Administratie Militara - MEF

8/18/2019 Administratie Militara - MEF

1/22

Administraţie militară Anul IIMEF

1. Administraţia militară, subsistem al administraţiei publice

Activitate fundamentală a statului prin care se exercită puterea1, administraţia publicăutilizează procese juridice, manageriale şi politice în vederea realizării mandatelorguvernării, pentru a asigura reglementările şi serviciile necesare societăţi.2 dată cumultiplicarea nevoilor sociale a crescut şi gradul de complexitate a structurilor administrativeresponsabile cu satisfacerea acestor nevoi şi a impus ca serviciul public să devină unfundament al sistemului administraţiei publice.!

"articularizată prin specificul ei, apărărea naţională este inclusă între serviciilepublice ale statului# , îndeplinind condiţiile necesare ale exitstenţei serviciilor publice$ prinintermediul lor sunt satisfăcute cerinţele membrilor societăţii, înfiinţarea acestora se faceprin acte de autoritate, activitatea lor se desfăşoară în realizarea autorităţii de stat, av%ndpersonalitate juridică, iar resursele financiare şi materiale pe care le utilizează sunt asigurate

din bugetul de stat.&

'egat indisolubil de însăşi existenţa statului, serviciul public de apărare naţională şi(ademonstrat continuitatea, adaptabilitatea şi eficienţa pe parcusul timpului şi a constituit unpunct de susţinere major al edificiului statal, )evoluţia organizării administrative este legatăde evoluţia armatei* însăşi ideea de ierar+ie vine de la ideea subordonării specificefenomenului militar. -

ubsistem al administraţiei publice, care realizează, pe timp de pace, executarea înconcret a actelor normative specifice domeniului militar, administraţia militară asigurăorganizarea, întreţinerea, completarea şi mobilizarea forţelor armate, precum şi elaborarearegulilor specifice pentru aplicarea în armată a legislaţiei şi a actelor normative. /easemenea, în situaţii de criză sau de război, administraţia militară este cea care asigurăorganizarea şi conducerea prin autorităţile militare a unui teritoriu ocupat sau asigură

îndeplinirea sarcinilor specifice în situaţii excepţionale, cum ar fi starea de asediu sau cea derăzboi.0 "otrivit art. 1 al 'egii nr. #& 1 #, apărarea naţională cuprinde ansamblul de măsuri

şi activităţi adoptate şi desfăşurate de statul rom%n în scopul de a garanta suveranitateanaţională, independenţă şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţiaconstituţională iar îndeplinirea acestor activităţi este asigurată de către autorităţile publice,potrivit competenţelor stabilite prin lege.3

provocare constantă a democraţiilor contemporane a fost aceea de a găsimodalitatea optimă de asigurare a unui control eficient asupra apărării naţionale, cel maiadesea soluţia utilizată fiind aceea de a diviza dreptul exclusiv de comandă politică,adminstrativă şi militară şi de a încredinţa atribuţii separate celor mai importanteautorităţilor publice din stat. "entru susţinerea unui unui control democratic asupra forţelorşi a resurselor apărării naţionale, c+iar textul legii fundamentale a statului rom%n statueazăcă armata este subordonată exclusiv voinţei poporului şi contribuie la apărarea colectivă însistemele de alianţă militară, în condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care 4om%niaeste parte.1 I. Santai, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei , Sibiu, Editura Alma Mater, 2009, p. 10.2 I. Alexandru, Tratat de administraţie publică , Bucureşti, Editura Universul uridic, 200!, p. "#.$ E. %.&atan', Drept administrativ. Partea generală , &lu( )ap*ca, Editura +is*print, 2009, p. 20#. ). -etrescu, Drept administrativ , Bucureşti, Editura aman/iu, 2009, p. 1 .

# I. Alexandru, op.cit. , $19. A. I*r/*van, Tratat de drept administrativ , v*l. II, Bucureşti, Editura All Bec , 200#, p. $ 0.

" E.B'd'lan, Administraţie militară. Note de curs , Sibiu, Editura Academia 3*r4el*r 5erestre, 200 , p. 9! Legea nr. 45/ !!4 , a apărării naţionale a "om#niei$ publicat' 6n M*nit*rul 78icial, partea I, nr. 1"2 din " iulie

199 , art.1 2.9 %onstituţia "om#niei , m*di8icat' şi c*mpletat' prin %e/ea de revi:uire a &*nstitu4iei +*m;niei nr. 29


2/22


/in punct de vedere material(funcţional, administraţia publică reprezintă aceaactivitate care constă în folosirea teoriilor şi proceselor juridice, manageriale şi politice în vederea realizării mandatelor guvernării, pentru a asigura reglementările şi serviciilenecesare societatăţii.15 /in punct de vedere formal(organic, administraţia publicădesemnează totalitatea autorităţilor sau organe ale statului constituite pentru îndeplinirea activităţii executive.11

Administraţia militară este un subsistem al administraţiei publice, care realizează, petimp de pace, activitatea de organizare a executării şi de executare în concret a legilor ţării îndomeniul militar prin acţiuni cu caracter dispozitiv sau prestator. Astfel, sunt vizateorganizarea, întreţinerea, completarea şi mobilizarea forţelor armate, precum şi elaborarearegulilor specifice pentru aplicarea în armată a legislaţiei şi a actelor normative.12

6n situaţii de criză sau de război, administraţia militară asigură organizarea şiconducerea prin autorităţile militare a unui teritoriu ocupat sau are rolul de a asiguracondiţiile îndeplinirii sarcinilor specifice pe care armata le are de îndeplinit în situaţiiexcepţionale, atunci c%nd autoritatea militară poate interveni legalmente în materie civilă, înurma unei relaţii desc+ise cu societatea civilă sau după proclamarea stării de urgenţă sau de

război.1!

Asigurarea serviciilor necesare societăţii reprezită una dintre preocuparilepermanente a oricărei guvernări, indiferent de modul în care sunt concretizate programele şipoliticile publice de la nivelul administraţiei publice. 7onstituită ca serviciu public, apărareanaţională cuprinde ansamblul de măsuri şi activităţi adoptate şi desfăşurate de statul rom%n în scopul de a garanta suveranitatea naţională, independenţă şi unitatea statului, integritateateritorială a ţării şi democraţia constituţională iar îndeplinirea acestor activităţi esteasigurată de către autorităţile publice, conform competenţelor stabilite prin lege.1#

"otrivit 7onstituţiei, armata este subordonată exclusiv voinţei poporului şi încondiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care 4om%nia este parte, contribuie laapărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinereasau restabilirea păcii.1& Aplicarea măsurilor şi realizarea activităţilor specifice apărării este

asigurată de către autorităţile publice ale statului rom%n, dintre care un rol esenţial îl auautorităţile adiministraţiei publice. "e l%ngă "arlament şi ale "reşedintele 4om%niei,autorităţi reprezentative în care este exprimată direct voinţa poporului, autorităţileadministaţiei publice centrale şi locale, prin atribuţiile exercitate, pun în executare7onstituţia şi legile şi garantează existenţa unui sistem naţional de apărare eficient.

"otrivit Legii apărării naţionale , sistemul naţional de apărare cuprinde$1. conducerea2. forţele destinate apărării3. resursele apărării4. infrastructura teritorială.

10 I. Alexandru, op. cit. , Bucureşti, Editura Universul uridic, 200!, p. "#.11 =.5ab'r', &a'ele administraţiei publice , Sibiu, Editura Academiei 3*r4el*r 5erestre, 2011, p. .12 E. B'd'lan, op. cit. , Sibiu, Editura Academiei 3*r4el*r 5erestre, 200 , p. 9.1$ (bidem.1 Art. 1 2, Legea nr. 45/ !!4 , a apărării naţionale a "om#niei$ publicat' 6n M*nit*rul 78icial, -artea I, nr. 1"2din " iulie 199 .1# Art.11!, %onstituţia "om#niei.

2


3/22


2. Conducerea sistemului naţional de apărare

Conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şiinalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului şi se realizează de către$

1. "arlamentul 4om%niei2. "reşedintele 4om%niei!. 7onsiliul uprem de Apărare a 8ării#. 9uvernul 4om%niei&. :inisterul Apărării ;aţionale-. autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul apărării naţionale.1-

2.1. Rolul Parlamentului în conducerea sistemului naţional de apărare 10

"arlamentul este, potrivit 7onstituţiei, organul reprezentativ suprem al poporuluirom%n şi unica autoritate legiuitoare a ţării. "arlamentul este alcătuit din 7amera /eputaţilor

şi enat, alese pentru un mandat de # ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare,de război, de asediu sau de urgenţă, p%nă la încetarea acestora."arlamentul defineşte cadrul legislativ pentru organizarea şi funcţionarea

administraţiei militare, aprobă trategia de securitate naţională, declară starea de război,declară mobilizarea totală sau parţială* declară suspendarea sau încetarea ostilităţilormilitare, iar în raporturile cu administraţia militară, acordă vot de încredere programului deguvernare şi componenţei 9uvernului din care face parte ministrul apărării, examineazăraportul anual al 7 A


4/22


privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. 7amera /eputaţilor şi enatul, înşedinţă comună, pot retrage încrederea acordată 9uvernului prin adoptarea unei moţiuni decenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. :oţiunea de cenzură poate fi iniţiatăde cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică9uvernului la data depunerii.

2.2. Rolul Preşedintelui Rom niei în conducerea sistemului naţional deapărare 13

"reşedintele 4om%niei reprezintă statul roman, este garantul independenţeinaţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării şi veg+ează la respectarea 7onstituţieişi la buna funcţionare a autorităţilor publice. 6n acest scop, "reşedintele exercită funcţia demediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. 6n exercitarea atribuţilor sale,"reşedintele emite decrete.

:andatul "reşedintelui 4om%niei este de & ani şi se exercită de la data depunerii jurăm%ntului, p%nă la depunerea jurăm%ntului de "reşedintele nou ales. :andatul

"reşedintelui 4om%niei poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau decatastrofă. ;ici o persoană nu poate îndeplini funcţia de "reşedinte al 4om%niei dec%t pentrucel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

6n cadrul procedurii de investire a 9uvernului, "reşedintele 4om%niei desemnează uncandidat pentru funcţia de prim(ministru şi numeşte 9uvernul pe baza votului de încredereacordat de "arlament. 6n caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului,"reşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului(ministru, pe unii membri ai9uvernului. "reşedintele 4om%niei nu îl poate revoca pe primul ministru

6n raporturile cu "arlamentul, "reşedintele 4om%niei poate să dizolve "arlamentul,după consultarea preşedinţilor celor două 7amere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacăacesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea 9uvernului în termen de -5 de zile dela prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. 6n

cursul unui an, "arlamentul poate fi dizolvat o singură dată şi, de asemenea, "arlamentul nupoate fi dizolvat în ultimele - luni ale mandatului "reşedintelui 4om%niei şi nici în timpulstării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

6n cazul săv%rşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile 7onstituţiei,"reşedintele 4om%niei poate fi suspendat din funcţie de 7amera /eputaţilor şi de enat, înşedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea 7urţii7onstituţionale. "ropunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treimedin numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neînt%rziat, la cunoştinţă "reşedintelui, iardacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult !5 de zile seorganizează un referendum pentru demiterea "reşedintelui.

/istinct de situaţia anterioară care se referă la raspunderea politică a "resedintelui,7onstituţia reglementează răspunderea juridică a "resedintelui 4om%niei, care instituie

procedura potrivit căreia, 7amera /eputaţilor şi enatul, în şedinţă comună, cu votul a celpuţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot +otărî punerea sub acuzare a"reşedintelui 4om%niei pentru înaltă trădare. "ropunerea de punere sub acuzare poate fiiniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neînt%rziat, la cunoştinţă"reşedintelui 4om%niei pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. /e ladata punerii sub acuzare şi p%nă la data demiterii "reşedintele este suspendat de drept.7ompetenţa de judecată aparţine 6naltei 7urţi de 7asaţie şi =ustiţie iar "reşedintele estedemis de drept la data răm%nerii definitive a +otăr%rii de condamnare.

6n cadrul atribuţiilor în domeniul apărării, "reşedintele 4om%niei este comandantulforţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al 7onsiliului uprem de Apărare a 8ării.

"reşedintele 4om%niei poate declara, cu aprobarea prealabilă a "arlamentului,mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. ;umai în cazuri excepţionale, +otăr%rea

"reşedintelui se supune ulterior aprobării "arlamentului, în cel mult & zile de la adoptare.6n1! (bidem , art. !0 9!.


5/22


caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, "reşedintele 4om%niei ia măsuri pentrurespingerea agresiunii şi le aduce neînt%rziat la cunoştinţă "arlamentului, printr(un mesaj.

6n cazul măsurilor excepţionale, "reşedintele 4om%niei instituie, potrivit legii, stareade asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ(teritoriale şisolicită "arlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult & zile de la luarea acesteia.

/e asemenea, "reşedintele 4om%niei conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordăgradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice >şeful :9, directorii

4? şi ?@ , în condiţiile prevăzute de lege.

2.3. Rolul !u"ernului în conducerea sistemului naţional de apărare

9uvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de "arlament, asigurărealizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţieipublice. 6n îndeplinirea atribuţiilor sale, 9uvernul cooperează cu organismele socialeinteresate. 9uvernul este alcătuit din prim(ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin legeorganică.1

"entru realizarea "rogramului de guvernare 9uvernul exercita următoarele funcţii$a funcţia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere în aplicarea "rogramului de guvernare*

b funcţia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ şiinstitutional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice*

c funcţia de administrare a proprietăţii statului , prin care se asigura administrareaproprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statuleste responsabil*

d funcţia de reprezentare , prin care se asigura, în numele statului roman,reprezentarea pe plan intern şi extern*

e funcţia de autoritate de stat , prin care se asigura urmărirea şi controlul aplicării şirespectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale,

precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionarii instituţiilor şi organismelor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea 9uvernului.25"rimul(ministru conduce 9uvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu

respectarea atribuţiilor legale care le revin. "rimul(ministru reprezintă 9uvernul în relaţiileacestuia cu autorităţile şi instituţiile publice, partidele şi aliantele politice, sindicatele, cu alteorganizaţii neguvernamentale, precum şi în relaţiile internaţionale.

6n exercitarea atribuţiilor, 9uvernul adoptăhotărâri şi ordonanţe . Botăr%rile se emitpentru organizarea executării legilor, iar ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale deabilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta. "rin procedura delegării legislative,"arlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a 9uvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. 'egea de abilitare va stabili, în modobligatoriu, domeniul şi data p%nă la care se pot emite ordonanţe. 9uvernul poate adopta

ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fiam%nată, av%nd obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. rdonanţele de urgenţănu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilorfundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de 7onstituţie,drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatepublică.21

9uvernul 4om%niei răspunde de organizarea activităţilor şi de aplicarea măsurilor ceprivesc apărarea naţionala şi are următoarele atribuţii$ a coordonează activitatea ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţieipublice pentru realizarea măsurilor de asigurare a capacităţii de apărare a tarii*

19 (bidem , art. 102 110.20 Art. 1, Legea nr. !)/*)) privind organi'area şi +uncţionarea ,uvernului "om#niei şi a ministerelor , publicat'6n M*nit*rul 78icial, partea I, nr. 1 din 2 aprilie 2001.21 Art. 11#, %onstituţia "om#niei .

#


6/22


b asigura alocarea şi utilizarea, potrivit legii, a resurselor financiare şi materialenecesare organizării, inzestrarii şi mobilizării forţelor armate, întreţinerii şi instruiriiefectivelor, menţinerii în stare de operativitate a te+nicii şi armamentului, precum şirealizării lucrărilor de investiţii pentru apărare* c stabileşte obligaţiile ce revin ministerelor şi agenţilor economici din planul demobilizare a economiei naţionale pentru primul an de război* d asigura, din timp de pace, constituirea rezervelor materiale necesare pe timp derăzboi, atît pentru nevoile apărării, cît şi ale populaţiei* e conduce, prin prefecţi, activităţile specifice din judeţe şi din municipiul Cucureşti. 22

2.4. Consiliul #uprem de Apărare a $ării

7onsiliul uprem de Apărare a 8ării organizează şi coordonează unitar activităţilecare privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţiiinternaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni demenţinere sau de restabilire a păcii.2!

7 A< este autoritate administrativă autonomă iar activitatea sa este supusăexaminării şi verificării parlamentare. Anual, nu mai t%rziu de primul trimestru al anuluiurmător, precum şi la cererea comisiilor permanente de specialitate ale "arlamentului sau oride c%te ori se considera necesar, 7 A< prezintă, în şedinţa comuna a 7amerei /eputaţilor şi

enatului, rapoarte asupra activităţii desfăşurate. 2#?n exercitarea atribuţiilor ce ii revin 7 A< emite +otăr%ri, potrivit legii, care sunt

obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

"reşedintele 4om%niei îndeplineşte funcţia de preşedinte al 7 A


7/22


guvernamentală sau de vacanta a funcţiei "reşedintele 4om%niei, la propunerea primului(ministru, revoca şi numeşte miniştrii. 2&

7onducerea ministerelor se exercita de miniştri. :inistrul reprezintă ministerul înraporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţara şi dinstrăinătate, precum şi în justiţie. ?n exercitarea atribuţiilor ce ii revin ministrul emite ordineşi instrucţiuni, în condiţiile legii.

6n activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai mulţisecretari de stat, potrivit +otăr%rii 9uvernului de organizare şi funcţionare a ministerului. ?ncadrul ministerelor, instituţiilor publice şi altor organe de specialitate ale administraţieipublice centrale poate fi utilizata şi funcţia de subsecretar de stat, potrivit +otăr%rii9uvernului privind organizarea şi funcţionarea acestora.

&inisterul Apărării 'aţionale este organul de specialitate al administraţieipublice centrale, care conduce şi desfăşoară, potrivit legii, activităţile în domeniul apărăriiţării. :Ap; este format din structuri centrale, structuri şi forţe subordonate acestora, iarsistemul de structuri centrale, structuri şi forţe ale :Ap; constituie Armata 4om%niei.

:ap; răspunde de înfăptuirea concepţiei fundamentale de apărare a ţării în

domeniul militar, în care scop$a analizează nevoile de apărare a tarii şi propune autorităţilor competente stabiliteprin 7onstituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi inzestrarea armatei, pregătireapopulaţiei şi a teritoriului*

b asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva*c organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei* face

propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurareaacesteia*

d îndruma şi controlează, prin tatul :ajor 9eneral, în colaborare cu alte autorităţiabilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, înscopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmiriilucrărilor de mobilizare la locul de munca şi pregătirii teritoriului pentru apărare. 2-

#tructurile centrale ale &inisterului Apărării , subordonate nemijlocitministrului apărării, sunt$ /epartamentul pentru politica de apărare şi planificare,/epartamentul pentru relaţia cu "arlamentul şi informare publică, /epartamentul pentruarmamente, tatul :ajor 9eneral, ecretariatul general, /irecţia generală de informaţii aapărării, /irecţia management resurse umane, /irecţia financiar(contabilă, /irecţiainstanţelor militare, 7orpul de control şi inspecţie, /irecţia audit intern şi /irecţia medicală

tructurile centrale au în subordine, după caz, state majore ale categoriilor de forţeale armatei, comandamente, direcţii, instituţii militare de învăţăm%nt, instituţii de cercetareştiinţifică, formaţiuni şi alte structuri. 20

#tatul &a(or !eneral asigură conducerea, organizarea, planificarea şioperaţionalizarea forţelor, ridicarea graduală a capacităţii de luptă şi mobilizarea armatei,conducerea operaţiilor întrunite, antrenarea comandamentelor şi trupelor, pregătirea de bază

şi de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă, managementul cariereiindividuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniulmilitar şi desfăşurarea relaţiilor militare internaţionale. 23

tatul :ajor 9eneral pregăteşte şi conduce structurile militare care participă lamisiuni militare în afara teritoriului statului naţional. 'a nivelul tatului :ajor 9eneral seconstituie 7omitetul Defilor tatelor :ajore, cu rol consultativ. rganizarea şi funcţionareaacestuia se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.

Şeful tatului Ma!or "eneral este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt dinarmată, numit de "reşedintele 4om%niei, la propunerea ministrului apărării, cu avizul

2# Art. 11 11", %onstituţia "om#niei .2 Art.$$, Legea nr. 45/ !!4$ a apărării naţionale a "om#niei .2" Art. , Legea nr. 40/*))0 privind organi'area şi +uncţionarea 1inisterului Apărării , publicat' 6n M*nit*rul78icial, -artea I, nr. # din 2! iulie 200 .2! (bidem , art. 12, art. $2 #>.

"


8/22


primului(ministru, pentru o perioadă de # ani, cu posibilitatea de prelungire cu p%nă la unan. 6n funcţia de şef al tatului :ajor 9eneral poate fi numit locţiitorul acestuia sau unuldintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.

2.). Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul apărăriinaţionale

Administraţia publică din unităţile administrativ(teritoriale se întemeiază peprincipiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi înoraşe şi prin care se rezolvă treburile publice la acest nivel, suntconsiliile locale şi primarii ."entru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizăriiserviciilor publice de interes judeţean, sunt alese #onsiliul !udeţean şi $reşedinteleconsiliului !udeţean. 7ele patru categorii de autorităţi administrative sunt autonome, alese decătre cetăţeni şi investite cu un mandat pe # ani.

9uvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Cucureşti, "refectul este

reprezentantul 9uvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate aleministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţileadministrativ(teritoriale. "refectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ,un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actulilegal. Actul atacat este suspendat de drept. 6ntre prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şiprimari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu existăraporturi de subordonare.2

Autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competentei, au, în timp de pace şi în caz de mobilizare şi de război, în raza lor teritorială, următoarele atribuţii$

a asigura îndeplinirea de către agenţii economici, instituţiile publice şi persoanelefizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea populaţiei, economiei şi a teritoriuluipentru apărare*

b urmăresc şi intervin pentru satisfacerea cererilor prezentate de unităţile militareexistente în raza lor teritorială pentru nevoile de mobilizare*c îndeplinesc măsurile necesare pentru efectuarea de rec+iziţii şi c+emări pentru

prestări de servicii potrivit legii*d întocmesc, actualizează şi pun la dispoziţie centrelor militare judeţene şi ale

sectoarelor municipiului Cucureşti monografia economico(militară a unităţiloradministrativ(teritoriale respective*

e asigură centrelor militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Cucureştiterenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, dotările şi fondurile necesaredesfăşurării activităţii acestora, potrivit normelor stabilite prin +otăr%re a 9uvernului. !5

2.*. Autorităţi ale administraţiei publice centrale cu rol în apărarea ordinii de

drept şi a ordinii publice2.*.1. &inisterul Afacerilor +nterne:inisterul Afacerilor ?nterne este organ de specialitate al administraţiei publice

central care apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului, proprietatea publicăşi privată, şi acţionează pentru asigurarea ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului în vedereasusţinerii unui climat de încredere şi siguranţă public.

/e asemenea, îndeplineşte obligaţiile ce îi revin 4om%niei în calitate de stat membrual Eniunii @uropene şi ;A< şi participă la procesul de elaborare a politicilor şi actelornormative comunitare în domeniile sale de competenţă.

:inisterul Afacerilor ?nterne exercită, conform 7onstituţiei şi legilor ţării,atribuţiile$

29 Art. 120 12$, %onstituţia "om#niei .$0 Art.$#, Legea nr. 45/ !!4$ a apărării naţionale a "om#niei .

!


9/22


a stabileşte, potrivit legii, măsuri pentru apărarea drepturilor şi libertăţilorfundamentale ale omului, precum şi a proprietăţii publice şi private.

b organizează şi desfaşoară, prin structuri specializate, potrivit competenţei,activităţi pentru prevenirea şi combaterea terorismului, a criminalităţiiorganizate, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a traficului de persoane, amigraţiei ilegale, a criminalităţii informatice, precum şi a altor fenomeneinfracţionale şi fapte antisociale.

c organizează, îndrumă şi coordonează activitatea de protecţie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor şi valorilor şi organizează paza obiectivelor de importanţădeosebită date în competenţă potrivit legii.

d asigură, potrivit competenţelor, desfăşurarea activităţii pentru efectuareacercetărilor în legatură cu sav%rşirea unor fapte prevazute de legea penală şiorganizează activitatea de protecţie a martorilor.

e asigură respectarea regimului frontierei de stat a 4om%niei.f constituie şi utilizează 4egistrul ;aţional al Armelor şi 7azierul judiciar.g constituie şi utilizează istemul ;aţional de @videnţă a trăinilor* asigură

respectarea regimului juridic al străinilor pe teritoriul 4om%niei.+ constituie şi utilizează istemul ;aţional ?nformatic de @videnţă a "ersoanelor

%in structura aparatului central din :inisterul Afacerilor ?nterne fac parte, printrealtele$

• 7orpul de control al ministrului*• /irecţia 9enerală 'ogistică*• /irecţia 9enerală Financiară*• 7entrul de 7oordonare a "rotecţiei ?nfrastructurilor 7ritice*• /epartamentul pentru ituaţii de Ergenţă*

&n subordinea sau 'n coordonarea :inisterului Afacerilor ?nterne se află structuri şiinstituţii dintre care menţionăm$

• "oliţia 4om%nă*• =andarmeria 4om%nă*• "oliţia de Frontieră 4om%nă*• ?nspectoratul 9eneral de Aviaţie al :inisterului Afacerilor ?nterne*• 7entrul ;aţional ? *• Administraţia ;aţională a 4ezervelor de tat şi "robleme peciale*• /irecţia 9enerală de "aşapoarte*• /irecţia 4egim "ermise de 7onducere şi 6nmatriculare a Ge+iculelor*• ?nspectoratul 9eneral pentru ituaţii de Ergenţă*• /irecţia pentru @videnţa "ersoanelor şi Administrarea Cazelor de /ate*2.*.2. &insterul ustiţiei:inisterul =ustiţiei este organ de specialitate al administraţiei publice centrale , cu

personalitate juridică, în subordinea 9uvernului, care contribuie la buna funcţionare asistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărareaordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

:inisterul =ustiţiei are ca funcţii principale$a elaborează politicile publice, strategiile şi planurile de acţiune în domeniul

justiţiei, al prevenirii şi combaterii corupţiei şi formelor grave de criminalitate,inclusiv în concordanţă cu obiectivele programului de guvernare*

b reglementează cadrul normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public*

9


10/22


c coordonează şi controlează aplicarea unitară şi respectarea normelor legaleprivind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care se află în subordinea sau încoordonarea sa*

d veg+ează la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti,prin mijloacele şi procedurile puse la dispoziţie prin prezenta +otăr%re sau prinalte reglementări*

e reprezintă statul sau 9uvernul în domeniul de activitate şi competenţă specificestabilite prin prezenta +otăr%re sau prin alte reglementări*

f este autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivittratatelor la care 4om%nia este parte şi instrumentelor juridice adoptate în cadrulEniunii @uropene

Administraţia 'aţională a Penitenciarelor este o instituţie publică de interesnaţional, aflată în subordinea :inisterului =ustiţiei, şi contribuie la apărarea ordinii publiceşi a siguranţei naţionale prin asigurarea pazei, escortării, supraveg+erii, aplicarea regimuluide detenţie şi organizarea de activităţi de asistenţă socială şi educaţie destinate reinserţiei

sociale a persoanelor private de libertate. Activitatea Administraţiei ;aţionale a "enitenciarelor şi a unităţilor din subordineeste coordonată direct de către ministrul !ustiţiei şi se desfăşoară în conformitate cuprevederile 7onstituţiei 4om%niei, a /eclaraţiei Eniversale a /repturilor mului, curecomandările 7onsiliului @uropei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile 'egiinr. 2 ! 255# privind tatutul funcţionarilor publici din Administraţia ;aţională a"enitenciarelor, 'egii nr. &1 1 1 privind siguranţa naţională a 4om%niei, legislaţieiexecuţional(penale .

Administraţia ;aţională a "enitenciarelor şi unităţile subordonate fac parte dininstituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale statului şi constituiesistemul administraţiei penitenciare .

Activitatea profesională a personalului din sistemul administraţiei penitenciare se

desfăşoară în interesul comunităţii şi al persoanelor care execută pedepse privative delibertate, în limitele competenţelor stabilite prin lege.

3. -orţele destinate apărării

"otrivit Legii apărării naţionale , forţele destinate apărării se compun dinforţele armate şi forţele de protecţie .

-orţele armate cuprind armata, mari unităţi şi unităţi din subordinea :inisterului Afacerilor ?nterne, cele ale serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărarearmata organizate potrivit legii.-orţele de protecţie cuprind$ unităţile şi formaţiunile deprotecţie civilă, formaţiunile sanitar(voluntare ale 7rucii 4oşii şi alte formaţiuni ce se vorstabili prin lege.

Armata este componenta de baza a forţelor armate, care asigura, pe timp de pace şila război, integrarea într(o concepţie unitară a activităţilor tuturor forţelor participante laacţiunile de apărare a ţării.

Armata are în organizare$ organele centrale ale :inisterului Apărării, categoriile deforte şi organele militare teritoriale. tructura de forţe a armatei cuprinde următoarelecategorii de forţe$ forţele terestre, forţele aeriene şi forţele navale !1 , iar categoriile de forţe au în compunere state majore, comandamente de arma, mari unităţi şi unităţi luptatoare, de învăţămînt şi de instrucţie, precum şi unităţi şi formaţiuni de asigurare de lupta şi delogistica. rganele militare teritoriale au în compunere$ centre militare zonale, centremilitare judeţene şi centre militare ale sectoarelor municipiului Cucureşti. !2

$otrivit misiunilor, structurile de forţe sunt$$1 Legea nr. 40/*))0$ privind organi'area şi +uncţionarea 1inisterului Apărării , art. 22 $1.$2 (bidem , art. 2 .

10


11/22


a structuri luptătoare destinate ducerii acţiunilor militare* b structuri de spri!in de luptă destinate sprijinului strategic, operativ şi tactic al

acţiunilor militare*c structuri logistice destinate asigurării te+nico(materiale, mentenanţei,

transporturilor, asistenţei medicale şi sanitar(veterinare, cazării şi cartiruirii trupelor*d forţe pentru operaţii speciale, care constituie componenta specializată de

intervenţie rapidă, cu elemente componente din toate categoriile de forţe ale armatei,instruită şi dotată pentru executarea misiunilor specifice de cercetare specială, acţiunedirectă şi asistenţă militară pe teritoriul statului rom%n sau în alte teatre de operaţii*

e structuri de 'nvăţământ militar şi instrucţie destinate instrucţiei individuale de bază şi perfecţionării pregătirii de specialitate a personalului militar în activitate şi în rezervă.

$otrivit destinaţiei şi nivelului de operaţionalizare, forţele armatei sunt organizate înforţe dislocabile şi forţe de generare şi regenerare.

(orţele dislocabile sunt destinate îndeplinirii întregii game de misiuni, conformangajamentelor internaţionale în domeniul securităţii şi apărării la care 4om%nia este parte,şi cuprind forţe luptătoare, de sprijin, de suport logistic şi pentru operaţii speciale,

structurate modular, cu disponibilităţi acţionale şi de transport în orice teatru de acţiunimilitare, capabile să se autosusţină şi să îşi asigure protecţia, compatibile cu armatele stateloraliate.

(orţele de generare şi regenerare sunt destinate sprijinului forţelor dislocabile şi îndeplinirii unor misiuni pe teritoriul statului naţional şi în proximitatea acestuia şi cuprindstructuri luptătoare, de sprijin de luptă şi suport logistic, precum şi structuri de învăţăm%ntmilitar şi instrucţie din toate categoriile de forţe ale armatei.

4. Resursele apărării naţionale şi pre/ătirea populaţiei, aeconomiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare

Resursele apărării naţionale se constituie dintotalitatea resurselor umane,financiare, materiale şi de alta natura , pe care statul le asigura şi le angajează însusţinerea eforturilor de apărare a tarii.!!

4esursele umane se constituie din întreaga populaţie apta de efort pentru apărareanaţionala. Pre/ătirea cetăţenilor rom ni pentru apărare reprezintă totalitateamăsurilor şi acţiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forţelorarmate şi celorlalte forţe puse la dispoziţie de instituţiile publice de apărare, ordine publică şisiguranţă naţională, potrivit legii, şi cuprinde recrutarea, selecţia, pregătirea şi încadrareaacestora în unităţile instituţiilor respective.!#

"otrivit 7onstituţiei, cetăţenii rom%ni au îndatorirea fundamentală de fidelitate faţăde ţară, cetăţenilor cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurăm%ntulcerut de lege.


12/22


erviciul militar se îndeplineşte de către cetăţenii rom%ni, bărbaţi şi femei, care au împlinit v%rsta de 13 ani, în formele prevăzute de lege în următoarele forme$ activ şi înrezervă

erviciul militar activ se îndeplineşte în calitate de$ militar profesionist, militar întermen, elev sau student la instituţiile de învăţăm%nt din sistemul de apărare şi securitatenaţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar.

erviciul militar în rezervă se îndeplineşte în calitate de$ rezervist voluntar şi ca rezervist.'a declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu,

îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu v%rste cuprinse între 25 şi !& de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndepliniserviciul militar.

Pre/ătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare este partecomponentă a securităţii naţionale şi cuprinde ansamblul de măsuri şi de acţiuni care sestabilesc şi se realizează din timp de pace, în vederea utilizării potenţialului economic şiuman al ţării, pentru satisfacerea nevoilor de apărare şi asigurarea continuităţii activităţiloreconomico(sociale în caz de mobilizare sau de război. !-

$lanul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare , denumit în continuareplan de mobilizare, reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni privind trecerea economiei dela starea de pace la starea de război şi funcţionarea acesteia în vederea asigurării resurselornecesare susţinerii efortului de apărare.

$lanul de pregătire a economiei naţionale pentru apărare , denumit în continuareplan de pregătire, cuprinde obiectivele, măsurile, priorităţile şi resursele ce se stabilesc şi serealizează din timp de pace pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul de mobilizare.

biectivele planului de pregătire reprezintă acţiunile ce urmează a fi realizate pentruasigurarea graduală a condiţiilor necesare satisfacerii nevoilor forţelor sistemului naţional deapărare.

#apacităţile pentru apărare reprezintă liniile de producţie sau de prestări de serviciispecializate, activele care le deservesc, amenajările te+nologice specifice, utilizate în scopul

satisfacerii necesităţilor vitale ale forţelor sistemului naţional de apărare, în caz de mobilizaresau de război. 7onstituie capacităţi pentru apărare$a în industrie$ capacităţile de producţie specializate pentru fabricarea sau repararea,

în caz de mobilizare sau de război, a te+nicii militare, a armamentului, a muniţiilor şi amateriilor prime cu destinaţie strict militară şi capacităţile destinate pentru depozitareaacestor produse*

b în transporturi$ mijloacele, instalaţiile şi amenajările aferente, destinate a satisfaceexclusiv, în caz de mobilizare sau de război, nevoile de transport ale forţelor sistemuluinaţional de apărare*

c în comunicaţii şi te+nologia informaţiei$ reţelele de comunicaţii şi informatice,precum şi mijloacele, instalaţiile şi amenajările aferente, destinate a satisface exclusiv, în cazde mobilizare sau de război, nevoile de servicii de comunicaţii şi informatice ale forţelor

sistemului naţional de apărare*d în domeniul ocrotirii sănătăţii$ spitalele din reţeaua sanitară şi alte localuri care seconstituie în spitale de urgenţă pentru tratarea răniţilor şi bolnavilor ca urmare a acţiunilormilitare, precum şi unităţile care asigură producţia de seruri, vaccinuri, antibiotice,dezinfectante şi alte asemenea materiale şi substanţe, destinate acestor situaţii*

e în domeniul administrării rezervelor de stat$ spaţiile de depozitare în care sepăstrează rezerve de stat şi de mobilizare*

f capacităţile destinate pentru depozitarea rezervelor de mobilizare.%. -uncţia şi funcţionarul public în cadrul administraţiei

militare

$ Legea nr. 440/*))0 privind pregătirea populaţiei pentru apărare , publicat' 6n M*nit*rul 78icial, -artea I, nr.990 din 12 decembrie 200 , art. 1 20.

12


13/22


(uncţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite întemeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administraţiapublică centrală, administraţia publică locală şi autorităţile administrative autonome.

(uncţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într(o funcţie publică."ersoana care a fost eliberată din funcţia publică şi se află în corpul de rezervă alfuncţionarilor publici îşi păstrează calitatea de funcţionar public.

/intre activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitareaprerogativelor de putere publică, pot fi menţionate$

a punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative* b elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii

sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora*c elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor,

analizelor şi statisticilor necesare realizării şi implementării politicilor publice, precum şi adocumentaţiei necesare executării legilor, în vederea realizării competenţei autorităţii sauinstituţiei publice*

d consilierea, controlul şi auditul public intern*

e gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare*f colectarea creanţelor bugetare*g reprezentarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în raporturile acesteia cu

persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ţară şi străinătate.

%.1. Cadrele militare

Cadrele militare beneficiază de statut propriu reglementat prin lege!0, fară a fiexpres menţionate în conţinutul acestui statut ca fiind funcţionari publici >deşi existăargumente care apropie considerabil cadrul militar de un funcţionar public cu statut special .

Fiind în serviciul naţiunii, cadrele militare sunt cetăţenii romani cărora li s(a acordatgrad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de

specialitate, în condiţiile prevăzute de lege. "otrivit legii, cadrele militare se pot afla în unadintre următoarele situaţii$a în activitate, cînd ocupa o funcţie militară. b în rezerva, cînd nu ocupa o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de

lege pentru a fi c+emate sa îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi saumobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate*

c în retragere, cînd, potrivit legii, nu mai pot fi c+emate pentru îndeplinireaserviciului militar.

%.1.1. 0ndatoririle cadrelor militare pre"ă ute în Statutul cadrelor militare

7adrele militare au următoarele îndatoriri principale$

a sa fie loiale şi devotate statului roman şi forţelor sale armate, sa lupte pentruapărarea 4om%niei, la nevoie pînă la sacrificiul vieţii, sa respecte şi sa apere valoriledemocraţiei constituţionale*

b sa respecte jurămîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, sa execute întocmai şi la timp ordinele comandantilor şi ale sefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sînt încredinţate. 7adrelor militare nu li se poate ordona şi le esteinterzis sa execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale lacare 4om%nia este parte* neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspundereapenală şi civilă a subordonaţilor*

c sa pretuiasca onoarea şi gloria de lupta ale forţelor armate ale 4om%niei, ale armeişi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care lepoarta*

$" Legea nr. 2)/ !!5 privind statutul cadrelor militare , publicat' 6n M*nit*rul 78icial, -artea I, nr. 1## din 20iulie 199#.

1$


14/22


d sa(si perfecţioneze pregătirea profesională, sa asigure instruirea temeinica şieducarea subordonaţilor şi sa apere drepturile acestora*

e sa acţioneze pentru întreţinerea regulamentara şi menţinerea în stare deoperativitate a te+nicii şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficienta a bunurilor din dotare*

f sa păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterulconfidenţial al unor activităţi şi documente.

7adrele militare în activitate au obligaţia să participe la misiuni în afara teritoriuluistatului rom%n, în funcţie de cerinţele :inisterului Apărării ;aţionale, pentru îndeplinireaobligaţiilor asumate de 4om%nia prin convenţii şi tratate internaţionale.

"oate face excepţie, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care înt%mpinăgreutăţi familiale deosebite şi se încadrează în una dintre următoarele situaţii$

a formează o familie monoparentală* b este întreţinător unic de familie, al copilului fratelui părintelui*c unul sau ambii părinţi sunt invalizi de gradul ? sau ??, indiferent de v%rstă, şi nu mai

are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă, ori mai are fraţi sau surori, dar aceştia nu pot

contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la instituţiile militare de învăţăm%nt ori sunt invalizi de gradul ? sau ?? ori aceştia execută o pedeapsă privativă delibertate*

d soţul este grav bolnav, încadrat în gradul ? sau ?? de invaliditate*e ambii soţi sau fraţi ar urma să participe la misiune în aceeaşi perioadă şi nu îşi

exprimă acordul în acest sens*f în caz de calamităţi naturale.

%.1.2. +nter icerea sau restrîn/erea e erciţiului unor drepturi şi libertăţipentru cadrele militare

7adrelor militare în activitate le esteinterzisă exercitarea următoarelor drepturi$a sa facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfăşoare

propaganda prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidatindependent pentru funcţii publice* b sa candideze pentru a fi alese în administraţia publica locală şi în "arlamentul

4om%niei, precum şi în funcţia de "reşedinte al 4om%niei*c sa declare sau sa participe la greva./e asemenea, cadrelor militare în activitate le este interzis$a sa îndeplinească alte funcţii decît cele în care sînt încadrate, cu excepţia cumulului

prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale* b sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor

organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie aleregiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea :inisterului Apărării ;aţionale,din cadrul industriei de apărare sau în legătura cu aceasta.

7adrelor militare în activitate le esterestr'nsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi,astfel$a opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului* b exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor 4om%niei şi forţelor armate

nu este permisă*c condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea sa prezinte public

informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale*d aderarea la culte religioase este libera, mai puţin la cele care, potrivit legii,

contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalca bunelemoravuri sau afectează exercitarea profesiei*

e constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, te+nico(ştiinţific,cultural, sportiv(recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii

unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabiliteprin regulamente militare*

1


15/22


f participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politicori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participa în misiune*

g cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilescprin ordin al ministrului apărării naţionale.

%.2. -uncţionarii publici cu statut special din cadrul &inisterului Afacerilor+nterne

"oliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă,uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru "oliţia 4om%nă prin lege, ca instituţiespecializată a statului$! . @xercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şiriscuri deosebite iar statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, deportul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.

"oliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prinlege, ceea ce înseamnă că autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.

"oliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei,comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectareaprincipiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.

%.2.1. 0ndatoririle şi obli/aţiile poliţistului pre"ă ute în Statutul poliţistului

6n exercitarea funcţiei sale, poliţistul este dator să$a să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi

să apere valorile democraţiei* b să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de

grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă,integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu*

c să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală*d să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreagaactivitate*

e să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni*f să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu*g să informeze şeful ierar+ic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de

corupţie săv%rşite de alţi poliţişti, de care a luat cunoştinţă*+ prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea

impuse de profesia de poliţist./e asemenea, poliţistul este obligat $a să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dob%ndite în

timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea

sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora* b să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel înc%t sănu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute încalitatea sa oficială*

c să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupraproblemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite*

d să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită,prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte*

e să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face partedespre dob%ndirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurileprocesuale penale dispuse ori +otăr%rile penale pronunţate împotriva sa.

$! Legea nr. 0)/*))* privind -tatutul poliţistului.

1#


16/22


%.2.2. +nter icerea sau restrîn/erea e erciţiului unor drepturi şi libertăţi în e ercitarea funcţiei de către poliţist

"oliţistului îi este interzis, în orice împrejurare$ a să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită,

pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje* b să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i(au fost repartizate de

şefii ierar+ici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurileprevăzute anterior*

c să folosească forţa, altfel dec%t în condiţiile legii*d să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psi+ice cu scopul de a obţine de la

această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentruun act pe care aceasta sau o terţă persoană l(a comis ori este bănuită că l(a comis, de a ointimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane*

e să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice*f să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic,

imoral sau care instigă la indisciplină*

g să aibă, direct sau prin intermediari, într(o unitate supusă controlului unităţii depoliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţaacestuia.

6n raport cu execiţiul drepturilor cetăţenilor, poliţistului îi este interzis$a să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare

propagandă în favoarea acestora* b să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public*c să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, "arlamentul

4om%niei şi pentru funcţia de "reşedinte al 4om%niei*d să exprime în public opinii contrare intereselor 4om%niei*e să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni

sau orice alte întruniri cu caracter politic*

f să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege*g să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participela administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar*

+ să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitateapoliţistului sau a instituţiei din care face parte*

i să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţiafuncţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţăm%nt, a activităţilor de cercetareştiinţifică şi creaţie literar(artistică.

"oliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin alministrului afacerilor interne, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor deserviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acesteanu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria

imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciatăfinalizarea urmăririi penale într(o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare./atele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării

atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de & ani de la încetarearaporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

erviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu, în situaţii de catastrofe,calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemeneaevenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care faceparte iar la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi derăzboi poliţistul va acţiona conform legii. 6n cazul producerii uneia dintre situaţiile de crizămenţionate, poliţistul care se află într(o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiatăunitate a :A?, inform%nd superiorii săi despre aceasta.

1


17/22


%.3. -uncţionarii publici cu statut special din cadrul Administraţiei 'aţionale aPenitenciarelor

Funcţionarii publici din cadrul Administraţiei ;aţionale a "enitenciarelor beneficiazăde statut special conferit de natura atribuţiilor de serviciu care implică îndatoriri şi riscurideosebite.!

6n exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, funcţionarul public cu statut special este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite prin lege. 6nexercitarea misiunilor de pază, escortare şi supraveg+ere a persoanelor private de libertate,precum şi în alte situaţii temeinic justificate, funcţionarul public cu statut special poate folosi, în condiţiile legii, te+nica, mijloacele şi armamentul din dotare.

Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal, activitatea profesionalăa personalului din sistemul administraţiei penitenciare se desfăşoară în interesul comunităţii,prin punerea în aplicare a legislaţiei privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse deorganele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competenţelor stabilite prin lege.

%.3.1. 0ndatoririle funcţionarilor publici cu statut special din cadrul A'PFuncţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare areurmătoarele obligaţii$

a să cunoască şi să respecte principiile generale prevăzute de 7onstituţie şi decelelalte legi, precum şi să apere valorile democraţiei*

b să respecte şi să protejeze viaţa, sănătatea şi demnitatea persoanelor private delibertate, drepturile şi libertăţile acestora*

c să împiedice orice acţiune care presupune discriminare pe criterii de etnie, rasă,limbă, naţionalitate, sex, apartenenţă sindicală şi religie*

d să execute, cu profesionalism şi în termenul stabilit, toate atribuţiile de serviciustabilite prin fişa postului, precum şi dispoziţiile date de conducătorii ierar+ici*

e să fie disciplinat, respectuos şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni şi să respecte

ierar+ia conferită de funcţia şi gradul profesional deţinute*f să informeze conducătorii ierar+ici şi celelalte autorităţi abilitate cu privire lainfracţiunile de care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cuserviciul, îndeosebi cu privire la faptele de corupţie*

g să manifeste preocupare şi interes pentru perfecţionarea nivelului de instruireprofesională*

+ să păstreze secretul de stat şi de serviciu, în condiţiile legii, precum şiconfidenţialitatea informaţiilor sau documentelor care au acest caracter, în condiţiile legii*

i să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice înexercitarea atribuţiilor ce îi revin*

j să se conformeze dispoziţiilor date de conducătorii ierar+ici cărora le estesubordonat direct, cu respectarea prevederilor art. # alin. >! *

H să respecte întocmai programul de muncă*l să se prezinte la programul de muncă stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţiitemeinic justificate*

m să informeze şeful ierar+ic despre existenţa unui conflict de interese privindexercitarea atribuţiilor de serviciu, în condiţiile legii*

n în situaţii de catastrofe, calamităţi, alarmare ca urmare a revoltelor în penitenciar,evadărilor, părăsirii locurilor de deţinere sau alte tulburări de amploare ale activităţilor înunităţile de penitenciare, personalul de penitenciare aflat în activitate este obligat să seprezinte, de îndată, la unitatea din care face parte*

o la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şirăzboi, personalul va acţiona conform legii*

$9 Legea nr. *! /*))4 privind -tatutul +uncţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor , publicat' 6n M*nit*rul 78icial, -artea I, nr. 2! din 22 septembrie 2009.

1"


18/22


p în cazul producerii uneia dintre situaţiile prevăzute la lit. n şi o , personalul depenitenciare care se află într(o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Administraţiei ;aţionale a "enitenciarelor, inform%nd superiorii săi despre aceasta*

I să informeze şeful ierar+ic despre existenţa în unitatea în care îşi desfăşoarăactivitatea a unor persoane private de libertate care au calitatea de soţ soţie sau rude p%nă lagradul ?? inclusiv cu acesta ori cu soţul soţia, în situaţia în care iau cunoştinţă de acestesituaţii*

r să aducă la cunoştinţa compartimentului resurse umane modificările privinddomiciliul, după caz, reşedinţa, precum şi sc+imbările intervenite în starea civilă sau daterelevante din punct de vedere profesional, în termen de 1& zile de la producerea acestora.

%.3.2. +nterdicţii ale e ercitării unor drepturi de către funcţionarii publicicu statut special din cadrul Administraţiei 'aţionale a Penitenciarelor

fiţerilor şi agenţilor din sistemul administraţiei penitenciare le este interzis$ a să dispună, să exercite, să instige ori să tolereze acte de tortură sau orice forme de

tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate în aşezămintele de deţinere*

b să primească, să solicite ori să accepte, direct sau indirect, pentru sine ori pentrualte persoane, în considerarea calităţii sale oficiale, cadouri, bani, împrumuturi sau orice alte valori ori servicii*

c să intervină pentru soluţionarea unor cereri sau lucrări care nu sunt de competenţalor ori nu le(au fost repartizate de conducătorii ierar+ici sau care nu sunt activităţi specificefuncţiei pe care au fost numiţi*

d să recurgă la forţă sau la folosirea mijloacelor de imobilizare împotriva persoanelorprivate de libertate, în alte condiţii dec%t cele expres prevăzute de lege*

e să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoarepropagandă în favoarea acestora*

f să adere la secte, organizaţii religioase sau alte organizaţii, interzise prin lege.Funcţionarii publici cu statut special sunt în conflict de interese dacă se află în una

dintre următoarele situaţii$a sunt c+emaţi să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cuprivire la persoane fizice şi juridice cu care sunt soţ soţie, rude de gradul ? sau, după caz, aurelaţii cu caracter patrimonial*

b sunt c+emaţi să participe în cadrul unor comisii constituite, conform legii, din careface parte soţul soţia sau o rudă de gradul ?*

c interesele lor patrimoniale, ale soţului sau rudelor lor de gradul ? pot influenţadeciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

;u sunt permise raporturile ierar+ice directe între funcţionarii publici cu statutspecial care sunt soţi sau rude de gradul ?.

7alitatea de funcţionar public cu statut special este incompatibilă cu orice altă funcţiepublică sau privată remunerată, cu excepţia funcţiilor$ didactice din cadrul instituţiilor de învăţăm%nt, din domeniul cercetării ştiinţifice şi din cel al creaţiei literar(artistice.

1!


19/22


). Administraţia militară în situaţii de cri ă şi de ră boi

).1. #tarea de de asediu şi starea de ur/enţă #5 tarea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică,

militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în uneleunităţi administrativ(teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării lapericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea oriintegritatea teritorială a statului. 6n cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuriexcepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ(teritoriale.

tarea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică,economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţiadministrativ(teritoriale care se instituie în următoarele situaţii$

a existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională orifuncţionarea democraţiei constituţionale*

b iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea,limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

tarea de asediu se poate institui pe o perioada de cel mult -5 de zile, iar starea deurgenta, pe o perioada de cel mult !5 de zile. 'a instituirea stării de asediu sau a stării deurgenţă, unele atribuţii ale administraţiei publice centrale de specialitate şi ale administraţieipublice locale trec în competenţa autorităţilor militare şi a altor autorităţi publice, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgenţă.

"e durata stării de asediu şi a stării de urgenţă sunt interzise$a limitarea dreptului la viaţă, cu excepţia cazurilor c%nd decesul este rezultatul unor

acte licite de război* b tortura şi pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante*c condamnarea pentru infracţiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului naţional

sau internaţional*d restr%ngerea accesului liber la justiţie.

Procedura instituirii şi încetării stării de asediu şi a stării de ur/enţătarea de asediu sau starea de urgenta se instituie de "reşedintele 4om%niei prin

decret, contrasemnat de primul(ministru şi publicat de îndată în :onitorul ficial al4om%niei. /ecretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta se aduce neînt%rziatla cunoştinţa populaţiei prin mijloacele de comunicare în masa, împreună cu măsurileurgente de aplicare, care intra imediat în vigoare. /ecretul se difuzează pe posturile de radioşi de televiziune, în cel mult doua ore de la semnare, şi este transmis în mod repetat înprimele 2# de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenta.

6n termen de cel mult & zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenta,"reşedintele 4om%niei solicita "arlamentului încuviinţarea măsurii adoptate. 6n situaţia încare "arlamentul nu încuviinţează starea instituită, "reşedintele 4om%niei revocă de îndatădecretul, măsurile dispuse încet%ndu(şi aplicabilitatea.6n funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, "reşedintele 4om%niei, cu încuviinţarea"arlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restr%nge aria deaplicare a acesteia. 6ncetarea stării de asediu sau de urgenta are loc la data stabilită îndecretul de instituire sau în decretul de prelungire. 6n cazul înlăturării situaţiilor de pericol, înainte de expirarea termenului stabilit, încetarea aplicării măsurii excepţionale se dispuneprin decret, cu încuviinţarea prealabilă a "arlamentului.

Competenţele şi responsabilităţile autorităţilor publice în ca ul stării deasediu şi a stării de ur/enţă

0 3rdonanţa de urgenţă a ,uvernului nr. / !!! privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă , publicat' 6n M*nit*rul 78icial, -artea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999.

19


20/22


7oordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de asediurevine, în principal, Ministerului )părării *aţionale .

6n cazul instituirii stării de urgenţă în cazul existenţei unor pericole grave actuale sauiminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionalecoordonarea aplicării măsurilor dispuse prin decret revine Ministerului de +nterne.

"e durata stării de urgenţă, instituită pentru iminenţa producerii ori producerea unorcalamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unordezastre, gestionarea măsurilor dispuse revine istemului *aţional de Management al ituaţiilor de rgenţă, sub conducerea nemijlocită a ministrului de interne şi în coordonareaprimului(ministru.

6n exercitarea atribuţiilor ce le revin pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă,autorităţile prevăzute pot emite ordonanţe militare, respectiv ordine, care sunt obligatorii,conform legii.

rdonanţele militare se emit în limitele stabilite prin decretul de instituire a măsuriiexcepţionale, astfel$

1. pe durata stării de asediu$

a de ministrul apărării naţionale sau de şeful tatului :ajor 9eneral, c%nd starea deasediu a fost instituită pe întregul teritoriu al tarii* b de comandanţii de mari unităţi în raza teritorială pentru care au fost împuterniciţi

de şeful tatului :ajor 9eneral, c%nd starea de asediu a fost instituită în anumite unităţiadministrativ(teritoriale*

2. pe durata stării de urgenţă$a de ministrul de interne sau de înlocuitorul de drept al acestuia, c%nd starea de

urgenţă a fost instituită pe întregul teritoriu al ţării* b de ofiţerii împuterniciţi de ministrul de interne sau de înlocuitorii legali ai acestora,

c%nd starea de urgenţă a fost instituită în anumite unităţi administrativ(teritoriale*

).2. #tarea mobili are parţială sau totală şi starea de ră boi #1

tarea de mobilizare reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se potinstitui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridicşi militar, planificate şi pregătite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor desfăşurate pentruaplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau iminenţa unei ameninţări grave care poateafecta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şidemocraţia constituţională.

tarea de război reprezintă totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, înprincipal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare individuală sau colectivă.

:obilizarea poate fi parţială sau totală. Mobilizarea parţială constă în aplicareasuccesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una sau mai multeunităţi administrativ(teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate

apărării. @conomia poate fi mobilizată în totalitate, în unităţile administrativ(teritoriale undes(a declarat această stare. 'a nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şiinstituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului deapărare. Mobilizarea totală constă în aplicarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului.

"e timpul stării de mobilizare parţială sau totală ori al stării de război se pot dispune,cu respectarea prevederilor 7onstituţiei 4om%niei, republicată, măsuri pentru restr%ngereaexerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale.

eclararea stării de mobili are parţială sau totală şi a stării de ră boi"arlamentul declară, prin +otăr%re, în şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală,

demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. "arlamentul aprobă sau respinge,

1 Legea nr. 55/*))! privind regimul stării de mobili'are parţială sau totală a +orţelor armate şi al stării deră'boi , publicat' 6n M*nit*rul 78icial, -artea I. nr. !0# din 2# n*iembrie 2009.

20


21/22


anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul "reşedintelui 4om%niei de declarare amobilizării parţiale sau totale ori a demobilizării.

"reşedintele 4om%niei poate declara, cu aprobarea prealabilă a "arlamentului, prindecret, contrasemnat de primul(ministru, mobilizarea sau demobilizarea, după caz, a forţelordestinate apărării. ;umai în cazuri excepţionale, +otăr%rea "reşedintelui se supune ulterioraprobării "arlamentului, în cel mult & zile de la adoptare.

Botăr%rea "arlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de războisau decretul "reşedintelui 4om%niei privind declararea stării de mobilizare se publicăimediat în :onitorul ficial al 4om%niei, "artea ?, şi cuprinde, după caz$

a motivele care au impus declararea mobilizării sau a stării de război* b tipul mobilizării*c unitatea sau unităţile administrativ(teritoriale în care se declară mobilizarea,

elementele forţelor destinate apărării, precum şi, la nivel naţional, operatorii economici şiinstituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare*

d măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate, precum şi nominalizareadocumentelor care includ activitatea operatorilor economici şi a instituţiilor publice care se

mobilizează şi urmează a fi puse în aplicare*e drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restr%nge, conformprevederilor constituţionale, pe timpul mobilizării sau al stării de război*

f autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor +otăr%rii"arlamentului sau ale decretului "reşedintelui 4om%niei şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de la alte autorităţi*

Botăr%rea "arlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de război,precum sau decretul "reşedintelui 4om%niei privind declararea stării de mobilizare setransmite imediat 9uvernului şi celorlalte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărăriişi securităţii naţionale, care răspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia acestuia.

r/ani area şi funcţionarea sistemului naţional de mobili are

istemul naţional de mobilizarecuprinde structuri de conducere şi de execuţie, curesursele, infrastructura şi relaţiile aferente, care au atribuţii, potrivit prevederilor prezenteilegi şi ale altor acte normative, în domeniul mobilizării.

7onducerea sistemului naţional de mobilizare este un atribut exclusiv al autorităţilorconstituţionale ale statului, respectiv "arlamentul, "reşedintele 4om%niei, 7onsiliul upremde Apărare a 8ării, 9uvernul şi alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şisecurităţii naţionale, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege. "e timpul stării de mobilizare saual stării de război, "reşedintele 4om%niei informează "arlamentul despre măsurile luate încalitate de comandant al forţelor armate.

"e timpul stării de mobilizare sau al stării de război, la nivel de execuţie, sistemulnaţional de mobilizare se compune din forţele destinate apărării, autorităţile publice,serviciile publice deconcentrate şi serviciile comunitare, instituţiile publice şi operatorii

economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesaremobilizării şi ducerii războiului, precum şi din resursele, infrastructura şi relaţiile aferente.6n exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, următoarele autorităţi militare pot

emite, pe toată perioada stării de mobilizare sau a stării de război, ordonanţe militare, caresunt obligatorii, conform legii, astfel$

a ministrul apărării naţionale şi şeful tatului :ajor 9eneral, pe întregul teritoriu alţării*

b comandanţii militari din judeţe, numiţi de 7onsiliul uprem de Apărare a 8ării,pentru judeţele respective*

c comandanţii de garnizoane, pentru garnizoana respectivă.'a declararea stării de mobilizare sau a stării de război, unele atribuţii ale autorităţilor

administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale

pot trece în competenţa autorităţilor militare, aşa cum au fost prevăzute în +otăr%rea

21


22/22


"arlamentului ori în decretul "reşedintelui 4om%niei privind declararea stării de mobilizaresau a stării de război.

"e timpul stării de mobilizare sau al stării de război, autorităţile civile aleadministraţiei publice au atribuţii privind$

a asigurarea îndeplinirii măsurilor stabilite şi a respectării regulilor dispuse, fiecare în domeniul său de activitate*

b punerea la dispoziţia autorităţilor abilitate a evidenţei salariaţilor cu obligaţiimilitare la mobilizare şi război*

c asigurarea îndeplinirii de către operatorii economici, instituţiile publice şipersoanele fizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea economiei, a teritoriului şi apopulaţiei pentru apărare*

d asigurarea îndeplinirii măsurilor pentru efectuarea rec+iziţiilor de bunuri şi aprestărilor de servicii în interes public*

e asigurarea reparaţiei, conform planurilor existente, a resurselor de materii prime, aproduselor industriale, a bunurilor alimentare, a energiei, a transporturilor, a lucrărilorpublice şi a comunicaţiilor*

f asigurarea punerii în aplicare a măsurilor stabilite pentru raţionalizareaconsumurilor.7onducătorii autorităţilor publice care au atribuţii la mobilizare şi război au obligaţia

de a pune în aplicare documentele de mobilizare, precum şi ordinele şi instrucţiunile privindmodul de acţiune a structurilor proprii şi a celor din sfera lor de activitate, potrivitreglementărilor legale, pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.

22

Documents

Administratie Militara - MEF