10 Jurnalul såptåmînii • 5.03.2020

jurnal reporterAdrian Grauenfels

Despre literaturå, jazz ßi Israel cu...Adrian Grauenfels: Drag� Liviu

Antonesei, s� începem cu elucidarea unuiparadox al axei spa]iu-timp dintre noi. De�ine cunoa�tem de mul]i ani, de�i avionulface între Tel Aviv �i Ia�i fix 2 ore, totu�i nune-am întâlnit în aceast� via]�. Cum s�începem acest interviu? Ce oare ne leag�, dece comunic�m atât de des �i de hedonist? Pece teritorii ne întâlnim �i ce subiecte evit�m?

Liviu Antonesei: Tu nu-]i aminte�]i saupoate n-ai observat, dar odat� am fostîmpreun�, la umbra unui tei din ParculCopou din Ia�i, era un festival de poezie �itu ai recitat una, în cadrul unui recitalcolectiv. Mi-a pl�cut poezia. Este adev�ratc� nimeni n-a avut inspira]ia s� ne prezinteunul altuia �i nici eu nu m-am repezit s� m�prezint! R�mâne faptul c� sunt deja mul]iani de când ne cunoa�tem de la dep�rtare,de când ne citim, de când citesc �i r�spân -desc Nautilus, iar de o bucat� de vreme �ic�r]ile pe care le editezi. Cum �i tu m�publici cu regularitate, în revist�. Cred c� neleag� în primul rând poezia, literatura îngeneral, �i chiar artele în sensul cel mai larg,cu tot cu cele recente. Cred c� ne apropie �io similitudine de structur�, amândoi, amimpresia, suntem ni�te singuratici cordiali.Probabil c� exist� �i subiecte pe care leevit�m, dar nu reu�esc s�-mi dau seamacare… Poate nu discut�m politic�? Dar eu,dup� ce am f�cut politic� în ilegalitate, înopozi]ie �i la putere, sunt atât de s�tul încâtm� limitez acum s-o observ �i uneori s-ocomentez ironic sau sarcastic. Cum citesccâteva piublica]ii de la voi, Haaretz �i TheTimes of Israel, am senza]ia c� nu e�ti într-opozi]ie mult mai bun� decât a mea…

AG: Hai s� plonj�m direct, la starealucrurilor. Literatura care ne pune pe foc,apoi muzica, jazzul, artele, care estemotorul t�u, cum stabile�ti priorit�]i? Euunul, sunt inhibat de capacitatea tauluitoare, de a prelucra �i digera materialepe care apuci întâi s� le consumi, apoi s� leanalizezi, ca la urm� s� le recomanzi �i s� leoferi amicilor t�i. Apoi lans�ri, întâlniri,conferin]e... cum orchestrezi fenomenulLiviu Antonesei?

LA: B�nuiesc c� am suferit mereu de oenergie în exces, care trebuie s� se consume,ca s� nu intre mintea într-o tensiunepericuloas�. Pe de alt� parte, nu sunt egoist,nu ]in bucuriile provocate de anumitedescoperiri sau reg�siri, numai pentrumine. Când îmi place cu adev�rat ceva, ocarte, o forma]ie, o bucat� muzical�,aproape orice, îmi place s� împ�rt��esc �ialtora. Care, dup� cum îmi arat� statisticileblogului, devin tot mai mul]i. O ini]iativ�recent� este, cum �tii, Cercul Poe]ilorAp�ru]i, care mi-a relevat dou� lucruriextraordinare. Primul este acela c� exist� unpublic poten]ial de poezie imens, pe carenici nu-l b�nuiam, eu fiind mult� vremesceptic în aceast� privin]�, crezând c� neîndrept�m spre epoca în care poe]ii se vorciti exclusiv între ei. Pe de alt� parte, amconstatat c� sunt foarte mul]i tineri carescriu poezie, ceea ce înseamn� c� poezia nuse va termina cu cele dou� genera]ii dedup� noi. Ambele constat�ri mi-au dat unfel de optimism de care nu m� mai credeam

în stare, în plus s-a agitat benefic excesul deenergie despre care vorbeam. Habar nu amcum gestionez toate lucrurile pe care le fac,cred mai degrab� c� nu le gestionez, ci c�r�spund solicit�rilor, provoc�rilor. Vorbaunui amic plecat, sunt un „reac]ionar”,adic� reac]ionez!

AG: Anul trecut, am vizitat capitalaRomâniei, într-o încercare de a m� pune lapunct cu situa]ia de carte în limba meamatern�. Am invidiat libr�riile abundente,magnitudinea tiparului în cantitate, dar �icalitatea �i prezentarea grafic�, mun]ii dec�r]i în traducere sau în reluare, re-edit�ri,dar �i multe nume noi, necunoscute mie...Care e misterul cornucopiei de carteromâneasc�, al grafomaniei în sens pozitiv,în raport cu starea pie]ei, aflat� în multe ]�rieuropene într-un monoton declin?

LA: Fenomenul produc]iei de carte ecople�itor. Dac� nu ar exista autori, edituri�i prieteni care s� m� ]in� la curent, adeseas�-mi �i trimit� noi apari]ii, oricât sunt eude activ �i curios, n-a� putea ]ine pasul. �ieu sunt cumva un cititor profesionist.

Marele public trebuie s� fie mai derutatdecât mine. Se recupereaz� din autoriineglija]i sau interzi�i sub comunism, setraduce enorm, �i ca fenomen de recu -perare, dar �i pentru a ne ]ine la curent cunout�]ile, în sfâr�it, apar o mul]ime deautori români noi. Chiar eu, uneori afluprima oar� despre un poet foarte bun, cândacesta a publicat deja a treia sau a cinceacarte! �tiu c� cifrele privind vânzarea decarte par descurajante, dar num�rul de c�r]ivândute nu este egal cu cel al cititorilor.Bibliotecile publice, universitare, jude]ene �ichiar �colare, sunt bine aprovizionate înultima vreme, apoi, foarte rar o cartevândut� are un singur cititor. Pe deasupra,nimeni n-ar putea calcula câte c�r]i suntcitite în formatele electronice pirate! Nucred c� num�rul de cititori era propor]ionalmai mare înainte de 1989, fa]� de zilelenoastre. Atunci, cu pu]ine excep]ii, tirajeleerau mici, iar num�rul de titluri ce ap�reauanual se num�rau în mii, nu în zeci, de faptcred c� sute de mii… Niciodat� �i nic�ierinu cite�te toat� lumea, cred c� exist� un felde constant� în ce prive�te publicul cultivat.Pe mine, m� îngrijoreaz� mai mult cei carecump�r� c�r]i dar nu le citesc, decât cei carenu cump�r�, dar citesc în draci!

AG: Amicul �i criticul literar R�zvanVoncu, în cartea sa “Arhitectura Memoriei"-tip�rit� în 2016, dedic� un capitol întregscrisului românesc în Israelul modern. Careeste în ochii t�i imaginea literaturii �i aziaristicii care se produce la noi, în Israel?Exist� vreun ecou pozitiv, în România, sausuntem un fenomen efemer, pe cale dedispari]ie? Traducerile din autori ebraici auvreo c�utare?

LA: Cred c� literatura �i jurnalistica înlimba român� din Israel sunt un fenomenviu �i departe de mine gândul de a-l socotiefemer! Vorbeam despre Nautilus, revistape care o editezi, constat c� fiecare num�rpostat se bucur� de sute, uneori peste o miede acces�ri, c� este apreciat� �i comentat�.La fel, c�r]ile pe care le editezi la Saga, iarprietenul nostru Dorel Schor este mereua�teptat cu povestirile sale umoristice, pecare le distribui s�pt�mânal, un umorevreiesc de cea mai bun� calitate, nu depu]ine ori cu r�d�cini talmudice, dar scris înlimba român�. Dar tu mai publici �i înExpres Magazin/Revista mea, unde mi s-apublicat un eseu despre Amos Oz, �i în altepublica]ii de limb� român�, ca �i DorelSchor de altfel, �i al]i prieteni de-ai no�tri.Am mai întâlnit numele Bianc�i Marcovici,pe al Madeleinei Davidson �i ale altora. Dela unii, am primit �i c�r]i. �i iat�, Oz îmipermite s� m� refer la prezen]a literaturiiisraeliene la noi. Acum dou� zile, amcump�rat Din ce este f�cut un m�r?, cartea-interviu realizat� de Shira Hadad, editoareasa, cu marele scriitor prematur disp�rut.Amos este deja tradus aproape integral înromâne�te, mai r�mâne s� apar� volumulde eseuri realizat dup� cartea-interviuamintit�. Este �i normal, vorbim despreunul dintre cei mai mari scriitori ai lumii,din ultima jum�tate de veac. Dar este tradusaproape integral �i Aharon Appelfeld, estetradus� Zeruya Shalev, sunt tradu�i cam to]i

5.03.2020 • Jurnalul såptåmînii 11

jurnal reporter

scriitorii israelieni importan]i. Mai mult,când au venit în România, le-au fostsolicitate interviurui de c�tre cele maiimportante televiziuni, reviste de cultur�,ziare… Literatura israelian� în Româniaeste o prezen]� important�, iar în jurul luiAmos Oz a ap�rut un numeros cerc deadmiratori, ca s� nu spun fani!

AG: Ce preocup� azi scriitorul român? Ceproblematic� major� au adus anii delibertate de expresie absolut� �i cum seadapteaz� autorii la noile cerin]e �i tendin]emediatice? Ce subiecte caut� consumatorulde la voi? Ce criterii de promovare func -]ioneaz� în inunda]ia informa]ional� care nesupune la un permanent discern�mânt?

LA: Ceea ce mi s-a p�rut clar, înc� dinjurul anului 2000, când am ]inut prima oar�,la Tîrgu Mure�, conferin]a Un popor de�eherezade. Explozia genurilor narativedup� 1990, conferin]� repetat� apoi la Ia�i,Bruxelles, Londra, Bucure�ti etc, este ceea cesemnaleaz� a doua parte a titlului, exploziagenurilor narative, prin care nu în]elegnumai proz�, ci �i teatrul �i filmul. Dup�1990, scriitorul român �i-a dat seama c�poate, are voie, s� povesteasc�, c� are ce s�povesteasc�, c� este liber s�-�i aleag� modulde a povesti, stilul. Proza, dar �i filmul, auexplorat trecutul comunist �i tranzi]ia cupasiune �i, nu de pu]ine ori, cu foarte multtalent. Cred c� au r�mas mai multe zeci dec�r]i �i filme memorabile, din mai multesute, în cazul c�r]ilor, poate mii, ap�rute.Este o „recolt�” foarte bogat� �i timpul vacerne mai bine decât o putem face acum.Dar au fost explorate �i zone temporal maivechi, unele obscure, imposibil de abordatonest, în vremea comunismului. În sfâr�it,literatura român� a parcurs �i un fel de„revolu]ie sexual�”, s-a eliberat de tabuulsexului, care func]ionase de altfel �i înaintede instalarea regimului comunist, c�ci aexistat �i o pudibonderie burghez�, nu doaruna comunist�. Uneori, s-a s�rit calul, sexulfiind evocat de dragul epat�rii, dar scriitoriibuni au �tiut c� „toat� lumea are sex”,important este cum îl folose�ti, inclusiv înplan literar. Cei buni au �tiut c� acestatrebuie s� intervin� dac� are motiva]iecompozi]ional�, nu de dragul epat�rii. Cumziarele �i televiziunile mai au redac]iiculturale doar prin excep]ie, iar revisteleculturale, de�i multe, au o audien]� redus�,cele mai eficiente mijloace de promovarecumuleaz� câteva instrumente clasice, cumar fi lans�rile de carte �i lecturile publice, �ialtele foarte noi, internetul �i re]elelesociale. Am constatat, de�i eu am disp�rutde acolo de vreo �ase ani, c� un evenimentcreat pe Facebook poate aduce zeci departicipan]i. Eu am noroc de audien]ablogului meu, dar �i de faptul c� mul]i fo�ticolegi de pe Fb îmi preiau post�rile…

AG: Hai s� vorbim de munca ta. �tiu c� teretragi anual în insula Creta, pentru odihn��i inspira]ie. Te imaginez cu p�l�ria �i pipata, pe o teras� vopsit� în albastrul acela elec -trizant, contrastând cu verdele vege ta]iei. Înfa]�, ai o cafea sau un strop de uzo. Suntclipe de reverie sau de planificare a celor cevor urma? Ce muze bântuie insula astaveche, de unde a pornit toat� mitologia?

LA: De aproape cincisprezece ani, merg înCreta. În primul an, am stat numai os�pt�mân� �i nu am scris poezii, dar m-amîndr�gostit atât de mult de insul� încât mi-am dat seama c� o s�pt�mân� e pu]in, a�ac� am dublat, iar în dou� ceasuri fericite,am triplat sejurul. M� simt acolo mai acas�decât oriunde în alt� parte, mai acas� decâtaici. Poate �i pentru c� m� inspir�, de amajuns s� scriu în dou� s�ptamâni aproape lafel de numeros pe cât scriu în restul anului,aici. Cred c� acum doi ani, cu 62 de poeziidefinitivate, am scris mai mult decât în Ia�i,a fost un fel de criz� de grafomanie! Nuplanific nimic, eu scriu poezie când „m�apuc�”, a� spune c� ea m� scrie pe mine. Înfapt, poezia este peste tot, poetul trebuiedoar s� fie atent s� nu rateze momentul încare aceasta îl viziteaz�. Poate c�, cel pu]inpentru mine, Creta este un loc bântuit depoezie sau poate acolo reu�esc eu s� fiu maiatent…

AG: Ce proiecte de viitor ai? O vizit� înIsrael este în plan? Poate o plachet� depoezii editat� �i tip�rit� la Editura Saga?

LA: Planul imediat este s� finalizezvolumul scris anul trecut, pentru c� edituraJunimea, la care mi-am publicat în ultimiicinci ani poeziile, începe s� fie neråb -d�toare. Ar trebui s� fie gata înainte deLibrexul ie�ean �i s� se prezinte apoi laBookfest. Am de mult� vreme în minte oc�l�torie în Israel �i, poate, dac� sc�p�m deCoronavirus, o voi �i face! Cu volumuleditat de tine la Saga e chiar mai simplu, nutrebuie s� se deplaseze fizic niciunul dintrenoi. Cred c� putem vobi despre asta…

AG: �tiu c� ai renun]at la Facebook. Oalegere în]eleapt�, în fa]a unei platformetriviale �i insensibile la adev�rata valoare aartei. Totu�i, din lips� de mijloace depromovare mai adecvate, este larg folosit�de mul]i amatori de art� �i literatur�. Ocapodoper� este prezentat� �i inserat� întrereclame de pantofi, etc. Ce alte mijloace decomunicare recomanzi autorilor îndevenire?

LA: Cum �tii, nu doar c� am p�r�sitFacebook, dar detest re]eaua aceast� desocializare mai mult decât pe celelalte! Înacela�i timp, cum spuneam, foarte multedintre post�rile mele pe blog sunt preluatede mul]i dintre cei care sunt pe re]ea. Darm�car nu m� simt vinovat direct! Cred c�blogurile personale sunt o solu]ie bun�. Dealtfel, cele reu�ite, cum este �i al lui VasileGogea de pild�, nu sunt exclusiv personale,ci reflect� mai amplu �i mai divers realitatealiterar� �i cultural�, în general. Sunt apoisite-urile culturale specializate, precumRe]eaua literar�, Hyperliteratura sauAgen]ia de carte, care tind s� devin� tot maiutilizate �i consultate.

AG: Admir pasiunea ta pentru muzic�clasic� �i jazz. De multe ori, oferi generosclipuri deosebite, care ne sunt benefice încursul zilei de munc� de rutin�. Po]i elaborapu]in acest subiect?

LA: Pasiunea mea pentru muzic� aînceput de timpuriu, pe la 11 – 12 ani, �i aînceput bine �i din dou� direc]ii foartediferite, preclasicii italieni, datorit� uneiveri�oare, �i rockul anilor '60, din pricinaunui v�r. R�mân zone în continuareapropiate inimii mele, e adev�rat c� extinse,de la italieni am trecut la toat� muzicapreclasic�, cu marele Bach în frunte, dar �ila cea clasic�, la romantici �i la moderni, iarde la rockul anilor '60, am ajuns la blues, lajazz, la progresiv, la rockul �i jazzul sim -fonic etc. Cu muzica se întâmpl� ce seîntâmpl� cu tot ce îmi place, simt nevoia s�distribui, s� împ�rt��esc �i celorla]i. Marelemeu avantaj este c�, de la bun început, amputut s� scriu �i s� citesc „cu muzic�”. Astanu înseamn� c�, adesea, nu ascult muzic�pur �i simplu. Un alt avantaj este acela c�, întimp, s-a format în jurul meu un cerc deiubitori de muzic�, fiecare cu genurile sale,care sunt �i ni�te furnizori extraordinari, m�refer la Radu Lupa�cu �i Ioan Big, careadminis treaz� Artasunetelor.ro, probabilcel mai bun site de informa]ii �i comentariimuzicale de la noi, la Dorel Schor, carereu�e�te mereu s� g�seasc� piese sauinterpret�ri despre care nu aveam habar,despre Emil R�ducanu, excep]ionalul criticde muzic� rock �i jazz �i toate combina]iile�i deriva]iile dintre ele.

AG: Ne apropiem de final �i vreau s� î]imul]umesc pentru timpul acordat. Ai vreunmesaj pentru amicii t�i de aici, din †araSfânt�?

LA: Eu î]i mul]umesc, Adrian, mi-ai datprilejul s� m� adresez unui public care m�intereseaz�, dar care nu �tia multe lucruridespre mine. Le doresc tuturor, cu urareamea clasicizat�, s�n�tate, inspira]ie �ivoio�ie. Le doresc �i îmi doresc s� ne afl�mcândva fa]� în fa]�! Pe cei care scriu, îiasigur de aten]ia mea constant�.

poetul Liviu AntoneseiLiviu Antonesei

LiviuAntonesei îninsula Creta