Adler Alfred_Cunoasterea Omului

7/23/2019 Adler Alfred_Cunoasterea Omului.

http://slidepdf.com/reader/full/adler-alfredcunoasterea-omului 1/128

Coordonatorul colecţiei: dr. LEONARD GAVRILIU Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

ISN !"#$!"%%!$$%

MICA BIBLIOTECĂ DE PSIHOLOGIE

AL'RED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

(raducere) *tudiu introducti+ ,i note de dr. LEONARD GAVRILIU

EDI(URA IRI -!!Coperta reproduce: Sal+ador Dali) Autoportret moale cu slănină prăjită, -!-

(raducere dup/ +olu0ulAl1red Adler) Menschenkentnnis, Ra*c2er Verla3) 'i*c2er uc2erci.4uric2) -!



CUPRINS

Studiu introductiv Alfred Adler – o revanşă a socialului asupra biologismului freudian 5Dr. LeonardGa+riliu6 ....................................................................................."

Cuvânt înainte #!Partea enera!" !ntroducerelCa#ito!u! I"ia#a psihică a omului 5l. Noţiunea de p*i2ic ,i condiţia +ieţii p*i2ice7 %. 'uncţia or3anului p*i2ic7 #.'inalitatea 8n +iaţa p*i2ic/6 9.................................................................................. l

Ca#ito!u! II $sen#a socială a vie#ii psihice 5l. Ade+/rul a;*olut7 %. Nece*itatea +ieţii 8n co0un7 #. Securitate ,iadaptare7 . Senti0entul de co0uniune *ocial/6................................................................................. !

Ca#ito!u! IIICopilul şi societatea 5l. Situaţia *u3arului7 %. In1luenţa di1icult/ţilor7 #. O0ul ca 1iinţ/ *ocial/6.............

Ca#ito!u! I$ Amprentele lumii e%terioare 5l. Generalit/ţi pri+ind concepţia de*pre lu0e7 %. Ele0entele de<+olt/riiconcepţiei de*pre lu0e: a6 =ercepţiile7 ;6 A0intirile7 c6 Repre<ent/rile7 #. 'ante<ia7 . Vi*ele53eneralit/ţi67 . (ran*punerea a1ecti+/ &$infiihlung'( . In1luenţa o0ului a*upra celorlalţi 52ipno<a ,i*u3e*tia6 ......................................................................................."

Ca#ito!u! $)entimentul de inferioritate şi tendin#a de a se impune 5l. Situaţia din pri0a copil/rie7 %. Co0pen*area*enti0entului de in1erioritate7 a*piraţia de a *e pune 8n +aloare ,i de a do;>ndi *uperioritatea7 #. Liniadirectoare ,i concepţia de*pre lu0e6 .......................................................................................!

Ca#ito!u! $I *regătirea pentru via#ă 5 l . ?ocul7 %. Atenţia ,i di*tra3erea ei7 #. Del/*area ,iuitarea7 . Incon,tientul7 . Vi*ele7 . Aptitudini) talent6 ......................................... ll#

Ca#ito!u! $II +ela#iile dintre se%e 5l. Di+i<iunea 0uncii ,i cele dou/ *e@e7 %. Supre0aţia ;/r;atului 8n ci+ili<aţiaactual/7 #. =reudecata in1eriorit/ţii 1e0eii7 . 'u3a de rolul de 1e0eie7 . (en*iunea dintre cele dou/*e@e7 . Bncercare de re1or0/6 ................................................................... l#

Ca#ito!u! $III ra#i şi surori l

Caractero!oieCa#ito!u! I -eneralită#i 5l. E*enţa caracterului ,i 1or0area *a7 %. I0portanţa *enti0entului deco0uniune *ocial/ pentru de<+oltarea caracterului7 #. Direcţii ale de<+olt/rii caracterului7 . Deli0it/ri1aţ/ de +ec2ea ,coal/ p*i2olo3ic/7 . (e0pera0entele ,i *ecreţia endocrin/7 . Recapitulare6......... l

Ca#ito!u! II .răsături de caracter de natură agresivă 5l. Vanitatea7 %. Gelo<ia7 #. In+idia7 . A+ariţia7 .



Ura6 ............. l!l

Ca#ito!u! III .răsături de caracter de natură neagresivă 5l. I<olarea7 % An3oa*a7 #. La,itatea7 .I0pul*ii ne8n1r>nate) ca e@pre*ie a unei adapt/ri de1iciente6........................%%

Ca#ito!u! I$ Alte forme de e%presie ale caracterului 5l. Voio,ia7 %. Moduri de 3>ndire ,i de e@pri0are7

#. Atitudinea ,col/rea*c/7 . Oa0eni cu principii ,i pedanţi7 . Su;ordonarea7 . In1atuarea7". Su*cepti;ilitatea7 . G2inioni,ti ,i pie<e$rele 7 !. Reli3io<itatea6 ..................................................%

Ca#ito!u! $ Afectele 5A. A1ecte di*ociante: l. M>nia7 %. (ri*teţea7 #. 'olo*irea a;u<i+/ a a1ectelor7 .De<3u*tul7 . 'rica 5*pai0a67 . A1ecte a*ociante: l. ucuria7 %. Co0pa*iunea7 #. Ru,inea6 .......... %l

Ane%" /bserva#ii generale privind educa#ia... %% Cuvânt de încheiere ... % !ndice de nume . . . %"l

STUDIU INTRODUCTI$

AL&RED ADLER ' O RE$ANŞĂA SOCIALULUI ASUPRA BIOLOGISMULUI &REUDIAN

De o;icei nu0ele lui Al1red Adler e*te a*ociat cu p*i2anali<a) care pentru 0ulţi nu e*te de conceput 1/r/1ai0o*ul ei triu0+irat: 'reud) Adler) ?un3F. Bn realitate 8n*/ a0;iţio*ul concet/ţean al p/rintelui le3iti0al p*i2anali<ei nu a 1o*t 0ai 0ult dec>t unul din e1e0erii to+ar/,i de dru0F ai lui Si30und 'reud)1/r/ a 1i ,i un p*i2anali*t 8n ade+/ratul 8nţele* al cu+>ntului) cu toate c/ 8ntr$o +re0e a 8ndeplinit1uncţia de pre,edinte al A*ociaţiei =*i2analitice din Viena. Adler 0never practised ps1choanal1sis2 &0nua practicat niciodată psihanali3a4', *u*ţin apodictic) pe drept cu+>nt) ?. =. C2aplin ,i (. S. raHiec -.'reud 8n*u,i *$a +/<ut o;li3at */ 1ac/ preci<area c/ Adler 0nu are nimic comun cu psihanali3a45 , c/ ela a+ut 8nc/ de la 8nceput propriul */u *i*te0F) doctrina *a) pe care 8ncerca */ o *u;*tituie p*i2anali<ei) atunci c>nd nu 8ncerca */$,i re+endice idei 0ani1e*t 1reudiene) *tr/duindu$*e */ letra+e*tea*c/ 8ntr$o ter0inolo3ie di1erit/.Ade+/rul e*te c/ p*i2olo3ia indi+idual/F pro1e*at/ de Al1red Adler # nu *e 8ncadrea</ ,i nici nu *$ar putea 8ncadra 8n p*i2anali</) nici ca teorie) nici ca practic/) a,a cu0 lucrul e*te 8n ;un/ 0/*ur/ po*i;ilcu p*i2olo3ia analitic/F a lui Carl Gu*ta+ ?un3. Dar cu0 concepţia lui Adler *$a de<+oltat paralel cu p*i2anali<a) *ta;ilind cu acea*ta ,i rele+ante puncte de contact) ea poate 1i con*iderat/ 1oarte ;ine drept oconcepţie parapsihanalitică, cuno*c>ndu$*e c/ eti0onul paraF 8n*ea0n/ 8n 3rece,te 8n a1ar/F *au pel>n3/F) +ecinF. Ne pute0 per0ite) a,adar) */ include0 8n parapsihanaliză 5ter0en care e@clude oricetan3enţ/ cu a,a$nu0ita parapsihologie, di*ciplin/ care 8,i recla0/ drept o;iect de cercetare 1eno0enele p*i2ice paranor0aleF6 pe toţi cei care do+ede*c) 8ntr$un 1el *au altul) raporturi de +ecin/tate cu1reudi*0ul) ace*te raporturi 5de o;icei rele6 put>nd 0er3e p>n/ la o antite</ net e@pri0at/) cu0 e*teca<ul lui Al1red Adler ,i al adepţilor */i 5Cari 'urt0iiller) Er0in Je@;er3) 'erdinand irn;au0)Art2ur Kolu;) Ern*t ?a2n) Ida LoH) Otto au*) Sop2ie La<ar*1eld) Al1red Appelt ,i 0ulţi alţii6 *aual lui Ro3er Mucc2ielli) care) culti+>nd la 8nceput cu de<in+oltur/ te<e p*i2analitice) la un 0o0entdat a trecut 8n opo<iţie) 1/c>nd c2iar e@ce* de <el 8n acea*t/ direcţie. =arap*i2anali</F *e do+ede,te ,i socioanali3a lui ?aco; L. Moreno) care i$a ,i 1o*t ele+ lui 'reud la Viena) 8nainte de a e0i3ra 8nA0erica. Moreno nu *cap/ nici o oca<ie de a$,i re+endica 0eritul in+er*/rii te2nicii p*i2analiticeF)1aptul de a 1i ter0inat cu era +er;al/F *i0;oli<at/ de di+anul 1reudianF) *pre a orienta per*onalitatea total/F a pacientului *pre acţiunea *pontan/) pe care el o con*ider/ 0ult 0ai 3r/itoare



,i 0ai e1icient/ 8n plan p*i2oterapeutic. 0"echiul divan psihanalitic *crie ?. L. Moreno a fostîndepărtat în favoarea teatrului spontaneită#ii Acest teatru îi oferă pacientului nostru posibilită#i noiCând stătea întins pe divan şi i se întâmpla să se gândească la mama sau la sora sa, vorbea despre ele,asta era tot ce putea face în po3i#ia culcat 6ar datorită noului vehicul, mama şi sora pot să apară pe scenă, să ac#ione3e, să7şi joace propriul rol, în timp ce toată lumea are putin#a să asiste larepre3enta#ie48 E*te ceea ce a<i *e cunoa,te *u; nu0ele de p*i2odra0aF lui Moreno) ace*ta 1iind)

al/turi de Adler) cel 0ai nota;il parap*i2anali*t) de*i3ur 8n 1elul */u.A,a cu0 de*pre 'reud *$a *pu* c/ a de*coperit co0ple@ul lui OedipF pentru c/ el 8n*u,i a a+ut o 0a0/cu dou/ decenii 0ai t>n/r/ dec>t tat/l */u ,i a cre*cut 8ntr$o 1a0ilie 8n care el era unc2i al unor per*oane0ai 8n +>r*t/ dec>t d>n*ul 5copiii unora dintre 1raţii */i +itre3i6) tot a,a de*coperirea lui Adler pri+indin1erioritatea con*tituţional/ a unor or3ane) care de<+olt/ 8n *upra*tructura p*i2ic/ un *enti0ent dein1erioritateF declan,ator al luptei pentru o;ţinerea *uperiorit/ţii) a 1o*t pu*/ pe *ea0a de1icienţeloror3anice ale autorului) e@plicaţie pe care el) de alt1el) o autori<ea</. Adler a 1o*t) 8ntr$ade+/r) un copil1ira+) ra2itic) pe*te 0/*ur/ de ;oln/+icio*) a,a 8nc>t 8n 0intea lui *$a 8n1iripat 8nc/ din copil/rie 3>ndulde a *e 1ace 0edic pentru a 0lupta contra mor#ii49 Dar nu nu0ai in1eriorit/ţileF 1i<ice l$au *ti0ulat laco0pen*/riF a0;iţioa*e) ci ,i unele con*iderente de ordin *piritual. La liceu) de e@e0plu) 1iind 1oarte*la; la 0ate0atic/) tat/l */u -$a o;li3at */ repete cla*a) 8n ciuda reco0and/rii unui pro1e*or care$l*1/tuia */$,i dea 1iul ucenic la o croitorie. 06acă tata – *pune Adler ar fi ascultat de pova#a profesorului, aş fi devenit probabil un bun croitor, dar toată via#a aş fi cre3ut că anumi#i oameni au cuadevărat :darul; matematicii4< Repet>nd cla*a) ele+ul nedotatF a de+enit cel 0ai ;un 0ate0atician.Ale3>nd e@e0ple care */ ilu*tre<e teoria *a a *enti0entului de in1erioritateF ,i a co0pen*/riiF*u;*ec+ente 5,i c2iar a *upra$co0pen*/riiF6) Adler pare a *e a,e<a 8n co0pania unor cele;rit/ţi caKo0er) De0o*tene) Milton) eet2o+en) S0etana) Do*toe+*i) *au Anette eller0ann) =aa+o Nur0ietc. De alt1el) de 'reud *e +a *epara 5o pri0/ tentati+/ a 1/cut ,i 8n -! 6 pentru c/ a+ea *en<aţia c/ 8ie*te *u;altern) pe c>nd el *e +oia) 8n incon,tientul */u) un *piritu* rectorF". Intuindu$i a0;iţiile) 'reud-$a 8n*c/unat pre,edinte al Societ/ţii p*i2analitice) dar Adler nu era o0ul care */ *e 0ulţu0ea*c/ cuco0pen*/riF 0inore. Bn -!-- el a iniţiat o 8ndr/<neaţ/ 0i,care *trate3ic/) redact>nd o acer;/ critic/ ateoriei *e@uali*te a +ieţii p*i2ice) critic/ 8n care) la drept +or;ind) atin3ea toc0ai punctele ne+ral3iceale p*i2anali<ei 1reudiene din acel ti0p.Un di*cipol al lui Adler a1ir0/) nu 1/r/ te0ei) c/ 8n pri0a carte de r/*unet a 0a3i*trului */u) )tudie =iber Minder>erligkeit von /rganen 5Jien) -!"6) pri0it/ cu ne8ncredere de 'reud) 0este con#inută în germene toată teoria adleriană4 =e de alt/ parte) Cli11ord Allen e*te de p/rere c/) din -!-#) c>nd ae@pu* un 1el de ta;l/ de le3iF a p*i2olo3iei indi+iduale) Adler 0nu a mai progresat nici măcar cu undeget în anii următori, iar la sfârşitul vie#ii sale, după un sfert de secol, predica e%act acelaşi lucru caîn ?@?4B Un alt adlerian o;*er+/ ,i el c/) 0în stilul fugilor lui ohann )ebastian Dach, Adler reiaadesea aceeaşi idee sub forme diferite4@ Dorind cu tot dinadin*ul */ pun/ un 1unda0ent dene<druncinatF concepţiei *ale) nu e*te de 0irare c/ nu de puţine ori Adler *i0pli1ica ,i do30ati<a)r/0>n>nd pri<onierul propriilor *ale li0ite ,i recur3>nd) 0ai 0ult dec>t *$ar putea crede) la *peculaţii0eta1i<ice. 0/ idee citi0 8n 6er)inn des =ebens, Jien) -!## P) un sentiment sau o ac#iune nu vor ficonsiderate juste decât dacă ele sunt astfel sub specie aeternitatis4?E.=e c>nd 'reud a preluat de la Niet<*c2e 0ai ale* ideea pri0atului *e@ualit/ţii ,i a1ecti+it/ţii) ca ,iconceptul de re1ulare) Adler ,i$a a@at concepţia pe teoria niet<*c2eean/ a +oinţei de putereF &Fille 3ur Macht', adapt>nd$o la propria *a teorie a c/ut/rii o;*tinate a *uperiorit/ţii ,i a a,a$<i*ului prote*t+iril caracteri*tic 1e0eilor care nu$,i accept/ condiţia de in1erioritate) nici *u; raport ;iolo3ic) nici*u; raport *ocial. "oin#a de putere şi voin#a de a se face remarcat ale lui Giet3sche *crie el 8n /berden Gervosen Character – e%primă în fond acelaşi lucru ca şi concep#ia noastră care, pe de altă parte, se apropie de aceea a lui ere şi de a câtorva autori mai vechi, după care sentimentul de plăcere ar fie%presia unui sentiment de putere, în vreme ce sentimentul de neplăcere ar decurge dintr7un sentiment de neputin#ă2 ?? La ace*tea *e adau3/ in1luenţa 1icţionali*0ului lui Kan* Vai2in3er. Ar/t>ndc/) departe de a *ta;ili 8ntre 1eno0enele lu0ii opo<iţii ri3ide) o0ul */n/to* 8ncearc/ 0ai de3ra;/ */$,i



deta,e<e 3>ndirea ,i acti+itatea de o linie de orientare ireal/F) con1or0>ndu$le realit/ţii) le3ilor ,ie@i3enţelor ace*teia ,i *er+indu$*e de 1icţiuni doar ca punct de plecare co0od 8n a;ordarea realit/ţii ,i+ieţii) pe c>nd ne+roticul) di0potri+/) *e a3aţ/ de 1icţiuni ca 8necatul de un 1ir de pai) re1/c>ndu$le) iar p*i2oticul 0er3e ,i 0ai departe) 1/c>nd din 1icţiuni 1orţe antropo0or1ice ire<i*ti;ile 5Acţionea</ ca,i cu0 ai 1i *ortit pier</rii) ca ,i cu0 ai 1i cel 0ai tare) ca ,i cu0 ai 1i cel 0ai du,0/nitF etc.6) Adler*u;linia</: 0)imbolul, ca0odu* dicendi) domină limbajul şi gândirea noastră 6ar nevroticul îl ia ca

literă de evanghelie, iar psihoticul caută să7i confere o e%isten#ă reală Acesta este punctul de vedere pe care îl sus#in eu şi asupra căruia insist în toate lucrările mele referitoare la nevrotici Hi numai printr7o fericită întâmplare am luat cunoştin#ă de cartea genială a lui "aihinger, Die =2ilo*op2ie der Al*O; &?@??', în care autorul arată valoarea pe care o repre3intă în gândirea ştiin#ifică acele construc#iiintelectuale care de mult mi7au devenit familiare prin studierea nevro3elor4?Dar nu nu0ai ne+roticul) ci 8n 3eneral orice o0 are) potri+it concepţiei adleriene) tendinţa de a$,i di*i0ula*enti0entul de in1erioritate 8nd/r/tul unor 1icţiuni ca puterea) actele de r/<;unare i0a3inare) tr/irea interioar/ a unor *ati*1acţii +i*ate etc. 'icţionali*0ul lui Vai2in3er 8i +a *er+i lui Adler 8n *pecial lare*pin3erea deter0ini*0ului cau<al pe care 8l pro0o+a 'reud ,i c/ruia 8i +a opune un 1inali*0contradictoriu. Jil2el0 Dilt2e pare) de a*e0enea) */$,i 1i e@ercitat in1luenţa a*upra lui Adler) din0o0ent ce +edea 8n +iaţa p*i2ic/ un torent continuu) con*t>nd din acte de +oinţ/ orientate teleolo3ic)de 1apt indeter0ina;ile.Se i0pune */ e@a0in/0) 8n cele ce ur0ea</) unele a*pecte contro+er*ate pri+ind p*i2olo3iaindi+idual/) opera de p*i2olo3 ,i de practician a lui Adler 8n do0eniul curei p*i2oterapeutice *au pur,i *i0plu 8n do0eniul de0er*urilor p*i2opeda3o3ice) ,tiut 1iind c/ din anul -!% el a luat contact cuIn*titutul peda3o3ic din Viena) unde 0ai t>r<iu a ţinut o *uit/ de prele3eri 8n care 8,i propunea */de0on*tre<e po*i;ilitatea aplic/rii concepţiei *ale 8n educarea ,colarilor$pro;le0/.

1. (PSIHOLOGIA INDI$IDUALĂ) ŞI INCONŞTIENTUL*

De 8ndat/ ce 'reud a e0i* p/rerea c/ 8n lucrarea lui Adler /ber den Gervosen Character incon,tientulapare doar 0ca o curio3itate psihologică2, 1/r/ nici o le3/tur/ cu an*a0;lul 0sistemului2 adlerian?8 , ,ic/) de alt1el) Adler era prea puţin apt */ opere<e cu 0aterialele 1urni<ate de incon,tient) ade*ea a 1o*t

pu*/ la 8ndoial/ di0en*iunea a;i*al/ a p*i2olo3iei indi+iduale. Cli11ord Allen +a a1ir0a cate3oric c/dac/ Adler 0recunoaşte inconştientul &pe când, #inând cont de opera sa, nu pare s7o fi făcut', aceasta nuînseamnă, pentru el, nimic2 ?9 En3le<ul e*te de p/rere c/ p*i2olo3ia lui Adler e*te e*enţial0ente oegopsihologie, adic/ un *tudiu al proce*elor p*i2ice con,tiente) 1ondatorului p*i2olo3iei indi+iduale1iindu$i indi1erent dac/ un 1eno0en p*i2ic e*te con,tient *au nu-.A*erţiunile de ace*t 1el pot */ deconcerte<e) 8ndeo*e;i atunci c>nd *unt 1/cute *u; *e0n/tura unorautorit/ţi. Se pare totu,i c/ p*i2iatrul en3le< cunoa,te concepţia adlerian/ 0ai 0ult din c/rţile lui Er0in Je@;er3) unul dintre di*cipolii de 0arc/ ai teoreticianului co0ple@ului de in1erioritate) pe care 8lcitea</ 0ult 0ai 1rec+ent dec>t pe Adler) cu toate c/ *e re1er/ la opera ace*tuia din ur0/.Dat 1iind c/ 8n r>ndul adlerienilor *e +/dea o 1la3rant/ lip*/ de unani0itate 8n a$l con*idera pe Adlerun p*i2olo3 a;i*al autentic &0.iefenps1chologe2') pro;le0a a con*tituit te0a 3eneral/ de de<;atere a

Con1erinţei Uniunii Internaţionale pentru =*i2olo3ic Indi+idual/) ale c/rei lucr/ri *$au de*1/,urat 8nOlanda 8n anul -!-". A;*tracţie 1/c>nd de conclu<iile ace*tei con1erinţe) *e cu+ine */ ar/t/0 c/ 8n Menschenkenntnis, carte alc/tuit/ pe ;a<a unei lar3i *erii de prele3eri ţinute dup/ pri0ul r/<;oi0ondial la Uni+er*itatea popular/ din Viena) audiate nu nu0ai de 0arele pu;lic) ci ,i de *tudenţi) prele3eri 8n care Adler ur0/rea */$,i e@pun/ c>t 0ai clar ,i e@act concepţia) el ad0ite 8n 0od e@plicite@i*tenţa ,i 1uncţiile incon,tientului) conte*t>nd c2iar ,i atenţiei 5pri+it/ 8ndeo;,te drept e@pre*ia cea0ai pur/ a actului con,tient6 caracterul ei de proce* p*i2ic propriu con,tiinţei. 0Cu toate că *crie el aten#ia conştientă se ob#ine, într7o anumită măsură, prin constrângere, for#a propulsivă a aten#iei nure3idă în conştiin#ă, ci în interes, iar acesta #ine în cea mai mare parte de sfera inconştientului Acestaeste în întregul său un produs ai organului psihic, şi, totodată, cel mai puternic factor al vie#ii psihice Aici sunt de căutat şi de găsit for#ele care configurea3ă linia de mişcare a omului, planul său



&inconştient' de via#ă4?B , 8n con,tiinţ/ ne 0ai *pune Adler a*t1el de 1orţe 0oti+aţionale nu *untdec>t re1lectarea incon,tientului. Vanito*ul) 1ri+olul) de cele 0ai 0ulte ori 2a;ar n$au c/ *unt cu0*unt. Vanitatea) 1ri+olitatea nu 8n*ea0n/ ,i con,tiinţa +anit/ţii ,i 1ri+olit/ţii. E@i*t/ indi+ind tot ceea ce 1ace el i<+or/,te din e3oi*0 etc. A,adar *crie Adler mul#i oamenide3voltă în ei for#e care intră în ac#iune fără ştirea lor Aceste for#e ale inconştientului influen#ea3ă

via#a oamenilor şi, dacă nu vor fi identificate, vor duce la urmări grave In asemenea ca3 a fostdescris de 6ostoevski în romanul său Idiotul) într7o manieră care nu conteneşte să suscite admira#ia psihologilor $ste episodul în care o doamnă, cu oca3ia unei reuniuni de societate, îi spune unui prin#, personajul principal al romanului, pe un ton cam răutăcios, să bage de seamă să nu cumva să răstoarnevasul chine3esc de valoare din apropierea sa( la care el dă asigurări că va fi atent Câteva minute maitâr3iu însă vasul 3ăcea fărâme pe podea Gimeni din cei care au asistat la scenă nu a vă3ut în ea unefect al ha3ardului, ci un act absolut logic, generat de întregul caracter al acestui om, care se sim#ise jignit de cuvintele doamnei2 ?@Bn /ber den Gervosen Character, at>t recunoa,terea ca atare) c>t ,i ponderea acordat/ incon,tientului 8n+iaţa p*i2ic/ *unt 8n a1ar/ de orice 8ndoial/. 0Chiar omul sănătos – citi0 aici ar trebui să renun#e la speran#a de a se orienta în lume, dacă nu ar introduce fic#iuni în imaginea pe care şi7o face desprelume şi propria via#ă Am şi vă3ut că aceste fic#iuni se sprijină pe e%perien#e vechi &:regresiune;', înmomentele de nelinişte şi de nesiguran#ă ele se manifestă ca o putere deosebită, devenind imperativeale credin#ei, idealului, liberului7arbitru Jn afara acestor momente, ele ac#ionea3ă în surdină, îninconştient, ca toate mecanismele psihice pentru care ele nu constituie decât imagini verbale2 5E J n *ra%is und .heorie der !ndividualps1chologie, re1erindu$*e la incon,tient ,i 8ntr$un capitol di*tinct54ur Rolle de* Un;eHu**ten in der Neuro*e6) Adler ad0ite c/ nu0ai e@i*tenţa di0en*iunii a;i*ale a per*onalit/ţii 1ace po*i;ile co0porta0entele ne+rotice ,i p*i2otice) planul de +iaţ/ al indi+idului*tructur>ndu$*e 8n incon,tientul ace*tuia. =re1aţ>nd +er*iunea 8n li0;a en3le</ a ace*tei i0portante*crieri) el 1ace rele+anta preci<are c/ incon,tientul *e 0ani1e*t/ 8n 0neputin#a pacientului de a7şiîn#elege impulsurile în raport cu mediul social în care trăieşte45? De unde ,i cerinţa de ;a</ a p*i2oterapiei 5ca ,i la 'reud6 de a aduce 8n conul de lu0in/ al con,tiinţei 0on,trii 3eneraţi deincon,tient) pentru a$i ani2ila: 0*sihoterapia poate să înceapă aici prin aducerea în conştiin#ă a ideiidirectoare de e%agerare a propriei importan#e, făcând prin aceasta imposibilă influen#a sa asupra vie#iiactive2 55E*te li0pede c/ Adler pro1e*ea</ o (ie1enp*c2olo3ie) 1iind c2iar 8ncredinţat c/ a *a e*te 0aipro1und/ dec>t altele) pe care le catalo32ea</ drept *uper1iciale%#. Ne1/c>nd parad/ de ter0enul(incon+tient,- el 8l *u;8nţele3e 8n 0aoritatea te@telor *ale) d>ndu$i i0portanţa de ri3oare.

.* DE CE (PSIHOLOGIE INDI$IDUALĂ/,

Nea+i<aţii *unt i0ediat tentaţi */ cread/ c/ o a*e0enea p*i2olo3ie pune accentul pe indi+idul caindi+id) 1iind un 1el de antite</ la ceea ce repre<int/ p*i2olo3ia *ocial/. 0Chiar şi cuvântul germanIndi+idual p*c2olo3ie *crie Madelaine Gan< dă uşor loc la interpretări greşite, căci eşti înclinat săîn#elegi prin aceasta o psihologie care s7ar aplica individului Jn realitate însă trebuie să ne referim la sensul etimologic al cuvântului 5indi+iduere6. Jn acest fel câmpul ei de aplicare devine mult maiîntins $ste vorba de o psihologie a unui :tot indivi3ibil; şi care se raportea3ă în acelaşi timp laindividul în sine şi la rela#ia sa cu comunitatea2 58 Iat/$ne) prin ur0are) toc0ai la polul opu* *en*ului*u3erat de *i0pla percepere a ter0enului p*i2olo3ie indi+idual/. Bntr$ade+/r) dac/ cite,ti c/rţile luiAdler) ai din ce 8n ce 0ai 0ult i0pre*ia c/ di*ciplina culti+at/ de el e*te sociopsihologia0Cercetarea de psihologie individuală +a *u;linia el 8n pre1aţa la pri0a ediţie a lucr/rii *ra%is un.heorie der !ndividualps1chologie caută să ob#ină o aprofundare a cunoaşterii omului, posibilă doar prin în#elegerea po3i#iei individului fa#ă de misiunea sa socială distinctă2 59 Scopul 0/rturi*it al opereilui Adler e*te acela de a 1ace ca oa0enii */ nu 0ai treac/ unii pe l>n3/ alţii ca ni,te 0onade etan,e)+or;indu$,i 1/r/ a putea *ta;ili reale puncte de contact ,i co0unicare) cu0 *e 8nt>0pl/ ade*ea) nu



nu0ai 8n 0ediile +a*te ale *ociet/ţii) ci ,i 8n 3rupurile re*tr>n*e) de ordinul 1a0iliei. 0Cunoaştereaomului – arat/ Adler comportă însă încă o latură, la fel de importantă, repre3entată de aşa7numitulaspect social al acesteia $ste neîndoielnic faptul că oamenii s7ar comporta mai bine unii fa#ă de al#ii,că ei s7ar apropia mai mult dacă s7ar în#elege mai bine unii pe al#ii Această posibilitate de inducereîn eroare constituie un pericol imens pentru societate Acest pericol trebuie să7l demonstrăm noicolaboratorilor noştri, pe care vrem să7i ini#iem într7ale vie#ii $i trebuie să devină capabili să

recunoască tot ce este inconştient în via#ă, toate deghi3ările, disimulările, şiretlicurile şi perfidiile, spre a7i putea averti3a pe cei pândi#i de asemenea primejdii şi a le veni în ajutor Gumai cunoaştereaomului, conştient practicată, ne va sluji în acest sens2 5< P0i1o!oia ad!erian" 8,i ane@ea</) 8n con*ecinţ/)o etică ,i o pedagogie, are 8n +edere o ta;l/ de +alori 0orale ,i 8,i propune */$i a*i3ure pro0o+area.Ca psihologie a%iologică şi pedagogică &0einer Art von ărt3lichen *ădagogik2K un *oi de peda3o3ie0edical/ o +a nu0i 'reud6%") p*i2olo3ia indi+idual/ +a con*idera c/ at>t ca<urile di1icile din punct de+edere educaţional) c>t ,i cele di1icile din punct de +edere p*i2oterapeutic au un *in3ur re0ediu +ala;il)cu caracter uni+er*al) de3voltarea sentimentului de comuniune socială, iar la *cara 0a@i0/ de3voltarea sentimentului cosmicită#ii omului 0A căuta sensul vie#ii *crie el nu are valoare şiimportan#ă decât dacă se #ine cont de sistemul de rela#ie om7cosmos $ste uşor de în#eles că cosmosul dispune în această rela#ie de o putere creatoare Cosmosul este, ca să spunem a,a) tatăl întregii vie#i !ar via#a în totalitatea ei este în luptă continuă pentru satisfacerea e%igen#elor cosmosului2 5BA,adar) p*i2olo3ia indi+idual/ nu *e 0/r3ine,te la *tudiul indi+idului ca entitate *ocial/) ci *e e@tindelar3 la *ocietate) de1inind o0ul ca 1iinţ/ e0ina0ente *ocial/) ani0at/ de un sentiment înnăscut decomuniune umană5@ , pentru ca 8n cele din ur0/ acea*t/ p*i2olo3ie */$l pri+ea*c/ pe o0 ca 1iinţ/co*0ic/) a+>nd de 8ndeplinit un rol 8n Co*0o*. 0)entimentul solidarită#ii, al comuniunii sociale, esteimplantat de natură în sufletul copilului şi nu părăseşte individul decât sub ac#iunea celor mai gravemaladii ale vie#ii psihice 6e7a lungul întregii vie#i, acest sentiment este nuan#at, se restrânge sau seamplifică, în ca3urile favorabile depăşind cercul membrilor familiei, spre a cuprinde tribul, poporul,umanitatea *oate să depăşească chiar şi aceste limite şi să iradie3e asupra animalelor, plantelor saua altor obiecte, neînsufle#ite, cuprin3ând în cele din urmă cosmosul universal2 E'reud are dreptate c>nd denunţ/ pla3iatele ade*ea a;il tra+e*tite ale lui Adler: ace*t *enti0ent alco0uniunii *ociale) nati+) care 8i une,te pe oa0eni 8ntre ei ,i 8ntrea3a u0anitate cu in1initul co*0ic) nue*te altce+a dec>t Ero*$ul 1reudian) un alter e3o al libidoului universal =e de alt/ parte 8n*/ prinp*i2olo3ia indi+idual/ adlerian/ *ocialul 8,i ia o *pectaculoa*/ re+an,/ a*upra ;iolo3i*0ului1reudian) a*pect 0ini0ali<at de 'reud la un 0o0ent dat#-. Repun>nd 8n drepturi di0en*iunea *ocial/de1initorie a o0ului) p*i2olo3ia indi+idual/ aduce p*i2anali<ei <i*e ortodo@e un a0enda0entcapital) care *$a do+edit ulterior per1ect a*i0ila;il de c/tre o concepţie care) oricu0) ori de c>te ori a1o*t *o0at/) nu a e<itat */$,i le3iti0e<e 1unda0entele *ociale.

2* (COMPLE3UL DE IN&ERIORITATE) LA SCARĂ MONDIALĂ*

0)entimentul de inferioritate şi comple%ul de inferioritate aceste concepte fundamentale ale psihologiei individuale, care altădată, asemenea protestului viril, îi făceau pe psihanalişti să vadă negru

înaintea ochilor sunt astă3i 5con*tat/ Adler cu *ati*1acţie) n n' în întregime acceptate de reud45

Conceptele in+ocate *unt cu ade+/rat 1unda0entale pentru doctrina adlerian/) pentru care a 1i o08n*ea0n/ a a+ea un *enti0ent de in1erioritate) care cere o co0pen*are per0anent/##) le3ea +ieţii 1iindtriu01ul a*upra di1icult/ţilor. A0 ,i +/<ut) 8n linii 0ari) ce 8nţele3e Adler prin ace*tea. Senti0entul dein1erioritate) 3enerat de *e*i<area 5nu neap/rat con,tient/6 a in*u1icienţelor cut/rui *au cut/rui or3an)de+ine pentru indi+id un 1actor *ti0ulator al de<+olt/rii p*i2ice. A,a) de e@e0plu) *tra;i*0ul)ano0aliile de aco0odare ale or3anului +i<ual) 1oto1o;iile) 2ipoacu<iile) 0uti*0ul) lo3one+ro<a ,i altetul;ur/ri de +or;ire) incon+enientele or3anice ,i p*i2ice cau<ate de +e3etaţiile adenoide) a1ecţiunile1rec+ente ale or3anelor de *i0ţ) c/ilor re*piratorii ,i di3e*ti+e) 0al1or0aţiile ,i ur>ţenia) *e0nele peri1erice de de3enere*cent/ care tr/dea</ in1eriorit/ţi 0ai pro1unde) 2idroce1alia) ra2iti*0ul)ano0aliile *c2eletului 5*colio</) ci1o</) genu valgum *au gemi varum, pes varus *au pes valgus',



incontinenţa per*i*tent/ anal/ *au uretral/) +iciile de con1or0aţie ale or3anelor 3enitale) de1ecte alecordului) arterelor) ale 3landelor endocrine) ca ,i alte nenu0/rate ano0alii) pe *curt) e@i*tenţa unuior3an de1icitar ca 1or0/ ,i 1uncţie) 0impun traiectelor nervoase corespondente şi suprastructurii psihice un efort de natură să aducă din partea acesteia o compensa#ie, în ca3ul în care ea este posibilă,ca3 în care legăturile care ataşea3ă organul inferior de lumea e%terioară trebuie să7şi găsească oîntărire în suprastructură /rganului vi3ual atins de inferioritate originară îi corespunde o percep#ie

vi3uală e%acerbată

9

, un aparat digestiv atins de inferioritate va avea drept corolar o intensificare aactivită#ii psihice, în raport cu tot ceea ce priveşte sau are tangen#ă cu alimenta#ia( această intensificare se va transpune în lăcomie, poftă de câştig şi, prin intermediul echivalentului repre3entat de bani, sevor întări spiritul de economie şi avari#ia2 < Cu atari e@plicaţii *unte0 8n i0ediata +ecin/tate a p*i2anali<ei 1reudiene) c/ci) dup/ 'reud) copiiicare) ;un/oar/) 0u,c/ *>nul 0a0ei) ca adulţi de+in ni,te cert/reţi ,i *arca*tici) +e,nic 8n c/utare de*candaluri) pe c>nd cei 8nţ/rcaţi prea de+re0e +or de+eni ;eţi+i) 8ncerc>nd */ 8nlocuia*c/ cu alcoollaptele de care au 1o*t pri+aţi inte0pe*ti+. Bn aceea,i 0anier/ parap*i2analitic/) Adler +a *u*ţine c/8n pri+aţiunile ,i *en<aţiile de incon1ort din pri0ii ani ai copil/riei) 8n *enti0entul de in1erioritate alcopilului) 3enerat de i0aturitatea or3anelor *ale) de lip*a de independenţ/ 8n relaţiile cu p/rinţii etc.tre;uie c/utat punctul de plecare al unui anu0it nu0/r de tr/*/turi de caracter) 1oarte 3enerale) care 1acdin copil un indi+id a3re*i+) cu a0;iţia a1ir0/rii *uperiorit/ţii 1aţ/ de ceilalţi. 0Acest sentiment deinferioritate *peci1ic/ Adler este cau3a neastâmpărului copilului, a dorin#ei sale de ac#iune, de a juca diverse roluri, de a7şi măsura puterea cu al#ii, ca şi cau3a vi3iunilor sale anticipatoare privindviitorul, a pregătirilor sale pe plan fi3ic şi psihic în acest sens Jntreaga educabilitate a copiluluidepinde de acest sentiment de insuficien#ă 5In*u11icien<3e1ii2l6. Jn felul acesta viitorul devine pentruel o #ară a făgăduin#ei în ceea ce priveşte compensa#iile2 L Bnc/ din 1ra3ed/ copil/rie) printr$un proce* incon,tient) *e tra*ea</ liniile unui *til de +iaţ/) de re3ul/ in+aria;il) la ;a<a c/ruia *t/conceperea unui plan *ecret) ca ,i cu0 ar 1i +or;a de pre3/tirea unui act *u;+er*i+. 0.endin#ainfatigabilă spre superioritate încearcă să ascundă acest comple% &de inferioritate, nn' printr7uncomple% de superioritate care, întotdeauna în afara sentimentului de comuniune socială, #inteşte laaparen#a unei superiorită#i personale2 B Bn a*e0enea ca<uri *e i0pune ca *tilul de +iaţ/ */ 1ie0odi1icat radical) 8n *en*ul inte3r/rii *ociale a indi+idului de+iant) deoarece 0a fi om nu este doar un fel de a vorbi, ci a fi o parte dintr7un întreg, a te sim#i parte dintr7un întreg2 @ =>r32ia 0odi1ic/rii*tilului de +iaţ/ e*te 0ereu una ,i aceea,i) con*t>nd 8n con*olidarea *enti0entului de co0uniune *ocial/. (e2nolo3ia punerii 8n practic/ a ace*tei p>r32ii nu e*te de o;icei de*cri*/) ci nu0ai pre*cri*/.C2iar ,i *u1erinţe cu0 *unt ce1aleea ne+rotic/) 0i3rena) ne+ral3ia tri3e0enului ,i acce*ele epileptoide)acolo unde tul;ur/rile or3anice lip*e*c ne a*i3ur/ Adler 8n ulti0a *a carte +or putea 1i +indecate)c2iar ,i de1initi+) printr$o 0odi1icare a *tilului de +iaţ/) printr$o *c/dere a ten*iunii p*i2ice) printr$ol/r3ire a *enti0entului de co0uniune *ocial/) panaceul */u uni+er*al.Dar) *u*ţine pe de alt/ parte 8nte0eietorul p*i2olo3iei indi+iduale) nu nu0ai indi+idul ca atare) ci ,i*pecia u0an/ 8n 8ntre3ul ei *$a de<+oltat tot datorit/ *l/;iciunii *enti0entului de in1erioritate 1aţ/ decelelalte *pecii) co0pen*area *upre0/ a+>nd loc prin con*tituirea *ociet/ţii o0ene,ti. 0Jn ceea ce priveşte structura sa naturală *crie Adler omul este o fiin#ă inferioară 6ar această inferioritateconstitutivă, pe care şi7o conştienti3ea3ă ca pe un sentiment de neîmplinire şi de insecuritate,ac#ionea3ă permanent ca un stimulent în direc#ia descoperirii unei căi de adaptare la via#ă, unde să7şicree3e situa#ii în care să fie echilibrate de3avantajele po3i#iei omului în natură $ste vorba, în fond,tot despre organul psihic, care are capacitatea de a reali3a adaptarea şi securitatea2 8? Co0ple@ul dein1erioritate e*te a*t1el pre<entat ca un 1eno0en uni+er*al care a pre<idat 3ene<a o0enirii. 0-orila *crie el altunde+a P) căreia îi admirăm for#a, tigrul, cel mai redutabil dintre animale, nu au nevoie decomunitate /mul, dacă ni7l repre3entăm lipsit de toate binefacerile culturii, despuiat de toatemijloacele pe care i le7a procurat inteligen#a, ar fi fost pierdut încă din prima 3i, fără cooperare, în pădurea virgină /bserva#ia noastră ne duce şi mai departe Achi3i#iile cele mai pre#ioase ale omului i7au venit de la inferioritatea sa485



Caracterul parap*i2analitic al ace*tei *peculaţii de antropolo3ie e*te e+ident. Bn .otem şi .abu 5-!-#6)ala0;ic>nd o idee a lui DarHin) 'reud *e *tr/duie,te */ de0on*tre<e c/ la ori3inea unor 1eno0ene*ociale) 8n *pecial de*prinderea o0ului din 2oarda pri0iti+/) ar *ta co0ple@ul lui Oedip) 8n ti0p ceAdler pune 8ntre3ul Uni+er* *u; *t/p>nirea unui co0ple@ de in1erioritate pri0ordial) 8n ace*t de0er* ele*te de o per*e+erenţ/ care ade*ea 1ri<ea</ arti1iciul ,i *tridenţa. A*t1el) dintre copii) cadetul ar 1i ina0icul urat al principiilor ,i re3ulilor) un ad+er*ar al puterii *ta;ilite) pe care are tendinţa 0'o atace 8n orice

condiţii) 8n +ederea r/*turn/rii 8n 1a+oarea *a a raportului de 1orţe. Cri0inalitatea nu ar 1i dec>tre<ultatul e@2i;/rii *enti0entului de *uperioritate. =ro*tituţia ar 1i un 0iloc prin care 1e0eile) ani0atede pro+er;ialul prote*t +iril) 8i u0ile*c pe ;/r;aţi) care le *ocote*c in1erioare. Cu0 are loc acea*t/ parado@al/ u0ilireQ 'oarte *i0plu: pe c>nd ;/r;atul care *e *er+e,te de o pro*tituat/ crede a$,i do+edi*uperioritatea 1aţ/ de ea) 1e0eia 8l *toarce de ;ani ,i) 8n 1elul ace*ta) 8l de3radea</ la *tarea de 0ilocde *u;<i*tenţ/ 56 Nu0ai la do30aticii pan*e@uali*0ului *e 0ai pot 8nt>lni interpret/ri at>t de *iluite.

4* INDI$I5IBILITATE ŞI STRUCTURĂ*

Si*te0ul p*i2o$etico$peda3o3ic al lui Al1red Adler e*te lo3ic 5p>n/ la a;*urd 6 8n articulaţiile *alenu0ai dac/ *e are 8n +edere teoria co0ple@ului de in1erioritate. Bn re*t) contradicţiile cele 0aiele0entare a;und/. El *u*ţine) de e@e0plu) pe de o parte ideea indi+i<i;ilit/ţii per*onalit/ţii u0ane&individuus6) dar pe de alt/ parte nu e<it/ */ +or;ea*c/ la 1iecare pa* de*pre *tructura p*i2ic/ *aude*pre *tructura or3anului p*i2ic. Structur/ indi+i<i;il/ 8n*/ nu poate e@i*ta. Dac/ 0ate0aticieniiad0it) 8n lu0ea con*trucţiilor a;*tracte) 0ulţi0i co0pu*e dintr$un *in3ur ele0ent 5ca< 8n carecopula co0pu*e e*te o a;*urditate6 ,i 0ulţi0i +ide) 8n lu0ea real/ nu e@i*t/ ,i nu pot e@i*ta*i*te0e co0pu*e dintr$un *in3ur ele0ent) adic/ *tructurate ,i 8n acela,i ti0p indi+i<i;ile)8ntruc>t o*tructur/ pre*upune cel puţin dou/ ele0ente ,i raporturile dintre ele) er3odi+i<i;ilitatea ca ocon*ecinţ/ nu nu0ai lo3ic/) dar ,i ontolo3ic/. Un or3ani*0 u0an) de e@e0plu) 8,i poate continua +iaţa1/r/ apendice) 1/r/ *plin/) 1/r/ un rinic2i *au 1/r/ un pl/0>n) 1/r/ a0i3dale) 1/r/ oc2i) 1/r/ urec2i) 1/r/tu*patru 0e0;rele) de,i toate ace*tea *unt ele0ente 5,i nu toate apendiculare6 ale or3ani*0ului ca*tructur/ *i*te0ic/. Or3ani*0ul 8,i continu/ +iaţa ,i 8n ca<ul unor i0en*e lacune 8n *tructura p*i2icului) pro;a 1/c>ndu$ne$o e@i*tenţa idioţilor) de pild/) ni+elul cel 0ai de o* al de1icienţei 0intale. Bn*e,i ideileadleriene de in1erioritate a or3anelor ,i de co0pen*are$*upraco0pen*are pre*upun stări de structură şi transformări de structură, inclu*i+ ideea divi3ibilită#ii structurii, 8n ca<urile 8n care din *tilul de+iaţ/ tre;uie eli0inate ,i) ne a*i3ur/ Adler) de 1apt *e ,i aun3e la eli0inarea unor co0ponenteanti*ociale din concepţia de*pre lu0e ,i +iaţ/ a indi+idului ,i la 8nlocuirea unor tr/*/turi de caracter prin altele) 0ai con1or0e cu inte3rarea *ocial/.La drept +or;ind) ideea indi+i<i;ilit/ţii p*i2icului +ine 8n 1la3rant/ contradicţie cu opti0i*0ul peda3o3ic al ace*tui oculi*t con+ertit la p*i2olo3ie ,i p*i2oterapeutic/#. El nu nu0ai c/ nea3/ orice potenţial *au *u;*trat 8nn/*cut pentru tr/*/turile de caracter 5ceea ce) de*i3ur) e*te +eridic) dar 8ncontradicţie cu propria *a concepţie de*pre in1eriorit/ţi 8nn/*cute care) de 1apt) dup/ Adler) ardeter0ina caracterul ca tr/*/tur/ a per*onalit/ţii o0ului6 ) ci nea3/ ,i caracterul nati+ a ceea ce noinu0i0 tip de acti+itate ner+oa*/ *uperioar/ *au) 8n ter0enii p*i2olo3iei cla*ice) te0pera0ent) po*tul>nd di*locarea 1acil/ a ace*tora) trecerea 1/r/ di1icult/ţi in*ur0onta;ile de la un tip la altul) ca ,icu0 ar 1i +or;a de 8nlocuirea 0ecanic/ de tipuri de 0otoare 8n caro*eria unui auto0o;il. 0)eîntâmplă *crie el ca diferitele temperamente să se detaşe3e unul de altul 6e e%emplu, un copilcare la început este coleric va deveni mai târ3iu melancolic şi poate în cele din urmă flegmatic Jnlegătură cu sanguinicul trebuie să constatăm că în el se manifestă individul care, ca copil, a fost celmai pu#in e%pus să7şi e%ercite sentimentul de inferioritate, în care nu s7au produs câtuşi de pu#indeficien#e organice şi care n7a suferit de pe urma e%cita#iilor puternice, aşa încât s7a putut de3volta înlinişte, obişnuindu7se să iubească via#a şi să înainte3e în ea cu paşi siguri2 8< Dac/ ar 1i */ *e re*pecte8ntoc0ai 1unda0entele p*i2olo3iei indi+iduale adleriene) ar tre;ui) di0potri+/) */ *e tra3/ conclu<iac/ toţi *an3uinicii *unt *ortiţi */ de+in/ ni,te nulit/ţi) deoarece le lip*e,te i0;oldul 0a3ic al*enti0entului de in1erioritate.



(in<>nd) a,a cu0 ;ine o;*er+/ ?o*e1 Rattner) */ reduc/ rolul deter0ini*0ului ;iolo3ic ,i al eredit/ţii)*pre a 1ace c>t 0ai 0ult loc po*i;ilit/ţilor indi+iduale" 5ca ,i cu0 o +ocaţie) un dar) un ele0entnati+ nu ar con*titui 8n acela,i ti0p ,i o po*i;ilitate indi+idual/ 6) Adler *e an3aean/ la ur0/ peo cale di+er3ent/ 1aţ/ de propria *a cale) *priinindu$*e 8n 0od critic din punctul */u de +edere ,i pecuno*cuta lucrare a lui Erne*t ret*c20er) Charakter und .emperament 5-!%-6) 8n care *ede0on*trea</ relaţiile dintre te0pera0ent ,i *i*te0ul endocrin. Dar ace*t lucru 8l 1ace nu0ai pentru

c/ 3/*e,te din nou 0aterial apt */$i ilu*tre<e teoria co0ple@ului de in1erioritate. Dup/ ce ne arat/ c/tipurile *unt de o rar/ 1le@i;ilitate ,i c/) de e@e0plu) te0pera0entul 1le30atic nu e*te niciodat/altce+a dec>t o mască artificială2, 0o manieră de securi3are, un răspuns semnificativ la întrebările puse de via#ă2 şi c/) prin ur0are) cu 3reu *$ar putea ad0ite rolul *ecreţiilor endocrine 8n deter0inareate0pera0entului!) Adler *crie: 0Gu putem trece uşor peste această observa#ie semnificativă, chiardacă s7ar ajunge să se demonstre3e că au temperament flegmatic doar cei la care s7a dovedit otulburare patologică în secre#ia glandei tiroide Gu aceasta este esen#a fenomenului, ci avem de7a faceaici cu un întreg fascicul de cau3e şi de scopuri, cu un întreg comple% de func#iuni organice şi deinfluen#e e%terioare, care generea3ă mai întâi un sentiment de inferioritate organică, de unde pornescapoi tentativele individului, dintre care una poate fi protejarea, cu ajutorul unui temperament flegmatic, a sentimentului personalită#ii, împotriva le3ării acestuia Cu alte cuvinte, ne regăsim aici în fa#a unui tip despre care am mai discutat, numai că acum trebuie să specificăm că pe primul plan trecinferioritatea organică a glandei tiroide şi consecin#ele ei, inferioritate care determină situarea peopo3i#ie mai modestă în via#ă şi pe care acum încearcă să o compense3e printr7un artificiu psihic, cumeste nepăsarea2 9E Iar 0ai departe: 06at fiind apoi faptul că suntem obliga#i să admitem că, în realitate,nu e%istă nici un aspect al vie#ii psihice care să se poată raporta direct la func#iile glandelor se%uale,că nu e%istă aspecte care să re3ulte dintr7o situa#ie determinată 0glande se%uale7boală2, înseamnăcă şi aici ne lipseşte ba3a solidă pentru o fundamentare psihologică *utem să stabilim doar că şi de la glandele se%uale emană anumite impulsuri necesare vie#ii, impulsuri care pun ba3ele po3i#iei copiluluiîn mediul său specific, dar care pot să provină şi de la alte organe şi care nu conduc în mod necesar lao structură psihică clară2 9?Critica a;*oluti</rii deter0ini*0ului ;ioc2i0ic al +ieţii p*i2ice tre;uie */ ai;/) ;ine8nţele*) +otulno*tru) dar Adler o 1ace 8n 1a+oarea 0onoidei*0ului */u a;*oluti<ant prin de1iniţie) pun>nd la ;a<a8ntre3ului co0porta0ent u0an co0ple@ul de in1erioritate ,i adapt>nd) cu *adi*0ul teoretic de ri3oare)toate 1aptele la ace*t pat al lui =rocu*t.Dac/ Adler accentuea</ caracterul unitar ,i de unicat al 1iec/rei per*oane u0ane) a1ir0>nd c>teodat/ c/di+i<iunea p*i2icului 8n con,tient ,i incon,tient e*te arti1icial/ % ,i 8ncerc>nd */ e*to0pe<e colţurile ,i*ci<urile *tructurii p*i2icului 50itica indi+i<i;ilitate a per*onalit/ţii6) el o 1ace 8n *e0n de reacţie)ade*ea necontrolat/ lo3ic) 80potri+a 1reudi*0ului) care le3iti0a*e o +i<iune *tructurali*t/ 8n p*i2olo3ie7 8n realitate 8n*/ Adler 8,i *u;0inea</ propria po<iţie teoretic/ 5pentru care *$a propu*denu0irea de monism psihic9 , dar pentru care 0ai con+ena;il ar 1i ter0enul monolilism psihic',1/c>nd 1rec+ent u< de *inta30a *tructur/ p*i2ic/ ,i di*tin3>nd un con,tient ,i un incon,tient) ace*ta dinur0/ inclu<>nd planul de +iaţ/) *tilul de +iaţ/) *enti0entul de in1erioritate) *enti0entul deco0uniune *ocial/ etc. ,i de0on*tr>nd a*t1el) de 1apt) di+i<i;ilitatea per*onalit/ţii) cu o*e;ire 8nca<urile de reeducare) reeducarea neput>nd 1i dec>t re*tructurare. Iat/ 8n ace*t *en* un citat 1oarteedi1icator) pe potri+a a nenu0/rate pa3ini din opera *upra*aturat/ de 0oti+e iterati+e a lui Adler: 0*lande via#ă şi opinie se completea3ă reciproc Amândouă îşi au rădăcinile într7o perioadă în care copiluleste incapabil să formule3e în cuvinte şi concepte conclu3iile e%perien#ei sale 6ar deja în acest stadiuel începe să7şi de3volte formele generale ale conduitei, pornind de la conclu3ii neverbale, adesea dela evenimente inconsistente sau de la e%perien#e inefabile, puternic afective Aceste conclu3ii generale şi tendin#ele corespun3ătoare, formate într7o perioadă în care cuvintele şi conceptele lipsesc, cu toatecă se modifică şi se denaturea3ă, continuă să ac#ione3e ulterior, când sim#ul comun intervine ca factormai mult sau mai pu#in corectiv şi când îi poate împiedica pe oameni să se bi3uie prea mult pe reguli, pe fra3e sau principii Cum vom vedea mai departe, datorăm sim#ului comun, întărit de sentimental comu7



niunii sociale, această eliberare de sub tirania unor încercări e%agerate de securitate şi apărare, care sunt e%presia unui penibil sentiment de inferioritate şi insecuritate Ca3ul care urmea3ă, destul deobişnuit, dovedeşte între altele că acelaşi proces eronat se produce şi la animale un că#eluş a fost dresat să7şi urme3e stăpânul pe stradă $ra destul de avansat în această deprindere, când, într7o 3i, nu re3istăimpulsului de a sări asupra unui automobil în mers u i3bit lateral, fără a fi rănit $ra, desigur, oe%perien#ă singulară, pentru care nu putea avea de7a gata un răspuns înnăscut Gu s7ar putea vorbi

decât cu greu de un răspuns condi#ionat, dacă vom spune că acest câine a continuat să facă progrese îndresajul său, dar că era cu neputin#ă să7l mai duci la locul accidentului $l nu se temea nici de stradă,nici de vehicule, ci de locul întâmplării, pentru că ajunsese la o conclu3ie generală, din acelea din caretrag uneori şi oamenii locul este de vină, nu propria neaten#ie şi lipsa de e%perien#ă *ericolul te pân7deşte totdeauna din acelaşi loc Mul#i oameni procedea3ă ca acest câine, între#in prejudecă#iasemănătoare şi reuşesc cel pu#in performan#a de a nu mai putea fi prejudicia#i :într7un anumit loc;)tructuri analoage găsim adesea în nevro3ă2 98 Nu e*te prea 3reu de identi1icat 8n *tructurile p*i2ice de*cri*e de Adler core*pondenţi ai *tructuriloraparatului p*i2ic de*cri* de 'reud. =lanul de +iaţ/) de e@e0plu) de*pre care Ker;ert Sc2a1ler ne*pune c/ repre<int/ 0oti+aţiile incon,tiente proprii 1iec/rei 1iinţe u0ane) o le3e incon,tient/ care3u+ernea</ per*onalitatea) core*punde Sinelui 1reudian &das $s', idealul de per*onalitate core*$ punde Eului ideal) *tilul de +iaţ/ core*punde Supraeului 5da* Iberich', *i0ţul co0un e*teec2i+alentul principiului realit/ţii) dup/ cu0) de a*e0enea) c2iar 8n citatul de 0ai *u* *e pot di*tin3eo *erie de 0ecani*0e de ap/rare ale Eului. $ul 5con,tiinţa de *ine6 *e de<+olt/ ca o putere de pre+i<iune) de adaptare anticipati+/) ca o 1icţiune pre0editat/) ca un 1el de or3an al 3>ndirii) 3eneratde per0anentul *enti0ent de in*ecuritate. Con,tiinţa ca atare prinde con*i*tenţ/ pe 0/*ur/ ce *econ*tituie ,i *e ra1inea</ li0;aul. „Limbajul *crie Adler pre3intă o semnifica#ie din cele mai profunde pentru de3voltarea vie#ii psihice umane Gândirea logică nu este posibilă decât dacă dispunede limbaj, care, singur, permite formarea no#iunilor2 9< Bn /ber den Gervosen Character *e tra3e o conclu<ie care calc2ia</ concepţia 1reudian/ a 1iliaţiei0ateriale a p*i2icului: 0ceea ce noi numim via#ă psihică, *s1che, naşte din via#a organică, obiectivă,din refle% sau din instinct, din via#a pulsională2 9L =rincipiul econo0ic adlerian 5analo3 li;idoului6 *enu0e,te voin#ă, iar uneori) dup/ Kenri er3*on) elan vital =*i2one+ro<ele nu *unt dec>t un produ* ala0orului$propriu) al a0;iţiei ,i +anit/ţii) *er+ind 8n ulti0/ anali</ la protearea indi+idului 1aţ/ de uncontact prea dur cu +iaţa ,i e@i3enţele ace*teia. Ne+roticul) care 8,i *tructurea</ un ideal de per*onalitate ca un co0ple0ent al dorinţei de *ecuritate ,i la care pri0ea</ voin#a de putere, cae@pre*ie a c/ut/rii per1ecţiunii) c/utare 0ai 1e;ril/ dec>t la ceilalţi indi+i<i) pune 8n e+idenţ/ 0arcante*tructuri *peci1ice 8n ace*t *en*) 1apt care nu$i *cap/ lui Adler) care) la un 0o0ent dat) ne pune c2iar ,i8n 1aţa unei *c2e0e 3ra1ice a idealului de per*onalitate ca *cop &0*ersonlichkeitsideal als N>eck2'9@ , pe care ne$o e@plic/ 8ntr$o ter0inolo3ie *tructurali*t/ 5co0ponente) a*ociaţii po*i;ile 8ntre ele0enteleco0ponente etc.6. 0!dealul de personalitate – *crie el pre3intă, fireşte, cel pu#in în majoritateaca3urilor, un mare număr de nuan#e, fiecare fiind determinată de o inferioritate organică distinctă, ceimai mul#i indivi3i având în general mai mult decât o inferioritate !ată aici o schemă provi3orie, cu siguran#ă incompletă, deoarece nu s7a #inut seama de rectificările aduse de sentimentele altruiste, schemă care se potriveşte mai mult psihicului abstract al individului nevrotic decât structuriiconcrete şi reale a psihicului sănătos Consultând această schemă, destinată să ne ofere un mijloc deorientare superficială, trebuie să ne gândim la nenumăratele asocia#ii posibile între elementele care ocompun2 <E'iecare +ector al ne+ro<ei) ca ,i 0ecani*0ul p*i2ic pe care ace*ta *e *priin/) ne *pune Adler) poatede+eni con,tient *au poate 1i 1/cut acce*i;il con,tiinţei cu autorul unei imagini7amintire&0$rinnerungsbild2'<?) care poate */$,i ai;/ *ur*a 8n e@perienţa in1antil/ *au poate 1i doar un produ* ali0a3inaţiei) un *i0;ol) un 1el de etic2et/ care de*e0nea</ un anu0it 0od de reacţie. Acea*t/ i0a3inecare) con1or0 principiului e1ortului 0ini0 al lui A+enariu*) re<ult/ din tendinţa de econo0ie a 3>ndirii) nue*te dec>t re<iduul unui e+eni0ent p*i2ic) prin inter0ediul c/ruia *$a reali<at la un 0o0ent dat +oinţa de



putere. Dup/ Adler) dorinţa de do0inaţie apare din cea 0ai 1ra3ed/ copil/rie) copiind un 0odelindi*cuta;il) pla*at la o altitudine 0a@i0/) conceput din toate per1ecţiunile i0a3ina;ile) pe c>ndindi+idul 8,i i0pune un e1ort +oluntar dura;il 0spre a urmări cu ochii închişi, cu o ascultare oarbă, ideeadirectoare repre3entată de voin#a de putere2 <5 O *erie de 8ncerc/ri de tatonare au drept *copreali<area co0pen*/rii *enti0entului de in1erioritate pri0iti+. 0Jntr7o situa#ie de inferioritate psihică,ideea directoare, personificată, divini3ată *crie Adler P) apare adesea ca un al doilea $u, ca o voce

interioară care, asemenea demonului lui )ocrate, averti3ea3ă, încurajea3ă, pedepseşte, acu3ă2

<

A+e0aici un calc c>t *e poate de *tr/+e<iu al )upraeului de1init de 'reud) 1iind +/dit 1aptul c/ Adler nu a putute+ita e,a1odaul *tructural al a,a$nu0itelor in*tanţe ale p*i2icului de*cri*e de p/rintele p*i2anali<ei) pe care le co0;ate pur ,i *i0plu 1or0al) din raţiuni de pole0ic/ pro3ra0at/ a1ecti+) dar pe care) pede alt/ parte) le adopt/ *u; tra+e*tiri le*ne de *tr/pun*.

6* CAU5ALITATE SAU &INALISM/

Opun>ndu$*e lui 'reud arat/ Erne*t Aeppli P) acelui 'reud care cercetea</ prin e@celenţ/cau<alitatea) 0oti+aţia incon,tient/ a co0porta0entului) atri;uit/ 8ndeo*e;i re1ul/rii in*tinctelor)Adler) di0potri+/) cercetea</ 8n pri0ul r>nd 1inalitatea) *copul ,i direcţia di1eritelor acte aleindi+idului. A,a cu0 apar lucrurile din di*cur*urile *ale teoretice) cel puţin) Adler *e arat/ un ad+er*arne80p/cat al deter0ini*0ului cau<al ,i c2iar al deter0ini*0ului 8n 3enere) in+oc>nd 8n *priinulatitudinii *ale concepţiile indeter0ini*te care a+eau 8ntr$o +re0e 0are trecere 8n 1i<ica 0odern/.0întreaga cau3alitate aparentă din via#a psihică – *crie el 8n 6er )inn des =ebens – este re3ultatulînclina#iei a numeroşi psihologi de a7şi pre3enta dogma sub o înfă#işare mecanică sau fi3ică 6ecând fi3ica însăşi le7a luat apa de la moara cau3alită#ii, spre a da cuvântul, în desfăşurarea eveni7mentelor, unei probabilită#i statistice, nu mai este cu putin#ă să se ia în serios atacurile împotriva psihologiei individuale , care neagă cau3alitatea în domeniul psihicului2 <9 !ar , în altă parte, averti3ea3ăcategoric 0.o#i cei care cred că via#a psihică umană se ba3ea3ă pe cau3alitate se înşeală2 << Cau<alit/ţii relie1ate de S. 'reud el 8i opune 1inali*0ul) departe de a ;/nui c/ 1inalitatea 8n*/,i *ede1ine,te ca un raport cau<al inelar " ,i c/) prin ur0are) nee@clu<>ndu$*e unul pe altul) cele dou/concepte *e i0plic/ reciproc.Concepţia de*pre o0 ca totalitate a@at/ pe o teleolo3ie i0anent/ o;*er+/ M. Gan< 8l apropie peAdler de p*i2olo3ii 3er0ani Eduard Spran3er ,i Jillia0 Stern. =otri+it concepţiei adleriene) e*te cuneputinţ/ */ ne repre<ent/0 o +iaţ/ p*i2ic/ 8n a;*enţa unui *cop 5ceea ce) de*i3ur) e*te 8ntru totulade+/rat6) dar *copul conceput de d>n*ul e*te un determinant nedeterminat, un i0pul* o;*cur)iraţional) c/ruia) cu toat/ i0anenţa in+ocat/) nu0ai Du0ne<eu i$ar putea da de cap/t. "ia#a psihicăa omului – *crie el e*te determinată de un scop Gici un om nu poate gândi, sim#i, voi sau chiar visa, fără ca toate acestea să fie determinate, condi#ionate, limitate, dirijate de un scop care îi stă în fa#ă2 <@=ro0o+>nd o a*e0enea concepţie a*upra +ieţii p*i2ice) Adler 1or0ulea</ o *erie de le3i ,i re3uli)cu0 ar 1i ur0/toarele: 06acă privim mai îndeaproape problema, vom descoperi următoarea lege care guvernea3ă de3voltarea oricărui eveniment psihic nu putem gândi, sim#i, voi sau ac#iona fără să avemîn minte un scop2 LE( 0orice fenomen psihic, dacă este să ne ofere în#elegerea persoanei respective, poate fi sesi3at şi descifrat numai dacă este privit ca o pregătire pentru un scop2 L?( 0am dori să propunem următoarea regulă de îndată ce scopul unei activită#i psihice sau planul ei de via#ă a fostidentificat, putem pretinde că întreaga dinamică a păr#ilor sale constituente va coincide cu sc opul saucu planul de via#ă2 L5Scopul poate 1i conceput ca 1i@) ca tran*1or0a;il *au ca unul inte3ral *u;*titui;il) dar) oricu0)p*i2olo3ia indi+idual/ pri+e,te toate 1eno0enele p*i2ice ca 1iind 8ndreptate *pre un *cop) direcţia0i,c/rii ace*tor 1eno0ene 1iind e0ina0ente +iitorolo3ic/. 0*sihicul – *u;linia</ Adler nu se supunenici unei legi naturale, deoarece scopul care îi stă înainte nu este imuabil, ci variabil Când însă cineva între3ăreşte un scop, mişcarea psihică are loc în mod necesar, ca şi cum ar guverna aici o lege anaturii după cam suntem constrânşi să ac#ionăm .otuşi, în via#a psihică nu e%istă nici o lege naturală, ciîn acest domeniu omul însuşi îşi face legile2 L



A*t1el Adler 5cel puţin 8n ca<ul de 1aţ/) c/ci +o0 +edea c/ el nu e*te con*ec+ent6 taie le3/turile carecone@ea</ p*i2icul la 0i,carea ,i tran*1or0area uni+er*al/ a 0ateriei) re8n+iind concepţia li;erului$ar;itru) pe ur0ele lui ?un3 & Co0p.) dar 8n 0od independent de ,coala acea*ta 0cu antecedenteteologice2 L8 , a p*i2olo3iei analitice un3iene. 0Cau3a eficientă, atât de fecundă în domeniul materiei – notea</ Made$leine Gan< P) nu ar putea face fa#ă în acela al psihicului 6e aceea psihologiaadleriană face apel în plus la cau3a finală Când un copil, de e%emplu, nu spune adevărul, ea se

întreabă nu numai :care este cau3a minciuniiO;, ci şi :care este scopul pe care îl urmăreşte el în felulacestaO; 6eoarece tot ceea ce face un individ o face spre a atinge un scop pe care şi7l dă el însuşi, înmod conştient sau inconştient2 ?9Madeleine Gan< nu 3re,e,te deloc atri;uindu$i lui Adler a*ocierea e@plicaţiei 1inali*te cu cea cau<al/) pentru c/) 8n contradicţie cu declaraţiile *ale ritoa*e) de care a0 luat act 0ai *u*) el nu renunţ/ ,i nu poate renunţa la e@plicaţiile cau<ale cele 0ai autentice) dup/ cu0 nici 8n peri0etrul 1ante<i*t aldeter0ini*0ului intrap*i2ic nu poate r/0>ne) de,i 8,i propune ace*t lucru. Ca ,i 8n ca<ul pro;le0eiindi+idualit/ţii) el 8,i autoa0endea</ de 1apt propriile teorii) o;li3at de lo3ica natural/ a 1aptelor.'/r/ 8ndoial/) i0pre*ia cea 0ai clar/ pe care ne$o la*/ 1or0ul/rile o;i,nuite ale lui Adler e*te aceea c/el *e *ituea</ 1er0 pe po<iţiile 1inali*0ului ,i deter0ini*0ului intrap*i2ic. 0!ndividul – *crie el) de pild/ este determinat de structura stilului său de via#ă 6e legile acestuia ascultă de acum înainte şi pe durata întregii e%isten#e, sentimentele, emo#iile, gândurile şi ac#iunile Activitatea creatoare a stilului de via#ă îşi începe opera *entru a se facilita această activitate, sunt elaborate reguli, principii, trăsături de caracter şi o concep#ie asupra lumii / schemă bine determinată a apercep#iei se stabileşte, iar conclu3iile, ac#iunile sunt divi3ate în plină concordan#ă cu această formă finală idealăla care aspiră Ceea ce în conştient se de3văluie ca nefiind factor de perturba#ie, ca ac#ionând înconformitate cu acest sens, este men#inut aici +estul este uitat, diminuat sau ac#ionea3ă ca un modelinconştient, sustras mai mult decât de obicei criticii sau comprehensiunii +e3ultatul 5 final al acestei scheme, fie că întăreşte liniile dinamice conştiente, fie că le anihilea3ă sau le parali3ea3ă printr7oreac#iune, conducând astfel la conflicte prin inhibi#ie, este întotdeauna determinat mai dinainte decătre stilul de via#ă2 L< O pri0/ o;*er+aţie care *e i0pune e*te aceea c/ Adler ad0ite de 1aptre1ularea 8n 1or0a de*cri*/ ,i teoreti<at/ de 'reud. O;*er+/0) 8n al doilea r>nd) c/ ne a1l/0 8n 1aţaunui 0odel de deter0ini*0 *trict intrap*i2ic) 1eno0enele p*i2ice 1iind e@plicate prin ele 8n*ele 8ninteriorul unuia ,i aceluia,i indi+id) care 8,i 1i@ea</ *copurile ,i *tilul de +iaţ/ 8n calitate de +aria;il/a;*olut independent/) autocreatoare de +aria;ile dependente. Nu e*te atunci de 0irare c/) pentru8nţele3erea indi+idului) pentru dia3no*ticarea 1eno0enelor p*i2ice) Adler in+oc/ nu 0etodele ,tiinţei)ci 1acultatea de di+inaţie. Cu0 *u;linia</ ,i ?o*e1 Rattner) Adler preconi<ea</ o cunoa,tere ao0ului ;a<at/ pe pura co0pre2en*iune) a la Jil2el0 Dilt2e &!deen iiber eine beschreibende und 3ergliedernde *s1chologie, -!6) pe e0patie) indic>nd drept autoare 8n acea*t/ direcţie pe 0arii*criitori 5S2ae*peare) Goet2e) I;*en) Do*toe+*i etc.6 ,i 0ini0ali<>nd utili<area te*telor "" ,i a0etodelor de in+e*ti3aţie p*i2olo3ic/ o;iecti+/ 8n 3eneral.

7* PRIMATUL DIMENSIUNII SOCIALE*

re,ele deter0ini*t$cau<ale) 1oarte lar3i 8n de1initi+) pe care Adler 8n*u,i le 1ace 8n teoria *a declarat1inali*t/) 8,i 3/*e*c e@plicaţia 8n a;ordarea 1eno0enelor prin pri*0a realit/ţilor *ociale) a e@i*tenţei*ociale a o0ului) 8n *ocietate indi+i<ii nu *e pot 0i,ca nu0ai pe ;a<a 0otoarelor lor interioare) 1/r/car;urantul relaţiilor interper*onale ,i) deci) 1/r/ inter+enţia unor cau<e e@o3ene) care in1ir0/ precaracon*trucţie teoretic/ a deter0ini*0ului intrap*i2ic. E@a0in>nd 8n 0od pertinent e*enţa *ocial/ a +ieţii p*i2ice &0)o3iale Deschaffenheit des )eelenlebens2', Adler pare */ uite toate a*erţiunile *ale1inali*te. "ia#a psihică a omului – *crie el de data acea*ta nu este în stare să se guverne3e în modliber, ci se găseşte în permanen#ă înaintea unor sarcini stabilite de undeva din afară .oate aceste sarcini sunt inseparabil legate de logica vie#ii în comun a oamenilor, condi#ia esen#ială careac#ionea3ă neîntrerupt asupra individului şi care nu se lasă influen#ată de el decât într7o anumitămăsură2 LB Sunte0) a,adar) la antipodul 1inali*0ului e@clu*i+i*t) Adler nee<it>nd acu0 */ recunoa*c/



1aptul c/ +iaţa p*i2ic/ a o0ului e*te deter0inat/ de e@i*tenţa *ocial/. Iar ce+a 0ai 8ncolo Adler arat/c/ 0cerin#ele colectivită#ii au reglat în aşa fel rela#iile dintre oameni, încât ele au apărut de la bunînceput ca un :adevăr absolut;L@ , de la sine în#eles, a%iomatic 6eoarece societatea a pree%istat vie#iiindividuale a oamenilor Gu e%istă în istoria culturii umane nici o formă de via#ă fără caracter social Gicăieri oamenii nu au apărut altfel decât în societate2 BE J n 6er)inn des =ebens, *inte</ a 8ntre3ii *aleopere) el c2iar *u*ţine c/ e*te nece*ar */ *e ai;/ 8n +edere 0natura factorului e%ogen care a declanşat

simptomele morbide2

B?

) de*c2i<>nd prin acea*ta c>0p de acţiune deter0ini*0ului *ocial 8n practica p*i2oterapeutic/. E@tre0 de *e0ni1icati+ 8n ace*t *en* e*te 1aptul c/) 8n *sihologia şcolarului greueducabil, Adler 0/rturi*e,te c/) oric>nd i *e pre<int/ un ca< di1icil 5un ne+rotic) un cri0inal6) el *e*tr/duie,te */ de*copere cau<ele ade+/rate ale acţiunilor 3re,ite) anti *ociale%. Din ca<urile de*cri*e,i di*cutate 8n acea*t/ carte reie*e c/ a,a$nu0itul *til de +iaţ/ nu e*te nicidecu0 o con*trucţiear;itrar/ a indi+idului 5o li;er/ deter0inare) cu0 *e e@pri0/ ?. Rattner) *au 0ai cur>nd oautodeter0inare6) ci o *tructur/ *u;iecti+/ re<ultat/ din interacţiunea cau<al/ cu un 0ediu de +iaţ/dat. Ca */ nu 0ai +or;i0 de 1aptul c/ atunci c>nd pre*crie acţiuni peda3o3ice de repro1ilate a*tilului de +iaţ/ Adler are 8n +edere 1actorii 3eneratori ai unui alt co0porta0ent) deci cau3eeficiente, ;ine8nţele* re1ractate prin *tilul de +iaţ/ a c/rui re0ediere *e are 8n +edere) ceea ce) 1/r/8ndoial/) e*te 8ntru totul re<ona;il. 0$ducatoarele – *crie el iau în primire copii pe care nu7i putemcompara cu o pagină nescrisă =a o anumită vârstă copiii posedă deja o individualitate4Din 1elul 8n care lucrea</ 8n acea*t/ direcţie Adler ,i cola;oratorii */i) deter0in>nd la copil pri<e decon,tiinţ/ ,i l/*>ndu$i iniţiati+a cori/rii conduitei) precu0 ,i din *tructura dialo3ului p*i2oterapeut$ pacient) 8nţele3e0 c/ p*i2olo3ia indi+idual/ e*te 8n realitate o p*i2olo3ie centrat/ pe pro;le0atica*ocial/ a o0ului) pe nece*itatea inte3r/rii *ociale a indi+idului) pe linia de 1orţ/ a unui */n/to* (0enti8entde co8uniune 0ocia!",. „Adler simţea – re0arc/ pe ;un/ dreptate Haro!d H. Mo0a9 că omul nu poate fi înţeles decât ca fiinţă socială. n consecinţă, de!a lungul întregii sale cariere a pri"it problemele omului în legătură cu sarcinile "ieţii#$% .=ute0 *pune) 8n conclu<ie) c/ punctele de 0a@i0/ re<i*tenţ/ ale operei lui Al1red Adler *unt de 1apt*ituate 8n a1ara p*i2olo3iei propriu$<i*e) 8n etica *a *ociali<ant/ ,i 8n peda3o3ia *a. Dac/de*coperirile ,i ino+aţiile *ale 8n p*i2olo3ie nu *unt ade*ea dec>t *i0ple re1or0ul/ri *au tra+e*tiriter0inolo3ice ale unor idei ale lui 'reud) a0;iţia ori3inalit/ţii ,i a *urcla*/rii ad+er*arilor duc>ndu$lla unele incon3ruenţe ,i incon*ec+enţe 1la3rante) 8n *c2i0; el a avut voca#ie de educator,*oluţion>nd cu *ucce* nu0eroa*e ca<uri di1icile 5a *e +edea) 8ntre altele) cele dou/ +olu0e Peilen und Dilden, *cri*e 8n cola;orare cu Cari 'urt0iiller ,i E. Je@;er3 *au !ndividualps1chologie in der)chule', pe linia inte3r/rii *ociale) pe care o pre*crie 8nc/ din pri0a copil/rie . Centrele decon*ultaţii p*i2opeda3o3ice 8n1iinţate de el la Viena ,i acele C2ild2ou*e* or3ani<ate 0ai t>r<iu 8nS.U.A. ur0/reau */ i0pri0e copiilor un *olid co0porta0ent *ocial) pun>nd accentul nu pe in*truire) nu pe informa#ie &0tete bien pleine2', ci pe forma#ie C, tete bien faite6) 8ntoc0ai ca Montai3ne)Rou**eau) =e*talo<<i *au 'roe;el.Marile pro;le0e ale +ieţii *unt) dup/ Adler) trei: via#a în societate, munca şi iubirea, deoarece nee@plic/ el 0fiin#a umană privită ca produs al acestei planete nu şi7a putut men#ine şi de3volta rela#iilecu restul lumii decât prin încorporarea în comunitate, prin aportul material şi spiritual pe care i7l furni3ea3ă acesteia, prin divi3iunea muncii, prin efort sus#inut şi printr7o propagare suficientă a speciei2 B< Ca ,i pentru =e*talo<<i) pentru Adler 0a0a e*te aceea care are datoria *acr/ de a$,i educacopiii 8n ace*t *pirit. E*te de re0arcat c/) 0ai e+ident dec>t 8n ca<ul 1reudi*0ului) Adler pune pro;le0a pro;a;ilit/ţii *tati*tice a co0porta0entului u0an) cu toate c/ ,i aici el opune 8n 0od tran,ant pro;a;ilitatea ,i cau<alitatea) 3/*indu$le inco0pati;ile. A,a cum am arătat *crie el P) e%istă şi altehandicapuri care, ca şi faptul de a răsfă#a un copil, împiedică de3voltarea sentimentului de comuniune socială =uând în considerare aceste obstacole, trebuie, o dată mai mult, să respingem orice principiu fundamental, direc#ional sau cau3al, vă3ând în manifestarea lor numai un element înşelător care poate fi e%primat în termenii unei probabilită#i statistice 6iversitatea şi singularitatea fiecărei manifestăriindividuale nu trebuie să ne scape / manifestare de felul acesta este e%presia puterii creatoare,



aproape arbitrare, a copilului în formarea legii sale dinamice2 BL Cu toate ace*tea) cau<alitatea e*te0ani1e*t i0plicat/) ,i 8nc/ din e@terior 5r/*1/ţarea copilului de c/tre p/rinţi6. De,i *e i0pune */ nucon1und/0 noţiunea de probabilitate cu aceea de posibilitate, cu toat/ 0area a*e0/nare dintre ele)3radul de pro;a;ilitate 1iind 8n 1uncţie de realitate) nu ri*c/0 atunci c>nd ad0ite0 corelaţiacau<alit/ţii cu *tati*ticitatea) pentru c/ e@i*t/ real0ente raporturi cau<ale *tati*tice) cu caracter pro;a;ili*t. 0Coeficientul mai mare sau mai mic de certitudine în cadrul probabilită#ii – o;*er+/ Ion

(udo*e*cu varia3ă direct propor#ional cu func#ia de distribuire a parametrilor cau3ali şi condi#ionali,necesari şi întâmplători, caracteristică stării ini#iale Gu putem prevedea cu certitudine absolută stareaviitoare a sistemului, dar, o dată desfăşurată &reali3ată' una din posibilită#ile sale, această stare &finală'constituie efectul stării ini#iale cu care se găseşte într7un raport cau3al &genetic' obiectiv Jn acestraport cau3al, efectul nu a depins numai de cau3a ini#ială care ?7a produs, deşi aceasta are un rol primordial în producerea sa Jntr7o mai mare sau mai mică măsură &aici apare probabilitatea,necoinciden#a relativă a cau3ei şi efectului', efectul este generat deopotrivă atât de cercul ini#ial decondi#ii şi cau3e, cât şi de comple%ele ulterioare de interac#iune şi factorii aleatori care înso#esc procesul respectiv2 B@ Oricu0) Adler are 0eritul 0aor de a 1i luat 8n con*iderare pro;le0a le3ilor pro;a;ili*te ale co0porta0entului u0an) dep/,ind din ace*t punct de +edere deter0ini*0ul de 1aptne*tati*tic al p*i2anali<ei lui Si30und 'reud) 8n care totu,i Nor;ert Jiener +edea un repre<entant a! pro;a;ili*0ului 0odern!) a+>nd pe*e0ne 8n +edere i0pondera;ilele pe care le$a introdu* 8n anali<adeter0in/rii 0ultiple 5*upra$deter0inare6 a co0porta0entului.Unii e%ee:i !'au co8#arat #e A!;red Ad!er cu Socrate- <n ;avoarea (0ocrati08u!ui, 0"u ;iindinvocate- #e !=n" ado#tarea i8#erativu!ui cunoa+terii de 0ine- une!e 0i8i!itudini 0u#er;icia!e5pa*iunea cu care Adler dialo3a 8n a3ora) lip*a *a de entu>ia08 pentru e@pri0area 8n *cri* etc6. Bnrealitate) *ocrati*0ul */u e*te unul 0ai de ad>nci0e) la Adler cuno*cutul precept -nothi seauton&Cunoaşte7te pe tine însu#iQ' c/p/t>nd pe parcur* di0en*iuni de pro1und/ ,i a0pl/ re<onanţ/ *ocial/:Cunoaşte#i7vă unii pe al#iiQ Ace*ta e*te) la ur0a ur0ei) 0e*aul 0aor al 8ntre3ii *ale opere.0/amenii *crie Adler ar duce o via#ă în comun mult mai bună dacă cunoaşterea omului ar fi mai profundă, deoarece anumite forme perturbatoare ale vie#ii în comun ar fi suprimate, forme care suntastă3i posibile pentru că nu ne cunoaştem unii pe al#ii2 @? =receptul adlerian 8n*ea0n/) de*i3ur) 0ult0ai 0ult dec>t acela al lui Socrate 8n ori<ontul e@i*tenţei reale ,i al conduitei reali*te) din 0o0ent ce p>n/ ,i *i0pla cunoa,tere de *ine e*te) dup/ cu0 o de0on*trea</ *tudiile 0oderne!%) e*enţial0entecondiţionat/ de de*ci1rarea propriilor relaţii *ociale de1initorii)ceea ce ec2i+alea</) 8n de1initi+) cucunoa,terea *e0enilor cu care a+e0 de$a 1ace ,i care au de$a 1ace cu noi.Dincolo de teorie ,i de *i*te0) cititorul 3/*e,te 8n c/rţile lui Al1red Adler e@tre0 de penetrante ,ie@acte o;*er+aţii caracterolo3icele o 0are utilitate 8n orientarea practic/ pe planul relaţiilor *ocialeconcrete 8n care 1iecare o0 *e a1l/ nece*ar0ente an3aat) ca 1iinţ/ prin e@celenţ/ *ocial/) dup/ cu0 +a3/*i ,i o */n/toa*/ peda3o3ie a inte3r/rii ,i a cola;or/rii) ;a<at/ pe etica datoriei) de perpetu/actualitate.

dr* LEONARD GA$RILIU

NO(E- ?. =. C2aplin)(. S. raHiec) S*te0* und (2eorie* o1=*c2olo3) Koit) Rine2art & Jin*ton) NeH or) -!) p. #.% Si30und 'reud) 4ur Ge*c2ic2te derp*c2oalaliti*c2en eHe3un3) Jerner 'rit*c2) Miinc2en)-!) p. -.# Al1red Adler a +/<ut lu0ina <ilei la " 1e;ruarie -") 8ntr$o 1a0ilie 0ic$;ur32e</) care locuia la peri1eria Vienei. (at/l */u *e ocupa cu co0erţul de cereale) a+>nd de cre*cut patru ;/ieţi ,i dou/ 1ete.Bntre ace,tia) Al1red era al doilea n/*cut) un copil 1oarte pl/p>nd) ra2itic. De 0ic l$au i0pre*ionat puternic ;oala ,i 0oartea. Nu a+ea dec>t ani c>nd unul din 1raţii */i a 0urit l>n3/ d>n*ul) 8n patul 8ncare dor0eau 80preun/. Ace*t 1apt) ca ,i */n/tatea 0ereu ,u;red/ a 0a0ei *ale) pe care el dorea dintoat/ 1iinţa *$o poat/ 8n*/n/to,i) i$au tre<it de ti0puriu intere*ul pentru 0edici ,i 0edicin/. C2iar el



a1ir0/ c/ 8nc/ de pe atunci a luat 2ot/r>rea de a de+eni 0edic) orientare care a r/0a* de1initi+/. Bn anul-! a;*ol+ea cu *ucce* 1acultatea de 0edicin/ din Viena) *peciali<>ndu$*e 8n o1tal0olo3ie. Bn -!) caur0are a preocup/rilor *ale de lar3 ori<ont *ocial) pu;lic/ o ;ro,ur/ de *1aturi 0edicale pentru croitori5Ge*und2ei*;uc2 1iir ca* Sc2neider3eHe;e6) 8n care *e0ni1icati+e *unt relaţia pe care o *ta;ile,te 8ntre*tarea de */n/tate ,i *tarea econo0ic/ a populaţiei) precu0 ,i concepţia *a de*pre o0 ca produ**ocial 5al* Gc*el*c2a1t* produt6. Un rol aparte 8n e+oluţia pe plan pro1e*ional a t>n/rului o1tal0olo3

+iene< l$a a+ut 8n*/ 'reud) c/ruia) 8ntre anii -!%$l!) i$a 1o*t un di*cipol 0ai 0ult *au 0ai puţincredincio* ,i de care) 8n -!--) *$a *eparat cu 0are +>l+/) 80preun/ cu adepţii */i) re*pin3>nd +i<iuneae@a3erat *e@uali*t/ a 1reudienilor ortodoc,i,i tra*>nd treptat coordonatele a,a$nu0itei p*i2olo3iiindi+iduale) pe care Adler a propa3at$o cu o rar/ r>+n/ p>n/ la *1>r,itul +ieţii. Din anul -!-% 8ncepe */or3ani<e<e 8n <eci de ,coli +iene<e centre de con*ultaţii p*i2opeda3o3ice) ;a<ate pe propria *a concepţiea*upra naturii u0ane ,i a educa;ilit/ţii copiilor. Dup/ ce) ca reacţie i0ediat/ la ruptura$i cu p*i2anali<a1reudian/) con*titui*e de ur3enţ/ 0ai 8nt>i o A*ociaţie pentru p*i2anali<a li;er/ 5)) Verein 1iir 1reie=*c2oanal*e6) ulterior creea</ Societatea de p*i2olo3ie indi+idual/ 5-!-%6) iar doi ani 0ai t>r<iu5-!-6 Internationale 4eit*c2ri1t 1iir Indi+idual p*c2olo3ie) pu;licaţie care a contri;uit a*iduu lacri*tali<area orient/rii noii ,coli) adleriene. =un>nd apoi 8n practic/ planul cuceririi A0ericii) unde'reud c/lca*e +ictorio* 8nc/ 8n anul -!!) 8ncep>nd din -!% Adler 8ntreprinde tot 0ai 1rec+ente c/l/torii pe*te Atlantic) ţin>nd con1erinţe 8n 0ai 0ulte ora,e din Statele Unite ale A0ericii) unde 8n cele din ur0/*e ,i *ta;ile,te. Din -!%" 5anul apariţiei c/rţii Cunoa,terea o0ului6 i *e o1er/ po*i;ilitatea de a ţine uncur* de p*i2olo3ie 0edical/ la Colu0;ia Uni+er*it ,i la NeH or Medical Center) pentru ca 8n anul-!#% */ ocupe un po*t de +i*itin3 pro1e**or la Lon3 I*land Colle3e 1or Medicine. (rei ani 0ai t>r<iu)c>nd de+ine cet/ţean a0erican cu drepturi depline) 1ondea</ ?ournal o1 Indi+idual =*c2olo3. Moare la% 0ai -!#") la A;erdeen) 8n Scoţia) unde +eni*e */ con1erenţie<e pe te0e de p*i2olo3ie indi+idual/. Adecedat 8n plin/ *trad/) nu departe de 2otelul la care tr/*e*e) r/pu* de un 1ul3er/tor atac de apople@ie.=rincipalele *ale *crieri *unt: )tudiu asupra inferiorită#ii organelor 5-!"6) Cu privire la caracterulnevroticilor 5-!-%6) A vindeca şi a educa 5-!-) 8n cola;orare cu Cari 'urt0iiller6) *ractica şi teoria psihologiei individuale 5-!%6) Cunoaşterea omului 5-!%"6) *sihologia individuală în şcoală 5-!%!6) *sihologia şcolarului greu educabil 5-!#6 ,i )ensul vie#ii 5-!##6. ?. L. Moreno) 'ondc0ent* de la *ocio0etrie) =.U.'.) =ari*) -!") p.#-. C1. =aul =lotte) A+ant$propo* la Al1red Adler) Le te0pera0ent ner+eu@) =aot) =ari*) -!") p."7 +e<i ,i Oli+er rac21eld) Einleitun3) 8n Al1red Adler) Men*c2enenntni*) 'i*c2er iic2erei) 'ran1urta0 Main) Ka0;ur3) -!) p. !. I;ide0)p.l." Mane* Sper;er crede c/ ruptura cu 'reud a 1o*t deter0inat/ de un i0portant ele0entcaracterolo3ic: Adler) cu - ani 0ai t>n/r dec>t 'reud) nu$l putea recunoa,te pe ace*ta drept autoritate patern/. El era 0aide3ra;/ 8nclinat... */ +ad/ 8n el un 1rate 0ai 0are5Mane* Sper;er) Al1red Adler oder da* Elend der=*c2olo3ie) 'i*c2er (a*c2en;uc2 Verla3) 'ran1urt a0 Main) -!"-) p. 6. Ker;ert Sc2a11er) A+erti*0ent du traducteur) 8n Al1red Adler) Le *en* de la +ie) =aot) =ari*)-!) p. !.! Cli11ord Allen) Le* decou+erte* 0oderne* de la p*c2iatrie) =aot) =ari*) -!-) p. -%.- M. Lai3nel$La+a*tine) =re1ace a -edition 1ran3ai*e) 8n A. Adler) Le *en* de la +ie) p. .-- Al1red Adler) Le *en* de la +ie) p. -.-% Al1red) Adler) O;er den Ner+o*en C2aracter. Grund<u3e einer +er3leic2endenIndi+idualp*c2olo3ie und =*c2ot2erapie) Verla3 +on ?. '. er30ann) Jie*;aden) -!-!) p. .-# i;ideTn) p. .- Si30und 'reud) op. cit.)p. !.- Cli11ord Allen) op.ctt.) p. %%.l I;ide0)p. -#.-" Oli+er rac21eld) op. cit.) p. ".



- Al1red Adler) Men*c2enenntni*) Verla3 +on S. Kir<el) Leip<i3) -!%")pp.""$".-! I;ide0)pp. "!$.% Al1red Adler) O;er den Ner+o*en C2aracter)p. -.%- Ide0) ""ie =ractice and (2eor o1lndi+idual =rc2olo3) Karcourt) race and Co0pan) NeHor) e3an =aul) (renc2) (ru;ner & Co Ltd. London)-!#%)p.V.%% Ide0) =ra@i* und (2eorie der Indi+idualp*c2olo3ie) Verla3 +on ?. '. er30an) Miinc2en) -!%)

p. -.%# Apud =aul =lotte) op. cit.) p. -.% Madelaine Gan<) La p*c2olo3ie dAl1red Adler et le de+eloppe0ent delen1ant) Delac2au@ et Nie*tle) Neuc2>tel) -!#) p. --.% Al1red Adler) =ra@i* und (2eorie der Indi+idualp*c2olo3ie) VorHort <ur er*ten Au1la3e) p. -.% Ide0) Men*c2enennini*) p. .%" Si30und 'reud) op. cit.) p. #.% Al1red Adler) Le *en* de la +ie) p. -!#.%! Ide0) Men*c2enenntni*) p. #%.# I;ide0)pp. #%$##.#- Si30und 'reud) op. cit.)p. .#% Al1red Adler) Le *en* de la +ie) p. -.## ?;ide0) p. .# Genu +al3u0) di1or0itate con*t>nd din de+ierea a@ei 3a0;ei 8n a1ar/ 1aţ/ de a@a 1e0urului) 8na,a 1el 8nc>t ele 1or0ea</ un un32i o;tu< de*c2i* 8n a1ar/7 8n ca<ul c/ di1or0itatea e*te ;ilateral/) ;olna+ul are picioarele 8n ) cu 3enunc2ii lipiţi. Genu +aru0) di1or0itate 8n care de+ierea e*te in+er*/1aţ/ de 3enu +al3u0) ;olna+ul a+>nd picioarele 8n O) cu 3enunc2ii la di*tanţ/ unul de altul. =e* +al3u*)di1or0itate a piciorului con*t>nd din de+iaţia *a 8n a1ar/ 1aţ/ de a@a 3a0;ei) pe c>nd pe* +aru* con*t/8ntr$o de+iaţie 8n/untru a piciorului 1aţ/ de a@a 3a0;ei.# eine +er*t/rte +i*uelle=*c2e)8n te@tul ori3inal.# Al1red Adler) U;erden Ncr+o*en C2aracter)Q. -#.#" Ide0) =ra@i* und (2eorie derIndi+idualp*c2olo3ie). !.# Ide0) Le *en* de la +ie) p. #%.#! Ide0) Die (ec2ni der Indi+idualp*c2olo3ie) 4Heiter (eii. Die Seele de* *c2He2rer<ie2;arenSc2ulinde*) 'i*c2er (a*c2en;uc2 Verla3) 'ran1urta0Main) -!") p. -. Ide0) Le *en* de la +ie) p. !.- Ide0) Men*c2enenntni*) p. %-.% Ide0) Die Seelc de* *c2Herc<ie2;aren Sc2ulinde*) p. -".# 8n 0od 3re,it +or;e,te dr. Con*tantin Gor3o* de*pre neurolo3ul ,i p*i2iatrul au*triac Al1redAdler 5Dicţionar enciclopedic de p*i2iatric) +oi. I) Editura Medical/) ucure,ti) -!") p. "!6. Gratuit/e*te ,i a1ir0aţia c/ Adler e*te un autor proli1ic) c>nd el nu a pu;licat 0ai 0ult de -" c/rţi) din care trei8n cola;orare) 0ulte din ele de di0en*iuni redu*e. Adler e*te 0ai de3ra;/ proli@ dec>t proli1ic. El nu *eapuca cu pl/cere de *cri* ,i nu$l preocupa ţinuta *tili*tic/ a te@tului pe care 8l *e0na. Unele din c/rţile*ale au ap/rut nu0ai datorit/ 1aptului c/ *$au 3/*it auditori care */$i *teno3ra1ie<e con1erinţele) cu0 e*te,i ca<ul lucr/rii de 1aţ/) Cunoa,terea o0ului) *al+at/ pentru po*teritate de un anu0e ro*er. Al1red Adler) Men*c2encnnt*i*)pp. -%$l%! C1. =aul =lotte) op. cit.) p. . Al1red Adler) op. cit.) pp. -$l." ?o*e1 Rattner) Indi+idualp*c2olo3ie) Rine2ardt) Miinc2enTa*el) -!#. Cau<a 0icilor +ariaţii care *e 3/*e*c 8ntre +>r*tele apropiate ale aceluia,i *e@ cu pri+ire late0pera0ent *crie ,i Di0itrie (odoranu tre;uie c/utat/ 8n 1aptul c/ *tructura te0pera0entului e*te*tr>n* cone@at/ de c2i0i*0ul or3ani*0ului ,i de *tructura lui *o0atic/ con*iderat/ 8n totalitatea *a.Ace*t c2i0i*0 r/0>ne) 8n condiţii nor0ale de +iaţ/) aproape acela,i 8n decur*ul +ieţii indi+iduale. Nu0ai ;olile) 1ie p*i2ice) 1ie 1i<iolo3ice) pot aduce o tran*1or0are radical/ a c2i0i*0ului interior ,i prin



acea*ta a con1i3uraţiei te0pera0entului 5=*i2olo3ia te0pera0entului. Clu) -!%-)p. --6.! Al1red Adler) Men*c2enenntni*) p. -". 8;ide0.pp. -"$l.- I;ide0) p. -!.% Al1red Adler) Social Intere*t) 'a;er 'a;er) -!#) p. --.# Al1red 'arau) Ker;ert Sc2a11er) La p*c2olo3ie de* pro1ondeur* de* ori3ine* a no*our*) =aot)

=ari*) -!) p. -. Al1red Adler) Le *en* de la +ie) pp. %%$%#. Ide0. Men*c2enenntni*) pp. %- $%%. I;ide0) p. %%." Al1red Adler) U;erden Ner+o*cn C2aracter)p. . I;ide0) p. #!.! I;ide0) Q. . I;ide0.- T;Tde0.p.-.% I;ide0. p..#"de0)p.. Erne*t Acppli) =*c2olo3ie du con*cient el de lincon*cicnt) =aot) =ari*) -!#) p. -!. Al1red Adler) Le *en* de la +ie) p. -.2 Ide0) Die Seele de* *c2Hercr<ie2;aren Sc2ulinde*) p. "." Ion (udo*e*cu) Deter0ini*0ul ,i ,tiinţa) Editura Wtiinţi1ic/) ucure,ti) -!"l)p. !". Madeleine Gan<) op. cit.) p. !.! Al1red Adler) Men*c2enenntni*) p. -#." Ide0) =ra@i* und (2eorie der Indi+idualp*c2olo3ie) p. %."- I;ide0.p.#.-%I;ide0)p.."# Al1red Adler) Men*c2enenntni*) p. -." Si30und 'reud) 4ur Ge*c2ic2tc der =*c2oanalti*c2en ene3un3)p. ." Madeleine Gan<) op. cit.) p. -%." Al1red Adler) Die Seele de* *c2Herer<ie2;aren Sc2ulinde*)p. -%."" ?o*e1 Rattner) op. cit.)p. --." Al1red Adler) Men*c2enenntni*) pp. -$l!."! E* 3i;t 2eine a;*olute Ja2r2eil) Ha* a;er einer *olc2en noc2 a0 n/c2*ten o00t) i*t dieGe0ein*c2a1t e*te) dup/ Oli+er rac21eld 5op. cit.) p. -6) una din te<ele adleriene cardinale) tipic/ pentru an*a0;lul concepţiei *ale. Al1red Adler) Der Wina de* Le;en*) Jien) -!##) p. -!.- Ide0) Le *en* de Va +ie) p. ##.% Ide0) Die Seele de* *c2Herer<ie2;aren Sc2ulinde*) p. %.#?;ide0)p.l%. Karold K. Mo*a 5 ed.6) Al1red Adler: Ki* In1luence on =*c2olo3 (oda) Noe* =re**)=arRid3*)NeH ?er*e) -!"#)p. V. Leonard Ga+riliu) Al1red Adler ,i pro;le0a inte3r/rii precoce a copilului) co0unicare laSe*iunea de co0unic/ri ,tiinţi1ice a In*titutului =eda3o3ic din Con*tanţa) %%$%# octo0;rie -!"-. Al1red Adler) Le *en* de la +ie) p. #." I;ide0) p. #!. Anton Du0itriu) Lo3ica poli+alent/) Editura Enciclopedic/ Ro0>n/) ucure,ti) -!"-)p.%".! Ion (udo*e*cu) op. cit.) p. #.! Nor;ert Jiener) C;e0etiXue et *ociete. Lu*a3e 2u0ain de* autre*2u0aine*) Union Generalededition*) =ari*) -!%)pp. -$l-.!- Al1red Adler) Men*c2enenntni*) p. %.



!% Va*ile =a+elcu) In+itaţie la cunoa,terea de *ine) Editura Wtiinţi1ic/) ucure,ti) -!") a *e +edea para3ra1ul =arado@ul cunoa,terii de *ine) pp.$".

CU$?NT @NAINTE

Cartea de 1aţ/ 8ncearc/ */ pre<inte celor 0ai lar3i cercuri de cititori ;a<ele de ne<druncinat ale

p*i2olo3iei indi+iduale ,i +aloarea ace*tora pentru cunoa,terea o0ului) ca ,i 8n*e0n/tatea pe care o au pe planul relaţiilor interu0ane ,i al or3ani</rii propriei noa*tre +ieţi. A0 adunat aici prele3eri pe carele$a0 ţinut 8n 1aţa unui pu;lic de 0ai 0ulte *ute de per*oane) 8ntr$un c/0in cultural popular din Viena.=rincipala *arcin/ a ace*tei c/rţi con*t/ 8n a ne 1ace */ 8nţele3e0 neaun*urile acti+it/ţii ,i creaţieinoa*tre pe plan *ocial) ar/t>nd cu0 decur3 ace*tea din conduita eronat/ a indi+idului7 pro;le0a care*e pune e*te ca ace*ta */$,i recunoa*c/ erorile ,i */ o;ţin/ o 0ai ;un/ inte3rare a *a 8n 0ediul *ocial.'/r/ 8ndoial/) erorile *unt re3reta;ile ,i d/un/toare 8n pro1e*ie ,i 8n do0eniul cercet/rii ,tiinţi1ice. Bndo0eniul cunoa,terii o0ului) ele *unt 8n*/ de$a dreptul periculoa*e. Sper c/ acei con,tiincio,icola;oratori care contri;uie la pro3re*ul ,tiinţei noa*tre +or ţine *ea0a c>tu,i de puţin de con*tat/rile,i e@perienţa pre<entate aici) cu0 au 1/cut$o ,i 8n ca<ul lucr/rilor 0ele anterioare.M/ *i0t dator */ aduc 0ulţu0irile 0ele cele 0ai pro1unde do0nului doctor 8n ,tiinţe uridice ro*er.

Nu e@a3ere< a1ir0>nd c/) 1/r/ autorul */u) cartea acea*ta nu0ai cu 3reu ar 1i putut +edea lu0inatiparului.Bi 0ulţu0e*c) de a*e0enea) 1iicei 0ele) dr. Ale@andra Adler) pentru re+i<uirea corecturilor ,i pentru1ini*area) 8n acela,i ti0p) a [email protected] S. Kir<el a 1a+ori<at 8ntr$un 0od e@e0plar apariţia c/rţii ,i i$a pre3/tit o di*cret/ pu;licitate) p*i2olo3ia indi+idual/ 1iindu$i deo*e;it de recuno*c/toare pentru acea*ta.=rele3erile noa*tre ur0/re*c */ aprind/ o lu0in/ pe dru0ul pe care 8naintea</ u0anitatea.

Londra- .4 noie8rie .7dr* AL&RED ADLER

PARTEA GENERALĂ

INTRODUCERE

0Caracterul omului este destinul său2

KERODO(

=rincipiile cunoa,terii o0ului *unt de a,a natur/ 8nc>t */ nu per0it/ 3enerarea unei prea 0ariin1atu/ri ,i tru1ii. Di0potri+/) ade+/rata cunoa,tere a o0ului nu poate */ in*pire dec>t o anu0it/0ode*tie) prin aceea c/ ne de0on*trea</ c/ a+e0 de$a 1ace cu o *arcin/ de o e@cepţional/8n*e0n/tate) la a c/rei 8ndeplinire u0anitatea lucrea</ c2iar de la 8nceputurile ci+ili<aţiei) 1/r/ a o 1ia;ordat 8n 0od *i*te0atic) cu o clar/ con,tiinţ/ a *copului) 8n a,a 1el 8nc>t +ede0 0ereu ie,ind 8n 1aţ/nu0ai c>ţi+a oa0eni 0ari) ici$colo) care au di*pu* de o 0ai ;un/ cunoa,tere a o0ului 8n co0paraţiecu 0edia. Atin3e0 aici un punct *en*i;il: dac/ +eri1ic/0 pe nea,teptate 3radul de cunoa,tere a o0ului8ntr$un e,antion oarecare) con*tat/0 c/ 0aoritatea *u;iecţilor 8,i declin/ co0petenţa 8n acea*t/ 0aterie. Ni0eni nu *e poate l/uda cu o pro1und/ cunoa,tere a o0ului. Acea*t/ *ituaţie ţine de e@i*tenţa noa*tr/indi+iduali*t/. Se poate a1ir0a c/ niciodat/ oa0enii nu au tr/it 0ai i<olaţi dec>t a<i. Bnc/ din copil/riea+e0 prea puţine raporturi 8ntre noi) o *la;/ coe<iune. 'a0ilia ne i<olea</. Bntre3ul no*tru 0od de



+iaţ/ ne re1u</ contactul 0ai inti0 cu *e0enii no,tri) care e*te de o a;*olut/ nece*itate 8n ela;orareaunei arte cu0 e*te cunoa,terea o0ului. Cele dou/ ele0ente *e a1l/ 8n interdependenţ/: nu pute0re*ta;ili contactul cu ceilalţi oa0eni pentru c/) 8n lip*a unei 0ai ;une co0pre2en*iuni 0utuale) ei nedau i0pre*ia a ce+a c>t *e poate de *tr/in.Con0ecin:a cea 8ai rav" a ace0tui neaun0 e0te renun:area care 0urvine a#roa#e <ntotdeaunaatunci c=nd 0e i8#une */ ne co0port/0 8ntr$un anu0it 1el cu *e0enii no,tri ,i */ duce0 cu ei o +iaţ/ 8n

co0un. E*te un 1apt ade*ea do+edit ,i *u;liniat c/ oa0enii trec unii pe l>n3/ alţii ,i 8,i +or;e*c 1/r/ a putea 3/*i un punct de contact) coe<iunea nece*ar/) ei trat>ndu$*e ca ni,te *tr/ini) nu nu0ai 8n +a*telecadre ale *ociet/ţii) ci c2iar ,i 8n *>nul 3rupului celui 0ai re*tr>n* care e*te 1a0ilia. 'oarte 1rec+ent*unte0 con1runtaţi cu pl>n3erile p/rinţilor care nu$,i 8nţele3 copiii ,i cu acelea ale copiilor care *econ*ider/ ne8nţele,i de c/tre p/rinţii lor. Cu toate ace*tea) 8n condiţiile 1unda0entale ale +ieţii u0anecolecti+e *e 1ace *i0ţit/ o +ie 8nclinaţie *pre co0pre2en*iunea reciproc/) pentru c/ 8ntrea3a noa*tr/co0portare 1aţ/ de aproapele depinde de acea*ta. Oa0enii ar duce o +iaţ/ 8n co0un 0ult 0ai ;un/dac/ cunoa,terea *e0enului ar 1i 0ai pro1und/) deoarece anu0ite 1or0e pertur;atoare ale +ieţii 8nco0un ar 1i *upri0ate) 1or0e care *unt a*t/ndu$ne pericolului de a ne l/*a a0/3iţi de aparenţe ,i de a c/dea prad/ ipocri<iei celorlalţi.E*te nece*ar acu0 */ +ede0 de ce toc0ai din partea 0edicinii are loc 8ncercarea de a con*titui 8n ace*t

+a*t do0eniu o di*ciplin/ aparte denu0it/ cunoaşterea omului ,i care *unt premisele ace*tei ,tiinţe)*arcinile care 8i incu0;/) re<ultatele pe care le pute0 a,tepta de la ca. Medicina neurologică? e*te de$acu0 o di*ciplin/ care) 8nainte de toate) pretinde o e@tre0 de operati+/cunoa,tere a o0ului. =entru 0edicul neurolo3 e*te nece*ar ca) 8n cel 0ai *curt ti0p po*i;il) */$,i 1ac/ oidee de*pre +iaţa p*i2ic/ a bolnavului de nervi J n ace*t do0eniu al 0edicinii) pute0 e0ite o udecat/util/ ,i pute0 in*titui *au propune inter+enţii curati+e nu0ai 8n ca<ul 8n care ne e*te clar ce *e petrece8n *u1letul pacientului. Super1icialitatea e*te aici a;*olut contraindicat/) eroarea 1iind ur0at/ de o*ancţionare i0ediat/) dup/ cu0) pe de alt/ parte) aprecierea corect/ e*te) cel 0ai ade*ea) ur0at/ de*ucce*. Se i0pune) a,adar) un e@a0en ri3uro* ,i ne8nt>r<iat 8n ace*t *en*. Bn +iaţa *ocial/ ne pute01oarte le*ne 8n,ela 8n ceea ce pri+e,te aprecierea unui o0. De*i3ur) de 1iecare dat/ 3re,eala *e pl/te,te7*e poate totu,i ca reacţia */ *e produc/ at>t de t>r<iu 8nc>t) <n 8aoritatea ca>uri!or- 0" nu 8ai ;i8 <n

8"0ur" 0" 0e0i>"8 cone%iuni!e +i 0" ne tu!ure con0tatarea c" o ine%actitate <n udecarea unui o8 adu0- ;ie +i du#" un deceniu- !a re!e e+ecuri +i vici0itudini* A0e8enea <8#reur"ri nu <ncetea>" de ane rea8inti necesitatea &i obligaţia de a dobândi &i de a aprofunda cunoa&terea omului.Bn cercet/rile noa*tre a0 aun* repede la conclu<ia c/ ace*te ano0alii) con1licte ,i e,ecuri pe plan p*i2ic) at>t de 1rec+ent inerente ca<urilor patolo3ice) de 1apt nu au 8n *tructura lor ni0ic *tr/in +ieţii p*i2ice a o0ului a,a$<i* nor0al. Sunt acelea,i ele0ente) acelea,i condiţii) nu0ai c/ 0ai relie1ate) 0aide*lu,it 0ani1e*tate ,i 0ai u,or de identi1icat. Vo0 putea pro1ita de ace*te cuno,tinţe ,i) princo0paraţie cu +iaţa p*i2ic/ nor0al/) */ acu0ul/0 o e@perienţ/ care 8n cele din ur0/ */ ne per0it/ */arunc/0 o pri+ire 0ai p/trun</toare a*upra raporturilor nor0ale. Bn continuare) a+e0 ne+oie dee@erciţiu) a*ociat cu acea d/ruire ,i cu acea *t/ruinţ/ pe care le cere orice +ocaţie.=ri0a con*tatare care ni *e i0pune e*te aceea c/ *ti0ulenţii cei 0ai puternici pentru edi1icarea +ieţii

p*i2ice a o0ului pro+in din cea 0ai 1ra3ed/ copil/rie. Nu e*te +or;a de o de*coperire 1or0ida;il/)dat 1iind c/ a*e0enea con*tat/ri au 1o*t 1/cute de cercet/tori 8n toate ti0purile. Ele0entul nou con*t/8n *tr/dania de a corela 8n 0od or3anic tr/irile) i0pre*iile ,i lu/rile de atitudine din copil/rie) 8n 0/*ura8n care ele *e la*/ identi1icate cu 1eno0enele ulterioare ale +ieţii p*i2ice) e1ectu>nd o co0paraţie 8ntreanu0ite tr/iri din pri0a copil/rie ,i anu0ite *ituaţii ,i atitudini de 0ai t>r<iu. Deo*e;it de i0portant e*te1aptul c/ 1eno0enele i<olate ale +ieţii p*i2ice nu pot 1i niciodat/ con*iderate ca un 8ntre3 8nc2i* 8n*ine7 ace*tea nu pot 1i 8nţele*e dec>t ca p/rţi co0ponente ale unui an*a0;lu indi+i<i;il ,i nu0ai dac/8ncerc/0 */ de*coperi0 linia de orientare a indi+idului) tiparul) *tilul */u de +iaţ/) con+in3>ndu$ne clarc/ *copul *ecret al conduitei in1antile e*te identic cu acela al co0port/rii o0ului 8n +iaţa *a de 0ait>r<iu. =e *curt) *e +ede cu o *urprin</toare claritate c/ nu a inter+enit nici o 0odi1icare din punctulde +edere al acti+it/ţii p*i2ice) c/) 1/r/ 8ndoial/) 1or0a e@terioar/) concreti<area) traducerea pe plan



+er;al a aparenţelor din +iaţa p*i2ic/) cu alte cu+inte) 1eno0enalul e*te *u*cepti;il de *c2i0;are)in+aria;ile r/0>n>nd 8n*/ ;a<ele 8n*e,i) *copul ,i dina0ica ace*tuia) tot ceea ce orientea</ +iaţa p*i2ic/ 8n direcţia *copului. C>nd) de e@e0plu) un pacient 1ace do+ada unui caracter an@io*) 1iind0arcat 0ereu de *u*piciune ,i 8nclin>nd */ *e ţin/ de$o parte) nu e*te 3reu de *ta;ilit c/ acelea,itendinţe 8l caracteri<au de pe c>nd a+ea doar trei *au patru ani) nu0ai c/ tr/*/turile *ale de caractera+eau pe atunci *i0plitatea proprie acelei 1ra3ede +>r*te ,i erau le*ne de *e*i<at. Bn con*ecinţ/) ne$

a0 dat *ilinţa */ ne concentr/0 *i*te0atic atenţia 8n pri0ul r>nd a*upra copil/riei pacientului. ac2iar a0 reu,it */ pre*upune0 0ulte lucruri cu pri+ire la copil/ria unui o0 1/r/ ca cine+a */ ne 1i+or;it de*pre acea*ta. Con*idera0 ceea ce +edea0 la el ca pe o e@pre*ie a pri0elor *ale tr/iri dincopil/rie) tr/iri care 8l in1luenţau p>n/ ,i 8n plin/ 0aturitate. Iar dac/) pe de o parte) a1l/0 de lacine+a ce e+eni0ente din copil/rie i *$au p/*trat 8n 0e0orie) ace*tea ne dau) c>nd *unt corectinterpretate) o i0a3ine a tipului de o0 cu care a+e0 de$a 1ace. Utili</0) de a*e0enea) ,i o alt/con*tatare) anu0e aceea c/ oa0enii *e deta,ea</ e@tre0 de 3reu de tiparul% 8n care au cre*cut 8n pri0iiani de +iaţ/. =uţini *unt cei care i<;ute*c */ *e a;at/ de la ace*ta) c2iar ,i atunci c>nd) la +>r*taadult/) +iaţa lor p*i2ic/ *e 0ani1e*t/ 8n alte *ituaţii de +iaţ/ ,i) drept ur0are) 8nre3i*trea</ i0pre*iidi1erite. Acea*ta nu ec2i+alea</ cu o *c2i0;are a tiparului de +iaţ/7 +iaţa p*i2ic/ are 8ntotdeaunaacela,i 1unda0ent) o0ul ne de<+/luie aceea,i linie de 0i,care &De>egungslinie' ,i ne per0ite */32ici0 acela,i ţel 8n cele dou/ perioade de +>r*t/) 8n copil/rie ca ,i la 0aturitate. Iat/ de ce *e i0pune*/ *itu/0 copil/ria 8n centrul atenţiei noa*tre) iar dac/ proiect/0 o 0odi1icare) nu e*te nece*ar */ lu/08n *ea0/ toate nenu0/ratele tr/iri ,i i0pre*ii ale unui o0) ci 0ai 8nt>i */$i de*coperi0 tiparul de+iaţ/ ,i) pornind de aici) */$i 8nţele3e0 0odul per*onal de a 1i# ,i) 8n acela,i ti0p) ;i<arele1eno0ene patolo3ice care ne intere*ea</.Bn 1elul ace*ta) e@a0inarea +ieţii p*i2ice in1antile de+ine c2eia de ;olt/ a ,tiinţei noa*tre) de unde ea 8,itra3e 1orţa in*tructi+/. E@i*t/ o 0ulţi0e de lucr/ri con*acrate *tudierii pri0ilor ani de +iaţ/. Materialele*e acu0ulea</) 1/r/ a 1i *upu*e unor in+e*ti3aţii 0ulţu0itoare7 di*pune0 deci de re<er+e pentru ocercetare 8ndelun3at/ ,i oricine poate 3/*i aici 1apte inedite) i0portante ,i de0ne de intere*.Wtiinţa acea*ta con*tituie pentru noi) totodat/) un 0iloc de a pre+eni 3re,elile7 dac/ a0 culti+a o ,tiinţ/care */ nu ai;/ raţiunea *a de a 1i dec>t 8n ea 8n*/,i) nu a0 aun3e la cunoa,terea o0ului. =e ;a<acuno,tinţelor noa*tre 8naint/0 8ntr$un c2ip a;*olut natural pe terenul 0uncii de educaţie) pe care o*lui0 de ani ,i ani. Educaţia e*te o 0in/ de aur pentru oricine concepe cunoa,terea o0ului ca pe o,tiinţ/ i0portant/ ,i dore,te */ ,i$o 8n*u,ea*c/) */ o tr/ia*c/) */ i *e con*acre7 de 1apt acea*ta nu e*tenicidecu0 o ,tiinţ/ li+re*c/) ci una care nu poate 1i 8n+/ţat/ dec>t 8n *1era practicii. (re;uie) ca */*pune0 a,a) */ participi la dina0ica 1iec/rui 1eno0en al +ieţii p*i2ice) */$l retr/ie,ti 8n 1orul inti0) */$l8n*oţe,ti pe o0 8n ;ucuriile ,i te0erile *ale) ca0 la 1el cu0 un ;un pictor nu poate 8ntruc2ipa 8ntr/*/turile celui c/ruia 8i 1ace portretul dec>t ceea ce a 1iltrat prin propria *a 1iinţ/. E*te ca<ul) prinur0are) *a concepe0 cunoa,terea o0ului ca pe o art/ care di*pune de 0ultiple in*tru0ente) dar ,i ca peo art/ care *e u@tapune tuturor celorlalte arte de acela,i ran3 ,i de care o anu0it/ cla*/ de oa0eni) poeţii) *$au 1olo*it din plin. Acea*ta tre;uie */ ne *er+ea*c/ 8n pri0ul r>nd la 80;o3/ţirea cuno,tinţelor)d>ndu$ne tuturor po*i;ilitatea unei 0ai ;une ,i 0ai 0ature de<+olt/ri pe plan p*i2ic.O di1icultate inter+ine 1oarte ade*ea 8n ace*t do0eniu) prin 1aptul c/ noi) oa0enii) *unte0e@traordinar de *en*i;ili c>nd +ine +or;a de co0petenţa noa*tr/ 8n 0aterie de cunoa,tere a o0ului.=uţini *unt cei care) cu toate c/ nu au 1/cut *tudii 8n ace*t *en*) *a nu *e con*idere ;uni cuno*c/tori deoa0eni) ,i 8nc/ ,i 0ai puţini *unt cei care */ nu *e declare o1en*aţi dac/ +re0 */$i 8nde0n/0 */ 1ac/ pro3re*e 8n cunoa,terea o0ului. Con*i0t la acea*ta doar cei care) 8ntr$un 1el *au altul) au aun* */recunoa*c/ +aloarea cunoa,terii o0ului 1ie prin e@perienţa propriilor a0/r/ciuni) 1ie datorit/ capacit/ţiilor de a *e tran*pune 8n tr/irile celorlalţi. Re<ult/ de aici) pentru a ne atin3e *copul) nece*itatea adopt/riiunei tactici ;ine deter0inate. C/ci ni0ic nu e*te 0ai *up/r/tor ,i nu e*te pri+it cu 0ai 0ult/ a+er*iunedec>t 1aptul de a proiecta pe nea,teptate *u; oc2ii cui+a in1or0aţiile do;>ndite cu pri+ire la +iaţa *a p*i2ic/. =e toţi cei care nu dore*c */ de+in/ antipatici 8i +o0 con*ilia */ *e arate prudenţi 8n acea*t/ pri+inţ/. Cel 0ai ;un 0iloc de a c/p/ta o proa*t/ reputaţie con*t/ 8n a te co0porta nepre+/</tor) utili<>nd



8n 0od a;u<i+ ,tiinţa cunoa,terii o0ului) d>ndu$le) de pild/) de 8nţele* oa0enilor c/ le 32ice,ti3>ndurile ,i *enti0entele. La 1el de periculo* e*te */$i pre<inţi unui pro1an drept ade+/ruride1initi+e concepţiile de ;a</ ale ace*tei 8n+/ţ/turi. C2iar ,i cei care 0ai cuno*c c>te ce+a 8n acea*t/0aterie *e *i0t atunci) pe drept cu+>nt) le<aţi. Repet/0) a,adar) ceea ce a0 *pu* la 8nceput) anu0e c/acea*t/ ,tiinţ/ cere 0ode*tie) e@clu<>nd cuno,tinţele *uper1iciale *au de pri*o*) acele atitudini carea0inte*c de +anitatea copilului care crede c/ totul 8i *t/ 8n putinţ/. Mult 0ai 8n3rior/toare e*te o

atare atitudine 8n ca<ul adultului. De aceea re*pin3e0 pripeala ,i reco0and/0 autocontrolul)a;ţinerea de a *e l/uda 8n 1aţa cui+a cu cuno,tinţele do;>ndite pe planul cunoa,terii o0ului. Alt1el nua0 1ace dec>t */ ridic/0 noi di1icult/ţi 8n 1aţa ace*tei ,tiinţe pe calc de con*tituire) d/un>nd *copuluiei) c/ci ar tre;ui */ ne 80po+/r/0 ine+ita;il cu 3re,elile 3enerate de i0prudenţa unor no+ici) oric>t deentu<ia,ti ar 1i ei. S/ 1i0 0ai de3ra;/ circu0*pecţi ,i */ nu uit/0 niciodat/ ca) 0ai pre*u* de toate) ca*/ pute0 e0ite o udecat/) tre;uie */ a+e0 8n 1aţa noa*tr/ un tot 80plinit ,i c/ o a*e0enea udecat/ nutre;uie e0i*/ dec>t dac/ *unte0 *i3uri c/ aduce0 prin ca un ;ene1iciu cui+a. C/ci a 1or0ula o udecat/) oric>t de e@act/) 8ntr$o 1or0/ *up/r/toare ,i la loc nepotri+it) 8n*ea0n/ a aduce 0ari preudicii.Bnainte de a continua ace*te con*ideraţii) *e i0pune */ pre8nt>0pin/0 o o;iecţie care) cu *i3uranţ/) *e poate na,te 8n 0intea 0ultora. C>nd 1ace0 a1ir0aţia c/ linia +ieţii 5de =ebens linie' unui o0 r/0>nene*c2i0;at/) lucrul ace*ta tre;uie */ par/ de ne8nţele* pentru 0ulţi) pentru c/) 8n de1initi+) 1iecaretr/ie,te 8n +iaţa *a o 0ultitudine de e@perienţe) care deter0in/ 0odi1ic/ri ale co0porta0entului */u.S/ re0arc/0) totu,i) c/ un 1apt de +iaţ/ nu are doar o *in3ur/ *e0ni1icaţie. E*te 3reu de 3/*it doioa0eni care) din una ,i aceea,i e@perienţ/ de +iaţ/) */ tra3/ aceea,i conclu<ie practic/. Nu orice p/ţanie ne 1ace 0ai 8nţelepţi. Dac/ 8n+/ţ/0 */ e+it/0 cu *ucce* anu0ite nepl/ceri) le opune0 cutare*au cutare atitudine. Dar linia dup/ care ne orient/0 r/0>ne ne*c2i0;at/. Vo0 +edea) de$a lun3ule@punerilor noa*tre) c/) din 0a*a e@perienţelor *ale) o0ul nu e@tra3e dec>t o 0oral/ *trict li0itat/ ,i c/) pri+it/ 0ai 8ndeaproape) acea*t/ 0oral/ *e adaptea</ 8ntr$un 1el *au altul la linia +ieţii *ale) 8nt/rind$o 8n tiparele *ale. Li0;a a *e*i<at ;ine *ituaţia) c/ci *e *pune c/ noi 8n,ine *unte0 cei care ne faceme@perienţa) ceea ce arat/ c/ 1iecare e*te *t/p>n pe aprecierea pe care i$o aplic/. 4ilnic pute0 con*tatac/ oa0enii tra3 de 1apt din e@perienţele pe care le tr/ie*c conclu<iile cele 0ai di+er*e. S/ pre*upune0)de e@e0plu) un o0 care 1ace 8n 0od o;i,nuit o 3re,eal/ oarecare. C2iar dac/ reu,i0 */$l con+in3e0 c/3re,e,te) re<ultatele +or di1eri de la indi+id la indi+id. Se poate ca unul */ tra3/ conclu<ia c/ ar 1iti0pul */ *e de<;are de o;i,nuinţa *a. Un altul +a ripo*ta c/) dat 1iind 1aptul c/ de at>ta a0ar de +re0eacţionea</ a*t1el) 8i e*te i0po*i;il */ 1ac/ alt1el. Un al treilea +a i0puta p/rinţilor */i 3re,ealaeducaţiei pri0ite: +a *u*ţine c/ ni0eni nu *$a 8n3riit niciodat/ de d>n*ul) *au c/ a 1o*t tratat cu prea0ult/ indul3enţ/) *au) di0potri+/) prea a*pru7 orice ar 1i) el r/0>ne la 0odul */u de a proceda. La drept+or;ind) ulti0ii doi *e dau de 3ol) ar/t>nd c/ ei 8nţele3 */ di*pun/ de o acoperire) de u*ti1icare. Bn1elul ace*ta) nu 1/r/ o aparent/ 0oti+are) ei pot totdeauna */ *e *u*tra3/ 8n 0od pre+/</tor de laautocritic/. Ei nu ar 1i niciodat/ +ino+aţi) +ina pentru tot ceea ce nu au reu,it ei */ 1ac/ re+enind 0ereualtora. Nelu>nd 8n con*iderare 1aptul c/ nu 1ac nici un e1ort ca */ e+ite 3re,eala) ei per*i*t/) nu 1/r/ardoare) 8n acea*ta) pe când educa#ia deficitară nu se face vinovată de comportamentul lor decât înmăsura în care o vor ei Se0ni1icaţia 0ultipl/ a e@perienţelor de +iaţ/) po*i;ilitatea de a tra3e din eleconclu<ii di+er3ente ne 1ac */ 8nţele3e0 de ce un o0 nu$,i *c2i0;/ 1elul */u de a 1i &seine -angart', ci0ai de3ra;/ 8,i *uce,te ,i r/*uce,te 8n a,a 1el tr/irile p>n/ c>nd ace*tea aun3 */ *e au*te<e cu 1elul */ude a 1i. Se pare c/ lucrul cel 0ai 3reu pentru o0 e*te acela de a *e cunoa,te pe *ine 8n*u,i ,i de a *e*c2i0;a.Dac/ cine+a ar dori */ 8ncerce */ 1or0e<e oa0eni 0ai ;uni) *$ar 3/*i 8ntr$o 0are 8ncurc/tur/ 8n ca<ul8n care nu ar di*pune de e@perienţa ,i 1aptele acu0ulate ca ur0are a cunoa,terii o0ului. =oate c/ +aopera) ca ,i p>n/ atunci) la *upra1aţ/) cre<>nd c/ din 0o0ent ce lucrul a luat un nou a*pect) o alt/nuanţ/) a reu,it cu0+a */ introduc/ o *c2i0;are. =re<ent>nd ca<urile reale) ne +o0 putea con+in3e c>t de puţin duc la tran*1or0area practic/ a unui o0 a*e0enea procedee7 at>t ti0p c>t linia de 0i,care aindi+idului nu a *u1erit ea 8n*/,i o 0odi1icare) nu poate 1i +or;a dec>t de pur/ aparenţ/) repede



*pul;erat/. =roce*ul *c2i0;/rii unui o0 nu e*te deloc u,or) cer>nd c2i;<uinţ/) r/;dare ,i) 0ai pre*u* detoate) 8nl/turarea oric/rei +anit/ţi per*onale) 8ntruc>t cel/lalt nu are nicidecu0 o;li3aţia de a 1i o;iectul+anit/ţii noa*tre. Bn a1ar/ de acea*ta) e*te nece*ar ca proce*ul */ 1ie 8n a,a 1el condu* 8nc>t */ 1iea*i0ila;il pentru cel/lalt. =entru c/ e*te de la *ine 8nţele* c/ oricine poate re1u<a o 0>ncare) 1ie ea c>tde apeti*ant/) din 0o0ent ce nu$i e*te o1erit/ a,a cu0 *e cu+ine.Cunoa,terea o0ului co0port/ 8nc/ o latur/) la 1el de i0portant/) repre<entat/ de a,a$nu0itul */u

a*pect *ocial. E*te ne8ndoielnic 1aptul c/ oa0enii *$ar co0porta 0ai ;ine unii 1aţ/ de alţii) c/ ei *$arapropia 0ult 0ai 0ult) dac/ ,i$ar 8nţele3e 0ai ;ine re*orturile interioare. =entru c/) 8n ace*t ca<) le$ar 1icu neputinţ/ */ *e 8n,ele unii pe alţii. Acea*t/ po*i;ilitate de inducere 8n eroare con*tituie un pericoli0en* pentru *ocietate. Ace*ta e*te pericolul pe care tre;uie */$l de0on*tr/0 noi *e0enilor no,tri pecare +re0 */$i iniţie0 8ntr$ale +ieţii. Ei tre;uie */ de+in/ capa;ili */ recunoa*c/ tot ceea ce e*teincon,tient 8n +iaţ/) toate de32i</rile) di*i0ul/rile) 0/,tile) ,iretlicurile ,i per1idiile) *pre a$i puteaa+erti<a pe cei p>ndiţi de a*e0enea pri0edii ,i a le +eni 8n autor. Nu0ai cunoa,terea o0ului) con,tient practicat/) ne +a *lui 8n acea*t/ direcţie.=re<int/) de a*e0enea) intere* 8ntre;area cine e*te indicat) la drept +or;ind) */ do;>ndea*c/ ,i */e@ercite cunoa,terea o0ului. A0 ,i ar/tat c/ nu e*te po*i;il ca acea*t/ ,tiinţ/ */ 1ie culti+at/ doar pe un plan teoretic. Si0pla 8n*u,ire a tuturor re3ulilor nu e*te *u1icient/) nece*ar/ 1iind tran*punereaace*tora 8n practic/ ,i *tudierea apro1undat/ a cone@iunilor) 8nţele3erea lor) pentru ca oc2iul */ 8n+eţe */ pri+ea*c/ 0ai 8n pro1un<i0e dec>t ne$a 8n3/duit$o e@perienţa anterioar/. Acea*ta e*te 1orţa propul*i+/care ne deter0in/ */ a;ord/0 din punct de +edere teoretic cunoa,terea o0ului. Dar nu pute0 8n*u1leţicu ade+/rat acea*t/ ,tiinţ/ dac/ nu p/trunde0 8n +iaţ/) dac/ nu +eri1ic/0 ,i nu aplic/0 8n practic/ principiile de*coperite. Bntre;area de 0ai *u* ni *e i0pune ,i datorit/ 1aptului c/ noi a0 reţinut) din perioada 8n care a0 1o*t educaţi) 0ult prea puţine ,i uneori ine@acte date) a,a 8nc>t educaţia noa*tr/) c2iar,i 8n pre<ent) nu e*te indicat/ */ ne 1urni<e<e o util/ cunoa,tere a o0ului. 'iecare copil e*te l/*at 8n +oia*a 8n ceea ce pri+e,te 3radul de de<+oltare) c>t ,i e@tra3erea unor principii de 0oral/ practic/ dinlecturile *au din e@perienţele *ale de +iaţ/. Nu e@i*t/) de alt1el) nici o tradiţie 8n culti+area cunoa,teriio0ului. Nu e@i*t/ 8n ace*t do0eniu nici o concepţie *i*te0atic/) cunoa,terea o0ului 3/*indu$*e ca08n *ituaţia c2i0iei pe ti0pul c>nd 8nc/ 0ai era alc2i0ie.Dac/ 8i trece0 8n re+i*t/ pe cei care) 8n 2ao*ul care do0ne,te 8n do0eniul educaţiei) au cea 0ai1a+ora;il/ oca<ie de a *e iniţia 8ntruc>t+a 8n cunoa,terea o0ului) con*tat/0 c/ *unt oa0eni care 8nc/nu *$au rupt din an3renaul *ocial ,i care) 8ntr$un 1el *au altul) 0ai p/*trea</ contactul cu *e0enii ,i+iaţa) r/0>n>nd) 8n con*ecinţ/) opti0i,ti *au cel puţin pe*i0i,ti 0ilitanţi) dintre acei pe care pe*i0i*0ul8nc/ nu i$a du* la re*e0nare. Dar) 8n a1ara contactului *ocial) 0ai e*te nece*ar/ ,i o e@perienţ/ de +iaţ/.Aun3e0) a*t1el) la ur0/toarea conclu<ie: ade+/rata cunoa,tere a o0ului) date 1iind lacunele educaţieinoa*tre) nu e*te atri;uit/ de 1apt dec>t unui *in3ur tip de o0) p/c/to*ul care *e c/ie,te) acela care atrecut prin toate 0eandrele +ieţii p*i2ice ,i *$a lecuit) *au cel puţin *$a 3/*it aproape de o a*e0enea*ituaţie. ine8nţele* c/ pot e@i*ta ,i alte ca<uri) 8ndeo*e;i ca<ul oa0enilor capa;ili */ 8nţelea3/ ce+a dine@e0plul altora *au al celor dotaţi cu o rar/ *en*i;ilitate. Dar cel 0ai ;un cuno*c/tor de oa0eni +a 1i)de*i3ur) acela care el 8n*u,i a tr/it toate ace*te pati0i o0ene,ti. =/c/to*ul care *e c/ie,te pare */ 1ie nunu0ai pentru +re0urile de a<i) ci ,i pentru ti0purile 8n care au luat 1iinţ/ reli3iile) acel tip c/ruia i *$acon1erit cea 0ai 8nalt/ +aloare ,i care *t/ 0ai pre*u* de o 0ie de oa0eni inte3ri. Dac/ ne 8ntre;/0 cu0de *tau lucrurile a,a) tre;uie */ recunoa,te0 c/ un o0 care *$a ridicat dea*upra +ici*itudinilore@i*tenţei) *0ul3>ndu$*e din 0ocirl/) care a 3/*it puterea */ la*e toate ace*tea 8n ur0a lui ,i */ *e8nalţe) +a 1i 8n 0od nece*ar cel 0ai ;un cuno*c/tor at>t al p/rţilor ;une) c>t ,i al celor rele ale +ieţii.Din ace*t punct de +edere nu$l 8ntrece ni0eni ,i) 0ai 8nainte de toate) nu o0ul inte3ru.Din cunoa+terea #0i1icu!ui u8an re>u!t" <n 8od auto8at o <ndatorire- o 8i0iune care- #e 0curt-con0t" <n a 0;"r=8a cadru! care'! <n"u+e #e o8- cadru! care 0e dovede+te i8#ro#riu #entru via:"- <n!"tur=nd ;a!0a per*pecti+/ care 8l 1ace */ r/t/cea*c/ ,i pre<ent>ndu$i o alt/ per*pecti+/) 0ai1a+ora;il/ +ieţii colecti+e ,i po*i;ilit/ţilor de 1ericire pe care le o1er/ ace*t 0od de e@i*tenţ/) oecono0ie intelectual/ 5einc 6enkdkonomie' *au) ca */ 1i0 0ai 0ode,ti) un alt cadru de +iaţ/) dar unul



8n care *enti0entul co0uniunii *ociale */ oace rolul predo0inant. Nu intenţion/0 deloc */ aun3e0la o con1i3uraţie ideal/ a de<+olt/rii p*i2ice. Dar *e +a recunoa,te c/ ade*ea punctul de reper 1er0&der )tandpunkt' con*tituie prin el 8n*u,i un autor enor0 8n +iaţa celui care colind/ ,i r/t/ce,te) pentruc/) 8n r/t/cirile *ale) el are *enti0entul *i3ur al direcţiei 8n care a e,uat. Deter0ini,tii ri3uro,i) care 1acca tot ceea ce i *e 8nt>0pl/ o0ului */ depind/ de interacţiunea per0anent/ dintre cau</ ,i e1ect) nu +orad0ite le*ne ace*t con*iderent. C/ci e*te *i3ur c/ determinismul cau3al de+ine cu totul altce+a) c/

e1ectele unei e@perienţe de +iaţ/ *e tran*1or0/ radical 8n ca<ul 8n care 8n o0 e@i*t/ o 1orţ/) un 0oti++iu) anu0e cunoaşterea de sine, 8nţele3erea din ce 8n ce 0ai pro1und/ a ceea ce *e petrece 8n *ine ,i a*ur*elor 3eneratoare. Din acel 0o0ent el de+ine un alt o0) de care niciodat/ nu +a putea 1acea;*tracţie.

NO(E

0Gcrvenheilkundc2,în te@tul ori3inal. 5Nota trad.6% 0von der )cl>blone2 )8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6# 0seine $igenar"Rm te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0als fertiges *rodukl2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! I

$IAA PSIHICĂ A OMULUI

* NOIUNEA DE PSIHIC ŞI CONDIIA $IEII PSIHICE*

'aptul de a 1i ani0ate nu$l atri;ui0 propriu$<i* dec>t or3ani*0elor +ii mobile =*i2icul- *t/ 8n cea 0aiinti0/ relaţie cu 0i,carea li;er/) 8n ca<ul or3ani*0elor i0o;ile) *olid 8nr/d/cinate) cu 3reu *$ar putea+or;i de o +iaţ/ p*i2ic/) acea*ta 1iindu$le) de alt1el) a;*olut de pri*o*. S/ re1lect/0 nu0ai ce a;*urditatear repre<enta 1aptul de a atri;ui *enti0ente ,i 3>nduri unei plante i0o;ile care) a,tept>ndu$*e la +reo*u1erinţ/) nu ar putea */ *e depla*e<e 8n nici un 1el *pre a *e pune la ad/po*t7 cu0 */ ad0ite0 c/ plantaar a+ea raţiune *au li;er/ +oinţ/) din 0o0ent ce ace*tea *unt din capul locului e@clu*eQ Voinţa) raţiunea plantei ar r/0>ne +e,nic *terile.Vede0) prin ur0are) c>t de net/ e*te deo*e;irea dintre plant/ ,i ani0al) dat/ 1iind a;*enţa *au pre<enţa+ieţii p*i2ice) ,i o;*er+/0 nu0aidec>t uria,a 8n*e0n/tate pe care o are cone%iunea dintre mişcare şivia#a psihică Re<ult/ c/ 8n de<+oltarea +ieţii p*i2ice tre;uie inclu* tot ceea ce ţine de 0i,care) ceea ce poate 1i le3at de di1icult/ţile unei depla*/ri ,i c/ +iaţa p*i2ic/ e*te c2e0at/ */ ela;ore<e pre+i<iuni) */acu0ule<e e@perienţ/) */ de<+olte o 0e0orie) 1/c>ndu$le utile pentru practica dina0ic/ a e@i*tenţei.=ute0 *ta;ili a*t1el) 8n pri0ul r>nd) c/ de<+oltarea +ieţii p*i2ice e*te corelat/ cu 0i,carea ,i c/ pro3re*ul 1uncţiilor p*i2ice e*te condiţionat de acea*t/ li;er/ 0o;ilitate a or3ani*0ului) 8ntruc>t0o;ilitatea e*te e@citant/) ea care ,i *ti0ulea</ de<+oltarea tot 0ai inten*/ a +ieţii p*i2ice. S/ nei0a3in/0 o per*oan/ c/reia i *$a inter<i* orice 0i,care7 8ntrea3a *a +iaţ/ p*i2ic/ ar 1i conda0nat/ la*ta3nare. Nu0ai li;ertatea </0i*le,te colo,i) pe c>nd con*tr>n3erea per+erte,te ,i ucide.

2. &UNCIA ORGANULUI PSIHIC*

Dac/ pri+i0 din ace*t punct de +edere 1uncţia +ieţii p*i2ice) de+ine li0pede 1aptul c/ ne 3/*i0 aici 8n pre<enţa de<+olt/rii unei capacit/ţi nati+e) 0enit/ */ repre<inte un organ de atac, de apărare sau de securitate, un organ de protec#ie, dup/ cu0 *ituaţia or3ani*0ului +iu i0pune o1en*i+a *au de1en*i+a.A,adar) nu pute0 +edea 8n +iaţa p*i2ic/ dec>t un co0ple@ de 0/*uri o1en*i+e ,i de1en*i+e) prin care*e acţionea</ a*upra lu0ii *pre a *e a*i3ura 0enţinerea or3ani*0ului u0an ,i de<+oltarea *a. Acea*t/



condiţie 1iind *ta;ilit/) *ur+in altele) i0portante pentru 8nţele3erea a ceea ce +re0 noi */ de1ini0 a 1i p*i2icul. Gu ne putem imagina o via#ă psihică i3olată, ci nu0ai una le3at/ de tot ceea ce o 8nconoar/)recept>nd e@citaţiile +enite din a1ar/ ,i r/*pun<>ndu$le 8ntr$un 1el *au altul) di*pun>nd de po*i;ilit/ţile,i de 1orţele nece*are a*i3ur/rii or3ani*0ului) 8n lupt/ *au 8n alianţ/ cu 0ediul a0;iant) pentru a$i3aranta e@i*tenţa.Cone@iunile care ni *e de*c2id acu0 8n 1aţa oc2ilor *unt 0ultiple ,i di+er*e. Ele pri+e*c 8n pri0ul r>nd

or3ani*0ul 8n*u,i) *peci1icul o0ului) corporalitatea *a) a+antaele ,i incon+enientele. Dar ace*tea nu*unt dec>t noţiuni relati+e) deo*e;irea 1iind 0are) dup/ cu0 cutare *au cutare 1orţ/ *au un anu0it or3an pre<int/ un a+anta *au un incon+enient) ca re<ultat al *ituaţiei 8n care *e a1l/ indi+idul. E*te a*t1elcuno*cut c/) 8ntr$un anu0it *en*) piciorul o0ului e*te o 0>n/ atro1iat/. =entru un ani0al c/ţ/r/tor) dee@e0plu) 1aptul ace*ta ar 1i un 3ra+ incon+enient) dar pentru o0) care u0;l/ pe *ol) a+antaul e*te dea,a natur/ 8nc>t ni0eni nu ar dori */ ai;/) 8n loc de picior) o 0>n/ ca toate 0>inile. Bn 3eneralcon*tat/0) 8n +iaţa per*onal/) ca ,i 8n +iaţa tuturor popoarelor) c/ in1eriorit/ţile +alorice &Min7der>ertigkeiten' nu *unt de interpretat ca ,i cu0 ele ar a*cunde 8n ele toate incon+enientele) totuldepin<>nd de *ituaţie. /nui0 c/ un teren e@tre0 de +a*t *e de*c2ide in+e*ti3aţiilor re1eritoare laraporturile e@i*tente 8ntre +iaţa p*i2ic/ a o0ului ,i an*a0;lul cerinţelor naturii cosmice, cu0 *untalternanţa <ilei cu noaptea) inten*itatea radiaţiei *olare) 0o;ilitatea ato0ilor etc. Bn*e,i ace*te in1luenţe*e a1l/ 8n cea 0ai inti0/ relaţie cu ori3inalitatea +ieţii noa*tre p*i2ice.

3. &INALITATEA @N $IAA PSIHICĂ*

Ceea ce pute0 *e*i<a 8nainte de toate din i0pul*urile p*i2ice e*te toc0ai 0i,carea 8n*/,i) 8ndreptat/*pre un *cop. De aceea tre;uie *pu* c/ a0 co0ite un paralo3i*0 dac/ ne$a0 repre<enta p*i2icul o0uluica pe un tot *tatic7 di0potri+/) ni$l pute0 repre<enta doar *u; 1or0a unor 1orţe dina0ice care porne*cde la o ;a</ unic/ ,i tind *pre un *cop unic. C2iar ,i 8n noţiunea de adaptare 3/*i0 acea*t/ n/<uinţ/*pre *cop. Viaţa p*i2ic/ e*te de neconceput 1/r/ un *cop c/tre care are loc 0i,carea) dina0ica) *copul1iind parte co0ponent/ a +ieţii p*i2ice. Aşadar, via#a psihică a omului este determinată de un scop Nici un o0 nu poate 3>ndi) *i0ţi) +oi *auc2iar +i*a 1/r/ ca toate ace*tea */ 1ie deter0inate) condiţionate) li0itate) diriate de un *cop care 8i *t/ 8n1aţ/. Ace*ta re<ult/ aproape de la *ine 8n le3/tur/ cu tre;uinţele or3ani*0ului 1aţ/ de lu0ea e@terioar/,i 8n le3/tur/ cu r/*pun*ul pe care or3ani*0ul 8l are de dat 8n 0od nece*ar 8n acea*t/ pri+inţ/.'eno0enele corporale ,i p*i2ice ale o0ului core*pund ace*tei +i<iuni 1unda0entale. O de<+oltare p*i2ic/ nu e*te de conceput dec>t 8n cadrul pe care l$a0 de*cri*) ca o de<+oltare 8ndreptat/ *pre un *copoarecare) 3enerat de 1orţele ar/tate. Scopul poate a+ea un caracter 0o;il *au poate 1i un *cop 1i@.(oate 1eno0enele p*i2ice pot 1i concepute drept o pre3/tire pentru ce+a ce tre;uie */ *e 8nt>0ple. Se pare c/ or3ani*0ul p*i2ic &das seelische /rgan' nu poate 1i alt1el con*iderat dec>t ca a+>nd 8n 1aţa *a un*cop) psihologia individuală pri+ind toate 1eno0enele p*i2icului u0an prin pri*0a diri/rii lor *pre un*cop.Dac/ cunoa,te0 ţelul unui o0 ,i *unte0 in1or0aţi 8ntruc>t+a a*upra lu0ii 8n care el tr/ie,te) atuncicunoa,te0 ,i *e0ni1icaţia actelor *ale e@pre*i+e ,i le pute0 interpreta 8n conte@tul pre3/tirii pentruatin3erea acelui ţel. Wti0 ce acţiuni ur0ea</ */ 8ntreprind/ ace*t o0) a,a cu0 ,ti0 ce dru0 ur0ea</ o piatr/ c>nd o l/*/0 */ cad/ de la o 8n/lţi0e dat/. Nu0ai c/ p*i2icul nu *e *upune nici unei le3i naturale)deoarece *copul care 8i *t/ 8nainte nu e*te i0ua;il) ci *c2i0;/tor. Dar c>nd cine+a 8ntre</re,te un *cop)0i,carea p*i2ic/ are loc 8n 0od nece*ar) ca ,i cu0 ar 3u+erna aici o le3e a naturii) dup/ care *unte0con*tr>n,i */ acţion/0. Cu toate ace*tea) 8n +iaţa p*i2ic/ nu e@i*t/ nici o le3itate natural/) 8n ace*tdo0eniu o0ul 8n*u,i 1/c>ndu$,i le3ile. Dac/ ulterior ace*tea 8i apar drept ni,te le3i ale naturii) e*te oilu<ie de ordin co3niti+7 cre<>nd 8n *ta;ilitatea lor) 8n 0odul lor deter0inat de a acţiona) +oind */ lecon1ir0e ca atare) 8n*/,i 0>na o0ului intr/ aici 8n oc. Dac/) de e@e0plu) cine+a intenţionea</ */ picte<e un ta;lou) +o0 putea o;*er+a la el 8ntre3ul co0porta0ent al o0ului care are 8n 1aţa oc2ilor una*e0enea *cop. El +a 1ace toate operaţiile cu o con*ec+enţ/ a;*olut/) ca ,i cu0 ar 1i +or;a de o le3e anaturii. E*te el 8n*/ con*tr>n* */ picte<e ace*t ta;louQ



E@i*t/) prin ur0are) deo*e;ire 8ntre actele naturii ,i acelea ale +ieţii p*i2ice a o0ului. Decur3 de aiciliti3iile cu pri+ire la li;ertatea de +oinţ/ a o0ului) care a*t/t de ade*ea din condiţionarea co*0ic/) ani0al/ ,i *ocial/ a o0ului)1ire,te c/ +iaţa *a p*i2ic/ tre;uie */ ne apar/ ca *upun>ndu$*e unor le3i in1le@i;ile. Dar atunci c>nd) dee@e0plu) *e nea3/ ,i *e co0;ate cone@iunea *a cu colecti+itatea) c>nd *e re1u</ adaptarea teoriei la

1apte) toate ace*te con1or0it/ţi la le3e pe care le pre<int/ +iaţa p*i2ic/ *unt *upri0ate ,i apare o nou/le3itate) condiţionat/ c2iar de noul *cop. Bntr$un 0od analo3) le3ea colecti+it/ţii nu 0ai acţionea</a*upra unui o0 care ,i$a pierdut *peranţa 8n +iaţ/ ,i care caut/ */ lic2ide<e cu toţi *e0enii */i. Sei0pune) deci) */ *u;linie0 c/ nu0ai *ta;ilirea unui *cop 1ace ca 8n +iaţa p*i2ic/ */ *e produc/ cunece*itate 0i,carea.E*te po*i;il ,i procedeul in+er*) anu0e ca) pornind de la *copul a1lat 8n 1aţa unui o0) */ tra3e0conclu<ii cu pri+ire la acţiunile *ale. La drept +or;ind calea acea*ta e*te 0ai i0portant/) deoarece 0ulţioa0eni 8nc/ nu ,i$au clari1icat *copul. De 1apt acea*ta ,i e*te calea o;i,nuit/ pe care tre;uie *$our0/0 8n edi1icarea ,tiinţei noa*tre) care are ca o;iect cunoa,terea o0ului. Ea nu e*te 8n*/ la 1el de*i0pl/ ca pri0a) dat 1iind 1aptul c/ acţiunile oa0enilor co0port/ interpret/ri 0ultiple. =ute0) de alt1el)*/ lu/0 8n con*iderare ,i */ co0par/0 0ai 0ulte acte ale unui o0) */ tra*/0 +ectori. =ute0 aun3e lade*ci1rarea caracterului unui o0 8ncerc>nd */ le3/0 printr$o linie atitudinile) 1or0ele *ale de 0ani1e*tare8n dou/ puncte di1erite ale +ieţii ace*tui o0. =une0 8n 1elul ace*ta *t/p>nire pe un *i*te0 a c/ruiaplicare d/ i0pre*ia unei orientări unitare5 =ute0 a*t1el de*coperi c/ o *tructur/ in1antil/ deco0porta0ent *e re3/*e,te) ade*ea 8ntr$un 0od *urprin</tor) p>n/ la +>r*te 1oarte 8naintate. Une%e8#!u ne va !"8uriFUn ;/r;at 8n +>r*t/ de # de ani) e@traordinar de <elo*) a o;ţinut) 8n po1ida 3reut/ţilor 8nt>0pinate) ;une re<ultate ,i a de+enit o per*oan/ de pre*ti3iu. =re<ent>ndu$*e la 0edic 8ntr$o *tare de accentuat/depre*iune p*i2ic/) el acu<a de<3u*tul 1aţ/ de 0unc/ ,i +iaţ/. Era pe cale de a *e lo3odi) dar pri+ea+iitorul cu o 0are ne8ncredere) 8l c2inuia o cu0plit/ 3elo<ie ,i e@i*ta ri*cul de a *trica lo3odna.'aptele in+ocate de d>n*ul nu erau prea con+in3/toare7 1etei nu$i putea de 1apt aduce nici un repro,.i<ara ne8ncredere pe care o 0ani1e*ta ne d/dea de ;/nuit c/ 1/cea parte din acei oa0eni) nu puţini lanu0/r) care *e con1runt/ cu *e0enii lor) *e *i0t atra,i de ei) dar 8n acela,i ti0p adopt/ o po<iţieo1en*i+/ ,i) otr/+iţi de *u*piciune) di*tru3 toc0ai ceea ce +or */ edi1ice. Ca */ tra3e0 +ectorul de carea0 +or;it 0ai *u*) e*te nece*ar */ pune0 8n e+idenţ/ o 8nt>0plare din +iaţa *a ,i */ 8ncerc/0 */ oco0par/0 cu po<iţia *a actual/. =otri+it e@perienţei noa*tre) e*te nece*ar */ a+e0 8n +edere i0pre*iiledin pri0a copil/rie) ,tiind prea ;ine c/ ceea ce a1la0 8n le3/tur/ cu acea*ta nu *uport/ totdeaunari3orile unui e@a0en o;iecti+. =ri0a *a a0intire din copil/rie era ur0/toarea: era la piaţ/) cu 0a0a ,icu 1ratele */u 0ai 0ic. Bn 80;ul<eal/) 0a0a -$a luat 8n ;raţe pe el) cel 0ai 0are. C>nd ,i$a dat apoi*ea0a de 3re,eal/) l$a l/*at o* ,i l$a luat 8n ;raţe pe cel/lalt) pe c>nd el) tul;urat) a;ia *e ţinea 8n ur0aei. A+ea pe atunci patru ani. Dup/ cu0 *e poate o;*er+a) e+oc>nd acea*t/ a0intire) el 1ace */ r/*unecoarde *i0ilare cu acelea pe care le$a0 au<it atunci c>nd 8,i de*cria *u1erinţa: el nu$i *i3ur c/ e*te cel pre1erat ,i nu poate *uporta ideea ca pre1eratul */ 1ie altcine+a. C>nd i *e atra3e atenţia a*upra ace*tei*t/ri de lucruri) e*te e@tre0 de *urprin* ,i recunoa,te 8ndat/ relaţia *ta;ilit/.Scopul *pre care *unt 8ndreptate acţiunile prin care *e e@pri0/ un o0 ni *e conturea</ cu claritate dac/ţine0 *ea0a de i0pre*ia produ*/ copilului de lu0ea e@terioar/. Idealul) ţelul e@i*tenţial al o0ului *e1or0ea</ 8nc/ din pri0ele *ale luni de +iaţ/) dat 1iind 1aptul c/ acele i0pre*ii pri0are) c/rora copilulle r/*punde 1ie cu ;ucurie) 1ie cu ne0ulţu0ire) 8ndepline*c un rol cardinal 8n e+oluţia *a) pre1i3ur>ndu$i i0a3inea de*pre lu0e. Cu alte cu+inte) ;a<ele 1actorilor +ieţii *ale p*i2ice) acce*i;ili pentru noi) *e ,i pun pe c>nd copilul 0ai e*te 8nc/ 8n *cutece. Bn continuare) ace*tea *unt necontenit per1ecţionate) 1iindtran*1or0a;ile ,i *u*cepti;ile de a *u1eri 0ultiple in1luenţe. Sc2i0;/rile cele 0ai di+er*e au loc caur0are a 1aptului c/ 8l o;li3/0 pe copil */ ia anu0ite atitudini) ca r/*pun* la cerinţele +ieţii. Nu *e poate */ nu d/0 dreptate) a,adar) acelor cercet/tori care *u*ţin c/ tr/*/turile de caracter ale unuio0 *e recuno*c de pe c>nd copilul e*te 8nc/ *u3ar) de unde 0ulţi tra3 conclu<ia c/ a+e0 de$a 1ace cu



un 1eno0en p*i2ic ereditar. S/ ne 1ie 8n*/ per0i* */ con*ider/0 c/ e*te preudicia;il/ pentrucolecti+itate ideea dup/ care caracterul o0ului ar 1i 0o,tenit de la p/rinţi) ceea ce 8l 80piedic/ peeducator */ *e con*acre cu 8ncredere 0i*iunii *ale. O;*er+aţie 8nt/rit/ prin 1aptul c/ ideea caracterului8nn/*cut *er+e,te cel 0ai ade*ea celui care o in+oc/ pentru a *e de3aa de re*pon*a;ilitatea ce$ire+ine) contra+enind a*t1el) 1ire,te) 8ndatoririlor educaţiei.O condiţie e*enţial/ care particip/ la *tructurarea *copului e*te aceea care acţionea</ prin inter0ediul

in1luenţei e@ercitate de cultură Ea in*tituie) ca */ *pune0 a,a) o ;arier/ de care 1orţa copilului nu8ncetea</ de a *e lo+i) p>n/ ce 3/*e,te o cale care i *e pare practica;il/) 1/3/duindu$i reali<areadorinţelor ,i) pentru +iitor) *ecuritatea ,i adaptarea. Cur>nd +o0 putea recunoa,te c>t de trainic/ e*te*ecuritatea la care copilul r>+ne,te ,i c>ta *ecuritate 8i 3arantea</ *acri1icarea pe altarul culturii. Nue*te pur ,i *i0plu o a*i3urare 80potri+a pericolului) ci) ca 8ntr$o 0a,in/ ;ine pu*/ la punct) *e adau3/,i un alt coe1icient de *ecuritate) care poate 3aranta 8nc/ ,i 0ai ;ine 0enţinerea or3ani*0ului u0an.Copilul ,i$l procur/ pretin<>nd) 8n a1ar/ de cota de *ecuritate dat/) de *ati*1acerea in*tinctelor *ale) unanu0it *upli0ent care dep/,e,te nece*arul *i0plei *ale con*er+/ri) al de<+olt/rii *ale ar0onioa*e. =rinacea*ta 8,i 1ace loc 8n +iaţa *a p*i2ic/ o nou/ dina0ic/. Linia de orientare pe care o o;*er+/0 aici 1oartede*lu,it e*te aceea a vanită#ii Copilul +rea) 8ntoc0ai ca un adult) */ o;ţin/ 0ai 0ult dec>t toţi ceilalţi)a*pir>nd la o *uperioritate care +a tre;ui */$i aduc/ acea *ecuritate ,i adaptare ,i */ i le 3arante<e) a,a cu0i *$au 8n1/ţi,at iniţial ca *cop. Bn 1elul ace*ta el t/l/<uie ,i 8n +iaţa *a p*i2ic/ *e i*c/ o a3itaţie careade*ea *e accentuea</. Ne pute0 repre<enta) de e@e0plu) c/ in1luenţele co*0ice) e+entual) o;ţin princon*tr>n3ere o reacţie 0ai puternic/. Sau c>nd) a1lat 8n 1aţa pri0ediei) o0ul *e 8n1rico,ea</ )necre<>ndu$*e la 8n/lţi0ea 0i*iunilor *ale) +o0 o;*er+a din nou o *c/dere de tonu*) ceea ce 8n*ea0n/c/ *e a1ir0/ 8nc/ ,i 0ai li0pede ne+oia de *uperioritate &die orderung nach Iberlegenheit'Se poate 8nt>0pla ca 8n ace*t ca< 1i@area *copului */ ai;/ loc 8n a,a 1el 8nc>t indi+idul */ 8ncerce prinacea*ta */ *cape de di1icult/ţi. Se poate con*tata apariţia unui o0 care */ 8ntruc2ipe<e ce+a c>t *e poatede o0ene*c) tipul de o0 care) a1lat la anan32ie) 1ie c/ d/ 8napoi cuprin* de tea0/) 1ie c/ 8ncearc/ */ *ere1u3ie<e 8n +reun colţi,or lini,tit) *pre a e+ita) cel puţin pro+i<oriu) con1or0area la cerinţele care i *ei0pun. Acea*ta ne d/ po*i;ilitatea */ 8nţele3e0 c/ reac#iile psihicului uman nu au nicidecum uncaracter definitiv, ele neput>nd 1i dec>t r/*pun*uri pro+i<orii) care nu pot re+endica o deplin/e@actitate. Bndeo*e;i 8n ceea ce pri+e,te de<+oltarea p*i2icului copilului) c/ruia nu tre;uie */$i aplic/0aceea,i 0/*ur/ ca adulţilor) *e cu+ine */ lu/0 a0inte c/ a+e0 de$a 1ace cu 1i@area unor *copuria;*olut pro+i<orii. Bn ca<ul copilului) tre;uie */ pri+i0 0ai departe ,i */ ne repre<ent/0 unde l$ar puteaduce 1orţa pe care o +ede0 acţion>nd 8n el. Iar dac/ ne tran*pune0 8n *u1letul copilului) 8nţele3e0clar c/ ace*te 0ani1e*t/ri ale 1orţei *ale nu re1lect/ altce+a dec>t 2ot/r>rea *a 0ai 0ult *au 0ai puţin1er0/ de a *e adapta de1initi+ la pre<ent ,i +iitor. Starea de *pirit inerent/ ace*tei tendinţe poate 1iorientat/ di1erit. O direcţie o con*tituie optimismul, copilul a+>nd 8ncredere 8n puterea *a de a *e ac2itade *arcinile care$i re+in. Opti0i*0ul *e +a 0ani1e*ta prin tr/*/turi de caracter proprii o0ului carecon*ider/ c/ *arcinile *ale *unt re<ol+a;ile. De partea opu*/ *e *ituea</ tr/*/turile care ţin de pesimismDac/ re1lect/0 a*upra *copului unui copil care nu *e crede capa;il */$,i duc/ la ;un *1>r,it *arcinile) ne pute0 repre<enta 8n acela,i ti0p ceea ce *e petrece 8n *u1letul unui a*t1el de copil. De*coperi0 aici,o+/iala) ti0iditatea) 8nc2iderea 8n *ine) ne8ncrederea ,i toate celelalte tr/*/turi prin care cel *la;8ncearc/ */ *e apere. Scopul */u e*te 8n a1ara 3raniţelor po*i;ilului) departe 8n *patele 1rontului +ieţii.

NO(E- 0die )eele2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6% 0einer einheitlichen +ichtung2,în te@tul ori3inal. 5No# 0Iberhebung2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0die )eele sich ăngstigt2,8n ori3inal. 5Nota trad.6



Ca#ito!u! II

ESENA SOCIALĂ A $IEII PSIHICE

Ca */ 8nţele3e0 ceea ce *e petrece 8ntr$un o0) e*te nece*ar */ *upune0 e@a0enului atitudinea ace*tuia

1aţ/ de *e0eni. Raporturile interu0ane *unt 8n parte date 8n 0od natural ,i) ca atare) *unt *u*cepti;ile de0odi1ic/ri) dar ele *e 8ncadrea</ ,i 8n relaţii *tructurate con1or0 unui plan) a,a cu0 *e o;*er+/ 8n*pecial 8n +iaţa politic/ a popoarelor) 8n 1or0area *tatelor) 8n 3eneral 8n colecti+it/ţi. Viaţa p*i2ic/ ao0ului nu poate 1i 8nţelea*/ 1/r/ a cerceta 8n acela,i ti0p a*e0enea cone@iuni.

1. ADE$ĂRUL ABSOLUT*

Viaţa p*i2ic/ a o0ului nu e*te 8n *tare */ *e 3u+erne<e 8n 0od li;er) ci *e 3/*e,te 8n per0anenţ/ 8n 1aţaunor *arcini *ta;ilite de unde+a din a1ar/. (oate ace*te *arcini *unt in*epara;il le3ate de logica vie#ii încomun a oamenilor, condiţie e*enţial/ care acţionea</ ne8ntrerupt a*upra indi+idului ,i care nu *e la*/in1luenţat/ de el dec>t 8ntr$o anu0it/ 0/*ur/. A,adar) dac/ ţine0 *ea0a de 1aptul c/ nu pute0 *e*i<atotalitatea condiţiilor +ieţii u0ane 8n *ocietate) dat 1iind c/ ele *unt prea nu0eroa*e) ,i c/ ace*te condiţii

*tau totu,i la ;a<a unei anu0ite conduite) e*te li0pede c/ nu ne 3/*i0 niciodat/ 8n *ituaţia de a elucidaco0plet o;*curit/ţile unei +ieţi p*i2ice cu care a+e0 de$a 1ace) di1icultate cu at>t 0ai 0are cu c>t ne8ndep/rt/0 de relaţiile *ociale care ne *unt 1a0iliare.Re<ult/) pe de alt/ parte) ca o cerinţ/ 1unda0ental/ a pro0o+/rii cunoa,terii o0ului) c/ *e i0pune */include0 8n calculul no*tru) ca pe un adevăr absolut, re3ulile i0anente de e@i*tenţ/ ale unui 3rup-) a,acu0 *e 0ani1e*t/ ele de la *ine pe acea*t/ planet/ 8n or3ani<area li0itat/ a corpului o0ene*c ,i 8n per1or0anţele *ale) ade+/r a;*olut de care nu ne pute0 apropia dec>t 8ncet) ade*ea dup/ ce a0 dep/,it o*erie de 3re,eli ,i r/t/ciri.O parte i0portant/ a ace*tor cerinţe 1unda0entale e*te pu*/ 8n e+idenţ/ de concepţia 0ateriali*t/ ai*toriei) ela;orat/ de Mar@ ,i En3el*. =otri+it ace*tei teorii) ;a<a econo0ic/) 0iloacele te2nice cuautorul c/rora uri popor 8,i a*i3ur/ e@i*tenţa *unt cele care condiţionea</ *upra*tructuraideolo3ic/) 3>ndirea ,i co0porta0entul oa0enilor. E@i*t/ p>n/ aici concordanţ/ cu concepţia noa*tr/)a lo3icii acti+e a +ieţii u0ane 8n co0unitate) a ade+/rului a;*olut. Dar i*toria ,i) 8nainte de toate)+i<iunea noa*tr/ a*upra +ieţii indi+iduale) ceea ce a0 nu0it psihologia individuală &!ndividual ps1chologie', ne 8n+aţ/ c/ +iaţa p*i2ic/ u0an/ r/*punde ade*ea prin erori i0pul*urilor deter0inate de principiile econo0ice) de care ea nu *e de*prinde dec>t cu 0are 3reutate. Dru0ul no*tru c/treade+/rul a;*olut trece prin nenu0/rate erori.

.* NECESITATEA $IEII @N COMUN*

O;li3ati+itatea +ieţii 8n co0un e*te tot at>t de natural/ ca ,i o;li3ati+it/ţile pe care le i0punoa0enilor ;un/oar/ cli0atul) protecţia 80potri+a 1ri3ului) con*trucţia de locuinţe ,i altele de 1elulace*ta. De,i 8ntr$o 1or0/ 8nc/ neinteli3i;il/) o;*er+/0 o a*e0enea con*tr>n3ere la +iaţa 8n co0un 8nca<ul religiei, unde *ancti1icarea 1or0elor *ociale *er+e,te drept liant) 8n locul 3>ndirii co0pre2en*i+e.Dac/ 8n pri0ul ca< condiţiile +ieţii *unt deter0inate pe plan co*0ic) 8n cel/lalt ca< ele *untdeter0inate pe plan *ocial) dat/ 1iind e@i*tenţa colecti+/ a oa0enilor) re3ulile ,i nor0ele le3ale carere<ult/ de aici. Cerinţele colecti+it/ţii au re3lat 8n a,a 1el relaţiile dintre oa0eni 8nc>t ele au ap/rut de la ;un 8nceput ca un ade+/r a;*olut) de la *ine 8nţele*. =entru c/ *ocietatea a pree@i*tat +ieţii indi+idualea oa0enilor. Nu e@i*t/ 8n i*toria culturii u0ane nici o 1or0/ de +iaţ/ 1/r/ caracter *ocial. Nic/ierioa0enii nu au ap/rut alt1el dec>t 8n *ocietate.'eno0enul e*te le*ne de e@plicat. Bn 8ntre3ul re3n ani0al predo0in/ le3ea) principiul potri+it c/ruiatoate *peciile care nu *e do+ede*c a 1i aun*) 8ntr$un conte@t natural) la un 3rad de de<+oltare deo*e;it deridicat nu acu0ulea</ noi 1orţe dec>t prin a*ociere) cale care le per0ite apoi */ acţione<e 8n e@terior8ntr$un 0od nou) ori3inal. Genul u0an *er+e,te ,i el ace*tui *cop al a*ocierii) or3anul p*i2ic al o0ului



1iind 8n totalitatea *a i0pre3nat de condiţiile unei +ieţi 8n co0unitate. DarHin re0arca*e la ti0pul */uc/ niciodat/ nu *unt de 3/*it ani0ale *la;e care */ tr/ia*c/ i<olat. Bn r>ndul ace*tora tre;uie trecut8ndeo*e;i o0ul) din 0o0ent ce el nu e*te 8ndeaun* de puternic ca */ poat/ tr/i *in3ur. El nu ar 1icapa;il */$i opun/ naturii dec>t o *la;/ re<i*tenţ/) a+>nd ne+oie de o 0ulţi0e de re*ur*e ca */$,ia*i3ure e@i*tenţa. S/ ne i0a3in/0 un o0 8n *ituaţia de a tre;ui */ +ieţuia*c/ *in3ur 8ntr$o p/dure+ir3in/) lip*it de 0iloacele o1erite de ci+ili<aţie. El ne$ar ap/rea inco0para;il 0ai a0eninţat dec>t

orice alt/ *pecie de +ieţuitoare) neput>nd nici aler3a de*tul de repede) nedi*pun>nd nici de 1orţa0u*cular/ a ani0alelor puternice) nici de dinţii 1iarelor de prad/) nici de 1ineţea au<ului *au dea3eri0ea +/<ului unora dintre ele) a,a 8nc>t */ *cape tea1/r din *ituaţii critice. El e*te ne+oit */ 1ac/e1orturi e@traordinare) 1ie ,i nu0ai *pre a$,i a*i3ura dreptul la e@i*tenţ/ ,i a e+ita pieirea. Krana *a e*te pretenţioa*/ ,i 0odul */u de +iaţ/ cere o protecţie e@ce*i+/.E*te) prin ur0are) de 8nţele* 1aptul c/ o0ul nu *$a putut 0enţine dec>t *itu>ndu$*e 8n condiţii e@tre0 de1a+ora;ile. Ace*tea nu i$au 1o*t date dec>t de +iaţa 8n 3rup) care *$a do+edit o nece*itate) deoarecenu0ai +iaţa colecti+/ 8i per0ite o0ului) printr$un 1el de divi3iune a muncii, */$,i a*u0e *arcini care peindi+idul i<olat l$ar 1i du* 8n 0od 1atal la di*pariţie. Nu0ai di+i<iunea 0uncii a 1o*t capa;il/ */$i procure o0ului ar0e de atac ,i de ap/rare ,i) 8n 3eneral) toate ;unurile de care a+ea tre;uinţ/ *pre a*upra+ieţui) ;unuri pe care le include0 a*t/te 0/*uri a;*olut *peciale *unt de luat 8n a*e0enea 80preur/ri) pe care indi+idul i<olat nu le$ar putea lua 1ie ,i cu preţul celor 0ai 0ari o*teneli) dac/ ţine0 *ea0a de0ulţi0ea ;olilor ,i in1ir0it/ţilor care a0eninţ/ o 1iinţ/ u0an/ ,i) cu at>t 0ai 0ult) un *u3ar ceea cenu *e 8nt>lne,te nic/ieri 8n re3nul ani0al ) atunci 8nţele3e0 c>t de 0are e*te 3ria pe care o *olicit/0enţinerea *ociet/ţii o0ene,ti ,i intui0 clar nece*itatea coe<iunii *ociale.

2* SECURITATE ŞI ADAPTARE*

A+>nd 8n +edere cele e@pu*e p>n/ aici) *e i0pune */ a1ir0/0 c/) 8n ceea ce pri+e,te *tructura *anatural/) o0ul e*te o 1iinţ/ in1erioar/. Dar această inferioritate constitutivă, pe care şi7oconştienti3ea3ă ca pe un sentiment de neîmplinire şi de insecuritate, ac#ionea3ă ca un stimulent permanent 5 8n direcţia de*coperirii unei c/i de adaptare la +iaţ/) cale pe care */$,i cree<e *ituaţii 8ncare */ 1ie ec2ili;rate de<a+antaele po<iţiei o0ului 8n natur/. E*te +or;a) 8n 1ond) tot de*pre or3anul*/u p*i2ic) care are capacitatea de a reali<a adaptarea ,i *ecuritatea. Ar 1i 1o*t 0ult 0ai 3reu */ *e 1ac/din ani0alul u0an ori3inar #) cu autorul unor produ*e de e+oluţie ;iolo3ic/) cu0 *unt coarnele)32earele *au colţii) un e@e0plar 8n *tare */ 8n1runte natura +r/0a,/. Nu0ai or3anul p*i2ic putea */$i+in/ 8n autor real0ente rapid) 8nlocuind ceea ce o0ului 8i lip*ea ca +alenţ/ or3anic/. Wi toc0ai*ti0ulentul de3aat de per0anentul *enti0ent al ne80plinirii -$a 1/cut pe o0 */$,i de<+olte previ3iunea,i a adu* p*i2icul */u la *tadiul de or3an al 3>ndirii) a1ecti+it/ţii ,i acţiunii) cu0 8l 3/*i0 a*t/<i. Wi dat1iind 1aptul c/ 8n ace*te de0er*uri) 8n ace*te e1orturi de adaptare *ocietatea a ucat ,i ea un rol e*enţial)1ire,te c/ 8nc/ de la 8nceput or3anul p*i2ic *$a *tructurat 8n 1uncţie de condiţiile *ociet/ţii. (oatecapacit/ţile *ale *$au de<+oltat pe o ;a</ care poart/ 8n ea in1luenţa +ieţii *ociale. 'iecare 3>nd alo0ului tre;uie */ *e 1i con*tituit 8n a,a 1el 8nc>t */ 1ie au*tat la *ocietate.Dac/ ne repre<ent/0 acu0 0odul 8n care *$a pro3re*at 0ai departe) aun3e0 la ori3inea lo3icii) care poart/ 8n *ine cerinţa +alid/rii 3enerale. $ste logic numai ceea ce este universal valabil Un alt re<ultatclar al +ieţii *ociale 8l identi1ic/0 8n limbaj, o oper/ 0inunat/) care 8l di*tin3e pe o0 de toate celelalte+ieţuitoare. E*te cu neputinţ/ */ 1ace0 a;*tracţie de 1aptul c/ unui a*e0enea 1eno0en cu0 e*teli0;aul i *e aplic/ 8ntru totul noţiunea de +ala;ilitate 3eneral/) de unde conclu<ia c/ el 8,i areori3inea 8n +iaţa *ocial/ a oa0enilor. Li0;aul e*te a;*olut de pri*o* pentru o 1iinţ/ care ar +ieţui 8ntr$ototal/ i<olare. El are *en* doar 8n ca<ul +ieţii 8n co0un a oa0enilor) ca< 8n care e*te ,i produ*ul ,iliantul unei a*e0enea +ieţi. O do+ad/ puternic/ a ace*tei coe<iuni con*t/ 8n 1aptul c/ oa0enii care autr/it 8n condiţii care le$au li0itat *au le$au inter<i* contactul cu *e0enii *u1er/ aproape 1/r/ e@cepţie decarenţe de li0;a *au de incapacitatea de a co0unica pe acea*t/ cale. E*te ca ,i cu0 acea*t/ le3/tur/nu *$ar putea 1or0a ,i 0enţine dec>t atunci c>nd contactul cu u0anitatea e*te a*i3urat. Li0;aul) deci)



are o i0portanţ/ cu totul deo*e;it/ 8n de<+oltarea +ieţii p*i2ice a o0ului. G>ndirea lo3ic/ nu e*te po*i;il/ 1/r/ pre0i*a li0;aului) care) per0iţ>ndu$ne 1or0area noţiunilor) ne 1ace capa;ili */ oper/0di*tincţii ,i */ ela;or/0 concepţii care nu *unt proprietate pri+at/) ci) di0potri+/) ;un co0un. Dea*e0enea) 3>ndirea ,i *en*i;ilitatea nu de+in inteli3i;ile dec>t dac/ pre*upun o +ala;ilitate 3eneral/)iar ;ucuria pe care o tr/i0 8n 1aţa 1ru0o*ului nu$,i are 8nte0eierea dec>t dac/ ad0ite0 c/ *enti0entul1ru0o*ului ,i al ;inelui ,i recunoa,terea ace*tora con*tituie 8n 0od nece*ar un ;un co0un. Aun3e0

a*t1el la conclu<ia c/ noţiunile de raţiune) lo3ic/) etic/ ,i e*tetic/ nu au putut 1i 3enerate dec>t 8ncondiţiile +ieţii colecti+e a oa0enilor ,i c/) pe de alt/ parte) ele con*tituie 0iloace de coe<iunede*tinate */ pre+in/ decadenţa culturii.Lu>nd 8n con*iderare *ituaţia o0ului i<olat) 8nţele3e0 de a*e0enea ce e*te +oinţa. "oin#a nu repre<int/altce+a dec>t un i0pul* de a trece de la un *enti0ent de ne80plinire la *enti0entul 80plinirii. S/ *i0ţi0acea*t/ orientare ,i */$i d/0 cur*) acea*ta *e nu0e,te +oinţ/. Orice act de +oinţ/ *e ;i<uie pe*enti0entul de ne80plinire) de in1erioritate) n/<uind *pre o *tare de *ati*1acţie) de 0ulţu0ire) de80plinire a@iolo3ic/.

4. SENTIMENTUL DE COMUNIUNE SOCIALĂ*

Bnţele3e0 acu0 c/ re3ulile pri+ind ocul) educaţia) *uper*tiţia) tote0ul ,i ta;uul) le3i*laţia) nece*are

pentru a a*i3ura d/inuirea *peciei u0ane) tre;uie de a*e0enea */ 1i3ure<e cu prioritate 8n ideea deco0unitate. A0 +/<ut acea*ta 8n in*tituţiile reli3ioa*e) dup/ cu0 3/*i0 cerinţele co0unit/ţii ,i 8n1uncţiile cele 0ai i0portante ale or3anului p*i2ic) re3/*indu$le 8n cerinţele +ieţii indi+idului) ca ,i 8nacelea ale colecti+it/ţii. Ceea ce nu0i0 u*tiţie) ceea ce con*ider/0 drept latura lu0inoa*/ acaracterului o0ene*c) nu e*te 8n e*enţ/ dec>t tran*punerea 8n realitate a i0perati+elor care decur3 din+iaţa 8n co0un a oa0enilor. Ele *unt acelea care au 3enerat or3anul p*i2ic. A,a *e 1ace c/ 8ncrederea)1idelitatea) *inceritatea) dra3o*tea de ade+/r etc. *unt de 1apt cerinţe *ta;ilite ,i 0enţinute printr$un principiu co0unitar de o +ala;ilitate 3eneral/. Ceea ce nu0i0 un caracter ;un *au r/u nu poate 1i udecat dec>t din punctul de +edere al co0unit/ţii. Caracterele) ca ,i orice reali<are ,tiinţi1ic/) politic/*au arti*tic/) nu *e +or do+edi niciodat/ 0ari ,i +aloroa*e dec>t dac/ au o +aloare pentru o;,te. Un portret ideal &!deal bild', dup/ care 0/*ur/0 indi+idualul) nu poate 1i luat 8n con*iderare dec>t prin

pri*0a +alorii *ale) a utilit/ţii pentru o;,te. Bl co0par/0 pe indi+id cu portretul ideal al o0uluico0unitar &-emeinsc naftsmensch', o0ul care *e ac2it/ de *arcinile care i *e 8ncredinţea</ 8ntr$un0od 3eneral +ala;il) o0ul care a de<+oltat la *ine sentimentul de comuniune socială &-emcinschaftsgefiihl' 8n a,a 1el 8nc>t dup/ o e@pre*ie a lui urtmFler 8 el ur0ea</ re3ulile de e@i*tenţ/ ale*ociet/ţii o0ene,ti. Dup/ cu0 *e +a +edea 8n cur*ul e@punerii noa*tre) nici un o0 nu *e poatede<+olta pe deplin 1/r/ a$,i culti+a ,i pune 8n +aloare 8ndeaun* *enti0entul de co0uniune *ocial/.

NO(E

?0immanenten )pielregeln einer -ruppe2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota5 0als ein fort>ăhrender +ei32, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6# au* diesem ursprSncglichen .iermenschen2, 8n ori3inal. 5Nota Cari 'url0iiller) unul dintre cola;oratorii cei 0ai apropiaţi ai lui Adler) 80preun/ cu care a redactat celedou/ +olu0e intitulate Peilcn und Dilden, pri0ul 5-!-6) purt>nd *u;titlul Tr3rlich7pădagogische Arbeitendes "erdns fiir fndividualps1cholog>, iar cel de$al doilea 5-!%%6) la care cola;orea</ ,i Er0in Je@;er3)*u;titlul -rundlagen der $r3ichungskunst fiirTr3te und *ădasogen 5Nota trad.6

Ca#ito!u! IIICOPILUL ŞI SOCIETATEA

Co0unitatea in*tituie un anu0it nu0/r de cerinţe ,i) prin ele) 8,i e@ercit/ in1luenţa a*upra tuturornor0elor ,i 1or0elor +ieţii noa*tre) ca ,i a*upra de<+olt/rii or3anului no*tru de 3>ndire. Ea e*te dea*e0enea 8nte0eiat/ din punct de +edere or3anic. =unctele de le3/tur/ cu co0unitatea *e con*tat/ c2iar



,i 8n ;i*e@ualitatea o0ului) toc0ai co0unitatea) ,i nu i<olarea) 1iind capa;il/ */ *ati*1ac/ elanul +ital&=ebensdrang' al indi+idului) */$i 3arante<e *ecuritatea ,i ;ucuria de a tr/i. Dac/ e@a0in/0 lentade<+oltare a copilului) con*tat/0 c/ nu poate 1i +or;a de o de<+oltare a +ieţii u0ane dec>t daca e@i*t/ oco0unitate protectoare. Bn a1ar/ de acea*ta) le3/turile +ieţii aduc cu *ine o divi3iune a muncii, care nuoperea</ o de<;inare a oa0enilor) ci) di0potri+/) deter0in/ coe<iunea lor. 'iecare are datoria */0uncea*c/ u0/r la u0/r cu ceilalţi) tre;uie */ *e *i0t/ a*ociatul lor ,i) a*t1el) iau na,tere raporturile

e*enţiale care) 8ntr$o 1or0/ *au alta) pree@i*t/ ca tendinţe 8n *u1letul oa0enilor. Vo0 ur0/ri) 8ncontinuare) c>te+a dintre ace*te le3/turi) pe care copilul le 3/*e,te 3ata 1or0ate.

1. SITUAIA SUGARULUI*

Copilul) care are at>ta ne+oie de autorul co0unit/ţii) *e a1l/ inclu* 8ntr$un 0ediu care ia ,i d/) cere ,iduce la 8ndeplinire. El *e +ede pe *ine) cu i0pul*urile *ale) 8n 1aţa unor anu0ite di1icult/ţiin*ur0onta;ile pentru d>n*ul. Cur>nd +a 8n+/ţa */ cunoa*c/ *u1erinţa 3enerat/ de *ituaţia *a de copil)*ituaţie care *tructurea</ acel or3an p*i2ic ce are drept 1uncţie */ pre+ad/ ,i */ di*tin3/ linia directoare de*ati*1acere le*nicioa*/ a i0pul*urilor *ale) de a*i3urare a unei +ieţi *uporta;ile. El o;*er+/ 0ereuoa0eni capa;ili */$,i *ati*1ac/ 0ult 0ai u,or i0pul*urile ,i care) deci) au un a+anta oarecare 1aţ/ de el.Aun3e a*t1el */ aprecie<e 8n/lţi0ea care 8ţi per0ite */ de*c2i<i o u,/) puterea care altora le d/

po*i;ilitatea */ ridice o 3reutate) po<iţia *ocial/ care 8i autori<ea</ pe unii */ dea ordine ,i */ *e 1ac/a*cultaţi. Bn or3anul */u p*i2ic *e i+e,te ca un torent dorinţa de a cre,te) *pre a 1i e3alul *au *uperiorulcelorlalţi) *pre a$i dep/,i pe cei care) 3rupaţi 8n urul */u) *e poart/ cu d>n*ul ca ,i cu0 le$ar 1i*u;ordonat) dar care) de a*e0enea) *e ,i pleac/ 8n 1aţa *l/;iciunii copilului care e*te el7 a,a 8nc>t el aredou/ po*i;ilit/ţi de a proceda: pe de o parte) */$,i i0pun/ acele 0iloace pe care el le *e*i<ea</ la adulţica in*tru0ente de putere) iar pe de alt/ parte */$,i 0ani1e*te o*tentati+ *l/;iciunea) ca */$,i atra3/*olicitudinea celorlalţi. Re3/*i0 0ereu la copii acea*t/ ;i1urcare a tendinţelor *u1letului o0ene*c. C2iarde aici 8ncepe o conturare a tipurilor de per*onalitate. =e c>nd unii *e de<+olt/ 8n direcţia i0perati+uluide a *e 1ace recuno*cuţi) adun>ndu$,i 1orţele ,i pun>ndu$le la lucru) la alţii 3/*i0 ce+a care aduce cu o*pecul/ cu propria lor *l/;iciune) ei pre<ent>ndu$,i *l/;iciunea 8n cele 0ai di+er*e ipo*ta<e. Dac/re0e0or/0 atitudinea)e@pre*ia ,i uit/tura anu0itor copii) +o0 3/*i 8ntotdeauna din cei care *e la*/

cla*i1icaţi 8ntr$o cate3orie *au alta. (oate ace*te tipuri nu do;>nde*c un *en* dec>t atunci c>nd le8nţele3e0 raportul cu lu0ea din ur. Cea 0ai 0are parte din actele lor *unt) 8ntr$ade+/r) 80pru0utate dela 0ediul care le e*te propriu. =e ace*te condiţii *i0ple) pe acea*t/ tendinţ/ a copilului de a$,i dep/,i*tarea de *l/;iciune) tendinţ/ care) la r>ndu$i) declan,ea</ i0;oldul c/tre de<+oltarea a o 0ulţi0e decapacit/ţi) *e ;a<ea</ educabilitateaSituaţiile copiilor *unt e@tre0 de +ariate. Sunt ca<uri 8n care un anu0it antura 8i la*/ copiluluii0pre*ia de o*tilitate) ceea ce 1ace ca lu0ea */$i apar/ ca 1iind du,0/noa*/. Acea*t/ i0pre*ie *e e@plic/ prin in*u1icienţa or3anului in1antil de 3>ndire. Dac/ educaţia nu ia 0/*uri pre+enti+e) *u1letul unuia*e0enea copil *e poate de<+olta 8n a,a 1el 8nc>t 0ai t>r<iu el */ +ad/ 8n lu0ea e@terioar/ un do0eniua;*olut o*til. I0pre*ia de o*tilitate *e a0pli1ic/ de 8ndat/ ce copilul *e con1runt/ cu di1icult/ţi 0ai 0ari)cu0 *e 8nt>0pl/ 8n *pecial cu copiii 2andicapaţi 1i<ic. Ace,ti copii +or a+ea de*pre 0ediul lor a0;iant oi0pre*ie di1erit/ de a acelora care au +enit pe lu0e cu or3ane relati+ inte3re) re<i*tente. !nferioritateaorganică &/rgan7minder>ertigkeif' *e poate e@teriori<a 8n di1icult/ţi de loco0oţie) 8n de1ecte aleanu0itor or3ane) 8n *la;a capacitate de re<i*tenţ/ a or3ani*0ului) 8n a,a 1el 8nc>t copilul e*te e@pu* lanu0eroa*e ;oli. Dar cau<a di1icult/ţilor nu con*t/ 8ntotdeauna 8n i0per1ecţiunea or3ani*0uluiin1antil) ci poate de a*e0enea */ *tea 8n 3reutatea *arcinilor pe care un antura lip*it de 8nţele3ere lei0pune copilului) *au 8n 0odul i0prudent 8n care i$au 1o*t pre<entate *arcinile) 8ntr$un cu+>nt) 8nde1icienţele 0ediului a0;iant al copilului) care dau lu0ii e@terioare un caracter in*uporta;il. A,adar)copilul care +rea */ *e adapte<e la 0ediul */u 8nt>lne,te deodat/ o;*tacole care 1ac di1icil/ acea*t/adaptare. A*t1el *e pre<int/ *ituaţia) de e@e0plu) 8n ca<ul 8n care copilul cre,te 8ntr$un antura care e*teel 8n*u,i cotropit de un pe*i0i*0 care) le*ne) *e poate tran*0ite copilului.



2. IN&LUENA DI&ICULTĂILOR*

Bn ceea ce pri+e,te di1icult/ţile pe care copilul le 8nt>0pin/ din di1erite p/rţi ,i care au cau<e dea*e0enea di1erite) 8n *pecial 8n ca<ul 8n care *e o;*er+/ c/ +iaţa p*i2ic/ a copilului a 1o*t lip*it/ 0ult/+re0e de 0o0ente prielnice pentru de<+oltare) e*te li0pede c/ +a tre;ui */ a+e0 8n +edere reacţiieronate atunci c>nd la copil *e in*taurea</ nece*itatea aco0od/rii la condiţiile i0perioa*e ale lu0iie@terioare. (rec>nd 8n re+i*t/ un nu0/r de e,ecuri &"erfehlungen', *e i0pune ideea c/ a+e0 de$a 1ace

aici cu un *til de de<+oltare p*i2ic/ care nu 8ncetea</ de$a lun3ul 8ntre3ii +ieţi ,i care con*t/ 8n 8ncerc/ri per0anente de a pro3re*a) de a da *ituaţiilor reale r/*pun*uri tot 0ai e@acte. Ceea ce a+e0 de o;*er+at8n 0od deo*e;it 8n e+oluţia 0ani1e*t/rilor la copii) e*te 1or0a luat/ de r/*pun*ul dat 8ntr$o *ituaţiedeter0inat/ de indi+idul 8n plin/ de+enire) care *e apropie de 0aturitate. R/*pun*ul) atitudinea adoptat/de un o0 ne +a o1eri puncte de *priin pentru caracteri<area p*i2icului */u. Se cu+ine */ nu uit/0 c/ formele de manifestare ale unui om – ca ,i acelea ale 0a*ei nu pot fi nicidecum judecate după şablonDi1icult/ţile cu care copilul are de luptat 8n cur*ul de<+olt/rii +ieţii *ale p*i2ice ,i care) aproape 1/r/e@cepţie) 8l 80piedic/ */$,i culti+e *enti0entul de co0uniune *ocial/ 8n toat/ deplin/tatea *a) pot 1icla*i1icate 8n di1icult/ţi care) 3enerate 1iind de de1icienţele *ociet/ţii) *e +or 0ani1e*ta 8n *ituaţiaecono0ic/ a 1a0iliei ,i a copilului ,i di1icult/ţi 3enerate de de1icienţele or3anelor copilului) 8n 1aţaunei lu0i create pe potri+a unor or3ane 1/r/ cu*ur ,i 8n care 8ntrea3a cultur/ care$l 8nconoar/ pe copil

1ace apel la 1orţa ,i */n/tatea unor or3ane per1ect de<+oltate) +ede0 un copil care pre<int/ 0aride1icienţe la unele or3ane i0portante ,i care) prin ur0are) nu poate r/*punde a,a cu0 tre;uiee@i3enţelor +ieţii. A,a *unt) de e@e0plu) copiii care *unt daţi la ,coal/ 0ai t>r<iu *au) 8n 3eneral) ceicare au 3reut/ţi 8n e@ecutarea unor 0i,c/ri *au cei care 8n+aţ/ */ +or;ea*c/ 0ai t>r<iu) 1iind ti0p8ndelun3at *t>n3aci 8n acea*t/ pri+inţ/) pentru c/ acti+itatea lor cere;ral/ *e de<+olt/ 0ai lent dec>t laacei copii pe care *e ;i<uie *ocietatea noa*tr/. Se cunoa,te cu0 a*e0enea copii continuu *upu,i,ocurilor *unt lip*iţi de *upleţe) 3/*indu$*e 8n c2ip 1atal prad/ *u1erinţelor corporale ,i p*i2ice. Bn 0od+/dit ei nu *unt pl/cut i0pre*ionaţi de o lu0e care nu prea e*te 1/cut/ pentru d>n,ii. Di1icult/ţilecondiţionate de in*u1icienta de<+oltare pur ,i *i0plu 8i cople,e*c. De*i3ur) r/0>ne po*i;ilitatea ca 8ndecur*ul +re0ii */ ai;/ loc de la *ine o ec2ili;rare) 1/r/ per*i*tenţa unui preudiciu de durat/) dac/ nucu0+a 8ntre ti0p a0/r/ciunea cau<at/ de 0i<eria 0oral/ 8n care cre*c a*e0enea copiii ,i la care) cel

0ai ade*ea) *e adau3/ ,i o condiţie econo0ic/ precar/) nu le$a <dro;it ini0a) pun>ndu$,i a*t1el*tatornic a0prenta pe +iaţa ace*tor copii. E*te le*ne de 8nţele* c/ re3ulile de con+ieţuire u0an/) date 8n0od a;*olut) *unt ane+oie re*pectate de ace,ti copii. Ei +or pri+i cu ne8ncredere la a3itaţia din ur ,i +or8nclina */ *e ţin/ de$o parte) */ *e *u*tra3/ de la *arcinile ce le re+in. Cu o *u*cepti;ilitate cu totul ie,it/din co0un) ei +or adul0eca ,i *i0ţi o o*tilitate a +ieţii) pe care o e@a3erea</. Intere*ul lor pentru p/rţile8ntunecate ale +ieţii e*te 0ult 0ai 0are dec>t acela pentru p/rţile ei lu0inoa*e. De o;icei) le*uprae*ti0ea</ ,i pe unele ,i pe altele) adopt>nd 8n con*ecinţ/ o per0anent/ po<iţie de lupt/)re+endic>nd pentru ei 8n,i,i 0/*uri *peciale de atenţie ,i 1iind 8nclinaţi */ *e 3>ndea*c/ 0ai 0ult la *inedec>t la alţii. Cu0 ei con*ider/ e@i3enţele +ieţii drept di1icult/ţi ,i nu drept *ti0ulente) 8n1runt>nde+eni0entele cu o precauţie e@a3erat/) 8ntre d>n,ii ,i anturaul lor *e ca*c/ o pr/pa*tie. Ei *e 8ndep/rtea</tot 0ai 0ult de ade+/r) de realitate ,i *e 8ncurc/ 0ereu 8n noi *ituaţii di1icile.

Di1icult/ţi *i0ilare pot *ur+eni atunci c>nd a1ecţiunea 0e0;rilor 1a0iliei copilului r/0>ne sub unanu0it ni+el. Acea*t/ 80preurare are ,i ea con*ecinţe i0portante pentru de<+oltarea copilului.Co0porta0entul */u +a a+ea de *u1erit ca ur0are a 1aptului c/ el nu 8n+aţ/ */ cunoa*c/ iu;irea ,i nu,tie */ 1ac/ u< de ea) deoarece i0pul*ul */u a1ecti+ nu 80;o;oce,te. Iar c>nd a,a *tau lucrurile 8n1a0ilie) e@i*t/ pericolul ca 0ai t>r<iu */ 1ie 1oarte 3reu pentru un o0 cre*cut 8n a*e0enea condiţii */ participe la un *c2i0; +iu de 0ani1e*t/ri a1ecti+e. E@cluderea e0oţiilor ,i a raporturilor tandre 1ace de$acu0 parte con*tituti+/ din 1iinţa *a. Acela,i e1ect *e poate produce dac/ p/rinţii) educatorii *au alte per*oane apropiate copilului 8i inculc/ ace*tuia unele 0a@i0e peda3o3ice care 8l 1ac */ re*i0t/ cai0practica;ile *au ca ri<i;ile pornirile a1ecti+e. Nu rareori +ede0 copii 8nclinaţi */ a*ocie<e a1ecţiunii oi0pre*ie de ridicol. E*te 8ndeo*e;i ca<ul copiilor care ade*ea au 1o*t o;iect de luare 8n r>*. Ei *e arat/do0inaţi de aversiunea fa#ă de sentiment, care 8i 1ace */ con*idere drept ridicol/ ,i neo0enea*ca orice



e0oţie ,i orice 0ani1e*tare de dra3o*te pentru alţii) ceea ce cred ei 8i *u;u3/ altora ,i 8i co;oar/ 8noc2ii ace*tora. Sunt oa0eni care) 8nc/ din copil/ria lor) au i0pu* o ;arier/ tuturor relaţiilor a1ecti+ei0inente. =ipsa de afec#iune care) 8n linii 0ari) duce la o educa#ie dură, repri0>nd orice 0ani1e*tare detandreţe) i$a deter0inat pe ace,ti copii */ *e 8nc2id/ de ti0puriu 1aţ/ de a*e0enea porniri ,i) acriţi ,i*periaţi) */ *e retra3/ din 0icul cerc al anturaului lor) 8n loc */$l inte3re<e 8n propria lor +iaţ/ p*i2ic/)ceea ce ar 1i a+ut cea 0ai 0are i0portanţ/ pentru e+oluţia lor nor0al/. Dac/ totu,i *e 3/*e,te +reo

per*oan/ 8n ace*t antura care */ 1ac/ po*i;il/ le3/tura cu copilul) lucrul ace*ta +a a+ea loc 8n +irtuteaunei inti0it/ţi a;*olut particulare. A,a cre*c ade*ea oa0enii care nu *$au ;ucurat dec>t de relaţiile cu o*in3ur/ per*oan/ ,i c/rora le$a 1o*t pe*te putinţ/ */$,i e@tind/ 8nclinaţia *pre co0uniune dincolo de un*in3ur partener. E@e0plul copilului ,ocat de con*tatarea c/ a1ecţiunea 0a0ei *ale *e adre*a 1ratelui */u) ,icare de atunci a r/t/cit prin +iaţ/ 8n c/utarea c/ldurii *u1lete,ti care lui 8i lip*i*e din 1ra3ed/ copil/rie)e*te un ca< care arat/ ce di1icult/ţi pot 8nt>0pina 8n e@i*tenţa lor a*e0enea oa0eni. E*te cate3oriaacelor oa0eni a c/ror educaţie *$a de*1/,urat *u; o anu0it/ pre*iune.Wi 8n direcţia opu*/ *e pot 8nt>lni e,ecuri atunci c>nd) *u; in1luenţa unei c/lduri *u1lete,ti deo*e;ite care8n*oţe,te educaţia) copilul r/*1/ţat 8,i de<+olt/ dincolo de orice li0it/ 8nclinaţia *pre a1ecţiune) 8n a,a 1el8nc>t *e ata,ea</ prea *tr>n* de una *au 0ai 0ulte per*oane ,i nici nu +rea */ aud/ de o de*p/rţire deele. Ca ur0are a di+er*e 3re,eli) *en*i;ilitatea a1ecti+/ a copilului poate lua ade*ea a*e0enea proporţii8nc>t */$i i0pun/ anu0ite an3aa0ente 1aţ/ de ceilalţi) cu0 u,or *e poate 8nt>0pla atunci c>nd) dee@e0plu) adulţii *pun: =entru c/ te iu;e*c) 1/ cutare *au cutare lucru. Se 8nt>0pl/ ade*ea ca 8n *>nulunei 1a0ilii */ crea*c/ a*t1el de ;uruieni. Ace,ti copii *e*i<ea</ cu u,urinţ/ 8nclinaţia celorlalţi ,i 8n+iitor ei +or *upralicita) prin acelea,i 0iloace) dependenţa ace*tora 1aţ/ de propria lor a1ecţiune.(re;uie 8ntotdeauna a+ut/ 8n +edere a*e0enea a1ecţiune 8n1l/c/rat/ pentru una din per*oanele din1a0ilie. E*te indu;ita;il 1aptul c/ o educaţie at>t de unilateral/ e@ercit/ o in1luenţ/ noci+/ a*uprade*tinului unui o0. Se pot petrece atunci 1eno0ene ca) de e@e0plu) acela 8n care un copil) pentru a$,i p/*tra a1ecţiunea din partea unei anu0ite per*oane) recur3e la 0iloacele cele 0ai repro;a;ile) c/ut>nd*/$,i di*credite<e ri+alul) de cele 0ai 0ulte ori 1ratele *au *ora) de<+/luindu$le cu +iclenie r/utatea) *au1olo*ind alte procedee) totul nu0ai ,i nu0ai *pre a *tr/luci 8n oc2ii p/rinţilor iu;itori. Sau +a u<a de pre*iuni) pentru ca cel puţin */ 1i@e<e a*upra *a atenţia p/rinţilor) ned>ndu$*e 8nd/r/t de la nici un 0iloccare */$l 1ac/ re0arcat) care */$i con1ere 0ai 0ult/ i0portanţ/ 8n co0paraţie cu ceilalţi. Va de+enilene, *au 0aliţio* ca */$i deter0ine pe ceilalţi */ *e ocupe 0ai 0ult de d>n*ul) *au *e +a 8ntrece 8ncu0inţenie) *pre a atra3e luarea a0inte a celorlalţi) ca pe o reco0pen*/. Se declan,ea</ atunci 8n +iaţacopilului un a*e0enea proce* 8nc>t de+ine e+ident c/ orice 0iloc poate 1i 1olo*it din 0o0entul 8n care oorientare *$a cri*tali<at 8n ace*t *en* 8n +iaţa *a p*i2ic/. Se poate ca) 8ntru atin3erea *copului) el */ e+olue<e8n r/u) dup/ cu0 la 1el de po*i;il e*te ca) ur0/rind aceea,i ţint/) el */ de+in/ un copil pe*te 0/*ur/ dea,e<at. Ade*ea *e 8nt>0pl/ */ o;*er+/0 cu0 unul dintre copii 8ncearc/ */ atra3/ a*upra *a atenţia printr$o <;urd/lnicie neo;i,nuit/) pe c>nd un altul) 0ai 0ult *au 0ai puţin ,iret) caut/ */ o;ţin/ acela,ie1ect printr$o *upu,enie 1/r/ *ea0/n.(ot 8n cate3oria celor r/*1/ţaţi *e includ ,i copiii c/rora le *unt 8nl/turate toate di1icult/ţile din dru0) ceide ale c/ror n/<;>tii *e *ur>de a0ical ,i care 8,i pot 8n3/dui totul) 1/r/ a *e lo+i de +reo re<i*tenţ/ 8nade+/ratul 8nţele* al cu+>ntului. Ace,ti copii *unt pri+aţi de orice oca<ie care */ le per0it/ de a *e pre3/ti prin acele e@erciţii preli0inare 8n +ederea ata,/rii ulterioare de oa0eni di*pu,i */ le +in/ 8n8nt>0pinare cu corectitudine) 1iind cu at>t 0ai puţin capa;ili */ *e ata,e<e de oa0eni care) r/t/ciţi ei8n,i,i din cau<a di1icult/ţilor 8nt>lnite 8n propria lor copil/rie) ridic/ o;*tacole 8n calea ace*teiapropieri. Cu0 nu li *e o1er/ prileul de a *e e@er*a 8n dep/,irea di1icult/ţilor) ei *unt e@tre0 de pro*t pre3/tiţi */$,i continue +iaţa. Ei au aproape 8ntotdeauna de 8ndurat reculuri) de 8ndat/ ce ie* din 0icul*paţiu 8n care do0ne,te at0o*1era de *er/ ,i dau piept cu o e@i*tenţ/ 8n care ni0eni nu$,i 0aie@a3erea</ o;li3aţiile 1aţ/ de d>n,ii) cu0 o 1/ceau educatorii lor pe*te 0/*ur/ de a1ectuo,i.(oate 1eno0enele de 3enul ace*ta au 8n co0un 1aptul c/ un copil de+ine 0ai 0ult *au 0ai puţin i<olat.De e@e0plu) copiii al c/ror aparat di3e*ti+ pre<int/ de1icienţe *e +or co0porta alt1el 8n ceea ce pri+e,te ali0entaţia ,i) 8n con*ecinţ/) *$ar putea de<+olta cu totul alt1el dec>t copiii nor0ali *u; ace*t



raport. Copiii cu or3ane de1iciente +or a+ea un co0porta0ent ie,it din co0un) care) cu ti0pul) 8i +a80pin3e la i<olare. Vo0 a+ea atunci 8n 1aţa oc2ilor copii care nu percep clar le3/tura lor cu 0ediula0;iant) re*pin3>ndu$l e+entual cu totul. Ei nu$,i pot 3/*i ca0ara<i) *e ţin departe de ocurile celorde$o +>r*t/ cu d>n,ii) 1ie pri+indu$le cu pi<0/) 1ie 8nc2i<>ndu$*e di*preţuitori 8n propriile lor ocuri) pecare le practic/ 8ntr$o ur*u</ *in3ur/tate. A0eninţaţi de i<olare *unt ,i copiii care cre*c 8n condiţiileunei educaţii deo*e;it de con*tr>n3/toare) de o *e+eritate e@ce*i+/. Viaţa nu le apare nici lor 8ntr$o lu0in/

1a+ora;il/) pentru c/ *e a,teapt/ */ pri0ea*c/ 0ereu ,i de pretutindeni *e0ne rele. Ei 1ie c/ *e *i0t 0artiri care pri0e*c cu u0ilinţ/ toate 8ncerc/rile) 1ie c/ *e con*ider/ lupt/tori 3ata totdeauna */ *e ;at/ cu un 0ediu re*i0ţit ca o*til. Ace,ti copii pri+e*c +iaţa ,i *arcinile lor ca pe ni,te di1icult/ţie@traordinare ,i e*te u,or de 8nţele* c/ un a*e0enea copil *e +a 8n3rii 8n pri0ul r>nd */$,i p/<ea*c/3raniţele) lu>nd *ea0a ca nici o daun/ */ nu *ur+in/ ,i 1iind pururea ne8ncre</tor 1aţ/ de cei care 8l8nconoar/. Su; po+ara ace*tei precauţii ne0/*urate el 8,i de<+olt/ 0ai de3ra;/ 8nclinaţia de aadul0eca 0ari di1icult/ţi ,i pri0edii dec>t de a *e e@pune cu u,urinţ/ de*tinului unei 8n1r>n3eri. Oalt/ caracteri*tic/ co0un/ ace*tor copii) care arat/ totodat/ clar c>t de puţin de<+oltat e*te la ei*enti0entul de co0uniune *ocial/) e*te 1aptul c/ *e 3>nde*c 0ai 0ult la ei 8n,i,i dec>t la ceilalţi.A+e0 a*t1el un ta;lou cuprin</tor al 8ntre3ii de<+olt/ri. (oţi ace,ti oa0eni 8nclin/ 8n 3eneral c/tre oconcepţie pe*i0i*t/ de*pre lu0e ,i nu pot 1i *ati*1/cuţi de e@i*tenţa lor 1/r/ a *e eli;era de 1al*eletipare de +iaţ/ care 8i 8ncor*etea</.

3. OMUL CA &IINĂ SOCIALĂ*

Ne$a0 *tr/duit */ ar/t/0 c/ nu0ai atunci pute0 tra3e o conclu<ie a*upra per*onalit/ţii unui indi+idc>nd 8l udec/0 ,i 8l 8nţele3e0 8n *ituaţia e@i*tenţial/ care 8i e*te proprie. Bnţele3e0 prin *ituaţiee@i*tenţial/ po<iţia o0ului 8n an*a0;lul lu0ii ,i 8n raport cu 0ediul apropiat) po<iţia *a 1aţ/ de pro;le0ele cu care *e con1runt/ 8n per0anenţ/) cu0 *unt cele pri+ind acti+itatea pro1e*ional/) relaţiile)raporturile cu *e0enii. A0 *ta;ilit pe acea*t/ cale c/ i0pre*iile care 8l a*altea</ pe o0 din partea0ediului */u a0;iant in1luenţea</ 8nc/ de la 8nceput atitudinea 1aţ/ de e@i*tenţ/ a *u3arului) iar 0ait>r<iu atitudinea copilului ,i a adultului) per*i*t>nd de$a lun3ul 8ntre3ii +ieţi. C2iar ,i la cap/tul a nu0aic>te+a luni de e@i*tenţ/ *e poate deter0ina cu0 *e co0port/ *u3arul 8n 1aţa +ieţii. De la acea*t/

+>r*t/ 8nainte nu 0ai poţi con1unda 8ntre ei doi *u3ari) dat 1iind c/ 1iecare din ei 0ani1e*t/ dea 8n 0od pronunţat apartenenţa la un tip de o0) tip care *e conturea</ din ce 8n ce 0ai net) 1/r/ a pierde direcţialuat/ de la ;un 8nceput. De<+oltarea p*i2ic/ a copilului +a 1i 8ntotdeauna i0pre3nat/ de raporturile*ociet/ţii cu el) 8ncep>nd cu pri0ele *e0ne ale *enti0entului nati+ de co0uniune *ocial/) p>n/ la8n1lorirea pornirilor a1ecti+e) care 0er3 at>t de departe 8nc>t copilul caut/ */ *e apropie de adulţi. Se poate 1ace oric>nd o;*er+aţia c/ copilul 8,i orientea</ r>+na *a a1ecti+/ a*upra altuia) nu a*upra lui8n*u,i) cu0 e*te de p/rere 'reud. Str/daniile *ale *unt di1erenţiat nuanţate) +ariind 8n raport cu per*oanele c/rora *e adre*ea</. La copiii care au trecut de +>r*ta de doi ani *e poate con*tata acea*t/di1erenţiere ,i 8n e@pri0/rile +er;ale. Senti0entul *olidarit/ţii) al co0uniunii *ociale e*te propriu*u1letului copilului ,i nu$l p/r/*e,te pe o0 dec>t 8n ca<ul unor 3ra+e de3ener/ri 0aladi+e ale p*i2icului.De$a lun3ul 8ntre3ii +ieţi ace*t *enti0ent r/0>ne nuanţat) *e re*tr>n3e *au *e a0pli1ic/) iar 8n ca<urile1a+ora;ile *e e@tinde nu nu0ai a*upra 0e0;rilor 1a0iliei) ci a*upra tri;ului) poporului) a*upra8ntre3ii u0anit/ţi. El poate c2iar dep/,i ace*te li0ite) adre*>ndu$*e ani0alelor) plantelor) unor o;iectene8n*u1leţite) ;a c2iar ,i Co*0o*ului. Bn e1ortul no*tru de a aun3e la cunoa,terea 1iinţei u0ane a0c>,ti3at un i0portant punct de *priin: în#elegerea necesită#ii de a e%amina omul ca pe o fiin#ă socială

Ca#ito!u! I$

AMPRENTELE LUMII E3TERIOARE

1. GENERALITĂI PRI$IND CONCEPIA DESPRE LUME*



Condiţionate de nece*itatea de a *e adapta la *ocietate) capacitatea de a percepe lu0ea e@terioar/ ,icaracteri*tica 0ecani*0ului p*i2ic de a ur0/ri 8ntotdeauna un *cop ne conduc la ideea c/ at>tconcep#ia despre lume cât şi linia ideală de orientare &!deale =eitlinie' ale unui o0 apar de ti0puriu 8n*u1letul copilului) nu 3ata 1or0ate ,i 8ntr$o *tructur/ *e*i<a;il/) dar e+olu>nd cu0+a 8n *1erele care nedau pl/cuta i0pre*ie a cuno*cutului) a inteli3i;ilului) 8ntotdeauna 8n antite</ cu *enti0entul deinacce*i;ilitate. Actele p*i2ice nu pot a+ea loc dec>t atunci c>nd e*te 8ntre</rit un *cop. Dup/ cu0 e*te

cuno*cut) atin3erea ace*tuia pre*upune 8n c2ip nece*ar po*i;ilitatea *au li;ertatea de a acţiona. Iarc>,ti3ul care re<ult/ din deplina li;ertate de acţiune nu tre;uie *u;e*ti0at. Un copil care) pentru pri0adat/) *$a ridicat cop/cel) intr/ din acea clip/ 8ntr$o lu0e cu totul nou/) *i0ţindu$*e oarecu0 8ntr$oat0o*1er/ o*til/. El poate *i0ţi 8n puterea cu care *t/ pe propriile picioare o *peranţ/ cre*cut/ 8nle3/tur/ cu +iitorul */u ,i) ri*c>nd pri0ele 8ncerc/ri de loco0oţie) poate 1ie */ ai;/ di1erite 3rade dedi1icultate) 1ie */ nu 8nt>0pine nici o di1icultate. A*e0enea i0pre*ii) e+eni0ente care pentru adulţi parin*i3ni1iante 0/runţi,uri) e@ercit/ o enor0/ in1luenţ/ a*upra +ieţii p*i2ice a copilului ,i) 8nainte detoate) a*upra 1or0/rii concepţiei *ale de*pre lu0e. A*t1el) copiii care 8nt>0pin/ di1icult/ţi 8n loco$0oţie +or a+ea de o;icei 8n 1aţa oc2ilor o i0a3ine ideal/ puternic i0pre3nat/ de 0i,c/ri rapide) 1apt u,or de con*tatat dac/ ace,ti copii *unt 8ntre;aţi ce ocuri pre1er/ *au ce 0e*erie ,i$ar ale3e. R/*pun*ul 5+i<itiu)conductor de tren) ta@ator la auto;u<e etc.6 +a ar/ta c/ 8n *u1letul lor *e 1ace *i0ţit/ a*piraţia de a dep/,itoate di1icult/ţile in*u1icientei li;ert/ţi de 0i,care) de a aun3e 8ntr$o *ituaţie 8n care */ nu 0ai re*i0t/nici o in1erioritate) nici o u0ilire) *enti0ent care poate 1i e@tre0 de inten* atunci c>nd copiii *ede<+olt/ lent *au 0aladi+. (ot a,a) ade*ea *e con*tat/ c/ acei copii care) ca ur0are a unor de1ecteoculare) nu pot +edea lu0ea dec>t lacunar *e *tr/duie*c */ prind/ 0ai co0plet ,i 0ai inten* i0a3inea+i<ual/ a lu0ii) iar copiii cu o *en*i;ilitate auditi+/ deo*e;it/ ade*ea nu 0ani1e*t/ 8nţele3ere ,i predilecţie dec>t pentru anu0ite tonuri) care *un/ 0ai 8nc>nt/tor) pe *curt) ei *unt 1iri 0u<icale5eet2o+en6.=rintre or3anele prin inter0ediul c/rora copilul caut/ */ *t/p>nea*c/ 0ediul 8nconur/tor *e nu0/r/ 8n principal or3anele de *i0ţ care *ta;ile*c cu lu0ea e@terioar/ relaţii trainice. Ele *unt acelea care particip/ ne0ilocit la edi1icarea concepţiei de*pre lu0e. Dintre ace*tea tre;uie */ nu0i0 0ai 8nt>ioc2ii) 8n 1aţa c/rora *e de*c2ide lar3 lu0ea din ur. O0ului i *e i0pune 8n *pecial lu0ea percepti;il/ predo0inant +i<ual) 1urni<>ndu$i principalele ele0ente ale e@perienţei *ale. Se con*tituie a*t1elimaginea vi3uală a lumii, a c/rei i0portanţ/ 1/r/ e3al con*t/ 8n aceea c/ di*pune de o;iecte per0anente) in+aria;ile) contrar celorlalte or3ane de *i0ţ care) cel 0ai ade*ea) *unt le3ate de *ur*e pa*a3ere de e@cita;ilitate) cu0 *unt urec2ea) na*ul) li0;a ,i) 8n 0are parte) pielea. Bn alte ca<uri or3anulau<ului e*te acela care predo0in/ ,i creea</ o capacitate p*i2ic/ pentru care contea</ 8n pri0ul r>ndlu0ea audi;il/. &*s1che cu caracter acustic' Mai rari *unt chineste3icif, oa0eni re3laţi 8n a,a 1el 8nc>t*en*i;ilitatea lor e*te a@at/ pe proce*ele 0otricitatii. O predo0inare a *i0ţului 0iro*ului *au a celuial 3u*tului duce la con1i3urarea altor tipuri) din care cel dint>i 8n *pecial) cu aptitudinea *a ol1acti+/)e*te ne1a+ora;il *ituat 8n ci+ili<aţia noa*tr/. Nu0ero,i *unt) apoi) copiii la care or3anele de 0i,care oac/ un rol i0portant. Unii +in pe lu0e d/ruiţi cu o 0ai 0are *printeneal/) ei *unt 0ereu 8n 0i,care)iar 0ai t>r<iu *unt con*tr>n,i la o perpetu/ acţiune7 ace,tia 8nclin/ 8ndeo*e;i *pre per1or0anţe carei0plic/ utili<area din plin a 0u*culaturii. C2iar 8n *o0n i0pul*ul *pre acţiune nu *e lini,te,te ,i ade*ea*e poate o;*er+a cu0 ei *e ro*to3ole*c 8ncoace ,i 8ncolo 8n pat. Aparţin aceleia,i cate3orii copiiia3itaţi) al c/ror nea*t>0p/r ade*ea e*te con*iderat drept in1ir0itate. Bn 3eneral) nu e@i*t/ copii care */nu a;orde<e +iaţa at>t cu oc2ii ,i urec2ile) c>t ,i cu or3anele lor de 0i,care) pentru ca) din i0pre*iile ,icu po*i;ilit/ţile ce li *e o1er/) */$,i a*a0;le<e o i0a3ine 3lo;al/ a lu0ii) iar noi nu pute0 de*ci1ra 1ireaunui o0 dec>t dac/ ,ti0 cu ce or3an de *i0ţ *t/ el 8n 1aţa +ieţii 8n 0odul cel 0ai *pontan. C/ci toaterelaţiile au aici i0portanţa lor) in1luenţ>nd *tructurarea concepţiei de*pre lu0e ,i) prin acea*ta)de<+oltarea ulterioar/ a copilului.

.* ELEMENTELE DE5$OLTĂRII CONCEPIEI DESPRE LUME*

Acele aptitudini *peciale ale or3anului p*i2ic care particip/ 8n pri0a linie la reali<area concepţiei



de*pre lu0e au 8n co0un 1aptul c/ ale3erea) acuitatea ,i in1luenţa lor *unt deter0inate de *copul pecare o0ul 8l 8ntre+ede. A,a *e e@plic/ 1aptul c/ un indi+id dat nu percepe dec>t o anu0it/ parte a +ieţii)a 0ediului a0;iant) a unui e+eni0ent etc. De aceea nu pute0 *e*i<a acea*t/ latur/ a p*i2icului u0andec>t dac/ ne 1ace0 o i0a3ine de*pre *copul *ecret al o0ului ,i 8nţele3e0 c/ tot ceea 1ace el *t/ *u;8nr>urirea ace*tui *cop.a6 'ercepţiile I0pre*iile ,i e@citaţiile pri0ite din a1ar/ prin inter0ediul or3anelor de *i0ţ dau

creierului un *e0nal) din care *e pot con*er+a unele ur0e. Din ace*te ur0e *e con*truie,te lumearepre3entărilor, precu0 ,i lumea amintirilor Dar percepţia nu e*te nicidecu0 co0para;il/ cu1oto3ra1ia reali<at/ de un aparat 1oto3ra1ic) ci conţine totdeauna ce+a ce ţine de *peci1icul indi+idului. Nu tot ceea ce cine+a pri+e,te e*te ,i perceput cu ade+/rat) iar c>nd doi oa0eni au pri+it aceea,ii0a3ine) pot */ dea cele 0ai di+er3ente r/*pun*uri) dac/ li *e pun 8ntre;/ri 8n le3/tur/ cu acea*ta.Copilul) de a*e0enea) nu percepe din lu0ea care 8l 8nconoar/ dec>t ceea ce) pe o ;a</ oarecare)con+ine indi+idualit/ţii *ale de p>n/ atunci. A*t1el) percepţiile copiilor la care pl/cerea de a pri+i *$ade<+oltat 8n 0od deo*e;it *unt de natur/ preponderent +i<ual/) ceea ce e*te ca<ul la 0aoritateaoa0enilor. Alţii 8,i +or *atura i0a3inea lor de*pre lu0e cu percepţii auditi+e. A,a dup/ cu0 a00enţionat) ace*te percepţii nu *unt *trict identice cu realitatea. O0ul e*te capa;il */ dea contactelor *alecu lu0ea e@terioar/ 1or0a cerut/ de indi+idualitatea *a. A,adar) ceea ce un o0 percepe ,i cum o 1ace)8n acea*ta con*t/ indi+idualitatea *a di*tinct/. =ercepţia e*te 0ai 0ult dec>t un *i0plu 1eno0en 1i<ic)e*te o 1uncţie p*i2ic/ ,i) lu>nd 8n con*iderare natura ace*teia) circu0*tanţele) 0odalitatea ,i conţinutul percepţiei unui o0) e*te po*i;il */ *e tra3/ conclu<ii pro1unde cu pri+ire la +iaţa *a interioar/. ;6 Amintirile =ute0 *ta;ili c/ or3anul p*i2ic) ale c/rui ele0ente *unt 8nn/*cute) 8n ceea ce pri+e,tecapacitatea *a de de<+oltare depinde de cerinţa i0perioa*/ de acti+itate ,i de realit/ţile percepute.=ropul*at de tendinţa de a *e diria 8n 0od core*pun</tor *pre un *cop) or3anul p*i2ic e*te inti0 le3at decapacitatea de 0i,care a or3ani*0ului u0an. O0ul e*te o;li3at */ concentre<e ,i */ ordone<e 8nor3anul */u p*i2ic toate relaţiile cu lu0ea e@terioar/) iar ace*ta) ca or3an al adapt/rii) e*te con*tr>n* */de<+olte ,i toate acele capacit/ţi nece*are *ecurit/ţii indi+idului ,i care ţin de propria *a e@i*tenţ/.E*te acu0 clar c/ r/*pun*ul per*onal al or3anului p*i2ic la pro;le0ele +ieţii la*/ 8n 0od nece*ar ur0e8n proce*ul de de<+oltare p*i2ic/ ,i c/) a*t1el) 1uncţiile 0e0oriei ,i e+alu/rii *unt o;ţinute princon*tr>n3erea e@ercitat/ de tendinţa de adaptare. (oc0ai *tocul de a0intiri 8l deter0in/ pe o0 */ *e8n3riea*c/ de +iitorul */u) */$l pre+ad/. =ute0 tra3e conclu<ia c/ toate a0intirile poart/ 8n ele ointenţie 1inal/ 5incon,tient/6) c/ ele nu au 8n noi o e@i*tenţ/ neutr/) c/ +or;e*c o li0;/ a+erti<atoare ,i*ti0ulatoare. Nu e@i*t/ a0intiri inerte. I0portanţa unei a0intiri o pute0 aprecia nu0ai dac/ ne$a0l/0urit 8n pri+inţa intenţiei 1inale care 8i *t/ la ;a</. E*te i0portant de ,tiut de ce un o0 8,i a0inte,teanu0ite lucruri) iar altele nu. Ne a0inti0 de acele e+eni0ente a c/ror e+ocare e*te i0portant/ ,i util/ pentru 0enţinerea unei anu0ite orient/ri p*i2ice ,i le uit/0 pe acelea a c/ror uitare e*te) de a*e0enea)a+antaoa*/ 8n acela,i ti0p. Acea*ta 8n*ea0n/ c/ ,i 0e0oria e*te inte3ral pu*/ 8n *er+iciul adapt/riicore*pun</toare la *copul 8ntre+/<ut. O a0intire *tatornic/) fie ea şi eronată, ,i 8n3lo;>nd) cu0 *e8nt>0pl/ de o;icei 8n copil/rie) o udecat/ unilateral/) poate) atunci c>nd 1a+ori<ea</ *copul ur0/rit) */di*par/ din do0eniul incon,tientului ,i */ treac/ 8n 8ntre3i0e 8n atitudine, 8n sentiment şi intui#iec6 (eprezentările J nc/ ,i 0ai de*lu,it *e 0ani1e*t/ indi+idualitatea o0ului 8n repre<ent/rile *ale. =rinrepre<entare 8nţele3e0 reactuali<area unei percepţii) 1/r/ ca o;iectul 8n*u,i */ 1ie pre<ent. E*te) prinur0are) o percepţie reprodu*/) rec2e0at/ doar pe planul 3>ndirii) 8n circu0*tanţe care re1lect/ din noucapacitatea creatoare a or3anului p*i2ic. Nu e*te +or;a pur ,i *i0plu de repetarea percepţiei reali<ateanterior ,i dea in1luenţate de puterea creatoare a p*i2icului) ci de repre<entarea pe care o0ul ,i$o 1ace ,icare e*te din nou 8n 8ntre3i0e re<ultatul *peci1icului */u) o nou/ oper/ de art/ care 8i e*te caracteri*tic/.E@i*t/ repre<ent/ri care dep/,e*c cu 0ult 3radul lor de claritate ,i care *e 0ani1e*t/ ca percepţiile)ap/r>nd at>t de tran,ant de parc/ nu ar 1i repre<ent/ri) ci ca ,i cu0 o;iectul a;*ent) e@citator) ar 1ireal0ente de 1aţ/. Vor;i0 atunci de halucina#ii, de repre<ent/ri care i<;ucne*c de parc/ ar 1ideter0inate de pre<enţa o;iectului. Condiţiile *unt *i0ilare cu cele de*cri*e 0ai *u*. Wi 2alucinaţiile*unt re<ultatul acti+it/ţii creatoare a or3anului p*i2ic) 1or0>ndu$*e 8n 1uncţie de *copurile ,i intenţiile



pe care le ur0/re,te per*oana re*pecti+/. Un e%e8#!u ne va !"8uri 8ai ine FO t>n/r/ inteli3ent/ *e 0/rita*e 80potri+a +oinţei p/rinţilor ei. A+er*iunea ace*tora 1aţ/ de deci<ia 1eteia 1o*t at>t de 0are 8nc>t a du* la ruperea co0plet/ a raporturilor dintre p/rinţi ,i 1iic/. (>n/ra a aun* cuti0pul la con+in3erea c/ p/rinţii ei proceda*er/ inu*t 1aţ/ de d>n*a) a,a 8nc>t 0ultiple 8ncerc/ri dereconciliere au e,uat) lo+indu$*e de or3oliul ,i 8nd/r/tnicia a0;elor p/rţi. =rin c/*/torie t>n/ra) care pro+enea dintr$o 1a0ilie de +a</) a aun* 8ntr$o *ituaţie cu totul 0i<er/. E@a0inarea *uper1icial/ a

*ituaţiei nu ar 1i putut duce la conclu<ia c/ t>n/ra 8,i rata*e +iaţa ,i nu ar 1i e@i*tat nici un 0oti+ denelini,te cu pri+ire la *oarta ei dac/) de c>t+a ti0p) nu *$ar 1i produ* 1eno0ene cu totul *tranii.Ea era copilul pre1erat al tat/lui. Relaţiile 1u*e*er/ at>t de *tr>n*e 8ntre tat/ ,i 1iic/) 8nc>t o a*e0enearuptur/ tre;uie */ 1i p/rut cu0 nu *e poate 0ai *urprin</toare. Cu oca<ia c/*/toriei tat/l *e purta*e dincale a1ar/ de r/u cu 1ata) cearta 1iind lip*it/ de orice 0enaa0ent. C2iar ,i dup/ ce ea a dat na,tere unuicopil) p/rinţii nu *$au 8nduplecat nici */$l +ad/) nici */ *e apropie 8n +reun 1el de 1iica lor) iar acea*ta)do0inat/ de un puternic *i0ţ al onoarei) a de<a+uat cu at>t 0ai 0ult atitudinea p/rinţilor cu c>t 0aidureroa*/ era i0pre*ia de a 1i 1o*t tratat/ nedrept) 8ntr$o c2e*tiune 8n care dreptatea era de partea ei.E*te nece*ar */ a+e0 clar 8n 0inte 1aptul c/ *tarea de *pirit a tinerei 1e0ei era total0ente do0inat/ de*i0ţul onoarei. (oc0ai acea*t/ tr/*/tur/ de caracter e@plic/ de ce a 1o*t ea at>t de a1ectat/ de8n+r/;irea cu p/rinţii. Ma0a *a era o 1e0eie *e+er/) cin*tit/) de*i3ur dotat/ cu calit/ţi deo*e;ite) darcare 8,i trata 1iica cu duritate. Bn aparenţ/ cel puţin) ea 8nţele3ea */ *e *u;ordone<e *oţului) 1/r/ ca prinacea*ta */$,i piard/ de0nitatea. a c2iar accentua acea*t/ *upunere cu o oarecare 0>ndrie ,i *e 1/lea cu purtarea ei. 'aptul c/ 8n 1a0ilie *$a n/*cut ,i un ;/iat) care) 8n calitatea lui de de*cendent 0a*culin ,ide +iitor 0o,tenitor al nu0elui *ti0at) era 0ai preţuit dec>t 1ata) a 8nt/rit ,i 0ai 0ult or3oliul ace*teia.Di1icult/ţile deter0inate de c/*/torie) necuno*cute de ea p>n/ atunci) o 1/cu*er/ */ *e 3>ndea*c/ cu ,i0ai 0are re+olt/ la nedreptatea *u1erit/ din partea p/rinţilor.Wi iat/ c/ 8ntr$o noapte) 8nainte de a ador0i) a a+ut ur0/toarea +i<iune: u,a *$a de*c2i* ,i MaicaDo0nului a +enit la ea) *pun>ndu$i: =entru c/ 80i e,ti at>t de dra3/) te +e*te*c c/ la 0ilocul luidece0;rie +ei pleca dintre cei +ii7 nu *e cade */ 1ii nepre3/tit/.'aptul nu a 8n*p/i0>ntat$o) dar ea ,i$a tre<it *oţul ,i i$a po+e*tit totul. A doua <i a 1o*t 8ncuno,tinţat0edicul. Era +or;a de o 2alucinaţie. Cu toate ace*tea) 1e0eia *t/ruia 8n con+in3erea c/ a +/<ut ,i au<itceea ce po+e*ti*e. La o pri0/ pri+ire e*te aici ce+a de ne8nţele*. Nu0ai 1olo*ind ci1rul no*tru +o0 puteao;ţine unele clari1ic/ri. De<;inarea cu p/rinţii d/inuie) t>n/ra 1e0eie *e 3/*e,te la *tr>0toare) ea e*teor3olioa*/ ,i) dup/ cu0 au *ta;ilit cercet/rile7 8nclin/ */ *e con*idere *uperioar/ tuturor. E*te de 8nţele*c/ o 1iinţ/ o0enea*c/ de 1elul ei) predi*pu*/ */ ia*/ din *1era dat/) n/<uie,te *pre di+initate) aredialo3uri cu acea*ta. Ca Maica Do0nului */ apar/ ,i */ r/0>n/ la ni+el de repre<entare) cu0 e*teca<ul la cei care *e roa3/) 1aptul nu ar 1i 0irat pe ni0eni. Dar ace*t lucru n$o 0ulţu0ea) ea a+>nd ne+oiede ar3u0ente 0ai puternice. De 8ndat/ ce 8nţele3e0 c/ p*i2icul u0an e*te capa;il de tot 1elul dearti1icii) pro;le0a 8,i pierde caracterul eni30atic. O0ul care +i*ea</ nu *e 3/*e,te oare 8ntr$o *ituaţieanaloa3/Q Sin3ura deo*e;ire e*te c/ 1e0eia acea*ta +i*ea</ cu oc2ii de*c2i,i. (re;uie) 8n plu*) */ ţine0*ea0a de 1aptul c/ 8n acel 0o0ent or3oliul ei era <3>nd/rit de un *enti0ent de u0ilire. Wi atunci) penea,teptate) o alt/ 0a0/ +ine pur ,i *i0plu la d>n*a) anu0e acea 0a0/ de*pre care poporul ad0ite c/e*te o 0a0/ ;un/ a tuturor. Ma0ele 8n cau</ tre;uie */ 1ie) una 1aţ/ de cealalt/) 8ntr$o anu0it/ antite</.Maica Do0nului apare din cau</ c/ propria 0a0/ a tinerei 1e0ei nici nu *e 3>nde,te */ +in/ la ea.Apariţia 1ace alu<ie la carenţa de a1ecti+itate a propriei 0a0e. (>n/ra 1e0eie e*te 8n 0od +/dit 8nc/utarea 0odalit/ţii prin care */$,i acu<e cel 0ai ;ine p/rinţii. Milocul lui dece0;rie nu e*te o dat/calendari*tic/ cu totul lip*it/ de *e0ni1icaţie. E*te perioada 8n care 8n +iaţa oa0enilor au loc 0ani1e*t/ria1ecti+e 0ai de*c2i*e) 8n care ei de+in 0ai prieteno,i) 8,i 1ac cadouri etc.) perioada 8n care) dea*e0enea) po*i;ilit/ţile de reconciliere de+in 0ult 0ai 0ari ,i) ;ine8nţele*) 0o0entul are o cert/le3/tur/ cu pro;le0a +ital/ a tinerei 1e0ei.Ceea ce e*te deoca0dat/ *traniu e*te 1aptul c/ a0icala +i<it/ a Maicii Do0nului *e 8n*oţe,te cu ce+adi*onant) cu +e*tirea apropiatei 0orţi a tinerei 1e0ei. Wi nu poate 1i lip*it de o anu0it/ i0portanţ/ 1aptulc/ ea i$a co0unicat *oţului ace*t lucru cu o 0in/ de ;un/ di*po<iţie. Mai 0ult) pre+e*tirea ie*e din



cercul 1a0iliei) a doua te+a <ile dup/ aceea) apare pentru a doua oar/ Maica Do0nului ,i$i *pune acelea,icu+inte. La 8ntre;area re1eritoare la 1elul 8n care a decur* 8nt>lnirea cu propria 0a0/) t>n/ra 1e0eie a*pu* c/ ace*teia 8i era 3reu */ recunoa*c/ c/ nu are dreptate. =er*i*t/ +ec2iul lait0oti+. A+e0 din noude$a 1ace cu 1aptul c/ nu 1u*e*e atin* *copul a1ir0/rii *uperiorit/ţii 1aţ/ de 0a0/. S$a 1/cut atunci8ncercarea de a$i pune clar pe p/rinţi 8n 1aţa *t/rii de 1apt) *cop 8n care a a+ut loc o 8nt>lnire cu tat/l)

reu,it/ 8ntru totul. A re<ultat o *cen/ 8nduio,/toare. (>n/ra 1e0eie era totu,i 8n continuare ne0ulţu0it/)de +re0e ce ea *u*ţinea c/ era ce+a teatral 8n conduita tat/lui ei. Wi de ce a 1/cut$o el pe d>n*a */ a,tepteat>t de 0ultQ St/ruia) a,adar)8nclinaţia de a nu le da dreptate altora ,i de a *e eria pe *ine 8n 8n+in3/tor.=ute0 a1ir0a) 8n lu0ina celor ar/tate p>n/ aici) c/ 2alucinaţia are loc 8n 0o0entul 8n care ten*iunea p*i2ic/ atin3e punctul 0a@i0) o0ul te0>ndu$*e de ratarea *copului */u. '/r/ 8ndoial/ c/ odinioar/) ,i poate c/ ,i a*t/<i) 8n ca<ul unor populaţii 8napoiate) a*e0enea 2alucinaţii pot e@ercita o 8nr>urirei0portant/. Unele 2alucinaţii) a,a cu0 le cunoa,te0 din *crierile unor c/l/tori) *e re1er/ la +edenii pecare le au cei care) *tr/;/t>nd pu*tiuri) 8nt>0pin/ di1icult/ţi) *u1er/ de 1oa0e) de *ete) de o;o*eal/) dede<orientare. E*te o ten*iune a tr/irii celei 0ai 0ari 0i<erii) care *e i0pune puterii de repre<entare acelui care *u1er/) 1/c>ndu$l */ *e 8nalţe 1oarte clar de la depri0area *u1letea*c/ actual/ la o *tareeu1oric/. Acea*ta 8i 8n+iorea</ pe cei i*to+iţi) reani0/ 1orţele celui ,o+/itor) 8l 1ace pe indi+id 0ai puternic *au 0ai nei0pre*iona;il) c>nd nu are e1ectul unui ;al*a0) al unui narcotic. Ni *e i0pune con*tatarea c/ 1eno0enul 2alucinaţiei nu pre<int/ de 1apt ni0ic nou pentru noi) pentru c/a0 ,i 3/*it *i0ilitudini e*enţiale cu percepţia) a0intirea ,i repre<entarea) dup/ cu0 ur0ea</ */ 3/*i0a*e0enea *i0ilitudini cu +i*ele. A*t1el de 1eno0ene *e pot produce cu u,urinţ/ printr$o e@acer;are a repre<ent/rii 8n*/,i ,i printr$o e@cludere a *piritului critic. A0 +rea */ *u;linie0 c/ declan,area lore*te 8ntotdeauna deter0inat/ de *ituaţii e@traordinare. A*e0enea 1apte *ur+in 8ntr$o *tare de 0are*u1erinţ/ 0oral/ ,i *u; i0pre*ia unei a0eninţ/ri cu0plite) la oa0eni care) prin dep/,irea *ituaţiei) tind*/ *cape de un *enti0ent de *l/;iciune. Cu c>t ten*iunea e*te 0ai 0are 8n a*e0enea *ituaţie) cu at>t *eţine *ea0a 0ai puţin de 3la*ul criticii. Con1or0 principiului *cap/ cu0 poţi) e*te atunci po*i;il caor3anul p*i2ic */$,i 8n+e*tea*c/ 8ntrea3a ener3ie 8n apariţia repre<ent/rii *u; 1or0a 2alucinaţiei.Cu 2alucinaţia *e 8nrude,te ilu3ia, care *e deo*e;e,te de cea dint>i prin e@i*tenţa unui punct de contacte@terior) t/3/duit 8ntr$un 0od caracteri*tic) ca de e@e0plu 8n Craiul ielelor de -oethe a<a) adic/*tarea de cri</ p*i2ic/) r/0>ne aceea,i.Un a!t ca> ne va ar"ta cu8 e0te <n 8"0ur" ;or:a creatoare a oranu!ui #0i1ic- <n condi:ii!e unei0t"ri de cri>"- 0" #roduc" ;ie o 1a!ucina:ie- ;ie o i!u>ie*Un ;/r;at de 1a0ilie ;un/) care 8n*/) ca ur0are a unei proa*te educaţii) era un nei*pr/+it) a o;ţinut una0/r>t po*t de copi*t. El nu 0ai nutrea nici o *peranţ/ ca 8n +iitor */ aun3/ la o *ituaţie de0n/ de*ti0/. Acea*t/ di*perare) care ap/*a 3reu a*upra con,tiinţei *ale) era ali0entat/ ,i de repro,urile +enitedin partea anturaului */u) ceea ce nu 1/cea dec>t */ a0pli1ice puternica *a ten*iune p*i2ic/. C/<ua*t1el prad/ ;eţiei) care i$a adu* uitarea ,i o u*ti1icare a ca<ului */u. Bn *curt ti0p a 1o*t internat 8n*pital) ca alcoolic delirant. 6elirurile *unt e*enţial 8nrudite cu 2alucinaţiile. Se ,tie c/) 8n ca<urile dedelirium tremens , 1or0a o;i,nuit/ a 2alucinaţiei con*t/ 8n a +edea ,oareci *au ani0ale ne3re) dar pot */apar/ ,i alte 1or0e) 8n 1uncţie) de e@e0plu) de pro1e*iunea pacientului. =acientul no*tru a 8nc/put pe0>na unor 0edici care erau ad+er*ari ne80p/caţi ai alcoolului ,i care i$au i0pu* un re3i0 *e+er. El a*c/pat co0pleta0ente de alcooli*0) a p/r/*it *pitalul +indecat ,i ti0p de trei ani n$a pu* 8n 3ur/ pic/tur/ de alcool. Ulterior a re+enit la *pital) cu alte *u1erinţe. =o+e*tea c/ la locul lui de 0unc/ 5eraacu0 0uncitor a3ricol6 +edea 0ereu ap/r>nd un in* care 8,i ;/tea oc de d>n*ul) 1/c>nd tot 1elul de*tr>0;/turi. O dat/) c>nd a*ta -$a 0>niat pe*te 0/*ur/) a luat o unealt/ ,i a aruncat$o 8n el) ca */ +ad/dac/ are de$a 1ace cu un o0 8n carne ,i oa*e. Vedenia *$a 1/cut ne+/<ut/) dar dup/ aceea *$a 8ntor* ,i -$a*t>lcit 8n ;/taie.Bntr$un a*e0enea ca< nu *e poate +or;i de n/lucire *au de 2alucinaţie) pentru c/ +edenia a+ea ni,te pu0ni cu totul reali. E@plicaţia e*te u,or de dat: c2iar dac/ 2alucina) el 8,i *uprapunea 2alucinaţia pe uno0 real. S$a con*tatat c/) de,i +indecat de alcooli*0 la ie,irea din *pital) o0ul *e apuca*e apoi din nou



de ;/ut. B,i pierdu*e *lu;a) 1u*e*e alun3at de aca*/ ,i 8,i c>,ti3a e@i*tenţa ca 0uncitor cu *apa) ocupaţie pe care at>t el) c>t ,i rudele *ale) o *ocoteau c>t *e poate de u0il/. (en*iunea *a p*i2ic/ era aceea,i caodinioar/. A$l pri+a de alcool) 8n*e0na un enor0 a+anta) care 8n*/ ec2i+ala cu a$l lip*i de con*olare.Dac/ ar 1i renunţat la ;/utur/) ,i$ar 1i putut e@ercita pri0a pro1e*iune. C>nd) aca*/) i *e 1/ceaurepro,uri) *pun>ndu$i$*e c/ nu e ;un de ni0ic) alu<ia la alcooli*0ul */u i *e p/rea 0ai puţin dureroa*/dec>t aceea la incapacitatea *a. Dup/ +indecare) *$a 3/*it din nou 8n 1aţa realit/ţii) a unei *ituaţii care nu era

cu ni0ic 0ai puţin 3rea dec>t precedenta. Neput>ndu$*e redre*a) a recur* din nou la alcool ca prete@t pentru dec/derea *a. Bn condiţiile ace*tei 0i<erii p*i2ice reap/rur/ 2alucinaţiile. S$a 3/*it 8n *ituaţia de0ai 8nainte ,i pri+ea lucrurile 8n a,a 1el de parc/ dintotdeauna ar 1i 1o*t un ;eţi+an) <ic>ndu$,i c/ ,i$aratat +iaţa din cau<a e@ce*ului de ;/utur/ ,i c/ ni0ic nu *e 0ai putea 8ndrepta. Ca ;olna+) putea */*cape de noua ,i u0ila lui ocupaţie) practicat/ 1/r/ nici o tra3ere de ini0/) ne1iind o;li3at */ ia el 8n*u,io deci<ie 8n acea*t/ pri+inţ/. A,a *e 1ace c/ *u*$po0enita +edenie a per*i*tat 0ult/ +re0e) readuc>ndu$l8n cele din ur0/ 8n *pital. De$acu0 8ncolo el 8,i putea *pune) drept con*olare) c/ ar 1i 1o*t capa;il */ par+in/ la o *ituaţie 0ult 0ai ;un/) dac/ nu l$ar 1i p/*cut nenorocul ;eţiei. =e acea*t/ cale el 8,i puteae@alta *enti0entul per*onalit/ţii. Bntreţinerea ace*tui *enti0ent) a con+in3erii de a 1i 1o*t apt dereali</ri 0ai 0ari) 8n ca<ul 8n care nu l$ar 1i lo+it acel nenoroc) era pentru el un lucru 0ai i0portantdec>t 0unca 8n*/,i. Bn 1elul ace*ta a atin* el linia de 1orţ/ &Machtlinie' ,i putea *u*ţine c/ ceilalţi nuerau 0ai ;uni dec>t el) dar c/ lui o piedic/ i$a *tat 8n dru0) nel/*>ndu$*e 8ndep/rtat/. Bn acea*t/ *tare de*pirit) prin care c/uta o 0oti+are con*olatoare) *$a *tructurat 8n ei) ca o i<;/+ire) i0a3inea ;/r;atului care1/cea 3ri0a*e.

2* &ANTE5IA*

O alt/ acti+itate producti+/ a or3anului p*i2ic o con*tituie 1ante<ia. Ur0e de acea*t/ natur/ pute0 3/*i8n toate 1eno0enele de care ne$a0 ocupat p>n/ acu0. E*te ce+a analo3 cu ceea ce *e 8nt>0pl/ 8n aceleacti+it/ţi p*i2ice 8n care anu0ite a0intiri trec 8n pri0$plan *au c>nd *e con*truie*c repre<ent/ri.I0a3inaţia co0port/ ,i ea) ca pe o co0ponent/ e*enţial/) acea pre+i<iune pe care un or3ani*0 a1lat 8n0i,care o poart/ cu *ine. 'ante<ia e*te de alt1el le3at/ de 0o;ilitatea or3ani*0ului) ne1iind ea 8n*/,idec>t o 1or0/ a pre+i<iunii. C>nd) 8n ca<ul 1anta</rilor copiilor ,i adulţilor denu0ite ,i vise diurne

*e pl/*0uie*c 2i0ere) a+e0 de$a 1ace cu acelea,i repre<ent/ri re1eritoare la +iitorul care$l intere*ea</ pe o0 ,i pe care el 8ncearc/ */$l edi1ice) pre1i3ur>ndu$l 8n propria *a 0anier/.Dac/ e@a0in/0 produ*ele 1ante<iei copiilor) 3/*i0 c/ ocul puterii &das )piel derMacht') ca 1actore*enţial) ocup/ un *paţiu lar3 ,i c/ 8n el *e re1lect/ 8ntotdeauna *copuri a0;iţioa*e. Cele 0ai 0ulte1anta</ri 8ncep cu cu+intele: c>nd +oi 1i 0are) ,i altele de 1elul ace*ta. E@i*t/ ,i adulţi care 0aitr/ie*c ca ,i cu0 ei 8nc/ ar tre;ui */ 0ai crea*c/. Relie1area liniei de 1orţ/ arat/ c/ +iaţa p*i2ic/ *e poatede<+olta doar dac/ 8n preala;il a 1o*t *ta;ilit un *cop. Bn *ocietatea u0an/ *copul e*te acela al o;ţineriivalorii Nu *e r/0>ne aproape niciodat/ la *copuri neutre) deoarece +iaţa co0un/ a oa0enilor *ea*ocia</ cu o ne8ncetat/ 0/*urare de *ine) din care re<ult/ indul de superioritate ,i dorinţa de a ie,i+ictorio* 8n co0petiţie. De aceea e*te e@plica;il 1aptul c/ acele 1or0e de pre+i<iune pe care le 3/*i08n produ*ele i0a3inati+e ale copiilor *unt de re3ul/ repre3entări de putere &Macht>orstellungen'

C>t pri+e,te *1era ace*tor repre<ent/ri) a i0a3inaţiei) nu *e poate *ta;ili nici o re3ul/ *au) cu altecu+inte) ,i 8n ace*t do0eniu tre;uie */ e+it/0 c/derea 8n 3re,eala 3enerali</rii. Dar dac/ cele *pu*e0ai *u* *e aplic/ la un nu0/r 0are de ca<uri) *unt unele *ituaţii 8n care nu *e poate proceda 8n acela,i0od. E*te u,or de 8nţele* c/ i0a3inaţia +a 1i 0ai puternic de<+oltat/ la acei copii care pri+e*c +iaţa cuo*tilitate) atitudine la care *e a*ocia</ de o;icei un 0ai puternic *pirit de pre+edere. A*t1el) copiii ;oln/+icio,i) pe care +iaţa 8i cople,e,te cu neca<uri) au o 1ante<ie 0ai ;o3at/ ,i 8nclinaţia de a *e ocupade lucruri i0a3inare. Bn con*ecinţ/) ade*ea *ur+ine un *tadiu de de<+oltare 8n care i0a3inaţia e*tec2e0at/ 8n autor pentru e+adarea din +iaţa real/) dup/ cu0 ea e*te utili<at/ ,i pentru conda0narea+ieţii reale. Celui re+oltat 80potri+a 0ici0ii e@i*tenţei ea 8i d/ *en<aţia de be#ie a puterii&Machtrausch' Nu nu0ai linia de 1orţ/ poate 1i *ta;ilit/ cu autorul i0a3inaţiei) ci acea*ta are un 0are rol ,i 8n 3ene<a



*enti0entului de co0uniune *ocial/. Aproape niciodat/ 1anta</rile in1antile nu au 8n +edere punerea 8n+aloare doar a puterii copilului) puterea acea*ta inter+enind) 8ntr$un 1el) 8n 1a+oarea altora. Ace*ta e*te)de pild/) ca<ul 1anta</rilor al c/ror conţinut cul0inea</ 8n dorinţa de a 1i *al+ator) de a +eni 8nautorul cui+a) de a 1i 8n+in3/torul +reunui 0on*tru d/un/tor oa0enilor ,i altele de 1elul ace*ta. E*te1rec+ent/ la copii ideea 1ante<i*t/ c/ ei nu 1ac parte din 1a0ilia care 8i cre,te. Mulţi copii nutre*ccon+in3erea c/ 8n realitate ei pro+in dintr$o alt/ 1a0ilie) c/ 8ntr$o <i ade+/rul +a ie,i la i+eal/ ,i c/ tat/l

ade+/rat 58ntotdeauna per*oan/ de +a</6 +a +eni */$i ia la el. E*te 8ndeo*e;i ca<ul unor copii cu un puternic *enti0ent de in1erioritate) e@pu,i la pri+aţiuni) la u0ilinţe *au care nu *e ;ucur/ de *u1icient/a1ecţiune din partea anturaului lor. Ade*ea a*e0enea idei de 3randoare *e 0ani1e*t/ c2iar ,i 8natitudinea e@terioar/ a copiilor) care *e co0port/ de parc/ ar 1i de$acu0 adulţi. G/*i0 ,i 1or0ec+a*i0aladi+e ale 1ante<iei) ca de pild/ predilecţia unui copil pentru p/l/rii cu ;oruri tari *au pentru0ucurile de ţi3ar/ *au) dac/ e*te +or;a de o 1at/) *tr/daniile ei de a p/rea ;/r;at. Sunt 0ulte 1ete care pre1er/ o ţinut/ *au o 80;r/c/0inte ;/ieţea*c/.E@i*t/ ,i unii de care ne pl>n3e0 c/ au prea puţin/ 1ante<ie. E*te) de*i3ur) o conclu<ie eronat/. 'ie c/a*e0enea copii nu$,i e@teriori<ea</ i0a3inaţia) 1ie c/ 0oti+e te0einice i$au deter0inat */ lupte80potri+a de<+olt/rii produ*elor 1ante<iei lor. Se poate ca 8n 1elul ace*ta un copil */ tr/ia*c/*enti0entul puterii. Bn *tr/dania lor de a *e adapta la realitate) ace*tor copii i0a3inaţia li *e parene;/r;/tea*c/ *au in1antil/) a,a 8nc>t o re*pin3. Bn unele ca<uri ace*t re1u< 0er3e de*tul de departe ,iatunci *e pare c/ i0a3inaţia lip*e,te aproape cu totul la a*e0enea copii.

4. $ISELE GENERALITĂI*

Bn a1ar/ de +i*ele diurne) de*cri*e 0ai *u*) e@i*t/ ,i un alt 1eno0en) care apare 1oarte de ti0puriu ,icare re1lect/ ,i) de a*e0enea) *t/ la ;a<a unei inten*e acti+it/ţi p*i2ice. Sunt +i*ele care *e produc 8nti0pul *o0nului. Bn 3eneral) pute0 con*tata c/ re3/*i0 aici la copil acela,i 0od de a +i*a ca ,i 8n ca<ul+i*elor diurne. =*i2olo3i de alt/dat/) e@peri0entaţi) au de0on*trat c/ +i*ele o0ului per0it de<+/luireacu u,urinţ/ a caracterului ace*tuia. Vi*ul e*te de 1apt un 1eno0en care) din toate ti0purile) e*te pro1undi0plicat 8n 3>ndirea o0ului. Vi*ele nocturne) ca ,i cele diurne) 8n*oţe*c dorinţa de pre+i<iune a o0ului)dorinţa *a de a$,i croi un dru0 *pre +iitor ,i de a 0er3e *i3ur pe ace*ta.Deo0eirea net" <ntre vi0e!e diurne +i ce!e nocturne e*te aceea c/ pe c>nd cele dint>i *unt) la ne+oie)8nţele*e) pentru celelalte 1aptul ace*ta nu e*te po*i;il dec>t e@tre0 de rar. O;*curitatea +i*elornocturne e*te o caracteri*tic/ di*tinct/ a ace*tora ,i *unte0 le*ne tentaţi */ pre*upune0 c/ toc0aiace*ta e*te *e0nul inutilit/ţii unor a*e0enea 1eno0ene. S/ 0enţion/0) 8n treac/t) 1aptul c/ 8n ace*te+i*e *e +/de,te acea linie de 1orţ/ a o0ului care +rea */ 8ntre</rea*c/ +iitorul ,i care a*pir/ */$l do0ine.O;*er+area +ieţii p*i2ice ne o1er/ ele0ente i0portante) a*upra c/rora +o0 re+eni.

5. TRANSPUNEREA A&ECTI$Ă )*+-/LG0.

=rin 1uncţia *a de pre+i<iune) nece*itate e*enţial/ a or3ani*0elor 0o;ile) pentru c/ ele *unt 0ereu pu*e8n 1aţa unor pro;le0e pri+ind +iitorul) or3anul p*i2ic di*pune ,i de capacitatea datorit/ c/reia nu nu0aic/ *e*i<ea</ ceea ce e@i*t/ 8n realitate) ci) de a*e0enea) *i0te) 32ice,te ceea ce +a e@i*ta 0ai t>r<iu.

'eno0enul ace*ta 8l nu0i0 tran*punere. Acea*t/ capacitate e*te e@tre0 de puternic de<+oltat/ laoa0eni. 'eno0enul e*te at>t de lar3 r/*p>ndit) 8nc>t 8l 3/*i0 8n orice co0parti0ent al +ieţii p*i2ice)*en*ul */u 1iind pretutindeni nece*itatea de a pre+edea7 c/ci atunci c>nd 0/ +/d o;li3at */$0i repre<int)*/ 3>nde*c cu0 0/ +oi co0porta 8n ca<ul 8n care *e +a pune o pro;le0/) *e i0pune) de a*e0enea) */1or0ule< o udecat/ 8nte0eiat/) care */ *e poat/ de3aa din *ituaţia actual/) 8n cur* de e+oluţie. Nu0aiadun>nd 8ntr$un 0/nunc2i ceea ce 3>ndi0) *i0ţi0 ,i intui0 8n le3/tur/ cu o *ituaţie pe care a;iaur0ea</ *$o tr/i0) pute0 do;>ndi un punct de +edere care */ ne 8n3/duie */ ne concentr/0 1orţele 8ntr$o anu0it/ direcţie) *au */ o e+it/0 8n c2ip pre+/</tor. (ran*punerea are loc ,i atunci c>nd contact/0+er;al pe cine+a. E*te i0po*i;il */ co0unic/0 cu un o0) dac/ nu ne tran*pune0 8n *ituaţia lui. De ocon1i3uraţie *pecial/ *e ;ucur/ tran*punerea 8n ca<ul artei teatrale. Alte 0ani1e*t/ri ale tran*punerii *ere1er/ la ca<urile 8n care oa0enii aun3 */ tr/ia*c/ un *enti0ent aparte atunci c>nd o;*er+/ c/ pe alţii 8i



a0eninţ/ +reo pri0edie. Bn a*e0enea 80preur/ri) tran*punerea e*te uneori at>t de puternic/ 8nc>t)de,i per*onal o0ul nu e*te 8n pericol) el 1ace in+oluntar 3e*turi de ap/rare. E*te apoi cuno*cut/0i,carea de retra3ere pe care o 1ace0 cu 0>na atunci c>nd cine+a a *c/pat) de e@e0plu) un pa2ar. La popice ade*ea *e poate o;*er+a cu0 unii uc/tori tind */ participe la 0i,carea ;ilei) anticip>nd$o prin panto0i0/) ca ,i cu0 ar +oi */$i in1luenţe<e cur*ul. Sau */ ne 3>ndi0 la ceea ce *i0ţi0 c>nd +ede0 pecine+a cur/ţ>nd 1erea*tra de la un eta 8nalt al unui ;loc) ori la ce *i0ţi0 c>nd un orator are nenorocul

*/ *e 80pot0olea*c/. La teatru nu +o0 putea nicidecu0 */ e+it/0 80p/rt/,irea *enti0entelor e@pri0atede actori) uc>nd 8n interiorul no*tru di+er*ele roluri din pie*/. A,adar) tran*punerea a1ecti+/ depindede 8ntrea3a noa*tr/ e@perienţ/ tr/it/.Dac/ cercet/0 ori3inea ace*tei 1uncţii) a ace*tei po*i;ilit/ţi de a ne tran*pune 8n *i0ţ/0intelecelorlalţi) +o0 3/*i e@plicaţia 8n *enti0entul nati+ de co0uniune *ocial/. Iniţial ace*ta e*te un *enti$0ent co*0ic) un re1le@ al coe<iunii 8ntre3ului Co*0o*) care d/inuie 8n noi) de care nu ne pute08n*tr/ina ,i care ne 1ace capa;ili */ a*i0il/0 a1ecti+ lucrurile *ituate 8n a1ara corpului no*tru.A,a cu0 *enti0entul de co0uniune *ocial/ pune 8n e+idenţ/ di1erite 3rade) tran*punerea a1ecti+/co0port/ ,i ea o 3radare) 1apt o;*er+a;il c2iar ,i la copii. E@i*t/ copii care *e ocup/ de p/pu,i de parc/ace*tea ar 1i 1iinţe +ii) pe c>nd alţii poate c/ nu *unt intere*aţi dec>t */ +ad/ ce *e a1l/ 8n/untrulace*tora. C>nd raporturile de co0uniune *ocial/ *unt co0utate de la *e0eni c/tre lucrurile lip*ite de+iaţ/) in*i3ni1iante ca +aloare) de<+oltarea unui o0 poate */ e,ue<e cu totul. Ca<urile de torturare aani0alelor) pe care le o;*er+/0 ade*ea la copii) nu *unt de conceput dec>t dac/ ad0ite0 a;*enţa total/a tran*punerii 8n *i0ţ/0intele altor 1iinţe. Drept ur0are) *e poate ca a*e0enea copii */ aun3/ */ *eintere*e<e de lucruri 1/r/ nici o i0portanţ/ pentru de<+oltarea lor 8n colecti+itate) */ nu dea nici oatenţie intere*elor altora ,i */ nu *e 3>ndea*c/ dec>t la ei 8n,i,i. (oate ace*tea *unt deter0inate de 3radul*c/<ut de tran*punere a1ecti+/) 8n cele din ur0/ lip*a tran*punerii a1ecti+e conduce la re1u<ul cate3orical cola;or/rii.

6. IN&LUENA OMULUI ASUPRA CELORLALI HIPNO5A ŞI SUGESTIA*

Dac/ ne 8ntre;/0 8n ce 1el *e poate reali<a) 8n 3eneral) in1luenţa celorlalţi oa0eni) *t/ 8n *piritul p*i2olo3iei indi+iduale &!ndividual ps1chologie'< */ r/*pund/ c/ 8n acea*t/ pri+inţ/ inter+in ;eno8ene!ede 0o!idaritate* @ntreaa noa0tr" via:" 0e de0;"+oar" 0u 0e8nu! #o0ii!it":ii #ri8ordia!e a in;!uen:"riireci#roce* Acea*ta e*te deo*e;it de accentuat/ 8n anu0ite ca<uri) cu0 *unt raporturile dintre pro1e*or ,iele+) p/rinţi ,i copii) *oţ ,i *oţie. Su; in1luenţa *enti0entului de co0uniune *ocial/ are loc) 8ntr$oanu0it/ 0/*ur/) +enirea 8n 8nt>0pinarea acţiunii e@ercitate de cel/lalt. Gradul ace*tei in1luenţa;ilit/ţidepinde 8n*/ de 0/*ura 8n care apare 8nte0eiat dreptul celui care in1luenţea</ a*upra celui in1luenţat.E*te e@clu*/ o in1luenţ/ de durat/ a*upra cui+a) 8n ca<ul 8n care ace*ta e*te *upu* unui preudiciu.In1luenţa +a 1i 0a@i0/ 8n ca<ul 8n care ne a1l/0 8ntr$o *tare de *pirit care ne d/ *enti0entul c/ propriulno*tru drept e*te 3arantat. Bndeo*e;i pentru educaţie ace*t punct de +edere e*te i0portant. E*te po*i;il*/ *e propun/ *au c2iar */ *e practice o alt/ 1or0/ de educaţie. O educaţie care ar ţine *ea0a de ace*t punct de +edere ar 1i e1icient/ toc0ai pentru c/ *$ar conecta la ceea ce e*te a;*olut 1unda0ental) anu0ela *enti0entul de co0uniune *ocial/. Ea nu ar da re<ultate dec>t 8n ca<ul 8n care un o0 ar 8ncerca */ *e*u*tra3/ 8n 0od deli;erat in1luenţei *ociet/ţii. Iar lucrul ace*ta nu *e 1ace 1/r/ co0plicaţii7 tre;uie du*/8n preala;il o lupt/ 0ai 8ndelun3at/) 8n cur*ul c/reia */ *l/;ea*c/ le3/turile *ale cu 0ediul ,i el */ *e3/*ea*c/ 8ntr$o opo<iţie total/ 1aţ/ de *enti0entul de co0uniune *ocial/. Atunci orice in1luenţ/e@ercitat/ a*upra *a 8nt>0pin/ re<i*tenţ/ *au c2iar de+ine i0po*i;il/ ,i a+e0 8n 1aţ/ pri+eli,tea unuio0 care la orice tentati+/ de a *e acţiona a*upra lui r/*punde printr$o acţiune 8n *en* contrar 5*pirit decontradicţie6.A+e0 deci toate 0oti+ele */ ne a,tept/0 ca unii copii) care *e *i0t 0ai 0ult *au 0ai puţin opri0aţi de0ediul lor) */ 0ani1e*te o *la;/ capacitate ,i 8nclinaţie de a da a*cultare educatorilor lor. E@i*t/) de*i3ur)nu0eroa*e ca<uri 8n care pre*iunea din a1ar/ e*te at>t de puternic/ 8nc>t 8nl/tur/ orice re<i*tenţ/) 8naparenţ/ orice in1luenţ/ 1iind acceptat/ ,i ur0at/. Ne +o0 con+in3e 8n*/ 8n *curt ti0p c/ acea*t/ supunere nu are nici o +aloare practic/. Ne a1l/0 uneori 8n 1aţa *pectacolului unei 1iinţe 3rote,ti) 1/cut/



inapt/ pentru +iaţ/ 5a*cultarea oar;/6) un o0 care pururea a,teapt/ */$i co0ant de departe poate 1i apreciat prin1aptul c/ acei copii care a0cu!t" de oricine <i ia 0u #uterea 0a #ot co8ite- !a ordin- c1iar cri8e* @nbandele de răufăcători ei <nde#!ine0c ro!uri 0ini0tre- #e c=nd ca#u! andei 0e :ine <n enera! de'o#arte* @n aproape toate actele de pedep*ire r/*un/toare pu*e la cale de a*e0enea ;ande) a*t1el de indi+i<i*unt in*tru0entele de e@ecuţie". A*e0enea oa0eni dau do+ad/ de o a*cultare ne+ero*i0il/ prin

proporţiile ei ,i pot *i0ţi 8n acea*ta c2iar o *ati*1acere a propriei a0;iţii.Dac/ ne li0it/0 8n*/ nu0ai la ca<urile nor0ale 8n care are loc in1luenţa) pute0 *ta;ili c/ indi+i<ii cei0ai di*pu,i */ *e la*e in1luenţaţi ,i */ coopere<e 8n ace*t *en* *unt cei al c/ror *enti0ent de co0uniune*ocial/ a 1o*t cel 0ai puţin contrariat ,i c/) 8n *c2i0;) re1ractari *unt cei la care 8nclinaţia de a par+eni)a*piraţia la *uperioritate au atin* cote deo*e;it de 8nalte. O;*er+aţia ne o1er/ nd p/rinţii *e pl>n3 de un copil) o 1ac e@tre0 de rar pentru a$i repro,a a*cultarea oar;/) pe ei nelini,tindu$inea*cultarea) iar e@a0inarea unor a*t1el de copii ne arat/ c/ ei cad prad/ i0pul*ului de a *c/pa dec2in3ile 0ediului lor ,i c/) dac/ *e *tr/duie*c */ 1r>n3/ nor0ele +ieţii lor 0/runte) e*te pentru c/ untrata0ent eronat i$a 1/cut ina;orda;ili 8n ceea ce pri+e,te inter+enţiile peda3o3ice. N/<uinţa inten*/*pre putere &das intensive )treben nach Macht' e*te a*t1el in+er* proporţional/ cu educa;ilitatea. Bn po1ida ace*tui ade+/r) educaţia noa*tr/ 1a0ilial/ tinde 8n principal */ incite a0;iţia copilului ,i */$iinculce idei de 3randoare. Acea*ta nu din nu ,tiu ce nec2i;<uinţ/) ci pentru c/ 8ntrea3a noa*tr/ cultur/ ,ici+ili<aţie) ele 8n*ele i0pre3nate de a*t1el de idei de 3randoare) 3enerea</ a*e0enea i0pul*uri) 8nc>t 8n1a0ilie) ca ,i 8n *ocietate) preocuparea pri0ordial/ e*te aceea de a$l 1ace pe t>n/r */ p/,ea*c/ 8n +iaţ/cu o *tr/lucire aparte) dep/,indu$i pe toţi ceilalţi) pe c>t po*i;il 8n toate pri+inţele. Bn capitolul 8n care+o0 trata de*pre in1atuare +o0 ar/ta 0ai pe lar3 c>t de necore*pun</toare e*te acea*t/ 0etod/ educa$ţional/ ;a<at/ pe a0;iţie ,i cu0) lo+indu$*e de a*e0enea di1icult/ţi) de<+oltarea +ieţii p*i2ice poate */e,ue<e.Bntr$o *ituaţie *i0ilar/ cu a acelora care) ca ur0are a 8nclinaţiei lor de a *e *upune necondiţionat) *econ1or0ea</ aproape 1/r/ e@cepţie cerinţelor 0ediului) *e 3/*e,te orice 0ediu . Ace*tuia tre;uie doar*/$i 1ie indu*/ intenţia de a 1ace c>t+a ti0p tot ceea ce i *e cere. Iat/ proce*ul care *t/ la ;a<a predi*po<iţiei pentru hipno3ă J n le3/tur/ cu acea*ta *unt de 1/cut) 8n 3eneral) ur0/toarele o;*er+aţii:e*te po*i;il ca un o0 */ declare *au */ cread/ c/ poate 1i 2ipnoti<at) cu toate c/ lui 8i lip*e,te *tarea de pre3/tire p*i2ic/ 1a+ora;il/ *upunerii. Dup/ cu0 e*te po*i;il ca un altul */ opun/ 2ipno<ei o re<i*tenţ/cate3oric/ ,i) cu toate ace*tea) */ 1ie *u1lete,te pre3/tit la *upunere. Kipno<a *e reali<ea</ e@clu*i+ pe ;a<a atitudinii psihice a medium7ului) nu pe ;a<a *pu*elor *au credinţelor ace*tuia. Din 3re,ita8nţele3ere a ace*tui 1apt a re<ultat 0ult/ con1u<ie) pentru c/ 8n 2ipno</ a+e0 cel 0ai ade*ea de$a 1acecu oa0eni care *e 80potri+e*c) pe c>nd) 8n de1initi+) ei *unt 8nclinaţi */ 8ndeplinea*c/ cerinţele2ipnoti<atorului. Acea*t/ *tare de di*poni;ilitate &Dereits7>iiligkeit' poate a+ea di1erite 3rade) a,a8nc>t re<ultatele 2ipno<ei di1er/ de la o0 la o0. Dar 8n nici un ca< di*poni;ilitatea 8n 1aţa 2ipno<ei nudepinde de +oinţa hipnoti3atorului, ci de di*po<iţia p*i2ic/ a 0ediu0$ului.C>t pri+e,te natura 2ipno<ei) ea e*te 8nrudit/ cu *tarea de *o0n. Eni30atic e*te doar 1aptul c/ pentruca ace*t *o0n */ *e produc/ e*te nece*ar/ o co0and/ din partea altcui+a. Co0and/ care e*te e1icient/nu0ai dac/ *e adre*ea</ unui indi+id pre3/tit *$o accepte. Deci*i+e 8n pri+inţa acea*ta *unt) dup/ cu0*$a 0enţionat) e*enţa ,i de<+oltarea per*onalit/ţii 0ediu0$ului. Nu0ai atunci c>nd cine+a e*te 8n a,a 1el*tructurat 8nc>t */ *e con1or0e<e 1/r/ *pirit critic in1luenţei altora) e@i*t/ po*i;ilitatea de a pro+oca 8nel ace*t *o0n *peci1ic) care) 0ai 0ult dec>t *o0nul natural) e*te deconectat de capacitatea de acţiune+oluntar/ proprie) 8n a,a 0/*ur/ 8nc>t 1inal0ente indi+idul poate 1i pu* 8n 0i,care de centrii 0otoriai 2ipnoti<atorului care d/ co0anda!. Din *o0nul nor0al r/0>ne doar un 1el de *tare crepu*cular/) a,a8nc>t 0ediu0$ul nu$,i poate a0inti din cele ce *e petrec 8n ti0pul 2ipno<ei dec>t ceea ce +rea 2ipno$ti<atorul. E*te eli0inat 8n pri0ul r>nd *piritul critic) cea 0ai i0portant/ cucerire a or3anului p*i2ic 8ncondiţiile *ociet/ţii noa*tre. Un 0ediu0 e*te) ca */ *pune0 a,a) o prelun3ire a 0>inii 2ipnoti<atorului)un or3an care 1uncţionea</ la ordinul ace*tuia.Maoritatea oa0enilor capa;ili */$i in1luenţe<e pe alţii atri;uie acea*t/ capacitate ,i) 8n 3eneral) orice



po*i;ilitate de ace*t 1el) unui 1luid 0i*terio*) unei puteri e@traordinare) care le$ar 1i proprii. Acea*ta duce lane0aipo0enite *candaluri) la a;u<uri) 8ndeo*e;i la re+olt/toare e@ce*e din partea celor care practic/telepatia ,i 2ipnoti*0ul. La drept +or;ind) *e poate a1ir0a c/ ei 8no*e*c 8n a,a 0/*ur/ de0nitateau0an/ 8nc>t nu ocole*c nici o po*i;ilitate de a lucra clande*tin. Nu tre;uie */ *e 8nţelea3/ de aici c/1eno0enele pe care le pre<int/ au la ;a</ ,arlatania. Nicidecu0. Dar creatura u0an/ e*te at>t de8nclinat/ la 8n3enunc2ere 8nc>t poate de+eni +icti0a unui indi+id care are tupeul */ *e pre<inte drept unul

care supralicitea3ă, dat 1iind c/ oa0enii 8n 0aoritatea lor *unt di*pu,i */ *e *upun/) 1/r/ */ +eri1icecu0 *tau lucrurile) plec>ndu$*e 8n 1aţa autorit/ţii) l/*>ndu$*e inti0idaţi ,i captaţi) *u;ordonaţi 1/r/cr>cnire) ceea ce) 1ire,te) niciodat/ nu a putut */ pun/ ordine 8n +iaţa colecti+/ a oa0enilor) ci a condu*8ntotdeauna la un *upli0ent de re+olt/ din partea celor *upu,i. Ni0eni p>n/ a*t/0plat ca2ipnoti<atorul */ dea pe*te un o0) un a,a$nu0it medium, care pur ,i *i0plu l$a interiori<at-. Ace*tlucru *$a petrecut ,i cu oa0eni de ,tiinţ/ i0portanţi) care au +oit */$,i e@ercita 1orţa a*upra unorindi+ind medium7ul *e do+ede,te a 1i) ca */ *pune0 a,a)un 8n,elat 8n,el/tor) pe de o parte a0/3it) pe de alta 8n3enunc2eat de *ine 8n*u,i. Dar puterea care ni *e pare a intra 8n acţiune aici nu e*te niciodat/ aceea a 2ipnoti<a torului) ci totdeauna a+e0 de$a 1ace cu8nclinaţia 0ediu0$ului de a *e *upune7 nu e*te +or;a de nici o putere 0a3ic/) ci de e@traordinara pricepere a 2ipnoti<atorului de a pune 8n *cen/ 1ar*a. Dac/) 8n *c2i0;) cine+a e*te o;i,nuit */ duc/ o+iaţ/ 8ntru totul dup/ c2i;<uinţ/ *a ,i nu$,i 8n*u,e,te 1/r/ di*cern/0>nt conclu<iile altora) atunci 8n0od 1ire*c un a*t1el de o0 nu +a putea 1i 2ipnoti<at ,i nici nu +a pre<enta *traniile 1eno0ene aletelepatiei. Deci toate ace*te 1eno0ene nu *unt dec>t 1eno0ene ale a*cult/rii oar;e.Bn ace*t conte@t e*te de 0enţionat ,i sugestia =ute0 8nţele3e e*enţa ace*teia nu0ai dac/ o in*er/0) 8ncel 0ai lar3 *en*) 8n *1era i0pre*iilor &$indriicke' E*te de la *ine 8nţele* c/ o0ul nu nu0ai c/ pri0e,tela un 0o0ent dat i0pre*ii) ci c/ ,i *t/ 8n per0anenţ/ *u; in1luenţa lor. Receptarea de i0pre*ii nu e*tecu totul in*i3ni1iant/) ace0tea continu=nd 0" ac:ione>e a0u#ra noa0tr"* Iar c=nd ace0tea 0unt de8er0uridin #artea unui a!t o8- <ncerc"ri de a ne convine- de a ne <ndu#!eca- <n ace0t ca> #ute8 vori de0ue0tii. Are loc 0odi1icarea *au con*olidarea unei concepţii acti+e) care *e 0ani1e*t/ de*lu,it la po*e*orul ei. =ro;le0a di1icil/ con*t/ propriu$<i* 8n 1aptul c/ oa0enii reacţionea</ di1erit la i0pre*iidina1ar/. =e de alt/ parte) in1luenţa depinde de 3radul de independenţ/ al per*oanei re*pecti+e. Sunt deluat 8n con*iderare 8ndeo*e;i dou/ tipuri. Unii *uprae*ti0ea</ cu u,urinţ/ opinia celorlalţi) a,adar nuţin prea 0ult la 8ndrept/ţirea propriilor lor concepţii) la 1aptul c/ ele *unt corecte *au 1al*e. Eie@a3erea</ i0portanţa altor per*oane) a,a 8nc>t *e adaptea</ le*ne la opinia ace*tora. Ei *unt cu totulapţi pentru *u3e*tionarea 8n *tare de +e32e *au pentru 2ipno</. Cel/lalt tip +a con*idera drept o o1en*/tot ceea ce +ine din a1ar/) *ocotind c/ doar propria *a opinie e*te u*t/ ,i re*pin3>nd orice contri;uţie acelorlalţi) 1/r/ a$i p/*a de u*teţea *au inu*teţea ideilor lor. A0;ele tipuri de3a/ un *enti0ent de*l/;iciune) cel de$al doilea ne80p/c>ndu$*e cu ideea c/ ar a+ea ce+a de pri0it de la ceilalţi. 'oarteade*ea 8nt>lni0 oa0eni care intr/ le*ne 8n con1lict) nutrind 8n *inea lor p/rerea c/ ar 1i prea acce*i;ilila *u3e*tionarea de c/tre alţii. Ei 8,i 8nt/re*c 8n*/ acea*t/ p/rere nu0ai pentru a nu de+eni recepti+i) a,a8nc>t e*te 3reu */ o;ţii +reo *c2i0;are de optic/ de la ei.

NO(E- (itlul capitolului 8n ori3inal: $indriicke der Aussen>elt 5Nota trad.6% cTie Motoriker2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6# 0)ăulRerdelirium2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 Aceea,i capacitate incoerci;il/ de 1anta<are -$a du* pe o0 la n/*cocirea <eilor) a lui Du0ne<eu) ca*upre0/ e@pre*ie a indului o0ului de a *e *itua pe un plan al *uperiorit/ţii a;*olute) unde+a unde */ *e ;ucure de o protecţie in1init/) unde nici un r/u ,i 8n pri0ul r>nd 0oartea */ nu$l 0ai poat/ atin3e) unde*/ *e poat/) 8n *1>r,it) 80p/rt/,i eu1oric din per1ecţiune. 0Num Colt 3u streben, in ihm 3u sein, seinem +uf3u folgen2, adic/ a *e *tr/dui 8ntru Do0nul) a *e identi1ica cu el) a$i ur0a c2e0area Ern0t a1n- A!;redAd!er- (eligion und +ndi"idualps1chologie, $er!a dr* Ro!;* Pa00er- Jien- Lei#>i- 22- #* 6K re;!ect"



0e8ni;icativ acea0t" a0#ira:ie 0#re #er;ec:iune +i 0u#erioritate- din care 0'au n"0cut ;anta08e!e tuturorre!iii!or* Nota trad* E*te a+a'nu8itu! (#rote0t viri!, *au (a0#ira:ia !a viri!itate,- !a (0u#erioritate +iril/ a 1e0eilor) <n alc/ror incon,tient arat/ Adler 0ocne,te a+er*iunea 1aţ/ de rolul 1e0inin pentru care au 1o*t ;iolo3icde*tinate. =rote*tul +iril a atin* un punct cul0inant la Geor3e Sand) de e@e0plu) care dup/ cu0 rele+/Adler pretindea c/ nu e@i*t/ dec>t un *in3ur *e@. Aceea,i a*piraţie *pre o +irilitate c>t 0ai co0plet

po*i;il/ o tr/ie*c) pe un accentuat 1ond ne+rotic) ;/r;aţii care *e cred de+irili<aţi) de0a*culini<aţi)l/*>ndu$*e de re3ul/ do0inaţi de o a3re*i+itate +iril/) de natur/ p*i2opatolo3ic/ 5a *e +edea Al1red Adler)/ber den Gcrvdsen Charakter, capitolul din partea de Aplicaţii practice6. 5Nota trad.6 Denu0irea co0plet/ a di*ciplinei 1unda0entate de Al1red Adler e*te aceea de 0vergleichende !ndividualps1chologie2, adic/ psihologic individuală comparată, denu0ire care apare 8n *u;titlul uneia dinlucr/rile *ale capitale) Cu privire la caracterul nevroticilor 5Jie*;aden) -!-%6: Grund<u3e einer+er3leic2enden Indi+idualp*c2olo3ie und =*c2ot2erapie 5=rincipii de p*i2olo3ie indi+idual/ co0parat/,i de p*i2oterapie6. Atr/3>nd atenţia a*upra ace*tui 1apt) ade*ea *c/pat din +edere) Al1red 'arau ,i Ker;ertSc2a11er preci<ea</ c/ ter0enul de psihologie individuală comparată de1ine,te o p*i2olo3ie care *tudia</indi+idul 8n totalitatea *a) co0par>nd 0ani1e*t/rile *ale p*i2ice cu datele nor0elor *ociale 5op. cit, p. !#6.5Nota trad.6"

'olo*ind cu un dia;olic *>n3e rece a*t1el de in*tru0ente de e@ecuţie a pu* Al1on*o 5Al6 Capone lacale ,i a ,i co0i* nu 0ai puţin de %%" de a*a*inate) pentru care nu *$au putut 3/*i capete de acu<are 80potri+a!ui 5I. A*<od) !nterpolul în ac#iune, Editura =olitic/) ucure,ti) -!) ##* -%$l%6. 5Nota trad.6* =er*oan/ e@tre0 de *u3e*ti;il/) le*ne de 2ipnoti<at *au care r/*punde cu u,urinţ/ inducţiei parap*i2olo3ice. 5Nota trad.6! =unerea 8n 0i,care a 2ipnoti<atului direct de c/tre centrii 0otori ai 2ipnoti<atorului e*te e@clu*/) din0o0ent ce e1ectul 2ipnotic *e o;ţine prin co0enn/ lacentrii 0otori e*te apoi 0ai lun3 *au 0ai *curt) 8n 1uncţie de conţinutul in*trucţiei date de 2ipnoti<ator. 5Notatrad.6- =roce* care) 8n e*enţa *a) e*te de acela,i ordin cu *tructurarea )upraeului, a,a cu0 o anali<ea</ 'reud. 5Notatrad.6

Ca#ito!u! $

SENTIMENTUL DE IN&ERIORITATE ŞI TENDINA DE A SE IMPUNE

1. SITUAIA DIN PRIMA COPILĂRIE*

Dup/ cu0 ,ti0) copiii pe care natura i$a tratat cu +itre3ie *unt 8nclinaţi */ adopte o alt/ atitudine 1aţ/de +iaţ/ ,i oa0eni) dec>t cei care au cuno*cut de ti0puriu ;ucuriile e@i*tenţei. Se poate *tatua) 8n principiu) c/ toţi copiii cu organe deficiente &mit mindcr>ertigen /rganen' *e an3aea</ pe ne3>ndite

8ntr$o lupt/ cu +iaţa) ceea ce 8i duce la o *u3ru0are a *enti0entului de co0uniune *ocial/) a,a 8nc>tace,ti oa0eni adopt/ le*ne un 0odel e3oi*t al 3riii e@clu*i+e de *ine ,i 1aţ/ de i0pre*ia pe care o produc a*upra anturaului) nepreocup>ndu$i intere*ele altora. Ca ,i de1icienţele 1i<ice) in1luenţelee@terioare e@ercitate a*upra copilului *unt re*i0ţite ca o po+ar/ 0ai 0ult *au 0ai puţin ap/*/toare) put>nd deter0ina o atitudine o*til/ 1aţ/ de 0ediu. Cotitura deci*i+/ are loc 1oarte de ti0puriu. Bnc/ din aldoilea an de +iaţ/ pute0 con*tata c/ ace,ti copii *unt prea puţin 8nclinaţi */ *e *i0t/ la 1el de 8n<e*traţica alţii) de aceea,i condiţie ,i a+>nd drepturi e3ale cu ei) deci 8ndrept/ţiţi de a le c/uta prietenia ,i a 1acecau</ co0un/ cu d>n,ii) ci) di0potri+/) do0inaţi de un *enti0ent al insuficien#ei &"erkurUtheit')e@teriori<ea</ 0ai puternic dec>t ceilalţi copii un *enti0ent al a,tept/rii) un drept de a e0ite pretenţii.Dac/ ne 3>ndi0 c/) de 1apt) 1iecare copil *e *ituea</ pe o po<iţie de in1erioritate 8n 1aţa +ieţii ,i c/ nu ar putea e@i*ta 1/r/ a a+ea 8ntr$o 0/*ur/ aprecia;il/ *enti0entul co0uniunii cu cei apropiaţi) dac/ lu/0



8n con*iderare 1i<icul pl/p>nd ,i neautorarea copilului) acea *tare de dependenţ/ care$i d/ i0pre*ia c/nu0ai cu 3reu +a 1i capa;il */ +ieţuia*c/) atunci tre;uie */ ad0ite0 c/ la 8nceputul oric/rei +ieţi p*i2ice*e a1l/ un 0ai 0ult *au 0ai puţin pro1und sentiment de inferioritate &Minder>ertigkeitsgefiihl'Acea*ta e*te 1orţa propul*i+/) punctul de la care porne*c ,i *e de<+olt/ toate *tr/daniile copilului de a$,i1i@a un *cop) de la a c/rui reali<are el a,teapt/ lini,tea ,i *ecuritatea e@i*tenţei *ale +iitoare.8n acea*t/ atitudine *peci1ic/ copilului) *tr>n* le3at/ de capacit/ţile *ale or3anice ,i care e*te in1luenţat/

de ace*tea) re<id/ ;a<a educabilită#ii *ale. Oric>t de 3eneral ar 1i *enti0entul de in1erioritate la 1iecarecopil) educa;ilitatea +a 1i pu*/ la 8ncercare 8n *pecial de doi 1actori. Unul e*te toc0ai ace*t puternicinten* ,i *t/ruitor *enti0ent de in1erioritate) pe c>nd cel/lalt e*te un *cop) care nu pur ,i *i0plu3arantea</ cal0area) *ecuritatea) e3alitatea) ci 3enerea</ o aspira#ie la putere &)treben nach Macht')care 8n 0od cate3oric e*te de*tinat/ */ duc/ la do;>ndirea *uperiorit/ţii 8ntr$un anu0it 0ediu *ocial.Copiii *unt 8ntotdeauna an3aaţi pe ace*t dru0. Ceea ce co0plic/ educa;ilitatea lor e*te 1aptul c/ ei *e*i0t de*con*ideraţi 8n toate 80preur/rile) *e cred de<a+antaaţi de natur/ ,i ade*ea) pe drept *au penedrept) u0iliţi de c/tre cei 0ari. A;ia atunci c>nd anali</0 0ai e@act toate ace*te date pute0 apreciaine+ita;ilitatea unei de<+olt/ri *inuoa*e) 8n*oţit/ de tot 1elul de e,ecuri.La drept +or;ind) orice copil e*te e@pu* ace*tui pericol) deoarece toţi copiii *e a1l/ 8n *ituaţii de 1elulace*ta. Inte3rat 8n *ocietatea adulţilor) prin 8n*u,i ace*t 1apt 1iece copil e*te 8nde0nat */ *e con*idere0ic ,i *la;) nei*pr/+it) in1erior. A1lat 8n acea*t/ *tare de *pirit) 8i +a 1i cu neputinţ/ */ *e cread/ capa;ilde a *e ac2ita de *arcini u,or ,i i0peca;il) a,a cu0 i *e pretinde. De o;icei 8nc/ de aici inter+in 8neducaţie 3re,eli. Cer>ndu$i$*e copilului prea 0ult) *e deter0in/ 8ncolţirea 8n *u1letul ace*tuia a unuiacut *enti0ent al nulit/ţii *ale. a c2iar *unt ca<uri 8n care unor copii li *e atra3e 8n per0anenţ/ atenţiaa*upra in*i3ni1ianţei) i0aturi taţii ,i capacit/ţii lor 0ode*te. Alţii) 8n *c2i0;) *unt trataţi ca uc/rii) cao;iecte de a0u<a0ent) *au *unt pri+iţi ca ;unuri ce tre;uie p/*trate 8ntr$un c2ip cu totul deo*e;it) c>ndnu *unt con*ideraţi un ;ala*t *up/r/tor. Ade*ea toate ace*te tendinţe *e 8nt>lne*c laolalt/) iarcopilului)8n con*ecinţ/) i *e +a atra3e atenţia 1ie 8n *en*ul c/ el con*tituie o ;ucurie pentru adulţi) 1ie)di0potri+/) 0oti+ de decepţie. =ro1undul *enti0ent de in1erioritate) culti+at 8n ace*t 0od la copii) poatecunoa,te o e@acer;are) date 1iind anu0ite particularit/ţi ale +ieţii noa*tre. =rintre ace*tea *e nu0/r/o;iceiul de a nu$i lua pe copii 8n *erio*) de a le +>r8 8n cap ideea c/ *unt un ni0eni) c/ nu au nici undrept) c/ niciodat/ nu tre;uie *$o ia 8naintea adulţilor) c/ tre;uie */ *tea la locul lor) ,i a,a 0ai departe.C2iar c>nd e*te ce+a ade+/r 8n ace*tea) lucrurile le *unt pre<entate copiilor 8ntr$o 0anier/ at>t de3ro*olan/) 8nc>t nu e*te de 0irare c/ le *t>rne,te iritarea. Bn a1ar/ de acea*ta) o 0ulţi0e de copii tr/ie*ccu tea0a per0anent/ ca nu cu0+a ceea ce 1ac ei */ de+in/ motiv de batjocură pentru toat/ lu0ea.=ro*tul o;icei de a$i ridiculi<a pe copii e*te e@tre0 de d/un/tor pentru de<+oltarea lor. (ea0a de ridicola unor a*e0enea oa0eni poate 1i identi1icat/ p>n/ t>r<iu 8n +iaţa lor) ade*ea ei neput>nd */ *cape de eanici la ;/tr>neţe. 'oarte preudicia;il/ e*te) apoi) 8nclinaţia unora de a nu$i lua pe copii 8n *erio*) de a le*pune neade+/ruri) ceea ce u,or 8i poate 1ace */ *e 8ndoia*c/ de *erio<itatea colecti+it/ţii 8n care tr/ie*c,i c2iar de *erio<itatea +ieţii. S$au +/<ut ca<uri de copii care) 8n pri0a 0;ind8n ;anc/) declar>nd oca<ional c/ pentru d>n,ii toat/ c2e*tiunea cu ,coala e*te o 3lu0/ a p/rinţilor) pecare nici +or;/ */ o ia 8n *erio*.

2. COMPENSAREA SENTIMENTULUI DE IN&ERIORITATE ASPIRAIA DE A SE PUNE@N $ALOARE ŞI DE A DOB?NDI SUPERIORITATEA*

Senti0entul de in1erioritate) de in*ecuritate ,i de in*u1icienţ/ e*te acela care con*tr>n3e la 1i@area unuiţel 8n +iaţ/ ,i la reali<area ace*tuia. Bnc/ din pri0ele <ile de +iaţ/ *e 1ace o;*er+at/ pornirea copiluluide a *e *itua 8n pri0$plan) de a atra3e 8n 0od coerciti+ a*upra *a atenţia p/rinţilor. Sunt cele dint>i*e0ne ale n/<uinţei n/*c>nde a o0ului de a *e pune 8n +aloare) care *e de<+olt/ *u; in1luenţa*enti0entului de in1erioritate ,i care 8l o;li3/ pe copil */$,i 1i@e<e un *cop) cu care el porne,te */$,i0ani1e*te *uperioritatea a*upra 0ediului */u.'i@area *copului cu pri+ire la do;>ndirea *uperiorit/ţii +a 1i 1/cut/ prin inter0ediul 0/reţului*enti0ent de co0uniune *ocial/. Nu pute0 ri*ca nici o apreciere pri+ind copilul *au adultul) dac/ nu



1ace0 o co0paraţie 8ntre *enti0entul de co0uniune *ocial/ e@i*tent 8n ei ,i ponderea n/<uinţei *pre putere ,i *pre *uperioritate a*upra celorlalţi. Scopul +a 1i 8n a,a 1el *ta;ilit 8nc>t atin3erea *a */$i o1ere po*i;ilitatea de a$,i *i0ţi *uperioritatea *au de a$,i 8n/lţa 8n a,a 0/*ur/ propria per*onalitate 8nc>t+iaţa */$i apar/ de0n/ de tr/it. Scopul e*te) de a*e0enea) acela care con1er/ +aloare *en<aţiilor) carediriea</ ,i in1luenţea</ percepţiile) con1i3urea</ repre<ent/rile) d/ *en* 1orţei creatoare cu care 1or0/0repre<ent/rile) e+oc/0 a0intirile *au le 8n/;u,i0. Iar dac/ ţine0 *ea0a de 1aptul c/ *en<aţiile nu *unt

nicidecu0 0/ri0i a;*olute) *u1erind ,i ele in1luenţa ur0/ririi *copului care do0in/ +iaţa p*i2ic/) ,idac/) apoi) nu pierde0 din +edere c/ percepţiile noa*tre *unt totdeauna *electi+e) re<ultat al uneianu0ite intenţii *ecrete) c/ nici repre<ent/rile nu au o +aloare a;*olut/) ci *unt in1luenţate de *cop ,i c/) pe dea*upra) noi c/ut/0 8n per0anenţ/ */ ne orient/0 8n a,a 1el tr/irile 8nc>t */ nu ne 8ndep/rt/0 de*cop) atunci e*te li0pede c/ ,i aici toate *unt relati+e) nea+>nd dec>t aparenţa unor +alori trainice ,i*i3ure. Bntr$un *en* fictiv, pe planul i0a3inaţiei creatoare) ne a3/ţ/0 de un punct *ta;il) care 8n realitatenu e@i*t/. Acea*t/ ipote</) condiţionat/ de 1apt de o de1icienţ/ a +ieţii p*i2ice u0ane) e*te *i0ilar/0ultor 8ncerc/ri ale ,tiinţei ,i practicii) ce+a de 1elul di+i</rii 3lo;ului p/0>nte*c 8n 0eridianeine@i*tente) dar a+>nd o 0arc i0portanţ/ ca ipote<e. Bn toate ca<urile de 1icţiune a+e0 de$a 1ace cu un1eno0en caracteri*tic: ad0ite0 un punct 1i@) cu toate c/ la o cercetare 0ai atent/ ni *e i0punecon+in3erea c/ ace*ta nu e@i*t/. =roced/0 8n*/ 8n ace*t 1el nu0ai *pre a o;ţine o orientare 8n 2ao*ul+ieţii) pentru a putea ţine o conta;ilitate. (otul) 8ncep>nd cu *en<aţiile) e*te tran*1erat de noi 8ntr$undo0eniu al calcula;ilului) 8n care pute0 */ acţion/0. Ace*ta e*te a+antaul pe care ni$l o1er/ a,adup/ cu0 reie*e din e@a0inarea +ieţii p*i2ice a o0ului ad0iterea unui *cop 1er0.Din ace*t corp de idei proprii p*i2olo3iei indi+iduale *e de3a/ o metodă euristică, cercetarea ,i8nţele3erea 8n pri0ul r>nd a +ieţii p*i2ice a o0ului prin pri*0a unor potente ereditare care) *u; in$1luenţa 1i@/rii unui *cop) +or e+olua *pre *tructura lor de 0ai t>r<iu. E@perienţa ,i o;*er+aţiile noa*trene 8nt/re*c 8n*/ con+in3erea c/ acea*t/ 0etod/ euri*tic/ con*tituie 0ai 0ult dec>t un in*tru0ent dein+e*ti3aţie) c/ principiile *ale acoper/ 8n 0are 0/*ur/ proce*ele acti+e ale de<+olt/rii p*i2ice) parte dinele tr/ite la ni+elul con,tiinţei) alt/ parte erup>nd din incon,tient. A,adar) *tr/duinţa centrat/ pe *cop a +ieţii p*i2ice- nu repre<int/ pur ,i *i0plu 1or0a concepţiei noa*tre) ci ,i un 1apt 1unda0ental.C>t pri+e,te pro;le0a 1elului 8n care aspira#ia către putere, ace*t r/u 1/r/ e3al al *ociet/ţii o0ene,ti%) poate 1i re0ediat/ ,i con+ertit/ 8n 0odul cel 0ai pro1ita;il) di1icultatea con*t/ 8n 1aptul c/ 8n perioada 8ncare acea*t/ a*piraţie apare e*te 3reu */ te 8nţele3i cu copilul. A;ia 0ai t>r<iu de+ine po*i;il/ oclari1icare ,i o inter+enţie 8ntr$o de<+oltare 3re,it/) pentru a o a0eliora. Vieţuirea 80preun/ cu copilulo1er/ totu,i o a*e0enea po*i;ilitate) dac/ *t/rui0 8n direcţia de<+olt/rii *enti0entului de co0uniune*ocial/ e@i*tent la 1iecare copil) 8n a,a 1el 8nc>t a*piraţia c/tre putere */ nu poat/ de+eni preponderent/. O alt/ di1icultate e*te aceea c/ 0ulţi copii nu +or;e*c de*c2i* de*pre a*piraţia lor c/tre putere) ci o t/inuie*c ,i 8ncearc/ *$o pun/ 8n practic/ pe a*cun*) *u; 0a*ca ;un/+oinţei ,i a 0ani1e*t/rilora1ectuoa*e. Ei e+it/ pudic */ 1ie prin,i a*upra 1aptului. Ne*t/p>nita a*piraţie c/tre putere) care caut/ */*e inten*i1ice) produce de3ener/ri 8n de<+oltarea +ieţii p*i2ice a copilului ,i) aun*/ la paro@i*0) poate1ace ca curaul */ de+in/ i0pertinenţ/) docilitatea poltronerie) iar a1ecţiunea +iclenie) de*tinate */$ideter0ine pe ceilalţi */ cede<e) */ *e o;ţin/ de la ei a*cultare ,i *upunere) toate ace*te tr/*/turi decaracter put>nd a*t1el */$,i adau3e la natura lor e+ident/ un 0iloc de a;il/ 3oan/ dup/ *uperioritate.Educaţia diriat/ are loc din i0;oldul) con,tient *au incon,tient) de a$l auta pe copil */ ia*/ dinin*ecuritatea *a) de a$l 8n<e*tra cu deprinderi ,i priceperi) cu cuno,tinţe) cu o 8nţele3ere ,i a1ecti+itatecore*pun</toare 1aţ/ de ceilalţi. (oate ace*te 0/*uri) de oriunde ar +eni) *unt 8n pri0ul r>nd 8ncerc/ri dea$i croi copilului) pe 0/*ur/ ce el cre,te) noi c/i de a *e eli;era de *enti0entul */u de in*ecuritate ,i de in1erioritate. Ceea ce *e petrece acu0 8n copii ur0ea</ dru0ul tra*at de tr/*/turile *ale de caracter) e*tere1le@ul p*i2icului */u.-radul de eficien#ă al *enti0entului de in*ecuritate ,i de in1erioritate depinde)8n principal) de concep#ia&Auffassung' copilului. '/r/ 8ndoial/ c/ 3radul o;iecti+ de in1erioritate e*te i0portant ,i c/ +a 1i *e*i<at decopil. Dar nu tre;uie */ ne a,tept/0 ca e*ti0/rile 1/cute de copil 8n acea*t/ pri+inţ/ */ 1ie e@acte) cu at>t0ai puţin cu c>t nici adulţii nu i<;ute*c */ 1ac/ a*e0enea e*ti0/ri. Re<ult/) a*t1el) di1icult/ţi enor0e. Un



copil poate */ crea*c/ 8n condiţii at>t de co0ple@e 8nc>t erorile cu pri+ire la 3radul */u de in1erioritate ,iin*ecuritate */ 1ie aproape de la *ine 8nţele*e. Un alt copil +a putea */$,i aprecie<e 0ai ;ine *ituaţia. Bnlinii 0ari 8n*/ e*te de luat 8n con*iderare *enti0entul copilului) care <ilnic 1luctuean/ c>nd) 8n*1>r,it) *e con*olidea</ 8ntr$un 1el oarecare ,i *e e@teriori<ea</ ca estimare de sine &)elbstein schăt3ung' Va a+ea loc apoi ec2ili;rarea) compensarea pe care copilul o caut/ pentru *enti0entul */ude in1erioritate ,i) 8n 0od core*pun</tor) +a pro3re*a 1i@area *copului.

Mecani*0ul p*i2ic al tendinţei de co0pen*are)potri+it c/ruia or3anul p*i2ic 8i r/*punde *enti0entuluide in1erioritate prin e1ortul de a neutrali<a ace*t *enti0ent c2inuitor) are o analo3ie 8n +iaţa or3anic/.E*te 1apt do+edit c/ or3anele +itale i0portante) atunci c>nd inter+ine +reo de;ilitare) 8n 0/*ura 8ncare ele *unt +ia;ile 8ncep */ ripo*te<e printr$o e@traordinar/ a0pli1icare a capacit/ţii lor 1uncţionale.A*t1el) dac/ circulaţia *an3uin/ 8nt>0pin/ di1icult/ţi) ini0a lucrea</ cu puteri *porite) 0o;ili<ea</ potenţialul 8ntre3ului or3ani*0 ,i prin acea*ta 8,i +a 0/ri +olu0ul) dep/,indu$l pe acela al unei ini0icare lucrea</ nor0al. La 1el) *u; pre*iunea 1i<icului 1ira+) a ;eci*niciei) a *enti0entului dein1erioritate) or3anul p*i2ic caut/ ca) prin 0ari e1orturi) */ de+in/ *t/p>nul ace*tui *enti0ent ,i */$l8nl/ture.Dac/ *enti0entul de in1erioritate e*te deo*e;it de ap/*/tor) apare pericolul ca) din cau<a 1ricii de ar/0>ne 2andicapat pe toat/ +iaţa) copilul */ nu 0ai 1ie 0ulţu0it cu o *i0pl/ co0pen*are) ci */ 0ear3/0ai departe &supracompensare' A*piraţia la putere ,i la *uperioritate *e +a e@acer;a ,i +a atin3e patolo3icul. A*e0enea copii nu +or 1i *ati*1/cuţi de condiţiile o;i,nuite ale +ieţii lor. Bn con1or0itate cu*copul lor a0;iţio*) ei *e +or a+>nta 8n acţiuni 0/reţe) uluitoare. Cu o in*olit/ i0pacienţ/)80pin,i de puternice i0pul*uri) care dep/,e*c cu 0ult 0/*ura o;i,nuitului) 1/r/ a *e *inc2i*i de cei apropiaţi) eicaut/ */$,i a*i3ure propria po<iţie. Bn ace*t 1el ei de+in ;i<ari) pro+oac/ pertur;aţii 8n e@i*tenţa altora ,i)1ire,te) 8i con*tr>n3e */ *e apere. Ei *unt contra tuturor ,i toţi *unt contra lor. Nu toţi o *1>r,e*c 8n 0odnece*ar c>t *e poate de r/u. E*te po*i;il ca un a*e0enea copil */ 0ear3/ ti0p 8ndelun3at pe c/i care */ par/ nor0ale) iar tr/*/tura *a de caracter care *e de<+olt/ cu prioritate a0;iţia */ *e 0ani1e*te 8n a,a1el 8nc>t */ nu$l duc/ la un con1lict de*c2i* cu ceilalţi. Dar +o0 con*tata 0ereu c/ procedeele *ale nu ;ucur/ de 1apt pe ni0eni) c/ ele nu produc nici un e1ect cu ade+/rat util) pentru c/ dru0ul ur0at e*teinad0i*i;il pentru *ocietatea noa*tr/. Dat/ 1iind a0;iţia *a) pe care 8n cur*ul copil/riei nu o *trune,te,i n$o 1ructi1ic/ a,a cu0 *e cu+ine) ci de o;icei o e@a3erea</) el +a de+eni 8ntotdeauna inco0od pentruceilalţi oa0eni. Mai t>r<iu) de re3ul/) *e a*ocia</ ,i alte a*pecte care) 8n accepţiunea or3ani*0ului*ocial pe care tre;uie */$l repre<inte u0anitatea) 8n*ea0n/ dea o*tilitate. Intr/ 8n *1era ace*teia) 8naintede toate) in1atuarea) aro3anţa ,i n/<uinţa de a$i 8n+in3e pe toţi cu orice preţ) nu neap/rat 8n *en*ul de aurca el 8n*u,i pe trepte 0ai 8nalte) *ati*1acţia put>nd 1i o;ţinut/ pur ,i *i0plu prin do;or>rea altora.Ceea ce e*te i0portant e*te di*tanţa) 0area deo*e;ire dintre el ,i ei. O a*e0enea atitudine 8n 1aţa +ieţiinu e*te inco0odant/ doar pentru antura) ci e*te *up/r/toare ,i pentru purt/torul ei) *atur>ndu$l 8ntr$at>tde laturile 8ntunecate ale +ieţii 8nc>t 8n el nu 0ai 3er0inea</ nici o ;ucurie autentic/.=rin e1orturi cu totul neo;i,nuite) al c/ror *cop e*te dep/,irea tuturor celorlalţi) ace,ti copii +in 8ncontradicţie cu *copurile co0une care 8i pun 8n 0i,care pe oa0eni. Co0par>nd tipul o0ului *eto* de putere cu idealul o0ului *ocial ,i dac/ di*pune0 ,i de o oarecare e@perienţ/ 8n 0aterie de apreciere) pute0 *ta;ili 8n ce 0/*ur/ un indi+id *$a 8n*tr/inat de *enti0entul de co0uniune *ocial/.=ri+irii cuno*c/torului de oa0eni 8i e*te a*t1el) de*i3ur)8n3/duit */ e@a0ine<e) cu cea 0ai 0are precauţie) lacunele corporale ,i p*i2ice) care 8l 1ac */ 8nţelea3/ c/ 8n ca<ul re*pecti+ a a+ut loc ode<+oltare di1icil/ a +ieţii p*i2ice. Dac/ nu pierde0 din +edere ace*te a*pecte) 8n 0/*ura 8n care propriul no*tru *enti0ent de co0uniune *ocial/ e*te *u1icient de de<+oltat) +o0 1i con,tienţi de 1aptulc/ nu aduce0 nici un preudiciu) ci) di0potri+/) c/ pute0 1i utili. Acea*ta 0ai 8nt>i 8n *en*ul c/ nu1ace0 r/*pun</tori de 1iinţa lor pe purt/torii unor de*1i3ur/ri *au ai unor tr/*/turi de caracter antipatice) cile ap/r/0 p>n/ la cap/t dreptul de a 1i indi3naţi) cu alte cu+inte) *unte0 con,tienţi de +ina co0un/ c/ 8nacea*t/ pri+inţ/ nu a0 ar/tat de*tul/ pre+edere ,i) a*t1el) ne$a0 1/cut co0plici la 0i<eria *ocial/.=ornind de la ace*t punct de +edere) +o0 putea 1i capa;ili de atenu/ri) ne0aitrat>ndu$i pe a*e0eneaoa0eni ca pe ni,te c/</turi) ca pe ni,te produ*e de de3enerare a u0anit/ţii. Bn acea*t/ +i<iune +a tre;ui)



8nainte de toate) */ cre/0 acel cli0at care */ 1ac/ po*i;il/ de<+oltarea lor li;er/) 8nle*nindu$leinte3rarea pe picior de e3alitate 8n 0ediul *ocial. Dac/ ne 3>ndi0 c>t de nepl/cut ne i0pre*ionea</ade*ea pri+eli,tea unui o0 al c/rui co0ple@ de in1erioritate e*te de acu0 +/dit) +o0 putea 0ai 8nt>icu0p/ni ce de0er*uri educati+e a+e0 de 8ntreprin* 8n ceea ce ne pri+e,te) *pre a aun3e noi 8n,ine 8nar0onie cu *enti0entul a;*olut de co0uniune *ocial/) 8nţele3>nd totodat/ c>t de datoare a r/0a**ocietatea 1aţ/ de ace,ti oa0eni. E*te de la *ine 8nţele* c/ toc0ai cei +eniţi pe lu0e cu or3ane de1icitare

,i care i0ediat aun3 */ *i0t/ o ap/*are a +ieţii de care alţii *unt *cutiţi 8,i 1or0ea</ cu u,urinţ/ oconcepţie de*pre lu0e pe*i0i*t/. Bn aceea,i *ituaţie *unt copiii la care de1icienţa unui or3an nu e*te de1apt c2iar at>t de i<;itoare) dar care) de a*e0enea) pe drept *au pe nedrept) poart/ 8n ei un *enti0ent dein1erioritate. Bn anu0ite *ituaţii) cu0 ar 1i perioadele de educaţie *e+er/) ace*t *enti0ent *e poateaccentua 8n a,a 0/*ur/ 8nc>t */ ai;/ e1ecte incalcula;ile. Ei nu 0ai pot */ *cape de *pinul cu care aua+ut de$a 1ace 8n pri0a copil/rie) atitudinea de r/ceal/ de care *$au lo+it deter0in>nd iro*irea 8ncer$c/rilor de a *e 0ai apropia de oa0eni) ceea ce 1ace ca 8n 1inal */ *e cread/ 8n 1aţa unei lu0ineprietenoa*e) de care e*te cu neputinţ/ */ te ata,e<i.E%e8#!uF un pacient l/*a i0pre*ia 1rapant/ c/ e*te 0ereu ap/*at de o po+ar/ ,i nu contenea */*u;linie<e c/ e*te p/trun* de con,tiinţa datoriei ,i de i0portanţa ocupaţiilor *ale. Cu *oţia *e a1la 8nrelaţii c>t *e poate de rele. A0>ndoi operau cu 8n+er,unare 8ntr$o direcţie care) 8n 1inal) tre;uia */ duc/la *uperioritatea unuia a*upra altuia. De aici certuri) ;/t/i) 8n cur*ul c/rora acu<aţiile reciproce aude+enit tot 0ai 3ra+e ,i in*uporta;ile) p>n/ c>nd le3/tura *$a rupt ,i con+ieţuirea a 8ncetat. De*i3ur)o0ul ace*ta 0ai p/*tra ce+a din *enti0entul */u de co0uniune *ocial/) 8n*/ ceea ce putea el */ o1ere*oţiei) prietenilor ,i celorlalţi din prea0a *a era 8n/;u,it de pornirea *a de a$,i i0pune *uperioritatea.Le3at de ;io3ra1ia *a) el po+e*tea ur0/toarele: p>n/ la +>r*ta de -" ani nu *e de<+olta*e corporal) nucre*cu*e c>t tre;uia) a+ea o +oce de ;/ieţel) de ;ar;/ nici +or;/) c>t de*pre talie) era ca a unui pu,tiulic/. Are 8n pre<ent # de ani. Ni0ic la el nu ,oc2ea</) 8n1/ţi,area lui de ;/r;at 1iind 1/r/ cu*ur. Natura -$a 8n<e*trat cu tot ceea ce 8i lip*i*e p>n/ la -" ani. Dar el *u1eri*e ti0p de opt ani acea*t/*ta3nare a de<+olt/rii ,i nu putea pe atunci */ ,tie c/ lucrurile *e +or re<ol+a de la *ine) o;*ed>ndu$lideea c/ +a r/0>ne un 8nt>r<iat pe planul de<+olt/rii 1i<ice ,i c/ toat/ +iaţa +a 1i copil. Bnc/ de atunci*e 0ani1e*tau 8n el predi*po<iţiile care 0ai t>r<iu a+eau */ de+in/ e+idente. De 8ndat/ ce a+ea oca<ia)el 8ncerca 8ntr$una */ de0on*tre<e c/ nu e*te copilul ce pare a 1i. D>ndu$,i 0ereu i0portanţ/) de+eneai0portant) toate acţiunile ,i 0iloacele de e@pre*ie 1iind pu*e 8n *lu;a *tr/daniei *ale de a *e i0pune.A*t1el) cu ti0pul) au prin* contur 8n*u,irile pe care i le +ede0 a*t/<i. C2iar ,i pe *oţia *a 8ncercanecontenit *$o con+in3/ c/ de 1apt el e*te 0ai +aloro* dec>t 8l crede ea ,i c/ i *e cu+ine 0ai 0ult/con*ideraţie dec>t i *e acord/) pe c>nd ea) 1/cut/ din acela,i aluat) 8i ripo*ta c/ de 1apt e*te 0aine8n*e0nat dec>t *$ar putea ;/nui. Bn 1elul ace*ta relaţiile dintre ei nu puteau 1i deloc a0icale ,ic/*/toria *e rup*e cu totul) de<nod/0>nt pre+e*tit 8nc/ de *e0nele de di*en*iune din perioada lo3odnei.Ace*t o0) care ,i a,a a+ea con,tiinţa de *ine <dro;it/) 1iind acu0 puternic <druncinat de e,ecul */u) *e pre<ent/ la 0edic. El a tre;uit */ 8nceap/ */ practice 80preun/ cu ace*ta cunoa,terea o0ului&Menschenkenntnis', ca */ 8nţelea3/ ce 3re,eli a 1/cut 8n +iaţ/. Eroarea pretin*ei *ale in1eriorit/ţi 8i0arca 8ntrea3a e@i*tenţ/.

3. LINIA DIRECTOARE ŞI CONCEPIA DESPRE LUME*

C>nd e1ectu/0 a*e0enea in+e*ti3aţii) *i0ţi0 c/ *e *tructurea</ o corelaţie) ca ,i cu0 *$ar tra*a olinie) 8ncep>nd cu o i0pre*ie din copil/rie ,i p>n/ la *tarea de lucruri e@i*tent/. Bn 1elul ace*ta *ereu,e,te ca 8n 0ulte ca<uri */ 1ie tra*/ linia *piritual/ pe care a e+oluat p>n/ la un 0o0ent dat uno0. E*te linia de mişcare &De>egungslinie' pe care *e de*1/,oar/ ca pe un ,a;lon +iaţa o0ului) 8nc/din copil/rie. =oate c/ 0ulţi +or a+ea i0pre*ia c/ au de$a 1ace cu o 8ncercare de ;a3ateli<are ade*tinului o0ene*c) cu o 8nclinaţie de a ne3a liberul arbitru, 1/urirea propriului de*tin. 'aptele *unt 8n*/1apte. Ceea ce 1uncţionea</ e1ecti+ e*te 8ntotdeauna linia de 0i,care a o0ului) a c/rei con1i3urare*u1er/ de*i3ur anu0ite 0odi1ic/ri) dar ale c/rei conţinut e*enţial) ener3ie ,i *en* r/0>n ne*c2i0;atedin copil/rie) nu 1/r/ le3/tur/ cu 0ediul a0;iant al copilului) care 0ai t>r<iu *e +a deta,a de 0ediul



0ai +a*t repre<entat de *ocietatea o0enea*c/. (otdeauna *e i0pune */ c/ut/0 */ ur0/ri0 ;io3ra1iaunui o0 p>n/ 8n cea 0ai 1ra3ed/ copil/rie) deoarece c2iar ,i i0pre*iile din lea3/n 8i i0pri0/copilului o anu0it/ orientare ,i 8l deter0in/ */ r/*pund/ 8ntr$un 0od ;ine de1init la 8ntre;/rile pu*ede +iaţ/. Ace*t r/*pun* +a utili<a tot ceea ce aduce cu *ine copilul ca po*i;ilitate de de*1/,urare ae@i*tenţei) iar pre*iunile la care a 1o*t *upu* la +>r*ta c>nd era *u3ar +or e@ercita o pri0/ in1luenţ/a*upra 1elului */u de a pri+i +iaţa) a*upra concep#iei despre lume pe care ,i$o 1or0ea</.

A,adar) nu e*te *urprin</tor 1aptul c/) 1aţ/ de ce erau 8n *cutece) oa0enii nu *e *c2i0;/ prea 0ult 8nceea ce pri+e,te atitudinea lor 1aţ/ de +iaţ/) c2iar dac/ e@teriori</rile ace*teia di1er/ 1oarte 0ult de celedin pri0a perioad/ de +iaţ/. De aceea e*te i0portant ca 8nc/ din lea3/n copilul */ 1ie pu* 8n a*e0eneacondiţii) care */ nu$i 1acilite<e do;>ndirea unei concepţii eronate de*pre +iaţ/. Deci*i+e *unt) 8n acea*t/ pri+inţ/) 8ndeo*e;i *tarea or3anic/ a copilului) *ituaţia *a *ocial/ ,i per*onalitatea educatorului#. Dac/)la 8nceput) reacţiile au loc 8n 0od auto0at) re1le@) 8n cur>nd ele *e +or 0odi1ica 8n a,a 1el 8nc>t copilul*/ tind/ *pre un *cop7 tri*teţea *au 1ericirea *a nu +or 0ai depinde e@clu*i+ de 1actorii e@terni ainece*it/ţii) ci 0ai t>r<iu +a 1i capa;il */ *e *u*tra3/ prin propriile *ale puteri pre*iunii ace*tor 1actori. Bn*tr/dania lor de a *e pune 8n +aloare) a*e0enea copii *e *0ul3 de *u; tutela educatorului ,i 8i de+inad+er*ari. 'eno0enul *e produce 8n perioada a,a$nu0itei descoperiri a $ului &!chlindung', c>ndcopilul 8ncepe */ +or;ea*c/ de*pre *ine *au */ 8ntre;uinţe<e pronu0ele eu E*te 0o0entul 8n care ele*te dea con,tient de 1aptul c/ *e a1l/ 8ntr$un raport *olid cu 0ediul */u a0;iant) raport care nu e0teneutru) o;li3>ndu$l pe copil */ ia po<iţie) */ *e co0porte a,a cu0 o cere ;un/*tarea *a) +/<ut/ prin pri*0a concepţiei *ale de*pre lu0e.Dac/ 0enţine0 cele *pu*e cu pri+ire la 1inalitatea +ieţii p*i2ice a o0ului) re<ult/ cu claritate c/ linieide 0i,care tre;uie */$i 1ie inerent/) ca *e0nal0ent) o unitate inde*tructi;il/. Ace*t lucru ne per0ite) dea*e0enea) */ 8nţele3e0 un o0 8n calitatea lui de per*onalitate o0o3en/) ceea ce e*te e@tre0 dei0portant c>nd a+e0 de$a 1ace cu un o0 ale c/rui 3e*turi e@pre*ionale par a *e contra<ice unele pealtele. E@i*t/ copii al c/ror co0porta0ent la ,coal/ e*te cu totul opu* celui din 1a0ilie ,i) de alt1el) ,i 8n+iaţ/ 8nt>lni0 oa0eni ale c/ror tr/*/turi de caracter *unt at>t de 1rapant contradictorii) 8nc>t ne 8n,el/0a*upra ade+/ratei 1iinţe a ace*tora. Se poate) de a*e0enea) */ +ede0 c/ 0i0ica a doi oa0eni e*tea;*olut identic/) pentru ca la o cercetare 0ai apro1undat/ a liniei de 0i,care care 8i ani0/ */de*coperi0 c/ unul e*te e@act contrariul celuilalt. C>nd doi indi+ind 8n +edere ambiguitatea 1eno0enelor +ieţii p*i2ice) *e i0pune */ le lu/0 8n con*iderare nu unulc>te unul) 8n 0od i<olat) ci e@act in+er*) 8n cone@iunea lor ,i ca 1iind 8n an*a0;lu diriate *pre un *copco0un. I0portant/ e*te *e0ni1icaţia c/p/tat/ de un a*e0enea 1eno0en 8n 8ntre3ul co0ple@ unitar al+ieţii unui o0. (oc0ai 8nţele3erea clar/ a 1aptului c/ totul tre;uie raportat la o direcţie unic/ nete<e,tecalea *pre de*ci1rarea +ieţii p*i2ice a unui o0.Bnţele3>nd c/ 3>ndurile ,i acţiunile oa0enilor *unt *u;ordonate unei 1inalit/ţi) unui final condiţionat ,idirecţionat) +o0 8nţele3e totodat/ ce uria,/ *ur*/ de erori poate 1i pentru o0 1aptul c/ el raportea</ 1/r/ocol orice triu01 ,i orice c>,ti3 per*onal la indi+idualitatea *a) utili<>ndu$le pentru con*olidarea,a;loanelor *ale) a liniei *ale directoare &=eitlinie' 'aptul e*te po*i;il nu0ai pentru c/ el la*/ totul 8na1ara e@a0enului critic) 8n o;*curitatea con,tientului *au incon,tientului. Nu0ai ,tiinţa +a aduce aicilu0in/ ,i ne +a da po*i;ilitatea */ cuprinde0 8ntre3ul proce*) */$l 8nţele3e0 ,i) 8n 1ine) */ produce0 ,i*c2i0;/ri.@nc1eie8 di0cu: ii!e noa0tre a0u#ra ace0tei c1e0tiuni cu un e%e8#!u- cu autoru! c"ruia vre8 0" <ncerc"8 0" ana!i>"8 +i 0" e%#!ic"8 ;iecare ;eno8en #articu!ar- uti!i>=nd cuno+tin:e!e de #0i '1o!oie individua!" do=ndite #=n" aici*O t>n/r/ pacient/ acu</ o in*ur0onta;il/ *tare de ne0ulţu0ire) al c/rei 0oti+ ar 1i) crede ea) 1aptul c/<ilnic e*te cople,it/ de o 0ulţi0e de tre;uri de tot 1elul. Se pot o;*er+a la ea a3itaţie ,i o pri+ire*periat/ ,i *e pl>n3e c/ o cuprinde nelini,tea ori de c>te ori are de 1/cut un dru0 *au e*te o;li3at/ */ *eapuce */ 1ac/ orice altce+a. A1l/0 de la cei care$i *unt apropiaţi c/ ia totul 8n *erio* ,i c/ pare a *e



pr/;u,i *u; po+ara tre;urilor ei. I0pre*ia 3eneral/ pe care ne$o la*/ e*te aceea a unei per*oane a*altat/de o;li3aţii) cu0 *e 8nt>0pl/ cu 1oarte 0ulţi oa0eni. Bn 0od *e0ni1icati+) cine+a din anturaul ei*punea c/ totdeauna ea a 1/cut 0o1turi.Ca */ e@a0in/0 cu0 *e cu+ine 8nclinaţia de a aprecia ca deo*e;it de 3rele ,i de i0portante *arcinile ce$ţi re+in) */ ne repre<ent/0 ce ar 8n*e0na o a*e0enea purtare 8ntr$un 3rup *au 8n 1a0ilie) ca< 8n care nu pute0 e+ita i0pre*ia c/ acea*t/ 8nclinaţie ec2i+alea</ cu un apel adre*at anturaului de a nu$ţi 0ai

pune ,i altele pe cap) din 0o0ent ce a;ia te poţi de*curca cu tre;urile pe care le ai.Dar ceea ce ,ti0 de*pre acea*t/ 1e0eie e*te in*u1icient. (re;uie */ 8ncerc/0 *$o deter0in/0 */ ne 1ac/,i alte de<+/luiri. Bn a*e0enea in+e*ti3aţii *e i0pune */ proced/0 cu delicateţea de ri3oare) 1/r/aro3anţ/) c/ci alt1el *$ar *u*cita i0ediat ani0o<itatea pacientei) pre1era;il/ 1iind calea ipote<elor ,i adialo3ului. Dac/ acea*t/ ulti0/ po*i;ilitate e@i*t/ cu0 a ,i 1o*t) 8n realitate) ca<ul treptat de*ci1r/08n 8ntrea3a ei purtare intenţia de a da de 8nţele* cui+a) +iitorului *oţ) pe c>t *e pare) c/ ea nu ar 0ai*uporta noi po+eri) c/ pretinde */ 1ie tratat/ cu 0enaa0ente) cu 3in3/,ie. Mer3>nd 0ai departe cu*ondaul) pute0 8nţele3e c/ totul a 8nceput c>nd+a ,i unde+a) accentu>ndu$*e pe parcur*. A0 reu,it *$ocon+in3e0 c/ a 1o*t o +re0e 8n care tandreţea 8n*e0na totul pentru d>n*a. Acu0 8nţele3e0 0ai ;ineco0portarea ei) ca un e1ort de a e+ita re+enirea unei *ituaţii 8n care dorinţa ei de a1ecţiune ar putea 1i*tri+it/.Con*tatarea noa*tr/ +a 1i con1ir0at/ ,i de o alt/ de<+/luire. Ea ne$a po+e*tit de*pre o prieten/ care) 8n0ulte pri+inţe) 1iindu$i ri+al/) tr/ia o c/*/torie ne1ericit/) pe care ar 1i dorit *$o de*1ac/. Bntr$o n/) declar>ndu$i *oţului) cu o +oce plicti*it/) c/ nu ,tie dac/ pr>n<ul +a 1i 3ata lati0p) ceea ce pe el l$a iritat at>t de tare 8nc>t *$a de<l/nţuit 8n critici +iolente la adre*a con*oartei.Incidentul i$a in*pirat pacientei noa*tre ur0/toarea re1lecţie: Dac/ nu 0/ 8n,el) 0etoda 0ea e*te 0ult0ai ;un/. Mie nu 0i *$ar putea 1ace un a*e0enea repro,) deoarece de di0ineaţ/ ,i p>n/ *eara nu$0i 0ai+/d capul de tre;uri. Dac/ 0i *$ar 8nt>0pla */ nu pot pre3/ti la ti0p 0a*a de pr>n<) ni0eni n$ar a+ea ce*/$0i <ic/. Wi acu0 */ 1iu *ilit/ */ a;andone< acea*t/ 0etod/QIat/ ce *e petrece 8n 0intea ace*tei 1e0ei. Bntr$o 0anier/ de relati+/ ne+ino+/ţie) *e 8ncearc/ o;ţinereaunui anu0it a*cendent) *ituarea dea*upra oric/rui repro,) o pledoarie pentru un trata0ent ,i o e@i*tenţ/ pline de a1ecţiune. Dat 1iind c/ acea*ta 8i reu,e,te) 3>ndul de a renunţa apare de ne8nţele* pentru ea.Apelul la 3in3/,ie) care) 8n de1initi+) e*te ,i o c/utare a *uperiorit/ţii 1aţ/ de ceilalţi) niciodat/ nu e*te*u1icient de in*i*tent. A*t1el) 8n ace*t co0ple@ inter+in ele0ente contradictorii din cele 0ai di1erite.Ce+a e*te pierdut) ce+a nu e*te 3/*it) re<ult/ o de<ordine) o 2ara;a;ur/ care 8i d/ dureri de captinerei 1e0ei) 80piedic>nd$o */ doar0/ lini,tit/) pentru c/ necontenit ea 8,i 1ace 3rii ,i le e@a3erea</)nu0ai *pre a$,i *coate 8n e+idenţ/ e@tenuarea. =>n/ ,i acceptarea unei in+itaţii e*te pentru d>n*a o pro;le0/ di1icil/. Ca */$i dea cur*) *e o;li3/ la preparati+e ane+oioa*e. Sarcina cea 0ai 0/runt/ ia 8noc2ii ei proporţii colo*ale) iar 1aptul de a 1ace o a3rea;il/ +i<it/ e*te o trea;/ 1oarte co0plicat/) care 8icere ore ,i <ile de pre3/tire. Bn a*e0enea ca< e*te aproape *i3ur c/ in+itaţia +a ti re1u<at/ *au c/) cel puţin) *e +a 1ace a,teptat/) *o*ind cu 8nt>r<iere. Bn +iaţa unor a*t1el de oa0eni *ocia;ilitatea nu +adep/,i anu0ite li0ite.Bntr$un cuplu) cu0 e*te acela al c/*/toriei) inter+in o 0ulţi0e de relaţii care) dat 1iind apelul laa1ecţiune) apar 8ntr$o lu0in/ deo*e;it/. Se poate ca *oţul */ 1ie ne+oit */ a;*ente<e din raţiuni pro1e$*ionale) dup/ cu0 *e poate ca el */ 1ac/ parte dintr$un cerc de a0ici) */ ai;/ de 1/cut +i<ite de unul*in3ur *au */ a*i*te la reuniuni ale unor a*ociaţii. Nu +a 1i +/t/0at/ ne+oia de 3in3/,ie ,i de 0enaare)dac/ 1e0eia e*te l/*at/ *in3ur/ aca*/Q Bn pri0ul 0o0ent a0 1i poate 8nclinaţi ceea ce de 1apt *e8nt>0pl/ de cele 0ai 0ulte ori */ ad0ite0 c/ 0ariaul are 0enirea */$l le3e c>t 0ai tare po*i;il de ca*/ pe partener. Oric>t de atr/3/toare ar putea */ apar/ acea*t/ cerinţ/) pentru un o0 an3aat 8ntr$o8ndeletnicire pro1e*ional/ ea co0port/ di1icult/ţi in*ur0onta;ile. Dere3l/rile *unt ine+ita;ile ,i *e poate 8nt>0pla) ca 8n ca<ul de care ne ocup/0) ca ;/r;atul 8ntor* aca*/ noaptea t>r<iu ,i 8ncerc>nd */intre cu ;/3are de *ea0/ 8n dor0itor) */$,i 3/*ea*c/ *oţia 8nc/ trea</ ,i 8nt>0pin>ndu$l cu o 0in/ plin/ de repro,uri. Nu e*te nece*ar */ de*crie0 0ai 8n detaliu *ituaţiile de*tul de cuno*cute de ace*t3en. =e de alt/ parte) nu e*te de ne3liat 1aptul c/ aici nu a+e0 de$a 1ace doar cu 0ici cu*ururi



1e0inine) pentru c/ e@i*t/ tot at>t de 0ulţi ;/r;aţi care *e pre<int/ la 1el. E*te 8n*/ locul */ ar/t/0 aicic/ ne+oia de a1ecţiune poate lua ,i un alt dru0. Bn ca<ul 8n care ne preocup/ pe noi) a+e0 de$a 1ace deo;icei cu ur0/torul *cenariu: c>nd ;/r;atul e*te o;li3at */$,i petreac/ o *ear/ 8n a1ara ca*ei) *oţia 8ideclar/ c/ el 0er3e at>t de rar 8n *ocietate) 8nc>t de data acea*ta i *e poate 8n3/dui */ nu +in/ de+re0eaca*/. De,i ro*tite pe un ton 3lu0eţ) +or;ele ei au un 1ond e@tre0 de *erio*) contra<ic>nd 8n aparenţ/ta;loul <u3r/+it p>n/ aici. Dar dac/ pri+i0 lucrurile 0ai 8ndeaproape) de*coperi0 concordanţa.

'e0eia e*te de*tul de inteli3ent/ pentru ca) 1/r/ a 0edita la acea*ta) */ nu 8ntind/ coarda prea tare.E@terior) ea o1er/) din toate punctele de +edere) o i0a3ine a de*/+>r,itei a0a;ilit/ţi. Ca<ul e*te 8n *ineirepro,a;il ,i ne preocup/ prin pri*0a intere*ului pur p*i2olo3ic. Se0ni1icaţia real/ a cu+inteloradre*ate ;/r;atului con*t/ 8n 1aptul c/ de$acu0 8ncolo femeia e*te aceea care ,i$a i0pu* dictatul. Acu0)c/ ea a 8n3/duit$o) a;*enţa lui e*te autori<at/) pe c>nd dac/ ;/r;atul ar 1i acţionat din proprie iniţiati+/)o1en*a ei ar 1i 1o*t ne0/*urat/. Declaraţia ei arunc/ un 1el de +/l a*upra 8ntre3ii *ituaţii. $a e*te acu0 partea care conduce) iar ;/r;atul) cu toate c/ nu 1ace dec>t */ 8ndeplinea*c/ o 8ndatorire *pecial/) ade+enit dependent de dorinţa ,i +oinţa 1e0eii.Dac/ 1ace0 le3/tura 8ntre tre;uinţa i0perioa*/ de a1ecţiune ,i de*coperirea) nou/ pentru noi) c/ acea*t/1e0eie nu *uport/ dec>t ceea ce a co0andat ea 8n*/,i) ne 1rapea</ i0ediat 1aptul c/ 8ntrea3a ei +iaţ/tre;uie */ 1ie p/trun*/ de 1or0ida;ilul i0pul* de a nu 8ndeplini rolul *ecund) de a$,i p/*tra totdeauna*uperioritatea) de a nu$,i p/r/*i po<iţia 8n 1aţa nici unui repro,) de a 1i 0ereu 8n centrul 0icului ei antura.Orientarea acea*ta o +o0 3/*i la d>n*a) indi1erent de *ituaţia 8n care *$ar a1la. A,a procedea</ c>nd) dee@e0plu) *e pune pro;le0a *c2i0;/rii 0enaerei. O +ede0 8n 0are a3itaţie) +i<i;il preocupat/ de a$,i0enţine o;i,nuita *upre0aţie ,i 1aţ/ de noua 0enaer/. La 1el) c>nd *e pre3/te,te */ ia*/ unde+a. E*tealtce+a pentru ea */ tr/ia*c/ 8ntr$o *1er/ 8n care do0inaţia *a apare cu totul a*i3urat/) dec>t */ ia*/ dinca*/ ,i */ *e duc/ 8ntre *tr/ini) pe *trad/) unde deodat/ ni0ic nu *e 0ai *upune +oinţei *ale) undetre;uie */ te 1ere,ti de +e2icule) unde) a,adar) rolul t/u e*te in*i3ni1iant. Ori3inea ,i i0portanţa ace*teiten*iuni nu *e clari1ic/ dec>t dac/ re1lect/0 la deplina putere pe care acea*t/ 1e0eie o re+endic/ aca*/.A*e0enea 1eno0ene *e pre<int/ ade*ea 8n tipare at>t de atr/3/toare) 8nc>t la o pri0/ pri+ire nu *e*i</0c/ e*te +or;a de un o0 *u1erind ,i c/ acea*t/ *u1erinţ/ poate atin3e un 3rad 8nalt. (re;uie */e@a0in/0 0ai 8ndeaproape ten*iuni de 1elul acelora din ca<ul care ne intere*ea</. E@i*t/ indi+i<ic/rora le e*te *il/ */ *e urce 8n tra0+aie) neput>ndu$,i pune acolo 8n +aloare propria +oinţ/. Acea*t/*il/ poate 0er3e at>t de departe 8nc>t) 8n cele din ur0/) ei */ nu 0ai +rea) 8n 3eneral) */$,i p/r/*ea*c/locuinţa.Anali<>ndu$l 8n continuare) ca<ul de 0ai *u* *e pre<int/ ca un e@e0plu in*tructi+ cu pri+ire laretroacţiunea per0anent/ e@ercitat/ de i0pre*iile din copil/rie a*upra +ieţii unui o0. Nu *e poate ne3ac/) din punctul *au de +edere) 1e0eia acea*ta are dreptate. C/ci dac/ cine+a ,i$a orientat cu toat/ ener3ia8ntrea3a *a +iaţ/ *pre o;ţinerea c/ldurii *u1lete,ti) a adoraţiei ,i 3in3/,iei) atunci 0ilocul de a *i0ulanecontenit *upra8nc/rcarea ,i ner+o<itatea nu e*te c2iar at>t de r/u) din 0o0ent ce nu nu0ai c/i<;ute,te cu autorul ace*tuia */ 8ndep/rte<e orice critic/) ci ,i */ deter0ine anturaul */ o decon*ilie<etotdeauna cu ;l>ndeţe) */ o aute ,i *$o *cutea*c/ de tot ce i$ar putea dere3la ec2ili;rul p*i2ic.Dac/ cercet/0 perioada copil/riei pacientei noa*tre) +o0 a1la c/ 8nc/ la ,coal/) c>nd nu reu,ea */$,i1ac/ te0ele) intra 8ntr$o a3itaţie e@traordinar/) con*tr>n3>ndu$l prin acea*ta pe 8n+/ţ/tor */ o trate<e cu0ult/ delicateţe. Mai a1l/0 de la d>n*a c/ era cea 0ai 0are dintre cei trei copii c>ţi erau la p/rinţi) 1iindur0at/) 8n ordine) de un 1rate ,i o *or/. Cu 1ratele a+ea 0ereu ce+a de 80p/rţit. I *e p/rea c/ el e*te cel pre1erat) *up/r>nd$o pe*te 0/*ur/ 1aptul c/ p/rinţii ar/tau totdeauna un intere* 0ai 0are 1aţ/ de per1or0anţele lui ,colarele c>nd ea) care de la 8nceput 1u*e*e o ,col/riţ/ ;un/) 8,i +edea pri0ite cuindi1erenţ/ re<ultatele ;une la 8n+/ţ/tur/ ,i nu 8nceta */$,i *par3/ capul pentru a 3/*i cau<a ace*teiinec2it/ţi.Bnţele3e0 acu0 c/ 1ata acea*ta a*pira la egalitate, c/ 8nc/ din copil/rie ea tre;uie */ 1i a+ut un puternic*enti0ent de in1erioritate) de care 8ncerca */ *cape. La ,coal/ a 1/cut 8n a,a 1el 8nc>t */ de+in/ o ele+/*la;/. C/uta */$,i 8ntreac/ 1ratele prin nereu,ite ,colare) nu 8ntr$un *en* 0oral *uperior) ci) 8n udecata eiin1antil/) nu0ai *pre a atra3e cu 0ai 0ult/ putere atenţia p/rinţilor a*upra *a. Bntruc>t+a ace*te proce*e



au 1o*t con,tiente) din 0o0ent ce a*t/tu,i de puţin intere*aţi. Wi atunci *$a petrecut din nou ce+a *e0ni1icati+: deodat/ ea a 8nceput */ o;ţin/ iar/,i note ;une la ,coal/. 'aptul *e8nt>0pla toc0ai 8n 0o0entul 8n care *ora *a cea 0ic/ intra*e 8n *cen/ 8n 0od ;i<ar. A+ea ,i ea note proa*te) dar de d>n*a 0a0a *e 8n3riea aproape tot at>t de 0ult ca ,i de 1ratele ei) dintr$un 0oti+ aparte pe c>nd pacienta noa*tr/ a+u*e*e note proa*te la di*ciplinele de 8n+/ţ/0>nt) *ora a+ea cali1icati+e

proa*te la purtare. Bn 1elul ace*ta ea reu,ea 0ult 0ai ;ine */ atra3/ atenţia. Bntruc>t notele proa*te la purtare au un cu totul alt e1ect *ocial. Ace*tea pre*upun 0/*uri *peciale) care 8i con*tr>n3 pe p/rinţi */*e 8n3riea*c/ 8ndeaproape de copii.A,adar) lupta pentru e3alitate e,ua*e deoca0dat/. Se i0pune */ *u;linie0 c/ e,ecul unei lupte pentrue3alitate nu 1ace niciodat/ */ inter+in/ un 0o0ent de repau* 8n ace*t proce*. Ni0eni nu *uport/ oa*e0enea *ituaţie. De aici +or re<ulta totdeauna noi e0oţii ,i noi e1orturi nu +or 8nceta */ contri;uie la1or0area caracterului o0ului re*pecti+. Bnţele3e0 acu0 ce+a 0ai ;ine 0o1turile) a3itaţia) *tr/dania de a*e pre<enta 0ereu 8n 1aţa celorlalţi ca o 1iinţ/ a*uprit/ ,i 80po+/rat/. (oate ace*tea *e adre*au iniţial0a0ei) 8n intenţia de a$i con*tr>n3e pe p/rinţi */$i acorde ,i ei atenţia pe care o acordau celeilalte*urori ,i) 8n acela,i ti0p) 8n intenţia de a le repro,a ace*tora 1aptul c/ o tratau 0ai r/u dec>t pe *ora *a.Starea de *pirit 1unda0ental/ a ace*tei 1e0ei) 1or0at/ 8nc/ de pe atunci) *$a p/*trat p>n/ 8n <iua de a<i.=ute0 1ace o retro*pecti+/ ,i 0ai pro1und/ 8n ;io3ra1ia tinerei 1e0ei. Ea pre<int/ ca pe o a0intire dincopil/rie deo*e;it de i0pre*ionant/ 1aptul c/) pe c>nd a+ea trei ani) a +rut */$l lo+ea*c/ cu o ;ucat/ dele0n pe 1ratele ei a;ia +enit pe lu0e ,i c/ nu0ai precauţia 0a0ei a 80piedicat o 0are nenorocire. Cu un*i0ţ e@traordinar de 1in) 1ata acea*ta de*coperi*e 8nc/ de atunci c/ pricina de*con*ider/rii ei era pur ,i*i0plu 1aptul c/ era 1at/. Ea 8,i a0inte,te cu e@actitate c/ 8n acel ti0p tr/i*e de nenu0/rate ori dorinţade a de+eni ;/iat. =rin na,terea 1ratelui) ea nu nu0ai c/ *$a +/<ut *coa*/ din c/ldura de p>n/ atunci acui;ului ei) ci *piritul i$a 1o*t tul;urat 8ndeo*e;i de con*tatarea c/ ;/iatului i *e re<er+a un trata0enta;*olut pri+ile3iat. Bn r>+na *a de a co0pen*a acea*t/ lip*/) a aun* cu ti0pul la 0etoda de a *i0ulatotdeauna *ur0enarea.Un +i* ne +a ar/ta) de a*e0enea) c>t de ad>nc *e i0pri0/ 8n +iaţa p*i2ic/ a o0ului linia de 0i,care.Acea*t/ t>n/r/ 1e0eie +i*ea</ c/ are cu ;/r;atul ei) aca*/) o con+or;ire. Dar ace*ta nu are deloc8n1/ţi,area unui ;/r;at) ci 8n1/ţi,area de 1e0eie. Ace*t detaliu arat/ pe plan *i0;olic tiparul 8n care *ein*erea</ pentru d>n*a e+eni0entele ,i relaţiile. Vi*ul *e0ni1ic/ 1aptul c/ ea a o;ţinut e3alitatea cu ;/r;atul. El nu 0ai e*te 8n*/ ;/r;atul *uperior care 1u*e*e la ti0pul */u 1ratele) ci aproape o 1e0eie. Nici o di1erenţ/ de ni+el nu 0ai per*i*t/ 8ntre ei. Ea a o;ţinut 8n +i* ceea ce) de 1apt) 8nc/ din copil/riedori*e totdeauna */ o;ţin/.A*t1el) unind dou/ puncte din +iaţa p*i2ic/ a unui o0) a0 de*coperit linia *a de +iaţ/ &=ebena linie',linia *a directoare ,i pute0 o;ţine de*pre ea o i0a3ine unitar/) pe care o pute0 re<u0a dup/ cu0ur0ea</: a+e0 8n 1aţa noa*tr/ un o0 care) cu 0iloace ino1en*i+e) a*pir/ */ oace un rol *uperior.

NO(E- 0dieNielslrebigkeit der*s1che2,m te@lul ori3inal. 5Nota trad.6% 0dicsem hervorstechendsten Ibcl in der VulturderMenschkei"Rîn te@tul ori3inal. 5Nola trad.6# dTe $igenart der$r3ieher2R,8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 (e@tul adlerian e*te 0ai laconic) dar ,i 0ai con1u<) cel puţin dac/ ar 1i */$l tran*pune0 8n ro0>ne,te 8n c2ip1idel: Fenn 3>ei dasselbe tun, is es nicht dasselbe( >enn aber 3>ei nicht dasselbe tun, so kann es dochdasselbe sein2 5Nota trad.6 0mitliebens>urdigenMitteln2,m te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! $I

PREGĂTIREA PENTRU $IAĂ



Un principiu al p*i2olo3iei indi+iduale *pune: toate fenomenele vie#ii psihice sunt de conceput ca pregătiri pentru un scop între3ărit Structura +ieţii p*i2ice de*cri*/ p>n/ aici are pentru noi *en*ul pre3/tirii pentru un +iitor 8n care dorinţele indi+idului apar ca 8ndeplinite. E*te un 1eno0en 3eneralu0an) toţi oa0enii con1or0>ndu$*e ace*tui proce*. E*te ceea ce ne *pun +ec2ile 0ituri) ;a*0e ,ile3ende care +or;e*c de*pre o *tare ideal/ care +a +eni c>nd+a *au care a 1o*t odinioar/. Yine de acea*tacon+in3erea tuturor popoarelor cu pri+ire la paradi*ul pierdut) iar un ecou al ace*tei no*tal3ii a

u0anit/ţii r/*un/ 8n toate reli3iile) care propo+/duie*c un +iitor 8n care toate 3reut/ţile +or 1i 8n+in*e. Nu a0 putea interpreta alt1el concepţia de*pre 0>ntuire *au de*pre eterna re8ntoarcere) credinţa careatri;uie *u1letului puterea de a lua 0ereu o con1i3uraţie nou/. (oate po+e,tile depun 0/rturie c/niciodat/ nu *$a *tin* *peranţa o0enirii 8ntr$un +iitor 1ericit.

1. OCUL*

E@i*t/ 8n +iaţa copilului un 1eno0en care arat/ cu 0a@i0/ claritate c/ a+e0 de$a 1ace cu pre3/tirea pentru +iitor: ocurile. Ele nu *unt nicidecu0 de con*iderat ca ni,te toane a0u<ante ale p/rinţilor *auale celorlalţi educatori) ci drept ni,te au@iliare ale educaţiei) *ti0ulente pentru *pirit) pentru i0a3inaţie ,ide@terit/ţi 0otorii. Bn oc tran*pare 8n 0od 1ire*c pre3/tirea pentru +iitor. Se 8n*criu 8n acea*t/ *1er/1elul 8n care copilul a;ordea</ ocul) ale3erea ocului) *e0ni1icaţia pe care el i$o atri;uie. ?ocul

de<+/luie) de a*e0enea) 0odul 8n care *e *tructurea</ raporturile copilului cu 0ediul */u) atitudineaa0ical/ *au o*til/ 1aţ/ de *e0eni ,i) 8ndeo*e;i) ne arat/ c>t de accentuat/ e*te la el tendinţa de a do0ina.O;*er+aţiile 1/cute a*upra copilului care *e oac/ ne per0it) de a*e0enea) */ tra3e0 conclu<ii cu pri+irela 0odul 8n care e*te el pre3/tit *u1lete,te pentru +iaţ/. =e de alt/ parte) ocul arc o e@traordinar/i0portanţ/ pentru copil. De*coperirea ace*tor 1apte) potri+it c/rora ocul copiilor e*te de conceput ca o pre3/tire pentru +iitor) o dator/0 lui Groo*) pro1e*or de peda3o3ie) care a ar/tat c/ acea*t/ tendinţ/ *t/,i la ;a<a ocului ani0alelor -.Sunt 8n*/ de luat 8n con*iderare ,i alte puncte de +edere. Bnainte de toate) ocurile repre<int/ ,i o e@er*area *enti0entului de co0uniune *ocial/) care la copii e*te at>t de accentuat 8nc>t el 8ncearc/ */$l *ati*1ac/8n orice 80preurare) 1iind puternic 0o;ili<at de ace*t *enti0ent. Copiii care e+it/ ocul *unt totdeauna*u*pecta;ili de tr/irea unui e,ec. Sunt cei care *e retra3 cu pl/cere ,i care atunci c>nd) totu,i) intr/ 8n

locul altora *unt de o;icei doar *p/r3/tori de oc. (r/*/turi Ic lor 1unda0entale *unt or3oliul)autoe+aluarea de1icient/ ,i) 8n con*ecinţ/) tea0a de a nu$,i putea 8ndeplini ;ine rolul. Bn 3eneral)o;*er+>ndu$*e 1elul 8n care *e oac/) *e +a putea deter0ina cu 0ult/ certitudine inten*itatea*enti0entului de co0uniune *ocial/ la copii.Un alt 1actor care apare clar 8n oc e*te dorinţa de *uperioritate %) care *e 0ani1e*t/ 8n 8nclinaţia de aco0anda) de a do0ina. Acea*ta poate 1i recuno*cut/ la copiii care caut/ */ *e i0pun/) care de re3ul/ pre1er/ ocurile ce le per0it */$,i *ati*1ac/ a*e0enea tendinţe) */ oace un rol do0inant. E@i*t/ puţine ocuri care */ nu 1a+ori<e<e cel puţin unul din ace,ti trei 1actori: pre3/tirea pentru +iaţ/) *enti0entul deco0uniune ,i *etea de do0inare.E@i*t/ 8n*/ ,i un alt 1el de e@er*are a 8nclinaţiei *ale creatoare conţin un ele0ent *e0ni1icati+ pentru +iitoarea pro1e*iune. Wi) de*i3ur) 8n +iaţa 0ultor oa0eni *$a 8nt>0plat) ;un/oar/) ca ei */ 1i 8nceput prin a

coa*e 2/inuţe pentru p/pu,i) pentru ca 0ai t>r<iu */ de+in/ croitori.?ocul e*te indi*olu;il le3at de de<+oltarea p*i2ic/ a copilului. E*te) ca */ *pune0 a,a) acti+itatea *a pro1e*ional/ ,i) de alt1el) copilul a,a o ,i concepe. Nu e*te un lucru c2iar at>t de ino1en*i+ */ tul;uri uncopil care *e oac/. ?ocul nu tre;uie */ 1ie nicidecu0 pri+it ca pierdere de ti0p. Yin>nd *ea0a de ţelul pre3/tirii pentru +iitor) 8n 1iecare copil *e */de,te ce+a dintr$un adult) ce+a ce c>nd+a +a prinde contur.Cunoa,terea copil/riei unui o0 8n*ea0n/ o 0are 8nle*nire 8n ceea ce pri+e,te caracteri<area ace*tuia.

.* ATENIA ŞI DISTRAGEREA EI*

O 1acultate a or3anului p*i2ic) *ituat/ 8n pri0$planul capacit/ţii de acţiune a o0ului) e*te atenţia. C>nd0ani1e*t/0 atenţie 8n punerea 8n relaţie a or3anelor noa*tre de *i0ţ eu un 1eno0en care *e petrece 8na1ara *au 8n interiorul no*tru) a+e0 *en<aţia unei ten*iuni aparte care nu cuprinde 8ntre3ul corp) ci *e



li0itea</ doar la do0eniul unui anu0it *i0ţ. de e@e0plu) +/<ul. A+e0 *enti0entul c/ 8n ace*tdo0eniu *e pre3/te,te ce+a. Bntr$ade+/r) *e poate a1ir0a c/ a+e0 aici de$a 1ace cu 1eno0ene de0i,care 58n ca<ul no*tru) direcţia de orientare a a@ei oc2ilor6 care ne prileuie*c *en<aţia ace*teiten*iuni deo*e;ite.Dac/ *tarea de atenţie *u*cit/ ten*iunea unei <one deter0inate a or3anului p*i2ic ,i a aparatului no*tru0otor) acea*ta i0plic/ o in2i;are *i0ultan/ a celorlalte ten*iuni. A,a *e e@plic/ de ce. de 8ndat/ ce ne

8ndrept/0 atenţia a*upra unui lucru) tinde0 */ 8nl/tur/0 orice ele0ent care ne$ar putea tul;ura. Atenţia8n*ea0n/ pentru or3anul p*i2ic in*talarea unei *t/ri de pre3/tire)o conectare a;*olut *pecial/ larealitate) o pre3/tire pentru atac *au pentru ap/rare) care re<ult/ dintr$o tre;uinţ/) dintr$o *ituaţieneo;i,nuit/ *i care tre;uie */ 0o;ili<e<e 8ntrea3a noa*tr/ ener3ie 8n *er+iciul unui anu0it *cop.Capacitatea de a 1i atent o po*ed/ orice o0) cu condiţia de a nu 1i ;olna+ *au de1icient 0intal. Cu toateace*tea) *e poate 8nt>0pla ca la unii oa0eni atenţia */ lip*ea*c/) dintr$o 0ulţi0e de cau<e. O;o*eala ,i ;oala *unt 1actorii care)8n pri0ul r>nd) preudicia</ proce*ul de reali<are a atenţiei. =e de alt/ parte)e@i*t/ oa0eni la care lip*a de atenţie *e e@plic/ prin 1aptul c/ unele o;iecte nu con+in atitudinii lor 1aţ/ de+iaţ/) nu *e 8ncadrea</ 8n linia lor de acţiune. Bn *c2i0;) atenţia lor *e tre<e,te de 8ndat/ ce e*te +or;a dece+a care) 8ntr$un 1el oarecare) concord/ cu linia lor de +iaţ/. Un alt 0oti+ pentru atenţia lacunar/ poate1i tendinţa *pre opo<iţie. Mai ale* copiii 8nclin/ cu u,urinţ/ *pre opo<iţie ,i *e 8nt>0pl/ ca a*e0eneacopii */ *pun/ un Nu oric/rei iniţiati+e *au cerinţe. Nu tre;uie */ li *e o1ere po*i;ilitatea de a 1ace parad/ de opo<iţia lor. Bn a*e0enea ca<uri) re+ine 0etodei de 8n+/ţ/0>nt ,i tactului peda3o3ic *arcinade a re*ta;ili le3/tura dintre di*ciplinele de 8n+/ţ/0>nt ,i planul de +iaţ/ incon,tient &unbe>usste =ebensplan' ,i linia directoare ale copilului) de a reconcilia) ca */ *pune0 a,a) pe copil cu conţinutulin*truirii.E@i*t/) de a*e0enea) oa0eni care +/d ,i aud totul) care percep orice 1eno0en) orice *c2i0;are. Alţii *tau8n 1aţa lu0ii doar cu aparatul lor de +/<) pe c>nd alţii doar cu cel de au<7 cei dint>i) de pild/) nu8nre3i*trea</ ni0ic) nu iau not/ de ni0ic) at>ta ti0p c>t au de$a 1ace cu lucruri percepti;ile +i<ual. Iat/)a,adar) ,i alte 0oti+e pentru care atenţia e*te at>t de de* a;*ent/ de acolo unde ar 1i de a,teptat ca ea */*e 0ani1e*te.Cel 0ai i0portant 1actor al de,tept/rii atenţiei e*te un interes real0ente pro1und. Ace*ta *ei0plantea</ 8ntr$un *trat p*i2ic 0ult 0ai pro1und dec>t atenţia. Dac/ intere*ul e*te pre<ent) atenţia +a+eni de la *ine) 1/r/ a nece*ita nici un 1el de in1luenţ/ educaţional/. E*te *in3urul 0iloc de a intra 8n*t/p>nirea unui do0eniu) 8n +ederea unui *cop deter0inat. Dat 1iind 8n*/ 1aptul c/ de<+oltarea unui o0nu are loc 8n 0od i0peca;il) *e 8nt>0pl/ 0ereu ca atenţia */ r/t/cea*c/ dru0ul. ine8nţele* c/r/*pun</tor de acea*t/ atitudine eronat/ a unui o0 +a 1i tot intere*ul */u) care *e poate orienta *prelucruri care nu au i0portanţ/ 8n ceea ce pri+e,te pre3/tirea *a pentru +iaţ/. A,a e*te) de e@e0plu) o0ulal c/rui intere* e*te 0onopoli<at de propria per*oan/) intere*>ndu$l 8n *pecial puterea pe care o po*ed/)do+edindu$*e c/ el e*te atent 0ai ale* la ceea ce pri+e,te intere*ul */u pentru putere) la ceea ce ar a+ea elde c>,ti3at pe ace*t plan) *au dac/ nu cu0+a puterea *a e*te a0eninţat/. De alt1el) atenţia *a nu +a putea1i co0utat/ at>t ti0p c>t locul intere*ului pentru putere nu +a 1i luat de un alt intere*. Bndeo*e;i la copii*e poate o;*er+a clar cu0 ei de+in atenţi de 8ndat/ ce cred c/ +or a+ea ce+a de c>,ti3at) pentru ca atenţialor */ *e *tin3/ rapid atunci c>nd au *enti0entul c/ nu +or o;ţine ni0ic. Se pot 8nt>lni aici cele 0ai di+er*e,i ;i<are a*ocieri.Lip*a de atenţie nu 8n*ea0n/ de 1apt ni0ic altce+a dec>t c/ o0ul pre1er/ */ *e *u*tra3/ ;ucuro* unei80preur/ri care era de a,teptat */$i *u*cite atenţia. De+ierea atenţiei are loc pur ,i *i0plu prin 1aptulc/ acea*ta e*te diriat/ a*upra altui lucru. E*te) deci) incorect */ *e *pun/ de*pre cine+a c/ nu *e poateconcentra. Se +a con*tata 8ntotdeauna c/ el o poate 1ace 1oarte ;ine) nu0ai c/ 8n le3/tur/ cu altce+a.Bn ca<urile de a,a$nu0it/ lipsă de voin#ă *au lipsă de energie, lucrurile *e petrec la 1el ca ,i 8n ca<ullipsei de concentrare Wi 8n ace*te ca<uri 3/*i0 de o;icei o +oinţ/ de$a dreptul in1le@i;il/ ,i o ener3ieinepui<a;il/) dar orientate 8n alt/ direcţie.(ratarea unor a*e0enea ca<uri nu e*te u,oar/. Reu,ita pre*upune de*coperirea 8ntre3ului plan de +iaţ/al o0ului. Bn 1iecare ca< *e poate ad0ite c/ de1icienţa *e e@plic/ doar prin 1aptul c/ e*te ur0/rit un alt



o;iecti+.La 0ulţi oa0eni neatenţia e*te o tr/*/tur/ de caracter. 'oarte 1rec+ent 8nt>lni0 oa0eni c/rora le re+ineo anu0it/ 0unc/) dar pe care o re1u</ 8ntr$un 0od oarecare *au o 8ndepline*c de1ectuo*) con*tituind o po+ar/ pentru alţii. (r/*/tura lor de caracter de1initorie e*te neatenţia) care *ur+ine de 8ndat/ ce eitre;uie */ *e con*acre acti+it/ţii ce li *e i0pune.

2* DELĂSAREA ŞI UITAREA*

Se *pune de o;icei c/ e*te +or;a de del/*are atunci c>nd *ecuritatea *au */n/tatea unui o0 *unt pri0eduite din ne3lienţ/ *au neatenţie 8n ad0ini*trarea 8n3riirilor nece*are. Del/*area e*te un 1eno0encare ne 8n1/ţi,ea</ totala lip*/ de atenţie a unui o0. Atenţia de1icient/ are la ;a</ intere*ul de1icient1aţ/ de *e0eni. Din *e0nele de del/*are care pot inter+eni 8n ocurile copiilor) de e@e0plu) *e poate+edea dac/ ei *e 3>nde*c 0ai 0ult la *ine dec>t la ceilalţi. 'eno0enele de ace*t 1el *unt un certin*tru0ent de e+aluare a *i0ţului colecti+) a *enti0entului de co0uniune *ocial/ al o0ului. Dac/*enti0entul de co0uniune *ocial/ e*te *la; de<+oltat) c2iar *u; a0eninţarea cu pedeap*a un o0 nu *e+a putea intere*a de alţii dec>t cu 0are 3reutate) pe c>nd la un o0 cu un de<+oltat *i0ţ colecti+ ace*tlucru *e +a 1ace 1/r/ e1ort.Del/*area e*te) prin ur0are) o de1icienţ/ a *enti0entului de co0uniune *ocial/. Cu toate ace*tea) ointoleranţ/ e@a3erat/ ar 1i aici nelalocul ei. A,adar) totdeauna *e i0pune */ cercet/0 de ce un o0 nu areintere*ul pe care noi 8l a,tept/0 de la d>n*ul.Iitarea, ca ,i pierderea o;iectelor 0ai i0portantele reali<ea</ printr$o reducere a atenţiei. E@i*t/)de*i3ur) po*i;ilitatea unei atenţii 0ai concentrate) intere*ul) dar nu 1/r/ lacune) ci *u1erind pertur;/ridin partea unei anu0ite a+er*iuni care aduce) 1a+ori<ea</ *au produce pierderea *au uitarea. Ace*tae*te) de e@e0plu) ca<ul copiilor care 8,i pierd 0anualele. De cele 0ai 0ulte ori e*te u,or */ *e*ta;ilea*c/ 1aptul c/ ei 8nc/ nu *$au adaptat cu0 *e cu+ine cerinţelor +ieţii ,colare. E@i*t/) dea*e0enea) 0enaere care 0ereu 8,i r/t/ce*c *au 8,i pierd c2eile. Wi 8n ace*t ca< *e +a con*tata c/ e*te+or;a de 1e0ei care nu *e pot 80p/ca cu pro1e*ia de 0enaer/.Uitucii *unt oa0eni care nu *e re+olt/ 1/ţi,) dar care prin uitare +/de*c o anu0it/ lip*/ de intere* pentru8ndatoririle lor.

4. INCONŞTIENTUL* Cititorul a ,i 1o*t 1rapat de acele de*crieri ale noa*tre 8n care ade*ea a0 relatat de*pre proce*e ,i 1eno$0ene a*upra c/rora purt/torul lor de 0ulte ori nu ne poate *pune dec>t puţine lucruri. O per*oan/ cu*pirit de o;*er+aţie rareori ne +a putea) de e@e0plu)e@plica de ce +ede i0ediat totul. E@i*t/) prin ur0are)capacit/ţi ale or3anului p*i2ic care nu *unt de 3/*it 8n do0eniul con,tiinţei. Cu toate c/ atenţiacon,tient/ *e o;ţine) 8ntr$o anu0it/ 0/*ur/) prin con*tr>n3ere) 1orţa propul*i+/ a atenţiei nu re<id/ 8ncon,tiinţ/) ci 8n intere*) iar ace*ta ţine 8n cea 0ai 0are parte de *1era incon,tientului. Ace*ta e*te 8n8ntre3ul */u un produ* al or3anului p*i2ic ,i) totodat/) cel 0ai puternic 1actor al +ieţii p*i2ice. Aici *untde c/utat ,i de 3/*it 1orţele care con1i3urea</ linia de 0i,care a o0ului) planul */u 5incon,tient6 de+iaţ/. Bn con,tiinţ/ 3/*i0 doar o i0a3ine palid/ a ace*tora) uneori c2iar contrariul lor. Un in1atuat) dee@e0plu) de cele 0ai 0ulte ori nu are nici o ;/nuial/ de*pre in1atuarea *a) co0porta0entul */ue@pri0>nd) di0potri+/) o 0ode*tie care *are tuturor 8n oc2i. Ca */ 1ii 8n1u0urat) nu e*te nicidecu0 */1ii con,tient de acea*ta ,i */$ţi e@plici o a*e0enea tr/*/tur/. a c2iar nici nu e*te 8n 1a+oarea o0uluire*pecti+) pentru c/ alt1el el nu ar putea acţiona 8n direcţia *copului */u. Ade*ea el 8,i do;>nde,te3raţioa*a *a certitudine teatral/ atunci c>nd nu +ede ni0ic din in1atuarea *a ,i 8,i 8ndreapt/ atenţiaaiurea. Mare parte din ace*t proce* p*i2ic *e de*1/,oar/ 8n o;*curitate. Dac/ 8ncerc/0 */ di*cut/0de*pre acea*ta) o;*er+/0 c/ di*cuţia l>nce<e,te) pentru c/ re*pecti+ul 8nclin/ */ *e 1o1ile<e) */ elude<ete0a a;ordat/) ca ,i cu0 ar dori */ nu 1ie deranat. Ace*t co0porta0ent nu 1ace dec>t */ con1ir0econcepţia noa*tr/. Un a*e0enea o0 +rea */$,i continue ocul ,i pe oricine 8ncearc/ */ ridice +/lul 8l*ocoate un tul;ur/tor de lini,te) 80potri+a c/ruia tre;uie */ te pui 8n 3ard/.A+>nd 8n +edere 0odul lor de co0portare) pute0 cla*i1ica oa0enii dup/ cu0 ,tiu 0ai 0ult *au 0ai



puţin) 8n raport cu 0edia) de*pre proce*ele ce *e petrec 8n interiorul lor) *1era lor de con,tiinţ/ 1iind)deci) 0ai 0are *au 0ai 0ic/. E@i*t/) a*t1el) oa0eni care *e concentrea</ a*upra unui *ector 0aire*tr>n* al +ieţii) pe c>nd alţii au relaţii 0ultiple) intere*>ndu$*e de *ectoare 0ai lar3i ale +ieţii u0ane,i ale lu0ii. De a*e0enea) pute0 8nţele3e c/ de o;icei cei care *e *i0t a*upriţi aparţin celei dint>idintre ace*te dou/ cate3orii) li0it>ndu$*e la un ori<ont 8n3u*t al +ieţii7 ci *unt at>t de de<orientaţi 8nc>tnu pot +edea cu aceea,i claritate pro;le0ele +ieţii ca ceilalţi) care *e de*curc/ ;ine. Ei nu +or putea

pricepe *u;tilit/ţile ,i) a+>nd un intere* li0itat) nu +or +edea dintr$o c2e*tiune +ital/ dec>t o 0ic/ parte7nu pot e@a0ina cu0 *e cu+ine an*a0;lul lucrurilor) pentru c/ e+it/ */$,i iro*ea*c/ 1orţele 8n acea*t/direcţie. Re1eritor la a*pectele particulare ale +ieţii) ade*ea *e poate o;*er+a c/ un indi+id nu ,tie ni0icde*pre capacit/ţile *ale) c/ le *u;e*ti0ea</) dup/ cu0 nu e*te *u1icient edi1icat a*upra de1ectelor *ale)con*ider>ndu$*e un o0 de i*pra+/) pe c>nd 8n realitate pe toate le 1ace din e3oi*0 *au) di0potri+/) *e*ocoate un e3oi*t) pe c>nd) dac/ aun3i */ ai de$a 1ace cu d>n*ul 0ai 8ndeaproape) ţi *e i0puneconclu<ia c/ e*te un o0 cu totul de 8nţele*. Bn 3eneral) nu contea</ ceea ce cine+a 3>nde,te de*pre*ine 5*au ce 3>nde*c de*pre d>n*ul ceilalţi6) ci po<iţia de an*a0;lu pe care ,i$a cucerit$o 8n *>nul*ociet/ţii u0ane) 8ndeo*e;i ceea ce +rea el 8n acea*t/ lu0e) ceea ce 8l intere*ea</) 8l orientea</ ,i 8lde1ine,te.A+e0 de$a 1ace) de 1apt) cu dou/ tipuri de oa0eni. O cate3orie 8i include pe cei care tr/ie*c 8n c2ip

con,tient) con1runt>ndu$*e 8n 0od o;iecti+ cu pro;le0ele +ieţii) 1/r/ a purta oc2elari de cal) pe c>nd oalt/ cate3orie e*te a acelora care pri+e*c trunc2iat +iaţa ,i lu0ea) prin pri*0a unei opinii preconcepute)orientarea ,i ar3u0entele lor a+>nd un caracter incon,tient. E*te a*t1el po*i;il ca doi oa0eni caretr/ie*c 80preun/ */ 8nt>0pine di1icult/ţi) dat 1iind 1aptul c/ unul din ei e*te 0ereu 8n opo<iţie7 ca<ul nue*te rar ,i pro;a;il c/ 1rec+enţa *a nu e*te dep/,it/ dec>t de ca<ul 8n care a0;ele p/rţi *e 3/*e*c 8ntr$o per0anent/ opo<iţie. Re*pecti+ul nu pricepe ni0ic) el crede c2iar) ,i are ,i ar3u0ente 8n ace*t *en*) c/acţionea</ 8ntotdeauna 8n 1a+oarea p/cii ,i c/ preţuie,te 0ai pre*u* de toate ;una$8nţele3ere. 'aptele8n*/ 8l de<0int ,i *e con*tat/ c/ 8n realitate a;ia dac/ cine+a poate *pune o +or;/ 1/r/ a 1i atacat din1lanc ,i 1/r/ a i *e da replica) oric>t de in*i3ni1iant/ ,i de di*cret/ ar 1i acea*ta 8n aparenţ/. =ri+indlucrurile 0ai 8ndeaproape) re<ult/ c/ atitudinea acea*ta decur3e dintr$o *tare de *pirit o*til/) ;elicoa*/.A,adar) 0ulţi oa0eni de<+olt/ 8n ei 1orţe care intr/ 8n acţiune 1/r/ ,tirea lor. Ace*te 1orţe aleincon,tientului in1luenţea</ +iaţa oa0enilor ,i) dac/ nu +or 1i identi1icate) +or duce la ur0/ri 3ra+e.Un a*e0enea ca< a 1o*t de*cri* de Do*toe+*i 8n ro0anul */u !diotul, 8ntr$o 0anier/ care nucontene,te */ *u*cite ad0iraţia p*i2olo3ilor. E*te epi*odul 8n care o doa0n/) cu oca<ia unei reuniuni de*ocietate) 8i *pune unui prinţ) per*onaul principal al ro0anului) pe un ton ca0 r/ut/cio*) */ ;a3e de*ea0/ */ nu cu0+a */ r/*toarne +a*ul c2ine<e*c de +aloare din apropierea *a7 la care el d/ a*i3ur/ri c/+a 1i atent. C>te+a 0inute 0ai t>r<iu 8n*/ +a*ul </cea 1/r>0e pe podea. Ni0eni din cei care au a*i*tatla *cen/ nu a +/<ut 8n ea un e1ect al 2a<ardului) ci un act a;*olut lo3ic) 3enerat de 8ntre3ul caracter alace*tui o0) care *e *i0ţi*e i3nit de cu+intele doa0nei.Bn aprecierea unui o0 nu ne pute0 li0ita */ tra3e0 conclu<ii doar din actele ,i 0ani1e*t/rile *alecon,tiente. De cele 0ai 0ulte ori) detaliile ne8n*e0nate ale 3>ndurilor ,i acţiunilor *ale) care lui 8i*cap/) ne c/l/u<e*c 0ult 0ai ;ine ,i 0ai *i3ur. A,a) de e@e0plu) oa0enii care etalea</ *urprin</toare proa*te 0aniere) cu0 *unt roaderea un32iilor) *co;itul 8n na* ,i altele) 2a;ar n$au c/ prin acea*ta 8,ide<+/luie caracterul *1id/tor ,i aro3ant) ei necuno*c>nd ce cone@iuni duc la ace*te necu+iinţe. C/cie*te clar c/ un copil care e*te ad0one*tat 8n repetate r>nduri pentru a*e0enea i0politeţi ,i care) totu,i)nu *e de<;/ra de ele) tre;uie */ 1ie un indi+id *1id/tor. Dac/ *piritul no*tru de o;*er+aţie ar 1i 0aie@er*at) atunci 8n le3/tur/ cu toate 3e*turile unui o0 a0 putea tra3e cele 0ai *urprin</toare conclu<ii) pe care re*pecti+ul nici nu le ;/nuie,te. C/ci) de 1apt) 8n toate ace*te 0/runţi,uri *e a1l/ 80pl>ntat/8ntrea3a *a 1iinţ/.E%a8inarea a dou" ca>uri ne va ar"ta c=t de i8#ortant e0te ca #roce0e!e de0cri0e 8ai o0 0"r"8=n" incon+tiente- dup/ cu0) de a*e0enea) ne +a ar/ta c/ *u1letul o0ene*c are capacitatea de adiria con,tiinţa) adic/ de a 1ace ca un lucru */ de+in/ con,tient) c>nd 1aptul e*te nece*ar din punctul de+edere al 0i,c/rii p*i2ice ,i) in+er*) ce+a */ 1ie l/*at 8n *u;con,tient *au */ de+in/ incon,tient c>nd



1aptul pare nece*ar) 8n acela,i *cop.Pri8u! ca> *e re1er/ la un t>n/r care a cre*cut 80preun/ cu *ora *a 0ai 0ic/ ,i care) la 0oartea 0a0eilui) a+ea <ece ani. Educarea ;/iatului i$a re+enit tat/lui) un ;/r;at 1oarte inteli3ent) plin de ;un/+oinţ/ ,ia+>nd o 8nalt/ ţinut/ etic/) care *$a *tr/duit 8n per0anenţ/ */ culti+e ,i */ *ti0ule<e a0;iţia 1iului */u.Ace*ta) a*pir>nd el 8n*u,i */ *e *itue<e 8n 1runte) *$a de<+oltat ad0ira;il ,i) datorit/ calit/ţilor *ale0orale ,i intelectuale) real0ente a ocupat 0ereu pri0ul loc 8n do0eniul */u) *pre 0area ;ucurie a

tat/lui) care de 0ult 8i 2/r/<i*e un rol i0portant 8n +iaţ/.Bn atitudinea 1aţ/ de +iaţ/ a t>n/rului au ap/rut 8n*/ unele ele0ente 8n3rior/toare pentru tat/l */u) carea 8ncercat */ le 0odi1ice. (>n/rul ,i$a 3/*it 8n *ora *a o ri+al/ 8nd>rit/. Se de<+olta*e ,i ea 1oarte ;ine ,i*e *tr/duia totdeauna */ 8n+in3/ cu autorul ar0elor proprii celor *la;i) *porindu$,i i0portanţa pe*ocoteala 1ratelui ei. Cuceri*e o po<iţie cu totul pri+ile3iat/ 8n 0ica 1a0ilie ,i lupta cu ea era pentrut>n/r 1oarte di1icil/. Din partea ei nu reu,ea */ o;ţin/ ceea ce din partea altora *i0ţea c/ o;ţine at>t deu,or) adic/ re*pect) preţuire ,i o anu0it/ *upunere) ceea ce) ca ur0are a pro3re*elor *ale) i *e acordatotdeauna din partea cole3ilor lui. (at/l a o;*er+at cur>nd c/ ;/iatul) 0ai ale* de la +>r*ta pu;ert/ţii)adopta*e o purtare ciudat/ 8n *ocietate) de+enind pur ,i *i0plu ne*ocia;il) 0ani1e*t>nd a+er*iune 1aţ/de 8nt>lnirea cu per*oane cuno*cute ,i c2iar necuno*cute ,i lu>nd$o de$a dreptul la 1u3/ c>nd era +or;a*/ 1ac/ cuno,tinţ/ cu 1ete. La 8nceput tat/lui i *$a p/rut c/ totul e$n re3ul/. Dar 0ai t>r<iu ace*te1eno0ene au luat a*e0enea di0en*iuni) 8nc>t t>n/rul aproape c/ nu 0ai ie,ea din ca*/) p>n/ ,i pli0;/rile 1/cute *eara t>r<iu 1iindu$i nepl/cute. El *e 8nc2i*e*e 8n *ine at>t de tare 8nc>t aun*e*e */ nu$,i 0ai *alute cuno*cuţii. Situaţia *a ,colar/ ,i atitudinea 1aţ/ de tat/l */u au r/0a* 8n*/ irepro,a;ile ,i*e putea conta oric>nd pe calit/ţile *ale.C>nd lucrurile au aun* p>n/ 8ntr$acolo c/ era cu neputinţ/ */$l 0ai *coţi din ca*/) tat/l *$a adre*at0edicului ,i) dup/ c>te+a con+or;iri) *$au *ta;ilit ur0/toarele: t>n/rul era per*ecutat de ideea c/ areurec2ile prea 0ici ,i c/ din acea*t/ cau</ lu0ea 8l *ocoate ur>t. Cu0 nu ace*ta era ade+/rul ,i cu0) laripo*ta c/ ar3u0entele *ale nu erau +ala;ile 5c/ci pe ace*tea 8,i ;a<a el re1u<ul de a co0unica cu*ocietatea6) el *u*ţinu c/ ,i dinţii */i) c/ ,i p/rul ar 1i ni,te ur>ţenii 5ceea ce) de a*e0enea) nu era e@act6)*$a +/dit) 8n *c2i0;) c/ era *t/p>nit de o e@traordinar/ a0;iţie. A*ta o ,tia ,i el ,i ,i$o e@plica*e prin1aptul c/ tat/l */u -$a pi*/lo3it 0ereu */ *e *tr/duia*c/ */ ocupe 8n +iaţ/ o po<iţie 8nalt/. =lanurile *alede +iitor cul0inar/ 8n deci<ia de a *e con*acra ,tiinţei. Nu$i de 0irare c/ a 8nclinat 8n continuare */e+ite contactul cu *ocietatea) cu *e0enii. Cu0 a aun* el 8n*/ la a*e0enea ar3u0entaţie) de$a dreptul pueril/Q Dac/ ar3u0entele ar 1i 1o*t 8nte0eiate) el ar 1i 1o*t cu totul 8ndrept/ţit */ p/,ea*c/ 8n +iaţ/ cu oanu0it/ prudenţ/ ,i ti0orare7 1/r/ 8ndoial/ c/ ur>ţenia 8ţi poate uneori pricinui neca<uri.In+e*ti3aţiile ulterioare au de0on*trat c/ t>n/rul 8,i 1i@a*e un ţel deo*e;it ,i c/ 8l ur0/rea cu o ardent/a0;iţie. =>n/ atunci el 1u*e*e 0ereu pri0ul ,i +oia */$,i p/*tre<e pe 0ai departe po<iţia. =entruatin3erea ace*tui *cop) 8i *t/teau la di*po<iţie di1erite 0iloace) cu0 *unt 0o;ili<area de *ine) 2/rniciaetc. E+ident) ace*tea nu$i erau *u1iciente. =e l>n3/ ace*tea) 8n c2ip anor0al el c/uta */ 8ndep/rte<e din+iaţa *a tot ceea ce i *e p/rea a 1i de pri*o*. El ,i$ar 1i putut *pune 1or0al con,tient: Deoarece +reau*/ de+in cele;ru ,i */ 0/ dedic 8n 8ntre3i0e 0uncii ,tiinţi1ice) tre;uie */ renunţ la orice relaţie *ocial/.Dar nici nu ,i$a *pu*) nici n$a 3>ndit a,a) ci) ca */$,i atin3/ *copul) ,i$a 8ndreptat atenţia a*upra pretin*ei *ale ur>ţenii. Ace*t 0o1t a+ea pentru d>n*ul +aloarea c/ 8i per0itea */ o;ţin/ ceea ce +oia 8nrealitate. (re;uia */ ai;/ doar +er+a nece*ar/ pentru 1al*a ar3u0entare) */ ,tie */ e@a3ere<e) ca */$,i poat/ ur0/ri ţelul. Lucrurile ar 1i 1o*t clare pentru oricine dac/ el ar 1i declarat c/) *pre a de+eni pri0ul) intenţionea</ */ duc/ o +iaţ/ de a*cet. Cu toate c/ 3>ndul de a *e *itua 8n pri0$plan 8i era1a0iliar) nu era de 3/*it ,i 8n con,tiinţa *a) 8ntruc>t nu *e gândise */ *acri1ice totul pentru ace*t ţel. Dac/,i$ar 1i propu* 8n 0od con,tient */ *acri1ice totul pentru ţelul */u) nu ar 1i aun* nici pe departe */ 1ieat>t de *i3ur de *ine c>nd *u*ţinea c/ e*te un in* ur>t ,i c/ nu$i era îngăduit să 0ear3/ 8n *ocietate. =e dealt/ parte) */ a1ir0i de*c2i* c/ +rei */ 1ii pri0ul ,i c/ de aceea renunţi la contactele cu *e0enii e*te ade+eni ridicol 8n 1aţa *ociet/ţii) ceea ce nu$i *ur>de ni0/nui. Sunt 3>nduri de ne0/rturi*it. E@i*t/ ideicare) at>t pentru alţii) c>t ,i pentru tine 8n*uţi) r/0>n 8n o;*curitate) ceea ce) pe drept cu+>nt) *$a8nt>0plat ,i cu 3>ndurile t>n/rului no*tru.



Dac/ *$ar pune 8n lu0in/ 0oti+aţia e*enţial/ a unui a*e0enea o0) pe care nici el 8n*u,i nu ,i$ar per0ite*$o clari1ice) pentru c/ alt1el nu ,i$ar 0ai putea 0enţine co0porta0entul) atunci 1ire,te c/ 8ntre3ul */u0ecani*0 p*i2ic *$ar dere3la. Inter+ine) prin ur0are) toc0ai ceea ce tre;uia neap/rat 80piedicat)adic/ li0pe<irea unor 3>nduri de ne3>ndit ,i a c/ror con,tienti<are i$ar pertur;a proiectul. Dac/ a+e0 8n+edere 1aptul c/ o0ul 8nl/tur/ acele 3>nduri care 8l *tin32ere*c) adopt>ndu$le pe acelea care *unt 8n1a+oarea lu/rii *ale de po<iţie) +o0 3/*i c/ e*te aici un 1eno0en 3eneral o0ene*c. A,adar) nu e@i*t/ o0

care */ nu ia 8n con*iderare de o;icei acele lucruri care con+in concepţiei ,i di*po<iţiei *ale p*i2ice.Deci +a p/trunde 8n con,tiinţ/ ceea ce ne e*te a+antao* ,i +a r/0>ne 8n incon,tient ceea ce poate */ netul;ure ar3u0entarea.A! doi!ea ca> *e re1er/ tot la un t>n/r 1oarte capa;il) al c/rui educator era c2iar tat/l */u) care 8,i80;oldea cu *e+eritate 1iul */ 1ie totdeauna cel dint>i. Wi 8n ace*t al doilea ca< 8nt>ietatea t>n/rului era deneconte*tat. Oriunde *e ducea) el era cel care *e do+edea cel 0ai ;ine pre3/tit. Bn *ocietate era unul dintrecei 0ai a0a;ili ,i a+ea ,i c>ţi+a prieteni.Ca0 pe la +>r*ta de - ani a *ur+enit 8n*/ o 0are *c2i0;are. D/dea 8nd/r/t la toate) ni0ic nu$l 0ai ;ucura)era ur*u< ,i de*curaat. A;ia le3a o prietenie) c/ o ,i rupea. (oţi au 1o*t *candali<aţi de co0porta0entul*/u) inclu*i+ tat/l t>n/rului) care udeca +iaţa retra*/ a 1iului */u ca 1iind potri+it/ 8n 0/*ura 8n care)dup/ cu0 *pera el) l$ar 1i putut deter0ina */ *e con*acre 0ai ;ine *tudiului.Supu* trata0entului) t>n/rul *e pl>n3ea 8ntr$una c/ tat/l */u i$a 1/cut e@i*tenţa de ne*u1erit) c/ nu 0aia+ea 8ncredere 8n *ine ,i nici un 1el de cura de a da piept cu +iaţa ,i c/ nu$i 0ai r/0/*e*e dec>t */tr/ia*c/ 8n *in3ur/tate. =ro3re*ele lui la 8n+/ţ/tur/ *l/;i*er/ ,i a c/<ut la e@a0enul de ad0itere 8n1acultate. Dup/ cu0 relatea</ el) *c2i0;area 8ncepu*e 8ntr$o nd) 8n *ocietate) *$a r>* de *la;ele *alecuno,tinţe de literatura 0odern/. A*e0enea *ituaţii repet>ndu$*e) el *$a i<olat tot 0ai 0ult) pentru caapoi */ *e ţin/ la di*tanţ/ de orice relaţie u0an/. Era *t/p>nit de ideea c/ tat/l */u poart/ +ina e,ecurilor.Raporturile dintre ei *e 8nr/ut/ţeau ndoi pacienţii a+eau ca liniedirectoare un ideal pe care o;i,nui0 */$l denu0i0 idealul eroului &Peldenideal' A0>ndoi *$au tre<it 8na,a 1el la realitate din entu<ia*0ul lor eroic) 8nc>t au pre1erat */ arunce 1linta c>t colo ,i */ *e retra3/ 8n*ine cu totul. A0 3re,i 8n*/ dac/ a0 crede c/ ulti0ul ,i$a *pu* 8ntr$o <i: Dat 1iind c/ nu 0ai pot duceacea*t/ e@i*tenţ/ de erou) pentru c/ alţii 0/ dep/,e*c) 0/ retra3 ,i 80i +oi tr/i 8ntrea3a +iaţ/ 8na0/r/ciune. '/r/ 8ndoial/ c/ tat/l */u a 3re,it ,i c/ educaţia dat/ a 1o*t eronat/. Dar e*te de 0irare c/ eln$a +/<ut dec>t acea*t/ educaţie proa*t/) a*upra c/reia in*i*ta at>t. Bn*/ prin 1aptul c/ 80;r/ţi,a ace*t punct de +edere) denunţ>nd necontenit educaţia *a 3re,it/) el +oia ca retra3erea *a */ 1ie con*iderat/ ca8nte0eiat/. Voia */ do+edea*c/ prin acea*ta c/ el n$a *u1erit nici o 8n1r>n3ere) put>nd */ arunce 0ereua*upra tat/lui */u +ina pentru de<a*trul 8n care *e a1la. A*t1el a reu,it */ *al+e<e o parte din con,tiinţa *ade *ine ,i din pre*ti3iul */u. Bn orice ca<) el a+ea un trecut *tr/lucit ,i dac/ 0ar,ul */u +ictorio* 1u*e*e*topat) acea*ta *e 8nt>0pla*e 8n 0od 1atal din cau<a educaţiei contraindicate pe care i$o d/du*e tat/l) ;ar>ndu$i de<+oltarea.A*t1el) 8n incon,tientul */u a r/0a* apro@i0ati+ ur0/torul raţiona0ent: 8ntruc>t 0/ a1lu acu0 0aiaproape ca oric>nd de linia 8nt>i a 1rontului +ieţii ,i +/d c/ nu$0i 0ai e*te at>t de u,or */ 1iu cel dint>i)+oi 1ace totul *pre a 0/ retra3e din 1aţa +ieţii. Acea*t/ idee e*te 8n*/ de ne0/rturi*it) dat 1iind 1aptulc/ nici un o0 nu$,i +a *pune a,a ce+a. Un o0 poate totu,i proceda ca ,i c>nd ar a+ea 8n 1aţa oc2ilor una*e0enea 3>nd) 1/urit con1or0 planului. Wi el 8l 8n1/ptuie,te 8n a,a 1el de parc/ ar di*pune ,i de altear3u0ente. =reocupat 8n per0anenţ/ de 3re,elile peda3o3ice ale tat/lui */u) el i<;ute,te */ e+ite*ocietatea ,i +erdictele +ieţii. Con,tienti<area 3>ndului 0enţionat 0ai *u* n$ar 1i 1/cut dec>t */ tul;ure proiectul */u *ecret &seinem gehcimen "orhaben' ,i de aceea tre;uia */ r/0>n/ incon,tient. El nu$,i putea *pune c/ e*te un incapa;il) deoarece a+ea un trecut *tr/lucit. Dac/ 8n pre<ent nu 0ai o;ţine niciun triu01) nu el putea 1i *ocotit +ino+atul. Wi a*t1el 8,i o1erea oca<ia ca prin co0porta0entul */u */ 1ac/oarecu0 do+ada proa*tei educaţii pri0ite de la tat/l */u. Era udec/tor) acu<ator ,i acu<at) 8n una ,iaceea,i per*oan/7 cu0 a+ea */ renunţe la acea*t/ po<iţieQ El trecea cu +ederea pe*te 1aptul c/ tat/l lui nu



era +ino+at dec>t 8n 0/*ura 8n care o +oia 1iul) 1olo*ind p>r32ia pe care o a+ea 8n 0>n/.

5. $ISELE*

Bnc/ de 0ult *$a 1/cut a1ir0aţia c/ e*te po*i;il ca din +i*e */ *e tra3/ conclu<ii cu pri+ire la +iaţa p*i2ic/a oa0enilor. Lic2ten;er3) un conte0poran al lui Goet2e) *punea */ e*enţa ,i caracterul unui o0 pot 1i0ult 0ai ;ine dedu*e din +i*ele) dec>t din +or;ele *au actele ace*tuia. De*i3ur c/ e*te o e@a3erare) iar

noi) care ne *itu/0 pe po<iţia potri+it c/reia 1eno0enele i3olate *unt de luat 8n con*iderare cu toat/ precauţia) interpretarea lor put>nd 1i 1/cut/ doar 8n cone@iune cu alte 1eno0ene) *unte0 de p/rere c/ din+i*ele unui o0 pute0 tra3e conclu<ii cu pri+ire la caracterul */u nu0ai dac/ interpretarea +i*ului 8,i3/*e,te o con1ir0are 0ai lar3/.

Cercetarea +i*elor datea</ din +re0uri *tr/+ec2i. Di+er*ele 0o0ente din de<+oltarea ci+ili<aţiei ,iur0ele ace*tora) 8ndeo*e;i 8n 0ituri ,i le3ende) ne 1ac */ ad0ite0 c/ 8n antic2itate oa0enii erau 0ult 0ai preocupaţi de +i*e dec>t a*t/<i. De a*e0enea) pe atunci +i*ele erau ,i 0ult 0ai ;ine 8nţele*e. S/ nea0inti0 de rolul enor0 pe care -$a a+ut +i*ul 8n Grecia) de e@e0plu) ca ,i de 1aptul c/ Cicero a *cri*de*pre +i*e o carte) iar i;lia po+e*te,te +i*e ,i le interpretea</ cu o e@traordinar/ a3eri0e) *au pur ,i*i0plu e+oc/ un +i* ,i toat/ lu0ea ,tie de 8ndat/ de*pre ce e*te +or;a 5de e@e0plu) +i*ul lui Io*i1) cu*nopii) pe care el -$a po+e*tit 1raţilor */i6. Din le3enda Ni;elun3ilor) 3enerat/ de o cu totul alt/

ci+ili<aţie) pute0 conc2ide c/ +i*ele a+eau odinioar/ putere pro;atoare.Dac/ ne preocup/ de*coperirea 8n +i*e a unor puncte de *priin pentru cunoa,terea p*i2icului o0ene*c)tre;uie preci<at c/ *unte0 departe de acele orient/ri 1anta*tice care pre*upun inter+enţia 8n +i* a unor1orţe *upranaturale. Noi 0er3e0 nu0ai pe calea +eri1icat/ a e@perienţei ,i ne +o0 *priini pe datelee@tra*e din +i*e nu0ai atunci c>nd ele +or 1i 8nt/rite) 8n ipote<ele noa*tre) de o;*er+aţii pro+enind dinalte do0enii.E*te *urprin</tor 1aptul c/ p>n/ 8n <ilele noa*tre *$a 0enţinut tendinţa de a atri;ui +i*elor o*e0ni1icaţie deo*e;it/ cu pri+ire la +iitor. Ne +o0 re1eri aici doar la acei 1anta,ti care 0er3 at>t dedeparte 8nc>t *e la*/ c/l/u<iţi de +i*ele lor. A,a a aun* unul din pacienţii no,tri */ renunţe la orice pro1e*iune onora;il/) *pre a uca la ;ur*/. El a 1/cut lucrul ace*ta con1or0>ndu$*e +i*elor pe care le$aa+ut. Era c2iar capa;il */ aduc/ do+et de*pre ceea ce *e a1la 0ereu 8n centrul atenţiei *ale 8n*tarea de +e32e ,i c/) pe c>t *e pricepea) 8n +i* el 8,i d/dea indicaţii. A,a c/ poate a1ir0a c/) 0ult/+re0e) *u; in1luenţa +i*elor a c>,ti3at o 0ulţi0e de ;ani.De 0ai 0ult ti0p 8n*/) *pune el) +i*ele *ale nu 0ai +alorea</ ni0ic. Cu alte cu+inte) a ie,it nu0ai 8n pierdere. 'ire,te) a*ta *e poate 8nt>0pla ,i 1/r/ +i*e7 nu$i la 0iloc nici un 0iracol. Un o0 preocupatinten* de$ale lui nu are nici noaptea lini,te. Unii au 8n 3eneral in*o0nii ,i 0editea</ 1/r/ 8ncetare) pec>nd alţii dor0 */n/to*) 1iind ,i 8n +i*ele lor cu1undaţi 8n planurile care 8i 1r/0>nt/.Ceea ce *e petrece) pe c>nd dor0i0) 8n lu0ea 3>ndurilor noa*tre) lu>nd 1or0e at>t de ;i<are) nu e*tealtce+a dec>t o punte aruncat/ 8ntre o nd conclu<iile care *e i0pun. La ;a<a +i*ului) a,adar) *t/ atitudinea fa#ăde via#a &)tellungsnahme 3um =eben'O t=n"r" #ove0te+te ur8"toru! vi0F ;/r;atul ei a uitat de ani+er*area <ilei nunţii ,i i$a 1/cut repro,uri8n le3/tur/ cu acea*ta. C2iar ,i pri+it 8n *ine) ace*t +i* poate *e0ni1ica un anu0it lucru. Apariţia uneia*e0enea pro;le0e ne *pune c/ 8n acea c/*nicie e@i*t/ anu0ite di1icult/ţi) 8n *en*ul c/ 1e0eia cu pricina*e *i0te *u;apreciat/. Adau3/ c/ ,i ea uita*e de ani+er*area <ilei nunţii. $a a 1o*t 8n*/ aceea care ,i$aa0intit 8n cele din ur0/ de e+eni0ent) pe c>nd *oţul ei nici +or;/ de a,a ce+a. Deci a+antaul e*te de partea ei. Bn cur*ul dialo3ului 8n*/ ea a ar/tat c/ 8n realitate nu *e 8nt>0pla*e ni0ic de 1elul ace*ta) ;/r;atul ei neuit>nd niciodat/ de ani+er*area nunţii. Vi*ul tr/dea</) a*t1el) tea0a pentru +iitor: *$ar putea ca o dat/ 1aptul */ *e petreac/. Mai departe) pute0 conc2ide c/ 1e0eia acea*ta era cu*ur3ie) c/8nclina */ a+an*e<e ar3u0ente incon*i*tente) repro,>ndu$i ;/r;atului ceea ce poate a+ea */ *e 8nt>0ple.



A0 r/0>ne 8n*/ 8n incertitudine perpetu/) dac/ nu a0 a+ea la 8nde0>n/ ,i alte do+end$o cu pri+ire la pri0ele *ale i0pre*ii din copil/rie) ea ne$a po+e*tit o8nt>0plare care i$a r/0a* pentru totdeauna 8n 0e0orie. =e c>nd a+ea trei ani) pri0i*e de la o 0/tu,/ aei o lin3ur/ de le0n *culptat/) care i$a produ* o 0are ;ucurie. ?uc>ndu$*e 8ntr$o rl/ ,i du*/ a 1o*t. A elit$o <ile 8n ,ir) a,a de tare c/ a atra* atenţia celor din urul ei.Bn le3/tur/ cu +i*ul) */ o;*er+/0 doar c/ acu0 ea +ede din nou po*i;ilitatea ca un anu0it lucru)

c/*/toria) */ *e duc/ pe apa *>0;etei

. E po*i;il ca ;/r;atul ei */ uite de ani+er*area <ilei nuntiiAlt/dat/ pacienta noa*tr/ a +i*at c/ ;/r;atul ei a pu*$o */ urce 8ntr$o cl/dire 8nalt/. Urca 0ereu ,i) la3>ndul c/ ar 1i putut */ urce prea *u*) a apucat$o o a0eţeal/ teri;il/) i *$a 1/cut 1ric/ ,i *$a pr/;u,it. O*en<aţie de ace*t 1el *e poate tr/i ,i 8n *tare de +e32e) c>nd cine+a *u1er/ de r/u de 8n/lţi0e) ca< 8n care*e 0ani1e*t/ nu at>t 1rica de 8n/lţi0e) c>t 1rica de a c/dea 8n ad>ncuri. Dac/ 1ace0 le3/tura 8ntre ace*t+i* ,i pri0ul ,i contopi0 ceea ce ele conţin din punct de +edere ideatic ,i a1ecti+) *e de*prinde neti0pre*ia c/ a+e0 de$a 1ace cu o 1e0eie care *e te0e */ nu cad/ 8ntr$o pr/pa*tie) care *e te0e) a,adar)de o nenorocire. =ute0 ;/nui ce 1el de nenorocire: c/ *oţul nu o +a 0ai iu;i) *au altele a*e0/n/toare.Ce *$ar 8nt>0pla dac/ ;/r;atul) nu toc0ai apt pentru +iaţa 0atri0onial/) ar c/lca pe de$l/turiQ Ar putea a+ea loc acte de di*perare) care */ *1>r,ea*c/ cu o pr/;u,ire a 1e0eii 8ntr$o *tare +ecin/ cu0oarteaQ De 1apt a*ta *$a ,i 8nt>0plat o dat/) 8n cur*ul unei *cene conu3ale.Cu acea*ta ne$a0 apropiat de 8nţele3erea +i*ului. E*te indi1erent 8n ce 1el de ele0ente *e 0ateriali<ea</lu0ea de 3>nduri ,i de *enti0ente a o0ului 8n ti0p ce el +i*ea</) 8n ce 1el d/ el e@pre*ie pro;le0ei*ale) i0portant e*te ca ace*te ele0ente */$i 1ie 8ntr$un 1el oarecare de autor) adic/ */$l e@pri0e. Bn +i* pro;le0a +ieţii &das =ebensproblem' unui o0 *e de<+/luie ca într7o parabolă 5nu urca prea *u*) ca */nu cat 0ai o*6. Ne a0inti0 de reproducerea poetic/ a unui +i* 8ntr$un epitala0 al lui Goet2e.Un ca+aler *e 8ntoarce aca*/ ,i 8,i 3/*e,te ca*telul 8n p/r/*ire. O*tenit) el *e 8ntinde 8n pat ,i 8n +i* 8iapar) c2iar *u; patul 8n care dor0ea) 0ici 1/pturi7 +ede a*t1el de*1/,ur>ndu$*e *u; oc2ii */i o nunt/ de pitici. Vi*ul 8l i0pre*ionea</ pl/cut. Era ca ,i cu0 i$ar 1i 8nt/rit propriul */u 3>nd) c/ are ne+oie al/turide el de o 1e0eie. Ceea ce a +/<ut 8n 0iniatur/ n$a 8nt>r<iat */ *e reali<e<e la *cara realit/ţii) elcele;r>ndu$,i 8n *curt ti0p propria nunt/.E@i*t/ 8n ace*t +i* ele0ente pe care le cunoa,te0. =e 1undal *e a*cunde ne3re,it propria a0intire a poetului pri+ind 0o0entul 8n care el 8n*u,i era preocupat de pro;le0a c/*/toriei. Vede0 cu0 autorul+i*ului) dat/ 1iind tre;uinţa pe care o *i0ţea) ia atitudine 1aţ/ de *ituaţia *a pre<ent/) o luare de atitudinecare 8n*ea0n/ opţiunea pentru c/*/torie". Bn +i* el e*te preocupat de pro;le0a c/*/toriei) pentru ca adoua "- vi0u! unui o8 <n v=r0t" de .K de ani* Linia) ale c/rei *ui,uri alternea</ cuco;or>,urile) arat/ ca o cur;/ de te0peratur/) re1lect>nd +iaţa interioar/ a ace*tui o0. Senti0entul dein1erioritate) din care e0an/ *tr/dania de a atin3e 8n/lţi0ile) de a o;ţine *uperioritatea) *e recunoa,teclar aici. El po+e*te,te:'ac o e@cur*ie) cu un 3rup nu0ero*. Dat 1iind c/ +aporul cu care c/l/tori0 e*te prea 0ic) *unte0o;li3aţi */ co;or>0 8ntr$o *taţie inter0ediar/ ,i */ 8nnopt/0 8n ora,. Bn ti0pul nopţii +ine +e*tea c/+aporul *e *cu1und/ ,i c/ toţi e@cur*ioni,tii *unt c2e0aţi */ po0pe<e apa ca */ 80piedice *cu1undarea.B0i a0inte*c c/ 8n ;a3aele 0ele a0 lucruri de +aloare ,i <ore*c *pre +apor) unde +/d c/ toat/ lu0ea *ea1l/ la po0pe. 'ac tot ce pot ca */ 0/ e*c2i+e< de la acea*t/ 0unc/ ,i caut 0a3a<ia de ;a3ae. Reu,e*c*/$0i *cot pe 1erea*tr/ ruc*acul. Deodat/ </re*c 8n apropiere un ;ricea3) care 80i place 1oarte 0ult7 8l+>r 8n ;u<unar. B0preun/ cu un cuno*cut) pe*te care a0 dat 8nt>0pl/tor) pe c>nd +aporul *e *cu1unda0ereu) *ar 8ntr$un loc 1erit din 0are ,i i0ediat dau de 1und. Aici di3ul portuar e*te prea 8nalt) plute*c0ai departe ,i dau de o pr/pa*tie ad>nc/) a;rupt/) 8n care tre;uie */ co;or. Alunec acolo pe8n*oţitorul 0eu nu l$a0 0ai +/<ut de la p/r/*irea +aporului ) panta e tot 0ai periculoa*/ ,i 0i$e 1ric/*/ nu 1iu o0or>t. Bn *1>r,it) aun3 o* ,i cad c2iar 8n 1aţa unui alt cuno*cut. Era un t>n/r) pe care dealt1el a;ia 8l cuno*cu*e0 8n ti0pul unei 3re+e) 8n conducerea c/reia el 1u*e*e 1oarte acti+ ,i c>nd a01o*t pl/cut i0pre*ionat de purtarea *a prietenoa*/. El 0$a 8nt>0pinat cu cu+inte de repro,) ca ,i cu0 ar1i ,tiut c/ i$a0 l/*at la anan32ie pe ceilalţi de pe +apor: Ce cauţi tu aiciQ Caut */ ie* din pr/pa*tie)



care pe*te tot a+ea pereţi a;rupţi) de care at>rnau 1r>n32ii. Nu 0/ 8ncu0et */ 0/ 1olo*e*c de ele) pentruc/ *unt 1oarte *u;ţiri. La 8ncerc/rile 0ele de a 0/ c/ţ/ra) alunec din nou tot 0ai o*. Bn cele din ur0/ 2a;ar n$a0 cu0 iat/$0/ *u*7 0i *e pare c/ acea*t/ parte a +i*ului intenţionat n$a0 0ai +i*at$o) de parc/ a0 +rut *$o o0it) din ner/;dare. Su*) pe 0ar3inea pr/pa*tiei) un dru0 proteat de un parapet.Oa0enii trec pe l>n3/ 0ine ,i 0/ *alut/ cu a0a;ilitate.Dac/ ne in1or0/0 cu pri+ire la antecedentele autorului +i*ului) a1l/0 8n pri0ul r>nd c/ p>n/ la +>r*ta

de - ani a *u1erit 0ereu de ;oli 3ra+e ,i c/ 0ai t>r<iu ade*ea a </cut la pat. Dat 1iind c/ p/rinţii+e32eau cu 8n3riorare a*upra ,u;redei *ale */n/t/ţi) el nu a a+ut aproape nici un contact cu alţi copii.C>nd +oia */ *e apropie de adulţi) p/rinţii 8i puneau 8n +edere c/ copiii nu au +oie */ 1ie indi*creţi) c/locul lor nu e*te printre adulţi) ,i era pu* pe 1u3/. Bn 1elul ace*ta) de ti0puriu) a 1o*t lip*it de ceea ce nu*e poate do;>ndi dec>t prin per0anentul contact cu *e0enii. O alt/ ur0are a 1o*t aceea c/ a r/0a*0ult 8n ur0a ca0ara<ilor */i de aceea,i +>r*t/) neput>nd ţine pa*ul cu ei. Nu e*te de 0irare c/ ei l$au*ocotit pro*t) ne8nt>r<iind */ 1ac/ din el ţinta ironiilor ,i a <e1le0elilor. Acea*ta -$a 80piedicat */$,icaute *au */$,i 3/*ea*c/ prieteni.Bn ace*te 80preur/ri) *enti0entul */u de in1erioritate) e@traordinar de pronunţat) a aun* la paro@i*0.Educaţia *a a 1o*t diriat/ de un tat/ ;lain 8n*/ ira*ci;il 50ilitar6 ,i de o 0a0/ 1ira+/) nepriceput/)dar pe*te 0/*ur/ de autoritar/. Cu toate c/ p/rinţii nu conteneau */$,i *u;linie<e ;un/+oinţa) tre;uie*/ *pune0 de*pre acea*t/ educaţie c/ era una de*tul de *e+er/) 8n care un rol deo*e;it 8l a+ea i3nirea.Se0ni1icati+/ e*te o 8nt>0plare care con*tituie pri0a *a a0intire din copil/rie: nu a+ea dec>t trei anic>nd 0a0a *a -$a pu* */ *tea o u0/tate de or/ 8n 3enunc2i pe ni,te ;oa;e de 0a</re. Cau<a a 1o*t one*upunere) 0oti+at/ 0a0a o ,tia prea ;ine) pentru c/ ;/iatul i$o 0/rturi*ea de tea0a de unca+aleri*t i0a3inar) 0oti+ pentru care re1u<a*e */ 8ndeplinea*c/ un ordin al 0a0ei *ale. =ropriu$<i**nopit 8n ;/taie nu 1u*e*e dec>t rareori. Dar c>nd a 1o*t) 1u*e*e ;/tut cu un 3>r;aci din piele de c>ine ,ia*ta nu 1/r/ ca apoi */ 1ie pu* */$,i cear/ iertare ,i */ *pun/ de ce i *$a aplicat pedeap*a. Copilul tre;uie*/ ,tie ce tr/*naie a 1/cut) 8i *punea totdeauna tat/l. Wi cu0 8ntr$o n/ c>nd ,i$a 3/*it o +in/oarecare.A,adar) de ti0puriu *$a in*talat o *tare de *pirit de o*tilitate 8ntre p/rinţi ,i copil. Senti0entul dein1erioritate al ace*tuia a c/p/tat a*e0enea proporţii 8nc>t) 8ntr$ade+/r) 8i era cu neputinţ/ */$l dep/$,ea*c/. La ,coal/) ca ,i aca*/) +iaţa *a era un lanţ aproape ne8ntrerupt de u0iliri. =>n/ ,i cea 0ai 0ic/i<;>nd/ 8n *en*ul 8n care o 8nţele3ea el 8i era re1u<at/. Bn ,coal/) c2iar ,i la +>r*ta de - ani) a r/0a*cel care 0ereu era luat pe*te picior. Acea*ta *$a 8nt>0plat o dat/ p>n/ ,i din partea unui pro1e*or) care) 8n1aţa 8ntre3ii cla*e) a dat citire uneia din lucr/rile lui t>0pite) ;atocorindu$l 1/r/ cruţare.A*e0enea p/ţanii l$au 80pin* tot 0ai 0ult 8n i<olare ,i) treptat) a 8nceput */ *e ţin/ dinadin* departe deceilalţi. Bn lupta cu p/rinţii) el a recur* la un 0iloc 8ntr$ade+/r e1icace) 8n*/ plin de 3rele con*ecinţe pentru d>n*ul) renunţ>nd la orice co0unicare +er;al/. S$a lip*it a*t1el de cel 0ai i0portant 0iloc decontact *ocial. Bn *curt ti0p n$a 0ai putut con+er*a cu ni0eni. A de+enit un 8n*in3urat total. Mut)ne8nţele*) *e aun*e*e la *ituaţia ca ni0eni */ nu i *e 0ai adre*e<e. Orice tentati+/ de a$l readuce lanor0al e,ua. Mai t>r<iu au e,uat pricinuindu$i 3rele lo+ituri toate 8ncerc/rile de relaţii erotice.Bn 1elul ace*ta *$a *cur* +iaţa *a) p>n/ la +>r*ta de % de ani. =ro1undul *enti0ent de in1erioritate) care8i i0pre3na 8ntrea3a 1iinţ/) a a+ut drept ur0are o a0;iţie ne0/*urat/) o in1le@i;il/ a*piraţie la*uperioritate ,i preţuire) care nu$i l/*a nici o clip/ de lini,te) 8n/;u,indu$i *enti0entul de co0uniune*ocial/. Cu c>t 0ai puţin +or;ea) cu at>t 0ai 0ult *e a3ita 8n +iaţa *a interioar/) nd lai<;>n<i ,i triu01uri de tot 1elul.Bn ace*te condiţii) a +i*at +i*ul redat 0ai *u*) 8n care *e re1lect/ li0pede linia de e+oluţie a +ieţii *ale p*i2ice.Ca 0" <nc1eie8- 0" #ove0ti8 <nc" un vi0- unu! din ;ai8oa0e!e vi0e #ro;eticeF=oetul Si0onide!) care o dat/ a 3/*it la o 0ar3ine de dru0 le,ul unui necuno*cut ,i *$a 8n3riit de8n0or0>ntarea lui onora;il/) era 0ai t>r<iu pe cale */ 8ntreprind/ o c/l/torie pe 0are7 atunci 8n +i* i$aap/rut 0ortul) recuno*c/tor) a+erti<>ndu$l c/ dac/ +a pleca 8n acea c/l/torie +a pieri 8ntr$un nau1ra3iu.



D>nd a*cultare +i*ului) poetul *$a *al+at) pe c>nd toţi cei care pleca*er/ au pierit 8n ur0a nau1ra3iului5a *e +edea Enne Niel*en) 6as Inerkannte aufseinem Feg durch die ahrtausende, E;en2au*en ;.Miinc2en) Verla3 Lan3eHie*c2e$randt6. A,a cu0 a 1o*t relatat) e+eni0entul ace*ta ,i corelarea *a cu+i*ul tre;uie */ 1i a+ut un enor0 r/*unet de$a lun3ul *ecolelor ,i */ 1i e@ercitat o pro1und/ i0pre*iea*upra oa0enilor.Lu>nd atitudine 1aţ/ de ace*t ca<) tre;uie 8n pri0ul r>nd */ ar/t/0 c/ 8n acele ti0puri nau1ra3iile erau e@tre0

de 1rec+ente ,i c/) 8n a*e0enea 80preur/ri) era po*i;il ca 0ulţi oa0eni */ +i*e<e c/ *e i0punea */renunţe la o c/l/torie ,i ca printre ace,tia */ *e 3/*ea*c/ unul al c/rui +i* */ 1ie con1ir0at de realitate ,icare */ 1i tran*0i* po*terit/ţii acea*t/ ciud/ţenie. Se 8nţele3e c/ oa0enii care *unt 8nclinaţi */ di*cearn/cone@iuni 0i*terioa*e au o *l/;iciune aparte pentru a*e0enea po+e*tiri) pe c>nd noi interpret/0 +i*ul culuciditate: poetul no*tru) 3riuliu 1aţ/ de ;un/*tarea *a trupea*c/) nu a 0ani1e*tat niciodat/ o pl/ceredeo*e;it/ pentru c/l/torii) ,i cu0 ora deci<iei *e apropia) el *$a a3/ţat de ce+a ce putea */$i întărească pornirea *pre co0oditate. A recur* la con+ocarea 8n +i* a 0ortului care tre;uia */ *e arate recuno*c/tor.ine8nţele* c/ nu *$a o*tenit */ plece 8n c/l/torie. Iar dac/ +a*ul nu *$ar 1i *cu1undat) pro;a;il c/niciodat/ lu0ea nu ar 1i a1lat ni0ic de toat/ acea*t/ i*torie. C/ci noi nu 8nre3i*tr/0 dec>t lucrurile carene <3uduie) care ne dau de 8nţele* c/ 8ntre cer ,i p/0>nt *e a*cunde 0ai 0ult/ 8nţelepciune dec>t a0 putea +i*a. =ro1eticul 8n +i* e*te de 8nţele* 8n 0/*ura 8n care at>t +i*ul c>t ,i realitatea includ aceea,iatitudine a o0ului.Ceea ce ne d/ de 3>ndit e*te ,i 1aptul c/ nu toate +i*ele *unt at>t de u,or de 8nţele*) cele u,or de e@plicat1iind e@tre0 de puţine. 'ie c/ uit/0 i0ediat +i*ul) 1ie c/ atunci c>nd a l/*at 8n 0intea noa*tr/ o anu0it/ur0/ de o;icei nu 8nţele3e0 ce *e a*cunde *u; acea*ta) 8n a1ar/ de ca<ul 8n care) 8nt>0pl/tor) a0*tudiat interpretarea +i*elor. C2iar ,i ace*tor +i*e li *e aplic/ cele *pu*e 0ai *u* cu pri+ire lacaracterul de para;ol/ al +i*ului) care reproduce 8n c2ip *i0;olic linia de 0i,care a unui o0. Sen*ul1unda0ental al unei para;ole e*te acela c/ ne introduce 8ntr$o *ituaţie 8n care noi +i;r/0 la uni*on.Dac/ ne preocup/ re<ol+area unei pro;le0e ,i dac/ per*onalitatea noa*tr/ 8nclin/ 8ntr$o direcţiedeter0inat/) atunci) potri+it e@perienţei) a+e0 ne+oie de un impuls Vi*ul e*te c>t *e poate de apt */ 8nt/$rea*c/ a1ecti+itatea) +er+a de care cine+a are ne+oie pentru a re<ol+a o pro;le0/ 8ntr$un *en*deter0inat. Lucrul nu *e *c2i0;/ cu ni0ic dac/ autorul +i*ului nu 8nţele3e cone@iunea. E*te *u1icientca el */ ai;/ 0aterialul ,i i0pul*ul. Vi*ul +a 8nre3i*tra 8ntr$un 1el oarecare ur0a pe care o i0pri0/ideaţia autorului +i*ului) l/*>nd a*t1el */ *e 8ntre+ad/ linia *a de 0i,care. E*te ca 1u0ul care arat/ c/unde+a arde un 1oc. Un o0 e@peri0entat +a putea c2iar */ *pun/) dup/ 1u0ul pe care 8l +ede) ce 1el dee*enţ/ le0noa*/ arde.Re<u0>nd) pute0 *pune c/ +i*ul arat/ c/ autorul */u e*te preocupat de o pro;le0/ de +iaţ/) c>t ,i ceatitudine ia el 1aţ/ de acea*ta. Bn +i* intr/ 8n oc 8ndeo*e;i cei doi 1actori care *e la*/ recuno*cuţi 1ie,i nu0ai prin ur0ele lor) 1actori care in1luenţea</ atitudinea real/ 1aţ/ de 0ediul a0;iant a autorului+i*ului: *enti0entul de co0uniune *ocial/ ,i a*piraţia *a c/tre putere.

6. APTITUDINI- TALENT*

Dintre 1eno0enele p*i2ice care ne dau po*i;ilitatea */ tra3e0 conclu<ii a*upra 1irii unui o0) */e0ite0 udec/ţi cu pri+ire la per*onalitatea lui) le$a0 ne3liat pe cele care ţin de *1era 3>ndirii u0ane)care *e re1er/ la capacitatea o0ului de a cunoa,te. A0 atri;uit o +aloare 0ini0/ celor 3>ndite *aua1ir0ate de cine+a cu pri+ire la propria *a per*oan/) pentru c/ a+e0 con+in3erea c/ 1iecare *e poate8n,ela ,i c/ 1iecare *e *i0te 80pin* de di1erite intere*e ,i con*iderente e3oi*te de natur/ 0oral/ etc. */retu,e<e i0a3inea *a 8n 1aţa celorlalţi. Cu toate ace*tea) ne e*te per0i* ,i e*te po*i;il) 8n anu0ite li0ite)*/ tra3e0 conclu<ii cu pri+ire la unele proce*e de 3>ndire ,i la e@pre*ia lor +er;al/. Dac/ +re0 */ ne1or0/0 o opinie udicioa*/ de*pre un o0) nu pute0 e@clude din cercetarea noa*tr/ do0eniul 3>ndirii,i li0;aul.E@i*t/ 8n le3/tur/ cu capacitatea de udecat/ a o0ului ceea ce 8n 3eneral o;i,nui0 */ nu0i00aptitudine2 – o 0ulţi0e de o;*er+aţii) contro+er*e) anali<e) care *unt cuno*cute 8n *pecial din8ncerc/rile de a *ta;ili ce e*te inteli3enţa la copii ,i la adulţi. M/ re1er la testele de aptitudini =>n/ 8n



pre<ent ace*te te*te nu au core*pun* a,tept/rilor. C/ci dac/ le aplic/0 unui lot de ,colari con*tat/0 c/re<ultatele o;ţinute *unt de re3ul/ identice cu cele pe care educatorul le$a *ta;ilit 1/r/ autorul te*telor)*ituaţie care la 8nceput a 1o*t ad0i*/ cu 0ult/ tru1ie de p*i2olo3ii e@peri0entali,ti) de,i de 1apt acea*tado+ede,te c/ te*tele *unt) 8ntr$o anu0it/ 0/*ur/) de pri*o*. O alt/ o;iecţie 80potri+a adopt/rii ace*torte*te *e re1er/ la 1aptul c/ 3>ndirea lo3ic/ nu *e de<+olt/ uni1or0) a,a 8nc>t la 0ulţi copii la care te*telede aptitudini au dat re<ultate proa*te dup/ c>ţi+a ani *e do+ede,te c/ aptitudinile lor *$au de<+oltat

deodat/ e@tre0 de ;ine. Un alt 1actor de0n de luat 8n con*iderare e*te acela c/ copiii din 0arile ora,e*au cei din anu0ite 0edii) care duc o +iaţ/ 0ai cuprin</toare) prin reacţiile lor pro0pte) deter0inate pur ,i *i0plu de o anu0it/ e@er*are) dau ilu<ia unor aptitudini *uperioare) pun>ndu$i 8n u0;r/ pe copiii carenu di*pun de un a*e0enea 1ond de pre3/tire. E*te cuno*cut c/) de re3ul/) copiii din 0ediile ;ur32e<edi*pun de o pro0ptitudine 8n r/*pun*uri 0ult 0ai 0are dec>t copiii din 0ediile proletare. Acea*ta nu pledea</ 8n*/ pentru aptitudini *uperioare la cei dint>i) cau<a 1iind doar antecedentele di1erite. Bn 1elulace*ta) nu *$a aun* prea departe cu te*tele de aptitudini) 0ai ale* dac/ ţine0 *ea0a de tri*tele re<ultateo;ţinute la erlin ,i Ka0;ur3) unde copiii care au trecut cu *ucce* ace*te te*te) ulterior) 8n 0od*urprin</tor) cei 0ai 0ulţi dintre ei nu au 0ai core*pun* e+alu/rilor 1/cute. Acea*ta ne arat/ c/ te*telede aptitudini nu ne pot da nici o 3aranţie *i3ur/ cu pri+ire la ;una de<+oltare a copilului. Bn *c2i0;)cercet/rile de p*i2olo3ie indi+idual/ 8,i con1ir0/ pe deplin +ala;ilitatea) pentru c/ ele nu ur0/re*c doar*/ *ta;ilea*c/ o concepţie de*pre de<+oltare) ci */ pun/ 8n e+idenţ/ te0eiul) cau<ele ace*teia ,i) atuncic>nd e*te nece*ar) */ pun/ la di*po<iţie 0iloace de 8ndreptare7 totodat/) p*i2olo3ia indi+idual/ nui<olea</ capacitatea de 3>ndire lo3ic/ a copilului de an*a0;lul +ieţii *ale p*i2ice) ci o e@a0inea</ 8nconte@tul ace*teia.

NOTE- 'ilo*o1) p*i2opeda3o3 ,i e*tetician 3er0an de orientare neoantian/) arl Groo* 5--$l!6) alc/rui nu0e e*te uneori 3ra1iat Gro**) autor al unor i0portante *tudii a*upra ocului la ani0ale 5DieSpiele der (iere) -!6 ,i la o0 5Die Spiele derMen*c2en) -!!6) con*idera ace*t 1eno0en drept une@erciţiu 1unda0ental de de<+oltare a in*tinctelor ,i predi*po<iţiilor ereditare) 8n *en*ul pre3/tirii pentrue@i*tenţa de 0ai t>r<iu) ca adult. In1luenţat de p*i2anali<a 1reudian/) ulterior ,i$a re+i<uit teoria) +/<>nd8n oc un at2ar*i*) un 0iloc de puri1icare 5Da* Spiel) ?ena) -!%%6. 5Nota trad.6

% da* 4iel der U;erle3en2eit) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6# dereurteilun3) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 Hie andere) die 3ute Mit*pieler *ind) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 Geor3 Cri*top2 Lic2ten;er 5-"%$l"!!6) 1i<ician ,i *criitor 3er0an) pro1e*or la Uni+er*itatea dinGottin3en. A criticat 1i<io3no0onia lui ?. C. La+ater) care *u*ţinea c/) anali<>nd tr/*/turile 1eţei unuio0) pot 1i e0i*e udec/ţi +ala;ile a*upra caracterului ace*tuia. 5Nota trad.6 da+on*c2Hi00en)8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6" eTne Stellun3*na20e) die nac2 einer Koc2<eit *c2reit) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 da** e* ein Ge8ii2l de* O;en*cin* ii;er2aupl nic2t onnte) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6! =oet liric 3rec 5$" 8. C2r.6) care a *cri*) 8ntre altele) o 1ai0oa*/ ele3ie dedicat/ eroilor ;/t/liei de la Maraton 5! 8. C2r.6) pentru care i *$a acordat pre0iul la un concur* la care participa ,i

0arele E*c2il. La ;/tr>neţe a tr/it 8n Sicilia) la curtea tiranului de la Siracu<a. Din opera *a) 1oarte preţuit/) *$au p/*trat p>n/ a*t/n/ aici re<ult/ c/ 8n +iaţa p*i2ic/ pre+alea</ dou/ linii directoare) care in1luenţea</



toate proce*ele p*i2ice) 1/c>nd ca o0ul) prin reali<area ,i a*i3urarea condiţiilor *ale de +iaţ/) prin8ndeplinirea celor trei 8ndatoriri capitale ale +ieţii 5dra3o*te) +ocaţie) *ocietate6) */$,i *ati*1ac/ at>t*enti0entul de co0uniune *ocial/) c>t ,i *tr/duinţa de a *e pune 8n +aloare) a*piraţia la putere ,i la*uperioritate. Va tre;ui */ ne o;i,nui0 */ aprecie0 1iecare 1eno0en p*i2ic prin pri*0a raporturilorcantitati+e ,i calitati+e ale ace*tor doi 1actori ,i) dac/ +re0 */ ne apropie0 de 8nţele3erea p*i2icului)*/$l cercet/0 totdeauna potri+it ace*tei re3uli. C/ci e@i*tenţa ace*tor doi 1actori deter0in/ 0/*ura 8n

care un o0 e*te capa;il */ *e*i<e<e lo3ica +ieţii u0ane colecti+e ,i */ *e inte3re<e 8n di+i<iunea 0unciii0pu*/ de acea*ta. 6ivi3iunea muncii este un 1actor a;*olut nece*ar pentru 0enţinerea *ociet/ţii o0ene,ti. Acea*ta pre*upune ca 1iecare */$,i ai;/ locul */u 8ntr$o 1uncţie oarecare. Cine nu d/ cur* ace*tei cerinţe nea3/continuitatea +ieţii *ociale) a 3enului u0an 8n 3eneral) a;dic/ de la rolul */u de o0 8ntre oa0eni ,ide+ine un <ur;a3iu. Bn ca<urile 0ai ;eni3ne +or;i0 de proa*te 0aniere) indi*ciplin/) capriciu) iar 8ncele 0ai 3ra+e de e@centricitate) dec/dere ,i) 8n cele din ur0/) delinc+ent/. Conda0narea unor atari1eno0ene *e e@plic/ prin 1aptul c/ ele *unt inco0pati;ile cu e@i3enţele +ieţii 8n co0un.

2aloarea unui o8 e0te dat" de ;e!u! 8n care 8,i onorea</ locul atri;uit de *ocietate 8n di+i<iunea 0uncii.=rin inte3rarea 8n +iaţa co0un/ el de+ine i0portant pentru ceilalţi) e*te una din +eri3ile unui lanţ cunenu0/rate articulaţii) pe care *e ;a<ea</ alc/tuirea +ieţii u0ane ,i pe care nu ni le pute0 i0a3ina 8n

nu0/r 0ai 0are 8nl/turate 1/r/ ca +iaţa *ocial/ */ *e pr/;u,ea*c/. Capacit/ţile indi+idului *unt acelea pe care i le de*e0nea</ locul */u 8n proce*ul de producţie co0un al *ociet/ţii o0ene,ti. 'ire,te) inter+in pe ace*t plan 0ulte 8ncurc/turi) a*piraţia c/tre putere) po1ta de do0inare ,i tot 1elul de alte r/t/ciri*t>nenind *au </d/rnicind acce*ul la di+i<iunea 0uncii *au *ta;ilind 1al*e criterii de udecare a+alorii o0ului) dup/ cu0 8ncurc/turi inter+in ,i atunci c>nd un indi+id ocup/ un loc pentru care e*teinapt. Di1icult/ţi pot 1i 3enerate) de a*e0enea) de apetitul de putere) de a0;iţia calp/ a unor indi+i<icare) 8n pro1itul intere*elor lor e3oi*te) pun piedici +ieţii ,i 0uncii colecti+e. Alte co0plicaţii 8,i aucau<a 8n *trati1icarea *ociet/ţii 8n cla*e) *ituaţie 8n care puterea per*onal/ ,i intere*ele econo0icein1luenţea</ di*tri;uirea do0eniilor de 0unc/) 8n a,a 1el 8nc>t po*turile cele 0ai 3ra*e) care con1er/ 0ai0ult/ putere) *unt acordate anu0itor 3rupuri *ociale) pe c>nd altele *unt e@clu*e de la ace*tea.Cunoa,terea rolului i0en* pe care 8l oac/ 8n acea*t/ pri+inţ/ a*piraţia c/tre putere ne per0ite */

8nţele3e0 de ce proce*ul di+i<iunii 0uncii nu a a+ut niciodat/ o e+oluţie nelip*it/ de accidente. 'orţa ainter+enit 0ereu *pre a 1ace din 0unc/ pentru unii un *oi de pri+ile3iu) pentru alţii un 0od de opri0are.O a*e0enea di+i<iune a 0uncii e*te tran*0i*/ ,i prin situa#ia celor două se%e 'e0eia) ca ur0are acon1or0aţiei ei corporale) e*te din capul locului e@clu*/ de la anu0ite acti+it/ţi) pe c>nd) pe de alt/ parte) e@i*t/ 0unci care nu *unt reparti<ate ;/r;aţilor) pentru c/ ei nu dau aici un randa0ent ;un)ne1iind de 1apt acolo la locul potri+it pentru d>n,ii. Acea*t/ di+i<iune a 0uncii ar 1i 1o*t reali<at/ 1/r/nici un 1el de idei preconcepute ,i) 8n 0/*ura 8n care 0i,carea 1e0ini*t/ nu a 8ntin* prea tare coarda 8n1ocul luptei) a ad0i* ,i ea lo3ica ace*tui punct de +edere. Ea e*te departe de a de1e0ini<a 1e0eia *au dea di*tru3e raporturile naturale dintre ;/r;at ,i 1e0eie 8n ceea ce pri+e,te con+ena;ilitatea locurilor de0unc/. =e parcur*ul e+oluţiei u0ane) di+i<iunea 0uncii *$a con1i3urat 8n a,a 1el) 8nc>t 1e0eia a preluat o parte din acele acti+it/ţi pe care de o;icei le e1ectuau ,i ;/r;aţii) pentru ca ace,tia din ur0/ */ ai;/

po*i;ilitatea */$,i +alori1ice 1orţele 0ai cu 1olo*. Acea*t/ di+i<iune a 0uncii nu poate 1i nu0it/neraţional/ at>t ti0p c>t nu la*/ neutili<ate 1orţele de 0unc/ ,i nu +a conduce la 1olo*irea a;u<i+/ a1orţelor *pirituale ,i 1i<ice ale o0ului.

.* SUPREMAIA BĂRBATULUI @N CI$ILI5AIA ACTUALĂ*

Dat 1iind 1aptul c/ ci+ili<aţia *$a de<+oltat 8n direcţia a*piraţiei c/tre putere) 8ndeo*e;i datorit/e1orturilor unor indi+ind ca *ocietatea o0enea*c/ */ *e caracteri<e<e prin i0portanţa preponderent/ acordat/ ;/r;atului. Di+i<iunea 0uncii e*te de a,a natur/) 8nc>t a*i3ur/ prero3ati+e 3rupului pri+ile3iat al ;/r;aţilor) care) ca ur0are a 2e3e0oniei) *ta;ile*c 8n propriul lorintere* po<iţia 1e0eii 8n proce*ul de producţie) pre*criindu$i ace*teia ori<ontul +ieţii ,i 1iind 8n 0/*ur/



*/ i0pun/ 1or0e de e@i*tenţ/ care core*pund 8n pri0ul r>nd +i<iunii 0a*culine.A,a cu0 *tau lucrurile 8n pre<ent) d/inuie o per0anent/ a*piraţie la *uperioritate a ;/r;aţilor 1aţ/ de1e0ei ,i) 8n 0od core*pun</tor) o per0anent/ ne0ulţu0ire a 1e0eii 1aţ/ de pri+ile3iile ;/r;aţilor.Dincolo de *tr>n*a *olidaritate dintre cele dou/ *e@e) e*te e+ident c/ o a*e0enea ten*iune conduce la ocontinu/ *u;0inare a ar0oniei lor p*i2ice) la a0ple pertur;aţii din care re<ult/ un cli0at p*i2ic3eneral- re*i0ţit ca e@tre0 de c2inuitor pentru a0;ele p/rţi ale nea0ului o0ene*c.

(oate in*tituţiile) ca ,i toate re3ulile tradiţionale) le3ile) 0ora+urile ,i o;iceiurile noa*tre depun0/rturie cu pri+ire la po<iţia pri+ile3iat/ a ;/r;atului) pe care o au*tea</ ,i o 1ac */ dure<e. Ele p/trund p>n/ 8n ca0era copiilor ,i e@ercit/ o e@traordinar/ in1luenţ/ a*upra p*i2icului ace*tora. De*i3urc/ nu pute0 ar/ta cu e@actitate ce 8nţele3e copilul din ace*te raporturi) dar *e i0pune */ *i0ţi0 c/1ondul */u a1ecti+ e*te 8nr>urit 8n ad>nci0e. E*te edi1icator) 8n ace*t *en*) ca<ul ;/r;atului care) c>nd i *$a cerut */ 80;race 2aine de 1at/) a ripo*tat prin acce*e de 1urie) ceea ce arat/ clar ca lu0ina <ilei c/ a+e0tot te0eiul */ cercet/0 ace*te raporturi. 'aptul ne readuce) pe o alt/ cale) la pro;le0a a*piraţiei c/tre putere.Dac/ tendinţa ;/iatului de a *e pune 8n +aloare a atin* un anu0it 3rad) el +a apuca de predilecţie pe aceldru0 care i *e pare c/ 8i 3arantea</ pri+ile3iile 0a*culinit/ţii) pe care el le *e*i<ea</ pe*te tot. Dup/ cu0a0 0enţionat) educaţia care *e practic/ a<i 8n 1a0ilie e*te a@at/ pe a*piraţia c/tre putere ,i pe 8nclinaţiade a preţui pri+ile3iile 0a*culine ,i de a le pro0o+a. C/ci de o;icei copilul 8l are 8n 1aţa oc2ilor pe ;/r;at)pe tat/) ca *i0;ol al puterii. Al */u eni30atic dute$+ino *t>rne,te 0ult 0ai 0ult intere*ulcopilului dec>t 0a0a. El re0arc/ repede rolul do0inant pe care 8l deţine tat/l) care d/ tonul) 1acer>nduial/) conduce totul7 +ede c/ toţi *e *upun poruncilor *ale ,i c/ 0a0a 1ace totdeauna re1erire la ele./r;atul 8i apare copilului) 8n toate pri+inţele) drept cel 0are ,i puternic. Sunt copii c/rora tat/l le pareat>t de co0petent 8n toate) 8nc>t tot ce *pune el tre;uie */ 1ie *1>nt) ei 8nt/rindu$,i ade*ea propriilea1ir0aţii doar cu preci<area c/ tata a *pu*$o. C2iar ,i acolo unde in1luenţa patern/ nu ie*e clar 8ne+idenţ/) copiii aun3 la ideea *uperiorit/ţii tat/lui) pentru c/ 8ntrea3a po+ar/ a ca*ei pare a *e *priini peu0erii */i) pe c>nd 8n realitate nu0ai di+i<iunea 0uncii 8i d/ ;/r;atului po*i;ilitatea de a$,i pune 0ai ;ine 8n +aloare 1orţele.C>t pri+e,te ori3inile i*torice ale po<iţiei 2e3e0onice a ;/r;atului) tre;uie */ ar/t/0 c/ acea*ta nu aap/rut ca un 1apt natural. A 1o*t nece*ar ca 0ai 8nt>i */ *e in*tituie o *erie de le3i) pentru ca do0inaţia ;/r;atului *a 1ie a*i3urat/. Acea*ta 8n*ea0n/) totodat/) c/) 8nainte de le3i1erarea 2e3e0oniei0a*culine) tre;uie */ 1i 1o*t o +re0e 8n care pri+ile3iul 0a*culin nu era un lucru at>t de *i3ur. E*te+or;a) de 1apt. de o perioad/ i*torice,te ate*tat/. A 1o*t +re0ea matriarhatului, c>nd 0a0a) 1e0eia)8ndeplinea 8n +iaţ/ rolul principal) 1aţ/ de copil 8nainte de toate) 1aţ/ de care ,i toţi ;/r;aţii tri;ului a+eauo anu0it/ datorie. Ace*t lucru 8l *u3erea</ ,i unele 0ora+uri ,i datini de a<i) ca) de e@e0plu) o;iceiulno*ti0 potri+it c/ruia copilul *e adre*ea</ cu nene 1iec/rui ;/r;at. (recerea de la 0atriar2at la patriar2at a 1o*t precedat/ de o *tra,nic/ lupt/) ceea ce do+ede,te c/ *upre0aţia ;/r;atului) pe care elcrede c/ o deţine de la natur/) nu a a+ut$o de la 8nceput%) ci a tre;uit *$o cucerea*c/. Victoria ;/r;atului a ec2i+alat cu *u;u3area 1e0eii ,i 8n *pecial 8n*cri*urile 1/cute de le3i*laţie de$a lun3ulti0pului aduc de*pre ace*t proce* de *u;u3are o 0/rturie eloc+ent/.A,adar) *upre0aţia 0a*culin/ nu e*te un 1apt natural. E@i*t/ i<+oare i*torice care arat/ c/ ea a ap/rut8n 0od nece*ar a;ia 8n cur*ul luptelor ne8ntrerupte 8ntre popoare +ecine) lupte 8n care ;/r;atului i$are+enit un rol i0portant) de care la ur0a ur0ei el a pro1itat *pre a acapara de1initi+ conducerea. M>n/8n 0>n/ cu acea*t/ e+oluţie i*toric/ a 0er* de<+oltarea proprietă#ii private ,i a dreptului ereditar la0o,tenire) care p>n/ 8ntr$at>t a 1o*t ela;orat pe ;a<a *upre0aţiei 0a*culine) 8nc>t partea care a3oni*e,te,i po*ed/ e*te de re3ul/ ;/r;atul.Copilul care cre,te nu are ne+oie */ lecture<e c/rţi pe acea*t/ te0/. C2iar dac/ nu ,tie ni0ic de*preace*te lucruri) el *e*i<ea</ din practica +ieţii c/ ;/r;atul e*te partea care a3oni*e,te ,i care e*te1a+ori<at/) 1ie ,i atunci c>nd ni,te p/rinţi cu udecat/ *unt 3ata */ renunţe cu pl/cere la pri+ile3iile0o,tenite din +re0uri +ec2i) 8n 1a+oarea e3alit/ţii 8n drepturi. E*te 1oarte 3reu */$l l/0ure,ti pe copil c/0a0a) care 8ndepline,te tre;urile 3o*pod/re,ti) e*te partenera e3al/ 8n drepturi a ;/r;atului. S/ ne



i0a3in/0 ce 8n*ea0n/ acea*ta pentru un ;/iat c/ruia) 8ncep>nd din lea3/n) *upre0aţia ;/r;atului 8i*are 8n oc2i. Bnc/ de la na,tere el e*te pri0it cu 0ai 0ult/ ;ucurie dec>t o 1at/ ,i e*te */r;/torit ca un prinţ. E*te un 1apt ar2icuno*cut c/ p/rinţii dore*c */ dea na,tere 0ai de3ra;/ la ;/ieţi. /iatul aun3e */$,i dea *ea0a la 1iecare pa* c>t de a+antaat e*te ca de*cendent 0a*culin ,i 8,i *upralicitea</ +aloarea.Di+er*ele cu+inte care i *e adre*ea</ *au pe care oca<ional le prinde din <;or) cu pri+ire la *ine) 8l 1ac */8nţelea3/ <i de <i i0portanţa 0ai 0are a rolului ;/r;atului. Superioritatea principiului 0a*culin 8i apare

de a*e0enea 8n *ituaţia 1e0eilor din ca*/) care *unt 1olo*ite la 0unci con*iderate ordinare) ca ,i 8n1aptul c/)8n de1initi+)nici 1e0eile din anturaul copilului nu nutre*c totdeauna con+in3erea c/ *unt e3alecu ;/r;aţii. Ele 8ndepline*c de cele 0ai 0ulte ori un rol *u;altern ,i in1erior. Bn 0aoritatea ca<urilor) +ar/0>ne 1/r/ nici un r/*pun* at>t de i0portanta 8ntre;are pe care 1e0eia o are de pu* ;/r;atului8naintea c/*/toriei: ce 3>nde,ti tu de*pre cople,itorul principiu al *upre0aţiei 0a*culine 8n*ocietate)8ndeo*e;i 8n cadrul 1a0iliei. Bn unele ca<uri ur0area +a 1i o 0ani1e*tare 0ai puternic/ aa*piraţiei c/tre o po<iţie de e3alitate cu ;/r;atul) 8n alte ca<uri un *oi de re*e0nare) 0ai 0ult *au 0ai puţin pronunţat/. De cealalt/ parte a ;aricadei *t/ ;/r;atul) tat/ l) care 8nc/ de copil a cre*cut cucon+in3erea c/) 8n calitatea *a de ;/r;at) are de ucat un rol 0ai 8n*e0nat ,i) 8n +irtutea ace*tei con+in$3eri) el *i0te ca un 1el de datorie) con1or0 c/reia) la 8ntre;/rile pu*e de +iaţ/ ,i de *ocietate) +ar/*punde totdeauna 8n 1a+oarea pri+ile3iilor 0a*culine.Copilul tr/ie,te toate *ituaţiile care re<ult/ din ace*te relaţii 1a0iliale. Se de3a/ pentru el o 0ulţi0e dei0a3ini ,i de puncte de +edere a*upra e@i*tenţei 1e0eii) din care) 8n 3eneral) 1e0eia ie*e pro*t.De<+oltarea p*i2ic/ a ;/r;atului cap/t/ 8n ace*t 1el un caracter 0a*culin. Ceea ce) 8n a*piraţia *a c/tre putere) el poate percepe drept ţel de0n de a 1i ur0/rit) con*tituie) aproape 1/r/ e@cepţie) 8n*u,iri ,iatitudini 0a*culine. Din relaţiile de putere e+ocate *e de<+olt/ un 1el de +irtute +iril/) care ea 8n*/,i 8,ide<+/luie 8n 8ntre3i0e ori3inea. Anu0ite tr/*/turi de caracter trec drept 0a*culine) altele drept1e0inine) 1/r/ ca +reun 1apt 1unda0ental */ u*ti1ice ace*te ta@/ri. C/ci) dac/ co0par/0 *tarea p*i2ic/a ;/ieţilor cu aceea a 1etelor ,i 3/*i0 ar3u0ente 8n 1a+oarea ace*tei cla*i1ic/ri) nu +o0 putea totu,i+or;i de 1apte naturale) de +re0e ce ace*te 1eno0ene le con*tat/0 la oa0eni care *unt de$acu0cuprin,i 8n cadre ;ine deter0inate ,i ale c/ror plan de +iaţ/ ,i linie directoare *unt de$acu0 8n3u*tatede udec/ţile lor unilaterale cu pri+ire la putere. Ace*te relaţii de putere au 1i@at 8n 0od i0perio* *paţiul8n care ei tre;uie */ 8ncerce */ *e de<+olte. Di*tincţia 8ntre tr/*/turi de caracter 0a*culine ,i 1e0inine nue*te deci 8ndrept/ţit/. Vo0 +edea cu0 a0;ele cate3orii de tr/*/turi pot *ati*1ace cerinţele a*piraţiei c/tre putere) cu0 ,i cu 0iloace 1e0inine) ca) de e@e0plu) a*cultarea ,i *upunerea) cine+a poate 1i capa;il*/ u<e<e de putere. Datorit/ a+antaelor de care *e ;ucur/ un copil a*cult/tor) el poate e+entual */ o ia0ult 8naintea unuia nea*cult/tor) cu toate c/ 8n a0;ele ca<uri la lucru e*te aceea,i a*piraţie c/tre putere. ?udecata noa*tr/ cu pri+ire la +iaţa p*i2ic/ a unui indi+id e*te ade*ea co0plicat/ de 1aptul c/) pentru a *e i0pune) a*piraţia c/tre putere recur3e la cele 0ai di1erite tr/*/turi de caracter.=e 0/*ur/ ce copilul cre,te) *u;linierea 0a*culinit/ţii *ale de+ine pentru el aproape o datorie. A0;iţia)*etea *a de putere ,i de *uperioritate *e a*ocia</ total) de+in de$a dreptul identice cu datoria 1aţ/ de0a*culinitate &der "erpflichtung 3ur Mănnlichkeif' Mulţi dintre copiii care a*pir/ la putere nu *e0ulţu0e*c doar cu con,tienti<area 0a*culinit/ţii) ci +or */ arate ,i */ do+edea*c/ 8n per0anenţ/ c/ *unt ;/r;aţi ,i c/) 8n acea*t/ calitate) ei tre;uie */ ai;/ pri+ile3ii) c/ut>nd) pe de o parte) */ *e e+idenţie<e ,i*/$,i e@a3ere<e tr/*/turile de caracter 0a*culine) iar pe de alt/ parte 8ncerc>nd) 8n 0aniera tuturortiranilor) */ *e opun/ anturaului 1e0inin ,i) dup/ 3radul de re<i*tenţ/ de care *e lo+e*c) */$,ide0on*tre<e *uperioritatea 1ie prin 8nc/p/ţ>nare *au re+olt/ ne*t/p>nit/) 1ie prin ra1inat/ +iclenie.'iindc/ 1iece indi+id e*te e+aluat 8n raport cu etalonul 0a*culinit/ţii pri+ile3iate) nu e*te de 0irare c/ ;/iatului i *e pune 0ereu 8n 1aţ/ ace*t etalon ,i c/) 8n cele din ur0/) el 8n*u,i 8l ia ca in*tru0ent de.0/*ur/) o;*er+>ndu$*e ,i 8ntre;>ndu$*e 8n per0anenţ/ dac/ cur*ul +ieţii lui e*te acela al unui ;/r;at)dac/ el 8n*u,i e*te *u1icient de ;/r;/te*c 8n 0ani1e*t/ri ,i altele de ace*t 1el. Ceea ce 8nţele3e toat/lu0ea 8n <ilele noa*tre prin ;/r;/te*c) *e ,tie. E*te) 8nainte de toate) purul e3oi*0) ceea ce *ati*1acea0orul propriu) ca ,i *uperioritatea 1aţ/ de ceilalţi) 8nt>ietatea) toate ace*tea 8n conte@tul unori0pre*ionante tr/*/turi de caracter acti+e) cu0 *unt curaul) d>r<enia) 0>ndria) *i0ţul in+inci;ilit/ţii



58ndeo*e;i 8n 1aţa 1e0eilor6) acce*ul la 1uncţii) ran3uri *ociale ,i titluri) predilecţia de a *e c/li80potri+a e0oţiilor 1e0inine ,i a,a 0ai departe. E*te o ;/t/lie ne8ntrerupt/ pentru *uperioritatea per*onal/) deoarece a 1i *uperior e*te apanaul ;/r;atului.Bn acea*t/ per*pecti+/) ;/iatul 8,i +a 8n*u,i tr/*/turi al c/ror 0odel el 8l poate lua) 1ire,te) e@clu*i+ de la ;/r;aţii adulţi) 8n pri0ul r>nd de la tat/. =e*te tot pute0 de*coperi ur0ele ace*tei 3rando 0anii culti+atearti1icial. /iatul +a 1i de ti0puriu ade0enit */ ur0/rea*c/ a$,i a*i3ura un *urplu* de putere ,i pri+ile3ii.

Ace*tea ec2i+alea</ pentru d>n*ul cu ;/r;/ţia. Bn ca<urile patolo3ice *e aun3e ade*ea la ode3enerare a ;/r;/ţiei p>n/ la cru<i0e ,i ;rutalitate.A+antaele pe care le o1er/ de 0ulte ori 0a*culinitatea *unt e@tre0 de *educ/toare. Nu tre;uie */ ne*urprind/ 1aptul c/ ,i la 1ete 3/*i0 ade*ea ca<uri c>nd linia lor directoare are 8n +edere un ideal 0a*culin)1ie ca o dorinţ/ ireali<a;il/ *au ca etalon de e+aluare a propriei conduite) 1ie ca 0od de a *e pre<enta ,iacţiona 58n *ocietatea ci+ili<at/) 1iece 1e0eie +a +oi */ 1ie ;/r;at6. Ace*tei cate3orii aparţin acele 1etecare) cu un apri3 elan) pre1er/ toc0ai ocurile ,i acti+it/ţile care) 8n ceea ce pri+e,te capacitatea 1i<ic/)con+in 0ai de3ra;/ ;/ieţilor. A,a) de e@e0plu) ele *e caţ/r/ 8n copaci) le place */ *e a1le 8n *ocietatea ;/ieţilor ,i re1u</ ca pe o ocar/ orice ocupaţie 1e0inin/. Nu$,i 3/*e*c 0ulţu0irea dec>t 8n roluri0a*culine. (oate ace*te 1eno0ene tre;uie 8nţele*e ca un e1ect al pri+ile3iilor pe care le co0port/calitatea de ;/r;at. Vede0 aici clar cu0 lupta pentru o po<iţie proe0inent/) cu0 a*piraţia la*uperioritate +i<ea</ 0ai 0ult *peranţa dec>t realitatea ,i *ituaţia real/ 8n +iaţ/.

2* PREUDECATA IN&ERIORITĂII &EMEII*

Bntru u*ti1icarea 2e3e0oniei *ale) 8n a1ar/ de ar3u0entul potri+it c/ruia *ituaţia *a pro+ine de la natur/)8n 1a+oarea ;/r;atului *e 0ai in+oc/ ideea c/ 1e0eia ar 1i o 1iinţ/ in1erioar/. Acea*t/ idee e*te at>t de lar3r/*p>ndit/) 8nc>t apare ca un ;un co0un al u0anit/ţii. La acea*ta *e a*ocia</ o anu0it/ nelini,te a ;/r;atului) care *$ar putea tra3e 8nc/ de pe ti0pul luptei 80potri+a 0atriar2atului) c>nd 8ntr$ade+/r1e0eia repre<enta pentru ;/r;at un 0oti+ de 8n3riorare. Bn i*torie ,i literatur/ de*coperi0 0ereure1eriri de ace*t 1el. Un *criitor latin) ;un/oar/) *pune: 0mulier est hominis confusio2 9 La *inodurile ;i*ericii *$a di*cutat aprin* dac/ 1e0eia are *u1let) iar 8n tratatele 8n+/ţaţilor *$a pu* pro;le0a dac/ eae*te *au nu o 1iinţ/ o0enea*c/. Credinţa ilu<orie 8n +r/itorie) *ecole de$a r>ndul) cu a *a ardere pe ru3a +r/itoarelor) o1er/ o tri*t/ 0/rturie de*pre a;eraţiile) enor0a ne*i3uranţ/ ,i con1u<ia care do0neau pe atunci 8n acea*t/ pri+inţ/. Ade*ea 1e0eia era *ocotit/ pricina tuturor nenorocirilor) ca 8n po+e*tea ;i;lic/ a p/catului ori3inar *au ca 8n !liada lui Ko0er) unde *e po+e*te,te cu0 a 1o*t de aun* */inter+in/ o 1e0eie) pentru ca popoare 8ntre3i */ cad/ 8n de<a*tru. Le3ende ,i ;a*0e din toateti0purile +or;e*c de*pre in1erioritatea 0oral/ a 1e0eii) de*pre per+er*itatea) r/utatea) pre1/c/toria)incon*tanţa ,i ne*erio<itatea ei.

U,ur/tatea 1e0inin/ a 1o*t c2iar luat/ ca ar3u0ent 8n 1unda0entarea unor le3i. (ot a,a) 1e0eia a1o*t *u;apreciat/ 8n ceea ce pri+e,te re<i*tenţa) de*toinicia ,i randa0entul ei. La toate popoarele)<icalele) anecdotele) pro+er;ele ,i 3lu0ele *unt *aturate de critici 8no*itoare la adre*a 1e0eii)i0put>ndu$i$*e arţa3ul) nepunctualitatea) ori<ontul li0itat) pro*tia 50inte *curt/) 2aine lun3i6. S$a1/cut u< de o ne0aipo0enit/ in3enio<itate ca */ *e do+edea*c/ in1erioritatea 1e0eii) iar r>ndurile

0i*o3inilor ne 3>ndi0 la Strind;er3) Moe;iu*) Sc2open2auer) Jeinin3er au 1o*t 8n3ro,ate de unnu0/r deloc ne3lia;il de 1e0ei care) 8n re*e0narea lor) au 80p/rt/,it concepţia de*pre in1erioritatea1e0eii ,i rolul *ecundar ce$i re+ine. Aceea,i *u;e*ti0are *e re1lect/ 8n retri;uirea 0uncii 1e0eii care)indi1erent dac/ e*te *au nu ec2i+alent/ cu aceea a ;/r;atului) e*te 0ult 0ai *la; pl/tit/.Co0par>ndu$*e re<ultatele la te*tele de aptitudini) *$a con*tatat c/ pentru anu0ite 0aterii) de e@e0plu)0ate0atica) 0ai dotaţi *e do+ede*c ;/ieţii) pe c>nd pentru altele) ca de e@e0plu *tudiul li0;ilor) 0aiapte *e arat/ 1etele. S$a de0on*trat c/ de 1apt ;/ieţii au un plu* de 8n<e*trare) 1aţ/ de 1ete) la acele o;iectede *tudiu care pre3/te*c pentru pro1e*iunile 0a*culine &Mănnerberufc' Dar 1aptul ace*ta nu0ai 8naparenţ/ pledea</ pentru dotarea lor *uperioar/. Dac/ e@a0in/0 0ai 8ndeaproape *ituaţia 1etelor)re<ult/ c/ a1ir0aţiile pri+ind *la;a capacitate a 1e0eii *unt n/*cociri) o 0inciun/ cu 0a*c/ de ade+/r.O 1at/ aude ndu$*e c/ 1iinţele de *e@ul ei *unt incapa;ile)



apte doar pentru 0unci 0ai u,oare) au@iliare. E*te a;*olut clar c/ 1etiţa) 8n i0po*i;ilitatea ei in1antil/de a +eri1ica ade+/rul unor a*e0enea udec/ţi) +a *ocoti ca pe un de*tin i0placa;il incapacitatea1e0inin/ ,i) 8n cele din ur0/) *e +a *upune ea 8n*/,i ace*tui pretin* de*tin. De0orali<at/) dac/ cu0+aa;ordea</ *tudii de *pecialitate ceea ce) 8n 3eneral) nu *e 8nt>0pl/ ) 8nc/ de la 8nceput nu +a0ani1e*ta intere*ul nece*ar) *au dac/ 0ani1e*t/ un a*e0enea intere*) 8l pierde pe parcur*. At>t0oti+aţia e@terioar/) c>t ,i cea interioar/ 8i lip*e*c.

Bn a*e0enea circu0*tanţe) 1ire,te) do+ada incapacit/ţii 1e0inine pare e+ident/. Eroarea are dou/ cau<e.Ceea ce o 1a+ori<ea</ e*te 1aptul c/ ade*ea pe ;a<a unor 0o;iluri unilaterale) pur e3oi*te aprecie0+aloarea o0ului dup/ propriile noa*tre per1or0anţe) dintr$un punct de +edere co0ercial) punct de +ederedin care) de*i3ur) pute0 o0ite */ ne pune0 8ntre;area 8n ce 0/*ur/ per1or0anţele ,i randa0entulcorelea</ cu de<+oltarea p*i2ic/. Dac/ a0 acorda 0ai 0ult/ atenţie ace*tui a*pect) a0 di*tin3e ,icealalt/ cau</ principal/ a concepţiei eronate potri+it c/reia randa0entul 0ai redu* al 1e0eii *$ardatora 8n cea 0ai 0are parte naturii *ale e@i*tenţiale". =ierde0 ade*ea din +edere 1aptul c/ 1e0eii)8nc/ din copil/rie) 8ntrea3a lu0e 8i 80puia</ urec2ile cu o preudecat/ care nu 1ace dec>t */$i<druncine 8ncrederea 8n *ine ,i */$i *u;0ine<e *peranţa c/ ar 1i capa;il/ */ reali<e<e ce+a. C>nd toţi,i toate 8i 8nt/re*c acea*t/ preudecat/) c>nd ea +ede cu0 1e0eilor le *unt di*tri;uite doar roluri*u;ordonate) atunci e*te de 8nţele* c/ 8,i pierde curaul) c/ nu 0ai +rea */ 0uncea*c/ cu0*ecade ,i c/)8n 1inal) *e retra3e 8n*p/i0>ntat/ din 1aţa 8ndatoririlor +ieţii. Atunci, ce$i drept) ea e*te inapt/ ,ine1olo*itoare. Dar c>nd 8nţele3e0 c/ noi *unte0 cei care a0 de1or0at o 1iinţ/ o0enea*c/) in*u1l>ndu$ire*pectul datorat +ocii colecti+it/ţii) ,i c>nd 8i r/pi0 orice *peranţ/ de a putea 8n1/ptui ce+a) c>nda*t1el 8i ni0ici0 cute<anţa) ca apoi */ con*tat/0 c/ acea*t/ 1iinţ/ o0enea*c/ nu e*te ;un/ de ni0ic)atunci */ nu ne per0ite0 */ *pune0 c/ dreptatea e*te de partea noa*tr/) ci */ recunoa,te0 c/ noi a0 pro+ocat 8ntre3ul de<a*tru.A,adar) 8n *ocietatea noa*tr/ nu e*te u,or pentru o 1at/ */$,i 0enţin/ 8ncrederea 8n *ine ,i 8ndr/<neala.De alt1el) c2iar cu prileul aplic/rii unor te*te de aptitudini a ie,it 8n e+idenţ/ un 1apt re0arca;il: o3rup/ de 1ete) 8n +>r*t/ de - p>n/ la - ani) a o;ţinut re<ultate *uperioare celor ale tuturor celorlalte3rupe) inclu*i+ cele de ;/ieţi. Cercet/ri ulterioare au ar/tat c/ toate acele 1ete erau din 1a0ilii unde ,i1e0eia) 0a0a) *au nu0ai ea e@ercita o pro1e*ie 8n 0od independent. Bn*ea0n/ c/ 8n acele 1a0ilii preudecata cu pri+ire la incapacitatea 1e0eii nu a+ea trecere *au a;ia dac/ *e 1/cea *i0ţit/) deoarece1etele +edeau cu oc2ii lor cu0 0a0a 8,i c>,ti3a e@i*tenţa prin propriile ei *tr/danii. =rin ur0are) ele *e puteau de<+olta 0ult 0ai li;er ,i 0ai independent) aproape nein1luenţate de toate acele in2i;iţii le3atede preudecata la care ne re1eri0.Un alt ar3u0ent 80potri+a ace*tei preudec/ţi e*te nu0/rul de*tul de 0are de 1e0ei care) 8n di1eritedo0enii) 8ndeo*e;i 8n literatur/) art/) te2nic/ ,i 0edicin/) au o;ţinut reali</ri proe0inente) care pot *ta 1/r/nici o re<er+/ al/turi de acelea ale ;/r;aţilor. =e de alt/ parte) nu0/rul ;/r;aţilor care nu nu0ai ca nu1ac do+ada +reunor reali</ri) ci *e arat/ incapa;ili 8n cel 0ai 8nalt 3rad) e*te at>t de 0are 8nc>t *$ar putea+or;i de o in1erioritate a ;/r;aţilor) 8n 0od la 1el de nedrept) 1ire,te) ,i in+oc>nd acela,i nu0/r dedo+e<i.Una din con*ecinţele i0portante ale 1eno0enului e*te 1aptul) pe care l$a0 ,i 0enţionat) c/ acea*t/ preudecat/ cu pri+ire la in1erioritatea a tot ce e*te 1e0inin conduce la o ;ipolaritate noţional/*peci1ic/) 0ani1e*tat/ 8n o;i,nuinţa de a identi1ica pur ,i *i0plu 8n noţiunea de 0a*culin ceea ce e*te+aloro*$+i3uro*$;iruitor) iar 8n noţiunea de 1e0inin ceea ce e*te *upunere$*er+ilitate$*u;ordonare.Acea*t/ concepţie *$a i0plantat at>t de ad>nc 8n 3>ndirea u0an/ 8nc>t) 8n *ocietatea noa*tr/) tot ceea cee*te e@celent are o coloratur/ 0a*culin/) pe c>nd ceea ce e*te 0ai puţin +aloro* ,i de0n de re*pin* e*tecon*iderat 1e0inin. Dup/ cu0 e*te ,tiut) e@i*t/ ;/r;aţi pentru care nu poate 1i o1en*/ 0ai *up/r/toaredec>t a *pune c/ au 8n ei ce+a de 1e0eie) 8n ti0p ce a *pune de*pre o 1at/ c/ e*te ;/ieţoa*/ nu8n*ea0n/ ni0ic de<a+antao*. Accentul cade 8n a,a 1el 8nc>t ceea ce a0inte,te de 1e0eie e*te totdeauna pri+it ca 1iind 0ediocru.La o e@a0inare 0ai atent/) 1aptele care pledea</ at>t de clar 8n 1a+oarea ace*tei preudec/ţi *edo+ede*c a nu 1i dec>t e1ectele unei de<+olt/ri p*i2ice in2i;ate. Nu +re0 */ *pune0 c/ din 1iecare



copil pute0 1ace un o0 dotat 8n ade+/ratul 8nţele* al cu+>ntului) care */ treac/ drept capa;il 8ntr$un3rad ridicat) dar a+e0 8ncredere 8n capacitatea noa*tr/ de a$i 8nno;ila aptitudinile. Ce$i drept) nu ne pute0 l/uda cu reu,ite per*onale 8n acea*t/ pri+inţ/) dar ,ti0 c/ alţii au reu,it. Mai ale* 1etele *unt)a*t/<i) ;ene1iciarele unui a*e0enea de*tin. A0 a+ut oca<ia */ +ede0 copii a,a$<i* ne8n<e*traţi care)8ntr$o ;un/ <i) au de+enit 8n<e*traţi 8ntr$o a*e0enea 0/*ur/) de parc/ ar 1i *u1erit o 8ntrea3/0eta0or1o</.

4* &UGA DE ROLUL DE &EMEIE*

I0portanţa capital/ a ;/r;atului a pro+ocat o 3ra+/ pertur;aţie 8n de<+oltarea p*i2ic/ a 1e0eii) a+>nddrept con*ecinţ/ o in*ati*1acţie aproape 3eneral/ 1aţ/ de rolul de 1e0eie. Viaţa p*i2ic/ *e 0i,c/ pe acelea,icoordonate ,i 8n acelea,i condiţii 8n care e+oluea</ ,i aceea a tuturor ;/r;aţilor) po<iţia *a in*pir>ndu$i un puternic *enti0ent de in1erioritate. Se adau3/) ca un ele0ent a3ra+ant) preudecata pretin*ei *ale in1erio$rit/ţi naturale. Dac/) cu toate ace*tea) 0ulte 1ete 3/*e*c oarecu0 o co0pen*are) 1aptul *e datorea</educ/rii caracterului) inteli3enţei lor ,i) e+entual) anu0itor pri+ile3ii) ceea ce de0on*trea</ clar c/ o3re,eal/ atra3e i0ediat dup/ ea o alt/ 3re,eal/. =ri+ile3iile cu pricina *unt li;ertinaul) lu@ul)a+enturile 3alante) care cel puţin au aparenţa unor a+antae) prin 1aptul c/ dau ilu<ia 8naltei con*ideraţiide care *$ar ;ucura 1e0eia ,i) 8n de1initi+) a unei anu0ite ideali</ri care) la ur0a ur0ei) tot acolo duce)

adic/ la 1or0area unui ideal de 1e0eie care) propriu$<i*) e*te 8n pro1itul ;/r;atului. O 1e0eie a 1/cut odat/ acea*t/ o;*er+aţie e@act/: +irtutea 1e0eii e*te o 1ru0oa*/ n/*cocire a ;/r;atului.Bn opo<iţia 1aţ/ de rolul de 1e0eie *e pot di*tin3e) 8n 3eneral) dou/ tipuri de 1e0ei. =ri0ul tip a ,i 1o*t*c2iţat. Sunt acele 1ete care 8n de<+oltarea lor adopt/ o orientare acti+/) 0a*culin/. Ele *unt 1oarteener3ice) a0;iţioa*e ,i tind */ culea3/ lauri. Bncearc/ */$,i dep/,ea*c/ 1raţii ,i cole3ii de *e@0a*culin) pre1er/ ocupaţiile re<er+ate ;/r;aţilor) practic/ tot 1elul de *porturi etc. Ade*ea 0ani1e*t/opo<iţie 1aţ/ de relaţiile erotice ,i 1aţ/ de c/*/torie. Dac/ intr/ totu,i 8n a*e0enea relaţii) le pertur;/ prin*tr/duinţa de a$,i i0pune do0inaţia) de a 1i *uperioare partenerului. 'aţ/ de orice 8ndeletnicire3o*pod/rea*c/ 8,i 0ani1e*t/ totala a+er*iune) 1ie c/ o declar/ 1/ţi,) 1ie conte*t>ndu$,i orice talent 8n0aterie ,i 8ncerc>nd uneori */ aduc/ ,i do+e<i pri+ind incapacitatea lor 8ntr$ale 0enaului.Ace*ta e*te tipul de 1e0eie care) cu un 1el de ;/r;/ţie) caut/ */ 8ndrepte r/ul. Una din tr/*/turile ei

principale e*te atitudinea de re*pin3ere a rolului de 1e0eie. C>teodat/ i *e aplic/ e@pre*ia 1e0eie ;/r;/toa*/ &Mann>eiber' Acea*ta *e ;a<ea</ pe o teorie 3re,it/) potri+it c/reia *e ad0ite c/ laa*e0enea 1e0ei e@i*t/ un 1actor ereditar) o *u;*tanţ/ 0a*culin/ care le con*tr>n3e la o atitudine de ace*t1el. Bntrea3a i*torie a ci+ili<aţiei ne arat/ 8n*/ c/ a*uprirea 1e0eii ,i re*tricţiile la care 8nc/ ,i a*t/<i e*te*upu*/ *unt de ne*uportat pentru o0 ,i 8l 80pin3 la re+olt/. Dac/ 1e0eia adopt/ o orientare perceput/ ca1iind ;/r;/tea*c/) opţiunea *e ;a<ea</ pe 1aptul c/ e@i*t/ doar dou/ po*i;ilit/ţi de a *e orienta 8n lu0eaacea*ta7 1ie 8n 0aniera 1e0eii) 1ie 8n aceea a ;/r;atului) luate ca ideal. 'iecare de+iere de la rolul de1e0eie tre;uie) prin ur0are) */ apar/ ca 0a*culin/) ,i in+er*. Nu pentru c/ ar inter+eni aici nu ,tiu ce*u;*tanţ/ 0i*terioa*/) ci pentru c/ 8n *paţiu ,i pe plan p*i2ic nu e@i*t/ alt/ po*i;ilitate. De aceeatre;uie a+ute 8n +edere di1icult/ţile inerente de<+olt/rii p*i2ice a 1etelor) a,a 8nc>t */ nu ne a,tept/0 la odeplin/ reconciliere a 1e0eii cu +iaţa) cu realit/ţile *ociet/ţii noa*tre ,i cu 1or0ele +ieţii noa*treo;,te,ti) at>ta ti0p c>t nu i *e acord/ e3alitatea cu ;/r;atul.Celuilalt tip 8i aparţin 1e0eile care 8,i tr/ie*c +iaţa cu un 1el de re*e0nare ,i pun 8n e+idenţ/ unincredi;il 3rad de aco0odare) de *upunere ,i *0erenie. Dup/ c>t *e pare) ele *e adaptea</ pretutindeni,i) de a*e0enea) prind r/d/cini pretutindeni) dar +/dind o atare inaptitudine ,i 0/r3inire 8nc>t ni0ic nule 0ai 1ace */ pro3re*e<e) a,a 8nc>t tre;uie */ intr/0 la ;/nuial/. =e de alt/ parte) pot */ pre<inte*i0pto0e de patolo3ie ner+oa*/) deter0inate c2iar de *l/;iciunile lor ,i de ne+oia de a 1i luate 8n*ea0/) *i0pto0e prin care)8n acela,i ti0p) +or do+edi cu0 un a*e0enea dre*a ,i *iluire *e pedep*e*c)de re3ul/) cu *u1erinţe ner+oa*e ,i cu incapacitatea de a tr/i 8n *ocietate. Ele ar 1i) c2ipurile) cele 0ai ;une 1iinţe o0ene,ti din lu0e) dar) din p/cate) *unt ;olna+e ,i 8n neputinţ/ de a r/*punde pretenţiilorcare *e 0ani1e*t/ 1aţ/ de per*oana lor. Ele nu *unt 8n *tare */ aduc/ celor apropiaţi +reo 0ulţu0ire dedurat/. La ;a<a *upunerii) u0ilinţei ,i a autore*tricţiilor *t/ aceea,i re+olt/ ca ,i la *e0enele lor din



pri0a cate3orie) re+olt/ care pare */ *pun/ r/*picat: a*ta nu$i o +iaţ/ plin/ de ;ucurie.Un al treilea tip pare */ includ/ acele 1e0ei care de 1apt nu re1u</ rolul lor 1e0inin) dar care) 8ncon*ecinţ/) *unt c2inuite de con,tiinţa 1aptului c/ *unt ni,te 1iinţe in1erioare) o*>ndite */ oace un rol*ecundar. Ele *unt pe deplin con+in*e de in1erioritatea 1e0eii) *ocotind c/ nu0ai ;/r;atul ar 1i c2e0at*/ reali<e<e lucruri de i*pra+/. De aceea ele a+i<ea</ 1a+ora;il po<iţia pri+ile3iat/ a ;/r;atului. Deciele 8nt/re*c corul acelor +oci care atri;uie doar ;/r;atului capacitatea de a o;ţine per1or0anţe)

recla0>nd pentru el o po<iţie e@cepţional/. Ele 8,i arat/ at>t de de*c2i* *enti0entul de;ilit/ţii) ca ,i cu0ar c/uta 8n ace*t 1el o certi1icare ,i o protecţie. Acea*t/ atitudine nu e*te 8n*/ dec>t e@pre*ia unei re+olte0ocnite ,i care) la 1e0eia 0/ritat/) *e 0ani1e*t/ 8n 8nc/rcarea ;/r;atului cu acele tre;uri pe care ea8n*/,i ar tre;ui */ le duc/ la 8ndeplinire) 0anier/ 8n*oţit/ de declaraţia 0/3ulitoare c/ nu0ai un ;/r;at poate 1ace trea;a cu0 *e cu+ine.Yin>nd *ea0a de 1aptul c/ una din cele 0ai i0portante ,i 0ai di1icile 8ndatoriri ale +ieţii) educaţia)8n po1ida preudec/ţii predo0inante cu pri+ire la in1erioritatea 1e0eii) 8i re+ine 8n cea 0ai 0are partetoc0ai 1e0eii) */ +ede0 acu0 cu0 *e co0port/ ca educatori tipurile pe care le$a0 de*cri*. Bn ace*te80preur/ri deo*e;irile *e relie1ea</ ,i 0ai 0ult. 'e0eile aparţin>nd pri0ului tip) cu atitudinea lor0a*culin/ 8n 1aţa +ieţii) +or proceda tiranic) 1/c>nd totul dup/ ;unul lor plac) aplic>nd 0ereu pedep*ecu 0are t/r/;oi ,i e@ercit>nd) a*t1el) o puternic/ pre*iune a*upra copiilor care) 1ire,te) +or c/uta */

*cape de ace*t trata0ent. Ceea ce *e +a o;ţine) 8n cel 0ai ;un ca<) +a 1i doar o dre*ur/ 1/r/ nici o+aloare. I0pre*ia produ*/ de o;icei a*upra copiilor e*te aceea c/ a*e0enea 0a0e nu *e *i0t de 1aptcapa;ile */ 1ac/ educaţie. 4ar+a) *candalul ,i a3itaţia produc un e1ect cu totul ne3ati+ ,i e@i*t/ pericolul ca 1etele */ 1ie incitate */ copie<e ace*t *til) pe c>nd ;/ieţii +or 1i 0arcaţi pentru totdeauna de3roa<a de a a+ea de$a 1ace cu 1e0eile. Dintre ;/r;aţii care au *tat *u; do0inaţia unor a*e0enea0a0e) 1oarte 0ulţi +or ocoli c>t de colo 1e0eile) ca ,i cu0) cuno*c>nd de$acu0 a0/r/ciunea traiuluicu ele) ei nu ar 0ai putea acorda nici o 8ncredere unei 1iinţe 1e0inine. A,a *e aun3e la o de<;inarecontinu/ 8ntre cele dou/ *e@e) c/reia 8i *e*i</0 clar tenta patolo3ic/) de,i ,i 8n acea*t/ pri+inţ/ *e3/*e*c dintre cei care +or;e*c de*pre o proa*t/ di*tri;uire a *u;*tanţei 0a*culine ,i 1e0inine!.Celelalte dou/ tipuri *unt ,i ele la 1el de in1ructuoa*e 8n 0aterie de educaţie. =e de o parte) ele 0ani1e*t/at>ta *ceptici*0 8nc>t copiii) care *e*i<ea</ nu0aidec>t lip*a de 8ncredere 8n *ine a 0a0ei) 8i *cap/ de*u; control. Acea*ta 8,i re8nnoie,te tentati+ele de a trece la c>r0/) d/ a+erti*0ente ,i) din c>nd 8n c>nd)a0eninţ/ c/ +a *pune totul tat/lui. Bndrept>ndu$,i 8n*/ pri+irea *pre autoritatea peda3o3ic/ a ;/r;atului)ea 8,i tr/dea</ din nou lip*a de 8ncredere 8n *ucce*ul acti+it/ţii *ale educaţionale. A*t1el) are 8n +edere olinie de1en*i+/ 8n educaţie) ca ,i cu0 de datoria ei ar 1i */ u*ti1ice punctul de +edere potri+it c/ruia ;/r;atule*te *in3urul capa;il 8n toate ,i) de a*e0enea) indi*pen*a;il 8n educaţie. =e de alt/ parte) *enti0entul de neputinţ/ le +a 1ace pe ace*te 1e0ei */ re*pin3/ acti+itatea peda3o3ic/ ,i *$o treac/ 8n re*pon*a;ilitatea ;/r;atului) a 3u+ernantelor etc.Wi 0ai i<;itor *e 0ani1e*t/ in*ati*1acţia 1aţ/ de rolul de 1e0eie la 1etele care) din 0oti+e deo*e;ite)*uperioare) *e retra3 din +iaţa de 1a0ilie) intr>nd de pild/ 8ntr$o 0/n/*tire *au adopt>nd o pro1e*iunele3at/ de celi;at. Ele aparţin acelui tip de 1e0eie care) 8n ne80p/carea lor cu rolul de 1e0eie) aun3 de1apt */ a;andone<e orice pre3/tire 8n *en*ul propriei lor +ocaţii pro1e*ionale. (ot a,a) *e poate 8nt>0placa 0ulte 1ete */ *e 3r/;ea*c/ */ ocupe o *lu;/) *pre a$,i ap/ra a*t1el independenţa ,i *pre a nu aun3e prea u,or la c/*/torie. Wi 8n ca<ul ace*tei atitudini inter+ine) ca 1actor propul*or) aceea,i a+er*iune 1aţ/de rolul tradiţional al 1e0eii.C2iar ,i 8n ca<ul 8n care *$a aun* la c/*/torie) ca< 8n care ne$a0 putea 3>ndi c/ ace*t rol a 1o*t acceptat ;ene+ol) ade*ea *e do+ede,te c/ 8nc2eierea c/*/toriei nu e*te 8n realitate o pro;/ de reconciliere curo*tul tradiţional al 1e0eii. Iat" e%e8#!u! ti#ic a! unei ;e8ei <n v=r0t" de vreo 27 de aniFEa a +enit */ *e pl>n3/ de di1erite tul;ur/ri ner+oa*e. Era 1iica cea 0ai 0are) re<ultat/ din c/*/toria unui ;/r;at 0ai 8n +>r*t/ cu o 1e0eie e@tre0 de dornic/ de a do0ina. C2iar ,i 1aptul c/ 0a0a) care 1u*e*e o1at/ 1oarte 1ru0oa*/) accepta*e */ *e c/*/torea*c/ cu un ;/r;at 0ai 8n +>r*t/) duce la pre*upunerea c/a+ea oroare de rolul de 1e0eie ,i c/ acea*ta a in1luenţat ale3erea *oţului. C/*nicia p/rinţilor nu0er3ea ;ine. 'e0eia conducea ca*a 8ntr$un 0od *tri3/tor la cer) i0pun>ndu$,i cu ;rutalitate +oinţa.



Soţul ;/tr>n a 1o*t repede pu* la locul */u. 'iica po+e*tea c/ ade*ea 0a0a *a nu$i per0itea tat/lui */ *e8ntind/ din c>nd 8n c>nd pe o ;anc/) *pre a *e odi2ni. Ea *e *ilea */$,i conduc/ 3o*pod/ria dup/ un principiu pe care ea 8n*/,i 8l in*titui*e ,i care tre;uia *ocotit in+iola;il de c/tre toţi ceilalţi.Copil 1oarte dotat) pacienta noa*tr/ a cre*cut 8n condiţiile unui r/*1/ţ e@a3erat din partea tat/lui.Di0potri+/) 0a0a nu era 0ulţu0it/ de ea ,i 8i era 8n per0anenţ/ opo<ant/. Cu0 0ai t>r<iu ea a adu* pelu0e ,i un ;/iat) pe care 8l trata cu 0ult 0ai 0ult/ 3ri/) relaţiile dintre 0a0/ ,i 1iic/ au de+enit co0plet

in*uporta;ile. 'ata era con,tient/ de 1aptul c/ are un *priin 8n tat/l ei) care) oric>t de 0oale ,i80p/ciuitor) putea */ opun/ o re<i*tenţ/ 8nd>rit/ c>nd la 0iloc era 1iica lui. Acea*ta) 8n con1lictele ei8n+er,unate cu 0a0a) aun*e*e *$o ura*c/. Una din ţintele pre1erate ale a3re*i+it/ţii 1etei era ripo1o$;ia-

0a0ei) a c/rei pedanterie 0er3ea p>n/ 8ntr$acolo 8nc>t) de e@e0plu) nu$i 8n3/duia *er+itoarei */atin3/ clanţa u,ii) 1/r/ ca apoi */ o ,tear3/ cu o c>rp/ curat/. De+eni*e un a0u<a0ent pentru 1at/ */u0;le 8ncolo ,i$ncoace totdeauna e3oa*/ ,i ,lea0p/t/) 0urd/rind totul. Bn 3eneral) ea 8,i de<+olta doar 8n*u,irile care erau toc0ai contrariul a ceea ce a,tepta de la d>n*a 0a0a *a. Ace*t 1apt pledea</ 1oarteclar 80potri+a ipote<ei tr/*/turilor de caracter 8nn/*cute. Dac/ copilul nu$,i culti+/ dec>t 8n*u,iri0enite *$o *coat/ din */rite pe 0a0a *a) la ;a<a ace*tui 0od de a proceda nu poate *ta dec>t un plan)con,tient *au incon,tient. O*tilit/ţile 8ntre cele dou/ continu/ ,i a*t/nd 1ata era 8n +>r*t/ de ani) *ituaţia *e pre<enta) 8n linii 0ari) 8n 1elul ur0/tor: tat/l *e *ituain+aria;il de partea 1iicei) 0a0a) cu o 1aţ/ *e+er/ ,i 8ncruntat/) 1/cea o;*er+aţii necruţ/toare) 1or0ularepro,uri) pe c>nd 1ata) o;ra<nic/) pro0pt/ 8n ripo*te ,i cu un ne0aipo0enit u0or) parali<a toateo*tenelile 0a0ei. Situaţia a de+enit ,i 0ai 3rea din 0o0entul 8n care 1ratele 0ai 0ic) pre1eratul ,ir/*1/ţatul 0a0ei) a 1o*t lo+it de o a1ecţiune a +al+ulelor cardiace) ceea ce a inten*i1icat ,i 0ai 0ult 3ria0atern/ pentru d>n*ul. S/ *e re0arce continua inter1erenţ/ a *tr/daniilor p/rinţilor pentru copiii lor pre$1eraţi) 8n a*e0enea condiţii a cre*cut 1ata.Bn ace*t conte@t a ap/rut 3ra+a tul;urare ner+oa*/ a 1etei) pe care ni0eni nu ,i$o putea [email protected]ţa con*ta 8n aceea c/ ea *e *i0ţea 0ereu torturat/ de 3>nduri rele 8ndreptate 80potri+a 0a0ei)3>nduri care) credea ea) o acaparau total. Bn cele din ur0/) pe nea,teptate) *$a cu1undat 8n reli3ie) 1/r/nici un re<ultat. Dup/ c>t+a ti0p ace*te 3>nduri au re3re*at) e1ect care a 1o*t atri;uit unui 0edica0ent7 pro;a;il 8n*/ c/ 0a0a ;/tu*e puţin 8n retra3ere. Nu r/0/*e*e) ca *ec2el/ a tul;ur/rii ner+oa*e) dec>t o ;i<ar/ tea0/ de 1urtun/.

'ata 8,i 8nc2ipuia c/ 1urtuna nu putea +eni dec>t din pricina cu3etului ei 8nc/rcat ,i c/ 8ntr$o 0ple o nenorocire din cau<a acea*ta. Vede0 cu0 copilul 8n*u,i 1/cea e1orturi */ *e eli;ere<e de ura80potri+a 0a0ei *ale. 'ata a continuat */ *e de<+olte ,i la un 0o0ent dat a p/rut */$i *ur>d/ un +iitor1ru0o*. O i0pre*ie deo*e;it/ a 1/cut a*upra ei +or;a unei 8n+/ţ/toare care *pu*e*e: 1ata a*ta +a putea */reu,ea*c/ 8n toate) nu0ai */ +rea. A*e0enea cu+inte *unt 8n ele 8n*ele lip*ite de i0portanţ/) dar pentrud>n*a 8n*e0nau: dac/ +rei */$1i asumi ce+a) e i0po*i;il */ nu ai *ucce*. Acea*t/ interpretare a a+utdrept ur0are dorinţa de a continua lupta 80potri+a 0a0ei *ale.A +enit +>r*ta pu;ert/ţii ,i ea *$a 1/cut o 1at/ 1ru0oa*/) ;un/ de 0/ritat ,i a a+ut 0ulţi pretendenţi. Darli0;a ei a*cuţit/ t/ia 0ereu orice po*i;ilitate de relaţie. Nu0ai un ;/r;at 0ai 8n +>r*t/ a i<;utit */ *e

apropie de d>n*a ,i ea *e *i0ţea at>t de atra*/ de el) 8nc>t a e@i*tat te0erea c/ *$ar 1i putut c/*/tori cud>n*ul. Dar p>n/ ,i ace*t ;/r;at *$a retra* dup/ c>t+a ti0p ,i 1ata a r/0a* 1/r/ pretendent p>n/ la % deani. Bn cercul de care aparţinea ea 1aptul trecea drept *urprin</tor ,i ni0eni nu ,i$l putea e@plica)deoarece nu *e cuno,tea trecutul 1etei. Lupta dur/ pe care o du*e*e 8nc/ din copil/rie 80potri+a 0a0ei*ale 1/cu*e din ea o 1iinţ/ 3>lce+itoare) in*uporta;il/. Lupta era co0portarea ei de predilecţie) po<iţiacare o a+antaa: =urt/rile 0a0ei o aţ>ţa*er/ ,i o orienta*er/ *pre +>narea de noi ,i noi triu01uri. Ceartala cuţite era do0eniul ei pre1erat. Se re1lecta aici +anitatea 1etei. Atitudinea ei 0a*culin/ *e tr/da 8n pre1erinţa pentru acele ocuri 8n care a+ea po*i;ilitatea */ 8n1r>n3/ un ad+er*ar.La % de ani a 1/cut cuno,tinţ/ cu un ;/r;at 1oarte onora;il) care nu *$a ar/tat deranat de 1irea eiarţ/3oa*/ ,i care i$a cerut 8n 0od *erio* 0>na. El *$a dat drept 1oarte 0ode*t ,i *upu*. La pre*iunilerudelor ei de a$l lua de ;/r;at) ea a e@plicat 8n repetate r>nduri c/ *i0te o 0are a+er*iune 80potri+a lui



,i c/ o c/*/torie cu d>n*ul nu ar putea ie,i ;ine. Dat/ 1iind 1irea ei) o a*e0enea pre<icere nu era) de*i3ur)3reu de 1/cut. Dup/ ce *$a opu* ti0p de doi ani) a *1>r,it prin a *pune da) 1er0 con+in*/ c/ 8n ace*t o0do;>ndi*e un *cla+) cu care +a putea 1ace ce dore,te. Bn tain/ ea *pera*e */ 3/*ea*c/ 8n el o a douaediţie a tat/lui ei) care 8i 1/cea conce*ii totdeauna ,i 8n toate pri+inţele.Bn *curt ti0p a 1o*t li0pede c/ *e 8n,ela*e. La nu0ai c>te+a <ile dup/ nunt/ *oţul putea 1i +/<ut ,e<>nd 8nca0era lui) cu pipa 8n 3ur/ ,i citindu$,i con1orta;il <iarul. Di0ineaţa di*p/rea 8n ;iroul */u) +enind

punctual la 0a*/ ,i ;o0;/nind dac/ nu era totul 3ata. =retindea cur/ţenie) duio,ie) punctualitate lucruri e@a3erate) dup/ cu0 3>ndea ea) lucruri care nu$i *t/teau 8n o;icei. Relaţiile nu erau nici pedeparte co0para;ile cu acelea care e@i*ta*er/ 8ntre ea ,i tat/l ei. Vi*urile i *e *pul;era*er/. Cu c>t i$ocerea 0ai 0ult) cu at>t 0ai puţin 8i 8ndeplinea el dorinţele ,i) in+er*) cu c>t 0ai 0ult 8i atr/3ea elatenţia a*upra rolului ei de 3o*podin/) cu at>t 0ai puţin o +edea 8ndeplinindu$,i$l. De alt1el nu pierdeaoca<ia */$i a0intea*c/ 8n per0anenţ/ c/ de 1apt el nu are nici un drept la a*e0enea re+endic/ri) din0o0ent ce ea 8i *pu*e*e cate3oric c/ nu$i e*te dra3. Acea*ta 8n*/ nu$l i0pre*iona. El 8,i etala 0ai departe pretenţiile) cu o ne8nduplecare care ei 8i de*c2idea o per*pecti+/ 1oarte tul;ure pentru +iitor. Cin*tit) p/trun* de *enti0entul datoriei) ;/r;atul 8i ceru*e 0>na 8ntr$un acce* de uitare de *ine) uitare de *inecare *$a ri*ipit repede) de 8ndat/ ce *$a con*iderat *t/p>n pe o po<iţie *i3ur/.Di*cordia e@i*tent/ 8ntre ei nu *$a atenuat c>nd 1e0eia a de+enit 0a0/. Ea a tre;uit */ ia a*upra$,i noi8ndatoriri. =e de alt/ parte) raporturile ei cu propria$i 0a0/) care trecu*e ener3ic de partea 3inerelui) *e8nr/ut/ţeau continuu. Ne8ntreruptul r/<;oi do0e*tic *e ducea cu ar0e de a*e0enea cali;ru 8nc>t nue*te de 0irare c/ ;/r;atul *e purta uneori ur>t ,i 1/r/ 0enaa0ente) iar 1e0eia a+ea 8n ace*t ca<dreptatea de partea ei. Co0portarea ;/r;atului era o con*ecinţ/ a propriei ei inacce*i;ilit/ţi ,ine80p/c/ri cu rolul de 1e0eie. Iniţial ea 8,i i0a3ina*e c/ nu +a 1i 3reu */ ocupe o po<iţie de *u+eran/ ,ic/ +a parcur3e +iaţa al/turi de un *cla+ care */$i 8ndeplinea*c/ toate dorinţele. =ro;a;il c/ 8n ace*t ca<acordul ar 1i 1o*t po*i;il.Dar ce era acu0 de 1/cutQ (re;uia */ di+orţe<e) */ *e 8ntoarc/ la 0a0a *a ,i */ *e declare 8n+in*/. S/tr/ia*c/ *in3ur/ ,i independent/) nu *e putea) pentru c/ nu era pre3/tit/ 8n ace*t *en*. Di+orţul i$ar 1ir/nit 0>ndria) +anitatea. Viaţa 8i era un c2in. De$o parte *oţul care o ;o*corodea 8ntr$una) de alta 0a0acu artileria ei 3rea) predic>nd 1/r/ 8ncetare cur/ţenia ,i *piritul de ordine.Iat$o ,i pe ea) dintr$o dat/) adepta cur/ţeniei ,i ordinii. S$a apucat */ *pele ,i */ cureţe) c>t era <iua delun3/. Se pare c/ 8nţele*e*e) 8n *1>r,it) lecţiile cu care 0a0a 8i 80puia*e urec2ile. La 8nceput 0a0ade*i3ur c/ a putut *ur>de ;ine+oitor) iar ;/r;atul *$a ;ucurat 8ntruc>t+a +/<>ndu$,i *oţia de+enit/deodat/ at>t de iu;itoare de ordine) aran>nd dulapurile) 3olind ,i r>nduind *ertarele. Dar *e poate ,ie@a3era7 ceea ce *$a ,i 8nt>0plat 8n ca<ul no*tru. Ea *p/la) 1reca) cur/ţa ,i lu*truia at>t de *t/ruitor) p>n/ce 8n 8ntrea3a ca*/ n$a r/0a* 1ir de pra1) ,i depunea at>ta <el 8nc>t 1iecare era *t>nenit de deretic/rile ei,i)de a*e0enea) ceilalţi o *t>neneau pe d>n*a. Dac/ *p/la*e ce+a ,i cine+a *e ,i atin*e*e de acel lucrutre;uia */ *e apuce */$l *pele din nou ,i numai ea o putea 1ace.Acea*t/ a,a$nu0it/ manie a spălatului &Faschkrankheit' e*te un 1eno0en e@tre0 de 1rec+ent. (oateace*te 1e0ei) care 8ncearc/ 8n 1elul ace*ta */ a1i,e<e un *oi de per1ecţiune ,i */ le pri+ea*c/ de *u* pealtele) care nu *pal/ at>t de de* ca d>n*ele) 8n 1iecare <i) *unt 8n r/<;oi 80potri+a rolului lor de 1e0eie.La ur0a ur0elor 8n*/ rar *e +ede la un o0 at>ta 0urd/rie ca la o a*e0enea 1e0eie. Ceea ce ointere*ea</ nu e*te cur/ţenia) ci pertur;area pe care o poate deter0ina pe acea*t/ cale.A0 putea de0on*tra) cu autorul a nu0eroa*e ca<uri) c/ o reconciliere real/ cu rolul de 1e0eie e*tecel 0ai ade*ea o *i0pl/ aparenţ/. Dac/ au<i0 c/ o a*e0enea 1e0eie nu are 8n 3eneral prietene) c/ nu*e 8nţele3e cu ni0eni ,i nu are +reo con*ideraţie pentru care+a) toate ace*tea decur3 din 1irea ei. Ceeace tre;uie */ ne dea +iitorul apropiat e*te o cale de educare a 1etelor care */ le conduc/ la o 0ai ;un/reconciliere cu +iaţa. C/ci a*t/t c/) p>n/ ,i 8n condiţiile cele 0ai 1a+ora;ile)acea*t/ reconciliere de 0ulte ori nu e*te o;ţinut/. Bn *ocietatea noa*tr/ in1erioritatea 1e0eii) de,i nu areo e@i*tenţ/ real/ ,i toţi oa0enii cu udecat/ o t/3/duie*c) e*te *i*te0atic *ta;ilit/ prin le3e ,i printradiţie. Moti+ pentru care tre;uie */ 1i0 0ereu cu oc2ii de*c2i,i ,i */ identi1ic/0 8ntrea3a te2nic/ aace*tor conduite 3re,ite ale or>nduirii noa*tre *ociale) *pre a o co0;ate. (otul nu pentru o e@a3erat/



+enerare 0aladi+/ a 1e0eii) ci pentru c/ o atare *ituaţie di*tru3e +iaţa noa*tr/ *ocial/.Bn acea*t/ ordine de idei *e cu+ine 0enţionat 8nc/ un 1eno0en) 8ntruc>t prileuie,te ade*ea o critic/8no*itoare a 1e0eii) anu0e vârsta periculoasă, care *e 0ani1e*t/ ca0 pe la de ani) aduc>nd cu *ine0odi1ic/ri ale p*i2icului) 8n *en*ul e@acer;/rii anu0itor tr/*/turi de caracter. Su; in1luenţa dec/derii1i<ice) 1e0eia e*te per*ecutat/ de 3>ndul c/ a +enit ti0pul c>nd ea +a pierde ,i ulti0ele re*turi de+aloare) trudnic p/*trate) care ,i a,a *unt ne8n*e0nate. Cu 0are c2eltuial/ de ener3ie) ea 8ncearc/ tot ce

i$ar putea 1i de 1olo* 8n 0enţinerea po<iţiei *ale) 8n condiţii care de$acu0 *e 8n/*pre*c. Dac/ 8n*ocietatea noa*tr/ de ar*t/) 1aptul e*te 8n*/ ,i 0ai alar0ant 8n pri+inţa 1e0eilor 8n +>r*t/.Deteriorarea care *ur+ine la 1e0eile 8n +>r*t/ ,i care le *u;0inea</ cu totul +aloarea) 8ntr$o alt/ 1or0/atin3e uni+er*alitatea) 8n a,a 1el 8nc>t +aloarea +ieţii noa*tre nu e*te de apreciat dup/ nu0/rul <ilelortr/ite. Ceea ce cine+a a reali<at 8n deplin/tatea 1orţelor *ale) +a tre;ui trecut 8n contul */u) pentru ti0pul8n care 1orţele ,i in1luenţa 8i +or 1i 0ult *c/<ute. Nu e*te ad0i*i;il ca un o0) pentru c/ a 80;/tr>nit) */1ie de acu0 8ncolo pur ,i *i0plu e@clu* de la ;ene1iciile *pirituale ,i 0ateriale) 8ntr$o 0anier/ care 8nca<ul 1e0eii ;/tr>ne de3enerea</ de$a dreptul 8n ;atocur/. Se cu+ine */ ne repre<ent/0 cu ce an@ietate*e poate 3>ndi o adole*cent/ la o a*e0enea perioad/ a +ieţii) care ,i pe ea o a,teapt/. 'aptul de a 1i1e0eie &das Feib7)ein' nu e*te 0ai puţin +ala;il la +>r*ta de de ani) de0nitatea u0an/ per*i*t/ 8ntoat/ deplin/tatea ei ,i dincolo de ace*t 0o0ent ,i ea tre;uie p/<it/.

5. TENSIUNEA DINTRE CELE DOUĂ SE3E*

La ;a<a tuturor ace*tor 1eno0ene) pe care le$a0 e@a0inat) *e a1l/ di*tor*iuni ale ci+ili<aţiei noa*tre. De8ndat/ ce o preudecat/ ,i$a 1/cut dru0 aici) ea *e e@tinde ,i e*te de re3/*it pretutindeni. A,a *taulucrurile cu preudecata re1eritoare la in1erioritatea 1e0eii) ca ,i cu co0ple0entul ace*tei preudec/ţi)anu0e aro3anţa ;/r;atului) care tul;ur/ 8n per0anenţ/ ar0onia *e@elor. Ur0area e*te oe@traordinar/ ten*iune) care *e in1iltrea</ 8ndeo*e;i 8n relaţiile erotice ,i care a0eninţ/ continuu) c>ndnu o di*tru3e pur ,i *i0plu) orice po*i;ilitate de a 1i 1ericit. Bn+eninat/ de acea*t/ ten*iune) 8ntrea3anoa*tr/ +iaţ/ erotic/ *e u*uc/ ,i *e pu*tie,te. A,a *e e@plic/ 1aptul c/ rar *e 8nt>lne,te o c/*niciear0onioa*/) iar copiii cre*c cu ideea c/ o c/*/torie e*te ce+a ne0aipo0enit de co0plicat ,i de

periculo*. =reudec/ţi ca acelea pe care le$a0 8n1/ţi,at ,i *ucce*iuni de idei de acela,i ordin 8i 80piedic/ade*ea pe copii */ aun3/ la o corect/ 8nţele3ere a +ieţii. S/ ne 3>ndi0 nu0ai la acele 1ete) nu puţinla nu0/r) care con*ider/ c/*/toria doar ca pe un 1el de ie,ire 8n ca< de incendiu) la acei ;/r;aţi ,i laacele 1e0ei care o pri+e*c pur ,i *i0plu ca pe un r/u nece*ar. Di1icult/ţile 3enerate de acea*t/ten*iune dintre *e@e au c/p/tat a*t/nd cu at>t 0ai 0ult cu c>t la 1ete 8nc/ dincopil/rie *e 0ani1e*t/ 8nclinaţia de a *e re+olta 80potri+a rolului la care *unt con*tr>n*e) ,i cu c>t la ;/r;at de+ine 0ai puternic/ po1ta de a *e ;ucura de pri+ile3ii) 8n po1ida oric/rei lo3ici.Se0nul caracteri*tic al unei reconcilieri) al unui ec2ili;ru p*i2ic al *e@elor e*te colegialitatea J nrelaţiile dintre *e@e *u;ordonarea e*te la 1el de puţin *uporta;il/ ca ,i 8n +iaţa popoarelor.Di1icult/ţile ,i po+erile 3enerate de a0;ele p/rţi *unt at>t de 0ari) 8nc>t toat/ lu0ea tre;uie */ acordeatenţie ace*tei pro;le0e. Do0eniul e*te at>t de +a*t) 8nc>t cuprinde +iaţa 1iec/rui indi+id. Iar acea*ta *$a co0plicat at>t de 0ult) din cau</ c/ *ocietatea noa*tr/ i$a tra*at copilului 0i*iunea de a$,i ale3e po<iţia 8n +iaţ/ ca re<ultat al anta3oni*0ului 1aţ/ de cel/lalt *e@. O educaţie pa,nic/ poate lic2idaace*te di1icult/ţi. Rit0ul trepidant al <ilelor noa*tre) lip*a unor principii peda3o3ice real0entecore*pun</toare ,i 8ndeo*e;i concurenţa care i0pre3nea</ 8ntrea3a noa*tr/ +iaţ/ p/trund p>n/ 8nca0erele copiilor ,i le tra*ea</ linia de orientare pentru 0ai t>r<iu. =ericolele) care 8i 1ac pe at>ţia */dea 8napoi 8n 1aţa dra3o*tei) con*tau 8n aceea c/ ;/r;atul caut/) 8n toate 80preur/rile) */$,ido+edea*c/ ;/r;/ţia prin +iclenie) prin cuceriri care di*tru3 candoarea ,i 8ncrederea care *unt propriiiu;irii. Cu *i3uranţ/ c/ Don ?uan e*te un in* care nu *e crede *u1icient de ;/r;at ,i care) 8n con*ecinţ/) prin cuceririle *ale) 8ncearc/ */$,i aduc/ 0ereu noi do+e<i 8n acea*t/ pri+inţ/. Ne8ncrederea caredo0ne,te 8ntre *e@e *u;0inea</ orice apropiere) iar de pe ur0a ace*tui 1apt *u1er/ 8ntrea3au0anitate. Idealul e@ce*i+ al 0a*culinit/ţii 8n*ea0n/ pro+ocare) per0anent/ *educţie) +e,nic



nea*t>0p/r) din care nu re<ult/ dec>t pretenţii ale +anit/ţii) *ati*1acţii unilaterale-) o po<iţie pri+ile3iat/)ceea ce contra<ice condiţiile naturale ale +ieţii u0ane 8n co0un. Nea+>nd nici un 0oti+ de a conte*taţelurile de p>n/ acu0 ale 0i,c/rii 1e0ini*te re1eritoare la li;ertate ,i e3alitate 8n drepturi) *e i0pune */ o*priini0 0ult 0ai ener3ic) pentru c/) 8n de1initi+) 1ericirea ,i ;ucuria de a tr/i a 8ntre3ii o0eniri depindde crearea unor condiţii care */ per0it/ 1e0eii */ *e reconcilie<e cu rolul ei) iar ;/r;atului */$i dea po*i;ilitatea de a re<ol+a pro;le0a raporturilor *ale cu 1e0eia.

6. @NCERCARE DE RE&ORMĂ* Dintre 8ncerc/rile 8ntreprin*e p>n/ acu0 8n direcţia unei 80;un/t/ţiri a relaţiilor dintre *e@e)coeduca#ia e*te cea 0ai i0portant/. Nu e*te o in*tituţie neconte*tat/) a+>nd ad+er*arii ,i parti<anii*/i. Ace,tia din ur0/ accentuea</ ca principal a+anta al coeducaţiei 1aptul c/ *e@ele au 8n ace*t 1el prileul de a *e cunoa,te din ti0p) put>ndu$*e pre+eni cel 0ai ;ine apariţia acelor preudec/ţi nedrepte)cu con*ecinţele lor ne1a*te. Ad+er*arii *u*ţin) 8n principal) c/ opo<iţia dintre ;/ieţi ,i 1ete) ade*eae@tre0 de puternic/ c2iar 8n 0o0entul 8n care ei intr/ la ,coal/) nu 1ace dec>t */ *e accentue<e ,i 0ai0ult 8n condiţiile educaţiei 8n co0un) deoarece ;/ieţii *e *i0t aici opri0aţi. Acea*ta corelea</ cu1aptul c/ 8n acea*t/ perioad/ de<+oltarea p*i2ic/ a 1etelor pro3re*ea</ 0ai rapid) a,a 8nc>t ;/ieţii) care poart/ 8ntrea3a po+ar/ a pri+ile3iilor lor ,i tre;uie */ de0on*tre<e c>t de 3ro<a+i *unt ei) *unt deodat/ pu,i 8n *ituaţia de a recunoa,te c/ pri+ile3iile lor *unt doar ni,te ;aloane de */pun) care *e *par3 8n 1aţarealit/ţii. Unii cercet/tori pretind a 1i *ta;ilit c/) 8n condiţiile coeducaţiei) ;/ieţii de+in ti0oraţi 8n 1aţa1etelor ,i 8,i pierd con,tiinţa de *ine. Nu 8ncape 8ndoial/ c/ 8n ace*te con*tat/ri ,i 8n acea*t/ ar3u0entaţie e*te ,i ce+a ade+/r. Ar3u0entaţiae*te +ala;il/ 8n ca<ul 8n care coeducaţia e*te conceput/ 8n *en*ul unei concurenţe a *e@elor) pentrulaurii unei 0ai 0ari de*toinicii. Bnţelea*/ 8n ace*t 0od de c/tre da*c/li ,i ele+i) 1ire,te c/ educaţia 0i@t/+a 1i d/un/toare. Dac/ nu *e +or 3/*i oa0eni co0petenţi care */ deter0ine o 0ai ;un/ 8nţele3ere acoeducaţiei) 1/c>nd din ea o e@er*are) o pre3/tire pentru cola;orarea +iitoare a *e@elor) 8n +ederea unor0i*iuni co0une) oa0eni care */ pun/ acea*t/ concepţie la ;a<a acti+it/ţii lor peda3o3ice) atunci8ncerc/rile de educaţie 0i@t/ +or *u1eri 8ntotdeauna e,ecuri. Ad+er*arii nu +or +edea 8n e,ecuri dec>tcon1ir0area 1aptului c/ lu/rile lor de po<iţie *unt 8nte0eiate.Ar tre;ui */ ai 1orţa creatoare a unui poet ca */ <u3r/+e,ti lucrurile 8n toat/ co0ple@itatea lor. (re;uie*/ ne 0ulţu0i0 cu indicarea punctelor principale. Se poate 1ace le3/tura cu tipurile de*cri*e 0ai *u*,i unii 8,i +or a0inti cu0 ,i 8n ace*t ca< ie* la *upra1aţ/ acelea,i *ucce*iuni de idei ca 8n de*criereaacelor copii +eniţi pe lu0e cu or3ane de1iciente. 'ata a1lat/ 8n plin proce* de cre,tere *e co0port/ade*ea ca ,i cu0 ar 1i 2andicapat/ ,i 8n ca<ul ei e*te +ala;il ceea ce *$a *pu* de*pre co0pen*area*enti0entului de in1erioritate. Deo*e;irea *t/ doar 8n aceea c/ credinţa 1etei 8n in1erioritatea ei pro+inedin a1ar/. Viaţa ei e*te at>t de canali<at/ 8n ace*t *en*) 8nc>t p>n/ ,i oa0eni de ,tiinţ/ a+i<aţi au *u;*cri*uneori la acea*t/ preudecat/. E1ectul 3eneral al ace*tei preudec/ţi e*te) 8n cele din ur0/) atra3ereacelor dou/ *e@e 8n +>ltoarea politicii prestigiului, a0;ele p/rţi uc>nd un rol care nu con+ine nici uneiadin ele ,i care conduce la *o1i*ticarea nai+it/ţii lor) la ri*ipirea *pontaneit/ţii relaţiilor reciproce) la*ati*1acerea cu idei preconcepute) care 1ac */ piar/ orice per*pecti+/ de 1ericire.

NOTE- 0eine allgemeine *s1che2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6% O ;un/ de*criere a ace*tui proce* de de<+oltare) cu detaliile de ri3oare) 3/*i0 8n cartea luiAu3u*t e;el 6ie râu und der )o3ialismus# =rin in*taurarea do0niei propriet/ţii pri+ate *crie acela,i Au3u*t e;el) citat ,i deAdler 0ai *u* a 1o*t pecetluit/ *u;u3area 1e0eii de c/tre ;/r;at. A 8nceput perioada 8n care1e0eia era de*con*iderat/ ,i c2iar di*preţuit/. Matriarhatul a însemnat comunism, egalitateatuturor( apari#ia patriarhatului a însemnat domnia proprietă#ii private şi, o dată cu aceasta,oprimarea şi înrobirea femeii De ace*t lucru ,i$a dat *ea0a p>n/ ,i con*er+atorul Ari*to1an. Bnco0edia *a Adunarea populară a femeilor, el arat/ c/) atunci c>nd 1e0eile aun3 */ deţin/



puterea 8n *tat) ele introduc co0uni*0ul 5Au3u*t e;el) emeia şi socialismul Editura=olitic/) ucure,ti) -!#) p. &"6. 5Nota trad.6 0diemănnlickes Fesen2,în te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 1e0eia e*te 0oti+ de tul;urare

pentru ;/r;at. 5Nota trad.6& Conciliul din M>con) care 8n *ecolul al Vl$lea a pu* 8n di*cuţie dac/ 1e0eia are *au nu*u1let ,i *$a pronunţat a1ir0ati+ cu o 0aoritate de nu0ai un +ot) ceea ce do+ede,te... c/

;i*erica nu prea a a+ut o atitudine 1a+ora;il/ 1e0eii. Introducerea celi;atului pentru cler dec/tre Gri3ore al VK$lea) prin care *e ur0/rea crearea unei ta30e preoţe,ti pe care nici un 1elde intere*e 1a0iliale */ nu o *u*tra3/ de la *luirea ;i*ericii) a 1o*t po*i;il/ nu0ai 1iindc/ late0elia ;i*ericii *t/tea concepţia de*pre p/c/to,enia po1telor trupe,ti 5Au3u*t e;el) opcit,p !6. 5Nota trad.6" 0seinen 6asein2,m te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0der )timme der -esamtheit2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6! Alu<ie tran*parent/ la concepţia ;iolo3i<ant/ a lui C. G. ?un3 re1eritoare la 0anima2 ,i0animus2 ca principii ar2etipale) 8nn/*cute) incon,tiente) care *$ar 0ani1e*ta cu o 1orţ/ dede*tin i0placa;il 8n +iaţa oa0enilor) dincolo de orice e@perienţ/ e@i*tenţial/) de oricea0prent/ *ociocultural/. 5Nota trad.6- +ipofobie – tea0/ de 3unoaie) de 0urd/rie. 06ie +einlichkeit der Mutter2 J n te@tulori3inal. 5Nota trad.6-- 0)elbstbcreicherung2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! $III

&RAI ŞI SURORI

A0 a0intit ade*ea c/) pentru aprecierea unui o0) e*te i0portant */ *e cunoa*c/ 80preur/rile +ieţii*ale. O 80preurare de ace*t 1el e*te po<iţia pe care copilul a ocupat$o 8n r>ndul 1raţilor ,i *urorilor *ale.Oa0enii pot 1i cla*i1icaţi ,i din ace*t punct de +edere ,i) dac/ a+e0 *u1icient/ e@perienţ/) +o0 1i 8n

*tare */ recunoa,te0 c/ cutare e*te pri0$n/*cut) cutare unicul copil la p/rinţi) *au 0e<inul ,.a.0.d.Se pare c/ oa0enii ,tiu de 0ult c/ prâslea e*te de cele 0ai 0ulte ori un tip deo*e;it. A,a *e +ededintr$o 0ulţi0e de ;a*0e) le3ende) din i*tori*irile ;i;lice) 8n care ulti0ul n/*cut e*te totdeauna pre<entat ,i de*cri* 8n acela,i 0od. De 1apt el cre,te 8n cu totul alte 80preur/ri dec>t toţi ceilalţi copii.=entru p/rinţi el e*te un copil aparte ,i) ca 0e<in) are parte de un trata0ent deo*e;it. Ca 0e<in) el e*tetotodat/ ,i cel 0ai 0ic ,i) ca atare) cel care are cel 0ai 0ult ne+oie de 3ri/) pe c>nd ceilalţi 1raţi ,i *urori*e de*curc/ de$acu0) *unt copii 0ari. De aceea) el cre,te 8ntr$o at0o*1er/ 1a0ilial/ 0ai cald/ dec>tceilalţi.Din acea*t/ *ituaţie re<ult/ pentru el anu0ite tr/*/turi de caracter care 8i in1luenţea</ 8n 0od deo*e;itatitudinea 1aţ/ de +iaţ/) 1or0>ndu$*e ca o per*onalitate di*tinct/. Se adau3/ la ace*tea o circu0*tanţ/contradictorie 8n aparenţ/. =entru un copil nu e*te deloc o *ituaţie pl/cut/ */ *e +ad/ totdeauna tratat caun pu,ti) 8n care ni0eni nu are 8ncredere ,i c/ruia nu i *e 8ncredinţea</ ni0ic. A*ta 8l 8nt/r>t/ 1oarte 0ult pe copil care) de o;icei) *e *tr/duie,te */ arate c/ el poate 1ace totul. A*piraţia *a c/tre putere *e inten*i1ic/.A*t1el) 0e<inul +a 1i de cele 0ai 0ulte ori un indi+id ne*ati*1/cut dec>t de o *ituaţie opti0/) de<+olt>nd 8n*ine tendinţa de a$i dep/,i pe toţi ceilalţi.Ace*t tip *e 8nt>lne,te 1oarte 1rec+ent 8n +iaţ/. E@i*t/ o cate3orie de 0e<ini care 8i dep/,e*c pe toţi)care au reali<at 0ult 0ai 0ult dec>t 1raţii ,i *urorile lor. Mai puţin 1ericit e*te ca<ul acelei cate3orii de0e<ini care) de,i au a+ut aceea,i tendinţ/) nu au de*1/,urat o acti+itate ;o3at/ ,i nu au 0ani1e*tat8ncredere 8n *ine) ceea ce li *e poate tra3e) de a*e0enea) din relaţiile cu 1raţii 0ai 0ari. Dac/ ace,tianu *e la*/ dep/,iţi) *e poate 8nt>0pla ca 0e<inul) la, ,i pl>n3/reţ) */ dea ;ir cu 1u3iţii din 1aţa8ndatoririlor ce$i re+in) */ 1ie 0ereu 8n c/utarea unui prete@t de a *e e*c2i+a de la ace*te 8ndatoriri. El nue*te 0ai puţin a0;iţio*) dar e*te o a0;iţie din cele care 8i 1ac pe oa0eni doar */ *e de*curce) 8ncerc>nd



*/ ,i$o *ati*1ac/ pe un teren al/turi de 8ndatoririle +ieţii ,i e+it>nd ri*cul de a tre;ui */ 1ac/ pro;acapacit/ţilor lor.Mulţi au 1o*t *urprin,i de con*tatarea c/ un 0e<in *e co0port/ de o;icei ca ,i cu0 ar 1i 2andicapat ,i ar purta 8n el un *enti0ent de in1erioritate. Bn cur*ul cercet/rilor noa*tre a0 con*tatat 8ntotdeauna ace*t*enti0ent c2inuitor ,i alar0ant) 8n care *e poate identi1ica un puternic i0pul* pentru de<+oltarea p*i2ic/. Bn ace*t *en*) 0e<inul e*te per1ect co0para;il cu un copil care a +enit pe lu0e cu or3ane

de1iciente. Ca<ul poate */ nu *tea a,a 8n realitate) nu e*te aici +or;a de e@i*tenţa o;iecti+/ ain1eriorit/ţii) ci de ceea ce *i0te o0ul. Wti0 cu ce ne*pu*/ u,urinţ/ *e co0it erori 8n +iaţa copilului. Nea1l/0 8n 1aţa a o 0ulţi0e de pro;le0e) po*i;ilit/ţi ,i con*ecinţe. Cu0 *e i0pune */ *e co0porteeducatorulQ S/ in+oce el noi *ti0ulente) care */ *u*cite 0ai departe +anitatea unui a*e0enea copilQ Ain*i*ta doar a*upra nece*it/ţii ca un a*e0enea copil */ 1ie 0ereu pri0ul ar 1i 0ult prea puţin pentru o+iaţ/ de o0) iar e@perienţa ne 8n+aţ/ c/ 8n +iaţ/ nu totul depinde de a 1i pri0ul. Mai ;ine e*te ca)e@a3er>ndu$*e 8ntruc>t+a) */ *e *pun/: nu a+e0 ne+oie de pri0i$cla*aţi-. De 1apt ni 0e ,i 1ace r/u de ei.Dac/ trece0 8n re+i*t/ i*toria) precu0 ,i e@perienţa noa*tr/) tre;uie */ con*tat/0 c/ 1eno0enul nu e*te ;ene1ic. Un a*t1el de principiu 1ace din copil un unilateral ,i) 8nainte de toate) 8l 80piedic/ */ de+in/ un ;un *e0en. =ri0a con*ecinţ/ e*te) de cele 0ai 0ulte ori) 1aptul c/ el *e 3>nde,te nu0ai la *ine ,i cu0 */ procede<e ca alţii */ nu i$o ia 8nainte. El de+ine in+idio*) 8l 0acin/ ura ,i tea0a de a nu 1i 8ntotdeauna celdint>i. =rin 8n*/,i po<iţia *a) ulti0ul n/*cut e*te 8nclinat */ de+in/ record0an) */$i 8ntreac/ 8n per1or$0anţe pe toţi ceilalţi. Aler3/torul de cur*/ *e tr/dea</ 8n 8ntrea3a *a conduit/) ade*ea 8n a*pectein*i3ni1iante) care de o;icei nu ;at la oc2i dac/ nu cuno,ti 8ntre3ul an3rena al ace*tei +ieţi p*i2ice. Una*e0enea copil *e +a *ili) de e@e0plu) */ 0ear3/ totdeauna 8n 1runtea unui 3rup *au nu +a putea *u1erica +reun altul */ *e a,e<e 8n 1aţa *a. Spiritul de co0petiţie e*te pe departe caracteri*tic pentru 0area0aoritate a 0e<inilor.Ace*t tip de 0e<in) care uneori de3enerea</) poate 1i de a*e0enea 3/*it 8n toat/ puritatea *a. Includeade*ea oa0eni ener3ici) *ocotiţi *al+atorii 8ntre3ii lor 1a0ilii. S/ pri+i0 8n trecut ,i */ ne re1eri0) ;un/oar/) la i*toria ;i;lic/) la le3enda lui Io*i17 +o0 3/*i toate ace*tea de*cri*e 8ntr$un 0od a;*olutui0itor) cu o intenţionalitate ,i o claritate de a,a natur/ 8nc>t *$ar *pune c/ autorul acelei le3endedi*punea de toate acele cuno,tinţe pe care noi) a*t/<i) le o;ţine0 cu at>ta o*teneal/. Cu *i3uranţ/ c/ 8ndecur*ul *ecolelor *$a pierdut 0ult 0aterial +aloro* ,i c/ acu0 tre;uie 3/*ite lucruri noi.Al/turi de ace*ta e@i*t/ 8nc/ un tip) ca o deri+aţie a celui dint>i. I0a3inaţi$+/ c/ aler3/torul no*tru d/deodat/ pe*te un o;*tacol ,i) necre<>ndu$*e capa;il */$l e*calade<e)8l ocole,te. C>nd un a*e0enea0e<in 8,i pierde curaul) el de+ine cel 0ai 0are la,. Bl 3/*i0 totdeauna d>nd ;ir cu 1u3iţii) oricetrea;/ e*te pentru d>n*ul prea 3rea) are pentru toate *cu<e) nu 8ndr/<ne,te */ a;orde<e ni0ic ,i a,a 8,iiro*e,te ti0pul. De cele 0ai 0ulte ori +a da 3re, ,i a;ia cu c2iu cu +ai +a 3/*i el un do0eniu 8n careorice concurenţ/ */ 1ie dinainte e@clu*/. =entru in*ucce*ele *ale +or 1i in+ocate tot 1elul de prete@te) de pild/) c/ e*te prea 1ira+) c/ a 1o*t ne3liat *au r/*1/ţat) c/ 1raţii ,i *urorile nu i$au per0i* */ *e a1ir0e ,ialtele de 1elul ace*ta. A*e0enea de*tine *e pot co0plica atunci c>nd re*pecti+ul are real0ente oin1ir0itate. =e te0a acea*ta el +a ;ate 0ult/ 0oned/ pentru e+a<iunile *ale. Nici unul din ace*te dou/ tipuri nu include de o;icei oa0eni de n/dede. Ce$i drept) cei care con*tituie pri0ul tip *e de*curc/ 0ai ;ine 8ntr$o perioad/ 8n care concurenţa *e 0ai ;ucur/ de o oarecare apreciere.Ace*t tip 8,i +a 3/*i ec2ili;rul doar 8n dauna celorlalţi) pe c>nd cel de$al doilea +a tr/i toat/ +iaţa *u;ap/*area *enti0entului de in1erioritate ,i +a *u1eri de pe ur0a i0po*i;ilit/ţii de a *e 80p/ca cu +iaţa.Wi primul7născut are caracteri*ticile *ale. Bnainte de toate el are a+antaul unei po<iţii e@celente pentrude<+oltarea *a p*i2ic/. Cunoa,te0 din i*torie c/ e*te o po<iţie aparte) 1a+ori<at/. Acea*t/ *ituaţie pri+ile3iat/ *$a p/*trat ca o tradiţie la 0ulte popoare ,i p/turi *ociale. La ţ/rani) de e@e0plu) 8n 0odindi*cuta;il pri0ul$n/*cut 8,i cunoa,te 8nc/ din copil/rie c2e0area) anu0e c/ 8ntr$o t ceilalţi) care cre*c cu *enti0entul c/+a *o*i ,i <iua 8n care +or tre;ui */ p/r/*ea*c/ ca*a p/rintea*c/. Wi 8n alte p/rţi) 8n 0ulte 1a0ilii *econtea</ pe 1aptul c/ 1iul cel 0ai 0are +a 1i la un 0o0ent dat *t/p>nul ca*ei. C2iar ,i acolo undetradiţia acea*ta nu are 3reutate) ca de e@e0plu 8n 1a0iliile ;ur32e<e 0ode*te *au 8n cele proletare)



pri0ul$n/*cut e*te 8n orice ca< cel c/ruia i *e atri;uie de*tul/ putere ,i 8nţelepciune) 8nc>t */ *e 1ac/ dinel un autor ,i o per*oan/ capa;il/ */$i *upra+e32e<e pe cei 0ai 0ici. Ne pute0 repre<enta ce 8n*ea0n/ pentru un copil */ 1ie 8n per0anenţ/ 8n+e*tit cu 8ntrea3a 8ncredere a celor din urul */u. Acea*ta +a3enera 8n el o *tare de *pirit care *e +a e@pri0a apro@i0ati+ 8n 3>nduri de 1elul: tu e,ti cel 0ai 0are) cel0ai tare) cel 0ai 8n +>r*t/) de aceea tre;uie */ 1ii 0ai de,tept dec>t ceilalţi etc.Dac/ de<+oltarea 8n acea*t/ direcţie nu e*te *tin32erit/) +o0 3/*i la pri0ul$n/*cut tr/*/turile

caracteri*tice ap/r/torului ordinii e@i*tente. A*e0enea oa0eni aprecia</ 8n 0od cu totul deo*e;it puterea) at>t puterea lor per*onal/) c>t ,i ideea de putere ca atare. =entru pri0ii$n/*cuţi puterea e*tece+a de la *ine 8nţele*) ce+a de 0a@i0/ i0portanţ/ ,i de care tre;uie */ *e p/trund/. Nu e*te de trecutcu +ederea 1aptul c/) de re3ul/) a*e0enea oa0eni *unt con*er+atori. La *ecuneigeborenen'3/*i0 aceea,i a*piraţie c/tre putere ,i *uperioritate) cu nuanţele de ri3oare. Ei *tau tot ti0pul *u; pre*iune) *e *tr/duie*c */ aun3/ 8n pri0$plan) co0porta0entul lor 1iind de a*e0enea al unuiconcurent intrat 8n cur*a pentru +iaţ/. Secundul *e *i0te puternic 80;oldit de 1aptul c/ cine+a e*te8naintea lui ,i *e pune 8n +aloare. Dac/ e*te 8n *tare */$,i 0o;ili<e<e 1orţele ,i */ accepte co0petiţia cu pri0ul$n/*cut) de o;icei +a porni cu tot elanul 8nainte) 8n ti0p ce pri0ul$n/*cut) 8n po*e*ia puterii *ale)*e *i0te relati+ *i3ur) p>n/ c>nd cel/lalt a0eninţ/ */ i *e urce 8n cap. Ace*t portret ni$l e+oc/ 8n 0ode@pre*i+ le3enda de*pre E*au% ,i Iaco;. Vede0 aici nea*t>0p/rul) *tr/dania) 0ai puţin e+idente 8n 1apte)c>t 0ai ale* 8n atitudini incoerci;ile) p>n/ c>nd 1ie c/ ţelul e*te atin*) adic/ 8nainta,ul e*te dep/,it) 1ie c/*e ;ate 8n retra3ere dup/ e,ec) ceea ce ade*ea *e ter0in/ cu o ;oal/ ner+oa*/. Starea de *pirit a*ecundului e*te co0para;il/ cu pi<0a cla*elor nepo*edante) do0inat/ de *enti0entul u0ilirii. Se poate ca el */$,i 1i 1i@at un *cop at>t de 8nalt) 8nc>t */ *u1ere 8ntrea3a +iaţ/ din cau<a acea*ta ,i caar0onia *a interioar/ */ 1ie di*tru*/ ca ur0are a ace*tui lucru) a 1aptului c/ ,i$a *acri1icat +iaţa pentruo idee) pentru o 1icţiune) pentru o 2i0er/ lip*it/ de +aloare.Copilul unic are ,i el o *ituaţie *peci1ic/. El e*te e@pu* cu totul de0er*urilor peda3o3ice ale celor din urul */u. =/rinţii nu au) ca */ *pune0 a,a) nici o po*i;ilitate de ale3ere) ei arunc>ndu$*e cu tot elanul lor peda3o3ic a*upra ace*tui *in3ur copil. Ace*ta +a 1i cu totul lip*it de independenţ/) +a a,tepta 0ereu cacine+a */$i arate dru0ul de ur0at) +a 1i 8n per0anenţ/ 8n c/utarea unui *priin. Ade*ea r/<3>iat) el nue*te o;i,nuit */ *e a,tepte la nici o di1icultate) deoarece 8ntotdeauna i$a 1o*t nete<it dru0ul. Cu0 *ea1l/ 0ereu 8n centrul atenţiei) el cap/t/ cu u,urinţ/ *enti0entul c/ are o +aloare deo*e;it/. =o<iţia *ae*te at>t de delicat/) 8nc>t lu/rile de atitudine 3re,ite *unt aproape ine+ita;ile. 'ire,te) dac/ p/rinţii ,tiuce i0portanţ/ au a*e0enea *ituaţii) ,i ce pericole a*cund) atunci e@i*t/ po*i;ilitatea contracar/rii lor.R/0>ne) totu,i) o pro;le0/ di1icil/. Ade*ea p/rinţi e@tre0 de circu0*pecţi) care *ocot c/ +iaţa e*tedeo*e;it de 3rea ,i) drept ur0are) 1ac toate lucrurile cu o prudenţ/ e@a3erat/) in1luenţea</ 8n ace*t *en*,i *en*i;ilitatea copilului. Bn3riorarea per0anent/ pentru */n/tatea copilului 8l +a 1ace pe ace*ta */ pri+ea*c/ lu0ea ca pe o realitate o*til/. Bn ace*t 1el copilul e+oluea</ cu +e,nica tea0/ de 3reut/ţi) 8n1aţa c/rora el *t/ lip*it de e@perienţ/) nepre3/tit) pentru c/ nu a 1o*t l/*at */ 3u*te dec>t ceea ce e*tea3rea;il. A*e0enea copii +or 8nt>0pina di1icult/ţi 8n ca<ul oric/rei acti+it/ţi independente ,i +orde+eni inapţi pentru +iaţ/. Ei *unt *ortiţi */ *u1ere e,ecuri. Uneori e@i*tenţa lor *ea0/n/ cu aceea aunor para<iţi care nu 1ac dec>t */ *a+ure<e pl/ceri) pe c>nd ceilalţi le poart/ de 3ri/.8n 1a0ilii *unt po*i;ile di1erite co0;inaţii) dup/ cu0 e@i*t/ 0ai 0ulţi copii de acela,i *e@) *au 1raţi ,i*urori) concur>ndu$*e 8ntr$un 1el *au altul 8ntre d>n,ii. De aici co0ple@itatea udec/rii ,i e+alu/rii1iec/rui ca< particular. Deo*e;it de di1icil/ e*te *ituaţia ;/iatului unic care cre,te 8n 0ilocul 0ai0ultor *urori. Bntr$o a*e0enea ca*/) do0inant/ e*te in1luenţa 1e0inin/) ;/iatul 1iind 80pin* pe ulti0ul plan) 0ai ale* dac/ e*te cel 0ai 0ic dintre copii ,i *e tre<e,te 8n 1aţa unei 1alan3e 1e0inine *olidare.(endinţa *a de a *e pune 8n +aloare *e i<;e,te de 0ari o;*tacole. Atacat din toate p/rţile) el nu +a aun3eniciodat/ propriu$<i* con,tient de pri+ile3iile pe care *ocietatea noa*tr/ anacronic/ le re<er+/ ;/r;aţilor,i +a ar/ta incertitudine 8n acţiunile *ale. Inti0idarea poate 0er3e at>t de departe 8nc>t) uneori) el */re*i0t/ ca 0ai *la;/ po<iţia ;/r;atului 1aţ/ de aceea a 1e0eii. Curaul ,i 8ncrederea *a 8n *ine aun3 */*e clatine *au) di0potri+/) un puternic i0pul* 8l 80pin3e la 0ari 8n1/ptuiri. A0>ndou/ ca<urile *unt3enerate de aceea,i *ituaţie. Ce +a de+eni 8n 1inal un a*e0enea ;/iat depinde de condiţiile ,i



80preur/rile +ieţii. Nu *e poate 8n*/ */ nu *e o;*er+e la el per*i*tenţa unei tr/*/turi tipice.Dup/ cu0 +ede0) tot ceea ce aduce 8n +iaţ/ copilul *e 1or0ea</ ,i *e colorea</ 8n con1or0itate cu po<iţia *a 8n con*telaţia 1a0iliei. Acea*t/ con*tatare 1ace */ p/lea*c/ doctrina eredită#ii, at>t ded/un/toare pentru acti+itatea peda3o3ic/. E@i*t/) ce$i drept) ca<uri 8n care in1luenţa eredit/ţii e*te 8na1ar/ de orice 8ndoial/) ca de e@e0plu atunci c>nd un copil cre*cut 8n a1ara oric/rei relaţii cu p/rinţii */i0ani1e*t/ totu,i tr/*/turi *i0ilare *au identice. Ui0irea 8n 1aţa ace*tui 1apt 1ace loc i0ediat unei 0ai

;une 8nţele3eri) dac/ ne a0inti0 c>t de u,or de interpretat *unt anu0ite di*tor*iuni 8n de<+oltareacopilului care) de e@e0plu) +ine pe lu0e cu de1icienţe corporale) *tare care deter0in/ o ten*iune 8ntre el,i cerinţele 0ediului) e@act ca la tat/l */u) care ,i el poate c/ a +enit pe lu0e cu or3ane de1iciente. Dinace*t punct de +edere) teoria tran*0iterii ereditare a tr/*/turilor de caracter *e do+ede,te lip*it/ de8nte0eiere.Din e@punerea de 0ai *u* re<ult/ c/ dintre di*tor*iunile care inter+in 8n de<+oltarea copilului cea 0ai3ra+/ pri+e,te a*piraţia *a de a *e ridica dea*upra celorlalţi ,i de a tinde la o po<iţie de 1orţ/) care */$iaduc/ a+antae per*onale. Dac/ acea*t/ tendinţ/ proprie *ociet/ţii noa*tre pune *t/p>nire pe *u1letulo0ului) de<+oltarea *a ia un cur* o;li3atoriu. O pro1ila@ie peda3o3ic/ 8n ace*t do0eniu 8nt>0pin/di1icult/ţi care recla0/ o 8nţele3ere 0ai pro1und/ a *ituaţiilor. Wi dac/ e@i*t/ un punct de +edere coerent)care */ ne aute la 8nl/turarea tuturor di1icult/ţilor) ace*ta *e re1er/ la culti+area *enti0entului deco0uniune u0an/. Dac/ lucrul ace*ta reu,e,te) toate di1icult/ţile de+in in*i3ni1iante. Cu0 8n*/ 8n+re0ea noa*tr/ reu,itele 8n ace*t *en* *unt relati+ rare) di1icult/ţile at>rn/ 3reu 8n ;alanţ/. Recuno*c>nd1aptul ace*ta) nu ne +o0 0ai 0ira c/ 8nt>lni0 at>ţia oa0eni care *e lupt/ de$a lun3ul +ieţii */ *e 0enţin/ pe linia de plutire) e@i*tenţa 1iind dur/ pentru ei. Wti0 c/ ei *unt +icti0ele unei de<+olt/ri 3re,ite ,i c/) 8ncon*ecinţ/) ,i atitudinea lor 1aţ/ de +iaţ/ e*te 3re,it/. De aceea udecata noa*tr/ re1eritoare la ei tre;uie*/ 1ie 1oarte reţinut/ ,i) 0ai pre*u* de orice) */ nu 1ie o udecat/ 0oral/) o udecat/ a*upra +alorii50orale6 a o0ului. Mai de3ra;/ *e i0pune */ 8ncerc/0 */ +alori1ic/0 cuno,tinţele pe care le$a0do;>ndit) */ a;ord/0 alt1el o0ul) dat 1iind c/ acu0 *unte0 8n *tare */ ne 1ace0 o i0a3ine 0ult 0aie@act/ de*pre +iaţa *a interioar/. =entru educaţie) de a*e0enea) re<ult/ i0portante puncte de +edere)deoarece cunoa,terea *ur*elor de eroare ne o1er/ 0ultiple po*i;ilit/ţi de inter+enţie. A+>nd o +i<iunecuprin</toare ,i pro1und/ a de<+olt/rii p*i2ice a o0ului) 8n tr/*/turile pe care le e@a0in/0 pute0di*cerne nu nu0ai trecutul) ci) 8ntruc>t+a) ,i +iitorul */u. Nu0ai a,a o0ul de+ine pentru noi cu ade+/rat+iu. El +a 1i pentru noi 0ai 0ult dec>t o *i0pl/ *iluet/ ,i +o0 o;ţine o alt/ idee de*pre +aloarea *a dec>tideea care are ade*ea cur* 8n *ocietatea noa*tr/.

NOTE

- 0>ir brauchen keine $rsten2,8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6% 'iul lui I*ac ,i al Re;ec/i) 1ratele 0ai 0are al lui Iaco;) care) dup/cu0 *pune i;lia) ,i$a +>ndut pe un ;lid de linte dreptul de pri0$n/*cut.5Nota trad.6

CARACTEROLOGIE

Ca#ito!u! I

GENERALITĂI

1. ESENA CARACTERULUI ŞI &ORMAREA SA*

=rin tr/*/tur/ de caracter 8nţele3e0 o anu0it/ 1or0/ de 0ani1e*tare p*i2ic/ a o0ului) 8n 8ncercarea*a de adaptare la *arcinile +ieţii. Caracterul e*te) a,adar) o no#iune socială =ute0 +or;i de o tr/*/tur/de caracter nu0ai dac/ ţine0 *ea0a de cone@iunea o0ului cu 0ediul */u *peci1ic. Bn ca<ul unuiRo;in*on) ;un/oar/) ar 1i lip*it de i0portanţ/ */ ,ti0 ce caracter are. Caracterul e*te luarea de atitu$



dine) 0odul 8n care o0ul *e raportea</ la 0ediul */u) o linie directoare i0pre3nat/ de i0pul*ul dea1ir0are a*ociat cu *enti0entul de co0uniune *ocial/.A0 ,i *ta;ilit c/ 8ntre3ul co0porta0ent al o0ului e*te a@at pe un *cop care nu +i<ea</ altce+a dec>to;ţinerea *uperiorit/ţii) a puterii) 8n+in3erea altora. Scopul in1luenţea</ concepţia de*pre lu0e) 0odulde a 1i) tiparul de +iaţ/ al o0ului) diri>nd 3e*turile care 8l e@pri0/. (r/*/turile de caracter *unt) deaceea) doar 1or0ele aparente) e@terioare ale liniei de 0i,care a o0ului. Ca atare) ele ne 0iloce*c

cunoa,terea atitudinii *ale 1aţ/ de 0ediu) 1aţ/ de *e0eni) 8n 3eneral 1aţ/ de co0unitate ,i 1aţ/ de pro;le0ele *ale de +iaţ/. A+e0 de$a 1ace cu 1eno0ene care ni *e 8n1/ţi,ea</ ca mijloace de a pune 8n+aloare per*onalitatea) ele0ente care *e a*a0;lea</ 8ntr$o 0etod/ de +iaţ/ &Methode des =ebens'

Tr"0"turi!e de caracter nu 0unt <nn"0cute- a+a cu8 8u!:i con0ider"- nu 0unt date de !a natur"- ;iindco8#arai!e cu !inia directoare- care intr" <n con0titu:ia o8u!ui ca un +a!on +i nd un 0od con*tant +i ;ine de1init de a 1i. Lenea unui copil) de pild/) nu e*te 8nn/*cut/) ci el e*te lene, pentru c/ acea*t/8n*u,ire i *e pare 0ilocul con+ena;il de a$,i u,ura +iaţa ,i de a$,i da i0portanţ/. C/ci 8ntr$unanu0it *en* a*piraţia c/tre putere *e 1ace *i0ţit/ la o0 c2iar ,i atunci c>nd el e+oluea</ pe o linie atr>nd/+iei. El *e poate re1eri 0ereu la acea*ta ca la o de1icienţ/ nati+/ ,i atunci +aloarea *a interioar/

apare ca intact/. Re<ultatul 1inal al unei a*e0enea intro*pecţii arat/) in+aria;il) ca0 8n 1elul ur0/tor:Dac/ nu a, a+ea acea*t/ de1icienţ/) 0i$a, putea de*1/,ura 8n 0od *tr/lucit capacit/ţile) din p/cate8n*/ a0 ace*t neaun*. Un altul) an3aat 8ntr$o lupt/ continu/ cu anturaul */u) la care 8l 80pin3e o*/l;atic/ a*piraţie c/tre putere) 8,i +a de<+olta tr/*/turi de caracter nece*are *u*ţinerii unei a*t1el delupte) cu0 *unt a0;iţia) in+idia) *u*piciunea) ,i altele de 1elul ace*ta. S$ar crede c/ a*e0enea1eno0ene *unt topite laolalt/ 8n 0a30a per*onalit/ţii) a+>nd un caracter nati+ ,i ire+oca;il) pe c>nd lao e@a0inare 0ai apro1undat/ reie*e c/ ele *unt nece*are doar pentru linia de 0i,care a indi+idului ,iau 1o*t adoptate ca atare. Nu *unt 1actori pri0ari) ci *ecundari) o;ţinuţi 8n +irtutea *copului *ecret alindi+idului) a+>nd) prin ur0are) un caracter teleologic S/ ne a0inti0 de cele e@pu*e 0ai *u*) potri+itc/rora 0odul u0an de a tr/i) de a acţiona) de a$,i *ta;ili o po<iţie e*te 8n c2ip nece*ar le3at de 1i@areaunui *cop. Nu pute0 ni0ic concepe ,i pune 8n aplicare) 1/r/ a pre1i3ura un anu0it ţel. Ace*ta *e

8ntre</re,te 8nc/ 8n contururile con1u<e ale p*i2icului in1antil ,i direcţionea</ de<+oltarea 8ntre3ii*ale +ieţi p*i2ice. E*te 1orţa diri3uitoare) 1or0ati+/) care 1ace ca 1iecare indi+id */ 1ie o unitatedi*tinct/) o per*onalitate di1erit/) dat 1iind c/ toate actele ,i 1or0ele de e@pre*ie *e 8ndreapt/ *pre unul ,iacela,i punct) 8n a,a 1el 8nc>t pentru noi el e*te incon1unda;il) acolo unde 8,i ur0ea</ propria *a cale.Se i0pune */ p/r/*i0 cu totul ideea i0portanţei eredită#ii cu pri+ire la 1eno0enele p*i2ice ,i 8ndeo*e;i8n ceea ce pri+e,te 3ene<a tr/*/turilor de caracter. Nu e@i*t/ nici un ar3u0ent care */ poat/ *u*ţineacceptarea teoriei eredit/ţii 8n ace*t do0eniu. Dac/ ur0/ri0 retro*pecti+ un 1eno0en oarecare din +iaţaunui o0) aun3e0) 1ire,te) la pri0a n3/ alţii) c/ tr/*/turile pe care ei ,i le culti+/ *unt 8n+/ţate de la ceilalţi)i0itate. E@i*t/ anu0ite realit/ţi) particularit/ţi p*i2ice ,i 3e*turi e@pre*i+e care 8n *ocietatea noa*tr/

8i incit/ pe tineri la i0itare. A,a) de e@e0plu) *etea de cunoa,tere) care ade*ea *e e@teriori<ea</ *u;1or0a curio<it/ţii) la copiii care au de luptat cu anu0ite de1icienţe ale aparatului +i<ual conduc la1or0area unei +erita;ile tr/*/turi de caracter. Dar 8n realitate nu e*te +or;a de o nece*itate i0perioa*/a de<+olt/rii ace*tei tr/*/turi de caracter7 dac/ ar cere$o linia directoare a copilului) 8n *1era *etei *ale decunoa,tere *$ar putea de<+olta o tr/*/tur/ de caracter care l$ar deter0ina */ cercete<e toate lucrurile)*/ le de0onte<e *au */ le *par3/. Sau ar de+ora c/rţile) ,i altele de ace*t 1el. =roce*e *i0ilare au loc 8n pri+inţa ne8ncrederii 8n oa0eni de care *u1er/ cei cu in1ir0it/ţi de au<. Bn ci+ili<aţia de a*) ta@/ri peiorati+e) cu0 ar 1i netot etc.6) ceea ce 1a+ori<ea</ de<+oltarea unui caracter *u*picio*.Cu0 *unt ocoliţi) e*te de 8nţele* 1aptul c/ aun3 */ nutrea*c/ *enti0ente o*tile. Ipote<a tran*0iteriiereditare a caracterului lor *u*picio* e*te ne8nte0eiat/. Acela,i lucru *e poate *pune re1eritor la ipote<a



nati+it/ţii tr/*/turilor de caracter care ţin de cri0inalitate. Ar3u0entului c/ 8n una ,i aceea,i 1a0ilie *$acon*tatat pre<enţa a 0ai 0ultor cri0inali tre;uie */ i *e opun/ ar3u0entul c/ tradiţia) concepţia de+iaţ/ ,i e@e0plul ne3ati+ 0er3 0>n/ 8n 0>n/ ,i c/) de pild/) copilului 1urti,a3ul i *e pre<int/ de$adreptul ca o 0odalitate de a$,i duce e@i*tenţa.La 1el *e petrec lucrurile 8ndeo*e;i 8n ceea ce pri+e,te tendinţa de a *e pune 8n +aloare&-eltungsstreben' Di1icult/ţile cu care *e con1runt/ 1iece copil 1ac ca acea*t/ tendinţ/ */ 1ie

indi*pen*a;il/ pentru de<+oltare. 'or0ele 8n care apare tendinţa *unt) la ur0a ur0ei) inter,ana;ile)ele altern>nd) 0odi1ic>ndu$*e) lu>nd a*pecte di1erite de la un indi+id la altul. La a1ir0aţia c/) 8n ceea ce pri+e,te tr/*/turile lor de caracter) copiii *ea0/n/ cu p/rinţii) tre;uie */ r/*punde0 c/) 8n tendinţa *ade a *e pune 8n +aloare) copilul e*te i*pitit de 0odelul repre<entat de cine+a din anturaul */u) carere+endic/ ,i po*ed/ aceea,i +aloare. 'iecare 3eneraţie 8n+aţ/ 8n 1elul ace*ta de la pre0er3/torii ei ,i) c2iar,i 8n perioadele cele 0ai +itre3e) i0plicat/ 8n co0plicaţiile e@tre0e la care conduce a*piraţia c/tre putere)r/0>ne 8ntotdeauna la cele 8n+/ţate.Scopul de a o;ţine *uperioritatea e*te un *cop *ecret. Ca ur0are a in1luenţei *enti0entului deco0uniune *ocial/) nu *e poate de*1/,ura dec>t 8n tain/) a*cun<>ndu$*e 8n per0anenţ/ *u; o 0a*c/ prietenoa*/. (re;uie totu,i */ ar/t/0 c/ el nu ar putea e+olua 8ntr$o 1or0/ at>t de tran*1i3urat/ 8n ca<ul8n care ne$a0 cunoa,te 0ai ;ine unii pe alţii. Dac/ a0 pro3re*a at>t de 0ult 8n ace*t *en* 8nc>t 1iecare */1ie 8n 0/*ur/ */ di*cearn/ cu claritate caracterul *e0enului */u) nu nu0ai c/ *$ar protea 0ai ;ine) ci 8nacela,i ti0p ar 1ace at>t de ane+oioa*/ o*teneala celorlalţi) 8nc>t i$ar anula orice a+anta. V/lul a*piraţieic/tre putere ar tre;ui atunci */ cad/. De aceea 0erit/ cu pri*o*inţ/ */ pri+i0 0ai 8n pro1un<i0e ace*te*tructuri ,i */ 8ncerc/0 o utili<are practic/ a cuno,tinţelor do;>ndite. C/ci a noa*tr/ cunoa,tere ao0ului nu ne$a du* prea departe. (r/i0 8ntr$o ţe*/tur/ co0plicat/ de relaţii *ocioculturale) care ridic/o;*tacole 8n calea unei corecte pre3/tiri pentru +iaţa. La drept +or;ind) 0iloacele e*enţiale deculti+are a per*picacit/ţii le *unt re1u<ate celor 0ulţi) iar ,coala nu a reali<at prea 0ulte p>n/ a*t/<i) 8na1ar/ de r/*p>ndirea unui anu0it +olu0 de cuno,tinţe pe care copiii le 8n32it cu0 pot) 1/r/ ca ace*tea*/ le *u*cite intere*ul. Wi c2iar ,i o a*e0enea ,coal/ r/0>ne pentru 0aoritatea populaţiei un pio*de<iderat. =>n/ 8n pre<ent *$a pu* 0ult prea puţin accentul pe pre0i*a 0aor/ a o;ţinerii cunoa,teriio0ului. Bn ace*te ,coli) a,a cu0 *unt ele) a0 pri0it noi etaloanele de e+aluare a oa0enilor. Acolo a08n+/ţat noi) cu0+a) */ di*tin3e0 lucrurile unul de altul) */ le cate3ori*i0 8n ;une ,i rele) dar 1/r/ arecur3e la +eri1icarea nece*ar/. Intraţi 8n +iaţ/ cu acea*t/ lacun/) per*i*t/0 8n ea. Adulţi) ne conduce0dup/ preudec/ţile din anii copil/riei) ca ,i cu0 ar 1i le3i *cri*e. Nu o;*er+/0 c/) antrenaţi 8n +>rteulace*tei ci+ili<aţii co0ple@e) accept/0 puncte de +edere c>t *e poate de d/un/toare unei +erita;ilecunoa,teri a lucrurilor) pentru c/) 8n ulti0/ in*tanţ/) nu le pri+i0 dec>t din un32iul de +edere ale@acer;/rii *enti0entului propriei noa*tre per*onalit/ţi) 8n *en*ul de a aun3e */ ocup/0 o po<iţie care*/ ne per0it/ un *urplu* de putere.

2. IMPORTANA SENTIMENTULUI DE COMUNIUNE SOCIALĂ PENTRUDE5$OLTAREA CARACTERULUI*

Bn de<+oltarea caracterului un rol proe0inent 8ndepline,te) al/turi de a*piraţia c/tre putere) un aldoilea 1actor) anu0e *enti0entul de co0uniune *ocial/. Ca ,i tendinţa de a *e pune 8n +aloare) ace*t*enti0ent apare o dat/ cu pri0ele i0pul*uri p*i2ice ale copilului) e@pri0>ndu$*e 0ai ale* 8n actele detandreţe) 8n c/utarea de contacte u0ane. Cu condiţiile de de<+oltare ale *enti0entului de co0uniune*ocial/ a0 1/cut cuno,tinţ/ 8n alt/ parte) a,a c/ nu +o0 1ace dec>t */ le recapitul/0 pe *curt. Mai8nainte de toate el *t/ *u; in1luenţa con*tant/ a *enti0entului de in1erioritate ,i a a*piraţiei c/tre puterecare deri+/ de aici. 'iinţa u0an/ e*te e@traordinar de *en*i;il/ la *enti0entele de in1erioritate de tot1elul. Din 0o0entul 8n care apare *enti0entul in1eriorit/ţii 8ncepe) propriu$<i*) cel dint>i proce* al+ieţii *ale p*i2ice) nelini,tea care 8,i caut/ ec2ili;rul) care induie,te dup/ *ecuritate ,i 80plinire) *pre a putea */ ai;/ parte de o +iaţ/ ti2nit/ ,i plin/ de ;ucurie. =e cunoa,terea *enti0entului de in1erioritate*e ;a<ea</ re3ulile de co0portare 1aţ/ de copil) care cul0inea</ 8n cerinţa 3eneral/ de a nu$i 1aceace*tuia +iaţa a0ar/) de a$l 1eri de p/rţile 8ntunecate ale e@i*tenţei ,i de a$i pre<enta) pe c>t po*i;il)



p/rţile lu0inoa*e ale +ieţii. La ace*tea *e adau3/ o alt/ 3rup/ de condiţii) de natur/ econo0ic/) care 8l1ac pe copil */ crea*c/ 8n cadrul unor relaţii necore*pun</toare) 3eneratoare de 1eno0ene care *ei0pun re0ediate: de1or0/ri) nepricepere ,i 0i<erie. Un rol i0portant oac/ de1icienţele corporale)care 1ac ca un a*e0enea copil */ nu 1ie apt pentru un 0od de +iaţ/ nor0al) recuno*c>ndu$i$*e pri+i$le3ii ,i tre;uind a 1i luate 0/*uri *peciale de a*i3urare a e@i*tenţei *ale. C2iar ,i atunci c>nd di*pune0de toate po*i;ilit/ţile) ceea ce nu pute0 80piedica e*te ca un a*e0enea copil */ re*i0t/ +iaţa ca pe o

po+ar/) cu ur0area ca *enti0entul */u de co0uniune */ 1ie a0eninţat de pericolul de3ener/rii. Nu pute0 aprecia un o0 dec>t raport>nd ideea de *enti0ent de co0uniune *ocial/ la atitudinea *a dean*a0;lu) la 3>ndurile ,i actele *ale) prin pri*0a unei cuanti1ic/ri. Ace*t punct de +edere re1lect/1aptul c/ *ituaţia 1iec/rui indi+id 8n *ocietate pretinde un *enti0ent pro1und al *tructurii +ieţii) care ne1ace */ intui0 0ai 0ult *au 0ai puţin li0pede) c>teodat/ ui0itor de clar) ceea ce dator/0 celorlalţi.'aptul c/ ne a1l/0 8n 0ilocul an3renaului +ieţii) *upu,i lo3icii con+ieţuirii u0ane) ne o;li3/ lacertitudine 8n udec/ţile noa*tre) iar pentru acea*ta nu a0 putea cunoa,te alt/ 0/*ur/ dec>t c2iardi0en*iunile *enti0entului de co0uniune *ocial/. Ne e*te i0po*i;il */ ne3/0 dependenţa noa*tr/*piritual/ de ace*t *enti0ent. Nici un o0 nu ar 1i capa;il */ conte*te 8n 0od *erio* aderenţa *a la*enti0entul de co0uniune *ocial/. Nu e@i*t/ nici o cale de a ne de3aa de 8ndatoririle noa*tre 1aţ/ de*e0eni. Senti0entul de co0uniune *ocial/ ne aduce 8ntotdeauna 8n con,tiinţ/ +ocea *a a+erti<atoare. Nu +re0 */ *pune0 c/ a0 0er3e 0ereu pe dru0ul indicat de *enti0entul de co0uniune) dar c/ ene+oie de c2eltuirea unei anu0ite ener3ii ca */ 8n/;u,i ace*t *enti0ent ,i c/) pe de alt/ parte) dat/ 1iind+ala;ilitatea *a uni+er*al/) ni0eni nu poate 8ntreprinde +reo acţiune 1/r/ a *e u*ti1ica 8ntr$un 1eloarecare 8n 1aţa ace*tui *enti0ent. De aceea oa0enii *unt 8nclinaţi ca) pentru tot ceea ce 3>nde*c ,i1ac) */ in+oce te0eiuri) *au cel puţin circu0*tanţe atenuante) te2nica *peci1ic/ a +ieţii) 3>ndirii ,iacţiunii re<ult>nd din 1aptul c/ +re0 */ 1i0 totdeauna cuplaţi la *enti0entul de co0uniune *ocial/) 1iec/ o crede0 cu ade+/rat) 1ie c/ +re0 doar */ produce0 aparenţa ace*tei cupl/ri. =e *curt) ace*te anali<etre;uie */ ne arate c/ e@i*t/ un 1el de 1anto0/ a *enti0entului de co0uniune *ocial/ -) care a*cundeca un +/l cealalt/ tendinţ/) a c/rei de<+/luire a;ia ne$ar da po*i;ilitatea */ aprecie0 8n c2ip corecto0ul. =o*i;ilitatea de a ne 8n,ela 1ace di1icil/ e+aluarea di0en*iunilor *enti0entului de co0uniune*ocial/. Cunoa,terea o0ului e*te 8n*/ o trea;/ 3rea ,i toc0ai de aceea tre;uie *$o ridic/0 la ran3ulde ,tiinţ/. =entru a ar/ta ce a;u<uri pot *ur+eni 8n ace*t do0eniu) */ 8n1/ţi,/0 8n cele ce ur 0ea</c>te+a ca<uri 8nt>lnite 8n e@perienţa noa*tr/.Un t=n"r #ove0te+te c" <ntr'o >i a <notat <n 8are cu 8ai 8u!:i ca8ara>i 0#re o in0u!"- unde au r"8a0c=tva ti8#* S$a 8nt>0plat ca unul din ei) aplec>ndu$*e la 0ar3inea *t>ncii) */$,i piard/ ec2ili;rul ,i */cad/ 8n 0are. (>n/rul no*tru) aplec>ndu$*e ,i el) -$a +/<ut pe ca0aradul */u duc>ndu$*e la 1und.Re1lect>nd 0ai t>r<iu a*upra ace*tui 1apt) a 8nţele* c/ nu a *i0ţit atunci ni0ic altce+a dec>tcurio<itate. Bn treac/t 1ie *pu*) accidentul nu a 1o*t 0ortal. Dar) 8n ceea ce 8l pri+e,te pe po+e*titor)tre;uie */ conc2ide0 c/ el e*te 8n ;un/ parte lip*it de *enti0entul de co0uniune *ocial/. C2iar dac/au<i0 0ai apoi c/) de 1apt) 8n +iaţa lui n$a 1/cut ni0/nui nici un r/u) ;a c2iar c/ *e 8nt>0pl/ */ 1ie 8n ;une raporturi cu c>te cine+a) acea*ta nu ne 80piedic/ */ *ocoti0 c/ *enti0entul */u de co0uniune*ocial/ e*te *la;. 'ire,te c/ pentru o a*e0enea conclu<ie ri*cant/ e*te nece*ar */ ne 0ai in1or0/0. S/0ai e@a0in/0) 8n ace*t *cop) o *ec+enţ/ pre1erat/ a re+eriilor *ale <ilnice. El *e i0a3ina 8ntr$o c/*uţ/din ini0a codrului) departe de toţi oa0enii. Ace*ta era ,i 0oti+ul pre1erat al de*enelor *ale. Cine *e pricepe */ interprete<e re+eriile) cuno*c>nd antecedentele) +a recunoa,te aici le*ne carenţa*enti0entului de co0uniune *ocial/. Wi dac/) 1/r/ a 1ace parad/ de 0oral/) con*tat/0 c/ a*upra lui ain1luenţat o 1or0are 8ntruc>t+a eronat/) 80piedic>nd de<+oltarea *enti0entului co0uniunii *ociale) nu+o0 1i departe de ade+/r.O alt/ i*torie) de*pre care a0 +rea */ pute0 *pera c/ e*te doar o anecdot/) ne +a ar/ta 8nc/ ,i 0ai clardeo*e;irea dintre *enti0entul de co0uniune *ocial/ autentic ,i cel 1al*. Bncerc>nd */ urce 8n tra0+ai) o ;/tr>n/ a alunecat ,i a c/<ut 8n </pad/. Ea nu *e putea ridica ,i o 3r/0ad/ de oa0eni *$a adunat 8n urulei) 1/r/ a$i +eni 8n autor) p>n/ c>nd) 8n *1>r,it) *$a 3/*it cine+a *$o ridice. Bn aceea,i clip/ a */rit ,i unaltul) care p>n/ atunci *e ţinu*e a*cun* 8n 0ulţi0e) 3ratu$l>ndu$l pe *al+ator cu cu+intele: Iat/) 8n 1ine)



un o0 cu0*ecade7 de cinci 0inute *tau aici ,i a,tept */ +/d dac/ cine+a o +a ridica pe acea*t/ doa0n/.Sunteţi pri0ul care i$a */rit 8n autor. Se +ede clar aici cu0) printr$un *oi de tru1ie) *i0ul>nd*enti0entul de co0uniune *ocial/) ace*t o0 *e eriea</ 8n udec/tor al altora) di*tri;uind laude ,i0u*tr/ri) 1/r/ ca el 8n*u,i */ 1i 0i,cat +reun de3et.E@i*t/ ca<uri at>t de co0plicate 8nc>t nu e*te deloc u,or */ ne pronunţ/0 a*upra di0en*iunilor*enti0entului de co0uniune *ocial/. Nu ne r/0>ne dec>t */$i c/ut/0 r/d/cinile. Nu +o0 pluti 8n ceaţ/

dac/) de e@e0plu) *e pune pro;le0a */ udec"8 ca<ul unui co0andant *upre0 de ar0at/ care) cutoate c/ *ocoate c/ r/<;oiul e*te aproape pierdut) 0>n/ 8nc/ 0ii de *oldaţi la 0oarte. 'ire,te c/ el +a*u*ţine c/ a acţionat 8n intere*ul o;,tii) ,i 0ulţi +or 1i de acord cu d>n*ul. Noi *unte0 8n*/) a<i) prea puţin 8nclinaţi */ +ede0 8n el o0ul real0ente preocupat de *e0enii */i) orice 0oti+ ar in+oca el.8n a*e0enea ca<uri) *pre a putea e0ite udec/ţi corecte) a+e0 ne+oie de un punct de +edere care */ pre<inte o +ala;ilitate 3eneral/. =entru noi ace*t punct de +edere e*te acela al utilită#ii pentru obşte, albinelui general Dac/ adopt/0 ace*t punct de +edere) 1oarte rareori +o0 8nt>0pina di1icult/ţi 8n1or0ularea unui +erdict.Di0en*iunile *enti0entului de co0uniune *ocial/ +or ap/rea 8n toate 0ani1e*t/rile o0ului. Ele *e +ore@pri0a 1oarte clar) de e@e0plu) 8n 1elul 8n care cine+a *e uit/ la un *e0en al */u) 8n 1elul 8n care 8i8ntinde 0>na *au 8i +or;e,te. Bntrea3a *a 1iinţ/ ne +a produce o i0pre*ie pur intuiti+/. Dinco0porta0entul unui o0 tra3e0 uneori 8n 0od cu totul incon,tient conclu<ii de care dup/ aceeadepinde propria noa*tr/ atitudine 1aţ/ de d>n*ul. Bn e@punerea noa*tr/ nu 1ace0 dec>t *a tran*pune0ace*t proce* 8n *1era con,tiinţei) *pre a putea) pe acea*t/ cale) */ 1ace0 anali<ele ,i e+alu/rile deri3oare) 1/r/ a a+ea a ne te0e de erori. A*t1el nu ne +o0 0ai l/*a condu,i pe dru0uri 3re,ite de idei preconcepute) idei care apar 0ult 0ai u,or atunci c>nd proce*ul are loc 8n incon,tient) unde nu pute0e@ercita nici un control ,i nu a+e0 nici o po*i;ilitate de re+i<uire.Se cu+ine */ in*i*t/0 a*upra 1aptului c/) *pre a aprecia caracterul unui o0) 8ntotdeauna tre;uie */ a+e08n +edere po<iţia *a total/) ca 1actor e*enţial) ne1iind *u1icient/ e@a0inarea unor 1eno0ene i<olate) cu0ar 1i doar *u;*tratul corporal) doar 0ediul *au doar educaţia. Sta;ilind acea*t/ 0etod/) *cuti0 lu0eade un co,0ar. Bntr$ade+/r) dac/ reu,i0 */ *ta;ili0 ,i */ per1ect/0 0etoda) de+enind con,tienţi de 1aptulc/ printr$o 0ai pro1und/ autocunoa,tere aun3e0 */ ne ,i co0port/0 8ntr$un 0od 0ai core*pun</tor)atunci- de a*e0enea) e*te po*i;il */ acţion/0 cu *ucce* a*upra altora) 8n *pecial a*upra copiilor)e+it>nd ca de*tinul lor */ de+in/ un fatum orb, e+it>nd ca ei */ r/0>n/ pe +eci ne1ericiţi) pentru c/ au a+utnenorocul */ *e tra3/ dintr$o 1a0ilie 8n care at0o*1era era tene;roa*/. Dac/ +o0 1i 8n *tare 0" 1ace0ace*t lucru) ci+ili<aţia u0an/ +a 1ace un pa* deci*i+ 8nainte) +a e@i*ta po*i;ilitatea de a cre,te3eneraţii con,tiente de a 1i *t/p>ne pe propriul lor de*tin.

3. DIRECII ALE DE5$OLTĂRII CARACTERULUI*

Core*pun</tor cu orientarea pe care copilul o +a ur0a 8n de<+oltarea *a p*i2ic/) +a a+ea loc ,i 1or0areatr/*/turilor *ale de caracter. Acea*t/ orientare *e +a 8n1/ţi,a 1ie *u; 1or0a unei linii drepte) 1ie *u;1or0a uneia cu cotituri. Bn pri0ul ca< copilul +a tinde la reali<area rectilinie a *copului */u ,i 8,i +ade<+olta) 8n acea*t/ per*pecti+/) un caracter a3re*i+) curao*. Se poate *pune c/ de<+oltarea iniţial/ acaracterului are totdeauna ce+a din acea*t/ a3re*i+itate ,i 1er0itate) dar c/ di1icult/ţile +ieţii aun3 u,or */ 1ac/ acea*t/ linie 0ai 1le@i;il/. Ace*te di1icult/ţi) dup/ cu0 e*te cuno*cut) *unt deter0inate de puternica 80potri+ire a ad+er*arilor) a,a 8nc>t copilul nu poate aun3e la *uperioritate 8n linie dreapt/.El +a 8ncerca */ 1ac/ ocoluri) */ e+ite) 8ntr$un 1el oarecare) ace*te di1icult/ţi. De$a lun3ul ace*tei c/i cuocoli,uri el +a do;>ndi) iar/,i) anu0ite tr/*/turi de caracter. Bn acela,i 0od acţionea</ a*upra 1or0/riicaracterului ,i toate celelalte di1icult/ţi cu care a0 ,i 1/cut cuno,tinţ/) cu0 *unt de1icienţele or3anelor) i3nirile *u1erite din partea anturaului copilului ,i altele de ace*t 1el. I0portante *unt) apoi) in1luenţele0ediului 0ai lar3) de dincolo de li0itele 1a0iliei) in1luenţe care repre<int/ o ire<i*ti;il/ 1orţ/ peda3o3ic/. C/ci +iaţa pu;lic/ *e re1lect/ 8n cerinţele) 3>ndurile ,i *enti0entele educatorului 8n*u,i)care orientea</ 8n a,a 1el acti+itatea peda3o3ic/ 8nc>t acea*ta */ concorde cu +iaţa *ocial/ ,i cu culturado0inant/.



Di1icult/ţile de tot 1elul con*tituie totdeauna un pericol pentru de<+oltarea rectilinie a caracterului. Deaceea dru0ul pe care apuc/ copilul 8ntru atin3erea *copului */u pri+ind puterea% *e +a a;ate 0ai 0ult*au 0ai puţin de la linia dreapt/. Bn ti0p ce) 8n pri0ul ca<) atitudinea copilului e*te neclintit/) pe una,i aceea,i linie) 3reut/ţile 1iind 8n1runtate direct) 8n al doilea ca< apare un cu totul alt copil) care de$acu0a 8n+/ţat c/ 1ocul te arde) c/ e@i*t/ ad+er*ari) c/ tre;uie */ 1ii pre+/</tor. El +a 8ncerca */$,i atin3/ pe c/iocolite) prin +iclenie) ţelul pri+ind punerea *a 8n +aloare ,i *ituarea pe o po<iţie de 1orţ/. De<+oltarea *a

ulterioar/ +a depinde de 3radul de de+iere de la linia dreapt/) de 1aptul c/ e*te prea prudent *au)di0potri+/) i0prudent) de concordanţa cu ne+oile +ieţii *au de a;andonarea lor. Nu$,i +a 0ai a;ordadirect 8ndatoririle) +a de+eni poltron *au ti0id) nu te +a 0ai pri+i 8n oc2i) nu +a 0ai *pune ade+/rul. Alttip de copil) dar) cu toate ace*tea) acela,i *cop. Co0porta0entul di1er/) nu 8n*/ ,i intenţionalitatea#.A0;ele direcţii de de<+oltare *unt) p>n/ la un anu0it punct) +ala;ile) 0ai ale* dac/ copilul nu aadoptat 8nc/ 1or0e ri3ide) dac/ principiile *ale *unt 8nc/ 1le@i;ile) 8nc>t */ nu ;/t/torea*c/ aceea,i cale)ci are *u1icient/ iniţiati+/ ,i *upleţe pentru a 3/*i o alt/ 1or0/ atunci c>nd cealalt/ *$a do+editin1ructuoa*/.Adaptarea la cerinţele colecti+it/ţii pre*upune) a,adar) o +iaţ/ 8n co0un ar0onioa*/. Copilul poate 1iu,or 1/cut */ *e adapte<e) at>ta ti0p c>t nu a adoptat o atitudine o*til/ 1aţ/ de anturaul */u. Iarcon1lictul 8n interiorul 1a0iliei e*te e+ita;il doar dac/ educatorii 8,i pot 8n1r>na propria lor a*piraţie c/tre putere) a,a 8nc>t acea*ta */ nu de+in/ o po+ar/ ap/*/toare pentru copil. Dac/ ei) de a*e0enea) au o ;un/ 8nţele3ere a de<+olt/rii copilului) +or putea e+ita apariţia unor tr/*/turi de caracterunidirecţionate) de3enerarea curaului 8n i0pertinenţ/) a independenţei 8n e3oi*0 ;rutal. (ot a,a) +or putea */ pre8nt>0pine trecerea de la adaptare la o a*cultare de *cla+) deter0inat/ de o autoritate careu<ea</ de 0iloace +iolente) ca< 8n care copilul *e 8nc2ide 8n *ine ,i ocole,te ade+/rul) pentru c/ *e te0ede ur0/rile *incerit/ţii. C/ci con*tr>n3erea practicat/ ade*ea 8n educaţie e*te un procedeu te0erar ,ideter0in/ cel 0ai ade*ea nu0ai o 1al*/ adaptare) a*cultarea o;ţinut/ cu de$a *ila 1iind doar unaaparent/. C2iar dac/ ar acţiona a*upra copilului) 0ilocit *au ne0ilocit) toate di1icult/ţilei0a3ina;ile) totdeauna 8n *u1letul ace*tuia +a r/<;ate un re1le@ al *ituaţiei 3enerale) lu>nd 1or0acore*pun</toare) 1/r/ *piritul critic de ri3oare) 1ie pentru c/ copilul nu i<;ute,te acea*ta) 1ie pentru c/adulţii din prea0a copilului i3nor/ cu totul ace*te proce*e p*i2ice care au loc la copil) *au nu le 8nţele3.=ute0 cla*i1ica oa0enii ,i alt1el) adic/ potri+it 0odului 8n care 8n1runt/ di1icult/ţile./ptimiştii *unt acei oa0eni la care de<+oltarea caracterului ur0ea</) 8n an*a0;lu) o direcţie lip*it/ deocoluri. Ei 8n1runt/ cu cura toate 3reut/ţile) 1/r/ a le lua 8n tra3ic. Au o *tatornic/ 8ncredere 8n *ine ,i 8,i1or0ea</ cu u,urinţ/ o atitudine 1a+ora;il/ +ieţii. Ei nu *unt pe*te 0/*ur/ de pretenţio,i) pentru c/ *eauto$e*ti0ea</ 8n c2ip udicio* ,i nu *e *i0t 1ru*traţi. Suport/ 0ai u,or neca<urile dec>t ceilalţi) caretotdeauna 3/*e*c 0oti+e */ *e con*idere *la;i ,i neputincio,i. Bn *ituaţiile critice ei r/0>n 1er0i 8ncon+in3erea c/ r/ul poate 1i 8ndreptat.Opti0i,tii pot 1i recuno*cuţi ,i dup/ a*pectul lor e@terior. Ei nu *e arat/ te0/tori) +or;e*c de*c2i* ,ili;er) 1/r/ a *e ena. Ar putea 1i <u3r/+iţi pla*tic ca ni,te oa0eni care 8,i 8nt>0pin/ *e0enii cu ;raţelede*c2i*e. Contactea</ cu u,urinţ/ pe ceilalţi ,i *e 80prietene*c repede) pentru c/ nu *unt *u*picio,i.Vor;e*c cur*i+) ţinuta ,i u0;letul le *unt naturale. Ace*t tip nu *e 8nt>lne,te dec>t rareori 8n *tare pur/)aproape e@clu*i+ 8n pri0ii ani ai copil/riei. E@i*t/ 8n*/ di1erite 3rade de opti0i*0 ,i de *enin/tate) cucare ne pute0 declara 0ulţu0iţi.La polul opu* 3/*i0 tipul pesimiştilor, care pun cele 0ai di1icile pro;le0e peda3o3ice. Sunt cei care) caur0are a e+eni0entelor ,i i0pre*iilor din copil/rie) au r/0a* cu un *enti0ent de in1erioritate)di1icult/ţile de tot 1elul d>ndu$le *en<aţia c/ +iaţa nu e*te u,oar/. O dat/ intrat/ 8n or;ita concepţiei pe*i0i*te de*pre lu0e) ali0entat/ de trata0entul nedrept care li *e aplic/) pri+irea pe*i0i,tilor +a c/dea1/r/ 8ncetare a*upra p/rţilor 8ntunecate ale +ieţii. Mult 0ai con,tienţi dec>t opti0i,tii cu pri+ire la3reut/ţile +ieţii) ei 8,i pierd le*ne curaul. Ade*ea) *u; i0periul unui *enti0ent de incertitudine) caut/ un*priin)ceea ce de o;icei *e 0ani1e*t/ 8n e@terior prin i0po*i;ilitatea de a r/0>ne *in3uri) ca 8n ca<ulcopiilor care 8ncearc/ */ *e a3ate de 1u*ta 0a0ei *au o *tri3/ 8ntr$una. De 0ulte ori ace*t *tri3/t dup/0a0a poate per*i*ta p>n/ la +>r*te 8naintate.



Circu0*pecţia deo*e;it/ a ace*tui tip *e +/de,te 8n atitudinea *a) care de cele 0ai 0ulte ori e*te *1ioa*/)te0/toare) cal0/) prudent calculat/) pentru c/ 0ereu *unt adul0ecate pericole. So0nul +a 1i a3itat. Bn3eneral) *o0nul e*te un e@celent in*tru0ent de 0/*urare a 3radului de de<+oltare p*i2ic/ la o0..ulburările de somn *unt 8ntotdeauna un *e0n de prudenţ/ ,i incertitudine e@a3erate. E*te ca ,i cu0ace,ti oa0eni ar *ta tot ti0pul de pa</) ca */ *e apere c>t 0ai ;ine contra o*tilit/ţilor +ieţii. Se poate+edea de aici) de a*e0enea) c>t de puţin *t/p>ne*c pe*i0i,tii arta de a tr/i) c>t de puţin 8nţele3 ei +iaţa ,i

relaţiile ei) c>t ti0p nu pot a+ea parte 0/car de un *o0n ;un. Dac/ ar a+ea real0ente dreptate) atunci nule$ar 1i permis */ doar0/. Dac/ +iaţa ar 1i 8ntr$ade+/r at>t de 3rea) atunci *o0nul ar 1i de 1apt un1eno0en d/un/tor . Bn 8nclinaţia de a lua atitudine 80potri+a unor a*e0enea 1eno0ene naturale *etr/dea</ incapacitatea +ital/ a ace*tui tip. Uneori nu *e *e0nalea</ tul;ur/ri de *o0n) ci alte0ani1e*t/ri in*i3ni1iante) cu0 ar 1i 3ria ca u,a */ 1ie ;ine 8nc2i*/) apariţia 8n +i* a unor 2oţi care *par3ca*a etc. C2iar ,i 8n po<iţiile pe care le ia 8n ti0p ce doar0e e*te de recuno*cut ace*t tip. Ade*eaa*e0enea oa0eni *e *tr>n3 co+ri3 pe o pal0/ de loc *au 8,i tra3 plapu0a pe*te cap.=ornind de la un alt punct de +edere) pute0 cla*i1ica oa0enii 8n a3re*ori ,i a3re*aţi. Atitudineaagresivă *e +/de,te) 8nainte de toate) 8n a0plitudinea 0i,c/rilor. Dac/ indi+i<ii re*pecti+i *untcurao,i) curaul lor +a c/p/ta proporţii) ei +oind */$,i de0on*tre<e lor 8n,ile ,i */ le de0on*tre<e ,ialtora c/ *unt capa;ili de 1apte 0ari. Ei 8,i tr/dea</ a*t1el pro1undul *enti0ent de in*ecuritate care) 8n1ond) 8i *t/p>ne,te. Alţii +or 8ncerca */ repri0e 8n ei ;l>ndeţea ,i a1ecţiunea) care le apar drept *e0nede *l/;iciune. Ei +or +oi totdeauna *$o 1ac/ pe 3ro<a+ii) ade*ea cu o 3ro*ol/nie 1rapant/. (ipula3re*orului +a pre<enta de 0ulte ori ,i tr/*/turi cu0 *unt ;rutalitatea ,i cru<i0ea. Dac/ 8nclin/ *pre pe*i0i*0) ade*ea toate relaţiile lor cu 0ediul *e *c2i0;/) ei ne80p/rt/,ind preocup/rile celor din ur)ne*i0pati<>nd cu ace,tia ,i opun>ndu$*e tuturor 8n 0od o*til. Autoe*ti0area con,tient/ poate atin3ela ei un 3rad con*idera;il) 1/c>ndu$i */ *e u01le 8n pene de 0>ndrie) aro3anţ/ ,i in1atuare. Ei pot a1i,ao atare 8n1u0urare) de parc/ ar 1i o;ţinut real0ente 0ari i<;>n<i. Dar 3ro*ol/nia cu care 1ac totul)*uper1icialit/ţile lor) nu nu0ai c/ pertur;/ +iaţa 8n co0un) ci la*/ */ *e 8ntre+ad/ c/ totul 8n ei nu e*tedec>t o con*trucţie arti1icial/) ridicat/ pe o te0elie ne*i3ur/ ,i cl/tin/toare. A,a *e 8n1irip/ atitudinea lora3re*i+/) care *e 0enţine c>t+a ti0p.De<+oltarea ulterioar/ a unor a*e0enea oa0eni nu e*te lip*it/ de a*perit/ţi. Societatea o0enea*c/ nue*te 1a+ora;il/ unor a*t1el de 1iinţe. 'ie ,i nu0ai prin 1aptul c/ ,oc2ea</) ei *e 1ac antipatici. =rin per0anentele lor *tr/danii de a o;ţine *upre0aţia) intr/ repede 8n con1lict cu ceilalţi) 8n *pecial cuto+ar/,ii de idei) la care ei *u*cit/ *piritul de concurenţ/. Viaţa lor +a 1i un lanţ ne8ntrerupt de lupte) iarc>nd) cu0 e*te aproape de ne8nl/turat) *u1er/ 8n1r>n3eri) ade*ea linia lor o1en*i+/ *e pr/;u,e,te cu totul.at atunci repede 8n retra3ere) 8n*p/i0>ntaţi) 8,i pierd tenacitatea ,i nu0ai cu 0are 3reutate pot dep/,i*ta3narea. De a*e0enea) le e*te 3reu */ 0ai re+in/ 8n pri0$plan. E,ecurile 8ncep */$,i pun/ pecetea pee@i*tenţa lor ,i e+oluţia lor *1>r,e,te apro@i0ati+ acolo unde 8ncepe aceea a celuilalt tip) acela aloa0enilor care *e *i0t totdeauna atacaţi.Ace*t al doilea tip) al a3re*aţilor) include pe cei care) pentru a$,i dep/,i *enti0entul de *l/;iciune) auadoptat nu linia atacului) ci pe aceea a an@iet/ţii) a precauţiei ,i a la,it/ţii. Si3ur c/ acea*t/ atitudinenu *e in*tituie 1/r/ ca 0ai 8nt>i */ 1i 1o*t ur0at/) 1ie ,i pentru *curt/ +re0e) de linia pri0ului tip) pecare a0 de*cri*$o. A3re*aţii *unt cur>nd at>t de <dro;iţi de e@perienţe ne1ericite ,i tra3 din ace*teaconclu<ii at>t de *u0;re) 8nc>t iau le*ne dru0ul 1u3ii. Mulţi reu,e*c */$,i a*cund/ lor 8n,ile ace*tede<ert/ri) proced>nd ca ,i cu0 8n 1aţa lor *$ar 1i de*c2i* o nou/ per*pecti+/) deo*e;it de 1ecund/. C>nd ei*e cu1und/ 8n trecut) e+oc>nd din ;el,u3 a0intiri ,i d>nd 1r>u li;er i0a3inaţiei) de 1apt nu 1ac dec>t */*cape de o realitate care le apare a0eninţ/toare. Dac/ nu ,i$au pierdut orice *pirit de iniţiati+/) uniidin ace,ti oa0eni pot reu,i */ reali<e<e 8n acea*t/ *ituaţie lucruri care nu *unt lip*ite de utilitate pentru*ocietate. Cei care *e intere*ea</ de psihologia artistului, +or 3/*i ade*ea ace*t tip printre arti,ti) care *ede*prind de realitate pentru a$,i cl/di o a doua lu0e 8n i0a3inaţie) 8n i0periul ideilor) unde nu e@i*t/nici un o;*tacol. Dar ace*te ca<uri ţin de *1era e@cepţiilor. Cei 0ai 0ulţi e,uea</. Se te0 de totul ,i detoţi) de+in ne*pu* de *u*picio,i ,i *e a,teapt/ din partea celorlalţi doar la du,0/nie. Din ne1ericire)*ocietatea noa*tr/ 1a+ori<ea</ nu de puţine ori acea*t/ atitudine ,i cei care o adopt/ aun3 */ nu 0ai +ad/



8n*u,irile po<iti+e ale oa0enilor ,i nici p/rţile lu0inoa*e ale +ieţii. O tr/*/tur/ de caracter 1rec+ent/ laace,ti oa0eni e*te e@traordinara de<+oltare a spiritului critic, per*picacitatea cu care *e*i<ea</ i0ediatorice neaun*. Ei *e eriea</ 8n udec/tori) 1/r/ a 1i contri;uit cu ce+a 8n 1olo*ul colecti+it/ţii. Sunte@clu*i+ critici) 8n+enin>nd 8n per0anenţ/ cli0atul *ocial. Su*piciunea 8i con*tr>n3e la o atitudine dee@pectati+/) ,o+/itoare) 8nainte de a$,i a*u0a o *arcin/) *unt ;>ntuiţi de 8ndoial/) ter3i+er*ea</) ca ,icu0 ar +oi */ re*pin3/ luarea deci<iei. Ca */ ne repre<ent/0 8n c2ip *i0;olic ace*t tip) ni$l pute0

i0a3ina ca pe un o0 care 8ntinde 8n 1aţ/ 0>inile pentru a *e ap/ra ,i care uneori 8,i 8ntoarce oc2ii) ca pentru a nu 1i o;li3at */ pri+ea*c/ 8n 1aţ/ pri0edia. A*e0enea oa0eni au ,i alte tr/*/turi antipatice. Dere3ul/ oa0enii care nu au 8ncredere 8n ei 8n,i,i 8nclin/ */ nu ai;/ 8ncredere nici 8n ceilalţi. Acea*t/atitudine *e a*ocia</ 8n*/ 8n 0od ine+ita;il cu tr/*/turi ca in+idia ,i <3>rcenia. I<olarea 8n care ade*eatr/ie*c arat/ c/ ei nu *unt di*pu,i nici */ 1ac/) nici */ 80p/rt/,ea*c/ altora ;ucurii. Ade*ea ;ucuriilecelorlalţi 8i 8ndurerea</) ei *i0ţindu$*e de$a dreptul r/niţi 8n a0orul propriu. Unora dintre ei lereu,e,te de o;icei trucul de a *e *i0ţi *uperiori altora) a,a 8nc>t e*te 3reu */ le <druncini ace*t*enti0ent. Bn dorinţa lor de a *e ar/ta *uperiori pot inter+eni *i0ţ/0inte at>t de co0plicate 8nc>t) la o pri0/ pri+ire) */ nu *e di*tin3/ nici ur0/ de o*tilitate.

4. DELIMITĂRI &AĂ DE $ECHEA ŞCOALĂ PSIHOLOGICĂ*

Nu *e poate reali<a ,i e@ercita cunoa,terea o0ului 1/r/ o orientare con,tient/ clar/. De o;icei *e ia un0o0ent particular al de<+olt/rii p*i2ice ,i) pornindu$*e de aici) *e 8ncearc/ *ta;ilirea de tipuri) 8n *copde orientare. Bn ace*t 1el) de e@e0plu) oa0enii ar putea 1i cla*i1icaţi) pe de o parte) 8n cate3oria celor lacare predo0in/ 3>ndirea *au i0a3inaţia) oa0eni prea puţin 8nclinaţi */ inter+in/ acti+ 8n +iaţ/ ,i care)de aceea) *unt 3reu de pu* la trea;/) iar) pe de alt/ parte) 8n cate3oria celor acti+i prin e@celenţ/) care0editea</ 0ai puţin ,i 1ac 0ai puţin apel la i0a3inaţie) dar care *unt 0ereu ocupaţi) la;orio,i)an3renaţi 8n +iaţ/. Ace*te tipuri u0ane e@i*t/ e1ecti+. Sta;ilind ace*tea 8n*/ a0 aun3e la *1>r,itulcercet/rilor noa*tre) tre;uind */ ne 0ulţu0i0) cu0 1ace p*i2olo3ia *uper1lu/) cu *ta;ilirea 1aptului c/ launii *e de<+olt/ 0ai puternic acti+itatea i0a3inati+/) iar la alţii 1orţa de acţiune. Cu 3reu ne$ar putea*ati*1ace) dintr$o per*pecti+/ 0ai lar3/) a*e0enea re<ultate. Bn realitate) noi a+e0 ne+oie */ ne 1ace0 oi0a3ine clar/ a*upra modului 8n care *$a aun* la acea*t/ *tare de lucruri) dac/ ea era nece*ar/ ,i cu0 ar1i putut 1i e+itat/ *au a0endat/. De aceea a*t1el de cla*i1ic/ri ar;itrare) 1/cute dup/ criterii *uper1iciale)nu *unt utile pentru o cunoa,tere raţional/ a o0ului) cu toate c/ a*e0enea tipuri 8nt>lni0 0ereu.=*i2olo3ia indi+idual/ a *e*i<at direcţiile de<+olt/rii *tudiind co0porta0entul e@pre*i+ acolo unde e*teel de 3/*it 8n *tare iniţial/) 8n anii celei 0ai 1ra3ede copil/rii. Ea a *ta;ilit c/ ace*t co0porta0ente@pre*i+) 8n 8ntre3ul */u) poart/ 1ie pecetea *enti0entului de co0uniune *ocial/ predo0inant) 1ie peaceea a a*piraţiei c/tre putere. Cu acea*ta p*i2olo3ia indi+idual/ *e +ede pe nea,teptate 8n po*e*ia uneic2ei) cu autorul c/reia poate */ anali<e<e ,i */ cla*i1ice cu de*tul/ preci<ie pe 1iecare o0) 1ire,te 1/c>ndu< 8ntotdeauna de acel *pirit de pre+edere propriu p*i2olo3ului con,tient de 1aptul c/ operea</ 8ntr$undo0eniu e@tre0 de +a*t ,i de co0ple@. =re*upun>nd 8ndeplinit/ acea*t/ condiţie ele0entar/) o;ţine0un in*tru0ent de 0/*ur/ care ne per0ite */ *ta;ili0 dac/ un 1eno0en p*i2ic *e caracteri<ea</ printr$oi0portant/ proporţie a *enti0entului de co0uniune *ocial/) 8n care nu *e a0e*tec/ dec>t 8n 0ic/0/*ur/ a*piraţia c/tre putere ,i pre*ti3iu politic) *au dac/ nu cu0+a indi+idul cercetat are o natur/a0;iţioa*/) care +rea */$,i de0on*tre<e *ie,i ,i celor din urul */u c>t de 0ult 8i 8ntrece el pe ceilalţi.=e acea*t/ ;a</ nu ne e*te 3reu */ di*tin3e0 cu 0ai 0ult/ claritate o anu0it/ tr/*/tur/ de caracter) */ţine0 *ea0a de ea) *$o 8nţele3e0 prin pri*0a unit/ţii per*onalit/ţii re*pecti+e ,i) 8n acela,i ti0p) di*$ pune0 de 0iloacele de a cla*i1ica un o0 ,i de a acţiona a*upra lui.

5. TEMPERAMENTELE ŞI SECREIA ENDOCRINĂ*

Una din cele 0ai +ec2i di*tincţii 1/cute 8n p*i2olo3ie cu pri+ire la 1or0ele de e@pre*ie ale p*i2icului *ere1er/ la temperament Nu e*te u,or de *pu* ce anu0e tre;uie */ 8nţele3e0 prin te0pera0ent: +ite<a cucare cine+a 3>nde,te) 1orţa *au rit0ul proce*elor *ale interioare etc. Dac/ trece0 8n re+i*t/ e@plicaţiile p*i2olo3ilor a*upra e*enţei te0pera0entului) tre;uie */ *pune0 c/) din cele 0ai +ec2i ti0puri) ,tiinţa care



e@a0inea</ +iaţa p*i2ic/ nu a trecut dincolo de *ta;ilirea celor patru te0pera0ente. Cla*i1icareaoa0enilor 8n oa0eni cu te0pera0ent *an3uin) coleric) 0elancolic *au 1le30atic 8,i are ori3inea 8nGrecia antic/ ,i Kippocrate a 1o*t cel care le$a denu0it) pentru ca apoi */ le preia ro0anii) p/*tr>ndu$*e p>n/ 8n <iua de a<i 8n p*i2olo3ie ca un principiu *acru ,i +enerat ca atare.(e0pera0entul sanguin e*te atri;uit o0ului care 0ani1e*t/ o anu0it/ pl/cere de a tr/i) nu ia lucrurile8n tra3ic ,i) cu0 *$a *pu*) nu la*/ u,or */$i crea*c/ peri al;i) ale3>nd 8n toate 80preur/rile partea cea

0ai 1ru0oa*/ ,i 0ai a3rea;il/ a lucrurilor) d>nd tri*teţii ce e*te al tri*teţii) dar 1/r/ a *e l/*a do;or>t) ;ucur>ndu$*e de e+eni0entele 1ericite) dar 1/r/ a aun3e la e@ce*e. Anali<a detaliat/ arat/ c/ oa0eniiaparţin>nd ace*tui tip de te0pera0ent au o */n/tate aproape per1ect/) ne,tir;it/ de *u1erinţe 3ra+e.De*pre celelalte trei tipuri nu *e poate 1ace aceea,i a1ir0aţie. Colericul e*te 8n1/ţi,at) 8ntr$o +ec2e para;ol/) ca un o0 care) 1urio*) arunc/ c>t colo o piatr/ care 8i ;area</ dru0ul) pe c>nd *an3uinul trecelini,tit pe l>n3/ ea. (/l0/cind cele de 0ai *u* 8n li0;aul p*i2olo3iei indi+iduale) +o0 *pune c/ tipulcoleric e*te acela la care a*piraţia c/tre putere e*te at>t de inten*/ 8nc>t el tre;uie totdeauna */ 1ac/3e*turi a0ple) ade+/rate de0on*traţii de 1orţ/) ,i prin procedee a3re*i+$rectilinii) */$i ia pe toţi cua*alt. Odinioar/ ace*t te0pera0ent a 1o*t pu* 8n le3/tur/ cu *ecreţia 2epatic/ 5;ila6 ,i *$a +or;it dete0pera0entul ;ilio*. Wi a*t/<i *e +or;e,te de*pre oa0eni care +ar*/ 1iere ". Bn realitate) ei *untoa0eni cu o 3e*ticulaţie e@ce*i+/) cu0 *e +ede la ei 8nc/ din pri0a copil/rie) oa0eni care nu nu0ai c/au un *enti0ent de 1orţ/) ci +or */ ,i$l dea pe 1aţ/. Melancolicul la*/ o cu totul alt/ i0pre*ie. Bn para;ola 0enţionat/) el e*te de*cri* ca un o0 care) la+ederea pietrei) 8,i aduce a0inte de toate p/catele *ale) e cuprin* de 3>nduri ne3re ,i 1ace cale8ntoar*/. =*i2olo3ia indi+idual/ +ede 8n ace*t tip o0ul 0ani1e*t ,o+/itor) care nu e*te *i3ur c/ +a ;irui3reut/ţile ,i c/ +a 0er3e 8nainte) 0/*ur>ndu$,i cu 0are precauţie pa,ii) ;ucuro* 0ai de3ra;/ */ *tealocului *au */ *e retra3/) dec>t */ ri,te. E*te) a,adar) un o0 la care predo0in/ 8ndoiala) care de o;icei8nclin/ */ *e 3>ndea*c/ 0ai 0ult la *ine dec>t la alţii) a,a 8nc>t nici ace*t tip nu are c/i de acce* la 0arile po*i;ilit/ţi ale +ieţii. Bl 80po+/rea</ propriile *ale 3rii) 1iindu$i caracteri*tice retro*pecţiile *auintro*pecţia. legmaticul pare *tr/in de +iaţ/) 1/r/ a tra3e conclu<ii deo*e;ite din i0pre*iile tr/ite) 1/r/ a *e l/*a preai0pre*ionat *au intere*at) 1/r/ a depune nu ,tiu ce e1orturi) pe *curt) e*te poate cel 0ai departe de +iaţ/.=rin ur0are) nu0ai *an3uinul poate 1i con*iderat un o0 ideal. (re;uie ar/tat 8n*/ c/ te0pera0entele nu*e 8nt>lne*c dec>t e@tre0 de rar 8n 1or0ele pure de*cri*e 0ai *u*: de cele 0ai 0ulte ori 8nt>lni0 ni,te0i@turi) ceea ce 1ace ca tipurile de1inite ca atare */$,i piard/ +aloarea. Se 8nt>0pl/) de a*e0enea) cadi1eritele te0pera0ente */ treac/ unul 8n altul) a,a 8nc>t) de e@e0plu) un copil */ 1ie la 8nceput coleric)0ai t>r<iu 0elancolic ,i */ *1>r,ea*c/ prin a de+eni 1le30atic. C>t pri+e,te *an3uinul) tre;uie ar/tat c/8n copil/rie el a 1o*t cel 0ai puţin ;>ntuit de *enti0entul de in1erioritate) prea puţin a1ectat de de1icienţeor3anice ,i n$a 1o*t 8n3enunc2eat de e@citaţii puternice) a,a 8nc>t *$a de<+oltat ar0onio*) iu;ind +iaţa ,i p/,ind 8n ea cu 8ncredere.Aici inter+ine ,tiinţa) l/0urindu$ne c/ te0pera0entul o0ului depinde de *ecreţiile 3landelorendocrine. Noile cercet/ri 8n do0eniul 0edicinii *e ocup/ de a,a$<i*ele 3lande cu *ecreţie intern/. Cele0ai i0portante din ace*tea *unt tiroida) 2ipo1i<a) cap*ulele *uprarenale) paratiroidele ,i 3landele*e@uale 53onadele6. Sunt 3lande lip*ite de canal e@cretor) *tructuri ti*ulare care 8,i +ar*/ *ucul direct 8n*>n3e.E*te a*t/n3e) aun3 la 1iecare celul/) produc>nd e1ecte de *ti0ulare ,i de<into@icare,i 1iind) deci) a;*olut nece*are 8ntreţinerii +ieţii. Rolul 3landelor endocrine nu e*te co0plet elucidat.Bntrea3/ acea*t/ ,tiinţ/ e*te 8nc/ la 8nceputurile *ale! ,i nu di*pune0 de date a;*olut po<iti+e 8n ace*tdo0eniu. Cu0 8n*/ *e pretinde c/ pe ;a<a ace*tora *e poate deter0ina o orientare p*i2olo3ic/) put>ndu$*e clari1ica pro;le0ele caracterului ,i te0pera0entului la oa0eni) *e i0pune */ 0ai *pune0c>te+a cu+inte.E*te 0ai 8nt>i nece*ar */ e@pri0/0 o te0ere *erioa*/. Dac/ ne a1l/0 8n 1aţa unui ca< de 80;oln/+ire real/)ca) de e@e0plu) 1uncţionarea de1icient/ a tiroidei) e*te de*i3ur e@act c/ 8nt>lni0 ,i 0ani1e*t/ri p*i2ice



care par */ ţin/ de te0pera0entul 1le30atic. olna+ii nu nu0ai c/ au un a*pect de ;u2/ial/) pieleadeo*e;it de a*pr/ ,i pre<int/ tul;ur/ri 8n cre,terea p/rului) ci *unt e@traordinar de lenţi 8n 0i,c/ri.Sen*i;ilitatea lor p*i2ic/ e*te puternic di0inuat/ ,i iniţiati+a e*te *la;/.Dac/ co0par/0 2ipotiroidi*0ul cu tr/*/turile te0pera0entului 1le30atic) pe care 8l de1ini0 ca atare fără a putea *pune c/ a+e0 de$a 1ace cu o pierdere patolo3ic/ de *u;*tanţ/ din partea 3landei tiroide)+ede0 c/ ace*te ca<uri nu *unt deloc a*e0/n/toare) c/ a+e0 8n 1aţ/ ta;louri total di1erite. Deci *$ar putea

*pune: pro;a;il c/ e@i*t/ 8n *ecreţiile pe care tiroida le +ar*/ 8n *>n3e ce+a care contri;uie la o1uncţionare p*i2ic/ irepro,a;il/. Nu pute0 8n*/ 0er3e at>t de departe 8nc>t */ identi1ic/0te0pera0entul 1le30atic cu de1icitul de *ecreţie tiroidian/ 8n *>n3e-.(ipul patologic al 1le30aticului e*te deci cu totul di1erit de acela pe care 8l con*ider/0 1le30atic 8n+iaţa de toate <ilele) ale c/rui te0pera0ent ,i caracter *e deta,ea</ de 1apt prin antecedentele p*i2olo3ice. Ace,ti 1le30atici) care intr/ 8n di*cuţie pentru noi) ca p*i2olo3i) nu *unt tipuri i0ua;ile ,iade*ea *unte0 *urprin,i de reacţiile lor pro1unde ,i +e2e0ente. Bn 3eneral nu e@i*t/ 1le30atici care */nu$,i dea 8n petic ,i +o0 con*tata nu o dat/ c/ ace*t te0pera0ent nu e*te altce+a dec>t o 0a*c/arti1icial/) un di*po<iti+ de *i3uranţ/ pe care ,i -$a 1/urit un o0 e@tre0 de i0pre*iona;il) inter$cal>ndu$l 8ntre d>n*ul ,i lu0ea din a1ar/) 0od de a proceda pentru care are) pro;a;il) o 8nclinaţie ori3inar/)con*tituti+/. (e0pera0entul 1le30atic e*te un 0ecani*0 de *i3uranţ/) o *oluţie in3enioa*/ la pro;le0ele +ieţii ,i)8n ace*t *en*) 1ire,te) cu totul di*crepant/ 1aţ/ de lentoarea 1/r/ ro*t) inerţia ,iin*u1icienţa unui o0 lip*it parţial *au 8n 8ntre3i0e de 3landa tiroid/. Nu pute0 trece u,or pe*te acea*t/ o;*er+aţie *e0ni1icati+/) c2iar dac/ *$ar aun3e */ *e de0on*tre<ec/ au te0pera0ent 1le30atic doar cei la care *$a do+edit o tul;urare patolo3ic/ a *ecreţiei 3landei tiroide. Nu acea*ta e*te e*enţa 1eno0enului) ci a+e0 aici de$a 1ace cu un 8ntre3 1a*cicul de cau<e ,i de *copuri)cu un 8ntre3 co0ple@ de 1uncţiuni or3anice ,i de in1luenţe e@terioare) care 3enerea</ 0ai 8nt>i un*enti0ent de in1erioritate or3anic/) de unde porne*c apoi tentati+ele indi+idului) dintre care una poate 1i protearea) cu autorul unui te0pera0ent 1le30atic) a *enti0entului per*onalit/ţii) 80potri+a le</riiace*tuia. Cu alte cu+inte) ne re3/*i0 aici 8n 1aţa unui tip de*pre care a0 0ai di*cutat) nu0ai c/ acu0tre;uie */ *peci1ic/0 c/ pe pri0ul plan trec in1erioritatea or3anic/ a 3landei tiroide ,i con*ecinţele*ale) in1erioritate care deter0in/ *ituarea pe o po<iţie 0ai 0ode*t/ 8n +iaţ/ ,i pe care acu0 8ncearc/ */o co0pen*e<e printr$un arti1iciu p*i2ic) cu0 e*te nep/*area &das *hlegma'Concepţia noa*tr/ *e con*olidea</ dac/ lu/0 8n con*iderare ,i alte ano0alii ale *ecreţiei endocrine ,ie@a0in/0 te0pera0entele core*pun</toare. E@i*t/ ,i oa0eni la care *ecreţia 3landei tiroide *edo+ede,te 8n e@ce*) ca 8n ca<ul ;olii lui a*edoH. Din punct de +edere corporal) la a*e0enea ;olna+i*e o;*er+/ o inten*i1icare a acti+it/ţii cardiace) 8n *pecial o cre,tere a 1rec+enţei pul*ului) ie,irea oc2ilor din or;ite) 2ipertro1ierea 3landei tiroide) precu0 ,i tre0ur/turi 0ai 0ult *au 0ai puţin per0anente ale8ntre3ului corp) 8n *pecial ale 0>inilor. Se tran*pir/ cu u,urinţ/ ,i ade*ea *ur+in tul;ur/ri di3e*ti+e) pro;a;il *u; in1luenţa pancrea*ului. olna+ii *unt a3itaţi) ner+o,i ,i *u1er/ ade*ea de *t/ri an@ioa*e.'aţa unei per*oane *u1erinde de ;oala lui a*edoH o1er/ a*pectul ne8ndoielnic al unui o0 an@io* 8n cel0ai 8nalt 3rad.Cine +a 3/*i 8n*/ aici o identitate cu a*pectul p*i2olo3ic al an@iet/ţii +a co0ite o 3ra+/ eroare.'aptele p*i2olo3ice o;*er+ate 8n a*e0enea ca<uri *unt) cu0 a0 ,i 0enţionat) *tarea de a3itaţie ,i oanu0it/ incapacitate pri+ind acti+it/ţile *pirituale *au corporale) o *tare de *l/;iciune) condiţionat/ at>t pe plan or3anic) c>t ,i pe plan p*i2ic. Dar co0paraţia cu oa0enii care) în afară de a3itaţie) *u1er/ de o*tare de e@citaţie ,i de an@ietate) pune 8n e+idenţ/ o 0are deo*e;ire. =e c>nd de*pre 2ipertiroidieni)oa0eni cu o *ecreţie tiroidian/ e@ce*i+/) pute0 *pune c/ pre<int/ 1eno0enul unei into@icaţii cronice)*i0ilar cu *tarea de ;eţie) *unt ,i oa0eni care) pe l>n3/ irita;ilitate) 0ani1e*t/ o ner/;dare *peci1ic/ ,i cadu,or prad/ an3oa*ei) a,a 8nc>t) *ituaţia 1iind cu totul alta) pute0 de+elopa antecedente p*i2ice. A,adar)a+e0 de$a 1ace doar cu analogii, pe c>nd ele0entele de planificare?? , core*pun</toare caracterului ,ite0pera0entului) lip*e*c.Se cu+ine */ 0enţion/0 ,i alte 3lande cu *ecreţie intern/. Caracteri*tice *unt raporturile dintre toateace*te e+oluţii 3landulare ,i glandele se%uale 5A *e +edea ,i Adler) )tudie iiber die Minder7>ertigkeit



von /rganen' Acea*t/ con*tatare repre<int/ a*t/t nu e@i*t/ ano0alie a unei 3lande oarecare care */ nu 1ie 8n acela,i ti0p a*ociat/ cu ano0aliiale 3landelor *e@uale. Bnc/ nu *$a identi1icat e*enţa ace*tei interdependenţe) ;a<a care core*pundeace*tei in1eriorit/ţi. Dar nici re1eritor la ace*te 3lande nu pute0 +or;i de*pre in1luenţe p*i2ice) ta;loulla care aun3e0 1iind acela pe care 8l ,i cunoa,te0) adic/ acela al unui o0 cu or3ane de1iciente) care8nt>0pin/ 3reut/ţi 8n ceea ce pri+e,te orientarea *a 8n +iaţ/ ,i) 8n con*ecinţ/) +a recur3e la o 0ulţi0e de

arti1icii p*i2ice ,i *upape de *i3uranţ/.S$a cre<ut c/ *ecreţia endocrin/ a 3landelor *e@uale in1luenţea</ 8n *pecial caracterul ,ite0pera0entul. Con*tat>ndu$*e 8n*/ c/ ano0aliile *u;*tanţei 3landelor *e@uale cu ur0/ri 0aii0portante nu *unt) 8n 3eneral) 1rec+ente la o0) *$a tra* 8n 0od nece*ar conclu<ia c/) acolo unde e@i*t/a*t1el de 1eno0ene patolo3ice) a+e0 de$a 1ace cu ca<uri e@cepţionale. Dat 1iind apoi 1aptul c/ *unte0o;li3aţi */ ad0ite0 c/) 8n realitate) nu e@i*t/ nici un a*pect al +ieţii p*i2ice care */ *e poat/ raportadirect la 1uncţiile 3landelor *e@uale) c/ nu e@i*t/ a*pecte care */ re<ulte dintr$o *ituaţie deter0inat/ deraportul 3lande *e@uale$;oal/) 8n*ea0n/ c/ ,i aici ne lip*e,te ;a<a *olid/ pentru o 1unda0entare p*i2olo3ic/. Ceea ce pute0 *ta;ili e*te doar 1aptul c/ ,i de la 3landele *e@uale e0an/ anu0ite i0pul*urinece*are +ieţii) i0pul*uri care pun ;a<ele po<iţiei copilului 8n 0ediul */u *peci1ic) dar care pot pro+eni ,ide la alte or3ane ,i care nu conduc 8n 0od nece*ar la o *tructur/ p*i2ic/ clar/ 5Carlle6.Cuno*c>nd c>t de delicat/ ,i de di1icil/ *arcin/ e*te e+aluarea unui o0) 3re,elile 8n acea*t/ pri+inţ/ put>nd a+ea con*ecinţe de$a dreptul de<a*truoa*e) *e i0pune */ 1or0ul/0 o a+erti<are: ispita copiilorcare +in pe lu0e cu de;ilit/ţi corporale con3enitale de a u<a de arti1icii *peciale) +i<>nd o de<+oltare p*i2ic/ particular/) e*te 0are) dar ea poate fi învinsă Nu e@i*t/ nici un or3an) 1ie el ,i 8ntr$o perpetu/ *tarede in1erioritate) care */$l con*tr>n3/ pe un o0 la un co0porta0ent deter0inat. Bl in*ti3/ nu0ai) ceea cee*te altce+a. =uncte de +edere ca acelea 0enţionate 0ai *u* pot */ per*i*te nu0ai pentru c/ ni0eni nu *$a 3>ndit */ pun/ cap/t de la ;un 8nceput di1icult/ţilor 8nt>0pinate 8n de<+oltarea copiilor cu de1icienţeor3anice) pentru c/ ace,tia *unt l/*aţi */ cad/ 8n 3re,eli u,or de depi*tat ,i) la drept +or;ind) *e a*i*t/ pa*i+ la ace*t proce*) 8n loc */ *e inter+in/ pentru a 1a+ori<a o de<+oltare core*pun</toare. De aceea+a tre;ui */ a+e0 3ri/ ca psihologia de atitudine &*ositions7ps1chologie', 8nte0eiat/ pe p*i2olo3iaindi+idual/) */$,i p/*tre<e drepturile *ale) 80potri+a pretenţiilor unei noi psihologii de dispo3i#ie&6ispositionsps1chologie'

6. RECAPITULARE*

Bnainte de a trece la e@a0inarea 8n detaliu a tr/*/turilor de caracter) */ recapitul/0 *uccint punctele de+edere 8n*u,ite p>n/ aici.Un principiu i0portant *e re1er/ la 1aptul c/ nu pute0 reali<a cunoa,terea o0ului pe ;a<a unui1eno0en i<olat) de*prin* din co0ple@ul de cone@iuni p*i2ice. E*te i0perio* nece*ar */ co0par/0 ,i*/ aduce0 la un nu0itor co0un cel puţin dou/ 1eno0ene) 8ntre care */ *e 8ntind/ un inter+al de ti0pc>t 0ai lun3 po*i;il. Acea*t/ indicaţie practic/ *$a do+edit 1oarte util/. Ea ne per0ite */ cu0ul/0 un0ai 0are nu0/r de i0pre*ii care) *upu*e unei e+alu/ri *i*te0atice) *e conden*ea</ 8ntr$o udecat/ 0ai*i3ur/. Dac/ ne$a0 8nte0eia udecata pe un 1eno0en *in3ular) ne$a0 3/*i 8n aceea,i 8ncurc/tur/ ca p*i2olo3ii ,i peda3o3ii de alte orient/ri) re+enind la utili<area unor 0iloace lar3 r/*p>ndite) a c/ror*terilitate a0 con*tatat$o nu o dat/. Dac/) di0potri+/) reu,i0 */ o;ţine0 c>t 0ai 0ulte puncte de*priin po*i;ile) le3>ndu$le apoi 8ntre ele) a+e0 8n 1aţ/ un *i*te0 ale c/rui linii de 1orţ/ ne per0it */ ne1ace0 de*pre un o0 o i0pre*ie clar/ ,i unitar/. Ne *i0ţi0 pe un teren *olid. 'ire,te) pe 0/*ur/ cecunoa,te0 tot 0ai 8ndeaproape un o0) apare nece*itatea de a ne 0odi1ica 0ai 0ult *au 0ai puţin udecata 1/cut/ de*pre d>n*ul. Oricu0) 8nainte de orice inter+enţie peda3o3ic/) e*te indi*pen*a;il */ ne1ace0 8n preala;il o i0a3ine a;*olut clar/ a o;iectului educaţiei.A0 di*cutat) de a*e0enea) de*pre di1erite 0iloace ,i procedee de a aun3e la un a*t1el de *i*te0 ,i) 8nace*t *cop) a0 apelat la 1eno0ene a,a cu0 le 3/*i0 8n noi 8n,ine *au cu0 a0 dori ca ele */ e@i*te lao0ul ideal. Mer3>nd 0ai departe) a0 cerut ca din ace*t *i*te0 ela;orat de noi */ nu poat/ lip*i anu0iţi1actori) adic/ 1actorii *ociali. Nu e*te *u1icient */ con*ider/0 1eno0enele +ieţii p*i2ice pur ,i *i0plu



prin pri*0a indi+idului) ci tre;uie */ le 8nţele3e0 8n cone@iunea lor cu +iaţa *ocial/. Bn cele ceur0ea</) 1or0ul/0 un principiu de o 0are i0portanţ/ pentru con+ieţuirea u0an/: caracterul unui omnu constituie niciodată pentru noi ba3a unei judecă#i morale, ci o cunoaştere socială a modului încare omul ac#ionea3ă asupra mediului său şi se raportea3ă la acestaUr0/rind acea*t/ *ucce*iune de idei) de*coperi0 dou/ 1eno0ene 3eneral u0ane: unul e*te *enti0entulde co0uniune *ocial/) pre<ent pretutindeni) unindu$i pe oa0eni) con*tituind 1er0entul 0arilor

reali</ri ale culturii ,i ci+ili<aţiei. E*te unul din etaloanele pe care le$a0 aplicat 1eno0enelor +ieţii p*i2ice ,i care ne per0ite */ deter0in/0 inten*itatea *enti0entului de co0uniune *ocial/. Reu,i0 */ne 1ace0 o i0pre*ie pla*tic/ de*pre p*i2icul u0an dac/ ,ti0 cu0 intr/ cine+a 8n relaţie cu *e0enii) cu08,i 0ani1e*t/ o0enia-%) 1/c>nd$o +ie ,i roditoare. Bn *1>r,it) aun3e0 iar ace*ta e*te cel de al doileaetalon de udecare a unui caracter la con*tatarea c/ acele 1orţe capa;ile */ e@ercite cea 0ai puternic/in1luenţ/ ne3ati+/ a*upra *enti0entului de co0uniune *ocial/ *unt a*piraţia c/tre putere ,i c/tre*uperioritate.A+>nd ace*te dou/ puncte de *priin) 8nţele3e0 c/ deo*e;irile dintre oa0eni *unt condiţionate deinten*itatea *enti0entului de co0uniune *ocial/ ,i de a*piraţia c/tre putere) 1actori care *e in1luenţea</reciproc. E*te un oc de 1orţe a c/rui 0ani1e*tare +i<i;il/ e*te ceea ce nu0i0 caracter.

NOTE

- 0et>as >ie einen )chein des -emeinschaftsgefuhl2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.65 0seinem Macht3iel2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6# Fenn 3>ei nicht dasselbe tun, so kann es doch dasselbe sein2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0eine schădliche $inrichtung2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0die tibrige *s1chologie2,8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0in den fruhesten Vindheitstagen2,8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6" 0Menschen, denen die :-alle iibeigeht;2, 8n te@tul ori3inal) adic/ oa0eni pe care 8i podide,te 1ierea.5Nota trad.6 Ve<i ret*c20er) Charakter und .emperament, erlin) -!%-.! Dup/ cu0 e*te cuno*cut) pri0a carte de endocrinolo3ie pe plan 0ondial a 1o*t cea intitulat/ )ecre#iile

interne 5-!!6) *cri*/ de C. I. =ar2on 8n cola;orare cu M. Gold*tein. 5Nota trad.6- 'oarte departe 8n acea*t/ direcţie 0er3e L. ruc/r care) 8n a *a *sihologie 5Editura de Stat) -!"6)*u*ţine pur ,i *i0plu c/ datorit/ 1uncţiilor 3landelor *ale endocrine) o0ul are o p*i2olo3ie indi+idual/)te0pera0ental/. Datorit/ 1uncţiei 3landelor endocrine de*tinul 1iec/ruia nu *e a0e*tec/ ,i nu e*te identic cude*tinul altuia. 'uncţiile *unt acelea,i) dar o do<are 8n plu* *au 8n 0inu* a *ecreţiilor creea</ oindi+idualitate aparte) cu un de*tin propriu... Acea*ta 8n*ea0n/ c/ o0ul *e na,te cu norocul *au nenorocul dea a+ea o 1uncţionare nor0al/ *au anor0al/ a 3landelor endocrine 5p. 6. Acela,i autor) dup/ ce citea</cartea lui Ger2ard Jent<0er 6eine Pormone, dein )chicksal, conc2ide *peculati+: Nu 0ai *pune0 c/*telele ,i <eii pot */ 1/urea*c/ de*tinul no*tru) ci *pune0 c/ 0iracolul 1uncţiei 3landelor endocrine 1/ure,teace*t de*tin. Miracolul ace*tor 1uncţii *e a*ea0/n/ +oinţei <eilor *au 0er*ului *telelor...) 1/c>ndu$ne1ericiţi *au ne1ericiţi 5p. -6. 5Nota trad.6-- E*te +or;a de acea plani1icare 8n care *e include a,a$nu0itul plan al +ieţii &=ebensplan' in+ocat deteoria adlerian/ a p*i2icului. 5Nota trad.6-% 0seine Mitmenschilchkeit2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! II

TRĂSĂTURI DE CARACTER DE NATURĂ AGRESI$Ă



* $ANITATEA AMBIIA* De 8ndat/ ce tendinţa de a *e pune 8n +aloare de+ine predo0inant/)acea*ta deter0in/ o ten*iune cre*cut/ 8n +iaţa p*i2ic/) ceea ce 1ace ca o0ul */$,i conture<e 0ai li0pede*copul de a o;ţine putere ,i *uperioritate) inten*i1ic>ndu$,i totodat/ acţiunile 8n ace*t *en*. Viaţa *ade+ine un 1el de *peranţ/ a 0arelui triu01. Un a*e0enea o0 de+ine 8n 0od nece*ar neo;iecti+) deoarece8,i pierde le3/tura cu +iaţa) 1iind 8n per0anenţ/ preocupat de i0pre*ia produ*/ altora) de ceea ce3>nde*c ceilalţi de*pre d>n*ul. Li;ertatea *a de acţiune e*te a*t1el in2i;at/ la 0a@i0u0 ,i 8n caracterul

*/u 8,i 1ace loc cea 0ai r/*p>ndit/ tr/*/tur/) +anitatea.Se poate a1ir0a c/ nu e@i*t/ o0 la care +anitatea */ nu 1ie pre<ent/) 1ie ,i doar *u; o 1or0/ puţin pronunţat/. Wi dat 1iind 1aptul c/ nu te poţi i0pune dac/ 8ţi a1i,end di1erite 8n1/ţi,/ri. =oţi 1i +anito* ,i *u; 0a*ca unei anu0ite0ode*tii. Un o0 poate 1i at>t de +anito* 8nc>t */ nu$i pe*e de 1elul 8n care 8l udec/ ceilalţi) *au) toc0ai8n +irtutea atitudinii *ale) */$i capti+e<e ,i */ caute */$i 1olo*ea*c/ a+id 8n pro1itul */u.C>nd +anitatea dep/,e,te un anu0it 3rad) ea de+ine e@tre0 de periculoa*/. '/c>nd a;*tracţie de 1aptulc/ 8l con*tr>n3e pe o0 la tot 1elul de de0er*uri ,i e1orturi inutile) care +i<ea</ 0ai 0ult aparenţa dec>t1iinţarea autentic/ ,i care 8l 1ace */ *e 3>ndea*c/ 0ai 0ult la *ine ,i */ nu ţin/ *ea0a dec>t) cel 0ult) de1elul 8n care e*te udecat de a!:ii- vanitatea <! duce cu u+urin:" !a #ierderea contactu!ui cu rea!itatea*Co8#orta8entu! 0"u tr"dea>" o !i#0" de <n:e!eere a re!a:ii!or interu8ane- <nde#"rtarea de +iaţ/)uitarea cerinţelor ace0teia- a <ndatoriri!or *ale de o8* Ca nici un a!t +iciu) +anitatea e*te ca#ai!" 0"'! 0to#e>e pe o0 de !a orice de<+oltare *pontan/) dat 1iind c/ nu'! 1ace dec>t */ *e 3>ndea*c/ 8n per0anenţ/ care e*te) 8n de1initi+) avantajul */u.De 0ulte ori oa0enii *unt 8ncuraaţi 8n acea*t/ direcţie) ter0enul +anitate *au tru1ie 1iind 8nlocuit princel de ambi#ie, care *un/ 0ai 1ru0o*. A,a *e 1ace c/ e@i*t/ o 0ulţi0e de oa0eni care declar/ cu0>ndrie c/ ei *unt a0;iţio,i. Ade*ea *e 1olo*e,te ,i ter0enul de tenacitate. Ace*t 0od de a procedae*te accepta;il 8n 0/*ura 8n care re<ult/ +reun a+anta pentru colecti+itate. De re3ul/ 8n*/ ace*tee@pre*ii nu 1ac dec>t */ a*cund/ o ne0aipo0enit/ +anitate.Vanitatea 1ace de ti0puriu din a*e0enea oa0eni nu ni,te parteneri corecţi) ci 0ai de3ra;/ ni,te oa0enicare pun ;eţe$n roate. C>nd ei 8,i +/d ne*ati*1/cut/ +anitatea) caut/ cel puţin */ 1ac/ 8n a,a 1el 8nc>tceilalţi */ *u1ere. La copiii la care +anitatea e*te 8n plin/ de<+oltare) ade*ea *e o;*er+/) atunci c>nd ei8,i +/d *erio* a0eninţat/ *ituaţia) o puternic/ etalare a propriei +alori ,i o de0on*traţie de 1orţ/ pe*pinarea celor *la;i. Yin de acea*ta ,i ca<urile de cru<i0e 1aţ/ de ani0ale. Unii) ce+a 0aide0orali<aţilor 8ncerca */$,i *ati*1ac/ +anitatea cu 1lecu,teţe lip*ite de noi0/ ,i +or c/uta */$,i 0ulţu$0ea*c/ tendinţa de a *e i0pune al/turi de 0arile arene ale 0uncii) pe c>te un teatru de operaţii*ecundar) creat dup/ capriciul lor. Sunt de 3/*it aici cei care *e pl>n3 0ereu de po+ara +ieţii) *u*ţin>ndc/ ceilalţi le *unt 8ndatoraţi. Dac/ nu ar 1i 1o*t at>t de pro*t educaţi *au dac/ nu ar 1i inter+enit nu ,tiu cei0pa*uri) atunci ei *$ar a1la pe c>t o a1ir0/ ei la loc de +a</. Ca0 ace*tea *unt) 8ntre altele)t>n3uirile lor. Ei 3/*e*c 8ntotdeauna prete@te pentru a nu *e *itua 8n linia 8nt>i a +ieţii. Bn +i*urile lor 8n*/8,i 1/ure*c pururea i0a3ini care */ le 0ulţu0ea*c/ +anitatea.Oricine *e a1l/ 8n prea0a lor *e *i0te) 8n 3eneral) c>t *e poate de r/u. Ei *unt e@pu,i 8n cel 0ai 8nalt3rad criticii celor din ur. De o;icei +anito*ul *e *tr/duie,te */$,i a;*ol+e propria per*oan/ de re*$ pon*a;ilitatea oric/rui e,ec. El are totdeauna dreptate) iar ceilalţi nu) #e c=nd <n via:" nu acea0ta e0te#ro!e8a- ci aceea de a':i ;ace datoria cu8 0e cuvine +i de a contriui !a #rore0u! enera!* @n !oc deacea0ta- din ura vanito0u!ui au>i nu8ai c"in"ri +i u0ti;ic"ri*Ave8 aici de$a 1ace cu arti;icii!e 0#iritu!ui o8ene0c- cu 8ncerc/rile *ale de a$,i protea +anitatea80potri+a a ceea ce o le<ea</ ,i de a$,i 0enţine a*t1el intact *enti0entul *uperiorit/ţii) ca ni0ic */ nu'!clatine. Ni *e ripo*tea</ ade*ea c/ 0arile reali</ri ale u0anit/ţii nu ar 1i a+ut loc 1/r/ e@i*tenţa a0;iţiei. E*te8n*/ o aparenţ/ la 0iloc) o 1al*/ per*pecti+/. Cu0 nici un o0 nu e*te lip*it de +anitate) de*i3ur c/1iecare e*te 8ntruc>t+a ,i a0;iţio*. Dar cu *i3uranţ/ c/ nu acea*ta d/ orientarea ,i nu acea*ta 8i con1er/1orţa de a reali<a lucruri utile) lucruri care pot 1i 3enerate doar de *enti0entul co0uniunii *ociale. Ooper/ de 3eniu nu e*te cu putinţ/ 1/r/ a 1i a+ut/ 8n +edere) 8ntr$un 1el *au altul) co0unitatea. O a*e0enea



oper/ pre*upune 8ntotdeauna o le3/tur/ cu o;,tea) +oinţa de a$i pro0o+a intere*ele. Alt1el nu a0 reu,i*/$i atri;ui0 +reo +aloare. '/r/ 8ndoial/ c/ +anitatea e*te o pre<enţ/ *tin32eritoare) in2i;itoare peace*t plan) iar in1luenţa ei po<iti+/ nu poate 1i 0are.8n cli0atul no*tru *ocial actual o lic2idare a +anit/ţii e*te 8n*/ ireali<a;il/. Cunoa,terea 1eno0enuluicon*tituie) totu,i) un a+anta prin ea 8n*/,i. Cu acea*ta atin3e0 deodat/ punctul ne+ral3ic al *ociet/ţiinoa*tre) 1aptul c/ ea aduce dec/derea at>tor oa0eni) ne1ericirea lor pe toat/ +iaţa) ace,ti oa0eni

3/*indu$*e totdeauna toc0ai acolo unde apare nenorocirea. Oa0eni care nu *e 0ai aco0odea</ cuceilalţi) care nu$,i 3/*e*c locul 8n +iaţ/) pentru c/ au alte o;iecti+e) ur0/rind */ par/ 0ai 0ult dec>t*unt. Bn 1elul ace*ta ei intr/ u,or 8n con1lict cu realitatea) c/reia nu$i pa*/ de 8nalta idee pe care cine+a,i$o 1ace de*pre *ine 8n*u,i. A*e0enea oa0eni +or 1i cel 0ai ;ine a;ordaţi doar pe latura +anit/ţii lor. Bntoate 0arile co0plicaţii pe care le$a cuno*cut o0enirea) e*te de 3/*it ca 1actor 1unda0ental 8ncercareanereu,it/ a unora de a$,i *ati*1ace +anitatea. Un procedeu i0portant) la care pute0 recur3e atunci c>nd+re0 */ aun3e0 la de*ci1rarea unei per*onalit/ţi co0ple@e) e*te acela de a *ta;ili p>n/ unde 0er3e+anitatea *a) 8ncotro *e orientea</ ,i care *unt 0iloacele de care u<ea</. Acea*ta ne +a 1ace */de*coperi0 cu re3ularitate c>t de 8u!t #reudicia>" vanitatea 0enti8entu! de co8uniune 0ocia!"*$anitatea +i 0enti8entu! de co8uniune *ocial/ 0unt inco0pati;ile) 8ntruc>t +anitatea nu *e poate*u;ordona principiului co0unit/ţii.Vanitatea 8n*/ 8,i 3/*e,te 8n ea 8n*/,i propriu$i de*tin. C/ci e@i*tenţa *a e*te 8n per0anenţ/ ,i lo3ica0eninţat/ de 1actori contrari) care *e de<+olt/ de la *ine 8n +iaţa *ocial/) ca un ade+/r a;*olut c/ruiani0ic nu i *e poate opune. Iat/ de ce *e con*tat/ c/ de ti0puriu e*te nece*ar ca +anitatea */ *e a*cund/)*/ *e de32i<e<e) *$o ia pe c/i ocolite) purt/torul ei ne8ncet>nd */ re*i0t/ 8ndoieli nelini,titoare pri+ind1aptul dac/ el +a aun3e */ r/<;at/ +ictorio* prin +iaţ/) dac/ +a cuceri at>ta triu01 ,i *tr/lucire c>t pare*/ cear/ *ati*1acerea +anit/ţii *ale. Wi pe c>nd el +i*ea</ ,i *peculea</ 8n 1elul ace*ta) ti0pul trece.C>nd totul *$a du*) 8n cel 0ai ;un ca< el in+oc/ *cu<a c/ nu 0ai are nici un prile ni0erit de a trece laacţiune. De o;icei un a*e0enea ca< *e 0ani1e*t/ dup/ cu0 ur0ea</: oa0enii cu pricina caut/ 0ereu o po<iţie pri+ile3iat/) ţin>ndu$*e de$o parte) pe po*t de o;*er+atori) *u*picio,i ,i 8nclin>nd */$,i con*idere*e0enii drept ina0ici. Atitudinea lor +a 1i aceea de oa0eni care *e ap/r/ ,i care *unt 3ata */ *ar/ la ;/taie. Ade*ea 8i 3/*i0 80pot0oliţi 8n du;ii) e0iţ>nd re1lecţii pro1unde) care 8nc>nt/ prin lo3ica lori0peca;il/ ,i 8n care ei par */ ai;/ dreptate. Bntre ti0p 8n*/ ei ratea</ din nou actele e*enţiale alee@i*tenţei lor) ata,a0entul 1aţ/ de +iaţ/) 1aţ/ de *ocietate) 1aţ/ de 8ndatoririle ce le re+in. Dac/ pri+i00ai 8ndeaproape) con*tat/0 un a;i* de +anitate) dorinţa 1ier;inte de a$i dep/,i pe toţi) re1lectat/ 8n toate1or0ele po*i;ile. Acea*ta *e 1ace *i0ţit/ 8n atitudinea lor) 8n 1elul de a *e 80;r/ca) de a +or;i) de a *e purta cu *e0enii. =e *curt) din orice un32i de +edere l$a0 pri+i) a+e0 8n 1aţa oc2ilor un +anito*) care *e*ile,te */ 1ie 0ai *u* ca toţi ,i care) de cele 0ai 0ulte ori) nu *t/ */$,i alea3/ 0iloacele. Cu0 a*e0enea0ani1e*t/ri nu *t>rne*c *i0patie ,i cu0 +anito,ii) c>nd nu *unt pro,ti) prind repede de +e*te c/ au3re,it intr>nd 8n con1lict cu *ocietatea) ei 1ac tot ce pot *pre a *e aco0oda. E po*i;il atunci ca unii dintreei */ *e arate e@traordinar de 0ode,ti) ne3li>ndu$,i 8n ;un/ 0/*ur/ a*pectul e@terior) pur ,i *i0plu pentru a de0on*tra c/ nu *unt +anito,i. Se *pune c/ Socrate) +/<>nd o dat/ pe un orator p/,ind latriun" <n 1aine roa0e- i'a 0triatF (Tinere atenian- vanitatea d" a;ar" #rin toate "uri!e :oa!e!orta!e,Mu!:i dintre ace,ti oa0eni 0unt con+in,i c/ nu au nici u0;r/ de +anitate. Ei au 8n +edere doaraparenţele) ne8nţele3>nd c/ +anitatea <ace 8n ad>ncuri. Ea *e poate 0ani1e*ta) de e@e0plu) 8n 8ncercareade a 0onopoli<a con+er*aţia 8n *ocietate) 8n udecarea *ucce*ului unei reuniuni) de c/tre +anito*) prin pri*0a 1aptului dac/ el a luat *au nu cu+>ntul acolo. Alţi +anito,i nu apar 8n 3eneral 8n pri0$plan) ;ac2iar *e poate ca ei */ nu ia*/ 8n *ocietate ,i *$o e+ite. Acea*t/ e+a<iune poate lua ,i ea di1erite 1or0e.Dac/ e*te in+itat unde+a) +anito*ul nu *e duce) *e la*/ ru3at 8n 0od *pecial) *au *o*e,te cu 8nt>r<iere.Alţii nu apar 8n *ocietate dec>t 8n anu0ite condiţii) *e arat/ e@tre0 de e@clu*i+i,ti 8n aro3anţa lor) *eu01l/ uneori 8n pene. Alţii) 8n *c2i0;) 8,i +or 1ace un punct de onoare din a 1rec+enta orice *ocietate.S/ nu ne 8n3/dui0 */ con*ider/0 c/ a*e0enea 1eno0ene *unt 1leacuri lip*ite de i0portanţ/. Ele aur/d/cini pro1unde. Bn realitate un a*e0enea o0 nu e*te prea util pentru +iaţa *ocial/) 1iind 0ai



de3ra;/ 8nclinat *$o tul;ure dec>t *$o *ti0ule<e. De*crierea co0plet/ a tuturor ace*tor tipuri u0ane arcere 1orţa poetic/ a 0arilor no,tri *criitori.Bn ca<ul +anit/ţii apare cu claritate acea linie directoare a*cen*ional/ care arat/ c/ o0ul) 0/cinat de*enti0entul in*u1icienţei) ,i$a 1i@at un *cop e@a3erat ,i c/ el +rea */ *e *itue<e dea*upra celorlalţi. S/ ne1ie per0i* */ pre*upune0 c/ o0ul la care +anitatea *e +ede c>t de colo nu are o prea bună părere despre sine, 1apt de care de cele 0ai 0ulte ori el nu e*te con,tient. De*i3ur) e@i*t/ ,i oa0eni con,tienţi de

1aptul c/ acea*t/ autoapreciere con*tituie punctul de pornire al +anit/ţii lor. Dar acea*t/ cunoa,tere e*te prea puţin lucru pentru ca ei */$i poat/ da o 8ntre;uinţare 1ructuoa*/.Vanitatea 8,i 1ace apariţia 1oarte de+re0e 8n +iaţa p*i2ic/ a o0ului. La drept +or;ind) ea co0port/totdeauna ce+a in1antil7 aproape 8ntotdeauna +anito,ii ni *e par copil/ro,i. Situaţiile care pot conduce la1or0area ace*tei tr/*/turi de caracter *unt dintre cele 0ai di+er*e. Cutare copil *e crede de*con*iderat pentru c/) drept ur0are a unei educaţii de1iciente) 8l apa*/ ideea c/ e*te 0ic de *tatur/. La alţii) un 1el detradiţie 1a0ilial/ +a 1a+ori<a de<+oltarea tru1iei. Din 3ura unor a*e0enea oa0eni ade*ea pute0 aut tentaţia de a *e *i0ţi un o0 cu totul e@cepţional) alt1el dec>t ceilalţi) care*e tra3e dintr$o 1a0ilie c>t *e poate de ;un/) nutrind tre;uinţe ,i *i0ţ/0inte *uperioare) ideea c/ e*te8n cel 0ai 8nalt 3rad prede*tinat */ *e ;ucure de pri+ile3ii. Re+endicarea de pri+ile3ii e*te aceea care 8ideter0in/ orientarea) 0odul de a acţiona ,i 1or0ele de e@pri0are. Dat 1iind 8n*/ 1aptul c/ +iaţa1a+ori<ea</ prea puţin de<+oltarea unor a*e0enea tipuri de oa0eni) 0ulţi dintre ei) +/<>ndu$*e 1iedu,0/niţi) 1ie luaţi 8n r>*) *e retra3 8n *ine) duc>nd o +iaţ/ de e@centrici. At>t ti0p c>t *tau aca*/) undeni0eni nu le cere *ocoteal/) ei pot per*i*ta 8n ilu<ia lor) ;a c2iar */ ,i$o inten*i1ice) 3>ndindu$*e la totce ar 1i putut do;>ndi dac/ lucrurile *$ar 1i petrecut alt1el. =rintre ei *e 3/*e*c ade*ea oa0eni 1oartecapa;ili) cu o cultur/ dintre cele 0ai 8nalte. Dac/ ,i$ar +alori1ica potenţialul) ar o;ţine reali</ri i0por$tante. Ei a;u<ea</ 8n*/ de acea*t/ *ituaţie nu0ai pentru a *e ilu<iona. Condiţiile pe care ei le pun*ociet/ţii) pentru o acti+/ cola;orare) nu *unt ne8n*e0nate. Ei *u*ţin c/ odinioar/ li *$au pretin* lucruriireali<a;ile la acea +re0e *au pe care nu le$ar 1i putut reali<a dec>t pe o anu0it/ ;a</. E@i3enţe3/l/3ioa*e) c/rora nici cea 0ai puternic/ +oinţ/ nu le$ar 1i dat de cap/t) a,a 8nc>t tre;uie */recunoa,te0 c/ nu a+e0 aici de$a 1ace dec>t cu *cu<e ne8nte0eiate) a+>nd e1ectul unui narcotic) ca */nu 0ai tre;uia*c/ */ 3>nde,ti la oca<iile pe care le$ai pierdut.Bn ace,ti oa0eni *e a*cunde 0ult/ du,0/nie) ei 1iind 8nclinaţi */ ia u,or durerile altora) i3nor>ndu$le)a,a 8nc>t odinioar/ 0arele cuno*c/tor de oa0eni care era La Roc2e1oucauld a putut */ 1ac/ur0/toarea re0arc/: lor le e*te u,or */ *uporte durerile altora. Ade*ea o*tilitatea lor *e e@pri0/ 8ntr$un spirit critic ascu#it Ei nu 3/*e*c ni0ic ;un) au 8ntr$una pe ;u<e <e1le0eaua ,i doana) dau do+ad/ de8nc/p/ţ>nare ,i 80part o*>nde 8n *t>n3a ,i$n dreapta. Bn le3/tur/ cu acea*ta) e*te nece*ar */ *pune0 c/e*te prea puţin doar */ +endu$i cu acidul unei critici coro<i+e. Ei *unt e@perţi 8nacea*t/ 0aterie. G/*i0 printre ei per*oane dotate cu o ironie dintre cele 0ai a*cuţite ,i cu o ui0itoare pro0ptitudine 8n ripo*t/. Ca 8n toate cele) e*te po*i;il ca ironia ,i co0;ati+itatea */ duc/ la a;u<uri) la proa*te 0aniere *au) pe un plan po<iti+) la art/) cu0 e*te ca<ul 0arilor *atirici. Di*preţul ,i deni3rarea) pecare a*e0enea oa0eni le *upralicitea</) *unt 8n ca<ul ace*tei tr/*/turi de caracter e@pre*ia unui 1eno0ene@tre0 de r/*p>ndit) pe care noi 8l nu0i0 tendin#a de devalori3are Acea*ta arat/ care e*te de 1apt ţintaatacurilor +anito*ului: +aloarea) i0portanţa celorlalţi. El 8ncearc/ */ o;ţin/ *enti0entul *uperiorit/ţii prin do;or>rea altora. Recunoa,terea unei +alori are a*upra *a e1ectul unei o1en*e per*onale. =ute0di*tin3e aici) de a*e0enea) un *enti0ent de *l/;iciune pro1und ancorat 8n 1iinţa o0ului +anito*.Dat 1iind c/ ni0eni nu e*te *cutit de a*t1el de 0ani1e*t/ri) a0 putea prea ;ine */ 1olo*i0 ace*tecuno,tinţe pentru a ne aplica nou/ 8n,ine o nor0/ de co0porta0ent. Deoarece nu pute0 *t>rpi de la o<i la alta tot ceea ce a */dit 8n noi o cultur/ de 0ii de ani) ar 1i de*i3ur un pro3re* dac/ +o0 8ncerca */ ne0ai le3/0 la oc2i ,i nu ne +o0 0ai l/*a prad/ udec/ţilor care c2iar 8n 0o0entul ur0/tor *e do+ede*cd/un/toare. Nu c/ a0 dori */ de+eni0 oa0eni de o cu totul alt/ 1actur/ *au */ a+e0 de$a 1ace cu a*t1el



de oa0eni) dar le3ea care ne 3u+ernea</ ne cere */ ne 8ntinde0 0>inile unii altora) */ ne a*ocie0 ,i */cooper/0. Bntr$o +re0e ca a noa*tr/) al c/rei i0perati+ e*te cola;orarea) nu 0ai e*te loc pentrua*piraţiile per*onale dictate de +anitate. (oc0ai 8ntr$o a*e0enea +re0e *e arat/ 0ai necruţ/toareopo<iţiile 8n care *e i0plic/ oa0enii cu a*t1el de atitudini ,i care e,uea</ e@tre0 de u,or) *1>r,ind prin a1i co0;/tuţi *au co0p/ti0iţi. Se pare c/ toc0ai 8n +re0ea noa*tr/ +anitatea e*te deo*e;it dede<a+antaoa*/) c/ ar tre;ui 0/car */$,i 3/*ea*c/ 1or0e 0ai atr/3/toare pentru conţinutul pe care 8l

are *au */$,i a1le *ati*1acţia 8n concordanţ/ cu ceea ce e*te util pentru colecti+itate.Cu8 o#erea>" vanitatea- vo8 vedea din ca>u! #e care <! <n;":i+"8 8ai o0*O t>n/r/ 1e0eie) care era cea 0ai 0ic/ dintre 1raţii ,i *urorile ei) 1u*e*e r/*1/ţat/ 8nc/ din lea3/n.Ma0a) 8ndeo*e;i) era 0ereu la c2ere0ul ei) 8ndeplinindu$i orice dorinţ/.A,a *e 1ace c/ dorinţele 1etiţei) care era ,i 1oarte pl/p>nd/) luar/ proporţii ne0/*urate. Bntr$o nd *e 8nt>0pla */ cad/ ;olna+/. Cur>nd ;oala a 8nceput */ i *e par/ un lucru c>t *e poate de ;un. Ea n$a 0ai *i0ţit 1aţ/ de ;oal/a+er*iunea pe care o au oa0enii */n/to,i ,i nu$i era deloc de<a3rea;il ca) din c>nd 8n c>nd) */ *e80;oln/+ea*c/. Bn *curt ti0p a c/p/tat at>ta e@perienţ/ 8n acea*t/ pri+inţ/ 8nc>t *e putea 80;oln/+i oride c>te ori o dorea) 8ndeo*e;i atunci c>nd +oia */ o;ţin/ ce+a. Dar cu0 totdeauna a+ea ce+a deo;ţinut) pentru ceilalţi ea era de 1apt 0ereu ;olna+/. Ace*te 1or0e ale sentimentului bolii&Vrankheitsgefuhl' *unt 1oarte 1rec+ente la copii ,i la adulţi) care) 8n 1elul ace*ta) *i0t cu0 le cre,tein1luenţa) *itu>ndu$*e 8n pri0$planul 1a0iliei) de unde e@ercit/ o do0inaţie neli0itat/ a*upracelorlalţi. C>nd are de$a 1ace cu oa0eni *la;i) i0pre*iona;ili) ace*t procedeu cucere,te un c>0p lar3,i) 1ire,te) +anito*ul 8n+aţ/ nu0aidec>t */ 1ac/ din 3ria celorlalţi pentru propria$i per*oan/ un 0oti+de *a+uroa*/ *ati*1acţie. =rocedeul poate 1i potenţat 8n 1el ,i c2ip) ca de e@e0plu atunci c>nd 8ncepi */1aci na<uri la 0>ncare) ceea ce 8ţi poate aduce de*tule pro1ituri: lip*a de po1t/ de 0>ncare te 1ace */*l/;e,ti) iar ceilalţi tre;uie */$ţi o1ere tot *oiul de delicate*e. Yi *e de*c2ide a*t1el po1ta de a a+ea 0ereu pe cine+a care */$ţi *tea la di*po<iţie. A*e0enea oa0eni nu *u1er/ */ 1ie l/*aţi *in3uri. O atare po<iţie*e cucere,te u,or dac/ te declari ;olna+ *au ţinta unei a0eninţ/ri oarecare) ceea ce pe ceilalţi 8ii0pre*ionea</) ca ,i cu0 c2iar ei *$ar a1la 8ntr$o *ituaţie periculoa*/) p>ndiţi de o ;oal/ *au de nu ,tiu cealt/ nenorocire. C>t de capa;il e*te o0ul de o a*e0enea transpunere empatică, ne$o arat/ +i*ele) undeai i0pre*ia c/ tr/ie,ti aie+ea o anu0it/ *ituaţie.A*e0enea oa0eni reu,e*c */ in+oce at>t de ;ine *enti0entul ;olii) 8nc>t nici +or;/ nu poate 1i */$iacu<i de 0inciun/) de pre1/c/torie *au de ilu<ie. Dup/ cu0 a0 ,i ar/tat) din tran*punerea 8ntr$o *ituaţie poate re<ulta un e1ect ec2i+alent cu acela o;ţinut 8n ca<ul tr/irii 8n realitate a *ituaţiei cu pricina.Ace,ti oa0eni *unt 8n *tare */ +o0ite cu ade+/rat *au */ 0ani1e*te 8n a,a 0/*ur/ 1rica) de parc/ ar*u1eri real0ente de 3reaţ/ *au) re*pecti+) *$ar 3/*i real0ente 8n pericol. De o;icei 8n*/ ei *e dau de3ol) tr/d>ndu$,i procedeele.A*t1el) t>n/ra noa*tr/ 1e0eie declara c/ de 0ulte ori o apuca 8n a,a 2al 1rica) de parc/ 8n clipa ur0/toare ar1i tre;uit */ 1ie +icti0a unui atac apoplectic. E@i*t/ oa0eni care 8,i pot repre<enta at>t de +iu ace*te *t/ri8nc>t */$,i piard/ cu ade+/rat ec2ili;rul) 1/r/ a li *e putea i0puta c/ *i0ulea</. Dac/ cine+a reu,e,te peacea*t/ cale */ reproduc/ *i0pto0e de ;oal/ *au cel puţin de dere3lare p*i2ic/) ceilalţi *e +or +edeao;li3aţi */ nu$l piard/ din +edere) */ 1ie atenţi cu el) */$i intre 8n +oie. Va */ <ic/ *e 1ace apel la*enti0entul lor de co0uniune *ocial/. Iar cu acea*ta *e 8nte0eia</ po<iţia de 1orţ/ a unui a*e0enea ;olna+.Bn ace*te 80preur/ri *e relie1ea</ clar opo<iţia 1aţ/ de le3ea e@i*tenţei 8n co0un) care pretinde odeplin/ con*ideraţie 1aţ/ de *e0eni. Vo0 con*tata c/) de re3ul/) ace,ti oa0eni nu0ai cu 3reu pot lua parte la ;ucuriile ,i neca<urile *e0enilor) c/ nu le e*te 3reu */ le aduc/ preudicii) ,i cu at>t 0ai puţin le pot 1i de 1olo*. =oate c/) cu preţul unor e1orturi 0a@i0e) 0o;ili<>ndu$,i toate re*ur*ele culturii ,ieducaţiei 8n co0un pri0ite) +or reu,i turul de 1orţ/ de a 1i 8ntruc>t+a utili) *au) cu0 *e 8nt>0pl/ cel 0aiade*ea) */ la*e cel puţin i0pre*ia c/ *e intere*ea</ 8n 0od cu totul *pecial de +reunul dintre *e0eni.Alt0interi co0porta0entul lor nu are la ;a</ altce+a dec>t e3oi*0 ,i +anitate. A,a *t/teau lucrurile ,i 8nca<ul pacientei noa*tre. Gria ei pentru ai */i dep/,ea) 8n aparenţ/) orice li0it/. A 1o*t de aun* ca



0a0a */$i aduc/ 8ntr$o r<iere) pentru ca ea */ 1ie cuprin*/de cea 0ai 0are 8n3riorare. Nu *$a putut lini,ti 1/r/ ca *oţul ei */ co;oare */ +ad/ dac/ nu cu0+a 0a0eii *$a 8nt>0plat ce+a r/u. Acea*ta *$a o;i,nuit) cu ti0pul) */ 1ie de o punctualitate irepro,a;il/. Ca0 la1el *$au petrecut lucrurile ,i cu *oţul ei) care) ca o0 de a1aceri) tre;uia */ ţin/ *ea0a de clienţi) de prieteni ,i care) ori de c>te ori +enea aca*/ 0ai t>r<iu de ora *ta;ilit/) 8,i 3/*ea 1e0eia a;/tut/) de0ulte ori 0oart/ de 1ric/) 8ntr$o *tare de$a dreptul la0enta;il/) pl>n3>ndu$*e c/ a 8ndurat cele 0ai

8n3ro<itoare c2inuri. Bn a*e0enea *ituaţie) el 8n*u,i n$a putut 1ace altce+a dec>t */ de+in/ punctual.=oate c/ 0ulţi +or o;iecta c/) proced>nd a,a) 1e0eia acea*ta nu o;ţine triu01uri prea 0ari. Dar */a+e0 8n +edere c/ procedeul ei con*tituie doar o mică parte dintr7un întreg, un Ia *ea0aF aplicattuturor relaţiilor +ieţii) c/ 8n 1elul ace*ta ea are un rol de dirior ,i reali<ea</ o dre*are a celorlalţi) c/) 8nde1initi+) acea*t/ 1e0eie e*te ani0at/ de o ne8n1r>nat/ *ete de do0inaţie) a c/rei *ati*1acere 8i0ulţu0e,te ,i +anitatea. Dac/ re1lect/0) acu0) c>te e1orturi 8l co*t/ pe un a*e0enea o0 */$,i i0pun/+oinţa) 8nţele3e0 c/ pentru această 1e0eie un a*t1el de co0porta0ent a de+enit aproape o nece*itate.Ea nu ar putea tr/i lini,tit/ dac/ cu+intele ei nu ar 1i re*pectate punct cu punct ,i necondiţionat. De*i3urc/ o con+ieţuire nu *e ;a<ea</ doar pe punctualitatea celuilalt) dar o 0ulţi0e de alte raporturi *untre3late prin acea*t/ conduit/ i0perati+/ a 1e0eii) care 8,i *u*ţine ordinele prin *t/rile *ale de [email protected] *e arat/ at>t de 8n3riorat/) 8nc>t i *e 1ace 8n 0od necondiţionat pe +oie. A,adar) e*te e+ident) a purtaastfel de grijă altuia este un mijloc de a7#i satisface propria vanitateAcea*t/ atitudine 0er3e at>t de departe 8nc>t pentru un o0 aun3e */ de+in/ 0ai i0portant/i0punerea propriei *ale +oinţe dec>t lucrul +oit. E*te ceea ce de0on*trea</ ca<ul unei 1etiţe 8n +>r*t/de ani) e@traordinar de încăpă#ânată, care nu concepea */ nu i *e 8ndeplinea*c/ orice dorinţ/ i$ar litrecut prin cap ,i care era cu totul p/trun*/ de a*piraţia de a$,i do+edi puterea ,i de a$i u0ili pe ceilalţi7ceea ce *e ,i 8nt>0pla totdeauna. Ma0a) care ar 1i 1o*t ;ucuroa*/ */ *e a1le 8n ;une raporturi cud>n*a) nu0ai */ 1i ,tiut cu0F) a 1/cut o dat/ 8ncercarea de a$i 1ace o *urpri</ pl/cut/) aduc>ndu$ide*ertul 1a+orit ,i adre*>ndu$i cu+intele: =entru c/ ,tiu c>t de 0ult 8ţi place) iat/ c/ ţi l$a0 adu*F. 'ata8n*/ a aruncat dulciurile pe podele) a ;/tut din picior ,i a *tri3at: (oc0ai pentru c/ 0i le$ai adu*) nu le0ai +reau) c/ci eu le +reau pentru c/ le +reauF. Alt/dat/ 0a0a a 8ntre;at$o ce ar +rea */ ai;/ la3u*tare) ca1ea *au lapte7 la care copilul *$a oprit 8n u,/) 0ur0ur>nd a;*olut percepti;il: Dac/ <ice lapte)atunci ;eau ca1ea) iar dac/ <ice ca1ea) o */ ;eau lapteF.Era un copil care 8,i e@pri0a clar capriciile. S/ nu uit/0 8n*/ c/ 0ulţi nu$,i de<+/luie 3>ndurile 8n 1elulace*ta ,i c/ poate 8n 1iece copil <ace ce+a din acea tr/*/tur/ care 8l 80pin3e */ de*1/,oare oe@traordinar/ ener3ie pentru a$,i i0pune +oinţa) c2iar dac/ acea*ta nu$i aduce nici un 1olo* *au nu$iaduce dec>t pa3u;/. E*te cel 0ai ade*ea ca<ul acelor copii care) 8ntr$un 1el) di*pun de pri+ile3iul unei+oinţe proprii. Oca<ii pentru e@er*area ace*teia nu lip*e*c 8n <ilele noa*tre. Ur0area e*te c/ printre adulţi3/*i0 0ult 0ai 0ulţi oa0eni care +or */$,i i0pun/ propria +oinţ/) dec>t din cei care *e *tr/duie*c */$,iaute aproapele. Mulţi *unt at>t de +anito,i 8nc>t nu *unt capa;ili */ dea cur* reco0and/rilor +enite din partea altora) c2iar dac/ e*te +or;a de lucrul cel 0ai de la *ine 8nţele* din lu0e ,i c2iar dac/ e*te *pre propriul lor ;ine7 *unt oa0eni care) 8n orice con+er*aţie) p>nde*c 8ntr$una 0o0entul prielnic uneiinter+enţii 8n contradictoriu. Su; pintenul +anit/ţii) 0ulţi dintre ei *pun nuF) c>nd ar tre;ui */ *pun/daF.=er0anenta i0punere a propriei +oinţe nu reu,e,te de 1apt dec>t 8n cadrul 1a0iliei) ,i nici aici 8ntoate ca<urile. De o;icei aparţin ace*tui tip oa0enii care) 8n raporturile cu *tr/inii) o1er/ i0a3ineaunei e@traordinare a0a;ilit/ţi ,i co0ple<enţe. Ce$i drept) ace*te raporturi nu *unt de durat/) cur>nd *unt8ntrerupte ,i) de alt1el) nici n$au 1o*t dorite. Viaţa 1iind 8n*/ a,a cu0 e*te ,i pun>ndu$i 0ereu peoa0eni 8n le3/tur/ unii cu alţii) nu rareori *e poate +edea c>te unul care c>,ti3/ toate ini0ile) pentru caapoi */ le pun/ de 8ndat/ pe toate pe /ratic. Aproape 8ntotdeauna ace,ti oa0eni tind să se limite3e lacercul familiei Era ,i ca<ul pacientei noa*tre. Ca ur0are a a0a;ilit/ţii pe care o 0ani1e*ta 8n*ocietate) a 1o*t pretutindeni 8ndr/3it/. Dar ori de c>te ori ie,ea de aca*/) repede *i0ţea ne+oia de a *ere8ntoarce. (endinţa de a re+eni 8n 1a0ilie ,i$o tr/da 8n di1erite c2ipuri. De cu0 ie,ea 8n *ocietate) oapucau durerile de cap ,i era ne+oit/ */ plece aca*/. A*ta pentru c/) 8n a1ara 1a0iliei) nu a+ea acela,i



*enti0ent al *uperiorit/ţii ei a;*olute. Dat 1iind 1aptul c/ 1e0eia acea*ta nu$,i putea re<ol+a pro;le0a ei +ital/) pro;le0a +anit/ţii) dec>t 8n 1a0ilie) tre;uia */ *e 8nt>0ple 0ereu c>te ce+a care *$oreaduc/ aici) ce+a care) 8n a1ara 1a0iliei) o tul;ura. Lucrurile au e+oluat p>n/ 8ntr$acolo 8nc>t) de 1iecaredat/ c>nd *e a1la printre *tr/ini) a+ea *t/ri de an@ietate ,i de a3itaţie. Nu 0ai putea 0er3e la teatru ,i) 8ncur>nd) nici 0/car pe *trad/ nu 0ai putea ie,i. Aici ea 8,i pierdea *enti0entul c/ ceilalţi *e *upun+oinţei *ale. Situaţia dup/ care induia ea nu *e 3/*ea în afara 1a0iliei ,i 8n *pecial nu pe *trad/. A,a *e

e@plic/ a+er*iunea ei 1aţ/ de orice ie,ire de aca*/) cu e@cepţia ca<urilor 8n care era 8n*oţit/ de cine+a din*uitaF *a. De 1apt acea*ta era pentru d>n*a *ituaţia ideal/) care 8i pl/cea: */ ai;/ oa0eni 8n urul ei) care */*e ocupe 8n per0anenţ/ de d>n*a. Dup/ cu0 a reie,it din cercet/ri) ace*ta era un ,a;lon pe care$l purta cu*ine din 1ra3eda copil/rie. Ea era cea 0ai 0ic/) 1ira+/ ,i ;oln/+icioa*/ ,i de aceea) 0ai 0ult dec>tceilalţi copii) a tre;uit */ 1ie 8nconurat/ de a1ecţiune. S$a co0pl/cut 8n acea*t/ *ituaţie de copilr/*1/ţat ,i ar 1i prelun3it$o pe toat/ +iaţa) dac/ 8n ace*t de0er* nu *$ar 1i lo+it de condiţiile +ieţii) cucare a intrat 8n contradicţie. Nelini,tea ,i cri<ele *ale de an@ietate) care erau at>t de +iolente 8nc>t ceilalţinu 8ndr/<neau */ i *e 80potri+ea*c/) ade+ereau c/) 8n re<ol+area pro;le0ei +anit/ţii *ale) ea *ean3aa*e pe o cale 3re,it/. Soluţia era 3re,it/) pentru c/ 8i lip*ea +oinţa de a *e *upune condiţiilor+ieţii u0ane 8n co0un. Si0pto0ele au 1o*t 8n 1inal at>t de c2inuitoare) 8nc>t *$a apelat la 0edic.A*t1el) 8ncet$8ncet) ea a tre;uit */$,i de<+/luie 8ntre3ul plan de +iaţ/ pe care ,i$l con*trui*e de$a lun3ulanilor. Au 1o*t de 8n1r>nt 0ari re<i*tenţe) 3enerate de 1aptul c/) de,i *e adre*a*e 0edicului) 8n 1orul eiinterior nu era 3ata pentru o *c2i0;are. Ar 1i acceptat cu dra3/ ini0/ per*pecti+a de a continua */do0ine 8n 1a0ilie) 1/r/ a 0ai 1i ur0/rit/ pe *trad/ de *t/ri de an@ietate. Era 8n*/ i0po*i;il */ ai una1/r/ cealalt/. S$a reu,it */ i *e arate c/ e*te pri<oniera propriului ei plan de +iaţ/ incon,tient) c/ +oia */*e ;ucure de a+antae) dar c/ 8i era 1ric/ de de<a+antaele ace*tuia.E@e0plul de 0ai *u* arat/ c>t *e poate de li0pede c/ orice 3rad de +anitate e@a3erat con*tituie o po+ar/ pentru 8ntrea3a +iaţ/) in2i;/ de<+oltarea o0ului ,i) 8n 1inal) conduce la pr/;u,ire. =ri+irea nu*e*i<ea</ acea*t/ relaţie) at>ta ti0p c>t e*te aţintit/ doar a*upra a+antaelor. De aceea at>ţia oa0eni*unt con+in,i c/ a0;iţia) 0ai e@act +anitatea) e*te o 8n*u,ire valoroasă, neo;*er+>nd c/ acea*t/tr/*/tur/ 8i 1ace pe oa0eni +e,nic ne0ulţu0iţi) r/pindu$le lini,tea ,i *o0nul.S/ e@pune0 ,i un alt ca<. Un ;/r;at 8n +>r*t/ de % de ani a+ea de *u*ţinut ulti0ele *ale e@a0eneuni+er*itare. Dar nu *$a pre<entat) pentru c/ aun*e*e la conclu<ia c/ pierdu*e orice intere* pentru ele.=rad/ unor *t/ri de *pirit din cele 0ai peni;ile) *$a *upu* unor autocritici necruţ/toare) per*ecutat de3>ndul c/ a aun* un incapa;il. (rec>ndu$,i 8n re+i*t/ a0intirile din copil/rie) *$a oprit a*upra unor+e2e0ente repro,uri adu*e p/rinţilor */i) a c/ror lip*/ de 8nţele3ere a 8n*e0nat o piedic/ 8n caleade<+olt/rii *ale. Uneori) de a*e0enea) el nutrea 3>ndul c/ de 1apt oa0enii nu au nici o +aloare) ,i c/ nu pre<int/ intere* pentru d>n*ul. A*e0enea 3>nduri au *1>r,it prin a$l 8n*in3ura.Wi aici tot +anitatea era 1orţa i0pul*i+/ a*cun*/ care *t/tea la ;a<a co0porta0entului) 1urni<>ndu$i prete@te ,i *u;ter1u3ii pentru a nu tre;ui */ *e *upun/ pro;elor. A,adar) e@act 8naintea e@a0enelor i$au+enit acele 3>nduri) d>ndu$i trac, o puternic/ a+er*iune) care 8l reduceau la neputinţ/. (oate ace*teaa+eau 8n*/ pentru d>n*ul o i0portanţ/ deci*i+/. Din 0o0ent ce acu0 nu 0ai reali<a ni0ic)*enti0entul per*onalit/ţii era *al+at. A+ea acu0 o pla*/ de *al+are) ca acro;aţii de la circuri) put>nd*c/pa de critic/. Se putea con*ola cu ideea c/ e*te ;olna+) c/ un de*tin 0i*terio* 8l 1/cu*e incapa;il.Recunoa,te0 8n acea*t/ atitudine) care nu$i 8n3/duie o0ului */ *e e@pun/ ri*curilor) o alt/ 1or0/ a+anit/ţii. Ea 8l deter0in/ */ 1ac/ un +ira) e@act 8n 0o0entul 8n care era pe cale */ treac/ printr$o 8ncer$care care */$i ate*te aptitudinile. El *e 3>nde,te 8n pri0ul r>nd la pre*ti3iul pe care un e,ec l$ar 1ace pierdut ,i 8ncepe a *e 8ndoi de capacit/ţile *ale. Iat/ *ecretul celor care nu$,i pot a*u0a ri*cul uneideci<ii.Ace*tei cate3orii de oa0eni 8i aparţine pacientul no*tru. Din cele relatate de d>n*ul reie*e c/ a 1o*t de1apt 8ntotdeauna a,a. De 1iecare dat/ c>nd i *e i0punea */ ia o 2ot/r>re) d/dea 8napoi) o*cila. =entru noicei preocupaţi de *tudierea liniei directoare a de0er*urilor unui o0 acea*ta nu 8n*ea0n/ altce+a dec>t arecur3e la 1r>ne) la *ta3nare.El era cel 0ai 0are ,i *in3urul ;/iat 8ntr$o ca*/ cu patru 1ete ,i) de a*e0enea) *in3urul *ortit */ *tudie<e)



capul lu0inat al 1a0iliei) ca */ *pune0 a,a) 8n care *e pu*e*er/ 0ari *peranţe. (at/l */u nu 8nceta*edeloc */$i aţ>ţe a0;iţia) prorocindu$i ce +a de+eni) a,a c/ aun*e*e repede */ nu ai;/ dec>t un *in3urţel 8n 1aţa oc2ilor: */$i 8ntreac/ pe toţi. Wi acu0 iat/$l cuprin* de incertitudine) 8ntre;>ndu$*e dac/ +a putea reali<a toate cele ce 8,i propu*e*e. Vanitatea -$a *ilit */ ;at/ 8n retra3ere.Vede0 cu0) 8n de<+oltarea principiului a0;iţiei) al +anit/ţii) <arurile cad de la *ine) 1/c>ndi0practica;il dru0ul. Vanitatea intr/ 8ntr$o contradicţie in*olu;il/ cu *enti0entul de co0uniune) ni0e$

rind 8ntr$o 1und/tur/. Cu toate ace*tea) 8nc/ din copil/rie) +anito,ii nu 8ncetea</ */ lupte 80potri+a*enti0entului co0uniunii *ociale) 8ncerc>nd */$,i croia*c/ o cale proprie. Ei *ea0/n/ cu o0ul care 8n8ntoc0irea planului unui ora, *e la*/ 32idat de 1ante<ie) ca apoi) colind>nd ora,ul) */ +rea */ 3/*ea*c/1iecare edi1iciu acolo unde el -$a locali<at pe planul */u ;i<ar. 'ire,te c/ niciodat/ el nu 3/*e,te cedore,te ,i 8n+inuit/ e*te realitatea. Ca0 ace*ta e*te de*tinul o0ului +anito*) plin de ciud/ţenii. Bn toaterelaţiile *ale cu *e0enii el 8ncearc/ */$,i i0pun/ principiul) 1ie cu de$a *ila) 1ie prin +iclenie ,i ,iretlic. El p>nde,te 0ereu */$i prind/ pe alţii cu ocaua 0ic/ ,i */ le de0on*tre<e c/ au 3re,it. E*te 1ericit c>ndreu,e,te */ arate cel puţin */ ,i$o arate *ie,i c/ e*te 0ai de,tept *au 0ai ;un dec>t alţii) 8n ti0p ceace,tia din ur0/ nu prea iau *ea0a ,i accept/ acea*t/ lupt/ inter0itent/) care duce ;a la +ictoria+anito*ului) ;a la 8n1r>n3erea lui) dar care niciodat/ nu$i <druncin/ credinţa 8n *uperioritatea ,idreptatea *a.Arti1icii ie1tine. Bn 1elul ace*ta oricine 8,i poate 8nc2ipui ceea ce 8i place. Se poate 8nt>0pla) ca 8n ca<ul8n care l$a0 e@pu* 0ai *u*) ca un o0 */$,i a;andone<e deodat/ *tudiile o;li3atorii) */ renunţe la a *e*upune 8nţelepciunii unei c/rţi *au c2iar la un e@a0en prin care tre;uie */ *e +eri1ice ade+/rata *tare acapacit/ţilor *ale) de+enind pe deplin con,tient de 0ediocritatea *a. Din per*pecti+a 1al*/ din care pri+e,te el lucrurile) *ituaţia cap/t/ proporţii e@a3erate) totul 8i apare ca ,i cu0 8ntrea3a 1ericire a+ieţii *ale ,i 8ntrea3a +aloare ar 1i pu*e 8n oc. De aici acea ten*iune i0placa;il/) pe care ni0eni n$ar 1i8n *tare *$o *uporte.Orice alt/ con1runtare cap/t/ pentru d>n*ul proporţiile unui e+eni0ent deo*e;it. 'iecare alocuţiune)1iece cu+>nt *unt interpretate *au e+aluate de d>n*ul din punctul de +edere al propriului */u triu01 *aual propriei *ale 8n1r>n3eri. E*te o lupt/ ne*1>r,it/ care) 1ire,te) *e duce 8n tiparul de +iaţ/ 1i@at de+anitate) de a0;iţie ,i or3oliu) +anito*ul 8nt>0pin>nd 8n per0anenţ/ noi di1icult/ţi) pe c>nd ade+/ratele ;ucurii ale +ieţii 8i *unt r/pite. =entru c/ ace*te ;ucurii nu le poţi a+ea dec>t dac/ r/*punnd cine+a procedea</ de$a$ndoa*elea) ;ar>ndu$,i calea *pre ;ucurie ,i 1ericire) +a con*tata c/ tot ceea ce pentru alţii 8n*ea0n/ *ati*1acţie ,i *ucce* 8n +iaţ/) lui 8i e*tere1u<at. =e 1ondul *enti0entului */u de 3randoare +a reu,i) 8n cel 0ai ;un ca<) */ o;ţin/ *uperioritateaa*upra celorlalţi doar 8n +i*) pe plan i0a3inar) dar niciodat/ ,i 8n nici un 1el 8n realitate. C2iar dac/ arreu,i +reodat/) *$ar 3/*i de*tui oa0eni care */ *e a0u<e pe acea*t/ te0/) conte*t>ndu$i +aloarea. Ni0ic de 1/cut 8n acea*t/ pri+inţ/) pentru c/ ni0eni nu poate 1i con*tr>n* */ recunoa*c/ *uperioritateacui+a. Bi r/0>ne doar propria *a udecat/ de*pre *ine 8n*u,i) o;*cur/ ,i a;*olut incert/. A+>nd a*e0enea pretenţii) e*te 3reu */ o;ţii *ucce*e reale *au */ le 1ii de 1olo* *e0enilor. Nici un o0 nu ie*te ;iruitor8n 1elul ace*ta) ci con*tituie ţinta atacurilor ,i e*te 8n per0anenţ/ e@pu* ri*cului de a 1i do;or>t. E*teca ,i c>nd o0ul ace*ta ar 1i o;li3at */ par/ 0ereu 0/reţ ,i *uperior.Alt1el *tau lucrurile atunci c>nd valoarea unui om *e le3iti0ea</ prin utilitatea pentru ceilalţi. Bn ace*tca< +aloarea *a *e i0pune 8n c2ip 1ire*c) ,i c2iar dac/ e*te conte*tat/) conte*taţia nu *t/ 8n picioare.=er*oana re*pecti+/ poate 1i a;*olut lini,tit/) pentru c/ nu a 0i<at totul pe cartea +anit/ţii *ale.E*enţial/ pentru +anito* e*te orientarea egocentrică, per0anenta 8ncercare de a$,i 8n/lţa propria per*onalitate. Bi *t/ 8n caracter */ r/0>n/ 8n e@pectati+/ ,i */ 8n2aţe tot ce poate 1i 8n2/ţat. Vanito*ului i*e opune tipul de o0 care de0on*trea</ un *enti0ent de co0uniune *ocial/ de<+oltat ,i care de$alun3ul +ieţii 8,i pune 8n 1orul */u interior 8ntre;area: ce pot eu daQ Vo0 recunoa,te nu0aidec>t oenor0/ di1erenţ/ de +aloare.Aun3e0 a*t1el la o concepţie pe care popoarele au intuit$o cu toat/ certitudinea cu 0ii de ani 8n ur0/ ,i pe care cu+>ntul ;i;lic o e@pri0/ dup/ cu0 ur0ea</: mai fericit cel ce dă, decât cel ce ia Dac/0edit/0 la *en*ul ace*tor cu+inte) care *unt e@pre*ia unei e@tre0 de 8ndelun3ate e@perienţe a



o0enirii) recunoa,te0 c/ aici e*te +or;a de o înclina#ie, anu0e 8nclinaţia de a da) de a *priini) de a+eni 8n autor) care aduce cu *ine ec2ili;rul) o ar0onie a +ieţii p*i2ice care *ea0/n/ cu un dar al <eilor pentru cel care d/) pe c>nd cel 8nclinat */ ia r/0>ne 8n 0aoritatea ca<urilor ne*ati*1/cut) +e,nic1r/0>ntat de 3>ndul ce ar 0ai putea el lua ca */ 1ie pe deplin 1ericit. Cu0 nu are niciodat/ oc2i pentru ne+oile altora ,i cu0 1ericirea lui e*te */ con*tate c/ alţii *unt ne1ericiţi) 8n con,tiinţa *a nu e@i*t/ loc pentru reconciliere ,i pace. El dore,te ca toat/ lu0ea */ *e *upun/ le3ilor ine@ora;ile dictate de

capriciul */u) induie,te dup/ un alt cer dec>t cel care ne e*te dat) +rea */ 3>ndi0 ,i */ *i0ţi0 alt1el.Bntr$un cu+>nt) ne0ulţu0irea ,i lip*a *a de 0ode*tie *unt la 1el de 0on*truoa*e ca tot ce a0 3/*it la el.8nt>lni0 la oa0eni ,i alte 1or0e de 0ani1e*tare a +anit/ţii) cu totul e@terioare ,i pri0iti+e) ca la cei care*e 80;rac/ 8n a,a 1el 8nc>t */$,i dea i0portanţ/ *au ca la cei care e@a3erea</) 80popoţon>ndu$*e cani,te 1il1i<oni) +oind */ 1ac/ *en<aţie) */ *tr/lucea*c/) 8ntoc0ai ca oa0enii de 0ai de 0ult *au ca popoarele pri0iti+e care ,i a*t/nd 8n p/r o pan/ lun3/ c>t toate <ilele. E@i*t/ o 0ulţi0e de oa0eni pentru care cea 0ai 8nalt/ *ati*1acţie e*te */ *e 80;race totdeauna 1ru0o*) dup/ ulti0a 0od/. E1i3iile,i di1eritele ;iuterii pe care le poart/ ace,ti oa0eni de<+/luie) de a*e0enea) +anitatea lor7 la 1el) de pild/) de+i<ele pline de i1o*) e0;le0ele ;elicoa*e *au ar0ele) care la pri0iti+i erau de*tinate */$l ;a3e8n *perieţi pe du,0an. Sau 1i3urile cu *e0ni1icaţie erotic/) 8ndeo*e;i la ;/r;aţi) ori de*ene) cu0 *unttatuaele etc.) care 8i 8nc>nt/ pe 1ri+oli.(oate ace*tea 8i 1ac */ *i0t/ o a0;iţie ne0/*urat/)o +oinţ/ de a *e i0pune) 1ie ,i prin neru,inare.=entru c/ unii oa0eni cred c/ o a*t1el de co0portare i0pudic/ le con1er/ 0/reţie ,i *uperioritate. Alţiiau acea*t/ *en<aţie atunci c>nd *e arat/ duri) in*en*i;ili) in1le@i;ili *au i0penetra;ili. Uneori acea*ta poate */ nu 1ie dec>t o aparenţ/) pe c>nd 8n realitate ace,ti oa0eni *unt 0ai 0ult e0oti+i dec>t ;rutali,i de un ca+aleri*0 3ro;ian. Bndeo*e;i la ;/ieţi 8nt>lni0 ade*ea un *oi de in*en*i;ilitatea atitudineo*til/ 1aţ/ de 0ani1e*t/rile 3enerate de *enti0entul de co0uniune *ocial/. Cel 0ai r/u lucru pe care l$a0 putea 1ace ar 1i */ apel/0 la *enti0ente 8n ca<ul oa0enilor *t/p>niţi de o a*t1el de +anitate ,i carecu dra3/ ini0/ 8i 1ac pe ceilalţi */ *u1ere. Ar 1i */ nu 1ace0 dec>t */$i 8nt/r>t/0 */$,i inten*i1ice ,i 0ai0ult atitudinea re*pecti+/. Bn a*e0enea ca<uri +ede0 de o;icei pe c>te cine+a) de e@e0plu p/rinţii)inter+enind cu ru3/0inţi) in+oc>nd propria lor durere 8n 1aţa unei 1iinţe care 8n 1aţa durerii altuia nu 1acedec>t */ ai;/ *enti0entul *uperiorit/ţii *ale.A0 ,i ar/tat c/ +anit/ţii 8i place */ *e de32i<e<e. Spre a$i putea do0ina pe alţii) +anito,ii *unt ne+oiţi */$i atra3/ 8n pla*a lor) */$i 1a*cine<e. S/ nu ne l/*/0 deci i0ediat captaţi ,i indu,i 8n eroare deamabilitatea, de gesturile amicale ,i de avansurile unui o0) pentru c/ deodat/ *e poate +/di c/ *u;acea*t/ 0a*c/ a+e0 de$a 1ace cu un a3re*i+ care *e *tr/duie,te */ le i0pun/ celorlalţi +oinţa *a. C/ci pri0a 1a</ a unei a*e0enea ;/t/lii con*t/ toc0ai 8n a$i da ad+er*arului ilu<ia *ecurit/ţii ,i 8n a$l80;ro;odi at>t de ;ine 8nc>t ace*ta */ renunţe la orice *pirit de pre+edere. Bn acea*t/ pri0/ 1a</) aa;ord/rii prietene,ti) poţi 1i le*ne tentat */ cre<i c/ ai de$a 1ace cu un o0 ani0at de *enti0entulco0uniunii *ociale. Dar actul al doilea) care ur0ea</) ne arat/ c/ ne$a0 8n,elat. Sunt oa0eni de*precare *e *pune) pe ;un/ dreptate) c/ decep#ionea3ă, c/ au dou/ *u1lete. De 1apt au unul *in3ur) care la8nceput *e arat/ a0a;il) iar 8n continuare ;elico*. Acea*t/ atitudine iniţial ade0enitoare) in*inuant/) poate 0er3e at>t de departe 8nc>t */ de+in/ un 1el de capcană de suflete Ace,ti oa0eni la*/ i0pre*iaunui *pirit de *acri1iciu ne0aipo0enit) care aproape de la *ine 8i poate duce la triu01. Ei pot */ perore<e pe te0a celui 0ai pur u0anitari*0 ,i aparent */$l ilu*tre<e prin 1apte. Dar de cele 0ai 0ulte ori o +or1ace 8ntr$o 0anier/ at>t de de0on*trati+/ 8nc>t un cuno*c/tor de oa0eni +a 1i pre+/</tor. Un *peciali*titalian 8n p*i2olo3ie cri0inali*t/ *pune: C>nd atitudinea ideal/ a unui o0 dep/,e,te o anu0it/0/*ur/) c>nd ;un/tatea ,i o0enia *a iau 1or0e *urprin</toare) e*te ca<ul */ 1i0 cu totul ;/nuitori. 'i$re,te c/ *e cu+ine */ trat/0 cu prudenţ/ acea*t/ interpretare) dar nu *e poate */ nu recunoa,te0 c/ eae*te 8nte0eiat/ din punct de +edere teoretic ,i practic. Wi Goet2e 80;r/ţi,ea</ acea*t/ concepţie 8n unadin epi3ra0ele *ale +eneţiene) unde *pune:0=a trei3eci de ani orice entu3iast mă răstigneşte 6ar de îndată ce lumea o cunoşti, escrocul nu #i semai pare un şugubă#4



Bn 3eneral) ace*t tip de o0 +a 1i) de cele 0ai 0ulte ori) le*ne de recuno*cut. Nu ne plac lin3u,elile) ele*unt re*pin3/toare ,i ne pune0 repede 8n 3ard/ 1aţ/ de cei care le practic/. A0;iţio,ii ar tre;ui 0aide3ra;/ con*iliaţi */ nu 0ai recur3/ la a*e0enea 0iloace.Cunoa,te0) din pri0a parte a c/rţii) *ituaţiile care pot conduce la e,ecuri 8n de<+oltarea p*i2ic/. 6ificultă#ile de ordin pedagogic con*tau 8n aceea c/) 8n a*e0enea ca<uri) a+e0 de$a 1ace cu copii careau o atitudine a3re*i+/ 1aţ/ de cei din urul lor. Dac/ educatorul 8,i cunoa,te 8ndatoririle *ale) 8nte0eiate

pe lo3ica +ieţii) nu a+e0 po*i;ilitatea */ 1ace0 o;li3atorie ,i pentru copil acea*t/ lo3ic/. Sin3ura*oluţie ar 1i */ e+it/0 pe c>t po*i;il *ituaţia con1lictual/) cel 0ai ;un lucru 1iind acela de a$l trata pecopil nu ca o;iect) ci ca *u;iect) ca pe un *e0en cu drepturi a;*olut e3ale) ca pe un ca0arad. Atunci nu*$ar 0ai 8nt>0pla at>t de u,or ca) datorit/ unui *enti0ent de opri0are ,i retractilitate) copiii */ adopte o po<iţie a3re*i+/) care 8n *ocietatea noa*tr/ 3enerea</ 8n c2ip auto0at o 1al*/ a0;iţie care) la r>ndu$i) *ea0e*tec/ 8n proporţii di1erite 8n toate 3>ndurile) acţiunile ,i tr/*/turile noa*tre de caracter)deter0in>nd de re3ul/ o 8n/*prire a +ieţii ,i duc>nd uneori la cele 0ai 3ra+e co0plicaţii) la e,ecuri ,ic2iar la pr/;u,irea per*onalit/ţii.'apt c>t *e poate de *e0ni1icati+) ;a*0ele) acele i<+oare din care noi toţi e@tra3e0 8n pri0ul r>ndcuno,tinţe de*pre o0) ne o1er/ o 0ulţi0e de e@e0ple care ne arat/ ce e*te +anitatea ,i ce pri0ediia*cunde ea. Se cu+ine */ 0enţion/0 aici 8n 0od deo*e;it un ;a*0 care ne 8n1/ţi,ea</ 8ntr$o 0anier/

dra0atic/ 0ani1e*tarea ne*t/p>nit/ a +anit/ţii ,i pr/;u,irea care 8i ur0ea</ 8n 0od auto0at. E*te ;a*0ul lui Ander*en intitulat Irciorul cu o#et Un pe*car arunc/ 8napoi 8n ap/ un pe,te ,i ace*ta) 8n*e0n de recuno,tinţ/)8i 8n3/duie pe*carului */$,i e@pri0e o dorinţ/. Dorinţa i *e 80pline,te. Darne+a*ta pe*carului) o a0;iţioa*/ +e,nic ne0ulţu0it/) +rea */ 1ie ;a conte*/) ;a re3in/) ,i c2iarDu0ne<eu) tri0iţ>ndu$,i 0ereu ;/r;atul la pe,te care) la ur0/) e@a*perat de ulti0a dorinţ/) nici nu 0ai+rea */ aud/ de pe*car.E+oluţia a0;iţiei nu cunoa,te li0ite. E*te intere*ant de o;*er+at cu0) at>t 8n ;a*0e) c>t ,i 8n realitate) 8n+iaţa p*i2ic/ 8n1ier;>ntat/ a +anito*ului) a*cen*iunea a*piraţiei c/tre putere poate aun3e p>n/ la idealulidentificării cu divinitatea Nu tre;uie */ c/ut/0 prea 8ndelun3 ca */ de*coperi0 c/ un a*e0enea o0 cu0 *e 8nt>0pl/ 8n ca<urile cele 0ai 3ra+e *e co0port/ ca ,i cu0 ar 1i Du0ne<eu *au i$ar ţineace*tuia locul) 1ie concepe de<iderate ,i 8,i 1i@ea</ *copuri a c/ror reali<are ar ur0a */$l tran*1or0e8ntr$un <eu. Ace*t 1eno0en) al aspira#iei la similitudinea cu 6umne3eu, e*te punctul e@tre0 altendinţei de a dep/,i li0itele propriei per*onalit/ţi. Bn <ilele noa*tre 1aptul e*te deo*e;it de 1rec+ent,i de 0ani1e*t. (oate a*piraţiile ,i intere*ele care *e 3rupea</ 8n urul spiritismului ,i telepatieitr/dea</ oa0eni ner/;d/tori */ ia*/ din li0itele condiţiei u0ane) care 8,i atri;uie puteri pe careoa0enii nu le au) care +or */ *e ridice uneori dea*upra ti0pului) ca) de e@e0plu) atunci c>nd8ncearc/) dincolo de ti0p ,i *paţiu) */ intre 8n le3/tur/ cu *piritele celor 0orţi. Dac/ apro1unda0in+e*ti3aţiile noa*tre) con*tat/0 c/ o ;un/ parte dintre oa0eni 8nclin/ */$,i a*i3ure cel puţin un loc,or l>n3/ Du0ne<eu. E@i*t/ 8nc/ un 0are nu0/r de ,coli 8n care educaţia are drept ideal */$l 1ac/ pe o0a*e0enea lui Du0ne<eu. Ace*ta era) odinioar/) idealul *upre0 al educaţiei reli3ioa*e. Nu ne poatedec>t 8n3ronci 8n 1iinţa u0an/. '/c>nda;*tracţie de te0eiurile p*i2olo3ice) un rol i0portant 8l are aici 1aptul c/ o 0are parte din o0enire 8,itra3e pri0ele *ale cuno,tinţe de*pre e*enţa o0ului din acele cu+inte ale i;liei care *pun c/ o0ul a1o*t creat dup/ c2ipul lui Du0ne<eu) ceea ce la*/ 8n *u1letul copilului o i0pre*ie puternic/ ,iade*ea plin/ de 3rele ur0/ri. 'ire,te c/ i;lia e*te o oper/ *uper;/ care) de 8ndat/ ce cine+a ,i$a0aturi<at 8nţele3erea) +a 1i citit/ cu ad0iraţie. Dar dac/ +re0 */ le$o 1ace0 cuno*cut/ copiilor) atuncitre;uie */ le o1eri0 cel puţin un co0entariu adec+at) prin care */$i 8n+/ţ/0 */ 1ie 0ode,ti) */ nu$,iatri;uie nici un 1el de 1orţ/ 0a3ic/ ,i */ nu cread/ c/ totul ,i toate li *e pot *upune pentru c/ ei ar 1i)c2ipurile) creaţi dup/ c2ipul lui Du0ne<eu.Bnrudit 8ndeaproape cu acea*t/ *ete de di+ini<are ,i 1oarte r/*p>ndit e*te idealul de*cri* 8n ;a*0ulWara trântorilor, unde toate dorinţele aun3 */ *e 8ndeplinea*c/. De*i3ur) copiii nu cred aproape niciodat/c/ a*e0enea i0a3ini de po+e*te ar repre<enta realitatea. Dar dac/ ne 3>ndi0 la intere*ul ne0/r3init al



copiilor pentru magie, e*te 8n a1ar/ de orice 8ndoial/ c/ ei +or 1i cel puţin i*pitiţi */ e@plore<e 0ai pro1und8n acea*t/ direcţie. Ideea 0a3iei ,i a in1luenţelor 0a3ice a*upra altora e*te 1oarte puternic/ ,i ade*ea nue a;andonat/ nici la ad>nci ;/tr>neţe. Bntr$un 1el) poate c/ nici un o0 nu e*te *cutit de a*e0enea idei. M/3>nde*c) de pild/) la credinţa unora c/ 1e0eia ar e@ercita o in1luenţ/ 0a3ic/ a*upra ;/r;atului. Se 0ai3/*e*c 8nc/ de*tui ;/r;aţi care *e co0port/ 8n a,a 1el de parc/ *$ar a1la *u; 8nr>urirea puterilor0a3ice ale partenerei lor de +iaţ/-. Acea*ta ne a0inte,te de +re0ea c>nd acea*t/ credinţ/ era 8nc/ 0ult

0ai r/*p>ndit/) c>nd) *u; cele 0ai ne8n*e0nate prete@te) o 1e0eie ri*ca */ 1ie acu<at/ c/ e*te +r/itoare*au <3ripţuroaic/) ceea ce a 1/cut ca Europa 8ntrea3/ */ tr/ia*c/ un co,0ar ce a l/*at ur0e ad>nci 8ni*toria *a. C/ci dac/ ne 3>ndi0 c/ un 0ilion de 1e0ei au c/<ut ert1/ ace*tei ilu<ii) atunci nu pute0+or;i pur ,i *i0plu de r/t/ciri lip*ite de i0portanţ/) ci le pute0 co0para doar cu proce*ele Inc2i<iţiei*au cu r/<;oiul 0ondial.=e ur0ele a*piraţiei de a 1i a*e0enea lui Du0ne<eu) 8nt>lni0 1eno0enul satisfacerii trebuin#eireligioase într7un 0od a;u<i+) prin care *e caut/ 0ulţu0irea propriei +anit/ţi. S/ ne 3>ndi0 c>t dei0portant e*te) de e@e0plu) pentru un o0 care a *u1erit un de<a*tru *u1letea*c/ *e poat/ i<ola) *itu>ndu$*e dea*upra celorlalţi) lu>nd contact cu Du0ne<eul */u) dialo3>nd cu el) capa;il 1iind ca) prin acte pioa*e ,i prin ru3/ciuni) */ oriente<e +oinţa di+in/ pe c/ile dictate de propria nece*itate) put>nd *ta cuDu0ne<eu 8ntre patru oc2i ,i *i0ţindu$*e a*t1el 8n inti0itatea lui. Uneori a*e0enea 0ani1e*t/ri *e a1l/

1oarte departe de ceea ce pute0 nu0i reli3io<itate autentic/) produc>nd o i0pre*ie de patolo3ic. A,a*unt cei care) de e@e0plu) declar/ c/ nu pot ador0i dac/ nu au ro*tit o ru3/ciune oarecare7 c/ci dac/n$ar 1ace$o) *$ar putea 8nt>0pla ca pe unul de$ai */i a1lat departe */$l pa*c/ o nenorocire. Bnţele3e0*en*ul ace*tei p/l/+r/3eli 3oale nu0ai dac/ a+e0 8n +edere ne3ati+ul unei atare co0unic/ri: dac/ 80iro*te*c 1or0ula) ni0ic nu i *e poate 8nt>0pla. E*te calea pe care un indi+id poate aun3e le*ne */ ai;/*enti0entul propriei *ale di0en*iuni 0a3ice. =entru c/ el crede c/ de 1apt a reu,it */ 80piedice 8n ti0putil o nenorocire care 8l p>ndea pe cine+a Se poate con*tata c/ ,i 8n re+eriile lor a*e0enea oa0enidep/,e*c orice li0it/ u0an/. Ni *e de<+/luie 3e*turi inutile) acţiuni care nu deter0in/ nici o *c2i0;are 8nnatura lucrurilor) ci *e con*tituie doar 8n planul i0a3inaţiei) 80piedic>ndu$l pe autorul lor */ *eaco0ode<e cu realitatea.Bn ci+ili<aţia noa*tr/ un lucru 8ndepline,te un rol pe care) de*i3ur) nu de puţine ori 8l pute0 percepe ca0a3ic. E*te +or;a de bani Mulţi cred c/ a+>nd ;ani poţi 1ace totul ,i nu e*te de 0irare c/ a0;iţio,ii ,i+anito,ii *unt preocupaţi) 8ntr$un 1el *au altul) de ;ani ,i a+ere. Aproape c/ *$ar putea crede c/ *eteade proprietate *e 8nte0eia</ pe 1actori patolo3ici *au ra*iali. Bn realitate nu a+e0 de$a 1ace dec>t cu1eno0enul +anit/ţii) care 8l 1ace pe un indi+id */ adune tot 0ai 0ult) pentru a a+ea 8n 0>n/ ce+a dinacea 0ult dorit/ putere 0a3ic/ ,i) prin acea*ta) */ *e *i0t/ *uperior. Unul din acei ;o3/ta,i care) de,idi*punea) propriu$<i*) de de*tul/ a+ere) continua */ aler3e dup/ ;ani) dup/ un 8nceput de con1u<ie0ental/ a *1>r,it prin a 0/rturi*i: Da) ,tiţi) acea*ta e*te toc0ai puterea) care ne ade0ene,te 1/r/8ncetareF. O0ul ace*ta a reu,it */$,i con,tienti<e<e co0porta0entul) dar 0ulţi nici nu 8ndr/<ne*c */ pri+ea*c/ 8n/untrul lor. =o*e*iunea puterii e*te at de *tr>n* le3at/ de ;ani ,i a+ere) 8nc>t 0ultora*etea de ;o3/ţie ,i de proprietate li *e pare natural/) neo;*er+>nd c/ o 0ulţi0e din cei care +>nea</ ;anii nu *unt pu,i 8n 0i,care de ni0ic altce+a dec>t de +anitatea lor.S/ pre<ent/0) 8n 8nc2eiere) 8nc/ un ca<) 8n care +o0 re8nt>lni toate acele detalii care ne *unt cuno*cute,i care) 8n acela,i ti0p) ne +a per0ite */ e@a0in/0 0ai 8ndeaproape ,i */ 8nţele3e0 un alt 1eno0encare oac/ un rol i0portant 8n ceea ce pri+e,te +anitatea) anu0e *tarea de decădere E*te +or;a de o perec2e de 1raţi7 1ratele 0ai 0ic trecea drept incapa;il) pe c>nd *ora *a a+ea 1ai0a unei dot/ri dintrecele 0ai *tr/lucite. Cu0 1ratele nu a 0ai putut *u*ţine concurenţa cu ea) a a;andonat cur*a. Bnc/ de la8nceput el a 1o*t de*con*iderat ,i) de,i acu0 *e 8ncerca */ i *e nete<ea*c/ dru0ul) a*upra *a ap/*a3reaua po+ar/ de a ,ti c/ probabil e*te un incapa;il. Din copil/rie i *e tot repeta*e c/ *ora *a putea8n+in3e cu u,urinţ/ di1icult/ţile +ieţii) 8n ti0p ce el era *ortit */ 1ac/ doar lucruri ne8n*e0nate. Dat/1iind po<iţia 0ai a+antaoa*/ a *urorii *ale) lui i *$a dat ilu<ia unei in*u1icienţe) care nu i *e potri+eadeloc. Cu acea*t/ *tare de *pirit 80po+/r/toare a 8nceput ,coala) unde a e+oluat ca un copil orientat *pre pe*i0i*0) care 8ncerca */ e+ite cu orice preţ de<+/luirea incapacit/ţii *ale. =e 0/*ur/ ce anii treceau)



cre,tea 8n el dorinţa de a nu 1i luat drept un pro*t/nac) ci de a 1i tratat ca o0 0atur. Bnc/ de pe la -ani c/uta ade*ea */ 1ie 8n co0pania adulţilor. Un pro1und *enti0ent de in1erioritate 8l 80;oldea 0ereu*/ *e 8ntre;e cu0 */ procede<e ca */ poat/ uca de$acu0 rolul unui do0n 0are. Bntr$o n/ acolo 8nc>t */ p>ndea*c/oca<ia de a ,terpeli ;anii de care a+ea ne+oie. Ace*te 1urturi nu$i pricinuiau nici o re0u,care pentru

c/) dup/ cu0 declara) i *e p/rea c/ procedea</ ca un ;/r;at 8n toat/ 1irea) care are la di*po<iţie ca*a de ;ani a tat/lui */u. Acea*t/ *ituaţie a durat p>n/ 8n <iua 8n care) la ,coal/) *$a +/<ut a0eninţat de un 3ra+e,ec. A$l *u1eri) ar 1i 1o*t o do+ad/ a incapacit/ţii *ale) ceea ce 8n nici un ca< nu putea ad0ite. Iat/ cecur* au luat lucrurile. El a+u ;ru*c mustrări de conştiin#ă, care au *1>r,it prin a$l 8ncolţi at>t de tare8nc>t l$au 80piedicat cu totul */ 0ai *tudie<e. =rin acea*ta *ituaţia i *$a atenuat. C/ci dac/ *$ar 1i8nt>0plat */ cad/ la e@a0ene) a+ea o *cu</ at>t pentru *ine c>t ,i pentru alţii) 0u*tr/rile de con,tiinţ/tortur>ndu$l 8n a,a 0/*ur/ 8nc>t oricine *$ar 1i a1lat 8ntr$o a*t1el de *ituaţie nu *e putea */ nu e,ue<e.Ceea ce 8l 80piedica) de a*e0enea) */ *tudie<e era o pronunţat/ *tare de di*tracţie) care 8l con*tr>n3ea8n per0anenţ/ */ *e 3>ndea*c/ la altce+a. A,a *$a *cur* <iua ,i a +enit noaptea ,i) o;o*it) *$a du* laculcare) 80p/cat 8n con,tiinţa *a c/ a +rut */ *tudie<e) pe c>nd) 8n realitate) nu *e intere*a*e deloc de8ndatoririle *ale. Ceea ce a ur0at) -$a autat */$,i oace 0ai departe rolul. A tre;uit */ *e *coale cunoaptea$n cap) a,a 8nc>t toat/ <iua a 1o*t *o0noro* ,i o;o*it) incapa;il */$,i concentre<e atenţia. Unuio0 8n a*e0enea *tare) 3>ndea el) nu i *e putea pretinde */ concure<e cu *ora 0ai de*toinic/. Nuincapacitatea *a era de +in/) ci 80preur/rile 1atale) c/inţa *a) re0u,c/rile care 8i r/pi*er/ lini,tea. Elera a*t1el 8nar0at pentru orice e+entualitate) ap/rat din toate p/rţile) ni0ic nu i *e putea 8nt>0pla.Dac/ e,ua) a+ea circu0*tanţe atenuante ,i ni0/nui nu$i era 8n3/duit */ a1ir0e c/ el ar 1i incapa;il. Iardac/ reu,ea) ar 1i 1o*t o do+ad/ a aptitudinilor pe care nu +oiau */ i le recunoa*c/.La a*e0enea acro;aţii 8l in*ti3/ pe o0 +anitatea. Vede0 din ace*t can/ unde poate aun3e o0ul)ri*c>nd */ decad/) nu0ai pentru a e+ita de*coperirea unei a,a$<i*e incapacit/ţi) poate ine@i*tent/.A*e0enea co0plicaţii ,i +irae aduc a0;iţia ,i +anitatea 8n +iaţa unui o0) r/pindu$i candoarea ,i pl/cerile cu ade+/rat o0ene,ti) ;ucuria de a tr/i ,i 1ericirea. =ri+ind lucrurile 0ai 8ndeaproape) 3/*i0c/ 8nd/r/tul ace*tor r/t/ciri nu *t/ ni0ic altce+a dec>t o ;anal/ 3re,eal/.

.* GELO5IA* O tr/*/tur/ de caracter care *e i0pune atenţiei noa*tre prin e@traordinara *a 1rec+enţ/e*te 3elo<ia. De 3elo<ie nu e*te +or;a doar 8n relaţiile erotice) ci o 8nt>lni0 8n toate celelalte relaţiiu0ane) 8ndeo*e;i 8n copil/rie) c>nd unul dintre copii) *pre a *e ridica dea*upra 1raţilor ,i *urorilor *ale)conco0itent cu a0;iţia 8,i +a 0ani1e*ta ,i 3elo<ia) ate*t>nd cu acea*ta o po<iţie o*til/) ;elicoa*/. Din*enti0entul de a 1i de*con*iderat) ne3liat) el de<+olt/ o alt/ 1or0/ a a0;iţiei) 3elo<ia) tr/*/tur/ careade*ea per*i*t/ la o0ul re*pecti+ de$a lun3ul 8ntre3ii *ale +ieţi.La copii 3elo<ia e*te de 3/*it aproape 8ntotdeauna) 0ai ale* c>nd *e na,te un altul 0ai 0ic) a*uprac/ruia *e 8ndreapt/ 0ai 0ult atenţia p/rinţilor) a,a 8nc>t copilul 0ai 0are apare ca un re3e detronat.De+in le*ne 3elo,i 8ndeo*e;i acei copii care de la 8nceput *$au ;ucurat de o a1ecţiune con1orta;il/. =>n/unde poate 0er3e un copil 8n acea*t/ direcţie) ne$o arat/ ca>u!' !i8it" a! unei ;eti:e care) la cei opt aniai ei) */+>r,i*e trei o0oruri.

Era un copil cu un anu0it 3rad de arieraţie) cu o con*tituţie de*tul de 1ira+/ ca */ 1ie *cutit/ de oricee1ort 1i<ic) a,a 8nc>t *e a1la 8ntr$o *ituaţie relati+ 1a+ora;il/. Acea*t/ *ituaţie *$a *c2i0;at ;ru*c c>nd) ea80plinind ,a*e ani) 8n 1a0ilie *$a n/*cut o alt/ 1etiţ/. Bn ea *$a petrecut atunci o tran*1or0are radical/ ,ia 8nceput */$,i ur0/rea*c/ *urioara cu o ur/ tur;at/. =/rinţii) de<orientaţi) au ale* calea *e+erit/ţii)aplic>ndu$i corecţii copilului pentru 1iecare 3re,eal/) 8ntr$o 0plat c/ 8n p>r/ul care cur3ea pe l>n3/ *at */ 1ie 3/*it/ o 1etiţ/ 0oart/. Bn puţine <ile ca<ul *$a repetat) pentru ca) 8n *1>r,it) 3eloa*a */ 1ie prin*/ a*upra 1aptului) pe c>nd arunca 8n ap/ o alt/ 1etiţ/. Ea ,i$a 0/rturi*it cri0ele) a 1o*t pu*/ *u;o;*er+aţie 8ntr$un a<il de alienaţi ,i) 8n 1inal) predat/ unei ca*e de reeducare.A,adar) 3elo<ia ace*tei 1ete *e tran*1era*e de la *ora ei 0ai 0ic/ la toate 1etiţele de aceea,i +>r*t/. S$a*ta;ilit c/ ea nu 0ani1e*ta nici un 1el de o*tilitate 1aţ/ de ;/ieţi. Era ca ,i cu0 8n 1etiţele o0or>te ea+edea i0a3inea *urorii *ale ,i) o0or>ndu$le) 8,i *ati*1/cea *etea de r/<;unare pentru u0ilinţa de care



a+u*e*e parte.Bnc/ ,i 0ai u,or *e pot trend c/)a,a cu0 *e o;i,nuie,te a*t/<i) +enirea pe lu0e a unui ;/iat e*te *alutat/ cu o ;ucurie deo*e;it/) el 1iindtratat cu 0ai 0ult/ 3ri/ ,i dra3o*te ,i a+>nd tot 1elul de alte a+antae) de care 1etele *e +/d lip*ite.Dintr$o a*e0enea *tare de lucruri nu re<ult/) 1ire,te) 8n 0od nece*ar o puternic/ o*tilitate. Se poate

8nt>0pla ca *ora 0ai 0are */ ai;/ o 0are a1ecţiune pentru 1r/ţiorul ei ,i */ *e 8n3riea*c/ de el ca o0a0/) ceea ce 8n*/) din punct de +edere p*i2olo3ic) nu di1er/ de pri0ul ca<. C>nd o *or/ 0ai 0areadopt/ o atitudine 0atern/ 1aţ/ de 1ratele 0ai 0ic) 8n*ea0n/ c/ ea *e *ituea</ pe o po<iţie de *uperi$oritate) 1/c>nd totul dup/ ;unul ei plac. O *ituaţie periculoa*/ a 1o*t tran*1or0at/ 8n una a+antaoa*/.O alt/ 1or0/ lar3 r/*p>ndit/ a ace*tui tip de relaţii) care pot */ 3enere<e 0ani1e*t/ri de 3elo<ie) e*teri+alitatea e@ce*i+/ dintre 1raţi ,i *urori. 'ata) i0pul*ionat/ de *enti0entul c/ e*te de*con*iderat/) nurareori reu,e,te ca) prin 2/rnicie ,i +oinţ/) */$,i dep/,ea*c/ 1ratele) ade*ea 8n co0plicitate cu naturacare$i +ine 8n autor) pentru c/ e*te ,tiut c/ la pu;ertate 1etele *e de<+olt/ 0ult 0ai rapid dec>t ;/ieţii)at>t din punct de +edere corporal c>t ,i *piritual) pentru ca ulterior acea*t/ di1erenţ/ */ di*par/ treptat.Gelo<ia *e 0ani1e*t/ 8n 1or0e din cele 0ai di1erite. O recunoa,te0 8n tr/*/turi ca *u*piciunea)8nclinaţia de a *piona) de a *e lua la 8ntrecere) precu0 ,i 8n per0anent/ tea0/ de a nu *e +edea

de*con*iderat. Care 1or0/ +a predo0ina) depinde de pre3/tirea de care *$a ;ene1iciat p>n/ atunci 8n ceeace pri+e,te +iaţa *ocial/. =oate e@i*ta o 3elo<ie care *e 0i*tuie pe *ine *au una care *e re+ar*/ 8ntr$oco0portare te0erar/) ener3ic/. La 1e0eia 8nclinat/ */ oace tare *e poate 0ani1e*ta 8n 8ncercarea de a$,ido;or8 ri+alul *au 8n *t/ruinţa de a$l 8nc/tu,a) de a$i 8n3r/di li;ertatea) de a$i i0pune do0inaţia ei. O0etod/ pre1erat/ de cei 3elo,i e*te aceea de a le 1i@a re3uli de conduit/ partenerilor. Ur0>nd o linie p*i2ic/ proprie) ei le i0pun celorlalţi o le3e a iu;irii) de e@e0plu) i<ol>ndu$i de lu0e) pre*cri indu$leunde ,i ce */ pri+ea*c/) ce ,i cu0 */ 1ac/) orient>ndu$le 8ntrea3a 3>ndire. Gelo<ia poate de a*e0enea*/$,i *er+ea*c/ *copul deni3r>ndu$l pe cel/lalt) 1/c>ndu$i repro,uri etc. O ad0ira;il/ de*criere aace*tui co0porta0ent 3/*i0 8n ro0anul Getocika Ge3vanova de Do*toe+*i) unde un ;/r;at aun3e8n ace*t 1el */$,i opri0e *oţia) in*taur>nd o do0inaţie a;*olut/ a*upra ei.Gelo<ia e*te) prin ur0are) o 1or0/ particular/ a a*piraţiei *pre putere.

2* IN$IDIA* Ca tr/*/tur/ de caracter) in+idia e*te indi*olu;il le3at/ de a*piraţia c/tre putere ,i*uperioritate. Di*tanţa care 8l de*parte pe o0 de ţelul */u *uprao0ene*c de+ine pentru d>n*ul percep$ti;il/) dup/ cu0 e*te ,tiut) *u; 1or0a unui *enti0ent de in1erioritate. Ace*ta 8l apa*/ ,i$l preocup/ 8n a,a0/*ur/ 8nc>t) a+>nd 8n +edere atitudinea ,i 0odul */u de +iaţ/) ai i0pre*ia c/ o0ul ace*ta e*te 8nc/departe de ţelul */u. Autoe+alu>ndu$*e cu <3>rcenie ,i 1iind 0ereu ne*ati*1/cut) el aun3e de cele 0ai0ulte ori 8n *ituaţia de a *e co0para cu alţii) de a 0/*ura *ucce*ele altora) *i0ţindu$*e 1ru*trat. =oate proceda 8n 1elul ace*ta ,i 8n ca<ul 8n care el e*te cel care are 0ai 0ult dec>t alţii. (oate ace*te 1or0e de0ani1e*tare ale *enti0entului 1ru*tr/rii *unt *e0ne ale unei +anit/ţi 0a*cate) ne*ati*1/cute) ale+oinţei de a a+ea 0ereu 0ai 0ult) de a a+ea totul %. De*i3ur c/ a*e0enea oa0eni nu declar/ c/ ei ar+rea */ ai;/ totul) pentru c/ de o;icei in*tanţa *enti0entului de co0uniune *ocial/ inter<ice o a*t1el de0entalitate) dar 8n 1apt ei procedea</ ca ,i cu0 ar +oi */ ai;/ totul.

Se 8nţele3e c/ *enti0entul in+idiei) e@pri0at prin acea*t/ per0anent/ e+aluare a *ituaţiei proprii 8nraport cu *ucce*ele altora) nu poate 1a+ori<a po*i;ilit/ţile de a 1i 1ericit. Dar oric>t de re*pin3/toare *unt0ani1e*t/rile de in+idie dac/ le pri+i0 prin pri*0a *enti0entului de co0uniune *ocial/) oric>t deantipatic/ e*te 8n 3eneral in+idia) *unt puţini oa0enii capa;ili */ nu o 0ani1e*te 8ntr$un 1el oarecare.(re;uie */ recunoa,te0 c/ ni0eni dintre noi nu e*te *cutit de atari 0ani1e*t/ri. Si3ur c/ 8n ,u+oiul +ieţiilucrul ace*ta nu tran*pare 8n c2ip de*lu,it. Dar c>nd o0ul *u1er/ ,i *e *i0te a*uprit) c>nd +ede c/ 8ilip*e*c ;anii) ali0entele) 80;r/c/0intea) c/ldura) c>nd per*pecti+a *a a*upra +iitorului *e 8n3u*tea</,i nu +ede nici o ie,ire din *ituaţia *a critic/) atunci e*te de 8nţele* c/ o0enirea de a<i) care *e a1l/a;ia la 8nceputul unei ci+ili<aţii +erita;ile) d/ cur* unor 0ani1e*t/ri de in+idie) c2iar dac/ 0orala ,ireli3ia le inter<ic. A,a interpret/0 in+idia celor nea+uţi. =entru a o con*idera de ne8nţele*) ar tre;ui */*e de0on*tre<e c/ alţi oa0eni) pu,i 8n aceea,i *ituaţie) nu ar 0ani1e*ta in+idie. Deci *e i0pune */



conc2ide0 c/) dat/ 1iind *tructura p*i2ic/ actual/ a o0ului) tre;uie */ ţine0 *ea0a de ace*t 1actor.E*te ine+ita;il ca in+idia */ i<;ucnea*c/) 1ie la indi+i<i) 1ie la 0a*e) din 0o0ent ce ea e*tedeter0inat/ de */r/cie. Cu toate c/ nu pute0 8ncu+iinţa 1or0ele re*pin3/toare ale in+idiei) tre;uie */*pune0 c/ nu cunoa,te0 nici un 0iloc de a eli0ina) 8n asemenea ca<uri) in+idia ,i ura care ade*ea i *ea*ocia</. Se cu+ine */ 1ie a;*olut clar pentru oricine tr/ie,te 8n *ocietatea noa*tr/ c/ a*e0eneai0pul*uri nu tre;uie pu*e la 8ncercare) c/ nu tre;uie pro+ocate) c/ *e i0pune */ a+e0 de*tul tact pentru

a nu le 8nt/r>ta ,i accentua atunci c>nd 8,i 1ac apariţia. De,i ace*t 0od de a proceda nu 8n*ea0n/ o80;un/t/ţire a *t/rii de lucruri e@i*tente) e*te 0ini0u0 pe care 8l pute0 cere unui o0: */ nu 1ac/ parad/ de *uperioritatea *a 0o0entan/ 1aţ/ de ceilalţi) deoarece lucrul ace*ta ar putea */$i le<e<e.Acea*t/ tr/*/tur/ de caracter ne 1ace */ +ede0 le3/tura indi*olu;il/ dintre indi+id ,i colecti+itate. Ni0eni nu *e poate e+idenţia 8n a1ara *ociet/ţii ,i ni0eni nu$,i poate e@tinde puterea a*upra altora 1/r/ca 8n acela,i ti0p) de partea opu*/) */ nu *e tre<ea*c/ 1orţe care */$i contracare<e iniţiati+ele. In+idia ne80pin3e la acţiuni ,i la 0/*uri care ţinte*c la *ta;ilirea e3alit/ţii) a ec2i+alenţei 8ntre oa0eni. Sunte0a*t1el 8n 0/*ur/ ca) pe cale raţional/) precu0 ,i intuiti+) */ 1or0ul/0 o a@io0/ a *ociet/ţii o0ene,ti)care nu poate 1i ,tir;it/ 1/r/ ca altunde+a */ *e pun/ i0ediat 8n 0i,care 1orţe contrare. Acea*t/ a@io0/ e*te: să fie lege egalitatea a tot ce poartă chip omenescE@pre*ia in+idiei e*te u,or de recuno*cut 8n 0i0ic/ ,i 8ndeo*e;i 8n pri+ire. Mani1e*t/rile in+idiei 8,i

3/*e*c de a*e0enea o e@pre*ie pe plan 1i<iolo3ic) 1apt care *e traduce prin anu0ite locuţiuni. Se+or;e,te de*pre tenul 3al;en *au de*pre paloarea in+idiei) ceea ce 8n*ea0n/ c/ *enti0entul in+idieiin1luenţea</ circulaţia noa*tr/ *an3uin/. Din punct de +edere or3anic acea*ta core*punde uneicontracţii peri1erice a +a*elor capilare.=e plan peda3o3ic) dat 1iind c/ nu pute0 e@tirpa in+idia din lu0ea acea*ta) tre;uie cel puţin */ ne*tr/dui0 */ o 1ace0 util/ din punct de +edere 3eneral) */ 8ncerc/0 */ o canali</0 8n a,a 1el 8nc>t) 1/r/ca +iaţa p*i2ic/ */ *u1ere 0ari <3uduiri) ea */ poat/ de+eni rodnic/. Lucrul ace*ta reu,e,te at>t pentruindi+it ,i pentru 0a*e. =e plan indi+idual) +a tre;ui */ c/ut/0 */ le o1eri0 copiilor po*i;ilitatea unor acti+it/ţi care */ Ic deter0ine ridicarea con,tiinţei de *ine. Bn +iaţa popoarelor cu 3reu *e poate 1acealtce+a dec>t 8n ca<ul celor ce *e *i0t u0iliţi ,i care poate) de a*e0enea) pri+e*c cu in1ructuoa*/ in+idiecu0 8,i ridic/ ;un/*tarea alte popoare) calea de ur0at 1iind aceea de a 1acilita +alori1icarea 1orţelorneutili<ate. Un o0 +e,nic in+idio* e*te ne1olo*itor pentru +iaţa 8n co0un. El *e +a ar/ta 0ereu dornic */ pun/ 0>na pe ce e*te al altuia) */$l deni3re<e 8ntr$un 1el oarecare) */$i pun/ ;eţe 8n roate) dup/ cu0 +a8nclina */ in+oce prete@te pentru reu,itele *ale ,i */ aduc/ altora acu<aţii. El ne o1er/ i0a3inea unuilupt/tor) a unui *tric/tor de c2e1) a unui o0 prea puţin apt */ 8ntreţin/ relaţii cu *e0enii ,i care nu e*te pre3/tit */ *e 1ac/ util pentru +iaţa 8n co0un. Cu0 nu$,i d/ o*teneala */ *e tran*pun/ 8n *u1letul altora)el nu e*te niciodat/ un ;un cuno*c/tor de oa0eni ,i 8i +a i3ni pe ace,tia cu udec/ţile *ale. Nu *e +aar/ta 0i,cat c>nd un altul *u1er/ de pe ur0a 1elului */u de a acţiona. In+idia 8l poate duce p>n/ acolo pe un o0 8nc>t */ *i0t/ o anu0it/ *ati*1acţie 8n ca<ul c/ aproapele */u e*te 8n *u1erinţ/.

4* A$ARIIA* Bnrudit/ *tr>n* cu in+idia ,i de cele 0ai 0ulte ori a*ociat/ cu ea e*te a+ariţia. Nu ne3>ndi0 doar la acele 1or0e de <3>rcenie care *e li0itea</ la adunarea de ;ani) ci la acea 1or0/ 3eneral/care) 8n e*enţ/) *e e@pri0/ 8n 1aptul c/ cine+a nu e*te preocupat */$i 1ac/ altuia +reo ;ucurie) c/

pre3et/ */ *e ert1ea*c/ pentru colecti+itate *au pentru o anu0it/ per*oan/) c/ ridic/ 8n urul */u un 1elde <id) nu0ai pentru a 1i *i3ur de ;ietele *ale co0ori. Recunoa,te0 aici cu u,urinţ/ a1initatea cua0;iţia ,i cu +anitatea) pe de o parte) precu0 ,i cu in+idia) pe de alt/ parte. Nu +o0 e@a3era dac/ +o0a1ir0a c/ toate ace*te tr/*/turi de caracter e@i*t/ la o0 *i0ultan) a,a 8nc>t cine+a nu tre;uie */ treac/drept un 32icitor de 3>nduri dac/) *ta;ilind e@i*tenţa unei anu0ite 8n*u,iri) +a *u*ţine c/ *unt pre<ente,i celelalte.O0ul ci+ili<at al <ilelor noa*tre d/ la i+eal/ cel puţin c>te+a a*pecte ale a+ariţiei. El poate cel 0ult */ ot/inuia*c/ *au */ o di*i0ule<e 8n *patele unei 3enero<it/ţi du*e p>n/ la e@tre0) care pe*e0ne c/ nu e*tealtce+a dec>t o pomană, o 8ncercare de*tinat/ ca prin 3e*turi 3eneroa*e */ e@alte *enti0entul propriei*ale per*onalit/ţi) 8n detri0entul altor oa0eni. Bn anu0ite 80preur/ri) ca atunci c>nd a+ariţia e*te pu*/8n *lu;a unor intere*e *ociale deter0inate #) ea poate */ par/ c2iar o 8n*u,ire +aloroa*/. A,a e*te) de



e@e0plu) 8n ca<ul 8n care un o0 8,i econo0i*e,te ti0pul *au 1orţa *a de 0unc/ ,i prin acea*ta) poate)reali<ea</ o oper/ 0/reaţ/. E@i*t/ 8n epoca conte0poran/ o orientare) ,tiinţi1ic/ ,i 0oral/) care a,a</de$a dreptul 8n pri0$plan acea*t/ utili<are cu <3>rcenie a ti0pului) cer>nd ca 1iecare */ procede<eecono0ic cu ti0pul ,i cu puterea de 0unc/ 5la 1el cu 1orţele de 0unc/6. Acea*ta *un/ 1oarte1ru0o* 8n teorie. Dar de 8ndat/ ce ace*t principiu e*te pu* unde+a 8n practic/ *e poate +edea cu0 totule*te aici pu* e@clu*i+ 8n *er+iciul a*piraţiei c/tre putere ,i *uperioritate. Cu ace*t principiu do;>ndit pe

cale teoretic/ *e +a aun3e de cele 0ai 0ulte ori doar la a;u<uri) cei care 1olo*e*c cu <3>rcenie ti0pul ,i puterea de 0unc/ 8ncerc>nd */ pun/ pe u0erii altora *arcinile ce le re+in lor. Nu pute0 e+alua ,i preţuio a*t1el de concepţie dec>t 8n 0/*ura 8n care ea e*te util/ o;,tii. E*te un atri;ut propriu 8ntre3ii de<+olt/ria erei noa*tre te2nice */ trate<e o0ul ca pe o 0a,in/ ,i */$i i0pun/ principii de +iaţ/ care poate c/ 8,iau 8ntr$o 0/*ur/ oarecare u*ti1icarea 8n ceea ce pri+e,te te2nica) dar care) 8n ceea ce pri+e,te +iaţa 8nco0un a oa0enilor) *unt 8n 0od 1atal di<ol+ante) 3eneratoare de i<olare ,i 1ru*trante. De aceea ar 1i 0ai ;ine */ or>ndui0 8n a,a 1el lucrurile 8nc>t 0ai de3ra;/ */ d/0 dec>t */ econo0i*i0) principiu care nutre;uie denaturat) de care */ nu ne per0ite0 */ a;u</0) lucru de alt1el i0po*i;il atunci c>nd a+e0 8n+edere 1olo*ul *e0enilor.

6* URA* Nu rareori la oa0enii a3re*i+i de*coperi0 tr/*/turi *peci1ice urii. Acea*ta *e 8nt>lne,te ade*ea8nc/ din copil/rie) atin3>nd uneori o 0are inten*itate) ca 8n acce*ele de 1urie) *au 0ani1e*t>ndu$*e *u; o

1or0/ 0ai ;l>nd/) ca 8n ranchiună 'irea unui o0 +a 1i 1oarte p/trun</tor caracteri<at/ prin acea*t/ pri*0/ ,i *e +a c>,ti3a 1oarte 0ult 8n e+aluarea *a ,tiindu$*e p>n/ la ce punct e*te capa;il de ur/. Ura 8icon1er/ o nuanţ/ indi+idual/) caracteri*tic/.=unctele de atac +i<ate de ur/ pot 1i di1erite. Ura *e poate raporta la *arcinile pe care le are de8ndeplinit un o0) la o per*oan/) la un popor *au la o cla*/ *ocial/) la cel/lalt *e@ *au la o ra*/ deoa0eni. S/ nu uit/0 8n*/ c/ 0ani1e*t/rile de ur/ nu *unt totdeauna directe ,i 1/ţi,e) ci *e 0a*c2ea</uneori per1ect) put>nd lua) de e@e0plu) 1or0a 0ai ra1inat/ a atitudinii critice =oate lua) de a*e0enea)o 1or0/ at>t de radical/ 8nc>t o0ul */ re*pin3/ orice inte3rare *ocial/. C>teodat/) ca *u; lu0ina unui1ul3er) +ede0 p>n/ unde poate 0er3e ura unui o0. E*te ca<ul unei paciente care relata cu ce ;ucuriecitea ea) care era *cutit/ de 0o;ili<area pe 1ront) ,tirile de*pre ne0aipo0enitele pierderi 8n oa0eni ,ide*pre 0util/rile 3ra+e.

Multe din ace*te 0ani1e*t/ri *unt de 3/*it 8n *1era crimei Bntr$un 3rad 0ai 0oderat) 1/r/dele3ilecap/t/ e@tindere 8n *ocietate) dar 1/r/ a 80;r/ca 8n 0od nece*ar 1or0e re+olt/toare. A,a *e 8nt>0pl/ cuacea 1or0/ care tr/dea</ un *enti0ent de ur/ inten*/) mi3antropia E@i*t/ c2iar orient/ri 1ilo*o1ice care*unt 8n a,a 0/*ur/ p/trun*e de o*tilitate ,i ur/ 1aţ/ de oa0eni 8nc>t *e poate con*idera c/ au aceea,iori3ine ca ,i actele du,0/noa*e 0ult 0ai dure ,i 1/ţi,e. Bn ;io3ra1iile oa0enilor 0ai i0portanţi +/lule*te uneori dat de$o parte) iar c>nd Grillpar<er) de e@e0plu) *punea o dat/ c/ 8n arta poetic/ *e tr/ie,te1urtuno* cru<i0ea o0ului) tre;uie */ ne 3>ndi0 0ai puţin la un ade+/r ne*tr/0utat) ca acela e@pri0atde el) c>t 0ai de3ra;/ la 1aptul c/ 8ntr$un arti*t) care tre;uie */ *e a1le 8n relaţii *tr>n*e cu u0anitatea) dac/+rea */ 1ie capa;il de reali</ri arti*tice) pot */l/,lui) 8ntre altele) *enti0ente de ur/ ,i cru<i0e.Ra0i1icaţiile *enti0entului de ur/ *unt ui0itor de nu0eroa*e. Nu le +o0 ur0/ri 8n*/ aici) pentru c/ a00er3e prea departe pre<ent>nd toate raporturile cu ura de oa0eni a 1iec/rei tr/*/turi de caracter luat/

i<olat. E*te u,or de do+edit c/ 8n *pecial unele pro1e*iuni nu pot 1i 80;r/ţi,ate 1/r/ o anu0it/ o*tilitate)ceea ce nu e*te tot una cu a1ir0aţia c/ nu ar putea 1i e%ercitate 1/r/ o anu0it/ o*tilitate. Di0potri+/) 8n0o0entul 8n care un indi+id 8nclinat *pre 0i<antropie *e 2ot/r/,te */ 80;r/ţi,e<e o a*e0enea pro1e*iune) de e@e0plu) cariera 0ilitar/) date 1iind or3ani<area de an*a0;lu) repre<ent/rile le3ate de*er+iciul 0ilitar ,i nece*ara *olidaritate cu ceilalţi care 1ac aceea,i carier/) toate 0ani1e*t/rile de o*tilitate*e +or orienta 8n a,a 1el 8nc>t cel puţin 8n aparenţ/ */ *e adapte<e 8n cadrul co0unit/ţii.O 1or0/ de 0ani1e*tare e@tre0 de ;ine ca0u1lat/ a *enti0entului de o*tilitate pri+e,te actele care aduc preudicii unui o0 *au unei +alori 0ateriale) co0i*e din impruden#ă, prin aceea c/ 1/pta,ul pierde din+edere orice con*ideraţie i0pu*/ de *enti0entul de co0uniune *ocial/. Bn uri*prudenţ/ are loc oa0pl/ de<;atere pe acea*t/ te0/) de<;atere care p>n/ a*t/<i nu a adu* nici o elucidare a pro;le0ei. E*tede la *ine 8nţele* c/ un delict din i0prudenţ/ nu e*te tot una cu o cri0/ pre0editat/) c/ nu$i acela,i lucru



dac/ cine+a) de e@e0plu) pune ne3lient un 32i+eci de 1lori pe 0ar3inea 1ere*trei) a,a 8nc>t la cea 0ai0ic/ trepidaţie ace*ta cade 8n capul unui trec/tor) *au dac/ 32i+eciul de 1lori e*te aruncat 8n capultrec/torului. Nu *e poate 8n*/ */ nu recunoa,te0 c/ actele unor oa0eni i0prudenţi pot */ ai;/ la ;a</aceea,i o*tilitate ca o cri0/ cu pre0editare) ace*t 0od ne3lient de a acţiona o1erindu$ne un punct de*priin 8n 8nţele3erea unui o0. ?uri*prudenţ/ ad0ite 8n ace*t ca< circu0*tanţe atenuante) dat 1iind c/1/pta,ul nu a */+>r,it actul cu un *cop conştient E*te 8n*/ ne8ndoielnic c/ un act du,0/no* 8n c2ip

incon,tient poate */ ai;/ la ;a</ acela,i 3>nd de ur/ ca ,i un act de rea$credinţ/ */+>r,it 8n 0odcon,tient. Bn a0;ele ca<uri a+e0 de$a 1ace cu oa0eni care do+ede*c o carenţ/ a *enti0entului deco0uniune *ocial/. Dac/ lu/0 *ea0a la ocurile copiilor) totdeauna pute0 o;*er+a c/ unii din ei nu *unt prea atenţi cu ceilalţi) conclu<ia pe deplin 8ndrept/ţit/ 1iind aceea c/ ei nu *unt oa0eni de o0enie.De*i3ur c/ niciodat/ nu tre;uie */ ne 3r/;i0 cu aprecierile) ci */ a,tept/0 ca ipote<a */ ne 1ie con1ir0at/,i 8n alte 80preur/ri. Dar dac/ de 1iecare dat/ con*tat/0 c/ participarea la oc a cut/rui copil deter0in/c>te un incident ne1ericit) atunci *e i0pune */ *pune0 c/ ace*ta nu e*te 8nclinat */ ţin/ cont de ceilalţi) c/nu$i *t/ 8n caracter */ ai;/ 8n +edere ;inele ,i neca<urile *e0enului.Bn acea*t/ per*pecti+/) de 0ulte ori 0erit/ */ acord/0 o atenţie deo*e;it/ vie#ii noastre economiceAcea*ta nu prea e*te di*pu*/ */ ne con+in3/ c/ i0prudenţa nu are de$a 1ace cu o*tilitatea. C/ci actelecare au loc 8n *1era a1acerilor de0on*trea</ 8n 3eneral c/ nu e@i*t/ nici ur0/ de con*ideraţie pentruaproapele)cu0 ar 1i de dorit */ 1ie. E@i*t/ o 8ntrea3/ *erie de de0er*uri ,i acţiuni 8n +iaţa noa*tr/ dea1aceri din care *e +ede li0pede c/ acela care e@ecut/ ace*te lo+ituri ca de tr/*net Ic 1ace totdeauna8n detri0entul altora. De re3ul/ a*e0enea acte nu atra3 dup/ ele nici o *ancţiune penal/) c2iar dac/ aula ;a</ o intenţie 0ali3n/ per1ect con,tient/. Dar cu0 0ani1e*t/ e*te cel puţin acea a;*enţ/ a*enti0entului de co0uniune *ocial/) ca 8n ca<ul i0prudenţei) 8ntrea3a noa*tr/ +iaţ/ *ocial/ +a 1iotr/+it/) pentru c/ p>n/ ,i cei care poate c/ *unt ;ine+oitori +or nutri con+in3erea c/ 8n a*e0enea *ituaţiinu$ţi r/0>ne altce+a de 1/cut dec>t */$ţi aperi cu 32earele ,i cu dinţii intere*ul per*onal. Wi a*t1el *etrece cu +ederea pe*te 1aptul c/ acea*t/ ap/rare a propriei per*oane e*te 8ntotdeauna le3at/ de preudicierea altuia. Bn ulti0ii ani a0 putut +edea ade*ea a*e0enea 1apte ,i con*ecinţele lor. E*tenu0ai *pre ;inele no*tru */ 1i0 atenţi la ace*te 1eno0ene) 8ntruc>t a*t1el ne pute0 da *ea0a c>t de3reu e*te 8n atari *ituaţii */ *ati*1ace0 acele cerinţe care) 8n +irtutea *enti0entului no*tru deco0uniune *ocial/) ni *e par ca 1iind de la *ine 8nţele*e ,i 8n re3ul/. E*te nece*ar */ 3/*i0 ,i 8n ace*tdo0eniu *oluţii care 0ai de3ra;/ */ 8nle*nea*c/ cola;orarea 1iec/ruia 8n *en*ul 1a+ori</rii ;inelui3eneral) 8n loc *$o co0plice) a,a cu0 *e 8nt>0pl/ a*t/t *e poate de ;ine. Dar ,i p*i2olo3ia tre;uie */ a;orde<e ace*te 1eno0ene) nu doar pentru a 1ace 0ai ;ine 8nţele*e relaţiileecono0ice) ci ,i prin pri*0a aparatului p*i2ic care$,i aduce contri;uţia *a 8n ace*t do0eniu) 8n *en*ulde a ,ti ce pute0 8n 3eneral pretinde ,i la ce ne pute0 a,tepta din partea indi+i<ilor *au acolecti+it/ţilor.I0prudenţa e*te lar3 r/*p>ndit/ 8n 1a0ilie) 8n ,coal/ ,i 8n +iaţ/ 8n 3eneral. O pute0 3/*i pe*te tot. Mereuapare unde+a 8n pri0$plan un tip care nu arat/ nici o con*ideraţie pentru *e0enul */u. 'ire,te c/ 1aptulnu r/0>ne ne*ancţionat) 0odul de a proceda al unui o0 lip*it de 0enaa0ente a+>nd de cele 0ai0ulte ori drept ur0are o *c2i0;are ne80;ucur/toare pentru d>n*ul. C>teodat/ ace*t proce* durea</0ult ti0p 0orile Do0nului 0acin/ 8ncet ) at>t de 0ult 8nc>t le3/tura 8ntre 1apte nu poate 1i *e*i<at/) pentru c/ re*pecti+ul le i3nor/) nu le *upune controlului ,i) prin ur0are) de cele 0ai 0ulte ori nu le8nţele3e. Se +or aun3uieli pe te0a unui de*tin ne0eritat) in*ucce*ele 1iind pu*e ade*ea pe *ea0a80preur/rii c/ cel/lalt) partenerul ale c/rui ;rutalit/ţi a tre;uit */ le *uporte) dup/ c>t+a ti0p aa;andonat orice e1ort per*onal) a,a c/ a rupt$o cu el.De,i actele co0i*e din i0prudenţ/ 8,i 3/*e*c c>teodat/ o aparent/ u*ti1icare) dac/ le e@a0in/0 0ai8ndeaproape) pute0 *e*i<a 8ntre3ul lor conţinut de o*tilitate 1aţ/ de ceilalţi. E*te) oarecu0) ca<ul,o1erului care) conduc>nd ne;une,te auto+e2iculul) *tri+e,te pe cine+a) *u*ţin>nd apoi) 8n ap/rarea *a)c/ *e 3r/;ea la o 8nt>lnire pe care o 1i@a*e ,i de la care nu putea 8nt>r<ia. Dup/ cu0 pute0 +edea) e@i*t/oa0eni care pun 0icile lor intere*e per*onale at>t de *u* dea*upra +ieţii ,i ;inelui celorlalţi oa0eni)



8nc>t ne3liea</ pericolele la care 8i e@pun pe ace,tia datorit/ co0porta0entului lor. Dup/ di*tanţa carede*parte propriile lor intere*e de ;inele colecti+it/ţii) *e poate recunoa,te l/0urit 3radul lor dedu,0/nie 1aţ/ de ceilalţi.

NOTE- i2re* Ge*c2lec2t*partner*) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6% eine*i00er$0e2r$2a;en$JiUen*) eine*Alle*$2a;en$Jillen*) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

# au13eHi**e 'or0en de* Le;en*) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 (ot 'ran< Grillpar<er) 8n Auto;io3ra1ia *a) e+oc>nd intrarea 1rance<ilor 8n Viena 8n anul -!)de*crie ,i un *enti0ent de ur/ 8nc/rcat de nuanţe contradictorii: Eu 8n*u0i nu era0 du,0an al1rance<ilor 8n 0ai 0ic/ 0/*ur/ dec>t tata) cu toate a*tea) Napoleon 0/ atr/3ea cu o 1orţ/ 0a3ic/. Cu*u1letul cuprin* de ur/ ,i 1/r/ */ 1i 1o*t +reodat/ a0ator de par/0pia a,a$<i*ei Sc20el<. =arc/$l 0ai +/d ,i a*t/<ico;or>nd *cara e@terioar/ a ca*telului Sc2on;runn) 0ai 0ult aler3>nd dec>t 0er3>nd 58nt>0pl/ri din+re0ea 0ea. Editura Uni+er*) ucure,ti) -!") p. !6. 5Nota trad.6 *ie nic2t die ;e**eren Menc2en1reunde *ind) 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! III

TRĂSĂTURI DE CARACTER DE NATURĂ NEAGRESI$Ă

Bn acea*t/ 3rup/ de tr/*/turi de caracter *e includ acele 1or0e de 0ani1e*tare prin care a3re*iunea80potri+a *e0enului nu e+oluea</ pe o linie direct/ ,i clar +i<i;il/) ci o;*er+atorului din a1ar/ i *e la*/i0pre*ia unei i3olări ostile E*te ca ,i cu0 8ntre3ul 1lu@ de o*tilitate *$ar arcui ,i ar lua o cale ocolit/.Bn a*e0enea ca<uri a+e0 de cele 0ai 0ulte ori i0a3inea unui o0 care) de*i3ur) nu 1ace pe ni0eni */*u1ere) dar *e ţine la di*tanţ/ de oa0eni ,i de +iaţ/) e+it/ orice contact ,i) 8n *in3ur/tatea$i) le re1u</altora cola;orarea *a. Dar cu0 o;iecti+ele pe care ,i le 1i@ea</ u0anitatea nu pot 1i reali<ate) 8n 0arealor 0aoritate) dec>t printr$o acti+itate 8n co0un) un o0 care *e i<olea</ e*te *u*pect de aceea,io*tilitate ca unul care atac/ ,i p/3u;e,te 1/ţi, ,i direct colecti+itatea) co0porta0entul pa*i+

*u*tr/3>ndu$i ace*teia 0iloacele nece*are de con*er+are. Se de*c2ide aici un i0en* do0eniu decercetare) din care +re0 */ *upune0 anali<ei 0ai detaliate c>te+a 1eno0ene 1rapante. S/ e@a0in/0 8n pri0ul r>nd:* I5OLAREA* Acea*ta *e poate 0ani1e*ta 8n di1erite 0oduri. Oa0enii care *e i<olea</ +or;e*c puţin*au deloc) nu te pri+e*c 8n oc2i) nu a*cult/ *au nu *unt atenţi atunci c>nd li *e +or;e,te. Bn toate relaţiile)c2iar ,i 8n cele 0ai *i0ple) *e 1ace *i0ţit/ o r/ceal/ de natur/ */$i 8ndep/rte<e pe oa0eni unii de alţii.Acea*ta *e *i0te 8n 8ntrea3a lor atitudine) 8n 1elul lor de a da 0>na) 8n ton) 8n ceea ce *pun) 8n 0odul dea *aluta *au de a r/*punde la *alut. Bntotdeauna lucrurile *e petrec 8n a,a 1el) de parc/ 8ntre ei ,i ceilalţi *$ar8ntinde o distan#ă Bn toate ace*te 0ani1e*t/ri de i<olare re3/*i0 tr/*/tura de caracter cuno*cut/) +anitatea)care aici ia 1or0a deta,/rii de ceilalţi) prin acea*ta indi+idul +oind */ de0on*tre<e c/ e*te di1erit de ei ,i c/*e ţine la di*tanţ/. =roced>nd a*t1el) ace,ti oa0eni nu 1ac dec>t */$,i i0a3ine<e o *uperioritate ine@i*tent/.

Dup/ cu0 +ede0) o*tilitatea ;elicoa*/ *e poate tra+e*ti 8n atitudinea aparent ino1en*i+/ a 8n*in3uratului.'eno0enul apare ,i 8n *>nul unor 0ari 3rupuri de oa0eni. 'iecare dintre noi a luat de*i3ur cuno,tinţ/ de1a0ilii 8ntre3i caracteri<ate de 1aptul c/ *e i<olea</ er0etic de ceilalţi. Dac/ le pri+i0 0ai 8ndeaproape)+o0 o;*er+a c/ niciodat/ nu lip*e,te o*tilitatea ,i nici 8nclinaţia de a *e 8nc2ipui 1iinţe 0ai *u*$pu*e) 0aino;ile dec>t celelalte 1/pturi o0ene,ti. (endinţa de i<olare poate cuprinde cla*e) reli3ii) ra*e ,i naţiuni8ntre3i7 o ilu*trare cu totul edi1icatoare 8n ace*t *en* o con*tituie cutare ora, *tr/in) de e@e0plu) undelocurile de pro0enad/) c>teodat/ c2iar ,i ar2itectura ca*elor de<+/luie 0odul 8n care unele p/turi *ociale*e 8nc2id unele 1aţ/ de altele. Un 1eno0en ad>nc 8nr/d/cinat 8n *ocietatea noa*tr/ pri+e,te in*ti3areaoa0enilor de a *e i<ola 8n naţiuni) con1e*iuni ,i cla*e) de unde nu re<ult/ altce+a dec>t con1licte reciproce)care dup/ c>t+a ti0p de+in tradiţie cronic/ ,i neputincioa*/. Nu de puţine ori li *e o1er/ a*t1el unor



indi+ina pe 1r>nele conducerii ,i de a$,i *ati*1ace +anit/ţile per*onale. O*tilitatea nulip*e,te niciodat/ 8n a*e0enea ca<uri) a*t1el de cla*e *au popoare con*ider>ndu$*e e0inente) prea0/rindu$,i *piritualitatea de elit/ ,i necuno*c>nd de*pre alte cla*e ,i popoare dec>t ceea ce au ele r/u. =o*i;ilitateaunei accentu/ri periculoa*e a o*tilit/ţii +ine de acolo c/) de re3ul/) nu *e apleac/ urec2ea dec>t la anu0iţia3itatori) care 8ncearc/ */ aţ>ţe o*tilitatea prin pri*0a propriilor lor con+in3eri ,i intere*e. C>nd inter+in

e+eni0ente ne1ericite) ca r/<;oiul 0ondial cu ur0/rile *ale) atunci ni0eni nu *e *ocoate i0plicat 8ncau<area lor. E@i*t/ un tip de o0 care) 8n propria *a in*ecuritate) a*pir/ c/tre *uperioritate ,i independenţ/) pe care caut/ */ le o;ţin/ 8n detri0entul altora. I<olarea e*te de*tinul unor a*e0enea indi+i<i) pecetea 8n*/,ia 8ntre3ii lor +ieţi. Se 8nţele3e de la *ine c/ ace,ti oa0eni nu *unt capa;ili */ 1a+ori<e<e prop/,irea) pro3re*ul ci+ili<aţiei ,i culturii.

.* ANGOASA* Bn atitudinea o*til/ a unui o0 1aţ/ de 0ediul */u 3/*i0 ade*ea 0ani1e*t/ri dean@ietate) care con1er/ un colorit particular caracterului ace*tui o0. An@ietatea e*te un 1eno0ene@traordinar de r/*p>ndit) care 8l 8n*oţe,te pe o0 din 1ra3eda copil/rie ,i ade*ea p>n/ la ad>nci ;/tr>neţe) a0/r>ndu$i 8ntr$o ini0a3ina;il/ 0/*ura e@i*tenţa) 1/c>ndu$l incapa;il */$,i 1ac/ prieteni ,i */ pun/ prin ace,tia o ;a</ pentru o +iaţ/ *enin/ ,i pentru o acti+itate rodnic/. C/ci tea0a *e poate e@tindea*upra tuturor relaţiilor +ieţii u0ane. Orientarea atitudinii an@ioa*e di1er/ de la o0 la o0. Se poate ca

cine+a */ ai;/ tea0/ de lu0ea e@terioar/ *au) di0potri+/) */ *e 8n*p/i0>nte de propria *a lu0einterioar/) A,a cu0 o0ul e+it/ *ocietatea) care 8i 1ace 1ric/) tot a,a *e poate te0e */ r/0>n/ *in3ur) cu el8n*u,i. De a*e0enea) printre an@io,i +o0 8nt>lni tipul ;ine cuno*cut care *e *i0te con*tr>n* */ *e3>ndea*c/ 0ai 0ult la *ine ,i care) drept ur0are) nu are ti0p pentru ceilalţi. De 8ndat/ ce el ,i$a 1i@atdrept principiu ocolirea 3reut/ţilor +ieţii) acea*t/ concepţie *e ad>nce,te ,i *e con*olidea</ prina*ocierea *a cu an@ietatea. E@i*t/ de 1apt oa0eni care *unt cuprin,i de an@ietate de 8ndat/ ce au de8ntreprin* ce+a) c>nd pleac/ de aca*/) *e de*part de cine+a care 8i 8n*oţea) li *e propune */ ocupe o1uncţie *au au de 1/cut curte unei 1e0ei etc. At>t de *la;/ e*te le3/tura lor cu +iaţa ,i cu *e0enii) 8nc>torice *c2i0;are 8n o;i,nuinţele lor 8i 8n1rico,ea</.=e de alt/ parte) 8ntr$o a*e0enea *tare de *pirit 8ntrea3a de<+oltare a per*onalit/ţii ,i capacitatea deacţiune r/0>n ;locate. De*i3ur c/ 1rica nu e*te 8ntotdeauna tot una cu a 8ncepe */ tre0uri ,i a o lua la

1u3/. Dar rit0ul acti+it/ţii *cade ,i *unt 3/*ite tot 1elul de prete@te ,i de *u;ter1u3ii. Uneori cel 8n cau</nu ,tie ni0ic de*pre ace*tea) de*pre 1aptul c/ atitudinea *a an@ioa*/ e*te re<ultatul pre*iunii e@ercitatede o nou/ *ituaţie e@i*tenţial/.Intere*ant e*te c/ ade*ea) ca o con1ir0are a ace*tei concepţii) con*tat/0 c/ ace,ti oa0eni *e 3>nde*c cu predilecţie la trecut *au la 0oarte) ceea ce are apro@i0ati+ acela,i e1ect. A te 3>ndi la trecut e0te un0od di*cret ,i de aceea 1oarte a3reat de a te preocupa propria per*oan/. (ea0a de 0oarte *au de ;oal/ e*te) de a*e0enea) 1rec+ent/ la oa0enii care *e a1l/ 8n c/utarea unor prete@te ca */ renunţe laorice acti+itate. Sau ei +or accentua c/ totul e pur ,i *i0plu de,ert/ciune) c/ +iaţa e at>t de *curt/ *au c/nu *e poate ,ti ce ne +a aduce <iua de 0>ine. Acela,i e1ect 8l pot a+ea amăgirile religiei cu privire lavia#a de apoi, 8n ca<ul oa0enilor al c/ror ţel e*te de 1apt +iaţa de dincolo ,i care con*ider/ +iaţatere*tr/ ca pe o *tr/danie a;*olut de pri*o*) ca pe o 1a</ in*i3ni1iant/ a propriei de<+olt/ri. Dac/ pri0ul

tip de o0 e+it/ orice acti+itate pentru c/ or3oliul nu$i per0ite */ *e la*e pu* la 8ncercare) 8n ca<ul celuide$al doilea con*tat/0 c/) prin in*truire *au ilu0inare) acela,i Du0ne<eu *pre care a*pir/) acela,i ţelde a o;ţine *uperioritatea a*upra celorlalţi) acela,i or3oliu 8l 1ac incapa;il */$,i tr/ia*c/ +iaţa.8n pri0a *a 1or0/) cu totul pri0iti+/) an3oa*a *e 8nt>lne,te la copii) care pre<int/ *e0ne de tea0/ ori dec>te ori *unt l/*aţi *in3uri. Un a*e0enea copil nu +a 1i 8n*/ *ati*1/cut doar de *i0pla pre<enţ/ a cui+al>n3/ *ine) ci +a c/uta */ e@ploate<e 8n alte *copuri 1aptul de a *e 3/*i 80preun/ cu cine+a. Dac/) dee@e0plu) 0a0a 8l la*/ *in3ur) el o +a rec2e0a 0ani1e*t>ndu$,i clar tea0a) ceea ce nu 8n*ea0n/ dec>tc/ pe el 8l intere*ea</ ca 0a0a */ *tea pur ,i *i0plu l>n3/ d>n*ul. Ceea ce +rea el cu ade+/rat e*te ca ea*/ 1ie la c2ere0ul lui) */ o poat/ do0ina. A*e0enea 0ani1e*t/ri arat/ de o;icei c/ copilul nu a 1o*t l/*at*/ e+olue<e pe calea independenţei) ci) aplic>ndu$i$*e un trata0ent peda3o3ic eronat) a 1o*t deter0inat*/ *e a3ate de alte per*oane) */ le ţin/ pe ace*tea la di*po<iţia *a.



Mani1e*t/rile e@terioare ale an3oa*ei in1antile *unt 8n 3eneral cuno*cute. Acea*ta de+ine deo*e;it denet/ atunci c>nd *tin3erea lu0inilor) noaptea) de e@e0plu) 1ace di1icil contactul cu lu0ea e@terioar/*au cu per*oana dorit/. Stri3/tul 1ricii re*ta;ile,te) ca */ *pune0 a,a) le3/tura rupt/ de 8ntunericulnopţii. Dac/ +ine cine+a repede) 8n 3eneral *e 8nt>0pl/ ceea ce a0 ,i ar/tat 0ai *u*: copilul 8,i e@pri0/,i alte dorinţe) +rea */ i *e 1ac/ lu0in/) */ nu 1ie l/*at *in3ur) */ ai;/ cu cine *e uca ,i altele de 1elulace*ta. C>t ti0p i *e 1ace pe +oie) tea0a e*te e+aporat/. Dar din clipa 8n care ace*t co0porta0ent de

*u+eran pare a0eninţat) tea0a re+ine ,i con*olidea</ do0inaţia copilului.'eno0ene analoa3e e@i*t/ ,i 8n +iaţa adulţilor. E*te ca<ul oa0enilor care re1u</ */ ia*/ *in3uri dinca*/. Ade*ea 8i pute0 +edea pe *trad/ cri*paţi de 1ric/) pri+ind 8n urul lor *au *t>nd 8nle0niţi de*pai0/) c>nd nu alear3/ ca pu,i pe 1u3/ de un du,0an 1ioro*. C>teodat/) o a*e0enea per*oan/ +/ poatea;orda) ru3>ndu$+/ *$o autaţi */ tra+er*e<e *trada-. Nu *unt oa0eni propriu$<i* ;olna+i) ade*ea a+>nd o */n/tate 0ai ;un/ ca a altora) dar) pu,i 8n 1aţa unei di1icult/ţi ne8n*e0nate pentru alţii) ei *u1er/ i0ediato cri</ de an3oa*/. La unii 1eno0enul e*te at>t de accentuat 8nc>t *unt cuprin,i de in*ecuritate ,i tea0/de 8ndat/ ce pun piciorul a1ar/ din ca*/. 'or0ele de 0ani1e*tare ale ace*tei agorafobii &*lat3angst' pre<int/ un intere* deo*e;it prin 1aptul c/ la ace,ti oa0eni de*coperi0 *enti0entul c/ ei ar 1i ţinta unei pri3oane ne0iloa*e. Ei *unt 8ncredinţaţi c/ ce+a anu0e 8i 1ace */ di1ere cu totul de ceilalţi. Uneoriace*t *enti0ent *e e@pri0/ prin idei 1anta*0a3orice) ca atunci c>nd) de e@e0plu) ei cred c/ ar putea */cad/) ceea ce pentru noi nu 8n*ea0n/ altce+a dec>t c/ ei *e cred *ituaţi pe o po<iţie 1oarte 8nalt/. Bn0ani1e*t/rile patolo3ice) de3enerate ale an3oa*ei) *copul de a o;ţine puterea ,i *uperioritatea e*te prin ur0are o*cilant ,i +ede0 cu0 ,i 8n ace*te ca<uri +iaţa e*te opri0at/) a0eninţat/ de un de*tin tri*t.C/ci la 0ulţi oa0eni an3oa*a nu *e0ni1ic/ altce+a dec>t c/ cine+a tre;uie */ *tea l>n3/ d>n,ii) */ *eocupe de ei. Bn ca<ul celui care nu$,i 0ai poate p/r/*i nici 0/car ca0era) tre;uie ca totul */ *e*u;ordone<e an3oa*ei *ale. I0pun>nd le3ea ca toat/ lu0ea */ +in/ la d>n*ul) pe c>nd el nu e*te o;li3at*/ 0ear3/ la ni0eni) el *e co0port/ ca un re3e care 8i do0in/.An3oa*a u0an/ nu poate 1i *upri0at/ dec>t prin re*ta;ilirea le3/turii 8ntre indi+id ,i *ocietate. Va putea */$,i tr/ia*c/ +iaţa 1/r/ a 1i torturat de tea0/ nu0ai acela care are con,tiinţa apartenenţei la*ocietate.In0er"8 aici <nc" un e%e8#!u intere0ant- din >i!e!e revo!u:iei din K* Un nu0/r de pacienţi audeclarat pe nea,teptate c/ *unt 80piedicaţi */ +in/ la con*ultaţii. Bntre;aţi a*upra 0oti+elor) ei au datur0/torul r/*pun*: ti0purile de at de tul;uri c/ nu *e poate ,ti ce ţi *e poate 8nt>0pla7 ,i c>nd e,ticu0+a 0ai ;ine 80;r/cat) u,or poţi */ ai nepl/ceri.'ire,te) ne0ulţu0irea ,i re+olta erau atunci 0ari. Dar ceea ce ,oc2ea</ e*te 1aptul c/ nu0ai anumi#ioa0eni au tra* conclu<iile 0enţionate 0ai *u*. De ce toc0ai ei au 3>ndit a*t1elQ 'aptul nu e*te8nt>0pl/tor) ţine de lip*a de contact *ocial a ace*tor indi+i<i) ceea ce nu le putea da *enti0entul*ecurit/ţii) pe c>nd alţii) care *e *ocoteau 0ai inte3raţi 8n colecti+itate) nu *i0ţeau nici o tea0/ ,i0er3eau ca de o;icei la lucru.O 1or0/ de an3oa*/ 0ai ino1en*i+/ dar nu 0ai puţin de0n/ de atenţie e*te timiditatea, ceea ce a0 *pu*de*pre an@ietate 1iind +ala;il ,i pentru acea*ta. Oric>t de *i0ple ar 1i relaţiile 8n care *e a1l/ i0plicaţicopiii) ti0iditatea le +a o1eri po*i;ilitatea */ e+ite *au */ rup/ contactul cu ceilalţi) d>nd 8n ace*t 1el cur**enti0entului lor de in1erioritate *au de a 1i di1eriţi) ceea ce in2i;/ pl/cerea de a 8ntreţine le3/turi cualţii.

2* LAŞITATEA* Acea*t/ tr/*/tur/ de caracter e*te proprie celor care percep ca 1iind deo*e;it dedi1icile *arcinile ce le re+in ,i care nu cred c/ di*pun de 1orţa nece*ar/ 8n+in3erii 3reut/ţilor. De re3ul/)acea*t/ tr/*/tur/ de caracter *e +a 0ani1e*ta *u; 1or0a unor 0i,c/ri de 8naintare lente) datorit/ c/roradi*tanţa dintre indi+id ,i pro;le0ele +itale nu prea *cade) ;a c2iar r/0>ne con*tant/. Intr/ 8n acea*t/cate3orie acei oa0eni care nu *unt de 3/*it i0ediat acolo unde toat/ lu0ea are de re<ol+at o pro;le0/de +iaţ/ ,i de 0oarte. Un a*e0enea o0 de*coper/ deodat/) ;un/oar/) c/ nu e*te nicidecu0 apt pentru pro1e*iunea pe care a tre;uit *$o 80;r/ţi,e<e. El 8,i +a 3/*i tot *oiul de cu*ururi ,i 8,i +a *ilui 8n a,a 1el propria lo3ic/) 8nc>t 80;r/ţi,area pro1e*iunii re*pecti+e */$i apar/ de ne*uportat. 'or0e de 0ani1e*tarea la,it/ţii *unt) de a*e0enea) pe l>n3/ 8ncetineala 8n reacţii) preocuparea e@a3erat/ pri+ind 0/*urile



de *ecuritate) di+er*ele preparati+e etc.) toate ace*tea a+>nd *copul de a$,i declina r/*punderea pentrua;andonarea unei *arcini care 8i re+ine.=*i2olo3ia indi+idual/ a de1init drept problemă a distan#ei &*roblem der 6istan3' 8ntre3ul co0ple@ dea*pecte pri+ind ace*t 1eno0en p*i2ic e@tre0 de r/*p>ndit. Ea a ela;orat o concepţie care ne per0ite */e0ite0 udec/ţi ;ine 8nte0eiate a*upra atitudinii 1unda0entale a unui o0) */ 0/*ur/0 di*tanţa la care*e ţine 1aţ/ de re<ol+area celor trei 0ai pro;le0e ale +ieţii: pro;le0a 8ndeplinirii 8ndatoririlor *ale

*ociale) pro;le0a raportului */u cu *e0enii &der De3iehung des !ch 3um 6u' ,i aceea a 0odului 8ncare are loc contactul dintre *ine ,i ceilalţi oa0eni) c>nd ace*t contact nu e*te pur ,i *i0plu </d/rnicit.=ri0a din ace*te pro;le0e +itale pri+e,te pro1e*iunea) cea de$a doua +iaţ/ erotic/ 5iu;irea ,ic/*/toria6) enunţul celei de$a treia nea+>nd ne+oie de e@plicaţii. Dup/ 0/ri0ea ace*tor trei pro;le0e)dup/ distan#a care 8l de*parte pe un o0 de re<ol+area ace*tor trei pro;le0e) pute0 tra3e conclu<iia*upra indi+idualit/ţii) a*upra per*onalit/ţii *ale ,i) de a*e0enea) +o0 1i 8n *tare */ ad/u3/0 c>te ce+a8n *copul cunoa,terii o0ului 8n 3eneral. =rincipala tr/*/tur/ care ni *e de<+/luie 8n a*e0enea ca<urie*te) 8n 3eneral) aceea c/ o0ul pune 8ntre *ine ,i datoria *a o di*tanţ/ 0ai 0are *au 0ai 0ic/. Dac/e@a0in/0 *ituaţia 0ai 8ndeaproape) con*tat/0 c/ a+e0 de$a 1ace) pe l>n3/ u0;re) ,i cu a*pectelu0inoa*e. S/ ad0ite0 c/ un indi+id ,i$a 1i@at atitudinea doar 8n raport cu partea lu0inoa*/ a *ituaţiei.Bntr$ade+/r) dac/ te apuci */ 8ndepline,ti o *arcin/ 1iind total nepre3/tit pentru acea*ta) ai circu0*tanţeatenuante) *enti0entul de *ine ,i +anitatea per*onal/ r/0>n>nd intacte. Situaţia de+ine 8n*/ 0ult 0ai*i3ur/ ,i lucrer0/ care ,tie c/ *u; el *e a1l/ 8ntin*/ pla*a de protecţie. Dac/ *e pr/;u,e,te) cade pe 0oale7 tot a,a) dac/ te apuci de o trea;/ 1/r/ pre3/tirea nece*ar/ ,i trea;a nu ie*e ;ine) *enti0entul per*onalit/ţii nu e*te 8n pericol) deoarece poţi */$ţi *pui c/ nu ai putut 1ace 0ai 0ultdin di+er*e 0oti+e ţin>nd de pre3/tire ,i c/) 8n ca<ul 8n care acea*ta nu era ne3liat/) *arcina ar 1i 1o*tdu*/ la 8ndeplinire 8n 0od *tr/lucit. Nu e*te la 0iloc un neaun* al propriei per*onalit/ţi) ci de +in/ e*teo circu0*tanţ/ de ordin *ecundar) de care cel 8n cau</ nu e*te nicidecu0 re*pon*a;il. Dac/) cu toateace*tea) trea;a a reu,it) cu at>t 0ai 0ari *unt 0eritele *ale. C>nd unul ;ine pre3/tit ,i 2arnic 8,ireali<ea</ *arcinile) ni0eni nu +ede ce+a deo*e;it aici) reu,ita 1iind de la *ine 8nţelea*/. Dar dac/cine+a a 8nceput lucrul t>r<iu) nu *e o0oar/ cu trea;a *au e*te a;*olut nepre3/tit ,i) totu,i) 8i d/ decap/t) ceea ce nu e*te cu neputinţ/) atunci e*te cu totul altce+a) a+e0 de$a 1ace) ca */ *pune0 a,a) cu unerou 8n toat/ le3ea) care a 1/cut cu o *in3ur/ 0>n/ ceea ce alţii nu pot 1ace dec>t cu a0>ndou/.Ace*tea *unt) a,adar) p/rţile lu0inoa*e ale ace*tei acro;aţii%. O a*e0enea atitudine tr/dea</ at>ta0;iţia) c>t ,i +anitatea o0ului) ea arat/ c/ re*pecti+ul +rea */ atra3/ cel puţin atenţia a*upra *a. (otul*e 8n+>rte,te 8n urul supraaprecierii, +oindu$*e a *e l/*a i0pre*ia c/ *e di*pune de 1orţe deo*e;ite. Ne apropie0 a*t1el de 8nţele3erea acelora care +or */ e+ite pro;le0ele care li *e pun) care 8,i creea</acelea,i di1icult/ţi arti1iciale) din 1aţa c/rora 1u3 *au de care e<it/ */ *e apropie. (oc0ai pe ace*te c/iocolite) de *u*tra3ere din 1aţa datoriei) 8nt>lni0 lenea) indolenţa) 1luctuaţia pro1e*ional/5in*ta;ilitatea6) dec/derea etc. E@i*t/ oa0eni la care acea*t/ atitudine *e 1ace +/dit/ c2iar ,i 8nco0porta0entul e@terior) ei a+>nd c>teodat/ un 0er* at>t de unduitor 8nc>t i$ai putea co0para cu ,erpii.Ace*t 1apt nu e*te o 8nt>0plare ,i) cu precauţiile de ri3oare) pute0 dia3no*tica la ei 8nclinaţia de a trece pe l>n3/ pro;le0ele i0portante pe care le au de *oluţionat.Un ca< luat din +iaţ/ ne +a de0on*tra li0pede cele a1ir0ate 0ai *u*. E*te +or;a de un ;/r;at care 8ntot ceea ce 1/cea tr/da o 0are a0/r/ciune) care era de<3u*tat de +iaţ/ ,i *e 3>ndea */$,i cur0e <ilele. Ni0ic nu$i 0ai producea ;ucurie ,i 8ntrea3a *a conduit/ d/dea de 8nţele* c/ de 1apt el 8,i 8nc2eia*econturile cu +iaţa. Din con+or;irea cu d>n*ul a reie,it c/ era cel 0ai 0are dintre trei 1raţi ,i c/ tat/l */u)un o0 e@tre0 de a0;iţio*) pro3re*a*e i0petuo* 8n cariera *a) o;ţin>nd re<ultate aprecia;ile. =acientulno*tru 1u*e*e copilul */u pre1erat) de*tinat */$i calce pe ur0e. Ma0a deceda*e de t>n/r/. Cu 0a0a+itre3/ era 8n ;une relaţii) pro;a;il din cau</ c/ *e ;ucura de 8ntrea3a protecţie din partea tat/lui */u.Ca pri0 n/*cut) el era un 8n1l/c/rat adorator al 1orţei ,i con*tr>n3erii. (otul la el purta o a0prent/ dei0periali*0. La ,coal/ *$a *ituat repede 8n 1runtea cla*ei. La a;*ol+irea *tudiilor a preluat ocupaţiatat/lui */u ,i 1aţ/ de neiniţiaţi *e co0porta acu0 ca un di*tri;uitor de 3raţieri. Se e@pri0a 8ntotdeauna8n ter0eni a0icali) 0uncitorii */i nu o duceau pro*t) le pl/tea cele 0ai ridicate *alarii ,i era 0ereu



acce*i;il la ru3/0inţile lor.Dup/ re+oluţia din -!- 8n*/ 8n 1elul */u de a 1i a inter+enit o *c2i0;are +/dit/. Nu contenea */ *e pl>n3/c>t de 0ult 8l 8n+enina*e co0porta0entul necu+iincio* al *alariaţilor */i. Ceea ce ei 0ai 8nainte *olicitau,i li *e d/dea) acu0 re+endicau. A0/r/ciunea *a era at>t de 0are 8nc>t *e 3>ndea */ *e retra3/ dina1aceri.=e planul 8ndatoririlor *ale *$a produ* o cotitur/. Se co0porta*e p>n/ atunci ca un ,e1 plin de

;un/+oinţ/. Dar din 0o0entul 8n care po<iţia *a de deţin/tor al puterii 1u*e*e le<at/) a 8ntor* 1oaia) iarconcepţia *a de*pre lu0e de acu0 *$a do+edit pertur;atoare nu nu0ai pentru 8ntrea3a 8ntreprindere) ci8ndeo*e;i pentru propria$i e@i*tenţ/. Dac/ nu ar 1i 1o*t at>t de a0;iţio* 8nc>t */ arate c/ e*te *t/p>n 8nca*a lui) atunci ar 1i putut r/0>ne lini,tit din*pre acea*t/ parte. Ni0ic 8n*/ nu$l intere*a 0ai 0ult dec>t*/$,i de0on*tre<e puterea per*onal/. De<+oltarea lo3ic/ a relaţiilor *ociale nu a 1/cut po*i;il ace*tlucru ,i) acu0) 8ntrea3a a1acere aun*e*e */$l depri0e pro1und. Dorinţa *a de a *e retra3e e@pri0/)a,adar) un act a3re*i+) o acu<aţie la adre*a *alariaţilor */i re1ractari.Vanitatea *a nu$l putea duce prea departe. A*pectul contradictoriu al 8ntre3ii *ituaţii) de<+/luit penea,teptate) -$a ,ocat 8n pri0ul r>nd pe el 8n*u,i. =rincipiile *ale nu au putut trece pro;a de re<i*tenţ/la care erau *upu*e. Dat/ 1iind de<+oltarea *a unilateral/) 8,i pierdu*e po*i;ilitatea de a 3/*i alte c/i ,ide a pune 8n +aloare un alt principiu. El nu 0ai era capa;il */ e+olue<e) pentru c/ 8,i 1i@a*e ca unic ţelo;ţinerea puterii ,i a *uperiorit/ţii) a,a 8nc>t) 8n 0od *urprin</tor) pe planul tr/*/turilor de caracterl/*a*e */ predo0ine 8n el +anitatea.Dac/ trece0 8n re+i*t/ re*tul +ieţii *ale) con*tat/0 c/ relaţiile *ociale 8i *unt de$a dreptul */r/c/cioa*e.E*te clar c/) date 1iind concepţiile *ale) nu putea *tr>n3e 8n uru$i dec>t oa0eni care 8i recuno,teau*uperioritatea ,i *e 8nclinau 8n 1aţa +oinţei *ale. Di*pun>nd de un a*cuţit *pirit critic) ca ,i de per*picacitate) era 8n *tare de o;*er+aţii *urprin</tor de e@acte) de o;icei 0ini0ali<atoare. Acea*ta adu* la 8ndep/rtarea de *ine a cuno*cuţilor. Nu a a+ut niciodat/ prieteni ade+/raţi. Ceea ce nu$i putea dacontactul cu oa0enii) c/uta */ 8nlocuia*c/ prin tot 1elul de a0u<a0ente.Dar el nu a e,uat cu ade+/rat dec>t atunci c>nd ,i$a pu* pro;le0a dra3o*tei ,i a c/*/toriei. De*tinul */u a1o*t de a,a natur/ 8n acea*t/ pri+inţ/) 8nc>t i *$ar 1i putut pre<ice cu 0ult ti0p 8nainte. Dat 1iind c/ dra3o*tea pre*upune o le3/tur/ de pro1und/ ca0araderie) ea reduce la 0ini0u0 *etea de do0inaţie a unuia *in3ur.Voind 8n*/ */ 1ie *u+eran) o0ul no*tru a 1/cut prin acea*t/ pri*0/ ,i ale3erea partenerei *ale de +iaţ/.S$a orientat *pre ale3erea unei con*oarte cu un caracter tare) a c/rei cucerire tre;uia */$i apar/) iar/,i)ca un triu01 per*onal. S$au reunit a*t1el doi oa0eni *tructuraţi la 1el) a c/ror con+ieţuire e*te un ,irne8ntrerupt de con1licte din cele 0ai 3ra+e. Cea pentru care el opta*e a+ea o orientare care) 8n 0ulte pri+inţe) o ar/ta 0ai 8n*etat/ de do0inaţie dec>t era el 8n*u,i. A 1o*t nece*ar ca a0>ndoi */ recur3/ latot 1elul de 0iloace pentru a$,i i0pune ,i 0enţine do0inaţia cerut/ de principiile lor. 'ire,te c/ a*t1elnu 8ncetau */ *e 8ndep/rte<e unul de altul) 1/r/ a *e putea totu,i de*p/rţi cu totul) pentru c/ a*e0eneaoa0eni *per/ 0ereu */ o;ţin/ 8n cele din ur0/ +ictoria ,i de aceea cu 3reu pot p/r/*i c>0pul de ;/t/lie.O0ul no*tru ne$a po+e*tit ,i un +i* din acea perioad/. Vi*a*e c/ *t/tea de +or;/ cu o 1at/ care a+ea8n1/ţi,area unei *er+itoare ,i care *e0/na 8n 0od i<;itor cu conta;ila *a. El 8i *punea 58n +i*6: Eu *unt)cu toate ace*tea) de +iţ/ princiar/. Nu e*te 3reu de 8nţele* ce *ucce*iune de idei *e re1lect/ 8n ace*t ta;lou oniric. Mai 8nt>i e*te +or;a de0odul de a pri+i la oa0eni de *u*. 'iecare 8i apare 8n pri0ul r>nd ca *u;altern) incult ,i ne8n*e0nat) cuat>t 0ai 0ult 8n ca<ul unei 1e0ei. Dac/ ne a0inti0 c/ el *e a1l/ 8n con1lict cu *oţia) e*te plau<i;il/ipote<a c/ toc0ai acea*ta *e a*cunde *u; c2ipul per*oanei +/<ute 8n +i*.Bn 1elul ace*ta) el e*te o eni30/ pentru toat/ lu0ea) ,i pentru el 8n*u,i 0ai 0ult dec>t pentru oricine)deoarece nu$i aun3e ni0eni cu pr/ina la na*) 1a*cinat cu0 e*te de un ţel plin de +anitate. Bndep/rtarea*a de *e0eni 0er3e 0>n/ 8n 0>n/ cu aro3anţa) el pretin<>nd pentru *ine o po<iţie 8nalt/ deneu*ti1icat) pe c>nd altora le conte*t/ orice +aloare) ceea ce denot/ o concepţie de +iaţ/ ,i unco0porta0ent care nu la*/ nici un loc pentru prietenie *au pentru dra3o*te.Ar3u0entele in+ocate pentru u*ti1icarea unor a*e0enea e+a<iuni *unt a;*olut caracteri*tice. Sunt cel



0ai ade*ea 0oti+e care par +ala;ile ,i de la *ine 8nţele*e) nu0ai c/ ele nu *e pot aplica 8n ca<ul re*pecti+.A,a) cutare +a de*coperi) de e@e0plu) c/ tre;uie */ 1rec+ente<e *ocietatea ,i *e +a e@er*a 8n ace*t *en*intr>nd) */ *pune0) 8ntr$o ,lea2t/ de ;eţi+ani) unde 8,i +a pierde ti0pul ;>nd) uc>nd c/rţi) tr/nc/nind+rute ,i ne+rute ,i cre<>nd c/ 8n ace*t 1el *e +a 8nconura de prieteni ,i cuno*cuţi. Bn ace*t ca< *e +a8ntoarce aca*/ la ore t>r<ii din noapte) nu *e +a putea *cula de+re0e ,i +a conc2ide a+erti<ator: dat 1iindc/ tre;uie */ 1rec+ente<i *ocietatea) nu poţi totdeauna */... etc. (reac/$0ear3/) dac/ ,i$ar duce la

8ndeplinire 8ndatoririle. Dar dac/) di0potri+/) acaparat de culti+area *ocia;ilit/ţii) o0ul nu e*te de3/*it la locul */u de 0unc/) atunci) 1ire,te) dreptatea nu 0ai e*te de partea lui) de,i ar3u0entelein+ocate *unt 8n *ine e@acte. Un altul) cu0 *e 8nt>0pl/ 8ndeo*e;i la tinerii care *e a1l/ 8n perioadaopţiunii pro1e*ionale) 8,i de*coper/ deodat/ aptitudini pentru politic/. De*i3ur) politica e*te o c2e*tiunei0portant/. Ar 1i 8n*/ curat/ pro*tie ca 8n loc */$ţi ale3i o 0e*erie ,i */ te pre3/te,ti *erio* pentru+iitoarea ta pro1e*ie */ nu 1aci ni0ic altce+a dec>t */ di*cuţi politic/.Vede0 clar din ace*te ca<uri c/ nu e@perienţa noa*tr/ o;iecti+/ e*te aceea care ne 1ace */ ne a;ate0de la calea cea ;un/) ci concep#ia personală pe care o a+e0 de*pre lucruri) 1elul no*tru de a c>nt/ri ,iaprecia 1aptele. Bntre3 *paţiul r/t/cirilor o0ene,ti *t/ aici 8naintea noa*tr/. Bn a*e0enea ca<uri a+e0 de$a 1ace cu un 8ntre3 lanţ de erori ,i de po*i;ilit/ţi de eroare. Se i0pune */ inte3r/0 ar3u0entele unuia*e0enea o0 8n 8ntre3ul */u plan de +iaţ/) */ de1ini0 erorile ,i */ le 8n+in3e0 printr$o con*iliereadec+at/#. Acea*ta e*te) de alt1el) acti+itatea care de1ine,te ace*t 3en de educaţie. A educa nu 8n*ea0n/ni0ic altce+a dec>t a 8nl/tura 3re,elile. E*te nece*ar) totodat/) */ cunoa,te0 acele relaţii care ne arat/c/ de<+oltarea eronat/ a unui o0) 1/c>ndu$l */ r/t/cea*c/ dru0ul) *e poate tran*1or0a pentru el 8ntr$otra3edie. (re;uie */ recunoa,te0 cu ad0iraţie 8nţelepciunea popoarelor din +ec2i0e) care au cuno*cut*au cel puţin au intuit ace*te relaţii) de*pre care +or;eau ca de*pre o Ne0e*i*) <eiţa r/<;un/rii. O a*t1elde de<+oltare ne arat/ cu0 *e declan,ea</ ca de la *ine preudiciile pe care un indi+id ,i le aduce ori dec>te ori) 8n loc */ acţione<e 8n *en*ul ,i *pre 1olo*ul colecti+it/ţii) caut/) orientat cu0 e*te *pre cultul puterii propriei per*oane) o cale care 8l con*tr>n3e cel 0ai ade*ea */$,i atin3/ *copul pe ocolite) neţin>nd*ea0a de intere*ele *e0enilor ,i tre0ur>nd 1/r/ 8ncetare la 3>ndul 8n1r>n3erii. Se in*talea</) de a*e0enea),i fenomene nervoase, care au *copul ,i *e0ni1icaţia lor aparte) con*t>nd 8nainte de toate 8n a$l 80piedica pe indi+id de la orice acţiune de*pre care e@perienţa *a 8i *pune c/ l$ar putea duce pe 0ar3inea a;i*ului.Bn *ocietate nu e*te loc pentru tran*1u3i. O anu0it/ 0alea;i litate ,i adaptare *unt aici nece*are 8n+ederea cola;or/rii ,i 8ntrautor/rii) nu pentru a acapara conducerea ,i a$i do0ina pe ceilalţi. Bn ce0/*ur/ lucrurile *e petrec a*t1el) 0ulţi au putut *$o o;*er+e la ei 8n,i,i *au la per*oane din anturaullor. Un a*t1el de o0 +a 1ace +i<ite) +a 1i 1oarte pre+enitor) nu +a tul;ura pe ni0eni. Nu +a de3aa 8n*/nici un 1el de c/ldur/ *u1letea*c/) pentru c/ a*piraţia *a c/tre putere 8l 80piedic/ de la acea*ta) dup/cu0 nici alţii nu +or 0ani1e*ta a1ecţiune 1aţ/ de d>n*ul. Ade*ea 8l +o0 +edea *t>nd t/cut la 0a*/) 1/r/1i<iono0ia unui o0 8nclinat *pre ;un/ di*po<iţie) ne1/c>nd 0are lucru ca */ 1a+ori<e<e inte3rarea lui 8n*ocietate. Unei con+er*aţii 8ntr$un cerc 0ai lar3 el 8i +a pre1era dialo3ul. (r/*/tura *a caracteri*tic/ *e+a ar/ta 8n 1apte di*crete) de e@e0plu) 8n aceea c/ el ţine */ ai;/ 8ntotdeauna dreptate) c2iar 8nc2e*tiuni care nu pre<int/ nici o i0portanţ/ pentru ni0eni. Acea*ta de0on*trea</ c/ lui 8i e*te per1ecte3al ce ar3u0entea</) i0portant pentru d>n*ul 1iind 1aptul de a$i do+edi celuilalt c/ 3re,e,te. Sau0ani1e*t/ o*cilaţii eni30atice) *e arat/ o;o*it) 1/r/ a *e ,ti de ce) *au 8l apuc/ <orul) ca */ nu a+an*e<enic/ieri) ori nu poate dor0i) nu$,i poate re1ace 1orţele) are tot 1elul de nepl/ceri) 8ntr$un cu+>nt) au<i0din 3ura lui o 0ulţi0e de la0entaţii) 8n le3/tur/ cu care el nu ne poate da de cele 0ai 0ulte ori nici oe@plicaţie corect/. El e*te) pe c>t *e pare) un o0 ;olna+) un nevropat 8 Bn realitate) ace*te 0ani1e*t/ri*unt doar ,iretlicuri 0enite */ deturne<e propria atenţie de la *ituaţia real/. Adoptarea unor a*e0enea0iloace nu *e datorea</ 2a<ardului. Iar dac/ ne 3>ndi0 la re+olta 8nd/r/tnic/ i0plicat/) de e@e0plu) 8n1rica o0ului 8n 1aţa ace*tui 1eno0en natural care e*te l/*area nopţii) +o0 8nţele3e c/ 0ani1e*tarea nu poate 1i a unuia care *$a adaptat la +iaţa tere*tr/. C/ci la ;a<a 1a*oanelor *ale nu *t/ ni0ic altce+adec>t dorinţa de a de*1iinţa noaptea. De 1apt a*ta e ceea ce pretinde el) drept condiţie a inte3r/rii 8ntr$o+iaţ/ nor0al/ =un>nd o a*t1el de condiţie i0po*i;il/) el 8,i tr/dea</ 8n acela,i ti0p reaua intenţie. E*teun ne3ati+i*t.



(oate 1eno0enele ner+oa*e de ace*t 1el au luat na,tere din 0o0entul 8n care un a*e0enea o0 *$a*periat de 8ndatoririle *ale ,i a c/utat un prete@t 1ie pentru a$,i 8ncetini acti+itatea ,i a o de*1/,ura 8ncondiţii 0ai u,oare) 1ie pentru a$,i p/r/*i cu totul po*tul. El *e *u*tra3e a*t1el de la 8ndeplinireao;li3aţiilor nece*are 0enţinerii *ociet/ţii o0ene,ti) aduc>nd daune 8n pri0ul r>nd celor care 8i *untapropiaţi) c>t ,i 8ntre3ii lu0i) dac/ a+e0 8n +edere o per*pecti+/ 0ai lar3/. Ace*te pro;le0e ar 1i 1o*t de0ult re<ol+ate) dac/ a0 1i di*pu* de o 0ai ;un/ cunoa,tere a o0ului ,i a0 1i 1o*t 8ntotdeauna capa;ili */

*e*i</0 acea 1or0ida;il/ cau<alitate

care e@i*t/ 8ntre atacarea re3ulilor lo3ice) i0anente ale +ieţii 8n*ocietate ,i de*tinul tra3ic care ade*ea) dup/ cu0 *e con*tat/ 0ai t>r<iu) 8,i are aici ori3inea. Dat 1iindc/ ace*t inter+al de ti0p e*te ade*ea con*idera;il ,i dat 1iind 1aptul c/ ade*ea inter+in nenu0/rateco0plicaţii) de re3ul/ nu *unte0 8n *tare */ *ta;ili0 cu e@actitate ace*te raporturi ,i */ tra3e08n+/ţ/0inte *pre a$i putea po+/ţui cu0 *e cu+ine pe alţii. Nu0ai dup/ ce cu 0ult/ o*teneal/ a0 reu,it*/ derul/0 8ntrea3a linie de +iaţ/ ,i */ apro1unda0 ;io3ra1ia o0ului) *unte0 capa;ili */ trece0 8nre+i*t/ an*a0;lul ,i */ *pune0 8n ce 0o0ent a 1o*t */+>r,it/ eroarea.

4* IMPULSII NE@N&R?NATE- CA E3PRESIE A UNEI ADAPTĂRI DE&ICIENTE* E@i*t/oa0eni la care *e 1ac re0arcate anu0ite 1or0e de 0ani1e*tare) caracteri*tice) pe care noi le percepe0drept *e0ne de proastă educare Intr/ 8n acea*t/ cate3orie) de e@e0plu) oa0enii care nu *e pot a;ţine*/ nu$,i road/ un32iile) cei care *e *i0t 80pin,i de nu ,tiu ce 1orţ/ interioar/ */ *e *co;ea*c/ 0ereu 8n

na*) ca ,i oa0enii care *e reped cu a*e0enea l/co0ie la 0>ncare 8nc>t co0porta0entul lor la*/i0pre*ia unei pati0i de<l/nţuite. C/ a*t1el de 0ani1e*t/ri tre;uie */ ai;/ o *e0ni1icaţie) de+ineli0pede de 8ndat/ ce o;*er+/0 cu0 un o0 *e arunc/ a*upra 0>nc/rii ca un lup 1l/0>nd ,i nici o ru,inenu$l poate 80piedica */$,i *ati*1ac/ po1ta. El *oar;e <3o0oto*) 0e*tec/) cle1/ie. uc/ţile oric>t de0ari di*par aproape nea0e*tecate) ca 8ntr$un a;i*) 1iind de$a dreptul 1anta*tic/ +ite<a cu care *unt8n3ur3itate. 'rapante nu *unt 8n*/ nu0ai ace*te 1or0e de 0ani1e*tare) ci ,i cantitatea ,i 1rec+enţa 0e*elor. Nu e@a3er/0 *pun>nd c/ e@i*t/ oa0eni pe care nu ni$i pute0 repre<enta dec>t 8n1ulec>nd. Un alt tipde proa*t/ cre,tere *e 0ani1e*t/ printr$o i<;itoare lipsă de igienă< Nu e*te +or;a de lip*a de 1or0ali*0 pe care o +ede0 la oa0enii care au 0ult de lucru ,i nici de de<ordinea 1irea*c/ 8nt>lnit/ uneori laoa0enii care 0unce*c din 3reu. (ipul de o0 la care ne re1eri0 nu pre*tea</ de o;icei o 0unc/ane+oioa*/) ;a c2iar) ade*ea) e*te departe de orice 0unc/. A*ta nu$l *cute,te) totu,i) nici de

de<ordinea e@terioar/) nici de a*pectul ne8n3riit. E*te 8n acea*ta ce+a aproape *tudiat) o ciu1uleal/ ,i onecu+iinţ/ *candaloa*e) 3reu de i0itat) ,i care *unt at>t de caracteri*tice pentru indi+idul re*pecti+)8nc>t nu l$a0 0ai recunoa,te 8n ca<ul 8n care) +reodat/) *$ar pre<enta alt1el.Ace*te 1or0e de 0ani1e*tare *unt de a,a natur/ 8nc>t ne o1er/ o caracteri<are e@terioar/ a oa0enilor pro*t cre*cuţi. Ele *e0ni1ic/ li0pede 1aptul c/ re*pecti+ii nu procedea</ corect ,i +or */ *e 8nalţedea*upra celorlalţi. Oa0enii care practic/ a*e0enea proa*te 0aniere ne la*/ 8ntotdeauna i0pre*ia c/ au prea puţin/ con*ideraţie pentru *e0enii lor. Nu at>t 0ani1e*t/rile ca atare ne ui0e*c) c>t 1aptul c/ decele 0ai 0ulte ori a*t1el de 0aniere necu+iincioa*e 8,i au ori3inea 8n copil/rie. De alt1el) aproape c/ nue@i*t/ copil care */ *e de<+olte cu0 *crie la carte) unii dintre ei 1or0>ndu$,i deprinderi ur>te de care)cu0 arat/ o;*er+aţiile noa*tre) nu *e 0ai de<;/ra toat/ +iaţa.Dac/ in+e*ti3/0 cau<ele ace*tor 0ani1e*t/ri) de*coperi0 tendinţa 0ai 0ult *au 0ai puţin pronunţat/

de e+itare a *e0enilor ,i de *u*tra3ere de la 8ndatoriri. Ace,ti oa0eni) de 1apt) +or */ *e ţin/ departe de+iaţ/) ei re1u</ cola;orarea. Ace*t punct de +edere ne per0ite */ 8nţele3e0 de ce ei nu pot 1ii0pre*ionaţi de di*cuţiile 0orale) ar3u0entele de acea*t/ natur/ nea+>nd nici o in1luenţ/ a*upra proa*telor lor o;i,nuinţe. A+>nd 1aţ/ de +iaţ/ atitudinea pe care o are) un a*e0enea o0 are propriu$<i*dreptate c>nd) de e@e0plu) 8,i roade un32iile. Wi cu 3reu *e poate 3/*i un 0ai ;un 0oti+ de a 1i ocolitdec>t 8n ca<ul indi+idului care) +oind */ *e ţin/ departe de *ocietate) apare 8n 0od re3ulat) de e@e0plu)cu 3ulerul 0urdar *au 8ntr$un +e*ton u<at. Ce te$ar putea 1eri 0ai *i3ur ,i 0ai ;ine de o;ţinerea unui locde 0unc/ unde e,ti *upu* lu/rii a0inte) criticii ,i concurenţei altora) *au ce ar putea pune 0ai ;ine pe1u3/ pe un pretendent la c/*/torie) dec>t */ te pre<inţi 8n 2alul ace*taQ A*t1el *e e@clude el 8n*u,i de laorice concurenţ/ ,i are pentru acea*ta ,i un ;un prete@t: ce n$a, putea eu reali<a) dac/ nu a, a+ea o;iceiulace*ta re*pin3/torQ îl am, 8n*/.



Ca<ul e@pu* 0ai o* ne +a ar/ta cu0 un a*e0enea o;icei e*te 1olo*it la autoap/rare) *er+ind ,i ca0iloc de tirani<are a celor din ur. E*te +or;a de o 1at/ 8n +>r*t/ de %% ani) care *u1erea deincontinen#ă urinară Era penulti0a dintre 1raţii ,i *urorile ei) copil pl/p>nd) care *e ;ucura de o 3ri/deo*e;it/ din partea 0a0ei *ale) c/reia ea 8i ar/ta un de+ota0ent ie,it din co0un. Ma0a) 8n*c2i0;) o *upra+e32ea t din cau<a r/ului ei o;icei) c>t ,i din cau<a *t/rilor de an@ietate,i a ţipetelor pe care le *cotea 8n ti0pul nopţii. Si3ur c/ la 8nceput a 1o*t o i<;>nd/ pentru d>n*a) un

;al*a0 pentru +anitatea ei 1aptul c/ o a+ea l>n3/ *ine pe 0a0a ei 0ai 0ult dec>t o puteau a+ea ceilalţicopii. De1initorie era pentru ea ,i a+er*iunea 1aţ/ de ,coal/) prietenie ,i *ocietate 8n 3eneral. Deo*e;itde an@ioa*/ *e ar/ta c>nd tre;uia */ ia*/ de aca*/ ,i c2iar ,i 0ai t>r<iu) c>nd cre*cu*e) ,i era nece*ar */0ear3/ *eara dup/ cu0p/r/turi7 trecea printr$un ade+/rat c2in. Se 8ntorcea epui<at/) 0oart/ de 1ric/aca*/) po+e*tind prin ce pri0edii 8n*p/i0>nt/toare trecu*e.E*te u,or de 8nţele* c/ toate ace*te *i0pto0e ne de<+/luie pur ,i *i0plu 1aptul c/ 1ata acea*ta nu doreadec>t */ *tea 8n per0anenţ/ l>n3/ 0a0a *a. Cu0 8n*/ *ituaţia 0aterial/ a 1a0iliei nu o per0itea) *$a pl/nuit */ i *e caute o *lu;/. S$a reu,it ca ea */ accepte) 8n cele din ur0/) un po*t. Dar nu dup/ 0ai0ult de dou/ <ile i$a re+enit +ec2ea 0etea2n/) incontinenţa urinar/) a,a 8nc>t a tre;uit */ 1ie concediat/.Ma0a) care nu cuno,tea *en*ul real al ace*tei *u1erinţe) i$a 1/cut repro,uri a0are. Drept ur0are) 1ata a8ncercat */ *e *inucid/ ,i a 1o*t internat/ 8n *pital. Bn cul0ea di*per/rii) 0a0a i$a urat */ nu *e 0aide*part/ de ea.(oate ace*te trei *i0pto0e incontinenţa urinar/) tea0a de noapte ,i de *in3ur/tate) ca ,i 8ncercarea de*inucidere *unt orientate *pre unul ,i acela,i *cop. =entru noi ele *unt 3r/itoare ,i ne *pun ca0 a,a:(re;uie */ r/0>n l>n3/ 0a0a) *au: Ma0a tre;uie */ ai;/ 0ereu 3ri/ de 0ine. Iat/ cu0 o a*e0enea0ani1e*tare are o *e0ni1icaţie pro1und/) per0iţ>ndu$ne) pe de o parte) */ e+alu/0 o0ul) iar pe de alt/ parte) 1/c>ndu$ne po*i;il/ 8nl/turarea principalului *i0pto0) ca ur0are a 8nţele3erii integrale a o0uluire*pecti+) 8n linii 0ari) con*tat/0 c/ la copii actele de proa*t/ cre,tere tind */ atra3/ a*upra lor atenţiacelor din ur) 1/c>ndu$i */ oace un rol deo*e;it) */ le de0on*tre<e adulţilor *l/;iciunea ,i incapacitateaace*tora de a da po+eţe) pun>ndu$i pe copiii cu pricina 8ntr$o lu0in/ 0ai ;un/) at>t 8n propriii lor oc2i)c>t ,i 8n ai celor 0ai puternici. Bn acela,i *en* e*te de interpretat o;iceiul 0ultor copii de a *e 1acere0arcaţi prin ţinuta lor ;i<ar/ 8n 1aţa per*oanelor *tr/ine +enite 8n +i<it/. Copii care de o;icei *unt1oarte cu0inţi *e poart/ ca apucaţi de toţi dracii de 8ndat/ ce un oa*pete intr/ 8n ca*/. Copilul +rea */ oace un rol ,i nu *e +a l/*a p>n/ c>nd nu$,i +a 1i atin* *copul 8ntr$o 0anier/ care */$l *ati*1ac/.De+eniţi adulţi) a*e0enea in,i nu +or pre3eta */ e@ploate<e a*t1el de ;i<arerii pentru a *e *u*tra3e dela e@i3enţele +ieţii 8n co0un *au pentru a 8ncerca cel puţin */ pun/ altora ;eţe 8n roate. Setea dedo0inaţie ,i +anitatea *e a*cund *u; ace*te 0ani1e*t/ri care) atunci c>nd 80;rac/ 1or0e at>t de *tranii)r/0>n ade*ea necuno*cute 8n ceea ce pri+e,te ade+/rata lor *e0ni1icaţie.

NO(E

- Si0pto0 clar al agorafobiei, adic/ al 1ricii de *paţiile de*c2i*e) de pieţe) de *tr/n3/ <idurileca*elor) r/0>n ţintuiţi locului c>nd au de tra+er*at un *paţiu ur;an *au un c>0p) iar 8n 8nc/peri pre1er/colţurile retra*e. 5Nota trad.6% 0dieses Dogengăngertums2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6# 0siv durch Delehrung 3u iiber>inden2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0nervos2,8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0jene furchtbareVausalităt2,8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6 0)chmut3igkeit2,în te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! I$

ALTE &ORME DE E3PRESIE ALE CARACTERULUI



* $OIOŞIA* A0 ,i *u;liniat 1aptul c/ e*te u,or de 0/*urat *enti0entul de co0uniune *ocial/ alo0ului dup/ c>t de di*pu* *e do+ede,te ace*ta de a$,i auta *e0enii) de a$i 8ncuraa) de a le 1ace ;ucurii.Acea*t/ aptitudine de a aduce ;ucuria 1ace ca toţi cei care o po*ed/ */ 1ie 8nt>0pinaţi cu 0ai 0areintere*) 1ie ,i datorit/ 8n1/ţi,/rii lor e@terioare. Ni$i apropie0 cu u,urinţ/ ,i pe o ;a</ pur intuiti+/ 8i*ocoti0 a 1i 0ult 0ai *i0patici dec>t ceilalţi. Cu totul in*tincti+ *i0ţi0 c/ tr/*/turile lor *unt de1initorii pentru *enti0entul de co0uniune *ocial/. Sunt oa0eni de o *enin/tate i0pertur;a;il/ care) dac/ au

cu0+a +reun neca<) nu ,i$l +ar*/ pe ceilalţi)8n relaţiile cu ace,tia iradiind *enin/tate) 8n1ru0u*eţ>nd+iaţa ,i 1/c>nd$o de0n/ de tr/it. =e o0ul ;un 8l recunoa,te0 nu nu0ai dup/ actele *ale) dup/ 1elul 8ncare ne a;ordea</) cu0 ne +or;e,te) dup/ 8nţele3erea pe care o arat/ 1aţ/ de intere*ele noa*tre) ci ,i dup/8ntrea3a *a 1iinţ/) dup/ 1i<iono0ia ,i 3e*ticulaţia *a) dup/ 1elul 8n care râde =ro1undul p*i2olo3 caree*te 6ostoevski *pune c/ pe un o0 8l +o0 putea cunoa,te ,i 8nţele3e 0ult 0ai ;ine dup/ 1elul 8n carer>de) dec>t dup/ 8ndelun3ate cercet/ri p*i2olo3ice-. C/ci r>*ul are at>t nuanţe de a0a;ilitate) c>t ,i*u;8nţele*uri du,0/noa*e) a3re*i+e) ca de e@e0plu 8n ca<ul bucuriei răutăcioase în 1aţa neca<uluialtora. E@i*t/ c2iar oa0eni care 8n 3eneral nu *unt 8n *tare */ r>d/ ,i care *unt at>t de departe dele3/tura 0ai *tr>n*/ de la o0 la o0) 8nc>t le lip*e,te aproape cu de*/+>r,ire 8nclinaţia de a 1ace ;ucuriialtora ,i de a deter8ina o 0tare de 0#irit 0enin"* Ca 0" nu 8ai vori8 de cei care- de0tui !a nu8"r- neo!i" 0"'i con0ider"8 nu nu8ai inca#ai!i de a #roduce a!tora ucurie- dar care- di8#otriv"- <norice *ituaţie 8n care intervin- 8nclin/ */ otr/+ea*c/ +iaţa ce!or!a!:i- proced>nd <n a,a ;e! de parc/ ar +rea*/ *tin3/ orice lu0in/. Ace,ti oa0eni 1ie c/ nu #ot */ r>d/) 1ie c/ nu pot r>de dec>t 1orţat) ceea ceate*t/ doar o aparentă ;ucurie de a tr/i. Acu0 ne e*te li0pede de ce 1aţa unui o0 poate tre0pl/ atunci c>nd o0ul e*te capa;il */ la*e i0pre*ia unui aduc/tor de ;ucurie. Bn 1elulace*ta *e ri*ipe,te ceaţa care 8nconura *enti0entul de *i0patie ,i antipatie) d>ndu$ni$*e po*i;ilitateaunei interpret/ri [email protected] antipodul ace*tui tip *e *ituea</ acei oa0eni pe care i$a0 putea nu0i tul;ur/tori de *enin/tate&riedensstorer', cei care *unt 8nclinaţi 0ereu */ pre<inte lu0ea ca pe o Vale a pl>n3erii ,i care incit/la durere. Cute<anţa lor 0er3e at>t de departe 8nc>t) c>nd 1ace0 ;ine cuno,tinţ/ cu ea) r/0>ne0*tupe1iaţi. S/ +ede0 0ai 8nt>i cu ce 1el de per*onae a+e0 de$a 1ace. E@i*t/ oa0eni +/dit 8nclinaţi */ parcur3/ +iaţa ca ,i cu0 ar duce pe u0eri o enor0/ po+ar/. Orice di1icultate c>t de 0ic/ ei oe@a3erea</) +iitorul 8l pri+e*c dintr$o per*pecti+/ *u0;r/ ,i cu orice prile de ;ucurie la*/ */ r/*une*tri3/tul lor de Ca*andr/. Sunt e0ina0ente pe*i0i,ti) pentru ei 8n,i,i) ca ,i pentru toat/ lu0ea) *eindi*pun dac/ pe unde+a prin urul lor *e 0ani1e*t/ ;ucuria ,i 8n orice relaţie u0an/ 8ncearc/ */introduc/ p/rţi 8ntunecate. Nu nu0ai cu +or;a) ci ,i prin acţiunile ,i pro+oc/rile lor ei tul;ur/ +iaţa*enin/ ,i e@u;eranţa *e0enilor.

.* MODURI DE G?NDIRE ŞI DE E3PRIMARE* Modul de a 3>ndi ,i a *e e@pri0a al unor oa0eni produce uneori o i0pre*ie at>t de pla*tic/) 8nc>t nu pute0 trece cu +ederea 1aptul. A 3>ndi ,i a +or;ie*te la ace,ti oa0eni tot una cu a 8nc/lţa ci<0e *paniole%) ei 3>ndind ,i +or;ind e@clu*i+ 8n 1ra<e$,a;lon) cuno*cute de toat/ lu0ea) a,a 8nc>t 8ntotdeauna ,tii dinainte ce +or;e le +or ie,i din 3ur/. Stilule*te cuno*cut din naraţiunile *peci1ice ap/rute prin 3a<ete *au din ro0anele de du<in/. E*te o1ra<eolo3ie care aduce cu un ;uc2et de 1loricele din acelea ce *e +>nd la toate colţurile. Au<i0 e@pre*ii

ca: */ ţii cont) */$i cite,ti Le+iticul# *au lo+itur/ de *tilet etc.) 8n care *e 8nt>lne*c ter0eni *tr/inide tot 1elul.Ace*te 0oduri de e@pri0are pot contri;ui) de*i3ur) la 8nţele3erea unui o0. C/ci e@i*t/ 1or0e de 3>ndire,i 0oduri de e@pri0are pe care nu tre;uie *au nu *e cu+ine */ le practici. Bntrea3a ;analitate a *tiluluide *peţ/ oa*/ r/*un/ aici ,i c2iar oratorul care le ro*te,te poate 1i ,ocat. Se arat/ prea puţin/con*ideraţie pentru udecata ,i *piritul critic ale celorlalţi atunci c>nd li *e *er+e,te 0ereu c>te un pro+er; *au c>nd orice 3>nd *au *pu*/ *unt 80p/nate cu citate din autori cele;ri. Sunt 0ulţi cei care nu*e pot eli;era de ace*t 0od de a +or;i ,i care a*t1el 8,i ate*t/ 0entalitatea retro3rad/.

3. ATITUDINEA ŞCOLĂREASCĂ* 'oarte de* 8nt>lni0 oa0eni care ne la*/ i0pre*ia c/ *$auoprit la un anu0it punct al de<+olt/rii lor) neput>nd dep/,i *tadiul ,colarit/ţii. Aca*/) 8n +iaţ/) 8n



*ocietate) 8n pro1e*ia lor ei *unt 0ereu ca ni,te ,colari) tra3 8ntr$una cu urec2ea) *tau la p>nd/) ca */+ad/ dac/ au +oie */ *pun/ ce+a. Bi +ede0 *ilindu$*e totdeauna */ ai;/ pro0pt un r/*pun* la orice pro;le0/ care *e pune unde+a 8n *ocietate) ca ,i cu0 ar +rea */ de+an*e<e pe cine+a) */ arate c/ ei *untin1or0aţi 8n toate) ca ,i cu0 ar a,tepta */ li *e dea o not/ ;un/ pentru acea*ta. St/ 8n 1irea unora*e0enea oa0eni */ *e *i0t/ 8n *i3uranţ/ nu0ai dac/ +iaţa li *e pre<int/ 8n 1or0e 1a0iliare) 1iindderutaţi de 8ndat/ ce *unt pu,i 8ntr$o *ituaţie 8n care nu 0ai pot 1olo*i ,a;lonul ,colar. Wi 8n li0itele

ace*tui tip e@i*t/ 0ai 0ulte ni+eluri de di1erenţiere. Bn ca<urile 0ai puţin *i0patice 8nt>lni0 oa0eni*eci) pro<aici) puţin *ocia;ili) *au oa0eni care +or */ treac/ drept erudiţi) care 1ie c/ ,tiu totul) 1ie8ncearc/ */ cla*i1ice toate lucrurile dup/ re3uli ,i 1or0ule.

4. OAMENI CU PRINCIPII ŞI PEDANI* Un tip de o0 care de 1apt nu are totdeauna ce+a,col/re*c 8n *ine) dar care a0inte,te de atitudinea ,col/rea*c/) e*te acela care 8ncearc/ */ *u;*u0e<eunui principiu oarecare toate 0ani1e*t/rile +ieţii) d>nd 8n orice *ituaţie prioritate principiului pe care-$a pu* la punct odat/ pentru totdeauna ,i de la care nu *e a;ate) cu con+in3erea c/ nu te poţi *i0ţi ;ine8n +iaţ/ dac/ totul nu decur3e pe 1/3a,ul o;i,nuit)pe calea cea u*t/. De cele 0ai 0ulte ori a*t1el deoa0eni *unt ,i pedanţi. Ei ne la*/ i0pre*ia c/ *unt ni,te oa0eni care *e *i0t at>t de ne*i3uri 8nc>t8ncearc/ */ 8ncor*ete<e +iaţa) 8n toat/ ne0/r3inirea ei) 8n c>te+a re3uli ,i 1or0ule) pur ,i *i0plu pentruc/ alt1el) cuprin,i de an@ietate) nu pot 0er3e 0ai departe. Ei *unt 3ata */ intre 8n oc nu0ai dac/

re3ulile le *unt cuno*cute dinainte) d>nd ;ir cu 1u3iţii din 1aţa unei *ituaţii 8n care nu pot */ aplice re3uli ;ine cuno*cute. Se *i0t i3niţi dac/ *unt pu,i 8ntr$o *ituaţie ne1a0iliar/ pentru d>n,ii. Se 8nţele3e c/0etoda acea*ta le d/ po*i;ilitatea de a$,i e@ercita din plin puterea. S/ ne 3>ndi0) de e@e0plu) lanu0eroa*ele ca<uri de scrupulo3itate nesocială Nu ne +a 1i 3reu */ de*coperi0 c/ ace,ti oa0eni *untani0aţi de o ne8n1r>nat/ *ete de do0inaţie ,i de +anitate.C2iar dac/ a*e0enea oa0eni *unt 0uncitori *>r3uincio,i) caracteri*tice r/0>n pentru ei pedanteria ,iu*c/ciunea *u1letea*c/. Ade*ea ace*te tr/*/turi in2i;/ 8n ei orice iniţiati+/) 1/c>nd dintr$8n,ii 1iinţe lip*itede ori<ont) prad/ capriciilor. Unii dintre ei +or contracta 0ania de a 0er3e totdeauna pe 0ar3ineatrotuarului *au de a nu pune piciorul dec>t pe anu0ite pa+ele. Un altul nu0ai cu 0are 3reutate *e +al/*a con+in* *$o ia pe alt dru0 dec>t pe cel pe care 0er3e de o;icei. Ace*t tip de oa0eni nu au nici odi*poni;ilitate pentru +iaţa lar3/ cu nepre+/<utul ei. Bn de0er*urile lor ei ri*ipe*c ade*ea o 3roa</ de

ti0p) pun>ndu$*e 8n de<acord at>t cu ei 8n,i,i c>t ,i cu cei din ur. Bn 0o0entul 8n care au a *e con1runtacu o *ituaţie nou/) neo;i,nuit/ pentru d>n,ii) re1u</ *$o accepte) in+oc>nd lip*a de pre3/tire) cre<>nd c/nu$i pot da de cap/t 1/r/ +reo re3ul/) 1/r/ o 1or0ul/ 0a3ic/. De aceea ei +or c/uta */ e+ite) pe c>t po*i;il) orice *c2i0;are. Unor a*e0enea oa0eni +enirea pri0/+erii) de pild/) le +a pro+oca di1icult/ţi)deoarece au a+ut de*tul ti0p */ *e aco0ode<e cu iarna. Bi 8n*p/i0>nt/ ,i 8i indi*pune circulaţia 8n aerli;er) 1a+ori<at/ de +re0ea 1ru0oa*/) care 1ace */ *e a0pli1ice relaţiile u0ane. Sunt oa0enii care *e pl>n3 c/ pri0/+ara niciodat/ nu *e *i0t 8n apele lor. Neput>ndu$*e adapta dec>t cu 0are 3reutate la o*ituaţie nou/) ei +or 1i de 3/*it) de cele 0ai 0ulte ori) 8n po*turi care nu le cer prea 0ult/ iniţiati+/ ,itoc0ai aici ,i e*te locul lor) at>ta +re0e c>t nu *e pot *c2i0;a. C/ci tre;uie */ lu/0 ;ine a0inte c/ nua+e0 de$a 1ace cu 8n*u,iri 8nn/*cute) c/ ace*te 8n*u,iri nu *unt ne0odi1ica;ile) ele 1iind re<ultatulunor atitudini eronate 1aţ/ de +iaţ/) dar care au pu* cu at>ta putere *t/p>nire pe 8ntre3 p*i2icul o0ului)

8nc>t ace*ta) l/*at 8n +oia lui) nici +or;/ */ *e poat/ eli;era de +i<iunile eronate care 8i do0in/.6* SUBORDONAREA* Un tip de o0 la 1el de puţin indicat pentru pro1e*iunile care cer iniţiati+/ e*teacela do0inat de un 1el de slugărnicie ,i care nu *e *i0te ;ine dec>t acolo unde are de du* la8ndeplinire porunci. =entru un *o;ordonat nu e@i*t/ dec>t le3i ,i re3uli de re*pectat. Ace*t tip de o0caut/ cu toat/ 1iinţa *a un loc de 0unc/ 8n care */$,i 0ani1e*te *er+ilitatea. =ute0 o;*er+a lucrulace*ta 8n di+er*e 80preur/ri) c2iar ,i 8n 8n1/ţi,area e@terioar/ a o0ului) care de o;icei 8,i 8ndoaie ,ira*pin/rii ,i care 0ereu e 3ata */ *e 8ncline ,i 0ai 0ult) atent la +or;ele *uperiorului) nu pentru a lec>nt/ri) ci pentru a *e pune c>t 0ai ;ine de acord cu ele ,i a */ri */ aduc/ la 8ndeplinire ordinele pri0ite.Sunt oa0eni pentru care 0ai 0ult dec>t orice +alorea</ *upunerea. Acea*ta atin3e uneori un 3radincredi;il. =entru unii e*te o ade+/rat/ pl/cere */ *e *u;ordone<e. Nu +re0 */ *pune0 prin acea*ta c/



idealul unor a*e0enea oa0eni ar 1i prin e@celenţ/ acela de a *e *upraordona. (re;uie totu,i */clari1ic/0 p/rţile o;*cure ale +ieţii acelora care +/d ade+/rata *oluţie a 8ndatoririlor ce le re+in doar în*upunere.E*te 1rapant pentru noi 1aptul c/ o 0ulţi0e de oa0eni *e pare c/ ,i$au 1/cut din *u;ordonare o le3e a+ieţii. Nu ne re1eri0 la cla*ele a*er+ite) ci la *e@ul 1e0inin. C/ 1e0eia tre;uie */ *e *upun/) e*te ca ole3e ne*cri*/ 8n*/ pro1und 8ntip/rit/ 8n 0intea tuturor) pe care 0ulţi oa0eni o re*pect/ ca pe o do30/.

Ei cred c/ 1e0eia nu e@i*t/ dec>t *pre a *e a*er+i. O con*ecinţ/ o;i,nuit/ a ace*tui 1apt e*te c/ ea8ncearc/) di0potri+/) */ *e *upraordone<e. Cu toate c/ a*e0enea concepţii au otr/+it ,i tul;uratrelaţiile oa0enilor 8n 3eneral) *t/ruie 8n ace*t *en* o *uper*tiţie deo*e;it de re<i*tent/) care are adepţic2iar 8n r>ndurile 1e0eilor) care *e cred pu*e *u; puterea unei le3i eterne. Nu *e cunoa,te 8n*/ nici unca< 8n care cine+a */ 1i tra* +reun 1olo* de pe ur0a ace*tei concepţii. Va +eni ti0pul */ *e +ad/ c/ dac/1e0eia nu *$ar 1i a*er+it cu0 *$a a*er+it) toate pe lu0ea acea*ta ar 1i 1o*t 0ai ;une.A0trac:ie ;"c=nd de ;a#tu! c" nici un 0u;!et o8ene0c nu ar 0u#orta u+or 0u#unerea- o ;e8eie :inut" <n a0t;e! de condi:ii va aune de cele 8ai 8u!te ori !a #u0tiire interioar" +i !a tota!" de#enden:"- cu0ne +a ar/ta ca<ul e@pu* *uccint aici. C/*/torit/ din dra3o*te cu un ;/r;at care a+ea o i0portant/ po<iţie*ocial/) at>t ea c>t ,i *oţul ei credeau or;e,te 8n do30a *upunerii 1e0eii. Cu ti0pul ea a de+enit o0a,in/ per1ect/) pentru care nu e@i*ta ni0ic dec>t datoria. Orice pornire *pre independenţ/ era ni0icit/

din 1a,/. Anturaul) care *e o;i,nui*e cu *ituaţia) 1ire,te c/ nu +edea ni0ic *candalo* 8n acea*ta) ceea cenu a+antaa pe ni0eni. Dac/ 1aptul nu a de3enerat 8n di1icult/ţi 0ai 0ari) a 1o*t pentru c/ lucrurile *e petreceau 8ntr$un 0ediu relati+ *upu*. Dar dac/ a+e0 8n +edere 1aptul c/ pentru 1oarte 0ulţi oa0eni*u;ordonarea 1e0eii con*tituie de*tinul ei 1ire*c) +o0 recunoa,te c/ e@i*t/ aici din a;undenţ/ 0aterial pentru con1licte. C/ci dac/ ;/r;atul *ocoate c/ acea*t/ *u;ordonare e*te de la *ine 8nţe lea*/) el +a a+ea0ereu *candaluri) pentru c/ o a*e0enea *u;ordonare e*te de 1apt i0po*i;il/.Unele 1e0ei au un *pirit de *upunere at>t de de<+oltat) 8nc>t 8,i caut/ drept *oţi ;/r;aţi do0inatori *au ;rutali. Bn *curt ti0p acea*t/ relaţie contrar/ naturii duce la o 3ra+/ ciocnire de caractere. A+e0 uneorii0pre*ia c/ ace*te 1e0ei iau 8n der>dere *u;ordonarea 1e0eii ,i +or */$i do+edea*c/ lip*a de *en*. Noi cunoa,te0 de pe acu0 calea pe care *e poate ie,i din acea*t/ *ituaţie di1icil/. Con+ieţuirea dintre ;/r;at ,i 1e0eie tre;uie */ 1ie o ca0araderie) o co0unitate de 0unc/) unde ni0eni nu e*te *u;ordonat.Wi dac/ cele *pu*e aici nu repre<int/ deoca0dat/ dec>t un ideal) a+e0 cel puţin un etalon cu care pute00/*ura pro3re*ele *ociale 1/cute de un indi+id) re*pecti+ re3re*ele *ale) put>ndu$*e identi1ica 3re,elile*/+>r,ite.=ro;le0a *upunerii nu intere*ea</ doar relaţiile dintre *e@e) ea nu'! 80po+/rea</ doar pe ;/r;at cu o pu<derie de di1icult/ţi c/rora nu e*te capa;il */ le 1ac/ 1aţ/) ci oac/ un rol i0portant ,i 8n +iaţa popoarelor. Dac/ ne 3>ndi0 c/ 8ntrea3a antic2itate 8,i ;a<a *ituaţia econo0ic/ ,i relaţiile de do0inare pe sclavagism, dac/ ne 3>ndi0 c/ poate cei 0ai 0ulţi dintre oa0enii care tr/ie*c ai:ie at=t de radica!" una ;a:" de a!ta +i c"- a0t">i <nc"- !a anu8ite #o#oare 0#iritu! de ca0t" e0te#rinci#ia! #redo8inant- aia atunci #ute8 <n:e!ee c/ principiul *upunerii +i re+endicarea ace*tuia 8iani0/ necontenit pe oa0eni ,i poate duce la 1or0area unui tip ca atare. E*te cuno*cut c/ antic2itateacon*idera 0unca drept o ocupaţie relati+ ru,inoa*/) care re+enea *cla+ilor) c/ *t/p>nului nu$i era 8n3/duit*/ *e 0urd/rea*c/ 0uncind) c/ el era nu nu0ai cel care porunce,te) ci 0onopoli<a toate 8n*u,irile ;une.Cla*a do0inant/ era aceea a celor 0ai ;uni) ari*tocraţia) cu+>ntul 3rece*c ari*to*8n*e0n>nd ,i una,i alta) adic/ do0inaţia celor 0ai ;uni. Acea*t/ concepţie triu01a 8n*/) 1ire,te) e@clu*i+ cu autorul1orţei) nu prin +reun e@a0en al +irtuţilor ,i 0eritelor. Un e@a0en ,i o cla*i1icare a+eau loc cel 0ult la*cla+i) a,adar la cei a*er+iţi. Cel 0ai ;un 8n*/ era acela care a+ea 8n 0>n/ puterea.=>n/ 8n <ilele noa*tre ,i$a 8ntin* in1luenţa concepţia pri+ind ar0oni<area celor dou/ 1or0e de e@i*tenţ/a 1iinţei u0ane) pier<>ndu$,i 8n*/ orice *en* ,i +aloare a*t/<i) c>nd *e tinde la o apropiere a oa0enilorunii de alţii. S/ nu uit/0 c/ p>n/ ,i 0arele 3>nditor Niet<*c2e a re+endicat do0inaţia celor 0ai ;uni ,i*upunerea celorlalţi. Nici a*t/ni ,i *luitori ,i */ ne *i0ţi0 cu toţii a;*olut e3ali. Cu toate ace*tea) 1ie ,i nu0ai 1aptul c/



*unte0 8n po*e*ia ace*tui punct de +edere ne poate 1i de autor ,i ne poate 1eri de 0ari erori. C/ci e@i*t/oa0eni care au de+enit at>t de *lu3arnici) 8nc>t ar 1i 1ericiţi dac/ cine+a i$ar lua la un 0o0ent dat 8n*ea0/) pe ei care 8n per0anenţ/ par */$,i cear/ *cu<e pentru +ina de a e@i*ta pe lu0e7 de unde nu *ecu+ine */ ad0ite0 c/ acea*t/ atitudine le$ar prii)c>nd ei de 1apt ade*ea *e *i0t de$a dreptul ne1ericiţi.

7* IN&ATUAREA* Un tip de o0 opu* celui precedent e*te 8n1u0uratul) acela care +rea */ oacetotdeauna pri0ul rol) a c/rui +iaţ/ nu repre<int/ altce+a dec>t eterna 8ntre;are: Cu0 +oi putea eu */$i

dep/,e*c pe toţiQ Ace*t rol *e a*ocia</ 8n e@i*tenţa *a cu tot 1elul de e,ecuri ,i decepţii. Atitudineaacea*ta o pute0 tolera 8ntruc>t+a dac/ nu co0port/ acte o*tile) a3re*i+e. Vo0 3/*i a*t1el de oa0eniacolo unde e*te nece*ar/ i0pri0area unei direcţii) unde 0e i8#une un co8anda8ent- o orani>are* @na0e8enea !ocuri ei vor ie+i !a 0u#ra;a:" a#roa#e de !a 0ine* @n ti8#uri ;r"8=ntate- c=nd #o#oru!c!ocote+te- a#ar deodat/ a*e0enea 1iri care 0e *ituea</ 8n pri0$plan ca de la *ine. C/ci ei au 3e*turile)atitudinea- a*piraţiile +i- de cele 0ai 8u!te ori) c2iar ,i pre3/tirea +i a#titudini!e nece*are. Sunt aceioa0eni care co0and/ ,i aca*/) care 8n copil/rie nu 8ndr/3eau dec>t ocurile 8n care puteau 1i +i<itiul care0>n/ caii) conductor de tren *au 3eneral pe c>0pul de ;/t/lie. Mulţi dintre ei nu 0ai pot reali<a ni0icdac/ un altul le dictea</ ce ,i cu0 */ 1ac/) ori *e ener+ea</ atunci c>nd au de e@ecutat un ordin. Alţii)care poate *unt 0ai ;ine pre3/tiţi) nu reu,e*c */ aun3/ 8n po*turi de conducere. Wi pe ti0p de pace3/*e,ti totdeauna a*e0enea oa0eni 8n 1runtea a di+er*e 3rup/ri) 1ie pro1e*ionale) 1ie cu un caracter

*ocial 0ai lar3. Ei *unt 8ntotdeauna 8n pri0$plan) pentru c/ *e +>r/ 8n 1aţ/ ,i 8i dau cu 3ura. C>t ti0p nutul;ur/ prea tare r>nduiala +ieţii 8n co0un) nu a+e0 ni0ic de o;iectat) cu toate c/ noi *ocoti0 nelaloculei *uprae*ti0area de care au parte and cu lu0ea ,i nu *unt cei 0ai ;uni. (r/ind 8ntr$o ten*iunee@tre0/) ei nu$,i 3/*e*c lini,tea) +oind 0ereu */$,i de0on*tre<e *uperioritatea) at>t 8n lucruri 0ari c>t,i 8n 0/runţi,uri.

* SUSCEPTIBILITATEA* Wi 8n ce$i pri+e,te pe acei oa0eni a c/ror atitudine 1aţ/ de +iaţ/ ,i 1aţ/ de8ndatoririle lor depinde 8n 0od e@a3erat de *tarea lor de *pirit) p*i2olo3ia ar porni pe un dru0 3re,itdac/ ar con*idera c/ a+e0 de$a 1ace cu 1eno0ene 8nn/*cute. Ace,tia intr/ cu toţii 8n cate3oriacaracterelor pe*te 0/*ur/ de a0;iţioa*e ,i) de aceea) *u*cepti;ile) care 8ncearc/ di+er*e *oluţii pentruin*ati*1acţia lor 1aţ/ de +iaţ/. )usceptibilitatea lor e*te ca o anten/ a+erti<oare) cu autorul c/reia8ncearc/ */ palpe<e 8n preala;il *ituaţia) 8nainte de a lua o po<iţie.E@i*t/ oa0eni ani0aţi de o per0anent/ ;un/ di*po<iţie) care 8n con*ecinţ/ tind) cu o anu0it/ o*tentaţie,i in*i*tenţ/) */ +alori1ice partea *enin/ a +ieţii) pun>nd la ;a<a ace*teia ;ucuria ,i +e*elia. Wi aici 3/*i0toate ni+elurile de di1erenţiere po*i;ile. E@i*t/ printre ace,tia oa0eni care +/de*c o comportare de ovoioşie copilărească, <n de;initiv <8ucur"toare- #entru c" ei nu'+i oco!e0c <ndatoriri!e- ci !eaordea>" +i !e duc !a <nde#!inire <ntr'o 8anier" !udic'arti0tic"* Poate c" nu e%i0t" ti# de o8 care0"'! <ntreac" #e ace0ta <n co8#ortare ;ru8oa0" +i 0i8#atic"*Sunt 8n*/ unii care 80pin3 prea departe concepţia lor *enin/ de*pre +iaţ/ ,i care tratea</ cu *enin/tate,i acele *ituaţii care tre;uie luate relati+ 8n *erio* ,i 1aţ/ de care ei) adopt>nd o atitudine pueril/) *e8ndep/rtea</ at>t de 8u!t de *erio<itatea +ieţii 8nc>t nu ne pot 1ace o i0pre*ie ;un/. A+e0 8ntotdeaunaun *enti0ent de in*ecuritate c>nd 8i +ede0 pe ace,ti oa0eni la lucru) o i0pre*ie de o0 pe care nu te poţi ;i<ui) pentru c/ +or */ treac/ prea u,or pe*te di1icult/ţi. Cuno*c>nd ace*tea) 8i +o0 ţine pe c>t po*i;il departe de 8ndatoririle de 0are r/*pundere) c>nd ei 8n,i,i nu le e+it/) cu0 e*te de o;icei ca<ul.Rareori 8i +o0 3/*i a*u0>ndu$,i *arcini cu ade+/rat 3rele. Nu ne pute0 totu,i de*p/rţi de ace*t tip 1/r/a$i acorda ,i c>te+a cu+inte care */ e@pri0e *i0patia noa*tr/. C/ci 1aţ/ de 0area 0ulţi0e de po*acicare predo0in/ 8n lu0e) tre;uie */ *pune0 c/ ne e*te pl/cut */ 8nt>lni0 ace*t tip) pe care ni$l pute0 0aiu,or ralia dec>t pe acela care) di0potri+/) e*te 0ereu tri*t ,i de*curaat) incapa;il */ +ad/ altce+a dec>t partea 8ntunecat/ a lucrurilor.

K* GHINIONIŞTI ŞI PIE5E'RELE* E*te un trui*0 p*i2olo3ic a1ir0aţia c/ acela care intr/ 8ncontradicţie cu ade+/rul a;*olut al +ieţii *ociale la un punct oarecare al e@i*tenţei *ale +a *u1eri contra$lo+itura. De o;icei ace,ti oa0eni nu *e pricep */ tra3/ nici o 8n+/ţ/tur/ din acea*ta) ei 8nţele3 8ntrea3a



nenorocire ca pe un 32inion per*onal) nedrept) ca pe un nenoroc care 8i ur0/re,te. Ei 8,i iro*e*c ti0pulca */ de0on*tre<e c>t nenoroc au 0ereu) c/ ni0ic nu le reu,e,te) c/ toate dau 3re, dac/ pun ei 0>na.Uneori ei c2iar 8nclin/ */ *e 1/lea*c/ cu 8n1r>n3erile lor) ca ,i cu0 ace*tea *$ar datora unei puteri*ini*tre) 8n*p/i0>nt/toare. Dac/ re1lect/0 puţin a*upra ace*tui punct de +edere) recunoa,te0 ,i aiciin1luenţa 0ale1ic/ a +anit/ţii. Ace,ti oa0eni 8,i 8nc2ipuie c/ toate c>te li *e 8nt>0pl/ *e petrec ca şicum o <eitate necurat/ *$ar ocupa nu0ai de d>n,ii) nea+>nd alt 3>nd dec>t ca) pe 1urtun/) */ tri0it/

tr/*netul drept 8n ei, *au */ le tri0it/ un 2oţ 8n ca*/) care */$i ;a3e 8n *perieţi) pe *curt) orice ne#!"cere0'ar ivi- o #rive0c ca &i cum ei ar ;i cei vi>a:i de nenorocu! care nd cine+a *e crede +e,nic ur0/ritde nenoroc) pe c>nd 8n realitate 1iinţa *a 0u*te,te de +anitate cre<>nd c/ toate puterile du,0/noa*e nu1ac dec>t */$l ur0/rea*c/ pe el 8n 0od *pecial. A*e0enea oa0eni 8nc/ din copil/rie 8,i otr/+e*c <ilele)i0a3in>ndu$,i c/$i ur0/re*c ;andiţii) uci3a,ii ,i alţi r/u1/c/tori *ini,tri) ,i care cred c/ *tri3oii ,i*ta1iile nu au ni0ic altce+a de 1/cut dec>t */$i 2/rţuia*c/ pe d>n,ii.Ade*ea acea*t/ *tare de *pirit *e e@pri0/ 8n ţinut/. Ei arat/ depri0aţi) 0ereu adu,i de *pate) ca toat/lu0ea */ 8nţelea3/ ce enor0/ po+ar/ 8i apa*/. Bn1/ţi,area lor ne a0inte,te in+oluntar de cariatide)conda0nate */ proptea*c/) c>t tr/ie*c) o i0en*/ po+ar/. Sunt oa0eni care iau totul 1oarte 8n *erio*) udec>nd lucrurile dintr$un un32i pe*i0i*t. Cu acea*t/ *tare de *pirit) e*te li0pede de ce totul ie*e pedo*) de 8ndat/ ce pun ei 0>na. Co;eala nu le 8n+eninea</ doar lor 8n,ile +iaţa) ci ,i altora. Iar la ;a<aace*tei conduite nu *e a1l/ dec>t +anitatea. E*te un 1el de in1atuare) ca ,i 8n ca<ul precedent.

* RELIGIO5ITATEA* Oa0enii de 1elul ace*ta reu,e*c uneori */$,i 3/*ea*c/ un re1u3iu 8n reli3ie) 1/r/a$,i 0odi1ica co0porta0entul. Ei *e t>n3uie ,i *e la0entea</) 8l plicti*e*c pe ;unul Du0ne<eu cuneca<urile lor) dorind ca ace*ta */ nu *e ocupe de ni0ic altce+a dec>t de propria lor per*oan/. Deo;icei ei *unt con+in,i c/ (at/l Cere*c e*te propriu$<i* 8n *er+iciul lor) c/ poart/ 8ntrea3a r/*pundere pentru tot ce li *e 8nt>0pl/ ,i c/) pe l>n3/ acea*ta) poate 1i 8nduplecat */ le 1ac/ ,i 1a+oruri) prin di1eritearti1icii) cu0 ar 1i 8ndeo*e;i ru3/ciunile ro*tite cu ardoare) ori ert1ele reli3ioa*e. Cu alte cu+inte) ;unul Du0ne<eu nu ,tie ce are de 1/cut) ci tre;uie */ i *e atra3/ atenţia. (re;uie */ ad0ite0 c/ 8nacea*t/ 0odalitate de adoraţie reli3ioa*/ *e 0ani1e*t/ o at>t de 8n*p/i0>nt/toare ere<ie) 8nc>t dac/ *$

ar in*taura din nou +ec2ea Inc2i<iţie) toc0ai ace,ti oa0eni ar 1i ar,i cei dint>i pe ru3. Ei *e poart/ cu ;unul Du0ne<eu e%act cu8 o ;ac cei!a!:i oa8eni- ne;"c=nd dec=t 0" 0e e!uia0c" +i 0"'!#i0"!oea0c"- ;"r" ca ei <n+i+i 0" 8i+te un deet #entru <8un"t":irea 0itua:iei <n care 0e"0e0c* A0ta ei o #retind nu8ai + i nu8ai din #artea ce!or!a!:i*P=n" unde pot 0er3e lucrurile) ne arat/ ca<ul unei 1ete 8n +>r*t/ de - ani. 'oarte cu0inte ,i 2arnic/)dar) ce$i drept) ,i 1oarte a0;iţioa*/) ea *e di*tin3ea ,i prin i0portanţa acordat/ reli3iei) 8ndeplinindu$,icu *crupulo<itate toate 8ndatoririle reli3ioa*e. Bntr$o ndu$*ec/ nu e*te 8ndeaun* de pioa*/) c/ a +iolat poruncile ;i;lice ,i c/ a nutrit 3>nduri nele3iuite. La un0o0ent dat a aun* ca <iua 8ntrea3/ */ nu 1ac/ dec>t */ *e autoacu<e) a,a 8nc>t cei apropiaţi au 8nceput*/ *e tea0/ *erio* de *tarea */n/t/ţii p*i2ice a 1etei. C/ci) 8n realitate) ni0eni nu a+ea */$i aduc/ nicicel 0ai 0ic repro,. Mereu era de 3/*it 8ntr$un colţ) pl>n3>nd ,i acoperindu$*e de p/cate. Un du2o+nic a

a+ut ideea *$o *cutea*c/ de toat/ acea*t/ po+ar/ a p/catelor i0a3inare ,i i$a e@plicat c/ nu are nici o+in/ ,i c/ e*te 1/r/ pat/. A doua <i) pe *trad/) 1ata i$a *tri3at ace*tuia c/ nu 0ai e*te de0n */ calce 8n ;i*eric/) dat 1iind c/ a luat a*upr/$,i at>tea 3rele p/cate. Nu e*te nece*ar */ e@a0in/0 8n continuare ca<ul de 0ai *u*. Vede0 cu0 ,i 8n ace*t do0eniu r/<;atea0;iţia) cu0 +anitatea 8i 1ace pe purt/torii ei udec/tori ai +irtuţii ,i +iciului) ai inocenţei ,i 1al*it/ţii) ai ;inelui ,i r/ului.

NO(E- A *e +edea capitolul Do*toeH*i din *ra%is und .heoric der !ndividual7ps1chologie,p %-. 5Notatrad.6% 0spanische )tiefel2 – ci<0/ de tortur/. 5Nota trad.6



# 0=e>iten !cscn2, 8n *en*ul de a$i 1ace cui+a 0oral/. 5Nota trad.6

Ca#ito!u! $A&ECTELE

A1ectele repre<int/ e@acer;area acelor 1eno0ene p*i2ice pe care le$a0 denu0it tr/*/turi de caracter.Ele *unt 1or0e de acti+itate deli0itate 8n ti0p ale or3anului p*i2ic) care) *u; pre*iunea unei necesită#icon,tiente *au incon,tiente) *e 0ani1e*t/ printr$o de*c/rcare ;ru*c/ ,i) ca ,i tr/*/turile de caracter) *untorientate spre un scop Nu *unt 1eno0ene eni30atice) de ne8nţele*7 ele apar totdeauna atunci c>nd au un*en*) c>nd core*pund 0etodei de +iaţ/) liniei de conduit/ a o0ului. Ele au *copul de a deter0ina o*c2i0;are 8n *ituaţia o0ului) care */ 1ie 8n 1a+oarea *a. Sunt 0ani1e*t/ri intense, care nu pot a+ea locdec>t la un o0 care a renunţat la alte po*i;ilit/ţi de a$,i reali<a o;iecti+ul *au care) 0ai ;ine <i*) nucrede) ori nu 0ai crede 8n alte po*i;ilit/ţi.A,adar) unul din a*pectele a1ectelor *e re1er/ la acela,i *enti0ent de in1erioritate) la *enti0entul dein*u1icienţ/ &-efiihl der In3ulăngichkeit' care 8l con*tr>n3e pe purt/torul */u */$,i adune toate 1orţele,i */ e@ecute 0i,c/ri 0ai a0ple dec>t cele o;i,nuite. =rintr$o 0o;ili<are 0a@i0/ a ener3iei) per*oanare*pecti+/ 8ncearc/ */ *e *itue<e 8n pri0$plan) */$,i adudece +ictoria. A,a cu0) ;un/oar/) nu e@i*t/1urie 1/r/ a e@i*ta du,0an) nu *e poate ca ace*t a1ect */ nu ai;/ drept *cop ;iruinţa a*upra du,0anului.E*te o 0etod/ pre1erat/) ,i 8nc/ po*i;il/ 8n *ocietatea noa*tr/) aceea de a te i0pune prin a*t1el de reacţii*upradi0en*ionate. Acce*ele de 0>nie ar 1i 8u!t 8ai #u:ine- dac" nu ar e%i0ta #o0ii!itatea de a tei8#une #e acea0t" ca!e*A,adar) !a cei care nu *e cred de*tul de capa;ili */$,i atin3/ ţelul o;ţinerii *uperiorit/ţii ,i care *i0t c/le 1u3e p/0>ntul de *u; picioare) +o0 con*tata c/ de 1apt nu renunţ/ la ţelul lor) ci +or */$l atin3/ prin0iloace 1orte) cu autorul a1ectelor. E*te o 0etod/ 3enerat/ de *enti0entul de in1erioritate) care 8ldeter0in/ 8n 0od i0perio* pe o0 */$,i adune puterile ,i */ caute */ *e i0pun/ 8ntr$o 0anier/ ;rutal/ ,ineci+ili<at/.A1ectele *unt ,i ele *tr>n* le3ate de e*enţa per*onalit/ţii ,i nu *unt caracteri*tice pentru indi+iduli<olat) ci *unt de 3/*it) cu o anu0it/ re3ularitate) la 0ulţi oa0eni. 'iecare indi+id intr/ 8n aceea,icate3orie 8n 0/*ura 8n care el *e i0plic/ 8n *ituaţia la care particip/ ceilalţi. Nu0i0 acea*ta starea de

alarmă afectivă a or3anului p*i2ic. Sunt 1eno0ene ad>nc 8nr/d/cinate 8n 1irea o0ului ,i 1iecare din noi poate di*pune de ele. Iar dac/ cunoa,te0 8ntruc>t+a un o0) ne pute0 repre<enta ce a1ecte ţin de natura*a) 1/r/ */ le 1i *e*i<at pe +iu.Dat/ 1iind per1ecta 1u<iune dintre p*i2ic ,i corp) 8n 0od nece*ar un at>t de <3uduitor proce* p*i2ic) cu0e*te a1ectul) 8,i e@teriori<ea</ e1ectele a*upra corpului. A1ectele *unt 8n*oţite de 1eno0ene 1i<ice*ecundare) adic/ de e1ecte a*upra circulaţiei *an3uine ,i or3anelor re*piraţiei 5accelerarea pul*ului)ro,ire) paloare) 0odi1ic/ri 1uncţionale 8n re*piraţie6.

A* A&ECTE DISOCIANTE

* MANIA* Un a1ect care *i0;oli<ea</ clar a*piraţia c/tre putere ,i *etea de do0inaţie a o0ului e*te0>nia. Acea*t/ 1or0/ de 0ani1e*tare tr/dea</ de*lu,it *copul de a 8n1r>n3e rapid) cu autorul 1orţei)orice re<i*tenţ/. =e ;a<a cuno,tinţelor do;>ndite p>n/ acu0) recunoa,te0 8n per*oana 0>nio*ului unindi+id care) de*1/,ur>ndu$,i 8ntrea3a 1orţ/) *e *tr/duie,te */ o;ţin/ *uperioritatea. Str/dania de a 0ei8#une deenerea>" uneori <ntr'un ;e! de e:ie a #uterii )3achtrausch0, v"dit" <n ca>u! <n carea0e8enea oa8eni r"0#und- !a cea 8ai 8ic" !e>are a 0enti8entu!ui #uterii- #rintr'un acce0 de ;urie* Eiau i8#re0ia c" #rin acea0t" conduit"- #roai! #roat" ade*ea de d>n,ii) aun3 cel 0ai u,or */$,ido0ine ad+er*arul ,i */$,i i0pun/ +oinţa. Acea*ta nu e*te) de*i3ur) o 0etod/ ele+at/) dar 8n cele 0ai0ulte ca<uri are e1ect ,i cine nu$,i poate a0inti cu0) printr$un acce* de 1urie) a putut ie,i dintr$o *ituaţiedi1icil/.E@i*t/) 1/r/ 8ndoial/) *ituaţii 8n care un acce* de 0>nie e*te 8n ;un/ 0/*ur/ 8ndrept/ţit. Nu ne ocup/0



aici de a*e0enea ca<uri. A+e0 8n +edere o a1ecti+itate care *e a1i,ea</ ne*t/+ilit) per*oane la care0>nia *e declan,ea</ în mod obişnuit E@i*t/ oa0eni care 8,i 1ac din acea*ta un *i*te0 de reacţie ,icare *e caracteri<ea</ prin 1aptul c/) 8n 3eneral) nu recur3 la alt/ 0etod/. Sunt oa0eni aro3anţi) e@tre0de *u*cepti;ili) care nu *uport/ ca ni0eni */ 1ie 0ai *u* ca ei) ori la ni+elul lor) care au 0ereu ne+oie */*e *i0t/ *uperiori) care 0ereu *tau la p>nd/ */ +ad/ dac/ nu cu0+a cine+a le i0pietea</ do0eniul)dac/ nu cu0+a cine+a nu le c>nt/ 8ndeaun* 8n *trun/. La acea*ta *e a*ocia</ o do</ 0a@i0/ de

*u*piciune) care 8i deter0in/ */ nu *e 8ncread/ 8n ni0eni. Cel 0ai ade*ea la a*t1el de oa0eni 3/*i0 ,ialte tr/*/turi de caracter) indicate 0ai *u* ca li0itro1e. Bn ca<urile 0ai 3ra+e) un o0 at>t de a0;iţio**e +a retra3e 8n*p/i0>ntat din 1aţa unor 8ndatoriri *erioa*e ,i *e +a inte3ra 3reu 8n *ocietate. Dac/ i *ere1u</ ce+a) el nu cunoa,te de 1apt dec>t un *in3ur 0od de a proceda: */ 1ac/ *candal) 8ntr$o 0anier/de o;icei dintre cele 0ai dureroa*e pentru per*oanele care 8i *unt apropiate. Va *par3e o o3lind/) ;un/oar/) *au +a deteriora o;iecte de +aloare. Nu e*te cu putinţ/ */ i *e dea dreptate dac/) dup/ aceea)8ncearc/ 8n 0od *erio* */ *e de<+ino+/ţea*c/) *u*ţin>nd c/ nu ,tie ce a 1/cut. C/ci intenţia de a 1i +rut*/ lo+ea*c/ 8n cei apropiaţi era prea e+ident/. Ace*t a1ect +a +i<a 8ntotdeauna ce+a de +aloare) nulucruri 1/r/ i0portanţ/. Deduce0 din acea*ta c/ a*e0enea procedee *unt 8n 0od nece*ar re<ultatul unui plan pre0editat.8ntr$un cerc re*tr>n* acea*t/ 0etod/ duce) de*i3ur) la anu0ite re<ultate) dar care *e pierd de 8ndat/ ce *eie*e din cercul re*pecti+. C/ci un a*e0enea o0 +a intra 8n 0od 1atal cu u,urinţ/ 8n con1lict cu toat/lu0ea.C=t #rive+te e%#re0ia atitudina!" a ;uriei- e0te 0u;icient 0"'i 0#une8 #e nu8e ca 0" +i ave8 <n ;a:aoc1i!or i8ainea ;urio0u!ui* E0te atitudinea o0ti!" ;a:" de cei!a!:i- care a#are <n #ri8'#!an cu toat/inten0itatea ,i c!aritatea* Ace0t e;ect dovede+te a;olirea aproape inte3ral/ a *enti0entului deco0uniune *ocial/. A*piraţia c/tre putere a unui o0 poate 0er3e p>n/ la ni0icirea ad+er*arului. Bn0/*ura 8n care a1ectele *cot 8n relie1 caracterul indi+idului) ace*te 0ani1e*t/ri ne pot 8nle*ni re<ol+areaunor pro;le0e le3ate de cunoa,terea o0ului. Bn acea*t/ per*pecti+/) pe cei 1urio,i din 1ire tre;uie */$itrece0 8n cate3oria acelora care au o atitudine o*til/ 1aţ/ de +iaţ/. Dar e@i3enţele *i*te0ului pe care+re0 */$l con*trui0 nu ne per0it */ trece0 pe*te 1aptul c/ orice n/<uinţ/ c/tre putere *e ;a<ea</ pe un*enti0ent de *l/;iciune) de in1erioritate. La a*e0enea reacţii a0ple) ade+/rate 0/*uri de 1orţ/) nu poaterecur3e un o0 lini,tit 8n ceea ce pri+e,te puterea *a. Nu tre;uie */ pierde0 niciodat/ din +edereacea*t/ relaţie. (oc0ai 8n acce*ul de 1urie ni *e de<+/luie cu o deo*e;it/ claritate e@acer;area*enti0entului de *l/;iciune orientat 8n *copul o;ţinerii *uperiorit/ţii. E*te un arti1iciu ie1tin de e@altarea *enti0entului propriei per*onalit/ţi) 8n detri0entul altor oa0eni.Dintre 1actorii care 1acilitea</ con*idera;il declan,area acce*ului de 1urie) e*te de 0enţionat 8ndeo*e;ialcoolul =entru 0ulţi oa0eni ade*ea *unt *u1iciente doar c>te+a pa2are. E*te cuno*cut c/ alcoolul are8n pri0ul r>nd drept e1ect *l/;irea *au a;olirea 1r>nelor i0pu*e de *ocietate. Un indi+id into@icat dealcool *e co0port/ 8ntr$o 0anier/ total neci+ili<at/. El 8,i pierde *t/p>nirea de *ine ,i re*pectul 1aţ/ deceilalţi ,i ceea ce pe c>nd era trea< nu0ai cu 3reu 8,i putea 8n1r>na ,i a*cunde) adic/ atitudinea o*til/1aţ/ de *e0eni) la ;eţie cap/t/ o e@pre*ie de3aat/. Nu 8nt>0pl/tor toc0ai oa0enii a c/ror e@i*tenţ/,c2ioap/t/ de+in alcoolici) ei c/ut>nd 8n alcool uitare ,i con*olare) o *cu</ pentru ceea ce le$ar 1i pl/cut*/ reali<e<e) dar nu au reali<at.La copii con*tat/0 acce*e de 1urie 0ai 1rec+ent dec>t la adulţi. Ade*ea e*te *u1icient un 0oti+ dintrecele 0ai ne8n*e0nate pentru ca un copil */ *e 8n1urie. 'eno0enul ţine de 1aptul c/ la copii) ca ur0are a puternicului *enti0ent de *l/;iciune) apare 0ai pronunţat/ !inia 0tr"daniei !or de a'+i a;ir8a #ro#riava!oare* Un co#i! ira0cii! ne dovede+te 8ereu c" !u#t" #entru a 0e #une <n va!oare +i c" re>i0ten:e!ede care 0e !ove+te nie) actele de +iolenţ/ 0er3at>t de departe 8nc>t aduc preudicii c2iar ,i celui care recur3e la ele. Aici e*te de c/utat linia careconduce la e@plicarea sinuciderii Se 1ace aici *i0ţit/ tendinţa de a le pro+oca alor */i *au altora dinantura o durere) care */ r/<;une e,ecurile ,i u0ilinţele *u1erite.

.* TRISTEEA* Ace*t a1ect *ur+ine atunci c>nd un o0 *u1er/ o pri+aţiune) o pierdere) *ituaţie 8n care



el nu *e poate u,or con*ola. (ri*teţea poart/ ,i ea 8n *ine 3er0enul +oinţei de a 8nl/tura nepl/cerea)a,adar *enti0entul de *l/;iciune) *pre a re*ta;ili o *ituaţie 0ai ;un/. Bn acea*t/ pri+inţ/ ea e*te la 1el de+aloroa*/ ca ,i un acce* de 1urie) nu0ai c/ *e in*talea</ 8n alte 80preur/ri) *u; o alt/ atitudine ,i 1aceu< de alte 0etode. Dar ,i aici *e*i</0 aceea,i linie *pre o;ţinerea *uperiorit/ţii. Bn ti0p ce 8n ca<ul1uriei reacţia e*te diriat/ împotriva altora, 1urio*ul a+>nd ne+oie de *ati*1acerea ur3ent/ a*enti0entului de redre*are ,i de 8n1r>n3erea ad+er*arului) 8n ca<ul tri*teţii a+e0 de$a 1ace cu o li0itare a

acti+it/ţii p*i2ice) care 8n 0od nece*ar ,i 8n *curt ti0p conduce la o e@pan*iune) deoarece o0ul tri*t tindec/tre *enti0entul de redre*are ,i *ati*1acţie. Iniţial 8n*/ proce*ul ec2i+alea</ cu o de*c/rcare) cu oreacţie care) iar/,i) de,i *u; o alt/ 1or0/) e*te diriat/ 80potri+a per*oanelor apropiate. C/ci o0ul tri*te*te de 1apt un acu3ator şi, prin acea*ta) el *t/ 8n opo<iţie 1aţ/ de anturaul */u. Bn ace*t 1el) 1ire,te)tri*teţea e*te i0plantat/ 8n natura o0ului) dar *upralicitarea ace*tei *t/ri co0port/ un ele0ent de o*ti$litate) d/un/tor pentru cei din ur.Redre*area celui cuprin* de tri*teţe e*te deter0inat/ de atitudinea pe care o ia anturaul. E*te cuno*cut1aptul c/ oa0enii 8ntri*taţi 8,i 3/*e*c ade*ea u,urarea atunci c>nd cine+a *e pune 8n *er+iciul lor) 8ico0p/ti0e*c) le +in 8n autor) le d/ ce+a) le in*u1l/ cura etc. Dac/ tri*teţea *e de*carc/ prin lacri0i ,it>n3uiri) *e pare c/ prin acea*ta nu nu0ai c/ *e iniţia</ un atac a*upra 0ediului) ci ,i o 0ituare ace!ui 8=1nit dea0u#ra ce!or din uru! 0"u- ca un ;e! de acu>ator- udec"tor ,i critic. Pot 1i netrecuno*cute *piritul re+endicati+) atitudinea de recla0ant. Bntotdeauna *e +or 0ani1e*ta) 8ntr$un 1el *aualtul) pretenţii 1aţ/ de antura. (ri*teţea e*te ca un ar3u0ent 0enit */$i 8nduplece pe ceilalţi) ar3u0entire<i*ti;il) 8n 1aţa c/ruia tre;uie */ te pleci.Wi ace*t a1ect) a,adar) ur0ea</ o linie a*cendent/) a+>nd drept *cop 0enţinerea ec2ili;rului ,ico0pen*area *enti0entului de neputinţ/) de *l/;iciune.

2* &OLOSIREA ABU5I$Ă A A&ECTELOR* Mult/ +re0e e@i*tenţa a1ectelor a 1o*t de ne8nţele*) p>n/ c>nd *$a do+edit c/ ele ne o1er/ po*i;ilitatea ,i ne indic/ o cale care duce la dep/,irea rapid/ a*enti0entului de in1erioritate ,i la punerea 8n +aloare a propriei per*onalit/ţi. A1ecti+itatea ,iatitudinile e0oţionate 8,i 3/*e*c) prin ur0are) o e@tre0 de lar3/ palet/ de utili</ri 8n +iaţa p*i2ic/ ao0ului. C>nd un copil 8,i 0ani1e*t/ 1uria *au pl>n3e ,i *e eluie) 1iindc/ *e crede ne3liat) ,i dac/ areoca<ia */ +ad/ c/ 0etoda lui d/ re<ultate) el +a aun3e le*ne */ adopte aceea,i atitudine c2iar ,i 8n

nu0ele unor 0oti+e lip*ite de i0portanţ/. =unerea 8n practic/ a ace*tor a1ecte poate de+eni o;i,nuinţ/,i poate lua o con1i3uraţie pe care */ n$o 0ai percepe0 ca 1iind nor0al/. Mai t>r<iu) 8n +iaţa adult/)a*e0enea indi+ind are loc o punere 8n *cen/ cu caracter ludic a 1uriei) tri*teţii *au a altor a1ecte) nu0ai *prea$,i atin3e *copul) *pre a o;ţine ce+a. A*e0enea reacţii au loc 0ereu atunci c>nd indi+idul +ede c/ i *ere1u</ ce+a *au c>nd do0inaţia *a e*te a0eninţat/ de +reun preudiciu. Ade*ea *e 8nt>0pl/ ca tri*teţea)de e@e0plu) */ 1ie 0ani1e*tat/ at>t de <3o0oto* ,i de o*tentati+ ca ,i c>nd ar 8n*e0na un titlu de 3lorie)ceea ce produce un e1ect re*pin3/tor. E*te intere*ant de re0arcat c/ uneori *e de*1/,oar/ o +erita;il/co0petiţie a tri*teţii.Acela,i a;u< poate a+ea loc ,i 8n ceea ce pri+e,te 0ani1e*t/rile pe plan 1i<ic ale a1ectelor. Se ,tie c/e@i*t/ oa0eni la care a1ectul 1uriei a*upra tractului di3e*ti+ e*te at>t de puternic 8nc>t 8n acce*ele de

1urie ei +o0it/. Acea*ta 1ace *i 0ai ;rutal/ atitudinea de o0ti!itate* $o8a 0e8ni;ic" o conda8nare+i o u8i!ire a ce!or!a!:i* Tri0te:ea ca a1ect duce ade0ea !a a:inerea de a 0e 1r"ni- a+a 8nc>t o8u!0>2nit pare pur ,i *i0plu e0aciat) o1erindu$ne o ade+/rat/ i0a3ine a alei.A*e0enea 1or0e de a;u< nu ne pot l/*a deloc indi1erenţi) deoarece ele intere*ea</ *enti0entul deco0uniune *ocial/ al celorlalţi . Mani1e*tarea ace*tui *enti0ent e*te de cele 0ai 0ulte ori 8n *tare */ potolea*c/ un a1ect. E@i*t/ 8n*/ oa0eni care au o at>t de 0are ne+oie de *enti0entul de co0uniune*ocial/ al altora 8nc>t) de e@e0plu) ei nu +or */ ia*/ din *tarea de tri*teţe) dat 1iind 1aptul c/ per*onalitatea lor are parte de o e@traordinar/ recon1ortare prin do+e<ile de prietenie ,i co0p/ti0irecare i *e dau.Cu toat/ *i0patia pe care ne$o c>,ti3/ 8ntr$o 0/*ur/ *au alta) 1uria ,i tri*teţea *unt a1ecte di*ociante. Elenu$i une*c pe oa0eni) ci 8i opun) le<>nd *enti0entul de co0uniune *ocial/. 'ire,te) dac/ e*te 0ai



8ndelun3at/) tri*teţea deter0in/ o apropiere 8ntre oa0eni) dar nu pe o cale nor0al/) ca atunci c>nd*enti0entul de co0uniune *ocial/ e*te 80p/rt/,it de a0;ele p/rţi) ci printr$o 0ane+r/ care aduceanturaul 8n *ituaţia de a 1i e@clu*i+ partea care are de dat ce+a.4* DE5GUSTUL. Ele0entul di*ociant e*te de 3/*it ,i 8ntr$un a1ect ca de<3u*tul *au 3reaţa) de,i 8ntr$o0/*ur/ 0ai *la;/. Din punct de +edere 1i<ic) 3reaţa *e produce atunci c>nd pereţii *to0acului *u1er/ oe@citaţie deter0inat/. E@i*t/ 8n*/ ,i reacţii de a eecta ce+a din *1era p*i2icului. (oc0ai pe ace*t plan

de+ine +i<i;il caracterul di*ociant al ace*tui a1ect. Mani1e*t/rile care re<ult/ ne dau o con1ir0are 8nace*t *en*. Cunoa,te0 o 0i0ic/ 8n *tare */ te 1ac/ */$ţi 8ntorci pri+irea aiurea. Gri0a*ele *e0ni1ic/ oconda0nare a anturaului) o re<ol+are a *ituaţiei 8n *en*ul unei repudieri. Ca ur0are a unei 1olo*iria;u<i+e) prin ace*t a1ect ne pute0) e+entual) de;ara*a de o *ituaţie de<a3rea;il/) pro+oc>nd o *en<aţiede de<3u*t. Contrar) poate) celorlalte a1ecte) de<3u*tul poate 1i tre<it 8n 0od intenţionat. Datorit/ unuiantrena0ent *pecial) un indi+id poate 0er3e p>n/ acolo 8nc>t */ nu$i 1ie 3reu */ *e de*prind/ pe acea*t/cale de antura *au */ 8ntreprind/ un atac 80potri+a ace*tuia.6* &RICA SPAIMA* O i8#ortan:" cov=r+itoare <n via:a o8u!ui are ;rica* Ace0t a;ect 0e co8#!ic"#rin ;a#tu! c"- #e !=n" c" e*te un a;ect di0ociant- conduce) ca ,i tri0te:ea- !a o le3/tur/ sui7generis cuceilalţi. De e@e0plu) un copil 8n1rico,at *e *0ul3e dintr$o *ituaţie) dar alear3/ 8n alta) *pre a c/p/ta protecţie. =e de alt/ parte) 0ecani*0ul 1ricii nu conduce direct la o de0on*traţie de *uperioritatea*upra anturaului) ci d/ 8n pri0ul r>nd i0pre*ia 1rapant/ a unei 8n1r>n3eri. Atitudinea e*te aceea aunei de1/i0/ri. De aici 8ncepe partea a*ociant/ a a1ectului) care include 8n acela,i ti0p ,i *etea de*uperioritate: 1rico*ul 1u3e *pre a *e pune la ad/po*tul unei alte *ituaţii ,i) 8n ace*t 1el) el 8ncearc/ */ *e1orti1ice) ca */ 1ie capa;il */ 1ac/ 1aţ/ pericolului ,i ca */ triu01e.A+e0 de$a 1ace) 8n ca<ul ace*tui a1ect) cu un 1eno0en pro1und or3anic. Ceea ce *e re1lect/ aici e*te fricaoriginară &Irangst', ata+ic/) proprie tuturor +ieţuitoarelor. La o0) 8ndeo*e;i) ea e0an/ dinin*ecuritatea 3eneral/ a ace*tuia) din *l/;iciunea *a 8n 1aţa naturii. Cunoa,terea di1icult/ţilor +ieţii e*teat>t de de1icitar/ 8nc>t copilul) de e@e0plu) nu *e poate de*curca *in3ur) alţii tre;uind */ inter+in/ pentru a$i *ati*1ace tre;uinţele. Copilul ia cuno,tinţ/ intuiti+ de ace*te di1icult/ţi) de 8ndat/ ce +ine pelu0e ,i *e a1l/ inte3rat 8n condiţiile e@i*tenţei. Date 1iind pericolul per0anent care 8l p>nde,te ,i ri*cule,ecului *tr/daniilor *ale de a ie,i din *tarea de in*ecuritate) el poate */ aun3/ la o concepţie de*pre+iaţ/ pe*i0i*t/) la de<+oltarea unor tr/*/turi de caracter care 8l 1ac */ *e ;i<uie 0ai 0ult pe autorul ,icon*ideraţia celor din urul */u. =rudenţa care re<ult/ de aici poate 1i at>t de 0are 8nc>t */$l8ndep/rte<e de la 8ndatoririle i0pu*e de +iaţ/. Dac/ a*e0enea copii *unt totu,i o;li3aţi */ pro3re*e<e) ei poart/ 8n acela,i ti0p 8n *ine un plan de retra3ere) 3/*indu$*e 0ereu pe picior de 1u3/) unul din a1ectelelor cele 0ai 1rec+ente ,i 0ai i<;itoare 1iind 1rica.=>n/ ,i 8n e@pre*ia 1i<ic/ a ace*tui a1ect) 8n *pecial 8n 0i0ic/) de*coperi0 8nceputul unei contraacţiuni)care 8n*/ nu e*te rectilinie) a3re*i+/. Uneori a*e0enea 0ani1e*t/ri e+oluea</ 8n *en* patolo3ic ,i 8n0ulte ca<uri a+e0 po*i;ilitatea */ e@a0in/0 cu u,urinţ/ 0ecani*0ele p*i2ice. A+e0 atunci i0pre*ianet/ c/ an@io*ul 8ntinde 0>inile *pre ceilalţi) ca */ ,i$i apropie ,i ca */$i ţin/ l>n3/ d>n*ul.A#ro;und=nd cercetarea ace0tui ;eno8en- aune8 !a acelea,i conc!u>ii #e care !e'a8 de0#rin0 dinana!i>a an%iet":ii ca tr"0"tur" de caracter Ave8 de'a ;ace cu oa0eni care caut/ 0" 0e *priine pecine+a 8n +iaţ/7 tre;uie ca cine+a */ le *tea totdeauna !a di*po<iţie) 8n realitate e*te +or;a de 8ncercareade a *ta;ili un ra#ort de do0inaţie) ca şi când ceilalţi nu ar e@i*ta dec>t ca */ le o1ere an@io,ilor un*uport 0oral. Dac/ 1or/0 ,i 0ai 8n ad>nci0e) con*tat/0 c/ ace,ti oa0eni au pretenţia */ ne ocup/0 8n pri0ul r>nd de ei. Bn a;*enţa unui contact direct cu +iaţa) ei ,i$au pierdut 8n a,a 0/*ur/ independenţa8nc>t recla0/ ace*t pri+ile3iu cu o e@traordinar/ ardoare ,i +e2e0enţ/. Dar oric>t de *t/ruitor ar c/utaei */ *e a1le 8n prea0a altora) *enti0entul lor de co0uniune *ocial/ e*te *la;. A*t1el) an@ietatea ducela o;ţinerea pentru *ine a unei po<iţii pri+ile3iate) la e+itarea e@i3enţelor +ieţii ,i la punerea celorlalţi8n *er+iciul */u. Bn cele din ur0/ 1rica *e in1iltrea</ 8n toate relaţiile +ieţii cotidiene. Ea de+ine unin*tru0ent e1icient de do0inare a celor din ur.

B* A&ECTE ASOCIANTE



* BUCURIA* @n ;ucurie) ca a1ect) *e re0arc/ li0pede 1orţa a*ociant/. Ea nu *uport/ i<olarea. Bn0ani1e*t/rile *ale e@terioare: c/utarea celorlalţi) 80;r/ţi,/ri etc.) apare 8nclinaţia *pre co0unicare)con1e*iune ,i *a+urare 8n co0un a pl/cerii. Wi atitudinea e*te a*ociant/) e*te) ca */ *pune0 a,a)atitudinea ;raţelor de*c2i*e) o c/ldur/ ce iradia</ a*upra celorlalţi) re1lect>ndu$*e 8n e3al/ 0/*ur/a*upra celui de la care e0an/. Ace*t a1ect include toate +alenţele co0uniunii *ociale.Linia a*cendent/ nu lip*e,te nici de aici) 1iind +or;a de un o0 care trece de la un *enti0ent de

in*ati*1acţie la unul de *uperioritate. ucuria e*te) 8n 1ond) e@pre*ia autentic/ a ;iruirii di1icult/ţilor.M>n/ 8n 0>n/ cu ea 0er3e r>*ul cu e1ectul */u eli;erator) repre<ent>nd oarecu0 c2eia de ;olt/ aace*tui a1ect. Dincolo de propria per*onalitate) ;ucuria +i<ea</ */ o;ţin/ *i0patia celorlalţi. E@i*t/ ,iaici 0ani1e*t/ri a;u<i+e) condiţionate de 1irea o0ului re*pecti+. Unii pacienţi ar/tau clare *e0ne de ;ucurie,i r>deau la ,tirea cutre0urului de la Me**ina. La o cercetare 0ai atent/ *$a do+edit c/ ei r>deau pentru c/)de 1apt) nu +oiau ca prin 0>2nire */ la*e */ tran*par/ un *enti0ent de *l/;iciune7 8ncerc>nd */ 8ndep/r te<e0>2nirea) ei adopta*er/ a1ectul contrar. Deo*e;it de 1rec+ent/ e*te ,i bucuria răutăcioasă, care *ur+inenelalocul ei) i3nor>nd ,i le<>nd *enti0entul de co0uniune *ocial/. Acea*t/ ;ucurie 0aliţioa*/ e*te de 1aptun a1ect di*ociant) prin care cine+a 8ncearc/ */$,i a1ir0e *uperioritatea 1aţ/ de ceilalţi.

.* COMPASIUNEA* Co0pa*iunea 50ila6 e*te e@pre*ia cea 0ai pur/ a *enti0entului de co0uniune*ocial/. Dac/ o identi1ic/0 la un o0) 8n 3eneral pute0 1i lini,tiţi cu pri+ire la *enti0entul */u de co0uniune

*ocial/) 8n *en*ul c/ ace*ta nu$i lip*e,te. C/ci prin ace*t a1ect o0ul ne arat/ c>t e*te de capa;il */ *etran*pun/ 8n *ituaţia *e0enului */u.=oate c/ o 0ai 0are r/*p>ndire dec>t ace*t a1ect are 1olo*irea *a a;u<i+/) denaturat/. Acea*ta con*t/ 8ntentati+a unora de a *e pre<enta drept oa0eni cu un *enti0ent de co0uniune *ocial/ deo*e;it de puternic)

;ine8nţele* e@a3er>nd. Cu prileul +reunei nenorociri) unii oa0eni *e +>r/ 8n 1aţ/) dar 1/r/ a 1ace ce+a util) cidin dorinţa de a$,i 1ace pe 3rati* pu;licitate. =e de alt/ parte) e@i*t/ oa0eni care adul0ec/ cu o ade+/rat/+oluptate nenorocirea altuia) ţin>ndu$*e *cai de ace*ta. Ace,ti ;ine1/c/tori a1eraţi +or ca prin ceea ce 1ac */$,i a*i3ure) 8n pri0ul r>nd) *enti0entul de *uperioritate 1aţ/ de cei a1laţi 8n nenorocire ,i 0i<erie. Re1eritor laace*t tip de o0) 0arele cuno*c/tor de oa0eni care era La Roc2e1oucauld *punea: 8n nenorocirea celor 0ai

;uni prieteni ai no,tri) 3/*i0 totdeauna ce+a care nu ne di*place-.8n 0od 3re,it *$a 8ncercat */ *e e@plice prin ace*t 1eno0en *i0ţ/0>ntul de pl/cere pe care 8l a+e0 8n 1aţa

*pectacolelor tra3ice. S$ar *pune c/ ne ;ucur/0 c/ nu *unte0 8n pielea +icti0elor. Celor 0ai 0ulţi oa0eniacea*ta nu li *e potri+e,te. Intere*ul no*tru 1aţ/ de 8nt>0pl/rile tra3ice e*te de o;icei 3enerat de dorinţa de ane autocunoa,te ,i de a ne autoin*trui. Nu pierde0 din +edere 1aptul c/ a+e0 de$a 1ace doar cu o 1icţiune) dincare *per/0 */ e@tra3e0 8n+/ţ/0inte pentru +iaţa noa*tr/.

2* RUŞINEA. Un a1ect at>t a*ociant) c>t ,i di*ociant) e*te ru,inea. E*te ,i acea*ta o *tructur/ p*i2ic/ din*1era *enti0entului de co0uniune *ocial/ ,i ca atare nu ar putea 1i e@pul<at/ din +iaţa p*i2ic/ a o0ului.Societatea u0an/ nu ar 1i po*i;il/ 1/r/ ace*t a1ect. Ru,inea *e 0ani1e*t/ 8n *ituaţiile 8n care) ca ur0are a uneiinter+enţii 8n uni+er*ul interior al unui o0) e*te 8no*it/ per*onalitatea ace*tuia) ri*c>ndu$*e */ 1ie pierdut/8ndeo*e;i de0nitatea) la care ţine orice o0. Bn ace*t conte@t) ru,inea *e e@pri0/ prin puternice reacţii cor$

porale. Din punct de +edere anato0o1i<iolo3ic) 1eno0enul con*t/ 8ntr$o dilatare a +a*elor *an3uine peri1erice) 8n care are loc un 1lu@ cre*cut de *>n3e) de cele 0ai 0ulte ori +i<i;il pe 1aţa o0ului. La uniioa0eni c2iar ,i pieptul *e 8nro,e,te.Co0porta0entul e@terior caracteri*tic 8n a*e0enea *ituaţii e*te deta,area de cei din ur. E*te un 3e*t retractille3at de o proa*t/ di*po<iţie) care e*te 0ai de3ra;/ o 8nclinaţie de a o lua la 1u3/. Bntoarcerea *patelui)l/*area 8n o* a oc2ilor *unt reacţii de 1u3/) care ne arat/ li0pede caracterul di*ociant al ace*tui a1ect.Di*tin3e0 ,i 1or0e a;u<i+e. E@i*t/ oa0eni care ro,e*c *urprin</tor de u,or. Se +a putea con*tata c/) deo;icei) 8n relaţiile lor cu *e0enii) la ace,ti oa0eni predo0in/ tendinţele di*ociante. A ro,i e*te pentru d>n,iiun 0iloc de a *c/pa de *ocietate.

NOTE- La Roc2e1oucauld) Ma@i0e ,i reflec#ii, traducere) note ,i indice analitic de Aurel (ita) Editura



Miner+a)ucure,ti) -!"%) p. -#%. Gr/itoare e*te) din ace*t punct de +edere) 0ai ale* ur0/toarea re1lecţie: Ade*ead/0 do+ad/ 0ai 0ult de or3oliu dec>t de ;un/tate depl>n3>nd nenorocirile du,0anilor no,tri7 le d/0 *e0ne deco0p/ti0ire ca */$i 1ace0 */ 8nţelea3/ c/ *unte0 0ai pre*u* dec>t ei 5p. ---6. 5Nota trad.6

ANE3Ă

OBSER$AII GENERALE PRI$IND EDUCAIA

A0 +rea */ ad/u3/0 aici c>te+a cu+inte cu pri+ire la o te0/ care p>n/ aici nu a putut 1i atin*/ dec>t 8ntreac/t ,i 8n 0od 8nt>0pl/tor. Ne re1eri0 la in1luenţa educaţiei 1/cute 8n 1a0ilie) 8n ,coal/ ,i 8n +iaţ/a*upra de<+olt/rii or3anului p*i2ic.E*te ne8ndoielnic 1aptul c/ educaţia care *e 1ace a*t/<i 8n 1a0ilie 1a+ori<ea</ a*piraţia c/tre putere)de<+oltarea +anit/ţii. Bn acea*t/ pri+inţ/ oricine poate da *1aturi) ;a<ate pe propria *a e@perienţ/. Ce$idrept) 1a0ilia pre<int/ a+antae inconte*ta;ile ,i cu 3reu *e poate reco0anda o in*tituţie 8n care copiii

*/ 1ie 0ai ;ine cre*cuţi dec>t 8n 1a0ilie sub raportul conduitei judicioase? (oc0ai 8n ca<urile de80;oln/+ire 1a0ilia *e do+ede,te 0ediul cel 0ai potri+it 8n ceea ce pri+e,te con*er+area 3enuluiu0an. =/rinţii *unt) de a*e0enea) ;uni educatori) care di*pun de per*picacitatea nece*ar/recunoa,terii de la ;un 8nceput a de+ierilor p*i2ice ale copiilor lor ,i co0;aterii ace*tora printr$untrata0ent adec+at) a,a 8nc>t +o0 ad0ite 1/r/ re<er+e c/ nu e@i*t/ o in*tituţie 0ai con+ena;il/ dec>t1a0ilia pentru cre,terea unei u0anit/ţi apte pentru o e@i*tenţ/ 0ai ;un/.Din p/cate 8n*/ nu pute0 a1ir0a ca p/rinţii *unt ;uni p*i2olo3i *au ;uni peda3o3i. Ceea ce deţine a*t/<irolul principal 8n educaţia 1a0ilial/ e*te un egoism de familie de<articulat) 0ani1e*tat 8n di+er*e 3rade.Ace*ta pretinde 8n 0od o*tentati+ dreptul ca propriii copii */ 1ie 8n3riiţi aparte) ca ni,te 1iinţe caretre;uie */ *e ;ucure de o con0idera:ie deo0eit"- ;ie +i <n detri8entu! a!tora* A+a 0e aune !a0itua:ia c" toc8ai educa:ia ;a8i!ia!" */+>r,e,te ce!e 8ai 3ra+e erori) inocul>ndu$le) ca */ *pune0

a,a) copiilor ideea c/ ei tre;uie */ *e *itue<e totdeauna 0ai *u* dec>t ceilalţi ,i */ 1ie con*ideraţi 0ai ;uni. La acea*ta *e adau3/ 8n*u,i 0odul de or3ani<are a 1a0iliei) care nu +rea */ *e de*prind/ deconcepţia cu pri+ire la rolul de dirior al tat/lui) o concepţie a autorită#ii paterne A,a *e 1ace c/ r/ul 8,iur0ea</ cur*ul. Acea*t/ autoritate) 8nte0eiat/ doar 8n 1oarte *la;/ 0/*ur/ pe *enti0entul de co0uniune*ocial/) deter0in/ rapid o re<i*tenţ/ 1/ţi,/ *au *ecret/. De*i3ur c/ acea*ta nu$,i 1ace niciodat/ loc 1/r/di1icultate. Con*ecinţa cea 0ai 3ra+/ e*te aceea c/ li *e o1er/ copiilor un 0odel de a*piraţie c/tre putere) le3at de de0on*trarea pl/cerii a*ociate cu e@ercitarea puterii) ceea ce 8i 1ace laco0i de putere)a0;iţio,i ,i +anito,i. Drept ur0are) ei +or 0er3e at>t de departe 8nc>t */ pretind/ con*ideraţie din partea tuturor) dorind ca ceilalţi */ le arate aceea,i a*cultare ,i *upunere pe care *$au o;i,nuit *$o +ad/1aţ/ de cele 0ai puternice per*oane din urul lor) intr>nd a*t1el 8n con1lict cu p/rinţii ,i cu 0ediul *ocial8n 3eneral.

8n 1elul ace*ta) pe planul educaţiei 1a0iliale care *e 1ace la noi e*te aproape ine+ita;il ca 8n 0inteacopilului */ *e 8n1iripe ţelul o;ţinerii *uperiorit/ţii. Acea*ta *e poate con*tata ,i la copiii 0ici de tot)c/rora le place *$o 1ac/ pe 3ro<a+ii) 1eno0enul per*i*t>nd la adulţi) care) p>n/ ,i 8n perioade din cele0ai a+an*ate din +iaţa lor) 80pin,i uneori de a0intirea incon,tient/ &unbe>usste $rinnerung' a*ituaţiei 8n 1a0ilie) tratea</ 8ntrea3a u0anitate ca ,i cu0 acea*ta ar 1i 1a0ilia lor) *au) atunci c>nd)datorit/ atitudinii lor) *u1er/ e,ecuri) 0ani1e*t/ 8nclinaţia de a *e retra3e din lu0ea de+enit/ ori;il/ pentru d>n,ii ,i de a duce o e@i*tenţ/ *olitar/.De*i3ur) 1a0ilia e*te de a*e0enea cea indicat/ */ de<+olte *enti0entul de co0uniune *ocial/) darnu0ai p>n/ la un anu0it punct) date 1iind cele ar/tate cu pri+ire la a*piraţia c/tre putere ,i autoritate.=ri0ele 0ani1e*t/ri de a1ecţiune *unt ur0area rela#iilor cu mama Ma0a e*te pentru copil cea 0ai



rele+ant/ 8ntruc2ipare a aproapelui) de la care el 8n+aţ/ */$,i recunoa*c/ ,i */$l *i0t/ aproape pe *e0enul*/u) pe acel 0tu2 demn de încredere Giet3sche *pune c/ ;iecare <+i ;"ure+te i8ainea idea!" a ce!ui iuitdu#" ra#orturi!e care au e%i0tat <ntre e! +i 8a8a 0a* Pe0ta!o>>i a ar"tat de 8u!t c" 8a8a e0te aceeacare itoare <n re!a:ii!e lui cu ceilalţi oa8eni- c" re!a:ii!e cu 8a8a;or8ea>" <n enera! cadrul tuturor 0ani1e*t/rilor *ale. Ro!u! 8a8ei. inc!ude po*i;ilitateade<+olt/rii la copil a *enti0entului de co0uniune *ocial/. Din ace*te relaţii cu 0a0a re<ult/ ,i acele

*tranii per*onalit/ţi pe care le 8nt>lni0 dea la copii ,i care ne 1rapea</ prin anu0ite de1icienţe din punct de +edere *ocial. Bn *pecial dou/ 3re,eli pot 1i co0i*e pe ace*t plan. Una con*t/ 8n aceea c/ 0a0anu$,i 8ndepline,te rolul ei 1aţ/ de copil ,i) drept ur0are) nu$i de<+olt/ *enti0entul de co0uniune*ocial/. Acea*t/ lacun/ e*te 1oarte i0portant/ ,i are drept ur0are o 0ulţi0e de neca<uri. Copilul cre,teca ,i cu0 *$ar a1la 8ntr$o ţar/ ina0ic/. Dac/ cine+a +rea */ reeduce un a*e0enea copil) nu$i r/0>nede 1/cut dec>t */$,i a*u0e rolul core*pun</tor) odinioar/ a;andonat. Acea*ta e*te) ca */ *pune0 a,a)calea pe care *e poate 1ace din el un o0 pe deplin inte3rat 8n *ocietate. Cealalt/ 0are eroare) 1oarte1rec+ent/) con*t/ 8n aceea c/) de,i 0a0a 8,i 8ndepline,te cu0+a rolul) o 1ace cu at>ta e@a3erare 8nc>ttransmiterea *enti0entului de co0uniune *ocial/ nu e*te po*i;il/. Ma0a procedea</ 8n a,a 1el 8nc>tde ace*t *enti0ent */ ;ene1icie<e nu0ai ea. Acea*ta 8n*ea0n/ c/ intere*ul copilului e*te a@at pe 0a0a*a) pe c>nd re*tul lu0ii e*te e@clu*. Wi ace*tor copii) a,adar) le lip*e,te ;a<a *pre a *e putea 1or0a caoa0eni *ocia;ili.8n a1ar/ de relaţiile cu 0a0a) 8n educaţie *unt de luat 8n con*iderare 0ulte alte ele0ente e*enţiale.Bndeo*e;i a0enaarea pentru copil a unei camere confortabile 8i +a per0ite ace*tuia */ *e *i0t/ 8nlar3ul */u 8n acea*t/ lu0e. Dac/ ne 3>ndi0 cu ce 3reut/ţi au de luptat cei 0ai 0ulţi copii ,i c>t de puţindat le e*te 8n pri0ii lor ani de +iaţ/ */ *i0t/ c/ lu0ea e*te un loc a3rea;il pentru d>n,ii) +o0 8nţele3eatunci i0portanţa e@traordinar/ a primelor impresii din copilărie, pentru c/ ace*tea 8i dau copilului oorientare pe care el nu +a 1ace dec>t *$o apro1unde<e ,i *$o continue. Dac/ ţine0 *ea0a de 1aptul c/0ulţi copii +in pe lu0e ;oln/+icio,i ,i nu au parte dec>t de a0/r/ciune ,i *u1erinţ/) c/ 0aoritateacopiilor nici nu au o ca0er/ a lor *au) dac/ o au) nu 3/*e*c 8n ea ni0ic care */ le tre<ea*c/ ;ucuria de atr"i- atunci e0te !i8#ede c" cea 8ai 8are #arte a co#ii!or nu 0e de>vo!t" ca #rieteni ai vie:ii +i ai0ociet":ii- ne;iind 0atura:i de ace! 0enti8ent de co8uniune 0ocia!" care ar #utea 0" <n;!orea0c" +i 0" 0ede0;"+oare <ntr'o co8uniune u8an" veritai!"* Treuie- #e de a!t" parte) */ ţine0 *ea0a de 1aptul c"3re,elile peda3o3ice #ot a+ea o in1luenţ/ con*idera;il/. O educaţie dur/) *e+er/) e*te de natur/ */*upri0e ;ucuria de a tr/i ,i cola;orarea copilului) dup/ cu0 o educaţie care nete<e,te p>n/ 8n cele0ai 0ici a0/nunte dru0ul copilului) 8nconur>ndu$l cu o c/ldur/ e@a3erat/#) 8l poate 1ace incapa;il*/ 8n1runte 0ai t>r<iu cli0atul a*pru al +ieţii) cli0at care do0in/ 8n a1ara 1a0iliei.8n 1elul ace*ta) educaţia 1a0ilial/ nu concord/ cu cerinţele *ociet/ţii de a<i) neput>nd reali<a ceea cea,tept/0 noi de la ea) adic/ un o0 8n deplin/tatea 1acult/ţilor *ale 0intale) inte3ru) cu unco0porta0ent cole3ial. Ea 8l *aturea</) 8n *c2i0;) de a*piraţii +anitoa*e.Dac/ ne 8ntre;/0 acu0 ce alt/ in*tanţ/ ar putea 1i 8n 0/*ur/ */ re0edie<e de1icienţele de<+olt/riicopiilor) atenţia noa*tr/ *e +a 8ndrepta 8n pri0ul r>nd *pre şcoală O e@a0inare ri3uroa*/ ne arat/ 8n*/c/ nici ,coala) 8n 1or0a *a de a*t/<i) nu e*te potri+it/ pentru acea*t/ 0i*iune. Cu 3reu +o0 3/*i un pro1e*or care */ *e poat/ l/uda) dat/ 1iind *ituaţia de a<i a ,colii) c/ el recunoa,te 8n e*enţa lorde1icienţele unui copil ,i c/ le poate eli0ina. El nu e*te nicidecu0 pre3/tit 8n ace*t *cop ,i nici nu are po*i;ilitatea */ 1ie) pentru c/ e*te o;li3at */ ur0e<e o pro3ra0/ analitic/) pe care tre;uie *$o tran*pun/8n practic/ 1/r/ a$i 1i 8n3/duit */ *e intere*e<e cu ce 0aterial u0an are de lucrat. =e de alt/ parte)nu0/rul prea 0are de ele+i 3rupaţi 8ntr$o cla*/ 1ace cu neputinţ/ ca el */ 8ndeplinea*c/ acea*t/ *arcin/.(re;uie) de aceea) */ c/ut/0 8n alt/ parte o in*tanţ/ capa;il/ */ 8nl/ture neaun*urile educaţiei 8n1a0ilie) neaun*uri care ne 80piedic/ */ de+eni0 un popor unit) ;ine *udat. Unii *e +or 3>ndi) poate) c/8n*/,i via#a e*te o a*e0enea in*tanţ/. Dar ,i ea are propriile *ale li0ite. C2iar ,i din cele *pu*e p>n/ aici8n acea*t/ carte reie*e de*tul de clar c/ +iaţa nu e*te 8n *tare */ *c2i0;e un o0) de,i uneori aparenţa e*tealta. Vanitatea o0ului) a0;iţia *a *e opun. C/ci c2iar ,i atunci c>nd a pornit$o 8n 0od +/dit pe o cale3re,it/) el +a a+ea 8ereu 0enti8entu! ;ie c" vina #entru acea0ta o #oart" a!:ii- ;ie c" nu #oate 0" ;ac"



a!t;e!* Rareori e0te de "0it cineva care 0" 0e ;i #oticnit <n via:" +i care 0" 0e o#rea0c" a0u#ra re+e!ii0a!e- re;!ect=nd !a ce e0te de ;"cut* S" ne a8inti8 +i de e%#unerea noa0tr" cu pri+ire !a +alori1icareacelor tr"ite*Viaţa) prin ur0are) nu poate deter0ina *c2i0;/ri e*enţiale) iar din punct de +edere p*i2olo3ic 1aptul e*tede 8nţele*) pentru c/ +iaţa ia 8n pri0ire oa0eni 3ata 1or0aţi &schon fertige Menscheri' Oa0eni care au+i<iunea lor ;ine con*olidat/ ,i care *unt pu,i 8n 0i,care de ţelul o;ţinerii *uperiorit/ţii. Di0potri+/)

+iaţa e*te c2iar un r/u da*c/l) deoarece nu e*te deloc di*pu*/ la toleranţ/) nu ne a+erti<ea</) nu arer/;dare */ ne 8n+eţe de dou/ ori unul ,i acela,i lucru) ci ne re*pin3e cu r/ceal/) l/*>ndu$ne */ ne pr/;u,i0.E@a0in>nd acu0 an*a0;lul pro;le0ei) nu ne r/0>ne dec>t */ 1or0ul/0 ur0/toarea conclu<ie:*in3ura in*tanţ/ capa;il/ */ ne aute e*te ,coala. Ea ar 1i capa;il/ de acea*ta) dac/ nu ar a+ea 3re,elile,i practicile ei a;u<i+e. C/ci p>n/ 8n pre<ent acela care aun3e */ conduc/ ,coala 1ace din ea unin*tru0ent pentru reali<area propriilor *ale planuri) de o;icei +anitoa*e) a0;iţioa*e. Acea*ta nu poateduce 8n continuare la re<ultate po<iti+e. Iar c>nd) 8n ti0purile 0ai noi) *e cere re*ta;ilirea 8n ,coal/ aautorit/ţii de alt/dat/) tre;uie */ ne 8ntre;/0 ce a reali<at ;un) de 1apt) acea autoritate. La ce +a *lui oautoritate care) dup/ cu0 a0 +/<ut) a 1o*t noci+/ c2iar ,i 8n 1a0ilie) unde condiţiile *unt 0ai 1a+ora;ileeducaţiei udicioa*e ,i unde) totu,i) nu *e aun3e 8n cele din ur0/ dec>t la re+olta tuturor 80potri+a eiQ8n a1ar/ de acea*ta) de,i ea +a 1i nu o dat/ recuno*cut/ de la *ine) o autoritate tre;uie i0pu*/ princon*tr>n3ere. =>n/ ,i 8n ,coal/ autoritatea) c>nd 8n 3eneral ea e@i*t/) rareori +a 1i recuno*cut/ 1/r/re<er+e. Wi) oricu0) copilul +ine la ,coal/ cu con,tiinţa clar/ a 1aptului c/ da*c/lul e*te un *lu;a, al*tatului. E*te i0po*i;il */$i i0pui copilului o autoritate 1/r/ ca acea*ta */ ai;/ con*ecinţe p/3u;itoare pentru de<+oltarea *a p*i2ic/. Nu e*te per0i* ca *enti0entul autorit/ţii */ *e ;a<e<e pe con*tr>n3ere) citre;uie */ *e 8nte0eie<e pe *enti0entul de co0uniune *ocial/.8n ,coal/ 1iecare copil e*te pu* 8ntr$o *ituaţie care ur0/re,te de<+oltarea *a p*i2ic/. De aceea ea tre;uie*/ *ati*1ac/ cerinţele unei de>vo!t"ri #0i1ice avantaoa0e #entru co#i! +i 0ocietate* $a ;i #o0ii! 0"vori8 de o +coa!" un" doar atunci c=nd ea va ;i <n concordan:" cu i8#erative!e de>vo!t"riioranu!ui p*i2ic. Nu8ai o a0e8enea ,coal/ o +o0 putea noi nu0i şcoală socială

NOTE- 0unterrichtigeruhrung2,în te@tul ori3inal. 5Nota trad.65 dcrunktion derMutter2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

# 2mit einer tropischcn Fârme2, 8n te@tul ori3inal. 5Nota trad.6

CU$?NT DE @NCHEIERE

A0 8ncercat */ e@plic/0 8n lucrarea de 1aţ/ 1aptul c/ or3anul p*i2ic re<ult/ dintr$o *u;*tanţ/1uncţional/ 8nn/*cut/) *piritual/ ,i corporal/) ,i c/ de<+oltarea *a are loc 8n 8ntre3i0e 8n condiţii

*ociale) ceea ce 8n*ea0n/ c/ at>t cerinţele or3ani*0ului) c>t ,i acelea ale *ociet/ţii o0ene,ti tre;uie */$,i3/*ea*c/ *ati*1acerea. Ace*ta e*te cadrul 8n care *e de<+olt/ or3anul p*i2ic ,i de care +a depindee+oluţia *a.8n continuare) a0 ur0/rit acea*t/ de<+oltare) anali<>nd capacitatea de percepţie) repre<entarea) proce*ele 0e0oriei) *en*i;ilit/ţii ,i 3>ndirii ,i aduc>nd 8n di*cuţie) 8n cele din ur0/) tr/*/turile decaracter ,i a1ectele. A0 *ta;ilit c/ toate ace*te 1eno0ene *e lea3/ 8ntre ele 8ntr$o *tructur/ coerent/) c/ pe de o parte ele *e *upun unei le3i a co0unit/ţii *ociale ,i c/) pe de alt/ parte) *unt diriate ,i0odelate pe o cale deter0inat/) *peci1ic/) de a*piraţia c/tre putere ,i *uperioritate a 1iec/rui indi+id.A0 +/<ut c/ *copul o0ului de a o;ţine *uperioritatea) 8n cone@iune cu *enti0entul */u de co0uniune*ocial/) 8ntr$o nuanţare 3radat/ a de<+olt/rii pentru 1iecare ca< concret) conduc la con1i3urareaanu0itor tr/*/turi de caracter) care nu *unt 8nn/*cute) ci *e de<+olt/ ca ,i cu0) de la 8nceputul +ieţii



p*i2ice ,i p>n/ c>nd o0ul ,i$a conturat 0ai 0ult *au 0ai puţin con,tient *copul) ar ur0a o liniedirectoare.A0 di*cutat 8n detaliu de*pre o *erie de tr/*/turi de caracter ,i de a1ecte care ne *unt un 32id +aloro* 8n8nţele3erea o0ului) pe c>nd a!te!e au ;o0t aia 0c1i:ate* Per0#ectiva care ni 0'a de0c1i0 ne arat/ c/) potri+it cu a*piraţia c/tre #utere a 1iec/rui) 8n o0 *e acu0ulea</ a0;iţia ,i +anitatea) ale c/ror 1or0e de0ani1e*tare pot 1i recuno*cute clar 8n tendinţele ,i 0odurile *ale de acţiune. A0 ar/tat cu0 toc0ai

e@acer;area a0;iţiei ,i a +anit/ţii 80piedic/ pro3re*ul rit0ic al indi+idului) 8i 1r>nea</ *au 1acei0po*i;il/ de<+oltarea *enti0entului de co0uniune *ocial/ ,i cu0 tul;ur/ 0ereu colecti+itateao0enea*c/ ,i 8n e3al/ 0/*ur/ pe indi+id) 1/c>nd */ e,ue<e *tr/daniile *ale.Acea*t/ le3e a de<+olt/rii p*i2ice ni *e pare inconte*ta;il/ ,i o *ocoti0 cel 0ai i0portant 0iloc deorientare pentru oricine nu +rea */ cad/ prad/ i0pul*urilor *ale o;*cure) ci n/<uie,te */$,i edi1ice 8n c2ipcon,tient de*tinul. Iniţie0 cu ace*te cercet/ri cunoa,terea o0ului) ,tiinţ/ care a;ia dac/ e*teculti+at/) dar care nou/ ne pare de o e@tre0/ i0portanţ/) indi*pen*a;il/ pentru toat/ lu0ea.

INDICE DE NUME

ADLER) Ale@andra: #! AE==LI)Erne*t: %)#" ALLEN)Cli1ord: --)# ANDERSEN) Kan* C2ri*tia A==EL()Al1red: ARIS(O'AN: - AS4OD)L.:!# AVENARlUS)Ric2ard:%

CKA=LIN)?.=.:")#% CICERO) Marcu* (ulliu*: -%DDARJIN) C2arle*: -)- DEMOS(ENE: ! DIL(KE.Jil2el0: --)% DOS(OEVSI)'.M.:!)-%)% -%)%-)% DUMI(RIU) Anton: #ACK)?o2annSe;a*tian:! EEL.Au3u*t: -)-! EE(KOVEN) LudHi3 +an: !)" ERGSON) Kenri:% IRNAUM)'erdinand: RACK'ELD)Oli+er: #)# ROSER:#)#! RUCZR)L.: -!

CA=ONE)AL.:!# CARLLE.(2o0a*: -"

ENGELS)'r.: ESAU: - ESCKIL: -#

'ARAU) Al1red: #"'ERE) C2arle*: -'REUD)Si30und: "))!)--)-#) -)-")-)%#)%)%)%)#)#%)##)#)#)#")"#)!'ROEEL)'.J.A.:#'UR(MULLER.Carl: )#)#)

GAN5*Made!eineF 4-.7-.-26-2 GA$RILIU- Leonard: )# GOETHE- o1ann Jol13an3+on: %) #-)-%)-%)%" GOLDS(EIN)M.:-! GORGOS) Con*tantin: #& GRIGOREalVII$lea: -! GRILL=AR4ER) 'ran<: %-!)%%% GROOS.arl: --)-#

KKERODO(: - KI==OCRA(E: -# KIR4EL)S.: KOLU)Art2ur: KOMER: !

IACO: -&)-&" ISEN)Kenri::% IOSI': .7- -&% ISAC: -&"LA ROCHE&OUCAULDF 7-.7- .7

LA$ATER**CF -# LICHTENBERG-G*CF -%)-# LOJ- Ida:

MMAR)arl:&MIL(ON)?o2n:!MOEIUS) Au3u*t 'erdinand: -



MON(AIGNE) Mic2el EXue0 de:#MORENO) ?aco;L.: )#MOSA)KaroldK.:#)#MUCCKIELLI)Ro3er:

N

NA=OLEON -:%%# NIELSEN)Enne:-#- NIE(4SCKE.'riedric2: -)%&)%&# NURMI) =aa+o: !SHAQESPEARE*Ji!!ia8F .K SIMONIDEdinC1io0F2 SMETANA-Bedric1F SOCRATEF

.6-2.-4 SPERBER-Mane0F24 SPRANGER-EduardF.7 STERN- Ji!!ia8F .7

STRINDBERG- Au3u*t: -

(I(A) Aurel: %&%TODORANU*Di8itrieF 27 TUDOSESCU- IonF #)2)2K

VAIKINGER)Kan*:-)ll

JJEERG)Er0in: )-%)#)& JIENER) Nor;ert: #-)# JEININGER: -JEN(4MER.Ger2ard: -!

?AKN)Ern*t:)!#?UNG) Cari Gu*ta+: ")%")!

Q AUS)Otto: ELLERMANN) Anette: ! RAJ-EC)(.S.:")#% RE(SCKMER)Ern*t:%-=ARKON.C.I.: -! =AVELCU)Va*ile:# =ES(ALO44I) ?o2ann K.: #)%& =LO((E) =aul:#)#)#&

RA((NER)?.: %)%)#& REECA: -&" ROUSSEAU)?.?.:#

LAIGNEL$LAVAS(INE) M.: # LA4ARS'ELD)Sop2ie:SAND)Geor3e:!# SCKA''ER) Ker;ert: %#)#)#" SCKO=ENKAUER)Art2ur: -

LA EDITURILE IRI ŞI UNI$ERS ENCICLOPEDIC AU APĂRUTF

uor (. R8peanu) Cri*tina Corcio+e*cu $ Dicţionar de cine0a ". !ei

8ndreptar orto3ra1ic) ortoepic ,i de punctuaţie -&. leiLarou**e $ Dicţionar de p*i2iatrie&.! leiLarou**e $ Dicţionar de 1ilo*o1ie#%.! lei

Larou**e $ Dicţionar de ci+ili<aţie 0u*ul0an/ %.! leiLarou**e $ Dicţionar de ci+ili<aţie e3iptean/ %%. leiLarou**e$Dicţionar de p*i2anali</%.! leiLarou**e $ Dicţionarul *paţiului#%. lei?acXue* Derrida $ Di*e0inarea%&.! leirice =arain $ Lo3o*ul platonician-!.! leiMarcel Gauc2et $ Incon,tientul cere;ral -.! leiMatila G2a $ 'ilo*o1ia ,i 0i*tica nu0/rului %".! lei?eanne Ancelet$Ku*tac2e $ Mei*ter Ec2art ,i 0i*tica renan/ -".! leiPatricia Hidiro!u $ Apa di+in/ .-&.! lei'ranţoi* rune $ Kri*to* ,i ar0a-". lei



Geor3e* Du0e<il $ Uitarea o0ului ,i onoarea <eilor %&.! leiG. Du0e<il $ 4eii *u+erani ai indo$europenilor %.! leiRudol1 Steiner $ Mi*tica. G>nd u0an) 3>nd co*0ic -.! leiRudol1 Steiner $ E+an32elia dup/ Luca -&.! leiRudol1 Steiner $ O0ul *upra*en*i;il in concepţia antropo*o1ic/ -.! lei?eanne Gue*ne $ Corpul *piritual-.! lei

J. S2ae*peare $ Re3ele Lear-&.! Ici=laton $ Dialo3uri 5tira nou6#%.! leiAri*totel $ Or3anon 5+oi. -6 %&.! leiAri*totel$Or3anon 5+oi. I6 #. lei(2. Ri;ot $ Voinţa ,i patolo3ia ei--.! lei(2. Ri;ot $ Lo3ica *enti0entelor". leiaren Korne $ =er*onalitatea ne+rotic/ a epocii noa*tre %%.! lei'rieda 'ord2a0 $ Introducere 8n p*i2olo3ia lui C.G. ?un3 -!.! IciLeonard Ga+riliu $ Incon,tientul 8n +i<iunea lui Lucian la3a -.! leiVa*ile (onoiu $ 8n c/utarea unei paradi30e a co0ple@it/ţii --.! leiJillia0 Goldin3 $ Oa0eni de 2>rtie-.! IciIri* Murdoc2$ Dile0a iui ?ac*on [%.\56leiEu3en Si0ion $ Di0ineaţa poeţilor#. )ci=etru Creţia$ Norii ". lei(udor Opri, $ 4oolo3ia -.! leiCopacul 1er0ecat $ =o+e,ti #. lei&!orin Con0tantinii ' O i0torie 0incer" a #o#oru!ui ro8=n tiraD nouH 44* !eiMi1ai Retean- Corne! Lunu ' 67 ' E%#!o>ia 2* !eiMircea Rereanu ' O#ti8i08u! no0tru2* !eiMircea Rereanu ' Se8ni;ica:ia 0eco!u!ui no0tru * !eiMircea Rereanu '<n 0#a:iu! cu!tura a! Car#a:i!or * !eiMircea Rereanu ' G=ndirea ;i!o0o;ic" ro8=n" K* !eiA!u8 ' Bert1e!ot +i Ro8=nia .N* !ei

LA EDITURILE IRI ŞI UNI$ERS ENCICLOPEDIC $OR APĂREAF

Documents

Adler Alfred_Cunoasterea Omului