Prezentarea cursului practic la tema:Prezentarea cursului practic la tema:“PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A FICATULUI”“PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A FICATULUI”

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIEUNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE““NICOLAE TESTEMIŢANU”NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA 2 CHIRURGIECATEDRA 2 CHIRURGIE

Coordonator:Coordonator:d.ş.m., docentd.ş.m., docentV. CazacovV. Cazacov

Executor:Executor:d.ş.m., cercetătord.ş.m., cercetătorştiinţificştiinţificGh. PasecinicGh. Pasecinic

Şeful catedrei:Şeful catedrei:d.h.ş.m., prof. univ.d.h.ş.m., prof. univ.Om EmeritOm EmeritV. HotineanuV. Hotineanu

PROGRAMUL ANALITICPROGRAMUL ANALITIC Date anatomofiziologice ale ficatului.Date anatomofiziologice ale ficatului. Metode de explorare a patologiei ficatului.Metode de explorare a patologiei ficatului. Clasificarea proceselor patologice ale ficatului.Clasificarea proceselor patologice ale ficatului. Chisturile neparazitare. Abcesele hepatice. Chisturile neparazitare. Abcesele hepatice.

Clasificare.Clasificare. Chisturile parazitare (hidatidoza hepatică). Chisturile parazitare (hidatidoza hepatică).

Etiopatogenie. Tablou clinic. Diagnosticul pozitiv şi Etiopatogenie. Tablou clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţiat. Metode de tratament (medical, diferenţiat. Metode de tratament (medical, chirurgical, endoscopic). Complicaţii. Profilaxia.chirurgical, endoscopic). Complicaţii. Profilaxia.

Maladii rar întâlnite: opistorhoza, alveococoza, Maladii rar întâlnite: opistorhoza, alveococoza, lamblioza.lamblioza.

Tumorile benigne ale ficatului.Tablou clinic. Tumorile benigne ale ficatului.Tablou clinic. Diagnostic. Metode de tratament. Diagnostic. Metode de tratament.

I. Sarcinile studentului în procesul de I. Sarcinile studentului în procesul de pregătire către lucrarea practică.pregătire către lucrarea practică.

Anatomie, fiziologie.Anatomie, fiziologie. EtiologieEtiologie PatogeniePatogenie MorfopatologieMorfopatologie Metode de explorareMetode de explorare Clasificarea patologiilor chirurgicale hepaticeClasificarea patologiilor chirurgicale hepatice Manifestări clinice. Manifestări clinice. Diagnostic pozitiv şi diferenţiat.Diagnostic pozitiv şi diferenţiat. Tratament, evoluţie, pronostic.Tratament, evoluţie, pronostic. Rezolvarea problemelor de situaţie, prezentarea Rezolvarea problemelor de situaţie, prezentarea

schematică a intervenţiilor chirurgicale.schematică a intervenţiilor chirurgicale.

Etapa I8.00-8.30 în sala de studii

aprecierea cunoştinţelor studentului la temă.

Noţiuni anatomice şi fiziologice.Noţiuni anatomice şi fiziologice. Metode de explorare a bolnavului Metode de explorare a bolnavului

chirurgical cu patologia ficatului.chirurgical cu patologia ficatului. Clasificarea maladiilor ficatului. Clasificarea maladiilor ficatului.

ANATOMIA FICATULUIANATOMIA FICATULUI

Lobul stâng: SI - SIVSI – lobul caudat (Spigel)Lobul drept:SV – SVIII

Fiziologia ficatuluiFiziologia ficatului Reglarea homeostaziei Reglarea homeostaziei

carbohidraţilor;carbohidraţilor; Sinteza de lipide şi secreţia Sinteza de lipide şi secreţia

lipoproteinelorlipoproteinelor Controlul metabolismului Controlul metabolismului

colesteroluluicolesterolului Formarea ureei, serum – albuminelor, Formarea ureei, serum – albuminelor,

a factorilor coagulării, a numeroase a factorilor coagulării, a numeroase enzime şi alte proteine;enzime şi alte proteine;

Metabolizarea şi detoxifierea Metabolizarea şi detoxifierea drogurilor şi substanţelor străine;drogurilor şi substanţelor străine;

Formarea şi excreţia bilei.Formarea şi excreţia bilei.

METODE DE DIAGNOSTICMETODE DE DIAGNOSTIC

USG: chist hepatic Scintigrafie: chist hidatic hepatic

METODE DE DIAGNOSTICMETODE DE DIAGNOSTIC

TC: abcese hepatice TC: neoplasm hepatic primar şi metastatic

TC: chist hidatic hepatic

METODE DE DIAGNOSTICMETODE DE DIAGNOSTIC

Laparoscopie: polichistoză hepatică

METODE DE DIAGNOSTICMETODE DE DIAGNOSTIC

METODE DE DIAGNOSTICMETODE DE DIAGNOSTIC(suplimentare)(suplimentare)

•Probe biochimiceProbe biochimiceProbe imunologiceProbe imunologiceProbe serologiceProbe serologicePuncţie - biopsiePuncţie - biopsieEcho – DopplerEcho – DopplerTC prin RMNTC prin RMNAngiografieAngiografie

CLASIFICARECLASIFICARE

1. Patologii supurative. Abcesele ficatului:1. Patologii supurative. Abcesele ficatului:- bacteriene (aerobe şi anaerobe), - bacteriene (aerobe şi anaerobe), - parazitare (Entamoeba hystolitica, Opisthorchius - parazitare (Entamoeba hystolitica, Opisthorchius

felineus, Ascarides lumbricoides).felineus, Ascarides lumbricoides).-solitare, multiple;solitare, multiple;

2. Patologii inflamatorii cronice specifice:2. Patologii inflamatorii cronice specifice:- tuberculoza ficatului;- tuberculoza ficatului;- actinomicoza ficatului;- actinomicoza ficatului;- gumele sifilitice ale ficatului.gumele sifilitice ale ficatului.

CLASIFICARECLASIFICARE3. Chisturi neparazitare ale ficatului:3. Chisturi neparazitare ale ficatului: congenitale congenitale (chisturi solitare, boala polichistică a ficatului, (chisturi solitare, boala polichistică a ficatului,

dilataţia multichistică a căilor biliare (boala Caroli)dilataţia multichistică a căilor biliare (boala Caroli) câştigatecâştigate (trauamatice, secundare litiazei intrahepatice, (trauamatice, secundare litiazei intrahepatice,

parazitare)parazitare) în funcţie de originea histologică:în funcţie de originea histologică:

a. epiteliale (dermoide, mezoteliale, ducto-biliarea. epiteliale (dermoide, mezoteliale, ducto-biliareb. endoteliale (hemangiom şi limfangiom chistic)b. endoteliale (hemangiom şi limfangiom chistic)c. pseudochisturi (chistadenom, hamartom şi c. pseudochisturi (chistadenom, hamartom şi neoplasm neoplasm chistic, chist posttraumatic)chistic, chist posttraumatic)

4. Tumori:4. Tumori: Benigne:Benigne:- Epiteliale (hepatom - adenom, colangiom, Epiteliale (hepatom - adenom, colangiom,

colangiohepatom)colangiohepatom)- Mezenchimale (hemangiom, Mezenchimale (hemangiom,

hemangioendoteliom)hemangioendoteliom)- Ale ţesutului conjunctiv (mixom, lipom)Ale ţesutului conjunctiv (mixom, lipom) Maligne:Maligne:- PrimarePrimare- Secundare (metastatice)Secundare (metastatice)

CLASIFICARECLASIFICARE

Etapa II(curaţia pacienţilor)

8.30-9.00 în salonul bolnavilor.

Examenul clinic al pacienţilor cu diverse patologii chirurgicale ale ficatului

(chist hidatic, abces hepatic, tumori hepatice)

Etapa III9.00-10.00 – prezentarea pacienţilor curaţi

(în salonul bolnavilor)Prezentarea pacientului este dirijată de lector cu antrenarea în discuţie a tuturor studenţilor.

Obiective:- analiza datelor clinico-anamnestice culese, posibilelor variante de manifestare clinică a patologiei analizate;- aprecierea calităţii efectuării examenului obiectiv şi a metodelor fizicale şi valoarea lor diagnostică;

Etapa se finalizează cu formularea diagnosticului prezumptiv, bazat pe etiopatogenia bolii, datele subiective şi obiective.

Gazda intermediară(oile şi omul)

Gazda definitivă(câinele)

Mediul extern

Gazda intermediară

Echinococ ↓ Veziculă↓Scolex ↓Tenia adultă↓

Oul↓

Embrionul hexacant ↓ Echinococ

Ciclul Mare echinococic

Ciclul Mic echinococicEchinococ ↓ Veziculă↓Ruptură↓Scolex ↓Echinococ

CICLUL DE DEZVOLTARE A ECHICOCCICLUL DE DEZVOLTARE A ECHICOCULUIULUI

CĂILE DE PĂTRUNDERE A ECHINOCOCULUI CĂILE DE PĂTRUNDERE A ECHINOCOCULUI DIN TRACTUL DIGESTIV ÎN ORGANISMDIN TRACTUL DIGESTIV ÎN ORGANISM

COMPLICAŢIILE CHISTULUI HIDATIC HEPATICCOMPLICAŢIILE CHISTULUI HIDATIC HEPATIC

COMPLICAŢIIBILIARE:1 fisurările

biliare(90-95%)

2 Sindromul de migrare în CBP

3 Litiază biliară

SUPURAŢIA RUPTURA ÎN:1. cavitatea peritoneală2. pleură3. plămân4. bronhii 5. organele cavitare ale tractului digestiv6. căile biliare

CIROZA CIROZA HEPATICĂHEPATICĂ

Ruptura Ruptura chistului în chistului în căile biliare căile biliare

intrahepaticeintrahepatice

Ruptura Ruptura chistului în chistului în

pleură (fistulă pleură (fistulă bilio-pleurală)bilio-pleurală)

Ruptura Ruptura chistului în chistului în

bronhiibronhii(fistulă bilio-(fistulă bilio-

bronhică)bronhică)

Etapa IVEtapa IV10.00-10.45 în sala de studii.

ÎÎntocmirea planului de investigaţie a bolnavului.ntocmirea planului de investigaţie a bolnavului. Obiective:- Aprecierea consecutivităţii efectuării examenelor

paraclinice în funcţie de sensibilitate, invazivitate, costul metodei etc., conform algoritmului de diagnostic a patologiei concrete;

- Citirea şi interpretarea rezultatelor examenelor paraclinice;- Analiza rezultatelor primite în cadrul diferitor examene

paraclinice; Argumentarea diagnosticului clinic Diagnosticul diferenţiat

ETAPA III – IVETAPA III – IV(deprinderi practice)(deprinderi practice)

Evaluarea semnelor generale specifice maladiilor hepatice discutate

Examenul fizical al abdomenului, aprecierea dimensiunilor ficatului şi splinei

Evaluarea plăgii postoperatorii, conţinutului şi debitului drenurilor, cavităţilor restante

Aprecierea stării generale a pacientului operat şi a evoluţiei postoperatorii a bolii

Participarea în cabinetele specializate la efectuarea USG, RMN, fistulografii...

Citirea echogramei, schenogramei, fistulogramei, TC, RMN

Participarea la pansamente, operaţii pentru maladii a ficatului.

Etapa VEtapa V11.00-11.30 în sala de studii.

Tratamentul bolii analizate Conservator - preoperator (reglarea funcţiilor

alterate, compensarea maladiilor concomitente) Formularea indicaţiilor operatorii Chirurgicala. Alegerea căii de abordb. Argumentarea şi alegerea procedeului chirurgicalc. Alegerea anesteziei, aprecierea riscului anestezicd. Prezentarea schematică şi video a tehnicilor

chirurgicale

Puncţia şi drenajul percutan prin ghidare ecografică

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ABCESULUI HEPATICABCESULUI HEPATIC

Drenajul chirurgical extraperitoneal

Drenajul chirurgical transperitoneal

Sistemul de lavaj – aspiraţie a cavităţii abcesului hepatic

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ABCESULUI HEPATICABCESULUI HEPATIC

Deschiderea abcesului subdiafragmal după Melnicov

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ABCESULUI SUBDIAFRAGMALABCESULUI SUBDIAFRAGMAL

8

7

95

10

4

3

21

6

1 – membrană cuticulară;1 – membrană cuticulară;2 – membrană (proligeră);2 – membrană (proligeră);3 – celulă fiică endogenă;3 – celulă fiică endogenă;4 – veziculă fiică exogenă;4 – veziculă fiică exogenă;5 – perichist; 5 – perichist; 6,7 – veziculă fiică liberă şi proligeră;6,7 – veziculă fiică liberă şi proligeră;8,9 – veziculă proligeră cu scolecşi;8,9 – veziculă proligeră cu scolecşi;10 – scolex10 – scolex

STRUCTURA CHISTULUI HIDATIC

Chistectomia închisă prin Chistectomia închisă prin capitonaj a cavităţii restantecapitonaj a cavităţii restante

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CHISTULUI HIDATIC HEPATICCHISTULUI HIDATIC HEPATIC

Anastomoze chisto-Anastomoze chisto-digestivedigestive

(stomac, duoden, jejun)(stomac, duoden, jejun)

PerichistectomiaPerichistectomia

TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL CHISTULUI HIDATIC HEPATICCHISTULUI HIDATIC HEPATIC

Prelucrarea cavităţii restante:Prelucrarea cavităţii restante:irigare cu azot lichid -105ºC, formalină, Hirigare cu azot lichid -105ºC, formalină, H22OO2 2 3%, 3%,

glicerină 80%, NaCl 20 %.glicerină 80%, NaCl 20 %.Expoziţie: 10 – 12 min.Expoziţie: 10 – 12 min.

PRELUCRAREA ANTIPARAZITARĂ A PRELUCRAREA ANTIPARAZITARĂ A CAVITĂŢII RESTANTECAVITĂŢII RESTANTE

REZECŢII SEGMENTARE HEPATICEREZECŢII SEGMENTARE HEPATICE

HEMANGIOM HEPATIC

Boala Boala CCaroli aroli (hepaticojejunostomie(hepaticojejunostomiepe ansa pe ansa RRoux)oux)

Polichistoza hepaticăPolichistoza hepaticăhemihepatectomiehemihepatectomie

Etapa VEtapa V11.00-11.30 în sala de studii.

Tratamentul bolii analizate Conduita postoperatoriea. Monitoringb. Tratament conservator postoperatorc. Aprecierea evoluţiei postoperatorii precoce;d. Complicaţiile posibile, metodele de prevenire,

diagnostic şi tratamente. Pronostic

Etapa VIEtapa VI11.30-11.50 în sala de studii.

Generalizarea cunoştinţelorGeneralizarea cunoştinţelor prin:prin:

Analiza problemelor de situaţie Testare în scris Testare la computer

Teste la tema “Maladiile Teste la tema “Maladiile chirurgicale ale ficatului”chirurgicale ale ficatului”

1. Gazda intermediara pentru Echinococcus granulosus poate fi oricare din cei enumeraţi, exceptând: A oaia B porcul C omul D câinele E calulD2. Complicaţiile chistului hidatic hepatic sunt următoarele exceptând: A ruptura în pleură, bronhii B ruptura în cavitatea peritoneală C fisurare în căile biliare D pileflebita E supuraţiaD

3. Ce afirmaţie referitoare la chistul hidatic hepatic este incorectă: A este adesea unic B este mai frecvent situat în lobul stâng hepatic C serologia pentru hidatidoză este adesea pozitivă D se poate erupe in căile biliare, pleură, cavitatea abdominală E intervenţia chirurgicală este obligatorieB4. Indicaţiile echinococcectomiei deschise sunt: A supuraţia chistului hidatic hepatic B calcificarea chistului hidatic hepatic C prezenţa unei fistule biliare D situaţie anatomică a chistului nefavorabilă pentru bolnav şi chirurg E prezenţa cirozei hepaticeACD5. Cea mai frecventă tumoră benignă a ficatului este reprezentată de: A lipomul hepatic B hemangiomul hepatic C chistadenoamele hepatice D leiomioame hepatice E fibroame hepaticeB

6. Ce afirmaţie referitoare la echinococcoza alveolară hepatică este adevărată: A se traduce ecografic printr-o imagine chistică unică B este transmisă in special prin intermediul vulpilor C se întâlneşte mai ales in Moldova si sudul Ucrainei D este determinată de Echinococcus granulosus E tratamentul chirurgical constă în capitonajul chistelorB7. Una din afirmaţiile ce se referă la chistul hepatic neparazitar este incorectă: A are debut acut B poate fi posttraumatic C adesea este asimptomatic D puncţia ecoghidată este soluţia optimă de tratament E pot surveni unele complicaţii evolutiveA8. Tratamentul de elecţie în chistul hidatic hepatic este: A chimioterapia B chirurgical C terapie actinică D hormonoterapia E antibioticoterapiaB

9. Referindu-ne la echinococcoza alveolară a ficatului, prezentaţi care din afirmaţii sunt false: A are o evoluţie lentă B diagnosticul întâmpină dificultăţi C este o tumoră malignă D are creştere invazivă şi prognostic sumbru E puncţia-lavaj peritoneal este soluţia optimă de tratamentCE10. În caz de hematom gigant subcapsular, fără ruptura ficatului pot fi practicate: A puncţia şi evacuarea hematomului B incizia capsulei şi evacuarea hematomului C evacuarea hematomului şi diatermocoagularea zonei hepatice respective D drenajul cavităţii peritoneale E abţinere de la orice manevre şi închiderea cavităţii abdominaleABC11. Prezentaţi care din afirmaţii, referitoare la hemobilie, sunt false : A colică hepatică B icter C hemoragie în tractul digestiv D hepatomegalie E melenăABD

12. Care afirmaţie, referitoare la tumorile benigne hepatice sunt corecte? A evoluţie lentă B au indicaţii absolute pentru intervenţie chirurgicală C sunt mai frecvente la femei D frecvent se complică cu fistulă biliară E frecvent apare melenăA13. Lichidul hidatic al unui chist ne complicat are următoarele caracteristici: A este limpede, incolor, inodor, cu densitate de 1008-1015 şi pH 6,7-7,2 B este limpede, de culoare gălbuie, cu miros fad, cu densitate de 1016-1020 C este tulbure, inodor, cu densitate de sub 1007 D este tulbure, albicios, inodor, cu densitate de 1000 E este tulbure, cu miros de coliA14. Care sunt principalele efecte adverse ale Escazolului A leucopenie B insuficienţă renală C aritmie cardiacă D creşterea reversibilă a aminotransferazelor E nu are efecte adverseAD

15. Tratarea chirurgicală a cavităţii perichistice constă în: A drenajul cavităţii perichistice cu un tub de dren B capitonajul cavităţii restante C închiderea fără drenaj a cavităţii restante D anastomoze chisto-digestive E puncţia – lavaj peritonealABCD16. Rezecţia marginală hepatică este indicată în hidatidoza hepatică în următoarele situaţii: A în toate chistele hidatice indiferent de stadiul lor evolutiv B în chistul hidatic supurat cu pioscleroză hepatică C în chistul hidatic hepatic complicat cu fistulă biliară D erupt în cavitatea abdominală E în chistul hidatic hepatic marginal situatE17. Pentru abcesul hepatic amoebian nu este caracteristic: A infestarea cu Entamoeba Histolitica se produce prin ingestia chisturilor din apaB majoritatea lor sunt solitare C peste 75 % din ele au ca sediu lobul drept hepatic D reacţia de hemaglutinare indirectă este pozitivă în 95 % cazuri E sunt asimptomaticeE

18. Chisturile neparazitare ale ficatului pot beneficia de: A fenestrarea chistului B rezecţie hepatică C anastomoză chisto-digestivă D devascularizarea azigo-portală E şunt porto-sistemic transjugularABC19. Care sunt cauzele hemobiliei: A trauma ficatului B tumoarea ficatului în descompunere C litiaza biliară D sindromul Budd-Khiari E sindromul MirizziAB20. Caracteristice pentru hemobilie sunt următoarele simptome: A colica hepatică B icter C hemoragia în tractul digestiv D hepatomegalie E melenăCE

21. Pentru diagnosticul hemobiliei pot fi utile: A endoscopia (FEGDS) B ecografia C scintigrafia D tomografie computerizată E angiografia selectivăAE22. Numărul segmentelor ficatului după Couinaud: A 12 segmente B 10 segmente C 8 segmente D 7 segmente E 6 segmenteC23. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la sistemele de irigare sanguină ale ficatului A venos în sistemul v. Cava superioară B arterial din ramurile trunchiului celiac. C venos în sistemul v. Cava inferioare D venos din sistemul v. Porta E arterial din ramurile aortei ascendenteBCD

24. Alegeţi calea de abord optimă pentru abordarea chirurgicală a chistului hidatic hepatic situat în seg. IV-V: A laparotomie mediană superioară B laparotomie mediană inferioară C laparotomie transversală la nivelul spaţiului intercostal VIII D toracofrenolaparotomie pe dreapta E laparotomie PfanenştilA25. Caracteristic abcesului hepatic amoebian este: A infestarea cu Entamoeba Histolitica se produce prin ingestia chisturilor din apa B majoritatea lor sunt solitare C peste 75 % din ele au ca sediu lobul drept hepatic D reacţia de hemaglutinare indirectă este pozitivă în 95 % cazuri E sunt asimptomaticeABCD26. Abcesul hepatic amoebian se caracterizează prin următoarele exceptând: A dureri în hipocondrul drept B pleurezie pe dreapta C anemie, leucocitoză, VSH crescut sporit D episoade diareice dizenteriforme E lipsa manifestărilor cliniceE

27. Alegeţi volumul chirurgical optimal adresat unui chist hepatic neparazitar necomplicat: A rezecţie atipică a ficatului B rezecţie anatomică a ficatului C enucleaţia D drenarea externă E fenestrarea chistuluiE28. Care boală parazitară a ficatului se întâlneşte cel mai frecvent? A echinococcoza B difillobotrioza C lamblioza D alveococcoza E amebiazaA29. Intervenţiile chirurgicale adresate unui chist hidatic hepatic pot fi: A perichistectomia B chistectomie închisă C rezecţia ficatului cu înlăturarea chistului D fenestrarea chistului E marsupializareaABCE

30. Alegeţi volumul optimal chirurgical în caz de alveococcoza hepatică: A enucleaţia chistului B marsupializarea C rezecţia ficatului cu înlăturarea chistului D fenestrarea E fragmentarea alveococculuiC31. Care organe sunt mai frecvent afectate de Echinococcus granulosus? A pulmonii B retina C pancreasul D sistemul osteo-articular E ficatulAE32. Alegeţi soluţiile antiparazitare folosite pentru prelucrarea cavităţii reziduale a unui chist hidatic hepatic: A formol, H2O2 B ser clorurat hipertonic (20%) C 5 - fluoruracil D octreotid E verde de briliantAB

33. Alegeţi metoda optimă chirurgicală adresată unui abces bacterian hepatic: A puncţia si drenarea abcesului sub controlul ecografiei B transplant hepatic C hemihepatectomia D marsupializarea E criodistrucţiaA34. Care sunt posibilităţile terapeutice adresate chistului hidatic hepatic calcificat: A chistectomie şi plombajul cavităţii restante B puncţii ecoghidatice repetate C marsupializarea chistului D simpla observaţie clinic-ecografică E enucleareaDE35. Chistul hidatic hepatic supurat se manifestă prin: A dispnee intensă, cianoză marcată B febră, durere, frisoane C ventilaţie pulmonară compromisă D stare septică E hemobilieBD

36. Caracteristic unui chist hidatic complicat cu fistulă bilio-hidatică este: A migrarea parazitului în calea biliară principală B apariţia bilei în cavitatea restantă C prezenţa lichidului limpede în cavitatea restantă D prezenţa lichidului tulbure, vâscos E respiraţie paradoxalăAB37. Una din complicaţiile grave a traumei ficatului este hemobilia. Esenţa acestei complicaţii constă în: A apariţia hemoptiziei B eroziuni multiple a stomacului şi duodenului C micşorarea producţiei de către ficat a procoagulantelor D tromboza venei portae sau hemoragie din varicele esofagiene E hemoragie în lumenul tractului digestiv din vase lezate hepatice prin căi biliareE38. Care din cele expuse mai jos caracterizează abcesul piogen hepatic: A examenul local abdominal relevă hepatomegalia dureroasă în 50 % cazuri B are incidenţă de 10 şi 16 cazuri la 100 000 internări C determină apariţia imediată a insuficienţei renale D hemoculturile sunt pozitive în proporţie de 40 – 50 % E drenajul percutan ecoghidat al cavităţii abcesului este contraindicatABD

39. Tratamentul abcesului bacterian hepatic beneficiază de următoarele modalităţi terapeutice: A evacuare pe cale chirurgicală a abcesului cu drenarea lui B simpla observaţie C tratamentul antibiotic singular de lungă durată D drenajul percutan ecoghidat al cavităţii abcesului E devascularizare azygoportalăAD40. Alegeţi schema optimală de tratament adresată abcesului amoebian hepatic: A terapie actinică până la operaţie + tratament chirurgical B tratament chirurgical + terapie actinică după operaţie C tratament specific cu metronidazol D chimioterapie + tratament chirurgical E tratament chirurgical cu indicaţii absoluteC41. Principiile tratamentului chirurgical în chisturile hidatice hepatice sunt reprezentate de: A simpla supraveghere B inactivarea conţinutului chistului (ser clorurat 20 %, etanol 90 %)C îndepărtarea componentelor infecţioase ale chistului (membrană proligeră, nisip hidatic, vezicule fiice) D tratamentul complicaţiilor E rezolvarea cavităţii rezidualeBCDE

42. Care din afirmaţiile prezentate mai jos, referitor la hemangiomul hepatic sunt corecte: A este cea mai rară tumoră benignă hepatică B puncţia acestui tip de tumoră este strict contraindicată C nu are risc de transformare malignăD intervenţia chirurgicală este indicată numai în prezenţa fenomenelor compresive sau a unui risc hemoragic înalt E se supune tratamentului medicamentos cu AlbendazolBCD43. Care din afirmaţiile prezentate mai jos referitor la chistul hidatic hepatic sunt corecte: A echinococcoza este o zoonozăB conţinutul chistului constă din lichid hidatic clar ca „apa de stâncă”, scolecşi, vezicule proligere şi vezicule fiice C are risc înalt de transformare malignă D omul reprezintă o gazdă intermediară ocazională E peretele chistului are patru straturiABD44. Complicaţiile abcesului hepatic sunt următoarele, exceptând: A perforaţie în cavitatea abdominală B cancerul primar hepatic C sepsisul D hemoragii din vasele hepatice erodate E mediastinitaBE

45. Utile pentru diagnosticul abcesului hepatic sunt: A ultrasonografia abdominală B tomografia computerizată C reacţia Kazoni D scanarea ficatului cu leucocite marcate cu radionuclid E puncţia abdominalăABD46. Pentru un abces hepatic nu este caracteristic: A febră B durere în hipocondrul drept C sindromul hemoragic D sindromul toxico-septic E claudicaţie intermitentăCE47. Tratamentul chistului hidatic hepatic include următoarele, exceptând: A chistectomie deschisă B transplant hepatic C laparocenteza D perichistectomia E tratament antiparazitar cu observaţii clinic-ecografice în dinamică BC

48. Ce afirmaţii referitoare la hemangiomul hepatic sunt incorecte: A sunt cele mai frecvente tumori benigne ale ficatului B apar în special la femei şi sunt descoperite accidental C puncţia hemangiomului este o măsură terapeutică necesară D are risc înalt de transformare malignă E extirparea chirurgicală are indicaţie absolutăCDE49. Tratamentul traumatismului hepatic poate beneficia de următoarele metode: A hemostază prin tamponament B hemostază directă chirurgicală C transplant hepatic D rezecţia hepatică atipică E laparoscopie, drenarea cavităţii abdominaleABD50. Enumeraţi consecinţele leziunilor traumatice hepatice: A hemoperitoneum B peritonită stercorală C stare de şoc D hematom intrahepatic E abcese posttraumatice piogeneACDE