ADN-ul Societatii Sanatoase

8/19/2019 ADN-ul Societatii Sanatoase

1/34

CLUBUL DiVeRsItAtE

ADN-ul societății sănătoaseCartea care pune lucrurile la locurile lor

Rotari Vladimir


2/34

Cuvînt înainte

În cărți reviste !i "iare se s#une că trăim într-o e#ocă in$ormațională% &ot acolo semenționea"ă că in$ormația este atît de multă !i sc'iar contradictorie încît oamenilor leeste (reu să se oriente"e cu a)utorul ei #entru a $ace ale(eri în viața de "i cu "i%

*ai concret a$li că natura este distrusă #rin activitatea umană a$li că co#iii tre+uieeducați alt$el decît se $ace că d%#%d%v% alimentar e +ine să mănînci atîtea $ructe !i atîteale(ume dar că ele sunt stro#ite cu c'imicale a$li că e,istă IDA .ri#a porcină a$li căomul ar tre+ui să $acă mi!care minim /0 minute #e "i că undeva în a#ro#ierea casei tales-a întîm#lat un ca" de viol că #uțin mai de#arte într-o casă au intrat mascați că+onitatea solului e din ce în ce mai mică că #rostia !i lăcomia #oliticienilor este din ce înce mai mare%

Ce să $acă mai de#arte un om cunoscînd de toate1 De la care sc'im+are să

încea#ă #er$ecționarea vieții1 Cu ce resurse1 Cum să de#ă!ească moliciunea comunității!i a societății care $iind la $el #rin!i în aceea!i avalan!ă in$ormațională au AL&E #riorităția sc'im+ărilor care vor să le $acă !i alte vi"iuni des#re CU* să $acă aceste sc'im+ări%

Acesta este con$lictul in$ormațional% *ulte solicitări ener(ie risi#ită #e mai mulțivectori oameni de"+inați de diverse sco#uri $ără o vi"iune care ne-ar uni !i ne-ar arătaclar ce sco#uri să ne #unem în $ață !i cum să a)un(em la re"ultatele dorite%

Aici venim cu o structură care #retindem noi le #une #e toate la locurile lor%

Cititorii vor a$la o vi"iune care va $i comună vor înțele(e de unde să încea#ă sc'im+ările!i cu ce resurse% Ast$el re$ormarea va $i susținută calitativ 2 de cetățeni in$ormați dar !icantitativ 2 de cetățeni solidari"ați% Îm#reună !ansele noastre de succes cresc enorm !iasta e +inevenit căci dacă sco#ul omenirii este autodistru(erea atunci or(ani"areade"or(ani"ată a lumii de a"i ne îndrea#tă anume s#re reali"area lui iar dacă dorim unalt$el de #re"ent !i viitor atunci avem nevoie de o altă or(ani"are a vieții înce#înd de la$amilii !i #înă la or(ani"ații internaționale%

Cercetînd cărțile mai multor autori am o+servat că ei scriu îndeose+i des#revindecarea a cîte unui sin(ur domeniu al vieții noastre arătînd că unele acțiuni ar aducesc'im+ări #o"itive în societate% In$ormațiile lor sunt corecte !i $uncționale% 3e de altă #artec'iar !i #osedînd o in$ormație corectă #are a#roa#e im#osi+il de aran)at lucrurile cumva

într-o structură lo(ică sim#lă !i clară%

tructura #ro#usă de noi arată4

- cum cititorul să-!i sistemati"e"e #ro#riile cuno!tințe- ce cuno!tințe mai tre+uie să asimile"e din toate cîte tim#ul ne o$eră #rin toată

mass-media literatură !%a%- cu ce acțiuni #ot $i înce#ute sc'im+ările !i la ce consecințe vor duce ele


3/34

Ast$el 'aosul va $i structurat%

În crearea structurii de care vor+im #ornim de la cîteva i#ote"e4

5% Doar o societatea or(ani"ată con$orm *6DELULUI #rescris de natură7universdumne"eu8 va #utea aduce o armonie adevărată între toate sistemele sociale !inaturale%

9% c'im+ările tre+uie să $ie $ăcute în :IECARE domeniu al vieții de la educațiaco#iilor la ceea ce mîncăm !i la +u(etul țărilor investit în domeniul lor militar%

/% :iecare om tre+uie să-!i înțelea(ă !i ocu#e L6CUL în această nouă lume%

:iecare ocu#înd locul său în lume în mod natural !i armonios societatea va că#ătanoi as#ecte devenind într-un $inal os#italieră #entru toți oamenii%

Dacă sco#ul vostru e #rote)area naturii viață demnă #entru $iecare li+ertatesecuritate viitor luminos dre#tate socială !%a%m%d% atunci țineți în mînă cartea #otrivită%


4/34

c'ema tri#artită de or(ani"are a societății

Principiul deorganizare:

Egalitate Fraternitate Libertate

Învățătorul dominant4 -7-;18 ;7-;18 1 7-;18

3ărinții7#romovea"ă mai mult

#rinci#iul e(alității 2 bunvenit! Fă cunoștință culumea și află cum să-ți

porți de grijă n ea!87&RECU&8

&ru#ul4 Relațiile umane &im#ul li+er

Casa


5/34

9 vi"iuni incom#lete

:iecare om are #osi+ilitatea să #rimească vi"iunea des#re sco#ul vieii sale imi)loacele care îl a)ută să le atin(ă din / surse4 părinţi, majoritatea, experienţa proprie.

Aceste surse sau s-au conturat de la sine urmînd calea unei evoluții $ire!ti aomenirii sau au $ost structurate de cineva cu anumite sco#uri% Indi$erent de ori(ine #e noine interesea"ă cum aceste surse ne in$luențea"ă să ne or(ani"ăm viața !i sco#ul nostrueste de a arăta că 6*UL este în stare să-!i recree"e viața #ărăsind structura în care a$ost educat !i construind o altă structură +a"ată #e noi #rinci#ii ar(umentate $uncționale

care ar crea un mediu #rietenos de trai #entru tot ce noi numim Viață%3rin părinţi ne re$erim la re(ulile #ersoanelor cu care se cresc i educă co#ilul%

3rin majoritate ne re$erim la modelele atitudinile valorile reaciile care le au iast$el le #ro#un ma)oritatea celor care îl încon)oară #e un co#il% Această ma)oritate #oate$i #e viu alături de co#il însă în ultimii "eci de ani ea #oate $i !i în televi"or calculator

)urnale totu!i avînd aceea!i in$luență mare care $ace ca oamenii să $acă anumite ale(eri2 atitudini sco#uri ale vieții 'aine coa$uri ma!ini case un('ii mu"ică stil de viață etc%

3rin experienţă proprie ne re$erim la o concentrare a ateniei la CINE UN& EU CE36& :ACE EU CE VREAU A* EU "# $%E&'($) CE I*& EU ÎN LE.&UR CUUN LUCRU AU 6 I&UAIE*

3ărintele im#une ale(erile sale adevărurile sale !i #oate să #ede#sească #e ceire+eli care nu se con$ormea"ă% *a)oritatea ia în derîdere i #rivete straniu #e cei caresunt altfel care $ac alte ale(eri im#unînd ast$el adevărul ei% E,#eriena ne s#une clar cene #lace cu adevărat ce simim cu adevărat ce vrem cu adevărat iar această claritate o

o+ținem atîta tim# cît mic!orăm volumul vocilor autoritare a #ărinților #rivim cu simț critictelevi"orul !i ne concentrăm la simțurile noastre care nu ne mint dacă nu le #ermite să nemintă%

Anali"ăm com#arativ modelele lumii create de cei a căror învăători au $ost părinţii i de cei a căror învăător a $ost majoritatea arătînd e$ectele 7#re#onderent ne(ative #rin$a#tul că sunt unilaterale8 $iecărui model% Dorim să descriem a#oi cel de-al /-lea modelcare îm+ină în sine #e #rimele 9% I#ote"a noastră este că doar o îm+inare a ceea ce #arecontrariu aduce armonia adevărată interioară i socială% Vom $olosi tim#ul trecut alver+elor în tim# ce vom descrie modelele căci du#ă înțele(erea noastră aceste modeletre+uie să rămînă în trecut%


6/34

3ărinii *a)oritatea*odelul lumii o$erit de #ărini desena co#iilor un e$ su#rem care tie totul o$eră

totul de care toi de#ind cărora ei tre+uie să i se su#ună de către care ei #ot $i #ede#siidar care #oate o$eri oamenilor în anumite condiii salvarea% E,istau re(i $araoni

îm#ărai% Acetia au că#ătat o e,#resie internaională în c'i#ul unui Dumne"euinternaional re#re"entat #e #ămînt de Isus


7/34

#o#orului7iar în era (lo+ali"ării - #o#oarelor8 le vînd cu un #re ridicat ast$el încît omul derînd a devenit unealta uneltelor sale.

Lume a +ătrînilor Lume a tinerilor În modelul or(ani"at con$orm credinei +ătrînii aveau un loc de cinste căci ei

cunoteau toate re(ulile toate căile toate ru(ile cu care a)un(eai în rai%

În modelul tiini$ic $le,i+ilitatea în (îndire $ora muc'ilor i talentele erau cele mai#resus valori% Aici tinerii o duc cel mai +ine i lumea e or(ani"ată #entru a le satis$acenecesităile adică mai #uine +iserici i mai multe locuri de distracie de!i #uține locuride lucru dar necesități $inanciare mari ceea ce duce direct la de"voltarea criminalității% Înmodelul 5 criminali erau liderii reli(io!i #rin e,#loatarea #o#orului iar în modelul 9 un #icde criminali sunt toți lucru s#us în #o#or #rin vor+a 2 $iecare se 'răne!te7$ură8 la loculsău de muncă%

Desi(ur valorile din modelul contrar erau vă"ute ca rele dăunătoare de la cel #uțin#lictisitoare #înă la total (reite !i c'iar din iad%

Conservatorii Li+eralii3rimii sunt conservatori $aă de lumea tiini$ică iar ultimii sunt conservatori $aă de

lumea credinei%


8/34

unicoloră% multicoloră%La ce au dus #înă la urmă aceste 9 modele cu stilurile de viaă #e care le-au

#romovat1

3ro#unînd raiul în cer 2 credina ('idată de liderii reli(ioi a creat un iad ale,istenei #e #ămînt% Aa "isa sete spirituală a cerut ne(li)area tru#ului i ne(area nevoile

tru#eti% Naşte cît mai mulţi copii, dar fă cît mai puțin sex, alimentează-te cît mai modest,dar lucrează cît mai mult, trăieşte în condiţii cît mai sărăcăcioase, dar fii curat în fațăoamenilor și a lui umnezeu 2 sunt doar cîteva re(uli +i+lice care u creat un model încare cîțiva su#unea #e toți% Ne-am #omenit a $i murdari o+osii în('eai de $ri( li'nii de$oame i cu un mare sim al vinovăiei #entru că cu toate celulele cor#ului doream altecondiii de trai iar #e de altă #arte ne temeam să le creem #entru că du#ă moarte #entrutraiul în ast$el de condiții ne a!te#ta )udecata% *odelul credinei a adus un con$lict interiormăre în care omul se lu#tă cu sine însui $iind slă+it $ără vreo +oală sau armă% Ca

consecină acest model a creat un ideal al omului care este (reos sie însăi i celor din )ur neîn(ri)it (ata de a se ru(a #entru rai a lucra #entru rai a omorî #entru rai i a muri#entru rai%

3ro#unînd raiul #e #ămînt 2 ma)oritatea ('idată de lideri economici a creat un iad între oameni% etea s#irituală a $ost înlocuită cu una materială% merenia $aă de natură a$ost lăsată deo#arte ne(li)ată% :răia între oameni la $el% Ne-am #omenit $iind asemeni$iarelor lu#tînd săl+atic #entru teritorii i resurse% Dacă în modelul întîi omul îi credea #emulți #ăcăto!i !i (re!iți acum el se simte ast$el dar #oartă această #ovară consolîndu-secu +o(ăția sa materială% Idealul a#arent e cel al omului +o(at dar căruia îi este (reaă desine i #e care îl urăsc muli alii% E un model care duce la invidie la minciuni la coru#iela $urturi% 6amenii sunt (ata să omoare #entru a atin(e culmile în acest model al lumii% Casă scadă din simțul vinovăției ace!tia $ac acte de caritate dar cel mai +un act de caritateeste acela cînd cree"i o lume în care nu tre+uie ca cineva să ai+ă nevoie de acte decaritate%

3rimul model ne-a în)osit i sc'ilodit tru#ul minunat% Al doilea a sc'ilodit omenia din

noi% Cîți au de cî!ti(at în ast$el de sisteme1 Cîiva dar nu ma)oritatea% Cercetările arată că/ din #o#ulaia #lanetei #osedă JK din resursele #lanetei i invers% Acei / sunt $otii#reoi i actualii #osesori de cor#oraii% Fi într-un sistem i în altul ei au avut de cîti(at%3entru a vă convin(e că am $ost tot tim#ul condui #e căi eronate vă îndemn săcunoatei care este starea ecolo(ică actuală a #lanetei i să citii cartea Ночи Сварога#entru a a$la în ce constă #roiectul +i+lic cine l-a #ornit i ce sco#uri s-au atins cu el%Am+ele in$ormaii le (ăsii în internet% &ru#ul i s#iritul ne-au $ost a$ectate i aceasta s-a$ăcut cu noi i #rin noi% În educaia unui nou model al lumii #ărinii de a"i iau cîte ceva din

reli(ie cîte ceva din tiină iar această tactică e destul de înelea#tă% În continuare venimcu #ro#riile #ăreri i com+inaii tiini$ico-reli(ioase% Vom descrie cum aceste com+inaii să$ie aduse în domeniile sim#le ale vieii de $amilie dar !i în structuri mai lar(i%


9/34

3resu#unem că co#iii educați în $amilii cu un anume model al vieii vor crealocalităi ări i c'iar o or(ani"are (lo+ală de aa (en care va cores#unde celor învăateacasă% 6$erim #ărinilor !i nu doar lor modelul / de or(ani"are a lumii iar sarcina lor va $isă-l treacă #rin $iltrele e,#erienei #ersonale i a#oi să-l cree"e în ca" că le va $i #e #lac

6 vi"iune care îm+ină contrarii

3entru a u!ura lecturarea cărții vă îndemnăm să ,ero,ați sau să #rintați sc'ema întîi ca atunci cînd o vom descrie să o aveți în $ață !i să #uteți înțele(e mai u!or aceastăor(ani"are%

Încă în tim#ul revoluției $rance"e s-au enunțat / #rinci#ii Li+erte E(alite:raternite% *ai tîr"iu Rudol$ teiner a #ro#us cum aceste #rinci#ii să $ie a#licate înor(ani"area societății% El s-a re$erit la / domenii #rinci#ale ale societății economiaeducația !i domeniul )uridic% Vă îndemnăm să încercați să sta+iliți care #rinci#iu !i în care

domeniu a #ro#us teiner să $ie a#licat a#oi citiți mai de#arte% 3ro#unerea sa destul de+ine ar(umentată a $ost ca E(alitatea să caracteri"e"e Le(ea Li+ertatea Educația iar:raternitatea să $ie a#licată în domeniul Economic%

&oți ar tre+ui să $ie e(ali în $ața le(ii deaceea nici o $răție 7la noi HcumătrismH8 !i nicio li+ertate nu tre+uie să a)un(ă în domeniul )uridic%

Învățămîntul ar tre+ui să $ie li+er% &otu!i se o+servă că #oliticienii venind la #utere încearcă să rescrie istoria% e o+servă că economia7ca#etele cor#orațiilor8 tinde să

dicte"e #ro(ramele !colare !i nu doar re$eritor la ceea ce co#ilul să învețe ca să o+țină oslu)+ă ci !i re$eritor la aceea ce să mănînce 7>o'n Ro++ins în ! dietă pentru o nouă "merică acu"ă #roducătorii de carne că au trans$ormat #ro(rama !colară în reclamă#entru #rodusele din carne iar #e micii co#ii în actuali !i viitori consumatori de lactateouă carne #e!te8% E(alitatea !i $raternitatea au mai #uțin loc în învățămînt%

În domeniul economic la nivel declarativ domne!te li+ertatea iar în realitate#rocesele sunt ținute su+ strict control - o#rirea inovațiilor +locarea ener(iilor ie$tine !iecolo(ice% Aici se duc lu#te crunte com#etiții !i se crea"ă (ru#uri care #osedă tot maimult !i mai mult limitînd #e mulți alții% A!adar nu este vor+a de nici o li+ertate% 3e de altă#arte să-i răs#lăte!ti #e toți e(al de!i $ac munci diverse ca com#le,itate tot nu esteacce#ta+il% De asta se #ro#une ca domeniul economic să $ie caracteri"at #rin $raternitateca într-o $amilie toți muncesc ceea ce #ot !i cît #ot #rimesc un minim de e,istență c'iar!i cei micuți sau +olnavi care nu #ot lucra iar sur#lusul e $olosit de $iecare du#ă #ro#riul#lac%

3e de altă #arte mai sunt / $actori4 #ărinții ma)oritatea !i e,#eriența #ro#rie% Le-am

unit #e toate într-un ta+el%


10/34

&oți $actori se intercalea"ă mai mult sau mai #uțin% 3ărinții ar tre+ui să educeco#iii în toate / stiluri al e(alității $raternității !i e(alității% La $el ma)oritatea dar !i s#iritulcritic al omului ar tre+ui să se ('ide"e de acelea!i #rinci#ii%

tilul de educație a #ărinților #oate $i #rivit ca trecutul nostru cel al ma)orității ca#re"entul iar orientarea în lume con$orm e,#erienței #ro#rii este ceea ce va veni în viitor%

Nu întîm#lător ci la $el cum se întîm#lă între (enerații a!a se întîm#lă !i între e#oci#rinci#iile trecutului sunt considerate (re!ite=ne(ative cele ale #re"entului #o"itive iarviitorul este cu semn de între+are de!i în $iecare sistem se re(ăsesc minusuri #lusuri !isemne de între+are%

Conclu"ia noastră este că a#arte ace!ti $actori aceste #rinci#ii !i aceste stiluri nu#ot aduce la un succes% Doar îm#reună un model care va îm+ina în sine trecutul cu#re"entul cerințele !i li+ertățile materia !i s#iritul va crea condiții #entru o nouăstructurare socială care va aduce armonia în viața individuală !i colectivă%

ă se mai înțelea(ă lucrul că actualmente ne a$lăm într-o eta#ă de tran"iție cutoate con$lictele care însoțesc ast$el de eta#e% Actualmente modelele 5 !i 9 Hse lu#tă# #entru întîietate dar dacă unul dintre modele va dicta or(ani"area noastră în $amiliilocalități țări !i continente atunci cu toții vom #ierde% oluția este să luăm anumite ideidin $iecare model !i să le îm+inăm armonios în unul nou%


11/34

3ărinții

3ărinții s#un co#ilului bun venit #e acest nou teren #e care noi îl numim #laneta#ămînt% 3entru a întîm#ina co#iii aici #ărinții ar tre+ui să ai+ă o anumită #re(ătire atîtmaterială cît !i de re(uli !i învățăminte% Condițiile materiale au sco#ul ca să a)ute co#iiisă $ie în si(uranță să-!i în(ri)ească !i de"volte tru#ul% Învățămintele au sco#ul să învețeco#ii cum să interacțione"e cu lumea materială !i cum să relațione"e cu lumea umanădar !i cu sine% Ast$el #ărinții vor ține su+ control #e co#iii lor $ără ca să se teamă că

natura cu $enomenele sale o+iectele create de oameni sau însă!i oamenii le vor dăunasau însă!i co#iii vor aduce daune lumii% Acest control este unul iu+itor !i el va scădea cuatît mai mult cu cît co#iii vor ține cont de învățăminte a#oi #ărinții le #ot da li+ertate dince în ce mai mult%

Deseori #ărinții nu !tiu care este limita între inter"icere !i #ermisivitate cînd vinevor+a de ce $ac co#ii sau cum (îndesc ei sau ce s#un ei% unt / re(uli 2 limităm li+ertateaco#ilului atunci cînd ceea ce el $ace s#une (înde!te îi aduce lui însă!i daună $i"ică sau#si'olo(ică cînd ceea ce $ace el aduce stricăciuni materiale sau de"in$ormare minciuni !ilimităm atunci cînd acțiunile co#ilului #ot aduce daună altor oameni% Deci nu-ți dăuna țiemediului din )ur !i oamenilor din )ur% Cu tim#ul învățăm co#ilul să a#lice acelea!i / limitelumii care interacționea"ă cu dînsul oamenilor #ro(ramelor tv cărților !i să le o#reascăe$ectul destructiv%

&oate acestea se re$eră $oarte (eneral la securitatea co#ilului% &otu!i educația nueste matematică care doar constată lucrurile% Cînd co#ilul încalcă acele / limite

încercăm să-l iertăm înțele(înd că el este în #roces de cre!tere !i încă va a)un(e la

con!tienti"area im#ortanței res#ectării anumitor re(uli% 3e de altă #arte atunci cînd $ațăde co#il se încalcă acele / limite încercăm să-l consolăm !i să #revenim alte situații încare el va $i rănit%

Vor mai $i situații cînd #ărinții însă!i vor #rovoca lacrimi co#iilor atunci cînd vor înainta ni!te cerințe !i vor limita ni!te activități care #ot dăuna co#ilului% Atuncirecomandăm #ărinților să rămînă $erm #e #o"iții totodată e,#licînd cerința lor $ață deco#il%

Au $ost s#use lucruri (enerale dar să ne întoarcem la sc'emă !i să descriem$iecare #unct al ei%


12/34

3ărinții au menirea să s#ună co#iilor nou-veniți că tru#ul lor are nevoie de oanumită în(ri)ire iar #entru în(ri)irea lui sunt necesare anumite condiții de trai !i alemediului natural% Aceste condiții tre+uiesc create !i menținute% Crearea condițiilor a de#insmult de #ărinți care au creat casa o(rada% *enținerea însă de#inde de toți% inînd contcă tru#ul !i toate "onele scrise mai )os se a$lă în coloana #rinci#iului egalității) #ărinții maiau menirea ca aceste condiții să $ie create în a!a $el încît să nu dăune"e naturii% Natura ecomună% De starea naturii de#inde sănătatea tuturor% Din acest motiv #ăstrarea ei estee,trem de im#ortantă% Această im#ortanță va $i res#ectată de #ărinți !i va $i educată !ico#iilor%

În #erioada #rimului model tru#ul !i condițiile necesare în(ri)irii lui erau ne(ate% În#erioada modelului doi tru#ul a $ost ridicat #e #iedestal !i toată natura a $ost #usă ladis#o"iția omului ca acesta să-!i cree"e condițiile cele mai lu,oase de trai%

În #rimul model 'ainele de e,em#lu erau #urtate atîta tim# cît erau +une c'iardeseori viața lor se #relun(ea #rin cîr#ire% În #re"ent 'ainele se #oartă #înă cînd sesc'im+ă moda #înă oamenii se #lictisesc de ele sau #înă la #rimul micuț de$ect%

În #rimul model natura era $oarte #rote)ată iar în al doilea atîta crearea condițiilorde trai cît !i menținerea lor cer :6AR&E mari resurse% De la a#ă 'aine materialele deconstruire a caselor com+usti+ilii necesari încăl"irii caselor toate costă enorm de mult iaraceste costuri nu sunt doar în +ani ci în starea ecolo(ică a naturii%

Într-un alt lim+a) economia trecutului era orientată s#re #ăstrarea resurselor iareconomia #re"entului este orientată s#re cî!ti(area +anilor indi$erent de cît de multeresurse se c'eltuie #entru asta%

e cere o atitudine de mi)loc nu doar în ce #rive!te 'ainele sau casele cialimentația atitudinile $ață de animale televi"or !i toate cele enumerate în ta+el%

Casa

(egulile creerii și menținerii casei pentru

părinți

(egulile de trai n casă a copiilor

ecuri"area "onelor #ericuloase 2electricitate (a" înălțime%

Înlăturarea o+iectelor #ericuloase 2ascuțite (rele $ie+inți mici%

Evită "onele #ericuloase% Întrea+ă dacăanumite lucruri #ot $i $olosite în )oc sau cu

alte destinații%

Casa ie$tină la creare !i la întreținere dinmateriale cît mai naturale 2 casa din +aloți

de #aie%

Nu vă )ucați cu $ocul a#a min(ea #rincasă% Nu $ă stricăciuni%

6 casă care o$eră securitate 2 materialere"istente instalații de (a" calitative !%a%

Nu desc'ideți u!a necunoscuților% țin cont#e cine invită #e cîți invită !i #e cît tim#


13/34

invită%6dăi cu destinații #recise !i în număr

su$icient%Res#ectă s#ațiul altora% :olose!te odăile

casei con$orm destinației% Cere sc'imn+ări#osi+ile%

6 casă care #oate $i iluminată !i aerisită% Co#ilul să !tie cît se țin desc'ise $erestrele

să deconecte"e lumina !i a#aratele%6 casă în care u!or se $ace curățenie !i cu

#roduse care nu dăunea"ă a#ei dincanali"are locatarilor casei%

ă strîn(ă )ucăriile du#ă )oacă% ă !tie locullucrurilor !i să le #ună la locul lor% ă a)ute

în măsura #osi+ilităților%Condiții de #ăstrarea +ună a #roduselor

alimentare de acces la a#ă calitativă #entrui(ienă !i consum%

ă !tie cît să țină desc'isă u!a $ri(ideruluicum să $olosească a#a%

Re#ară stricăciunile a#ărute%Necesarul de unelte%

Anunță des#re stricăciuni !i învață că ele#ot $i re#arate%

Crea"ă #e lîn(ă casă un teren ara+il% Învață să #lante"e să în(ri)ească !i să$olosească roadele naturii%

Aduce #e lîn(ă casă un animal domestic=decom#anie%

Învață să #oarte de (ri)ă unei $iințe vii%

Învățăminte de s#us co#iilor rees din coloana a 9-a% &otu!i vrem să ne re$erim #uținmai detaliat la unele dintre re(uli%

În ansam+lu toate re(ulile o$eră multe li+ertăți% Nu tre+ui să munce!ti mult ca săcum#eri sau construie!ti o casă din +aloți de #aie% Nu te vei îm+olnăvi dacă vei ale(emateriale cît mai naturale #entru construcție #entru curățenia din casă% Nu vei #ăți nimicsecuri"înd casa% Deci re(ulile #ermit să rămîi sănătos într-un mediu comod !i si(ur%

Cînd vor+im cu co#iii !i le s#unem re(uli vrem ca ei să ne asculte să ne audă înțelea(ă !i să țină cont de ceea ce îi cerem% Am #utea descrie minusurile !i #lusurile amai multor tactici #arentale de educație doar că tema aceasta a $ost #relucrată tim# de50 ani cu /M 000 de (ru#uri de #ărinți în di$erite țări ale lumii de către autoarele Adele:a+er !i Elaine *a"lis'% În cartea Cum să $or%ești ca copiii să asculte și cum să asculți ca copiii să $or%ească #ărinții #ot a$la cum să se $acă au"iți cum să e,#lice mai +inecum să com#ătimească !i console"e atunci cînd co#ilului i se întîm#lă ceva rău !i multealtele% :ără ast$el de cuno!tințe conviețuirea #ărinților cu co#iii devine un ră"+oi din careies doar învin!i !i nici un cî!ti(ător%

A!adar întîi #ărinții vor construi o casă% Noi #ro#unem ca ea să $ie "idită din +aloțide #aie% În țări ca Belorusia .ermania Rusia UA ast$el de case se "idesc de mai multesute de ani% unt c'iar !i cu 9 nivele% În casa din +aloți $ără a $i încăl"ită c'iar dacătem#eratura de a$ară este -9M (rade Celsius tem#eratura interioară este de 0 (rade iar


14/34

#înă a o ridica !i #ăstra la ;5 este nevoie de #uțin com+usti+il% Într-o casă din #iatră la-9M (rade a$ară în casă este tot a#roa#e - 9M (rade iar com+usti+il tre+uie mult mai mult%3e dina$ară casele din +aloți $iind #relucrate cu materiale moderne arată modern% ÎnOoutu+e sunt multe modele% În Re#u+lica *oldova a!a case au $ost $ăcute #entru cei careinundațiile le-au distrus casele% unt modele care #ot $i tencuite cu mortar sau altele care#ot $i muruite cu lut% unt case care respiră !i sunt vii%

În modelul al 9-lea com#etitiv !i orientat s#re lu, casele de #aie au $ost înlocuitede cele din #iatră dar #entru a căror construcție !i întreținere tre+uie mult mai mulți +ani%Acest sc'im+ a adus +ene$icii celor care vînd (a" care vînd materiale de construcție !i a$ost #romovat de &o$estea celor ' purceluși #rote)ați doar în casa de cărămi"i% Nu căco#iii învață dintr-o ast$el de #oveste dar #ărinții sunt aceea care citesc #ove!tile !i eic'iar #ot $i in$luențați% În modelul al /-lea vor $i îm+inate materialele vec'i de construcțiecu un as#ect nou modern%

Deci"înd să construiască o casă ie$tină dar $oarte +ună #ărinții vor decide cîte odăiva avea !i cu ce destinații% A#oi vor continua cu aceea că vor securi"a "onele #ericuloase%

Ar $i a+solut necesar să $olosească #roduse de curățare a casei care să nudăune"e $lorei $aunei sau oamenilor% E vor+a de deter(enți de veselă !i ru$e de #este dedinți de #ar$umuri !i (eluri%

3ărinții ar mai tre+ui să $ie cîtu!i de #uțin e,#erți în $iecare domeniu să seinterese"e să #ună între+ări să urmărească ni!te $ilme educative să citească cevaliteratură #e tema întreținerii casei% Asta #entru a nu $i mințiți a nu acce#ta instalații#ericuloase #entru a re#ara sin(uri cîte ceva !i ast$el să economisească +ani !i resurse%

3e #artea alăturată sunt co#iii care #ot strica ceva% De reacția #ărintelui la aceastănoutate va de#inde dacă #e viitor co#iii vor recunoa!te (re!elile7că au stricat ceva8 sauvor încerca să le ascundă% 3ărintele #oate să stri(e sau #oate $olosi aceste situații ca săarate că între oameni #oate !i tre+uie să e,iste iertarea iar lucrurile materiale #ot $ire#arate%

*ai )os scrie că avem un necesar de unelte% La $el cum #ro#unem să #rote)ămnatura construind case din +aloți de #aie7o ast$el de casă #oate $i construită a#roa#e în

între(ime $ără $orța ma!inilor doar cu $orrța umană8 !i $olosind deter(enți ecolo(ici am#utea aduce o sc'im+are calitativă care ar #ăstra natura !i mai mult% E vor+a că noi avemnevoie de tot $elul de unelte dar le $olosim rar% 3lătim 500 din costul lor dar le $olosimmult mai #uțin% Ideea ar $i să creem un de#o"it atît de unelte #entru adulți cît !i de )ucării#entru co#iii iar acces la acest de#o"it să ai+ă toți cei care au o$erit +ani #entru#rocurarea lucrurilor% Ulterior în +a"a unei înscrieri !i evidență $ăcută de toți #e rînd

aceste )ucării !i unelte să $ie accesi+ile #entru toți cei care le-au cum#ărat% 3lusurile suntmari% Co#iii învață să cola+ore"e !i ei #ot îm#ărți )ucăriile !i cu cei mai nevoia!i7dacă sunt


15/34

ast$el8% Adulții economisesc mult% e $ac mai #uține ma!inării unelte !i )ucării !i ast$el seeconomisesc resursele #lanetei%

Următorul #as al #ărinților este cel de a #rocura un teren ara+il cît de mic #e careco#ilul va $i im#licat în a(ricultură% Este (reu de evaluat im#ortanța acestei im#licări%Co#ilul va menține le(ătura cu natura toată viața c'iar !i una minimă% *odelul 5 solicita

de la oameni o muncă #înă la osteneală în sînul naturii iar modelul 9 cel !tiinți$ic înde#ărtea"ă omul de natură !i asta a dus la a!a consecințe ca #oluarea li#sares#ectului $ață de ea #ierderea cuno!tințelor minime des#re interacțiunea cu natura% Unca" a#arte este cel cu cor#orația *onsanto care crea"ă semințe din care cresc #lantedoar un an iar din semințele #lanetelor crescute alte #lante nu mai cresc !i a(ricultoriisunt nevoiți să cum#ere alte semințe !i a!a în $iecare an% Dacă o ast$el de cor#orație #rinle(ea coru#tă s-ar im#une să asi(ure cu semințe a(ricultura țărilor atunci toți am devenide#endenți de serviciile ei $oarte de#endenți #rea de#endenți%

Ptiința s-a im#licat #rea adînc în 'otarele naturii% 3roduse alimentare care aduc+oală de!i avem su$iciente resurse sănătoase ma!ini care #oluea"ă de!i avem ma!inicare nu ar #olua% &re+uie să #unem ca#ăt de"mățului economiei în modul de utili"are aresurselor naturale%

3entru co#ii ca #e viitor să nu se re#ete această înde#ărtare de natură #ro#unemacest teren micuț de #ămînt ara+il% 3rodusele o+ținute de #e el ar economisi din +u(etulc'eltuit #e alimente 7con$orm datelor 6NU G0 din +u(etele $amiliale moldovenii le

c'eltuie #entru #rocurarea #roduselor alimentare8 dar cel mai im#ortant va $i totu!iatitudinea care va $i educată din interacțiunea cu #ămîntul a acestor co#ii%

Încă o condiție care ar $i +inevenită #entru co#ii este ca #e lîn(ă casă sau în casăsă $ie un animal domestic=de com#anie% tudiile arată că cei din înc'isori nu au avutanimale de com#anie în co#ilărie iar #e de altă #arte un e,#eriment a arătat că la 500 dedeținuți cărora le rămîneau / luni #înă a ie!i la li+ertate le-au $ost dați #isici sau cățelu!is#re în(ri)ire% Doar 50 dintre ei s-au întors în înc'isoare comițînd ile(alități de!istatistica arăta că tocmai K0 din deținuții eli+erați se întorceau în înc'isori% Contactul cu

Natura are mai multe e$ecte asu#ra noastră ma)oritatea #o"itive care nici un $ilm sau )ocde calculator nu le #oate crea%

Alimentația

:iecare #arte a naturii are e$ecte $i"ice dar !i in$ormaționale asu#ra noastră% Adicăcasa ne o$eră un mediu cald dar $a#tul că el mai este !i un mediu dra( este o

caracteristică de)a in$ormațională a mediului% Casa înseamnă #ărinții )ocurile mu"icasăr+ătorile țara%


16/34

La $el televi"orul are un e$ect atît $i"ic cît !i in$ormațional% La $el a#a are e$ecte$i"ice dar !i in$ormaționale acestea $iind arătate $oarte +ine în lucrările Dr-lui *asaroEmoto !i $ilmul (ainele apei % Co#iii tot ar tre+ui să învețe aceste lucruri%

6 să continuăm cu alimentația% E,istă alimente care ne tre"esc nu doar #o$te dar !iemoții% &orta care o $ăcea de o+icei mama la "ilele de na!tere e (reu să nu dorim să o

mîncăm c'iar !i $iind adulți% În modelul 5 alimentarea era mai sănătoasă dintr-un anumit #unct de vedere%

3oate oamenii țineau multe #osturi !i c'iar îna$ara #osturilor mîncau modest dar asta nule a$ecta sănătatea% În continuare o să e,#licăm de ce%

În modelul al 9-lea alimentația a devenit o sursă de #lăcere dar nu de ener(ie% Într-o sin(ură "i se consumăm necesarul #entru / "ile% La o sin(ură masă se consumăalimente care tre+uie mîncate la G mese di$erite%

3e lîn(ă medicina orientată s#re medicamente a lui


17/34

Răcelile a#ar mai des iarna căci iarna mîncăm mai des ca să o+ținem ener(ie #entru încăl"ire iardacă această alimentație este (re!ită iar noi o în('ițim mai des ca vara atunci !i răcelile a#ar maides% La $el iarna ne a$lăm mai mult în odăi neaerisite ne #lim+ăm mai #uțin la soare !i aer curatacestea $iind cau"e ale răcelilor nu $ri(ul% 3oți să $aci un e,#eriment% *ănîncă mult !i dute direct sălucre"i% 3este un tim# scurt îți va cur(e nasul%

(ecunoaștem moldovenii,

Un meniu ti#ic al nostru dar nesănătos4 #îine carne carto$i su#ă #lăcinte du#ă care deserturidin )eleu sau în('ețată $ructe uneori conservate% &oate sunt cu sosuri condimente !i la urma meseise amestecă totul cu ceai sau ca$ea iar în tim#ul mesei cu alcool%

istemul di(estiv nu e calculat să $acă $ață unui asemenea amestec de alimente% În stomactrans$ormarea alimentelor o $ac sucurile% Ele sunt de cîteva $eluri !i cînd #rodusele nimeresc în (ură înstomac de)a se !tie de ce $el de suc e nevoie ca acestea să $ie trans$ormate% Dar cînd în stomacnimeresc di$erite cate(orii de #roduse se elimină toate ti#urile de suc iar valoarea lor adică $orța cucare ar #utea lucra nu mai este aceea!i% La acestea se mai adau(ă nemestecarea 'ranei destul de

mult tim# în (ură um#lerea stomacului consumul de a#ă în tim#ul mesei sau direct du#ă masăconsumul de ceai alcool deserturi care toate amețesc stomacul nostru el $iind îm#iedicat să$uncțione"e%

E #ăcat căci suntem țara cu cele mai ideale soluri con$orm datelor 6NU totu!i ne alimentămcu 'rana !i de #roastă calitate din cau"a stro#irilor cu c'imicale !i o amestecăm a!a cum în naturănici o vietate nu $ace% Urmea"ă un !ir de re(uli sim#le care tre+uie res#ectate% Într-un tim# individual#entru $iecare vor înce#e sc'im+ări în modul cum vă veți simți% Vă veți simți !i veți $uncționa #er$ect

I ncați disociat!

&otul a înce#ut cu e,#erimetele lui 3avlov în care animalele #rin re$le, condiționat eliminausalivă !i sucuri în stomac doar la au"ul unui clo#oțel% 3avlov o+servase că sucurile #ot avea conținutc'imic divers% Pelton a #reluat această idee !i a de"voltat-o% Ast$el a a#ărut alimentația #e cate(oriisau disociată% În următorul ta+el se vede în de#endență de conținutul c'imic a #roduselor alimentarecare dintre ele #ot $i în stomac în acela!i tim# !i care nu dacă dorim o di(estie com#letă $ără #iediciaducătoare de ener(ie !i #uține de!euri%

.c+ema alimentării disociate: 7a@acce#ta+il - tre+uie de evitat / #ot $i consumate îm#reună8

:ructedulci

:ructe

acre

:ructesemidulc

i

Amidon

.răsimi

?ar"avaturi !i

le(ume

3roteine

:ructe dulci ; - a - a - -:ructe acre - ; a - a - -

:ructe semidulci a a ; - a ; ;Amidon - - - ; ; ; -.răsimi a A a ; ; ; -

?ar"avaturi !i

le(ume

- - a ; ; ; ;

3roteine - - - - - ; -A#a se +ea a#arte de orice #rodus ?emosul se mănîncă a#arte de orice #rodus La#tele se


18/34

consumă a#arte de orice #rodus:a#tul că #roteinele nu se consumă îm#reună cu alte #roteine nu e o (re!eală ci o constatare

+a"ată #e o+servațiile i(ieni!tilor% Ast$el +rîn"a cu smîntîna nu se consumă îm#reună la#tele cu #îinecarnea cu $asole !%a%

Una dintre cele mai dăunătoare com+inații $iind a!a mai ales că o dăm !i co#iilor este terciulcu la#te !i "a'ăr% Ast$el com+inate aceste #roduse crea"ă doar +acterii în stomac din cau"a că nu #ot

$i $ermentate% 3e lîn(ă toate #ărinții mai adau(ă dulceață unt !i #îine% E catastro$al #entru oricestomac%

II 0eți apă de care trebuie și cnd trebuie

La ca#itolul cu a#a #ot $i s#use cîteva lucruri4

5% A#a tre+uie +ăută doar cînd simțim sete%9% *ultă a#ă noi o+ținem din $ructe !i le(ume%/% Doar a#a e +ăutură% La#tele !i sucurile sunt mîncare iar ca$eaua alcoolul a#a dulce sunt

otrăvuri% Ceaiurile se recomandă doar din #lante colectate #ersonal nu din #ac'ețele%G% :uncția a#ei este de a trans#orta mineralele !i alți nutrienți la tot or(anismul !i #entru asta ceamai #otrivită a#ă e cea destilată% Cea de #loaie ar $i +ună doar că atmos$era e #oluată%

M% A#a #oate $i +ăută cu 5M minute înainte de mîncare #este /0 minute du#ă ce am mîncat $ructe#este 9 ore du#ă ce am consumat amidon !i #este / ore du#ă ce am consumat #roteine%

III (umegați +rana și amestecați-o cu salivă!

Din (ra+ă din $a#tul că mîncăm în com#anii (ălă(ioase sau în $ața ecranelor sau în tim# celucrăm noi nu rume(ăm +ine 'rana !i nu o amestecăm cu salivă%


19/34

Un e,#eriment cam dur dar care arată corectitudinea celor s#use mai sus a $ost acela în care9 cîini de vînătoare au $ost 'răniți% Direct du#ă asta unul a $ost lăsat să se odi'nească iar altul a $ostluat la vînătoare% Du#ă vînătoare am+ii cîini au $ost sacri$icați iar în stomacul cîinelui care a aler(at'rana nici nu înce#use să se $ermente"e #e cînd la celălalt #rocesul de di(estie era în toi% Ener(iacîinelui care a aler(at s-a $olosit #entru a susține mu!c'ii !i inima%

Dacă ne alimentăm #rea des !i cu #roduse din di$erite cate(orii simțim că Hne tra(e la somnH%

De $a#t or(anismul are nevoie de atît de multă ener(ie în aceste ca"uri încît celelalte $uncții vrea să leamîne !i Hne trimite la culcareH% E ca"ul cînd amestecăm #roduse ne#otrivite la o sin(ură masă saucînd mîncăm atît de des7M ori #e "i8 încît 'rana e,istentă în stomac nu a reu!it să se a+soar+ă iar#este ea vine una nouă% E ca !i cum ai dori să $ier+i carto$i #înă la $inal dar la $iecare 50 minute maiadau(i în cratiță cîte 9 carto$i cru"i%

&2 3 sau 4 mese pe zi!

În Roma Antică !i în alte civili"ații din trecut oamenii mîncau o sin(ură dată #e "i 2 seara% C'iar!i 'amalii !i osta!ii !i (ladiatorii iar asta nu le încurca să $ie $oarte #uternici !i sănăto!i%

e #re$era alimentarea de seară cînd tumultul evenimentelor "ilei cînd necesitatea de ade#une e$ort nu mai aveau loc% &otul se lini!tea atmos$era era $amilială sau de odi'nă era destul tim##entru rume(area 'ranei !i #entru Hodi'nirea meseiH% A 9-a "i oamenii aveau destulă ener(ie sămuncească #înă în seară% Din datele istorice mai a$lăm că #e lîn(ă masa de seară în tim#ul "ilei seconsumau $ructe ree!ind din $a#tul că ele se asimilea"ă ra#id% C'iar !i în "ilele noastre National )eo*rafic demonstrea"ă modul de viață a unor tri+uri care iau o sin(ură masă #e "i%

Du#ă sute !i c'iar mii de #acienți vindecați Dr% 'elton a constatat că cel mai #otrivit re(imalimentar este următorul%

%ejunul alcătuit doar din $ructe $ie dulci $ie acre $ie dulci cu semidulci sau semidulci cu acre%

Prnzul să $ie alcătuit din #roduse ce conțin amidon !i o salată7le(ume8 mică sau medie% Atîtamidonul cît !i salatele mici sau medii ca cantitate se $ermentea"ă destul de ra#id ceea ce este !inecesar "iua cînd încă mai muncim%

"ina să $ie alcătuită din #roduse cu #roteine !i o salată7le(ume8 mare% 3roteinelor le tre+uie celmai mult tim# #entru $ermentare !i de asta se recomandă să $ie consumate seara%

3entru cei care muncesc $i"ic #ot $i necesare / mese iar #entru cei care mental #ot $i su$iciente!i 9 mese sau / mese dar cu cantități mai mici de #roduse% Din $a#tul că di(estia durea"ă între 9 !i Gore / mese #e "i sunt su$iciente% Ideal e ca între mese să nu $ie mai #uțin de G ore iar mîncarea#re#arată a"i să se mănînce în aceea!i "i nu în a 9-a sau a /-a%

Cel mai +un re(ulator a meselor este totu!i sen"ația de foame% Aceasta se deose+e!te depoftă% :oamea e o sen"ație a cor#ului7(ît nas !i (ură8 însoțită de salivări în('ițiri !i cunoa!tereintuitivă a #roduselor care dorim să le mîncăm% 3o$ta vine dina$ară stimulată de o+i!nuință decondimentarea #roduselor% În a)utor ne vine !i următoare deose+ire $oamea este #lăcută dar #o$ta sesimte ca o incomoditate% Un criteriu de recunoa!tere a $oamei adevărate este următorul 2 setea neusucă (ura iar $oamea ne-o ume"e!te%


20/34

Di(estia corectă adică în lini!te cu #roduse #otrivite $ără a $i amestecate cu a#ă #înă întim#ul sau du#ă mîncare $ără a $i îm#iedicată de e$orturi $i"ice sau #si'ice cu tim# destul #entrurume(are !i $ermentare are loc ra#id !i nu cere multă ener(ie dar o$eră multă ener(ie%

Dar ce se întîm#lă în !coli1 Ce reu!ită !i de"voltare se dore!te de la elevii care mănîncă în(ra+ă $ără a rume(a !i a amesteca 'rana cu salivă încon)urați de stres !i stimuli de a de#une e$orturi$i"ice !i mentale direct du#ă ce mănîncă alimentați cu 'rană care nu a $ost niciodată îm#ărțită #e

cate(orii !i ast$el mănîncă cereale #roteice în tim#ul dimineței elevi care +eau a#ă ne#otrivită în tim#ulne#otrivit1 Ce se mai întîm#lă cu co#iii care #e lîn(ă $a#tul că sunt #u!i în condiții de a încălca toateaceste re(uli se alimentea"ă cu #roduse nenaturale conservate cum#ărate de la #rimul c'io!c +eauceea ce nu este a#ă ci otravă1

3înă la K- ani or(anismul co#iilor nu are $orța să #relucre"e to,inele ce sunt în carne dar eisunt alimentați disdedimineață cu ea%

Ce se întîm#lă cu restul #o#ulației1 Cum ne alimentăm !i unde vom a)un(e cu ast$el dealimentație1 În ce stare trăim !i de ce #ros#ețimea tinereței o vedem doar la co#ii dar !i la ei din ce în

ce mai #uțin1 E #osi+il să întoarcem totul1 Desi(ur Dar #înă a trece la o alimentație +ună e nevoie săa)utăm or(anismul să elimine de!eurile ce le-am +ă(at în el%

$jutăm la eliminare

Noi nu suntem ceea ce mîncăm ci ceea ce mîncăm !i nu dăm a"ară#

&ot ce rămîne în or(anism suntem noi% Rămîn otrăvuri suntem otrăviți rămîn de!euri suntem îm+olnăviți rămîn vitamine !i minerale (lucide li#ide !i #roteine asta suntem%

Eliminarea este la $el de im#ortantă ca !i nutriția sau #oate !i mai im#ortantă% :ără nutriție#utem trăi să#tămîni sau c'iar luni dar dacă omul nu se #oate urina tim# de M "ile el moare%

unt mai multe modalități de a elimina din cor# inutilul4 urdorii de la oc'i conținutul nasuluiurina $ecalele cerumenul !i murdăria din urec'i su+stanțele din (ură de #e lim+ă% În ca"uri mai (rave#utem vomita% În alte ca"uri ceea ce e inutil de!eu sau to,ine se elimină #rin #iele% În ca"urile cîndor(anismul nu #oate elimina inutilul acesta devine motiv al îm+olnăvirilor% Cele mai multe de!euri vinde la #roduse alimentare% De o+icei de!eurile atacă #ărțile cele mai vulnera+ile !i mai a#ro#iate destomac !i intestine%

Inca#acitatea de a elimina de!euri îm#iedică cum am s#us mai sus #rocesul de o+ținere anutrienților%

*edicina !i recomandările moderne s-au concentrat $oarte mult #e nutriție dar $oarte #uțin #eeliminări% 3rodusele animaliere costă scum# #entru consumatori dar aduc venituri mari #roducătorilor!i din acest motiv suntem mereu mințiți că avem nevoie de #roteine că cele mai +une dintre ele seconțin în #rodusele de ori(ine animală că în alte #roduse nu sunt toți nutrienții de care avem nevoie%Cei care a$irmă aceste lucruri uită să spună că #e lîn(ă cantitățile în e,ces de #roteine 7sunt maimulte decît tre+uie or(anismului nostru8 #rodusele animaliere conțin (răsimi !i colesterol care nu suntnecesare or(anismului dar se elimină cu (reu dinăuntrul nostru% La $el cum $umul !i $unin(inea se

de#un #e #ereții 'o(ea(ului la $el (răsimile !i colesterolul ne în(ustea"ă vasele% :ar$uriile care tre+uies#ălate de (răsimi sunt modelul viu a ceea ce este în cor#ul nostru du#ă 'rănirea cu carne%


21/34

La $el cerealele nu sunt cele mai #otrivite surse de #roteine% Ele sunt sărace în vitamine !iminerale dar #entru di(estie cer de G ori mai mult tim# ca #roteinele ce sunt în le(ume%

Noi ne alimentăm ca în tim# de răz%oi sau #arcă ne #re(ătim de foame 2 cu cereale care #ot $i#ăstrate un tim# $oarte îndelun(at cu #roduse conservate cu (răsimi animaliere cu care ne învelimcor#ul în cîteva rînduri% Aceste #roduse c'iar se $olosesc doar în aceste ca"uri iar în rest în tim# de#ace e nevoie să ne alimentăm cu #roduse #roas#ete nu să ne $acem re"erve în e,terior7cerealele

de#o"itate în de#o"ite8 sau în interior7(răsimile animale8%

*oldovenii nu #rea conservau la +orcan în trecut% Du#ă $oamete lucrurile s-au sc'im+at% Noi încercam să #ăstrăm le(umele !i $ructele #rin uscare7#od8 sau murîndu-le7+eci8% Ro!iile murate dee,em#lu rămîn la $el de nutritive ca cele #roas#ete%

?iceam că eliminarea e c'iar mai im#ortantă ca nutriția !i de asta vă îndemnăm să urmați re(uli recomandate de doctorii I(ieni!ti4

2

Vom a)uta or(anismul să elimine de!eurile atunci cînd vom res#ecta toate re(ulile unei nutrițiicorecte4 disocierea #roduselorQ consumul corect de a#ă rume(area 'ranei alimentarea în starerela,antă odi'na #uțin #înă !i mai mult du#ă masă alimentarea cu 9 / mese #e "i%

*edicina modernă recomandă să +em 9 litri de a#ă #e "i să consumăm M mese #e "i /#rinci#ale !i 9 (ustări cît mai multe #roteine% *ediu de a$aceri ne #rive!te ca #e un #ortmoneu !i ne#ro#une #roduse semi$a+ricate conservate otrăvuri% La serviciu suntem #riviți ca mu!c'i sau creieridar stomacului nu i se o$eră destul tim# #entru rume(are odi'nă% ă $im atenți !i să $acem ale(ericon!tiente%

22

Vom a)uta or(anismul să elimine de!euri atunci cînd vom elimina din 'rană condimentele carene stimulea"ă să mîncăm cînd nu ne este $oame sau să continuăm să mîncăm cînd de)a am mîncatdestul%

:iecare #rodus are un (ust s#eci$ic unul +un% Eliminînd condimentele #entru un tim# mai îndelun(at vom înce#e să avem un miros !i un (ust e,ce#țional% Nu #unem "a'ăr #este 'ar+u" ci

savurăm (ustul său natural%

Cînd ne este $oame cu adevărat orice #roduse este (ustos iar cînd ne este doar #o$tă înseamnă că acel #rodus alimentar este condimentat sau noi condimentăm #rodusul ca să-l #utemH+ă(aH în tomac de!i nu simțim $oame ci din #ăcate ne-am o+i!nuit cu sen"ația de (reutate !i um#lerea stomacului% Această (reutate ne dă un con$ort #si'olo(ic acest con$ort este ceea ce ne su(erea"ăa$aceri!tii că tre+uie să simțim cînd ne dau 'rană H#otrivităH% Creați-vă un con$ort #si'olo(ic de laaceea că vă alimentați corect nu de la aceea că mîncați mult

222

A!adar mai #utem a)uta or(anismul la eliminarea de!eurilor atunci cînd ale(em #roduse+o(ate în nutrienți%


22/34

E,istă #roduse +o(ate în nutrienți !i sărace% Cele mai +o(ate sunt $ructele le(umele nucile !isemințele +o+oasele% Cerealele !i #rodusele animaliere sunt mai sărace iar ținînd cont că #entru a ne'răni cu ele tre+uie să le trans$ormăm #rin $ier+ere coacere #ră)ire $ărîmițare atunci în ele rămîndoar en"ime mineralele !i vitaminele #ier"îndu-se a#roa#e 500% La $el de reu!it #utem să sărăcim !i#rodusele +o(ate #rin $a#tul că le #ră)im $ier+em coacem sau #rin aceea că le amestecăm cu#roduse ne#otrivite !i ast$el în(reunăm sau îm#iedicăm di(estia%

Ca or(anismul să #rimească destui nutrienți din 'rana săracă el cere !i în('ite mai multă 'ranăde acest $el% e crea"ă mai multe de!euri% Dacă continuăm să ne alimentăm a!a tot tim#ul de!eurilenu reu!esc să $ie eliminate !i ne în(ră!ăm% A#oi ne îm+olnăvim iar tot acest tim# ne simțim slă+iți#entru că #entru eliminarea sur#lusului de de!euri c'eltuim ener(ie% e întîm#lă să simți stomacul #lindar să nu te simți sătul% Acesta e ca"ul cînd te um#li cu 'rană săracă% În loc de 5 măr crud mănînci 50mere coa#te dar oricum nu o+ții acelea!i vitamine însă restul inutil de la 50 mere e mai mult% 5ncetațisă sărăciți +rana prin coacere) fierbere și alegeți produsele deja bogate!

2&

Vom a)uta eliminării în $iecare dimineață dacă vom clăti +ine (ura înainte de a +ea a#ă sau dea mînca ceva% În tim#ul no#ții în (ură se elimină to,ine !i ele tre+uie aruncate dimineața nu în('ițite îna#oi% La $el dimineața vom curăța nasul cu a#ă urec'ile vom tăia re(ulat un('iile !i vom s#ălare(ulat len(eria de #at 'ainele încălțămintea avînd (ri)ă !i de curățenia !i aerisirea casei c'iar !iiarna% Du#ă $iece masă tot e +ine să clătim (ura%

&

:lămîn"irea=în$ometarea% Aceasta e #rinci#ala cale de a a)uta or(anismul nu doar să elimine(unoiul e,istent ci !i (unoi mai vec'i sau surse ale +olilor% Dr% Pelton dedică o carte a#arte acestei

teme% El relatea"ă că $lămîn"irea nu e un medicament dar are cel #uțin / +ene$icii enorme4

5% 6r(anismul cînd nu #rime!te noi #orții de 'rană din e,terior $olose!te ceea ce era de#o"itat în el%6dată cu Hdes#ac'etareaH re"ervelor ceea ce e +un din ele se $olose!te la alimentație ceea ce erău se elimină% Ast$el se mai întîm#lă 9 lucruri4 slăbim nu în $orțe ci de ( în #lusQ or(anismul seeliberează de to1ine se curăță%

9% 6r(anismul cînd nu #rime!te noi #orții de 'rană din e,terior $olose!te ener(ia eli+erată #entru Haacorda atențieH restul #ărților cor#ului restul or(anelor !i țesuturilor% Ast$el se o+ține ener(ie carevindecă) tratează $ără vreun medicament% Din acest motiv mulți consideră că în$ometarea e un

medicament% Anume această ener(ie eli+erată este aceea care noi o numim $orțele #ro#rii alecor#ului%/% 6r(anismul cînd nu #rime!te noi #orții de 'rană din e,terior este mai #uțin solicitat !i ast$el se

odi'ne!te% Inima +ate cu 9 000 de ori mai #uțin în 9G de ore% &ot sistemul di(estiv se odi'ne!telucrînd mai #uțin% Din aceste motive oamenii care în$ometea"ă un anumit tim# se miră că $orțelelor nu scad !i nu se simt o+osiți ci c'iar #roas#eți !i ener(ici%

Desi(ur sunt mai multe lucruri de s#us des#re $lămîn"ire% Ea tre+uie $ăcută într-un mediulini!tit sub supraveg+erea medicului cînd nu tre+uie să lucrăm cînd cei din )ur acce#tă asta cîndnoi în!ine nu ne temem de ea% Un tim# +un e concediul% Un loc +un e un sanatoriu a I(ienei Naturale%

*edicii din instituțiile o$iciale considerau că dacă nu mănînci "ile inima va cră#a% .reva $oamei dinIrlanda de la înce#utul secolului 90 le-a sc'im+at vi"iunile cînd (revi!tii au în$ometat între K0 !i JG de"ile% La $el sunt ca"uri cînd cei din accidente maritime sau aeriene în$ometea"ă să#tămîni sau luni darrămîn în viață !i sănătate relativă% E im#ortant ca în tim#ul în$ometării să se +ee a#ă% I(ieni!tii au


23/34

vindecat "eci de +oli $olosind în$ometarea aerul curat soarele !i e,ercițiile $i"ice% Lu#ii răniți sevindecă în$ometînd%

*oldovenii ree!ind din vi"iuni reli(ioase au #osturi% În$ometarea nu înseamnă re$u"ul de amînca doar anumite #roduse ci re$u"ul de la orice #rodus nici o $ărîmitură% Unii cre!tini nu mănîncămarțea !i vinerea% În antic'itate în unele culturi se o+i!nuia să nu se mănînce o "i în să#tămînă%3ro+a+il cel mai #otrivit #entru noi "iua $lămîn"irii ar $i duminica cînd ne #utem odi'ni #lim+a

comunica în lini!te%

Cei interesați de $lămîn"ire ar $i mai +ine să citească cartea Dr-lui Pelton #e această temă%Ast$el vor $i atenți ei în!i!i la orice detalii !i vor avea convin(erea #si'olo(ică de a încerca acest#rocedeu #e #ro#ria #ersoană% E im#ortantă convin(erea aceasta iar dacă ea li#se!te !i #ersoana seteme atunci mai +ine nici să nu încerce să se în$omete"e%

&2

Vom a)uta or(anismul să elimine de!euri dacă o să încetăm să +em alcool H#entru #o$tă demîncareH !i să $umăm% La $el vom a)uta dacă nu vom întreru#e cor#ul să elimine de!euri%

#re e,em#lu răceala e un #roces de autovindecare% Cei care vor s-o întreru#ă cumedicamente sau să HîntăreascăH or(anismul o$erindu-i H'rană +unăH $ac rău%


24/34

Des#re 'aine cîte ceva am s#us% *ai este vie ima(inea covoarelor din lînăsc'im+ate cu covoare #ersiene mai reci mai (rele mai (reu de curățat% La $el 'ainelecalitative au $ost înlocuite%


25/34

arti$icială a dorințelor dădacă #entru co#ii iar calculatorul a devenit +i+liotecăcinematro(ra$ teren de )oc !%a%

Din #ăcate nu controlăm mereu ce se arată la canalele televi"orului sau site-urile #ecare nimeresc întîm#lător co#iii% Ei #ot #rivi un desen animat de (enul Motanul încălțat %Ce mesa)e transmite această #oveste1 În lume sunt săraci !i sunt re(i% A!a este

or(ani"ată lumea% Ca să devii din sărac re(e tre+uie să amă(e!ti sau #e cei săraci sau însă!i #e re(i% 3rin minciună a)un(i să trăie!ti +ine% 3ovestea celor / #urcelu!i aremesa)ul ei menționat mai sus% 6 altă #oveste s#une co#iilor să nu $ie curio!i% Alta 2 o$iaI 2 învață că mereu !i din orice situație ie!i corect !i trium$ător% 3e lîn(ă minciuni !i $urturi

în multe #ove!ti se s#une des#re omoruri !i des#re cei %uni care #rin alte omoruri#ede#sesc uci(a!ii% Ilo(ic nu1 3utem s#une cîteva re(uli #entru #ărinți de utili"are a &V-ului !i calculatorului4

5% A#aratul să se a$le într-o cameră comună7camera de "i8 ca co#ilul să nu înc'idău!ile !i să navi('e"e necontrola+il% Nicidecum să nu $ie în dormitor iar dacăoricum se a$lă atunci să $ie deconectat cu /0 minute înainte de somn%

9% Co#ilul să $ie învățat să se $erească de viru!ii din calculator !i de necunoscuții#ericulo!i%

/% 3ărinții #ot să alea(ă sin(uri #ro(ramele la $el #ot $olosi calculatorul ca săcercete"e cu co#iii alte domenii% Deasemenea $iecare #oveste $ilm #u+licitate#oate $i discutată cu co#iii !i să le $ie e,#licat ce e +ine !i ce este rău%

:olosit în a!a stil calculatorul !i televi"orul vor re$lecta cultura #ărinților dar încetulvor $ace cuno!tință co#iilor !i cu lumea din )ur%

Relațiile umane

3ărinții mai au o sarcină deloc u!oară% ă $acă cuno!tință co#iilor cu alți oameni%

Întîi e +ine că #ărinții sunt +ăr+at !i $emeie !i va $i +ine dacă ei vor crea un cu#lu

înțele#t% Ne re$erim la aceea că #ărinții tre+uie să arate cum se re"olvă con$lictele cum seiartă cum se cedea"ă cum se ar(umentea"ă o #o"iție dar !i cum se iu+e!te%

Încă un e,em#lu #ărinții vor $i #entru co#ii în ce #rive!te i(iena tru#ului sc'im+areare(ulată a 'ainelor #racticarea s#ortului alimentația discociată !%a%

De la #ărinți co#iii a$lă că oamenii au $ață de ei anumite cerințe dar au de o$erit !imultă căldură a$ecțiune (ri)ă%

Următorii oameni sunt $rații sau surorile sau +unici unc'i% Ar $i corect ca rudeleadulte să res#ecte acelea!i valori ca !i #ărinții în ce #rive!te alimentarea s#ortul tim#ulde !edere la televi"or !%a% Dacă +uneii vor să $ie !i cred că sunt mai +uni #ermițînd maimulte atunci să se (îndească de 9 ori% 3ărinții care unesc co#iii #ro#rii cu #ărinții #ro#rii


26/34

la $el ar tre+ui să "ică din start #o"ițiile lor $ață de anumite lucruri% Ar(umentul +uneiloreste că ei au crescut co#ii !i au trăit mai mult deci !tiu ce $ac% &otu!i ei nu !tiu tot ce !tiu#ărinții !i sunt mai u!or mani#ulați de ne#oți% Autoarele :a+e !i *a"lis' arată #ră#astiaenormă ce stă între stilurile educative ale vec'ilor (enerații7#ărinți severi8 #ermisivitateatotală7co#ii cu li+ertate ma,imă8 !i calea #ro#usă de ele cea de mi)loc în care cî!ti(ătorisunt !i#ărinții !i co#iii% Des#re alimentația #e care +uneii o #ro#un ne#oților iară!i #utemsă s#unem că nu este cea mai +ună% 3ărinților nu le va $i u!or dar mai +ine un #ic mai(reu acum decît #e urmă dacă co#iii lor vor asimila ni!te de#rinderi vec'i într-o lumenouă%

Următorii cu care vor $ace cuno!tință sunt co#iii din ma'ala% Între ei în tim#ul )ocului numaidecît tre+uie să $ie un adult% De e,em#lu #ărinții tuturor co#iilor din ma'alaar #utea $ace un #ro(ram con$orm căruia să stee cu co#iii% Aceasta e necesar ca ei să nuse rănească să nu se +ată să învețe )ocuri de cola+orare !i re(uli de com#ortament

acce#ta+il să nu $acă (unoaie să $ie atenți la animale de stradă !%a% De!i #are sim#lu #ota#ărea un !ir de #ro+leme între co#ii în tim#ul )ocului% Autoarele de care am scris mai sus#revăd aceste con$licte !i scriu cum să le re"olvăm%

Încă un ca#itol al relațiilor umane sunt locurile #u+lice instituțiile de stat% 3ărinții levor descrie din #unct de vedere ce #ot ele o$eri oamenilor !i din #unct de vedere cumoamenii tre+uie să se com#orte în acele locuri%

Istoria neamului% La această temă recomandăm cartea lui Nicolae Da+i)a +n

căutarea identității % 3ărinții ar tre+ui să s#ună co#iilor des#re #roveniența oamenilor de #eteritoriul unde trăiesc #recum !i des#re cultura lor% Va $i un $el de continuare a (eo(ra$ieidoar că accentul se va #une #e relațiile umane nu #e $loră $aună% *esa)ul c'eie #e care#ărinții ar tre+ui să-l transmită este acela că oamenii ar tre+ui să trăiască ca $rații în relațiide res#ect reci#roc cedări iertare eli+erare% Iară!i la calculator !i televi"or #utem vedealucruri care de$el nu transmite ideea de $răție !i res#ect între oameni !i atunci vom anali"acu co#ilul aceste momente !i vom $ace #ro#ria conclu"ie%

&im#ul li+er

3rimind cîteva învățăminte des#re interacțiunea cu natura !i relaționarea cuoamenii co#ilului îi tre+uie !i mult tim# #entru )oc în s#ecial )ocuri $i"ice% >ocurile arată că

între oameni e,istă ni!te re(uli !i ele tre+uiesc res#ectate%

Ptiința s#une că #înă nu se sc'im+ă dinții de la#te cu cei #ermanenți co#ilului mai+ine să nu i se dee să învețe să memore"e să calcule"e să citească !%a% Doar ceea ceeste strict necesar enumerat mai sus doar acele re(uli de interacțiuni !i relaționare !iatît% Restul va învăța du#ă vîrsta de a#ro,imativ K ani cînd î!i va sc'im+a dinții ceea ce

înseamnă că or(anismul a $inisat cre!terea or(anelor interne iar ener(ia #oate $i $olosită#entru activități intelectuale% A!a se #rocedea"ă la !colilele cu #eda(o(ie Saldor$

întemeiată de Rudol$ teiner%


27/34

Li+ertatea co#ilului !i tim#ul li+er #ot $i o$erite cu mai mare lini!te cînd #ărinții !tiucă au $ăcut ceea ce tre+uiau să $acă !i au s#us ceea ce tre+uiau să s#ună% *ai mult deatît ar $i $ost #rea mult iar mai #uțin ar $i $ost #rea #uțin%

*ai multe învățăminte co#iii vor #rimi în eta#a a doua a cunoa!terii lumii eta#ă#ornită în !coală% Actualmente învățămîntul intelectual de+utea"ă în (rădinițe ceea ce nu

cores#unde cu #rinci#iul sc'im+ării dinților scris mai sus% Acest lucru tre+uie încetat% Cîtdes#re notele !colare atunci vom s#une că viața dă #ro#riile ei note acelora care nu au$ăcut destul de +ine cuno!tință cu as#ectele ei% Iară!i #eda(o(ia Saldor$ are un răs#unscom#let la această între+are%

*a)oritatea

*a)oritatea este !coala sunt cole(ii !i #ro$esorii sunt cei întîlniți în stradă sunt încontinuare televi"orul !i calculatorul iar in$ormația #rimită se am#li$ică #rin aceea căco#iii-elevi !i-o #ovestesc unul altuia o imită% *a)oritatea este localitatea !i vecinii%

arcina ma)orității este să continuie să $acă cuno!tință co#ilului cu lumea din )ur ocuno!tință mai diversi$icată dar !i mai #ro$undă ca la $inalul !colii co#ilul să $ie a#t să-!ialea(ă omul !i oamenii cu care vrea să $ie alături iar #e de altă #arte să alea(ă undomeniu de activitate în care va dori să lucre"e% Acelea!i / #rinci#ii 2 e(alitate$raternitate !i li+ertate 2 tre+uiesc a#licate !i aici%

Învățămîntul cere să $ie la li+era ale(ere totu!i el nu #oate $i total a!a% Cîtevadomenii tre+uie să $ie studiate în mod o+li(atoriu 2 natura cu economia sociologia cupsi+ologia !i istoria umanității care va include !i istoria naturii economiei sociolo(iei !i

#si'olo(iei% Ca să a#licăm #rinci#iul e(alității în domeniul le(islativ !i cel al $raternității îndomeniul economic este nevoie ca elevii să cunoască aceste domenii% Ei tre+uie săcunoască mai #ro$und ceea ce au înce#ut să învețe acasă în $amilie% Dacă la !coală i-arinteresa doar unele o+iecte de studiu o$erite la ale(ere !i nu ar continua să cunoască mai+ine modul de interacțiune cu natura !i economia !i relaționarea cu oamenii din !tiințelesociolo(ice !i #si'olo(ice atunci elevul a+solvent nu va #utea $ace ale(eri corecte #entrusine7ar a#ărea din nou inițiative de (enul *onsanto8% El va învăța sau un sin(ur domeniucare l-a $ascinat !i i s-a o$erit la li+era ale(ere sau mai multe domenii dar care nu le va

#utea îm+ina într-o ima(ine de ansam+lu a unei 'ărți cu care să se oriente"e #e terenulcu nume &erra%


28/34


29/34

Viitorul sau E,#eriența #ro#rie

3entru tînăr a venit tim#ul să #ună în #ractică uneltele care le-a #rimit%

Această #erioadă este anume una de acțiune dar tînărul va $i in$ormat des#re#ericolele !i (re!elile ce-l a!tea#tă !i va $i atent la ele iară!i $ără a dăuna altora !i $ără a-!i dăuna sie însă!i%

El va $olosi o 'artă destul de com#letă care a #rimit-o acasă !i în !coală ce îi vaa)uta să se oriente"e mai de#arte !i să a)un(ă într-un loc care-l va simți ca $iind al săudar $ără a dăuna lumii%

3si'olo(ul cott 3ec consiliind cu#luri $ăcea o analo(ie% El s#unea că #recumal#ini!tii vor să a)un(ă la vîr$uri înalte dar au nevoie de o +a"ă +ine asi(urată cu de toatela #oalele munților a!a !i un cu#lu ar tre+ui să muncească îm#reună ca să cree"e oast$el de +a"ă +ine asi(urată 2 casa lor iar a#oi #ot să Hurce în vîr$uriH adică să-!i

urme"e $iecare sco#urile !i visele #ro#rii% :iecare om are nevoie de o ast$el de +a"ă +ineasi(urată% *unca comună #entru crearea +a"ei este e(alitatea7a#ort e(al8 (ri)a ca$iecare să-!i #oată crea o ast$el de +a"ă este $raternitatea iar urmărirea sco#urilor#ersonale Hurcarea în vîr$uriH re#re"intă li+ertatea% Anume a!a tre+uie să (îndească !i săacțione"e un om sănătos social adică un #ărinte res#onsa+il un #artener res#onsa+il unan(a)at !i un cetățean res#onsa+il%

Ree!ind din cele învățate #entru ale(erea #artenerului se vor $olosi 9 între+ări$oarte sim#le 2 unde mă duc !i cine mer*e cu mine. Dacă un +ăr+at dore!te să $ie tată a

/ co#ii atunci la între+area unde mă duc el va răs#unde spre o $iață de familie% Dacă o$emeie dore!te să lucre"e ca model atunci la aceea!i între+are ea va răs#unde spre$iața de carieră% La a 9-a între+are cine mer*e cu mine ace!ti 9 oameni î!i vor da seama


30/34

că nu #ot mer(e îm#reună% Din #ăcate în "ilele noastre între+ările se #un în ordineinversă cine mer*e cu mine o $ată $rumoasă un +ăiat atent !i (ri)uliu dar eu unde măduc 2 s#re o viață unde această $ată sau acest +ăiat nu va dori să mear(ă cu mine%

Aceste între+ări tre+uie de)a să $ie învățate în !coală în unul din cele / domeniio+li(atorii a!a încît orice s#ortiv +iolo( sau cosmonaut să le !tie !i să le $olosească% Nu

oricine va ale(e să $ie cosmonaut dar a#roa#e $iecare va dori să cree"e o $amilie !iaceste 9 între+ări dar !i alte cuno!tințe des#re viața de $amilie îi vor $i utile% Iată de undereese că învățămîntul să $ie !i o+li(atoriu !i li+er% Cu cuno!tințele #rimite la !coalăoamenii vor #utea deveni cetățeni activi con!tienți !i res#onsa+ili dar !i #ro$esioni!ti$oarte +uni vor #utea să relațione"e +ine cu natura !i cu oamenii a#oi vor învăța alte(enerații cum să trăiască armonios%

E,#eriența #ro#rie e cel mai +un învățător dar asta nu înseamnă că tre+uie (re!im!i să învățăm #e (re!eli% E destul să ne a#ro#iem de (re!eală să-i vedem consecințele !iatît% Cuno!tințele #rimite acasă !i la !coală vor crea #osi+ilitatea de a con!tienti"a#ro+lemele !i a ne $eri de ele%

Acționea"ă

Cercul se înc'eie% Detalii mai sunt necesare dar sco#ul nostru a $ost reali"at 2 săo$erim o structură să ar(umentăm $uncționa+ilitatea ei să aducem măcar cîte o sim#lăe,#licație la $iecare #arte a structurii%

Dacă e!ti #ărinte !tii ce ai de $ăcut% Dacă e!ti un tînăr !tii ce cuno!tințe îți suntnecesare !i !tii că le(ea tre+uie res#ectată !tii că #înă a deveni #ărinte tre+uie să ai#re(ătite anumite condiții dar !i cuno!tințe !tii ce $el de !coală să ale(i #entru co#ilul tău%

Ca acest model să devină activ !i răs#îndit $iecare dintre noi tre+uie să-!i oriente"ee$orturile în / direcții4

5% Autode"voltarea% Ca să aducem noul model $iecare tre+uie să-!i revi"uiascăcuno!tințele re$eritor la alimentație televi"or calculator a#ă 'aine deter(enți

casă% La $el va tre+ui să ca#ete cuno!tințe noi în economie !i #si'olo(ie dar !i#olitică%9% 6 altă !coală% Cel mai a#roa#e de învățămîntul descris aici este #eda(o(ia

Saldor$%/% Alte locuri de muncă% Actualmente salariile de la locurile de muncă nu ne #ermit

să aducem sc'im+ările necesare enumerate în ta+el 2 casă a#ă +unăalimentație corectă tim# li+er ca să educăm co#iii teren ara+il tim# #entrus#ort im#licare în viața socială !i #olitică% Ele nu ne o$eră +ani destui ne cer

mult tim# însă!i multe din ele mențin modelele vec'i de or(ani"are4 medicii încălecuiesc dar nu $ac #ro$ila,ii #ro$esorii dau cuno!tințe $ra(mentare dar nude"voltă (îndirea critică ma!inăriile utili"ate continuă să #olue"e%


31/34

3rimul #unct de#inde de internet !i este u!or reali"a+il% Reali"înd-l devenim ca#a+ilisă interacționăm !i relaționăm corect cu natura !i oamenii%

3unctul al 9-lea de#inde de solidari"area #ărinților care scriind #etiții ar #utea cereun nou învățămînt #entru co#iii lor%

3unctul al /-lea cere însă sc'im+ări sociale #oate !i internaționale mai mari% Un locde muncă care ar cores#unde cerințelor din modelul descris ar tre+ui să o$ere destuibani să lase omului destul timp ca acesta să se încadre"e armonios în viața socială !isă mai $ie ast$el încît să se încadre"e d%#%d%v% ecologic în natură adică să nu #oluămnatura #rin activitatea noastră%

*odelul #ro#us de noi este de la $ la %Cînd salariul unei #ersoane îi #ermite să cede"e )umătate din norma de lucru încît

să lucre"e doar G ore "ilnic asta i-ar aduce multe +ene$icii #ersonale4 ar avea tim# #entru autode"voltare înviorare lecturi !i meditație vi"itarea #ărinților

vi"ite #ro$ilactice la medic tim# su$icient #entru odi'nă !i studii%La $el s-ar crea condiții de care ar +ene$icia !i societatea4

$iecare ar avea mai multă $orță la locul de muncă tim# #entru im#licarea civică înviața #olitică !i socială a localității tim# #entru cre!terea desinestătătoare a #roduselor$olosite în alimentație #re(ătirea mîncării ca co#iii s-o ieie cu ei la !coală decît săcum#ere un semi$a+ricat%

#lus la astea a două )umătate de normă devine li+eră #entru ca încă cineva să sean(a)e"e iar asta mic!orea"ă !oma)ul !i crea"ă condiții #entru o muncă de ec'i#ă#entru coo#erare

co#iii în loc să $ie crescuți de televi"oare !i com#utere sunt crescuți de oamenii vii !i

dra(i% Dis#are (ra+a din lume dis#are com#etiția !i lu#ta%

C'iar dacă e vor+a de )umătate de salariu $olosind ener(ii alternative #rețurile vor $imici +ani vor $i îndea)uns% Cel care ar lucra în)umătățit ar mai #utea economisi #rinaceea că4 î!i cre!te sin(ur o #arte mare din alimente !i crea"ă sin(ur multe de toate #re(ăte!te mîncare acasă !i co#ilul nu e nevoit s-o cum#ere cu +ani !i cu o calitate

inacce#ta+ilă economise!te $ăcînd #ro$ila,ia +olilor economise!te nu doar +ani !i nu doar #entru #re"ent im#licîndu-se în viața socială


32/34

economise!te studiind multe !i avînd nevoie de mai #uțini s#eciali!ti care să-i#lătească #entru diverse lucrări sau consultații

a#lică modelul a folosi 2 adică $olose!te îm#reună cu alți vecini uneltele )ucăriile% Economise!te avînd o casă din +aloți de #aie%

Desi(ur nu la orice meserie #oți lucra doar G ore #e "i% De e,em#lu #ro$esorii a

căror lucru de#inde $oarte mult de relația care o au cu elevii ar tre+ui să $ie cît mai multtim# îm#reună cu ace!tia% Dar #entru multe alte #ro$esii #ro#unerea e vala+ilă%

Cu acest model una din #ro+leme a tim#ului li+er se re"olvă ast$el% *ai rămîn 9cea a salariului îndestulător !i cea a #oluării%

3arțial des#re salariu am s#us% inînd cont că G0 c'eltuim #e mîncare iar o casădin #iatră ne cere resurse enorme casa din +aloți de #aie !i terenul ara+il de #e lîn(ă eaar reduce enorm c'eluielile noastre #lus la care mai este !i salariul #artenerului de viață%

6ricum o $ormulă de sta+ilire a salariului tre+uie să e,iste7acum nu e,istă8 iar #rinci#iul$raternității tre+uie a#licat #entru ca $iecare ne#utincios să ai+ă resurse #entru e,istență%

*ari resurse $inanciare s-ar eli+era atunci cînd oamenii s-ar com#orta frățește% A"inoi7toate țările8 c'eltuim un trilion de dolari #e an #entru înarmare% Asta înseamnă 5milion de dolari #e minut% Aceste resurse sunt investite de țări ca ele să se a#ere să-!ia#ere 'otarele !i resursele% 3arado,ul este că #entru a-!i a#ăra resursele țări ca Rusia !iua !i altele c'eltuiesc alte multe resurse #entru înarmare iar viața lor socială su$erăsalariile $iind mici iar $rica oricum domne!te în acele teritorii%

>a#onia a redus +u(etul militar la 5 #e an% uccesele ei s-au vă"ut în tim# $oartescurt% Iată care este vi"iunea la care noi ținem 2 $raternitatea îm#ărțirea resurselor ca nicio țară să nu mai $ie nevoită să le o+țină #rin ră"+oi sau să le a#ere% În Con$ersații cuumnezeu cartea a 9-a se e,#lică avanta)ele creerii unei armate internaționale cusoldați din $iecare țară% 6 ast$el de armată ar o#ri orice țară mare să atace alte țări maimici !i orice alte ră+oaie de #e #lanetă% La nivel național ar rămîne doar #oliție #entruasi(urarea ordinei interne%

Aceste sc'im+ări ar re"olva #ro+lema mărimii salariului% Resursele ar deveniaccesi+ile !i mai ie$tine%

6 a treia între+are ce ține de domeniul locului de muncă este as#ectul ecolo(ic allui% Aici #rin #resiuni asu#ra (uvernelor $iecare dintre noi ar tre+ui să cerem în mod#rioritar !i ra#id să se treacă la utili"area a 500 ener(ie ecolo(ică% În acest sens vedețisite-ul TTT%avaa"%or(

Nici $ață de alte #ro+leme sociale nu ar tre+ui să rămînem indi$erenți ci să

in$ormăm #e alții des#re ele să c'emăm #e alții la re"olvarea lor%Ast$el avem cîteva o+iective4 autode"voltarea in$ormarea tuturor des#re totul

crearea unor !coli noi construirea caselor sus-numite #rocurarea unui teren ara+il

http://www.avaaz.org/http://www.avaaz.org/


33/34

$olosirea în comun cu alții a uneltelor !i )ucăriilor #resiuni asu#ra (uvernului să $acăsc'im+ări în economie 2 salariu ore de lucru trecerea la ener(ii alternative renunțarea laarmată% La $el va tre+ui să devenim cum#ărători con!tienți 2 să nu mai #rocurăm 'ainedin materiale de #roastă calitate să nu mai cum#ărăm alimente aducătoare de +olideter(enți care #oluea"ă% Dacă nu le mai cum#ărăm ele nu se mai #roduc !i a#oi dis#ar$iind înlocuite cu #roduse sănătoase !i naturale% Un #unct a#arte este resta+ilirea s#ațiilornaturale a$ectate de activitatea umană% Aici sunt necesare studii% 3utem să s#unem căoamenii de !tiință le-au $ăcut !i cunosc cum este necesar de acționat dar nu aususținerea maselor de oameni% &re+uie să le dăm această susținere% untem un tot

între( deci să ne com#ortăm cores#un"ător%

Noi suntem un clu+ al cetățenilor activi% Ne întîlnim odată în să#tămînă la +i+liotecadin Droc'ia ulian ilip. Discutăm aceste idei !i #lănuim cum să le aducem la viață #rin#etiții #rin in$ormare% Dați acest te,t mai de#arte !i 'aideți să ne salvăm țara !i de ce nu

lumea% E-mail de contact !i surse +i+lio(ra$ice inter#retatorulOa'oo%com

Bi+lio(ra$ie 7un om care dore!te să $ie inde#endent va citi mai multe surse re$eritoare la o c'estiune #entru aavea mai multe #uncte de vedere asu#ra ei84

789Principiul de organizare: Egalitate Fraternitate Libertate Învățătorul dominant4 -7-;18 ;7-;18 1 7-;18

3ărinții7#romovea"ă mai mult #rinci#iul

e(alității 2 bun venit! Făcunoștință cu lumea și află

cum să-ți porți de grijă n ea!87&RECU&8

&ru#ul4 Relațiile umane &im#ul li+erCasa


34/34

7582 lucrările lui Rudol$ teiner7982 lucrările lui *asaro Emoto

7/8 - ! dietă pentru o nouă "merică de >o'n Ro++ins7G82 I(iena Naturală .er+ert Pelton

7M8 2 Adele :a+er !i Elaine *a"lis' toate lucrările782 înce#e relaționarea cu oamenii !i aici merită de citit mai mulți autori4 3aul

:errini Everett 'ostrom Neale Donald Sals'%7K8 +n căutarea identității Nicolae Da+i)a

*ulte încă urmea"ă să le (ăse!ti sau să le cree"i% tart

Documents

ADN-ul Societatii Sanatoase