m3 sunt pentru

combaterea incendiilor;

- rezervor tampon, cu capacitatea de 15m3 şi staţie de hidrofor pentru alimentarea

satului Sebeş;

- staţie de pompare apă potabilă în reţeaua de distribuţie din satul Sebeş;

- reţea de distribuţie apă potabilă în satele comunei: Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti şi

Sebeş, cu L=13,41km şi diametre între 63-180mm. Reţeaua este echipată cu 39 cişmele

stradale, 3 hidranţi pentru incendiu exterior, cămine de vane, de aerisire şi golire şi

cămine de branşamente.

Reţeaua de transport şi distribuţie pentru comuna Ruşii Munţi traversează cursurile de

apă din teritoriu astfel:

9 subtraversări de cursuri de apă necadastrate;

o supratraversare a r. Mureş, pe podul de beton de la intrarea în satul Ruşii Munţi.

Canalizarea apelor uzate orăşeneşti funcţionează, în sistem separativ, în satele Ruşii

Munţi, Morăreni şi Maioreşti. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere (de la

populaţie, agenţi economici şi instituţii publice) este realizată din tuburi de PVC şi PEHD,

cu diametre între 160-315mm şi lungime totală de 20,95km, distribuită astfel: 11,74km

în satul Ruşii Munţi, 5,2km în satul Morăreni şi 4,01 în satul Maioreşti. Reţeaua este

echipată cu cămine de vizitare, cămine pentru inspecţie şi cu 8 staţii de pompare apă

uzată: 5 staţii de pompare în satul Ruşii Munţi, o staţie de pompare în satul Morăreni şi

2 staţii de pompare în satul Maioreşti.

Reţeaua de canalizare traversează cursurile de apă din intravilanul satelor astfel: 7

subtraversări curs de apă necadastrat (Valea Satului) în satul Ruşi Munţi, 3 subtraversări

pe pârâu necadastrat şi o supratraversare a râului Mureş în satul Morăreni, o

supratraversare a pr. Dumbrava în satul Maioreşti.

Apa uzată menajeră canalizată este dirijată către staţia de epurare, amplasată în satul

Ruşii Munţi, la o distanţă de 40m de malul stâng al r. Mureş şi la cca. 110m aval de

30


podul care face legătura între satele Ruşii Munţi şi Morăreni, pe un amplasament apărat

împotriva inundaţiilor. Staţia are capacitatea de epurare pentru Quz zi maxim =

383m3/zi (4,4 l/s), are două trepte de epurare: mecanică şi biologică şi ocupă o

suprafaţă de 1.972m2. Staţia de epurare are capacitate şi pentru o posibilă epurare a

apelor uzate evacuate din satul Sebeş.

Apele uzate epurate sunt deversate în râul Mureş printr-o conductă din PVC, cu Dn=

315mm, L= 40m, prevăzută cu „clapetă unicsens”. Nămolul rezultat din procesul de

epurare este deshidratat într-o instalaţie automată şi depozitat pe două platforme.

Canalizarea şi apelor meteorice se face prin rigole stradale cu evacuarea apelor în

cursurile de apă din teritoriul comunei.

DISFUNCŢII Principalele disfuncţii ale gospodăririi apelor din teritoriul comunei sunt:

vulnerabilitatea teritoriului la inundaţii, în perioadele cu ploioase ale anului, ca urmare

a neamenajării cursurilor de apă mici care traversează comuna;

lipsa unui sistem propriu de apă, alimentarea cu apă potabilă a satelor componente se

face din sistemul de apă al comunei Deda.

REGLEMENTĂRI ; GOSPODĂRIREA APELOR Amenajarea bazinului hidrografic Principalele cursuri de apă care traversează teritoriul administrativ al comunei sunt râul

Mureş, care curge pe direcţia NE – SV prin satele Ruşii Munţi şi Morăreni, pr. Sebeş

afluent al Mureşului care traversează satul Sebeş şi pr. Dumbrava care traversează satul

Maioreşti. Din informaţiile obţinute de la factorii administraţiei publice locale, în valea

Mureşului sunt câteva zone în care s-au produs inundaţii, fără pagube materiale

importante.

În prezent este în derulare, la nivel judeţean, elaborarea documentaţiei „Întocmirea hărţilor de risc natural la nivelul judeţului Mureş. Volumul II- Hărţi de risc la inundaţii, Zona 1- Faza I – Stabilirea teritoriului şi analiza zonelor pe care s-au produs inundaţii la nivelul teritoriului judeţean şi a unităţilor administratv teritoriale componente, culegere de date şi crearea bazei de date.”, elaborată de către PRIMACONS GROUP în anul 2011.

Zona care este analizată în această etapă se află în partea de vest a judeţului,

neincluzând comuna Ruşii Munţi, situată în zona de NE, zona 2 considerată în

documentaţia amintită.

Obiectivele propuse sunt conforme cu prevederile legii 575/2001-PATN, Secţiunea V -

Riscuri naturale, şi anume:

31


declararea arealelor ca zone de risc la inundaţii prin hotărârea Consiliului Judeţean în

baza hărţilor de risc natural la inundaţii, avizate potrivit legii, de organele de specialitate

ale administraţiei publice locale şi centrale competente;

stabilirea planului de măsuri pentru reducerea riscurilor naturale pe teritoriul judeţului;

utilizarea hărţilor de risc în dezvoltarea a teritoriului judeţean.

Identificarea şi delimitarea zonelor cu risc la inundaţii la nivelul judeţului presupune

următoarele etape, conform documentaţiei menţionate:

identificarea zonelor inundabile;

cunoaşterea zonelor identificate cu vulnerabilitate la inundaţii;

analizarea cauzelor de producerea a inundaţiilor şi a pagubelor produse;

realizarea hărţilor, la asigurările corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare;

stabilirea unei strategii şi a unui plan de măsuri privind prevenirea şi atenuarea

efectelor inundaţiilor.

Viitoarele lucrări de apărare împotriva inundaţiilor de pe teritoriul administrativ al

comunei se vor stabili prin coroborarea propunerilor de măsuri structurale din

documentaţia de elaborare a hărţi de risc la inundaţii din judeţ, cu cele ale schemei

directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic Mureş. Până la

realizarea hărţii de risc la inundaţii pentru zona 2 care include comuna Ruşii Munţi, se

propun lucrări permanente de întreţinere a cursurilor de apă prin tăierea controlată a

vegetaţiei specifice, prin interzicerea depozitării diverselor materiale în albiile de curgere,

precum şi redimensionarea secţiunilor de curgere a podurilor şi podeţelor existente.

Pentru protejarea cursurilor de apă care traversează terenul administrativ al comunei

este necesară păstrarea zonelor de protecţie în lungul cursurilor de apă, prevăzute în

Legea 107/1997 cu completări şi modificări ulterioare, Anexa nr. 2, respectiv 5 -10 m, de

o parte şi de alta, în funcţie de lăţimea cursului de apă.

ECHIPAREA HIDROEDILITARĂ Acţiunea privind asigurarea serviciilor publice de calitate pentru alimentare cu apă şi

canalizare ape uzate se înscrie în Strategia Judeţeană pentru sectorul de apă şi apă

uzată. Obiectivele specifice ale acestei Strategii, reflectate la nivelul comunei sunt:

gruparea localităţilor în aglomerări pentru alimentare cu apă, luând în considerare

sistemele de alimenatre cu apă implementate recent în zonele rurale, cu scopul găsirii

schemei optime din punct de vedere economic. Comuna Ruşii Munţi este inclusă în

aglomerarea Deda;

creşterea nivelului de tratare al apei şi adaptarea acestuia la calitatea apei brute

existente;

reducerea pierderilor de apă;

32


creşterea nivelului de contorizare a apei potabile distribuită pentru consum.

În acest sens a fost realizată în cadrul programului ISPA, prin măsura

2005/RO/16/P/PA/001- 03, documentaţia de Master Plan privind „Asistenţa Tehnică

pentru Pregătirea Proiectului pe Sectorul de Mediu în România”.

Pentru comuna Ruşii Munţi, în documentaţia amintită sunt propuse numai investiţii de reabilitare şi extindere a sistemului de alimentare cu apă, pentru perioada 2009-

2015, după cum urmează:

reabilitarea sursei de apă prin realizarea unei staţii de tratare a apei captate;

în satul Ruşii Munţi: reabilitare aducţiune de apă - 2,5km, rezervor de apă nou -300m3

în satul Maioreşti: reabilitare aducţiune - 3,0 km, extindere reţea existentă de de apă -

1,5 km, rezervor de apă nou – 200 m3;

în satul Morăreni: reabilitare aducţiune - 3,0 km, extindere reţea existentă de apă -

2,6km, extindere capacitate de înmagazinare cu rezervor de apă - 200m3;

în satul Sebeş: aducţiune -3,0km, reţea nouă -1,1km, extindere capacitate de stocare

rezervor de apă - 200m3.

Pentru noile zone rezultate prin extinderea intravilanului, necesarul de apă

potabilă este calculat după normativul P66-2001- „Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural”. Pentru cele 426 de persoane estimate în acestea, necesarul de apă pentru nevoi

gospodăreşti este de 46,45m3/zi (0,54 l/s) debit zilnic maxim, considerând că distribuţia

apei potabile se face prin cişmele stradale pentru o pondere de 70% dintre aceştia (300

persoane), restul de 30% (126 persoane) fiind alimentaţi prin cişmele amplasate în curţi.

Cantitatea de apă include şi necesarul de apă necesar pentru animalele din gospodăriile

individuale.

Rezerva intangibilă de stins incendiu este de 22,18m3 şi include necesarul de stins

incendiu de 10m3, stabilit prin P66-2001 pentru localităţi de până în 500 de locuitori şi

volumul de apă necesar consumului de apă pe perioada incendiului.

Rezerva de apă potabilă este de 33m3 şi cuprinde volumul de apă pentru stins incendiul

de 10m3 şi volumul pentru compensarea variaţiei orare a consumului de apă de 23,2m3.

Înmagazinarea apei se face într-un rezervor metalic, cu capacitatea de 50m3.

Necesarul de apă la sursă, este de 77,1m3/zi (0,89 l/s) şi cuprinde debitul zilnic maxim

de 46,45m3/zi, debitul pentru refacerea rezervei intangibile de stins incendiu de

22,18m3/zi şi necesarul de apă pentru nevoile proprii sistemului de apă, precum şi

necesarul de apă pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistemul de apă.

Reţeaua de distribuţie a apei este amplasată pe toată trama stradală din aceste

extinderi, este din PEHD, este echipată cu cămine de vane, cămine de aerisire şi golire a

reţelei, cu cişmele şi hidranţi exteriori supraterani şi cu cămine de apometre.

33


Debitul zilnic maxim de apă uzată este de 77,1m3/zi (0,89 l/s). Acesta este preluat de o

reţea de canale, realizată din tuburi de PVC, amplasată pe noua tramă stradală şi

racordată la reţeaua de canalizare a comunei.

Apele meteorice sunt dirijate către rigolele stradale şi sunt evacuate în cursurile de apă

care străbat teritoriul comunei.

Pentru protecţia apei potabile este obligatorie instaurarea sau păstrarea zonelor de

protecţie sanitară cu regim sever prevăzute în normativul HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică:

pentru captările din cursuri de apă distanţele minime ale zonei de protecţie sunt de

100m amonte de priză, 25m în aval faţă de ultima construcţie a prizei de apă şi 25m în

lateral, de o parte şi de alta a prizei;

pentru aducţiunea de apă distanţa minimă este de 10m de la generatoarele exterioare,

de o parte şi de alta a conductei;

pentru instalaţia de tratare distaţa minimă este de 20m de la zidurile exterioare ale

instalaţiei;

pentru rezervoarele de apă distanţa este de 20m de la zidurile exterioare ale

construcţiei.

Zona de protecţie la staţia de epurare este de 300m până la prima clădire, conform OMS 536-1997 (actualizat în anul 2008) pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Soluţiile propuse pentru alimentarea cu apă potabilă, canalizarea şi epurarea apelor

uzate pot fi însuşite sau modificate în baza unor documentaţii tehnice de specialitate.

Alimentarea cu energie electrică.Necesarul energetic al localităţilor componente ale comunei Ruşii Munţi este asigurat din

Sistemul Energetic Naţional prin staţia 110/20 kV din Reghin şi liniile electrice aeriene de

înaltă tensiune şi medie tensiune, LEA 110 kV, 35 kV şi 20 kV, care traversează teritoriul

administrativ al comunei. Distribuţia energiei electrice în comună este asigurată de

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Mureş. Reţeaua de medie tensiune este

dimensionată din punct de vedere electric pentru a asigura o densitate economică de

curent, precum şi pentru a răspunde la diverse solicitări. Traseul reţelei de distribuţie a

energiei electrice, de medie şi joasă tensiune, urmăreşte, în general, drumul judeţean şi

pe cel comunal, şi alimentează comuna prin intermediul posturilor de transformare

aeriene. Consumatorii sunt alimentaţi cu energie electrică din posturile de transformare

20/0,4 kV existente, prin linii electrice aeriene de joasă tensiune, 0.4 kV, care sunt

pozate pe stâlpi de beton. În comuna Ruşii Munţi, toate cele patru sate componente,

34


Ruşii Munţi, Maioreşti, Morăreni şi Sebeş, sunt electrificate, gradul de electrificare fiind

de 100 % şi nu sunt probleme în alimentarea cu energie electrică.

DISFUNCŢIONALITĂŢI În comuna Ruşii Munţi, gradul de electrificare este de 100 %, şi nu sunt probleme în

alimentarea cu energie electrică, reţeaua de alimentare cu energie electrică fiind

modernizată complet în ultimii ani. Iluminatul stradal acoperă toate localităţile

componente asigurând un iluminat corespunzător al tuturor spaţiilor publice.

REGLEMENTĂRI Pentru asigurarea permanentă a alimentării cu energie electrică la standarde înalte de

calitate, în comuna Ruşii Munţi sunt necesare lucrări de mentenanţă a instalaţiilor

electrice ce au ca rezultat final menţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor la parametrii de

calitate şi siguranţă proiectaţi. Pentru consumatorii noi de energie electrică se va extinde

reţeaua de distribuţie electrică şi se vor monta posturi de transformare cu puteri

corespunzătoare pentru asigurarea necesităţilor acestor consumatori. Mentenanţa,

extinderea reţelei de distribuţie a energiei electrice şi stabilirea soluţiilor care să asigure

încadrarea în planul de urbanism şi diminuarea riscurilor de poluare a factorilor de mediu

vor fi realizate de către SDEE Mureş, cu respectarea normelor în vigoare.

TELECOMUNICATIIÎn prezent, comuna Ruşii Munţi este deservită de reţeaua de telefonie fixă care aparţine

societăţii ROMTELECOM S.A. şi care este alcătuită dintr-o centrală telefonică digitală

Ericsson şi reţeaua de fibră optică prin care sunt racordaţi, la centrală, abonaţii

telefonici. Instalarea centralei digitale a permis introducerea internetului în instituţiile,

şcolile şi gospodăriile din comună. În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna Ruşii

Munţi beneficiază de acoperire integrală cu reţele de telefonie mobilă, pe teritoriul

comunei fiind instalate antene GSM, iar cei mai importanţi operatori care funcţionează în

zonă sunt Vodafone, Orange şi Cosmote. Televiziunea şi radioul sunt bine reprezentate

pe tot teritoriul administrativ, ca şi serviciile TV prin cablu şi Internet.

DISFUNCŢIONALITĂŢI Comuna Ruşii Munţi beneficiază atât de telefonie fixă cât şi de telefonie mobilă, ambele

fiind bine reprezentate în toate localităţile componente ale comunei. Deasemenea, pe tot

teritoriul administrativ există servicii de furnizare TV prin cablu şi Internet la care au

acces instituţiile publice şi toţi locuitorii comunei.

REGLEMENTĂRI Reţeaua de telecomunicaţii existentă în comuna Rusii Munti este bine structurată,

centrala telefonică existentă asigurând necesităţile actuale ale localităţilor componente

ale comunei, reţeaua de telefonie fixă fiind completată de serviciile reţelelor de telefonie

mobilă. De asemenea, toţi locuitorii au acces atât la serviciile de TV prin cablu, cât şi la

35


reţeaua de Internet. Este necesară continua îmbunătăţire a serviciilor de telefonie prin

dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de telecomunicaţii.

Alimentarea cu energie termicaComuna Ruşii Munţi din judeţul Mureş este amplasată în zona climatică IV, temperatura

exterioară de calcul, conform SR 1907-1 / 1997 „Instalaţii de încălzire. Necesarul de

căldură de calcul. Prescripţii de calcul”, fiind te = – 21oC . Conform aceluiaşi standard,

comuna se aflǎ în zona eolianǎ VI, viteza convenţionalǎ a vântului de calcul în localitate

şi în afara localităţii fiind v = 4,0 m/s.

În prezent, alimentarea cu energie termică a comunei Ruşii Munţi se realizează în sistem

local, cu sobe de teracotă, dar şi cu centrale termice individuale ce funcţionează cu

combustibili solizi - lemne. Centrale termice ce funcţionează cu lemne sunt utilizate în:

şcoli, biserici, cămine culturale, grădiniţe. Locuinţele individuale din comună folosesc

pentru încălzire sobe de teracotă în principal, dar şi centrale termice pe lemne (circa

20% din locuinţe). În localitatea Ruşii Munţi există un bloc de locuinţe în care locatarii

folosesc pentru încălzire centrale termice sau sobe ce funcţionează cu lemne. Prepararea

apei calde se realizează în centrale termice (la toate instituţiile de învăţământ, biserici şi

căminele culturale de pe raza comunei, locuinţele ce beneficiază de centrale termice), cu

boilere electrice, pe aragaz sau sobe cu plită. Prepararea hranei se face cu butelii de

aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid

(lemne) şi resturi vegetale. Un avantaj în alimentarea cu combustibil lemnos îl constituie

faptul că primăria dispune de fond forestier, în care masa lemnoasă exploatată anual

este de 15.000 mc, din care 5.000 mc. lemn de fag şi 10.000 mc. răşinoase. Anual sunt

regenerate artificial 30 ha teren în acest scop. Suprafaţa fondului forestier aflat în

proprietatea comunei Ruşii Munţi este în total de 4033 ha. În scopul asigurării încălzirii

locuinţelor din comună, primăria asigură anual o cantitate de 6 mc lemn de foc pentru

fiecare familie, la un preţ avantajos.

DISFUNCŢIONALITĂŢI Randamentul scăzut al utilizării combustibililor (deci cantităţile mari care trebuie

achiziţionate, depozitate şi manevrate), confortul redus din timpul iernii, dificultatea

preparării apei calde menajere constituie disfuncţionalităţi ale alimentării cu energie

termică cu sobe de tip tradiţional. De asemenea, costul ridicat al umplerii unei butelii de

aragaz constituie un factor care conduce la utilizarea combustibilului solid pentru

prepararea hranei cu risipă de combustibil şi reducerea confortului în bucătării în special

în perioada de vară. O problemă aparte a clădirilor o reprezintă izolarea termică

necorespunzătoare, fapt ce duce la disconfort termic, consum mare de energie necesară

pentru încălzire, apariţia condensului. Neutilizarea surselor regenerabile de energie din

36


zonă, respectiv solară, biomasă, etc. constituie de asemenea o problemă, în condiţiile în

care este necesară exploatarea raţională a resurselor şi protejarea mediului ambiant.

Pe teritoriul comunei Ruşii Munţi nu există conducte de transport gaze naturale. Cea mai

apropiată localitate cu distribuţie gaze naturale este municipiul Reghin situat la 23 km

distanţă.

PROPUNERI Se recomandă în primul rând echiparea tuturor obiectivelor de utilitate publică şi mai

ales a celor cu aglomerări de persoane cu centrale termice proprii, pentru diminuarea

punctelor de foc şi implicit a riscului de incendiu şi accidente.

Există în acest fel şi posibilitatea preparării apei calde menajere şi utilizării ei la toate

punctele de consum din aceste clădiri. În cazul încălzirii centrale, cazanele/centralele

termice utilizate trebuie să fie automatizate, cu grad redus de poluare, urmând a se

acorda o atenţie deosebită realizării unui ansamblu corect calculat şi executat arzător –

cazan – coş. Coşul va fi realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al

prevenirii incendiilor, respectiv izolat termic şi amplasat la distanţă faţă de elementele

combustibile ale clădirii, fiind etanş la gaze arse şi scântei.

Se recomandă reabilitarea termică a clădirilor de interes public, a blocului de locuinţe şi

a locuinţelor individuale, în funcţie de posibilităţi.

Cele mai importante condiţii care trebuie îndeplinite de către anvelopa construcţiilor

sunt:

Asigurarea unei rezistenţe termice cât mai ridicate, în condiţii de eficienţă economică;

Realizarea unui coeficient global de izolare termică sub valoarea normată;

Realizarea unei diferenţa minime între temperatura aerului interior şi cea a suprafeţei

interioare a elementelor de construcţie;

Masivitatea termică a elementelor de construcţie, care să permită reducerea

amplitudinii oscilaţiilor temperaturii aerului exterior care se resimt în interior;

Asigurarea unei defazări în timp între variaţia temperaturii exterioare şi variaţia

resimţită în interior.

Utilizarea combustibilului solid se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de

teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică care pot

alimenta mai multe încăperi, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe

principiul gazeificării lemnului, şi care au un randament de circa 85%. Un alt tip de

cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii

(peletele) de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn. Este un

sistem care, pe de o parte, găseşte o utilizare rumeguşului rezultat de la exploatările

forestiere şi care, aruncat în râuri ar distruge fauna şi flora prin consumarea oxigenului

şi, pe de altă parte, evită pericolul de explozie pe care îl poate avea arderea ca atare a

37


rumeguşului în cazane. În comună există trei firme care au ca obiect de activitate

prelucrarea lemnului şi a rumeguşului, firme care produc şi peleţi de fag şi brad.

Probleme de mediu. Cadrul naturalCadrul natural prin caracteristicile reliefului, caracteristicile climatice şi hidrologice,

condiţiile geotehnice, spaţiile verzi, cursurile şi oglinzile de apă, modul de utilizare al

terenului participă la calitatea mediului în comuna Ruşii Munţi (Figura de mai jos). Cadrul natural în comuna Ruşii-Munţi

Exploatarea raţională a resurselor solului şi subsolului constituie una din măsurile de

protecţie a mediului prin:

exploatarea şi comercializarea în regim silvic a masei lemnoase din fondul forestier al

comunei;

prevenirea eroziunii solului şi a degradării fizice prin evitarea păşunatului excesiv;

riscurile naturale sunt reprezentate de pericolul de inundaţii pe care-l prezintă Pârâul

Malului şi Loşniţei.

Principalele zone de recreere din comuna Ruşii Munţi sunt constituite dintr-un parc, un

teren de fotbal cu gazon şi o bază sportivă modernă.

Reţeaua principală de căi de comunicaţie este reabilitată cu excepţia drumurilor

comunale (nepietruite, neasfaltate), la care se adaugă calitatea precară a drumurilor

agricole.

Depozitarea deşeurilor menajere şi animaliere în locuri neamenajate reprezintă o

problemă de mediu în comuna Ruşii Munţi.

38


Peisajul; Situri Natura 2000Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, în comuna Ruşii Munţi

sunt identificate următoarele grupe de arii naturale protejate (Figura de mai jos):

Parcuri naţionale şi naturale - nu este cazul;

Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu suprafaţa de peste

5 ha - nu este cazul;

Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) – există

două astfel de situri, acoperind 80, 95 ha, adică 1,86% din suprafaţa totală;

Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) - nu este

cazul;

Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a

Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 – nu conferă statutul

de „arie naturală protejată”, şi acoperă partea de est a comunei.

Ariile naturale protejate din categoria a III-a corespund prevederilor OM nr. 776/2007

privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei

ecologice Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 615 din 15

septembrie 2007. În cele ce urmează sunt prezentate în detaliu siturile Natura 2000.

39


Scopul reţelei Natura 2000 nu este acela de a crea nişte aşa-numite sanctuare în care

protejarea naturii să se realizeze în dauna dezvoltării economice sau de altă natură. Dar

pentru că patrimoniul nostru natural trebuie protejat, deciziile privind unele probleme

majore cum ar fi transportul, energia, mineritul şi agricultura trebuie luate ţinând seama

de impactul ace stor activităţi asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale.

O abordare integrată a dezvoltării durabile este atât în interesul protejării naturii, cât şi

al nostru şi al generaţiilor viitoare. De aceea, crearea reţelei Natura 2000 nu trebuie să

transforme aceste zone în poli ai sărăciei şi subdezvoltării, ci trebuie să ofere

oportunităţi economice de dezvoltare durabilă a spațiului rural care să conducă la

creşterea numărului de locuri de muncă prin diversificarea activităţilor economice şi a

investiţiilor verzi.

Situl Călimani – Gurghiu Coordonatele sitului: E 25º 5' 54'', N 46º 54' 55''

Suprafaţa sitului (ha): 136.657

Altitudine (m): min. 470, max. 2083, med. 1133

Regiunea biogeografică: alpină, continentală.

Tipuri de habitate prezente în sit (inclusiv de interes comunitar) .

Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) .

Pajişti aluviale din Cnidion dubii .

Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae .

Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene .

Tufărişuri alpine şi boreale .

Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium .

Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios .

Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase .

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan şi alpin .

Fâneţe montane .

Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase .

Peşteri în care accesul publicului este interzis .

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum .

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum .

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae) .

Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) .

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) .

40


Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană .

Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion

betuli .

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Miniopterus schreibersi, Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Rhinolophus

ferrumequinum, Myotis blythii, Barbastella barbastellus, Myotis myotis, Lutra lutra .

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Triturus cristatus, Bombina variegata, Triturus montandoni .

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Sabanejewia

aurata, Cottus gobio, Eudontomyzon danfordi, Hucho hucho, Gobio uranoscopus, Barbus

meridionalis .

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Nymphalis vaualbum, Euphydryas maturna, Lycaena dispar, Rosalia alpina, Carabus

hampei, Callimorpha quadripunctaria, Lucanus cervus, Cucujus cinnaberinus .

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Drepanocladus

vernicosus, Marsilea quadrifolia, Angelica palustris, Ligularia sibirica, Cypripedium

calceolus, Campanula serrata, Iris aphylla ssp. hungarica, Tozzia carpathica .

Clase de habitate:

tufişuri, tufărişuri, pajişti naturale, stepe, păşuni, păduri de foioase, păduri de conifere,

păduri de amestec, habitate de păduri (păduri în tranziţie), pajişti seminaturale umede,

preerii mezofile, pajişti alpine şi subalpine, păduri caducifoliate, stâncării interioare,

grohotişuri, dune interioare, zone cu zăpezi şi gheţuri veşnice, alte terenuri (inclusiv

zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) .Alte caracteristici ale sitului: Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante mari (media

peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau

forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de

caracteristicile bio-pedo-climatice specifice favorizează menţinerea unei biodiversităţi

deosebit de valoroase.

Calitate şi importanţă:

Existenţa pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha) a contribuit

la existenţa unei diversităţi biologice remarcabile şi reprezentative pentru munţii

vulcanici din Carpaţi. Având aşezări umane, doar în defileul Mureşului, arealul nu a fost

alterat semnificativ de activitatea antropică şi s-a păstrat diversitatea naturală a

habitatelor şi a speciilor. În această regiune există una dintre cele mai importante

populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o

concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi

41


Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform

Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă deosebită (Directiva

Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv

Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) şi 8 specii de plante

sunt de interes comunitar, Direcţia Habitate.

Vulnerabilitate:

Există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării terenurilor foştilor

proprietari. Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare

privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la

distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine.

Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra

speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor

de păduri poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen.

Dezvoltarea turismului fără o strategie bazată pe principiul dezvoltării durabile poate

periclita în viitor în mod semnificativ regiunea. Situl Natura 2000 va putea fi instrument

eficient de conservare a naturii pe suprafeţe mari.

Desemnarea sitului este susţinută de următoarele considerente: Păduri compacte întinse pe suprafaţă mare, rar întâlnite în România (natural

fundamentale peste 80%): 70 km lungime x 20-30 km lăţime;

Procentul habitatelor forestiere de interes european depăşeşte 90% (Manualul

habitatelor);

Lipsa aşezărilor umane pe acest vast teritoriu, exceptând Defileul Mureşului (dar cu

culoare ecologice larg);

Habitate favorabile care permit conservarea populaţiilor de carnivore mari (peste 500

urşi, 100-120 lupi, 70-80 râşi evaluate);

WWF International in Carpathian Ecoregion initiative susţine zona ca „High biodiversity

Value” şi propune ca „priority areas for Biodiversity Conservation in the Carpathians”;

Cuprinde toate celelalte situri Natura 2000 propuse Defileul Mureşului, inclusiv Parcul

Naţional Călimani. Parcul are peste 60% din păduri în judeţul Mureş şi în mod normal

partea suceveană a parcului trebuie alipită sitului propus (cu cele 12 000 ha). Nu este

normal ca 2 situri Natura 2000 să fie alipite una de cealaltă, mai ales că nici nu există

nişte limite naturale evidente.

Legile existente impun gospodărirea în regim silvic a pădurilor, indiferent de proprietar.

Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului: păşunatul, plantare artificială, vânătoare,

braconaj, otrăvire, capcane, cariere, zone de practicare a activităţilor sportive (de ex.

golf etc.), activităţi de păşunat, agricole si silvice care nu se referă la cele de mai sus,

drumuri, drumuri auto.

42


Activităţi şi consecinţe în jurul sitului: extragere de nisip şi pietriş, locuri de campare şi

zone de parcare pentru rulote, schi în afara pistelor

Organismul responsabil pentru managementul sitului: A.P.M. Mureş

Planuri de management ale sitului: Există planuri de management în lucru pentru Parcul

Naţional Călimani, rezervaţia naturală Defileul Mureşului, respectiv încă 3 arii protejate

din sit. Toate pădurile se gospodăresc după amenajamente silvice, chiar dacă unele nu

respectă legislaţia în vigoare.

Râul Mureş între Deda şi Reghin Coordonatele sitului: longitudine 24.798333, latitudine 46.888611

Suprafaţa sitului (ha): 393,7

Altitudine (m): min. 367, max. 430, med. 396

Regiunea biogeografică: continentală

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: Lutra lutra

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Triturus cristatus, Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

Clase de habitate: ape interioare (curgătoare, stătătoare), culturi extensive de cereale,

altele terenuri arabile, păduri de foioase.

Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului: depozitarea deşeurilor menajere, structuri

agricole . Activităţi şi consecinţe în jurul sitului: structuri agricole

Planul Urbanistic General al comunei Rusii Munti(reactualizare), nu are si nu va avea

efecte negative semnificative asupra siturilor Natura 2000 aflate la limita administrativa

a comunei(suprafata acestora pe teritoriul comunei Rusii Munti fiind de 80,95 ha

conform datelor furnizate de elaboratorul memoriului general). Suprafetele de teren

aflate in zona administrativa a comunei Rusii Munti si care se afla in arii protejate, nu-si

schimba functiunea, ele ramanand terenuri extravilane pe care nu se prevad nici nu fel

de constructii sau activitati de natura sa perturbe flora si fanuna protejate.

Valori de patrimoniu si monumente istoriceÎn comuna Ruşii Munţi este identificat un monument istoric, respectiv Ansamblul rural –

case româneşti cu următoarele elemente specifice:

Categorie: Ansambluri rurale

Perioada: începutul secolului XX.

Importanţa: B

Cod LMI: MS-II-a-B-15728

Adresa: De la nr.1-5

Localitate: sat Morăreni; comuna Ruşii Munţi

Judeţ: Mureş

Regiune: Transilvania

43


Probleme de mediu pentru PUG Rusii Munti Principalele zone de recreere din comuna Ruşii Munţi sunt constituite dintr-un parc, un

teren de fotbal cu gazon şi o bază sportivă modernă.

Reţeaua principală de căi de comunicaţie este reabilitată cu excepţia drumurilor

comunale (nepietruite, neasfaltate), la care se adaugă calitatea precară a drumurilor

agricole.



DISFUNCŢIONALITĂŢI – PRIORITĂŢI DE MEDIU pentru PUG Rusii Munti disfuncţionalităţi de mediu generate de exploatarea punctiformă a agregatelor

minerale din albia minoră a râului Mureş în zona localităţii Morăreni – se recomandă o

reevaluare a impactului asupra factorilor de mediu;

defrişările fondului forestier prin exploatarea fondului forestier ce aparţine comunei –

se recomandă exploatarea în regim silvic a fondului forestier şi reîmpădurirea arealelor

defrişate pentru preîntâmpinarea apariţiei fenomenelor de risc (alunecări de risc);

În localitatea Ruşii Munţi nu sunt înregistrate probleme de poluare a aerului care să

impună instituirea de măsuri speciale de gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea

în standardele de calitate conform legislaţiei în vigoare.

Calitatea apelor subterane evaluată prin Sistemul Naţional de Supraveghere a Calităţii

Apelor Subterane denotă faptul că apa nu se încadrează în calitatea potabilă;

printre priorităţile de intervenţie se recomandă construirea unei gropi ecologice de

gunoi şi dotarea celor patru localităţi componente ale comunei cu recipiente de reciclare

selectivă a deşeurilor menajere;

Instituirea zonelor de protecţie sanitară pentru cimitire, rezervoare de apă, puţuri de

apă, grajdurile de animale sau pentru alte reţele tehnico-edilitare constituie, de

asemenea, o prioritate pentru autoritatea locală.

DISFUNCŢIONALITĂŢI LA NIVELUL TERITORIULUI ŞI LOCALITĂŢII Condiţiile nefavorabile ale cadrului natural necesită a fi remediate prin: lucrări hidroameliorative prin construirea de diguri şi consolidarea malurilor râului

Mureş;

necesitatea lucrărilor de consolidare a versanţilor prin împăduriri etc. şi evitarea

păşunatului excesiv care contribuie la degradarea terenurilor (suprafaţa semnificativă a

terenurilor degradate, de peste 47 ha în anul 2002);

existenţa zonelor construite ce necesită a fi protejate prin elementele arhitecturale şi

incluse în Lista monumentelor istorice şi de arhitectură.

44


Disfunctionalitati disfunctionalitati privitoare la populatie

Disfunctionalitati Prioritati

-lipsa locurilor de muncă şi şomajul ridicat

-migraţia forţei de muncă spre oraş

-migraţia tinerilor

-îmbunătăţirea potenţialului demo-

grafic .

-crearea de locuri de muncă atractive

pe plan local .

disfunctionalitati privitoare la circulatie


-profile transversale necorespunzătoare

-străzi locale neasfaltate şi fără

trotuare .

-lipsa locurilor de parcare amenajate

-intersecţii și treceri la calea ferată

nedirijate și periculoase .

-modernizarea şi asigurarea profilelor

conform normativelor .

-asfaltarea asigurându-se profilele

conform normativelor .

-amenajări de locuri de parcare pe drumul

judeţean, pe drumurile comunale, la

obiective de interes .

-amenajarea intersecţiilor și dirijarea

circulației .

Disfuncţionalităţi privitoare la fondul construit


-lipsa terenului pentru dezvoltarea

zonei de locuit în intravilan .

-fondul de locuit îmbătrânit .

-elemente perturbatoare ale locuirii:

-stabilirea zonelor de dezvoltare

rezidenţială, dacă este cazul şi prin

extinderea intarvilanului

-îmbunătăţirea confortului de locuit prin

renovare şi modernizare .

-instituirea zonelor de protecţie,

reamplasarea unităţilor poluante .disfunctionalitati privitoare la spatiile plantate, agrement, sport


-spaţii de agrement şi sport

insuficiente .

-crearea de parcuri, alei pietonale,

terenuri de sport .

45


disfunctionalitati privitoare la gestionarea mediului ecologic


-existenţa unor locuri de depozitare a

deşeurilor neautorizate .-disfuncţionalităţi de mediu generate de

exploatarea punctiformă a agregatelor

minerale din albia minoră a râului Mureş în

zona localităţii Morăreni.

- defrişările fondului forestier prin

exploatarea fondului forestier ce aparţine

comunei.

-realizarea sistemului de canalizare şi

alimentării cu apă potabilă(realizat).

-desfiinţarea, asanarea locurilor de

depozitare neautorizate, extinderea

serviciilor de salubritate .

-instituirea zonelor de protecţie sanitare .

-îndiguirea zonelor afectate de inundații .

-consolidarea malurilor și regularizarea

pârâurilor .

-lucrări de refacere şi intreţinere a albiei

minore a cursurilor de apă . – se recomandă o reevaluare a impactului

asupra factorilor de mediu pentru exploatarea

agregatelor minerale din albia minora a raului

Mures;

– se recomandă exploatarea în regim silvic a

fondului forestier şi reîmpădurirea arealelor

defrişate pentru preîntâmpinarea apariţiei

fenomenelor de risc (alunecări de teren);

Propuneri de dezvoltare urbanisticaSTRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A COMUNEI RUSII MUNTI

Planul Urbanistic General este rezultatul unui proces de analiză urbană, în cazul de faţă,

pentru teritoriul administrativ al comunei Rusii Munti, prin care se analizează situaţia

existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile, procesele şi măsurile de amenajare şi de

dezvoltare durabilă. Prin acest proiect urbanistic se transpun, la nivelul comunei,

propunerile cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal, judeţean şi

periurban. Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un

instrument de planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare

specifică şi stabileşte reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea

până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii

pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Prin măsurile de creştere a nivelului de trai,

de stabilizare a populaţiei, se prevede o tendinţă de creştere a numărului populaţiei

comunei.

46


Ţinând cont de această ipoteză este prioritară stabilirea unui intravilan nou care să

rezolve necesităţile de bună locuire în raport cu zonele care pot asigura veniturile

necesare unui trai îndestulător şi durabil.

Intravilanul nou va cuprinde zone funcţionale cu regulamente de urbanism specifice care

să prevadă dezvoltarea lor echilibrată, cu reţele de străzi coerente, cu prevederea de

obiective de utilitate publică necesare prioritar.

Obiectivele de utilitate publică prioritare pentru comună, pot fi fundamentate pe baza

acestui PUG, iar în baza unor documentaţii tehnice pot fi solicitate fonduri de la bugetul

statului. Pe termen scurt sunt prevăzute următoarele priorităţi:

-asigurarea cu utilităţi edilitare în toate localităţile - canalizarea menajeră şi alimentarea

cu apă potabilă;

-extinderea şi modernizarea reţelelor de energie electrică;

-modernizarea drumurilor comunale.

Pe termen mediu şi lung priorităţile comunei Rusii Munti sunt:

-reorganizarea circulaţiilor în localităţi prin asfaltarea străzilor, prin crearea de locuri de

parcare, prin realizarea trotuarelor pentru separarea circulaţiei pietonale de cea

carosabilă;

-protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice,

respectiv arheologice;

-lucrări de prevenire pentru eliminarea efectelor distructive în zonele cu riscuri naturale;

-identificarea unor posibilităţi, realizarea unor obiective cu caracter turistic, includerea

monumentelor şi siturilor arheologice în circuitul turistic.

Optimizarea relaţiilor în teritoriu Propunerile prioritare care au stat la baza studiului:

-realizarea corectă a extinderilor zonelor construite, infrastructurii şi utilităţilor necesare

în limitele administrative;

-respectarea zonificării intravilanului, respectarea legislaţiei şi regle-mentărilor stabilite a

pentru o bună funcţionare a teritoriului construit;

-dezvoltarea echilibrată a comunei, modernizarea activităţilor agro-zootehnice,

valorificarea resurselor naturale şi umane locale, ameliorarea calităţii vieţii;

-degradările mediului natural şi cultural apărute sau iminente trebuie semnalate, cauzele

trebuiesc detectate şi combătute cu prioritate;

-dezvoltarea căilor de comunicaţie, de transport, de infrastructură în corelaţie cu

teritoriile vecine.

47


Se propun cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice

resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă

atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei.

În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;

-societăţi mixte specializate pe prelucrarea laptelui;

-centre unde se pot obţine venituri alternative.

Dezvoltarea echipării edilitare . Propuneri Echiparea edilitară localităţilor comunei în sistem centralizat este tendinţa autorităţilor

locale prin care se vor putea asigura modernizarea serviciilor dar şi reducerea

semnificativă a poluărilor, principala cerinţă a funcţionării civilizate a unei comunităţi

contemporane.

Reglementări urbanistice

Aplicarea prevederilor Planului Urbanistic General se face pe baza reglementărilor -

partea grafică, precum şi a Regulamentului local de urbanism. Prevederile din piesele

desenate cât şi cele ale Regulamentului se aplica atât la teritoriul intravilan al comunei,

cât şi la cel extravilan, în limitele teritoriului administrativ. Utilizări permise cu condiţii s-

au stabilit pentru zonele în care este necesară obtinerea unor acorduri sau avize pentru

zonele de protecţie ale căii ferate, sau ale cursurilor de apă. Interdicţiile definitive de

utilizare se referă la interzicerea realizării construcţiilor în zonele inundabile, terenuri

alunecătoare, amplasamente situate în apropierea unor unităti protejate sever (puţuri de

captare apă, de exemplu) sau pot incomoda funcţional (staţii de epurare, platforme de

gunoi etc).

În vederea stabilirii regulilor corecte de construire, teritoriul intravilan al localităţii a fost

împărţit convenţional în Unităţi Teritoriale de Referinţă (denumite în continuare UTR).

Împarţirea teritoriului localității în U.T.R. s-a facut pe planşa de Reglementări urbanistice – Zonificare funcţională propusă. U.T.R. se defineşte ca o reprezentare

convenţionala a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate

funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este

delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape, etc.)

48


Concluzii - masuri ce se impun in continuare.Relatia cu alte programe si planuri relevante.

Pentru dezvoltarea comunei Rusii Munti se propun următoarele DIRECŢII STRATEGICE:

a. Modernizarea infrastructurii de circulaţie şi transport

b. Modernizarea reţelei de utilităţi publice

c. Realizarea unei structuri economice performante

d. Dezvoltarea activităţilor cu caracter turistic

e. Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale

f. Dezvoltarea resurselor umane,

aceste DIRECŢII STRATEGICE se regăsesc în următoarele planuri şi programe:

1. Planuri naţionale a. Program construcţie autostrazi si drumuri nationale

b. Dublare şi electrificare calea ferată Războieni - Deda

2. Programe zonale a. Strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Târgu Mureş

b. Priorităţile dezvoltării judeţului Mureş 2007 – 2013

c. Studiu de inundabilitae a raului Mures, jud. Mures(sub coordonarea CJ Mures)

3. Programe locale a. Strategia de dezvoltare a comunei Rusii Munti

b. Programe de construcţie şi extindere căi de comunicaţii

În urma analizei tuturor informaţiilor au rezultat următoarele PROPUNERI SPECIFICE

pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de dezvoltarea teritoriului administrativ:

Corelarea problematicii de interes local cu traseele autostrăzilor propuse prin

programul naţional de conexare la traseele europene;

Asfaltarea drumurilor comunale ;

Amenajarea corespunzătoare a intersecţiilor cu benzi de viraj, canalizare fluxuri de

trafic, spaţii de stocaj şi aşteptare;

Amenajarea şi sistematizarea intersecţiilor şi arterelor identificate cu risc mare de

producere a accidentelor rutiere, prin mijloace specifice de calmare a traficului ;

Reabilitarea şi dezvoltarea zonelor verzi ;

Extindere şi introducerea sistemului de iluminat public ;

Crearea de ferme de producţie ecologică ;

Modernizarea şi reabilitarea investiţiilor agricole pe teritoriul administrativ;

Servicii industriale destinate exploatării agricole ;

49


Valorificarea patrimoniului natural şi cultural ; Înfiinţarea de pensiuni agroturistice ;

Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului de afaceri şi de tranzit ;

Modernizarea şi dotarea infrastructurii sociale de învătământ, sănătate, etc ;

Reabilitarea termică şi promovarea sistemului de încălzire utilizând energie solară ;

Dezvoltarea resurselor umane în zona rurală ;

Program de formare şi reconversie profesională ;

In tabelul de mai jos se face corelarea dintre obiectivele specifice ale PUG si principalele

planuri relevante:

Obiective specifice PUG RUSII MUNTI PATJ Mureș

PUGRUSII MUNTI

Plandezvoltarejud. Mureș

Directiva Apa

DirectivaHabitate

Studiu inundabilitate raul Mures

Optimizarea relatiilor in teritoriu; + + + + + +

Realizarea unei infrastructuri

corespunzatoare nevoilor comunitatii si la

un standard tehnic comparabil cu Uniunea

Europeana;

+ + + + + +

Delimitarea si zonificarea noului teritoriu

intravilan astfel incat sa corespunda

cerintelor de dezvoltare armonioasa a

tuturor laturilor vietii economice si sociale;

+ + + + + +

Asigurarea infrastructurilor specifice

invatamantului, cultelor, culturii, sanatatii,

turimului la un nivel corespunzator;

+ + + + 0 0

Reglementarea clara a autorizarii

construirii pe tot teritoriul comunei, in

vederea utilizarii rationale a terenurilor;

+ + + + + +

Clarificarea regimului juridic al

terenurilor;+ + + + + +

Stabilirea obiectivelor de utilitate publica; + + + + + +

Valorificarea patrimoniului natural, uman,

economic, cultural si istoric;+ + + + + 0

Influentarea dezvoltarii spirituale a

colectivitatii umane ce traieste in comuna

Rusii Munti si localitatile apartinatoare;

+ + + 0 0 0

50


2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării P.U.G.Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele

legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru

toate aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a

proiectului. Aceste aspecte sunt următoarele: aer, apă, sol, schimbarea climei,

biodiversitatea, sănătate umană, gestiunea riscului de mediu, eficienţa resurselor si

conservarea/gestiunea durabilă a resurselor, moştenirea de mediu şi culturală, eficienţa

energetică şi sursele reciclabile de energie, conştientizarea cu privire la chestiunile de

mediu şi turismul durabil. În cazul în care P.U.G. nu va fi implementat pot apărea

aspecte negative ale dezvoltării viitoare a zonei analizate.

Analiza cadrului naturalPentru existenţa şi buna funcţionare a vieţii, într-un teritoriu, evaluarea cadrului natural

trebuie să cuprindă trei nivele de manifestare şi semnificaţie – cadrul natural ca fiind:

• mediul înconjurător• sursa (resurse) pentru dezvoltarea unor activităţi economice• suport pentru activităţi, construcţii şi amenajări specifice locuirii,

transportului, muncii, recreeri, etc.

Evaluarea componentelor fizico-geografice ale spatiului aferent PUG Rusii Munti va avea

in vedere cele mai variate aspecte calitative si cantitative ale elementelor cadrului

natural:

• Solul – indiferent de gradul de dezvoltare va ramane o coordonata esentiala a

existentei si activitatii in intravilan sau extravilan.

• Caracterizarea structurii geologice, a rocilor din substrat – este necesara pentru

aprecierea influentei diferitelor formatiuni asupra reliefului, solului si hidrologiei.

• Analiza caracteristicilor geomorfologice ale reliefului – inclinarea pantelor

influenteaza posibilitatile de utilizare economica a terenurilor, accesibilitatea

pentru mecanizarea lucrarilor, dezvoltarea construcțiilori, a unitatilor economice.

Starea de echilibru a reliefului in zona analizată se exprima prin inexistența uzurii

de sol care să îmbrace suprafata reliefului.

51


Alternativele in cazul prezentului PUG se pot referi la :

Aspect Intrebari Raspunsuri posibile pentru alegerea

alternativelor PUG

Necesitatea implementarii planului Se poate satisface cererea

fara impementarea planului?

– alternativa „zero”

Se poate atenua impactul

propunerilor PUG de extindere

intravilan?

Actualizarea Planurilor urbanistice

generale ale localiatilor este o cerinta

legala.

Da, prin masuri de prevenire aplicabile

in Regulamentul local de urbanism..

Modalitati/ procese/date tehnice Planul se poate realiza in alt

mod, sau se pot folosi alte

variante de implementare?

Nu exista alt mod, PUG -ul are tocmai

rolul de a reglementa si in sensul

reducerii impactului asupra mediului.

Amplasare Se poat alege alte terenuri

pentru trupurile de intravilan

propuse?

Functiunile propuse in PUG sunt

compatibile cu nevoia de dezvoltare a

comunei Rusii Munti.

Termene de implementare Pentru implementarea

masurilor din PUG se poate

aloca un alt interval de timp?

Nu se poate aloca nu alt interval de

timp, lipsa PUG-ului actualizat duce la

blocaje decizionale la nivelul localiatilor

Criteriile de alegere a alternativei optime pentru PUG au fost :a. relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor PUG Rusii Munti

si trebuie sa ofere cadrul dezvoltarii amenajarii teritoriale vitoare;

b. fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si modalitati

de diminuare sau intarire (dupa caz);

c. fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea

din partea populatiei si potentialilor investitori.

Avandu-se in vedere aceste aspecte si criterii, la momentul demararii studiilor de

fundamentare si analizelor pentru demararea acestui PUG s-au referit in principal la

teritoriile propuse pentru extinderea intravilanului, urmarindu-se alte planuri urbanistice

avizate anterior (PUZ-uri), accesibilitatea zonelor si existenta infratructurii de drum si

utilitati, interesul populatiei si a eventualilor investitori pentru aceste zone.

Terebuie specificat ca decizia reactualizarii PUG s-a luat in baza prevederilor legale si in

urma efectuarii unei serii de studii de fundamentare care vizeaza cerintele pentru

stabilirea si implementarea functiunilor in cadrul zonei, posibilitatea de racordare a

acestora intre ele astfel incat sa fie compatibile din perspectiva mediului, dar s-au avut

in vedere ca factor major determinant si cerintele potentialilor investitorilor. Consecinta

este, ca in aceasta faza a procedurii SEA, alternativele pentru plan s-au referit punctual

52


la modul de asigurare a necesarului de teren pentru devoltarea zonei localitatii Rusii

Munti si a satelor componente.

– Dupa Sedinta Consiliului Local in care a fost analizata Plansa de reglementari

urbanistice – Varianta initiala, au aparut precizari referitoare la propuneri schematice

pentru amplasament.

– Toate aceste completari au condus la Varianta Finala de plan, cea depusa la

organismele avizatoare si supusa avizarii.

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul Urbanistic GeneralAnaliza alternativei ”0” (neimplementarea planului ) se bazeaza pe gradul actual de

cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea

obiectivelor propuse prin plan.

Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din Planul urbanistic

general:

Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1. Apa Apa de suprafață și subteran

slab influențată de evacuările

accidentale de ape menajere

uzate.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

menajere in reteaua de

canalizare si tratarea in

statie de epurare.

Poluarea apelor de suprafata si subterane. Afost finalizata reteaua de canalizare si statia de epurare a comunei Rusii Munti.

2. AerNu exista surse antropice

majore de poluare a aerului.

Sistematizarea circulatiei rutiere.

Nemultumirea populatiei

si cresterea fenomenului

migrator, datorita unei

infrastructuri de drumuri

si investitii deficitare.

3. Sol Nu exista surse majore de

poluare, cu exceptia celor din

surse agricole si gestiunea

dejectiilor de la animalele

crescute in gopodarii.

-Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei

pluviale si menajere. -Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor rezultate din industrie si a celor menajere de la populatie.

Depozitare necontrolata de deseuri menajere si dejectii, in special pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica sau de suprafata.

Factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propuneri

53


4. Sanatateapopulatiei

a. Apa potabila – existenta unei retele de

distributie

Comuna are retea de

alimentarea cu apa si

racordarea la canalizarea

menajeră.

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii.

b. Apa menajera uzata - retea de canalizare

Comuna are retea de canalizare menajera si statie de epurae ape uzate

Conditii igenico-sanitare precare –

posibilitatea aparitiei unor focare de infectii

c. Gestionarea deseurilor: acestea

sunt colectate de o

societate autorizata

- Colectarea selectiva si valorificarea a deseurilor

Depozitare necontrolata a deseurilor.

5. Riscuri naturale

Riscuri de alunecari de tern si inundatii

-realizarea de lucrari de consolidare si combatere a alunecarilor de teren si a inundatilor.

Exista riscul unor inundatii si a unor alunecari de

teren.

6.Schimb climatice

Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.

7. Conservarearesurselor naturale si producerea energiei

Utilizarea de combustibili cu putere calorifica mica si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

-Producere de energie electrica din surse

regenerabile – energie verde.

Mentinerea emisiilor de gaze de ardere in

perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea

hranei si incalzire prin taieri de vegetatie fore

factori de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul neimplementarii propuneri

8. Biodiversitate

Arii protejate Natura 2000

Situata la distanta de aria de implementare.

Protejarea Posibile deteriorari ale habitatului natural al

specilior din lista.

9. Patrimoniucultural

Monumente istorice . -insituirea de zone de protectie Degradari ale monumentelor.

10. Zonareateritoriala

Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al zonei localitatii

Introducerea in intravilan a suprafetelor de teren necesare dezvoltarii localitatii.

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse

54


11. Constientizarea publicului in luarea deciziilor privind mediul

PUG elaborat dupaconsultarea administratiei si strategiei de dezvoltare a comunei. Hotararile Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor de fundamentare pentru acesta.

Lipsa de progres economic si social.

Din analiza alternativei „zero” rezulta ca neaplicarea masurilor din PUG nu creaza

premise pentru dezvoltare urbana moderna; se vor mentine si accentua presiuni

asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul

scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau

naveta a fortei de munca active cea ce va crea nemultumire in randul populatiei.

Calculul riscului neimplementarii PUG: aplicand valori pentru efectul pe care il

reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul

la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3).

Aspect de

mediu

EFECTUL neimplementarii PUG RUSII MUNTInesemnificativ minor major catastrofal

Apa XAer XSol XSanatate X

Riscuri naturale X

Schimbari

climaticeX

Conservarea

resurselor

X

Biodiversitate x

Patrimoniu cultural si istoric

X

Zonarea teritoriala X

Constientizareapublicului

X

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor

(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora

este de luat in seama.

Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este benefica si necesara.

55


3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General se poate aprecia ca toate

propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, energie,

resurse naturale etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu

aduc atingere acestuia. Aplicarea masurilor prevazute in PUG asigura baza dezvoltarii

durabile a localitatii.

Starea factorilor de mediu

Relieful

Localitatea Ruşii-Munţi este situată în podişul Transilvaniei, la o altitudine de 405-500 m

faţă de nivelul mării, la confluenţa munţilor Gurghiu şi Călimani, pe ambele maluri ale

râului Mureş, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa. La nivelul comunei se disting, astfel,

trei unităţi de relief: Dealurile Mureşului, întrerupte de culoarul Mureşului şi Muntele

Fâncel (în partea de est), trecerea munte – deal – luncă de la est către vest explicând şi

configuraţia altitudinilor.

Reteaua hidrografica

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Mureş, principalul bazin hidrografic şi cel

mai mare colector din zona comunei Ruşii-Munţi. Principalii săi afluenţi pe teritoriul

comunei sunt Valea Sebeşului şi Valea Huducului. Alte bazine hidrografice secundare

sunt reprezentate de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei.

Conditii climatologice

Climatul este temperat-continental, cu veri călduroase şi ierni aspre. Media precipitaţiilor

anuale variază, valorile înregistrate situându-se între 637-661 mm în partea vestică a

comunei şi între 677-785 mm în partea vestică. Datele utilizate sunt prezentate în

articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia

la nivelul comunei Ruşii-Munţi pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50

latitudine. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Configuraţia spaţială indică

o creştere a temperaturilor actuale şi prezise şi a diferenţelor dintre acestea de la est

către vest cu cca. 2,70 C. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste

date indică o creştere generalizată în comuna Ruşii-Munţi – altfel spus, predicţiile

climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se

preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii. Configuraţia

temperaturilor şi precipitaţiilor din comuna Ruşii-Munţi corespunde reliefului, în sensul că

altitudinilor mai ridicate le corespund precipitaţii mai bogate şi temperaturi mai scăzute.

56


Caracteristici geotehnice

În cadrul zonării geotehnice întocmite pentru teritoriul comunei Ruşii-Munţi luând ca

reper principal stratificaţia în care se execută fundarea construcţiilor, s-au separat

următoarele unităţi stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât şi extravilanul şi

anume:

Depozite aluvionare argiloase şi nisipoase de vârstă cuaternară, holocenă - care

alcătuiesc în totalitate lunca şi terasele râului Mureş şi ale afluenţilor săi;

Depozite de nisipuri şi pietrişuri de vârstă pleistocenă care alcătuiesc stratigrafia zonei

deluroase şi subcarpatice, precum şi rocile de bază ale acestor zone;

Depozite neogene (miocene) formate din nisipuri, argile, conglomerate şi tufuri

andezitice localizate în partea estică a comunei;

Structura geologică variată coroborată cu aspectele litologice, condiţiile de relief şi

sistemul hidrografic au condus la formarea unor tipuri variate de soluri supuse unor

procese diferite de evoluţie ce diferă în funcţie de altimetrie. Astfel, dacă în partea

vestică a localităţii predomină solurile podzolice argiloiluviale (luvisol albic) asociate cu

soluri brune (podzolit) şi mai rar soluri brun acide.

Caracteristice pe terase, solurile aluviale sunt favorabile culturilor de cereale şi legume.

În lunci mai ales, domină aluviunile recente şi actuale, precum şi solurile hidromorfe şi

de mlaştini. Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal tot aşa de variat,

concordant brodat pe relief, tip de sol şi regim topoclimatic. În zonele de luncă sau

treapta de luncă predomină solurile aluviale, dar şi lacoviştile (din clasa solurilor

hidromorfe) tipuri de sol generate atât de materialul parental cât şi de caracteristicile

hidrogeologice şi hidrologice ale zonei respective. Solurile aluviale formează terasa de

luncă şi lunca principalelor cursuri de apă cum este Valea Mureşului. De-a lungul

cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere, afluenţi ai principalelor cursuri de apă

din judeţ se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe.

Riscuri naturale




a pericolului de inundaţii. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat



57


Factorul de mediu ”Apa”

Alimentarea cu apă a comunei Ruşii Munţi se face din sistemul zonal centralizat de apă

potabilă, care alimentează comunele Deda (satele Bistra Mureşului şi Pietriş), Ruşii Munţi

(satele Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti, Sebeş), Aluniş (satele Fiţcău, Aluniş, Lunca

Mureşului) din judeţul Mureş. Acest sistem cuprinde:

Sursa de apă este pr. Bistra, priza de apă fiind amplasată în apropierea satului Bistra

Mureşului. Captarea este de tip tirolez (captare cu priză pe coronament) şi este

dimensionată pentru un debit de 40,0 l/s.

Staţia de tratare a apei este amplasată în satul Bistra Mureşului (com. Deda), pe

malul drept al pr. Bistra. Procesul de tratare aplicat este clorinarea cu clor gazos.

Rezervorul de înmagazinare a apei tratate se află în incinta staţiei de tratare şi are

capacitatea de 500m3. Acesta stochează volumul de apă necesar pentru compensarea

variaţiilor orare ale consumului şi rezerva intangibilă de apă pentru incendii.

Aducţiunea de apă brută, de la captare la staţia de tratare, are lungimea de 3,2km,

este executată din PEHD, cu Dn=180mm şi este dimensionată pentru un debit de 32,32

l/s.

. Aducţiunea magistrală de apă tratată, de la staţia de tratare la rezervorul din

comuna Aluniş, are o lungime totală de 15,27km. Are 5 tronsoane care fac legătura între

localităţi astfel:

- tronson I, între staţia de tratare şi racordul pentru rezervorul de la Deda: L=2,27km,

Dn=200mm, q=29,04 l/s;

- tronson II, între racordul pentru rezervorul de la Deda şi racordul de la satul Pietriş

(com.Deda): L=3,91km, Dn=180mm, q=23,82 l/s;

- tronsonul III, între rezervorul de la Pietriş (com. Deda) şi racordul pentru rezervorul de

la Morăreni (com. Ruşii Munţi): L=3,95km, Dn=180mm, q=21,9 l/s;

- tronsonul IV, între racordul de la Morăreni (com. Ruşii Munţi) şi racordul pentru

rezervoarele de la Aluniş şi Fiţcău (com. Aluniş): L=3,43km, Dn=180mm, q=12,29 l/s;

- tronsonul V, între racordul pentru rezervoarele de la Fiţcău şi Lunca Mureşului (com.

Aluniş):L=1,69km, Dn=160mm, q=10,76 l/s.

Reţeaua de transport şi distribuţie a apei pentru satele din comuna Ruşii Munţi

aparţine comunei şi cuprinde:

- racord la conducta magistrală Bistra Mureşului – Aluniş;

- aducţiunea de apă tratată care face legătura între aducţiunea Bistra Mureşului – Aluniş

şi rezervorul de înmagazinare apă pentru comună. Caracteristicile tehnice sunt:

L=630m, Dn=110mm, conductă din PEHD;

58


- rezervor de înmagazinare apă, cu capacitatea de 450m3, din care 155m3 sunt pentru

combaterea incendiilor;

- rezervor tampon, cu capacitatea de 15m3 şi staţie de hidrofor pentru alimentarea

satului Sebeş;

- staţie de pompare apă potabilă în reţeaua de distribuţie din satul Sebeş;

- reţea de distribuţie apă potabilă în satele comunei: Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti şi

Sebeş, cu L=13,41km şi diametre între 63-180mm. Reţeaua este echipată cu 39 cişmele

stradale, 3 hidranţi pentru incendiu exterior, cămine de vane, de aerisire şi golire şi

cămine de branşamente.

Reţeaua de transport şi distribuţie pentru comuna Ruşii Munţi traversează cursurile de

apă din teritoriu astfel:

9 subtraversări de cursuri de apă necadastrate;

o supratraversare a r. Mureş, pe podul de beton de la intrarea în satul Ruşii Munţi.

Canalizarea apelor uzate orăşeneşti funcţionează, în sistem separativ, în satele Ruşii

Munţi, Morăreni şi Maioreşti. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere (de la

populaţie, agenţi economici şi instituţii publice) este realizată din tuburi de PVC şi PEHD,

cu diametre între 160-315mm şi lungime totală de 20,95km, distribuită astfel: 11,74km

în satul Ruşii Munţi, 5,2km în satul Morăreni şi 4,01 în satul Maioreşti. Reţeaua este

echipată cu cămine de vizitare, cămine pentru inspecţie şi cu 8 staţii de pompare apă

uzată: 5 staţii de pompare în satul Ruşii Munţi, o staţie de pompare în satul Morăreni şi

2 staţii de pompare în satul Maioreşti.

Reţeaua de canalizare traversează cursurile de apă din intravilanul satelor astfel: 7

subtraversări curs de apă necadastrat (Valea Satului) în satul Ruşi Munţi, 3 subtraversări

pe pârâu necadastrat şi o supratraversare a râului Mureş în satul Morăreni, o

supratraversare a pr. Dumbrava în satul Maioreşti.

Apa uzată menajeră canalizată este dirijată către staţia de epurare, amplasată în satul

Ruşii Munţi, la o distanţă de 40m de malul stâng al r. Mureş şi la cca. 110m aval de

podul care face legătura între satele Ruşii Munţi şi Morăreni, pe un amplasament apărat

împotriva inundaţiilor. Staţia are capacitatea de epurare pentru Quz zi maxim =

383m3/zi (4,4 l/s), are două trepte de epurare: mecanică şi biologică şi ocupă o

suprafaţă de 1.972m2. Staţia de epurare are capacitate şi pentru o posibilă epurare a

apelor uzate evacuate din satul Sebeş.

Apele uzate epurate sunt deversate în râul Mureş printr-o conductă din PVC, cu Dn=

315mm, L= 40m, prevăzută cu „clapetă unicsens”. Nămolul rezultat din procesul de

epurare este deshidratat într-o instalaţie automată şi depozitat pe două platforme.

Canalizarea şi apelor meteorice se face prin rigole stradale cu evacuarea apelor în

cursurile de apă din teritoriul comunei.

59


DISFUNCŢII Principalele disfuncţii ale gospodăririi apelor din teritoriul comunei sunt:

vulnerabilitatea teritoriului la inundaţii, în perioadele cu ploioase ale anului, ca urmare

a neamenajării cursurilor de apă mici care traversează comuna;

lipsa unui sistem propriu de apă, alimentarea cu apă potabilă a satelor componente se

face din sistemul de apă al comunei Deda.

REGLEMENTĂRI ; GOSPODĂRIREA APELOR Pentru apărarea împotriva inundaţiilor se propun lucrări de îndiguiri şi apărări de maluri

pentru cursurile de apă care străbat comuna, precum şi întreţinerea permanentă a

albiilor acestora prin tăierea vegetaţiei, interzicerea depozitării diverselor materiale sau a

gunoiului menajer. Pentru păstrarea calităţii apei este necesară păstrarea zonelor de

protecţie în lungul cursurilor de apă, prevăzute în Anexa nr. 2 din Legea 107/1997 cu

completări şi modificări, respectiv 5 sau 10 m, de o parte şi de alta, în funcţie de lăţimea

cursului de apă.

Îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate necesită

investiţii pentru reabilitarea sistemului de alimenatre cu apă existent şi de înfiinţarea

sistemului de canalizare şi epurare a apei uzate. Sistemul de canalizare şi epurare a apei

uzate din comună este în curs de execuţie. Investiţa se realizează cu fonduri europene,

prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală – Măsura 322-„ Proiect integrat de canalizare şi epurare şi modernizare a străzilor din comuna Ruşii Munţi ”.

Râul Mures

Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului șidefileul

Toplița-Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia

Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia-Turda, în Carpații Occidentali separă Munții

Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin

municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează

frontiera româno-ungară.

Valea Mureșului, cu o lungime de aproximativ 715 km pe teritoriul României, prezintă pe

parcursul ei un număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt

generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar

fi: structura geologică, tectonica, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-

Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr.

Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele

Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare,

60

http://ro.wikipedia.org/wiki/R?ul_Tisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arad

http://ro.wikipedia.org/wiki/C?mpia_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dealurile_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Poiana_Rusc?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Apuseni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_Apuseni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Turda

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba-Iulia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania

http://ro.wikipedia.org/wiki/Deda,_Mure?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Topli?a,_Harghita

http://ro.wikipedia.org/wiki/Defileu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiu,_Mure?

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun?ii_H??ma?u_Mare


sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m, 25-30 m, 35-40 m și 60-

70 m (I. Bojoi, Swizewski, 1970; C. Swizewski, 1980).

Studiul calităţii apei râului Mureş, în anii 2004-2006, a fost realizat pe baza informaţiilor

obţinute din 3 puncte de colectare de pe râul Mureş, pe teritoriul judeţului Mureş:

Izvorul Mureşului, Glodeni şi Ungheni( preluare din Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.57, nr.1/2007 ).

S-a urmărit evoluţia concentraţiilor din apă pentru cei mai semnificativi indicatori:

suspensii, CBO5, reziduu fix, amoniu, azotiţi, azotaţi, fenoli, fosfaţi şi pH. Temperatura

apei receptorului creşte odată cu deversarea apelor reziduale fecaloid-menajere, a celor

industriale şi de la unităţi agro-zootehnice şi piscicole, uneori cu multe grade, fapt ce

accelerează descompunerea substanţelor organice şi împietează asupra proceselor de

epurare a apelor emisarului: apele prea acide sau prea alcaline constituie o cauză a

perturbării echilibrului biologic al bazinului receptor, impiedicând desfăşurarea normală a

proceselor de purificare. O creştere excesivă a turbidităţii prezintă pericol epidemiologic,

deoarece particulele în suspensie pot constitui un suport nutritiv pentru germeni.

Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,

favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni. Scăderea

cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de autopurificare a

apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5 caracterizează gradul de

impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de presupus că valorile crescute să fie

însoţite de o creştere evidentă a substanţelor organice.

Datele obţinute s-au bazat pe recoltarea şi analizarea de probe de apă din cele 3 puncte

de recoltare, lunar şi calcularea mediei anuale a fiecărui indicator urmărit.

Din datele obţinute s-a observat că:

• Oxigenul dizolvat în apă este în limite normale, peste 2 mg/dm3, cu cifre

apropiate la Izvorul Mureşului pe cei 3 ani de studiu şi Glodeni, şi valori mai

scăzute în Ungheni; cea mai scăzută valoare a fost în anul 2005, în Ungheni, iar

cea mai ridicată în Glodeni, în anul 2004, de 11,4 mg/dm3.

• CBO5 a depăşit limitele cerute pentru apa potabilă, cu uşoare creşteri ale

nivelului în 2006 faţă de ceilalţi ani, în toate punctele de recoltare; de la un

minim de 2,2 mg/dm3 în Izvorul Mureşului, în anul 2005, la un maxim de 5,63 în

Ungheni, în anul 2006.

• CCO a prezentat valori asemănătoare la Izvorul Mureşului în toţi anii, dar cu o

scădere de concentraţie în anul 2006, atât la Glodeni cât şi la Ungheni,

61


comparativ cu 2004; cele mai scăzute valori înregistrate pentru CCO au fost la

Glodeni, în 2004, cu 3,54 mg/dm3, respectiv cele mai ridicate la Izvorul

Mureşului, în 2005 .

In ceea ce priveşte evoluţia concentraţiilor indicatorilor de poluare organică a apei:

• Amoniul din apă a avut cele mai scăzute concentraţii la Izvorul Mureşului (0,2

mg/dm3), iar cele mai crescute în Ungheni (3,7 mg/dm3apă), şi cu un trend

crescător din 2004 la 2006.

• Azotiţii au avut o tendinţă de scădere din 2004 către 2006, în primele 2 puncte

de recoltare şi invers la Ungheni; comparativ, pe puncte de recoltare, se observă

o diferenţă clară între primele două puncte de recoltare şi ultimul, cele mai

ridicate cocentraţii de azotiţi fiind testate la Ungheni.

• Azotaţii au avut o evoluţie variabilă pe ani şi pe puncte de recoltare, fără un

pattern specific; cea mai mare concentraţie a fost monitorizată în anul 2005 la

Glodeni, iar cea mai mică în anul 2006 la Ungheni.

Pentru indicatorii toxici de poluare a apei:

• Reziduurile fixe au crescut cu cifre alarmante de la primul punct de colectare

către ultimul, şi de la un an la altul, cea mai mică cifră înregistrată fiind în anul

2006 la Izvorul Mureşului cu 100 mg/dm3 respectiv cea mai mare tot în 2006 la

Ungheni, cu 290 mg/dm3.

• Clorurile au avut cele mai mari valori de concentraţie la Glodeni (maxim 9,1

mg/dm3), iar cele mai mici în Izvorul Mureşului (12 mg/dm3); pe ani au avut

tendinţe de creştere comparativ 2004 cu 2006.

• Aceeaşi evoluţie ca şi clorurile au avut-o şi sulfiţii, cu cea mai mare concentraţie

obţinută în anul 2005 la Glodeni, de 24,5 mg/dm3, iar cea mai mică de 10,5

mg/dm3 la Izvorul Mureşului, în 2005 şi 2006.

• Fenolii au avut nivele în scădere din 2004 către 2006, iar punctul de recoltare cu

cele mai ridicate cifre a fost Glodeni cu o medie de 2 mg/dm3.

Conform RAPORTULUI privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM

Mures situatia calitatii apei raului Mures, in sectiunile analizate, este in limite admise.

Calitatea apei în anul 2011 a fost urmărită la nivelul secţiunilor prezentate mai jos şi pe

baza rezultatelor obţinute în secţiunile de supraveghere s-a făcut încadrarea în categorii

de calitate, conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006.

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale s-au luat în considerare

62


atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-chimice generale, precum si poluanţii

specifici, conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al

apelor de suprafaţă”. Starea chimică a fost determinată de cea mai nefavorabilă situaţie

(orice depăşire a SCM a condus la neconformare şi încadrarea în clasa inferioară)

Râul Mureş s-a caracterizat astfel:

• Stânceni (S, O, CBSD, IH, HS) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de

calitate;

• Brâncoveneşti (S,O,IH, ZV) – apa s-a încadrat total în limitele clasei a II-a de

calitate;

• Ungheni (S, O, IH, ZV) - apa s-a încadrat global în limitele clasei a II-a de

calitate, încadrare de terminată de indicatorul: azotiţi - 0,169 mg/l (valoare

înregistrată în luna iunie).

Analiza indicatorilor chimici determinaţi pentru încadrarea apelor de suprafaţă de pe

teritoriul judeţului Mureş în clase diferite, în conformitate cu recomandările Ordinului

1142/2002 relevă încadrarea în limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate

bună. Din datele publice privind calitatea apei raului Mures in zona Rusii Munti, rezulta o

tendinta de diminuare a poluarii ca urmare a masurilor de monitorizare aplicate de

institutiile abiltate cat si urmare a scaderii numarului de unitati economice poluatoare.

Factorul de mediu ”Aer”

Clima Judeţului Mureş este caracterizată prin:

- climat temperat-continental moderat, cu unele diferenţieri legate de formele de

relief;

- temperaturi medii anuale cuprinse între 8–9,2 grade Celsius în zonele colinare şi

de podiş, respectiv 0–4 grade Celsius în regiunile montane;

- iernile sunt reci, umede şi de lungă durată;

- verile sunt răcoroase;

- temperatura maximă absolută (40,6 grade Celsius) a fost înregistrată la Săbed

(16. august 1952);

- temperatura minimă absolută (-32,8 grade Celsius) a fost înregistrată la Tg

Mureş (25. ianuarie 1942 şi 23. ianuarie 1963);

63


- cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează 500 mm în partea de vest a

judeţului, 700-800 mm în partea centrală şi de NE şi circa 1400 mm pe crestele

munţilor;

- vânturile predominante bat dinspre NV, iarna sunt frecvente dinspre NE (viteza

atingând uneori valori de 50 m/s);

– viteza medie a vânturilor: 3,1 m/s;

– frecvente inversiuni de temperatură în sezonul rece.

– Fig. Valorile medii lunare şi anuale, temperaturilor maxime şi minime

Temperatura medie anuală este deasemenea neuniform distribuită în teritoriu, astfel că

în partea vestică a judeţului acestea se menţin la valori de 8-9 grade Celsius şi peste 9

în culoarul Mureşului şi culoarul Târnavelor, iar în partea estică scad treptat până la 4–2

grade Celsius. Luna cea mai rece a anului pentru unitatea colinară joasă din cadrul

Judeţului este ianuarie, cu medii termice de -3 – -5 grade Celsius, iar luna cea mai caldă

este iulie cu medii termice de +18 – +19 grade Celsius, cu uşoare creşteri în culoarele

de vale. Pentru unitatea montană luna cea mai rece este februarie, cu valori de -4 – -10

grade Celsius, iar cea mai caldă luna august, cu valori de +8 – +12 grade Celsius.

Temperaturile extreme înregistrate în cadrul judeţului subliniază caracterul de aridizare a

climatului din zona Câmpiei Transilvaniei, unde maxima termică a fost de +40,6 grad

Celsius, valoare înregistrată în localitatea Săbed la 16 august 1952, respectiv răcirile din

64


culoarele hidrografice determinate de inversiunile termice care au determinat

producerea minimei absolute la Tg. Mureş ce a fost de -32,8 grade Celsius la 25 ianuarie

1942. În ceea ce priveşte numărul de zile cu temperaturi pozitive în decursul unui an,

acesta este de 286 zile, iar în 79 zile din an se înregistrează temperaturi negative. Prima

zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade Celsius se produce în

medie după data de 21 februarie în partea central-vestică a judeţului şi după data de 1

martie în partea estică. În zona montană înaltă aceasta poate întârzia mult peste

această dată. Ultima zi cu temperaturi medii zilnice mai mari sau egale cu 0 grade

Celsius este data de 11 decembrie în partea central-vestică a judeţului şi 1 decembrie în

zona montană estică şi de podiş.

Prima zi cu temperaturi medii zilnice mai mar sau egale cu 10 grade o reprezintă în

medie data de 11 aprilie care se desfăşoară pe majoritatea teritoriului judeţului,

pătrunzând pe văi până în zona subcarpatică. În zonele înalte din estul judeţului şi cele

din podiş producerea acestor medii întârzie până la data de 21 aprilie. Ultima zi cu

această medie termică zilnică se înregistrează în medie la data de 11 octombrie în partea

central-vestică, între 1 şi 11 octombrie în Câmpia Transilvaniei şi zona subcarpatică, şi

mai devreme de 1 octombrie în zona montană estică a judeţului.

Evapotranspiraţia potenţială în partea centrală şi de vest începe cu luna aprilie cu valori

medii de 50-55 mm, este maximă în luna iulie cu valori de peste 140 mm şi se încheie în

luna noiembrie cu valori de 10 mm. În partea sudică a judeţului în zona culoarului

Târnavei Mari evapotranspiraţia începe cu luna martie cu valori medii de 16–18 mm,

creşte până la 135 mm în luna iulie, iar procesul se încheie în luna noiembrie. Din

diferenţa cu valorile precipitațiilor rezultă indicele de ariditate care se ridică până la 78

mm în luna ianuarie, scade la 24 mm în luna martie, creşte până la 34 mm la sfârşitul

lunii mai, se reduce la 22 mm la sfârşitul lunii august şi creşte la 40 mm în luna

decembrie (valori specifice culoarului Mureş şi zonelor limitrofe). Pentru culoarul

Târnavei Mari şi zonelor limitrofe, indicele de ariditate are valori asemănătoare, adică 80

mm în luna ianuarie, 37 mm în luna aprilie, 46 mm la sfârşitul lunii mai, 20 în luna

septembrie şi 40 mm în luna decembrie.

Data medie de producere a primei zile cu îngheţ la sol este 1 octombrie în zona montană

estică (în zona montană înaltă se pot produce îngheţuri începând din luna august-

septembrie), precum şi în zona de podiş. În cea mai mare parte a judeţului primul

îngheţ se produce în intervalul 1–11 octombrie, iar în extremitatea vestică a culoarului

Mureş în aval de Luduş acesta se produce în intervalul 11–21 octombrie. Data medie de

producere a ultimului îngheţ la sol are aceeaşi desfăşurare spaţială ca şi primul îngheţ,

astfel că în cea mai mare parte acesta se produce în intervalul 21 aprilie–1 mai. În zona

65


subcarpatică şi montană estică acesta întârzie după data de 1 mai, iar în zona vestică a

culoarului Mureş ultimului îngheţ se produce înainte de 21 aprilie.

Umezeala relativă a aerului prezintă variaţii lunare şi teritoriale în cadrul judeţului

specifice tipului de circulaţie atmosferică şi respectiv altitudinii locului. Astfel în luna

ianuarie umezeala relativă medie lunară are valori de 84–88 % în ariile joase ale

judeţului şi peste 88 % în zonele înalte de podiş şi unităţile montane estice. În luna iulie

media lunară a umezelii relative este cuprinsă între 72–80 % în zona de deal şi de podiş

şi peste 80% în zona montană înaltă din estul judeţului.

Nebulozitatea atmosferică este uniform distribuită pe teritoriul judeţului în sezonul rece

al anului (6,5–7 zecimi în luna ianuarie), cu excepţia zonelor montane înalte care se află

deasupra plafonului noros cu valori ale nebulozităţii cuprinse între 6–6,5 zecimi. În

sezonul cald nebulozitatea creşte în conformitate cu creşterea altitudinii şi aproprierea

de zona montană din est, astfel în zona culoarului Mureş, în Câmpia Transilvaniei şi

Podişul Târnavei Mici nebulozitatea este cuprinsă între 4–4,5 zecimi şi creşte treptat

până la 6,5–7 în zona montană înaltă (valori medii specifice lunii iulie).

Numărul mediu anual de zile senine urmează fidel distribuţia spaţială a nebulozităţii,

astfel că în culoarul Mureşului şi Târnavelor se înregistrează 110–120 zile senine, în

partea centrală şi sudică respectiv în Câmpia Transilvaniei 100–110 zile senine, urmând

ca acestea să scadă în zona subcarpatică la 80–100 zile, iar în zona montană sub 80 zile

senine pe an. În ceea ce priveşte numărul mediu anual de zile acoperite se observă

valori de 120–140 zile în partea central-vestică al judeţului, 140-160 zile în zona Câmpiei

Transilvaniei, Podişul Târnavelor şi zona Subcarpaților Mureşului şi creşte la valori de

peste 160-180 zile în zona montană.

Precipitaţiile atmosferice au o distribuţie spaţială neuniformă pe teritoriul judeţului cu

sume ce cresc cantitativ spre zona montană estică. Astfel în Câmpia Transilvaniei şi

culoarul Mureşului în aval de Luduş se înregistrează valori de 550 mm/an (valori

influenţate de circulaţia foehnică ale maselor de aer ce traversează Munţii Apuseni) şi

cresc treptat spre zona montană estică până la valori de 1000-1200 mm/an. Sub aspect

cantitativ precipitaţiile atmosferice sunt mai abundente în perioada de primăvară-vară şi

mai scăzute în perioada rece a anului. Astfel cantitatea medie multianuală de precipitaţii

din luna iulie este cuprinsă între 80–180 mm în partea centrală subcarpatică şi până la

valori medii lunare de 120-180 mm în zona montană. În luna ianuarie pe cea mai mare

parte a judeţului se înregistrează în medie 30-50 mm, iar spre zona montană acestea

cresc până la 100 mm. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 ore care exprimă

fidel gradul de torenţialitate a regimului pluviometric, înregistrează valori de până la 135

mm/24 ore în Câmpia Transilvaniei şi culoarul Mureşului la Luduş (iunie 1922), 145,5

66


mm/24 ore la Miercurea Nirajului (18 iunie 1929), 75.2 mm/24 ore la Tg Mureş (29

august 1925).

Umiditatea aerului exprimată în % din capacitatea aerului de a prelua vaporii de apă la

temperatura dată, variază între 80 % în zona montană şi cca. 70 % în zona inferioară.

Suprafeţele de apă produc creşteri locale de umiditate. Se observă că valoarea medie a

umidităţii se înscrie în limitele de confort (75 % cu un minim în lunile aprilie şi iulie şi cu

maxim în iunie şi decembrie când cresc zilele cu ploi).

Data medie de producere a producere a primei ninsori pe teritoriul judeţului o reprezintă

15-20 octombrie şi întârzie treptat pe măsură ce altitudinea scade astfel că în zona

central-vestică şi în Câmpia Transilvaniei prima ninsoare se produce în ultima decadă a

lunii noiembrie. Ultima ninsoare se produce în medie în intervalul 20 martie– 1 aprilie în

zonele joase din partea centrală şi vestică şi în intervalul 25-30 mai în zona montană.

Numărul mediu anual de zile cu ninsori în decursul sezonului rece este de 40–60 zile în

zona montană, 30-40 zile în zona subcarpatică, iar în zona Podişului Târnavelor şi

Câmpiei Transilvaniei se reduce la 20-30 zile şi tinde să scadă sub 20 zile în zona

culoarului Mureş şi Târnave. Stratul de zăpadă are o durată medie anuală de 90-160 zile

în zona montană, scade la 55-80 zile în zona de podiş şi Câmpie, iar în aval de Luduş în

culoarul Mureşului durata stratului de zăpadă scade sub 55 zile (determinate de

pătrunderile aerului cald din partea de sud-vest). Grosimile medii ale stratului de zăpadă

ating în zona montană 80-120 cm, în zona submontană şi de podiş 50-60 cm, iar în

culoarul Mureşului şi Târnavelor 25-40 cm cu variaţii locale.

Circulaţia atmosferică se realizează predominant din sector vestic şi nord-vestic cu o

frecvenţă de 12.1 %. În lunile de iarnă vânturile dominante sunt cele din sector nord-

estic cu o frecvență cuprinsă între 10,8 – 13,8 %. Vitezele cele mai mari ale vântului se

înregistrează în zonele montane înalte pe culmile munţilor Călimani, unde vitezele

rafalelor depăşesc 45-50 m/s. Spre zonele joase din partea centrală şi vestică viteza

medie a vântului scade la 2-4 m/s. Influenţele circulaţiei estice şi sudice sunt extrem de

slabe datorită barajului natural al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.

Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ

al APM Mures, rezulta:

În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată

de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă

cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în

timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc

poluare semnificativă.

67


O scurtă caracterizare a surselor fixe in zona analizata se prezintă astfel:

– surse industriale: industria de prelucrare a lemnului. În general, combustibilul utilizat

este lemnul (peste 98 %). Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse

dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie a

poluanţilor în atmosferă.

– Surse mobile: traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A)

şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale

judeţului Mureş; traficul feroviar care însă este slab reprezentat.

Calitatea aerului în judeţul Mureş se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire.

Începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale

iar numărul de incidente de poluare este în scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în

creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului. În judeţul Mureş nu sunt

probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de

gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform

legislaţiei în vigoare. Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele

care au nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului,

aceste substanţe sunt oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf,

benzenul şi alţi compuşi organici volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi

fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur, arsen, nichel.

Din rezultatele activităţii de supraveghere a calităţii aerului, în judeţul Mureş au fost

constate episoade de depăşire a valorilor limită admise pentru sănătatea umană doar la

indicatorii pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 şi la amoniac. În ceea ce priveşte

concentraţia în aerul înconjurător a pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 10, în anul

2011, s-au înregistrat 22 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la staţia

de fond urban MS 1, 33 de depăşiri la staţia industrială MS 2 şi 22 de depăşiri ale valorii

limită zilnice pentru sănătate umană la staţia industrială MS 4. Cauzele depăşirilor

înregistrate sunt traficul rutier, reantrenarea pulberilor în cazul furtunilor sau perioadelor

cu vânt puternic şi lucrările de reabilitare a arterelor rutiere din zona apropiată a

punctelor de măsurare. PM10 se referă la particule cu mai puţin de 10 microni in

diametru, care pot rămâne în aer timp de câteva zile şi se pot transmite pe zone întinse

sau pe distanţe lungi de la sursa originală. În perioada 2000-2011 procesul de aderare şi

integrare în Comunitatea Europeană a impus condiţii stricte privind prevenirea şi

controlul poluării pentru titularii obiectivelor industriale.Totodată s-a îmbunătăţit

capacitatea administrativă a autorităţilor de mediu cu rol în impunerea respectării

legislaţiei de mediu. Se observă o tendinţă de creştere a concentraţiei oxizilor de azot în

aerul înconjurător, mai ales în zonele urbane în special ca urmare a aportului tot mai

68


ridicat al traficului rutier. Totuşi concentraţiile maxime înregistrate în cursul anului 2011

pentru oxizii de azot în aerul înconjurător sunt sub valoarea limită pentru protecţia

sănătăţii umane. În ceea ce priveşte concentraţia oxizilor de sulf în aerul înconjurător

valorile înregistrate reprezintă a zecea parte din valoarea limită pentru protecţia sănătăţii

umane. Probleme pentru calitatea aerului în judeţul Mureş ridică indicatorul pulberi în

suspensie fracţiunea PM 10. Însă nici aceste probleme nu sunt de natură să impună

demararea unor ample acţiuni de gestionare a calităţii aerului.

Factorul de mediu ”Sol”

Conditiile geotehnice ale terenului:

Nu sunt disponibile informatii privind caracteristicile geotehnice ale solului pe

amplasamentul de implementare PUG Rusii Munti.

În anul 2011, în judeţul Mureş nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a

solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol.

PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR

(RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ)

Utilizarea îngrăşămintelor

Îngrăşămintele chimice ocupă un rol important în menţinerea şi sporirea fertilităţii

solurilor, în vederea creşterii productivităţii agricole. Aceste substanţe conţin unul sau

mai multe elemente nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe

nutritive în forme uşor asimilabile. Principalele tipuri de îngrăşăminte chimice folosite în

judeţul Mureş sunt:

îngrăşămintele cu azot;

îngrăşămintele cu fosfor;

îngrăşămintele cu potasiu.

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice, pe soluri

necarbonatice şi mai ales cele afectate de eroziunea hidrică poate duce la acidifierea

solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.

Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Pesticidele reprezintă substanţe chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru

combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele

încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte

şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în

69


masa solului. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Mureş sunt

incluse:

erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor;

insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi dăunătorilor;

fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.

Principala categorie de pesticide utilizată, o reprezintă erbicidele. Majoritatea erbicidelor

se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului.

Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

• asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;

• rotaţia tratamentelor cu erbicide;

• fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.

Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul

contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului.

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR

• ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi

industriale;

• depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere provenite de

la complexele de creştere a animalelor;

• depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide.

Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin

următoarele mecanisme:

• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;

• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii

organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea

solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu

caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.). Deoarece conţinutul de metale,

atât în deşeurile menajere cât şi a celorlalte tipuri de deşeuri ce intră în categoria

deşeurilor municipale este redus, conţinutul de metale grele ce ar putea avea impact

asupra solului şi subsolului este mult diminuat. Nitraţii reprezintă o altă sursă de poluare

a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice

70


în descompunere care pătrund în sol prin infiltraţiile de suprafaţă sau sunt aruncaţi pe

sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare chimică. Fosele septice, platformele de

gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele constituie o sursă permanentă de nitraţi. În

conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl

reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Dar ca să ajungă în

apă, ei trebuie mai întâi să polueze solul. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi

importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de

automobile şi ajung în sol asemeni metalele grele cu "ajutorul" ploii.

Prin masurile cuprinse in PUG Rusii Munti, se are in vedere diminuarea sau eliminarea tuturor acestor disfunctionaliati in ceea ce priveste poluarea solului pe teritoriul administraiv al localiatii.

Factorul de mediu ”Biodiversitate”

Diversitatea organismelor (animale, plante) este esentială în mentinerea echilibrului

ecologic, în asigurarea capacităţii de suportare a activitailor antropice de către

ecosistemele naturale. De aceea componenta biodiversitate trebuie abordată din punct

de vedere al conservării. Pentru conservarea speciilor de plante şi animale a fost

necesară desemnarea de arii de protectie SCI şi arii speciale de protectia avifaunistică

SPA integrate în Reţeaua Ecologică Natura 2000.

Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, în comuna Ruşii Munţi

sunt identificate următoarele grupe de arii naturale protejate:

Parcuri naţionale şi naturale - nu este cazul;

Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu suprafaţa de peste

5 ha - nu este cazul;

Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) – există

două astfel de situri, acoperind 80, 95 ha, adică 1,86% din suprafaţa totală;

Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) - nu este

cazul;

Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a

Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai 2003 – nu conferă statutul

de „arie naturală protejată”, şi acoperă partea de est a comunei.

Descrierea situurilor s-a facut la pag. 39 – 43 din prezentul Raport de mediu.

71


Starea de conservare a fiecarei specii nu va fi supusa modificarii ca urmare a dezvoltarii

PUG, deoarece impactul cuantificat asupra acestor entitati de interes comunitar este

minim. Concluziile capitolului biodiversitate sunt urmatoarele:

1. În faza de dezvoltare a Planului Urbanistic General Rusii Munti, judetul

Mureș nu se va înregistra impact asupra mediului în general şi asupra

speciilor de interes comunitar aflate în vecinătatea amplasamentului vizat de

PUG;

2. Starea de conservare a fiecărei specii de interes conservativ aflate în

vecinătatea amplasamentului nu nu va fi modificată ca urmare a dezvoltării

PUG-ului;

3. Având în vedere caracterul de reglementare al PUG Rusii Munti, se constata

ca impactul va fi nesemnificativ asupra speciilor de interes conservativ.

Conservarea resurselor naturale

Nu au fost identificate in zona, resurse naturale care se exlpoateaza prin propuneri ale

PUG Rusii Munti si/sau care necesita conservare.

Sanatatea umana

La nivelul comunei Rusii Munti există infrastructura necesară asigurării sănătății

populației.Reactualizarea PUG Rusii Munti, va avea un impact pozitiv asupra starii de

sanatate a populatiei prin respectarea normelor legale privind contruirea si circulatia in

teritoriul administartiv.

72


Gestionarea deseurilor



Riscuri naturale

Conform reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea 1 - Prevederi de

proiectare, indicativ P 100/2008, hazardul seismic pentru proiectare este descris de

valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului – Ag, determinata pentru intervalul

mediu de recurenta de referinta (IMR) corespunzator starii limita ultime, valoare numita

acceleratia terenului pentru proiectare. Conditiile locale de teren sunt descrise

prin valorile perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru zona

amplasamentului considerat. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat






a pericolului de inundaţii.

Eroziunea solului reprezinta procesul de pierdere a particulelor fine de sol, de regula

bogate in nutrienti, prin actiunea apei sau a vantului. Eroziunea este considerata una

dintre cele mai complexe forme ale degradarii solului in raport cu gradul de manifestare,

in special pentru terenurile aflate in panta. In declansarea si intensificarea proceselor

erozionale, activitatea umana a avut un rol important, in special prin stabilirea modului

de folosinta a terenului. Eroziunea prin apa este accentuata si de catre actiunea

factorilor naturali, cum sunt cei climatici, de exemplu ploile torentiale cu intensitate

ridicata in special in perioada mai-iunie. Practicarea agriculturii conventionale in zone

deja afectate de eroziune sau care manifesta risc ridicat fata de aceasta nu face decat

sa intensifice degradarea solului si a mediului inconjurator. Procesele erozionale

prin apa pe solurile cultivate sunt intensificate in special de lucrarea gresita a

solului. De asemenea, pasunatul, daca este practicat intensiv si neorganizat, intocmai ca

si defrisarile exagerate, intensifica si accelereaza procesele erozionale. Problemele cele

mai stringente care se pun, fata de acest proces al degradarii mediului ambiental, le

reprezinta atat elaborarea, cat si implementarea strategiei de minimizare a eroziunii si a

masurilor de prevenire pe termen lung.

Riscurile naturale considerate în prezentul proiect sunt cele de natură hidrologică,

hidrogeologică, geologică şi geofizică.

73


Patrimoniul culturalImpactul PUG Rusii Munti asupra monumentelor istorice din teritoriul administartiv va fi

unul pozitiv. În comuna Ruşii Munţi este identificat un monument istoric, respectiv

Ansamblul rural – case româneşti cu următoarele elemente specifice:


Perioada: începutul secolului XX.

Importanţa: B

Cod LMI: MS-II-a-B-15728

Adresa: De la nr.1-5

Localitate: sat Morăreni; comuna Ruşii Munţi

Judeţ: Mureş

Regiune: Transilvania

Mediul socio-economic

Se propune cu prioritate promovarea unor activităţi care să fie în stare să valorifice

resursele locale, posibil a fi realizate cu investiţii mici, care să creeze noi locuri de muncă

atractive, cu scopul final de stabilizare a populaţiei:

În domeniul agriculturii: -ferme destinate producţiei ecologice;

-societăţi specializate pe prelucrarea laptelui;

-centre unde se pot obţine venituri alternative.

Schimbari climaticeSchimbarile climatice au efect daunator asupra mediului si sanatatii umane. Schimbarile

climatice sunt generate de doua procese de baza:

- distrugerea stratului de ozon;

- emisii de gaze cu efect de sera.

Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate

in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca

in orasul Ungheni si localitatile apartinatoare nu se utilizeaza nici una din substantele

interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul

de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan,

oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de

sulf (SF6). Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:

• mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);

• gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru

incalzire si preparare hrana;

74


• (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei

(amoniac,metan);

Din analiza prevederilor PUG Rusii Munti, nu rezulta obiective economice existente sau

propuse care sa conduca la industrii responsabile de emisii de gaze cu efect de sera sau

care sa distruga stratul de ozon.

75


4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.G.Aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru PUG Rusii MuntiApa Principalele disfuncţii ale gospodăririi apelor din teritoriul comunei sunt:

vulnerabilitatea teritoriului la inundaţii, în perioadele cu ploioase ale anului, ca

urmare a neamenajării cursurilor de apă mici care traversează comuna;

lipsa canalizării şi epurării apelor uzate in localitatea Sebes;

lipsa unui sistem propriu de apă, alimentarea cu apă potabilă a satelor componente

se face din sistemul de apă al comunei Deda;

aer Calitatea aerului este buna; Conform datelor din RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2011 în judeţul MUREŞ al APM Mures, rezulta:În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă. Localitatea Rusii Munti nu figureaza pe aceasta lista, nu este prezenta poluarea semnificativa a aerului.

Sol Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele mecanisme:

• depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere;

• infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice;

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.).

Gestionarea

deseurilorDepozitarea deşeurilor menajere şi animaliere în locuri neamenajate reprezintă o problemă de mediu în comuna Ruşii Munţi.

Riscuri de mediu –surse de poluare

Creşterea cantităţii substanţelor organice din apă, sinonimă cu poluarea apelor,

favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor, inclusiv a celor patogeni.

Scăderea cantităţii de oxigen dizolvat în apă duce la reducerea capacităţii de

autopurificare a apelor naturale, favorizând persistenţa poluării. Creşterea CBO5

caracterizează gradul de impurificare a apelor cu substanţe organice, fiind de

presupus că valorile crescute să fie însoţite de o creştere evidentă a substanţelor

organice.Riscuri naturale Riscul la inundaţie generat de Pârâul Malului şi Pârâul Loşniţei reprezintă

principalul risc natural la care este supusă comuna Ruşii-Munţi. Proiectul de reabilitare a văii Mureşului constituie o prioritate de investiţie prin regularizarea cursurilor de apă şi reducerea astfel a pericolului de inundaţii. Comuna Ruşii-Munţi se află într-o zonă cu un risc asumat seismic, pentru care calculul structurii de rezistenţă a construcţiilor se va face pentru gradul VI de seismicitate.

76


Conservarea

resurselor

naturale

Producerea de energie verde are drept consecintă conservarea resurelor naturale.In teritoriul administartiv al comunei Rusii Munti nu sunt prezente resurse naturale cu exceptia lemnului.

Patrimoniu cultural

În comuna Ruşii Munţi este identificat un monument istoric, respectiv Ansamblul rural – case româneşti cu următoarele elemente specifice:


Perioada: începutul secolului XX. Importanţa: B Cod LMI: MS-II-a-B-15728 Adresa: De la nr.1-5

Zonarea teritoriala

Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a

terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei.

Teritoriul intravilan e x i s t e n t nu asigura spatiul suficient pentru dezvoltarea

economica a localitatii, motiv pentru care s-a propus marirea acestuia.Conștientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Necesitatea informării populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind implicarea în asigurarea dezvoltării durabile a localității.

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, relevante pentru P.U.G. şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.Analiza SEA a identificat următoarele documente naţionale cheie în ceea ce priveşte

legătura dintre mediu şi PUG analizat:

o Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (1999).

o Strategia Naţională pentru Eficienţa Energetică – HG nr. 163/2004 şi Legea nr.

199/2000, modificată de Legea nr. 56/2006.

o HG nr. 1844/2005 de promovare a utilizării combustibililor biologici şi a altor

combustibili pentru transport regenerabili.

o O.M. al Protecţiei Mediului şi a Apelor nr. 860/2002 (O.M. nr.52/03.01.2003) cu privire

la aprobarea procedurii pentru evaluarea impactului de mediu şi emiterea autorizaţiei de

mediu;

o HG nr.918/2002 (O.M. nr.686/17.09.2002) stabilind procedura cadru pentru evaluarea

impactului de mediu şi aprobarea listei proiectelor publice şi private pentru care trebuie

aplicată procedura, modificată de HG nr.1705/2004 (O.M. nr.970/2004);

o HG nr.1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii cu privire la evaluarea de mediu pentru

anumite planuri şi programe (O.M. nr. 707/5.08.2004).

77


In ultima perioadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de amenajare

teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua şi astăzi,

este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor de la

guvern către niveluri locale şi regionale.

Prin măsurile ce au fost prevăzute în cadrul PUG se doreşte dezvoltarea economică a

zonei. In ultima decadă are loc un proces evident de reorganizare a sistemelor de

amenajare teritoriala din ţările europene. Direcţia principala a acestui proces ce continua

şi astăzi, este îndreptată către descentralizarea planificării şi trecerea responsabilităţilor

de la guvern către niveluri locale şi regionale.

Tinând cont de obiectivele de protectie a mediului la nivel comunitar, PUG îsi

propune pentru realizarea lor urmatoarele solutii:

• La nivel judetean, PUG Rusii Munti tine cont de relatiile si obiectivul specific din

Planul de Amenajare Teritorial Mureș. In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele

de protectia mediului relevante pentru PUG in comparatie cu obiectivele la nivel national,

comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.ASPECTE DE MEDIU

Obiectiv stabilit la nivel national,comunitar,international

Obiectivul relevantpentru plan

Modul in care s-a avut in vedere in plan

AER Calitatea aerului trebuie sa

corespunda legislatiei nationale care

transpune Directivele 96/62/CE si

1999/30/CE privind valorile limita

pentru SO2, NO2, NO, particule in

suspensie si plumb. Strategia

nationala privind protectia

atmosferei urmareste stabilirea unui

echilibru intre dezvoltarea

economicosociala si calitatea aerului

(HG nr. 1856/2005 privind

plafoanele nationale pentru anumiti

poluanti atmosferici). In legislatie se

prevede intretinerea si modernizarea

infrastructurii de transport rurtier

(drumuri, mijloace de transport

nepoluante).

Mentinerea si

imbunatatirea calitatii

aerului. Energia verde

contribuie la acest

deziderat. Organizarea

circulatiei pe teritoriul

administartiv contribuie la

imbunatatirea calitatii

aerului. Nu se prevad

obiective economice

poluatoare.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitatii aerului.

APĂ Calitatea apei trebuie sa corespunda

legislatiei in vigoare care transpune

prevederile Directivei Cadru privind

apa nr.2000/60/CE impreuna cu

directivele fiice. Epurarea apelor

uzate trebuie sa fie conforma cu

legislatia nationala care transpune

prevederile Directivei 91/271/CEE.

Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subterane

prin limitarea poluarii din

surse punctiforme sau

difuze.

Echipare edilitară completă cu instalaţii de apă, canalizare, colectare;Se vor prevedea sisteme de colectare si evacuare a apelor menajere in toate localitatile comunei.

78


SOL Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a solului şi facilitarea protejării

solului, executia de lucrari pentru

combaterea eroziunii solului si

apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de evacuari

necontrolate.

Deseurile rezultate vor fi colectate de firma specializata si depozitate in conditii conforme.

Depozitarea controlată a

deşeurilor prin colectarea şi

depozitarea temporară în

containere speciale.

SCHIMBĂRI

CLIMATICE

Nu e cazul. Planul nu va produce sau

contribui la schimbari climatice.- -

BIODIVERSIT

ATEA

Conservarea diversităţii naturale a

faunei, florei. Mentinerea diversităţii

naturale a faunei, florei.

Nu sunt prevazute investitii

care sa afecteze

biodiversitetatea.

SĂNĂTATEA

UMANĂ

Protejarea şi îmbunătăţirea

condiţiilor amplasamentelor în

ceea ce priveşte transportul, mai

ales zgomotul, vibraţiile şi noxele.

Imbunatatirea calitatii

vietii, cresterea

confortului, evitarea

imbolnavirilor

epidemiologice

- marirea suprafetei de spatii verzi / cap locuitor prin introducerea in intravilan, rezultand o suprafata suplimentara de spatiu verde la nivelul localitatii.

MANAGEMEN

TUL

RISCULUI DE

MEDIU

Creşterea protejării populaţiei în faţa

riscurilor asociate cu activități care

poluează mediul.Legislatia nationala

are prevederi in ceea ce priveste

cresterea protectiei populatiei fata

de riscurile naturale care se pot

preveni (alunecari de teren si

inundatii) prin luarea unor masuri

anticipate aparitiei fenomenelor

sau pentru eliminarea efectelor

acestora.

Protectia populatiei si

bunurilor materiale prin

diminuarea efectelor

alunecarilor de teren si a

inundatiilor.

Lucrari pentru stabilizarea

terenului.

Instituirea interdictiei de

construire in zonele cu riscuri

naturale.

CONSERVARE

A/ GEST.

RESURSE

Nu sunt detectate resurse naturale

în zona aferentă PUG-ului analizat.- -

PATRIM.

CULTURAL/

NATURAL

Lista cu obiectivele de patrimoniu. Pastrarea si conservarea Nu sunt lucrari care sa

afecteze patrimoniul cultural

sau cel natural.EFICIENŢA

ENERGETICĂ ŞI RESURSE

REGENERABILE DE ENERGIE

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi

a utilizării resurselor de energie.

Producția de energie

verde.

Utilizarea energiei verzi

pentru producerea de energie

electrică.

79


POPULARIZA

REA

ASPECTELOR

DE MEDIU

CONSTIENTI

ZAREA

PUBLICULUI.

Legislatia nationala, in concordanta

cu cea europeana prevede accesul

liber al cetatenilor la informatia de

mediu (HG nr. 1115/2002)

implementarea obligatiilor rezultate

din Conventia privind accesul

publicului la luarea deciziilor in

probleme de mediu semnata la

Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata

prin Legea nr. 86/2000 privind

stabilirea cadrului de participare a

publicului la elaborarea anumitor

planuri si programe in legatura cu

mediul.

Cresterea responsabilitatii

publicului fata de mediu.

Conștientizarea publicului

privind necesitatea

implementarii metodelor de

producere a energiilor verzi,

nepoluatoare.

6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului.Evaluarea domeniilor cheie de intervenţie şi măsuri specifice sugerate pentru minimizarea, reducerea şi compensarea efectelor semnificative potenţiale ale acestora;Analizând planul propus pe factori de mediu, populatie, sanatate umana, factori

climatici, valori materiale, patrimoniu cultural, arhitectonic, efectele vor fi urmatoarele:

Impactul asupra calitatii aerului atmosfericNu se considera ca ar fi cazul unei schimbari semnificative în calitatea aerului în zona

PUG Rusii Munti analizat, dat fiind ca zona nu se constituie la ora actuala într-o sursa de

poluare atmosferica.

Impactul asupra soluluiNu va exista nu impact major asupra foctorului de mediu sol. Prin masurile prevazute se

va proteja acest factor de mediu.

Impactul asupra apelor de suprafataNu va exista nu impact semnificativ. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor

de mediu.

Impactul asupra apelor subteraneNu va exista nu impact semnificativ.Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de

mediu.

Impactul asupra populatieiPopulatia din comuna Rusii Munti va „suferi” un eventual impact pozitiv prin

reactualizarea acestui PUG, impactul fiind de natura sociala.

Impactul asupra factorilor climatici:Factorii climatici din zona nu vor avea de suferit din cauza realizarii obiectivelor PUG.

80


Impactul asupra patrimoniului cultural:Patrimoniul cultural va fi protejat. Prin masurile prevazute se va proteja acest factor de

mediu.

Impactul asupra peisajului:În cadrul Legii 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la

Florenta la 20 octombrie 2000, la Art. 1, pct. a) regasim urmatoarea definitie pentru

peisaj: „peisajul desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie, al

carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii factorilor naturali si/sau umani”

Conform art. 5, statul român ca si parte semnatara a Conventiei de la Florenta, s-a

angajat :

- sa stabileasca si sa implementeze politicile peisajului care au ca scop protectia,

managementul si amenajarea acestuia, prin adoptarea de masuri specifice mentionate în

prezenta conventie;

- sa stabileasca proceduri de participare pentru publicul larg, autoritati regionale si

locale, precum si pentru alti factori interesati la definirea si implementarea politicilor

peisajere mentionate la alineatul precedent;

- sa integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele

culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil

impact direct sau indirect asupra peisajului. În cazul analizat de prezentul raport, nu au

fost regasite alte politici referitoare la peisajul din zona .

S-a constatat ca pentru actuala forma a planului de urbanism a fost parcursa întreaga

procedura specifica pe linie de urbanism. În etapa de dezbatere publica a PUG-ului

acesta are înca ocazia sa îsi exprime optiunea vis a vis de subiect - ne referim cu

precadere la modificarea peisajului – prin observatii pertinente de care se vor tine fireste

seama în cadrul prezentei evaluari.

Impactul asupra biodiveristatii si ariilor protejatePlanul urbanistiv general PUG-ul localitatii Rusii Munti, nu are efecte semnificative asupra

arilor protejate si nici asupra biodiversitatii.

Metoda de evaluare:Metoda aleasa pentru evaluarea potentialelor efecte asupra mediului în general si în

special asupra ariei protejate din vecinatate a fost cea matriceala.

Astfel, etapele de evaluare au fost:

• identificarea actiunilor propuse de planul analizat (ca si posibile cauze ale unor

eventuale efecte asupra mediului);

• identificarea factorilor de mediu si a intereselor potentiale a fi protejate;

• selectarea primara a actiunilor propuse de plan (în functie de relatia cu factorii de

mediu si cu interesele de protejat) pentru a se elimina din evaluare pe acelea care fie

81


nu au deloc efecte asupra mediului, fie aceste efecte sunt realmente neglijabile;

• estimarea (prin calcul si prin metode comparative) a efectelor pozitive sau negative

cauzate de actiunile propuse de plan (din punct de vedere al perioadei producerii, al

intensitatii, a efectelor produse, remanentei acestor efecte, întinderii spatiale etc.)

Prima etapa de completare a matricei consta în matricea initiala (ipoteza) de evaluare, unde se figureaza strict ipoteza de lucru în sensul unor presupuneri vis a vis

de posibile efecte cauzate estimate însa doar la nivel calitativ (daca pot sau nu sa apara

si eventual daca sunt de ordin negativ sau pozitiv, însa nu si cantitativ - cu ce

intensitate). Ulterior, plecând de la aceasta matrice initiala, evaluând fiecare caz în parte

(de intersectie a activitatilor / actiunilor PUG cu factorii de mediu sau de interes), se

atribuie si valori sub aspect cantitativ (cât, pe ce durata, cu ce întindere etc.) Aceasta

etapa se concretizeaza prin matricea primara de evaluare.

Completarea matricei primare de evaluare s-a realizat considerând scenariul cel mai

nefavorabil posibil, respectiv fara a include masurile de prevenire / reducere a impactului

deja propuse prin PUG. În urma acestei analize a rezultat impactul primar brut ce ar

putea sa apara în cazul implementarii planului însa fara a fi luata nici o masura de

prevenire / reducere a impactului asupra mediului.

Urmatorul pas metodologic a constat în considerarea masurilor deja prevazute în PUG-ul

propus, (identificarea si evaluarea eficientei acestora). Rezultatul etapei s-a concretizat

prin aplicarea corectiilor respective asupra matricei primare de evaluare, calculându-se

astfel impactul rezidual brut. Matricea primara astfel corectata fiind denumita

matrice partiala de evaluare.În functie de rezultatul astfel obtinut, s-au facut ulterior recomandari în ceea ce privesc

masurile suplimentare de introdus în planul evaluat în scopul scaderii la minim a

acestui impact rezidual. Luând în considerare aceste masuri suplimentare (cu eficienta

lor), se ajunge în final la obtinerea impactului rezidual (final) care reprezinta acel

impact care nu mai poate fi evitat prin masuri de prevenire sau reducere, matricea astfel

corectata fiind denumita matrice finala de evaluare.

După realizarea acestei evaluări în vederea stabilirii dacă PUG Rusii Munti poate avea

efecte substanţiale asupra mediului înconjurător, s-a realizat o evaluare a domeniilor

cheie de intervenţie propuse în funcţie de obiectivele relevante în domeniul mediului,

altfel spus, s-a evaluat dacă şi cum anume domeniile cheie de intervenţie contribuie (sau

nu) la îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante. Această evaluare a for realizată in

două faze. În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu

următoarea scară valorică:

+ 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului (obiectivului)

de referinţă propus

82


+ 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus

0: nici un impact

– 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de referinţă propus

– 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de

referinţă propus

?: impactul nu poate fi determinat

Evaluarea a fost realizată în mod independent de către evaluatorul de mediu.

Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale dintre

domeniile reglementare din cadrul PUG şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei

mediului. Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia

mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. În urma analizei nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG Rusii Munti asupra obiectivelor de mediu.Evaluarea efectului cumulativ al implemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii

punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevantpentru PUG

Introducerea in

intravilan a

suprafeței

necesare

implementării

PUG

Stabilirea

zonelor de

interes

pentru

dezvoltare

Delimitarea si

zonificarea noului

teritoriu intravilan

Reducerea/elim

inarea riscurilor

naturale

Cresterea

gradului de

constientizare

asupra

problemelor

de mediu

Mentinerea si

imbunatatirea

calitatii aerului.

Reducerea la minim

a impactului

asupra aerului.

+2 +2 +2 +1 +2

Protectia calitatii

solului si reducerea

suprafetelor afectate

de evacuari

necontrolate.

+2 +2 +1 +1 +1

Imbunatatirea

calitatii vietii,

cresterea

confortului, evitarea

imbolnavirilor

epidemiologice

+1 +1 +1 +1 +1

83


Obiectivul de mediu relevantpentru PUG

Introducerea in

intravilan a

suprafeței

necesare

implementării

PUG

Stabilirea

zonelor de

interes

pentru

dezvoltare

Delimitarea si

zonificarea noului

teritoriu intravilan

Reducerea/elim

inarea riscurilor

naturale

Cresterea

gradului de

constientizare

asupra

problemelor

de mediu

Protectia populatiei

prin diminuarea

efectelor

alunecarilor de teren

si a inundatiilor.

+1 +1 +1 +2 +1

Cresterea

responsabilitatii

publicului fata de

mediu

+1 +1 +1 +1 +1

TOTAL +7 +7 +6 +6 +6

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de

mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?

Mentinerea si imbunatatirea

calitatii aerului. Reducerea la

minim a impactului

transportului asupra aerului.

Obiectivele prevazute in PUG

au influenta pozitiva asupra

calitatii aerului.

DA pe termen lung

Asigurarea calitatii apelor de

suprafata si subterane prin

limitarea poluarii din surse

punctiforme sau difuze.



calitatii apelor de suprafata si

subterane.

DA pe termen lung

DA pe termen lung

Protectia calitatii solului si

reducerea suprafetelor

afectate de evacuari

necontrolate.



solului.

DA pe termen lung

Imbunatatirea calitatii vietii,

cresterea confortului, evitarea

imbolnavirilor epidemiologice.



calitatii vietii.

DA pe termen lung

84


Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingeriiobiectivului?

Protectia populatiei prin

diminuarea efectelor

alunecarilor de teren si a

inundatiilor.



protectiei populatiei.

DA pe termen lung

Protejarea populatiei si a

zonelor de locuit prin

separarea de terenurile cu

activitati economice si servicii.



zonarii teritoriului.

DA pe termen lung

Cresterea responsabilitatii

publicului fata de mediu

Educarea, informarea si

participarea populatiei la

luarea deciziilor privind mediu.

DA pe termen lung

Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung ca se

creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

În consecință evaluatorul estimează potențialul efect asupra factorilor de mediu de pe

amplasamnetul analizat dar si din împrejurimi, ca fiind efect pozitiv în cadrul scopului de

referinţă propus. Reactualizarea PUG Rusii Munti va avea nu impact minor si local

asupra tuturor factorilor de mediu analizati.

7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontier.

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,

precum si faptul ca aplicarea masurilor din PUG au un impact minor asupra aspectelor

de mediu si a starii de sanatate a populatiei, se poate apreciaza ca nu vor exista efecte

asupra mediului si sanatatii in context transfrontier.

Obiectivul analizat nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context

transfrontier. Impactul asupra factorilor de mediu prognozat va fi unul local și minor.

85


8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării P.U.G. Masuri propuse de PUG Rusii Munti:Factor de mediu apa.Problema de mediu 1: Asigurarea alimentării cu apă pentru consumatorii neracordați.

Măsura propusă: Extinderea rețelei de alimentare cu apă potabilă în zonele neracordate.

Factorii de mediu vizați : calitatea apei, sănătatea populației.

Efect preconizat : Prin aplicarea acestei măsurii se asigură apă potabilă de calitate

controlată pentru nevoile populației.

Problema de mediu 2 : Inexistenta sistemului de canalizare în localitatea Sebes.

Măsura propusă 1: Extinderea sistemului de canalizare etapizat.

Factorii de mediu vizați : Calitatea apei subterane, sănătatea populației.

Efecte preconizate : Se elimină riscul asociat exfiltrațiilor de ape uzate în subsol și al

poluării apelor subterane.

Măsura propusă 2 : Asigurarea canalizării pluviale în sistem divizor.

Factorii de mediu vizați : Subsol, calitatea apei.

Efect preconizat : Se elimină riscul încărcării nejustificate a stației de epurare.

Problema de mediu 4: Existența zonelor inundabile.

Măsura propusă : Interdicția de construire în aceste zone

Factorii de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul uman , flora și fauna.

Efect preconizat : Reducerea riscului de inundare și a pagubelor materiale.

Problema de mediu : Impactul produs de perioada de execuție a lucrărilor/măsurile

prevăzute .

In perioada de executie a diferitelor lucrari in zonele existente si in cele propuse pentru

extinderea retelelor de apa, calitatea apelor subterane poate fi influentata de

eventualele deversari de substante poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluari

rezultate din urma spalarii agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de

catre apele de precipitatii. De asemenea, poate fi influentat regimul de curgere si nivelul

hidrostatic al apelor subterane daca nu se realizeaza studii hidrogeologice pe diferite

amplasamente unde urmeaza sa se realizeze lucrari de excavatii si fundatii de adancime.

In vederea protejarii calitatii apelor subterane sunt necesare adoptarea urmatoarelor

măsuri:

- carburantii se vor depozita in rezervoare etanse, in spatii/platforme amenajate;

86


- intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanti etc) se va realiza numai in locurile special amenajate;

- verificarea tronsoanelor de conducta si a imbinarilor, la efectuarea probei de presiune,

atat la racordarea cu reteaua de canalizare, cat si la cea de alimentare proprie cu apa

potabila;

- se vor adopta masuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafetelor excavate sau

a depozitelor temporare de pamant.

In perioada de exploatare lucrarile propuse prin PUG contribuie la protectia apelor

subterane prin inlocuirea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare unde exista riscul

de exfiltratie, si a apelor de suprafata prin asigurarea calitatii efluentului inainte de

evacuarea in emisar.

Factor de mediu aer.Problema de mediu : Poluare datorită traficului rutier.

Măsura propusă 1 : Reabilitarea drumurilor existente.

Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătate , calitatea vieții.

Efect preconizat : Reducerea emisiilor de gaze de eșapament , a degajării pulberilor și

reducerea nivelului de zgomot.

Măsura propusă 2 : Realizarea de aliniamente plantate dealungul arterelor rutiere.

Factorii de mediu vizați : Calitatea aerului, sănătatea populatiei, peisaj , biodiversitate.

Efect preconizat : Pe lângă efectul peisagistic evident, această măsură asigură o

diminuare semnificativă a poluării aerului prin autoepurare.

Se mai mentioneaza ca activitatea de transport feroviar nu genereaza emisii

semnificative de gaze poluante in atmosfera. Crearea de spatii verzi si intretinerea

corespunzatoare a acestora va contribui la imbunatatirea calitatii aerului in localitate.

Factor de mediu sol.Problema de mediu : Existența solurilor erodate sau afectate de alunecări de teren.

Măsura propusă 1 : Interdicții de construit in zonele cu eroziune la malul cursurilor de

apă și pe terenurile afectate de alunecări.

Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, comunități umane.

Efect preconizat : Protecția solului și a biodiversității, stabilizarea terenurilor erodate și

alunecătoare, siguranța construcțiilor.

Problema de mediu : Depozite necontrolate de deșeuri pe sol.

Măsura propusă : Eliminarea depozitelor la generare și ecologizarea terenurilor afectate.

Factorii de mediu vizați : solul, flora și fauna, apa subterană.

Efect preconizat : Ecologizarea terenurilor afectate, în vederea punerii în valoare a

acestora, protecția solului biodiversității și apelor subterane.

Problema de mediu : Impactul produs în perioada de execuție a lucrărilor/măsurilor

87


prevăzute.

In perioada de executie a lucrarilor in vederea realizarii obiectivelor propuse se

considera ca factorul de mediu sol poate fi influentat de urmatoarele:

- depozitarea necontrolata pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile

de constructii;

- depunerea pulberilor si a gazelor din motoarele cu ardere interna a utilajelor si

spalarea acestora de catre apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran;

- scapari accidentale sau intentionate de carburanti, uleiuri, ciment, substante chimice

sau alte materiale poluante, in timpul manipularii sau stocarii acestora.

- spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele de

precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;

- perturbarea structurii geologice prin lucrarile de ecavatii pentru realizarea fundatiilor

si ale structurii cladirilor.

Se mentioneaza ca activitatea ce se va desfasura in perioada de executie va avea

caracter temporar, manifestandu-se si prin ocuparea pe o perioada limitata a unor

suprafete de teren pentru organizarile de santier si drumurile de acces.

In perioada de exploatare se considera ca factorul de mediu sol va fi afectat de

ocuparea definitiva a terenului cu diferite amenajari si constructii. Extinderea

suprafetelor de teren vine in intampinarea satisfacerii necesarului de locuinte pentru

populatie. Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitatile de interventie si

de realizare a obiectivelor de utilitate publica in zonele respective. De asemenea, PUG-ul

va asigura planificarea operationala a terenului, in acest sens va constiti baza legala

pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare.

ZgomotulIn perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUG

se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de

legislatia in vigoare chiar daca perioada de executie are durata limitata.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante care sa

functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de carburanti. Planul

Urbanistic General propune reducerea nivelului sonor din localitate prin modernizarea

strazilor existente, amenajarea parcurilor si spatiilor verzi. Prin urmare

in perioada de exploatare se aprecieaza ca nivelul poluarii sonore va fi redus si nu sunt

necesare alte masuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.

BiodiversitateaProblema de mediu : Stabilizarea terenurilor alunecătoare.

Factorii de mediu vizați : Biodiversitatea, sol, peisaj

Măsura propusă : Crearea de perdele de protecție și aliniamente plantate.

88


Efect preconizat : Stabilizarea terenurilor alunecătoare și erodate, îmbunătățirea calității

aerului, calitatea peisajului, calitatea vieții.

Având în vedere ariile protejate și situația din amplsamentul analizat, se apreciaza ca in

prezent, nu există presiuni exercitate asupra ariilor naturale protejate.

Patrimoniul CulturalIn ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca agentii economici care

efectueaza lucrari de excavatii pentru implementarea planului in zona monumentelor

istorice sau a siturilor arheologice sa ia toate masurile cerute de lege pentru protejarea

acestora.

Factor de mediu peisajul Problema de mediu : Îmbunătățirea aspectului peisagistic.

Măsura propusă 1: Reabilitarea și amenajarea spațiilor verzi în interiorul comunei.

Măsura propusă 2: Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin

recondiționarea finisajelor corelat cu lucrările de izolare termică si amenajări exterioare.

Măsura propusă 3: Realizarea de locuințe noi în regim de înălțime conform

documentațiilor urbanistice.

Măsura propusă 4 : Amenajarea peisagistică în lungul arterelor de transport și a

drumurilor de acces în oraș.

Măsura propusă 5 : Respectarea prevederilor din PUG.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea.Aspectele cele mai importante în care au fost considerate mai multe variante de realizare

s-au referit la:

• accesul în perimetrul luat în studiu;

• destinația actuală a terenurilor luate în analiză;

Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea amplasamentului în stadiul

actual, respectiv fără un PUG și fără investiție, situaţie în care ar genera disfuncţionalităţi

importante la nivelul administraţiei locale deoarece planul asigură venituri financiare

stabile si sigure pe termen lung.

Această alternativă nu este preferabilă deoarece prin realizarea PUG, impactul asupra

factorilor de mediu va fi minor şi strict local însă impactul social şi economic va fi pozitiv.

Evaluatorul a optat pentru varianta de realizare a acestui PUG, în forma oferita de

proiectant si agreata de Primaria Rusii Munti.

89


Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei elaborata de INCD

URBAN-INCERC BUCUREŞTI Sucursala URBANPROIECT in cadrul proiectului Plan

Urbanistic General pentru comuna Rusii Munti si cuprinde:

- elementele cadrului natural;

- caracteristicile pedogeografice locale;

- riscurile naturale de pe teritoriul administrativ analizat;

- conexiunile teritoriale;

- situatia existenta a amplasamentului din punct de vedere al dotarilor edilitare;

- impactul activitatilor asupra mediului (apa, aer, sol, biodiversitate, mediul uman);

- corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului;

- utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii urbanistice;

- posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii si a serviciilor,

mediului, agrement;

- masurile propuse pentru protectia mediului la fiecare obiectiv mentionat in PUG .

Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu pe domenii de activitate sunt:

- solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice/private sau pentru modificarea

ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului;

- eliberarea autorizatiei de construire, alta decat cea pentru locuinte cu respectarea

normelor sanitare impuse de legislatia sanitara in vigoare;

- realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati si autorizati, care

sa cunoasca si sa respecte legislatia de mediu in ceea ce priveste organizarea de santier,

utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne si nepoluante, cu utilaje

performante care sa nu polueze mediul pe perioada executarii lucrarilor si care sa

ecologizeze zonele de lucru conform obligatiilor din acordurile de mediu;

- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de locuire,

concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a aliniamentelor de

arbori si a perdelelor de protectie stradala;

- asigurarea amplasamentelor pentru locuinte;

– evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de

deseuri de orice fel;

– organizarea colectarii selective si asigurarea depozitarii controlate a deseurilor;

- ecologizarea zonelor in care s-au depozitat necontrolat deseuri ;

90


- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila;

- extinderea retelei de canalizare pe strazile care in prezent nu sunt racordate la

sistemul de canalizare centralizat existent;

- crearea, conservarea si protejarea spatiilor verzi existente si extinderea amenajarilor

pentru agrement;

- adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si

antropic, adoptarea masurilor de refacere peisagistica si ecologica a zonelor afectate;

- reabilitarea arterelor de circulatii interioare, a retelelor, a zonelor afectate si a altor

obiective si activitati fara a prejudicia ambientul, starea de sanatate si de confort a

populatiei;

- adoptarea unor politici de mediu transparente si informarea populatiei din zona

referitor la programele de dezvoltare ale localitatii.

In afara Variantei 0, in proiect a mai fost analizata o varianta de PUG pentru comuna

Rusii Munti care prezinta viziuni diferite pentru localitate pornind de la utilizarea resursei

de teren din intravilan si zonele alaturate.

Varianta 0

Dupa cum s-a mentionat si mai sus, varianta 0 – mentinerea actualei situatii este de

natura sa determine o inrautatire a starii factorilor de mediu, in lipsa unor reglementari

coerente care sa stabileasca o zonificare corespunzatoare a teritoriului.

Varianta I, varianta aleasa

Aceasta varianta care priveste reglementarile urbanistice (zonificarea functionala, cai de

comunicatii si restrictii tehnice, se sintetizeaza in plansele anexate). Varianta aleasa are

in vedere situatia actuala si este de natura sa determine reglementarile necesare pentru

o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism si Regulament s-au prevazut destinatiile

fiecarei zone, au fost stabilite obiectivele, tintele si masurile pentru protectia mediului

care se impun.

91


CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESEFactor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a

PUGCriteriile care au condus la alegerea variantei prezentate

Apa Nu a fost identificat impact

negativ major asupra

factorului de mediu apa.

Respectarea

reglementarilor in

domeniul protectiei

calitatii apelor,

extinderea retelelor de

canalizare.

Se respecta indicatorii de

calitate la evacuarea apei in

receptori naturali. Se

asigura fundamentul pentru

o dezvoltare socio-

economica durabila.

Aer Nu a fost identificat impact

negativ major asupra

factorului de mediu aer.

Regelementarea

circulatiei si dezvoltarea

de unitati economice

nepoluatoare.

Se asigura fundamentul

pentru o dezvoltare socio-

economica durabila.

Sol Zone cu sol deteriorat

dinpunct de vedere

calitativ in perimetrul

analizat.

Lucrari de protejarea

degradarii solulrilor.

Asigura o dezvoltare socio-

economica durabila,

utilizarea optima a

terenurilor.

Riscuri naturale Alunecari de teren si

inundatii.

Instituirea interdictiei

de construire in zonele

cu pericol.

Alternativa este in

concordanta cu legislatia

nationala privind protejarea

solului, ca bun de interes

national.

Zonarea teritoriala Necesar de zone

suplimentare pentru

functiuni noi.

Pune de acord nevoile

populatiei cu

dezvoltarea urbanistica

a localitatii. Aloca

terenuri pentru

dezvoltare economica.

Creste suprafata de

teren destinata

intravilanului functie de

necesitati.

Prin extindere intravilan si

zonare se permite

dezvoltarea durabila a

localitatii prin stabilirea

functiunilor, separarea

zonelor de locuit de

celelalte activitati.

Constientizarea

publicului asupra

problemelor de mediu

Implementarea legislatiei

de mediu impune

desfasurarea de campanii

de informare a populatiei,

a tuturor categoriilor de

varsta sau pregatire,

privind obligatiile

administratiei publice

locale, a persoanelor fizice

PUG-ul contine

propuneri rezultate in

urma consultarii

populatiei privind

directiile de dezvoltare

a localitatii. Primaria

aduce la cunostinta

publicului tematica si

continutul hotararilor

Se respecta directivele

europene si legislatia

nationala privind

consultarea publicului si se

creste gradul de educare al

populatiei prin accesul la

informatia de interes

public.

92


Factor de mediu Aspect identificat Propunerea finala a PUG

Criteriile care au condus la alegerea variantei prezentate

si juridice de a mentine un

mediu curat, nepoluat.

Populatia trebuie implicata

in actiuni de protectie a

mediului.

adoptate de consiliul

local. Regulamentul

local de urbanism

impune procedurile

pentru aprobarea

obiectivelor.

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării P.U.G. Rusii MuntiIntroducere şi scopul monitorizării

Art. 27 din HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe mentioneaza:

(1) Monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de

titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia

asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea

intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare.

(2) Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului insoteste documentatia

inaintata autoritatii competente pentru protectia mediului, in vederea obtinerii avizului

de mediu, si face parte integranta din acesta.

(3) Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este

responsabilitatea titularului planului sau programului. Titularul planului sau programului

este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior

realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului analizeaza rezultatele programului

de monitorizare primite de la titular si informeaza publicul prin afisare pe pagina proprie

de Internet.

(5) Monitorizarea prevazuta la alin. (1) se poate realiza, dupa caz, si pe seama datelor,

programelor si instalatiilor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii

acestora.”

Astfel, considerând atât etapa de construire a obiectivului cât si cea de operare, criteriile

conform carora se propune programul de monitorizare sunt cele utilizate la evaluarea

impactului, respectiv pentru principalii factori de mediu / de interes protectiv identificati

ca posibil a fi afectati semnificativ, pe baza rezultatelor din matricea finala de evaluare.

93


În acest mod s-au stabilit o serie de indicatori de monitorizare, precum si metoda de

obtinere a informatiilor. Frecventa monitorizarii variaza de la un criteriu la altul sau de la

un indicator la altul în raport cu specificul acestora si probabilitatea de aparitie a

eventualelor efecte vizibile / masurabile, cu scopul de fi descoperite cât mai devreme

efectele negative si aplicarea masurilor corespunzatoare pentru eliminarea sau

reducerea acestora. De asemenea, s-a încercat si sugerarea unor surse de obtinere a

informatiilor. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice

şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi

justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării

PUG. Programul de monitorizare trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea

informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUG

cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere

ce pot fi întreprinse). Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor

de mediu posibil a fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv :

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului inainte

de implementarea obiectivului PUG.

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluare si

poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului.

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea

lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor

surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functie de necesitati.

Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:

In cazul etapei de preimplementare plan, in functie de caracteristicile fiecarui obiectiv se

stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fie monitorizati si parametrii de monitorizare.

Datele obtinute se inscriu in raportul de incepere si caracterizeaza starea initiala la care

se fac raportarile ulterioare.

- In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii si factorii de

mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cu frecventa stabilita de

autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situatia initiala, inainte de

implementarea proiectului.

Principalele obiective ale monitorizării mediului sunt:- evaluarea schimbărilor intervenite la nivelul condiţiilor de mediu

determinate de proiectul analizat.

- monitorizarea implementării efective a măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului.

94


- avertizarea cu privire la deteriorările semnificative ale calităţii

mediului(dacă acestea sunt cauzate de derularea PUG analizat) pentru

întreprinderea unor acţiuni preventive suplimentare

- monitorizarea efectelor întregului plan sau program, asupra mediului.

Echipa de monitorizare a mediului Autoritatea competentă(Titularul de Proiect) desemnează o persoană pentru colectarea

datelor de monitorizare a mediului în etapa iniţială de implementare a PUG.

Sarcina echipei de monitorizare a mediului ar trebui să constea în supravegherea şi

coordonarea studiilor, monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a

impactului asupra mediului, asigurarea de consiliere pentru proiecte cu privire la

parametrii şi metodele de monitorizare şi informarea publicului cu privire la datele de

monitorizare, precum şi raportarea problemelor de mediu care trebuie prezentate

autorităţii de mediu relevante.

Raportarea privind monitorizarea mediuluiPersoanele responsabile de colectarea indicatorilor în cadrul Autorităţii competente sau

experţii desemnaţi sau angajaţi să interpreteze datele, vor redacta un raport privind

monitorizarea mediului la sfârşitul perioadei de raportare, după adunarea tuturor

informaţiilor. În procesul de colectare a datelor privind mediul se va folosi cât mai mult

posibil Sistemul Unic de Management al Informaţiilor care permite agregarea de jos în

sus a indicatorilor de realizări(output) în domeniul mediului, la nivel de proiect analizat.

În plus se vor folosi informaţii statistice relevante, atunci când este necesar.

Parametrii şi indicatori de monitorizareTinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi

de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării

acestuia, se recomandă următoarele măsuri de monitorizare:

1. Factor de mediu AER:

- monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la coşurile centralelor termice.

2. Factor de mediu APA:

- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele evacuate în emisar

conform NTPA 001 şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;

- se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa la statia de tratare

conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin analize efectuate de

laboratoarele propii si ale autorităţii locale de sănătate publică;

- se va monitoriza permanent cantitatea de apă distribuita in retea, conform prevederilor

autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;

3. Factor de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE:

95


- monitorizarea calităţii solului corelată cu etapele de realizare a PUG, în special în

zonele de folosinţă sensibilă (zone rezidenţială, parcuri, locuri de joacă pentru copii,

spaţii verzi din zonele aleilor pietonale, etc.).

4. Factor de mediu AŞEZARI UMANE:

- respectarea indicilor urbanistici propuşi prin PUG, în special a suprafeţelor de teren

aferente spaţiilor verzi. Suprafeţele de spaţii verzi nou amenajate vor fi înregistrate în

Registrul local al spaţiilor verzi;

- respectarea funcţiunilor propuse prin PUG;

- stadiul realizării lucrărilor edilitare (reţele de alimentare cu apă, reţele de colectare şi

evacuare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale, reţele de furnizare a energiei

termice, gaz metan şi electricitate);

- stadiul de realizare a căilor de acces în zonă;

- monitorizarea nivelului de zgomot ambiental conform reglementărilor în vigoare.

- se vor monitoriza cantităţile de deşeuri generate, valorificate, reciclate şi eliminate pe

toată perioada de implementare a PUG. Evidenţa gestionării deşeurilor se va realiza

conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002);

- generalizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;

În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de

monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorităţi (avize, acorduri,

autorizaţii) pe parcursul implementării PUG.

Pe toată perioada de implementare a PUG propus va fi asigurată comunicarea cu

autoritatea de protecţie a mediului şi autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi

interesate şi/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale

planului dacă rezultatele obţinute prin monitorizare arată schimbări faţă de premisele

iniţiale avute în vedere sau dacă reglementările legale suferă modificări relevante.

Responsabilitatea monitorizării efectelor implementarii PUG revine titularului de plan.

Recomandări generale de monitorizare ale evaluatorului de mediuUn sistem competitiv şi eficient de monitorizare şi evaluare a impactului PUG asupra

mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului

al programului, ci şi la amplificarea efectelor pozitive, atât în ceea ce priveşte mediul, cât

şi calitatea proiectului analizat.

Pentru monitorizare, trebuie realizate următoarele:

• Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selecţie a proiectelor,

pe baza criteriilor de mediu, unde este cazul;

• Publicarea periodică a rezultatelor de monitorizare (cel puţin o dată pe an);

96


• Implicarea APM Mureş în discuţiile privind sistemul general de monitorizare, în special

modalitatea de integrare a temelor de mediu în acest sistem înainte de lansarea

programului;

• Asigurarea că solicitanţii au primit suficiente informaţii privind problemele de mediu şi

posibila legătură dintre proiectele scrise şi mediu, pentru proiectele ce vor fi demarate în

viitor.

Sistemul de monitorizare cuprinde următoarele activităţi:

• Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor din proiecte)

adaptat situaţiilor şi operaţiunilor;

• Examinarea rezultatelor de monitorizare, cu alte cuvinte trecerea în revistă a

modificărilor indicatorilor de mediu, dacă s-au modificat;

• Iniţierea demersurilor stabilite în cazul în care se descoperă că PUG produce efecte

negative asupra mediului; Publicarea rezultatelor de monitorizare;

• Comunicarea cu autoritatea de evaluare competentă (APM Mureş) şi cu alte

autorităţi/organisme active în domeniul protecţiei mediului;

• Informarea tuturor părţilor interesate cu privire la aspectele de mediu ale PUG.

97


MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

In Tabelul de mai jos sunt prezentate componentele sistemului de monitorizare a efectelor produse de implementarea Planului PUG RUSII MUNTI.

Componentele sistemului de monitorizare a PUG RUSII MUNTIComponentă sistem Puncte de control Indicatorii monitorizaţi Responsabilul monitorizării

Calitatea precipitaţiilor Dispuse de APM Mures Nu se vor monitoriza, planul nu afectează calitatea precipitațiilor.

--

Calitatea aerului Dispuse de APM Mures Conform prevederilor legale Titular plan si APM Mures

Nivelul zgomotului Zonele locuite nivel de zgomot datorat utilajelor Titular PUGCalitatea apelor de suprafaţă

- Dispuse de APM Mures și AN Apele Române

Conform prevederilor legale AN Apele RomâneTitular plan

Calitatea apei freatice Zone cu potential de poluare Conform prevederilor legale Titular Plan PUGEvacuări ape uzate Statia de epurare Conform prevederilor legale Titular PUG

Calitatea solului conform reţelei de

supraveghere

Conform solicitărilor autorităților OSPA Mures; APM MuresTitular plan;

Starea pădurilor Zonele sivice -conform amenajamentelor silvice Directia Silvica

Titular PUG

Starea ariilor protejate Zonele din terit. administartiv Coform prevederilor legale Titular plan

Situaţia spaţiilor verzi Zone locuite Suprafete raportate la numar de locuitori Titular plan

98


Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de

mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al comunei Rusii Munti are ca scop stabilirea obiectivelor,

actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari

specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de

valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General si Regulamentul

de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea

obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea

obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

- circulatia rutiera si transporturi;

- zonele functionale;

- protectia si conservarea mediului;

- echiparea edilitara;

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din

punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG RUSII MUNTI întrucât în urma

analizei efectuate s-a constatat:

- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.

– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.

– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în

care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.

– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.

Elaborator

Ing. Braiescu Gheorghe- Evaluator de Mediu

Atestat RM; RIM; BM

99


REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC LA RAPORT DE MEDIU

PENTRU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA RUSII MUNTI SI LOCALITATILE APARTINATOARE”

BENEFICIAR : PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti

INFORMATII GENERALE

TITULARUL PROIECTULUI: PRIMARIA RUSII MUNTI, JUD. MURES Consiliul Local al Comunei Rusii Munti

AMPLASAMENT: TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI RUSII MUNTI, JUD. MUREȘ;PROIECTANT GENERAL: INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI

Sucursala URBANPROIECT

Autorul atestat al raportului de mediu: ing.Gheorghe Brăiescu

Evaluator de Mediu, atestat RM; RIM; BM din 14/04/2011

ADRESA: STR. SEMĂNĂTORILOR, NR. 2, AP. 15, JUD. MUREŞ

TEL. 0744/805249, 0731/003377, TEL/FAX. 0265/311142, gbraiescu @ yahoo.com

100

mailto:[email protected]


Introducere

Planul Urbanistic General are caracter director şi strategic, constituind un instrument de

planificare operaţională, dar are totodată caracter de reglementare specifică şi stabileşte

reguli ce se aplică direct asupra localităţilor şi părţilor din acestea până la nivelul

parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru

eliberarea certificatelor de urbanism.

Principalele obiective ale PUG Comuna Rusii Munti:

Planul Urbanistic General, conform legii, are atât caracter director şi strategic, cât şi

caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,

constituind totodată baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de

dezvoltare. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de

dezvoltare urbană a administraţiei locale şi constă în stabilirea priorităţilor de intervenţie,

reglementărilor şi servituţilor de urbanism ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor şi

construcţiilor din Comuna RUŞII MUNŢI, judeţul MUREŞ, în perioada următorilor 5-10

ani. În cadrul Planului Urbanistic General al Comunei RUŞII MUNŢI, judeţul MUREŞ s-a

urmărit rezolvarea următoarelor categorii de probleme:

analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie în teritoriu şi în

cadrul localităţilor componente ale municipiului;

zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicarea posibilităţilor de

intervenţie prin reglementări corespunzătoare;

condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Principalele obiective ale activităţii de urbanism sunt următoarele:

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalitătilor, asigurarea

accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;

crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale

persoanelor cu handicap;

utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;

extinderea controlată a zonelor construite;

protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;

asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi

rurale;

protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

Politica de dezvoltare spaţială a administraţiei comunei Rusii Munti, aduce ca date de

temă următoarelor probleme:

101


atragerea de investitori pentru crearea de noi locuri de muncă prin creşterea ofertei

comunei pentru investitori;

delimitarea zonelor de interes pentru reprezentativitatea comunei: zona centrală, zone

ale patrimoniului protejat, alte zone de interes;

dezvoltarea infrastructurii comunei;

modernizarea drumurilor şi intersecţiilor din intravilanul localităţilor comunei;

îmbunătăţirea condiţiilor de transport;

introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării construcţiei de locuinţe

şi pregătirea ofertei de terenuri necesare dezvoltării economice;

rezervarea de terenuri pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare;

amenajarea depozitelor de deşeuri ecologice;

amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice.

stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor

arheologice reperate.

Pe termen scurt, Planul Urbanistic General cuprinde reglementări, la nivelul întregii

unităţi administrativ-teritoriale de baza, cu privire la:

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al

localităţii;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;

Analiza impactului

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii masurilor din PUG s-a analizat

daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de

mediu. Din evaluarea cumulativa a implementarii masurilor PUG rezulta, pe termen lung

ca se creaza premisele atingerii obiectivelor relevante de mediu.

Principalele concluzii şi recomandări ale analizei:

Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat în cursul procesului de evaluare de

mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al comunei Rusii Munti are ca scop stabilirea obiectivelor,

actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei si asigurarea prin reglementari

specifice a conditiilor necesare pentru realizarea acestora, atat pentru perioada de

102


valabilitatea a planului, cat si în perspectiva. Planul Urbanistic General si Regulamentul

de Urbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentru realizarea

obiectivelor de dezvoltarea urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementeaza realizarea

obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

- circulatia rutiera si transporturi;

- zonele functionale;

- protectia si conservarea mediului;

- echiparea edilitara;

Evaluatorul de mediu recomandă continuarea procedurilor legale privind avizarea din

punct de vedere al protecţiei mediului, pentru PUG RUSII MUNTI întrucât în urma

analizei efectuate s-a constatat:

- Impactul social şi economic a fost considerat ca fiind pozitiv.

– Impactul asupra factorilor de mediu va fi unul minor, local.

– Varianta zero a Planului este reprezentată de rămânerea în stadiul actual, situaţie în

care ar genera disfuncţionalităţi la nivelul administraţiei locale.

– Titularul Planului a obținut avizele necesare solicitate prin Certificatul de Urbanism.

Elaborator

Ing. Braiescu Gheorghe-Evaluator de Mediu

Atestat RM; RIM; BM

103

Documents

Agentia pentru Protectia Mediului - RAPORT DE …apmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/SEA-uri...Aviz de mediu pentru planuri si programe – act tehnico-juridic scris, emis