106
ADMINISTRAREA ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR MEDICAMENTELOR LUCR LUCR ĂRI PRACTICE T.Î.B. ĂRI PRACTICE T.Î.B. ANUL I SEMESTRUL II ANUL I SEMESTRUL II MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Administrarea Medicamentelor Varianta Miha

Embed Size (px)

Citation preview

ADMINISTRAREA ADMINISTRAREA MEDICAMENTELORMEDICAMENTELOR

LUCRLUCRĂRI PRACTICE T.Î.B.ĂRI PRACTICE T.Î.B.ANUL I SEMESTRUL IIANUL I SEMESTRUL II

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

CĂI DE ADMINISTRAREDEPIND DE:Starea fizică a medicamentului:substanţele gazoase, volatile - pe cale

respiratorie, prin inhalaţie;substanţele solide, lichide - per os;substanţele lichide sterile-parenteral.Starea organismului:afecţiuni hepatice sau renale: se

administrează în cantitate mai mică;ocolirea metabolizării hepatice:

medicamentul se poate administra de exemplu pe cale rectală

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

CĂI DE ADMINISTRAREDEPIND DE:Scopul terapeutic urmărit:Acţiune localăAcţiune generală

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

CĂI DE ADMINISTRARE

CIRCUITUL MEDICAMENTELOR - etapevizită + notare particularităţi completarea condicii de

medicamente + ducerea acesteia la farmacie în timp util

preluarea medicamentelor de la farmacia spitalului, verificarea acestora şi repartizarea lor pe salon şi bolnav;

depozitarea medicamentelor în secţie;

administrarea medicamentelor.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

CĂI DE ADMINISTRARE

ADMINISTRAREA SIGURĂ PRESUPUNE:informare privind medicamentele pe

care le ia pacientul, dieta urmată, reacţiile alergice din antecedente, plantele medicinale folosite;

verificarea medicamentelor, a incompatibilităţii acestora, a indicaţiilor şi reacţiilor adverse;

cunoaşterea măsurilor ce trebuie luate în cazul reacţiilor adverse;

monitorizarea modificărilor induse de medicamentele administrate;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

CĂI DE ADMINISTRAREADMINISTRAREA SIGURĂ PRESUPUNE:În cazul automedicaţiei:

educarea pacienţilor asupra modului de administrare;

evaluarea capacităţii pacientului de a înţelege noţiunile legate de administrarea medicaţiei;

aprecierea riscului de apariţie a sinuciderilor prin intoxicaţie acută medicamentoasă;

educarea pacientului să respecte condiţiile de depozitare a medicamentului (lumină, umiditate, temperatură);

verificarea modului de respectare a indicaţiilor privind administrarea medicamentelor.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

CĂI DE ADMINISTRARE

REGULI GENERALE:Verificarea identităţii P;Verificarea medicamentului (tip,

gramaj, mod de administrare, ora, dacă a fost deja administrat, aspect, valabilitate);

Pregătirea P – psihică şi fizică;Pregătirea materialelor (în funcţie de

calea de administrare);Spălare pe maini cu apă şi săpun, iar în

czul imunodeprimaţilor + dezinfectare;Administrare ;Supraveghere efect.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

= constă în introducerea medicamentelor şi absorbţia acestora la nivelul tubului digestiv.

AVANTAJEcomoditate (calea cea mai frecvent

utilizată);posibilitate de autoadministrare;corespunde unei căi naturale;nu necesită personal specializat;poate fi folosită atât pentru efecte

locale cât şi generale

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

DEZAVANTAJE Absorbţia poate fi influenţată de

motilitatea stomacului şi intestinului prin:- medicamente; alimente;- stări patologice: vărsături;- HCl din stomac, enzime digestive; - flora intestinală;- solubilitatea substanţei (depinzând de

dimensiunile particulei, structura). Necesită cooperarea pacientului;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

DEZAVANTAJE Absorbţia lentă, greu de controlat; Poate determina iritarea mucoasei

gastrice; Necesită modificarea gustului,

mirosului pentru a putea fi ingerate; Posibilitatea automedicaţiei;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

CONTRAINDICAŢIIboli psihice, stări de inconştienţă sau

comatoase, vărsături, diareei severe, sugari, copii sub 2 ani (cele solide);

administrarea medicamentelor ce pot fi distruse de aciditatea gastrică;

bolnavul refuză medicamentul administrat per os;

este nevoie de o acţiune promptă;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

EXEMPLE – formă lichidă:Soluţii,infuzii,decocturi,uleiuri,tincturi,

extracte,emulsii,mixturi

Pregătire P: psihică şi fizică

Materiale: linguriţe / pipete / dozatorul propriu medicamentului / seringă ; medicamentul,pahar cu apă sau ceai, ± zahăr

Tehnica: respectă regulile generaleMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

EXEMPLE – formă solidă:Pulberi sau prafuri,tablete

(comprimate),drajeuri,capsule,granule mucilagii

Pregătire P: psihică şi fizicăMateriale: recipient special,

medicamentul

Tehnica: respectă regulile generale

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE CALE ORALĂ,PERORALĂ,INTERNĂ

Se va evita:manipularea comprimatelor direct

cu mâna; ruperea tabletelor; dacă e necesar se va folosi un instrument curat;

amestecarea medicamentelor cu cărbune medicinal (acesta absoarbe şi reduce acţiunea medicamentelor);

administrarea tabletelor, drajeurilor ca atare, la copiii sub 2 ani;

utilizarea aceloraşi pahare, linguri, linguriţe la mai mulţi pacienţi.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ

= introducerea medicamentelor şi absorbţia acestora la nivelul mucoasei bucale.

Avantaje:cale comodă de administrare;posibilitate de autoadministrare - în

urgenţe; corespunde unei căi naturale;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ

Avantaje:absorbţia este rapidă datorită faptului

că e o mucoasă bine vascularizată;efectul se instalează rapid;se evită inactivarea medicamentului

datorită pH-ului acid al sucului gastric sau al celui alcalin din intestin;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ

Dezavantaje:necesită cooperarea pacientului;folosirea repetată a acestei căi

produce leziuni ale mucoasei bucale;nu pot fi administrate decât cantităţi

mici de substanţă sub forma de soluţie, pulberi sau comprimate sublinguale;

Exemple:nitroglicerina în angina pectorală, faringoseptul în faringo-amigdalite;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBLINGUALĂ SAU BUCALĂ

PP,MN,T, Î.U.La fel ca la administrarea orală, cu

următorele menţiuni:comprimatele se introduc între gingii

şi mucoasa obrazului sau sublingual;tabletele zaharate sau drajeurile sunt

menţinute în cavitatea bucală (pe/sub limbă) până la topirea lor completă, absorbţia lor fiind integrală;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂ

• Constă în introducerea medicamentelor şi absorbţia acestora la nivelul rectului.

Avantaje – poate fi folosită:

la pacienţii cu tulburări de deglutiţie;

la cei operaţi pe tubul digestiv superior;

la administrarea medicamentelor ce se distrug masiv la nivel hepatic;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂ

Avantaje – poate fi folosită:la pacientul cu intoleranţă digestivă:

greaţă, vărsături, hemoragii digestive;pentru medicamentele iritante ale

mucoasei gastrice;în caz de refuz de a înghiţi din partea

pacientului;în caz de stază din sistemul portal;poate avea atât efect local (supozitor cu

glicerină) cât şi general (supozitoare cu digitală);

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂDezavantajeabsorbţia substanţelor e relativ lentă,

inegală;

efecte mai ales locale, de iritare a rectului;

nu poate fi folosită în caz de tulburări ale tranzitului intestinal sau leziuni grave;

Contraindicaţii - diareeMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂ

Exemple mod de administrare:

Clismă medicamentoasă – microclisma sau

clisma picătură cu picătură (vezi clisme)

Supozitoare – acţiune locală / generală

Creme - acţiune locală (ex. Proctoglyvenol)

Materiale necesare: mănuşi de cauciuc,

vaselină, tăviţă renală, supozitor/crema;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂPregătire P psihică: explicarea necesităţii tehnicii;

informare asupra posibilei senzaţii de defecare ce poate apărea (în cazul supozitoarelor se lămureşte că după câteva minute, după topire, senzaţia dispare).

fizică: pentru supozitoare şi creme: poziţie

decubit lateral cu membrele inferioare flectate,

pentru clismă: vezi clismă.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂTehnica:dacă pacientul nu a defecat: clismă

evacuatorie; spălare pe mâini + mănuşi;despachetarea supozitorului din ambalaj; cu mâna stângă se îndepărtează fesele

pacientului evidenţiind orificiul anal;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA RECTALĂTehnica: cu mâna dreaptă introduce supozitorul (uns

în prealabil cu vaselină) cu vârful spre anus; cu ajutorul indexului/inelarului se împinge

până trece de sfincterul anal intern;Pentru creme se folosesc aplicatoare; îndepărtarea mănuşilor, spălare pe mâini,

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

I. MUCOASA CONJUNCTIVALĂ1.Instilaţii - AB, decongestionante,

midriatice, etc

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

I. MUCOASA CONJUNCTIVALĂ2. Unguente - antiinfecţioase

(kanamicin), antiglaucomatoase3. Pulberi

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

II. MUCOASA NAZALĂ1.Instilaţii - decongestionante2. Spray nazal – decongestionant, antiinflamator3. Crème, geluri- trofice

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

III. CONDUCT AUDITIV EXTERN1.Instilaţii – AB, calmante (! timpan )2. Unguente – AB,trofice (! timpan)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

IV. MUCOASA BUCALĂ ŞI FARINGIANĂ

1. Badijonare – albastru de metilen, glicerină boraxată,etc

2. Spray – Bioparox, Codecam

3. GargarăMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

V. MUCOASA VAGINALĂ1.Crème, geluri

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

V. MUCOASA VAGINALĂ2. Ovule, comprimate vaginale

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

VI. MUCOASA RESPIRATORIE - inhalaţie

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

VI. MUCOASA RESPIRATORIE - inhalaţie

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

VII. APLICAREA MEDICAMENTELOR PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR

1. Badijonare2. Compresă medicamentoasă3. Pudrare4. Unguente, crème5. Pulverizare6. Spălarea regiunii7. Baia medicinală – parţială/generală8. Emplasture9. Cauterizare

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PE SUPRAFAŢA TEGUMENTELOR ŞI MUCOASELOR

VIII. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PERCUTAN

1. Fricţionarea2. Ionoforeza (galvanoterapia) -BFT

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR

TIPURI1.Bacteriostatice - stopează

multiplicarea germenilor

2.Bactericide – distrug germenii

ACŢIUNE1.Spectru îngust2.Spectru larg

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR

FORME DE PREZENTARE Tablete – penicilina V, eritromicina Comprimate – Ospen, Augmentin, etc. Capsule(în 2 culori/o culoare) –

Ampicilina , Doxiciclina Pulberi pentru suspensie orală Pulberi pentru administrare injectabilă

(după dizolvare) Fiole injectabile – gentamicina, etc Unguente

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR

CĂI DE ADMINISTRARE Orală Parenterală• Intramuscular – cel mai frecvent ;

pulberea se dizolvă în 4-5 ml ser fiziologic/apă distilată

• Intravenos – dizolvare în cel puţin 10 ml ser fiziologic ( ideal în 15-20 ml)

Tegumentară – unguente Respiratorie - aerosoli

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR

REGULI DE ADMINISTRARE Anamneză atentă privind antecedentele

alergice Testare intradermică (diluţii 1/10 sau

1/100) Administrare conform prescripţiei: doză,

ritm, diluţie, cale de administrare Administrare imediat după dizolvare Informarea P asupra unor particularităţi

(ex: Penicilina V, Eritromicina se administrează după masă)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTIBIOTICELOR

REGULI DE ADMINISTRARE La administrarea pe cale orală se

recomandă asocierea vitaminei B complex/ iaurtului, pentru echilibrarea florei intestinale ; !!! Nu se administrează cu lapte

Terapia îndelungată necesită şi observarea mucoaselor (bucală, vaginală) pentru sesizarea apariţiei candidozei(se anunţă M)

AM poartă mănuşi şi mască - evitarea sensibilizării

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR CORTICOIZI

a. Glucocorticoizii secretaţi de

corticosuprarenală Efecte – antiinflamator,

antialergic Prezentare:• Tablete / comprimate:

Prednison, Prednisolon (Supercortizol), Superprednol

b. Mineralocorticoizii secretaţi de

corticosuprarenală Efecte – favorizează

retenţia de Na, cloruri şi apă (se recomandă în insuficienţa glandei corticosuprarenale)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR CORTICOIZI

a. Glucocorticoizii Prezentare:• Fiole: hidrocortizon

acetat ; Fiole cu solvent: HHC

• Flacoane: Flebocortid (pulbere + solvent)

• Unguente: Pivalat de flumetazonă

b. Mineralocorticoizii Prezentare:• Comprimate:

Fludrocortisonum• Fiole: Mincortid

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR CORTICOIZI

Căi de administrare Orală Parenterală:• Intramuscular• Intravenos• Intraarticular /

periarticular Respiratorie –

aerosoli Tegumentară –

crème, unguente

Reguli Regim hipo- sau desodat la

indicaţie Respectarea schemei de

administrare (descreştere treptată a dozelor)

Educarea P să nu întrerupă brusc tratamentul

Măsuri riguroase de igienă şi prevenirea infecţiilor (scade imunitatea)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR HIPOFIZARI

a. ACTH = adenocorticotrop hormon ; secretat de hipofiză ; rol de stimulare a secreţiei glandei suprarenale

Acţiune antiinflamatorie Prezentare – pulbere liofilizată, în flacoane de 50 U.I. Doze: 50 – 100 UI/zi –adult ; 15-50UI/zi –copil Administrare:• Intramusculară – dizolvat în ser fiziologic/ apă

distilată, în cantitate egală cu numărul dozelor/ 24 ore (adm. la 6-8 ore)

• Intravenoasă în pev lentă, în glucoză 5% (6-8 pic/min)

Se administrează în doze crescătoare!!! La supravegherea P – asepsie, echilibru HE

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR HIPOFIZARI

b. TRH = tireotrop hormon ; secretat de hipofiză ; rol de stimulare a secreţiei glandei tiroide

Poate creşte MB cu 1/3 Prezentare – pulbere injectabilă (Thyrotrophinum) Administrare: iv, 0,2 mg dizolvate în 5 ml apă

distilată!!! La supravegherea P – TA, P, respiraţiec. H. somatotropi – secretaţi de hipofiză ; stimulează

creşterea Prezentare: pulbere liofilizată ; flacon injectabil (în

UI) Administrare: im / sc

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR SEXUALI

a.Estrogenii – hormoni ovarieni cu rol în dezvoltarea organelor sexuale feminine (produşi de sinteză)

b. Androgeni – hormoni cu rol în dezvoltarea caracterelor secundare sexuale masculine, favorizează anabolismul proteic şi retenţia hidrosalină; stimulează hematopoeza

Clasificare: Estrogeni : dietilstibestrol,estradiol Androgeni: testosteronul Progesteron

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR SEXUALI

Prezentare: Solutii injectabile - !

Sunt uleioase = > se administrează strict im

Comprimate orale Ovule şi unguente

vaginale Plasturi ; implanturi

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR PANCREATICI - INSULINAClasificare

Insulina rapidă – folosită în urgenţe (iv / sc) ; administrată iv – efect imediat ; durata 90 min ; administrată sc – efect în 20-30 minute, durata 7 ore

Insulina intermediară – injectare sc ; efectul se instaleaza la 1 oră, durata 10-12 ore (efect maxim la 7 ore)

Insulina lentă – injectare sc ; efectul se instalează la 3-4 ore, durata 24 ore ( efect maxim la 8-14 ore)

Prezentare Flacoane de 5, 10

ml(40 UI/ ml SAU 80-100 UI/ml)

Pen-uri (“stilouri”) de 1,5 sau 3 ml (100 UI/ml)

Pompa de insulină

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR PANCREATICI - INSULINA

Căi de administrare Subcutanată– necesită alternarea locurilor şi supravegherea regiunii ; este calea cea mai utilizată

Intravenoasă– folosită în urgenţă ; se utilizează doar insuline cu acţiune rapidă

Intramusculară - rar

Reguli Nu se combină niciodată insulinele MC (monocomponente) cu cele HM (de sinteză)

Nu se dezinfectează cu alcool regiunea (alcoolul inactivează insulina)

Instruirea P asupra modului de autoadministrare (tehnica, doze, orar)

Instruirea P asupra regimului alimentar, efortului fizic, evitării traumatismelor (vindecare lentă)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A HORMONILOR TIROIDIENI

= hormoni produşi de glanda tiroidăEx: Tiroxina , Triiodotironina Indicaţii – insuficienţa tiroidiană, obezitate, etc Prezentare – comprimate Reguli – administrare înainte de masă cu cel

puţin 30 minute ; supraveghere atentă a P ( TA, greutate)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTICOAGULANTELOR

= medicamente ce împiedică coagularea S prin acţiunea asupra factorilor plasmatici ai coagulării

Clasificare:• Antagonişti ai vitaminei K – trombostop,

Orfarin (comprimate)• Grupul heparinei – Calciparine (fiole),

Fraxiparine (soluţii injectabile)• Antiagregante plachetare – acid

acetilsalicilic, Dipiridamol, etc

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTICOAGULANTELOR

Prezentare: Soluţii în flacoane, fiole sau seringi preumplute:• Heparina: acţiune rapidă şi de scurtă durată ;

flacoane de 5000 U/ml• Calciparina: seringi preumplute, 5000 U/0,2 ml

SAU 25.000 U/1 ml• Fraxiparina: seringi preumplute negradate (0,3-0,4

ml) sau gradate (0,6 -0,8 ml)• Streptase, Actylise: flacon injectabil

Tablete: Trombostop = anticoagulant cumarinic cu efect de latenţă

Unguente: Hepathrombin unguent sau gel - > indicat în contuzii, entorse, hematoame ; contraindicat în tromboze, tromboflebite /plăgi deschise

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ADMINISTRARE A ANTICOAGULANTELOR

Căi de administrare: oral, subcutanat, intravenos, pe suprafaţa tegumentelor

Reguli: Tratamentul se efectuează sub ctrl. clinic şi

de laborator (parametrii coagulării) Heparina nu se asociază cu alte

medicamente în perfuzie cu ser În timpul tratamentelor cu anticoagulante

se evită administrarea altor medicamente parenteral

În cazul seringilor preumplute nu se elimină bula de aer şi se va menţine pliul cutanat.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

REGULI GENERALE

Constă în administrarea medicamentelor prin injecţii.

Scop:Diagnostic;Terapeutic;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Avantaje: poate fi folosită:

în situaţii urgente, pentru absorbţie rapidă, în cazul absorbţiei

dificile sau insuficiente pe cale digestivă,

la pacienţi necooperanţi, inconştienţi,

absorbţia nu e influenţată de pH, de manifestări clinice ca: greaţa, voma, diareea, constipaţia,

se dozează exact.

Dezavantaje: necesită tehnică şi

instrumentar speciale, condiţii de asepsie, personal calificat,

e neplăcută pentru bolnav,

pot să apară incidente, accidente de obicei mai grave decât în cazul căii per os,

dificultate de a repeta injecţia în acelaşi loc.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Materiale necesare (generalităţi):De protecţie: muşama,alezăSterile: seringi, ace (dimensiuni fcţ de

tipul injecţiei), substanţa de administrat, medicaţie de prim ajutor (HHC, adrenalină, Ca)

Alte materiale: tăviţa renală, perniţă, garou (iv), vată, pile

Dezinfectante: alcool sanitar, soluţie iodată

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Pregătire psihică: informare; explicarea necesităţii

tehnicii; solicitare să

colaboreze pe parcursul tehnicii;

îndepărtarea emoţiilor;

stimularea încrederii în asistentul medical.

Pregătire fizică: transportul

materialelor şi instrumentelor lângă bolnav sau a acestuia la sala de tratamente;

aşezarea în poziţia corespunzătoare tipului de injecţie;

alegerea locului de elecţie (dezbrăcarea zonei).

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Tehnica:reguli generale +se montează seringa;în cazul fiolelor:

se dezinfectează gâtul fiolei (tampon cu alcool, flambare);

se acoperă gâtul fiolei cu un pansament steril şi se rupe;

se aspiră conţinutul fiolei cu ajutorul acului pentru a nu aspira eventualele cioburi;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Tehnica:în cazul flacoanelor cu pulberi

injectabile: îndepărtarea căpăcelului de metal, ştergerea căpăcelului de cauciuc cu

un tampon cu alcool, introducerea cu ajutorul unei

seringi şi a unui ac a dizolvantului adecvat în cantitate optimă,

agitarea flaconului, inspectarea conţinutului, aspirarea

soluţiei din flacon,

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Tehnica: în cazul flacoanelor cu soluţii:

ştergerea căpăcelului de cauciuc cu un tampon cu alcool,

introducerea cu ajutorul unei seringi şi a unui ac a unei cantităţi de aer egală cu cantitatea de lichid pe care vrem să-l scoatem,

se introduce aerul (cu presiune) în flacon,

se intoarce flaconul, soluţia se goleşte în seringă,

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Tehnica:se elimină bulele de aer având grijă

să susţinem acul în timpul manevrei,se îndepărtează acul într-un recipient

special,injecţia se efectuează cu alt ac decât

cel cu care s-a aspirat,efectuarea injecţiei conform tehnicii.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

Îu: pacientul este aşezat în poziţie comodă şi supravegheat (+locul de elecţie) câteva minute.

R: colectare: acele în recipiente speciale (solide, galbene), seringile în cutii de carton (galbene) tampoanele, ambalajele în coşuri (saci galbeni).

restul materialelor se depozitează în dulapul special.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA PARENTERALĂ

De reţinut:unele substanţe trebuie preparate în

condiţii speciale; ex: vaccin BCGtehnica necesită condiţii de strictă

asepsie;pentru fiecare injecţie se foloseşte o

altă seringă şi un alt ac;fiolele de pe care sunt şterse datele

se aruncă;fiolele deschise se folosesc imediat.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

= introducerea medicamentului în ţesutul conjunctiv subcutanat.

Scop: terapeutic (administrarea de soluţii cristaline sau perfuzarea pentru hidratare).

Avantaje:poate asigura un efect prelungit (dacă

administrarea se face sub formă de pelete administrate implantate sub piele efectul este şi mai prelungit);

poate fi utilizată şi pentru unele grefe şi implanturi.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

Dezavantaje:trebuie administrate cantităţi mici de

substanţe (sub 2 ml);e relativ dureroasă;absorbţia se face relativ lent.

I: adrenalina, atropina, heparină, insulină. CI: soluţii iritante: hipotone, hipertone,

prea acide, prea alcaline.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

Locuri de elecţie:faţa externă a braţului,regiunea deltoidianăregiunea subclavicularăregiunea supra şi subspinoasă a

omoplatului,regiunea pectoralăflancurile peretelui abdominal, fosele

iliace, faţa supero-externă a coapsei

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

Materiale necesare:Conf.regulilor generale +Seringi (de 2 ml / mai

mici),ace (de 2,5-3 cm/ mai mici), ace pentru aspiraţie dacă e cazul(!seringi preumplute)

Alte sisteme de injectare (ex :Biojector)

Substanţa de administrat

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

Avantaje Biojector:Traumatizează mai

puţin tesutul ; reacţii locale mai puţin intense;

Durere locală mai puţin intensă;

Timp mai mic pentru instruirea P;

Acceptat de cei care refuză acul;

Risc mai mic de transmitere a HIV.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

Pregătire P: psihică: conform tehnicii generale. fizică: pacientul se aşează în poziţie

corespunzătoare locului de elecţie şi se solicită să stea relaxat.

Tehnica: vezi tehnica generală + se cutează cu policele şi indexul mâinii o

porţiune de tegument, fixând-o şi ridicând-o de pe planurile profunde;

se pătrunde cu acul prin axul longitudinal al pliului 2-4 cm, la un unghi de 45º cu tegumentul; în cazul insulinei, a fraxiparinei unghiul e

de 90º;MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂTehnica: se verifică dacă acul nu a ajuns într-un vas

şi se injectează lent substanţa; se retrage brusc acul; se tamponează locul; spălare pe mâini.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ - BIOJECTOR

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂTehnica: nu se administrează în regiuni cu afecţiuni

dermatologice, în cazul perfuziei subcutanate:

se administrează maxim 3 l/24 de ore, e o metodă rar folosită.

Fraxiparine: locul uzual de injectare este peretele

abdominal antero-lateral, alternativ în partea dreaptă şi partea stângă,

seringile gradate sunt destinate administrării de doze ajustate, când este necesară adaptarea acestora la greutatea corporală.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

Îu: conform etapelor generale.R: conform etapelor generale.I.A.: lezarea unei terminaţii nervoase

(durere), ruperea acului, hematom, abces, embolii, necroze.! Nu uitaţi locurile de elecţie.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA SUBCUTANATĂ

!!! Ritmul de absorbţie poate fi micşorat prin: injectarea de suspensii lichide (ex.:

suspensiile de insulină); asocierea substanţei active cu o substanţă

vasoconstrictoare (ex. + Adrenalina); implantarea de substanţe active.Ritmul de absorbţie poate fi mărit prin: masaj local; asocierea substanţei active cu o substanţă

vasodilatatoare;Nu se administrează: soluţii uleioase, clorură de sodiu (doar în

cazuri speciale); compuşii ai metalelor cu greutate

moleculară. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ

= constă în introducerea medicamentului în derm.

Scop: diagnostic: explorator - IDR la tuberculină,

Casoni;terapeutic: anesteziant (infiltraţia dermică cu

novocaină, adrenalină), desensibilizarea în afecţiuni alergice ;

profilactic:vaccinare BCG Avantaje: acţiune locală prelungită.Dezavantaje: dureroasă,absorbţie redusă.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ

I: soluţii izotone, uşor resorbabile, cu densitate mică.

CI: soluţii hipotone.Le: faţa antero-internă a antebraţului

(testări,IDR- stg, 1/3medie); faţa externă a braţului şi a

coapsei(desensibilizări). regiunea deltoidiană a braţului stang

(vaccinare BCG) regiunea din jurul leziunii (în infiltraţiile

anestezice)Mn: materiale pentru administrarea

parenterală + ace fine, cu vârful tăiat scurt.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ

Pp:psihică: explicarea necesităţii tehnicii;fizică: poziţie decubit dorsal, cu mâna în

extensie/sezând

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRADERMICĂTehnica: după tehnica generală a administrării

parenterale + se întinde şi se imobilizează tegumentul

(după dezinfecţie) cu policele şi indexul sau degetul mediu al mâinii stângi;

se introduce vârful acului în grosimea tegumentului tangenţial pe suprafaţa pielii, cu bizoul în sus, până dispare complet orificiul;

se injectează lent lichidul din seringă; trebuie să apară o papulă (aspect de coajă

de portocală); se retrage brusc acul fără a tampona locul

injecţiei. MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRADERMICĂ

Îu: conform etapelor generale.R: conform etapelor generale.I.A.: revărsarea lichidului în afară, tumefacţie fără apariţia papulei (acul a

pătruns prea mult), lipotimie, şoc la testarea alergenilor (se adm.

adrenalină, HHC, cardiotonice, Ca., etc.), necroză.! Nu se aseptizează tegumentul cu alcool

dacă se face intradermoreacţia la tuberculină/se dezinfectează şi se lasă să se evapore alcoolul.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ

= constă în introducerea medicamentului într-un muşchi.

Scop: terapeutic: administrarea de soluţii izotonice, uleioase, substanţe coloidale.

Avantaje: absorbţie rapidă a medicamentelor;administrare puţin dureroasă (de obicei); se pot administra soluţii uleioase, apoase

sau suspensii care se dizolvă treptat (acţiunea fiind de durată mai lungă decât în cazul administrării i.v.).

• Dezavantaje: durere;posibilitatea apariţiei nodulilor.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂI: antibiotice, sedative, antiemetice, fier, vitamine

(B, D, E) . CI: substanţe hipertone.Le:− regiunea supero-externă fesieră, deasupra

marelui trohanter; se reperează:− punctul Smîrnov: la un lat de deget deasupra

marelui trohanter şi înapoia lui,− punctul Barthelemy: la unirea treimii externe

cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă antero-superioară cu extremitatea superioară a şanţului intero-fesier;

− zona situată deasupra liniei care uneşte spina iliacă posterioară cu marele trohanter;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ

Le: faţa externă a

coapsei, în treimea mijlocie,

faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂMn: materiale pentru

administrare parenterală + ace intramusculare lungi de: 40, 50, 60, 70 mm, cu diametru 7/10, 8/10, 9/10, 10/10, bizou lung.

Pp:psihică: explicarea necesităţii

tehnicii;fizică: aşezarea în decubit

ventral, decubit lateral (mai rar), şezând.

Tehnica: după tehnica generală a administrării parenterale + se invită pacientul să-şi relaxeze musculatura;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂTehnica: prin palpare se determină grosimea

muşchiului pentru a putea aprecia adâncimea introducerii acului ± existenţa nodulilor;

se dezinfectează locul de elecţie cu un tampon cu alcool;

se întinde tegumentul între policele şi indexul sau mediusul mâinii stângi;

se înţeapă perpendicular pielea introducând acul 4 – 7 cm;

se aspiră; se injectează lent lichidul; după injectare se retrage acul brusc; se masează locul cu un tampon cu alcool.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ

Îu,R: conform etapelor generale.I.A.: atingerea nervului sciatic: durere intensă; paralizie prin lezarea nervului sciatic; hematom; supuraţie aseptică - dacă substanţele nu

sunt resorbite; ruperea acului; ± abcese, infecţii cu anaerobi, necroze

locale.! Respectarea măsurilor de asepsie şi

antisepsie.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARĂ!!! la poziţia acului în cazul administrării

de soluţii colorate – se verifică detaşând seringa;

în cazul administrării fierului polimaltozat injectarea se face strict intramuscular în triunghiul supero-extern al cadranului fesier (în cvadriceps la sugari şi copii mici), deplasând pielea înainte de a introduce acul, astfel încât după retragerea lui orificiul respectiv să fie acoperit de piele intactă, evitând refularea soluţiei (injecţie “în z”) .

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ= constă în introducerea medicamentului

direct în circulaţia sanguină prin puncţionarea unei vene.

Scop: diagnostic: administrare de substanţe de

contrast pentru examene radiologice;terapeutic: administrare de soluţii (excepţie

cele uleioase), pulberi dizolvate (antibiotice). Avantaje: asigură cea mai rapidă pătrundere a

medicamentului în organism;asigură cea mai rapidă instalare a efectului

dorit utilizată în caz de urgenţe;doza administrată poate fi controlată exact;poate fi transformată în administrare

continuă perfuzia;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂAvantaje: evită senzaţia de durere şi iritaţia produsă

de anumite substanţe;e utilizabilă când calea digestivă e

inaccesibilă (sau substanţele sunt distruse de sucurile digestive) sau în cazul substanţelor neabsorbabile pe alte căi.

Dezavantaje: necesită stăpânirea corectă a tehnicii şi o

anumită manualitate; toxicitate mai mare şi reacţii adverse mai

brutale;manifestări alergice (inclusiv şocul) mai

frecvente şi mai rapide;nu se poate folosi la cei cu fobie faţă de ace;poate produce alterări asupra imaginii

corporale mai ales la cei cu cateter central.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂI: soluţii izotone, hipertone. CI: substanţe uleioase.Le: venele epicraniene; venele jugulare (internă, externă); venele subclaviculare, venele

supraclaviculare; vena cefalică, vena bazilică, vena mediană; venele antebratului venele de pe faţa dorsală a mâinii; venele femurale; venele safene (mare şi mică); venele maleolare interne; reţeaua venoasă dorsală a piciorului.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂMn: materiale pentru administrarea

parenterală + 2 – 3 cu bizou scurt, branule.

Pp:psihică: explicarea necesităţii tehnicii;fizică: aşezarea în decubit dorsal.Tehnica: după tehnica generală a

administrării parenterale şi a puncţiei venoase +

se desface garoul încet şi se injectează soluţia lent;

se verifică periodic prin aspirare poziţia acului în venă;

se scoate acul cu seringa rapid, apăsând locul puncţiei cu tamponul cu alcool;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA INTRAVENOASĂ

Îu: conform puncţiei venoase, supraveghere.R: conform etapelor generale.• I.A.:locale:

embolii, flebite, dureri şi infiltraţii locale, hematom, necroză (injectare paravenoasă), ameţeli, lipotimie, colaps;

sistemice: senzaţie de uscăciune în faringe, valuri de căldură, şoc anafilactic, decompensări cardiace,.

! Repuncţionarea unei vene se face tot mai central.

!! Nu se efectuează injecţia în poziţie şezând.MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT

• seringa automată este un aparat (dispozitiv) de administrare îndelungată şi continuă a medicaţiei, pe cale i.v. şi s.c.

• Scop: terapeutic.• Av: menţinerea la un

nivel constant a medicamentului în sânge.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT

Indicaţii: imposibilitatea administrării orale; disfagie severă cauzată de carcinom al

cavităţii bucale şi/sau al faringelui; alterarea severă a stării generale; stare de conştienţă scăzută; complianţă

scăzută; absorbţie scăzută a medicamentelor la

nivelul tractului digestiv; controlul unor simptome severe care

necesită administrarea repetată; durere, vărsături, convulsii, agitaţie,

anxietate.Contraindicaţii medicamente iritante în administrarea s.c.:

diazepam, proclorperazină; incompatibilităţi medicamentoase.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT

Le: cele ale injecţiei subcutanate sau i.v

Mn: pentru administrarea pe cale i.v.; tubulatură pentru seringă,

heparină, solvent; seringi de 50 cm³ şi 2 cm³ şi ace; set “butterflex”: ac pentru

administrarea s.c. sau i.v. (branulă),

tub din plastic (asemănător tubului trusei de perfuzie) care se ataşează la ac (lung de 1 m) – sterile, de unică folosinţă;

comprese sterile, plasture sau bandă adezivă;

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT

T: respectă etapele cunoscute administrării s.c. şi i.v. + :

se aspiră substanţa; pentru s.c. acul sistemului “butterfly” se

inserează în treimea antero-superioară a coapsei;

sub ac se fixează o compresă din tifon a.î. să fie menţinut în contact cu tegumentul la 45°;

se formează o buclă din tubul de plastic al sistemului (se fixează cu banda adezivă);

se conectează tubulatura la robinet; se verifică funcţionalitatea pompei; se aşează seringa în aparatul de pompare; programarea ritmului de pompare (nr. de

picături/1’ sau de ml./1’, la 15 minute, la 30 minute etc.) conform prescripţiei.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT

A.I.: legate de medicamente:

inactivarea medicamentelor de către razele U.V. (se recomandă evitarea expunerii seringii la lumina solară şi folosirea husei de protecţie);

precipitarea/cristalizarea medicamentelor din rezervorul seringii (se evită incompatibilităţile medicamentoase);

!!! nu se administrează soluţiile precipitate; legate de seringa automată:

perturbarea funcţionării seringii de către emisiile electromagnetice;

!! se evită contactul cu apa; legate de locul de elecţie: durere, edem.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTOMAT

!!! alternarea periodică (la maxim 3 zile) a

locurilor de elecţie; folosirea unei canule din plastic în locul

acului; diluarea medicamentelor cu o cantitatea

mai mare de solvent; verificarea la 2 – 4 ore a seringii automate; supravegherea tegumentului la locul

inserării; urmărirea efectului medicaţiei prescrise pe

seringa automată.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.