Afaceri maritime si pescuit

  • View
    218

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Din multe puncte de vedere, mările și oceanele sunt esențiale pentru viața oamenilor. Ele contribuie în primul rând la reglarea climei. De asemenea, de‑a lungul timpului, ne‑au ajutat să ne hrănim, să ne deplasăm și să ne recreăm. În prezent, datorită progresului tehnologic, ele pot constitui și o sursă de minerale, de materii prime pentru fabricarea de produse farmaceutice și, posibil, o sursă infinită de energie, atât timp cât le exploatăm într‑un mod responsabil, prudent și echitabil, folosind metode sigure.Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Text of Afaceri maritime si pescuit

  • Afaceri maritime i pescuit

    S N E L E G E M P O L I T I C I L E

    U N I U N I I E U R O P E N E

    Gest ionarea mr i lor i oceanelor t rebuie abordat inte l igent , acum mai mult dect or icnd.

    Protejarea viitorului

    mrilor noastre i mai

    mult prosperitate

  • 2S N E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

    CUPRINSO economie maritim inteligent este o economie maritim durabil . . . . . . . . . . . . . . . . .3

    Abordarea UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

    Ce face UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

    Perspective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

    Informaii suplimentare . . . . . . . . . . 12

    S NELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

    S nelegem politicile Uniunii Europene: Afaceri maritime i pescuit

    Comisia European Direcia General Comunicare Informarea cetenilor 1049 Bruxelles BELGIA

    Manuscris actualizat n noiembrie 2014

    Ilustraia copertei i a paginii 2: Uniunea European

    12 p. 21 29,7 cm ISBN 978-92-79-42255-3 doi:10.2775/64402

    Luxemburg: Oficiul pentru Publicaii al Uniunii Europene, 2014

    Uniunea European, 2014 Reproducerea este autorizat. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecrei fotografii n parte, trebuie s se solicite direct permisiunea deintorilor drepturilor de autor.

    Broura face parte din seria S nelegem politicile Uniunii Europene. Aceasta explic modul n care acioneaz UE n

    diverse domenii de competen, din ce motive i cu ce rezultate.

    Publicaiile sunt disponibile online: http://europa.eu/pol/index_ro.htm

    http://europa.eu/!gX78yg

    Cum funcioneaz Uniunea European12 lecii despre Europa

    Europa 2020: Strategia de cretere economic a EuropeiPrinii fondatori ai UE

    Afaceri externe i securitateAfaceri maritime i pescuit

    Agenda digitalAgricultur

    Ajutor umanitar i protecie civilBuget

    Cercetare i inovareCombaterea fraudei

    Combaterea schimbrilor climaticeComer

    ConcurenConsumatori

    Cooperare internaional i dezvoltareCultur i audiovizual

    Educaie, formare, tineret i sportEnergie

    ExtindereImpozitare

    ntreprinderiJustiie, drepturi fundamentale i egalitate

    MediuMigraie i azil

    Ocuparea forei de munc i afaceri socialePiaa intern

    Politica regionalSntatea public

    Sectorul bancar i financiarSecuritatea la frontiere

    Sigurana alimentarTransporturi

    Uniunea economic i monetar i moneda euroVam

  • 3A F A C E R I M A R I T I M E I P E S C U I T

    Din multe puncte de vedere, mrile i oceanele sunt eseniale pentru viaa oamenilor. Ele contribuie n primul rnd la reglarea climei. De asemenea, de-a lungul timpului, ne-au ajutat s ne hrnim, s ne deplasm i s ne recrem. n prezent, datorit progresului tehnologic, ele pot constitui i o surs de minerale, de materii prime pentru fabricarea de produse farmaceutice i, posibil, o surs infinit de energie, att timp ct le exploatm ntr-un mod responsabil, prudent i echitabil, folosind metode sigure.

    La fel de important este i rolul economic pe care l joac marea n societatea noastr. Astzi, 3 % pn la 5 % din produsul intern brut al UE (PIB) provine din sectorul maritim. Aproximativ 90 % din comerul exterior i 43 % din comerul interior se efectueaz pe ci maritime. Construcia naval european reprezint 10 % din producia mondial i ocup primul loc n lume sub aspectul valorii produciei. n Europa, att n domeniul pescuitului, ct i n cel al acvaculturii, opereaz aproximativ 100 000 de nave. Pe lng aceste sectoare tradiionale se dezvolt rapid alte activiti, cum ar fi extracia mineralelor i parcurile eoliene.

    Cu toate acestea, exploatarea nedurabil a mrilor pune n pericol echilibrul fragil al ecosistemelor marine. Concurena pentru utilizarea spaiului maritim este din ce n ce mai acerb, iar degradarea mediului i pierderea biodiversitii afecteaz fauna i activitile umane care depind de mare.

    Comisia European ia msurile necesare pentru a asigura durabilitatea resurselor marine i pentru a stimula dezvoltarea bogatului nostru patrimoniu maritim. Premisa de la care pleac este aceea c protecia mediului i creterea economic se afl ntr-o relaie de interdependen i nu de opoziie.

    Dac noua politic comun n domeniul pescuitului continu s stea la baza exploatrii raionale i echilibrate a produselor marine, ncercm, prin abordarea integrat a sistemului maritim, s rspundem ntr-un mod coerent la problemele cu care se confrunt mrile astzi: poluare, pescuit excesiv, urbanizare, eroziune costier i securitate. n acest sens, facilitm cooperarea tuturor prilor interesate la nivel transsectorial i transfrontalier, pentru a asigura o dezvoltare a economiei maritime europene ntr-un mod care s in cont de mediu. De asemenea, gestionm fiecare bazin maritim n funcie de specificul su i, cnd este cazul, punem la dispoziie instrumente comune care pot ajuta rile UE s aplice strategiile naionale adecvate.

    O economie maritim inteligent este o economie maritim durabil

    PRINCIPALII PRODUCTORI MONDIALI (2011)

    65 903 381 13 601 723 8 879 499 8 346 461 6 143 294 5 559 838 5 555 000 4 971 799 4 755 093 4 436 484 4 391 154 4 150 091 3 572 608 3 260 930 3 124 677 2 868 436

    177 632 194

    37,1 %7,7 %5,0 %4,7 %3,5 %3,1 %3,1 %2,8 %2,7 %2,5 %2,5 %2,3 %2,0 %1,8 %1,8 %1,6 %

    100 %

    (*) Estimare FAO.Surse: Eurostat i Eumofa pentru UE-28; FAO pentru alte ri.

    (volumul n tone de greutate n viu i n procentaj din total)

    ChinaIndoneziaIndiaPeruUE-28Statele UniteVietnam (*)FilipineJaponia (*)ChileRusiaMyanmar/BirmaniaNorvegiaCoreea de SudBangladeshThailanda

    Total

    Majoritatea capturilor Uniunii Europene sunt luate n principal din Atlanticul de Est i din Marea Mediteran.

  • 4S N E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

    Marea este un sistem elaborat n sine, devenit i mai complex odat cu numeroasele activiti umane asociate acesteia. Prin urmare, Comisia trebuie s avanseze simultan pe mai multe fronturi. Ea i-a reformulat politica comun n domeniul pescuitului, astfel nct capturile s fie limitate la nivelurile stabilite de ctre experi. Au fost elaborate planuri pe termen lung menite s permit refacerea stocurilor de pete, iar aruncarea capturilor napoi n mare a fost eliminat treptat, cu ajutorul unor instrumente i soluii tehnice. Modul de gestionare este adaptat la fiecare bazin i regiune maritim n parte, iar capturile n afara apelor UE se fac respectnd marje de siguran stabilite tiinific i numai dac se dovedete c acestea nu sunt n detrimentul populaiilor locale.

    Uniunea i-a stabilit ca prioritate s obin mai multe informaii nu numai cu privire la situaia stocurilor (condiie obligatorie pentru orice decizie de management), ci i cu privire la spaiul marin, n general (adncimi, organisme vii, sedimente i cureni etc.). Sunt luate msuri pentru ca autoritile de supraveghere s fac schimb de date n timp real, astfel nct s se poat realiza progrese n ceea ce privete operaiunile de salvare i lupta mpotriva criminalitii. Am creat, de asemenea, un cadru juridic pentru planificarea utilizrii, individuale sau n comun, de ctre rile UE, a spaiului maritim.

    La nivel internaional i n cadrul relaiilor sale bilaterale, UE promoveaz principiul pescuitului durabil, al protejrii biodiversitii i al bunei guvernri, militnd pentru aplicarea acestora la scar mondial. Uniunea sprijin iniiativele de refacere a stocurilor de ton rou i este motorul luptei globale mpotriva pescuitului ilegal. n acest sens, UE se folosete de greutatea sa politic i economic, refuznd s importe produse care nu respect normele internaionale.

    Pentru tranziia ctre un pescuit durabil i crearea unei economii albastre inteligente este nevoie, n mod evident, de investiii i de un sprijin financiar adecvat. n perioada 2014-2020 vor fi alocate 6,5 miliarde de euro pentru finanarea proiectelor din sectorul maritim i pentru stimularea diversificrii, inovrii i a creterii durabile (a se vedea capitolul Perspective).

    Abordarea UE

    Europa deine aproximativ 100 000 de nave de pescuit funcionale.

    iS

    tock

    phot

    o/Sa

    va A

    lexa

    ndru

    UE promoveaz pescuitul durabil.

    iStockphoto/Ivan Bajic

  • 5A F A C E R I M A R I T I M E I P E S C U I T

    CAPTURI TOTALE PE STAT MEMBRU (2011)

    CAPTURILE TOTALE ALE CELOR MAI MARI PRODUCTORI MONDIALI (2011)

    (volumul n tone de greutate n viu i n procentaj din total)

    Total UE-28 4 889 188

    860 030 738 846 599 523 443 549 364 964 224 592 214 779 212 730 206 177 179 836 169 593 156 130 137 063 119 686 77 942 70 534 62 847 22 191 8 956 6 216 3 990 3 254 1 920 1 608

    1 163

    719 350

    100,00 %

    17,59 %15,11 %12,26 %9,07 %7,46 %4,59 %4,39 %4,35 %4,22 %3,68 %3,47 %3,19 %2,80 %2,45 %1,59 %1,44 %1,29 %0,45 %0,18 %0,13 %0,08 %0,07 %0,04 %0,03 %

    0,02 %

    0,01 %0,01 % (*) Date pentru 2010.

    NB: Nerelevant pentru Luxemburg.Sursa: Eurostat.

    Spania DanemarcaRegatul UnitFranarile de JosGermaniaPortugaliaItaliaIrlandaSuediaPoloniaLetoniaLituaniaFinlandaEstoniaCroaiaGreciaBelgiaBulgariaUngaria (*)Republica Ceh (*)RomniaMaltaSlovacia (*)CipruSloveniaAustria (*)

    (volumul n tone de greutate n viu i n procentaj din total)

    (*) Estimare FAO.Surse: Eurostat pentru UE-28;FAO pentru alte ri.

    16 046 114

    8 254 261

    5 713 101

    5 162 997

    4 889 188

    4 301 534

    4 261 503

    3 848 955

    3 466 945

    3 332 979

    2 502 500

    2 433 811

    2 363 679

    1 862 151

    1 761 785

    1 600 918

    1 571 437

    1 378 799

    1 154 199

    964 704

    903 892

    17,02 %

    8,75 %

    6,06 %

    5,47 %

    5,18 %

    4,56