6
69 Contextele decizionale, natura ºi particularitãþile deciziei ce urmeazã a fi luate, caracteristicile decidentului sau ale grupului decizional, cantitatea ºi calitatea informaþiei disponibile destinatã susþinerii procesului decizional sunt variabile a cãror interacþiune dicteazã eficacitatea deciziilor luate. Într-o lume în permanentã schimbare, în care cele mai importante decizii au rezultate incerte, personal, nu vãd nici o distincþie între un management eficient ºi un bun management al riscului. ªi aceasta, pentru cã dacã am putea cunoaºte cu precizie consecinþele acþiunilor noastre, un bun management s-ar reduce la o simplã opþiune în favoarea acþiunii care ar permite maximizarea rezultatului. Or, exceptând cazurile banale, nu putem cunoaºte cu precizie consecinþele acþiunilor noastre. Mai mult, în economia realã ºi în sfera afacerilor, în special, deciziile semnificative sunt luate în contexte situaþionale complexe ºi incerte, în care rezultatele depind de interacþiunea mai multor factori, deseori ºi în mare parte necunoscuþi; spre exemplu, deciziile altor entitãþi economice, cele ale puterii executive sau legislative. Înþelegerea ºi anticiparea evoluþiilor pieþei pe care opereazã o firmã condiþioneazã succesul acesteia, în condiþiile în care atitudinea faþã de risc a managerului sau a celor ce formeazã echipa de conducere este determinantã în comportamentul decizional. În cele ce urmeazã voi prezenta câteva variabile ale comportamentului decizional în condiþii de risc. Decision contexts, decision nature and characteristics that are to be made, the features of the decision maker, the quantity and the quality of the information available intended to support the decision making process are the major premises of the efficiency. In the world where the changes are prevalent features and within the most significant decisions have uncertain results, in my opinion there is no distinction between an efficient management and a good management of the risk. Differently, should we know exactly the consequences of our actions, a good management would be equivalent to a choice of the action with the best issues. Or in real economic life it is not the case. The important decisions are made within uncertain and complicated contexts, where the results are the consequences of multiple connections of different factors, frequently unknown as for instance: the decisions of the other economic entities, the executive power or the legislative body. Considering that risk attitude of the manager is a determinant of his behaviour, an important goal in management is to understand and predict market behaviour. This situation gives me the opportunity to present some variables which exercise an influence over the decision behaviour in risk contexts. •risc •atitudinea faþã de risc •preferinþe •aspiraþii •anticipaþii •risk •risk attitude •preferences •aspirations •anticipations COMPORTAMENTUL DECIZIONAL ÎN CONDI II DE RISC Þ AE Interferenþe economice Nr. 16 Septembrie 2004 l Asistent univ. dr. Nela Popescu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected] Rezumat Abstract Keywords Cuvinte-cheie

AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

69

Contextele decizionale, natura ºiparticularitãþile deciziei ce urmeazã a fi luate,caracteristicile decidentului sau ale grupuluidecizional, cantitatea ºi calitatea informaþieidisponibile destinatã susþinerii procesuluidecizional sunt variabile a cãror interacþiunedicteazã eficacitatea deciziilor luate.

Într-o lume în permanentã schimbare, încare cele mai importante decizii au rezultateincerte, personal, nu vãd nici o distincþie întreun management eficient ºi un bunmanagement al riscului. ªi aceasta, pentru cãdacã am putea cunoaºte cu precizieconsecinþele acþiunilor noastre, un bunmanagement s-ar reduce la o simplã opþiuneîn favoarea acþiunii care ar permitemaximizarea rezultatului. Or, exceptândcazurile banale, nu putem cunoaºte cuprecizie consecinþele acþiunilor noastre. Maimult, în economia realã ºi în sfera afacerilor,în special, deciziile semnificative sunt luate încontexte situaþionale complexe ºi incerte, încare rezultatele depind de interacþiunea maimultor factori, deseori ºi în mare partenecunoscuþi; spre exemplu, deciziile altorentitãþi economice, cele ale puterii executivesau legislative.

Înþelegerea ºi anticiparea evoluþiilor pieþeipe care opereazã o firmã condiþioneazãsuccesul acesteia, în condiþiile în careatitudinea faþã de risc a managerului sau acelor ce formeazã echipa de conducere estedeterminantã în comportamentul decizional. Încele ce urmeazã voi prezenta câteva variabileale comportamentului decizional în condiþii derisc.

Decision contexts, decision nature andcharacteristics that are to be made, thefeatures of the decision maker, the quantityand the quality of the information availableintended to support the decision makingprocess are the major premises of theefficiency.

In the world where the changes areprevalent features and within the mostsignificant decisions have uncertain results, inmy opinion there is no distinction between aneff ic ien t management and a goodmanagement of the risk. Differently, should weknow exactly the consequences of our actions,a good management would be equivalent to achoice of the action with the best issues. Or inreal economic life it is not the case. Theimportant decisions are made within uncertainand complicated contexts, where the resultsare the consequences of multiple connectionsof different factors, frequently unknown as forinstance: the decisions of the other economicentities, the executive power or the legislativebody.

Considering that risk attitude of themanager is a determinant of his behaviour, animportant goal in management is tounderstand and predict market behaviour. Thissituation gives me the opportunity to presentsome variables which exercise an influenceover the decision behaviour in risk contexts.

•risc•atitudinea faþã de risc•preferinþe•aspiraþii•anticipaþii

•risk•risk attitude•preferences•aspirations•anticipations

COMPORTAMENTUL DECIZIONAL ÎN CONDI II DE RISCÞ

AE Interferenþe economice

Nr. 16 Septembrie 2004�

Asistent univ. dr. Nela PopescuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]

Rezumat Abstract

KeywordsCuvinte-cheie

Page 2: AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

70

AE

Amfiteatru economic

Atitudinea faþã de riscDecizia este asociatã cu procesul de triere

a variantelor de soluþionare a unei probleme.Luarea deciziei implicã identif icareaproblemelor ºi soluþi i lor aferente, aoportunitãþilor ce pot fi valorificate, ceea cereclamã un efort atât înainte de luarea deciziei,cât ºi (mai ales) dupã. Procesul decizionalreprezintã, în fapt, o înlãnþuire logicã de acþiunicare pot fi grupate astfel: cãutareainformaþiilor, formularea soluþiilor posibilepentru rezolvarea problemelor ºi punerea înpracticã a soluþiilor selectate. Trebuie remarcatcã procesul decizional nu este niciodatãperfect obiectiv, din urmãtoarele motive:cãutarea informaþiilor presupune un costfinanciar, unele informaþii sunt imposibil deobþinut (secret de fabricaþie, interdicþii etc.),altele sunt legate de evenimente ce pot avealoc în afara sferei de acþiune a firmei sauorganizaþiei. În plus, decidentul poateconsidera, prin prisma propriei personalitãþi(absenþa interesului pentru problema în cauzã,impresia de certitudine, intervenþia altora etc.),ca fiind suficiente informaþiile de care dispunela un moment dat pentru luarea deciziei. Prinurmare, subiectivitatea joacã un rol importantîn formularea soluþiilor posibile : un pesimist vacãuta o multitudine de motive descurajante, întimp ce un optimist va sesiza oportunitãþileoferite de producerea unui eveniment.

În funcþie de disponibilitatea informaþiei, deposibilitatea ºi probabilitatea apariþiei unuieºec, derularea unei acþiuni sau a unuieveniment poate fi certã, riscantã, incertã,ambiguã. Un context situaþional cert oferãdecidentului toate informaþiile necesare luãriideciziei, informaþii legate de condiþiileoperaþ ionale, costul resurselor sauconstrângerile existente pentru fiecare curs alacþiunii. Totuºi, în lumea realã, extrem depuþine decizii se iau în condiþii de certitudine,cele mai multe includ ipostaze incerte sauriscante. Incertitudinea descrie situaþii sauevenimente cãrora nu le pot fi asociate

probabilitãþi sau estimãri statistico-matematiceprivind o potenþialã producere a lor. Înconsecinþã, incertitudinea nu este asigurabilãpentru cã este imposibil, din punct de vedereactuarial, sã se stabileascã nivelul primeinecesare acoperirii a “ceva” incert ºi indefinibil.Spre deosebire de incertitudine, riscurile suntasigurabile. În baza acestei logici, risculasumat poate fi cuantificat în manieraurmãtoare:

risk = p aunde:p - probabilitatea producerii evenimentului i,a - amplitudinea pierderii sau câºtiguluiasociat afacerii, în cazul produceriievenimentului i.

Însã riscul perceput într-un contextdecizional depinde, atât de incertitudineaaferentã situaþiei date, cât ºi de gradul de risccu care decidentul este familiarizat deja(experienþele sale anterioare):

Având în vedere cã informaþia este factorulcheie în diminuarea nivelului de incertitudine,calitatea ºi disponibilitatea informaþiei în timpreal, abilitatea decidenþilor de a cãuta,colaþiona, procesa ºi evalua informaþiainfluenþeazã nivelul acestora de a înþelege ºipercepe riscurile la care îºi expun afacereasau organizaþia. Cu alte cuvinte, eficienþadeciziilor depinde de creativitatea ºi logicadecidenþilor.

Realitatea mediului competiþional de astãzipromoveazã ideea unei condiþionalitãþi întresuccesul afacerii ºi riscul asumat. Pericolulreducerii venitului din cauza acþiuniiconcurenþilor sau a factorilor din mediul deafaceri reprezintã esenþa riscului. Însãatitudinea oamenilor de afaceri, a investitorilorfaþã de risc nu este unitarã. Cauzele suntredate în figura nr. 1.

e_i p/c

e_i

p/c

În viaþã, ºi cu atât mai mult în afaceri, nimic nu este mai important decât stabilireaipostazei din care trebuie înþelese lucrurile pentru ca mai apoi sã se acþioneze.

Dincolo de diferenþele conceptuale privind impactul riscului asupra afacerilor, existã unconsens, atât în mediul academic, cât ºi în rândul practicienilor, asupra faptului cã risculgenereazã un cost inexistent într-o lume certamente sigurã. Cea mai vizibilã formã a sa estereprezentatã de pierderile efective sau potenþiale ale unei entitãþi economice. Anxietatea,îngrijorarea decidenþilor, nu reprezintã nimic altceva decât una dintre formele sub care îºiface simþitã prezenþa, la nivel organizaþional, riscul. Ceea ce înseamnã cã alocarearesurselor va fi inadecvatã, datã fiind influenþa acestuia asupra raþionamentului decidenþilorcare, prin supradimensionarea efectelor, pot descuraja unele acþiuni, dezirabile altfel.

1.

existentperceput risculineincertitudriscul ��

Page 3: AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

71

AE Interferenþe economice

Nr. 16 Septembrie 2004�

Predispoziþia faþãde risc

Pericolelepercepute

Recompensa

Evenimentenedorite

Atitudinea faþã derisc

Figura nr. 1 Atitudinea faþã de riscSursa: Nela Popescu, ,

ezã de doctorat.Noi tendindinþe în analiza riscului în afacerile comerciale

t

Factorii care pot influenþa gradul depercepere ºi atitudinea faþã de risc sunt extremde variaþi, incluzând: experienþa (rezultateledeciziilor anterioare în contexte similare),nivelul aspiraþiilor, credibilitatea informaþiilor ºiîncrederea în estimãrile fãcute, aºteptãrile ºipierderile potenþiale (în cazul în carerezultatele ºi expectaþiile diferã). Gradul depercepere a riscului ºi nevoia de certitudine adecidentului influenþeazã decizia de cãutare ainformaþiei, amplificã sau restrânge numãrulacþiunilor alternative elaborate pentrurezolvarea problemei în cauzã. Propensiuneafaþã de risc reflectã tendinþa generalã aindividului de asumare sau de evitare ariscului. Aceasta influenþeazã modul deevaluare a riscului ºi de selecþie aalternativelor de cãtre decidenþi. Prin urmare,tendinþele de asumare a riscului reflectãtrãsãturile personale, deprinderile ºi praxisuldecidentului în sfera riscului. Însã alegerileindividuale nu par totdeauna raþionale în afaracontextului care explicã strategia urmatã.Opþiunile pot fi în egalã mãsurã inteligibile ºiacceptabile în sine, însã dificil de justificat uneiterþe persoane fãrã raportare la contextul dat.Din acest motiv, preferinþele sunt un factordeterminant al comportamentului decizional încondiþii de risc.

Preferinþele decidenþilor trebuie luate încalcul alãturi de raþionamentele lor privindposibilitatea apariþiei unui eveniment saufenomen viitor. Decizia adecvatã sau optimã,într-un context dat, este dictatã de prioritãþiledecidentului (adicã de ceea ce el considerã cãtrebuie sã obþinã sau sã evite) ºi de exactitateaestimãrilor privind evenimentele viitoare.

Preferinþele personale sunt o realitateindividualã ºi relevã concepþia generalã a unei

persoane despre ceea ce este valoros sau nu,dezirabil sau nu. Preferinþele ºi valorileaferente au o sursã de motivaþie, chiar dacãaceasta nu este totdeauna clarã. Motivaþiaapare ca o consecinþã a diferenþei dintre ceeace decidentul doreºte ºi realitatea perceputã.Informaþia ºi preferinþele constituie cele douãdimensiuni prin care decidentul analizeazãconsecinþele posibile ale acþiunilor sale pentrua putea selecta varianta dezirabilã.

Distincþia între antreprenor (întreprinzãtor)ºi manager nu rezidã în disponibilitatea maimare a primului în asumarea riscului, ci îndeosebiri în plan perceptual, în ceea cepriveºte riscul implicat sau indus de opþiunilesau deciziile considerate ca fiind riscante.Întreprinzãtorul este, de regulã, mai optimistprivind perspectivele afacerii sale. Pentru unobservator neutru, întreprinzãtorul poatepãrea ca fiind o persoanã cu o mai maredisponibilitate în angajarea unor acþiuniriscante.

Generic vorbind, importanþa unei deciziipentru firmã, gradul sãu de ireversibilitate,asumarea responsabilitãþii (individuale saucolective) pentru consecinþele deciziei, naturaconstrângerilor (de timp ºi/sau de resurse)

Costul de oportunitate

existente sunt aspecte care se pot materializaîn obstacole sau bariere, restrângând ariaalternativelor privind rezolvarea unei problemesau, dimpotrivã, pot conduce la o focalizareintensã asupra problemei decizionale, princãutarea de informaþii suplimentare ºielaborarea unui numãr mai mare de soluþii.

Este deja un truism faptul cã desfãºurareaunei activitãþi implicã un efort, un consum deresurse.

2.

Page 4: AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

72

AE

Amfiteatru economic

Volumul de resurse consumat pentru aobþine rezultatele dorite reflectã nivelul deeficienþã. Însã resursele au un preþ ºi existã ocompetiþie între pretendenþii-proprietari pentrudobândirea lor. Or, în aceste condiþii, o entitateeconomicã este competitivã doar dacãreuºeºte sã converteascã resursele“intrãrile”) în “ieºiri” cu o valoare superioarã

faþã de concurenþii sãi. Doar astfel resurseleutilizate pentru exploatarea oportunitãþilor ivitepe piaþã creeazã plus-valoare. Însã decizia deangajare a resurselor într-un proiect datpresupune dimensionarea acestora pemãsura necesarului impus de exploatareaoportunitãþii selectate. O revenire asupradeciziei, în scopul renunþãrii sau reorientãrii nueste lipsitã de costuri suplimentare saupierderi. Resursele financiare, o datãconvertite în resurse operaþionale ºi umane,sunt dificil ºi/sau costisitor de transformat înlichiditãþi cu o valoare echivalentã celei iniþiale.

Costul de oportunitate este decisiv înevaluarea randamentului investiþiei sau

performanþelor unei entitãþi economice, pentrucã investitorii nu sunt interesaþi doar devaloarea absolutã a profitului obþinut dinafacere, ci de (mai ales) câºtigul oferit dealternativele investiþionale existente pe piaþã.

Costul de oportunitate al capitalului aredouã componente de bazã. Prima este datã deimperativitatea (re)compensãrii investitoruluipentru efectele timpului asupra banilor. Cea dea doua componentã este rezultatul gratificaþieisolicitate de investitor pentru riscul asumat.Pentru cã prima componentã reflectã doarvaloarea în timp a banilor ºi nu riscul, conducela ideea cã investitorul se aºteaptã la orecompensã-câºtig egalã cu rata câºtigului laplasamentele lipsite de risc (titluri de stat), vezifigura nr. 2.

Rãsplata investitorului pentru riscul asumatse regãseºte în cea de a doua componentã acostului de oportunitate al capitalului, întâlnitãîn literatura de specialitate ºi sub denumireade “primã de risc”.

(

risc

câºtig

Nivelul câºtigului aferentplasamentelor lipsite de risc

Recompensa/”prima”pentru riscul asumat

Figura nr. 2 Relaþia risc - câºtig

Dimensiunea, aspiraþiile ºi anticipaþiileîntreprinderii, precum ºi performanþele sale ºiale industriei din care face parte influenþeazã,prin urmare, comportamentul decidenþilor încondiþii de risc. De altfel, nivelul aspiraþiilorfirmei este vãzut ca o funcþie a urmãtoarelortrei variabile: obiectivele firmei, performanþelesale anterioare, precum ºi performanþele altorfirme “comparabile”. În practicã, obiectivelefirmei sunt un rezultat al compromisului întredezideratul de a-ºi maximiza profitul ºiresponsabilitãþile asumate faþã de angajaþi,clienþi, comunitate etc. Prin urmare, obiectivelefirmei pot reflecta interese ºi motivaþii propriiunor indivizi sau unor grupuri de indivizi. În

aceste condiþii, succesul firmei estecondiþionat de minimizarea conflictelor întreinteresele pãrþilor afectate de decizia luatãºi/sau implicate în luarea deciziei. Mai mult,nivelul aspiraþiilor proprii entitãþii economice seschimbã o datã cu trecerea timpului (aspiraþiiadaptive generate de experienþa acumulatã).Diminuarea diferenþei dintre aspiraþii ºianticipaþii depinde de raportul dintre volumulresurselor curente de care dispune firma ºi celestimat.

Ignorarea aspiraþiilor, anticipaþiilor ºi avolumului disponibil sau potenþial de resurse,poate conduce la o evaluare a riscului lipsitã derealism, cu atât mai mult în situaþiile în care

Page 5: AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

73

AE Interferenþe economice

Nr. 16 Septembrie 2004�

Bibliografie

Noi tendinþe în analiza riscului în afacerile comerciale

1. Carroll, T., Webb, M., Griffith, M. -- Take That Ltd, Harrogate, England, 2001

2. Chiu, W. H. - - The Journal of Risk and Insurance vol.67, no. 4, 2000

3. Drucker, F. P. - - Butterworth-Heineman,Oxford, England, 2000

4. Fama, E.F., French, K.R. - - The Journal ofBusiness vol.73, no. 2, 2000

5. Gron, A., Winston, A. - - The Journal of Business,vol.74, no.4, october, 2001

6. Hitt, M.A., Amit,R., Lucier,C.E., Nixon, R.D. -- Blackwell Publishing, First Edition, London, 2002

The Risk Factor: How to make risk managementwork for you in strategic planing and enterprise

On the Propensity to Sel-Protect ,

Management Challenges for the 21 Century

Forecasting Profitability and Earnings,

Risk Overhang and Market Behavior

Creating Value Winners in the NewBusiness Environment

st

7. Popescu, N. - - tezã de doctorat

ciclurile macro-economice genereazã variaþiiconsiderabile ale ratei inflaþiei, dobânzii ºi aleratei de creºtere economicã.

ConcluziiDeºi, în mare parte, problemele cu care se

confruntã decidenþii în ceea ce priveºte risculsunt similare cu provocãrile curente generatede activitatea managerialã existã, totuºi,câteva particularitãþi distinctive, printre care seregãsesc: orizontul de timp luat în calcul,estimarea costurilor ºi rezultatelor aferentedeciziei, incertitudinea existentã saupotenþialã, credibilitatea informaþiilor, precumºi interdependenþele posibile între diverseevenimente sau acþiuni (spre exemplu, banca

centralã poate interveni pentru susþinereacursului de schimb al monedei, ceea ce poateprovoca un ºoc asupra ratei dobânzii).Deseori, aceste particularitãþi dicteazãvolumul ºi natura informaþiilor necesare luãriideciziei, precum ºi maniera de organizare,procesare ºi prezentare a acestora în scopuljustificãrii deciziei luate.

Abilitãþile ºi expertiza celor care formeazãcorpul decizional influenþeazã deciziile, stiluldecizional, precum ºi volumul informaþiilornecesare luãrii deciziei. Resursele de caredispune firma, succesele sau eºecurile ceformeazã palmaresul decidenþilor vor avea, deasemenea, impact asupra modalitãþii alesepentru soluþionarea unei probleme.

3.

Page 6: AE Interferenþe economice · Costul de oportunitate este decisiv în evaluarea randamentului investiþiei sau performanþelor unei entitãþi economice, pentru cã investitorii nu

74

AE

Amfiteatru economic

BOROMIR PRODBUZ UÃ

DRUMUL GRÂULUI CÃTRE PÂINE

Telefoane

Fax

Adresa po tal

0238-4361700238-4467050745.026167

0238-4361700238-446705

Str. ªantieruluinr. 7, Buz u,cod poºtal 120226jud. Buzãu

º ã

ã