Adina Chelcea Septimiu - Cunoasterea de Sine - Conditie a Intelepciunii

7/21/2019 Adina Chelcea Septimiu - Cunoasterea de Sine - Conditie a Intelepciunii

http://slidepdf.com/reader/full/adina-chelcea-septimiu-cunoasterea-de-sine-conditie-a-intelepciunii 1/110

C.ercetarea gtiingifici nu inreqistreazi faotekctirect observabile decit penrr-u a face vizibi.""1_:: este de profunzim'e o Om simplu, ad

;_psihologic

- exrrem de complex'r Simdatoriei nti reprezinti nimil rh;;;;';;.n :#;t;:Jmt in relagiile cu ceilalgi, cu societatea r lnreligepfa sociali: a gti cind'si inovezi ,i;l"J ,;contormgzi f Si-l aiuti oe ccl ra-ri .aFA G^,iontormezi r Si-l ajugi pe cel ce_ti cere soriiineste o datorie: sa faii icelagi i*i, -p"n.i-"'

i":i,:1.: 1li retuzi aju.torul este o arti o Compari_te

::1..i..Tli_cap,abili dectu tine.; astfet alungi ca eiii

I: trT"iji'prea mutt .daci' .i tirnp'i;t-;.;;;cle oboseali o Secretul succesului: si $tii ,'apierzi cu demnitate ti si cigtigi cu ,oadsiie i

ffiffiffiHffiffir$.x.u'w'ffii

,.

EDITURA AI-BATROS I., j



CUV]\ T INAIAITE

._ \irttic rLLt_ poate fi m.ai fascinant d,ectt unic,er-sril :uimtt.Sofocl,c, ,rlyr^rlt poct tl.agic uL unticltitdlii gre r:ryti, tn tv iitu' ,:'rr,(tproapc 2500 de ani, s1,tun,:rt:,,fn ltun,e s'int niutte, nr,cr"i. nti._rtrtni, dar nu. m,at nzari ca {,t)*tl ,.

De-a l,ngul secotitar. r.lar:i,i,ttl, atttocttnoa;tct'e nu a i.ncerrLt nici o clipri.'t-lispariliat.tfir,,:tt,_i(l,6pt'e orn ecJLiga.lea:d ut.i..nsd;i tnoartca tui. Cit timp vrt' ,r:i.rt,t

vtald pe Pcintf.nt, condili, .ttnand va fi continut) ctt.o,, trNti.^.()ttnr"tultrr.ctL de sine este p,i,za conrtilt'e a i,rr{elepcittuit,, (i"

lJ nr'.r ) .

I ri rit r ttt, 1,: Ll tcutii. st url iilc cle psihol'i:irtl0st' e, ps i ltttlr,L i e,;i. psihosot:r,tlogte au pus,i,n lnminti'noi.yi. rtot ,l.iittcttst,,:tti,l.rtluri gi aspccle ale victii ;tsih.icr: Lrnane . corilir ni'i,rtd ce. .*ltt-l,iLtrtca, co.nt'cp{iei nmtu'ialist-clialcc[ice si istoritce desprc ,i*t,rt trlu.r ci si societale.

Dtn mrthitu.cf incn cutetririlor m,ode:rrte asuJrra urLit'i.t s, ,ttiuD?,(rn eilt selaclat spt'e a f i pre:anlttle doar ace- ,e stuclii,sl sr'/i-cole r:e.rc,_ pr[n irt{arntrflin lor. tinri siL scl.i,tbe intarinelt ft.atti-I iort.ul,d, rlc.s pr c ttrccqnisrnc'Lr. ;i prr.tcr.sele psilLir:r:, proptut n,tl at., i :i.r tn e in t,ri t' ti 6l.s,s pr r: o t n.

,\'ttant, irtlr:rtliorLctl s'ti r:labordtn un tttanual ;i nici n.u. t.r r,dt rncd

.volunt.n.l ,,t-iu'oirsl,r,rr.a dr; si.e - co,clilie a inlelepui.nii.,Irebutn citit ctt creionul .i,n,tind, pcrgind, cu'pagind.', in.'ardint,a.srtrnrtrtrl,ui.. Ler:lura Lui poute sci' i.rtr.:eapti ile'Lu cas,itolul. snr.r.

lt 1ril rof ttl r'0rf pot'p ttttLi inlt tp.e0nt.Ne vcL bur:ura insii ncspus dacd. cititorii. -- in uto(I, d.,, u,:,, ,' .

t[nerii, cdrora le dedtcdnt- luct'ares noaslrd - anr Iret,e. dru;id.e. prob_lenr,ele_ d,isctttate, de la un, cctpt'toL ,ct ul.trtl , rJa.,:,,t. r,srttis.i subiecte de reflecrIe si, parcurglnrl'Lttcrarr:a. rie t.,ot' trr,bagrtiispirltuaL;i se uor cttnlaste ttr,ai bine 1tc ci itttisi.

,,ln limitele sto.bilite d.e propriile nn.rstrreaptitud,ini, trebuie sd ne str,iduir*.sii fim eminenli, sd. realizdnz u.tetsinrula ceea ce stnlem tn stu.re.',

II,\NS SEI.YE

psiholor Adina CIItrI-CIjAconf. urriv. dr. Seplirniu CIIEi-.e,JrA

'a colecfia cristal C



Crrpitolut I

I}IN TAINEI,E iITAIDIT,IEI

SUPSR,ION, ONGANIZATE

,irr cercettitorilor, care alt constatab cX acesta nu trece cnircctrlo lil un neuron ia allul, a$a cum se intimpld, de exemplu, cruI'ircle electrice cind se ating. Studiinclu-se-transmisia chimicirr iniluxrilui neryos, s-a constatat ci neuronir nu vin ln con-

l,rrcL unii cu allii: capIlul axonului sau butonul termina] nu

DE NDRITECORPUL CELULARAXONSINAPSAVAS SANGUII'i

l. RD\TELATTTLE I{EUR0CHIIfiEI CETiEBRALE

Transmisia chimir:I a influxuiui ncrros

lre ultimele decenii, cunoasterea creierului uman a str5-biiil.rt mai mrrlte etape, fiecare noud descopr,r,ire insemnind1rn tr)as inainle in dcscifrtrrea mecanisrnck,r complexe aieticcstui organ, u_nic irr ceea ce privcgte functionarea-gi modult[e organizare. Pe nr.5.sura aprofundirrii cnnoaslerii sisternu]ui

nerros se gdsesc noi date r.eferitoare la rnecanismele neuro-t:hirnice care stau la baza reacliilor si compor.tament,elorIroas.Lre. l'iecare clinbre cele cca'15-20 miliartle de celuieliervoase, ce alcd.tuiesc creierul urnan, r,'1'rr.ezinli veritabilelal:oratoare, unde au loc prelucrarea, tlit-r.,'a, gradarea siin'uegrarea informa.tiilor care circul5 in organisin. In generai,neuronul are o alcltu'l'e oarecun simlili, pdr ,ile compo-rrcnr,e ale acestuia fiind corpul celular ;i pr',:lungirile, care,sint cle doud feluri: derrdritele - ramifica,tii mai scurte,.ajungind pind la ct,tiva milimetri - si a-ronul, ce porneqtetlirect de la baza corpului celuiar (fig.t) Spre deosebire detiendrite, axonul este mai lung, in general Ce ci{.iva centi-metri, insd la om poate ajunge si pind la l-1,5 m, diametrui

acestuia variind intre 0,5-22 p. Pe baza c'elor trei proprie-tirli i'undamentale ale neuronilor, si anlume erctlabtlitutea

- capacitatea de a rdspuncle prompt tra o stirnulare prinproducerea influxului nelvos -, condttcLibilitatcs - oapaci-tatra de a conduce rapid qi fdrd pierderi acest influx de-alrrngul prelungirilor neuronului - qi transnistbttrttutea -ca-pacitatea de a transmite influxul nervos ]a alte celule, lneiuda spaliului care le separS, -, sistemul nervcs isi poatetndeplini funcliile de reglare a actir.itdlii c,rganismuiui ;i dereftrectare a realitd.tii obiective.

Influxul nervos, comparabil cu curentul electric - deqi

de ant,i natur;., incl insulioient cunoscuti. -, a rej,inut aten-

I

1,3

L5

6

Fig. ,1. Neuror:ul gi principalele sale componente: clcn_drilele (t-t), corpul celular (2\, axonul (4).

Sdgelile aratidir.eclia de propagare a jnfluxului nervos,

atinge ncuronui r.rm[tor, inlre ei existind un spa,tiu ea'e tisepar5, demrmit si{rapsd.sau fantd sinapticd. Aceit'*p"1;r, u,"rpro.rimaliv 500 A lunitate de mdsui'd pentru Junqirri trer.r.tlti, egald cu a zecea.milioana parte- dintr-.n -i n---i*,1.lrr mornenlul in care irrlluxrrl nerios ajrrnge la capdlul axo_rrrrlui se" declan;eazf, eliberarea unor iub"stantu 6"r,i*i." or.i-rror rol este de a ajuta traversarea fantei siniptice pi;i i;rr.uronul, urmStoq inlesnind astfel propuga"ui infiuxul,rir.ryos. substanlele chimice care facifiteiza"circulaJi* i"ii".

I colccfia cristal O a eolee{la cristal S



xlrlui nervos. de la un neuron la altul au fost denumitesubstante rleurolrans,tt.i tri.toare. Au {ost identif lcabe, unele

aupA dtrct", noradr,'nnlina, serotonina' dopamina, acidtllgai:raaminobutiric ; in pri:zent se cunosc peste 20 cle sub-

it an ,te neurot ransmi 1,a t riare' A naliza acliunii acestor substan 'ea cius la stabilirea r.rnur l.gi ale excitdrii chimice a neurouilor.Xn fr.inclie de cantitatea .,si calitatea neurotransmi{dtoriloreiiherali in fanta srnapticd, neuronii aflali in contiguital,e

sint exiita ,i sau inhiba,ti. S-" observat, de asemenea,.cd dupIciteva fracjiuni de secundd de la trecerea influxului nervos,

srrhstanleie neurotransmi,t[toare sinl recuperate .de butonulterrr-linai al neuronului care le_a emis sau sint distruse.

O nouH descoperire a flcut sb progres,'ze cltnoasterea

neurolngicd: in fanta sinaptici, neuronti in siare cle excitatioeliminil

-si alte substante , cu rol si caract,cristici biologrce

diferite cle cele ale ncurotransmildtorilor, denumite iub-s I nn. e n ettro mo dul ato ar e.

flo-,a mai mare parte a acestor substan{,e sint peptide,adicH sint formate dintr-un numd.r restrins de acizi aminali.Principiul de acliune al substanlelor nettr['rnoclu]atoare nu

a fost incd pe deplin elucidat, insi cercetdrile recente lasi s.l

se lntrevadd, in linii mari, modul lor de actiune. Un neuro-rnodulator favorizeazi sau frineazd acliunea neurotransmi 5.-tonlor. S[ ne imagindm, de exemplu, un circuit neuronalpe care s5-l denumim ,,circuitul -4". Cind acest circuit este

artir.at, neuronii comunicd intre ei, eliber'lnd un neurotrans-miiritor, cum ar fi noracl renalina. Cantitatea de noradrena-

lini eliberatd de fiecare neuron este rccep ,ionatd de neuronulunrnd{,or, delerminindu-se asLfel ritmul influrrilui nervos.

SX presupunem cd acest ritm este programat pentru a excita,lntr-o manierd permancntI qi regulatS., mu;chii laringeluiunei pdsdri sau, altfel spLrs, pen[ru a participa Ia mi;cirilerespiratorii ale acesteia. Primir.ara, sezonul imperecheriipdsdrilor, hipotalamusul - formaliune ncrvoasi cu rol de

coretrol al comportameniului cle reproducere - va fi excitatde stimulii vizuali, termici etc. El va rispunde prin activa-rea glandelor implicate in funclia de reproducere. Acestea,

la rindul Ior, vor provoca eliberarea unui neuromodulator,care va poten a ac,tiunea neurotrarlsmigitorilor. Astfel, cu

aceeaqi cantitate de noradrenalind, :neuronii din ,,circuitul

A" vor ac iona intr-un ritm mai acceleral. Respectir-a ac-r:r'lr:rare va pune in func ,iune un gpup de neuroni subordonat,i

,,circuiLului .1", grup care, in condi{,ii norrnale, rdmine inactir'.lnl.rarea in func irrne a cc.lulelor nervoase ,,satelite" va nrodi-

lica ;i va divcrsifica programarea ,,circuitului ,4": muscula-l,rrra laringelLri nu va mai fi ac ,ionatd doar pentru neyuia derrrspira{,ie, ci se va contracta lntr-o manierd particulard, pro-

lrlie fiecdrei specii, pentru a ,,produce(' cintecul nup,tial. la{-dlum pept.idele controleazd cintul p[sdrilor...

Cercetdriie asupra neuropeptidelor ne permit sd in{etrc-gcm mai bine interactiunca dintre neuroni, schimbind ima-qinea tradi.tionald derspre fiziologia creierului, imagine lrazal 5.

pc cercctdrile neurobiologice efectuate pe animale inferir:anc,siluate pe prirnele trepte ale evoluliei filogenetice. Cercetd-rile moderne pe animale superioare au dus la descoperireltin hipotalamus a unor celule neurosecreLoare, cu actir,itateglandulard. S-a stabilit cd neuronii din creier, inclusir- din

rrreicrul uman, produc peptide care se comporl-d ca verilahiiihormoni. Vechea teorie care postula demarca.tia netd illtlencuroni qi celulele glandulare este pusd astdzi sub sernnulintrebdrii. Unii specialiqti sus,tin c5. neuronii sint celule glan-tlulare care secretd substanle in ramifica.tiile axonice, ln Lirnlrce celulele glandulare propriu-zise elimini hormonii in sis-t,cmul vascular sanguin, fiind vehicula,ti in intregul organisri'r.(lonform opiniei lor, nu ritmul influxului, ci cantitatea cle

srrbstanle chimice eliberate ;i persisten,ta prezenlei lor lnsinapsd ar condiliona semnalul nervos. Fdri tndoial[, a;a,'rrnf opina dr. Jacqueline Renaud (vezi Sciert'ce et ttie, der..1983), acest mod de a privi lucrurile este mult mai nuan 'atr

si mai cuprinz5tor decit teoria tradi,tionald a propagdrii rn-

fluxului nerYos.Progresele actuale ln cunoaqterea transmiterii influxuluinervos au fost posibile datoritd microscopiei electronice, care

a permis sd sb constate prezen,ta unor minuscule granr,lle

r:oirlinind neuromodulatorf pe o parte din axonii neuronali.(lind neuronul este excitat, influxul nerYos ce parcurge axo-

rrul ajunge Ia aceste vezicule, eliminindu-se con,tinutul },or

lhirnic, iritocmai ca qi veziculele butonilor terminali care eli-lrtrreazi neurotransmildtori in spaliul sinaptic. Substan 'elerrcrrromodulatoare eliberate de minusculele vezicule de pe

irxoni se rdspindesc in spaliul intercelular, intrind in contactt:rr rnembraneie celuleloi tnconjurdtoare. Diseminaii ne toat6

O colecfia cristal t O eolecfia cristal O



Filnrafata mernbranelor neul'onale, ace;t'i receptori sint

i,'li t oiitt nunerogi, degi rolul lor este la fel de irnporlarit:

i'*i.".u.i".ti"itd ii

neuronale. Cu alte cuvi.t'e, substan 'ele

"t;i'inate

de veziculele axonice activeazl to i rte'ronii cu

t,:ire 1-in in contact. Aceasta este o descoperire e-tcepliona1[,j,r,.m1i"a concluzia cd ac ,iunea subslanleior neuromodu-

iatoale se repercuteazd asupra unei intregi regiuni cerebrale

;i ttu t,t*ui' asupra celulei ner\roase ou (tare neuronul face

S LDJ. tr]SA.

lpoleza ac iunii,,glanrlLllrtre" a neu.r'otriior contluce la o

n. uii viziun" o*rrp.u u".ti"it alli creierul ui c a o ?,suP.ra glandS'"'

I,.,s6- sr,bstanlele neuromodulatoare nu sint specifice creio-

i',,i*i;"t"

*" Iru*. in neuronii cereb'ali. dar ,si ln les'tu'ileviscerale,cee; ce arat5. c5 modul lor de fuire ionare este sis-

tlrnic; sub anumite in{luenle - cle exenrplu in cazttl. unet

sitrra1 ii sLresante - ele sinb'eli minate simulLan irr ,'reicr 1i

i,., fu,ganism, protluclnd un efect global, integrat,.care, cieter-

'rin["o urrorniti conduitd sau comportamenf. Ait{el spris,,li,lol'peptidelor ar fi acela de a pune d.e acord corpulcu acti-

r',tat,-'e'*itttul,i, favorizind in-acelali tirnp p.o''esale cer'-

],r.rle rS.spunzltoare de urr anumit eutnp0rtatrLcnt st nlu(lllt-

ciri'r-a organismului in concordanld cu aeesl-a.

:Neurochimia ccrebral[ ;i afcctivitatea

Stdrile afective - emoliile, sentjmenteie, cllagos[ea. qi

ur'it, gclozia sau lriste{ea etc. - sinb depcntienLe rle actlrl-i,,Lea'cerebrald. Fdrd indoiald, afcctele au un conLinut' re-

fk cLoriu, dar, ca orice proces psihic, in 5i de su-bieclivitatea

in,lividuiui, de po.sonalitatea Iui. Unii sc lndrhgoslt'sc Ja

lrlirna vedere, dtqii, p. nesimlite, transfurmd priettnia iniiragosle q.".ttt.a. 'Li iel, despaigirea pcate fi brusc5, qi defi-

nit#{ sa., co reveniri si intensitlli iariaLe, clragostea pier-

zjrr,lu-se in timp. Despre capriciile 11 ragostei, dicbatc tle

n',rrluthimia cerebrald,'s-a o,:upat psihiatntil american dr"

l-iebon-itz (vezi Science tt vie, nr. 789 din t9€3).

Dr. Lieborvitz susline cd substanlele elaborate de cleier

acfioneazd asupra circuitelor nervoase responsahile-de st[riieafcctive, astfei cd diferen ,ele individualb'-felul de a,fi.alfieclruia rezultd din caracteristicile neurochimiee cerebrale.

I)e e-rempiu, endorfinele - ,,morfine" nattlratre secretate de

.organism,.l uman - reduc activitatea neuronilor implicai'i

in mecanismele sensibiliti,Lii dolorifice. Feniletilamina (FE,t)rt,prezintd un stimtrlenl pcnlru neuronii implica,ti in stlrile dc

,'*,-'itntie. Alte substanfo sporcsc starea de anxietate, frinindrcLividatea neuronilor inhibatori. Intr-un cuvint, via,ta afec-

1,iv[ este dependentir,lntr-o anumitd mdsur5, de

,,droguri]e"t'ndogene: bur:uria ;i trisle ,ea rezult[ prin activarea siste-

nr,:loi neurochirnlce.de critre stimulii cu Yaloare emotiorlnli.

Tuturor organismelor animale, ca de altfel si omului, le

sint necesare emoliile, pentru c.{ acestea stimuleazd activi-tatea biologicX. elaborind llspunsuli eficien'r,e ln concor-

danlil cu sfirnulii din nediul inconjr:ri.tor: emoliile gcc,ele-

reani ritmul caliliac ,qi rtsltirator, mobilizeazi rezervele bio-chimice, carc. inlrtte in fluxul sangtrin, aduc "rpre rnuschi

si spre celelallc orgine un strrplus de energie- Prin aceastt.l,

,'rlrritiile au rin r,-rl atlupiativ at,it penbru individ' cib qi pentrti11'ccie. l,a on., ele pol, fi declan;et.e nu numai de stirnuliinaturali, ci ;i cle sirnboluri: un cuvint, o imagine, un semll.

Creierul uman organizeazd via ,a afectir-d, in principai,prin doul zone: lobul iimbic ,si hipotalamusul (fig.2). Acestei'ormatiuni cereltrale, situate sirb fala intern[ a fiecdrei ernis-

fere cerobrale, p0art{ nttmele de paleocortex, deoarece, cllrrnele e-xcep1ii, ele se intilnesc la toate vertebratele, fapt ce

iilesli importanla lor pentru supravieluire.IncH de la naEtere, paleocortexul funclioneazd, rirspltn-

zincl Ia stimuli prec[i gi induclnd starea de bine, de confori,

(satisfacerea trebuinlelor de hrand, de somn etc') sau de

anxietate (nesaLisfacerea acestor trebuinte primare). Cu

Limpul, pe mS.sura maturiz5rii inclividului, experienlele de

viatd, asociate st{rii de bine sau de disconfort, "int mernori-

zate, suprapunindu-sepeste emo{,iile

,,memorabe"de specie.

'foate percepliile noi sint comparate cu aceste ,,memorii"innirscute, fie pl[cere, fie suferin{,d. La rlndul lor, norle per-

cep ,ii slnt fixate mnemic, tmhogdlind experien.ta individului.(lu cit o persoand posedir o memorie ,,mai fericitd", cu at,ib

oa are qanse ca prin noi stimuli sd trdiascd emolii pozitivesi invers.

Zona ,,memoriei" Iobului limbic, care Ya declanqa activa-

rea emo ,ronaid in cazul percepliilor, se situeaz{ la nivelul,lelei de-a cincea circurnvolutii temporale, tntre cortex qi

forrnaliunea arhaic5. a hipocampulut. Pe cale experimental5,

10 O eolectla eristal O a colee{ia cristal } 11.



s-a dovediL c5. leztunea acesber zone provoacd dezordine emo-

ionaX5. In mod deosebit, septum-ul qi nucleul amigdaliandin Xoliul limbic au funclii de declanqare, dupd eaz, frc a stdriiafectir"e pozitive - plS.cere -, fie negative - suferintd, ne-

lin i ste.

lcr elect,rozi, cuplali cu o pedal5 pe care animalele de ex-perienld o puteau acliona, J. Olds a constatat cd goareciianiisau continuu pe aceastd pedald, semn cd stimularea elec-tnec6 a zonei respective le produce pldcere. Animalele de ex-penlen f, preferau s[ apese pe pedald decit sd consume hrana

sau s5, intre in contact cu partenerii lor. Numeroase cerce-t,tiri de acest fel au dus la concluzia cd septum-ul, forma ,iunecenehral{ foarte vecheo situatd inaintea lobului limbic, joacd

rolul central in producerea emoliilor pozitive.

. $i [a om, ln situa,tii experimenta]e similare, s-a observatacela,gi comportament, subiec,tii declarind ci simt o stare de

lridrreue greu de redat in cuvinte.

Aceste descoperiri au fost utilizate in diferite scopuri,

in rnod cleosebit pentru studierea mecanismelor inv5 [rii.Se gLie cd animaleie sint motivate prin acordarea unei re-coniperase. ln experien-tele la care ne-am referrt, animalele

care &rjeau implantali electrozi in septum, cind reuqeau intr-o

snrcin5 experimentald., puteau apdsa pe pedald, ceea ce re-prezenta sistemul lor de recompensd. S-a corrslatat cd neu-

ronii srt,imulalr electric produc neurotransmi,tdtori de tipulrroradrenalinei sau dopaminei. Acelagi efect se ob,tine qi prina,:{rninist,rarea de amfetamine - o clasd de substanle care

ar:",ri+neazd prin eliberarea de noradrenalind sau dopamindcu efect stimulabor asupra sistemului nerYos central. Unsf,imul r:are, in mod i.rbiqnuit, este resimlit de animal ca o exci-

tafie rreutrd devine sursd de pldcere cind animalului i se

arirnirnistreazd amfetamine, acesiea stimulind secre,tia de

rrrri:,drerralind, ale c{rei cdi trec prin ,,centrul recompensei"

{al pliil:erii) din hipotalanus.

In ipoteza dr. Lieborvitz se sus.tine cd emolrile agreab.ile

{rlctivarea sistemului limbic de cdtre o percep,iie care coin-ci,le, cei pulin in parte, cu o amintire plicutd) antreneazd

eliberarea feniletilaminei in creier, in zona septum-ului, avindacelaqi rnl ca qi amfetaminele. Neuronii din septum recep,tio-

neaz[ stimulii venili din diverse zone a]e creierului. AceqtisLimuii ar',tioneazd sub forma eliberFrii de noradrenalind.

?n stadiul actual al cuno;t,inlelor, ipoteza dr. Lieborvitznu poate fi complet verificatd. De asemenea, unele diltrec,'n;iiiera,tiile referitoare la psihologia cuplurilor de indrd-

1'nsti i nasc serioase semne de intrebare. Se poate sus,tine,

inir-adevdr, cu argurnente ,etiin ,ifice, c5. existd o diferenld

Fig. 2. Neurofiziologia emoliilor: perceperea obiectclor (t); activarea

celulelor gi fibrelor nervoase din cortex (2); transmiterea ilformalieila lobul limbic (3) ; influxul nervos ajunge la ceade-a cincea circumvo-

Iufie temporald (din apropierea hipocampului) - sediul ,,memoriei"

emoliilor lnn[scute qi dobtndito lo cursul vielii (a) ; dacd, informalia nu

corespundo nici unei imagini ,,memorate", are loc o percepere neutrd

a lor i5); dacd noua perceplie se suprapune mai mult sau mai pulinpeste o imagine ,,memorat5.", atunci se declangeazii o emolie pozitivA (6).

. Centrul nervos al pldcerii este, pind in prezent, mai binecunoscut decit cel al suferinlei. Fiziologul J. Olds a desco-perit accidental, ln 7954, o zond cerebrald responrabild de

st{rile afective pozitive, pe care a denumit-o ,,zona plScerii"sau sistemul de recompens5. Implantind in creierul goareci-

12 t eoleefia eristal O I colee{ia cristal O 13



fundamentald lntre emoliile pozitive dinperioada de atrac egi cea de ataqamentP

Fdrd tndoiald, triirile psihice din primele momente ale

infiriparii sentimentelor de dragoste au alt conlinul decit

afec.tiunea nt"rscutd din ata;amentul perechiIor de indrdgost,iti.A stabili lnsd o corespondenld intre continutul trdiri.lor prri-

hice qi procesele neuiochimice cerebrale ni se -pare a fi cr:l

pu,tinolpotezd indrdzneald. Dr. Liebowitz crede cd,,luna de

miere" s-ar afla sub acliunea sporitd a neurotransmildtoriJcr,in speciai noradrenalinir qi dopamind, care furnizeazd energiapenfru acJ,iuniie dezldn ,uite ale partenerilor. Conforn ipr'-iezei sale,- ar exista o sirnilitudine infre comportannent'u}amoros din aceastd fazd ;i manifestirile psihiatric-e' carac-terizate prin excitabilitate euforici qi idei delirante. $i intr-uncaz, qi ln celdlalt ar fi vorba de o perturbare a funcliilonileurotransmildl,oriior, de supradozarea lor cerebrald.

In faza a doua, in perioada de atarsament, partenerii eu-

plurilor mariLale nu mai caut5. noutatea, ci prezenla celuilalt':trebuinla de a fi lmpreund apare in prim plan. Se instaureazl'run tip de dependen ,d reciprocd. (Jrice separare _genereaaddisconfort psihic (triste ,e, depresie, angoasd). Psihologic,acest ataqament a fost comparat cu legdtura afectivd rnarnd-

copil.

Centrul nervos al suferinlei este mai pulin cunoscrit declt.

centml pl[cerii. Din punct de vedere morfofiziologic, ,,loouscoeruleus", o forma,tiune nervoasS. din substanla reticuJ"lrfia trunchiului ccrebral, se pare cd are un rol antagonic centnu-lui pl?icerii din septum (fig. 3). Fibrele neryoase ,locus coc-ruleus", distribuite ln toatd masa cerebrald, inclusiv ln cor'*t€x, au proprietatea de a eiibera noradrenalind. Recent', s-a

descoperit un grup de celule care pioduc o ,,substanl$ F",cu funclii modulatoare ca ;i endorfineie, dar cu ac,tiune o-

pusi. Aceste celule slnt clispuse in fibre nerYoase ce treo dinmezencefal in talamus pind tn lobul frontal. Ipotera ,r:il

,,substanla P" ar reprezenta substratul biologic ai senza{,iiXcrr

tlolorifice, fizice qi psihice este plauzibili, fapt ce irnprineacceptarea, cu titlu provizoriu, a ideii cd anxietatea, tristet'*:,*r,

suferinla - resimtite ln momentul despdr,tirii parteneril,r;r"

- ar fi in legdturd cu activarea sistemului ,,substan ,ei .Ir".

Dincolo de elementele teoretice, care se cer aprofundal,e.

gi de rezultatele experimentale, ce impun verificdri repetate,

stut.liu mecanismelor neurochimice lasd sd se intrez5.reascdpr"rsi&rititatea intervenliei medicamentoase in echilibrareasiJ.r'ilor afective, ceea ce, trebuie sd, recunoaqtem, nu este

I,ui;ft.

SISTEMUL HIPOTHALAMUS

LG}FRONTAL

TAtAMUSCIERUtruS

Fig. 3. -\Iorfofiziologia cercbrald. a emoliilor pozil.ive qi negative. lncazul emoliilor pozitive, sistemul limbic activeaz[ o vastf, relea de

ctlule ,si fibre nervoase din Lrunchiul cerebral (,,sistemul plicerii") cuseciiutr t$. septum, eliberlndu-se endorfine. Cind se tnregistreaz5. o emo-

i: nega[ivi., este stimulaL ,,sistemul de angoasS.",cucentrul in ,,locuscoeruicus" care elibereazS. ,,substanla P", ce intervine ln neulofiziolo-

gia durerii.

,,ftnorfineIe eerobraler<

gi coutrolul senzatiilor dureroaso

Cine nu a auzit de efectele analgezice ale morfinei - prin-cipiui activ al opiului? Utilizati in iupia conira durerii, maiai .,i in ultimele faze ale maladiei canceroase, rnorfina se

exi,r'uge din capsulele de mac, o plantd din familia papavera-

cee,[{.}r. Deci morfina este de origine vegetalS.. S-a de^se operit,ius[, iri l-970, cd si legnul animal produce ,,morfine". In corpulni:r'en[,r]lratelor, ca gi al vertebratelor - inclusiv la om - ss

gisesc substan ,e care au efecte asem5.nS.toare cu morfinacli ,:rrrging vegetal{. Aceste substanle, denumite encefalinesit,r entlorfine, sint supranumite ,,morfine endogene" sau

,,morfirxe cerebrale".Pe scurt, istoricul descoperirii ,,morfinelor cerebrale" in-

cellu iri urm5. cu mai bine de un deceniu. Atunor, ln 1973, cerce-l,inil* electuate de Lars Terenius in laboratoarele din Suedia qi

cLe tir. S,rl Snyder (l3arltimore, S.U.A.) au ardtat c5. in creier

1,4 I coleefia cristal C I colecfia cristal O 15



existd receptori pentru morfind' mai precis' anumite ntolecu.le

situate la suprafa,ta celulelor nervoase.

ln 1975, J. Hughes qi iI. I(osterlitz (l\{area lBritar,rie} au

pus ln eviden 5 primele- ,,morfine" d.in creier,^ substan{,e ne-

iurale prezente in creier gi care mirneazd efectele alcanoi-

zilor di-n opiu. Acestea au frimit numele de.,,encefaline". [Jn

an mai tir?iu, lucrind in laboratoarele Institutului Salk drn

California (S. U.A.), Roger Guillemin a dgscoperit- ln cneie ralte substanle naturale, care au aceiearsi efecte ca gi rncrfiladenumindu-ie ,,endorfine". Pentru activitatea sa, dr. Roger'

Guillemin a primit, tn 1977, Premiul Nobel. Se gtie azi_c,i

receptorii morfinei, identificali in creier incepind din {9?"1,

nu sint altceva decit receplori pentru encefaline qi endonfint.De asemenea, se cunoa;te in prczent cd cele doud tipuri de

,,morfine cerebrale" nu sint idenlice - cum s-a crezut la 'r;n

mornent dat -, reparti ,ia lor ln sistemul nervos difer5; 'rir-rata de via 6 (citeva minute pentru encefaline, fald de clt,etaore pentru endorfine), ca qi funcliile fiziologice sint net drfe'-

renliate. Totodatd, s-a stabilit cd, din punct de vedere hiu-chimic, encefalinele sint peptide, avind o formuld chin:icdinconfundabild cu cea a morfinei, care este un alcaloid. T'o-

tu;i, aga cum a demonstrat tn 1975 Bernard Roques (Fnan a),mdleculele de morfind qi de encefalini au, ln spa,tiu, forrneasem5.n5.toare. S-au identificat doud feluri de encefatrine gi

cinci de endorfine.

Cercetdrile dr. Jean Rossier de la Institutul nalionaI iie

sdnltate qi cercetdri medicale (Franla) auar5.tat cd irr sit,ualie

de stres hipofiza elibereazd p-endorfine. Simultan si tn cr,n-litdli egale, este eliberatd o substan{d numit5 corticolrspisffsau ACTII, care are funclia de stimulare a secre,tiei de coni.i,:o-

steroizi de c{tre glanda corticosuprarenald. Se ;tielnsh c5

substan ,ele corticosteroide ajutd organisrnul in cazul leziu-nilor produse de factorii agresori sau in situa,tie de ,soc (ac-

cideni, panicd etc.). Or, asa cum preciza dr. Jean Rossitr(tez\ La Recherche, nr. 138, din 1982), subieclii umani lrr

stare de qoc simt mai pu,tin durerea. Din aceste constat,Eri

s-a tras concluzia cd acelaqi rS.spuns fiziologio antreneaz5

atit secrelia hormonului antidolorific (p-endorfina), cl{. gi

eliberarea hormonilor de luptd contra agresiunii (AC'f ln).

De;i concluzia este seducdtoare, ea rEmine totuEi doar o ii:l-tezd ce urmeazd a fi verificatS. de cercetdrile viitoare.

Secre ,ia de p-entlorfine este acourpaniald de eliberareaa incd unui hormon hipofizar: prolactina . ln Ig77, grulrulrle cercetdtori de sulr conducerea dr. Iloger Guiile"niin rtrlemcnstrat cd injectarea de p-endorfin[ in circuitul sansuincare

.irigdhipofiza antreneazd secrelia tle prolactinA." C,;

semnifici,tie are acest lucru? Se stie,'incd din IOOO, ce Irislarea de stres creqte secrelia de prolactind. La rindul ei,pr.olactina provoacI sporirea metafolismu]ui neurotransmi-ldtorilor cerebrali, facilitind astfel transnrisia de influxur.inerrroase. Rezult5, asadar, cI secretia de p-endorfin6 irrt"<\z cle slres faciliteazi, inclirect, actit'i batea cerebl"alb :f'irvorizeazd reac,tia rapidE de fugd sau de lupti.

ln 1977 s-au pus in evidenld circuitele neuronale care ut,ili-zeazd p-endorfina ca neurotransmitdtor (mesager chimic cepernite trecerea influxului nervos de la un nei"on la alt,uli-rlceste circuite sint localizate ln substan,ta gri periaperluc-luald (forma.tiune care intervine rn controlul- seniatiilor"rlolorifice) qi in siltemul

lirnbic,zond

a creierului implicatain c.ontro-lul emoliilor. Substanla gri periapeductuald-repre:-zinti un important releu care intervine ln iratarea cerebr"alilir semnalelor dolorifice. S-a constatat cd microinjeclii locale(ru opiac-ee in-aceasti regiune produc o foarte bunh airalgezie.Serrza,tiile dolorifice dispar dacd se administreazd subs*tantecu ac,tiune antagonicd ?norfinei. Aceasta sugereazd cd tra-tamentul senzatiilor dolorifice ln zona amintitd depincle cler,liberarea de substante morfinice, care ar putea fi tocrnai p_

cndorfina conlinutd irr circuitele neuronale locale. Stimularear,lectricd a substanlei gri periapeductuale pr'ovoacl qi ea anal-gczie. Pentru prima datd, in tg78, in clinicile din S.U.A., s-arrpelat Ia aceastl metodd ca terapie ln cazul durerilor croriice

;rLroce. S-a formulat ipoteza potrivit c5.r,eia analgezia proctrus;"r

prin stimularea electricd se realizeazd tot prin interrnediulsccretiei de p-endorfind (Y. Hosobushi, t97g). Conform c,epr,cl,Irilor cle ultimd ori, rdmine ln afara oricdrui semn de in-lrebare faptul cd p-endorfina are proprietdli analgezice.

Encefalinele, care se gdsesc ln mai multe zone ale creieruluiirlccib endolfinele, in glandele suprarenale qi in hipofizd, aulrrnc,tii fiziologice multipie. Eliberarea de encefalind, prin se-,'rttia glandelor suprarenale, corespunde emisiei de p-endol.fi-rrii la nivelul hipofizei. Ambele ,,morfine endogene" sint proclu-

16 O colec{ia cristal } O eolectia eristal O l?



se c,? r6.spuns unei situalii stresante. De alifel, a$a curn se qlie ,

clan,,iele-suprarenale sint solicitate in caz de agresiune lm-ii,r,r.rîva orcinismului. Ete elibereazS. hormoni - adronalind

l, nu-ru.loeiaiind - care stimuleazS. cordul, sistemul muscu-

io.r e,te ., favorizind un rdspuns global qi rapid din partea orga-

nisr-nunui aflat in primejdie.Iincefaiinele con,tinute ln hipofiza posterioard intervin

in sretal:olismul hormonilor care controleaz{ presiunea san-

gi,rinfl, excrelia urinar6, contrac ,ia uterului etc. Rezultatele

iur,ln'cercetdii recente (\'anderhaegcn, t9B2) au dovedit cH

sli,rne[ia rie encefaline are rol de fced-back (retroac 'itrne)

prntl"la limitarea ernisiei acestor hormoni-

tn fine, T.N{. Jesell qi L.L. Iversen au descoperit, in 1977.

.g -"**Tnfi"ele pot, bloia semnalele dolorifice. De fapt, rolul

enr:efaninelor dd neurotransrni ,dtor al influxului nett'os care

inhihd senzalia de durere la nivelul rndduvei spindrii repre-

zrnt,i funclia lor esenlial{. Durata scurtd de via,ti - ence-

IuU*io. iu'degradeazS' in citeva minute -*corespunde rolu-lului lor cle sulstan,te neu'otransmi,tdtoare. Dac5. s-ar incetini

l'iLeza cle degradare a acestora, encefalinele ar.putea fi fo-

l,',oaite in 'uratimentul antidolorific. Este tocmai ceea ce au

reuEii sH ob in5. Bernard Roques q-J-e-an

Charles Schrvartz

in laXroratoarele clin Franla tn anul 1980. S-a g[sit, a;adar,

o ut,ilizarc practic{ extrem de promiJ,dtoare-

5[ecanisrnul neurochimic al tlepresiei psihico

S ai neult de doud'llersoane dintr-o sutd suferd de depresie

r14r'voilsl, mat exact t,eo/o Aintre brirbali si 3,3-9zo dintrc femei* uste concluzia unui studiu efectuat in I)anernarca, in

d975, in care a fost cuplins[ toatd populalia in virstd di:p"'ste tb ani.

Dar ce caracterizeazd. persoanele deprirnate psihic ? Simpto-

mul principal nu-l reprezintd, a;a cum s-a-r pI'r€a' anxietatea

gi niii suferinla, ci o-intensd oboseald. Afirmatia se bazeazd

1ie analizele ficlte a" .at"" p"ot. Daniel Wihlocher de ia'spital,rl Salpetndre din Parisf dupd

^careprincipalul ind.iciu

r,.i ,r*rnportdrnentului depresiv ar fi-incetinireâ reacliilor

prihoru.otorii. Bolnavul depresiv - afirm[ profe.sorul.. pari-

iior, - se mi;cd pu ,in qi lent' figura sa este -im-pietriti,pri-

virea fir5, vo"l:itea rari, iar gintlirea inceatS" El las5 impresia

cii perccpe greu ceeft ce se intimpld in lnediul social in,raietliiieste, reactionind cu intirzicre la stimulii din lumea lncon-.i rrriiloare. Aceastd lentoare a rnecanismelor psihornotoniit'stc acompaniatd de anxietate, durere, de sentimente de cul-pahilitate qi de devalorizare

apropriei pexsoane.

Psihiatrii au lncercat, de mai mult{ vreme, rtlasificareast,i:ir.ilor de depresie nervoasri, luintl in considerare diferitil'rrr-rtori, cum ai fi cauzele, simptomele, evolu,tia malarliei etc.S-a 'r-iiririt dc depresii endogene, in care elementele interne,lrroprii individului, joacd un rol determinant in declangareabolii,_ de depresii eiogene, ln care esentiah:I ll repr.ezintdrc:actiile declansate de evenimentele exterioare, sau de de -

prcsii. nevrotice, ln care este incrininatd structura psihictirr individului. In prezent, cercetdrile din acest dome-niu al,lrrat, o alt[ turmrrd. I\,Iajoritatea specia]istilor considerd r:,ri

rl,rpresiil; ne.rrroase sint declanqate cle factori foarte diversi,;rtit biologici, cit si psihologici, amtreie categorii fiinrl riis-punzdtoare, in proportii diferitc,

deimbolndvire.

I'Iedicamentele antidepresive au efect pozitiv in 60-70)irlintre cazuri, chiar qi atnnci cincl terapia medicamentoasir.slc prclirngitir citeva luni de zile pentru a se evita recicriva([ig. ). trntrebindu-se de ce medicamentele antidepresivesirrt efjcace doar in aceastii proporlie, unii specialigti au avan-sa.t ip,oteza-cd cei rezistenli la medicalia antidepresivd ar {'ilrleviratii depresivi, ci boala trebuie sd se defincascd in func-l,ie de meclicarnentele administrate. Dar ele nu sint declt, ur.l;rnticlob; ele pot, cel mult, si ajute Ia inlelegerea mecanisr-rnellr de imbolnl-,.ire. Primele medicamente antidepresiverrrr apiirut in urmir cu aproape 30 de ani, mai exact ln lgb7.l'llc au fost descoperite oarecum lntimpldtor, iar acliunea nonrrrr

este lncd pe deplin elucidatd. Primul qi cei mai'cunoscut,rnetlicament anticlepresiv este clorpromazina sau largactiluJ,rrtilizat pentru prima datd in tratamentul chimic al psiho-zolor de cdtre dr. Delay qi Deniker Ia Spitalul Sainte-Aunerlin Paris. ln acelaqi timp,in Laboratoareie Geigy din Elveliasc lncearcd sinLetizarea unei noi substante, capabild, ca'silrrrg,aq i]gl, sd calmeze agita,tra gi delirul piitrotid. Astfel, R.d-lrrnd Kiihn utilizeaz{ imiramina (cunoscuti pe piala medica-rnentelor ca,,Tofranilt') pentru combaterea anumiior cazurirlc depresii. A doua mare familie de medicamente antidepre,-sivc, cu ac ,iune de inhibare a monoaminooxidazei, a fost sr

c:r descoperitd tot clatorild unei observalii intimpliitoare:

18 + colec{ia cristal + t colecfia eristal € 19



rrreclicii au rernarcat cd adrnirtisl.rind medicarnente anti-

tuherculoase se obline o ameliorare a stdrii generale .- sp(r'

rinea apetitului, ridicarea tonusului psihic etc. - inainte ca

medica-mentele respect'ive sd ac 'ioneze asupra bacilului tu-

t[,* zece aselnenea substanJ,e. Asifel, lor.rlratiunca reliculat,&din mezencefal, care cuprinde un sistem cle activar.e generali-zabd a scoarlei emisferelor cerebrale, are ca mecliator sinapticn'rradrenalinal aceasta, irnpreund cu un alt neurotransrni-

litor -serotonina

-,sint irnplicate in mecanismele depre-

sieI x]ervoase.Pentru fiecare tip de nerliator chimic psiirnfarmacologia

rtrispune de,,droguri" - termen ce desemneazi toate substin-,l,eie cu actiune asupra func.t,iilor biologice ale organismului

- care lucreazd selectiv, determinind blocarea sau stirnu-larra secre ,iei mediatorului.

Nfiedicamentele antidepresive re]evd un mccanism divers;ri nele stimuleazd, altele inhibd secretia ne Lr rot,ra ns rrriti i,orilor'.Dar pentru a inlelege acliunea medicame ntelnr anlirl,,presivelrebuie vdzut cum este asiguratd propagarea influxLrlLri ncrvosde la un neuron la altul prin intermediui neuromerliatorilor.' -reienea influxului nervos prin sinapsd - zona de jonc-liune dintre neuroni-se face in trei etape: eliberarea mediato-lutr,ll chimic de cdtre neuronii presinaptici; acumularea aces-trria in spa,tiul sinaptic; receplia de cdtre neuronii post,si-r,rrptici (fig. 5). Sistemul de eliberare-receptare a neurornedia-{,oru}ui aclioneazd ca o pomp5, blocarea sau suprastimrrlareaunr:ia dintre aceste trei etape fiind urmat.{ cle perturbarea infunclionare a structurii neryoase respecl,ir"e.

STIMULARIA

R:CEPTORIL0R

t'tg. 5. Trecerea inflrrxuiui nelvos lrrin sinalrsrl.

,treste mecanisme sint astdzi eiucidate. Ii5nrin ins[ al-l,r.[':r, cunoscute doar parlial, cum ar fi, de pild{, relalia ciintre|ilrrxnlgllxllentul depresiv, struct,ura neuronalH, medicament:ri vintlecare. Anumite date conduc spre o plimd conchizie,

F,ig. 4. Elicacil.atea mcdica-

mentclor anLidepresive uu r:rt'll.tr

ctrirect proporlional cu concftl-

tralia 1or ln plasma sanguinfi.

Pentru unele e{ectul scade clnd.

se depS.geqte o anumitii do;rit

{curba de sus). La aceeagi dozl"r

concentralia ln plasma san.guinilvariazd. de la o persoanS. la al-

ta (curba de jos), faPt Pentrucare trebuie sd se stabileascn

doza terapeulicl Pentrt ficcarb

paeient tn parte'

henculozei. h{ai tirziu, iliochirni;tii au descoperit cd aceste

meclicarnenbe au capacitatea de a inhiba o enzimd care de-grtrdeazd unul dinbre neurotransmjldtori, monoaminooxi-i{oza. Cele doud mari familii de antidepresiYe au acliune se-

cle{,ivri" dar qi efecte secundare nedorite: scdderea tensiuniiar{,eriale, deregldri stomacale etc.

in ulLimele decenii, o aten,tie deosebit[ s-a acordat pro-

cr,selor chimice implicate in transmiterea influxurilor ner-

voase in relelele neuronalc, cercet5.rile psihofiziologice evi-clentiind fapbul cd transmisiile sinaptice sint asip;urate prinin[ranca in func iune a unor suhsLanll chimiee, dcnumite me-

<iiat,ori sau neurotransmi 'irtori. ln prczent se cunosc mai mult

rEI' AN IT ATtrt 1: iu^v I tAt

AI'']T{DEPRESIVA

POSOLOGiE

LTlLAL I lAl r-ANT]DEPRE

POSOLOGlE

2$ ? colec{ia cristal O I colec{ia cristal C 2l



si anume fantul cd doi mediatori chimici - noradrenaliilaqi serotonina'- sint implicali in mecanismele depresiei ner-

i,o"ru. Astfel, in creierull celor care s-au sinucis s-a. gisit.oconcentratie'sporitd cle noraclrenalind qi serotonind' Pe rXe

altdnarte,

in urina

iilichidrrl cefalorahidian al persosnrf ip

t.l.f.dti"" s-a mS.surat o concenlralie ridicatd' a acestor s:]r-stante.

Cu toate rezultatele obt,inute in acest domeniu, meeanis-

mul-Je u.liuttu a diferitelor sisteme de neurolransmi '5i.rioe*i"u inc{ o problemd cleschis[, el fiind extrem de compiicat'

2. DESPRE SOIIN $I YrSnTemperahua corporalir, ;i ritmul veghe'sornn

Func ,iile biologice, in mare.a lor-majoritate' au e fiE-rfii-

surare ciblicd: coitraclia carrliac5. dureaz-5 clteva frac.tiurri

ile secundd, in tirnp ce u:nele f.nclii metabolice se -repe't5.la

aproxirnativ 24 d,e- ore. Intreciclurile circadiene (tn lirnba

tatine circa: aproximativi dies: zi) se numdrd qi teinp''-,'*t,,r* cornorald. Ea fluctueazd intre orele dupd-amiezii, ctntl

at,inge un'maximum (aproximativ 37"C), si orele.d.imineiii'r.inef inregistreazi un'*ini*,r* (36"C). Anrrmitc cicluri au n

influen1d"preclominantd, aclionlnd -asupra

altora' Este cazul

tcrnperirturii corporale qi ai ritmului veghe-somn.-recentr'1"

eerc'etirri efectuate in Spitalul h'Ionbefioie (Nerv Y-orkl, i'r

Centrul tle cereetdri asupra soutnului al Universitd,tii Stan-

ford (Caiifornia) qi la Harvard trIedical School (Boston) con-

firmtnrl ipoteza potrivit c5reia temperatura corporal5 repro-

zintd un iiclu care influenlcazd ritrnul veghe-somn'.

Experienlele au constat in observarea .unor sublecll in-

tr-un l,aparthment-laborator",unde aceqtia-.tgi. desfd;ur"au

activitItile lor obisnuite. Un-sistem de oglinzi cu vedetr'

unilaterill qi mai inuttu camere TV permiteau obserYareit

ro*lrortamdttt,rlrri subieclilor ln fiecarl moment' Ferestrerlt:

-ur,"'"iuntn"tului-laborator" erau complet,,oarb-e".,. comuni-

i"'".o t" exteriorul fiinci controlai'[, nspslmitind nici un in-

tliciu asupru *o*urrir,l,ri .tln"l

sari'nodpte' Subieclii au fosf

tinuti tnti-o lumin[ artificia]i uniformdfiar la anumite inter-

""i*'a"timp erau supnsi testf,rii psihologice pentru a Ii se

cunoast,e nivelul de l-irilenli Fau somnolen ,d, siarea de sltlrtl'

aS.nsivitntea cte. De-asemcnea. lln calculator electrOnic in-

rFgistra tlatele referitoare la electroencefalogram[, electro-

r: rrrd iogrami, presiunea arleriala, ritinul respirator, rezisien,tar.hcbricS. a pielii, compozi.tia singelui in globule albe gi rogiiirr rninerale si hormoni etc.

S-a constatat cd to,ti parametrii fiziologici au aceea;i

r.volufie ca gi temperatura, starea de vigilenJd, rapiditateaqrindirii, a memoriei etc. evidcntiincl puncte comune, dupduueleagi intervale de timp.

Inainte de a lncepe experimcntul in ,,apartamentul-Ia-[,rr"ator", subieclii au fost o]:servati rnai multe zile in mediulItr,r 6$1*r,r,'t de via,td, marcat de ciclul zi-noapte, pentru a se

lrrrtea compara datele de obseryatje cu cele oblinute ln con-rli{lile suprimdrii tuturor indiciilor despre ora din zi sau dinrL,upte, subieclii fiind privali de posibilitatea de a mdsuras('Lrrgcrea timpului. In primelc 5 zile petrecute in ,,aparta-rurnt,ul-laborator" subieclii sint incd ,,antrenati", in sensuXt a ii se indicd ora la care trebuie sd se culce sau sd se scoale1'[up-h 7 ore de sornn). Apoi au fost ldsali s5. se cu]ce gi sd se

sr:c&Ie cind doreau (cind le era somn).Datele oblinute (accslui e:rperinent arr fost supu;i nu-

rrlerosi subiec,ti de vir.stt, diferite - intre 20 qi 60 cle ani -;i pe perioade de timp valiintl lrrtre 20 de zile pind la 6 luni)siliL extrem de numeroase. 0 purte dintre cle se refeld la re-lr{,ia dintre ciclul veglie-somn si temperaturd. Eliberat dein'iicii exteriori ai trecerii timpului (iumina sau intunericu ,zgomotul citadin etc.), aparent activitri[ile subiectului sint,;,it,fel ritmate: cea mai mare parte dintlt, subiec,ti prelungescziua, aminind, fdrd s5-qi dea seana, cu 30-e0 de minute lru

lilr:dr€ zi ora de culcare, iar faza descendenti a ternperaturii, onporale - legatd, ln mod obisnuit, de momentul adorminii- (-r[i[e progresiv decalatd. Forna ondulatorie a ciclurilor

luotrogice;i relaliile lor de fazd sint difer,ite de ceea ce se in-lirrrJrlS in condiliile alternantei ritmului zi-noapte.

$ase-dintre subiec,tii observati de echipa de speciali;ti delrr Spritalul Montefiore, condusl cle prof. Ch. Czeisler qi dr. E.\\'t.it,zrrran, au avut un ciclu veghe-somn de 50 cle ore, ceeacc in,lica o ,,desincronizare" intern5, l5sindu-se sI se creaddlillt'Ie doud cicluri veghe-sonrn si

^temperaiura corporald nuiu: riici o legdturd unul cu celilalt. Insd, comparind mai aterrt,, ur'Lrele somn-veghe ;i curba varia ,iilor temperaturii, s-a,,lrs,r.rfl\'at cd subiec ii ,,desincronizati" ayoau, in realitate,tlt'uij. tipuri de duratd a sornnului: un somn ,,lung", putind

22 C eolecfia eristal A 9 colec{ia eristal O 23



atinge, in rnedie, 14-L5 ore. ;i un solnn,,scurl,", de 6-? ore.

Acest ullim tip de somn clehut.a in faza de inceput a scdderiitenperaiurii corporaie, iar trezirea suryenea in faza de cr''eus-

tere a ei. Sfabilind mediile tuturor curbelor obtinute, s-a

clescoperit o regularitate logicS: cind subiecliise agezau n

pat pentru a se culca in faza descendentd a temperatunii,somnul clura 7,8 * 0,30 ore. Cincl aceqtia se culcau in n1.,,-

llentul in care temperal,ura lor corporald se apropia de rnaxi-]rl1rm, solrlrrri] avea o duratd tle 14,4 + 0,30 ore. Aceca;i nr:-

Iatie intre ciclurile te'rmice qi somn rdmine constantd si inr:azul accenttrririi tli'buintei cle somn a intlivizilor. De ait'i,:onchrzia cd fie ryi nurnai cunoaqterea termperaturii corpul'ale

i,roate oferi o prediclie asupra duratei somnului.

Pentru subieclii aparenb ,,desincronizati", la care s-a n-registral un ciclu veghe-somn de 50 de ore, statistic, montentr,ulcind merg ]a culcare coincide cu temperatura mai scdzutfr.

Sinusoida curbei temperaturii corporale este legatir, intr-'l

rnanieri specificd, de ritmul somnului: faza termicd nu estredetei'minantd pentru ador.mire, insd joacd un rol slimulatrrr.Nu este obligatoriu sd adormim cind temperatula corporalldevine minim&; putem rdmine in stare de veghe dacd ceca

ce facern ne pasioneazd. De asenlcnea, trezirea este legatdde faza ternric5: dac5 un subiect se culcE in faza descendentlia temperaturii, eI se va trezi 6-7 ore mai tirziu, adicd infaza imediat, crescuLd a temperaturii. Dacd, din contrd, sli-hiectul se culcd in faza de maximum a temperaturii corponale,el va dormi intregul ciclu termic si se va trezi in faza de nla-ximum a temperaturii, adici dupd circa L4 ore.

Toate aceste date riclicd semne de intrebare asupra natul'iibiologice a somnului. Pind acum se credea cd trebuin{,a cie

somn reprezintd compensalia in raport cu durata perioadeide veghe prececlentd. S-a demonstrat experimental, cu acest,

prilej, cd sornnul .,recuperator" nu se alld in raport cu dtu'e,tl a

de veghe: ctrriar dupl 3 sau X0 zile de activitate conlinufi,fdrd odihnS, cu alte cuvinte cle nesomn, somnul de recupel"al'e

nu a depd;it tt-16 ore. De ci organizarea internd a somrrului

clepinde de factorii biologici: mai mult decit oboseala, t,ern-

peratura corporald internl este determinantd pentru dul"an,a.

perioadei de somri. Insd ternperatura corporalS. nrl esl|e ,r,.r

func,tie biologici; ea indicS, de fapt, modul de funclionane a

organelor interne, care regleazd l'itrnul sonrnului. Nu putem

rlooi s6, deschidem fereastra pentru a sci.dea temperatura ;i a

inlir.lenla astfel durata somnului.

Fe cle altX parLe, varialiile crirbei lermice interne sint re-

leviinte ;i pentiu gradul de vigilenl,i, care.atin{e cota maximtl

ln i,erioada de temperaturS. ritlica{.d qi minim{ cindtemp-era-

(nd:r coboard. Curha sidrii de vigilenld eYohieazd la fel cu

li,rlul termic (nivelul cle vigilen a c;oresllr.tndc niveluiui nos-

t,rir t.ie eficienld fizicd qi psihici). (f;g. 6)

d-lercetdrile intreprinse au permis in{,clt'gcrea tulburirilor de

sonrr.n iegate de traversarea cliferilelor frtse orare si cle rnunca

ir,r'ichimbul

de noapte (cind se schimbd fusul orar, s9 Pl9.vr)ac;1 o bulversare a cichirilor circadicne dellenciente de indiciir,.rt',r,,r'iori ai evoluliei timpului - lumina ziier, tiiferite acti-vir"ri.ii etc. Aceastd bulversare antrcneazil o strfibiciune genc-

r,lii, insomnii, climinuarea 'r'isi]enJei. in rnod obignuit, se

r',',r'ine la normal dupd 3-4 ziie).

[Je asemenea, experimentele relatate au sugerat noi modali-

tiibi cle tratare a sfdrilor de ciepresie psihicr'1. ;tiut fiind cd

37,5

'#. ztfkL

H 36,s

r]J

36

1L 2t, B 18 ORE

:

I/rg. S. Somnul urmeazS. curba ternpet'alurii: alern tcndinla sd ador-

ruirrr 'irr a doua jumitate a curbei dcsccndente a ternperaturii corpor:rle

gi sd ne trezim cind temperatrtra cre;te.

irr;':rrniit reprezintS. un semn major in aceste maladii. lnsL'r,r"srl., cunoscindu-se mai bine ritrnul Yeghe-sonn qi diferitele, i ,l'rri'biologice, speciali;tii sperd cd modifitarea_structurii q

,1,,r,,i[.n.,i somnului va constitui in viiton o veritabil5 metoclill, :'r; peqli6{.

24 C colecfia cristal 3 t colec{ia cristal I 25



Utiiizarea electroencefalografiei - rnetodd prin car"e se

not explora manifestdrile biaelectrice ale creierului, prin inten-

inetliui unor cJecirozi aplicati pe pielea capului - a permis

cuncasterea motlificdrilor de potenlial electric al creieru,ltri

atit in starede veghe, cit qi fn diferiie stadii ale som-ntr6ri'

Aceastd metoclir a'devenit un adjuvant pre,tios in arsenaiulrte miiloace folosite tle m"dic tn investigarea bolnavulrii.r-rotentialul electric al creicrului fiind diferit Ia omul sdndtcs'fatn cle cel suferincl , clar qi un rnijioc eficient de cercetare 'gt'i-lniiticl si explolare a creir:rului uman (fig. 7). DatoritFr eiec-

t-1r*

Fig. 7. Tipuri de acliviLate elt'ct.ricA a creienrlui ; ln stare tle exciia-

lie (actirrare) traseul electric estc alcilLuil din ritmuri rapide 9i de micii

amplihrdine {ritm bela), iar ?rr shre de repaus (relaxare) predominft

rit,mnl alfa ; ln somnolenf ir apat rtnde mai lcnte, de tip teta , iar ln sta-

l'ea de somn, rilttrtri lent,e - della'

t.roencefalografiei a fost posibil5 ;i cunoaqterea organizierii

intprne a somnrrlui, cuprinzind doud faze dislincte: o iizticle somn paracloxal sa,t-cn mi;e5ri oculare rapide gi una fii].ir

astfel de miqceri. Aceast5 din irrrnir fazil are mai multe staciii;

sra,liul I (unii cercetitori care s-au ocupat de psrhofiziologia;:rrnnului, precum I\. I(leitman, I{. Jouvet, \Y. Dement,ri'o,teazdl cele 4 stadii cu literele A, B, C, I)) core-*punde mo-rnentelor de declin al stdrii de leghe, de tranzi ,ie tntre sta-rea de

vegherelaxatS. gi

starea descmnolenld: stadiul

IIindici starea de somn propriu-zis; stadiile III ;i IV - gru-

lrete sub denumirea de stadiul dclta - concord{ cu stdrilett,e somn profund (in acest stadiu electroencefalograrna aratd

lrrezenla undelor delta,^cele mai lente potentiale, cu o frec-

ven [ de {-3,5 cicli/s). In timpul somnului de noapte, acestestadii se succed ciclic, avind la adult o durrrtd de cca 90 denr.imute. La tineri, stadiul I insumeazd citeva minute, stadiulX I este ceva mai lung, iar stadiul clelta variaz[ intre 30 Ei 40rle minute. De altfel, stadiul delta poate drrra de la citevarrir nute pind la o or5, fiind mai iung in primui ciclu, compal'atit.{'rn urmdtoarele cicluri. Dupd ?0-90 de minute de somn, se

rlirc;.[anseaz5. faza de somn cu mirsciri oculare rapide, care du-

rc;rzH t-.5 minute. Apoi incepe un nou ciclu, il care cele patrr-rst,arlii se succed ;i dupd aproximativ trei ore de somn incepe. nrllli fazi de somn cu miqclri oculale rapide, care, de datair luasta dureazd ceva mai mult - pin[ la t0 minr:te. Cic]urilest] rep€td, avind in meclie 90-100 de minute, stacliul cicltarlisgr6nind incet, pe mdsurd ce faza de somn cu miqc[ri octr]arer';rpide creste progresiv, putind ajunge, in ultirnul ciclu de;.,rri).fie pind la o or.5.

Deci organizarea internl a somnului prezintS. o crestere

1,r^,rgresi'i'd a somnuh-ri cu rniscdri oculare rapicle gi o dimi-r. li.rtre a stadiului cu unde delta.

trixperienlele realizate sub conducerea prof. Charles Czeis-

i' r irr cadrul laboratorului de cronofiziologie de la Spitalul\"1 ,rutefiore (Nerv York) au reler-at modificarea organiziriiiirr,,,r"rxe a somnului ln functie de temperatura corpului inrrr, r rli.entul instaldrii somnului.

{n condiliile experimentelor in care subiectii erau izolati,,;rrpendindu-se orice indiciu exterior al sculgerii timpului,ri'iN constatat c5. atunci cind sornnul debuteazi in momentulrlr [rrftper&turd miniml a corpului faze]e somnului cu mi;cdri,,, r[,:rrs rapide apar in primele 50 de minrrte, acumulindu-senir, rrii'riie, cu 2 ore mai mult son.ln cu mi;cdri oculare rapicle

26 l colectia eristal O t colecfia cristal g 27



alecit in cazu] sornnului care debuteazd in perioada de neaxi-murn termic corporal. Totodat5, aceste experimente, ca qi

cele efectuat,e de dr. Elliot D. Weitzmtrn, Martin C. hfoores.a., au eviden ,iat faptul cd descresterea ritmului delta nu se

afld intr-un rapolt de concordanld cu curba temperat,uriicorporale.

Semnifica,tia ,ilescoperirii relaliei dintre temperat,uracorporald, durata si structura somnului depd;egte interesulpur psihofiziologic, ldsind sd se intrevadd noi posibilitdgi ele

organizare a ritroului social veghe-somn (adaptarea Ia rutrncain schimburile de noapte), ca qi punerea la punct a unor mo-clalitS,ti eficiente de intervenlie in cazul tulburdrilor somului.Dispunind de o mare plasticitate, organismul uman are r,ra-

pacitatea de a se adapta la condiliiie impuse de rnediul $n-

conjurS.tor, natural qi social, comprimind spontan anunaite

cicluri bioiogice. Totusi, munca in schimburile de noatrrte

genereazS. o serie de probleme psihofiziologice: somnolen{,f;

tocmai in orele in care vigilenta ar trebui sd fie maximfi,insomnii etc. Schirnbarea orarului de muncd necesitd ,ci 'etr

o nou5. adaptare a organisn"Iuiui. Studiile de psihofiziolog{ie

serrresc astfel nemijlocit procluo ,iei qi men.tinerii stdr:ii tie

rirnirlate a omului.

Aqa cum remarca dr. Jacqueline Renaud (vezi Sait:n,,:e

et vie, nr. 762 din t9B1), s-a rer.rqit ,,demontarea" mecanis-

nrului anumitor insornnii grave. in convalescen,td, de exentptru,

rilmul veghe-somn este bulversat. Epuizarea fizicd face ca

holnavii s5. incerce sd adoarmS. indiferenb de ciclul termic cor-

poral. Seajungelaun somn fraclionat, dispersat de-a Xungu|

relor 24 de cre. Interac,tiunea dintre ciclul termic ;i cic"lui

veghe-somn dd na;tere unui aclevdrat ,,cerc vicios". Conva-Iescenlii lncearc5. sd recupereze somnul pierdut si isi impunsd adoarmd. indiferent de curba terrnicd, modificind si rnai

mult durata qi organizarea internd a somnului, deviind ast-fel de la ,,somnul normal". Desigur, nu-i putem impiedica

pe bolnavi sd adoarmS. atunci cind se simt obosi,ti, dar' tiputem obliga sd se trezeacd diminea,ta la o anumitS, or'5.

Astfel, progresiv, somnul si curba termici reintrd in c'on.

cordan 5 gi o datd cu aceasta insomnia dispare, fdrS a se

mai face apel Ia sornnifere.

' ,, Acl ivare-sintczii' -o nou[ teorie despre vise

Visele au suscitat interesui qi curiozitatea oamenilon dinr,ele mai indepdrtate timpuri. Cu t 500 de ani l.e.n., in scrie-

lile vechi indiene, visul era considerat a patra stare a conq-tiinlei, aldturi de veghe, somn qi identificarea cu Brahrna.trn arhiva regelui asirian Assurbanipal (sec. VII i.e.n.) s-a.rr

giisil, de asemenea, unele insemndri despre somn gi vise-'i n mitologia greacd, regatul viselor era ln vecindtatea celrri,rl mor ,ii. In Biblie divinitatea vorbegte credincio;ilcr prininbermecliul viselor...

Pdrdsind viziunea mitico-religioasd asupra viselcir, ca

rrresaje provenite din exterior, de ia lJumnezeu sau cliavoi,'in secolul al XIXlea;tiin ,a a inceput sd abordeze visele alirr

porspectiv5 fiziologici qi psihologicd. Psihiabrul vienez Sig-rnund Freud (1856-1939) inverseazd rationamentul, suslinnntl,rir visele sint intr-adevir mesaje, dar provenite nu din el;-

lerior, ci din interior, din incon;tient, astfel cd inlerpretarealor ar reprezenta ,,calea reald de descoperire a inconglientuluilrr viata psihicd" (Interpretarea aiseLor) 1900).

Interesul pentru studiul stiintific al viselor a renirsalrt,

o dal5. cu clescoperirea, de cdtrc psihiatrul gerrnan Ilans }lt'r'-sor, a faptului cd, ln tinrpul sornnului. creierul emite un {.i1r

Xrarbicular de unde electrice, unclele ,,alfa". Dupd aclrastr,a

irnportantd achizilie a qtiin,tei, somnul qi visele au- inr:,r,ptri

sriJie studiate in'laborator. Astfel, Nal,hanierl Iileitnlarr rsi

l,iugene Aserinski, de la Universitatca clin Chicago, au iilen-rificat un stadiu de somn in care ochii efectueaz[ nligt]nilrrpide (R.E.l\'{. - Rapid Eye X'fovements), denumit .,sonan

prfradoxal", acompaniat de o intensa activitate oniric[. Prof.

\lichel Jouvet, de la Universit'trtea din l,yon, a reusit sr'i lo-,'itlizeze centrul cortical al scituuuini - locus coeruleus -in trunchiul cerebral (fig. 8).

Se ;tie azi cd toli oamenii viseaz.{, chiar dacd nu igi arnin-l('sc ce au visat, iar aproximativ 85lo dintre ei igi aduc arnini,e

, c au visat dacd sint treziti in perioada sornnului paradoxsl.l)t: asemenea, se qtie cd activitatea oniricd ocupd cca20-25o,;,lin durata somnului, dat fiind faptul cd fazele paradoxr*tr':

r:r succod cu regularitate, reprezenlind in total 100 de rninute,lin durata soinnului. i\iu s-a putut inc[ stabi]i daci - qi

lrr acest caz cit anume - visfun si in faza somnului cu urlt}e

28 e cotrec{ia cristal O e coleefia cristal C 23



Lnte qi nici nu s-a reuqit sri se forrnuleze o teorie cuprinzd,-toare asupra visclor"

Contribulii semnificai,ive in studierea viselor s-au inre-gis"orat gi in'-tara noas'ird: amintim, in acest sens_, cercethrile

cle la in'ceputul secolului nostru efectuate cle Nicolae Yaschide

Cei doi cercetdtori americani formulcazd teza ch ""fonlnavisr:ior corespunele destul de direct modalitililor de activi-l.irl,e electricd a diferitelor zone cerebrale din timpul somnu-lrri". In faza de somn oniric sint activati nerironii sistemulni

r;r,nzorial 1in m.od deosebit cel vizual), care transntllp1s"ra,ie

lrr zonele corticale. Ca qi in starea de veghe, la acest nivel se

lrrorluc sinlcze, ce transformd mesajele in imagini rnin{a}elocrcnle. St,ructura visului ar fi determinatd deci de furii'c-

lionirrea zonelor cerebrale unde au fost aciivali neuronii,,lo tlrrrAta, ca qi de secven,tialitatea activizdrii nerironale.

Ti:oria ,,activare-si,ntez5" sugercazd cd visele nu slnt, rezirl-l;rl,ul ,.debordant" al dorinlelor, cd ele nu izvordsc din pulsiu-r r i le i n si i nctive, din,,reziduurile" problernelor vielii cot,idie-nr.,\pirri'uia viselor, conform acestei teorii, ar fi legatd de aeri,i-

r izrrea fiziologicd ciclich a neuronilor, clorin ,ele, pulsiunile"

l,clsonalitatea intervenind doar in sinteza mesajslor, ln f'c'r-

rrilre& imaginiior onirice. Fenomenele caracteris t ice'r'isul trr :

r;r'himharea bruscd a imaginilor, substituirea personajelor?,,,rrzaliile percepute. etc. depind de mecanismele fiziologice;rlr: somnului paradoxal. N{esajele transmise prin activr;:,a-r',vr neuronilor ajung la ceni,rii corticali srrperiori, care organi-2.,'uzi visul.

Noua teorie despre vise se opune concepliei freutli.qte,irr e-qen[,a ei psihologist,ii, fondinrlu-se pe corelarea prccesr]lcr'

l,sihice cu cele fiziologice. Din acest punct de't'edere, ea mar-, heaz[ un progres in raporb cu teoriile reduclionist,e tlrrrrl.urd fiziohgistri, care ignorl aspectele psihologice ale.vi-srrlui.

Sintetizind tooria sa, R.\,V. l'fcCarle-1' prezinti elernen.{ele,lrr l:sdturd clinbre somnul paradoxal qi vise : in faza rie son;n'

prrrarloxal, creierul este activat prin intermediul sisten'lullrirrt,iculab. Tocmai acest rnod de activare confer{ speci{'ici-tale visrrlui, intrucit - aqa cum s-a arninLit deja - -qini,eza

'rresajelorse realizeaz{ ca gi in starea de veg}re. Unei anurilile

irrte'nsit.d i de activizare a neuroniior in timpul son-lnrrh:i

l,rrradoxal ii corespunde o anumitd intensibate a vi'"u 'ui.Schimbarea bruscl a imaginilor in vis se explicd in noua te,c-

rio prin legdtura ce ar exista intre miqcdrile oculare rapiele ri,;,:cnele ce se succed. in acelaqi mod, senzalia de plutine ttrin

ti:npul visuirri ar rezrr]ta elin actir.area neuronilor ce transrn;tirrl'ormatii in ccntrul sisternuJui vestibutrar, localizat ln t,run-

ILOCUS

ICTRULIUS

FCRl"l,/\TIUNE

RENIULARA

Fr'g. 8. Localizarea centrulni cortical al sornnuiui.

{vezn ,,{,e sommeil et les rAoes, Flammarion, Paris, lgtl),, ca-"i r:eie realizate azi de prof. cir. docent Liviu Fopoviciu (vezil'tsu.l,. Probleme de fiziologte, psihologie si patologie, 1981).

C nou5 teorie despre yise- cum este cea prezentatd de

.dr. Fi.W. [IcCarley (vezi Psyckolagie, nr. ltO din 1979) -u poate decit si intregeascd. imaginea despre dezvoltarea

activit6 ii onirice, chiar dacd nu reuqeqte sd explice, in toatdcomplexitatea, ftrnomenele. I)r. R.W. X{cCarley si dr. AllanFXobson, de Ia ,,Mental llealth lnstitute Cc'nter" din l{assa-chusetts, pornesc de la constatarea ci in vis itlentitatea indi-l'idailui se rrrodificd, 'r"impul se comprimil, scur.gerea lui se

accelereazd sau, dimpotriv5, este incetinitd. In r.is, oameuiiaiin senzatia cd plutesc, apoi, brusc, se prdv5.lesc in neant;.qcenele se succed haotic, intr-o altd ordine decit in via ,a coti-rlianfl etc, Fapt este cd in tirnpul somnului cu vise corpulrlirnine mai mult sau mai pu ,in nerniscrat, dar creierul efec-t;eaz5 o activitate intens5.

t'' L0BULT

OCIIHTAU

X

3'J I colec{ia cristal a 3 colecfia cristal e 31



ctriul.cerebral (sistemul vestibular controleazi echilil:rirl qip,rzitia corpului in spal,iu).

- Absen,La motricitdlii reprezintd una dintre caracteristicilecele nai frapanLe ale'vise]or. Citi clintre noi n-am visat cr-lsinlem in pericol, cd incerciim sd fugim,

a"" "" put"-q" "Ilinincl .paralizalil Aceast,d senz_alie s-ar putea trid,.rce prinstarea de abonie mrrs.rrlard totald ;i paralizia musculard'tlinfaza som.nului paradoxal. O astfel de stare, in rnocl normalrnl^se iniilneste in visarea din starea de veghe; in activitateaoniricir are insd caract,er cvasiuniversal.

Schimbarea bruscd.a imaginilor constituie, cle asemcnea,o canacteristicd a activitdlii onirice. Sjmbolismnl viselor n_arl;, aladar. det.it o erpresic a acLivitabii neurofiziojosicc si

':rnicmai mull. R.\1'. NlcCarlev considerd cd acest sim6olisrn

reprezint[ o ,,formd de.- limbaj,.. Ca qi stimulii *."ro.i*li,ptilsiuniie.sinb susceptihile de,-a se trinsforma in acest tipdo gramaticd - la nivel vizual in mod deosebit. Daci lur,rii_

rilese

prezintd ast'fel, inseamnd cd visr:le au utiliLate in n-.ilio-tenapie:. pacienlii c, dific'ltdti de c-rteriotizare a sentin'rr'1,_,-lof in_viafa cotirliand, in vis b por face fdrH nici orestrictie.S1',re- deosebire de teoria fr':udiiti, teoria,,activare-sintei[,,corrsiderd cd visele nrr_ cl_eghizeazd pulsiunile, trebuintele,acpsteafiin,l, in r.is, psihologic transparente. NIai totdearina,

'iseletraclrrc clar motivatiile-celui care viseazd. Asa se explicd

recr-en{a cu care apar in r.is an.xietatea, agrnsir.itatea'sauI'ulsiunile erotice ale subin' r,iJor. in fond. iulsirrnile. cir sirnotivaliile, sint declanqate in timpul somnuii,i a" *Ur*.*i*t,ens5. a neuronilor din formatiunea ret.iculatd a trunchiur'i,'eneb_ral. Asadar, nu pulsirrnile instinctive - cum creclea S..t,r'er-ld - ofcrd energia necesard visului, ci activarea t^rnchiu-lui cerrbral.

Confoim noii teorii, pulsiunile ilstinctive sint,activate de mecanismele subiacenle visului gi nu invr:rs. :.ie_se. inlaqreazJ. visuJui, ca si senza ,iile ;i o.iiuitulno nro-1r'rr:d. ln sinl-pza visuitri sinL ini'ltrse, dc'asenrcnt a, aminLir.iL,,experienla trccut5 etc.

l{oua laorie despre vise - opusd psihanalizei - incearcdsi stabiJeas,.d o parajell rigurbasd fntre dabele fiziologiceQt p..iliulogicp. Tn rlezvoltarea ei, teoria ,,activare-sinlizir,,va a;'unge, probabil, la o deplind integrare psihofiziologicri,aducind o contribulie semnificativd lJexplicarea qtiinq,ifiL,aa vi:t'lor.

3. SI}}ICIALIZARHA TUNCTIONALAA EAIISFABEL.OB CEREBN AI,A

Funcfiile emisferei ilrepte a meierului

La o primd examinare anatomofiziologicfl, cele dou6

csr.isfere cerebrale par identice, fapt penbru care multd vreme:,-;1 cr€zut c5. tntre ele existi o simetrie morfofunc ,ional5p, rfect5.. Studiul comportamentului umtn a ardtat insd cd

i.rrnc,Liile mintale nu sint reproduse ln dublu exemplarin emis-l',:l'cle cerebrale, acestea prezen'Lind unele diferenlieri ana-t,' rlilce qi funclionale. PreocupSrile neurologilor qi psihologilor

1,r-rind-in.te1_qg-ereq rela ,iilor dintre gindire qi creier au statla. baza studiilor intreprinse asupra asimetriei funclionale,:crebrale. Emisfera stingd, mult timp consideratd dominantdriirtoritS. descoperirii, in 1865, de cdtre antropologul francezI'aLrl. Broca (1824-1880) a zonei de proieclie a limba-

.iului ln aceastd parte a creierului, a lnceput sd fie studiatd,,rn nrai bine de un secol ln urm5., ln timp ce emisfera dreapt5,ll.spre care se posiula ci nu constituie sediul nici unei acti-vilrili congtiente, a atras atenlia speciali;tilor tirziu, dupdr', I de-al doilea rdzboi rnondial. In prezent, se rediscutd loca-li",,1vsx cerebrald a func,tiilor psihice, cu precS.dere a celor,i r:r cmisfera dreaptS.

Anatomic, emisferele cerehrale se afl5 in conexiune prinrri,ri multe fascicule de fibre nervoase. Comisura creieruluirrnir:rior reprezintd cea mai importantd dintre aceste leg[turi.( l,importarilentul conqtient integrat este rezultatul scdimbu-r'i'',,''permanente tlc informa ,ii ienzoriale gi cogniti ve dintre, , lir doud emisfere cerebrale, schimb ce ie efectueazd priniriri,,rmediul comisurii amintite. Studiul clinic al comporta-rrr,,irLului pacienlilor cu leziuni cerebrale a reprezentai, de-alr:ri,lul timpului, una din cdile de progres ln cunoagterea cre-

',,,',,jri;#;. a ti*t, in anil '60 ai se"colului nostni, datoritd

iir rnod deosebit cercetdrilor dr. Roger Wolcott Sperry, lau-r": ' al Premiului Nobel in 1981, asupra pacien ilor cu comi-: ,,.,,lomie (sec ionarea comisurii crejerului anterior, operalie, Irrrurgicald utilizatd in tratarea epilepsiei qi prin care se

,, l,,,riemisferele cerebrale) s-a putut av-ansa..rapid ln cu-

n,"rs1,s1sa organiz&rii creierului; a spe.cializdrii celor doud,',,,irifere ceribrale, in special a funcliilor emisferei drepte.

a colec{ia cristal I'i cunorstcrea ale slne - condltle a intelepciunii32 I colecfia cristal t 33



Recent, s-a formulat ipoteza ci emisfera cerebrald dreant,dcontroleazd un stil de glndire special gi cd funcliilu .u". *'i,ilocalizate aici au o foarte ma"e import'antd penti.u viata cor,i-diand a omului. O serie de cercetdii de neui.ofiziolosie inil_prinse dê Henry Hecaen, Olivier Zangwill, Brend"a Miln"r$.a. au fdcut sd progreseze cuno$tinleie ln acest domenirr.-accep.tindu-se

astdzi cd principaleie caracteristici are speciailiz5rii emisferei drelte-_rezidd ln percep ,ia spaliald, ii me_morarea noliunilor familiare Ei a figurilbi roarte cunoscutc.

Percep,tia spa.tiald este cea mai iriportantd functie a emis_ferei drepte, constind ln sesizarea rapbrturilor dinrre eremen-tele unli spaliu bi sau tridimensionil, in formarea unei imu_gini

.mintale.globale desp-re acesta. FiregLe, respectivele elc_

menle pot fi lnvdlate si fixate in experi'enfd, d'ar, o dati r;cse produce invdlarea, percep,tia spatial5 devine automatir.Localizarea unei adrese, de exemplu, se realizeazd folosindu_seo adevdratd ,,hart5. rnintald". S-a'constatat cd nersoanelccu,leziuni ln zona p.osterioard a emisferei drept6 prezinll

tulburdri ale memoiiei spaliale (agnozie spaliai[). Agnoziaspa,tiald este mai accentuatd in piimul *r, il. la acc'ident,apoi se atenueazd. Relnvdlarea imflice noi strategii: de exemiplu, se poate recurge la fixarea ln memorie a unui"nou itinerarsau pot fi utiliza.ti indici verbali speciali. Cu alte cuvinte,traseele slnt reconstituite. cu ajutorui emisferei stingi rdmasdintactd:.o persoand suferind de agnozie spaliald igi identificdpropria.locujn,td fdcind apel la simboluri virbale, la analizalogicd qi nu la memoria spatiald. Asa cum renlarca Dahlia \V.

?aidel, ,profesor la Univerditatea rlin Los Angele s (vezi LaRecherche, nr. 153 din1984), aceastd. strategie d'e localizare tnlpg,tiu este mult mai lentd declt cea pe biza unei hdrli glo-bale interne qi aproape ineficace ln cizul unui itinera*

"5m-licat.' ln urmd cu aproape doud decenii, dr. Roger Speray qiJerue Levy, studilnd facienli cu operalie de cSmisuiotoJrii,au reu,sit sd identifice ,,sLilul de gtndiie,, specific emisfereidrepte..Rezultatele experimenlelo"r intreprinse au condus Iaconcluzia cd emisfera-dreaptd realizeazd mai bine o sarcindde vizualizare mintal[ a unui obiect, fapt ce le-a permis cer-cetdtorilor aminti,ti sd aprecieze cd emisfera dreaptd are unstil de gindire sintetic, in timp ce emisfera sttngd s-a" carac-teriza printr-o strategie a gtndirii de tip fragmentar, analiticsau logic.

Impreund cu dr. R. Sperry, Dahlia Zaidel monteazd o

serie de experimente pentru definirea modulgi de ,,a glndi"tl emisferei drepte. Se cerea subieclilor avind seclionat fas-

ciculul anterior-de fibre nervoase care leagd cele doud emis-lbre s5 recunoasc{ prin pipdire, cu fiecare mind separ_at, fdrH

sd poat& vedea, un anurnit contur, un obiect (fig. 9). Tot-

l,'ig. 9. Nlontaj experimental pentru studierea specializlrii funclionalea emisferelor cerebrale.

rleauna subieclii reuqeau mai bine lucrind cu mina stingd decitrrr dreapta. Dupd cum se gtie, fibrele neryoase din jumdtatearlreaptd a corpului se proiecteazd in jumdtatea stlngd a cre-icrului ;i invers (fig. 10). S-a constatat cd qi rapiditatea re-,,unoa$terii obiectelor pipiite cu mina sttngd este superioar5cu 25o/o fald de performanla mlinii drepte. De asemenea, s-aobservat cd, lucrlnd cu mlna stlng6, subieclii nu simleaurrcvoia unor comentarii verbale, ln timp ce rezolvarea sarci-rrii cu mlna dreaptd era lnsolitd de verbalizarea rafionamen-tolor logice implicate (compararea liniilor, mdsurarea deschi-rl,'rii unghiurilor etc.). A,ceastd strategie de detaliere, de abor-

. coleclia erislal O O colecfia cristal O



CIMPVIZUAL STIN6

'CgRpr,.lL

CHIASMA

oPTtcAT

Fig. 10. Fibrele nervoase din, jumitat,ea dreaptd a corpului proicctenzlinfluxurile nervoase ln jumdtatea sfing* a creierului qi invers. ,

36r + colecfia eristal }

,lune analiticd gi logicd, reprezintd o caracteristicd a stiluluirlc gindire al cmisferei stingi.

Bolnavii cu leziuni unilaterale ale emisferei cerebralerlrnpte egueazd Ia probelc experimentale implicincl recunoas-

lcrea fotografiilor figurilor umane. ln cazuri srave. subiecl,iinlnt chiar incapabili sd recunoascd oamenii d"upe figura lor.llrrde-le apropiate, propriul copil etc. apar bolnaiului cairnngini iusuficienL conturate. Acelasi lucru se intlmnll'si,,rr fiin,tele gi obiectele din ambianta'in care treia pac'ienl,iilrrninte de imbolndvire. Dupd accidentul cerebral,'astfcl cicprrrsoane-lnvald sd recunoascd persoanele dupd voce, statrirfi,obiceiurile lor (fumdtori sau nefumdtori, viiitarea ia o anu-rrrild ord etc.).

_ Psihoneuroiogul canadian Brenda Milner a studiat, lalnslitutul de Neurologie din Montreal, un grup de bolridvir;rrre suferiserd intervenlii chirurgicale fie-asirpra lobuluil,rmporal din emisfera stlngd, fie din emisfera dreapt5. S.a

rlaL pacientilor spre rezolrrare sarcina de a identifica o scrietlrr fotografii-portret. Subiec,tii operali pe emisfera dreaptHnrr rcuseau la o astfel de sarcind: intlnpinau dificultdli lal,r'sLele de recunoastere a desenelor reprezentind figirr:iulnane, ceea ce lnseamnS. c5. emisfera dreaptd are un rt.,lirrrportant ln experienla de via,td. Aceastd sarcind cLlri-rs-

lrrrnde, probabil, celei de utilizare a informaliilor spatiaie.l,)it presupune pclceptia ln profunzime, detectarea liniilor,rinLeza elementelor, configura,tia. S-ar pdrea - considr,r[

1rrof. Dahlia Zaidel - c[ existd o diviziune a muncii lrrtnerrclt: dou5. emisfere in ceea ce priveqte sarcina de identificsreu unei persoane: trdsdturile felei sint rnemorate de emisferarlrtaptd, iar numele persoanei de emisfera stingd. A,ceast5

tliviziune cerebrald a muncii ar putea explica gi aite feno-nrone cotidiene, ca de exemplu impresia ,,d6jA. vu" (senzatiilrlranie de a mai fi fost cindva vdzute o persoand, o irna-

;1ine etc., pe care, de fapt, subiectul le intilnegte perrtru

1,r'i ma oar5.).

SLudierea relativ recentd a emisferei cerebrale drcpie,:r scos in eviden,td faptul cH ea are o imporlan ,d deosehitir

l)('nl,r'u viala cotidiand a omului, ln aceastd parte a creieruluiliind localizate o serie de func,tii,cumarfi percep,tia spaliald,

'ccunoasterea figurilor umane ;i altele.

O colec{ia cristal € 3?



Cercetirile prof. Dahlia Zaidel, au demonstrat ci latera-lizarea cerebralS. se extinde qi la memoria de lung{ duratd,relevind particularitd ile stocajului informa,tiei in fiecareemisferd cerebralS.. In experimente]e sale, Dahlia Zaidelcerea subiec ,ilor sd indice dacd doud imagini ale unor obiecte

fac sau nu parte din categoriile de legume, fructe, mobilflsau vehicule. Acest tip cle cunoqtin,te presupune utilizareainformaliilor achizilionale in viala cotidiand, fdcind apella memoria de lungd duratd. Imaginile erau proiectate fiein clmpul vizual sting, fie in cel drept, pentru a lateralizastimulii lntr-una sau ln cealaltd emisferd cerebrald. (Ana-tomic, informalia provenind din cimpul vizual sting esteprelucratS. in emisfera cerebral5 dreaptd, iar cea din cimpulvizual drept este tratatd in emisfera cerebralS stlngd. Inmod normal, intre cele dou{ emisfere existd un schimb per-manent de informalii transmise prin comisura creieruluianterior.) Rapiditatea cu care subieclii rdspund sarcinii

experimentale aratd in ce parte a creierului a fost tratatdinformalia. Printre imaginile prezentate subiectilor uneleerau tipice pentru categoria din care fdceau parte, alteleatipice. Bxperimentul s-a derulat astfel: fiecdrui subiect i se

prezenta o imagine timp de 500 de milisecunde, apoi timpde 700 milisecunde. Dupd un interval, imaginile apdreaudoar 150 milisecunde fie in jumdtatea dreaptd a clmpuluivizual, fie ln cea stingd. Ap[sind pe un buton, subiecliiindicau dacd cele doud imagini fdceau parte sau nu dintr-unadin categoriile stabilite anterior (fig. 1t).

Rezultatele experimentului au relevat cd existi o inte-raeliune lntre jumdtatea cimpului vizual stimulat si carac-

terul tipic sau atipic al imaginii prezentate. Cind era sti-mulati emisfera dreaptd (imaginile prezentate in cimpulvizual sting) se lnregistrau diferenle importante ln duratade recunoagtere a imaginilor tipice sau atipice (diferen,te

nelntilnite clnd era stimulatd emisfera stingd). Pe de altdparte, emisfera dreaptd ,,rdspunde" mai rapid declt cea

stingd la imaginile tipice, iar emisfera stingd are performan,te

superioare ln recunoaqterea imaginilor atipice. ln ansamblu,

rczultatele experimentului aratd specializarea func,tionald a

emisferei drepte in stocarea pe termen lung a experien,tei

cotidiene a individului. Latenta proprie fiecdrei emisf*resubliniazd anumite aspecte ale proc-eselor cognitive careopereazd ln viala de zi cu zi sau, allfel spus, emisfera dreaptd,,trateazd" elementele familiare, banale sau stereotipe ale

Itig. 11. situatia experirnentald pentru studierea ,,stilului de glndire,.a ernislerei cerebrale drepte.

cxperientei individuale, in timp ce emisfera stingd se ocunirlc aspectele noi, originale, complexe (fig. t2).

_. S:t spus adese-a c[ femeile nu posedd o specializare ruunc-lionald a emisferelor cerebrale aga-de accentuatd ca bdrbatii-lirpl.ee ar explic.a nivelul mai scdzut al funcliilor emisfc:rn.ilor d.repte (P{i.. ii au rezultate mai bune decli fetele in per-tr,ptia spa ,iald, dar nurnai dupd pubertate; in schimb, fe-

+ colecfia cristal a O colecfia eristal O



rneile dovedesc o superioritate ln aptitudinile verbale sigramaticale, dar nu qi tn ralionamentul verbal - E. Roscli,19i5).

' S-a pus lntrebarea dacd aceste date reflectd organizarea

funelionald a creierului in general sau sint urmarea asime-

Fig. 12. Tehnica neuropsiholo-

gic{ de cercetaro a activitirliiemislerelor cerebrale. Utiiizin-du-se un tip special de lentile(Ientile Z), informafia este diri-jalfl cdtre una din emisferele

cerehrale (itr desen, emisfera

dreapt[).

ci gi ln cea dreapt5. Aceasta presupune o asimetrie funclio-nald mai pu,tin accentuatd la femei declt la bdrbali, lucruconfirmat qi de observaliile fdcute pe pacien,tii cu leziunicerebrale unilaterale. Din pHcate, datele clinice sinb revela-l,oare mai rnult pentru func ,iile verbale declt pentru crrle

vizual-spaliale. Se presupune tnsi cd la femei tulburirrileverbale sau vizual-spaliale nu sint asocia[e semnificativ culezarea uneia sau celeiialte emisfere cerebrale. Stucliul ccr-cetdtorului britanic J. McGlone, efectuat ln 1980 asupraunui grup de femei cu leziuni cerebrale unilaterale, a dus laconstatarea cd pierderea limbajului ln urma leziunii emisfereisLingi era de trei ori mai frecventd la bflrbali ln raport cufemeile. S-a observat, de asemenea, cd bdrbalii obtin rezul-tate slahe la testele verbale qi de memorare a cuvintelor lncazul leziunilor emisferei stlngi.

Datele oblinute pind acum aratd cd diferenleie de orga-nizare cerebrald slnt Iegate de sex. Ele sugereazd cd Iate-

ralizarea mai slabda

funcliilorcerebrale la femei favorizeazd

accesul verbal, logic Ai ralional al acestora la ambele emisfere.tsdrba,tii, ln cea mai mare parte, n-au, probabil, ,,acces".lingvistic declt la jumdtatea stlngd a creierului. Avantajulacestei organizdri la femei se traduce printr-o mai mareperspicacitate ln perceperea experienlei de viald.

Bste lnsd prematur, ln baza datelor actuale, sd se spun5dac6 diferenleie de lateralizare cerebrald la bdrba,ti qi lafemei se datoreazd unor factori genetici sau culturali. Teo-rctic, se presupune cd intervin atlt unii cit gi ceilal ,i. Expe-rienlele pe animale au confirmat supozi,tia cd diferen,tele delrlteralizare slnt legate de sex. Astfel, un cercetdtor de laUniversitatea Rockfeller (S.U.A.).a observat la canari cd

doar emisfera stlngl controleazd clntul. Leziunea unei anu-mite zone din emiifera stlngd a unui canar adult are drcptconsecin,td. imposibilitatea pdsdrii de a mai emite sunet,e,

ln timp ce abla,tiunea aceleiagi zone din emisfera dreapt[ nuprovoacd nici d perturbare. O alti constatare interesantd

cste legatd de faptul cd zona responsabild de emiterea cin-

tului este cu 2,5o/o mai lntinsd la pdsdrile masculi dectt la

fcmele. Administrarea de hormoni masc'ulini (testosteron)

la femele are ca efect dezvoltarea zonei cerebrale care con-

I,roleazd clniul. Experimentele prezentate dovedcsc influenla

cxercitatl de hormoni asupra Iateralizirii func ,iilor cere'

ezOQ

=6-&

.],3T

ii

Cr

triei funclionale. lncerclnd sf, schileze un rdspuns, prof.Dahlia Zaidel invocd cercetirile dr. J. Levy, efectuatl cuun deceniu ln urmd, privind iateralizarea creierului uman?pe,llaza cd.rora s-a emis ipoteza c[ femeile oblin performanleinai,bune fald de bdrbali in anumite probe'veibale gi miislabe ln sarcini de perceplie spalial5, pentnr cd fuhc.tiilelimbajului se dezvolti ta'ele rri

"umii'tnemisfera stingd

ruq

40 9 colecfia cristal C O colecfia eristal O 4t



brale qi relevfl rolul factorilor biologici in explicarea anumi-tor diferenle dintre sexe.

Emisfera cerebral5 stingd a fost accesihild cercetS.torilordeoarece are ca specializare funclionald limbajul, scrisul ryi

cititul, care sint

-a$a cum se qtie

-modalit5,tile de comu-

nieare specific umane. Fiind ,,mutd", emisfera dreaptd qi fun-c,tiile ei sint mai greu de studiat gi, din aceastd cauz5, cunoaq-terea acestei pdr,ti a creierului a progresat mai incet. Dar,din totdeauna, necunoscutul a incitat. $i astfel s-a avansatipoteza cd tntre funcliile emisferei drepte s-ar afla gi con-trolul creativit5lii. Deseori, creativitatea este inleleasd caproduclie artisticd: pictura, sculptura, muzica, baletul fiindcclnsiderate domenii care cer aptitudini creatoare deosebite.lntruclt aceste aptitudini sint nonverbale, in sensul ci pro-dusul final se comunic5. intr-o manier5. implicit5, fdrd inter-ven .ia cuvintelor si pentru cd aclesea artistii nu reusesc slrerlea procesul crealiei in limbaj nolional, s-a presupus ciraptiiudinile creatoare depind de emisfera dreaptd. Totuqi

nu existd pin[ in prezent date pe deplin concludente caresri abeste cd emisfera dreaptd ar fi mai creativd decit cea-lalt[, cd prima ar contro]a activitd,tile artistice (picturd,desen etc.). Din contrd, dacd emisfera dreaptd este speciali-zah[ in recunoa;terea formelor stereotipe, banale, iar emisferasting[ in tratarea informaliilor noi, originale, putem presu-pune cd strategiile mintale lateralizate in emisfera stingdsint mai adecvate pentru o activitate creatoare decit emisferadreaptf,. Unele date arat5., insd, ci emisfera dreaptd nu repre-zinti singurul centru al creativitdlii. Spre o astfel de conclu-zie conduc qi observaliile asupra artigtilor cu leziuni cere-brale unilaterale, studiu intreprins de H. Gardner (1984).Leziunea emisferei cerebrale drepte nu provoacd neapS.rat

disparilia creativitdlii. Se remarcd doar o schimbare astilului.

In final, putem afirma c{ func,tiile localizate in emisferadreaptil slnt importante pentru viala cotidiand; ea inter-vine in recunoagterea obiectelor familiare omului, aceastS.funclie fiind completatdde tratarea informaliilor originale,complexe de cdtre emisfera stingd. Dincolo de specializareafrrnclionald a emisferelor, nu trebuie s[ se ignore faptul c[ele colaboreazi, dlnd naqtere unui comportament unic,integrat. Comisura creierului anierior joacd un rol unificatorfoarts important, lnsd nu indispensabil.

Recentele cercet5.ri intreprinse asupra emisferei dreptenu deschis noi cdi de studiu, deosebit de interesante. Astlel,rlcscoperirea pobenJ,ialului verbal al emisferei drepte are va-lriarea unei cuceriri qtiin,tifice extrem de promildtoare pen-

t,r'rr readaptarea periioaneior care au suferit leziuni ale zonei

lirnbajului, situatd in emisfera sting5.

Lateralitatea cerebralfl inversati,: stingicia

Vechea opticd asupra stlngacilor, considerali multdvreme ca handicapa ,i, a fost abandonatS, pe de o parle,

lrcntru cd. unele dintrc personalitd,tile rnarcante ale- culturii,itiinlei, politicii au fost stlngace (Michelangelo, Leonardorla Vinci, Niccolo Paganini etc.), pe de altd parte, pentru cd

sliinta contemporan[ a adus o contribu,tie esen{,iald }a ln e-It'gerea modului de func.tionare a creierului uman, inclusiviri.problema specializdrii funclionale a emisferelor cerehrale.

Astdzi, sttngaiii nu mai slnb privi.ti ca anormali, nimoni

rru mai ride de ei, ;colarilor li se permite sd scrie cu mtnas tlngd.

Despre copiii sttngaci, in ulbima vreme, s-a scris relativrrrult datoritd, intre altele, cercetSrilor fundamentale lntre-

lrrinse ln explicarea dominanlei cerebrale. llevista Newstvcck

rlin 30 august 1982 prezintd stadiul cercetdrilor in problernarl,ingacilor, avansind unele ipoteze noi privind cauzele carer,xplicd lateralitatea inversatd, precum si unele clintre reztrl-t,irlele lnregistrate pind ln prezent.

De mai-multd vieme se qiie cd existd o relalie intre uli-lizarea preferenJ,iall a miinii drepte qi localizarea cenlruluir,'orbirii in emisfera cerebrald. stingd. Aceastd caracteristicd,irrtllnitd la aproximativ 90o/o dintre adulli, a dat naqtere

,,rr:dintei cd emisfera stingd are un rol dominant, {iind rirs-prrrrz[ioare de coordonarea operaliilor simbolice qi de limbaj.N'lai tlrziu, s-a constatat ci emisfera cerebrald dreaptd, curol asa-zis ,,minor", este implicatd in perceplia spaliului gi a

lirrmei. De asemenea, s-a crezut multd vrelne c5. encefalullrrcreazd lntr-o manierd profund disimetric5, ipotezl con-l'irmatd de faptul ci zona temporal[ din emisfera^stlngllsl,rl mai clezvoltatd declt cea riin emisfera dreaptd. ln reu-lil,ate, emisferele cerebrale, ca organe pereche, evidenliazdo anumitd disimelrie, la majoritabea popula iei emisferasl,ingd fiind dominant5, in timp ce la stingaci dominanifi

42 | colecfia cristal a + eolectia cristal a



este emiaqfsra cireaptd; dar aceastd dominan d. nu este abso-lutd: cele doud emisfere cerebrale conlucreazd.

- ,_Dgi cercetS.tori din ,tdri diferite - Norman Geschwind,S.Ll.$., qi Peter Behan, NIarea Britanie - au intreprins unstudiu statistic pe fipele, medicale ale unui eqatrlion de

stingaci, selec.tionali pe baza testelor specifice de laterali-tate - testul Oldfield -, comparativ cu un eqantion dedreptaci, selecliona,ti dupd aceleasi criterii. ln

-ansamblu,

populalia investigatE a cruprins 274 de stingaci qi 647 dddreptaci. Din fiqa de obsenralie, din disculiile purt,ate cus.yliec-lli a

.reie Eib cd stingacii, in.copildrie, au inrimpinatdillcultdli de invdlare a limbajului - al.it'oral, cit pi'scris* fu o frecvcnld de 12 ori mai mare decit cei cu lateralibateccrcbrald dreapta. Du asem"ne;; ;

";b;;;tt-;i;;;;;i;

an'imitd alterare a percepliei spa,tiului si a orientXrii ins p a,tiu.

Â,cêîa;icercetdtori' iu chestionat ri" u qu"tio;-;i.;

tcir de_2 000 de per.sogqe in legdturd cu rnodul in care scriu,ai:uncd mingea, prind lucrurile etc. Rezultatul: b}A e5o/î

crau stingaci puri; 940 (a\o/o) dreptaci puri, iar restul dt600 (30%) prezent,au o lateialitate intermediard. Conformdeclaraliei celor -chestionafi, Jiecare al zecelea stingaci ainlirnpinat anumite dificultdli de vorbire qi de scri"ere inaopildrie, in timp ce Ia dreptaci numdrul celor cu astfei de

'I.'fir-ienle a fost mult mai-mic (1o/o). Strrprinzdtor, dar giprilrr,Lrr_sLingacilor au avut aceleagi greutl i.

Ce determini aceastd inversare a dominanlei cerebrals;i rind apare ea? Observalia cd sint mai mulbi blieti stin-gac.i decit fete qi cd bdie,tii intimpind rnai multe dificul-t5 i d.e il."* g" a cititului

-qi.scrisuiuidecit fetele a sugerat

o posibjld influenld a sexuiui as'pra inversdrii lateralitd-tiicc-cebrale. In prezent, cei mai mulii cercetdtori considerd cd

testosteronul - hormon rdspunzdtor de diferen,tierea se_xuald ; s-ar afla la-baza dis?unc,tionalitdlilor r."io"t"t.-i*

stingaci. Totodat[, dr-.. D. Eidet'bcrg qi 'A.NI. G;i;[;d-;(Boslon,.19B2) au stabilit cd lateralitafea inversatd apareinainte de nasLere, in timpul sarcinii.

., Lg majorit_atea animalelor superioare, mecanismul gene-tic aI diferentierii sexuale este dublat de unul horm"onal.Gonadele sau $landele se*rrale - o"*"f-ci testiculul - reDre-zrntd locul de ,producere a hormoniloi sexuali. Gonadelelrt:.carur sex.produc hormoni specifici: ovarul secretd hormoniestrogem qr progesteron, iar testiculul hormoni androgeni;

44 C colecfia eristal O

riintre care cel mai, aciiv,este testosteronul, izolat tn 1934

*ri sintetizat tn d935. Defi accentuatd, aceastd specificitaterru este absolutd, deoarece fiecare dintre gonade secretd qi

,,,nbitdti mici de hormoni caracteristici sexului opus. In

1r'ezenlh unei cantitdli normale de testosteron, emisfera

ii-".frdfX stingd se deivoltd mai rapid decit cea.dreaptd;ins5. excesul dle hormon secretati in-timpul sarcinii lnceti-rrrste dezvoltarea emisferei cerebrale stingi, generind stin-

.icia. Pe de altd parte, pulin inainte de naqtere se secretd

i;;;;;; sexual: pdnlru'einbrionul masculin fntr-o cantitate,r*i

--"r",iar p'entru cel feminin mai pulin. Intimpldto.r

,.rhr nur dintre stingaci 10o/o sint bdrbali qi numai 60/" fem9i.

Conform datelor publicate de revista Newsweek,, testo-

liberonul ar juca un rol irnportant gi in',structura.internda creierului'i influenlind forma ;i dispunerea retelei neuro-

,i:ri".^Sr.".til

*po"iie' de testosteron s6 p"usopuni cd lnceti-:crste cre$Lerea'emisferei cerebrale sLingi, fapt ec antrcneazd

,ioi.rd consecinle: cmisfera cerebrald dreaptd-devine domi-

'rrntd gi, conirolind partea slingd a corpului, gengre-q1,1i

iaieraliiatea inversatdl ln cazuri[e exlreme provoacd di[i-rultd,ti de invd,tare qi de vorbire.

De asemenea, A.NI" Galaburda qi D. Eidelberg au sta-

hiiii ci excesul de testosteron are qi alte efecte, interferind

'l.rir procesele de maturizare a celulblor sistemului imunitar,',irnind ln evidentd existenta unei corela ii tntre par[icula-

ril5lile de funclionare a creierul-ui q aparilia unor disfunc{'io-

rralil5ti. cunos'cute sub numele'de -,,mdladii

autoimune".Astfel'de maladii s-au lnlilnit de trei ori mai frecvent la

r.riir:gaci decit la eei cu lateralitate cerebrald dreapta: tlo/o

tiin"stingaci - comparativ cu 4o/o dintre $reptryi--.au-fostluracterfzati nrin deiicien-te imunoloEice. Cercetdrile dr. Nor-

rnan Geschwi"a qi Peter iJehan au dezvdluit existenla uncilrrelalii lntre doud tipuri de disfunclionalitHli, lnâparen dtitr[ ldgdturi lntre clei tn cadrul reuniunii din 1980 a Socie-

tdtii d; dislexie. pe baza unor studii indelungate, aceqtia

'tucomunicat cd rln mare numdr de slingaci dislexici (tul-

hurare a limbajului care 'constd in perturbarea mecanis-

rnelor citirii - d-eformdri, erori, lacune--, simbolurile cititenefiind precis identificate, c ar' ln ,ele-se qi corect reproduse)

suferd, in acela;i timp, qi de maladii isa-zise autoimune.

{loncluzia: testosteron,l-f dr influenla qi si'stemul imunological organismului, , reductnd dezvoltar'ea timusului, glandd

S colec{ia cristal C 45



endocrind imp.lic-atri in men increa eehilibrurui inrunolosir;Br organlsmulur. r\umeroase date arat.d cd involulia timusrrTuipoate fi produsd

.prin acliunea_ unor factori' frorrnon"fi,

printr_e. care_ryi testosteronui. p" de altd parte, ,".i.-rii,Jii?ll11i11cd stingacii ar fi rezistenti ta i"t"c1iili

"fri_r'f*mbolndvirile de... cancerCe prowoacd insd aceastri sporire a secreliei de testosl,e_ronl Glndul multor cercetdtori s-a fndrepi;;-.p;" ;;;;;;_mele^genetice. T'otuqi, n*mai r2o/o rrinfte gum"nri urrioil"linise diferenr,iazd in stingaci qi dreptlci. profilenra ,u-r"-'r"*-descnrsd cercetdrii qtiin,Lifice.

Rezultatele slnt,-dcoi'amdatd,

iqcerte si contradictorii.Dar, dincolo de aceasta, nimeni nri se poate'pro";;il;;;;;,,evoluliei ul[erioare a. persoanelor cu' tat*"aiitali- ;;";;;i;rnversata. cercetdtorii acordd factori ror de mecliu. educatio-nali, ca $l celol sociali o mare insemndtater;r"""'-idt*,ii;_tate cerebrald inversat{_poutu sd ducd ta ge*aiiiir"--"i,"l"deficienle funcfionale. ilandir.aprrr ini.tiat frort" rii""r*i,.-mat ln awantaj. DacI unele p'rofesiuni *tirt "orri""i"di.,t,;entru stingaci sau inrpun dolari speciale 1.1" esomoiu. il;rl-:1*n11

stingacr. isi. conrandd inslrumcn[e muzica]e idaptalr,),rn ar[e proibsruni sau acIivitdli strngacii reechilibrai,i ,i,,t.de d,epar'le Iavorizati (t.le exemplu, penlru olrera iile chir,rrr-gi"*u_,, in unele sportirri: tenii, bor, handdal etc.).

----- "'Iotdeauna trebuie insr sLdruintr qi

'intereEere corec{ra situa ,iei. copiii slrngar-i nrr srnL nior"hli ao ii.r?'"""*"ii-l3.11lt$: "lTdryl lor este mulr mai mare rlecit l_am puteaoanur' uercetdtorii francezi estimeazd cd unur clin zece'nou-n5scu,ti es',e stingaci. conform unor date stabistice. tn s.u.A,-,aproximativ 37o/o din copiii mici arr latt,raiiiri;'i;;;ii;]La Darel,r' acest lucru este mai frecvent declt la fetite. lnonce caz, addugind

la cifrele amintite cazurile incerde sarrne.deprs.tate, vom ajrrrge la conclrrzia cd la nasLe.u"ooiii[lngaci.-nu reprezint,a - numeric vorbincl _ o';i;";#i;

neghsabrId- Sîgur, devenintl ambidextri, folosin,Ju_se iriacee.aql indenrlnarc de ambere miini, printre adurriintirniriiTul.t.Tut ,pulinr s{insaei decit printre r"opii, dar aeeas{,a nuJusurtca deloc negli.Jar,"a problemei latt,ralitE ,ii inversaLc.

Oamenii de stiinlti intcrcsali de studiut raporlurui 61n-tre datur ereiritar si ceea c" esi,e crobin,tit"tn';i,ilffi il;-onalitd ii umane i'rrccafcil siI dest,ifrt,ze nrecanislnul osih.-lrzrologrc ut luteralit_I ii. Fapl,ul ca din pdrirr ,i sttngici se

nasc, ln proporlie de 50 la sut5, copii stlngac-i, in tirnp-ceain paridli bu iateralitate-.dreapta doar ln 70 la sutd dincazuri apar copii cu ilateralitate stinga reprezintd un indiciucd transmiterea lateralitdlii are o componentd ereditarS.Intervin qi factori de mediu? Cindl Cuml

Ne afldm in stadiul ipotezelor. Se gtie lnsd cu certitudinecri a fi stingaci nu insearirnd a fi pur ;i simplu exact inversuldreptacilorl Lateralitatea sttngii reprezintd o organizare

cerebrald specificd; ea nu se rezumd doar la utilizarea pre-

ferenliald d miinii stingi, ci se -reflectdin func,tiile in-tregii

jurndtali stlnga a corpului: ochiul, urechea, piciorul etc.

Cea mai impoitantd este, desigur, organizarea cerebrald care

controleazd cunoaqterea ;i ac ,iunile umane.Fdrd indoiald, irebuie avutd in vedere distinclia carg e

{ace in literatura de specialitate lntre stingacii familiali,care au unul sau ambii pdrin,ti stingaci, 9i cei nefamiiiali.Cei din prima categorie ie caraclerizeazd printr-o speciali-

,are mai pronunlatd a funcliilor emlsferei- drepte, ir.rclusiv

a centrilor ,,suplimentari", spre deosebire de stingacii nefa-miliali care'aui de reguld, o coordonare mai difuzd a activi-Ldlii nervoase superioare. Se pare c5. un astfel de creier

oboseqte mai repede declt creieiul bicerebralizat, cu o late-

ralizare puternicd. Rdmine de necontestat faptrul cd lastingaci este dominantd emisfera dreaptd. Chiar dacd .- aqa

cum-s-a ardtat - cele doud emisfere conlucreazd qi dominanlacste relativd, nu se poate neglija faptul cd stingacii au

-oaltd organizare a aCtivitalii

-cerebrale, iar incercarea de

rd.sturnare bruscd a acestei organizdri poate antrena con-

secinle grave. Este inutil s5. constringem la un momentrlat dopilul stingaci - sub amenintarea Pedepsei -- sd

rndnlnc-e, sd scrie sau si deseneze cu mlna dreaptd.. N-u va

fi capabil si realizeze deodatd aceste lucruri,- ln s_chimb aretoate- gansele sd tqi creeze un acut sentiment de culpabilitate

;i inferioritale.llnele situalii cotidiene, care stlrnesc hazul celorlalli,

au un ecou afectiv negativ pentru copilul stingaci. CindLiviu, bdielelul nostru stlngaCi, spunea c5_v-rea- sd tragd o

linie dreapdd cu mina stlng6, la lnceput, Tiberiu, frdliorullui, fdcea hult haz. Cind ciiea ,,lac" iln 16c de ,,cal", bunica1l certa. ln fond, nu era nimic de rts qi nimic neexplicabil.l)atd fiind lateralitatea stlngd a lui, era normal s5. execute

ou mai multd. prccizie o Iinie orizontal[ cu mlna sting6, nu

t colecfia eristal <i l colec{ia cristal e4i:7



"Udre.gplt:. I)e asemenea era normal s[ scrie si sd ciLeascd

,;in.oglindd" (3,u1', in loc de ,,nu,,). Un truc simplu'il ;;;;.eJuta. pe.cop.ilul stingaci sd tragd o linie orizontale si cu(reapta: rncrrnarea corespunzdtoar€ a caietului. lndernrlrrlde a nu .se grdbi clnd sci.ie sau citeste este mai binevenit

decit. corijarea. severd a scris-cititului.'O u"uîte I*"i;;;;l;a scris-cibitului Ia r:opiii slingaci, chiar o inlirziere in ,r"orj;n-tlere.a. ace^sLor operalii simb"olice, nu t*b;i;-;;""rrr*"r.,tarnttta. bcnerea sprc dreapta,_penlru slingaci, este nefi-rya:g5.Stiloul, prin construijia'tui, nu ii ajuTd ,ii ;;;i" ;;j;gratlc- I.rterele apar sLrim_be, in special ovalurile. ?nlocuii:rirsLltoulut prrntr-un pix cu pasbd amolioreazd inLr_o bt:ri.,mdsurd situatia. La gcoald,- profesorii cu pregd[i re nsi.{r.,_gg

fgs_osi c e c dre s pjr nzdiou *"'ii i;"; ;;; ;; ;; a";; |1T

"; ; tfi l;; .trtate rnversatd str descompurrd, sd recompund si sd rerr,lr-verteascd informa{ia, reechiribrtnrl raterar i t atea io'r. i

" "i.i,,reechilih.:irii, stni r"ecvenil- g;;;.iit"';. iip;i-br;rs _--,,5?:4= 5..Copiii stingaci, tn iceistd etapd,'sclrimna sor"s,,t

sc's-crtrtului clnd de la stinga Ia dreapta,^cincl de la dreairrrla sttnga.,Nu opera ,ia ma"rematied ;-t; ;;;;;.iio"t"l'"iscns-cttl[ul. Sanctionarea cu notd micd ]a matcmatir.d nuare.nici o justificarei.ju,{4, *u*t.o"*u .opifrfri *ffi^.:;pentru astfel de ,,gregeli,,. l\Iai mult, ascmenea practici nr-,un-aaqgg1.ce.it pot indepdrta pe gcolarul rnic de itudiul _.'i,,_matrcrr. il Dot crca complexe de inferioritate, sporindu-itimiditaLea,'inchiderea in'sine ctc.

.Pindla $.gqalg, familia poate si trebuie sd actioneze ir:

vederea. depd;irii dificurtdliror de' adaptare scoiird si s,r-clala. Alrtudrnea tolcrantd sau indifeicntd fa{d cle i,opiiistingaci_este la fel de ddundtoare ca si comportarea riEidd.controlul autori[ar. L)in partea famiiiei, il;i;;;-A';1";;;]*Sa_eutr.arn mai.spus, se c-ere in,telcgerea corectl a sit,uatii.i:1111,uJut9",

copiii stingaci pot-rdmine dezava;rt,ajagi. Aju-torul - acordat cu

-tactqi blinde,te _ constd tn Jpi;ji*iea

reechilibrdrii, impusd de mediul construit f"fi-"t., fr*r.i,instrurnente, magini-unelte etc.) si proiectai pentru ,,d*pltaci" (fig. 13).

ca, principiu, orice activitate care solicitd concomitcntsau alternativ ambere miini trebuie incurajate. speciariqtiirecomandd exerci ,ii cu miscarea miinilor spre stinga, apoiprogresiv spre dreapta, trasarea in aer cu miinile"u' unu"

bucle, cercuri, onturi. Itrxperiellele tactile, disocierea $i,'t.iordonarea uigcirii degetelor, activitilile ritmate: dansulcinttrtul la pian ."au pur gi simplu b[tutu] tobei-jucdrie_ajutdreechilil-rrarea motoiie a .*tingacilor, transformarea lor lnuml:idextri. Eclucerlia fizic{, mai mult poate decil la alli

Irtg. 13. Obiecte de uz casnic

ciestinate st,lngacilor.

,:opii, are pentru stingaci efecte intelectuale vizibiie. Sub-

lirriind acest lucru, Eiiane Laroche (vezi Psychologie, dec.,l1)79), atr[gea aten,tia cd o singurd ord de exercilii fizice pe

zi, tn timp, amelioreazS, substanliai capacitatea intelectualdir stingacilor.

Jocurile m.ecanice si de construclii, desenul cu alterna-rr,a miinilor, ghicirea obiectelor ascunse cu mlinile Ia spate,

iticul de-a fripta, maroco gi alte activitd,ti pldcute copilului

lrrtscolar, dar care prcsupun coordonarea manuald (du

,'xcinplu, clirijatul imaginar al simfoniilor transmise Iarnrlio sarr TV) slnt tot atitea modalitSli de antrenare a

sl,ingacilcr pentru a lua ln stdpinire universul de obiecte,

4B I colecfia cristal l O eoleefia eristal C 49



al dreptacilor, care.li se opune, la inceput ostil gi apoi dince ln ce mai neputincios.

Cunosclndu-gi sldbiciunile, omul ajunge sd le domine -ceasta este marea lecJ,ie pe care pare sd ne-o ofere laterali-tatea inversatd a copiilor.

Ce iletermind specializarea func{ionalfia emisferolor cerobrale ?

Specializarea funclionalS a emisferelor cerebrale, intuitdin urmd cu 150 de ani de dr. Marc Dax, a fost confirmatide cercetd.rile psihoneurologice moderne, car€ au evidenliat,ins5, echipotenlialitatea iniliald a lor.

Diferenlierea func.tiilor emisferei stingi (vorbirea, coor-donarea operaliilor simbolice, glndirea analiticd q.a.) qi aleemisferei drepte (percep,tia spa,tiald, recunoa;terea figurilorumane, gindirea analiticd etc.) s-a realizat ln cursul evolu-,tiei omului sub influen.ta factorilor de mediu, condiliile

socioculburale controlind structurarea funclional5. a creie-rului in ontogenez5.. Aceastd concluzie de o deosebitl impor-tan 6 teoreticd, probind inc[ o dat{ viabilitatea conceplieirnaberialist dialectice gi istorice ln explicarea proceselor psi-hice, se desprinde cu mult[ forld de convingere din lucrareaNihonjin no no (Creierul japonezilor) a dr. TadanobuTsunoda, apdruti la Tokio ln 1978, dar rdmasd plnd de cu-rind in afara circuitului mondial de idei datoritd accesibili-tdlii restrinse a limbii in care a fost scrisd.

Dr. Tadanobu Tsunoda, profesor la Universitatea dinTokio, a studiat timp de zece ani neuropsihologia senzaliilorvizgale qi auditive pentru a lnlelege qi explica funclionareaemisferelor cerebrale (vezi Psgchologiei, nr. L26, 1980). Inclu-

zind ln cercetd.rile sale populalie japonezd gi din alte iri, ela descoperit cd reacliile la zgomote, oblinute prin stimula-rea emisferei drepte gi stlngi slnt foarte diferite ln funcliede mediul sociocultural de provenienld flara) al subiecliiortcstali. Emisfera stingil a japonezilor percepo o gamd vlstHde sunete lingvistice (vocale gi consoane) q1 nonlingvistice:su-spinul, gxpresiile emolionale sonore, surietele instrumen-telor muzieale japoneze tradilionale, zgomotele produse defurtund, de valurile mirilor gi oceanelor, de cursurile de ap6...Comparativ,, gama suneteldr percepute de emisfera stingda occidentalilor este mult mai reduse, fiind limitatd la recep.

l,urea sunetelor, vocalelor qi consoanelor. Pe de altd parte,crnisfera dreaptd a creierului japonezilor reaclioneaz[ la urtnumdr mai mic de sunete artificiale sau produse de om:Brrnete mecanice, sunetele instrumentelor muzicale euro-

l)one, zgomote.etc., tn-timp ce.aceeaqi emisferd la nejapo-

rrozi percepe gi sunetele vocalelor care nu au sens prin elelnsele (vocale semantic vide de sens).

Dr. Ta.danobu Tsunoda a constatat cd la japonezii re-zielenti de doud-trei generalii ln alte ldri (S. U.A., Brazilia,(lanada) creierul fuiclioneazd intocmai ca la

'populalia

rrrajoritarS.. Totodatd, savantul japonez a constatat cd lapcrsoanele de origine coreeand sau americand *ndseute ;ii,rescute ln Japonia creierul funclioneazd identic cu cel aljnponezilor. Particularitdlile functionale ale creienrlui iapo-i,,,iiln" - conchiile dr. T'adanobu'Tsunoda - se datoreazdrrrcdiului sociocultural, ln cadrul cdruia limbajul constituiel'irctorul hotiritor.

Faptul cd vocalele seman[ic vide sint percepute cu emi-

sfura Cerebrald sting[ de cdtre japonezi qi cu emisfera cerL'-bltrli dreaptd ln cazul persoanelor apar,tinind altor zone

rocioculturale trebuie pus ln legdturd cu caracteristicilelirnbilor vorbite de respectivele populalii. ln limba japonezl,Loilte cuvintele indigene se termind ln vocald qi fiecare vocal[(sau sunet) poate aiea sens propriu. ln plus, tn limba japo-

rurzd doud sau mai multe vocale (sau sunete) se pot asocitr,

I'ormlnd o expresie semnificativd semantic. Cuvintele, cele

rnai multe bisilabice, nu au accent principal, iar cazurileslnt redate prin particule accentuate postpuse' ceea ce pro-rluce acel riim special al vorbirii atll, de curios pentru orice

st,r'din. Limba japonezd nu are unele categorii gramaticale(rle exemplu, genul), ln schrmb are un vocabular extrem d:

irogat qi ixprisii viu colorate (de pildd, {orryu}-a ,,lnclntaLrlc-cuno;tinld" - ,,O me ni kakarete saiwai desu" - se

t,raduce iiteial prin: ,,Pentru prima datl am ocazia sd depindrlc ochii tdi"). Caracteristicile limbii japoneze influenleaz.Il'trnc{,ionarea creierului, care transferd sistematic toate int'i-trrl,iiie nerrroase ale sunetelor vocalice la emisfera stingir,

slrccializatd tn limbaj, ln tratarea emo ,iilor-qi.

a sunetelorrl'in naturd. Astfel, emisfera stlngl a creierului japonezilorrr,rrclioneazd la toate sunetele ln rela,tie cu ra ,iunear naturari criio.tiile. Dr. Tadanobu Tsunoda vede ln aceste p.articu-

,iaritdli ale funcliondrii creterului conalionalilor sdi cheia

50 <t colecfia cristal e e eoleefia cristal O 51



pcntru intelegerea culturii nipone tratl ibionale si a menle-lild ,ii japonczilor. Popula ia- japonezd 'ar fi niai emorivdpcntru cd stimulii afectogeni gi mccanismele gindirii anali-tice se combind la ei in aceeisi emisferd a cieierului {ciastingd), la occidentali funcliil'e analitice

"*firi"a"-*r'"lnmisfera cerebrald stingi, iar mecanismeleemotiei in emi.sfera cerebrald dreaptd. Chiar religiozitatea -ai scdzut{ a

japonczilor a fosL raportabd la par"ticularitdt,ile de funt t.io-nare a ereierûlui, emisfrra ccrcbraiI stingd dominincl putcrrricasupra emisferei cerebrale drepte, de cire se leaEd fbrmareareprezentdrilor mistice. Simlui estetic riguros iontrolaf --ikebana, adcvdratd gramalicd florald, po*rja haiku. constnrc- ie. gcometricd qi delicatefea expi"iiei lirice, 'cercmonia

coaiului, normabivitate rigid-d extcriorizatd prin discretie sielegan ,d comportamentald etc. se clatoreazd, asa'curnrgmg5a

-antropo_logul ;i lingvistul lon Oprescu (vezi'Redstrud,e filosofie, nr. 5 din 1985), ,,conlamindrii,, emisfcrei stinsia cr.e.ie.ruluj. japonezilor cu funt,Iiile omisferci drepLe. DifT_cultd,tile in'.',impinate de japonezi in invdlarea

liml:itir *trtl"uau fost explicate, de_ asemenea, prin moclul specific de {unc-' ionare a creierului lor, emisfera certbrali, stins.d fiind la ciatlt sediul afectivitdlii, cib qi al Jimbaiului. Dat"e fiind na,.t _culariLd ile activitdlii'creierului japohezittr, Jr. toOu'n,,n,,Tsunoda recomandd'rnuzica europbans clasicd drept mortafi-tate psihoterapeu.ticd de reduceie a anxiei,dlii, de reechili_brare a activitdtii celor rloud, emisf"re cer,,'brale (srrn,tr.ieprocluse cle instiumentele muzicale

"fn.iru-fri";'

";;";;;e emisfera dreaptd a creierului japonezilor).IpoLe.za pe care_se bazcazd intreaga constructie teoretici* ,,meriiul sociocultural, in gnneral,-qi caracterisl,ir ile jinu_

visLice, in.s^pecial, determind"sLructura func ionald u"*olE_uhri, modificind

specializarea emjsferelor cerebrale,, afosb.verificatd p_rin enaliza modului de functionare a cr{,ie-rului polinezienilor. Popula,tia polinezian5, ln humdr de ap.o-x.im-ativ 800 000 de persoanb, eite rdspinrJita i" i"ruf"i; p;.;_licului de Sud (Noua-ZeeJandd, Sam6a, Hawaii, Tonga s.a.).Limbile qi idiomurile polinezi"r,u - pe

"alecle di'sodriti'e

datoritd concurentei limbilor coloniariJtilor europeni si:".ri"-

iirift'' uilg,x;x' 3,:* : u mmj',:t

*: ;:tT ft* ijm: rfrcd, JSucuresti, 1968, p.259) au un ion-sonantism 'mulbredus. Spre a ne face o imagine despre structura gramaticall

6i foneticd, transcriqm un,,text in limba lusntol&, vor'bitd depolinezienii dintr-o insuld Ia esi de Tahiti:,,Ua raye te ta-riata te kiro i te ka +a pqi ua rili o vatea" (Oamenii au fdcutrilul aici, pe pdmint. Dumnezeu s-a supdrat).

Limbile polineziene, fiind caractcrizate

-

ca $r limba

.irrponezd - prin' predominarea vocalelor, era de aqteptat,,ii diviziunea func{,ionald a emisferelor cerebrale la popula.tia,'ane vorbeste aceste limbi sd fie'asemdnS.toare cu cea tntil-niLd la japonezi. Ccrcetdrile comparative interculturalc;r,Iectuate Cu minu ,iozitate de dr., Tadanobu Tsunoda atr

lonfirmat aceastS. ipetezd, probind faptul cd. specializarca

frr;rc ionald a emisferelor cerebrale este deterrninat5. de me-

tliul sociocultural.

$i alte fapte de observa,tie conYerg spre aceeaqi con_c.luzie.

It, uent, Mircea Guiaqu, analizind reJalia dirttre laLcraliLatea,'.r,'ebrald si functiile cosniLive. relevh o selie de dovezi care

:rir,stI cd',,factorii gen-etici care deternrirtS' predotni rtanLu

irrf,rebuinldiii rniinii-drepte

interac ,ioneazd qi sin-t influên--

lrrfi de factorii culturali'' (Reoista de filosofie,.nr. 5 din,l98itjr."r+13;. La maimule nu se otrservd predominanta stinga-rlr'*'spts a membrelor supelioare. Omul p.reistoric,. confornr.

,,, rcetdrilor lui Daniel Wilson - el insu;i sLingaci - pare

sil fi avut emisfera cer:ehral5. dreaptd mai dezvoltati r-lccib

.r:;r stinqd. La populaliile aflate in stadii incipiente de evo-

lrrIie culturald inciden a stingacilor esLe mulL mai mare tlt'ciL

t,,'poputaliile cu un nivel d"e civilizalie mai ridicaL. Toat'e

,'c.it*a permit supozilia cd omul, in evolu.lia sa, a devenitrlrcptaci'sub influenll factorilor' culturali, -ln perioatla^ de

lrr:dere a societdlii de la faza de economie bazaid pe vln{-loare si pescuit la cea bazat,d pe agriculturS..

o Senzalia: lumind de fulger.

o Percep{ia.' cele o mie de fele ale lucrurilor.o Inerlia perceptriei: trenul, nu avionul, sugereazd depdr'

tarea.

o Imi,tayia: falsd. economie de gindire.

t Voinla: motor in patru timpi - aparilia impulsului, lup'ia motivelor, luarea hotdririi, realizarea ac,tiunii'

o Simpozion gtiinliftc: Iocul unde fiecare vorbepte cu

celdlalt gi se ascultd doar pe sine.

52I

colecfia

cristal O ilr cqlectia crislal i 53



o Omul de qtiin ,d moare cltecare o scrie intru vesnicie.

o - Crezi cd e grav, doctore?pot sd dorrn si md scol tlrziu.

o Deeit un car de creier, mai

pulin ln fiecare pagind pe

Toatd noaptea visez cd nuAm oare insomnie ?

bine o conexiune nervoasd

despre nelndemlnatici cd sint,

Copltolul II

UI{IYEITS UMAN INTER,I OR,

in plus.o Stingacii, lntre ei, spun

... dreptaci.o Educatoarea, enervatd:

- Nu poL si inlcJeg, ce ai [u ln cap,"Ionescule?t

- Ncuroni, tovar.dsa -

e Visam cintl m-ai trezit. Lasd-md sd-mi continui visul,\rreau un vis lntreg

o Cercetarea stijntificd nu lnregistreazd faptele directobsorval:ile ilecit pentru a face vizibil ceea ce este deprofunzime.

1. UMCTTATEA PERSONATITaTII ITMANE

Personalitatea umand - ca temd de refleclie - se afldln centrul construcliei teoretice a qtiinlelor socio-umane. Inacelaqi timp, la nivelul practicii, formarea personalitdlii multi-lateral dezvoltate constituie in Rom$nia socialistd o sarcinimajord a activitd,tii politico-educative.

Problematica complexd a personalitdlii nu poate fi efi-

cient abordatd decit in spiritul concep,tiei revolulionaredespre om,,ca fiin,td sociald, aflati in strinsdfegdturd qi inter-dependenld cu semenii sdi, cu masele largi populare".-( Pro er ant, ul P artidului C omunist Romdn de fdur ir e a so cicl d iisocialiste muLtilateral dezrtoltate ;i tnaintare a Romdnieispre con?,unlsne, Edit. politicd, Bucuregti, 1975' p.165) A privitbtdeaunapersonalitaiea in contextul raporturilor omuluicu ceilalfi, in ,tesdtura rela,tiilor gocio-economice * iati cheia

inlelegefii corecte a universului uman interior, a vielii psihice.

Asupra acestui adevd.r fundamental a atras aten'liaI(. Marx cind, in Teze despre tr-euerbach, ardta cd ,,esen auman5. nu este o abstrac,tie inerentd individului izolat. Inrealitatea ei, ea este ansamblul rela,tiilor sociale". (K. I\{arx,

Teze despre Feuerbach, in K. Marx, _ {. Engels, Opere,,vol. 3, -Bdit. politicd, Bucureqti, 1958, p.7). Aceastdidee revolu,tionari a pus capdt specula,tiilor filosoficedespre ,,om in general", indictnd fdrd echivoc formaliuneaeconomico-sociald ca sursi a,,umanitdlii" concret-istoricea oamenilor. Forlele de produc-tie, relaliile sociale, pe

care fiecare individ qi fiecare generalie le gdseso dintrulnceput ca pe ceva dat obiectiv, determinS. formarea gi dez-voltarea personalit{lii. K. Marx gi F. Engels subliniau, lnId,eologia germand., c5. ,,adev5.rata bogilie spiritual{ a indi-vidului depinde ln lntregime de bogdlia relaliilor sale reale66

54 a colecfia cristal C O colec$a cristal J 55



(lt. XIarx.,{.^-]-nSels, {/pcie, vol. J, ed. II-a, Edit. politicd,

Bucuresti, 1962, p.38).

. Flopunind o noud perspectivd asupra omului, mar-xisrnul - aga cum remaira Lucien Sdve'* a deschis caleaeiabordrii teoretice a unei qtiin e a personalitdlii, arriculati

cu rnaterialism*l istori a. ( L,Iarrisrryi . St tearia'personatitdyii,Edit. politicd, Bucuresti,' 797 4, p.t0T).

Ferso:ralit*fea - eonvergen$a perspeetivelor

Tcrmpnrrl ,,personrliLat.c", cleri r-at de la,,persoand". tsii,re originca. in Iimba latind clasicd, untle cui-inLuI persott'a

$gs.emna- ini,tial masca folositd de actori ln teat*rl' antic.-\lar tirzru, acest cuvint-a_dobindit lnlelesuri rnult.iple, func_lionindin mai-toate limbite moderne cu tn,teles potiio"ianri.:aspectul exterior al omului, amintind de'ln.teiesul originarfmascd); rolul jucat de rn actor, funclia sociald tndepfiniiecie-un_.om1 aetorul lnsuqi care joacd un rol, ,u qi on ui .;r;lndeplineste o funclie s6ciald; ceea c" conferd "ntor.* o.nu_lui, calitSlile lui .(oezi Jean Str:etzel, La psychotogie social.e,l,'lamrnarion, Parii, 1g63, p. 140).

,Ce1e patru. sensuri ale-terrnenului tle personalitate, cro-nologic delimitate de psihosociologul Jeai Stoetzut, ilna"rorurl .lrsti/'tului francez de opinti pubticit (paris, tl3-Bi,

".:.ilduc la concJuzia cd personalitatca poate fi clefinitS'abit,,din exNeriol'j, -.* efeet

-produscie _un iidivid *-;t; ;.i;;:

i;rli,i (ansamblul tr5sdturilor si contluitelor umane care nro_v1ac3 rS,spunsur.i psihocomportarnentale tlin parLea altriraj,crt'.sl ,'drn rn[erlor", ca structurd intimd a elemenbelor bjo-Jogice inndscule (inst,inc[e, trebuin[r,, Li p tle activitatu n*r_'i'oasd superioard etc.), psihologice pimbij, gindire, imagina_

tie etc.) si sociomoralef achizil,ionaie in pro-cesul socialLdrii{norme comporiarnentale, valori sociale, convingeri, iclealuriebc.).,De-a lungul..s.ecolcior, in reflec ,ille clespFe d".r- $i l;rnvestigerea gtiinlificd a personaliLdtii, s_au

'adunatirgu_

m*.*1" pentru anrbele perspectivc. 'Impresia produsd "in

nu-blic Ce prezen a cuiva'a fbst asocjaLl'- la nivelul sim_{ulur comun - cu doza de pcrsonalitate, care, de la caz lacaz, poate fi mai mare sau mai micd. Se'spr.rne chiar clespreunii oameni - evident, gresit -- cd sint fipsill d;;;;;;litate. Cel rnai umil dintre sernenii noqtri, del pe."i.,i--"inu-I bagi ir sr:anrd ars o personalitaie p"op,,iu,

",r,tont. "a

nu-i impresioneazS. pe,cei din jur. D-espre al,tii,.lumea sliune

cii au ,,mult5, personalitate". In realita'Le, aceqtia.inrn5nun-

clteazS. tr5sdturi de personalitate considerate opLinre jnir-tr

su, ietate tlatd, aLrdginti, prin prezen 'a;i acliunea lor, aten ta

nublicuiui. Asadar. Iaptele dau mlstrra personaitt[]rr umanp'

l.ii$ntele ma"i ii iaudd pe oamenii nlati" - spunea clottll;f

',i'r,ar;; gindil'ii, scriitorul gi filosof ul ltrrninist 'francez

rL,ri"iit tt'oit -tits). Sintem u;a "r*ne apreeiazd ceilalli'

*ctima pu tntu ne-o arat5. colegii, oamenii irnpreunS' cu care

,,l,onciri qi aldturi de care trtiim reflectS, pind la 51 Punci"y,,:rsonaliiatea noastr5.. DacS' vremuriic ne sint potnvruce qt

ilrunca nu ne e apreciati inseamn5. cd nu avemlersonahtate.l'I

r{i invers, dacd fmprejtirdrile sociale_ne propulseazS. spre p s-l,

r i i rep rezintd aceis l-a d ovad a pu teri i personali ld.lil]to ",.iil1il"r

Cufetdri, marele nostru istoric Nicolae Iorga (1-8'i t-194UJ

..nr.u"l", ,,Sint unele personaiitdl;i sdrace ca're, prinzind in

,,1*-rrtr*ol.i".urentele mdri ale societU.tii in care trdicsqr deviil

ro"uti" .ttinge' care inldturd cele mai mari. pieclici' Te mir;

irpoi inaintei unui om linigl,it;i slab, auzind ce a s[virgi[-;t?llrJl;ul)on*t"o.ti.inotiunii de personalitate,,din exte-

,i.ri'contine mai -utl A."ii un gldunlc de adevS'r, d"ar n't

',,ter,et"fit intregime. Aceastd ipotezd trebuie intregitd cu

,l*,u"pi.*""ia"a eii car" yizeazl stiuctura inbernd e. personali-

t.,r1ili mai ales avind in veclere cX majoritatea {ilosofilor gi

':', i=ltiio" admit ;i acordd credit perspectrivei interioari:'

Aslfei, Ralph [i. Linlon (1893-1959), fosb.profesor,tlclr.i pspsls"e culturalS la universibd ile.Wisconsin,. Columbta

il *aie 13.U.4.1, caracteriza personalitatea ca fiind,,,a-gre-

i',""f otgu"izat d'e procese ;i stiiri psihice .?p:tti"ii+. il.*i":,1,, t u i,,. ft un da m en t ulL c ul t u r ai al p er s on al i t dl ii, Edil. ; Li i nlif ic ;-t'

lJtrcrrrcsLi. 1968. n.117). intr-un mod asemd'ndtor deftne;tt'i"l,*nnJtlthtea si'Goo,lbn W' AllporL (1897 -L967),profe^sor

ir,' rtlfrr,ltni"-td- Uoiu""sitalea Flarvard (in perioada 1930-Itli7). ln firima din lucr5rije sal , devenite puncte dq

,re,Ii'-ri r,ri in domeniu, Gordon W. Allpcrt definea-persttnait[atca

,';r ,,organizarea dinarnicd a sisterngJol.p;sihofizice :.utuq*

t, , rnin"A adapLarea original{ a individului la medtul sau

f p'i,i: ii,"t

f t i .'e p s y c hol i c al tn t er p r e t at i on, Holt, Rirc ha rt an,-L

i\instt,n, tiu* Y6.k, tbaZ, p.aa). Rel.uind tenta inlr-o aita

l, ;,';;;; ; i.;Jusd qi ln'limba' r'omAnx, psihosocioiogul, american

iut'lude ;i aite note'definitorii: ,,Fersonalitatea este organrl

56 * eolee{ia eristal e I colec{ia cristalq 57



zarea dinamicd in cadrul individului a acelor sisteme nsiho-fizice care determind gindirea gi comporta*;"tri;; ;;;;;_ 9.1st1c"

(Struct.ura g dezvottaria persbnalttdt;;, raii. ;i;;;_trce sr pedagogicd, I3ucuresti, l98l, p.36).

, sintetiztnd punctele de vedere acceptate rn riteratura

de specralrtate, vom spune despre personalitate cd renre_zintd o structurii (un siitem ieryrhizai;, nu o juxtap;";r;l;trdsdturi sau caracteristici. Trdsdturile de- personalitaie--procesele psihice se.organizeazd la diferite niveiuri, astfel cdabordarea personalitd ii impune o perspectivd sistemicA.tntegrato.are. ,l{odul de lmbinare a func iilor psihice, a cali_tri.lilor gi defectelor conferd uniciLate ilersonalitdtii umane.,,A' spune cd omul este alcdtuit din for[d si sldbiciune. dinJumind gi o-rbire, din meschindrie gi merelie nu inseamnd a-l

lypulg julggqli1 ci a-l defini" - nota tn ale sale Cugetdrifitosofice (175+) Denis Diderot (17t3-7784), poate cei mai* seamd -ginditor luminist francez, principalut redactor alEnciclopediei sau,. Diclionar ralionalât gtitntrelor, artelor ;ima;tEugarilor,

editatd la Paris in 35 de volume (I7Sl"*L7gd).Consistenta personalitd ,ii este datd de relativa stabili-tate a trdsdturilor si a relatiilor dintre aceste trisituri. Dupiani qi ani.de zi-le, redunoaqtdm oamenii peste .""" o ;i;. iir";Iiitocnai datoritd personalitdlii lor, rdmasd, tn linii mari, ace-easi. AccenLuind stabilitatea'structurii interne a personalitdtiinu vol)r uita, totuqi, caracterul dinamic al acesteia: oameniicvolueazl, se dezvoltd, uneori se schimbd radical.

Sistentelc care alcdtuiesc personalitatea au o naturd. du-bld (psihofizicd), ceea ce lnseamnd cd ln structura acesteiasint. integra[c planuri le nrorfofiziologice si psihosociologice.l)cci, vorbind tle persorralilatea unul individ, trebuie sE nereferim la totalitatea caracteristicilor sale, incepind cu cele

morfrrlogic constitu.tionale, psihologice, psihosbciologice giterrninind cu ce.le sociologice.

. l)e asemenea, vorbind despre personalitate, se cuvinesd reamintim cd fiecare om reprezintd o entitate originall,rtercpeLabils si inconfundabiki. Sofocle (497 -405 i.e.n.l, unuldintre creatorii tragediei clasice greceqli, spunea: ,,ln'lumesint multe mari minuni, dar nu mai mari ca omul" (Anti-gona, 332-333). lntr-adevdr, doar omul creeazd uneltele cucarc fdurc;[e alte unelte, amplificindrr-ryi astfel forla qi spo-rindu-gi acuitatea simlurilor; doar el comunicd, folosindu-se

rlc un limbaj arbiculat, trdieqte ln societate gi trasmite prinr,ullurd de la o generalie la alLa cunoqtin[,ele doblndite; doar

omul lqi consider[ specia minune int-re minuni,. valoare su-

prem[ i iqi lngroap[ semenii apellnd- la ritualuri funebre; el

irste *'a$a cum s-a spus

-

singurul animal care mdnincd

aLunci clnd nu-i este foame, care bea cind nu-i este sete, qiface dragoste in toate anotimpurile.^Dar omul constituie o

minune [i pentru c{, din *it-ql milioane.de exemplare, pe'l-erra nu se vor gdsi doi indivizi identici: minunile nu se

lenetd...^ Fiecare individ reprezintd, a;adar, o personalitate dis-

I inctd. Dezvoltarea mriltilaterald a personalitdlii nu poate sd

rlucd la uniformizare, dimpotriv[, ea presupune organrzarea

lrmonioasd a trdsiturilor-psihomorale ale fiecdrui

-orn,in

ircord cu imperativele sociale. Congrwul al XIII-Iea aI

Partid,ului Comunist Romd,n,'cere organelor qi organizaliilor de

partid ca in lntreaga activitate politico-educativ{ de formare

ir omului nou s5. *itue"u pe prim plan dezvoltarea patriotis-

nrului revolu,tionar, socialist, a dragostei fald de cuceririlesale revolu,tionare, a hotdririi de a lupta 9i munci penl,ru {5u.-

rirea socialismului qi comunismului, pentru ridicarea continud

a bundstdrii materiale qi spirituale a poporului, pentru ap5'-

rarea cuceririlor revoluiionare, a independenlei ;i suverani-

tdtii RomAniei" ( Rezblutrta Congrcsului al' XIII-lca aI

Pirttdului Comuniit Romdn. Edit. politicd, Bucureqti, tg84,p.28). In acelaqi timp, Congrcsul tiaseaz5. sarcina ca activi-iatea politico-eilucativi sd urm[reascd dezvoltarea puternicda spirilului solidaritfl1ii interna,tionale.

Mai trebuie spus cu privire la personalita|e cd ea se for-meazd ln interacliune cu mediul natural .qi social^.de via 'd.

,,Nici un om nu e o insul{ ce std complet izolat5; fiecare om

r,ste o pdrticicfl din continel 'l - spunea' inspirat, p.g9.tYllnslez iohn Donne (1573-7631). Rela ,iile sociale, condiliile,,oficrete de existenid, apartenenta la o clasd sau alta -iatd factorii obiectivi ai dezvoltdrii personalitdlii, aqa cum iirelev5. gindirea marxist-leninistd (r'ezl 4. U"tT qi -{. IJngj]s'

Opere, iol. 3, Edit. politicd, BucureqLi 1962, ed' a II-a, p'77).

Dar chiar dacd personalitatca uman5. reprczintS.-p.rodusul

societdlii si culturii in care omul se nagte qi trdieqte, chiar dacii

l,o"sondlitutea reflectd in sbructura sh sislemul rela,Liilor so-

iriale, contradicliile societS.,tii sale, -omul nu suportS' pasiv

influen,tele exterioare, ci,'dimpotrivi,

se manifest6 activ,

O eolecfia cristal aI colec{ia cristal t



rnodificind mediul sdu de via,td in rapolb cu trebuintele siaspira iile sale, prin aceasta modifictndr,:sn p" ;l;;.

^"*" t'

, conceptul de ,,personalitate" este rntirnii rn toat,e sLiin-jele. soclo-um-ane qi in fiJosofie. De fiecare datr se rerevk as-irectele specifice, unghiul de abordare fiind schimbat. fnnl,

uc-impune cu a1,it ma-i murt convergenla p."rp."iiuJ".irrr[-sofia are ln vedere,,omul,,,,,esenpa"umu.rla,,. i' prif.,"frgl_'_"vtrrbe;te.-de_ r,persoind,,, r,persona;,t,,,p."sonalitate,, si cletrrbura.le de _personalitate. In sociologie se utilizeazd'frrr.-vent termenul de,,personalitate sociald,,, a"".rrt.rlirao-*,importan],a elementelbr sociogene din srructura intimd a'rmului: interiorizarea normelo"r si valoriJor io-rr"o.urui**olr i alizdri i, ins u;irea.,,mocielul ui cu I iu ral,,, fo;-;;;J; i"ri"r; f ,,..{rezvoitarea const,rrntel.. De asemenea, ln sociologie, qi rnairrles ln antropoJrigia iocratrgi;ii;;;ii are o rars.a circurai.ieicrmcnul de ,personalitate de bazd", definiL a" 1-. ii*.ai",.-{1'1

"acea .configura ie a personaritdlii care esbe imn,rrLiiiiri{tc maJorltatca mcnrbrilor societJ i i ca rezultul ai

"-*n"ri_rentelo-r timpurii pe care ei Ic air'in "o.rn;:-7f ;; p:;;ri,;-t"W:ol.f791ticr1 of society, Nerv f-ork. Columbia'Uniu. Ii".s*.:j,14,.p: V.l). Principalnle r-.lcmenle ale p..r*"liLngii ,f . frorisirtL,: tcltnicila.dc ginclirc, sistemele cle iccurrtatc constind inilrodaltta,t,1Ie de prol eclie instiLu ionaiizatc la carc .""u.*ulndrvrdut penLru a rozista. anxiebrrlilor produse de frustrari,supraeul gi at,itudinile rcljgioase.

, ?.gi teoria re.f,.ritoare ia personalitatea de bazd se f ,n_,l:;1r_1 pe conceptia freudiani,.f in4 o ,,antropologie a scrrL,:-'t'rrror" - cum o denrrmesc criLicii ei pentru impo"rta.nra r.rn-*:

i:.t."- 1-".q$ut i experien t", lor ci in plimi i ;ri ;;-"i;i j'iif g

'inrl: IngrrJrrca nou-nrsculirlui, rnodul dc inlbgcre. de hrdnir,...r,ntrolul coTp.qitqme'telor cLc. _ , *u

"u

uj;;;;d i"];il.;'Je, ce personalildlile aparlinind acclciasi .uitr.i ; ;;;;,n;;rnrre ete, tornund asa-numitul ,,carac{cr na ,ional,,.

Dacd avem in veclere psihologia poporului romAn, carac_lcrul nostru national,,rcma.c[,i: 1ii..ir-pA";*u--" iirnii,

rafionaiism (la6.sensu), realism. ..iiii.untul viu al natrrriiiliprancoJla dolner. umor gi vir-acitaLc, senLj mentur nationai,,dinc, dar sob-ru,' tnsogit' de' r"--pi.it

;;"i;;;"i;#;'i;lpulere remarcabi]d de absorblie, spii.it a" *e*rr?,-Et i;;i;.;concretd. a situatiilor,_ refuzul'misticismulrri- ici iiffi;;; .oj.a, Prq{i ti srir;,r;, oi polinr',',ii;';;;';", in {.o{os si ertLos.Urli{. politi,.,i, hucure$ti, '19'6t, p." ZiS"_dSt;

'ffi';.ffi:l:;

60 g eoleefia eristal O

continu 5 d e,eredinlele mi stic o-reli gioase, cre gterea dennitd.tiiqi mlndriei nalionale, concomitent cu spiritul internalionalistmi'litant, sporirea creativitdfii; incorporarea tot mai profundda normelor qi principiilor eticii qi echitdlii sociaiiste adaugdnoi elemente ,,caracterului nalional" al romdnilor ln actuala

etapd de construclie a socialismului tn ,tara noastrd.'

Iutne universal qi particular':tipurile de personalitate

De;i nu pot fi lntilnite doud persona[te.ti ldentice, s-a

otrservab, lncd dinaintea apari,tiei psihologiei ca qtiinld, cd

anumite caracteristici semnificative ale proceselor psihicese regS.sesc intr-o structurd foarte asemdndtoare la un numdrmai mare de indivizi. Pe baza caracteristicilor pregnantelncrfo-fizioiogice, psihologice, rnorale etc. comune, indiviziiumani sint grupatf in clase omogene care alcdtuiesc tipuriiecle personalitate.

-lncepindcu,,pdrintele medicinii" IIipocraL

,lin'Kos (4ffi - 375 i.e-.n.), s-au alcdtuit tipologii diholomice,Lrihotomice sau cu un numdr sporit de clase muLual cxclu-

sive. Existd astdzi peste cincizeci de tipologii dif.errtn, (vezil?aul Popescu-Neieanu, Dic{ionar de psihologle, Edit. Al-batros, Eucureqti, 1978, p. 736-753). Cunoagterea tipolo-giilor

'personalite,tii- a celor valide din punct.de vedere

,ttiintific - serv"sie attt la caracterizarea oamenilor, cit qi

iu p"'ognor" modriiui lor de a reac,tio-na. De asemenea, edu-

,'atia si autoeducalia prestrpun stabilirea tipului de persona-

li6te. chiardacX cfi riial mirl i dintre noi (aproxima{iv 60o/")

+par ,inem unor tipuri intermediare- qi mixte.' Ilipurile tempirarnenlnle (sanguinic, melancolic, coleric;

flegmitic) descriise de Hipocrat-rezultd din predominanla

',n6ia din umorile (hornzones) organismuhli uman: singe,lrila neagrd, bila galbend, fleg-ma. Amestecul acestor tumori(temperimentul)

"inanumite-proporlii ar asigura starea.de

iiindiate. Conceplia lui Hipocrat se trazeazd p.e sistemul filo-sofic al lui Ernpddocle (490-430 i'e.n.), potrivit cdruia na-,

lrrra ar fi comirus5 din patru elemente materiale necreate

intlestructibile i imuabile: aer (cald 9i ume-d), pdmint (rece

i uscat), foc (cald qi uscat), apd (rece si ume{)- Teoria tempe-

ilme nteior umorale, foarte rdspinditd tn antichitatea limpurie,1,r','luatd $ clezvoltatd de Galchus (medic grec, 130-200 e.n'),i,,,'e o i,l<,niiIicat noud tipuri tontperamenlalo, a fost ri'spinsd

? eolec{ia cristal O 61



de cercetarea qtiin.tificd modern5, dar denumirea tipurilor(sanguinic, melancolic, coleric, flegmatic) s-a pdstrat, carao-terizind - dupd marele fiziolog sovietic I.P. Pavlov (1849-1936) - tipurile de activitate nervoasd. superioard:

*puternic, neechilibrat, excitabil : coleric;_. puternic, echilibrat, mobil : sanguinic;

- puternic, echilibrat, inert : flegmatic;

- slab : melancolic

In mod obiqnuiL, colericii sint caracterizali ca irascibili,sanguinicii sint considerali optimigti, meiancolicii - tri;ti,iar flegmaticii - apatici.

Tipologiile morfofiziologice ale personalit5.tii sint relativnumeroase (Viola, Pende, Kretschmer, Sheldon, Martiny,Corman q.a.). Dintre acestea, o vom prezenta doar pe ceapropusd de Ernest Kretschmer. Tipologia psihiatrului ger-man Ernest Kretschmer(t8BB-{964)se bazeazd pe corespon-denla d4t{" constitulia anatomomorfologicd qi iipul tempe-

ramental. In urma observa,tiilor clinice, Ernest Kretschmera stabilit c5. persoanele picnice (ln limba greacd pyknos in-seamld ,,gras{() au temperamenL cicloid, iar persoanele de tipconstitutional leptosom (in limba greacd insemnind ,corpsubtrtre") au temperament schizold.-lntre cele doud extrem-e,,cicloid-schizoid" se afld un tip temperamental intermediar,avind o structurd anatornomorfologicd atleticd.

Din punct de vedere psihomoral, ciclotimicii slnt spon-tani, oameni ,,dintr-o bucatd.", efectueazi cu greutate

-rnai

multe activitdli concomitent datoritl incapacitd,tii de a aveao atenlie distributivd. Au o gindire concretd, boiJatd ln ima-gini plastice, fiind foarte buni povestitori. Se exprimd maibine oral declt in scris. Slnt sugestionabili qi uqor dt convins.

Altruismul, generozitatea, cdldura sufleteisci, sentimentulcd ,,ai pe cine te baza", spontaneitatea contactelor umane,senza,tia de bund dispozi.tie ii recomandd pe ciclotimici lnrela ,iile interpersonale.

-I a polul,opus, schizottmicil se caracterizeazS. prin origi-nalitate, inclinalie spre analize abstracte qi sislematizdririguroase. Au atenlia larg distributivd. Schizotimicii devinmai degrabd scriitori originali declt oratori strilucili. Dinpunct de vedere caracterial, schizotimicii reprezint5 puri-tatea, devotamentul pasionat, altruismul nelimitat, abne-galia desdvlrqitd. $i aceast{ tipologie, propusd de Ernest

62 O colec{ia,cristal. I

Kretschmer tn 1921, este astdzi depdqitd. Ea con ,ine, lns{,numeroase elemente utile pentru inlelegerea qi descriereapersonalitilii, corelind semnificativ cu tipologia lui C.GJung.

'fipologiile psihologice s-au dezvoltat cu precddere in

ultimele decenii (Freud, Jung, Jaensch, Liischer ;.a'). Tipo-logia lui C.G. Jung, dezvolLatd in zilele noastre de H.J.Elsenck (n. 1916), Este cea mai lar'g acceptatd. Psihiatrulelve,tian C.G. Jung (1875 - 1961) clasific5 oamenii - 4"pafelul in care se raporteazd la mediul inconjuritor - in doud

tipuri extreme (exiraver'tit qi introvertit) gi un tip intermediar(ambivalent).'

Ertravertitul eshe o persoand orientatd spre lumea exte-rioard, evitd singurdtatea, cautd iniliativa qi iqi asu_md sar-

cina conducerii activit5lilor de grup, e agreat de ceilalli. l;iasumd responsabilitdli sociale, influntd risc.ul,- e- optimi"rt,iube,ste viala plind de neprwdzut. Extravertitul tipic simtenevoia comunicdnr cu ceilalli, are mulli prieteni, ac,tioneazd

rapid, e gata de ripostS, tinde spre agresivitateqi

iqipiertle

ugbr stdpinirea de sine qi controlul sentimentelor:.' Introvertirtl se caracl"erizeazd, prin centrarea asupra luiinsusi. nrin orientarea cdtre sine. Persoanele introvert,itesint'contemplative, liniqtite, rezervate fatd de altii. Deosehit

,t* r."*it it"i pe"soanele'introverbite sint'inclinaie mai multspre lumea abstrac ,iilor decll spre via.ta praclicd, dau dovadtid-e timiditate qi lipsd de incrredere in ele lnsele. Iqi autoanali-zeazd. perpetuu sentimentele, iau toate lucrurile in serios, iqi

fac planuri de viitor, evitind acliunea sub impulsul momen-

[ului, duc o via'ld ordonatd.Tipologiite sociologice se referd. atit la cadrele de conducere

(tipuri de'iideri), ctt"qi la personalitate in-general (tipuri de

personalitate). Spre deosebire de tipologiiie anteriorprezen-

iate, tipurile'sociale de personalitate au o determinare valo-ricd'in iunc,tie de orientarea spre introdgcerea noului in socie-

tale qi suslinerea progresului social. Dupd natura regldrii,'ondriitei (d utore gldre,"reglare cu mi jloace' soci a I' qi j urldit'e,reglare cu'mijloace fizice-- A. Roback, 1931), ln funclierlerrLitudinile dominante (practic, teoretic, esteLic, religios, clo-

rninator, social - Wilhelm Dilthey, W.G. Allport ;,'a.) sau

rle maniera rela,tiilor individuale private .(boem, filisiin -W.I. Thomas ;i Fl. Znaniecki), duph factorii care controleazilcl,iunea indivizilor umani (tipul-tradilional, autonom, he-

O colec{ia cristal a63



-teronom- David Riesman) sau ritrpd rapolLul fa d, <le nou

(linyl creator, apdrdtor al crea,tiilori prejudiciator.'al socie_td,tii, tntrelinut -de societate - Jan Szczepanski), au fostelaborate tipologii sociologice care urm5.reu" .,h"r.i" diferen_.tierii personalitdlii ln structura grupurilon soclale in cadrul

"-irorase desfdqoard souializarea ,.

lJanSzczegranski,

Noyittniclementare de sociologie, Edit. st.iintificd, BucuresIi. 4glZ.p. 120). Totugi, pin{ in prezentj tipblosia sociolosici.ro"_sonalitd,Lii nri esLe incd rieplin struiturit,i. trn socioloria'oc_cirlentald, aborciarea nedial-eclicd a raporlului indivitiisocie-late concluce de multe ori la stabllirea

ûnortiporoEii orec,,la-

I ive. A;a, spre-exemplu, procedcazX sociologul rn,.ii.n,i Da virlHtesman, cind, pe baza unei largi anchete socioiogit,o efec_l,uate in anii 1948-19f9,

-ana]izeazi atitudinca cJrllenilor1ng1.cnni. fa d de politicd, famiiie, rrruncd. etc. qi staLiIelLelrei tipuri

.de .personalitdfi sociale, cores pu'zd loure iipuriiorrle socieLabe (in numdr de trei), dcterminate de tentrintelelrroceselor demografice, trn functie de ceea ce orienteazl'ac_(,ru 91 oarnenilo,-, sociologul american aminlit distirqe

t,in'ltradilional (tradition-dirictcd sau determinab tle t[aiti"iSpecific-vechilor societdli, ln care schimi.rdrire erau foi*i*lente, tipul antonom (inner-directed, sau i"troa.i."mi"al,Lorientat,in acliunile saie de propria-i con;tiin [, a;;,.ilY;sr valo're rnterrorizate in procesul socializ[rii si, i'fine. tiuu]h e t ey.ry2ry. @ther - dir ected sau ex t ro-d e t ermi na i ), ;; ;;; i; ;ii i ;s,ocieLSlii moderne. Acest ultim tip rle personaiitate, in cursde afirmare, s--ar crienta in activiti'dlile ^sale

"; d;p; ;;";;;crede eI cd e bine sau riu, ci dupd ceea ce asteantd ceilall,irlc Ia el.,Fiecdrei pe.rioade din istoria societe,tiili-;;;rp;;;fn |tp de pêrsonalitate, aldturi de care e]rar personititXtltle trp nou. Inlre aceste tipuri de personalifate sc manifcslricontradic,tii vizibile Ia toaie nivelurile

vieliisociale

(politic,oconomic, educativ etc.). Tipologia propusd de David Ri.*_man ln lucrarea The Lonelg Crowd. (tgb0), scrisi in colaborarecu.Nathan Glazer $j Reugl Den-ney, are un caracter *p.."_

l1ttI - ",," ,gy* atjlqre gi Margarlt, Mead. Aurorii distingdoud revolu,tii esenliale care au marcat caracterur sociar aiomului occidental, din Evul

-l{edi_upind in prczent, R.r,ur-

terea, care lncheie epogl medievali-gi

deschide *po."".rro-',tiilor industriale gi politice din secolele XVII_XIf, qi+";

modern{ (secolul al XX-Iea), ln care mitul consumtolui p;;;,

leaz[ asupra producliei. Nu putem sd nu remarcdm carac-

tenrl vag al tipologiei, simplificarea excesivd a evoltr,tiei.so-ciet5,tii, supraiicitarea importanlei factorilo.r demografici invia a- sociald qi ignorarea sau diminuarea importan ,ei fac-Iorilor economici qi politici. Societatea modern5., dc excmplu

cuprinde atit sistemul socialist, cit qi pe cel capitalist, fiecd-ruia fiindu-i caracteristic un anumit tip de pr:rsonalitate.Tipul de personalitate comunistd, in plin proces de forma.re

la scard de masd la noi in .tar5., este pr,-figr.rrat de principiileeticii qi echitdlii socialiste inscrise in Progrumul Partielul'ui,

Cornunist Romdn de fdu.rire a sacietdqii socialiste multilateraldez()oLtute qi tnaintare a Romdniei spre comunisat. Persona-

litatsa cornunistd se definegte prin acliunea de transpunerein viald a programului partidului, prin insuqirea temeinicda conr:*,p iei gtiinlifice, revol"ulionare despre via ,d qi .societate,a principiilor politicii partidului nostru. Personalitatea co-

mrLnistS.'se caricterizeazd prin patriotism, prin dragostea plnd

la jertfa de sine pentru patrie gi popor. Patria, gind.itd c-a

beritoriul locuit de un popor sau de o natiune, este mai multdeclt phmintul sfint al 1drii, cu mun,tii, dealurile gi cimpiile,sale, este rnai mult decit ,,spatiul fizic". Patria reprezintS'

solul fdrdde care fiinla nalionaldn-ar putea exista, este mediuifizic, psihic, social qi politic ln care se nasc' trdi-esc qi muncescqu'norilii dupd generalii oamenii, fapt ce le conferS. o anumitdfizionornie spirituald.

Patriotismul nu poate fi redus la o stare de emo.tionali-tate spontand, naturald - aga cum il considerS. unii filosofiidealiqti (de exemplu, Nikolai AJeksandrovici Berdeaev,18i4_-7948, promol,orul existenlionalismului ri:ligios orto-rlox). Ca atitudine qi trdsdturd de personalitate, patriotismulinclude fcnomenele' de conqtiinld, ra,tionalitate, astfel incit

plrsonalitatea comunistd manifestd o atitudinede prieteinic

frrileascd fa,td de toli oamenii muncii, indiferent de nalio-nalitate, promovarea internafionalismului proletar.

.Nlunca, apdrarea si dezvoltarea proprietd.tii socialiste,respi:ctarea le.gilor larii, subord onarea intereselor.particulare,'clor gtnerale, atitudinea morald in farnilie, spiritul critic

ryi ar-rticritic, gindirea cutezdboare, indr5.znea ,5, aspira iasJrre dreptate sociala Ei na.tionald, promoYar,ea noului qi-luptap,,ribru fdurirea unei lumi mai bune' -si mai drepte pe planetairo;rstrd - deflnesc, in conceplia P.C.R., pt;rsonalitatea co-

nrr; ni st5.

O colec{ia cristal @ l - Cuno .{terea de sine - condltte a lntelepciunii

{& colec{ia cristal C



caracLt risrit'il.' fr;'di m, rrLarc arc pr.rsonariLdfii comrinisteau fost cu r.Jari{at.e prctizat,, irr r.uvirLdril;'r;;i.;;;.;i;i, ;:_eral al rrarlitrrrrrri.n9*.t 1t. Asr [.,r, ii'c-uurrtnre ra consfdtuiicadc lu cr u rle r a c o nz i r ct,,t c r, n ii u, i a'i i)iia u t,, t c rtmun ist' Ra n fi t,din 23 s,'ptt,mbrie 1 977.iov,li,*ryuf*iriiior"" C{,auqescu

arata :,,A fi comunist inscamni a art,r " l""iia ."riiii"iu-":;;i;,tionard, a lucra mer{}, rnai }rine ,1;

-rr,aocongtiincios pentr'nterersele oarnenilor mi;ncii, n:,

"i"i".,grlurpopor, a scrviauza pai'Lid ului, a sor.ia lisrriiriui, a potii iin,oJi*'i*1,r,,.;r_rdri. Comunist,ul t,rebuio,rn i;" n-ioirifi, o. crnsLc, de onesti_tate,,tic spirit clc raspuntler,r r,, inaopiin;".,o *nr..;r,irJ, f

"'ir.rrdu de muncd,, (Nir.oiac^C, *,,g"r,,u17, ,in,nrc la Cottsfdtuireade,lucru cle ta Co'mitetut c_i,,tr:)ii i,i ioi,Tii,tut Comunist Romd.n23 scpt. 1977, EdiL. pofiricd,",,;;i,,q'ii

lSi1", p.'iij.'.u,,0u,,,j1_go3."i, ia,par.ridului ;;;;;'pi rsonal itai t a comrr nisr d

- strarnd ati{,udinii de auLomul'grimi." ;i ing.i_f';;i:,;;cara.tcrizeazd si nrintr_un lna lt, s pirii'de,rI.p;;;;;;,'A ir"i_plind, modcsl;o, sf ir;t a" i""eri-ql-i de coler,Iivitatt .

tn rtaporlul nrezenl,at Ja^Conferint,a Nnlianald a parf i_du.l ui c o m u n i'st ho md.n d i n I 6 - i b'' ill i*t, t, i9g2, tova r,..1 srr rNic.olae Cr.aus.scru

,a _ardtat sa"c;nitu-ari,r_f_

r""l.ii#li;poliLico-r.ducat,ivd de formare , ornri,,.i nou: sublinir*a pr r_manonLd a srrne,rioritd.lii socialis_riri, a umanrsmului rcvo_Iutionar, a r, jatiilor ;;.-ilq;;;;i""r".1"rir,a $i a rcparri.rieiprodusutrri sociar si ;iry,'il ,pi"ii-r".u.ii ;r ."iriaiii'trJicialiste. Slcr.tarui grnpral of poitia,,'iri rr.{rio.ra str.nrig ,,,i

,,este necesa r sa ve"ghurr,,-toioi utl, i;

";f ;;,;,;; ;':;'d;lr;;n-via a a_ accstor prlncipii in i;"t" h;."rriil,, de activit,at,,,..(Nicolae Cnaus,'scri. Ioigf, fg^biiy*ir'1a Nayionatd a parti_

dului comuniit Rotnan'crin 16-l"s"a)r.'' tssr, Edit. poritit,d,P_u.yr. li, 1.9.82, p, .51). Accrnt;;' ""nt

ut u i' a,, pl.ji,*,:t),i]produ-cdtor si b,.neficiar al oamenilor mtin{,1r, spor:rr,fl r,dsprrn_dr'rii fiecdrrii membru

.ut. so"i"inf i;-p, ;i;",r'.'ri,lj m".",,J;;i_nud a prnprictilii socialiste, A"l"oir,ir"n minrlr.iei pat";;ii;;a oarnr'ilor

mrrncii, fdrd deosebi., An nntlon.-rlitatoi;;i;;;:rea dr;gostr i fatd d" pgpg", patrie si p,rrrid, a,,r",lf i*,lu'Lti'eri f sp iritu tui *"'or.11i oni'.

-ii""'',t.Y,'.1

"ilI ;;

":q'i"i;r,, $iele mai noi cuceriri ale,{tiinl"i qi .,,nn.q,, rrr umann. ijclin_cirea senti mpnt ulri s.olidaritelii inir rnn't io";i.,';;;il_;;;:,;

conccp iilor si mr ntalitdliJnr. yp"5;. ," .i.,,gr"Jn] ;"ii;;;;i.icapjLalismului Ei a inflir;'nt..l,rr b;,;gi,';",

r, sprng, rea nutio_nalismrrlui, sovi niqnr, l,r i, rasisnr"tu?, *iir*"iliii_riri," tiX

r,r'cclt'rea nestrXmutat,d in politica de pace si independen,td

nrrl,ionald a partidului _- ioate aceste diri'clii ale muncii

,,,'iiti.o-edu"aii-r" stabilite de Congrr:sul al XIII-]ea al parti-

,lrrlrri nostru conduc la afirmarea tot mai deplind a perso-

rrnlitd,tii comuniste, a omului nou'

Asa cum remarca intr-unu] din eseuriie sale filosoficel)Lrmitru Popescu, ,,fiecarc (:poLjd a avrrt oamenii ei. noi ,si

, rarnenii ei vlchi"' (iitr mitrrr Popr scu, I ntr e trtg er i.Si -dent'oni',

1n IEirea d'in tabirin; Edit. Emlnescu, Buclreqti, 19.73, p'^9)'

Fircsie, nici socialismul nu ocok:qte acest adevdr. Dintre for-

,n,.,le concrete sub care apar in iocietatea noastrd mtntali-

t,[Li]e vechii societ5li, in hrcrirr"a arnintitd sint analizate:

lichelismul, blazarca qi intlividualismul. Ca ri'miniscen d

,i-"i;i-Jl"ii discru,lionirle a fostului proprietar privat ;i a

practicilor vechirilui stat l:urgh:'z est-europe.an, lichl'lisrnul,

,,spl cula cu putcr.,a r;volu ,ionrrrd a masE,lot", se exprimd, in

, si'ntd. ,,prin tran,'fcrrnar,,a iniputernicirilor publice'. date

p nlrtt' a"slrrji majori Lat,'a, in pri vii' gii P'rsonal'"' (id..m,

ir.25). Blazarpa sijrrdividrlll,smtrl

-etlcvdraLc pa{'ologll

i l,, p,:.sonalit[ ,ii - r, flrc1 5 t'letttsarla jignifoare a inclividu-lui fe 1d rie colectiviiate gi lipsa dc persiroctivd asupra inidn-Irriri i tr, cttt-Dr, zr nL-viilor.' ln opozilii' cu ,,omul veolli", in societatca noastrd socia-

list,5 'Lot rnai mult .se afirrnh,,olni:l viit,orr-rlrti"r r,'ruul conr'lrnist

ai rnuncii, care, dupd aul,orui anrintitt este un vizionar animat

cle marile'ideaiuri-.r.oan., un ctitor realist qi dinamic, sjtuatin ptrmanen',bd de partea ad*vdmlui qi drept5.tii, a maselor

cle'carn*'ni ai'muncii. Un ast'f';l ile ,,i:rou", plasat mai presus

cle crgoliul omenesc) se simte rdspunzS.tor de prezentul gi de

viitorul omenirii.

Determinirile Persnnalit6{ii:rol-status-urile soeialo

Ftaportul status-rol. personalitate nu poal.e {i qtiinlificabordrit tleoit 4e pe pozi ,iile niaLr,r'ialisnului dialec.tic. qi is-

toric. Pozilia fa ,5 de mijloa.,ele de produc ,ie constituie ele-

rntntul cleierririnant al sbatus-ului souial al unei ptrrsoane,

t,xplicd acliunea sa - rolul social pe-care il are --' nlgcup,si

'trdsdturile cle pcrsonalitate firrclamentale. -Rela,tiiiede

produclie, in unitaiea lor diaiecticd cu.for.tele .de.produclie,i9i pun amprenLa asupra personalitdlii, pozilia in relaliile

66 C colec{ia cristal S Q colecfia cristal O67



$e.produclie qi de schimb duclnd la dezvoltarea unor anumite

latrrri ale^personalitdlii. In contribulii ra cririra ,ir"i,itii

politic.e (1859_),. K. Marx, analizind pozilia ;";;i;;i;;i;;";cumpdrdtoru.lrri, arrta cd pozi iilc iliferite uro oo-"niioi"i"slst.emul soclal nrr decurg din ,,natura umand,,, ci din rcla_

iilesociale.

Termenul de__,,status" a fost preluat din filosofia socialdp"ro,ryol'ald de Thomas Hobbr:s (l58g _ i67g), Joir; i;;1;(1632-17A.4) 1.g., preocupatd db problemele''urto.;Letii'*iorllrnrr socrale. In filosofia sociald, p-rin ,,status', erau or"s"mlnate drepturile gi datoriile unei persoane, puterea de careaceasta dispunqa.

ln socioiogia burghpzd clasicd, Max Webcr (1864-Ig20\a dat terrnt'nltrri de"sta[us ,n -,,;, p;; ;rlh"i";;;, ;r,.;;1;{ill:j 1: t':' igiu socia].. Ac,.st, sens.sl peJr.oux ?;'r;,li;;&;; '.n-",tr,*]u,

ps_rtrosocrologta) nemarxistd contenrporani. ilTu_dindu.-se legdtura djll.re pozigin de clasl ;i staius, t, ...nrtdc,,stal,'s" cste uLilizab frecvent irr iur.ririlc sociol,.rsi,,,_ oc_cidentale pentru

adesemna

doar distrib"U" p".-tl-?,,i_i'f"sociebate. Apartnnen u de clasi r. pp(.zi ntd, inruii-f ,,n,lf n,,:"tuitcoriei. personali tdli i- in sorriologiri marxi*t_f""in;uiU /i, ;;;'tagen ilcr ntarrLsrtsch-rcnin istisrh'* ,soziolo?ie, I lerarrsq, s, benyon,. Gtglg Assmann, Rudhard Sroilbri.g,' Di;i; ii"l-g;Bcliin, 1979, p. 252).

. Din perspectiva antropologiei culturale. Ralnh [,infonprin trrcrarr.a Thc Studu oi Mai (1986), n ,oirr;ni,l;'_;;i;;: i*l _Ja

tlariflcarr a conpinutului cbn"epi,ului A; ;;;;;";;i;ii-nindu-l.ca_,,loc al in<Jividului in socir',talc,,, ca',,o

"J".ilo'a"9,=ttt.' 9i datorii',. Aceasrd definitic," t"'.i pi:J""td i;r,;

cioJogie qi psihosociologir'. Asl fnl, Jean Sloetzcl inlel-s:r nrinstatus,,ansamblul cornportamentelor la care rnJi"i,i,,ri'".poa.tq a9.11'pta legitim din partea

altola,, (ti isucnoioii,sociale, J963).

^ . Este. fonrte,imporbantd distinclia ffcuti de Rrluh Lintonrntre ,,stalus-ul acLual.,, cor,,.esL-e pus in eviden d io ,,n ano_ment dat, qi ,,status-ul lalent" al rinei persoane. l'iecare omare conromil,enb mai. multe slatus.trri, iu, pun" in evr,lentd-ln. firnclie de sirua ia sociald con*rnid;;; ;;,;;;it';i;i;r:c"lelaJte rdminind in stare Iatrntd. Intuiig. nta-r",.irix i""..:laliile interumane const,d tocmai i.r *ri""ii",.ri:a status-r rul so-cial cerut de imprejurdri. Sd lrre,- un

""rmprr.ii -r.]"_i'ti*".

o persoand poate avea starus_urile de bdrbai ;;i;i. ;;iJ

trrlrinte, priclcn, ftu, ntembru al unei asocialii sporlive s'a'rn.tl"

l:l raporturile cu pdrrnlii va activa status-ul cle fiu; printre,:rrrrostu ,i cel de friei;en, in falnilie cel de pdrinte etc. Res-

I'r'cliva pcrsoan{ t, 'rta dr. tlovarlri dc inteJigi'n,td sociald dacai,r cadnrl echipei sportive va pretinde .od i se respccte status-ui

l,rofesional sau familial.Multitudinea sfatus-urilor ocupate de una si aceeasi per-

:ioan[ in diferite sisteme sociale partlculare constit,uie ,,stltutr

r.[e sbabus-riri" :.t respectivei peisoane. In caclml acesltria,

:rubem distinge ,,sf,aLus-urile atribuite" sau innS.scute, pentru, rrlr intliv'd[] nu a optat (de exemplu, status-ul de hlrbat;r;u {eIrieie, originea social5 etc.), qi ,,status-urile achiziti-o-

r,,ste" sau ciobin-dite, po care persoane gi le-a ales Ei pent,ru ob--

"linereac5r'ora a ficuL efolturi, a acceptat anumite. renuntbri

i'ie e-remplu, st al u s-i.rl profesi onal, aparte-nen a poiiticd etc' )' ltatus-ul- profcriclal '-iclpI iocui ccntral in. conste la 'ia sta-Lrrs-urilor ascciate irn.i pc'rst.,ane. in jrilul lui se cristalizcaz,',i

cr}r.,ialtc st,atus-uri parliale. Stotus-ul de profe,sor - de t:xcm-

plu - influen 'eazd- toate celelalte status-uri. ale persoanei,,,,onter5 unitate (congruenld) status-ului social.

ExisiX, insd, qi sii,i:alii de incongmen ,5 a status-rilui trneipersoans, iie confli,,',t intre status-urile pe care le are la rrn

'norncnl, dat" Conflictul ,,inter-stat,us" poate fi generat de

,;pozitia dintre status-uriie ah'ibrriter qi cele dobindite .(de

i.rrmplu, originea sociaid ,;i apartenenla politicd), dtrr qi de

t:xclusi-zitatea rrncr sta{,ris-uri achizi ,ionate (de exernplu,a partenen,la poii trcd rri crcdi nlele reli gi oase).

Lhlr:le status-uri sint, insd. generatoare de conflictc prin

nirLura lor internr{.. Foziliito inter'mediars ln ierarhia orplani-

;:ii ,ionald sinii caracNe;rizate prin astfel de conflicte intra-

rl,atus. SE lutlm ca erentpltrstah-rs-ul de maistru intr-o lntre*

grrinclere inclt:striald. Prin pazi\ia sa' maistrul face parte,'

rit,tt din nivelul cle execulie, ctt si din cel cie conducere. Apar-

x,ine, rleci, concovnii,cnb Ia clouI grr-rpr-;ri in care trebuie sdr

se integleze, s5. corcspundd cerin[,e.lor uneori contradit:torii"

$i alte s{,stug-uli plcfasionale sint intern confiictuaie (de,r

{ .\r)mptru, suboiilrerii iir orgtrniza,tia militard' asistenlii uni-vcrslLari 1n institu iile tle invd ,5.mint, 9.a.m.d.).

Studiile socioiogice al;upr& conflic[elor inter 9i intrasta*

[,us au evidcnJ,iat irnportan a intelpretiirii pe care o dau indi-

6B O eolee{ia cnlstao I cc*l*etia crista &

69



:::1..::ll"1,J_::p.iito' tor starus-uri. Dupd fetut in care isireprczrnta

.lroztta pe. care o oe upi, comporlanr,,nLul lur va iisuDor0urrat urror r:e.lr e sau art,ra. xraistrrr'| t.are isi imur:i-

rreazd pozil.ia lui rnai irproupe de mun,,itori ,ieciL ,f .. i"*;"i.il:"9 : il"_Lli

u n, r. u mportam,,nt tle sol i rJ aritate cu ao.qti"..Au

is_ter)tul unrversrtar r::rrei.qi interpreteazd st.atus-ul

ca t'lind iden_1ic cu t'el al caclrt'lor dida.tice de pretla.r, va fi nrai r*ri nutin relatiilp cu sturlen ir docit col. gur Iui, asisr-,,n1"i;;,";,i;i;;

si acesta, dar care igi apreciaza itatus_'ul";*p;;l;i'i;i;:;und nu'lsrrrd cu cel al siudenlllc,r. Fir, stc, in depps;p a corr_

fiictelor intcr gi intra-sratus ini.rvin* din prin q, ,i"r,r", rlrri""ne.decizie pu lur,, inrtivizii o n, ,o, ;;. f;-;"';;;i";;;il1;:liilor putcrnic formaliz;tte opliunea indi ui,ti,ala

"r,, Uir;'-"i],c:omportarnentul fiecdr,ria fiind in hund mdsurd dctermrrraicle r, gulamlnte qi dispozilii oficiale.

I n arrilliza strucl urii social+ t,r..buie arr"r,ntrral i.anl ul cdstatus-urile sint cornplr mentare. I)e cxemprrr, ,r.t,,* ,ii ni.r,iilcul*i n' poate- fi corec,t definit tiecit in itr:insa co*,,raii* i,ustatus-ul de bolnav. status-ur medicvlrl

-aqa cum il anaiiza

rinul. dinlre rcprt'zr ntanlii cei mai de spam["o

sl.ut, tu.ai-fEn{:1t',onalrsmnlui american, Tarcott Farsons (1902-1gzg),ln lucrarea The Social Systetn (tgbl) _ se cal.acl,eri2es2dprin.compebcrrlu telrnir.i^ univ, rsalisin (irri isi nt, g" p.,,i ni,,lt.spccrlrcrLaLe profFsr{rneld (se limiLr.nzd la {,rirtanr i bolli), n,,ultralitate. afcciivJ, d z nlu'r's si alLrrrism. c"rpr"*nia.,status-ul de bolnelv gruprazei urindtoarcle elumerrti, , ,,",i;"*dc r.'sponsabililate, tl n. pl.u . nrconcliti^nat Ia ajutor, ,.lg1;gaLiide a tlorr insi:nlloqiri'a-si de a coopere p,.ntr'u ;d"bl;;il;sdridtS ii.

. Cir3qagtcrea_ status-ului sociai al unei persoane este utild$n activitatea de c.nducere politico-admiiistr,-i;"e *"p"ril"fapt,ul cd status-ul social corel*az{ sernnificativ cu .{rtiiiil"""qi sar,isfaclia muncii. schimbarea status-urui so"ial Jut.rmnimodificdri in atitudinea fald de muncd qi, de regul[,

"poroiJsalisfac ir o_ data cu promovnr,,a p.ui',.;nnoli. CL",iJ;;i;

sociologice. efectuate de noi au eviirnfiat cd investirea curesponsabilitatea de conducere a grupului cle munt,d ;;;; 1;crt'gtcr.a satisfactipi muncii 1s It;rir;u chelcea, sotii:iiat).Inun.crr tnclttstr[ole, in ViitoruL Social , nr. 1, fg7g, p. gi_10ty

stat,s-urile sociaie se exprirnd printr-o serie dL simkrolurlqi d e semne clisti nctive.,. c u rn- sint dcc or a,tiile, $i ;;; ;Iiil.,;;i:formele gi port,ul national, imbrdcdminted,

",d g*;;i,

,,modul de prezentare ln lunle", locul qi programul de munc5,rndrimea reiribuliei ;i motl rrl de plata, Iocuin ,a, cartierul incare domieiliezr

.;.a.m.d.In untlc irrtreprinderi- industriale,

status-ul profesional se exprinid prin tuloarea halatului de

proteclielalbastru

peritru murrcitori , alb pentru ingineri etc')"

Asocialia tlintre status-uri qi simbolurile prin care ecestea s.e

t:xprimd este foarte pr.rternicS, astfel incit in sociologia occi-

deirtale se substituie status-ul prin simbolul sdrr, Astfel, se

vorbeqte clespre ,,gulere albastre". (hlue collarl_,, p-entnr.a

tlc.semna status-ul'de

muncitori, qi de ,'gulere albe" (rvhite

collat ) pentru status-ul de specialist fdrd funclie de con-

ducere.Existd - aprecia profesorul II.H. Stahl - ,,o iltreagd

semioticd, adicd un limbaj transmildLor de informalii despre

rolurile sociale, pe caiea'unriforrnelor qi insignelor" (HenriII. Stahl, Status-uri, ro .uri, persona.ie qi personalitdli sorial'e,

Xn Sociologi.e generald, I\{iron Constanbinescu (coord'), Edit-qtiinlificd, BucureEti, 1968, p. 124). Exercitarea unor roluri

in vihla publicd este facilitatd de portul uniformei. Un ofilerare o autoritate crescutd, intervine mai eficicnt clnd poart6

uniformd. Pentru alte roluri se prevede uniformd numai inexerci,tiul func,tiunii (de exemplu, roba juriqtilor). ln insti-tu.tiile in care uniforma este obligatorie, dreptul de -a

purta

,,haine civile" exprim[ un statirs profesional superior (de exem-

plu, directorul general intr-o tlltreprindere ntr este obiigatid poarte halat- de proteclie). Ca qi uniformele,, retrihu,tiaexpiimd sintetic status-ui social: unii ,,sint ptdti i", allii,,ol1in", ln fine, altd categorie de personal ,,prime;te" retri-bu1ia. Continuinri, se poate sp,-rne c5, din punct de-vederesooial, una este plata cu ora, Cu ziua, sau sdptdminal 9i alt-ceva este plata lunard sau indemnizalia anuald, deqi valoric

clqtigul b,{nesc poate sd fie acela,gi (Antciine Oldendorlf, 1965)-' Din punctul nostru .le vedr:'re, important este ca prinsimbolurile asociate sd nu se m[reascd artificial diferenleledintre status-urile sociale.

Complementar status-u\ui, rolul social teprezintd aspec-

l,ul dinamicr al acestuia, punerea ln vigoare a drepturilor qi

datoriilor asociate status-ului social al indivizilor qi grupu-rilor umane. Aqa curn preciza A.M. Rocheblave-Spenle,notiunea de ,,roi" exprimd atit un comportament efectiv,cit-qi prcscrip,tie normaLivd (La Notion de r6le en psycholo-gie soiiale, P.'U.F., Paris, 1969). Ca prescrip,tie normativd,

{I70 @ colecfia eristal q

S colectia cristal O 7l



rolul reprezinid,,ansani].rlul tlel"^.'rStr.apLa lcgi bini', tiin parLea1963).

cL,titl)(rrLftflrr rrl,." D0 Cnre altitintiividului (J,,an Stoetzil,

riLir -qocieJ'. Ilni11.li" socii'.]e nu tpbuie vi:zute in mod staticrri rigirJ dr,tr'rniini-st. In prr..tica sociald, in desfdsurano; ;;:t,ir,nii. sociale, r.lurile slnt. modificate de inse.qr

'pei.soanl:Jir

|ltr'r, joacd resllr:ct,ivel,.: rojliri. Spontaneii,atea'purtdtoruluitir' ruJ intrridur*' anrrmite inovatii. rdurilp purl,ind ampr{,nlirp"rson*iiralit. In tirnp, prirr comunicare

intlrunrand si'r,,lai iiri l,r,r,ili'rsona le, in procestrl socializarii presclip{,iilc de r,,l'inri,ttistrrazS el.,rnlnLr noi. hi aceasbd brdine

-de iclei, pe

tii,p in inrircplal,lt,, Jean Cazrneuve (n. 1915), prof, st,t'rlrr s11q1lq;lsqje ia Sorhona, ohserva cd rolui este un ek:mentirl diiia.rnii:ii scciaii:, care nu trcbuie rigid legat de status(bi:r grandes n,otions de I,a. social,agie, Erlit,ions du Seuii,X);rrrs, 1"976, pp. 135-{48)- Dar nu nurnai persona}itateaiirfiilr,'n ,eazd roh,rrile sociarle, ci si acestea influenteazi per-$r]rrelitat{}ti. Soci,:rlog-rrl +;merican Robr.rt K. l.'lertrtn (n. 19i0),,:rlrallzirld st,lrrotlrra birocrati<rd a societdlii capitalistel, a.rdtat,ii lrrrsirirr',il crtnstanla Ia oare este supus jndiviciul are drrpbcr:nsecinlti achizitionar'{ia unor tr'S.sdtrrri de pclsonalitiibecr:nl sinl, ce,Jc, rlo pru.cienliL, ohr:clir:n I, supunsre fa [ de rcguJieLc. l'\aci,a T'heory anri Sceittl, Slructure,'1957).

fni,r'r-' fllui in cirrl o persr;an5 lsi joaci rolul qi status-ulsiiri irtt apiilra contraCicli i, drt,oriti nepotrivirii dintre trdi-r,iitLrrile cle pensonalii,ilt,e iiio purtEtorului de rol qi si,atus-ulatribuit sau Cobinclit. F'rin srlecLir si orierntare ploiesionald.se urmt:riifte tocnreri puncrea- cie acorcl a rolurilor cu status-urilc prcfcsionale.

Spre cleorrhirc ile asi,fcl cle nepotriviri, lntllnim cazuriletle identificare a inriivielrilui cu rohii social pe care il joactiln viriutr:a stnfus-ujui sdu. Dacd individul continui a-[iasurna rojul dincolo de limitele stricte ale stal,us-ului sdti,rohil dd nastere unui ,,personaj". Profesorul II.Fl. Stahi,care a propus introclu{,erea

noliu;iide

,,pcrsonaj"in tt,rrni-

nologia soCiologicd, rezumd astfel raporl,ul rol-pirsonalitate:,,exiitd, pe Ce"o parle, situabia ln iare inC,ividul refuzd sd

atiere Ia i,n anumit, rol special prttins de incadrarca sa ingrupul din care e okrllgat a'face pirte, pe de e-lbd pal|e."-3de;i;,rr.1a ccrrtl,l tii la r,;'l, pind la formrrrt a i,nt'i p, rsonlj" (Ilen,rill. Stalrl,

'Stattt.r-uri,'ruluri, pcrsoncrje gi p,'rsonalitdli so9ial.e,

in Soriologia rttcrsli, ]'liron Corlstunbintscrr, (coord.)' Edlt'

ltiinlificSl Biicuregti,' 19C8, p. i2B). Anumile r.oluri profe-sionriie impun icleniificarea totalA a pcrsonalitX,tii cu sfatus-

ul dobindit. Societal,ea cero ca medicul - de exemplu -

, .Ca gi in cazui status_.rrlui, fiecare persoanH, la un momenttlat, nu ar*: numai un singlir r"ril. t:i lun,,set rii, r,oluri,., car.epotfi c.orgruerte sau inc"ongrrrr,nt,e, ln

'Ltri,n',t'iol'p;ir"asI apard conflicte

{9. rol_ (cionflic,te lnter^ro,l gi intia_rol).l'a originea unor confricre cre'ror 1.*n;r,i" i.'i.r-ltrj'." ,ili; fJa discrepa nta di n t rp.1 rtis;i I r rritl Ji. p,,n,rnry, I r late a le prr rtd_l orrrlui de rol si nresr:ri pliih rolului, lnt ailat.,l;rtea in,jividu-iui de a satisface i..iot"i, *i";,g,;,;,i,:';ur,iiu;.'in ,],J;;;l*i_

marp tcnsiuno, in cazrri unnr t.alirst*,,t, ,rnf u"ul;;' j;;;;;;1",r:inrl punefea in act, a presr:*pliltor .otLitLii n* p."*ii" ;li;.;9:ll:u*, discrepanta pcrson.rlitat"-.oi-** accent,ueazd, rlinilnastc.re unor cur;rpnrtamcrnte ineficienle, *l-i ;;;;.;;_n,.guliv* in plan in', livitll,al ,l .rli,,,.U'i .

Asocr,r.1 e sLrr1.L,s-urjlcr rr,sl,r t.tiv6,, rol:rrilo sor,iale potfi ,,alrJ br.rit,.,, /imnrrs*, J.,r,os,.i,isi.) sa'u r,,.:t,liiziLiorrut,r,,. /i1,,_t inriitr

). Ri,lul'Ae'a.l,iri"', A,. i..]1,,,,i]i, ;r;; ,;;';.,t,lio.

J:rinr-iit,, in timp cr: r,.lui a"'be"hal'r.,i "il,,rrr*i" ;;;"'ilp;;.ri:seri's de la nastt)r.e.

. se'sul pr, scr;pt,iv al t(:r.ornlrr'i cle ror se r+fcrd ra as-{,,'ptirile cejorlalti ta. I rie puj,idic;i; J*-"oi,

l;'":;;"i; ;;nol' Din.puncbul dr: v*rit,re'"r .,.iu"ili1ii" rcruri;i, existd di- r: ntir,ri insr nrnate irrrre ,i;f,,.i:niu'.;,i,,.; *oriiii,"""j*"or".I siurralt, sinl,. <Jr- ri gr,ld, .tr,"-,1,.i;n;to.'"l,oli, a" un'i,,glfil ,"do rrn nr.,Ci,: sarr tJe trn profes,ir,., r,ni,"io so,:ie[dLii sint, foart;i.:;1",:lJ,i ac*la.er l,1..,u'l: in,;inpie".iu";"j;,,;t*;";'"";i;j"r:;;i."{r;: pr,5151sn^r otc. RrJ.irril,r in,prisr,ln c,,1": ;;l ;J;,r';;;,;;l:sint mai impr,.cis dr f nite, foiit ,,J'r" r:,:perc* ,eazd n'gativn ,,{,:,,ni]-tlt,-g1;.r;i sot.iaJe u'r,.r1,,,,,Jiiiiop pi,rLEL,,r tjr_, r.i.

. .NriIoate pres.r,rpliile

rrlului'ou o.;r.*,,ryi unl,,are, """i,:.int c.si.ntiale, ait,.l- ilrrlifi r: ntr. u,, -in f,n., "xistri 1",,_."ip;ii1c. inLt,rdic[ie. Hr,rin,r,,a. copiilor'",:p.r",,n,.a con;lrrlta1rrr.,srtsA rs*n iald a'olrr.lri de nranr[, n'0p,,n... povesii co;;iilorcslt'rr.co.nduit,d p,,p;.ni5d iin,lrt*,".,r,te),'.t""rnr:rstul r;onstrtuic

r rr ter,'lir.tia u n i yq.1""n ld a roi rrl ui ; ; ;;11;;"I rrLerpreLarea rolului.. lnt,re c(,r,a cfr cs[,e esential sicca cc esbc interzis, pnrniito o.marj"-C*"iifr,,t"t", Ii;;;;;

";r, rs'nificind roltil iril r_o mruieri'rrriiin"le" Aga' ;;;lr;' ;;;;;u {'xistd doi e6rp,.111.icl,,nlrci, t.,t, nsii.l'in viirl"a suriaia nrie intilnesc doud rr,odrrlirap; ;Ainiicr'j* i"tr"rp._,_*'_'*irj

172 e eolee{ia

erisfnl @

6 colecfia cristal A ?3



s5-si exercito rolul in oricc inrprijrrrarc, nu numai in cabinc,t.

1" gt* d9 prr,gram. Alte rolurl sociale, jucate tu-po""",nu rnriucnto_azd declt in mici m{surd. p-ersonalitatui

1a,icxemplu, rolurilc cergmoniale), nu geneieaz[,,personail,,.Importnnt de r.,linrrt.r sre insd iaptul"cJ .;ulo-,ii""i-;ili;r:llriror sofrflrc se conslrLurc t,a model dc inv{t,arc a comporta_

rncntelor socialc acceptate si chiar inoyative ?aar;*" f,,f.iuiuu.b i t t ami ca rol -s t at r t s cu. t n o a. y tr e so c i al ri,, in Ret,is ti' A; pr'i;:/c6"ze, tomLrJ ,30, nr.3 din l9B4).

Indiferent de status.-ul oblinut, oricare ar fi rolul social,dezvoltarea multilatcrard a pi'rsonatitdlii presupune me.nifes]tarea creativd a fler'irruia.. Fdrd personificar*d

"ot"turftara

::fi]:iTl:_,sor,;atd, profunciE, o*ut nu sc O"ueri.j"giu'-""qersonalitate sociall.

fmplicarea social{, - irnplinirea porsonatitd{ii

In qtiinlele_sociouman,:, conceptul de,,implicare,, areo existrn I-dc datd r,.htiv r,:c, rr1

F, J;, r.stc_

dund opinia'oast.i -* deoscbit d., rr*g.rL in semnif ica ii pcnrr',iiti1.r"{"r.la

::llllli"l ymane si dn-er-a mai rnarr'airuatiratJ. pL;;;Jlractrca socla[-rconomit:I pina in pr..zr,nl , sociolori i'si nsi_hologii. au abordaf cu

. Jrrqciilcclie'p.olf.ma",i-pli"J"li']"

muncd". Filosofii au dczvoltat'teoiia,,alienirii'm"".ii;.Perspectivele ni se par complementare: cercetarea

"-pi_icd se ingerndneazd cri riflculie teoretic,d, aspectere'--il;u cele de dezrimanizar,,. Imag;n+.a raminr-., totrsi, ;o"-

. inli:"implicarea,ln munr,H r,,pi zintd ;;;; ; I;;;l .[;.oaca.tundamr ntald, a procnsul*i mai complex de imnlicaresocrala. 5c_ lmpunc, rleci, r forLul construirii tr.orici îmoli_t'aril. socluJc, carc sa lumint ze corespunzdtor pract'icaangajdrti plenare in viata sociald a tuturor aguntilor

dcti"nii,oamenii cu scopurile, aspira iile si idealurii? ic;;. ---'-*-^'-'Ce realitate acoperd Xnsd conceptul de ,,implicare,, ?

Desemneaz[ el o stare. sau. un p.or*'rp Esie tffiii;;;; ;y",lqo.,n, un. mci.t.iv, o al.iiutiinc ,a, .u altclva? $i'arrol. cinJcobrndes.tc rmprrcarru caIit,*1t acrea fi sociardr cualre'cu'inte,cum devine sociald implicareal

, ,Rdsp'unsurile schilate- la aceste intrebiri nu au pretentiaeiabordri or clefinitivr' ; ere mdrbrirrr*rr tru-ui-i"t."'ii"",i"'iincita la rcfieclie, precurn qi indemnul-de asuma"e a respon_

74 @ eolec{ia crista O

snbilitdlii individului ln tot ceea ce, prin fapta sa, influen-,teazd colectivitatea, societatea in g nr ral.

Din literatura de specialitate (vezi nrrmirul specialWorkAlienation and Inoolvement aI r..r'istei Internation,o,l Repiervof Applied. Ps cholog'35, volume 30, numbcr 1, 1980) r.:tinemcd implicarea a fost

initial definitd cloar in legdtrird cu com-ponentele ei__cog-nitive qi ac ionalc. Astfrl, psihosociolog:iM. Sherif qi H. Cantril (The Psyclralogy of Ego-invol+,emenls,I\erv York, John lViley and Sons, 1947) considerau impli-carea drept atitudinea indivizilor urnani de a se identifica,de a aprecia cd activitatea lor face parbe din propria per-soand. Al,ti cercetdtori - J.L. Freedrnan ({964), de exemplu

- ayeau in vedere doar dimensiunea aclionalX a concep:bti-lui. Cercetdrile moderne ajung la concltrzia cd ,,implicaiea"constituie un concept multidimensional care vizeazd atitelemente cognitive, cit qi afective si ac ,ionale (S.D. Saleh,19Bt). Restringerea sfcrei ccnceptului la una sau alta dindimensiuni anrileazd semnificalia teoreticd gi originalitatealui. S-a incercat limitarea concLptriiui doar

IlaspEct"i"

"og,itive: T.M. Lodahl qi M. Kejner (1965) rlefineau implicari::ain muncd drept gradul tn care o persoand se identificd psi-hologic cu munca sa. Aitfel spus, implicare& ar reprezentaimportan ,a muncii ln imaginea de sine. Cci doi ceicetdtoriaminti,ti lnleleg prin irnplicarea in muncd gradul in care per-formanlele personale afecteazii stima de sine. Al,ti cercetd-tori (G.W. Allport, 1943; F.It. Wickirt, 1951; ts.NI. Bass,1965), lulnd ln consicierare doar dimensiunea comportamen-tald, sugerau cd implicarea pcrate fi mdsuratd dup[ gradulde participare activii la muncd. In fine, mul ,i specialiqti -dintre care li citdm pe NI.A. Ivcrson qi n4.E. Rauder (1956)qi pe L. Siegel (1969) - se rcfercau Ia stima fa 5 de sine

-s,i

la influenla performantei asupra acesteia, limitind astf,ll

conlinutul conceptului de implicare ln muncd la sfera afec-tiv-evaluativS.

Analiza statistico-rnatematicri modernd a dus Ia identi-ficarea unor factori ce corespund dimensiunilor cognitive,conative gi evaluative. Putem cleci spunc cd numai in uni-tatea sa structurald cognitiv-afectiv-ac ,ionald conceptul deimplicare se dovedc;te util ln expl.icarea'qi prognoza compor-tamentelor individuale gi de grup.

ln ceea ce ne privegie, nu reducem aria implicdrii numaila indirrizii singulari, ci, dimpotrivd, apreciem cd, mai rnrrlt

O colec{ia cristal O 75



qlecit entitdlile separaf,e, oamenii in inlerar:tiunr: pot mani-1'r,qla r; alitudh. de inipli,care sa-rr, in ceiitlait scns, cle apetie,indii'r r,,nt,ir, nepdsare, nr:angajarr. Corisitlerdrn cieci cX

'acest

{ronc( l}t va trebui inclus nil numai in vocabularnl psiholo-giri, rlar.qi al sociologiei mar-riste si, cu ai,it, mai rirult, in{.t,rrninoicgia psihosociologicri.

llupd opinia noastrS, nu prin eril*nsia de Ia indir-jd Iacolect,ivitate dcvine socialii irnplicalra Atrihutul rle a fisociald se asociazd impliciirii cind vajorile in jurul cdrcra secristalizeazd a.tituclinile indivizilcr suo grupuiilor urnane auinaltri. semnificalie sociali, c.ind pllgritrr"a icliunii si realisa-rea. ei

-afectvazd globai viala curnirnitil,ii. O perionalit,atose implicd sociai

"cin,lnizuir:rylc si acLiieaai p"entrii l:inele

lnl,regii societ,dli, in iintp os lrn grup uman cari: nu-gi urrnl-irtr: deciN intcresril proprit:, fiu;l a-l racorcla la cel

'general,

cli.il rladd rie neimflicarr. soojlrl.i. Agacie.r, calitatoa"tle a fisociala i.ste ciobindiie tte implirrar.r* in,iivj'ilor si glrupr:rilcrumane. numai prin raportare la valorile

"*iscopuiilc'social-

gertr:ralr,

.

Scrrrlele consicleratii de pinii aici ne perrnit sI definina,,irnpiicarea sociatr5" caJiinclilai5 cle gr*;rir;i trt cure o prscurzd,sau LLn grLLp urn(Ln se iCentifi.cd. ytsilwlogit cit va.l.oriLe .1i scopu-rile social-gen erale, acfioneazd peti.tnt

"reu,lizarr:ater' ;i aJt,"e-

ciazd cd ele aw o imltortan"ld,- ru$ord Ttentru, tia';* 'proprie,

penlru personali,tate gi cclectirtita{e, pui,tru sti,ta'tle' siiie si.inzaginea colecti,ud.. A,g_tfel lntoii:s, ierrnenrii cir,,rmplieairsociald" nu se confuricid. cu alte concept,e, cum ar,"fi ccle de,,integrare sociald", r,par't,iciparc,,,,,.lo^cializare,,, ileiii gfcra. (rr se rntcrsecteazl larg.

. .Corroeptu.l dc ,,impliccre, socjalii,, poatc fi inli.grat,,teo-rret. a.tiirnrr souialet', scrr.ind la carai:Lcrizarla ggr,,nLului

sct'rel sr la prcignoza ac{iunii acestuia. Dupd o;,irria irrtastrh,Ilj"1g"l,u acliunilor yryqnr) dcpinde, hotdritor ile gradul d.rrmphcare sociald; la fel dezvoli,area personalitdlii. "

- Care. sint insd factorii ce conriitioneazd implicarea so-ciala? In primut rind, cei ;" ;;;;;;t nivetut h" u.Ht*i,,extstrnt la un moment dat in organizarea societdbii. Oarnenijse irnpli,;d s.ociai t' proporlii ae"rnasa

"xr;"i;;*iit;;;.: dr';r;;""

tca, st d.etnntialc'a devirt pr.rnranerrle a.le existrnlei lor.

. Ilerfec,tionlndu-se echitatea socialistl, imhLinirtd ind con_tinuu sistemul de proprietai,e gi cle reparti,tie, optimizinC

divir.iunea sociali a muncii,.schimbul intre sat gi orag, men- ininrl ptrmanent-vie irnaginea omului ca scop, ni'ciodatdnrijloc, se consolideazd

-p.rernisele implicdrii sociale si, prinacea-qt,a, dezvoltarea multilaterald a personalitdlii gi'mersulinainte al societdlii noastre.

Echitatea scocialistd,-a$a_-cum se manifestd. ea ln pre-zellL tn tara noastrd, rezr;ltd din faptul c5, fdrd deosebire- derra iona-littrte, oerleni i

"

mrinci i. sint proprietarii, producdtoriiEi irenr:ficiarii direcli. ai intregii avulii nalionale, aplicindu-sela scara intregii societd.ti principiul ,,nici munca fard piine,niri pi;1r" fdrd munch". trn acrst sr'ns, perfeclionarea princi-rriilor de proprietate si asigurarea cadrului social-organiza-toric de afirmare a calitdlii de pmprietari a oamenilor munciiee lnscrie tn lireclia intdririi ecliitilii socialiste.

.l)eparte ,le a considcra ,,echitat,ea" ca o noliune avindconlinut invariant, izvorirrcl Cin ,,natura umani'( sau ,,vo-inta divind", aga cum se incearcd in filosofia idealistd sd se

eiudeze caracterul sociatr istoric al raportului echitate-ine-chifiate, concep,tia revolutionard despre lume si viald afirmddeschis determinismul social-economic al principiului echi-tdlii. Intim |egatd de clreptatea social5, echitatea a avut gi

are un anumit con,tinut in orinduirea capitalistd gi un cutcltill &itul ln societa.tea socialistd. Echitatea presupune ego,-

litatea $i dreptatea, fdrd insd a se confunda cu acestea: egaii-tatea sociald constitui e prcmisa realizd rii dr:ept6 ii, iar aceasta,printru a genera echitate la scara irrtregii societ5,ti, trebuica,qociatd cu inaltul ideal moral pe care numai socialismul ilpramoveazd integral.

{,ichidarea definitiv{ a exploaidrii, proprietatea oame-nilor muncii asupra mijloacelor de produclie, accesul iiber,n*:ingrdtlib de privilegii, ia instnrclie gi culturd, posikrilita-tea reald de dezvoltare armonioasd a personalit,S-tii asigur&

egalitatea cle drept qi de fapt a tuturor cetH,tenilor patriei.. .La rindill ei,. dreptatea sociald, conform^.vechiului prin-

ciy:\u ,,suutn curl4ue trtl,buere" (sd se atribuie fiecdruia ceea co

i se cuvine), opereazd echilai:il numai in condi iile eg-alitdliiqanselor de dezvoltare prin muncd a personalitdtii. In Ro-m0rda de azi, dreptatea socia]d se fondeazd pe garantareaptrtn Canstitu{ie a dreptului dr: a munci. Conform prergdtirii,capacitdlii profesionale, nerroilor societS,tii qi ale colectivu-lui in care urmeazfl sd-qi des{Xrsoare activitatea, fiecare cetd.-

|ean al ldrii are dreptul sd lucreze in meseria sau profesiunea

76 t eolecfia cristal6

C colecfia crlstal I 77



sa $i fd fie promovat ln catcgorli superioare de incadrare,p"tt.y:t^:i:lilli " dc. sr.udii .ei vechiire prevdzure d; i"s;]- bupenorrtatea socialismului in raport cu orinduirlleformate din clase sociare antagoniste constd t" poritiii;;i;;creatd ca fiecare cetdlean apt de m,ncd sd conbribui. la ;;;:

::ll:j:i :g:ietdlii, .rmptinindu_se astfet uman ca personatitatemultrlateral dezvolta td.

. _Garantarea dreptului Ia muncd este corelatd in tara noas_

lLo"y

re.parti[ia cchitabr]d a vrniturilor. De la 6.tune tlatra, rn slstemul de rnparLi tie s_au adus noi qi noi lmbund_tdliri, s-ta.bilindu-sc in-prezent drept criteriu d. ;L;,b;;;raportul 1:5 intre venitirrile mari si mici. Dacd-";;i;;i;cd intr-un trecut nu prea indepdrtat'chiar f" n"i

"*rt?;;;;r;nclina sensibil in ravoarea cerbr cu"""ii""i'-n"t, a".a

"i,"#n vedere cd in majoritatea star.eror rumii difer.chi"jl'a;"ir.venrturrte mari qi mlci depdEt,sc proporlia_stabiliid in paranoastr5 le pypm forma o imigine^mai .lu"a asupra a ceea celnseamnd azi Romdnia munciili a eciriialli.

'---r--'

Egalitatea si drr-lrtatea Lraducinlr-rin sistem de orEani-zare socrald o anumi td firosofie despre om. l'susi orrin"iiu-ur

fundamental al .etapei actuale - "*liru..a unr,i'noi cal;Lliia muncu $r vrelii - reflcc,td esen.ta politicii p.C.R. qi funttd_men[ul sdu fi]osofic: ornul - vatoare supremd.

Ac,tionindu-se in spiritul revoliilionar al Ranorlul.ut nre_zentat de tovardsur Nicolae ceauqnicu t"

""fJJ-"r >trir:i*

coagres al Fartidului comrnisi-ii"-a" (g-22 noiembrie1?9i),

perfr.cfionarea. echirdlji socialisie va crca, fdr,I in-l:lil-l,:"^*tr.trrle sociate tor mai favorabile impticdrii maiprotunde in muncd a tuturor cctdlenilor patriei. Tot ceea ces-a creat tn aceastd ,ard este opera poporului, a o"**"ifo"rrrn.ii. Tot ceea ce ne-am propus id'realizdm _ ; ;i;;;m,ii bund gi mai demnd

-,ru s" po"tu i"iAp1"1-

n."it

'p"iimuncd.

- Imp-licarea tuturor ln muncd, la toate nivelurile. clevinefactor hotdrltor in atingerea obiectinilui de rid-ica;;'";;;;:stdrii generale. Echitatel socialistd, care s_a i*p";;;;J.J"trai, favorizeazd formarea unei atitudini angaja'nie,-a; id";-tificare a omului cu munca sa. Dar factorii'sici"]l, ."t.";*iindividului, nu slnt suficienli. Totdeauna intervin Jti*"r-t""sau frenator factorii de perionaritate. A te simti imnlicai i'1e9a

ce,ln{dptuicgti, din punctr de vedere psihologic iiir*"*nia acorda rmportan ,i ac iunii tale,lntr_uu cuvlni, a te eentra

78 e eoleetia eristalI

pe muncd, a face din munca ta a.xul vielii. Atttoevaluarea,itima fald de sine a celui ce se implici in rnunc5 se refjectdfitlel in iantitatea, calitatea qi importanla sociald a munciirlesfdqr.,rate. Mdsurind implicarea in muncd dup[ gradul incare o persoand se identificI cu n]utlca sa, participd activ laea si considerd rezultatele oblinute ca fiind esen ,iale pentru

.i*p..t"f i" d cle sine, cercetirile moclerne cle psiLosociolog,ieau - evidenliat multidilnensionaiitatr:a acestui concept. Se

impune adincirea in continriare a cercetdrilor de sociologieqi psihologie ln contextul ccncret al realitd,tilor din ,ara noas-

1r[: ce raport existd intre mobivalia mlrncii ;i implicarelIlar intre gradul de implicarc qi satisfac ,ia murriil Cum ac-

i oneazd variabilele socio-derno graf ice ( r'irst5, rt: zicienld ctc. ) ICare este strategia educa,tionaid optim[ pentm ca, in mod

conqtient, copiii qi tinerii sd lerge valcarea personaid de faptulmr:rrcii? Care sint cele mai eficientc modalitir ,i de consoli-r-larc la tlndra generalie a atitudinii de irnplicare in muncd?

.Psihosociologii consiclcrd irnpiicarea tn rnuncd rir::pt o

variatrild intermediarS, fiind ciciernrinatd de motiva ie ;i

i:ondi ionind in acelaqi tirnp satisfac ia rnuncii. Ca laturl,,nu"g'1ti"[ a acliunii u'tttatt*,' motivalia este cans.liza'r,5 lntr-ociiraclie sau alta, implicarca, ca ntituclinc, fiind cea c&re orien-l,ctrzd cursul acliunii. llerzulbd de aiti c5 formarera atitudiniidu implicare in munc5. depindo de insuqirea valorilor sociale.

Or, mnnca, in toate tirnpuriie, a avtit un rol hotiritor inprogresul societdlii qi in dezvolt,area personalitdtii, consti-l,uind astfel o valoare sooia.lS f undamentalil: omul insuqi estecrealia muncii. Creierul, miua, organisrnul uman in ansamblupoartd ln structtrra lor insemnr:le muncii. Exercitarea pre-tlispozi,tiilor, a,,datului" hiologic trarrsformd potentialitateain catribate uman5.. Energiile nal,urii sint schirnbate in enc,rgiia-te culturii. Omul insugi se culturaiizlazd prin munc5, iqi

dezvoltd aptitudinile, se perfec ioneazi moral. I'letragerr:aca spectator intr-o societate a muncii gi crcaliei libr-:re preju-tliciqzd atit i.nclividului, cit qi colectivitdlii. De aceea, socic-tatea nu poate rdmlne indiferent5 fa 5 de cei care se sustragnurncii^si rrrljcd lcnea la rangul de principiu guvr;rnator alvietii. In beni.ficiul lor ;i al societ,[tii, toli cetilenii valizilreJ:uie sd. munceasc;i, pentru cd nu icnca, ci rnunoa asigurd.ri reglementeaz"{ viala colcctivit,[,tilor urnane. De asemeneir,nu r.letasarea, ci irnplicarea in nrunc[ susline progresul social

;i dezvoltarea personalitnfii.

O colectia eristal 6 79



Sublinierea de cdbre tovardsul Nicolae Ceauqescu a sem-nifica,tiei social-umano

" -rt"ii ori+,nteazd"u"cuta"*"

socio-logicd qi psihologicd spre c{utarea formelor optime de divi-ziune a mrrncii, de organizare a ei, astfel ca aceasta sd consti-tuie pentru i,o i cetd.tenii patriei nu numai un mijloc de sub-zist,entd, dar ;i un prilej de autenticd bucurie, o-modalitate

superioard de afirrnare a pr:rsonalitdtii. A face ca munc'a,prin-stnlctura ei, prin succesiunea operatiilor si doza.rca efor-tului,_ prin contactele umant si imbinarea fcricitd a compo-nentelor fizice gi intelectuale, sI corespundd mai deplin na-turii umerne -- iatd contribulia majord a qtiin ,elor socio-urnane la formarea omului nou, qtiut fiind cd asa ctrrn e rnuncae qi omui."O activitate productivd s6racd in continut, simpld,cu gesturi repetitive, ;ablonizate, cu un ciclu-de reluare aoperaliilor la intervale scurte, fArd efort, intelect';al, dar cuun mare consilm energet,ic nu dezvoit,i, ci atrofiazd pcrsonali-tatra umand. Dimp_otrivd, imbogSlirea muncii prin proiec-tarea aclecvat5 a tchnoJogiilor, corespi;nzdtor t*:J:uini<:lor siasi:iratiilrr umane in dinarnica ior,

-conferdmuncji i,,l""a-

rat,a ei for,ti educativ-forrnativd. CLr clt cres'r,e complexita-tea muntlii, cu cit sporcstri solicitarea gindirii creai,oare inansamblul rnuncii, cu atlt rnai mult se implicd indivirlul inceea ce larr9,

1im-ti1du-se rr:sponsabil in sa.rr:ina ce o incloptri-negte, t"otcldatd er,-aluinCu-se pe sine dup6 munca desfi;urdtd.. S.rit'itlisrlrul ryi-a prrrprrs

"s;p, r[*.cgionc.z{] mlrnca iociall

qt drl-rzrunea munt:il. in socil Late, drschizintl prrsprcLivatransforrndr,ii chinului muncii in satisfac e a niuncii. De-sig"ur,,mrinca nu \ra fi niciodatd joc, dar, pe mdsura imboqd-lirii ei in coulinut, va ince'La si mai fic'resiml,ila ca tf6rtpenibil, oamenji gd.sind ln desfdgurarea ei mijiocut de impli-dre spirituald, de dezvoltare muitilaterald.

fmbogd ,irea muncii tn capita,lism

-atunci si atit cit s-a

lncercal, - nu a avut rezultate pozitive, de drirai.d. Anali-zlnd' acest aspect, teoretioienii o-cciclerntali, asa cum face -a sd ddm doar un singur exemplu - Jean-Jicqurs Servan-Schleiber ln Sfidarea lnondiat{ (Bucuresti, E,Ji t,. poliricd,1982, p. 281), tgi manifestd dezamdgirea ffla'de e f,,ctile eco-nonice pc tennr,n lung ale inccrcdri lor dc a umaniza muncap-rin lmbogdlirea conlinutului ei. Ei uitd lnsd un lucru: ine-chitatea sociald nu se opregte Ia porlile fabricii. Dacd dupdo perioadd de entuziasrn qi de sp&ire a procluctivitXlii se facresimlile apatia, indiferenla sau chiar ostilitatea fald iIe mun-

cd. schzind lngri j orXlor prod ucti a' accast a sa dal oree zi t' oltl'(:x-

'tl,i"ffi;;r-f,iiiii"

g'' nni"al, lt', .To'l "l

Y ict.r n.r"t fl i' nt'siin r zare

-'*"""ii. Irit"-o soii"tate clSditd pe mari discrepante econo-

l,i;..'^t- f"it.tiq,i,. 'o'inla,.azt'li'

'deumar:ital'c ri'lir'zi nlate

t-"".ri"-i-tiL,"l. d* lnibogd-tir" a mln':ii - cLm sirrl ct l.' de

i- "rI"'air'Knt*n.'o*t"o'iôor.ifir.me de ar, I.onrobil, Volvo

-1Tt?'1ur"p"f -l-*il" n-t"'tit virtul;ile' Lftrnca nri se dt'i'fir-

goari intr-u" .'.u.,,uil -""i"f' Sistem.l social-pol;tic iqi pune

ampronta aBUpra -'lntniit'; ii oam.nilor' dnt''rntiniitri rnnnt-

f*stdri pozitive u"* ";:;;ll;i*p'ot''=ul mun*ii qi in r:1ar:r ei'

Socialismul' ca sooietate a m-'incii-6r echitdlii' r:fcrir' prin

-,--;#ili, i;***i*"t" impl icirii. o3 meni lor*l n rrlu nu& m(' r'erl I nal

bosatd ln conlinut,'nul ""''"tivd'nrai.ttm:'n5' Intiri rea con-

i;;1;"" ; ;"tl'..+; ti *"iu ti tt*, mu ncitor"sl i' pr-rf"t'ti on a re a

r"4*r"i ;;;;it;t de particip&re a oarn{'nilor mun"tt la t'(tn-

ducerea societd ii, i""J"prar'

il tlec.rziiJor. pril.i ti''p'pt;rjutr-'

"r'-i'i-luarea hhtdririlor l6lgate nlririj lot'iI rle r iata br I;turl("'i

;J":'":i##"1"-i;il^';:'nii"?io""o ""fuIar ii s<.rciaiiste' im'ii'

carea ln munca Et, e;';;;;;e-r'*1t'impiicarea sociald'

" Totorlur5., ln afara fact'orilor cle coniext' tlpl:::::i-";*i"l;;;pi;JL 9i d* faeLorii de pelsonalitn'"r" de .xp'l rrailra

de viald seclimr niatdln'uittt*"i con-'ins*rilor ri id''alrrrillr

re animd oamunrt' *"-'ii""i"tii' [op"tntn' intr1"''6[; le culitrral-

*i;;;ffiGi p""'i""""fund#ii amp1e11a ln structtrra F)()rso-

nnlitdlii Ei tn contig";;;;;-;;itttiutalllor umane' Lransfor-

rnind valorii" qi stn$;;i;"gil;:;je in'"talon al rcspeul'ultri

fr.,^-1"".'i"ai"#;i ii"*"otttii"iie"1;t" care se cêntr.azd pq

"-tr"i'iloJori-gi percep scopurrle.generale ca fiind sooiluri

proprii cresc o aaL,i cu i tu, Jt irnpliucsc o datd' cu proglcsul

societdlii. r : .^ r^^{,,1Poate ed nu toli am consticnLizat tlei inclerjtrns

-fapl'ul

"[. ?d#; "" i-pfitu social, t'L n" q]es5.vir"sim ca oirri]"n' 'nlcl

societatea tn tnit*fui;";1;^;"";E'noltl.' $i' n1r'n co] J',-*:

il;#;ld; ou*"ttll Lute, p{il statutul lor sot'iul' ar tr"liut

1,t11''i;1r# """i"î"rr" i''"it'to*ele socialc tac' r:ci carc ar

nutea sd dezldnlut"'t;it;i;;;;i- mrtn"ii coleclive se mullu-

mesc sd transmilS' ;;;ff;;;; *i t" ar urma s6-i asculte doar

li privesc absenli. Neimplicarel "y-1,:"^nde lnlelepciune'

,ri.i -e*u.e a viialitdtii' chiar dsg{- slin.'e scnect'utea'

A- i a s u ma *' p i""ltJil ii;;;'l.) hffi:.

ioJE ci alc c ol ect i v i t 5 i i'

a trdi prin .r" qi p;t'o ;iJ'- iatd dirnensiunea demiurgicE'

B0 S colecfia cristal $ ,€{ colec{ia cristal @ 81



a omului, singura cale de urmat. S[ gindim sd simlim, sdacliondm astfel lnclt sd putem spunc - rirrpd dictonul anticreadus -ln contemporaneitate de constiinla-revolu,tionard -inr.ic din ce se tn*,mpld tn patria rnsstrd Si-n truur'nt ir'rrteind,iferent

e Om sirnplu, adicir - psiholcgic - extrcm de complex.o AdevS.ratul adversar al omului - ignoranla sa.

o Ti.nere{ea: vlrsta ia care nu opereazd in e}epciunea ,,intredoud rele este mai bund cea-mai pulin rei dintre' eie,,.

o llste o mare diferenld. intre a fi,,om de lume,, si,,om der-tmeniett.

c Su,spici,ostr"l: te bdnuicste cd ai inten,t,ionat sd-l calci peumhi'aI

oOpliune: ori ciocan, cri nicovald. l,{ai bine Om

c Cite lucruri minunate n-am realiza dacd am fi stdplni penreseria de om

c Omul poate fi lenes, dar lene qul nu poate fi om. (Nu avemln vedere numai animalul din familia Brad,tlpodtae, caretrdieqte in pddurile tropicale din America ae Suat;

o Frumuselea morald const,d in iipsa ostenta,tiei.e Simlul datoriei nu este nimic altceva decit bunul-simt

tn relaliile cu ceilalti, cu societatea.o - Ce e omul? O lumind in marea de intuneric, un astr,u.

$i sint atitea stele care existd, dar nu lumineazd...c Cine imit[ qi nu recunoaste, paradoxal, se rusineazd de

faptul cel mai nabural qi cel mai larg rispindit in lume.

o Supunerea fa,td de inte lepli innobileazd personaiitateaur:land.

o Eva.lu ,ie..A fostmuncitor. A urmat gcoala de maigtri. ApoiPolitehnica. A devenit inginer, dar'a rdmas tot muncitbr.

o - Sint prea ocupab ca s[ fiu prcocupat de mine.oOnz_d,e nddejde: cind se apucd de un lucru nu se lasd pini

nu-l isprdveqte. Nimic nu inai rfunine din el I 'o i{u te incretie prea mu}t in tine: o datd te fuid somnul

qi nu mai qtii ce vorbersti.

B2 6 eolec{ia cistal O

o Da{i-i unui om privilegiu} de a decide dac5 vreli sd-l

cunoagte i cu adevdrat.

o Pentru nimeni nu r[sare soarele de doud ori in aceeaEi zi'

o Toli trdim in veacul in care ne-am ndscut, chiar dac5

.rnii 1l depdqesc prin idealuri.o Cincl, salutindu-li qeful, atingi cu degetele podeaua' ai

patru labe.

c Inerlie sociald. Spuneau: e tindr. I-au pus.pe umeri mai

muii aecit putei s5. ducd. Au trecut anii, s-a girbovit

qi a ieqit la Penise.'. tot tindr'

c Eripentd,. ln vie,ta sociai[, adevdrata victorie se ob.tine

""rriai'perin.,pui de lupld qi cu armele advcrsarului'

e Penlm cd igi clactilografia lucrdrile la aceearsi ms'Ein[?

lnvd,ticelul cretlea c5-scrie la fel ca magistrul'

e Cinci te roag[ qeful'.. mai binc 'i-ar ordona

o Personalitate (pseudo ). Totdeauna, lrnpotriva l'uluror,

sd suslii cd ;eiirl tdu direct are dreptale'oCind spune: ,,De mtine am sd. fac"'",.sd nu-l crezi' Sd te

Gaoio;li chiar dacd declard: ,,De azi ineepind"'"

o Examenui gtnclirii trebuie f dcut la primele semne de slri-

ni.iu"". Dir cine se alarmeazd de-propria-i naivitate r

o Pliel,enia nu este exclusiv aprobatoare: firrd momente de

disociere, acordul tqi pierde valoaiea'

o Confttzie :

- Inleleptul vede, aude Ei nu- spune nimic;

- Crea cd este totuqi voiba desprc orbul surtlo-mu1'1"

o lntre respect si slugErnicie distanta nu-i mare' dar pr5-

pastia este aclincd'

. 35 nu-1i vorbeEli tlc bine ;efii. S-ar putea ca lumea sd-icunoascd I

o Mult a fost, clestul a mai r[mas * spunea

avea, f 5.r5. lndoialS' simlul istoriei'

o Cu atenlii mirteriale .nu se clqtigi' ci se

voin 'a celor genelo;i.

rrn t,dran care

piercle bun 5-

lacl lftra sa

jignersti, asta da /. -- C" zi infernal5l N-arn pulnt sta si eu o clipd pe scaun/

zise direclorul, ridicintlu-se din ft-ltoliu'

o S-o spui ,,p-a dreaptii" nu-i lucru mare, s-o

O colec{ia cristal O 83



o Lenequl, ca qi omul harnic, Iucre azd de clnclctncl se culcd; numai cd aiioarrne devrerne

o MiopieA privi lnapoi dupd ce ai f 6cut din lungrll vielii drum doarcltiva paqi.

terca acest,ei lcglturi conce prlia dominanti a unitdl,ii univer-sulrri. In Evnl Nle,litr, inrdldlurile oculte au exploatat cloctrlna

unitdlii universului, puninLl in ccu'espondenld suJle,tul-cu z_o-

dirr':ui ,$i figura oamenilor cu ceie sapte animale zodiacale.

As,i s-a aiuns sI se vorbeascd de oaIn.*ni lunatici, marlieIri

si'iupiberi"eni si sdse identifice chiprrrr Lrmane de tip bovin,

tr,rn:n g.a.m.d. Astrologii studiau holta cereascS. pentru a

evalrla iaracterial oamenii gi a le pl'qzice viiiorul.

Fr+:ocuparea pentru cunoaqtere a rndividualitf,lii psihorno-

ralc. ir:indîn consitierare stigrnatele tnscrise pe fala oameni-

lnr ii cunoscut o dcltlasartl sltectacrtloasd in secclul al XV-lea"

ive tlirii au luat, locul astroiogiior. s-a tlocut de la identificarea

nlanefeior pe bolt,a cereascd la oh'servarea atentd a trasS"t'u-

iilol fctei. in p*rioada Ren;:,sterii, trataLele desprefizionomii

s-au inmul it c,,nsiticrabil qi' o dull cu ele, 9i spoculalriile.in

irrrrrl semnclor prevt'stitoare de fel',circ sRu t{-liorocrre. Cine

tlo* gin,li azi ci ridurile ar putea exprima soarNa ornuluiP

Cine ir accepta ci o figurd urnanS vag asern5nS'toare cu cea

a l:erir*crloi irldeaz[ oident,itali: cornportam.entaiEcu aoesta I

in srcol"]e XVI-XVII astfrrl de asocieri {lrreau rnui.t credit.

[,u*,-ut,,o De Hnwtana Physi'ognornonia (L602) a napolilanului

Girin-Batt,ista frorta a contribuit cel mai mult la fondarea

..sriintei" iiziognonroniei (fig. 1/r). Anumite ,,semne" * con-

iiir*atia t,uzelir, a nasului, a barbiei etc' - au fost puse in

"Jr**ptnd"tr 5strit'td cu trls;ilurile psihocarecteriale'

Johann Kaspar L&v&ter {L74L-180'1) a repreeentat mo-

*n"tiJ de glorio ai fiziognonroni"i, t;ar-Ei inceputul amurgulur

;;. V;g" ilZiognom,rni'i*s-a il :l ori' t' t:a I Ll It"' ir' C,e exct'plionrl

Ohs,..l,v-ator ai" comporirni'rnri'lor expresive de care a daL

d""*ae J.K. Lavater. Ab.{icErea de lir rigorile qtiinlei este

insd eviti.'nLd: cunoaqtcrca psil-rulogici trnei pe-rsoane .dupit trI-

sriturile si proporliile fclei ar depindc de bundvorn-ta. Ueiul;;";;;; ,i. ?tnfot ini.*tic '"o cat" sint inzesirabi ,,cei ale,si""'

In jurul anuhii i-790 a fost inventat5 o nou5 ,,qtiint6*canr: pielintlca cd nu fa 'a, ci crani ul, cu proluberanfele Jtri,

olerd^cheia inlimltl'r i i psiirit:c. lJoselc cl'trnlcne - relli-lun

nl*-ttt"irf"i, uqor de. iclintilicat pr"rn pipdire - ar ex.prima

clezvoitarea zonol0r corticale subiacente, responsabile de

anumite func ,ii intelcctuale sau riispunzdtoare de cornporta-

n,c$Lele *.or"i* ale intlividuiui. Medicr:Ll -"ienez Franz 'Ioseph

Gait {1758- l'825),,,pdrintele irenologiei", a stabilit harta cra-

se scoalS plnd

;i se trezeqte

undeva ,sef; nu gtie

tlrziu.o - L-ai vdzut? Cu sigurantd cd-i pe

sd. pl'onunf e ,,\'5 r'r;g" I

o Tririe de caracter: Este_ oriclnd gata sd-rsi dea culintuide onoare cd doi qi cu doi fac pairu

o A lua tn considerare pe cineva nu lnssamni. neapdrat aavea qi consideratie pentru el.

o Clrrd ai coiegi reciamagii, nici nu- i mai trebuie jurnalrntrm,

o Pe. clt de greu se. investcgte lncredeiea intr-un. ont., peatlt de ugor se pierde

2. CUN 0A gTEn]t.{ r,Ens sN,&LrTA grl :BH LA n,trnnl$s sBarn rntnielba .-SPECUtr,A'{$i $ Ai}91'A#,

Futem cuncapto caracl,erul omului ilup5 figura sa?

Lectura cir\ti Inlelepciunen fornz,elar de S{srcel Sandrail(Edit. Meridiane, Bucuregl,i, 1983) ne-a fdcut si ne intrebdnrdacd. nu cumva sigriranla cu care psihologia conteinporanfin:spinge ideea ,,t.hiptrl - oglindd a suflct"uiui,, trddiazri oprejudecatfr, ge,ncrirtd

1a tirnpul cuvenit ca o reacLie fireascdfa ,d ele exageriirile frt nsl6gl,,i, fizic_,gnomoniei sau teoriei,,sl-igmatelor". Spiritul gl,ii* ci nc cerc sI conrbatem insd ir eiL.gregitc nu prin exagerare ln sens contrar, ci prin echilibraregi adecvare la realitate. chipul omului nu este rirut, el ne spune

-cSIi d:rpte vialasa psihicd. Arya cum int,uia'Anaxa'gor:,(500-428 i.e.n.), filosofrrl materialist grec conrlamnaE 1,,moarte perrtru nesredinta in zei, ,,oeea ce se arat5 este o ima_glne a ceca ce nu pol[e fi vIzut,'.

Prirnii filosofi nu_puteau sd nu facd iegdtura rntre sufletgi ,,ovalul lumincs" ai ciripului oiltenesc. ti ?nfiga t" ;;;trno6:

84C

colec{la

cristalA

Scolec{ia cristal a B5



nioscopicr, i'ciuzind 27 de bose sau organe (facultdli intelec-lt1ul:r I l,litudini, dispozi[ii moral,,). lleilite fr*nologice au do_bindit 1 .la1Sd recunoaqtere printre oamenii de ;tTintd, cares-au st,r'dduit sd inve'tarieze cit mai exact bosele, rlescbperind

dele supraorbitale exagera[e, urechile cldpduge qi.cdrnoase'

Iatd cum ii clescria C. ionrbroso pe uamenii cu lnclinalii lp'e

"1,,ir u.tchi iungi, cranirr turtil,bchi o-btici foarte apropiali,

nas turtit, lungiint,a excesivd a bdrbiei. Holii s-ar distinge prin

b'ig. 14. trrnagini din lucrartra ,,De llumana physiognornonia,, (16C2).

noi ryi noi organe. Fr.enologul arnerican J.W. Redfiekl - deexemplu.- a gd.sit opr.o-ape doud sute de organe pe care le-atrecut sistematic pe ,,hartd" (fig. 15).

Eforturile de a citi pe chipul omuluicalitdlile lui psiho-morale n-au fost niciodaid graiuite. lncd filosoful matei.ia[st

englez F raneis Bacon (156I-I62Cr) atrdgea alenlia cI fiziogno-monia

_esLe_ ,,o artl profitabild care ne-tngdduie sd dcosebimpe cei-b_uni d-e-cei rii, peltru a-i frecventipe unii qi a-i evitape ceilalti". Nu este, deci, de mirare cd un Cesare'Lombroso(1836--1909) a incercat sd-i depisteze pe rdufdcdtori dupd stig-rnatele figurii qi drrpd conformalia' craniului. ln lucrare"aUomo crhntnale (1876) medicul pinitenciarelor djn padovasusline ed. infractorii pot fi identificali dupd maxilarele lorrnasive, deosehi,ta proeminenl,d a pomelilori orbitele qi arca^

B6S

eolec{la cristal O

Fig.15.

IIartifrcnologic[.

mobilitatea obrajiior,, prin ochii mici, ingrijorali 9i 1n perma-

nr,ntA miqcare, pl'ln op,incrncle stuioase, nasul turLib, {runlcajoa;5. Ur:igagLi,' irt fine, s-at' caruc.teriza prin. craniu. ing.ust,"maxilare

iuiernice, umerii obrajilor proeminenli (vezi p'

r5s).

Oricit de seduc{toare ar fi, la prima vedere, fiziognomonia

si frelcloqia. cu toate contribrrliite indirecte la dezvoltarea

usihol"ginl qiiinlili"" gi la r'unoas[,orea st'oarlci cerebrale., tre-

Luie sd"snunem drschis,'h ne alldm nu in fala unor Dtlrnle'r.i a rrnor'snr-culati i cu prr:t-rttii tic stiintS. Astdzi nici un om

rl. st iintJ ri* nrai'aclrn:i" o ,'or.spontic n,t,5 sLri''Ld inbre un de-

tatii Au'arhitccburl a {e ei sau craniului qi o calitate psihicd.Chinr loca iiZriri:u zorl0 -tlelinri tnlS a func[i ilor cerebrale esLe

ousd sub semnul i*it."*et';i. AbCicind de la cunoaqterea ti-Lurilor urnane gi plcnjind spre individual' transgreslnd-expli-

i:aiiu q; prornovin'd prezicerea, vechile incercdri de a deduce

struotura intimd, omul interior dupd forura exterioard (figura

sa) au equat in speculalii adcsea pdgubitoare.' Esecurile 't *"hilo. incercHri de caracter;zare psihologicd

a oamenilor pornind de la Lrlsitrrrile felei incrimineazd con-

cep,tiiie filoso?ice gi teoriile pe caro se fondau. Credinla antici-

@6,r', h) '

Yic?i

.O colec{ia cristal a B?



lor cd microcosmosul urnan reproduce fidel macrocosmosu]sidelal, ap"luI Ia ciivinitate sau cbnsid"rarea,,daluluj biolosic"rirept eiement hotdrll,or. pentru psiholcgia omului - opliunidc principiu ale fiziognomonie.i, frenologi"l s; teoriei stigmai,elor* au in comrrn faptul cd explicd prin factori extprni c-or,,sr_,on_drn a_ mec,a'icist bi*nivoc[ dintre chipul omuiui si st^rciurasa.psihomorald. Acelaqi viciu de fond il au gi incercdrile mainoi de ,,repunere ln drepturi" a fiziognomoniei, fdcindu-se apelln fiziologie^qi embriotogie, t,& gi la tehnicile'm.,dir.aje rrlt'ra-sofistjr;ate. In numdrul din fehruarie tg82, revista pqtrcho-logy Tod,ag comunica rpzrrJtaLel., sur;trinzdtoare la

"ui*,ao

e,iuns Rogor Sqrrier (S.LT.A.1 qi John i\{nw (,\larea Brit,anie):si,rrdiind biografiile standard gi rdsp'nsurile la chestiorr*reiede personaiitate, corelate cu radiografiile faciale, cei doiccrcctdtori afirmd cd oamenii cu fa.ta prelung5 sr bdrJria as-culitri trnd a fi vcseli, p*:ste rndsurd Cti insjBtcnLi si cu spiritirractic, totrrqi pulin cam naivi, iar cci cu fata

'scurtasi pd-

trath slnl, de reguli, capriciosi, imaginativi'si ioarLe' per-spicace. Rervista americand sus-arnirr,,,il,a mai infonncazd' cH.

pe baza biografiilor intccmite c]upd un anumiL punctaj.I{oger Squier ar fj reusit, sd descrie cu exactitate trdsaturiiefr tei perscanelor pe care nu le vdzuse nieiodatd... Chiar asa-.u fiel [n ccea ce ne privcste, aeorddm credit aborddrii mb-drrne a rele,tiei cljltle figura gi psihclogia oamrnjlor sugeratdd$ 1,,{s1ge1 Sendrail, bazatd pe inlerac ,iunea psihic-fizioiomie.liu este exclusd, fir'str-', iufluc'nta elementelor exte,rioarercesLei relat:.i (acLivitataa glandelor encloerinr, poabe marcarilt trdsdturile fe ei,rlt gi starca psihicd - oricine qtie ),dar, abstraclie fdclndu-se de cazurile patologice, acliuneareciprocd dintre chip ',*i personalit,ate p,tate int-emeia

"""aeu

savantul fi'ancez a denumit ,,stiinla figurii omeneqt,i,,.Tr[s,{turile ferlei bin+ proporlionate, conform cahoane]or

cte frumusele aecdptate inir-o'anumitd epocd sr arie "irf l""*iAdeterrninat5, genereazS. - de cele mai- mulie ori - o fireoptimistd, incr.edere in sine, spirit de colaborare, hundta[e siingdduin {,.ch'ar ingeniozitate. Cel ce este privit cu simpati6,datoritd chipului sd.u pldcut, rispunde cu- aceeaqi simiatie.Contacbele umane ii produc "atislaclie. Fiind acceptai, tot-deaula_cu pidcere in comunicarea interumand, isi dxerseazdqi iqi dez'r'oltd _capacitatea de exprimare, afirmi puncte deveclere proprii, devine rnai interesant si - in cele din urmd -ai inteligcnt...

8B O cotrec{ia cristal q

O figLird dispropnririonati nu lns5 nernorJificat,d psihologiaindivi d ului. Geniai'.rl cirnosc dtor al sulllettrluri omenesc Vt/i"tliam

Shrkesperare (.1564--lfit6) prt:zintd in drama istorica Richard.uI I I -lea un caz iixempiLr. Cortrrnlariii.: ni se par de prisos.Nel pennitem si-i sr:nrnirl5.ro. natura 1-:l'ohalisl,ri rr relaliei dintrc

portr(,i qi person*litatc. Nu esLe cxclus ca un chip hidos, com-penslrtorirr, sd coni,rrbrri*, la formarea i-inui om de o dcjsdrrir'-

git,d f.r'umusete psihcmorahi. Apoi, tr,rt, in persperctiv5 psiho-sociald se cuvin' sd ntrirgrm al,t,ntia asGpr:A falsit5lii corespon-denlrri dirr.r:te, plinlri ou prrnctr cijntre o triis6ti;ri fizionomicdqi o I nsuqire' psihcr,aracterirtl5 " Llenrinlr, rea pre j lrclec 5 i lor deacesb frl cur[I,d tertnr-il pent,nr stuc]icrea sistcrnaticd, uti)iain,1de mt'todr:le statisl,tirc, a figirr'li rrlnanr in tedr-,roa inferant,clorpsihologice. Nu au nrci tru tr'rrt"i stai,istio asolialiile cale se

fae rle r,rkricei intre int,eligt:ntd qi irra)linira fr;irrlir; rjintre vi-clcnie si buzele subliri ;sr-nzuaiitaLe si b-:zele c5.moase, diver-gcnla. axelor oculart, qi inr:linalia spre visare ei,c.

l)or nu numai configuratia ext,e-'rnd inrilrreEte viarta psi-

hici a omrrlui ltr:"dirilc, lisiirice irsi pun si ele, in timo, amprenlaasuirra figirrii fiecriruia dinlrr noi. Srrforin{,a fizicd gi psiiric[sapi pr obraji urrre de ncqters. Collurile gurii pdsbrea"z,i. incr.rteie fornr.ate hrrcuria sau Lristelea. Pt-. frunte, santurileadinc povesl esc despre furf,,rnile iute rioare. Ferii:ir'ea cl5

striir.ar:ire chipulul uEran. Nu t,ltdealina, dar probabilitateade inflrrenlare riepises'ie hazalrclul, fapb ce n;: inr:trr:r,:pt'd{,egte

si aflrrndmcd,.,gtiin a figurii orni:nesti" nu estfl prea vccho, ci,clirnpobrivd, prr..a noui. Cercct,trea met.oclologic riguroasd ainterac iunii dintrr. prcrccsele psihice qi fiziorrorrie l'a iiernon-tra, intr-un vlitor: nr; pr:cla lndepdrtaN, cd qi in acest domeniual curroagterii fbrm.eie s cmnificd.

Liniilo palmei ne dezvdluio psrscnalitatea?

O lrrngd perioadd de timp, mfisrirat,5 in sute de ani, ome-

nirqa a plStit tribut ohscurunlisrnr:]ui. r-rr;,rzincl - intre altele

- r'd drrpii liniilr prirniri scr pou1.t- cunoirEtu caracicrul orrr.u-

lLri. preciiindu-s,, chi,rr clestinriI accstr.]ia. Ti rE:alitate, o estfelrle ilretenllt,. nu are nir;i rrn t+rm.ri qfiinlific, ca de altfel niciglrilitul ln r:aft:et, in ciirti sau in globul de cristal.

}'{ni rnult, uneie inclrchri mr-rdirrne rje ,,citirett & catacte-rului dupd forma palmei trdcir,azii o ideologie rel,rogradd, ce

S eoleetia crlsfal O Bg



aminteqte_ de_.,,teoria stigmatelor" a lui Cesare Lornbroso,promcvind discriminarea sociald. Lucrarea dr. CharlotteWolff La Main lmru,aine (Paris P.U.F-., IgbZ), recomanrlatdde Michel*GauqreJin ln Encicloped,ia practic'd de psihologiem,od,ernd, (Paris,.P. U.F. 1979, p. A ,-51j drept ,,cea ?nai coin-

pletd qi -c9a mai savantd" lucrare tn domeniu, ilustreazd oastfel de ideologie. Tipologia propusd de dr.Chariotte Wolff fa-ce distinclie lntre: 1/ mina elcmentard de lip simphi ;9,/ minaelementard,de

-tip.ncregulatl 3,i mina mobild de-tip' aias; 4 )Tina.mobild.dg tip cdrnos; 5/ mlna senzitivd de-tip scu"i;6',/ mlna senzitivd de tip lung. Iatd cum este descrisd ,,rninaelementar:5. ae tin simpJu,,: ,,r\eest tip de mlnd este foarie pri-mi.tiv..Ea este largi qi mr;sculoasdi pielea este asprd, lnls-pritd.de muncd. Nu are suplele. Degetele slnt scurte-, spaliategi rigid-e. lgg.trt mare estb foarte clezvoltal". Corcspunziitor,t-abloul psihologic asociat acestui tip de nilnd este... la fcide pJimitiv. Cae_l_cq1e are miinile btitdtorite cie munod - t{up[dr. Charlotte Wolff - ar arrea ;i inteligi:nla pulin clezvoltaid

qi orientatd unidireclional spre-concretlli Cea mai adecvat{activitate pentru-un astfel cie om ar fi munca pdmintulurPredeterminarea biologicd a stratificdrii sociale qi cli.sprelLrlmuncii sint evidente, dupd. cum descricrea ,,miinii-elementarede tip neregulat" vddeqte adeziunea la teoria ,,criminaluluilnnS.scut": cel care are palma largd qi muscrrloasd., cu pieleaasprd gi degctele mai mulb sau mai pulitr deforrnate, cu de-getul nare prca scurt sau pri.:a lung-este rnarilt de lot felulde.anomalii, aj.ungind ptnd ia crirnirirrlitai,e si maladii psihice.Celelaltc tipuri de miini sint, rndgrilit()p^r,-, idar tot ;tib denerelevante pentru psihologia pr:rsoanei) : rnina mol:ild rto tiposos ar caracteriza persoanele cu inteligen ,d vie, spiritcl-ealese;mina mobildcdrnoasii s-ar asocia cu loviatltatea"gi ple-dominan,ta

ralionalitd,tii; mina senzitivd de-tip scurt sau lung(palma.lngustd, dergetele scurte sau lungi, fragile g.a.m.d.)ar ex-p_rima o personalitate emotivd intelig:ntd, imeginativaetc. X{lna ,,aristocratd" (senzitivd de tip lung) ar fi-proprieartiqtilor, dupd cum cea senzitivd de tip scuri ar fi sp+ci?ic[persoanelor dotate peniru lit*ratur5., iar cea mobild cirnclas5i-ar recomanda pe oamtnii de afaceri... Lipsa oricdrei fun-damentdri tcoretice ln inccrcarea de descilrare a personali-tdlii pe baza ,,studiului" miinilor nu limiteazd popularitatealn Occident a aqe^-numitilor ,,hand analysts ,,(specialigti in cu-noagterea caracterului pornind de la studiul configuraliei

palmelor). Cind nu constituie o purd qarlatarrle, prtten,tia de

psihodiagnozd a respectivilor,,speciai,qti" exploateazS.,,cli-qeele culturale", cri*dulitatea, prejudecdlile, str:reotipltle d9

gindire ale oamenilor, dovcdindu-se nu-numai ialnioe falsuri,dar qi fenomene nocit'e, a.devdrate barierc, biucaje ln eal+'a

cunoaqterii autentice a ceh:ilalt sau a pr'{}priel personalitdti.

Ideea cd unele caracte'ristici individuale ar marca o partea corpului nostru nu este iralionald ln sine. In plus, o astfelde idee poate fi r.e.rificatd qtiinlific. Este tor:mai ceea ce alntreprins antropolog,;l american Michael Allan Park, con-cluziile cercetdrilor sale - rerdate lntr-un articol de sintezdsemnat de Michel Rouze in revista Science et pie din iulie t9B3

- contribuind la naqterea unei noi discipline gtiinlifice,dermatoglifia.

Chiroman,tia pretinde cd ar descrie dup5 linijle din palmd(flg. t6) profilul psihologic al persoanci, tcndin,tele afec-tive, calitdlilo gi defectele acesteia. De as<,mi nea, ,,specia-listii" in chiromanlie afirmd cd sint capabili sd prczicd prin-cipalele cvenimi.nte

din viala omului. Irentru a dobindicri,dibilitate, ei se serrresc azi chiar de calculatoare electro-nice. Dar nu computerul gregeste, ci programatorul, care se

bazeazd. pe dalele neverificate ale unei ps':udoqliinle, cumeste chiromanlia. Pontru a vedea dac[ r:ve;nimt:ntele prezisede aceasta se realizeazd cu o ratd ridicatd de probabilibate,indivizii ar i,rtbui studiali intreaga durath a vierlii lor. Or,ln det'matoglifie nu este nevoie de un sl,rrdiu longiLudinal.Prof. IVI.A. Park propune un alt demers falir de acest f{.'nomen,constind in inct--rcarea de a deterrnina dac5. o anumit[ confi-guralie a liniilor palmei unor indivizi au caracteristici fizice sirn;ntate bine definite se intilnesc cu o frecven{,d srmnificaiivmai mare decit in ansamblul populaliei. l,f.A. Park considerdcf, existd o corr:iatie statisticd lntre anrimite caracteristici,,epidermice", stare'a de sdndtate qi unele trdsdturi comporta-tui-.ntale. Prin cercetdrile sale s-a conturat o noud disclplindgt,iinlificd, donnatoglifia, avind ca obiect cle studiu deima-toglifele, rrjpruz(intate prin desenele papilare situate pe fa,tainternd a degeteior, in regiunea volard (a palmei) si in ceaplarrtard (a tdlpii piciorului).

Aga cum se gtie, o importantd clasd de dermatoglife{ruprinde amprentele digitaie, prin inti'rmeciiul cdrora sintirJentificali rdufdcdtorii. Dtrr ant,ropologii studiazd derrna-

90 C eolee{ia eristal AO colec{iq eristal A 91



toglifele nu .pentru & rccunoaste indivizii, ci, dimpotrivd,pentru a vedea dacd descnc popilare de un' anumit tip ifricgmune mai multor oamrni. Asi,f*I, au fost stakrilite tre'i maritipuri de descn. ale epiclerrnei: in'fo,:rnd cle arc. de buch-l si

felor ln doud direclii: pe de o parte, dermatoglifele, ca qi

alte caracteristici personale transmisihile (culoarea ocbilor,grupa sanguin5, sensibilitatea gustativd etc.), pot scrvi-laJtudiut mecanismelor evoluJ,iei grupuriior umane; pe de altd

Fig. 16. Li;riilc Ai sernnele palilei tn chiromanfie.

in formd.de spiralti (fig.l7). ,flinein.teles, se intilni:sc gi tiptiriintcrmediare, preciinl gi s,.rbtipuri.

Studiile au arltat cd tipul tie desene ale epidr,:rmei, caryi dimensiunile lor sint, determlnate preclominant ge nutic,se transmit in cadrul aceleiasi fam.ilii. Aceastd coristatn"*permite utilizarca datelor obtinrite din stuciiul dt:rrnatogli-

Fig. 17. Cele trei tipuri de desene

papilare studiate de dermatoglifie.

Se qlie cd un numdr d-e

rrllcra ,iile cromozomiale. De

pnrte, dermatoglifia lqi proprrne sd studieze corelaliile dintrcrlcsenel; papitrare (derrnatoglifl,le ) qi elcmcntele patolog:ce cle,,rigirre genr-.tic5, rezult,atple ob ,i rrutc inrlreptdlind stahrlirearrnei corelalii lntre anurnite: caracteristici ale iabioului derma-loglific qi unele boli genetice. Dr. h,l.r\. Park oonsiderl c{ oanumitd trdsdturd dermatogliiicll este de naturd. g*,neticdiibunci cind apare fcarte frecvenb Ia indivizii desctlnr-ientirlintr-o familie gi care sufer[ de o anomalie congenitelii" ]-i-reste, aceasta

nulnseamnS.

cd to ,i indivizii cale au respectivapartie ularitate tiermat,oglificd sint cu cer,titudine marcatirle anornalia lual;d. in disculie. Dacd lnsd se stirdiazd url (iryan-

t,ion de per,s()ane care prezintS. o anornalie glnot,icd, si) con-statH existenla -unor particularit,Sli dermaboglifice intr-olrroportie mult rnai mare decit la restul populaliei, ccea ceindrepb{leqte avansarea ipotezei rr.feritoare la iegltura dintrercspectiva maladie gi o anumitd configuralie a descnr"iluicpirlr:rmic.

boli congnni talt: sint logrt,e deexernplu, mongolismul. In acest

S colecfia crlstal O \93

sHRAI-A

92 e cotrec{ia cristai I



caz' in loc de doi cromozomi la perechea 2l sint trei (trisomie),ceea ce induce o debilitate mintald qi un aspect fizic

"uru"]eristic. Cercet5ril. intreprinse. pu u., esantiin a, copiitoi-navi de.mongolir:m au evidenliat fr.cv.h1a mai -u"ul u J*"_m.atoglifelor de 1ip.2 (tn brrr.ln) decit la iopula ia normald..fipgl i1 b 'cl5 al dermatoglifeilor este, de asr,mcne", fou"i"

des intilnit Ia persoanele afectate de maraciii cardiace "onnu-itale. O altd aberatie c.romozomiald, trisomia c.l"i J8_al8-a perechi de cromozomi , eondamnd nou-ndscutul la ornoarte p-rccoc.e.. Ea se asocriazd cu o frscvt.,nld ridicatd aamprcntelor digitale. de tip t, in arc. S-a relt:vat, de aseme_nea, prezenla in mai mare mdsrrrd a acestui tip de dermato-glif.e la p€irsoanele

-cu sinCrornul Klin+:ferltr:r, ci'zat ae afe-ralii alc cromozomilor sexuari (prrechea 23). Asa

".,-r" .iiu.

formrrla perechii 23 este Xy. unji indivizi ari insa form'dXYY. Ei suf";rd de anurnite tare fizice si, foarte adrsr,a,'rucaracterizeazd prin inapoiere mintald. ln'afara color afeciatide sindromul Klinef,,lt,t,r,_qi _alte cattgorii de bolna"i prJ_zintd o. proporlrie ridir-atd de dermatogliie in arc; cei cu iisu-

ficienld cardiacd cong;,nj1a15, debilii in;rrtati qi, d" us.morr*a,bolnavii de schizofrnnie.

. Am.prentele de tipul 3, in spirald, sau cu elemente alespiralei sint frec.r.ente la persoan,:le ce prezintd o atte a"o_malie.n perechii de crom<izomi 23 (ahse'[a rinui ."otrr,rroitscxual, deci formula Xo). c.a mai

'rnareparte a fetusik.rr c'

aceastS. anomalie cromozomial{ sint exprilzali pr,in avortsporrtan. cei care totuqj_se nasc si ajrrng'la maturitate sinimar('a i de sindromrrl rurn, r (la birbJli intirt,ime r.dusd.pieptul foarte dezvoltat, iar la'femei utL^rl

",iur. ;;;;;i;absente etc). Inteligenla lor este normald. Intre *tt"

"nin_orii. patologice asocia[c cu o prt:dominare a amprenlpjorcle tip 3. este m.n{ionatd si Choreea l{untigton, afncti une

neurologicd erldilard, manifestald, la adult[ prin m;s,,a.iinvoluntare dezordonate qi, aclesea, prin dcbilita'te ;;i;G:. 4q" cum se vede_, cerr,etarea qtiin ,jficd a amprentelor cli-

gitale nu are nimic de-a face cu modalitatca de'int."pre,tarea semnelor de pe e-piderma .degctelor de cdtre chiroman,i.Aceqtia nu..vedeau decit cruci, stele, raze cdrora le atribuidusemnificalii diverse dupd degetul iau falanga pe care *uaflau. De exemplu, ln I?ataml d.e chl.romartf;e"at tiri Karmad-htlraya se spune cd o .,,stea', pe ultima falingd a degetuluiardtdtor) ,,degetul lui Jupitcr") indicd, atjnci cini este

94 I cotrecfla crista I

lrnroape de cxtrtnriLatea tlegeLului, o,'primejdie"' -fil.d,,iteaua" apare la jumdlatea

-d.cg.'Luluiaratd .,,aptttudtntle

.iintomati"",, ale per"soa'ei etc. Linlile palmei - linia capul'i,

,, 'i"lîi, linia vie ii, centura lui Yenus qi atitea alt*''le -j;;;;'il;il;;^;;:t*,

"" "oi

a"osebit de important (fig' tB)'

-I8. Principalele iinii ale Pal'nrei in chirouanfie.

I

I(

Ille vorbesc, chipurile, de personalitatpa indivitlului,.dezvd-

l',i. trasdL,rrile' psihice qi particularild 'ile fiziologice ale

hnrrrlrri. n|ezie viitorut. Termint-rlogia, dupd cum se.ols|rv5,

,,rt,* i-J"tmutabd din astrologie. Interpretarea difi:r6-de

ir""-

a,itor la aitul. Baza sLiinlif;cd lipsr qte, iar c.ontradit'-

t,iile abunrld. cine consulld mai multe lucrS.ri de chtroman,tlc

"', -fia tti*i" despre el, cu atit mai pu,tin d-99pre viitorul lui'' Nu acelasi lucru se intimpld ln deimatoglifie - ne asigur5

antropologui ltt.A. Park. Desigur' nu se arr itl vcderc trirdl-

i,ionui.f" iinii din chiromanliel Sint Iuate itr considt'rarc li-

niile provenite din flexiunea miinii ql a d'grtelor carc' afa

;,;; ;" dovedit studiile statistice,-coreleazS

cu anomalii

g,rnetice: de exemplu, pliurile de pe fa a internd.a degetelor

iflg. fO;. De reguid, aiestea sint mtritiple. O singurd cutd

,,pid,:rmicd in z6na de articulalie a falangelor trd*az5-graverrnomalii genetioe: trisomia td sau trisomia 21. O altd ano-

rlra.lie, cunoscutd sub numele de ,'sindrom oral-facial-digi-

g colecfia crista I 95



tal", pale.a fi k:gatd de triscmia primei perechi cromozonriale.

I,inia simiand (fig" ?0) - denirmil,S astlel penr-ru r:i apare gila mairnult -. este. de aseure;rea, ln etehlia celor cart seocupl de studiul dermat,ogiifr,ir;r. Ar:eastd linic rezult,d dinfuziunea, lntr-o singurd cutd transversal5., a liniilor ,,capu-

Ini" gi ,,inirnii". Aproximativ 2,% dintre inciivizii umani aumarcatd. linia silaiani, Ia acr,qi,ia lntilnirNlu se fri:i-rv,Jnlecazrln de trisomie a percchiior croinozomiale 18 qi 21, sin-drom Tur'nr:r', an.cmalii ale mliniior. si picioarcior, nilnism sip_oiiiiar;tilie, psor.iazis eredit,ar, sinr.lrJm IiL,hestern-T'oybi,

albe tulburdr,i generate de agresiuuea iinpoi,riva fdtului inpericlada vie,tii inlrauter,ine.I'dr:d lndoiaid ca ohserva,tiile rytiinlifice efectuate de h{.,A..

Park, deqi aflale intr-un stariiu ineripient, sint de naturd sdtrezeasc5, interesul cercetdrii rnedicale. Studiile sale nu spri-jind credinla in chirorrrantie, ci, dirnpobrir.d, zdrunc:ind'in-crederea in ghicitul in palm{, denrinlirtd ca neqtiinlific acestvechi ,,joc de societate"" Dcrnratogiifia nu pretinde ,,a citi,,ln desenul epidermei degrtelar sar; dupl cutele rczLrltat,q clinflexiunea miinii decit anurnite corelalii cu anornaliile gene-

tice, avincl o rnarjf, de incertitudine deterrninatd. Creativi-l,aleao puterea de voinld, sensibilitatea, sociabilitatea qi

u tc tr[s{turi de personalitate cunosc o puternicd deterrni-ninre socio-culturali, ele neputlnd fi descifrate dupfl par-{icutrarit,6 ,ile morfofunc,tionale ale corpului, in particulartltip.S. epiderura degebelor sau pliurile palmei,

ilesturile, postura gi psihologiil persoanoi

S'tiqc6rile corpului uman sau modificarea poziliei unorst:gmente ale acesiuia (a miinilor, capului, trunchiului ctc.),hr chian gi felul ln care cineva std ln picioare sau pe scaun,culcat tn pat q.a.m.d. oferd indicii, uneori sigure, alteorirloar probabile, despre starea psihicd de moment, ca si despreconsl,antele personalitd,tii. Gesticulalia sprijind - cine nus{,rtP - comunicarea interumand verbald; prima impresiesn hazeazfi, adesea, pe observarea posturii interlocutorului.Nu e nimic nou ln cele spuse pin{ aici. Dimpotrivd. Incdin sr,:cohrl intii al erei noastre autorul primului tratab de rc-

{,;ri6{, Marcus Fabius Quintilianus, remarca: ,,$i alte pdrlilne ccrpului ajutd celui care vorbegte; insd rniinile s-ar puteasl,rrne c5. vorbesc singure. Cu ele cerem? prornitem, chemdm,iryl*-,pirt5rn, ameninJ,5.m, rug5.m, exprimdm oroarea, teama,ir:riignarea, opozilia, bucuria, tristetea, lndoiala, aprobarea,

lrir^r,rri:;r de r6.u, mdsrrra, cantitatea, numS.rul? timptil" fl)airstituttone oraf.oria). In raport cu marea diversitate de limliir',rnbite, gesturile alcS.trriesc un limbaj comun tuturor oa-rrrlnilor - conchidea Quintilian.

Dczvoltarea cunoaqterii a confirrnat, ln bund mdsurd,inl,rrilia retorului rolnan. Cercetdrile moderne de etologietutianri - cea mai tindrri disciplind ;tiinlifici ce are ca ohiectrli' st,udiu comportamontul oarnenilor

-au demon.qtrat c5.

iri nrri culturale indepdrlate, fdrd nici o contiguitate ;i in-llrrer.];$ reciprocd, unelc gesturi (ca si nu mai vorbirn de rni-rrric[, 4lg expresia faciald a emo ,iilor) prezintd simiiii,udiniJ,irii Ia cele mai mici detaiii, func,tionind ca un lirnbaj uni-\ r.l';ri]]. La mai toate popoarele gi popula ,iile exprirnarea dez-:r.ortlului, nergalia, se face tn acelasi fal prin miscarea repe-l:r I "I a capului de la stinga la dreapta ;i de la dreapLa la stinga.\, r :lst-1 constatare indelung verificatd prin cerretdri compa-r';,Ii1rp i*lu"culturale, ca gi faptul cd. nou-ndscu ,ii insolescr', I'uzuX lrranci gi senzaliilc dolorifice cu aceeagi pen,i;ilrie ori-

Fig. 19. Lr'niile palmei tn der-matcglifie"

Fi.g. 2A. Prilrii.rirl+le linii ale

p:r iinei trr dermaioglilie.

96 S colee{ia cristal O 9 colee{ia cristal I 9?



zontald a capului, constibuie un argument puternic ln favoa-

rea ipotezei^caracterului innd.scut, ereditar aI unor gesturi

cu semnificalie socioculturalS.Dr. Irindus Eibl-Eihesfeldt, creatorul termenului de ,,et,o-

Iogie urnand" (1966), de la care am preluat exemplrrl pus indilcutie, consiclerd cd respectivul gest derivd din tendin.ta

tle a ie debarasa de uir lucitr oarecal'e: pur qi simpiu, inst'ins-tiv, scuturi capul cind vrei sd.indqp5-rtezi o frunzd, o insectd

e,tc. ce ti s-au sgezal pn: pdr. Gestrri, fisal, ge netic, a drlirirrdiL

vaioare'de scmrial sociai. Cu a.iu -orul lui nr: inlclegcm f iliieH rnai vorbim. Imporl.ant, esbe c.l ne naqtem. cu- anumil,e

,,programe comportam,:ntale-" reprtzent,ind, inilial, ."" Tii'dirni"i de ani in urrn6, n'rodalitdli de adaptare a

-olganismuiuifa merliu" Frvn mutalii pi selecfirz, experien{'a doblnditd s-a

conserva.t ln patrimonirrl gonetic, flind decoclificatdln stadiile

ernbrionare gi infantill'. .Et.olugul Irinlus Eibl-Eihesteldt nu

neaqd rolul'culturii ln partioularizarea gesturiior, de la un

pop"o" la aitui, chiar de-la o persoand la alta, dar atrage

it*'ortiu B.sullra clenrelLelor comune, asupra fapiului cd ttiii

up*riritr.* dceleia;i specii.. I)u actea, prin gcsLuri cl val.oar'e

u'nivirsald ne putLrn c-xprima rapid scnLimentcle, inLen ii1:'

uindurile. ln ct"ernoniaiul primirii unor lnal i oa'spe i, s'ii[i dorinlei de pace a poporitlcl, glliii ofer.{ flori. Nornr"]e

socioculLuraie,'protocolui oficial dilbrd cie Ia o l'a'r'5 la alta'

Com,ln rdmine lnsd tapiul cd Ia sr,sirea unor dciegalii s.l rairit',

ln prim plan sirrt puryi copiii. Gestul acesta, cu scmnificr.iie

.o.i"fe niaiord, ate ti.idr.,itti hir-rlogice, gf-nerltq. de reat iile

afective lrrndscuLe ale ad uiiiior fa[I dc copii. ,,Puii de om", cu

canul mul{, Drea }rlflrc ln ra p.rrL cu corpu.l, cu frurtlca bomlial in,iternic.

"tf"t* numai ochi si obraiii de faian d declanserzd

l.i-o"*it"l ..conrporiafttlrl' parcntal de ocrotire" pt'ogla-

mat ereditat'itig' 2t)' In stur[ii]e de etologi-e. urnarS^ desid-

surate ln uneielriburi izolale din Asia, A{rica Ei Amci'icaLatind, nevizitate anterior de europeni, contactul cu bd;lt-;;-ii ;; realiza clupd un ritual fix:-observind c5 cercetdl'crii

"""r"itnarmali it,o ut arr-'urir sulile-qi sdge,ti"'), bdlt'inii

triburilor se ap"opiuo de strdiui punind bralul-tutins pe.uin5'-

rul copiilor, p" da"e ii tmpingeau tn fa d. Tia. rindul. jor,

cercet6torii'rfmbnau, lnclinau amical capul, salutau ln. limha

maternd (dcsisur, nccunoscutS. b5;tina;ilor) qi solta- cra

acceptat5' (vezi I'rinius Eibl-Eibesfcldt', M ensch'enforschung

auf neuen lVcgcn, 1970).

Uneori, gesturile, reprezentind adapt{ri filogenetice,suferf, o evolulie culturald care merge pinfi la sublimarea,{,r'nducerea ac}iunii ln plan verbal. Sd analizdm un exemplu.ltecunosciadu'-ne in fala colectivului gre,seala, cincl auto-critica devine prea sever5n la un rnoment dat cineva - cu

Fig. 21.

Irorrne car€ dsc'langcazd

,,, oreporfamentul"{ A} qi

llrslt at nu declangeazfi

i;rt astfel do comporta-rrrr'nt, de ocrotiro, de ln-grij r0 {B},

B

siguranlH - rle spune: ,,Si nu ne punem' lo.io$i, ,tdrind tn,,,ip l" Ce legirturl poate avea aceastd forrnu-I5 9-u adapta-rea

hiologlci fiiatd ereclibarP Reducerea dimensiunilor corpu.lui,:rt,it l"a animale cit qi la om, consl,ituie un,,gest de. liniqtire"

inn5scuf, inhil:ind'agresivitatea.Flecarea capului

-nu se

sl)line la romAni ,,Caplll plecab sabia nu-ltaie" -. tncloireasirin[rii, ingenuncherba, atinger:ea podclci cu fruntea, culca-rirl la pHmint qi chiar sub pdmint (a dispdreacu totul, firegte,inLlioiic a inlra in pdmlnt de rugine) exprirnd supxnerea.{n secolul trccuto in-regatul african cu capibala Katunga- povestegte un cdlltor din Europa * supuqii il salutau pg

,,',rl',,ran aruncinclu-se la pdmini la o oarecare distanli 4e el

,ri turnlntlu-gi doi pumnf de ,tdrini-_in clP (d Vasile Dem-

/.,rnrfirescu, 'Eticd^ gi, etologie, {982)' Gestul a dispdrut.

"S u p[strai doar expresia-verbald

care a traversat, conti-

$ eolee{ia eristal $*

colecfia crista O



nentele... b{odul de,,a te face. mic"-diferi de Ia o $oriet'ats

l-"ii",

Al" epocd i' epoc5. Sociologul englez ltre.rbert S;ienccr

iitiiO-tCOaj ol,servi ci in soci,rtifile prir,ril,i'e t:otrtltt".'

io.r"iti" bdql,inaqii aveau g,,nu'cirii rrprrrr.pc.la ft'l tle a;1'r'i

c;a si c6lciicl'e. datoritri frcuvuntci ingenuriciteri in lu a fr'lthirtle irib. Gc'uflexiunr:a

-cit rit,usl r, ligios

-

nl rept{ ziitl;

Ju.ii ii*il itea u nui lnvlns. S.lruta rea picioarel cr sau. a. p'rai':i

""*".tiri.for noate j' r.xplicalI la origi n'' ca,,gesL tle lini;Lir "'.

An'iuuut."e'prin chircirea (nilcgo.lr'"a) c<-r'puIui in faIa t'";i-

riuclt'orilor r.iigio;i , a s[alui]or zeiior qi a imaginilor dc"sIir,l,t

Jin i*oon.. Vechii egiptc'i sdri-it,au picioarele murniilii' in

;;;" J; o,:ragiu religios. In llonra antic5 exista oiriceiul t-le

a se si*,rta picloareie-sLai,uilor, iar la evrei obict:iul de a s5r:'-iia

*o" ir"Ut;-tiqa picioareie celor v-ii in sernn de supunere' Acti*;ir,bicci se triiilnna la arrr].ii .si Ia turci. $i in Iimba romanS. vt'r:;rc

i"ifj"i* fo"tnrrla: ,,Sdrul'mina gi picinarele" ca forrnui6 ae

s;lut od."rat.ri domilit'. r:uli:i sau lroicriicr (vezi ll'farica Fie-

iruu"rr, Sstutul t,-t' iiinba rotndnd, -1984)' -La-origine, aqtrriar'-'

;; ;iifl'p;;grarnul cr-rmportamcntal genciic' la care se adaugii

euprasl,rnctura cultural5..

unele gesturi sau pozi{ii corporaic trEdeazi aria socia-

cuiturate ii care incliviiul s-a ndsc.rl, si a crescut', alifel spi"rs,

l."^"n

s -a socializat,, ins tr ;ind u--qi- norinele-c omp ortarnen hl }t'

fn iinip"f celui tlc-al'doile'a rizboi rn'oi:tiial, u*ir agenli arrrc-

ricani infiltrali in Gcrmania fascistI s-au deconspiraL pr;u

l"pi-t ci nu inincau sall nlr st&beau,pe scaun n^ ,,stil etirl-

iruttl'(irc;l Gcr;rr4 X. l{icr.'1-'<:rg, iienry II' Calert, fJotl

to Read, a Person Lihe a Book, L97I).

Se qtie azi cd exists diferen ,e inierculturale ln ceen ce

pri*;* gesturile qi postura, -piin intermediul cdrora pili;

ilfl""uj cu"multd exlctitate und-e s-4" ndscut qi.a trlit'.un in-

,iivi,l. Felul de a vorbi - si el spccific 'ncicull":rr'j

-nrr

ieprezintU singr_rrul indiciu ai sosial'izdrii- qi nici ccl nrai sigr*.r,

Srrirucit, fiind activiLatc congtienLe} , l-arbirea poale it.rc; rl.r r

";o" "otil"olatd(rnotliticata). Cesturi ]:enale' inlrate ln nli''-

nuin ,I, cleci necontrolate conqtient, au capacita'tea s[ de'z-

vdluie persanalitatea, chiar ln }aturile, aspectele, trds5turiie

*e se oo" ascunse. Arnericanii, cind mXntncd, lin doar o nein':i

rie mas5: europenii - confo|rn codului rnanierelor elrganrtt"_- to ti*'p" amin,ioriS (coatele aprcpia{,e 4e trunc.lii:i .ll:cheietlra'purnnuiui spr)jini*tlu-s-e Ae tAntla rnesei)' E'';isi:i

urr ,,sLil".european,Di aliul american de a sta pe scaun plcior1'r'sLe picior (tig. 22).

Unele gesturi simboliee semnificd, de la o scnd socio-luJtural5 Ia all,a, lucrurj fdrd nici o lergdturd intre elir. Poatecel rnei bizar este /-ul (fornrat din deschiderea Cegettlor ard-

A

Fis. 22.

,,Slilul" european 1A) qi american (D) de a sla picior

pesbe picior.

tiLor si mijlociu) cu care premierul britarric \\'in:rton Chur-

, t,itt (lS?a-196b) inspira incredere in victoria coaliliei

,'ntihiitariste. Pentru cei mai muili, acest gest srrgercazd qi

i'zi lncrederea in victorie, dar, chiar in Anglia, gasirrl amint'i L

,i11) $i o semnificalie obscend Ardtarea bralului rircpt flcc-

rrrl,. 'cu pumnul strins qi cealalt5 miri[ la incheietura anttr-

i,;;,i;1"il;;tii"l" pritio. birbali o insultd sexua]5. ln 5rile,l,i i,tir,noo,in Austria gi ln Tunisla acest gest in'licir insii forla,

,,,rnolind nimic obscen. Ira fel, introducerea dege{'ului mare

100 € eolee{ia erista @ S colecfia cristal O 101



lntre ardtdtor ;i mijlociu, cu pumnul strins, echivaleazH_lanoi, ca gi 1a francezi, greci, turci qi la alte popoare cu o in-sulti, dar pentru portughezi respectivul gest are sernnifi-calia urdrii de a fi ocolit de tot ceea ce e rdu (D. I\'Iorris,Guittres, 1.979).

De asemenea, comunicarea interumanS" se desfdgoart-i

lntr-un acompaniament mimico-gestual-postural diferit, de:la o zon5. culturald la alta. Meridionalii - cine nu ;tiel -vorbesc mai mult cu miinile decit cu gura, ca ;i cind crivin-tele nu le-ar fi suficiente pentru exprimarea ginduri)or. Achi-zilia primelor cuvinte este corelatd cu utilizarea gestrrrilorsimbolice (E. Bates, 1979). Interesantd ni se pare observaliaprofesorului B. Rimd de la Universitatea din Louvain (Br:igia):cel care vorbeqte nu renun ,5. la gesticulalie chiar dacd inter-locrrtc-rlul nu il vede (ca in cazul unei convorbiri telefonice,de e-remplu). Din punct de vedere psihologic, problema este

de a se ;ti dacd existd un paralelism intre expresia verbalS qi

gesluri sau dacd gesturile reprezintd ln sine un limbai. Altfelspus, in prezent, ln psihoneurologie se confruntd teoria echi-

valentei dintre gesturi qi cuvinte cu teoria subordondrii ges-turilor fa.td de activitatea lingvisticd (fig. 23).

Fig. 23

Pierre Feyereisen gi Xavier Seron, cercetdtori ,stiinlificifu U"l"utsitaiea din Louvain, prezintS' stadiul actual al cu-

n"rutlril-i" acest domeniu (r:e?i La Recherche, nr' 152 din

tgB4). cei doi cercetS.tori, sludiind moclilicarea comuntcart I

g-*lii"f" i" cazul leziunilor'cerebrale, aduc in disculie aspecte

rroi privind legdtura dintre gesturile simbolice efectuale currdinile gi comunicarea cu ajutorul limbajului articulat.Arurrnite leziuni ale emisferei cerebrale stingi, care afecteazdvorbirea, determinl ln acelagi timp gi incapacitatea produ-r:rrrii gesturiior simbolice. Bolnavii cu tulburdri ale limljtrirrlrri(afazici) prezintd dificultb,ti ln imitarea gesturilor conl/er'I-

l,ionale, ti 1d tn imposibilitatea de a efectua la cerere gesturicu semnificatie socioculturald (ducerea degetului aidtdtc,rlil obraz, la nas etc.). Aceste constatdri au fost diferit inter-lrretate. Vechea conceptie despre specializarea strictd a emis-li;rei cerebra.le -stingi pentru funcliile simbolice, ln general,care std.tea la baza teoriei echivalenlei dintre cuvint gi gest(corespunzincl noliunii de,,asirnboliL": ansamblul tuibird-lilor asociate afazie-agrafie, alexie, gesticulalie incoerentd,r.lificult5li de lnlelegere a pantomimei etc.) se pare cd tlc;buiesr:rios revizuitd.

Fierre Feyereisen qi Xavier Seron apreciazd cd abanelona-rca noliunii de ,,asimbolie" (propusd in 4-870 de Finkeihurg)irnpune depdsirea viziunii simpliste care explica patolcgia

limbajului qi gesturilor simbolice printr-o tulburare ceniral5rrnic5.. De asemenea, inlelegerea corectd a relaliilor complexeriint,re sistemele verbale gi nonverbale de comunicare impuneirbordarea fcnomenr.;lui de studiu tntr-o perspectivd inter-, lisciplinar{ : psihologicd, neurofiziologicd, psihiatricd, socio-logici, etologicd.

T

o Caracter de fier - nescl.rimbat ca amprenta digitaldl

a Prejudecald.' omul inchis ]a fire e rdu.

o Ochii care nu se vdd se uitd; vdzu,ti o singurd datti, te

ingeald: revin in amintire mai calzi, mai luminoqi.o Capacitatea de evaluare corectd a oamenilor, ca orice

aptitudine, se dezvoltd. prin exerciliu. Dar cili diutre noiperseYereazS. in acest sens ? I

a lfodesrie ( )

- Ai fost extraordine"r, de-a dreptul genial* Ca de obicei, an fJ.cut gi eu ce-am putut...

o Pruden{d,5e ternea de el; atunci gi l-a fdcut prieten...

S colecfia cristal €

PLANIFICARE

6ESruALA

PRO6RAMART

MOTRICA

ARTICULATOR]5

102 C colec{ia cristal a 109



. Tiilereles,: creCin,ta cd nu i se poate intirnpla nimic rIu.Rdtrtneiea: convingerea cd i se poate inllmpla orice,

dar nimic bun.

o Inyelepciune sociald.. A gti cind sd inovezi qi cind sd to

conformezi.

oSi-l

aju,ti pe cel ce ili cere sprijin est,e o datorie; sd faciacelasi luciu pentru cel care ili refuzd ajutorul este o ari[.

o Dezn[dejdea este mai necruldtoare decit cancerul I

c Criind nepedepsitd: omorirea timpului.o lllica pubti,citate. Pierdut timpul. NI6 declar nul.

o Doar cei care au la masi cozonac se tem sd nu-qi piardE

piinea.

o D-ale uni.e,ersitarilor. lpia qtiinlei drept Tratat.

o Viald.irositd

prezintd lucrarea de popularizaro

A- i cheliui energia pentru a obline

o De ce a r[mas ciinele ciine ? Fentru

lalrc la cel care-i dd sd minince t

o luhili-i pe cei care vd cer si-i ajutali; ei vd semneazd, in{ond, ceitificatul superioritd,tii voastre.

o Pir:tanul,. Un posesor de autoturism nerealizat incd.

e Lasitate. Acceptarea propriei condilii sociaie.o,,Nu incap doud sdbii intr-o singurd teacd" - spunea un

briceag siirb unui culit de bucdtdrie ros de rugind...

o llci,a{iile interpersonale. Zllnic a indatora, zilnic a pl[tidatorii.

3" AUT0CUN0ASTEREA $r ACCDT,'XAnEA

P tOPRrE{ PEfi S0NALITATI

A spus-o. in urmd cu trei sute de ani, La Fontain-e:

,,Ait, ctli, cuprin;i arlesea d.e chinurile grii.iide--u fi mal'breSi,

nit-qt, ies gi azi din min1i?" ( Broasca si botr'|.)."Orecornandd psihoiogii ca ps o noud telrapie: sd te

sirnli bine ln piel6a ta (David D. Bu_rrx, Feeting Gootl':

T'hi Necv filood, Therapy, Morcow, 1"9E0). Ce inseamn6

aceasta oareP

104 & ccllcctia erisfal 'S

Obsesia perfoc$iunii gi costul succesului

Printre elevii, studenlii.gi profesionigtii cu performanlesuperioare se intllnesc mult mai frecvent pe"soan" ,rr*,ri_ ,umite de sine declt printre cei mediocri dau cu rezultatemodeste. Ne-am putea aqtepta ca, o

datd cu cresterea nive_lului performan ,r.lor, sd sporeascd'qi acordul c,, sinn. mtrllu_nrirca, starea de satisfaclie. Dar Iucrurile nu sl au asa. gs1l.mai corect, nu se intimpl[ totdeauna astfe]. De ce?'pentrucd-- aga cum demonstreazd David D. Btrrns intr-un stuiliupublicat ln. revista Psychologie (nr. 1J3 din lg8l) - inter_vine ,,obsesia perfecliunii". Unii oameni isi fixeazd s(,onuriextraordinar de lnalte gi, tinzind spre ele,'lsi distrug viLta.lieargd dupd himere; perfecliunea - ca' gi o.irontirl _'sedepdrteazd apropiindu-te de ei. Cind broasca micd, oarecare

- ,,cam de mdrimea rnui ou,, - se opinteqte, se'umfld sdajungd cit un bou, plesneqte ca o bdsicdl 'E*i, un n.ir"U"simplu, rdspicat ros{.it de La Fontaine.

.Obsesiaperfecliunii, despre care se vorbegLe

ln studiul.miniit, nu trebuie confundatd cu nevoia clc'autode,ri*ii,u-caracteristicd fiecirui onr. li'drd culti'area atit'dinii d; ;o;:l inud depl;ire a performant.Ior trec'Lc n-ar er-\isLa p.og."uulin om qi nici ln societate. Bucuria lucrrrrui m{.reu 'ili t,^;fdcut nu poate fi cu ninric eehivarati. Nu de nuioa.oeri"""ui de obsesia perfec-t,iunii sd ne pJzim '--r-ir""r

Ne hazarddm sd-i complimeoidrn pe cei ce realizeazllucruri deosebite: ,,A fost perfectl,, Exagerdrrr. t""ii"e*-*A,'l"l,leT cd^ nici o pcrforman,td superiou"i ,o ."

"[11".ilri

, hin Ei sufcrintd. li dlm ca'exeniplu pe cei"*pi[ili i" *_

rrun-larea la m[runte]e b'curii coticliene. ,,$i-a tocit coatot"|e bdncile _qcolii" - sprnem cu admira,tie.' ,,S_a- .fri"rrit -Xirrvele", ,,N-a avut odihne ptrrd n-a rcu$il,,,, ,,,q,'

*r"i;i"li-l

rroapte" elc. Prin aslfel de txpresii *""L"r,li'iunra-onini"

.e;uccequl

are. uJn pre d.ureros pcnlru individ: se pllle;te ,.ul,ucurra senrnd a vie ii, ccre sacrificii.

Sportivii de .perfoiman { stnt adesea cresculi tn spilitul.ucccsului cu orice pre . Arietul care. epuiza[. sb nrlbi,u..i,,lnccind Iinia de sosire,tinvine plnlru coechipieri r"ru campion,.i erou. El este simbolul izbiniii stropite cri sudoa.e ,i ;'i"t;lln fond, avem de-a-face cu

"od;.[i ;ultural

"a",*duo*-re

costul succesului. ln baza aceluiasi ,,model cultural,, mai<'redem, de asemenea, cd doar gindui obsedant al perfecliunii

bundvoinla gefilor.

cd a invdlat sd nu

Q colecfia eristalC

10S



propulseaz5, omul spre cuhni. Cel ce nu-si spune zi de zi gi

ceas de ceas cd are datoria de a lnvinge limitele omenesl,i.

chipurile, nici n-ar reugi sd se autodepdqeascd. Ideea atrsurclla competiliei cu tine insuli nu atit pentru a te indlla de.asupraa ceea ce eqti, ci pentru a clovedi altora ce mare eqti ii stdpi-neryte pe unii performeri.

,,Imispun mereu cd trebuie sd do-

vedesc celorlalli cine sint. Muncesc in disperare. Fac noapteazi. llescriu de zeci de ori o pagin5. Nu md satisface nimic "

- imi mS.rturisea un coleg, autor de manuale universitare,o autoritate in domeniul lui. ,,Dacd nu-mi fixam de copilcriterii lnalte de performanld nu ajungeam nimic " A;a sifie I

Prin teoria ,,simte-te bine ln pielea ta", I)avid D. Burnsincearcd sd demoleze prejudecata costului dureros al succe-sului, demonstrind c5. persoanele obsedate de perfecliune,neirnpdcate cu sine, suferd de pe urma tulburdrilor psihice

;i, mai devreme sa.u mai fi.rziu, e;ueazd... Paradoxal, dar fi-xareA unor scopuri exceplionale, n€rrealizabile intr-o vialiicle om. nu duce pe termen lung la acliuni incununate de succes,

ci }a egec. Cei obsedali de perfectiune au, in ansamblu, unrandament scdzut, starea de sdndtate tulburatd, autocon-trolul sldbit, sint vulnerabili la agen.tii psihici iraurnatizanbi,sulerd de depresie, adesea au trac qi, de obicei, sint in so-

c'ietabe timizi. In inten,tia de a demitiza ambi.tia perfec.tiunii.David D. Burns invocd o serie de cercetdri qi observaliiproprii, efectuate in colaborare cu alli specialigti saureali-zate de reputali oameni de ;tiin,td, cum ar fi psihiatrul KarcnIlorney, psihologul B.F. Skinner $.a. Rezultatele cercetdrilorprezentate sint foarte ccnvingdtoare.

La Clinica de psihiatrie a Universit[ ,ii din Pennsylvania(S.U.A.), unde dr. David f). Burns igi desfdgoal'i activitatea,rnui i bolnavi de depresie psihicd au fost caracteriza 'i

ca avind, anterior imbolndvirii, o atitudine perfec ,ionist[(erau obsedali de ambi.tia performanlelor excep,tionale). Nus-a stabilit o legdturd cauzald intre cele doud fenomene, darnici nu se exclude interven ia atitudinii perfec ioniste intieclansarea depresiei psihice. In cazul unui eqec, persoanelecRre se concluc dupd criterii de performan.t[ absolutd iqipierd brusc increderea tn sine, ceea oe poate antrena insta-Iarea unor stdri de anxietate qi depresie psihicd.

O anchetd printre agenlii de asigurdri de la o mare cen-trald din Philadelphia a relevat cd cei ce iqi evahrau persona-

Ji[atea ln funclie de reusita in afaceri nu oblineau veniturisu1:erioare, ci dimpotrivd.. Cu alte cuvinte, conform studiilorruenlionate, persoanele dominate de atitudinea perfcctio-nisli au tendin,te depresive qi se caracterizeazd printr-o pro-tluciivitate scSzutd. Concluzii asemdnitoare sint invedera.teqi. de stldiile-psihologului Michael N{ahoney: gimnaqti declit,&, calificali la jocurile olimpice, se autoevaluarin mai micdmdsur5. dupd performanld, ln timp ce sportivii cu rezultaternodeste se raportau mereu la rezultatele ob,tinute. Sporliviioiimpici aveau tendin,ta de a subestima semnificalia insuc-r,esului; sportivii mai pu,tin prestigiosi intrau lnsd ln panicd,i;i picrdeau increderea in posibilitdlile lor qi tn qansele vii-toare.

In fine, David D. Burns, impreund. cu prof. Phyllis Back,cr efectuat un studiu la Facultatea de Drept a Universitdliir.lin Penns5'lvania, urmdrind sd identifice cauzele abandonlriicursurilor de cdtre unii studenli cu rezultate scolare, ln trecut,excelente. Datd fiind coorrr""irla puternicd hi" m.;a e-i"tri,quperior, mulli din elevii cu rezultate scolare foarte

bune mroblin Ia universitate calificativele maxime. Avind o atiLudineperfeclionistd, acegtia sint cuprin;i de panicd, devin clepresivi,se simt frustrali. Dintre ei se recruteazS. nu numai abando-rrirrile, dar qi tentativele de sinucidere. Nefiind pregirtililrentm rolul de ,,om me diu", perfectionistii se consideid ratali,se autocondamn5.

Talrloul psihic al,,perfecfionistului'qgi mi,surarea atitudinii pcrfec$ionisto

Nu-i de invidiat Victirne ale unei productivitdti scHzute,persoanele obsedate. de ob ,inerea performan,telor exceptio-rrale, foarte competitive, excesiv orientate spre succes,-sintlripersensibile la frustrare, lucreazS. continuu,,sub presirrne,,,lrlingindu-se mereu de lipsa timpului. Pierzlndu-qi sociabi-liLatea, mulli trdiesc intr-o singurdtate apdsdtoare. lnajtele, ritcrii de performqnld pe care ;i le-au imltus ii indepirteazd,lc colectivitate. Ii judecd pe ceilalli dupd criteriilb lor qi,I'i,l,ll9, nu-i acceptd, dupd

",rilrr, .u nl""pfd nici pe ,in". Snhl

sibilitatea excesivd fa d' de dezaprobarea reaiX sau doarirnaginatd blocheazd comunicarea sociald a celor ohsedat,i depcrfec,tiune.

106 + colectia eristal O t colecfia cristal t 107



Ace st sr:mar tablou psihic, conform dr. David D. Burns.lrebuie completai cu trei t,rdsdturi psihice ce deformcazdptrsonalitatea. perfec ionistului: ghidarea dupd principiul,,totul sau nimic", pesimismul apdsdtor qi sentimentul covir-qitor al dal.orici personale.

Pent,ru persoanele supuse de ambi,tia perfec,tiunii nu existdnuanle. 'fotrrl e sau negru sau alb; sau exceptional sau exe-crabil. ftfai mLrlt ori^mai pri,tin, afroape perf'ect ori doar ac-ceptabil nu existd. Impoiriva eviden.tei, judecata perfeclio-niqtilor schernatizeazd, mutileazd reaiit,atea. Viala se compunedin,,si-si";,,sau*sau" defineqte lncrerlenirea, moartea.

Dramal,izarea consecinlelor, credinla ch evenime ntclencfavorabile sc vor repel,a la ncsfirgit - ca trdsdturd psihicda perfoclioniqtilor - diminueazd potenlialul de muncd gielanul cie infdptuiri al ambilioqilor extraorrlinarului.

In fine, invocarca abrrzivd a datoriei personale ce o resimtgeaereaz5. ni: o cc;ndrritF. ireprosabild, ci o conqtiinld culpa-bild, sent,imenie dt frustrar,-. si autoinjosire. Kard Flcrncv

(1885-1952) a analizat acee.st{ dimcnsiune a pcrsonalit,A-lilor nevrot,ice clin epoca noastrd, subliniind aspectul tiranical seni"imlntuhri dc ,,trebuie" ce-i persecutd pe cei obsedalide excep ,ional: ,,Trebuie sd fac ceva deosebit"; ,,Stnt datorsii excelt,zl"; ,,De mine trel:uie si se vorbeascd ";,,Istoriava consernria num.".le meu " Fixindu-rsi astfei de scopuri in-t,angibile, in flagrantd dispropor ,ionalitate cu capacitd,tile

;i aptituclinile 1or, perfcclionigtii so simt inferiori. lgi imagi-neaz5. cd ccilalli reugesc fdri nici un efort qi doar ei se chinuiepentru fiecarr, lucnr; li se pare cd efortul pe care tl fac estestlpraomcni'sc si, in consecjnlI, slab recompensat. Dl aici,nemul ,urrrirea, rctragelea in sine, neincrederea in oaneni,

insecuril,atea si inr:ertitudineaNu avcnr nic.i un terrrei si acceptdm supoziliile dr. David

D. Burns rcleritoare la factorii eredit,ari ai atitudinii perfec-

iioniste. Nu ire satisfac nici expiicaliile psihanalitice. Inclindmsii subscriem, lnsd, consideraliilor referitoare la rolul ecluca-tiei qi cul{,urii in geneza perfeclionismului.

lntr-o fiirnilie cu pdrinli obsr:clali cle perfecliune, copilul nueste recomJ)errsat decit pentru rezultate (qcolare, de condui-td c'tc.) fr;rrtr. foarte h,rl:.. Asrrpra copilului se exercitd presi-

urlu pcntru evilarea oricitrui egec. I se atrage continrru atentia,'r ,r.;pi'a datoriei ce o are: ,,Un elev prerniint - ca tine -'afr"b-;it s^g. Stie...";,,Tu nu te poli muilrrrni cu aLit...(';,,Datoriat:. e s.I fii rleesrrpla celcrlalbi,, - indernnuri si rerrroouri. unz:d ce intorseteazH personalitateat Copiii astfei ,,e'duca i,,,sr: si;at ir ciificult,att, abosili sau depdqi[i de

,,datoriile,.Ior;

ri';r*tioneazil cu iritare, pdrinlii perfec,iioni.qti fiind ei inryiqiii'uslr;rli devin anxiogi. Ei ajung sd creadd cd, dac{ nu votrf,rl'tine calificat'ive rnaxime Ia scoai{, ctracd" nu vor striluci lrijocurile de echipd, dacd nu se vor distinge in mod deosebitprrin r5spunsurih lor, vor pierde dragoslea pHrinl,cascd, clrep-L;rl rlc a trIi.

Elevii de nota zece care nu-;i stdpinesc plinsul cind seinl,irnplil si primeasci un opt sau urr noud trideazl, fdriindr:iald, o atitudine perfeclionistd deja linanici. O grerqeall,o sir;.rpl[ neatenlie cle nionient declangeazd ginduri d; in-i r:nsd crilpabilitate: ,,Nu sint bun de nimic l" 1,,SinL un prost 1,,;

,,lii.gcaha rnai triiescl" etc.intilnind obstacole gi situalii cle concuren fi (examenedu treaptd, concursuri de adrnitere etc.), copiii crrsculi tncLrfiul perfectiunii resin:t tot rnai accentuat Ciscrepanla din-:'[,re rezultatele avr.rte in vedere gi cele efectiv ob]inute (chiar,laci:l acestea sint foarte o*ortrbile). Devin angoasa ,i. I;i pierdirrcrederea ln ei. Din partea colegilor nu primasc niciun-spri-.,;n, tlimpotrivi. Cinc ar puLea sd-l compi[imcascl, sdl in-r-'urajeze pe studeniul care n-a reusit s6 ia decit nota nr:uH,1;r u-n exarnen la care au picat cei mai mullillUn astfel de,,rr:ernplar perfeclionist" se expune glumelor, hazului celor-l:rlt,i. R[rnine singur. Neinlrles gi neacceptat de nimeni.

Ii{'orLirl de autocunoasflere. si de cunoaqtere psihologic[ al,rli:rlalli esbe acuffi mai rnult decit salutar.

Dr. David D. Burns si-a proous si creeze un instrument..irnplu pen[ru misurarea nive]ului atituclinli perfeclioniste.,\ modificat TestttL de atitutlin.i disfuncyionate ('l.A,.D.) allrri .Ariene Wcissmann, elaborind o variantd care, degi penbrunoi nrr are clecit o rraloare ilust,rativd (testul nefiind validatpu populalia romAneascd), o supunem atenliei celor intere-su[,i si-gi er.alueze trdsdturile de personalitate.

108 * colec{ia cristal t C eolecfia cristal S 109



'Iest de eraht,are a perfeclionitmului

Fe aceastd foaie sint tnscriso zece atitudini gi opinii. fn cemdsurd stnteti de acord sau ln dezacord cu fiecare afirualie?Rf,spundeli treelncl ln dreptul fiectrruia:

g 2 pentru cazulcd stnteli total

de

S I oarecum de acord;

- t oarecum ln dezacord;

- 2 total dezacord.Nu treceti decit un singur r&spuns pentru liecareafirrna{,ie.

La acest test nu existd. r5spunsuri ,,bune" sau ,,rele". Rdspun-deti ln funclie de scntiment,ele gi comportamentul dv.obignuitr

{. Dacf, nu-mi irnpun crilerii de lnall}. perforinan$[, riscsI nu fiu bun de nimic.

Cq,letilarea sffirull.i: se face surna alge.bried {pullctelenegatiye le a*rule.az5, pe cele pozitive).

trestul de eaeluare a perfec{ionismului (modificat fat6de .original) pcrmite oblinerea unui punctaj cuprins lntre - 20{atil,udine tolal antiper{eelionistd) gi * 20 latitudine totalperfec,tionistd). Punctajele intermcdiarc indicd diferite gr.adede atitudine perfeclionistd (sau antiperfec ionist5).

Studiile preliminare au {lriil.irt cd aproxima[iv 50/" dinlropulolie obtin scoruri in{,r'e -l- 2 li {16. Durnneayoasl.r,iuntle v5. situaliP

Schimbarsa atitudinalll

Dacd ali ob ,inut un scor foarle ridicat la ,,I'estul de eva'lsrale a perfeclionismului", dacd a,ti simlit simpbornele obsesieiperfecliunii sau dacd cei apropiali (familia, prietenii etc.) vdindeamnd sil vd schirnbali atitudinea gi comportarnentul, lnsensul irnpdcdrii cu propria persoand, nu evitali sd o faceti.,St5 tn puterea durnneavoastrd. Trebuie sd vd scliirnbali mb-tiul de gindire, felui de a vd autoevalua.

Terapia practicatd la Clinica de psiliiatrie a Universit{tiitlin Pennsyivania (Centrul de tr:rapie cognitivd) prevede,pentru incepr-lt, dobindirea ,,prizei do congtiinld". Se cero

l.,ersoanelor afectale de obsesia perfecliunii s5 oompare avan-tajele cu irrconvenientele provocate de atitudinea lor. Li so

dist,ribuie apoi un formular ln care vor nota activit5lile ceurmeazd sX ie efectueze, grarlul de satisfaclie (de la 0 lb 100)ce tl prevdd si, dupd consumarea respectivelor acliuni, reu*gita lor (in procente). De exemplu: un profesor are de f[cut orjlipunere in fafa studen ,iior, trebuie sd scrie un articol de

triopularizare a qt,iinlei, qi-a propus sd vopseasci uga camereisale de hicru, iar apoi sd joace sah cu fiul sdu. S-ar putea caforrnularul completat sd dezvdluie lucruri surprinz5.toare:nu tot ceea ce ne reuqeqte ne procurd satisfac.tie maxirnd. Dr.David D. Burns afirml tcrtuai: ,,A obline un rezultat ex-oelent nu e nici necesar nici suficient pentru a te sirnli satis-l'dcut". Ne'-tT obiqnuit sd credem cd-ceea ce ne reupegte nepr"ocurd satisfaclie maxirn5. De asemenea, ne-am

-deprins

:5 acorddrn prioritate ae livit.dlilor in funclie de ,,potenlialultle satisfaclie" pe care il prezintd. La o examinare. atenid nevom da seama cd unele din acliunile noastre, chiar mediocrurealizate, ne procurd satisfaclie mai mare decit ceea ce rea-Ilzdm foarte bine.

Citind fiqa luatd ca exemplu, vedem cd vopsitul, degistingaci executat, datoritd lipsei de experientd i de pric6-[)ere, a produs mai multd satisfac ,ie declt prelegerea foartercuqitd, al cdrui ,,potenlial de satisfacfie ' era deosebit dolidicat.

2. Dacd fac vreo greEeal[, camenii igi forrneazd o oiriniedefavorabi]5 despre mine.

u,'r'u foar[e bine, alunci uu-

4. trIf, simt tulbural, ernolional ctntl comib vreo eloare.

5. Dacd mf trudesc, pob reugi de minune tot oe intreprintX.

6. nff, feresc artrt sldbiciunile.

7. Nu trebuie sd cornit de douA ori aceeagi greqealil.

8. Un rezuitai rnediu nrr poate sb. mtr satisfactr.

9. }\I{ simt diminuat dacd. nu inregistrez un succes.

10. Repro5ul od nu duc o via [ Ia ln[{imea eriteriilor deperformanld pe oare mi ie-arn slabiiib md ajutd sd fac ]ucrur"ilemai Line.

110 ? ealecfia cristal * 3r eoleetia crista{ O 111



Fige pentru e.,rainarea aei.ivittr ilor

IActiviilfiie

I

l____--_---

I t. Tiner,caI unel pre-

I }egeri

I

I

i?. Scrlclea.unui artico'l

t^-t-*-_

rittr

I

4. -{ jut a gehI

j sat;sfac1;a I

l1:5__lI :o

I

| (bucuria de u I

I transrnit.e inlor- I

I ma{ii de rn,rre I

Ispecialitate)

|i-*-]I {1'lf,cerea de u I

i informa pulilicuiI

irars)

|t_----ll:olI isubutiiizarea

I

j p*'sonaiiiJliiii

tt_==_-=__--_:,

I'nii {satisfaclia de I

I a-;i autr:cna finll I rtt

Satisfac iaefectir.I

Graelul dereugit&

50lln sal[ nu afosI lirii5todesf,vlrgil.X)

(}0(expunr:rea alast niagistra-ie)

2i)(nivelul de cu-noqtin{e rela-tiv sctrzut)

( a cr., esi ii ;.i i t, a t i tfoar,t,e i:urri' .|

45f calitaf.e r*:Ja-livil, 0oltrsurxtrnare ctcvoixea

ibucuria de ai'i [&out cevarou qi util)

80(piIcerea re-sinrtill qi decoFrJ)

60{lntreruptri:eaparl,idt'i]

Evaluind ohiectiv.lucrurire, oflnrenii obseclali de icrc,ea

l:1::,i^tli,ptuir'iexc.ep i,rlnln.lll.p.s;i-,1i dt,a searJra cJ. in rr^.,tt]ncvrUablI, nu toato rclivitd.tile J(, neuslsc ,,perfecL,i. llt,., psd ln[cJcagd qi ci cd ap tr.huie sr fie. xin,unri'ir,.o'iouot* 1,,,i,a toa[e; este suficient dacd strdruoegti trntr-un *r*"i;t"dr-meniu.

. A.iitudinea perfeclionistii se deslructureazii lreptat,_ tr.uxrta.-'npol.riva merrf al itI t.i i^,,tot

sr u ni mir,, concnnt*eizI _i;;i ;;;focald a.terapeuticii. l. yeLrerea *.hi*rrx"ii-"ii",rrr-i, :i-recomendi examinare*r cu l*ciclitate: cit ;; ;;;;;;;ij;';r;;cest iucrul ;{eeastd frumusele est,e elesdvirx;1.{l ui*. fr.r"-tal, prin roûrl{areo la stereotipiile de gi',iir;;l; ;;,;p;; ;';ii_tudJrie

'a ionaldfa { de sine,'in

"upoitcir c'cnLualt-}e insuc-

cese. l're 'derca concursurui tre admitere in invdtJmi*f"lsrrperior. nu insearnnd rarcrea oe*"".i;ixi;i, ;;;f;_;;;"1;oiinipiada dc marenraLic;r. nu Fr;; ;*l;;;;i' ir'ilrr'ri *' ul'l

712 + ealecfia cristal * O ootecfia cristal a 113

It,nlui qi ingrniozitatea;esecul unei inovatii tehnice ntr e'clri,raleazd-cu lipsa aptitudiriilor q.a.m.d. Apoi, acceptarea ol"r-sr,lva{ii}or gr,itice. A tnv5{,a sd recep},ionezi ln chip rationatr,; r'itir:a celorlalli te ajut5 nu numai s5- i pdstrezi

-sdndtatea

Xrzirrti qi psihicd, dar Ei sd progresezi. CritiCa tovdrdqeascd nurlisi,rr,ige, ci inallX personalitatea. Trebuie sd faci eforiul de

l, te iilentifica cu Fers{-ran& care te criticd. Care este sist.ernnl,rle r.alori cu caro opereazll Ce rnotivalie intimi arel DarsropulP E comunl E socialmente dezirabill

Cu un cuvint,, schiinharea atitudinald presupune accepl-'rarea criticii conslructive qi, firegte, respingerea cu argunienlero ionale a observatiilor subiective, neconcludente. Ce Xn-

l,r],:$ii prin atributui negativ ce mi-l asociezi? Pe ce fap{etr,' haz'zii Epti sigur pe afirmaliile talel Nu te contrazieillrl a,-'st f,"l lli aperi personalibatea, pregdtind drumul spre

l,crrformante superioare, ln acord cu al,itudinile qi cunoqt,in{tJe,ilr;bindite.

Autocunoa;terca asigur5 tmplinirca personalit5lii qi rea-iizilrea cu suuces a "sarcinilcr din zona ,,proximei dezvollSi'i."

1n acelagi tirnp, cunoaglerea psihologicd a propriei persona-lltd i irnpiedicd instalarea qi manifestarea ,,obsesiei perIec-

iunii", facilitind lmpdcarea cu noi lngine.,,A fi ceea ce e;tiu u ad evlrat " - iatI ccndilia mullumirii.,, Sd fii attt cit i.ti tncapiln picle. Sd nu te zmulgi din solul fiinlei tale, sd nu ie;i din

1;il:lca in care te-ai ndscui qi care a erescut o datd cu tine" Sti

iruu stlrne;t,i for ,e strllne sd te ducd tn vlriejul lor mai sus

,rircii piSuinii fdi pat respira, ctrecli inima ta poate bate. S5

trr-, ridir,i pind la aliiLuclinea pe care organismul o poate suporl.a

[,rlrX congeslionare, fdrl sincope. Aceasr"a este cheia ecliilibrll-1ui qi arrnonici. A Xrnpdcdrii cu mediul tdu qi chiar cutinelllisrili" (llumitru tr]opescu, Prin tine f'nsu;i,,'ln Ie;irec tiitt/ru&i/lnt,'Edit. Enrineiou, Eiucureqti, 1973, p. Zt+1. Oricurn ar

n'i personalitatea naastrd, trebuie sd o acceptdm, chlar ryi

i,i,rii.,ru faptul cE nrrmai astfel putern sd o dczvoltdm ln acort-l

,r u siste rlrii] valorilor sociale.

I

c llpurre-lni cu cLie 1'e compari, ca sd- i spun cine eqt'il

e Nu ai voinlX clacd ai hotdrlt de doui ori gi n-ai fdptuiteleaii o singur6 dat,X.

c Cintl cunasc un om unii tncearcI s[-i af]e slSbiciunile,

al{ii virtu i}e.



r ln fond, nu este o a;a de mare erezie sE ieralhizezi oa-rrienii dupd cum ei singuri te apreciazd. Conclitia: si fiitu lnsuli-o autenticd i'aloare.

rllste incorect sd amintegt,i mereu de propr,ia- ,i corectitr.r-dine.

oClutdm.aprobarea celor'lalti chiar si atunci cinti dispre-

{,uim pdrerea lor.r Ne lntristeazd mai mull succesul dusntanilor declt esecuX

prietenilor.o Nu te lncrede tn aprecierile mdgulitoare ale celor care

qi-au trdit viala printre medioCriteli.s Fere;te-te de evaluarea celor car€ au cunoscui doar oa-

rneni excep ,ionaii.

* Imposibilitate

- N'Iaestre, vd rog s5. nunri i al i doi actori la fcl de tndrd-gi(i de public ca si tlrrmneavoastr J.

c l,tlult mai lesne 1l faci pe un prosi sX creadd despre sineci e inteligent dectt s[ se vadd aqa curn este.

* Adesea ti.ajutlm pe allii nurnai ca si ne convingem cebuni gi clt de puternici slnLerr noi.

o N{ullumirile publice nu suplinesc mul{umirea de sine"o Sd te- compari totdeauna cu oameni mai puternici ca tine;

astfel ajungi ca eilo Cl timpul, ne acceptdm condilia social5, aga cum ne lmpd-

clnr qi cu stabura pe care o arrem.

4" ANTRENAITEA PEBS ONALIT;ITItrPNI{TTIU SUCCES

Cunoaqterea principiilor memord,rii eficients

Cine mai crede astdzi cH ,,repetitia este mama inv[]{furii,'l,A lu repeta_mecani,c" repreiinta d.ictonul acceptai in pre-zent de toatd lumea. Sintem de acord cu acest lucru, dar cumsd proccddm altfel pentru a ne spori performan,tele

'mneziceI

Psihologul francez Frungois Richiudeau o. p"opiln" o metodl

114 ) coleetia cristal J

cle dezvoltare €{ menoriei bazati pe lsase principii, deduse dinlcc;r'ia psihologic[ rnodernd qi verificate experimental, darqi clin intuiliile anterioare form5rii psihologiei ca qtiinlX.

a Pentru a nzetnord bine o informapte, trebuie astguratd osiare de receptivitate nla,n{rnd,. }iu poate fi bine lnregistrat lnnremorie declt ceea ce a fost ln prealabil corect perceput.

trndiviclul uman trebuie sd fie ln permanenld desehis (in sensulpropriu al cuvlntului) spre lumea din afard: spiritul qi orga-neie de sim - ln special ochii 6i urechile - sd fie orientatetrn ciireclia stimuiilor ce urmeazd a fi lnregistrali mnezic.Urganeie receptoar'e slnt adevdrate ,,ferestre" spre lume:e ri Ie linern larg deschise pentru ca impresiile provenite dinrealitatea obiectivS, exterioar{ noud, sd funbogd,teascH spi-ni{,ualitatea cu aoi qi noi imagini mintale. Dar disponibilitaleareceptiv[ a ourului nu se reduce ]a pregHtirea psihici; orga-nismul, ln lntrcgutr lui, asigurd receptivitatea maximd. Intui-jia anticilor - ,,o nrinte sf;ndtoasd lntr-un corp B5.ndtos"

- include gi memoria. Un om tn suferin,td fizicd sau psihic[,halnav 6au numai obosit, distrat sau preocupat de altceva,

sceptic ln ceea ce priveqte capacitatea sa de memorare, per-cepe inadecvat inforrnaliile din lumea care-l lnconjoarf, Iemernoreazd deficitar.

o ,,Decu.parea" ntesajului in ,,fornt e" adecpate unei percepyiiefictcnte asigurd buna m,ennrnre a informatriilor. Aceea;iinformalie poate fi perceputd ln ,,forme" diferite. A qti sir

,,clecupezi" dintr-un mesaj cele mai adecvate ,,forme" echiva-]eazd cu un plus de claritate qi fldelitate ln memorare. Cu-vintul ,,independent5" dobindcqte, pentru copilul mic, unFens numai dup[ ce a fost,,deeupat" ln grafemele ce-l compun.Dar a citi pe }itere nu-i deloc eficient: i-n-d-e-p-e-n-d-e-nl -d.Gruparea ln silabe reprezintS. ,,forme" mai adecvate percep-

lici: in-de-pen-den-ld. A vedea cuvintul dintr-o singurd pii-

r.ire, global, constituie, cu siguran 5., cel mai bun ,,decupaj".Psihc,logia formei (sau Gestaltpsychalogie) a verificat experi-mental cerin,tele forrnelor bune gi legile percep.tiei vizuale.Liruparea perc,eptivd - evidenliazd l\{ax lVertheimer (1923)

- se realiieazd'prin reunirea tn ansambluri, dupd sensul clerlriscare a elementelor, similitudine, proximitaie, simetrie,r clriiibru etc. (uezi p. 208). ln plus,

-eercet5rilcpsihologicc

ntoderne au relevat cd organizaroa percep{,iei se diferen,tiazti1n cazul memoriei de scurtd duratd gi al celei pe termen lung.trair-un fel proced{m clnd trebuie'sd re,tinein numdrul de

e eolecfia eristal O 115



$nrr,:gls1rsy. al unei cereli si cu totul altfr:i t;inrl nlcnjoriinl orn-rr'iul

^*mdrclc telcfon. s[sta]iiiim, clet:i, cle t" r".-^,i"'".i,i.,,

ri.b timp vrem sd linem minte un anunrii lu;," A iri;,il;;;s;'i nt, rrror,'zi Lr,Lirl. pr'nlru toldeaulln, nrr_i niri p,riilrii ;in,,,l.lc Corit.

* B wn ct m, p.tlt.or o,t' e pr esup un-e,-ot,

g an i zar e* pr, c es,||, u i, tle

r{srtr,irttir'"" l'lemcr5m anumiie informatii pl"ti,n"" ","_.#;

i:je el* le rncnrent,*l oportun. Dac{ atunci iin;;;.;r';;;;,;;'iu r{,riiiim su rrr r,.,;rriiint,inr ce a.m ;rerclnul, i,,i,,ng,,t', i."1,'r e m.i,'nrorare dcvine .zrrla.rnic. Ac.it pror,,rs tre re.hcrnir .1.cnrttit:ntd a inf.r'rnafiei (raper) corrstitui$ nrorrentr.rr ccr rniliEiifirrii. in psiliofiziorbgia' menrordrii. itrurrgo,i* Ri.irri,rro,i,r,rcnsiderS.cr-i r"apelul ccnstd in activitatoa (ctnitientx *uii ;r"'orrsi,icntli),

erxacti 5i rapirld, a asocia1,iil". ,iuirllii. ;;';;;;me n t ui in registr;irii i n i i al. a.,,formcJ or olr"rrpoir,; rii;

"i,.,{,";

naliil. ce ne inirri,scazr {vezi r'syr}rclogie, ,i"'. tio ;l; tg;gj..{};lihologul francr,z rna-i sus. citaU

"apr,:ciizdci, pent.L ;

"i;_unCe la .o in'r,ebare cle crice nalr*ii a. fi oa,'fr;;;;;r;;'i;;Jlerare minl,ale [jL1 num€roase punc,tr_r de rirscluce. De aceca

r:ste {oarte impr.;r_lant ca in rtrome't'l inregistrlU"ii- ;;ii;;,,{orm." si ne stabiiiro totciatS si tacti.a A. i*p.i,"Ai;;';;l gindim cum yom procetla perit.* a rechemd irif"""r_t;_l

P,";ii,.,,1-,exomplu, vrern sd nu uitdm

";;il; d_"";;l;i;;rt.iJ.,i ai,irrici cind il menror{m sd ne fi:i{* qi mooul iiiiriql::3 a lui in consiiinfi: sd spunern cle trei o"i't"rirpn-*..,I li-ill

{'1Ii:}33), treispr.sglle fiincr un nurn.{r c' bogaL{incir.cituriirrfcui,ivjr pc care il .iinen minte uqor. Desigur, pulBn Ttror:ecla

il j1l t,,,,,, s.n iat rdi'ine faprul .ju r.r*i nirii'i; i;' t;,i;;,;;' ;tacl t;.r r rlr, r,;.i.ht'mar;, a inlormatici.

o j'.ti.str,'unt ne, t f urttzale;i pentiurnoi nLttl linp infornm iilemcnt'ot tilr'. tiur'ti Ie asaciem rrn sens;i le inl,,griin iirtr-i,n c,;tt r:rrt' t

ts t

tttttl

fi to lie,. i r, arlti za t. ca va tcaru obi;rii 1-ri ; .,,i-;' *,.-,,.,srnr-rr:l ccnsl.ituii, tct, ceea ce acesta

"om"nicd,.,i*i'],.; i"_.)i

Di;'1i'.,tt.ir le fito:o/ie,litlit. politicd, lg;S, ;. OZfil. i"...",l"i;,,pr.,r: rilriior rn. rnolirii r.Iinicnl,e, forrnulate de fr. ii;chtuai,au,Tl-..:,1,.

oi u p tr nri e,,inteli gi hj iitif,i i f orrnelo, * u."poiu-Ji;;;;;nn,'sirj". t'( niru noi, romAnii, ,,1977", ovocind asniratiite:l'1,'lTf g n,i.n, i -j

i".li*n td ale poporu tui'"o,reu,'*..ii,;;' l';_(pri{lt.nll (t.{ il ,. lS{i1... l)antru rrn frarrcez. fl,trma ,, 17g0,, es1 r.mai irrit:ligrhlld ciecit,, l7{i9,,, deoa.ece-u"o r'sens: cdclereaJlastiiiei. fn afara asocierii'r"t,i r."i-io"-rrorl^"pil;*t"

i'rrcilj Larea mencriei se otri,ine dacd ceea ce trebuie inregistralse include intr-un context cu semnificalie qi ierarhiZat inrrlr:l;;,sl timp. l,iterr:le se asociazd in cuvinie, cuvinteie in pro-1',rzi {.ii, propoziliile in fraze os.a.m.d. Se formt,azd lanturi ie-r;rlhizate. Chiar regulile mnemotchnice - procedee de achi-,rtlt,,j

.gl

co.nservare mnemicri

-constan tot in inttrgraroa

rrl,trrj.ului inigial intr-rrn conlext cu un sens supraacitugatl;r iil.l.ritrar), urrnS.rind facilitarea memordrii. Mnemotehriica,ic ali_isi.are ori.ginile in retorica greco-l.ornand. Apelul lalrrrnlLrle de sprijin ale memoriei - formi_ilele rnnemotehnice-* rru dat strdlucirr arNei oral,oriee. Nu trcbuie dcci rlisnrc-iriil.e nici formulele mecanice.Spcctrul hrminji solare, ieieiaplei -culori sirnple (rosu, oranj, gulburr, rrerrJe, albasir,r,'inai-go, rriolet)., se memoreazli mai usor dacd facem apel la o formuldrinr:notehricd (in cazrri nostru ROGVAIV) dec,it prin r,epeta-l.{,i:1 sllccesiunii dcnumirii razelor moncicromAtice a}e soareiui.

a {nfornzati.a se xzr:nzoreazd. bine dur:d, ori cJe ci,te ori, s.ie posibil, se asociuzd, rfornte" etizuule ttnrti i:an.ct:pt qi ,te

l)i .i:;ea...(i lntr-un contart dectiv. Bxpi,rient,a Ce zi i:u zi ne

irritl,{ cd recunoastenr mai rerpede f igirra unei plr.soanr:,lr:ciI ne reaminlim nume]e ei.' llintrJ toate tipilrile J"informatii, cele vizuale se mcrnoreazd ccl i-na.i usor. Ce,r-,'li,ij.rile

-psihologicecie lahorator au rolevat c5 infirnia{iile

rir rieLuri. r:cncrctd sint mai binc rrtinute dceib cele de nai,rrl:rlrst,r'actd, cd faptrlle colcrate afect,lv rc-rin m*ri pronrpt ini;itrmorie decil cele neutre, necontarrinatr: ernotional. Scrie-I', :t eiicace, ca ryi gradul de lizrbititatqr al unui te,-lt, sini influ-r iitatc cle proporlia cuvinte,lor afectoEene: cu cit apar ltrliultrlle cu.vint,e cn rezonanld emo,tionaid cu atil nrai lizibil,li,vine text.ul ;i cu atit rnai usor: cstr: cle retinlit. lioi in;inerre ;rjuiitrn mcmoria dacd asor,iem informati.jlor ahst,racte sauiranaie coresponden e'r'izuale, cont:h:denl,c, aft,clit'e" lle-

ii;iiul exemplul m+moriirii anului 1877. Cea mai hund. cor. s-yrlnrJenfri vizuald a ,,fornei" a]:siractr,tr ,,1877" o constiLriic,

' rr siguran,td, tabloul ,,tltacu.l cle la Sm,trd{zn" al liri }ilc,.riae( }rigorescu. Reche,m5.nt informatia absLractd ,,L877" prin;i:'-:cierea cu pinza Iui Grigorescu.

o n'Ittltiplicarea asocialiilor mintnl"e cu, alte concepte foci^liteazd tnenzorarea infornta{iilor. Circuiteie nr''-rnoli,.,i, str,lri.-llrri rnintale evoluLive, se iinbog&lcsc p{rrm('tneni cu noi li:gl-Itrri, in t,imp ce alte conexiuni cad in ciesiretudjne. Ccrilt-punriitor acestui proces fiziologic, informatia mcnr"oraLd se

1i6 A' coleetia erista O

|coleefia cristal O 7I7



modificd gi, o datd cu trecerea timpului, se poate pierde defi_r'trv.-. uum sd Iuptdmimpotriva fragilitdlii mernoriei noas.tre ?f,Lepettnd periodic informafia.ce tiebuie sd o tinem nrintr.,$ar.gu mecanic, cu aceleaqi cuvinte,lntr-o succesil"; ;;;t i;r:bata, cr reactivind complex circuitele memoriei. punincl lristare-de funclionarc mer-eu alte puncte de rdscrucc',nn.rl.a.

lolodatd, flcind noi qi noi asocia ,ii mintale cu elcmenLelepercepliei vizuale ne- consoliddm' memoria. psihoiodi--so:vietic A.R. I-,uria, studiind rnemoria exceplionale a-;;;"g.oplr, 1 constatat cd ace;tia aveau capacitatea de a asociafiecdrei amintiri numeroase--senzatii: vizuale, tactile, ;li;;:tive, acustice, termice etc. Rezultd de aici

"d ". "*ifi.ril;,erforma.nlele mnczice dacd. reu;im sI sporim u*o"iotllf *rnlormalrer rle memorat cu cit mai multe-imagi'i nrirrialc(senza,tii, perceplii, concepte) anberior *a,,

"oo.omltentfixate"

Dezvoltarea inteligenleiprin lnv5,$area limbilirr strEine

Pe glob s.e v_orbesc intre 2 000 ei 3 000 de limbi, numdrulacestora nefiind cunoscui", e"a"iitate. pentru cd. ne rle o

parLe, in lume mai cxistd.regiuni tncd iniuficl."r *"'ptornt,1iar pe de alt5-parte, datoritifaptului cd ln multe

"u?rrr.,,.,,i

se poate s-tabili dacd o popuralie-vorbegte o rimbd .u" ,r" oi"-lect. ?esigur, nimeni.-nicioclatd, ,ru .,,-a reu;i sd

""""*r.eoate limbile care se vorbesc pe'glob, dar posibilitllil" u"_luale de comunicare viLeza

"upiae"dedepraJar" oi"i"]", i""

1 r;altul,,.teielonul, rad i oul, _teJevizoru t'gi, t"t"j rij; ;il;:rea in^$coh qi facultdli a rimbiror de maie circura,tie favori-

zeazE. ln cel mai lnalt grad. contactul ;i inlelege;e; lil; ;;_menii care vorbesc limbi diferite. Exeinpldt. f,n o"*."i.-*u*cuno;teau mai multe limbi strdine sint nuineroase. sd ne arnin-

tim de Dimitrie Cantemir, ,,poliglot solid,,, ;..- il;;;;;6izeazd .George cdlinescu rn'Ist\ria riteraturii romdne ii-rrLorigini pin,d in prezentl care cunogtea l0 limbi ,tr;i"o ic.o"ru"slavona,_ turca,_ araba, pg" ?.naL Iatina, italiana, irincoza,nrsa, polona), de spdtarirl Nicoiae I\lilescu sau de NicolaeTitulescu.

Dar nu despre performanle ln invdlarea limbilor strdine.le-3P propus sd discutdm, ci despre consecinlele lnv&fdr.iiIrmbrlor strdine in planul restrucLurdrii activitdtii cerebiaie.deoarece func ronarea creierului, reparti,tia activitdlii inl.re

ccle doud emisfere cerebrale ;i, probabil, viziunea asupravielii qi lurnii se modific{ prin lnvd,tarea altei limbi decit cearuat,ern5. f)ovadd., unele cazuri extreme care aruncd o noudIurr,ind si aduc surprize in func .ionarea cerebral5..

In timpul primelor 4-5 zile de dupd un atac de apoplexie{pierderea bruscd, a cunoqtinlei, cauzatd de o hemoragie cere-

bral5), un elve ,ian de origine gerrrrand, care anterior cunoqtea,in afard de limba maternd, atititalianacit qi franceza, nu arcrisib sd vorbeascd decit ln limba italian5, pe care o invd,tasertltriiv tirziu. Progresiv, pe misura insdnStoqirii, a inceputsri vorbeascd in francez5, ncmaiputind utiliza limba italiand.l)upd t0 zile qi-a reactivat limba maternd, franceza devenindilroperant5. Acest caz qi altele aserm{ntitoare - degi exbremile rare - au ridicat oamenilor de qtiinld numeroase tn-(r'ebiri legate de activitatea cerebrald: creierul persoanelorbilingve trateazd diferit, cele doud iirnbi tnsupite? Limbileinvdlate tardiv sint tratate, ceri:bral, intr-un mod diferitP(;um funclioneazd creierul persoanelor poliglote? Cum se

rcpartizeazd sarcinile intre cele dou[ emisfere cerebrale ln

r,azul persoanelor care qtiu mai multe lirnbi? Are vreo legd-Iurd pozi.tia socialS (status-ul) a indivizilor bilingvi cu repar-t,ilia sarcinilor intre emisferele cerebrale?' S-au emis ipoteze indrdznele, clintre care cea mai inci-lenld este aceea c5., invilind limbi strdine,, devenim mai inte-licenli, nu numai in sensul sporirii posibilitd,tiiorde infor-rnare, ci intr-un plan mai profund, legat de capacitatea fie-r,i'-irri limbi de a structura, prin caracteristicile sale gramati-rirle qi semantice, perceperea lumii exterioare.

Itrxperienlele realizate de psihologul Roger Sperly _asuprapersoanelor cu ,,creierul despicat" (expresia din limba en-,llezi ,,split brain" desemneazS. operalia chirurgicalS dgierc,Lionare a fibrelor nervoase care leag5, la nivelul corpului

t'alos, cele doud emisfere cerebrale) au pus in eviden.td faptul<,il. emisferele cerebrirle nu au aceleaqi func,tii ln tratareainformaliilor (fig" 24). In mod normal, la sutriec,tii de

litx masculin, dreptaci, monolingvi - asupra cdrora s-au

lircut experimerntele - emisfera sting[, rdspunzdtoare de

controlul asupra pdrJ,ii drepte a corpului, guverneazd activi-taLea lingvistic5, in timp ce emisfera dreaptd susline activi-tllile nonverbale: inteligenla spalralh, muzicald, tnlelegereagiobald a ideilor qi impresiilor (vezi p.33). Aceasti schemd a

rcpartiliei funcliilor intre cele doud emisfere cerebrale, in

118 ? colecfia cristal l} * colecfia cristal T 119



lurruna cercetdrilor rec,ente a$upra persoaneror care r,{rr.lrprr:perfccl mai mu I Le lim],i, se cere l.. t"i l, i;J a",l o-r."-li'", i, ii,,'i,-.; iimporbanlei pentru limbaj a emlsf,r*iireptc, in speriul ruperioada inigiala a invdllrii ]imbii.

nrirre de neuroni, situali intr-o zon5. cerebrald mai extins[.I)t. rnil.sura familiarizdrii cu noua limb5, numdrul neuroniloranLrunali de activarea limhajului tinde sd se reducd.

Daci - asa cum s-a arita| - invdlarea limbilor strdineiniiuen[eazd structura anatomofunc ionald cerebrald, se

l,iri ii:ii intrebarea: ce consecinle are, in planul performan,tr:lcrr

intr,lecluale, insuqirea unei a doua limbi?ilonform cercetdrilor psihologilor Jyotsna Vaid qi Wa-Iar,'r: {,ambert de la Universitatea McGill (S.U.A.), persoa-ri:ie hilingve sint mai capabile sd distingd stimulii din lumeairrronjur[toare, de exemplu, s5. izo]eze imaginea unui obiectin raport cu fondul in care se prezintd. De asernenea, cei+lci psihologi au demonstrat experimental ci bilingvii slntr,'iai independenli falH de ctmpul perceptiv (experimental,1'rllrs{,sr-r mai usor sd stabileascd pozi ,ia orizontald a unei clrep-

tr,.. intliir:rent de cadrul in care este ea plasatd). Interesantrsil iailtul c{ la testele psihologice de mdsurare a ,,indepen-tltlnr,r,i cle cimp" nu toli subieclii bilingvi au oblinul acpleasirr:zi;ltate: cei care au achizi ,ionat a doua lirnbd strdind in1,r'i :i:iii ani de viali au reuqit mai bine, primind un punctajsrii;lrior. Continuind cercetdrile compatative lntre bilingviilr{1rri{,rcr qi tardivi (cei care qi-au insuqit a doua iimbd in peri-cirtlrl adolescen,tei sau rnai tirziu), Jyotsna Vaid gi Walle.cel,irrtibcrt au ajuns la unele concluzii care depdqesc, prin scm-riifi,rai,ia 1or, interesul strict al psihologilor. Cei care au invd-[,lii te doua limbd foarte devreme au pcrfcrmante sriperioareiiilf in coea ce priveste rapiditatea vorbirii, cit qi in ceea ce

1;rivrst,c t,ratarea cerebrald a limkrajului: pentru intelegereai;rnbtrjului fac apel la o abordare sernanticd, antrenind malrniill trnisfera stingd (spre deosebire de bilingvii tardivi,eilri: ar-riiveazd mai mult emisfera dreaptl). Concret, dacdtinei pcrsoane care vorbeqbe la fel de bine romAna si germana

i $r. rjere sd identifice cdrei limbi aparline un anumit cuvint,{'ir vii proceda lntr-un anume fel dacd cea de-a doua limhdr in','ii at-o la virsta preqcolar,{ (bilingv precoce) qi cu totrrlrrlli'-'i ilacd gi-a lnsugit-o in girnnaziu (bilingv tardiv). Primiiiiriaijz+raz5 sensui crivintului, in timp cc hilingvii tardivi iauiri cr.in:icierare caracteristicile fizice ale cuvintului, sonori-l;ri,r:r, combinarea suneteJor. Pe de altd parte, s-a constatatr,:,,r',rtl-irrile psihologului S. Ben Zeev, lsrael) cd subr,:c,tiilriirrur-i, in ansainblu, i;i dezvoltd capacitatea der analiz[

Fig. 21. Tratarea inf iir-rnal,ii.lor de t.jl.r.e tt,ris-ferele cerebrale: prl.l$,1-nele cu ,,creier desF- c.;i1.,.

pot citi qi tnlelege drnr:-rnirilc obieclelot' llu.r,gi5-trate ln jurndtatea st,ineiia creier.ului, tlar nu llpot verbaiiza; ln srliir;ril,plin atingerea arrc-ii1;I,ircu rnlua sting[, Ie ](eu-

nosc.

Cercetdrile efectu_ate de Loraine Obler gi Martin Albertsllpra ,,creierului biringv" au cond,,s-ra co'cluzia cii ..1rrr-;i-{'area mai m'rror limbi- u"" .onu*"ilrr"--""i"-"rl,,i;ir;]i",iirodiJ'icd activitalca...r,,brnl;,'ôj,li"a" percepern a ltr,:ri irealc" (vezi The Bitinguat-aiiti,'\siis).'a.;;to

cr F,.f1,11t,, i,s -lrlicatc in insusirea divprselorfimfr; a,, c'.n{r,ruri si rlirr,,r,nsil:r,:difcrite. C* aire .rrj;i,-i{,

i"ri#lrr.r"ii^t,ito" srr,r no rir,,ctivate, de fiecare itatt, atte-p";H;;i

Ci., ,nrr" cere],.rali a

lPl;:lll:,1?,1 uu o"priie Ju';;';;;i; lc,iuni corcrirare irri'1:rJ potrgtot,rtor, afcctnazd folosirca un,;

-iimiri,';;;;;;,,,

{ vorbrrea, scrit'rea) in arte rirnbi rdminin,r i"rr' nurhr"r'i?;l-',,,.

Referitor Ia ari ile tie proit,c ie ;;;;b;;l; ;' I i mba j ut ui, ct.rcr.i,), _rile neurochirursrl,,i G";,'d "Ol.-"T,, im'r*und cu nsi'r,-ogul Harrv W[itat.d..-;'. ; ;;' ; i

";;'";il:i'. u",'#;l':i;i, Jffjil:'n

"'1,';' il;,j,i ;: Ilimbd strdind inveitdtd

"T*G,.,'"';fi* "?-izone comr*e cii*ria. lim-bajului., gi'o zond p-ilr*i.a'-pl"i'.a. De asenl.nr:;r,

::..::t* jyj .j":Sr"r, l_a-constarar cI c.a cie_a doua tjmbsocupa o suprafa { corticald_mai mare declt lirnba fiiJt"tnrecoce. Gr.orsc Oiemann qi Ilarr5,Wlrif ri#",,'"-f r'iUXi.l,,cd inv'larc* irn.f * Jo"o'tntriu;;;:"rd un numirr'iai

B*/.0\*

,'(*:,'

120 ? coleefia eristal O+ colec{ia cristal a 121

sutltil5 a rnaterialului lingvi,qtic-datoriti



faptului cd ei sintllpuqi tn permanenld

-efoitului de c.e"iu"e d regutrilor ;;;;;;li se subordoneazd ,imbajul p"i" i""."*u"upiaE

Ju i; ;ii;;-bd la alta.

- In sfirgit, raportul dintre rnsuqirea limbilor strdine sidezvoltarei p.d."lq*"t"i""'i"t.i*i;;; - fosr anatizar <linperspectiva te oriei lingvrstului.gi

.antrop"t"gril"ij.qi"*"ee_Whorf, dupd ca.re- percepgi fr*ii rnconJurdloarc es{r:condi ionaLd de caractdristiJ;i" g*;rti;;]"';i-;;;";i;;aie limbii subiectului cunoscdtor. tornparino structura lim-bii hopi (vorbird tn nortt_esrut stni"fii A"ir;;;_*S.ffi. l_qetre

populaliile_seden-lare a* ug.i;uiLori) cu cea"li;b;;il-.gjl-lll uen;amrn / ee.l, '[uxf

_aprcciazd ch prima manifcsIrtrcndrnla de_ a-rmplica individul in mcdiul sdu de viatI. snr,rc,0ose.f'lre de limba- englr,zd,. care, dimpotrivd, ll acia;ca'rf .

*] l:1,loy*, limla_hopY impticd o-i.r"in,tdpii -^"1'

^"ri

clecit lrmb.a englezS. Linda Roglrs a pus in eiidcnld ac, rt,tucru utrJrzind cjectroenccfarografia: -aufost testaii er,,.i

bi iirrgvi h.opi-englezd qi s-a conitatat-"e-at:rn.i

li"Jt"rl,"r

r"\ol'Jlr.au hmba bopi electroencefalograma ardba

oactivirir i,,

mar tnlensd a emisferei._dr9nt9" Chiar dacd experiment. rfitt"i Rogers.au.fost diferii interp"etate, un f'apt rdrnirie

$1 ,n..qniostat, gi .anume cd cercetarea'psihofizologicd

aItmb.aSului persoenelor bilingve a tmbog5lii substan,tial ctr-no;tinlele tradi ,ionale privincl relalia dintre creier si'liinhi.relevind aporbul tnsugir i limbilor sirdine la dezvoltarca iirte_lectuald generald.

, PnI, a_Da cum releva Beryl Lieff tsenderly tntr-un studiude sinte.zh publicat de revisia psgchotogie oi. tgg din 4.9g1,cercetdrile d.e pind acum din acest d6meniu, deqi interclsan-t9r slnt fie incomplete, fie imperfecte. Ele bfere mai cie-grabd ipoteze decit

-certitrrdini. -Totugi,pe baza stucliijor

cfoctuate pind tn prezent, se poate dfi",ira cd, activita tr-,r

eerebrali tn limbaj este mulL niai flexibild, mai adaptativatl mar complexd. decit se presupunea.

illen$in-erea._performanfelor inteloetuale clo-a lungullntregii vieli

, nxist5,,ln gtiinlele ticspre om, teze pe care Ie acceptlnr,de$l cazunre de mare notorietate Ie contrazic. Declinirl cr",-pacitdlii intelectuale la persoanele tn virstd cunoagte orr**-

roerse infirmdri. Sd ne sindim la Slichelangelo (L475-L564)'riiire. la o virstd foarte Inaintatd, a eon[inuat sd dea omeniriir'D€re nemuritoare: la 78 de ani lncepe sd sculpteze prima

',,'crsiune a grupului ln marmurd ,Pieia Rondanini", iar cea

rlc-a treia iersiune, neterminatH, dateazd cu pu,tin tnqlletle rnoartea genialului artist,la 89 de ani. Tizian.(1490-^1576)

rr pictat cei-ebrul tablou ,,CununQ, de spini" la 86de

rrni. Goethe (L749-'l'832) a dab ornenirii ultirna vcrsiune

a lui Faasl la virsta de 82 de ani, iar Verdi (1813-1901)

rr tcrminat de scris opera Fclstaff la B0 de ani. Istoriacullurii a lnregistrat astfel de performanle f6r.d ca l,e:za

ri:tlucerii fun4iilor mintale, o datd cu inaintarea lnr'lrst5, sd fie pusd sub sernnul tntrebirii. $i tn spaliul cul-t.ural romd.nesc longevitatea crealiei unor savan{,i-nonage-nari, precum Octav-Onicescu, Iorgu Iordan sau AlexandruItosetti- ca sd ne referim numai la personalitdliie $tiin-lilice de primd mdrime care au elaborat lucrdri fundamen-tale qi dupil lmplinirea vlrstei de 90 de ani - infirmdLrza mai sus arnintlta. ln acelaqi sens se inscriu qi

rrirpr,rnsurilefilosofului qi

psihologului Constantin Rddu-Irscu-Motru (tB6B-1957) la ancheta Institutului de geria-lnie din Bucureqti. La virsta de 84 de ani, marele gindi-lrrr romAn nota in studiul Despre bdtrinepe (datat 31 dec.1952) :,,Memoria a inceput, cu virsta de 70 de ani, sd scad5.i\,curn, cind am peste B0 de ani, slnt adesea plictisit de uita-rca, tra momentul cind ai nevoie, a numelor de persoane, darrrremoria se menline intactd in ceea ce priveqte celelalterrirrli de cuvint,. Judecata o cred intactd, lntr-o anumitdIriLurS, chiar o cred superioard celei din trecut" (vezi Re-rista d,e filosofie, nr. 4 din 1983).

Pind de curind, cazurile de pS.stlare nealteratd a para-rrreNritror activitdlii intelectuale la vlrsta a treia erau puse fie

l)oseama zestrei genetice iegite din comun, fie tratate, pur

si sirnplu, ca exceplii care nu inldturd, ci, dimpotrivd, con-I rrrn5" regula: diminuarea poten.tialului cerebral la bdtrl-rur|e. Recente cercetS.ri de psihofiziologie furnizeazd probeirrriubrtabile, care ne obligd sd reanahzEm cunogtintele' des-

lrre cresterea gi descregterea proceselor psihice tn raport curirsta. Sub un titlu goc Cercetdrile aratd. cd, intelectul este

rupabil sd. se cJezeolte la bdtrtnele, Daniel Goleman prezintd,\rt fniernational Herald. Tribune din t martie t9B4 (nr.3124),,, serie de studii de fiziologie cerebrald, psihologie, sociologie

t22 ? colecfia eristal e {S colec{ia eristal € 123

si garialrie mFni to sd schimbe opl.ica desnre cvolrrtia r.:rrri-



t'ulLri urnan. sint, mcnlionate ctircctdrile cfecLuale ol*' ii,-,u;i Janet L,achman de la Universitatea din Houston, in r;i,rus-a t_estat, capacii,atea de inlelegere a cuyinLelor, co'ii.,*ra_tiv, la un grlrp rle persc'ane.in vlrstd de 70 de ur,i *i i, ,,.grup de.tinuri de 20 de ani. s-s. cerut rech,.rnlari'* in n.,rrri,i*,a. unor infornratii primil"c in sronld si a unor ,li t. .1,n ,.,,, -

r:on,La coliti iarri (d'f irri*a unor noiirrni si reamini_iri-,0 irir-m."ior rinor personalitiiti poiiLice). cruprir' r'irl,lnit.ircr, ;r *1,-linut, pe total, un scor: superior'fa d dl cel al t,ir];;ih;.

' -

$i_in cerr,eiirrile,asupra i'telig;,n.tci, ln prohele cle *,rr,l_lere,tic proi.rir,me, dr. John Hcrn-, piiliclog'Ia Uiriv,r.,t,"i, otr rn.uirrvt'r, a inrcgislrat ia bdt*ini rezulLare mai bur*. d,.-cit la tineri. flonstatarea nu trebuie sd ne mire, p.iirr,

-t,,:

p.rsoanele in'irstd au obiceiul de a ,,inr,oarce iucrtirii,,, re

toate fe.tele" inainte de a lua o hotirirc. Or, rcrolrir,.,, ilupro lcme pr€sripune tocmai v,:rificarea tutiror rti;r1iilL,r..

. ii_ pu", .liresc, doud intrebdri: in ce a constat crllrL,aslucllrlor inai vechi, care sprijineau teza cont,ra.rd, gi in i:r.tir-di ,ii, la r.irsta a treia, .uiuritut"* i"irt,rrt"ule ,L'i".rrr,ir* f-cote inalte i)

,-. -*ti psihologi criticd instrum.entele de mdsurare ulilizirieIti,,ltll1,Yi comparat.iv al inbelislntci tiner, lor si I:ii r. :iii,,r,.al r,r conbostd modrrl de alc5tuiic a gr.upelor

"-rp,,r;',n,,,, ,il

It de conlrol, snJr.cLia subiectiior u .'a*'r inrciisr rrt;-; l t,,\t,::jnlt,.uld. PsihoJogul Le,orrn'ril Foon de to H"?rui.a i;,',ii::1-1 -..rruol. supune unei critici serrere testele cu a"iutorul cii_rcra s-a ,,tloycdi{,,. .leclinul i"t"i*t*"f ai virstnicii;;, ;r;f,,;ativ cu Dnrs(ran,lp. ri";;;:-i;;;;;';"i rnrtre ori, in crr.l1,1,]

i#:1":. admilislr,aL+, s-& ccruL mr,rnorer. a lrior cri.i.i,] ,.

"""1Xli.,:|it.lL ]T marea nrajoriiate a caztrriior stuiierit,i,. c, u.. r .ruLr vaU (spcrrrea. prnstigiuJui pcrsonal pr:intrc,,,1, 1:,.'\i'tj'ni r{'a cercetirii ;riinli tice"etcj- si-""rorve testur r ii rn;,i

j,ln5, *a obginl seoi"uri cif rnai ;;;i,;; virninic;i nir \.c,t,,;:irnr{'r o .ratiunc nr.nrru core si to*a oioni,,ll;;'; ;;,1,,;i;'1,"',,,,,1r,'chi rir: silaLrc .; , 'i";ri" .lni;r.::aJ"J,liJrniti"ali*. In /,...,.,.;,iorictdli.i qt rerirane'de9ttatrie.au apdrut aite cri tici lii r,.-i.,_a vechilor cercetdri. de.psiholog.iu '_rT"Jt.fo", la fel ds ii:l,ir-rr:iate: loturire ae uncr;'g-1" ilta*r*'?itosiie in stuciiir* ,ie::::i sn", in. majorrrar,ea iurr"r]"";';; ;;;;';;";J;ii,riii. .,;serncnoi,i nici arraratul -"on.*piuli-;;'" fosL l_rine n,rs ,,:pu-nct. Ce se int,,r.ge, de";;;;;;i;,'*,",0,""*#l,iri',l,.:,

i21 S eolcefia cristal €

,. |latrt_,tror nctrvoass la hrjtrinek ? cercetincl mrtabolisinul tlifg-

ri [e]or zoire corebrale la p."'*o*** lntre 2t qi 83 der ani, dr"

.lcr3r Avorn, de ia Universitatea Eiarvard, a g{Pi-t 9{ a-ci]-

vitatea cerebral& este ]a fel de eficientd ]a tineri qi Lr bdirinr.Reaultatcle cercet,S"rik:r invocate de Daniei Goleman in

rrrficolul mcnliortal sint foarte cptimiste, ciriar dacd in r:nciij

sr,udii apar ciecalajc de perfcrmanldintelcctr-rai5. in tl'rfa-

voarea ceior tn virsta de peste B0 tie ani. Declinul ,,illteii-,:,,i,iei f.luiCe" -

pbilitateb de achizitionare 9i operi'r'' c{r

,l,,lotii qi modele a.I-r.ctracte - se -parec5. se accentuca'z'ii c

tlatb cu'inaintarea in virst5, conforin cercetdrilor dr' iol'nllorn. Acest ]ucru n'.r induce insd difioultili in comtr"rori'ii-

rrtentul cotid an al llit,rinilor, intmcit - a9a cum opi;iir

.\Iarl,ha St,crandh, psiiroJog la Uuiv.rsitates \'l'/ashirgl,on

siin $1,. Louis, *' ,,oamenii invo,{iL s[ o -ccmpenseze".Nl{-'i

rieclinul mernoriei,' aturi':i cinti cste real, nu dr"vine aiar-

rnrrnh (exceplie ficintl cazuriie patolcg;cc cle senilitatc)' 'I'r';t

atii de n;sernnificative sint qi capncitatca de a opera cu r' -

i:riii snirtialc si scd,.lt'rca f r,,onlei- ntel''t

Luale, tlnfi|ie trle ,'ri-

,,l,"r,;iiile 1n cercetlriic dr.\Vr:rnr-'r S' iraic, ds ls Llnil'crsita-

tea 'din Stati,le. Pe hnza stuclit.rjui unui m*re numdr de ca-

slrri (peste 5 000), acesta ajunge la concluzia od, pen'rrrr

,,nele'tapacitdti mintale, un- slah declin se observd ciupit

rii'sta de 60 de ani, ciirr pent'u cei rirai rnrrl,ti oameni d*;'rd

[r0 rie ani. Acesi ieclin este - suslirti; cercetdtorLrtr nrlntiri-ni,rt - foarte pulin irripc,rlont pentru iilserlia social[ a bti-

trinilor. Liita.rea nurnclor unor Cunosculi sau a unui nuriilrr,le telefon mr ridicrl probleme serioase in via,ta.-cotlclitna.

Irnr:ortanl esie. asa cirr:l an demonslrat ccrcetXrile recrnt'i'

.,i',,i"tetis.n1a' cristalizatS", adicd abilitatca persoane,i r]1:

o utiiiro i-nforrnalia acumr"rlat5. in'eCcrca

efectudrii ju,JL,,-'ii-

1if"" gi rezoivErii'prcblemelor, nu se noclificd, ba mai nlillt''

rn no"tl obircnuit, ereqte o datd cil t'it'sla (fig'25)' Dr'.Joi'rl

llciu suslinl cd',int'c.ligenla

cristaiiza1[" creqle stadial cr''-

Linuu toalii via,ta, cu toate cX la i:dtrinele sporul .estqmiit

rDic. Deqi n"u**ld tez[ necesitx tncE verificlri exptrimcntalc,

acecptarea ei prtate avea ccn$ecinle sociale pozi'r'ive, rnai ales

olaci ne ginriin c5. 1eza contrard e indus efecte ntclorii*:

rl,iindrr-se cS la hdtrine{,e capacitatea intclectuald intrii jn

,.icclin, persoaneie in l'irstd sa compor'ld ca atare, iar cei din

jLrr nu-i urai sulicitf irr activild,ti utile. ,

? calec{ia cristal @ i?fr

Care sint lnsd flexibilit[lii tn gindire, deschidr-



condiliile necesare mentinerii si chiar sno_ririi poten ,ialului inLelectuar de-a lune,ri r"i..iii"i"iil't,.,nanrmrtate, cercetdtorii indicd urmdt-orii factdri: imulica-

r.ea".sogia.lg a personalitdlii, activisrnul intelect"rf- .orii"i",$I llexr-bllrtatea intelcctuald. $tim, din obs"rvaJiile cotiirr-

In sfirqit, cultivareaI,'a sDre nol exllerrente a maturitate men ,in nemodificate 5i

, iriar' sporesc iuncliiie intelectuale la bdtrinele.

Eliminarea timitlit[fii

Ne-am obignuitsd plasdm tinriditat-ea la frontiera feno-

lnenelor de f alologic comportamcnlals - qi, uncori, t hir'rriincolo de ea. La alreditareh acestei prejudecdPi au conl ri-

]ruit, si oamenii de qtiinld. Insuqi marele psiholog frunc':r

'icrri Janet (1859-L947), cel care a creat termenul-d-e.psr-

liastenie, atit de cinculat aai, prin care d-esemla r,9- sldbire a

j'unctiilor superioare ale creierului", ln lucrarea Neproses et

itl/,ei fixes (P.U.F., Paris, 1909),- aprecia timiditatea ca ,'ma-laclie'a comportamentului social. Lucrdrile moderne de psi-

iiulogie - cel pu ,in unele dintre ele - perpetucazd croaroa

.re alonsidera timiditatea o stare anormald. ln t'nctclopcdta

rrsihologicd editatd de ll{ichel gi Frangoise Gauquelin se pre-

,izeaz'aT.,,Timiditatea este o sldbiciune de caracter qi de voin-iJ. care poate fi apropiatd de complexul de inferioritate, des-

,l.is de Adl"", $i da inhibi{,iile nevrotice, puse ln luminl Ei ex-piicate de psihanalizd" (La PsEchologie moderne de A d' Z,(-1antr"., d'Eiude et Prorirotion de Lecture, Paris, 7971, p.

530). Intr-o lucrare recentd (La T'imidifd, Editions du Ho-

, irer, Paris, 1982), dr. Phyllis fu[. Slay caracteriza timidit'a-t;:a ca o ,,angoasd social5", iar psihologul W.R. Borg,. tra-lind despre Leeite eterne ale succesului, propunea o serie de

mrtode tie vindecare a timiditdlii, care trebuie consideraiir

-- sustine psihologul american sus-amintit - drept o lllit-ladie fsihirid qi nu o suferin 5 imaginard.

h{ai nou, s-a produs lnsH. o schimbare. radicali ln opticapsihologilor, ca""- au tnceput sd vad5 tn timiditate o compo-

n,:ntd i.ormald, a personalitdlii (rezr, Philip G. Zimbardo,

Cr.tm,prendre la timiditL, Inter-Editions, Paris, L979).Se considerd azi cd ,,to i oamenii au reac,tii de timidi-

tale", cd lntr-un mediu eocial necunoscut, fa ,d de per$oa-

ricle itrline care ar putea s5. evalueze comportarnentul ncs-

tru ne manifesidrn mai mult sau rnai pulin timid, resimli.rn

tn rnod normal un sentiment de teamd.

Aceastd sohirnbare tn concep.tia despre timiditate, cle-'terrninatd de rezultatele cercetdrilor psihofiziologice 9i psi-

trrcssciologice, are ccnsecin|,e pozitive asupra comportarnen-

INTTLIGE}.IIA

MSTALEATA

I

INIELl6ttfiARUINA

NA9TERE

ig.25. Evolufia inteligenfei cristalizate gi fiuide la vlrsta a treia.

ene, cd ret.ragerea di1 viala profesionalfi se soideazd, ade-sea. cu prdbugirea intelectrrald. Iegirca la pensie, asociatd cuizoiarea sociald, accelereazd decdderea func,tiilor rnintale.Persoanele in virstd care trdiesc ln cadrul familiei, activincLin pr,llungir,ea profesiei lor sau asumindu-gi anumite rispun-

Ceri familiale, igi pdstreazi facultd,tile intelectuale, in iimpce covirstnicii lor drlclnd o existenld izolatd dau semne evi-dente de declin psihic. A rimine intelectual activ toatd vialareprezintd, de asemenea, o condilie sine qutt nan a preintin-pindrii declinului generat de virsta lnaintatd. Explicinripistrarea potenlialului sdu inteleciual, C. Riclulescu-l{o-tru mdrturisea: ,,N-a fost zi f5rd rnuncd intelectuald". Con-tinuarea activitdlii ln direclia intereselor profesionale faceposibilS dezvoltarea abilitAl,ilor in respectivele domenii.

\/ )

126 * colecfia cEistal e 3 eolecfia cristal € 72f

tului uman qi .sdndti{ii psihicc. Incri:derea tinricitdiii nrrn-



tne manifestdrile nevrotiie echivara cu furniz-".,*-"il"i"*r*-

tir'" ln p.lus. pentru accentuarea acestei suri. persoa"-r-'tl-nride, gLiind cd_ sint bolnave psihic, isi formau ;;;;;"';;;.;-iiialt

.un go4p]qx rle inf.riorftate in*,erciriU sl asct,.itlt'l;;;'ie .ceilal,ti .s.l5bici'riea lor, pr.zrntindu_se i; ;;;ht"';;;illat ttmoratr. ln pcrspectiva studiilor ofeltuate

de o echina,li: psihclogi de-Ja Universitatea StentorJ lFl,if;f, L,. "21,i*}-:ardo, Paul A. Pilkonis qi Robert tr{. Norrvoocil, i';rnidiGleanp.re ca o_slare psihich normaid, ir*g rlspiniilra *ii

"fi,'rintreadolcsccni,l. Ei tineri. Mai

'rni,liAu'A}i)r"i;"1* _i_:iirnlri invesriga ,i'in' douE ,,;;i ;;;;;rsi{dli americane auafirmat cd se- consiCerd timizi. e"".ri,i ,.iut lanrecicre psf s

::i ::T-,TT, :i'l:,:r{ toarc cu cit, l:r ni"elt'i-si,,,i; i ;i' ;; *;;;

:; ]Il:"il' ,1int aprecia i.ca pcrsoarre dezinvrrhe,

"t;u. a.olgirJrre sl rmpertrrrenter

.dupi cum ronrar.cd autori i mai",is'i ,ir .i' con.sfientizarea' de Jlt..-""pii arr ur gi qi r inn,,l'i' io n-t:riui cE timiditaLea.nu-i o,n*i;fii;: li-p",*_r,,n;i;',t;;ri;:rt rt'prczintd-r,cazuri speciale", oat*' io rndstrrd sd rcrrrrr,_)iDir colar sa et,mrne suferinla Ei hanriicapul

milioanii;. ;;,:llr-ieni limizi.iloate cd nici o alti.trdsiturd Ce per,scnalitate nu se ob-s,:rv,{ atit de usor ca tirniclitatu*. iu"""Au ft*;;; bl;.;;.;rinr:r.a, intr-o situali, ,;;td,"';'ii*noi.i"t, in pri*ul'intl

t'q;d reacliile flzioiogic0i- 1""r*,u"*u pururr,-, {turrrrrrJri-asomotorii ale circulaLiei sargrrine;, *_pi*liu-t;t;;t:;;t-i:'jjl,::Jlili,je exrrimard. r*i"""."sila'tredr.rzl snt.ul emo-.r

rirnar trurt de pr rsoanr'Ie timirle cinrl {n,buie _* .r: *""rr__i".n flrezenta altor nersoane prr)a puLin crrnos(,utp, nlai a. 1,flric rrx opus' ln ast'n'r de-sir,i"pi;, tfiirii devin dinlr-o dar.rcer te. stingaci in ccmportamurri, ince.rcinri sd ireaci neoJ:-srrvali. Nu reu;csc. Su'"il;,t;;;#;t 'mai;ruternic. C*mir-',r'rrsc acte necoirtrc,h,te, inaft e.vati 11i,,r1i"i. n";' ir,1rrri;

t_lca nu se rrduce la manifesta"ifu-i;r"rt obscrvabile. Uneleaoditicdri fiziolosice $i psihi;;--;.;""; i;"il;;;ii;_":,;;;,rai g;reu de inr:,I;.rrri,. hu ;;_';;;;-i;ti"*lr,,tc.a co c sra-.,j,:"-i:::*:L,:{o- o.ilonnrrt i;*;frtJt., ;i rte i:nrie irr,.np;i sc IilcA resrmtjte alfe l.rdslio,uri de caract.," lf ipuu r-i".p.;,1-

ll,1'lllt".t,ra ia'spre nr:,ttitu1.ie- soiliu,ri'ir".1 s.J ntte' ilri i_

, . ,1.plan psibic, sc inrt,gistr{,uzd o incr {inirc in eindire,{ir.r r.unfuze, un ftl de,,ri,}"minLri;;. ll;o'pulr,..l, tlc vetiirs a-

I'r,r:bii,., per-*oancle timide se caracte'rizeaz{, adesea, prin-t,r'-rrn sent,iment de culpabilitate, ip atr'ibuie responsabilita-l,';l egcr:ului, chiar ;i atunci crind acesta a fost determinatrl,r far:fori ext,emi , imposibil de controlat. Deqi comporta-riro'rxr"il timizii rlmin pasivi, evitind iniliativa si actiunr,a,rrrn pLrnct,ul cle vetlere al trriirilor intime ei dau dovadd de

lripcrstnsibilitate. Uncori timiditatea se asociazd cu feno-rrt,nr: obsesivc ca agorafobia (team.a iralonald de locurile

1r',liIicc) sau c]aLrstrofobia (frica de spa ,iile inchise).

lPersoanele t'imicle resimt dureros situalia lor. ln studiilerfaliz&te cu incepere din 1966 in cadrrrl serninarului condustl ' pnof. Philip G. Zimbardo, cle la Universitatea Stanford(5.]1-i..\.), apro-rimativ trei sfcrturi dintre timizii intercgalirl',plingeiru fapLrrl cd nu se pob comporta cu dezinv,oltrird,rl,.cXarlnri ci ar fi gata oricind sti se atlreseze trnui psihotera-

Jr.rrit sau sri se inlerncze intr-o clinicd pentm timizi, dacd ar

t,s[sta agR cel,-&. Iat,i ce dificultili incriminau cei anchetati.

nn pri rnul rirrcl , problcmele vielii sociale coticliene: ina-hilifiateh cle a inlra in le glturir cu persoane necunoscuLe, tle

;* stabili noi priettni i. Apoi starea aferctivd negativS, gcne-r rierRrc, la rinclul ci, cle delircsie psihic5, tendinld spre

izi;tere qi solit,urline. Persoanelc timide se pling de faptul c[ri,,, retrslsc sd se afirme, sX prindd momenl,ul polril'it de a-rsi

I)rine ln lumin[ calitXgile psihomorale si intelectua]e. Chiariir-rrtci cind, dup.l lungi ezitiri, timizii se dccid sd-gi spunlllirintul, ci lorbesc abia goptit, cu pauze mari, sau nefircsc

tLi: r"":petle, se bilbiie, pierd ;irul ideilor etc.

N[ajt,ritaLea cc]or intervieva i considcrri c5. timiditalearrLase,:hrilzri comporl,amentul qi ptrsonalitatea, ascunzit'rcl

r:,lHL[,ti1c r.:41e. '1'r.ntlin,ta timizilor tle a se ine de _o parte

lioale'fi inLerprtrtatt-i ca clispre al colectivului, tircerea lor - ca

lr

lis,ic1e

informalii:sau lasiLate etc. Reacliile comporta-

rr)r]filalc dispropoltionabe in raport cu stimulii declangatorisi rnan festlrilc egi:lsive ale l,imizilor, generate de acumula-r',ir fnuslririi, pot-fi u;or etichetate ca necuviin,t[ sau ostili-l, rie-

De asemcnea, clin cauza timiditd,tii, imaginea cle sine

riLrforrii moclificlri : timizii par snobi, plicticogi, aroganti, ing,rne{"&l oameni slabi. De aceea nimeni, in mod spontan, nu

l,r,re rfort'rl clcr a se apropia de cei timizi, izolarea lor deve-

n;rrrl cronicl. ln fine. clintle hanclicapurile timiclitSlii sint

t colec{ia cristal O

:l - :unoa;'Lcrea de sine - conditie a inlelepciunii

133 @ colee ,ia cristn e12S

stinjenitoare si modiliclrile cle idealie si de comunicarc ir-r- le o imagine tlc sine modestd



t,erurnanS. Dat fiind qocul emotional declangat de prezen-tapersoanelor necunoscute, gindurile timizilor pierd din clari-tate, cornunicarea fiincl ingreunatd din aceastd cauzd. Fede altd parbe, eqecul intelectual genereazd. teama de a luacuvintul in.public, de a-qi exprima ideile, ceea ce face ca,adesea.

timizii sd fie considerati persoane lipsite de irnagi-ira ,ie. De fapt, ceea ce ii separd pe tirnizii ocazionali cie ceicronici este exagerata constiinld de sine a ultimilor, in c,en-irr-il gindurilor sale timidul punind propria persoand.

Fenomen normal, mai alcs la preadolescen ,i, tirnicljlr-tea poate deveni cronicd, intensificindu-qi simptorn*'le. ii,alele mai multe or.i insi, o datd cu inaintarea in virslti. tirti-rlitatea dispare de la slne. Inliturar.ea timidit{lii, gr.neratrdde lipsa dc siguran ,d in ceea ce priveste impr.esia pe carc, oproduce preadolescentul asupra persoanelbr neCunoscute.qa-u prea pu ,in crinoscule, cere mtrlt tact. Ca rrgulii g.,nrt-ralX, nu trebuie sd se arate ci scr acordi at,entie-deosehiteiac ,iu-nilor si celor lpuse de tinrizi. Incluclerea copiilor t,imizi

in colectit'itatea celor de o virstd cu ei, incurajarca activitti-tilor_.comune qi a schimbului de pdreri ajut{ la depd.sir.r.ahandicapurilor timjditd{,ii. Pdrin ,ij si eclucatorii le poi fi rief,.rlos ajutindu-i sri ia in slXpinire propriile reac ,if psihicr,,alcgind pentru adolescenti si prcadolescen ,i acele

-sal'cini

ile care aceqtia le pot indeplili cu succes. Apoi, in prezeril,;rintregii familii sau in fata colectivului clasei, se inipune siise facd aprecierile cuvenite pentru realizdrile nbtiriute.

Foarte adesea, gregelile din educalia copiilor se solcleazticu instalarea la pubertate (10-12 ani) C unei tinridiliiiiexagerate. Dinl,re aceste greqeli, cele mai des intilnite - a5:r

cuni se specificd in Diyionar:ut enciclopedic cle ltsihaio-glc (coordonator principal prof. dr. Ursula $chioprl '{'ilro-

grafia Universitdlii din Bucuresti, tg79) - sint: hiperp,rr.iec,tia pdrinlilor gi dorinta 1or, neconstientizatd, de a fi indlis-pensabili copiilor penLru a ]e pdstra afec ,iunea. Asifel rlecopii, crescu,ti in,,conditii de serd", bat in retragere in feitrvie ,ii, sint timorati de orice schimbare din anturajuJ Jc,r

etc. Adesea copiii devin timizi pentru cd se cere de la ei rrurri

rnult decil sint in stare s[ facd ]a virsta lor. Unii pdrinli auambilia s{ scoatd din copiii lor genii, talente de excep{,ir::i;i srrprasolicitd copiii qi reugesc, in cele din rrrmi. datoril.f,

lr,,rrurilor repetate, sd formeze, i,iar sub ceea ce, in mod normal, ar putea corespuncle

rr,,t,iirii lor psihice.Ca si atentia exageratd acordatd copilului, ignorarea h'i.

,,l,.ndonul educativ"se repercuteazd nrgativ in conduita

s,,,ral{ a acestuia. Combaterea timiditd ,ii, in aceste cazuri,

t. Lr'r:

iupune inldturarea cauzelor care au provocat-o.' trnr-ing.rea timiditdtii nu are in vedere doar timiditatear,rnrnalS.

"a adolescenlildr, cj qi celelalte forme de timiditate:lirnit{itatea obignuitl a adullilor pu;i sd ac{,ioneze in condi-

tn neobiqnuite,' ne cunoscute, timiditatea profesionalS (tra-, trl), timiditatea consl,itu.tionald (hiperemotivitatea persoa-

,,,,10r" cn tenclinle vagotonice). Desig rr' -stratcgiacombaterii

rirnlditdlii se dife rcnt-iazh de la o formd la alta. Analiza situa-rirton piraliza.rrte este uneori suficientd -pcntrtr ca adulliii,,. clepXqeascd timiditatea ocazionald, obiqnuitS-in condi-riile interventiei trnor ft.rctori noi' neculoscrr ,i. Re gulariza-

r:r'a respira ,iei, calmarea h{tHilor inimii,- inldturarea spas-

r,rnltii stomacal ajutil la infringerea timidit5[,ii.

In ceea ce priveqte tjmiditatea profesionald' cu conse--r,illfre ne gtttivo asupra performan,telor, se cere totdeauna a fi,,'.-ooibHtui5, efortu[ de iidicare a mtiiesbriei profesionale fiindr .'l niai bun antidot.

?n fine, timiditatea constitulionald, ca gi cea prol'ocatdrl,: rlevroze, intr{ in sfera de interes a psihopatologiei' de-

p;"rqirrd caclrul disculiei noastre, prin-care rle-am PtoPll..l.qil*rye1"* prejtrdecata includerii nediferenliate a. timiditd,tiiirt[re fenohene]e anormale. Schjmbindu-ne optica fa [ de

t,imiditate, facern un prim pas in invingcrea ei ;i' prin aceas-

l,r, prrg[tim biruinla asupra noastrd insine, care este, asa

,',orn sliunoa marele filozof al antichit6 ,ii, Platon, ,,dintreLo.rie biruinlele, cea dintii ;i cea mai de seam5.".

.\comotlarea cu psihologia examenelor

C'oncursurile de aclmitere, sesiunile de cxamcne gcnt -

ruazd st5.ri psihice individuale qi colective pulin obiqnuite:, irplozii de elan gi bucurie, ce alterneazd cu prdbugiri in dez-

r"ii.lejcle qi descurajare, voio;ie 'qi incredere acompaniate tler

ircoirlare, spaimd $i anxietate. De aceea, p_oat9- c5. nici o- altd

Jrrr',rbX nu' relev[ mai pregnant particularit5lile- individualeirlc omului ca examenul. Dar sl,area candidatului in m.omen-

130 O colecfia cristal O O colecfia cristal O 131

lrrl concursului nu dcpinde rlrLlai de bir'a sau srata iui nre-



girtire sau de structuia individuald, ci si a""fi-ut"f ;*ih;_icgic al exarnenului, de gradul de tensit,ne qi-fu*J"r;;;

dolnn1;.te in sal5, de exa-minator. Insd liulirii ,i"i .""ari"i;i..plCalt" la un e.\amFn car.e sd rru invoce, ca unicd sCUzir acgrcului lor,

-subiectivitatea noLdrii. t"i._"a."a., ;;;;;.";

Ia examcne qi concursuri prezintirun

oarecarecoeiicient rjesLrbrecttvrtate. Pornind cle aici, in cadrul psihoiogiei *-o ."r_

,lt'l"j "noul disciplind - docimologia (jc la g,"..r.;l-.1,,_

.ti,me-probd,. incercarc si logos : stiinti). E-a se ocrlrd.fl.ga guT specificd acad. Vasilc pavt,iru in'lucrarea priii,lr';d,', d oc i t no.l o g i e.. I n trod, cer c tn s t i i n la * i,,r,i i ii i i I [;t i."' fi ; _

ll,1..li"U, -si pcdagogicl. Buerrrr:qti, 'l968p.g.), cle .,srt,diul

srslrmaLrr' al e-ranrenelor, de a'ariza sLiirigiiica a mndurir,',rrl* nsls1s, a'a'iaJrilitdLii notiirii la exlnrinato"i ,lii*.iii.l in

ff,Jrpi.e-raminator, a factorilor subiecLir i"i ""Lerli'ii;eI,.;r a mrsloacelor mpnite srj. contrjbuie Ia asigurarea objecti_vitS ii examenului,,.

Docimoiogia, veche de mai bine de o jumdtate cle secol,s-a ndscut ca urmare a nei'crederii in Lorectitudinea

n,]t[rii ]a examenele sc.olare. (primele cercetdri ;il;-;_;;;_nelor.;i.ngtgr;i in cddrul *"drt""o o" Iori irrt".p"in's" il F;;;ig,.9.in iniLialiya r, numiLului |silrolog Il.'ri iri,,."" iiggi: 96 ), rt'zultatcle fiind Pubrit'are in flu"ro.nn srudii docinra-logicc, apiiruti in .l935.'$i la rroi in tara aceastd discinl*,;i.qi-a croiL d rurrr prin cnr.cr,lJri ;i studii ,ootiroi"

-J"-il;ffi;;Ilusttr, l.lI. Neitor., \r-asilc pi".f."

"ic.;l.reptat,;;;ir*r:lrigia qi-a. extj.lp sfcra de interers, viztnJ

"""f" ""np.

-iilricle note qi calilicative la orice fei de concursuri, i"Jl;ui" i;cele spo.rtivc. To-tu;i examenele qcolare, concursurile de ad_mrtr.re in formele superioare. de' inr.dllminL r.dmin pr;", l_palul obie'ct de st,udiu al dor:imoJogiei. '

Prof. Henri Laugier qi DagmarWeinbrrg

(Franta)atrrealizat urmatorul e"xperinrcnt_i

" -*"re'J;''i.r;'j;Y".,:l.lurqqt.(suoase din arhiva unui Jiceu) arr fost, reconiate sirlistribuile, pe discipllnc, unor nûîn*io,li"-(1,; ;;;;il,i;

rtncr), carc aveau sarcinu si lc coroctczc scoara0 si s;j I+noteze de la 0la 20. pentru una;i aceeaqi r.;t;;i""o;*_1j'11.9 diferenll, intrc e-raminatori, tle l2 punct" l" iii".Il"il_1" ,r,i,

13 pentru{iryt q francezi, g la matematicd gi h, lalrzrci. ln cadr'ul aceluiasi e_rperirnent s_a (.r,r,ut unui 'nlr

ft_sor universitar sd revadd, dupd trei ani Ei j,rurdd;.;

";;;;_

132 a colecfia cristal C

rrrirr de 37 de Leze de atlrnitere in facultate, pe care le notaserrnl,erior. I)oarla T lucr.dri a coincis nota: la-15 teze s-a acor'-rlirb un calificativ mai mare, iar la alte 15 o not[ mai rnicirllr:ib prima datd. Un alt experiment a fost montat cle tloilrsihologi iugoslavi, Nicola Rot qi Zoran Bujas. Din 100 dr:lrrcldri corectate de cinci examinatori au fost alese 15 t,eze

crr calificativul ,,bine" ;i date spre nobare alt.or patru profi:-s,rri. In urna noii aprecieri s-au oblinut urrnltoarele iertrl-lrrLc: 20o/o-mediocru, L7 %- foarie bine qi 10o/o ercelent(ia restul de 53o/o s-a mentinut aceeasi notare).

Ar*adar, in aprecieri nu existd o concordan 5 denlinirrici intre examinatori si nici intre examindrile 'ficr"rti

cle,rceeagi pcrsoand, clar la'intervale cliferite de timp.

Prof- Laugier qi Weinberg au calculat cd pentru a -so

rrjunge la un acord cvasitotal in notare esbe nevoie de ilO dc '\aruinatori la probele de matematicd, 60 la fizicS, 127 lrrI'ilosofie. Or, ln prezent se face apel, indiferent de disciplinri,,loar la doi sau trei examinatori. La probele orale, difererr-l,,rlc

de notare sint qi mai largi, subiectivitatea e crescut,ir.ilodul de prezentare al candidatului influenleazd notarea:;rrivirea, dic ia, alura generald modificd aprecierea. Estt,irsa-nnmjtul ,,efect halo", semnalat in 1920 de psihologrrlirntrrican Edrvard Lee Thorndike (t87zr-1949): impresiii,rsenerale tlespre o pelsoand au tendinta de a se extinde asrr-

1,r'a anunitor trdsdturi particulare ale acesteia. Astfel, rr

persoand drlguld este consideratd ;i inteligentd, ;i binc-,'r'escut[ etc. Unr:le e-rperirnente efectuate in acest sens auirrirtat cd profesorii igi schimbi notarea dacd asculti orirlrrn elev, fali de acela;i rdspuns inregistrat la magnetofon,l)(l un ton neutru.

,,Pentr{i a prezice not,a trnui canciidat, mai bine sd-l exa-

rriinr:zi pe exanrinabor dccit pe canclidat" - spunea tlenrit'i6ron, autorul lucrlrii Eramenele ;i docimologr.a (P.U.F.,l'rrris, 1963). Caltrcteristicile psihologice ale examinatoru-lrri - ecua,t,ia sa personald - se rcflectd in modul denotarr:.I'nii profesori sint extrem cle scrupulosi: pretind ca eleviis;ru stuclen ,ii sd ,stie la fel de bjne materia ca gi ei, dacd nrr,'lriar mai bine. Pent,ru acestia noba zece nu exist5; nou6. si-lr',rtin pentru ei l in cazuri fericite acordS. nota opt. dlli prri-l,'sori sint foarte ing5duitori: dacd deschizi gura o datti,li-ai asigurat nota opt. In fond ,,stiinta e lungd gi viala scur-

o colecfia cristal a 133

tH ei cind sd ai timp ,,lirboreaz5 recomanddri asupra modului de evaluare gi de



-.spun -, sd invetil,,. Chiar si exami_

'atoriifoa.te onesti in rneseria"lor introduc in notdre

";;;_ecare subiectivisin.

o altd sursd a diferenlelor in notare - in afara ecuatieipcrsonale a exarninatorujui - o constituie cliversitatea iri-te.iilo. de apreciere. chiar modul i' care definim .tu*""rte'str- tlifelrt. ln fond, ce urmdreqte un examen: verificaleat'anliLii{ii si, caliUgii. cunoltin nlor acumulale sau pr",li,lLiap{ rf'irrnranLelor ulLerioare? in' ftrnttie de imaginoa' ,lesn,.oexamene?_ profesorul

.1c91d.ii qi not ele. Lrnii aprEciar.i,lgl,'.o_zitatea planului, altii ideile'orig'rnale, ..o"."iito,liu,oo .--*p.i-r'drii sau fr*uruselea stiluf i, bogrilia cuno-qt,inbelo" it".Pcnlnu.unii, consemnarea un,i amrlnrint (data'qi io.,.l ,ios-1'riqr;l'ririi unr.i beldlii, de err mplu) reprezinlu o rlor.arla ahogatiei spirittrale, in timp ee'al1i eximinatori jgnort unasif,,l ile eJpmcnl,.

.Aqa cum existd o ecuatie personald a e_tarninutonrlui.

exi.qt,ir ;i o ecualie personald a cindiclatulrri: prezen a f i;i(.;,s('lruli{al ea nu rrroJrri,..lrerformant,c'lr- anl erioaro elc. ut, r:ii,

tlar mai ales studen,tii rsl,iu foarte bine cd nu-i totuna clacdintr.i.ia.examen prinl,re_-primii sa' la sfirsib de tct. Exisltn o1r'ndin{u tle a s11 pl.npvalua pri mele tcze corecLalo, dupi t.umr,r.r r dl,r, inlrri prim i la cxamcn sinL mai alr,nL as,.ultati.iuclr cunost.ul tlo fapl. De aceFa un eo.lcg rie facullatr.. ai' Jrui rrrrnre inr"epea clr ,,A,,, spunea inailrtea fie, areisrsrltnr; de examene: ,,Voud. ce vd pasdl pe voi rrd co'rpardcu mine. Dar pe mine cu cine md comparil Cu un idJall;

,Cu toate deregldrile produse de subiectivitale, exame_

nele nu sint o loterie, iar notarea tinde sd reflecte. ilin ce ince rnai exact, cunostintele si capacitdtile canciiclat,ujui. lnag.qs\.q.9,n?niu.psihologia qi-a aclus o conrribulie deloc ne_glijal:ilir. Astfel, pentru creqterea obiectivitirlii exarneneiortradi ionale, s-a propus reciucerea diferen ,elor, in ceea cepriveqte acordarea calificativelor, ciintre cei ce evalueazdprobr:ie prin ,,proceduri de moderalie,,. prin aslfcl tle pro_cedtrri - aqa ium se aratd in articolul Enantenele, o lori,ic?sem.nat de Lea N{arcou in revista Psychotogie nr. t3g clin1981 - Ii se reaminteqte exarninatorilor cH trebuie si riiili-zeze .i.n intregime scala notelor gi sd incerce si armonizezeaprecierile si notarea. De asernenea, in veilerea armonizdrii,dupf; lectura unui numir de lucrdri luate la intimplare, se

rrr:ordare a caiificativelor.0 aiti solu ,ie de notare preconizatd de docimologie cr-in-

slr-r ir"r alcituirea baremeior. Nota finald este com1.urs.{ dinrrriri multe nbte parliale. De exemplu, 6 puncte penlnr hogi-tirr ideilor, 5 puncte pentru r',gurozitatea planului etc. [,Inii

:,pecialisti, cum ar fi Georgr:s Noizet, considerd astfel clerrote analiLice ca fiincl mai obiective decit ccle traciilionair:si trprcciazX cd, prin inLroducerea baremelor, examr:netre aur isl igu L i n obie,'l ir il a Le.

in sfirqit, s-a preconizat corectarea automat[ a pro]ri"htrlii cxamene prin rrtilizarea unor chestionare cu mai nLultevirr'ianle de rdsptins, din care cancUtlatul altg,: varianttt co-rrttti. A;a de pild5, in li'ranlil, in primii doi ani de slucliu ininviltStnirit,til medical se folosesc chestionarele standal'rli-ztit,c. I)ar si acr:st procedeir a dat nagtere la dispute, clincolorlc dificultatea alc{tuirii lor.

Cercet,area, in continuare, in domeniul psihologiei exa-rnenelol depd;eqte interesul strict pedagogic, sLiut fiir:rtl car

rrrusita intr-o formd de invdldmint superioarS. celei tihscl-viLc,l sau pierclerea unui examen poate sihimba radical crilrsulvit ii tinerilor. Acomodarea cu psihoiogia exanlenelor' ,ion-

s Lit,uie, ftiri indoial5, o premisS. a succesulrri.

flrumul spre inalta performanff,

La incrputul secoluhii nostru, doi intelect,uali clin tsos-lorr (S.U.A.) - slavist,ul L6o Wiener, profesor la Universi-lirtea Ilarvarcl, qi dr. Boris Sidis, psihiat,ru - au, fiecar.e,r:i[e un copil, din care si-au propus sd scoatd... genii. S-aulonsacrat glsirii metodelor pentrr-r stimularea intelecluatrd ar,opiilor ior. llczultatele nu s-au ldsat mult timp aqt,eptate.

()opiii au oirlinut perforrnan ,e excep ,ionale: Norbert \\/ie-rr(rr nu implinise lncd 20 de ani cind ;i-a suslinut, cu stri-lrrcire, ttza de doctorat; William James Sidis (tatal sdu ilrrrrrLrise astfel ca omagiu aclus filosofului William Jarnes,rrl,iL de cunoscut qi preluit ln epocd) a intrat la Univel'sita-lll llarvarcl la virsta de lt ani si a elaborat, ca student,rrrr,-lr: teorii personale in domeniul matematicilor superioare.

Norbert Wiener (1894-1964) - a9a cum se qtie - a

rli'r't-.nit unul dinlre cei mai mari matematicieni ai secoluluirroi;Llu, un ginditor profund, cu lucr[ri valoroase in dq]rxre-

134 i colec{ia cristal I O colecfia cristal a 135

nirii teoriei probabilitdtilor, teoriei cuantelor, teoriei rela-rir,an a fost preocupat, de problemele testdrii intelig.n{,ei



t;i'ittilii etc. gi cu nr.ari.merite in fonrl*rea unei noi stiinte- r-,ilrr.rnetica.

\f illianr James Sidis nu a confi'mat insir. astentdrile:tlupir rltbutul strtilucit la o virsrir r:irxl alLi c'pii sf ti,,"r.ourlirr pli' tte nnii c.pildriei, pi-a irosit viaf* inrleplinind ser-

\.:t;r rnrrrori'. in locrrri rln nrurrc,{ lipsite rl. irrLr-ros. 'frain,l-<, ng,;y'11{i1r, \V.J. Sitlis. si-a risipit tnaiii e.erg;a coleclionind...1irhr.tr, dc tranr.ai din intreiga lunle.

Ialri do.ir rnocluri diferite ile cvolrrtie, desi ,,start'I,, af.st lr*t in acela;i timp qi Ia fcl de bine'cle ieir. amin,ti,it'crtill:r't nt,lI.

(i" 1,,urr,. co'cluce la obtinerr,a nnor performante sr..ne-lioar',,, cnre sint tr,[sriturilc goneralc a]e copiil,,r. irrocliEi,l,si.1r'rsaluri cart: pernit factorilor edrrcat,ivi

'preiliciiidEsp"rl

r"trrrtia

rrnui copil dotatP cit,ito*il inberesat'a'grisi

rus-l)lr]lsLil'i -:onrpet,r.nte in iibel.aturil noaslrr tlc snelialitat,,.irr r.ctl dooscbi b in luc'tirilc prof.'fibrriu B.,gilan (Coptir rctplian.ali, in colaborarr., liilit. clirlactica si

"lredagLgil.i,

llu.rrristi, 1f)70, qi Copiii cupctbili cle perfor'ttza"t; :r;6a.;'_(tet'e- Sluclirr introductiv qi selecfia tdxtelor _'Ilaifi Ai-

tlalticir gi peclagogic.i, Brrcrr rcqti, l081[). in ...n*,a". ,,n pri_

1'rEl,ir, n'. r.i propunem decit un ScurL tur r,le orizont u.,.rp."lrroblernei si citeva puncte cle reper actuale p. ,t."m"l ,i.uirrirl{ r 1rr'rfornirrnt,A.

Drrloril.i r.cr.cr.lr-rlilor tJe psihologio a rlezvol t;rrii _ jnmori rl.os,'biL prin srudiilr. Iui'J)ar"irr"Fr,rrrman tr,, J,r Univr.rlsrtii',.a 'l.ufls

(^S. U.,\.) - se {.unoa$t(, irstizi nrli binp rrni_\-ersrrl, r-r,piilor lrrr-rd;giosi. 1,,, rrsil,r silll ( locrrl a""storartr.lrirrrln d* ceaa,.e D. liclti nran rrtrnrpstr, ,,r,oin,li,l,,n rr.. l.aclo_ljlon rrecUtari cu cei educationali, de uioaiu.

[irn1u11,ot.n i-a _preocupat dintotdeauna pe psiholc,gr.

,l:r,rr, is. Grlton. (1822-lgll), unul clin pioni'erii'stiiaiit?,.in a.pst rloint-niu - el insuqi- rin ,,r_1opil niinunc,, (coificien_1ul lui.dc inteligenlti er,a de 200 tlc'puucte;la 2 ani si jumd_1irlr,-*lir -si r.ile'asril, Ja 4 ani puteu ia s,,ri,,, iar ta ; nni'cit,,ala f,,l dr,bin. in francez,{ ii laiinn; -, a r,fecluul nurrr, r,uaseslrrl ii. in. acr nst.i^p.oblem,i. ln prinra sn Itrcraro, ,,ll*r,di_tnrtt Orniu.s", 1809, a al,.dtuit g.,irealngiile a pestc j 000 depr:rsonaliti i.care s-au ippus in diterit"e tlomenii ale qtiin ,ei,artei, politicii, s,s inirxl

-cti,in mare mdsure, g,rnialit;ie;

este ereditard. Lqwis Terman (1877-tg5ij), psifiolog ame_

- considelatd ca fact,or detrrrninant in reuqita pro{esio-rrirld -, mdsurind coeficientul cle inteligertlI (C.I.) a rriii si

rrrii de persoane. [{ai tirziu, L. Ilollirrgrvorth a schi ,aL ..por'-

l.rctul psihologic" al urror ccpii cu un C.L rnai mare de .[S0

rlrr puncter.

Lanivelul

cunoqtinlelorde astdzi, acumulate de

;liinlelerlespre on)) se poate afilnra, fdri czibtrre, cti un scor ridica[obt,inut la testele de inteligen 5 ntr r,ste revelator pentrrr

lrr,rlonrrant,elc excep ionale int,r'-un clomcniu specific sau,r:u alte cuvinte, factorij intelectuali implicati in rezolvareirrlc probieme in c'atlnrl testelor tle intcligenld nu sint re}'-vanLi perntru ervolrr,tia urteri persoane. Astfel, in cerceLdnilt:lrri [,. Tt,nrren, de;i mul ,i copii investiga ,i, avinrl un coefi-r:it,nt dc ir-rteligen.td riciicat, au avut reuEite socialc, nici unrrlrlr a crt'at le'aimcrrt.e ceva valoros, ceea ce a permis o primr"t

lrucluzie, si anume faptul cd s-a acorclat o importan{5 prretr

rrrare coeficicntului de inteligenld ca dat inndscut, ca o ca-

rar;teristicd psihit',i pr.r'urttni'ntd, constantii (vezi S. Chr,'l-

cea,A.

Clreleea,

IItt,lu; noi. Vin{a psihicd

-ipoteze, cerli-

turlini, I,lclit. Albatros, 13ui-rurt'st,i, 1983, pp. Iaa-152).Astdzi ,.voga" tt'stclor si a coeficicntului cle inteligent.{

l trecut qi atrnlia specialiqtilor s-a indreptat spre alte va-liairile de cure clepinde atingerca unor' performan ,e sr-rperioare.litird. indoialir, datul ereditar joaci un rol important in i'fir-nrarea intr-un domeniu sau altul al cunoaqtt'rii. Totrrqi,irccst,a nu rellrezintl singura variabil[ care explicd reu;iiitr,opiilor superior dota i.

In clcr:eniile 2 ;i 3 ale seccrlului nostm s-au aclus tol llrairrrulLe clovezi dtrpl cnre coefieientul do intcligcn [ saLr s{]L}-

rrrrile la tesl,ele de intcligeir i sint considerabil influcnt;rterlt' tiiftr'enbole culturale sau de mediu. Treptat, majoritatea

psihologilor s-au convins cd dr.gi zr:sbrea genetic5. esbe ot'a, arc stabilt;tr: linritelei poten,tialului de creqtere intclcclualriri unui incliiid, toLrr;i nivehil cle inteligenld realmente atinsrlopinde foarbe mult dc rnd.sura in care lmprcjurdrile de

rrrctiiu stimuleazd realizarea acestui poten ,ial. Fdrd un mecliu

l'izic ;i social aclecvat, capacit5,tile intelectuale sau cognitive

rrle copilrriui nu se clezvoltd. I)ovczile ltotdritoare in rczolla-rtil conNroyersei cu privire la raportul ereditate-mediu ele

lrr incerputul sccolului trostru au fost' frirnizate de cercetdrile

136 O colec{ia cristal <tO coleciia cristal t 137

efectuate pc gem,.ni. Studiite fdcute cle Nel,man, Freemansr fl pe 19 per.chi

bolnav mintal, cu atit creqte riscul lui de imbolndvire)" [-]ntrl

conclilii



''lzrngrr do gerr,eni crescuti scl)nr.ai, u,, .n-jer at rlr cxistd o relatie_di.t,ctr inrr,'mcdirr si'c.1.;.,, "il,iif,-tntele de-mediu famitial si scolar ale cer6r aor'*.ioLri-oi1r.n

i p,ror hi.rle gcmcni sllit mai rrrari, c1r atiL dift,r.cnf"f,,

.f .1..1. sirrt mat marcate, ajungind la pr 51e 20 rla 1,rrn,,i,.. gp,i'r g, rricni univitelini

"reicu iirripreund, i,, a,.o,,uri f.n,;ilr]

riif"r'trrl,a mndio esle tla 1,n]'ai aproximaLi v b nr;,r"le. J;;, clcr:lla pnric. l.orge (1945. s.U.A.)'si rlusin (r95t. suecriar arrri'llat rd niv.lul tle s,'olar,itare creeazJ rrifr-rnrrtp,lo r,irru lu]2 trrrrn,.lr-.in coefir.ientul de inteligrrrld ja rj.sta J,,i:ie--;n.YrrnD* (1957) a gdsit cr si,'alitatJa scoraritrlii n,r*i o liri.-I'l,nt.a

dr cca 1.2 puncte la coeficicntui cle inteiigenLri al b5ie_liiol .are arr urmat coln mai brrn. scoli, fa i tre ,lei carn aujr'r('.\ r r)tir1 srolile mai slabe t.l inl r. urr

ôr"o.u* britanir..

nrr rlisprrta ereditate-mecliu ca factori cle Lucccs nu seJ,oat " .

lace a bsl rar-tie.. de.t'xisl r I ta,,cogriilor invtrlner.a Lri 1i..,

rrrrtririr _de specialigLii din S.U.A. .\trpo.A.ir{s - sunor..r,pjitrrzi Jlara I'in, s, Lcs enftmts ,,i tttassu6[as,',

,n14,1ilroloiir.

197C. nr. 112). l.li sinl cci caro tiepiis,,s" tliiiculrltlf, ;nJu,_

triontabile. pentru aitii, care ob gin -pc,rforrnan ,e reirrarcabilei'r t r,rrrlitii de adversilute a rrrr-tlirilui rle t,.ot.ni, rrt[ (nt'rr.;ntit lcr,,'rl ici, rclardali mi nlrrl, Jo limita siriicir,i, fu,,,ilii".ln"o,ga,niznlc g.a.m.rl .). Ca si pentru copiii ,,supl,adota ,i...;i prrrtr.u, ei^ .,suprar.ezisLr nLi" ila condl |,iiie dr', viaqJ o_iti,ar,.itinr,," ,.tunefar-orabile) se pune problema dacd faciorul ereclitar cst.cI'rf,d'i1or. Dacd nu, care r'sLo secrctul ,,t'opiilor. irrvurn,,r.irJ;ili",sr. firil alc$, cum poate fi stimulald ,,invulnerabiijtatca,, lor.,i rro. asLfr,l de inlrcbbri si-a consac'ab activiLatea tlc mai bin ,

rltr,y p5lrar de,ve.ac dr. E. James Anthon5., profesor, ]a F,r-.ultatea de Medicind din washington. Rezuitatele cercetti-r ilor sale au evidenliat cd B-l0Y^"dinrre couiii cu risc /rrr,,-r gni[1 tlin familii h'anclicaparc di; t;;; ;"j"i;-.';l;;;"Î";;ndtbIii iizice gi psihice a pdrintilor sl sub r.aporru] c.nrliiiil,,rtnateriale de trai) nu numoi ed nu se inrbolnlvesc, rlar obtinchiar ri zuilate exceplionale.

, OriciL a1 pdrea de neverosimil, secretril ,,copiilorinvulne-rabrlr" - atit cit sint ei de invul'.rabili ;i cit s_a des.ifrabpin6 in prezent taina lor - constd in reunirea fericitX a fac_tonilor inndsculi cu cei de rnediu (in aceeasi fanriiie copliisint crpuqi in iliferite gracle qi iu o'ii*.ii" trp".i ..r"'rr*1",r"exenlpl..r, cu cit rrn copif se atageazi mai puternic cle pdrintele

,lin factorii necesari pentru a dc.veni ,,supercopil",-lnviLrege de existen,tdi;i ,,superdotat", cind mediul socio-cul-

l,ural"este favorabil, ar putea fi identificat in ceea-ce pslllo-

logul Erih llrikson numea ,,confian.ta fundamentali", -atlic{;ansa cle a a\-ea in pr:imii doi-trei ani de via,td ,'o.bun[.rela{ie"(alectivitate, contacte psihice frecvente, incura;are $l slll']J.,-n

otc.) cu un aclult. E. James Anthony a observat in fandliile,,copiilor invulnerabili" c5. handicapul psihic sau fizic al unuiariin'pnrinli a determinat, compeniatoiiu, s,porirea dragoslei

;i grijii celuilalt pentru copii. Apoi, sitrratia reald are o va-

loare f irrte srrl-,i"ctirld p.ni.u co1,ii.' A locui 7-B inqi in{r-or:anerit poate f i insuportabil pentr;u adulli, dal n-u' totdeauna,

;i penlrLr copii; a uinbla vai'a clescu\ pe asfaltul strdzii poatej,.oduce copiiului mai mulLd bucurie clercil o pereche nou-noulirile pantofi,- de care trebr.iie sd aibd grijd sd nu-i murddt'tasc'"t

ctc. Aparilia unui obstacol in atingerea scopului, interzi-cerea iat,isi'acerii chiar a unor trebuin ,e fundarnentale ntrqr.nereazS. obligatoriu frustrare, stres' La,'copiii invulnerahili"rrstfel de situalii nasc o e.rtraordinard clorin ,5 de depdEire rr

rrrlve,rsitirlilor,'subiectiv gleutii ,ile externe avind rol de .sti-rnulare a'aciivil.S ,ii, satisTdclntl

.nevoiaacestora de a le sfida.

l'[ajoritatea cercetdrijor nloderne aratd c5, degi poten-

,ialul intelectual depinde inbr-o mare mdsurd de.zestrea ge-

ncticd, totugi valorificarea acelstuia are loc numai in mi*surir

iu care societtrtea, familia asigurd tipul adecvat cle mediu de

rlezvolLare: mul1,i copii poten.tial supradota i se.r'or pierde

rlac5. mediul le inhibS. dezvoltarea intelectuald opltmd totrrnar

in anii hob5ritori penl,ru formarea lor; in acelaqi timp, inte-ligenla est'e consiclerabil mai scdzutX decit in cazul unui nleclirr

,rtJeciat. Tol, aslfel, dacd un copil manifestd de timpurilr ap-

litudini tleosebite gi dacd tr[ieqte inbr-un mediu cultura] care

ircordd importan $ respectivei aptitudini, dezvolbarea uXte-

lioard a acestuia este iavorizatd. Sus,tinerea din partea fa-ruiliei esle qi ea importantd, dar uneoii zelul excesiv al. p[-lintilor in stimularea copiilor superiordota ,i poate ar-ea e{ecte

r:ontrare. Niorbert Wiener aprecia cd dezgustul pentru stlrnLiirrtanifcstnt, ca adrrlt, de cltie W.J. Sidis reprezintd' o re-ac.tie

Irr presiuniie exelcitate asupra lui de cdtre pdrin,ti in copiiiirie.

[sl6ria cnlturii inregistreazd cazuri in care ambilia p[rin-l,casc[ a sltrjit afirm[rii copiilor exceplionali. Sd ne gindimIr copilul-rninune care la clnci ani sciia sonate' inainte de a

138 * colec{ia cristal ? t colecfia cristal O 139

lr*pifini- zece ani termina de,. compus prima rui sirnfonie si raril'-{.,r rlc,doislrr.ezece a.ni prinra operi, ;; .lr;;srrlii'adotali nu sint totdeauna precoce qi este posibil ca do-



;:;";#";l s'J.rr';nra ra t'la'ecin) pian si vioar.r. Ijacr cre ra virsta.l" i;-ia'i, tatdl. siiu,_ Leopold, cbmpozitorqi"loionist,';; l:";';i

l,,ll I,n ,micutu.l\\'oltgang Amadeus si cirrtc in sntite ae con_l, rll fll€ palrtvlur. din Salzburg, sJ o acontltaniezo o" ,n."l,,j'"_,]l'", ,T:::, i\lnna *tnn, poate cd celebritatea Iui'l\Iozart,

(r/-r{r-'tlUt) nu s_ar fi impus_ qti-t cle categoric. C""t;;i;;i:il't-itot".1 ti'rpurie a inegalabilri,,i -m,rii"ians_a d;;;r;;

l'* i,'rlpd.rror p.at'Lice._ale ratdJui de a e.tplo"Lu .nritiiil"c.rtraordiriare ale copil'rui _(yut yenuai ltt."rrri","'A;il;,\\.. Davis, lluzica omultti, nbit. fftrri.;il, B;;;;iii,ib''ilp. {,t2).

, _ " : i,contr.ibu.tia famiiiei_ gi contextul criltural constituieri:r'rr,l'i lrnp(,t.larrtr pcnl.ru obLjner,,a de per.fo-rrrLangn 511psli-r,,rr'" lie in domprriui scolar, fie in tltp Jomonrr. Iotusi si an,,_

r rri [,' crrac L.'is t ici a re personar itl tii - cum'"'.'ri i.;-.il;]:;..;rlracilnlr.a do auloovaluare gi dL f uo."-o

i..lrilf".';i;:':a* rol cleterminant,.. srrb"iec ,ii'p"oAigio$l fdcincl ao""a"""".i' rr I i .nice personaii { ;i i. l nsd taltore ?e i nte]iqen te no

"",,-*...";:,:,1'1,]::f :: ::j:r * 1 risd r u rj .i, d; ;;;;;, "_ r"'",' p"i;iJ;ioilt,. rupspre er olulra persoanr.i teslate.L'ncle cercctlri, cie exemplu cea efectuatd cle Joa' Freeman

l^ ii".'). i" 1979, pe un rianrion rop*znnrariv tle 4500 de'{rpu) (tFmonslreazd, cu mijloace motlcr.nc, cH, pe ii,rgd l,n1.1. rirlica.b. cop.ii.i cu perfoJmu",t" rffi,oare sc cr.idenliazd1'r'r rr ino u;irca

.ciLi LuIu i mur L inaintea'covirsr ni, i1;",-;;';;";capacitate mai mare de a se

"orr"urrt""decit ceilalti conii si o

'remoriefoarte brrnd, iar in famitie t;;.il;;'i" .iryrLdeducatiye sporite.

{-lrrii cercettitori (r:ezi Axelle Arnoux, Attentian Enfantssttrd0tris,.in Psycltolo'gi.e, nr.2,1CSi; p. Z'g_u ii ;i;;;J;i;l;: ir ('rgirnrzarea mintaJaa

r"npiiJoritr pracrota i ,rlr"ra'i'"'".aln.lalti : .sirrr capabiri sn,.a dsoa.naii'luôsLint.re firH otorrirli r)lorLore rnslanrarrco si o extra.r.dinarr vitezd..tn uao.i.i;Jrlr idei si de sintezd a informa.tiilor, au

" "i_li'"*. ;ffi;;;cie m.nipulare cu mai multe ."itr"ii in acelasi

'ilt $; J;;;;;;.ritic foarte dezvortat, eriminind furg,*dtor ia-ir" p^r"iii".l;':.,::"::ryTot

ali,slobali, carc nr.ojo?re in i oare domeniile,sr .supradotalr polarizali, strdlucind doar int,r_o anumitdzrinii a cunoastcrii, intr-un tip special de actir,litafu:--A;;i;

irrrr.a intelectuald superioard sd nu fie remaicatd nici de

Jrir"in{,i qi nici de_ profesori. Testarea psihologic5 periodicd ar1 tea

.releva calitdtile exceplionale,-dupd iumi intrincl inrl'r;nuin 5, autoLestarea (r.ezi capitolul 7'esteazd-le singnr),r .r j ru psihologic, ar ajuta nu numai la cunoaqterea de sine,rr

;rla sporirea

performanlelor inteiectuale.- Fnelulnd comparalia (creier uman-calculator electronic)fioui"{ cle Axelle Arnoux in studjul mai sus citat, vom spuneci ct-l mai important este programul conputerului. Adice.penlnlr _ob, ,inerea unor performanle inalte; hotdritoare sintnretoriele de invdlare, cloza si ritmul de administrare a cunoq-tinl elor.

Dtgi nu se_,poate formuia o ,,retetd" a succesului (oeziN4. ['raiea, T. Ilerseni. Sociologia succesului, Bdit. stiintiiicd,[]incuregti, 1962), un lncru est,e insl cert: imbinaria fcricjtdt.linfire mai mtr]ti factori, cum ar fi datul ereditar, mediulsocian, contextul' crrltural,' anumite Lrdsliuri cle personalitate,crrn'juce intotdeauna spre o actit-itate c,rcatoare. C. Rdtlu-ft'sr.rlr-trIot.ru remarca sagace

cd ,,oamenii cu vocatie prezintdo 'rdmirabild potrivire a firii lor la munca pe care soiietaLeao cere de la individ" (Voca1ia,, factor ltotdrttor tn cultura po-Jn*rel.or, in Personalisrnul energetic gi alte scrieri, Bdit. Emi-nescr,r, Bucuresti, 1984, p. 656). Impor"tant este sd qtim cd,tl r,r.{ nu t,o[i, cei mai importanli clin factorii de succes se afldsuh controlul omului. Deci, de4inde de fiecare dintre noi carlnrrnui pe care-l urm5.m in'via1d sd se transforme in magis-l,r*la 1\'icnr.r sau in irtfundil u'ra Sidis.

*

o l.ineori este mai incomod sd ai memorie foarbc bunir'lt'cib sd fii uituc sadea.

e in tren,. prin fa[a ferestrei, nu se perindi munlii qir.iiile, ci amintirile.o Iu curajul, ci imperfecliunea memoriei ne face sd in-

cercdm reeditarea faptelor temerare.

o llemoria eforl,trlui si efortul memoriei: in primul cazt,ste redusi dificultatca, in cel de-al doilea, uitarua.

o N-am in.teles niciodati cum yorbesc unii cu ochii ln-t,hi$i, fdrd sd se impiedice in cuvinte.

o Cun, domn'le, n-am capl PIi, pe ce lmi pun piliirial

14.0 S cclccfia cristal t O colecfia cristal C 1.47

o Bine, domn'le, md calci pe picior, mI imbrincegti ginu spui nici mdcar pardonl

o - Numai modcstja mea des5.virqitd md opregte sd vd



- Auzi oe perten.tie, sd invdt franceza, cdo $i nu uita, fiule, numai inteligenla se

reamintesc aporLul meu extraordinar...e Nii rnuncesti suficient dacd ai timp sd te plingi cle

oboseald.

e \rulpea, clnd nu ajunge la struguri, spune cd slnl, acripr,ntru cd simte gustul eqecului.

o Sirnt social: a sti cind sd fii prezent, cind sd lipse;ti.o'fe inal,ti cu adeydrat nu cind urci, ci cind priveqti

inapoi drumtrl parcurs.

e Cu cit cunoaqtem mai profund, cu atit imitdm mai mult,.

e lrnitdm modelele de succes nu pentru aplauze, ci l.ronlrua evita blamul.

e Calitatea laptelui nu se judecd dupi virsba vacii.o Cei ce nu gdsesc in jurul lor sfabui intelept, si-l caute

in cdrlia,\ccretttl. snccesului: si gtii sd pierzi cu demnitate qi

si ciqbigi cu modesLir.

o llegulaperfornzanlei: putin ceri, pulin ob ,ii; multpretinzi - toi atib prirne;ti

e lidwccttrta perm,anentiL: a lnvd,ta continuu penbru al.e mentine la acelaqi nivel.

s Nimeni nu se alarmeazd de propria-i naivitate gi nicirin se cautd cle prostie.

e ilorim atit de mult sd fim ldudali, incit tocmim re-i'enzenli ca bocitoarele pe vrernuri.

a Profesorul; ridicd-te Ia nivelul meu, sd-mi fii accesibilo l'ro{'esorul enuminator.' decit sd m[ blesterne c5. n-am

fost cinstit, mai bine sd md injure cd am procedalcorect

e ililbiiala profesorilor - bucuria elevilor.o Gisca nu in,telege cum poate girafa, care are si ea,tol,ugi, gitul sublire, sd aibd picioarele atit de lungi...

o.Dezndd,ejde.' dupd noapte vine zil clupd eqec nu ur-rneazS. succesul, ci, foarte adesea, o nereu;itd ;i mainla re.

o Consolare.'fii sigur cd noreugita ta aduce bucurie altuiao l{ici un talent nu este atit de mare incit sd-gi permiti

disprelul muncii.

aqa vrea cllmostene;te;

prostia o dobindegtio La tinere,te, timpul nu are

pre,tuit.r Lucrul cel mai ddundtorbdtrinilor.

pre ; la bdtrinele e de ne-

moralit5gii - minciunile

o Filosofie: pensionarii privesc jocul copiilor.o Po,ti sd fii singur in mijlocul mullimii si irnpreund cu

intreaga omenire, fiind izolato Sfios, l-am intrebat:

- Sinte ,i prost-dispus?Nfi-a trintit telefonul. Nu auzise toatd intrel:anea.

o Bxistd ul singur mod demn de a scdpa de problenaeiecare te frdminti: rezolvintiu-le

o Autojustificarea, ca si uitarea, ne scuteste de a rcnsi

cind ne uitdm in oglindd.o Cei care refuzd sd-i evalueze pe ceilalli dupd prirna

impresie nu au increder,e in ei fnsisi, nu'tn ceilal,tic Increclerea tn si.ne: contabilizarea izbinzilor viitoaye-o Plate;ti bucuria reuqitei cu invidia ce ,i-o atrag,io Nevoia de a avea martori este un semn de sldbicillne.o A judeca omul - nimic mai u;or A-l intelege, infinit

mai greu

o Tn arld, se ;tie, trebuie sd exagerezi anumite detalii.La. fel si in viala cotidiani: peitru a fi rr,marcatn tr.e-buie sd accentuezi gesturile conventionale.

o A trdi, temindu-te sd nu i se intimple o nenorocire...- Pdi, mai e nevoie de altal -

o Parador: sd-,ti fie fric6 de curajul tdu...

o Paralizie: cind teama de eqec este mai pubernicd cnecitbucuria anticipatd a

"..,gitui.o Curaj

- Ei bine, dacd tovardgul director spune DA, eu lrniiau cutezanla de a afirma cd NU...-incape intloialhl

<) colec{ia cristal t42 a colecfia cristal I 143

Crrpitolul III ulltilrlt, a rnatttci in spr:citrl. Lirrii ccrcetltori plaseazii inceprrt,ul

;rrrcst,ui proi)('s in priineic ltini dc viatil, chiar in llrimele dc,uutl



OMUL DE LING.I rrXN

t. tralrrlr,r $I copilI _ ul- uxr\rERS Elr0TIGti-t{,

Socializaren eopiilor

lrrci tle la n,stere, copilul esre c,onfru'ttrt cu o m.ltitu,rlinede olliccte eterogent','utrlt" .rrlril.,-;il;i; nir, unere car* r..r-rrrtsrrn.l. conslalrrt, alL.le sunr rc lrrr.ial-tilr: etc. cunt tJift,r.i rr-I,tazii norr-niisrutul pll,soarreln? Cunr iEi idolbificd 11A:,ta:'l)ri rr ce liro('('sc psilricc dift'r'err iuzJ crripur u',unr.i .r".,-r'iuner plpuqi, de cxt.rrrpluI

Analiza sistenrati.i.a preft'r'inlclor'izuare

qi auditive alefiinfei unlfln{r irr primelc

'ei

sJpti'nrini tlc viati a evider,r,r,tr)t'r{,lll.art;a ;rr.r rriar.J. cdl rp cong,,neri. Nou_ndscutul esIe a] ri;svizual de tot ce-l inco'joarti,"in mod particur*" a" orrl"*iil,'obile,

cu c_ontu r irri cuib ilinii, st rdluciloare, colorat,if ;; ;I;:rnente in relief. Or, asa cum arati R.L. F.antz (tg7b)',

"fr;y,"frnan. posecld toate aceste atribute. De asemen.u; ;",i;;-u,p1n5,

prin. earacl,c'r,isticile saie sonore (frecvenle, inf,ilr_srLate, strulturit) are. capacitatea

. cle a reline' aten re.t,nou-nisc.utului. Se poate sp-une cti fiinla unland esto ,,l.,nr,lgll"rlt d" biologic a se oricnta cdtre scnreni (T'h. Grr;"I)6carir:, 198c). I)ar in stacliul actual al dezvoltirrii ccroet6r,il,r,rgtiin,tifice nu so riunoaste cu exactilatc cum se realizeazd. asjlli_zi,tiile percr'ptir-r', ccrgnitive gi socio-afect,ive care-i perr,nit

nou-ndscuLului sd-;i iclentifice plrin ii qi sI clecodifice o,x-presin fizicinorniei 1or.

De mull timp, perceplia celorlalli a rcprezentat un clc_meniu de cercctare rezervat in cxr:lusivitat,e psihologiei st-ciale. Recent, citre aceasbl pr.obkrmd s-a orie.ntat ;f psiLro_logia genctici, pe plan moncfial inregistrinelu_se o aclevdrataexnl.zie tle ce'cct[ri privird p,,"."p1i" vizuard gi audi{,rvriia nou-nilsr:.1', moinr,nr,ul ir-, ,_,"",,

"""io dift:rengierl" fii;f r;

sr'ipl.duriii (G.C. Carperrt.er, 1970).'fotu;i' pinti. in .prezt'rrt,,,.itt.lirile nu sjnL iufieit,nl tle coneludcnLe, discrilinareavizualii nerputitttl fi consl.a{,atir cu precizic inainl,ea rirstr,irlc trei luni. Dcsigur, rlifituit[lile de datare cu rigurozitnt,e;i caprlcitilii de discriminale pcrceptivti la notr-rl5scut .qe

,l;rtor.rtrz5. qi rtcbodologiti trtiljzate. ii-ristri insir nttnl"r:ros;tcleetdl.ori

-earcsitttt'l'tzI apari ia captrr:it5 ,ii dr: clifr ren[,ii'r'e

rr rhi pului manrei de al irlt(|r pcrsoan() la virsta dc l2-20 tlr:

siptlrnini (I{.D. Iritr:gr-'ru}d, 1968; J.L. I-aroclrc, 1976).

Crtctttiri mai noi , tunt -qitri, ttr:ltl cfcctttar" ,1* 6;.11' Oi'ttirl

irr 198:1, sLrtl:ili'scr cI discrinrirtarcil perLlclltivi nlirmd-pcrst.iarrri

-slrt'rirtir estc sigurL doar lr,r t'irsta tlc 5luni. Si -l,.lf. Shcr,,.{( l0?9) conslatuse inexislt'rt a acestci discriminirri |1 lirpiiiruai rnici dc 5 Iuni.

ln plan audit'iv, discrinr.inarea mamir-pr:rsoani stririnii a

frsl rntri ill,cns studiatir dccit, irt lllarl r-iztrul. S-a stabiiit t'ai

vrlcrA nlAmei dcclanst'azti, ca r'isptrns, ttn stll'js al r:opiiuil'i,'r'l mai clevr,:ttte la 5 sdptlrnini clc la nastetr'. In 1-rlan olfactiv,,\. }[ac]-ar'lane (197?) a detuotrstraN c,5, Ia L0 zilt: de- la naq{,erc,

lopilul esto capirbil sI intoarcl fala sprc biberonul in'ipre,gnat

lu'lapte matr'rn, cet--a ce lirobcazd existenla capacit[1ii tX'c

rliscriminare oJftrctir,[ a noti-niiscutului.

lrr rrltirnllo dcccnii, o ser:ic tle ccrcetittori (W. Condon fi[,. Sarrdcr, t91 4:D. Sterrt. 1977) au pus in evidr:rttI crtractr'rillirart,e orgartizal al conrporltrtn'rnt'ulrti notr-n'{scriIrrlui irt r"lalier.'rr fiinleli: Lnnant) (i;u luatttu indcosebi). S-tr ajrrns ia'concluria,:ti r-'xistd ,,1 lrtotl parlicnlar de intt'ratliuno a copihrlui ndc

-c:u,rong.,ni,'rii ,si ri:ispirnsuri spctilit,r,' fairi ctc incitapiile obiectehir

z.ice din nti.:diul inconiuriil,or. ;\qa (,utlt au r,llt'vat cercetirilelrri T'.I1. l-lrnzelton (1t]74) ;i ale lui C. Trnvorthcn (1980), thiur

tlin primele siplimini cir: viatti copiii difelen iaz.{ fiin e}errnlan.i tle obiectelc fizice. Alli sptlcialisti (I'.R.Zelaz't,\1. Ii.onter, l97t)s'int tle piirere c[ rcac iile copilului de rir"sti 'otrlte nricd sllt iclenticr:, fie cii estc vorba despre o situa{,itl

sriciald sau nu. l'li consielr:r[ cir <ar fi intprudent s[ sc evotit:

u prodispozi tie innirst'uti"r de a suritle Ia ,,ol:icctcle socia]tr'*ii.

In"rplica iilc teor,:ticr: ale problemei erisLcntei a doui tipur"i

r.lo rlsptrnsuri clifr:ri nLiate Ia incitaliile ,,obiectcl,x' -qoui$L"'

144 + colccfia cristal t + colecfia cristal + 145

qi nnsociale sint deoseJtit de inlportantc. Accepl,area acestuil.runct cle veclere e.ldvaltazX cL recunoaqterea programdrii



g,rrneLice a nou-ndscutului de a suritle si a emite su'net? i;;;:zenla tr'ui parl,e ner .nan. Fdrd inrldiald, exitd ;;";;"i;;;-irulisouti a rdsp.unsr-rrllorla inciLa ,iile,,obiect.lo.,n.i"i";

, i,r.,.lilu trebrie limitat comportarnentul'irou-ndscr,rt'lui la'ceca

i'g

lstt' programal genetic, ficlndrr-se al:stractie de infrrtrc_

ir*11a adrilt-co1ril, cle importanla fenomeneror de invdlareEocial:1.

,O st rie de experimente, realizate de Thdrdse Gouin D6_' trnie si xiarcelle llica'd, de la uni'ersiratca clin 1\,fontr6ariLianricla);i rclatate de revista La Recherchc (nr. 13g, ai" tgszj,,lro r;.111-_n,t, la copiii in virst{ de g-10 luni, in pr*rip"l;;;;irrio{-iaJr1ilt.i t1e actiune cu ,,ohiectelc sociale": unii pistrau dis-t,an-ta faf

1 .cle p,.-rsoana striiind; attii se indreplau cdtre ea,iind a stabili rr. r'ortilct fizic cu aceasta;in fine, copiii rrinltr-o alti. categorie, Ia fel de ntrrneroasi ca qi primeie cloud,tt

.up_lopl1, de persoana striin[ necunoscritd, atirrgincl_o curniinilc (fig. 26). tsali de obiectele nesociale, cornpor*tamentul

copiilor prezenta un gracl mai mare de omogenitate: cei inclugiin expcriment se aproirriau de jucdria atractir,d (o broascirtes[oasi di. material plastic, frumos rea]izatd pi viu colorati).liu,1-a inrcgistrat, decit un singur caz de refuz irin partea un,-iicopil de a se apropia de juclrie. Rezultatele acesiui expcr.i_r*ent aratd cd existd atib similituclini, cit gi diferen.te in in-teractiunea nou-ndscutului cu congenerii gi cu obiectele dinr.tetlirrl lui de via d.

cercetirtorii care au realizat aceste experir*ente sint dendro'l'c cd trebuie continr-rat si aprofuncrat st,udiul socializririiia copilul mic, interactiunea aceituia cu adul.tii inaintea apa-riliei limbajului. Descifrarea deplind a mecanismelor psiLo-

llgice ale socializdrii copiilor ecLivaleazi cu rezorvarru p"o-hien-lei pri'ind raportui di'tre er.edittrte si mediu, tere' cxe

confruntare a concepliilor idealiste cu orientarea materialist-,iialcclici qi istoricd.

In ceca ce priveste formarea noliunii cle ,,identitate a ohiec-t*lui", psihologii au incercat sd surprindd ia copiii mici capa-citatea cle discriminare a obiectelori aclicI procesele p"in ca"ecopilrrl ajringe sd inleleegri faptul cd ,n btriect, cliiar r_lacd

Fig. 26 Scherutr expcrimontaltr pentru studierea socializtrrii copilrrlui

146 A colec{ia cristal O

l0*

t eolecfia eristal a 747

srif':r"ri anum;te rrlnsformriri, rimine idenric c' er insusi.(;r',. irr"1 ciinr ar.{la psilr.logrl clvr,tian .tnon- f ,;'uE";.

-l;J;i lrri t1;*0"."u in spatele unui ecran, reaplrea si dispdrea dinn,ru in spatele altui ecran, fiind inlocuit cu un atitocamion:



r,tirrnca de,,obircL,i se eiiboreaza' p'oqros;r,-j;L;^;i';d_ri':rrini scnzorio-nrotorii (dc ra .nste're 1r'inr rJ zti a- r,i"r,t'i"ra,-.*,lie). in studiite sale astipra copiilor d;i;:"il 8 #,'i.'ili"'lg,rt, a relevat ci numai.trt.1i1n1 copilui reriscsfe s{ inleleagtifapl,ul" c5. un obiect,, cieqi s-i schimfat intrucitr.a. este totusirc*l.rsi - tle excm.,lu, o

'lantd1,ooi" ;d;;;.;;','rilr: ;;ii:f ':F f{,rnra fard a ,ier. ni ilta - , **u "i;;;;;ii;iii;ffi;l,ihid se conssrvd chiar claca csle transferat[ intr_un reci_

Fir,"ni. crr altd formir-. i\{ergind' in .orfir.,n".* cercetiirilor lui,{;. l.'^.

*: ,-peci a li s tii in pi i hot ogi" .;p-ilril';;;;; ilil:rr rri.r moflulul In care percepe copilul transformdrile spa,tio_t*nrtrrorale ale obiectelor. De e-xenrplu, o pipuq.{ nrr rdmine ne_s'himbatr in rnediur. spa ,io-temporat at'copilul,i:'-p""i"'irintoarsi. cu capul in jos, poate fi privitd clintr_o parte etc.:clo &semc.nea, poate fi deplasatd dintr_un

--r"i"i"fr"f fo"JsI-gi schinrbe pozi ,ia. Ceea ce trebuie sd inteleaga copiiut

este ci toate aceste transformdri spa ,io_temporale"sint acci_

clentale gi cd pdpursa rimine aceeagi. pentru un aclult,, aceasl,a

"1t,: yl lucru simplu..Dar achizilionarea cognitiv{ a p"i,.,,,i-piului identitdfii cle cdtre copil reprezintd o actir-itate com_lil,r:xf,, stadiald.

trs.ihologii Wishart pi h{.K. n,foore au proiectat o serie deexperien,te pentru a veclea...u*

-upll gi se fixeaza lo cop;ir' :'rlile de identirate. unui roI tlc 60 he copii. renarLizaLii^ 5 grupe de virste - cle 5, 7,9, 12 gi 15 luni'f, ii';_;;';i;;6 pl"l9, den.mite ,,sar.cini cle iclentiiate,,. ln t".i airr;;;santini ii erau prezentate copilului doud obiect"

"*"_enetou"...'rperiment,atoml,,transfoima,, unul din obiecte, fa.i"ar_ipe celdlalt neschimbat. Transformdrile constau

in reorienta-rer obiectului (plasare.a lui cu capul ln jos), rotirea tofrir.irfere prezentat cu spatele), disparilia obiectului lacusta e"aa*c'rns in spatele unui ecran). tnir_o altd sarcind"bi;.t;lra prezentat in miscare. Sarcina a patra consta in ,,substi_drairea obiectelor,,:

""nop"""entate copilului cloud obiectectrifr:rite qi e_xperimentatorul inversa pizilia f"" ifig. iZl.

Sarcinile a cincea si a sasea copstau din disparif,iu"oiipf..t,i ohieclelor afla{,e in

'trir.r.,l t-il'r*.r"" u"in."n

rrn auromo-

lrr fline, in sarcina a Das€a automobilul di.rpirea in spatele unui1r' 'an, apdrind un autocamion, ftirti sd se mai prezinte mis-

carna automobilului (fig. 2B). Fiecare clin cele ,sase sarcinii;,ilr)$fituia o prohlemd de identitate, necesitind recunoaqterear'ibieclului, indifcrent de modific[riie spatio-temporale sur-

yi:'[]ite.Rezultatele experimentelor aratd cd, progresiv, la copilul

riiLitr se formeaz5 criterii din ce in ce mai compkrxe, care iii,'rmit sd identifice obiectele ce-l inconjoard. Primele regulisint pur spaliale;i se rezum5. la ceea ce este r.izibil. Identi-l,rtea obiectului se stabileqte drrpd pozilia sa, cind acesta sta-li,'r1gxr5, sau dupi traiecborie, cinci se afld in miscare . Astfcl,;r,''nt,ru copilul de 5 luni este suficir,nt ca un oj:iect sir fie pusiii miscare pentru ca acesta,,sri-;i piariid idontilatea", si-fie

I,'ia. .?/. Sarcina de substituirc: sint prezentatc copiiului doLrii obicr:terX;i,rrile, acesta fiind inberesat doar de unul clin ele (a); apoi, ln spateleurrrri ccran, se schimbl pozilia obiect,elor (b). Copilul rlspunde prinnlL'rarea obiectului plasat in locul cclui care-l interesa (c), fie prin drs-r tlii"rrirea obiectului care i-a atras atenlia de la inceputul exircrimentului.

148 I colec{ia ,cristalA I colec{i;r cristal C 149

Iuat drept altceva. La virsta de T luni apare o altti reguid,numitd figuralivS, copilul recunosoind obiectele dulrd uons-

r*.r,,e,n|. La virsta de 9 luni, eludart:a confiictulrri se produce

rrla.r tiqor, copiii inlelegind cii prinr-r1 obicct disp5rut iii.spll-



f^*"d- -

f )

\ € >,

,t>= " ,\ /--'ZJ- )

H*--l-il

At t-++"1 H &r.+---r I--Ea5tFg---l c

',;.^ --t\;r -. -1:'b.-o,rr,-\ /z /'\

/bv

'7'l5f-\6E klil rEd#

I

t.anta tr'[sdturi]or qi forrna lor. .\ceste doriii reguli se fireazd,formind un cornplex spa io-figurativ pentru identifierlr'ea

l,:l , ccranuiui a ,ie.t,,n'it invizii:il, fapt ce confil'rn{ achizi,tia

r'. g,ilii spa io-figurat ive.'n'recincl peste unele diftrente

-dint'rc cprcetHriie experi-

nlr,,nLale privind instrsirpa l'eqriliJot' sprt[io-iigrlratir-e, spr''-

i:ialisLii dln dornt-nirii-1lsi1'.r,losil'ig, n"ti''o sinl tle acortl t'X

ilcesd proces cle idenl,if ittare a obi0cttlol' -*e rcalizt'az,ti e;:rlcmat'

iil toatd perioacla senzorio-motorie. lLirtrinr: insi. cler vtlificat

- ronsiclerd 'I'lierdse Gouin Ddt'arie si '\,lrtcelle l}cctrcl -iit r:e mdsurir acesle reguli cle achizitii: a iclcntitit ,ii sint acc-

ien;i pentr'Lr obiette sipertl'r,-r llersr-,i'inr'1t' tlnltln{,' J' Piagt t'

t,onsider5 cd ar exista o-difc'r,cil ,5 iri tiiTlp inlr:'e in-srrrsii'iil t10-

iunii de per,mancn{,[ a Persr)ftilr i. uilItru. ;i ile p.errlrancrrl,ii

a obiecteldr fizice. Obscrvaliilc psihologului elr.etian au fos{.

{rorlfirn}ate cle cercetdi.itr".-.p.tiduntale

elfectuate clt S.}{. ilell.1970. M.E. Lamb, t9?3 etc. Atcs{, ftrnomen a fost intcr-pretaf ca un exemplu de decalaj, cle,.trcil.r't temporal" il achi-

"i-tiap"o,rctelor cognitive. Desi s-au- emis nllnloroase ipoteze

lrpli&tive,invocindu-se faciorij t1e atasam"nl

,.dr:-mo-li-

valre, de familiaritate, pin[ in prezent nu-.s.R-reuqiL t'lucida-r',a ltrt.-o manierd satisfdcdtoaie, a decalajului postulat' inrrrrnfl cu mai nult de 1r0 de ani tle cli.tre J. Piaget in lticrarea

.'a fLrndamentals. Conslruclia realulu{ la copil.

Yia{a intlmf, a culrlurilor farnilinle

Stiinta contemporanX aborclcazd fen.nmene pln5 nu de-

rrr,-r lL tabu. lntre abestea, r'iala irltinLil a crrplui:ilor fiinilialeit t,li,i'i,nit obiect de cercetare drit, al medicinii, ciL gi ai socrio-

l,,rir:i si nsiholosiei. Relaliile sexuale - ca retiliLate fizio-i,,ii.ri

-ii" p"t'fi separaie de trfectivitate

-

climensiuhea

l,rrl psihic5 inici de r'olurile socille de hdrbat sau de,femeie.tii: normele culturale care guYemeazi comportarnentnl uman.

nn sorrieti,tile moderne, diviziunea rolurilor in families-a . sririrnbat.'Compottarnentul femeilor in reXafiile

-intirne,lin i',,rrnilic a inregistrat modificiri importante. La fel, ima-

sinr,ir so i1or t1efore so,tiilc lor, despre femeie 1n general'irrniarrciparea fa 5-de infcrdicliile religioase qi abandonarctr

1,r",,,,,eqrbelor moralei creqtine malclteaz5. IIu nllnai un mod cie

,lohr,ta"e a omului, ci-qi depdqirea unor confuzii legate c{e

ltig. 28. Subsiituirea unui obiect in rni;care: copilul prive;t.e un auto-

nobil-jucirrie (A), cale dispare hr spatele unui ecran (B), aplrind pulittnrai l.irziu(C) gi dispirlnd din nou in spalele allui ecran, dc unde apare

un autocamion care sc deplaseaz5. cu aceea;i vitezlL qi ln aoeeaqi direc-

ie cu automohilul (D). ln lunclie de r.irst5, copiii continuh sil priveascf

cel de-al doilca obiecl. {E) ; se mirf, de aparilia noului obiect (F) sau se

intereseazir mai pulin de noul obiecl decit de dispariiia primului iG).

obiectelor dupd pozi-t,ie, traiectorie qi form5. lnsd accastHcoordonare necesilI tinrp pcnl,ru a so fixa, putintl apill'caconflicte iltre regulile pozi ie-traiecLorie si cea figurativir.

Copiii de 7 luni, spre tleosebire de cei de 5 luni, s-alr ardLatsulprinsi cd din spateie ecrirnirlui apare un alt obiect decit r-.cl a

c,[rui traiectorie ourmdrearr. Ili au continuat tobuqi si priveasc{deplasarea celui de-al dollca obicct, ceea ce inseamnd tiau adoptat o conduitir ionform regulii spaliale, achizi ,io-

nat[ nrai ele timpuriu, ncglijind regrrla figurativS, insu;itd mai

150 i colec{ia cristal O I colec{ia cristal C 151

,,scrvitutile spir.itnalitilii" ce plasau,,dragostea fizicir', inzon;i rulpabilitulii.

Irrtr-un intcrvirr. tn planul afcctivitdlii, rcflrx al rinrri norl tlc gintlire depir-

sit, se exercitd constringerea ca ltir.Jtr,tii sir ntisi manifcxte



pulilicat tlc rcr.ista Psyr:lnlo.qie (nr. 142rl_i n- 1981 ). pr.(,f {ril;ntele Socie t ii t i i montliale- iic sri-rologie. d r.Gilberrt 'l ordjnran, sublinia inllur nba conte.rtrrlui soci,,,lrl-tural.carr.:

_iqi pune antpr,i'ntir asul)l.l{ vi, tii inl.inro a crrltlrrr,iicinfarniliale. I)in pune t ,lt' r-,,der,,, lrsihologic, o sr.'ric di: disfunc,-

ionalillti-in reialiile rlinlre sr,t si sotir se clator.r'ilzti ,,atrq,.16-sei de perforruanfl", ital'e pun,r iir cairzir sr.ntinrr.ntu1 il,r i:ini-lit,ate al birba,tilor. Srrbordoninrlu-sr,r,,nlitrrlLri vir.ilititii..,birrba,tii se sinrt iulii oblicati sri-qi c<'ilLlol z{1 lll.oi,t s,'le fir_io-lrigicc ce intr r'r irr irt r.r,lrrtiilc st,rirali', incer.inci sij--si llirsil.r,zetllery.u disponibilitrrtea pr.rrtlu aslfel rle relalii. Confortr tr"a-riitici, brirbatii erau act.iir tritrt-'trr:buiau sti aibir initialirrarirportrlrilor ;rrrrirl,,; t.i isi ilsunlAu obliga ia do a crinil,,;ueplrtenera cltrtr or.girsru. Ipotrrztr strbiaccnti re-slti,rrtir"uluiroinportamcnl asor,ia bitrb:rliilui at,ribritul agrr.sit'itdlii iifcrrr,.ii rolul tlc .,r-irlinrri plsivd".

- IivoJutia socit.,trrrltul,ula tjnrle sii acorde p&rLtncrilor r.r-r-

irrri- sorrialo egale. p,{slrirulu-s,r difort'n i.le sp,:cifici:. \te,.lril,,

nrodele comportanlL'ntalc ale culrlurilor' familialr, rlri -urilr r,rlni, io iustifit.;ti.e, rl.sir in vilLrrteainer it,i, t:lc se mai piist,rr,ilz,;-rirr,'i. P;rll.en,:r,ii ur.nrirr.lsc in viata intimir clc faruilie r,i,t,r-rrr,rrr:a plticcri i ce;i-o pot oler.i rrrrul aitrritr, fiintl , pcr rin,i, u"lr

ini tiatlvit, tunrlrj si lrlir'i etc.'l'otusi sint nrrmcrirase (:azu-r'il,'- tln,t'lr. mtri ttttrlt,'r'r'i I'islrlrll irr sr'{ t.{,1 - rli,ilr.;,:i--fac[,ie in rr']at,iile sr,rxuale clintre soJ,i. tjnul sarr altul cliiiir,,pttrttneri _i;i pit rtle capatilatca cle tr riisl-runtb irtrprrlsurilu.r"ceirrilalt. IJoriirta clc a ftrce rl ragost,e - aprcciazi dr.. Gilbrrt.'I'o,rdinian

- rcprr:zintd un sentinrcnt ci lroatc fi pcr.{'.,r;trlr.limilat tk: sitrrat,ii : ert(' ,ni' si tler l'lr,t,or:ii fizioloqici.

" r,r.srt.sent,iurr.nL, atit ]a l( nt('i.,, r:it. si ia brirbal, apnrit iir itnrir';ii,,rcondi ii cle irri.imila{,r', tlc tarrtlr.t'trl r.eci proci.'lJru'si rirrr.n unui,r

asupra cclrrilalb sau aul-oinplllierea accstlli sent,inreul l;riduce tlecit la re'zrrllat.r: tlt'zasl.moasr..

Ca si mitul virilitritii, in viatil intirn.{ a cuplrrrilc;r s€ rr:riintilnesc si alte nrc-ritalil iit,i nelondatt'. Slieciali;tii in trr.aF,liifanriliei vol'bcsc rlc un alt urit r.c ptisl,uhazd

- firt'qte. t,.iialcrrinat - cd. in relatiilr: Ior.tandre, birr,ba ii, c:onLrat.fr,nrr:ilor,nu iir avea nevoie rle Dir,i o stirnulare dirr partea par,tcner.r:1fir..Or, climatul rle intimita{ r:, lirt'lutliul actuiui sr:xual ser.\ri:sir.ldeopotrivti, biirbatrilLri, ca gi ferneii.

{,ritu.c€l pu,tin sti nu trldeize) triir.ilc r,nrolirutalc. srlnlimentelr;r,an,-ire ea, dragostea, angoasel,:, dcpri sia, stirilc colerjces,rlir pl[cerca. Consecinlcle depri;esc .sfe ra p-qi]ricrrlui, matr,-li ,rlizindu-se in tulburdri somatice (ulcer, hipcrl_t nsiune e tc.).

ltl,i,nl virilitdtii impune rrn mocl de ginclire aitificial. elirninind{.itinatia - simtirca si trdirca srntimlntr.jor: ct,luilalt - dinr:'laliile bdrbat-fcmeie. Cind nu este tloar rrn cliseu, viri]i-{,aLpa nrr eiimrnri srnsibilitatra, ci, rlinrlrol lir-i-r, o presullune.

Yechea irnagine rlespre rojirl biu,Ji.riLrlui, rol ciracterizatprin violcn,tS, for i, autoritarism, gustlrl ar+ntulii rtc., riur :ai eorpslrunde prezenlrrlui. il,rzlrr,irrl slrni,,r. s-a lnr.rniniri.l-:t rela .iil,r dinlre partcnlri nu existt_i inftr.iori ;i supcriori.Sr,;rfrritul egal al fr:mr,ii r:u brir.ltrlril irrl,unc rlr:nirntaloa nri-t 'rnitror din relatiile conjncait inlinrn.' Prrsistcnt,d mituJuir-initritd,t,ii plrseaz,d fcmeia- intr-un r.ol complemr,ntar. Darnrrrnai o _personalitate mascrrljni"r defirilarir ac--ceptd ca paltc-lr'*r,i o femeic st,earsd, fXri personalitiile jtine conburatir.

Daci la birbati clificulti,liie U.iii iittit.r.'e se conccntreazirin L,l1r,l *goo.*.i .1" plllfi,rmon,t;, ili t,,n"roi I"p;"."rl:d n. Gilbrrt Tortii man - trr lburirile. d in sf. ra rela.t,iilor .-qexu artr

s-,i.- nrganizeazi in jurul ,,dificrrlt;r1ii rie a a,,cepia piirccrra,,.S+ reglsesc incd in cornporl,ai,-rc-nl.ul feneiloi,sccolujui alXX-iea clcmente de gindire mcdicr.alr''i. tr,ibtrtar[ dogmei re-iiqloase a pdcatului originirr.. llcmnitrLlt,a omLrlui

'nueste

ligatd, insi, de ascezi. Crcil intr.lr religilase au impus, secoli)il'"-;1

"inr1o1,un mcd tle viatl rlt.lrartal tle nxlpls unrariir, r,itli-

, in,l abstinenta ftrneii Ia rangul ile r.alcar.e sociali, firr,inrlu-sei,hst,nac,tie cle fapl,ul cd accas.-tii altstinr,ntii poate ascuncle rrnririrr san grnera tulblriri psiliiec. ..OrLotlcixia seruelir,, (r,c-frz,-rl plircerii, sacralizarta'r-jrsirritirtii pr.i:rupIiale) a aclus

'.:

mrrllir sr;ferintji

orn.nirii rlcr il I pi,olnj,ri-o.In zilele noas{,re, cunoaslrria -stiirili.{ici a problcme}or','i'rtlilin doi,_inl5turind r-cchilc lritur.i, crt rlinle si dirsme, polLo

' j,ria 1- echilibrarea sau reechilibrarea".iaiiilor

cupliLrilorf rniliale.

Aga cum remarca II6lene Rnrnsr:hx-ig, terapia farniljal.{r,irnezinlS-o adevi:rratd rer.olutie in teoric si placlicir, p(,nt.rur'i, in loc cle a studia indiyiclui si rle a inceria -*t-i se analizczer :r;iiriemcle Jui pcrsonale. sint oJist,rrerle rrlatijk, tlintre mern-i -;i famiiiei, inten'enindu-se perrtrLr si.hiniJrilrr.a at:esLora.

152 O coleefia cristal C+ colecfia cristal @ 153

- .tn_ teoria -qi- practrir,a ,.insiinirloqirii relaliilor familiaie,,,degi don.eniul cle cercelar,e gliinlificd s-a constituit relati-.i

Psihologul practician in terapia farniliiild inccarcii sd des-colrr,'ll'c ciriginea senlimentelor de culpabilitaLe acolo unde



lnrr lllr. so con_l rlrtazl dcja trci dirccbii principalel ,.S,.t.; ?r( ',n)ulri(.alionald", ,.olienl arca slrur.lurailsti,,

-qi ,,psih rii-

narnlgdj'. Fiecarc dinlre accste curente existente in'terapiafamiliali are o bazd teoret,ic[ mai mult sau mai pulin coêren_ti

;iun sisten"r propr,iu de intervenj,ie clinicd.

^

Scoala conruni ca bi o na J ii pu ne a ccentul pe interc on runi c areamenbr:ilor famiiici.'fr,rtrlteutul inecarcd. si restabiltre.lr:tihuna comnnicare intre so,t, ;i sotic, intre plrinli si copii. t. h-ser\rarea dire ctd a fc,lului crim con\rerseazd intre ei pdriritii,{ralele cu sora, fiica sau fiul cu talil sau cu mama etc.. r,rl't,-ltrnr ;i analiz-a bpnzilor vrcieo perrnit descifrarea in[eraiur-nilor in famiiie. Ilelcnr: Brunschrvig, ps.iholog cu forn-rat,iespecialir in. domenjtl tcrapiei familiale, atrage attntja asr.r-

lrra semnificatjei erlenrcntclor, nonyer.bale in procesril col-iilr-rricirii. Geslurile, rninrica pozitia c:orporuJi cxprim. mai hirrir,ilecib cuvinlele tensirrnear relat,iilor conjugale. Eijstd mai nulrli.ir{',:luri de a spune ,,nrit' si ,,clat'. I)e asemenea, sint nenumi'i,rir'temodalitilile cle a intra in discutie sau de a inl,renrpe ci (,, rr]-

versa ,ie. I)e e-rtmplu, ,,ind pirrinjii vorbesc, dacii intervincopiii cu inlrebriri, cel mai acle sea o fac pentru a atrag(_) atr.ritiirasripra lor. A,cinroncstinclrr-i, ntr obtinem rie cit o deiurnal"e atlorinlei lor de a-si ftrce renaircati prezenla.

lfulte clin clisfunt,tiona]itdtile cuplurilor se datr,reaiulincapacitiilii cle a trarrsrnil-e partenemlui sriu parlcner.ei gin-rlurile cele mai intinre, cle a r.dspunde si, mai aks, de a-l e"s-

crrlta pe celirlali.Orienbarea sLrnctura]i.qtti. iniliat[ de Salyator X,Iinurhin,

se fondeazii pe studitrl farnili,'i ca rrnital,e socialir. Fiecaremi:m.bni al familiei are o irnuniti pozilie si un rol determi-nat in accastX structurS. Relatiile din cadrul ei nu pot Einu trebuie s{ fie ]raoiice. Ik'clul cum se raporteazl r,nlnu.,nl-

bru al familici la altul rrrmeazi normele -sociocuh,urale 1ri-tilnite.in-tradifii si ohiceiuri. O dati cu evolulia socielrdiii,se schimbl si normele rie comirortament.

Uitirnrrl curenb din tcrilpia faniiliei, cel psihodinari]"ic,reprezentat cie speciali;ti rectutoscuti, precrirn J. Bloch, IJerln:rStierlin, Boszorm.enyl-Nagy ;.a. se intereseaz[ de cauze]l.;l.echilor ceinflicte, de factorii care genereazd anunrite prohlerule,

]rrccrm si tle -*inrptorneJe ce insolesc dezechilibrtil vielil tiefarnilio.

-existi - atit la bdrbat, cit qi la l'emeie.

Activtatea lui nu se rezulni la aeeasta. Asistenta psiho-tenapeuticd familialii - conform rnodelrrlui elajrorat cle Xo-

Irrnria i\'Iitrofan gi Nicolae }litrofan {vezi (Jrt tnodel posibil

;i neccsctr de psihadiagnoz[t, psihugode si Ttsi/tosottoterupic (t{awil.iei, in Psilnloeia tn Ilantl?irzc. Academia tle . tiinleSr.'.riale si Politice, Bucurt'gli, 1984. p" 95-971 - cultrincie:asistenltr prcmaritald (educa ,ia, psihodiagnoza ;i consiliercacu caracter premarital), asistent.a cr,injrrgaiti ;i farniliLrlir (psi-hotliagnoza qi terapia conjuga.ll), asistenta psilrotcraperrl,ic-lecuperaLorie postmaritalti (in cazurile t1e dir.or rsicelelalleptntru rcorientarea profamiiiaii).

Apreciem, impreund cu cei doi psihologi nrai sus cittrt.i.cH r:ercetarea ;i terapia familiei ar t,r'ebui si-i lre ocupe inl,r'-r'nlai ntare miisurd pe speciaiigti (nreclici, sociologi, psihologli,pe'r.nrrsogi, iuripti, antropologi etc.). De asemenea. publicaliilrlrioastre ar putea rezerva un spatiu m:ri larg problenrclor fa-

miliel.nnlormarea partenerilor cuplur.iJor lamiliale. ca qi a tinr,-

rinon' ce ulmeazS. sd-si iniemeie ze o {amiiie in icgirtulir cu cl'-ctrin[e1e qi dogmele ce mai pcrsistl in viala inlimd a cul.rlnrilt,r'a.r"e consccinle dintre cele mai pozitive. T'otodat5, constir,n-tizarea unui sentiment dd nagtere altuia nou, schimitir com-pontalnentul, creeazd prernisele rrechiliJtrXrii rela{iilor in-tel'umane.

r

o Copilul

- Fii cumint,el Stai ]oculuil Iu tl nriri

-l)e ce nu md leisali sI splrn. ce virstr'.r

o - Este rrn copil rdu I

- N-am inteles, ati spus ci nu Ei-a gtisitfesor bun?

jucaarn '

inci un pro-

r l)acI ar cunoaste copiii toate metehne]e pdrirrtilor.mul{,i s-ar desmoqteni.

o Rrrcuria si necazul nu sint chiar atit de inciepirtate.Bdiatul meu imi spunea; ,.'l'atd, t,e-arr scipat de nbucurie "

754 S colecfia cristal O C colecfia cristal I 155

e 8,.'ltirulotlr't

- I rrri datcirrrzi tot ccca ce r,sl_i I

o Uinrl nrr-i nlr.r'gea fly1e, ar,.ea obict,iul sil s;.1u1ii: ..f_.,i;,.t_nr-ar d rae u s[ ]ni ia i,, pinri intr_o ii cinll sr-a,,irsirtor.il...



- Iti reprosez ceea ct-. nu sinl.r Cea dintii clal.orie a omuiui: a respirar in orice i:loc rle nralrnurl se afla o statuie I

copil - un Onr.

e Copi.ij irniiil c'eea ce e liu gi inr-atI ceca ce elirrlii nrr arr scrrzi: ai sinL 1,r,,,1',,sori I

in ,i: e

bun. I"i-

o cine'u

irniti i' copiLi'ie n' devi'e original nicicrrr;, i..e Efcct: cinrl ba i.copilrrl ca s[ invele, el invati... t.r]j,t

-sii se fricti asc:ultat,.

o.lttloirrio.stie.. n-f i rrrnili copiii, cr.rt indrr_i cr.r crrr.:._,qgt',''l,' itr firl;r , clur,lllli.

e .grrcccs- rtl,,,,tt,1i.o-rtu,L:' n-, comllcnsarea clefect,elr,rr. ,li

trrr,nsir-rrnlur,ea 1or, in calitibi.c I)irr.ii l)t,nlrlr s,.,,liu.i {unIa e mfln}a proslilor, mi r,. .

l_lulalrrrrrl e trl,.rI lori.

o llricc ltirrint,c esle aslronom: isi vccle copilulo

sl.n:ic Cind birielii sc uiti pr,r:a mulb in oglindl, clcr,in iJ,1i

frurnosic -\ incc.Lilt sti studieze prea clc:t,r,enr. I chiar inai'te Je

a incepe

r Doi pir:i -se sfiideau :

-.\i rr.,'iurr ,.u gurrLiiJ

- -\nr.

- l)ar pi-x cu culrril- l)ii, anrl* flunrir vitreq.i ai?

--N-anr, miiltrrrisi cu cirrdti, printre lacrinli, 1tri,:l;.i.1_r.lclul...

o I-ntr-o pr.it'tcnir:, at,'l calc intinde pritnul mina cste rir.,,:igi'neros tlccit celulult, ,.hiar tlart accsta ofclI atu.a ll+,olu1ie: Iarla cie zeslre a devcnit LADA ca zos,r ji, j

e Lt il.arru.ai. Solia 1le scaun. Soful, in picioarc, cu tl ., .isacose volLrnrino€rse irr ntiini :

'

- Dragule. rlt-r,nri t:e iti riuri grcrr

- l)e ce r-rei sir-mi iei viatillo ln fanrilic: rlar-ii nu

'edistrlnr, m[car, sir'e vtsr.i-;;r

;i noi

156 O ccleclia cristal i C colecfia cristal O 1s7

o f)r.agul mc1r, aul constatat cri tu egli mai pulin rltz.r_tlonat dccit, lJerert h()\r()n...

?.tilIBItE $I IlIi,\-LllIIiltE 1-.i- yr.t't,t rsltlttri

Conrportauiertul dcviaut ;i etiolcgit lrri

Prin devianfii sau comportame,nb devianI se intr.],,.,-eci rnai adesea, tlist*ntarerr' scmnificr t;ta'

""l",ri t ;,i.ii,i' ;.,,1

ir lulclr grupuri unane de la no|rut:ie rle colcl uili si cltr lir .rr,-].riltr sociale.. acc*ptate intr'-un spatiu curturar,i,,rri.,i.ir,,,,r,i*tr-o a-numiLii societatc. Devia'ia are continrrlrrl cni r,u,iIarg, i'eJuzind atit comporranrerite atipice 'tolcr.are-,r.

.ol

'ictal,c (de exemplLr, abate'ilc cle la linia'mociei), cit, qi-n.li"Ltle coneluitS. dc' mare periculozitare, prin care sc i'c.lril'a-arrilc, si .norrnclr: J.'iramnntalc alc societd ,ii 1a" .i.i,pr"

onrueiclerile, furtul clin avuLtrl oJrsl,esc ;.o.,".a.).x --

Abatererr cle ia nornrrll.e.qi^v.alolilc

sociale nrr erpl.ir, rinrrmai o discordanti ncg-alivH. Dislanlartra semnificaf iia" i eI i ni a. progresulu i social, "fa d

de ri-t."ii, i'"".merol

gi i:n ro,l;ri:,,.speerifice unor societS.ti_ con^s'^.a Ioare, r.actioror", .",u irr,,-rrtcazd tob termen*lui de ,,tlevia.tri sociaii'i, tlar are u,r r..l,r*f;,,2j 1iv.(rle

s1qmp1u,,un atr.u irrti-o turi crr o leiigic trrici. i,lei'lartli aste corrsitlr,raL tlrrr ianL).

, I)r'l i.rtcvcnla constiluio acea rallqoric a conrporlarrrr,rlt, I r'lr'1 rftnIc .ar'irt'tcrizrti. p'in yrr-'1.i,:rrlozirirtr-- rl,,rist.[rir;i, >rir, rr.-

sitii c. disce'niminr, qi pc*t.rir ctrre si't prcvizute sanct,il*iirr corlul pcrrrl. Dr'lirrcr-,irrtn crpr.irnl un t:urripor.l.nr, ni i,,l isttial qi.intri sub incidr.lla iusti[,ici. Din punct tI. ietn, ;"lrsihosociologic trebuie sr

'rcniarcrjnrI.,ptul ci clelincr,e,nlir

r"r'prezi'tii doa* epilogul'apo.trr.ilor

tlirrtrc indivitl ;i s,rLll-llrte.

O s'bspr.cie a delincr.enlei este reprezent,atl cle rfulrri,:_,,, yla jrrrt-ttili (tc=i \-;rsil,, l,r,r,rlir. I)r.of ilnrin tlt,l trrr.,,trtlr' ,:-r'ttttl,nt'ett11 gtt,'i11lti, Brr,'ur'r.sl i, I..,lil. stiirrt.ii'i,,i si r,r,ii,_i:-

p'rcXic;i. 1981), atlicii rle aci:le ac[e de]ictuoase comise de rni-ii'',:"i iin vjrstd de t5-16 pinl la 18 ani, virsta rnajoral,uiui).

t.islic, iar in plan leorelic iegll,ura direcrii fizic-psihic S-a ,rl,r-

r,'riiL a fi gresi tri.llespingerea teoriei lui C. I-ombroso r1u inscmnat



L)r'-a lungul tirnpului, s-a inrrercaI explicarea cauzald aronr-Llroi'tamenteior der.ianle in tliferite rnoduri, punin{lu-seirr trurtrin[ fie factorii anatomo-fiziologici, fie cei psi]rici saus;r,r.-'i;111, fie intcrar,tiunea acestora. Sintetizind punctr'le dc--',dr:re leferitoare la riivelurile qi tiprrrile de teorii ale dcviari-t':i" r'orrr facc di,qtinclie inl,r.e teort'ile bio&ntropalogice, psilto-/"rgl,:ir ;i sociologice {i,rai Albert Cohen, Lu diviunce, Duiulot,,l'rn;r, 197t).

trnlt'r: Ic:ort il e bioon lropol ogi te, teoria,,criminalului in nirs-l,-rfl \,i a elr''dit,ir ii crimilrale", rlaliorald de meclicul il,alitrni ,esere Lonrbroso a dorriinat inct puturile criminciogici.,ilefi,ritor la conceptia ace.qlu;it, am faiut citeva remarci iind,:rirl discultrt clespi'e r:;ecul incer:cirrilor de cunoastere a,rarar. teruirri r.l upti figrila ornulLri (-r'ezi p. 87). Se irnprrre in;,ircs't ct.rnl(.xt sir altitiirrL cii Lonrhnrso a prrtub t:fectua dift,ritcrtfisrrriitori ant,ropcrlogire alc cr.aniilor criminalilor aflati iniilcnrisoarc, inclusir- disec{ia r:r.nniijor. Revclatia,,cr.irrrirra-lLaXlni inrri.qcrrt" a avrrt-o strrdiind r.ranitil veslifului crininalYillel"r. c,inti a ck:sr,operrib la ac:esta o anrrmitd formatiune{ Drehraiir (o fosti mr,dian-occipitaln) intilnit{ la anirnaleleinfierrioale, clar dis;;irrutX ]a om. Fe baza aceslui caz s-a tr,asr irncnrrzia cii ,,ornul criniinal" rrprezintd o iiinld atavicd, cer;.produce in personalitiitea sa irrslinctr,le pr,imit,ive, anirita-1r,,'e. Identificarea c,riminalilor - susl.ine Cr sare Lonrltr.t,so

- poatc fi ficrrtir cluirl .,sligmatele" 'anatornice: maxilarcie;:it1sive, pomelii oblajiior pulernic iesi ,i in afarti, arctrdclesup'r'irolbitale proeminente, o anrrmitd conligtrralie a liniilor1,:rlulei, suirradimcnsionarea or,bilelor, rrrechile clirpiruce.l:'ilnir a e'rclude qi influenla allori factori, Cesalc I-ombluso, r,n:sirlera cd factorii organici si caracterul imprrlsiv corrgf-riitiatr rdmin cauzrie plincipale atre criminalitn ii.

'['t oria ,,crinrinalului inntiscul" a lost sever criticatd inc5rli,n lirimii ani ai secolului nosl,ru. Studiilc lrri Charles Sr,r.i rrq

{[9x3). efectuate pe mari cstrrrlioane de clien,ti ai penibenc,ia-i ''lur d jn l{area Britanie cotitparaliir cu grupe de contrtil(lensoane non-delincvente), au ardt,at, cd nu eristd din prrnr.trii' vcclere analotnic un lip crirninal clistinct, iar ,,stigmatclc"I.rnhrosir,ne se rcgiis(,sc aliL la inlraclori, r.i[;i la non-inlr.a,,-t 'ni . Tn planul ol:scn-atiei empirice, eroarea lui C. T,ombrosot,rrl.rt;r in st,rrdiul rrnLii nunrlr dc cazlrr.i nestmnifit,at,irsta-

1l"r3 + colee{ia eristal t C colec(ia cristal * :;9

a ab;rn-,lortarea definilivh a tezeior unilateraie ale clctcr.milur,r.i,ilrioiogice a criminalitd.tii. iirnest A. I-loolon, in deccniuI r,lpal,rulea al secolului lostru, srrs ,inea ci diferifele tipurl tlcr

,lclincventi se cliferentiaza clin prrnct tle r-edere antropunlr,tri,:,,rii, in general, ei sint degencr'a i moral, intciecbual, rrlolf, 'trug i,-r

1i genetic. Inferioritatea biologicd - plincipala cauzi a cri-iriinalititii, dupd criminalis'rul amel,irran amintit - s-ai, eri-rlr.nbia (int,ocmai ca la Lombroso) prinLr:-o scrie de stigriirt,,:ttrlie scuncld, greutate cor'porai[ scdzutii, craniu de dinrtin.îr,rt:ileduse, urechi deformate.

Aga cum remarca Albert Cohen, in ciuda r:fortului Ele n

st,ridia comparaLiv t4 000 de delincvcnli ;i 3 000 cle non-clelin:,-vcnLi, cercetarea lui El,rrest A. IIoot,on a csuat dal-clr,itii r;rr, irnctoclologii grcqite, incieosebi eror.i cle eslltionarr si irr,,, ,r ,-l-'atibilitatea grupelor de control.

In forme mai subtile, cleterrrrinisntul hiologic al ccrLlperi'-tirnrentelor deviante reapare in unr:le ipoteze si chilr. {i,z,r

rttoderne privind substan ,eJo nprrrorne cliatoare din (x.ri,i rl

;i agresivitatea, influcnla sisterrlLrlui ernclocrin asLrx,r,:l

trurrportamentului etc.I)in punctul nosl,ru de vet'lere, tcoriile bioanLroltolcrgice

ale climinalitd,tii sint, in esenta }or, speculative, fac abstr.ai..licrle factorii macrosociaii crinrinogeni si se fnnrltazu pe ri r--

,rrtiri insuficient, elaboratc tcorNtiuo-nletotlologicr, cu.l...,iitlcnte erori s tatisticc. Respingelea teor.i ilcr.. bi oanlropol,-r g i,'

"-,

rtu inseamn[ neacceptarea inl,err.en iei factorilor anirtulliri-i'iziologici in cauzalitatea cornplexl a con:rportarn{r}lt{:i(irtlcrviante. Constitu ia corporalS, parbiculariti ile sisfu:nruXrL;i

il0r\fos cenl.ral, funcliile glarrtlelor endocrine explicl, intr'-u-rilnrrmit5. misurd, reacliile cornpo|Latrrr:ntale gi, prilr,l.r-,'t

,ronexiune larg mediatd, comportarncnlele clel-itrnte. lJilr,,rlsa cum rem.arLra J. Sclosse (1976), ,.in pof ida existenlci run,'r.

s(,mne certe bioicgice asociate cu delincventa, nicri un irr,{:r{i-l.ici:rn nu o considerl drepb o rnaladie a c[rei eLiologie ar lirlc naturl esenlial biologicd" (eezi'libedn Bogdan, Ioan Siriteii.i lorlica Dr:dgan-Corniamr, C ont porta,nt entzl nnt an in ytr rt,- es r t L

.jttdiciar, Bucuresti, 1983. p. 72).Teoriite psr)hologtce pun accentul in explicarea conrltorl,a-

rrrr-'ntului der-iant pe stru.ctttreL pat"san.a ittilll (r-aIori. scr'1tiiri,

ini: r.'So, tcmperament, treb,inle, instinrtc). stibliniind rohile i",i't i'itii ii in rrrirninogt,nr:zti qi rraracLerul' prep.'derent i^-v.:rt,at al der-iani,ei. Din catcgnr.ia

1ir iir inrlifcren ,a ;i lalrilitate a afeclir'5, agresivilatca sl.iorili"t

:i f'rrrst,r'arca marcatS. caracteriz*'azi - dupi opinia cerlor maiJri*lti ccrcr:titori - personalitafea infracrtoriior.

afala de pt:rsonaiitate amintite, caracte-



teoriiloJ pJif."i"gi;; i;,;Jra.te ,sr inct-:rciirile cle explicai'e a rr'e'iantei, i,,ler.inil u-se si_jurif ja concrr:t:'i, circrrnrstantele r-rtu.ne car0 prorroaci sauf ,r.iiiteaz5. compo'lamcntclc

-ant.isociale (t.ntatiile, ocazi ile

r,,e

'ie.

i1-rrsc, stresrrl c_rt,rem, eremplele negat.ive'etc.).{cestoi.crl'ii alrag atn.tia asupra tiprrl-Lri cle ,.cier-ia.t a.;i(lental,,

(in;iurirltitor'), far'5 trirsiit'ri de personalitate inodificate,,,'. .r'nrtl''.rlin ptrn,.l rlr. r.,'rl, ro nsilr'ic, (,flr(,.,r:islllinrlr, ltoflRrrll, -ilrr;rliile arlorrrrnh(( (.\llri r.L Co116,,,, lj;l).'

tr:'iiri inrloiilld cti cele doLrii pi:r-spectiye (trce c:nttrl 1lus pep,l'rir,nalitate ;i 1tr rolul situat,iei ltr,ovocltorirn) 1rt'ltuie r.r.rr-r,ii,',, deoarecc tlcr-ianta rezul tir clin interact.irrnea itcrsontrli-t*ir"l.situafir'. Asa-ntrrtritelo,.tlorii alp (oniriltctiei" eviclen-tir:rir cornbinarca variallilrrlcir l)rrs(,ntliliitii gi siLuatiei ctrr.ug; lir.rea;:ir cornporta.rnrntc cicr.iarrtc.

ln literatur,tr de sprcialilale din clornenirrl psilrologiei jrr-diciare s-au acumulal srrl'icientc clale tle cr,'rcctare r:al"c eili:il,i

cii,,deiicvenLul nu est,eideciiurr alLfel de c.,rrr, ci un om aitl',.1e rliu al, adicd ai Lfel conili iional, lirrd a tine seama tle contl itir'-lrlrtittea 1ui, care se prt'ziniii ca o por')conaliiatc tlrrlolmtriir -,aniL putea spune caricaLnlal forrnati - ceea ce ii pelmi t,rr

crinii f r.l'0& rinor actiuni atipice cu caracter antisoc,ial-sau rli-s,rt'ta1" ('fibcriu Ilogtlirn, Proltlcnr,e d,t 1-,silnktgie,judiciard,Br.r, urlsLi, Edit. stiin ifici, 1973, p.71).-

Cercetarea personirlit,irtii infrnctorilor (in special a celt,rr,.ci'"livigti) a arit.at. t,ir existl o srr.ie de faclori si r.onsilrlaliido. fact.bri care diftrmn{iazi tle}incr.t,nt.ii r-lr, neclclinr,-r-',r,i,i.fl;r rectcrislica lunrlantenialti a personalililii inf rrctorilor tJ i nc'ii;isnLrintir, re'krvalir de nrnjoritatea ccrrltirtr,r.jllr., r,stc egu-ti.,r;lrisrnul, adicii irrcapaci Lat,ea de a lua in consitlnratic inlr,-

re,:it1le, gindurile si senlirnent.rle alt,ora. Ce.le nrai rtrultc conr-p-,iirtatnenle cleyianle sint, itsociiiio cu o gindire cgocentriiir.lir4o,cr:ntricul nrr accepti clccil 0u greu cieiaprol-area clin par-tetr celorlalti gi esle i.rrt+,rnic stimirlnt tle afrobarca grrrPirlrricnin c'are face parte. De aici tt,ndinla cle a ,,ntergi cu,

br.t n::lrt".

Xlraturilatca intelcctualti. obicctival.{ in incapacitatcadtr a juclcca rational riiport.rrl dintre pierclcri ;i t.ist,iguri irrcorylittrr:a ininactiunii, irnalur'italt'a afrctirit erter,ior'lzati

ln trisdturilorli; iice maioritdlii delincvenlilor lcciciivisti, de ia caz la L:az -ir-q;r cunr remarca Giacomo Canapa (1970) - pob iip5rea inpri;rr plan ;i alte trisS.turi ;i strucluri de personalitate:i rn

irulsivit,ate, scepticism, temlinle de opozi

i,ie,percep0rea

rlt:l,r.matX a realitd ,ii (cei din jur sinttlugmarri, tolul seba-:,:t'"izri po ,,baft5" sau ,,ghinion"), indecizic si inccrl,itudino,l;ri iit5. cyaluare a proprier pcrsonalit.{bi s.a.rn.cl ..

llefcrintlu-se la pt'rsonirliltrtca infractorului, specitrliELiisovietici apreciazS. ci-r,,tlcosebirea calil,at'ir-i. intrc persoanailfractorului si a neinlractoi'ulrri nu este tlcterminat{ derlrur:nite insupiri (de exenrplu: iln nivel scdzr-it dc crrlt,ttrir,lirrilrtarea inl,ercselor, atitudirre neccnortiincioasI fa r1 derrr.rr[05, aie oolism elc.]. Nu tol,i iiiflactorii itu ar:este r-ralacle-

'i:l,ici qi uneori ele sint specilice ;i neinlractorilor. llsteri':ii;ortantd l,otalitalea lor"' (V.li. Ituclrcavfcv, S.l{. N'lincov-rtrii, A.Il. Saharor', Persoana i,nft'atlorul,ui, Ildit. Lit,t'ratura

.iiri irlicii, h{oscova, L975, p.32, trarr'.rom.).PersonalitaLca

iril'ractorului trebuie cleci vlzubd ca sistem tle caracterristic,i:r ,r€r&l umane si de tr[situri speci fice care ii jndir.idua]jzeazd

1r,: infractori. De ascmenea, trebuie prociz:tt, in acorci cLr

"ryrcr:ialisl,ii anterior cital,i, cii nu e-tistii ti'dsiituri de persona-iilr;1.s crt. determind fatal comiterea unor acte deviante airr{'r'lrr-,t,iunilor. Astfel de comportatncnte ap:lr .-,a rczultat alrr;lr:r'actiunii cornplexe dinti:e pcr'.ronaiitate ;i imprtjurlrilei,,rrirrcte de via X (silutrlie).

-lgresititatea gi oiolen a caracterir:e;tzX cele mni multe com-l,,,rtamcntc deviante, rnajoritatra actelor infractioriale..tllcsiyitalea, ,,fotrnti de corlport.arnent ofr:nsiv al inrlivi-riiriili, car'€ se consumd in plan ac 'ional sau ve'rbal, consli-

i,,ind rearfia sa la o opozi ,ie, realii sau imnginarti, din partca,'' ir,rlal ,i" (Ana Tucicov-Bogtlan, ilgresivilct,leu, \n: Diclionarti, i'siholog,ie sociald., l3ucure gti, Eciit. ql'iin,tificS qi encicio-

,' 'iicd, 1981, p.19), are la om manifestdri ex{,renr de variate-,iu ia actele de violenld (apelul la for {, rlruzirne, distructi'l'i-l;ir) pirtir. Ia formele rrai mrrlt sau mai puf,in camuflate,r1,,1'sls1,, ia plan sirnbolic (scrisori gi tclefoane de amenin ,a-

r1. rulonim0, insulte etc.).

O colec{ia cristal eCul'r.r i.:raa de sine - cgnCitis a inlelcllciuniil

L31 O colcc{ia crislal O

LtlI

, Natura biologicti sau.cultrir.lii, l'nisrtutd sau i*r,dtattl acomportarne'telor agresive const,ituie ri t' p"er.nt-"ili_,,r,,inor controverse qtiin ,ifice (r.ezi Ra'schbrirg l"riO,-,prlr},

srpirarc..ôg,esiuiiete,' ti,,cur)n'i;; ii;i;; rtitlactic,.i si .e,J,,_gogici,.

a::''esive, alti dtt[ cu pedepsirca ei si, in fine, in al treileaenz. aglcsivitalea nu lri:r lrici i'ccom1;cnsaLir, nici reprimatir.

grrrprrrilo lilsale



197.q- ln srrs inprea r,lzni,.r,rlt.t;.,,i,i'j;;,,;_,.ii"',,fagresivitilii stnL. invor.rrte eerr elrtlilc ,.f ol,,gul,,i

"ft,i,,,,,,f

llltllil liu.r,cal. in 1973. al l)r,.miului f ulrrl 1i,,nlr.rr flri,,i,,_grt,;r ntnrirclni, cirr,,,t.orrsirlr.ril tJ irt,tlint.li;l dp tl:,t.tsitit..,,l,i,,,"lrrtrirspccir".ar.

irL 1rrin,'ipal rrrn.rii pr,zirir",,, ii"r,i, ,ri,.li , ,,,,i-Zillllit Jll.Crror tlrn 1r-rilor,irr, nir.lrt.inr, or.tlirr, a jct.lrr.Jri,.rj Si. r,:.rrs,'1,'r.lir.'uturai.i, r.onsorvd p.n1,, i,,r;Lii, .li"i""rf:: ;;J,:i;:i\\'t z.r Dcr s(t. cttuttnlC fldsr - Zrt .\,aliit"Cc,sehirlttn , ,, ), ,.,-ior,.19ti3). Dr.;i Iinnr.arl J.orcr,, nu o n.i o.pofoi f,l"*'i;,i,,lrincItrlc agrr'sivi lit,i. lot'qi, in eortcnlitia'sr, ,:rrrrlrl *-, ,,,,,,ntt cslo rlu,lo ju nirlur.,:i - rru cslo nir.i'atii dt,J_run nrnlr., ,,{'orcslrl1ll,l,. t,, r,inl^lui, r.ietii sot,iaJi, nrorl.r.np. i"riiii.i.,j ,,r,lup.ta s-ar rurrriil sta la toate aniruak:le sunerioare. i", ,,r0,,,_-sivitatea ar fi o fatalitato. ,,E' sirit

"i.";ri,_ ;;;i"'ii";r;,i

Lorenz in c'r'int'l intr:oduiitiv ra r.,c*"ea r"i l-ri.,rri.l,-ni;;-cker, - gressian. Violetir:e dans le tnoirlt:'tyroAiini,; iF"r;rl U'imann-Lev_l','197_2,. p. l) - ci agresir.itatea este.r1 rcsor.t, .rlc.omporlcmentului

init*al qi unrrrn lol alit cle iitaJ si toi,,r;rtle ind.c1,, ndent ea ;i foarrrr_.h, frica |i sni"rf lirr.";. i;,;.ir;,,;asifr-l la { orru]uzia: ioli se rrrjrrii ,'u't oLi, }upr' aro .' .uin,.t ,.pernranen[, in naburl si in societate, ,.i,ilriuzi"

"ur"ii_irrtioi,],

rle concepiia r.eactionur.i a lrri ,llronrrrs f iofrfr.- fjSiS_ff,:,,,(tesilr'o orrr .,lsI frrLd rlr. nir onr" (l'ottt.o ltorttitti lttirts\ si ,ros,,,..

;,slrrril_rrrrtrrrulr" (de rrinailrrea'rPrriri, i starrrli,i)-1,-n*r.lr,irr,r':,,razbor'l luLuror irnpoiriva l'1.ur,or,, (bcILmn, ot]?,t)ttiiit,canlra otir,n cs).

. .l)e cc;rJirJi.i .piirle, cni ,.ftrn srrslin lr,zrr errarlorulrri ar lii.zr rn'al,,dobirrdil, lnvu at nl rrgr.*siri{,"i Lii ton t,.i,r,i'inr*'1,,

srll'rr.i ro oc. rls.rjroso{'rorogir" i"rr s|t'cirrl rrr psirrosocio]ocia i:i,,.taUel ({'r;t Jravel r\hrrc,;arr, ..('( t.tle rutitulta?, liriures: i.Edit..;iiinf ificd si r.nr.ir.lbpe,tic,',, Jl5g;. I)in nrrrltif u-,li;;,:;experlnplrrcJor car'c pr'b.azi rorrrl inr iir.:i r.ii obser.va ionr,r,(al imitaliei) tn inJulirea

^ryiapl;carrii comportamentir luiagresiv, r'ep'oduccm iiitr-o {nr.nru prcscurta"r,ir un*l din s1,*-

diilr, lrrj AIber.L IJnnrlura ;i ct,lul,., i.ni s..,,prrri rjt, couii rn,,,_gcolari au vizionat rrrr fjini in ciri,r. r,r, r,ilii in^r r""

""i"'r'",,.-ive asuprn rrnr,i |iiptrsi.rla lrir.Li,.. Sl.irsit ,f'f

il,,i,,f ,,i'l ."",j;f"i ji,o drrt,i s" irt,'lr, i:, r.tr j;irrrllinl si r,.r.orril)i.nsin1,it pr r.soii..:

l)upi-"r vizionareit iirruiui, rlc copii au fostsir se joace in camtlrl spetitilr', trntil sc irllau acelea;i jucdriir,a in filnr. Ccr'r:cirit,r..,l'ii arr obsr rval cti mernblii gnipului carearr vizionab filrnul cri finalul in lare se rc(rompenseaz5 agresi-

r.ilritea au irniti,t nuli rrrrrll, lrrodtrlul agresiv decit ceilalli.{ lilrrl s-a prtr;rris rc{,{}nr prnsir pent,r'u irnitarca rnccleluh,ri,llpiii au irrri tat tct ce arr virzut in fiirn, inclifercnt de sllir-slirii ltri (,\. 13anthira, I).Iio-qs, S. Iloss, Imitation of Filnt-:lf lrliotcrl Aggrc:;::irc ilodr:ls, 19(13). llezultii dc aici cd agre-siriiaten se tlobindt;1.e plin lrniltare sccialii gi ci un rol im-

lrrirlant iri romitcrca ar,'tclor deliante il au mijloaccle dc{'{ln}unicar'{r in nrasii. ClirrLinalitatra clrscutI clin iLrile capî-

inlist.e se datort'azir si influenlri ncfaste a mass-mecliei. lnl,'csN sr,ns, statisticile ttr,t .snrrluclenLe: in Ji.F. (iernlaniasirlrtiiminal sint prt'zeniale la teler-iziune, in n'lcdic, 80 clrr

{rrri.,rruri, iri Japorria, zilnic,40 de ornucicleri, iar in S.Li.A. 10

cr'irte pe ririi.lixpliretiile Lrioiogizante, ca

siccle psitrrt;losjzanto ale

&grcsi.*i tiit;i srrft,r'ii llrirr rri.riliiterahtaLta lor.,,l,a origi nea

1'r,lrome nultri de agresi une - re]narca l,'r'ierlr'ir:,h I Irclier iniiirrarea amintil ii arrLelior- se int,ilnestc jocrrl ruciproc al fac-iqn'ilor ert'clittilii, inf hieirtele psihologict si cultural', slrur:t,urasistemului n0rros central, tle asemtnea, rrrtrcanismrlc lror-,nli{rr}ale si rnoclelele sociale" (p.93).

lir ttstrarco, qi dcclan;ât'ca ugresicitdlii: aytarilia neaglep-1.iilI a rrnui obstacol rr.al sarr itnaginar in ca]e i,i rrtingelii scopu-llri, acf iunilor lirnane clt"i nasLere unor acte haoLir,e, nrsLructu-lat,e, ineficitnte, ca nnliare a srispendilrii pent.ru moment a

lugLrolulrii coi'lical ,si it suresr,ilirii subcoi't,icnle (cmo1.ia de;niliie). ;\,ceaslii slale de t.engiurlr crnritiontrlti acompaniatirr.le modilicirri neuror-rge L,ativc (crcster:ea tcnsiunii arlerialc,atr'relera.ri'a irulsrrliri, ridicarca nir-eluiui cle ghrcozri si at'l re-nirlin5 in sirrge rtc.). nunti Ii f'rrtslru,t'c, gt:ncrcazl ]a cei mainrillbi indir-izi cornporlilmcrnla[e agresive.

'leoriir frustrare-tigri,sir.i l.ale, lansatir in anrrl 1939 cle

\.11. XJiliLr, .L Dollard si L.\Ai f)oob, erplicti in unelc cazuriiirrr I-r.nsarca agrcsit-itiLii. I)ar ntr toal,e stirrile de frusLrarertr'l ilercazi: agrr:sir.i [.at*:. 't'iberiu ISogdein sinte LizeazH as t,fr:lrilrratiile in carc frnstrirrt,a qcncreazir agresivitat,e: 1,) ciirdl,:irrl flrrst,rant poat,t fi at,r'ibuit unei persoane riir.r-rroitoare;

162 € colec{ia erlstal e

S colec{ia cristal S 163

2) cind cultura sau subcultura in care s-a socializaL individulimpune un rd.xpuns agresiv; 3) dac[ situalia frustrantX sedatore.azS. unei persoane considerate ostile;4) daci respecliva

Modclul elaborat de Karl-Dieter Opp (1979) : K : f (I'{. N)'trndeff: crirnai/: funclie; X'I : mediu (octrziiieintlllite)i

: in subculLurii



situalie are o mare forlI de incitalie. Frustrarea nr, p*n-voach agresivitate la persoannle astfel socializate, cdr,.,raorice comportament_agiesiv le repugnd, ca qi la persoanclt:c-are au lnvdlat sd orienteze energia psihloX piodusd de sturtacle frustrare in direclia unor ac,tiuni social-dezirabile.

Fdclnd distincliri lnl,re staiea d.e frustare (reaclie mr,-mentan-{) gi se.ntimentul de frustrari (tensiune psihicd CcIungd du_ratd) ;i fdrd a absolutize legdtura frustrare-agresivi-tate, trebuie se recunoastem cai la briginea unor comporl,a-mente deviante se afld, lnLr-adev5r, reacliile emotional-e 1,1,o-duse de frustrare.

Csracterul preponderent tnrdlat (achlziyionat) a,I contJ,nr-tamentelor d,eetante: a torbi dcsprtr uar.acterul prepondei'cntachizitionat al comportamenlelor deviante

-inseamnla

sublinia rolul mediului natural si socia] ln producerea actlloratipice. _i Lodificarea compcirtairr,rnluhri (invd ,area) are, lnprincipal, un caractcr social.

- ln prezent, toate modclr.lc erplir",rlivc ale comIor.tani .n-telor deviante (ca si ale compoliarnentelo. normale; iau lnconsideralie atit situa.tia (factorii cle mediu), cit si fersti;a-Iitatea. Stimulii din mediut inconjuriitor nu ac ,ioncazd r,,.-rnijlocit, ci pril intermediul personalitdlii, care, ia rinclul ci,se formeazd sub influenla cull,urii, a societdtii.

Prezentdrn, ln continuare, citeva moclele' explicative i,.lecomportamentelor deviante :

llorl"elut proplts d.e D. Abrultam,serl (1960)r C : 1.: 'It

rrnde .C:.crima; 7: tentijnlele criminale inndscuti:;S : situa,tia concretd; .R : rezist,en,ta fald de tenra{ii. "

Xlod.etul imnginat cle J. Sel,osse (1972): C.D. : l. f 3- "[Ji,"'/unrie C./). : comportament, devianL: F: frinctiirne; ll -=rezistenta la tentatiii S : situalia concretl; I' ,: ten,.lrn-lcle criminale inndscute.

_ ll'Iotlelnl. lu,i W. Gutjahr tI974): R: f (S, P, tr), rrrrcieB =: rlaclia uomporlamerrlalii ; / : frrnclie; , = iilu r:i,r

:lo nr,,rliu;,.. P : personrrlitalc; -1 '- faclori inlimplr r,nr,rmp revtzthtlt.

Iy' norrriele de comportament insugite cadrulcriminale.

ln toate aceste modele recunoagtem interaclitrnea dirrt,r'e

mediu qi personalitate.

Legid-efectului (formulatd in 1930 de psihologul tr).I,.Thorndike) ne ajutd sd in,teiegem comporttrment,ele uman{'.Prin tot ceea ce face, ornul incearcd. s5 oblinh satisfaclii sr sir

;;ii; l;;;iirf*giil". 'I""aJ"""numana. - i,onform legii arnin-

tite - este deternrinatd de efectul la care ajunge subict:t'rrl

prin tnv.{lare. Dacd efectul produce pl5cere, cornp.ortamrrrtuleste invdlai (repetat de individ); dacd, dimpotrivi, eft,'ct,ril

este neplS.cut atunci repetarea respectivului comporbamtnteste evitatd. De ce se cornit atunci qi chiar se repeLd aot.trle

antisociale, cu toate interciic ,iile ,si amenin{,drile, cu sanct,iuni

dintre cele mai grave mergind pind }a pctleapsa capillrlS?Legea secvertlei temporale (stab:Zi1d in 1950 de O'II. I'luir

rer) aiat,5 cd atunci cind un conlportament are urrnJ.ri pt,zi-

tive qi negative echiprobabile, dar diferit plasate in lirnp,acliunea rla fi determinatd de consecinla cea rnai apropi,rltitniimp. ln cazul infracliunilor, efectui imetliat protiuci sa-

tisfaclie (consumul cle b5.uturi, eliberarea de tensiune cle;.)1

neplS.cerea (privarea de libertate, alngnda etc.) est,e ryry itr-depdrtatS. in-timp. Conform teoriei lui O.H. Xfott-rt'r, inl'r'iic-

toirrl comile actul antisocial pentru cd sanc',Litrnea rtegrtlrvH

este mai inclepdrtat[ in timp decii gral,ificatia. ],a acttrsla.. -ui uau"ge'qi .""ctit ,a inlrictorilor"cd

^r,,'dr. fi itltntificu ,i.

Incertitudinea efectelor negatilre lndepdrtate face ca reir{irl'i-

pensa imediatd sd fie qi mai stimulatoare (L.A. Zadeh'.tij?ii).i)ac[ ]ucrurile stau iqa, aplicarea imediald a sanc ,iunrlor

negative constituie cea mai bund modalitate de prevenilrl a

recidivei, de combatere a infraclionaliidlii.Dintre teoriile sociologice, 'leoria anomlel este cca rnni

r.eche $i, ln acelagi timp, cea mai bine stmcturatir. |ie 'i'uln

Iirnita la prezentarea ei pe scurt.

Prin anontie (gr" a ,,fdrri" si nomos ,,legc") -qe inlrrlcge s{a-

rea de dczorgarriiare a societdtii, caracterizatii prin lip-sn, rr:-

gulilor inoral6 qi juridice sau pitn existcn.ta unor multipi:r qi

adinci contracliclii qi confliote inl,re normele sociale, cees c.e

I'ace imposibiiS orientarea actiunii umane qi integrarea incli-viciului in coleclivitate. In literatura engk:zri, tclrninul an',)riiie

164 S coleefia cristai I O colec{ia cristal @ iaiS

erle srimnalat tnc5 din,lbgl. ln teologie, in secorur ar XVIl-rea,pri:r anornier se in1.l€.gea disprt, l,ii".a ,,po..rncilor al.t.irr*;;.g,

"iolo3_trl. f.nrlcr z Eni,'lc D,,lhl,aittt. (tBJB_Igi7)

stabilite de crit,re societate. O astk'l de stare est,e detcrnrinr{rirle ll.K. [{er,Lon plin ttr,rrenul clc anornie. Contriltut,ia iuilfell,on la tcoria ariomiei 5i clr:r-ianlri consl,ii in cltrbr,rar,ra uneilipologii a modur,ilor de atlaliLalo inrlividrralI s'i in rrnaliza



iniroJ,,c"li rm{.11ul rlc arrornir. In atrrliza so,:i(,loqi(,I. ln 1u.i,a..a

"D;l"

diciston dq tt n,'uiIsorr'c1 (lBg3), U. Drir.l<hpim ut.iiiz.narl i..,,]_

l,: p1 dc,anornin.pent ru a,.1osom.na patoloqia r".i.iJ g"".*r',i(t', tlpsii

ttc rr.gulr nlorirle 1i juridi,,c caro iI orqanizi,c r. irlir{'" ono*ic'".- Pii n clezr-ol t,area clivi ziunii s".;"i.ll' ^"";,,;

;"1-

t 'insidcri Il. Ilurkheirr - se tr"ru Ju iu soliclaritateo ,rr,,n-ni' a, tratliIi.onalii, la. solitlariIabea organicJ, i,, ..rt, i",iit;r;isir;t tlcgrcndi'rr-Li uni i de:rlIii dalori t,{ caracIerurrri plr,:,.1r,1.al muncii lor. In acelasi timp, existe' a rrnrii numdr ;,,;;;,t;.,rluri socialc dri nagtnr* un.i'difrrenlieri prt.riri."'; i;i;:zilor. socictrreir nrirdernr capitalistri csio' pr,insf i.o cc.i.o-rlictJa dintro coopcrare Di cournotitin, dinirle soli,lrlitatc sironl'licl.,5lar,,a de anomin r"pr,,iintd o r.ugrlrir.d a solidaritltii:ins.titu{iilc mc di atoare (f amiii a, biserica, i,,i;p..*iiif .j ;;;l; i

,o,[. qs,igu,rn..inLnsrarr.a intlivirlu]ui in r,olectiviate,'clatori triirlrli15\1{jzdrii scopurilor. lntr-o lumare ulLerioard, Le Sttici, e.(1897),

E. Durkheim accentueazd un aIl aspect ,,i unn-rni,.i, gi anunrc interiorizarea cle cdt'e i'clir.id a iro"mulo" io_crrle. Ar){,mia cslc dc acensld rlati llusd in lcgriturir cu do-ri: l.cjr' si I rcbrrinlole nalimita{ c ale anmr,n 1or.,"1,s .,,rn rn. in-

,i; trfl l, lrnate sal js[ar.e doar in rnod ]inrilal. I)upd H. f)url<_

hr:im, incl ivizii disciplinrrti, cu o r.onstrur: ie morafti ,l"eiouri,cflr'e r'r'clrlrosr" autor'ilalr-a colt't tivri. sirnL cd eerintplc lor n,i1r'*,buie r,it se .iclice peste un anr,mit nivcl. Dar tn'so;ieiltil,,i'r.lrstriajr: schinrbrfile sinb rapide ;i crizele

"r"al]:.ei-r*"il

s''ialc, ast,fel incit individul riu urai a'o norme clare. sinuci-ri.' r'i.4. tirrc,micj, ce srr t.lrp5,5,,rtc d,. celelalte tlori{ iin;;l J"s:..'icirl'r'j (cct,isl5 gi allruistrii, eslo e.rpresia crizei .:aior; tu,sr norrrr,.lur inlr-o sociotaLe instabili,

'

ln so, iolocia srr.ur.hrralisl-f unt l onalisld contemnorani1r r rfinnril dc an,,nric, dcsernnir'r srar.,,n sncierilii caracrlrizat,rpri.n ab's.rn,ta Llnol'norme clare rerfcli teai,i, Ia niijloacele insti-lil l.ional acceptate pentru atingcrea uro" ,.opuri specifice,a ibst u{ilizat de Il.K. N{e.tcin ln analiza devianlei in soci*-tir{,c.a anrcricand (,Social Confornity, Deliartton ancl Oppor-It:rrily-Strttctures, 795g). 13ogIlia, in societatea amcricanl,reprczintir scopul, valoarea centrald si simbolul succcsului..\tijloarelr pcn:lrn atinqerea acestui ,.op ,, sint insi clar

il

*

ll

plincip-rlelor tipuri de ar-laptai.l jnrliviriualti (ueii lrlrr Iol.riti-t:ltt;|,^ Teorii socialogice contcmpot.qne, 13ucur:t,st,i, Ac*dernia,,$Lefan Ght:orghiu", 1970).

Influeu{e interpersonale nefastc :victinroiogia

Relaliile interpcrsonaje nu se nraltrializeazi tottllauna inperformante individualrl sau colectir.e sulteriotiri. : irl'luentujureciproce dintre oarrrrni nu au, fiir.d exoc.ptjc, rt.zirll ,.ie lrtlri,,-fice: dezvoltarea armonioasd- a personaliidlii, sporirca ciillri-citdlii de cvaluare si autoevaluaie, inh,ajutorarea rrmlnd etc.ErislI si influen[,r rrcfitstr:: de excnrplu, inflricrrla r.ictirrr',iasupra infractorLilui. \'ictimoioti;-';;r"eni' de cei.cei;rr..conex criminologiei _- sludiazii tocmai astfel de inf'luel,tr:.

Clnd o femeic iqi ponrl.i, seara tirziu, fusla slrinrtir r+i

mersul leglrinatprin ia1,a unui cinrin de tnrnciiori t*i-riiii;+ri,cind pos.sor:'1 unui a't'turism isi lasi aul,orrrobilrrl cu irr-

cruri-cle

plcr in el (casetcfot,"po"it

fot,o, hairid Je l,i*l" i. ir,.t;i porl i, r.r dasclris5, in f in,', cind chililrir.girrl esl,e csclo, :,Inimeni nu rnai compiLiurlste vicLima. ,.Anil de aur,, ai vir:tr,i-mci au brr:cuf de nr.iill - apreciazd profesorul Sl,ephcn Seira-lel de la Nor.lhl'r.stern l-jniversity-(S. U.A.). DaiI in IrvuiN{ediu vicLirna riinrini,ra in centrul at,cntiei si

'cpa'lrreadarr-

nr,:lor consl,ituia principalrrl scop justi iar, cu tirrlprrj s-a l) .{r-rirrs un ailcvdrat cler:lin, sacietatea fiind mai degiair,r inti.rr,-sal{ sti pccli:pscascd infractor,ul decii sir comp,-niezo r_:ufer.lrrllvictimei. ln zllelc noasLre insd a renhscut inltrrrls'l porifr.riiniclcgorr a sitrra,tiei r.icl,imei in raport cu infractorui, evid.l,,l-lii'du-se.olrrl pe care aceasta

il aro in comiterea deiicl,*i*i.1Iu": I'ql llentig. (1887--1974) a fosr primul care, dupl cl.tt c-al doilea rirzboi mondial, a .atras ateirbia asupra'nece.iit,l qi i

studierij .reialici diltt-" fdptuitonrl rinci'crime'si viclima irr(T'lte Crintinal and IIis Victirru. Strtdics in the'Sociabio{u,ri,rof'Crinte, Nerv Ilaven, 1948). Iil a sugerat cH victima inrJsi.,nstil,uic rrna din multipleie .a,,re ile crimei. Cu altt c*-vinlc, r'ictima l'roduce r.iimu Evident, o as1 fr,l elc puzilit,rrrr lroalt, f i dtt.iL criticatS, dar ipoteza lui Hont:,-. rnnrli ld i,.-

il

I ii0 S c'rle^tia cristai S+ colecfia cristal + i6?

t.ir;utI, cu atj[ mai mu]b cu cit, in ma.ioritalea cazurilor. ln_1r'',, victinrr{ gi fr{ptaq e-xisLd o reJa ie anIc.ioard,

"i"L._*.ii,*"

l,: rilrca. i n unple cflzrtrl, c-ib ar pirea rle absurd, nu cel ce suferda:liri':siunea, ci criminalul lnsiqi este victimizat.

gie se urmXreste stablirea tipologiei infrar:lionalit[fli, in liniuee in victirnologie Lipologiz-arcapersoanelor care au lost villii-nlaLe constituie plcocuparea centrald. Ilans



. Dgr*.i rru.a avuL preLenLia rlo a fi initiat o noud t.l isci nlindsi r rrbr{icri, I se rccunor;te Iui llnns von llcrrlig rohrl de pio_

1':,,'31_vicLim.ologi,,i. Termenul c. rtare t-" iroi g.niui"in\t' :rrlr lsolrn,.care, in sludiul siju The Victitttolcqy, publicab

i;r Etrclcs tnternalionales cle psycho-sociotogli"' r,:ri;"iUi(rrrlie-septembrie., 195G, pp. 2S-i61, pr.opune crearea uneir",i ti iscil.iine biu.psihosbcjaln, cu scnpul clo a sturtio

-,,"i',r.,_

li: -';i:r'r'utrrnogr.o" - t otatr l ut e,a fircLorilor i rnlrJica i i irr t r_un

. t3^lq,"..pfia lui Beniamin X,Ienclelsohn, nolia disciplind '.',l,II[tt'i ffr, tl.prpznnIa ,,r,,Vt,rSLl] critir-irr,:lugit,i,,: e upggrlln_z;ilsrr'..t'r'iminriire{;i'' sc v(,r.bcsrc tlespre ,.viciinialitatnl- i-**t,,; ,'11

',.r,ri()Li itnoa dr' ,.polt,ntial cl rr.ceptivi tdt.ii vit:tin,ril,,i,-

t., -;r;rliludirro" a inrlir i,lrrlrri d,, a fi viclinrizrrt.- '

chiar claci icleile lui Benianin -[rlericle]sohn nu au prinsiri (rtillilate via[ii -- el rt,comancld, ini.re a]t,cre, infiirrtarcai.i *,;i Ins t i tut inio'ra lionul .t"

"i"ii^"il ;..' ;;'J;ffi.' ffi;

Sr.,, i',t J.ti intrrna ,ic,nale de,. vici,imok,gie *,i,i,:ii"i"i"g;;'- ;Jr,;l recrrnrscuti ca o norrd di.r i l,in ,1,,, ilrr,liii, in sc1tl"-.l.,,,;e1ii73 organizintlu-se, .din ini iativa prof- Sl.ptoo'S.ii;f;;;prrr:rul

:9rpn9rioq. internalicnal rie victirno1,,gir,. f"t"a"ta,i' *adrul socief rjtii lnterna{ionale cic cr.iininolJgi. r-u tor"i"iuir riepartament ile

"i"ti;ologi;.--" -"'

,{ sttrdia nu numai infr.r.ior.ul, dar gi'iclinra

si, c, al,it,riirtt mull, a st,udia rilar,ia tlint.e cei coi i'aciori ai ci,iinei con-sl.il.rrit:, fi.d indoiald, .o cerinf d inrpus5. cle locica t*ri.i"it"".Sul,l q9e1t, aspect, vic.timologi;, in scurta ei exTsten,n;;;[:''ir'l,rLi (i.r'it''lare) r'elativ

-autonomd,a adr-rs cbntributii

,1,,:',,, nr Slijabile ia inIr loger,r,a t.oinpinxii a conrportamr ni u]uidc-',,iant, fur'izinil elcmeilc de prediclie a r.lelincventei si

srr,';r:sli.i valoroase pentru combateiea iniractionalitdtii,il'u'lr:gi, tecretizarea dptitudinii inndscute ,fu u J.i:."i"i.-irilli

";a$a .:Lrl1 arita.prof. Tiberiu Bogclan, ,.p.,iui ,p"-

'r,rlrst"i' psihologie judiciard - rdmine dspeculalie steriiir,'';'i,' eJrrrlrraz{ caracberul. criminogen al soci'etd ,ii tapitalistefrirrrlalS. l)0 graye inegalit,ili sociale.

l)r'ir il"i co facLor in crimi nogenezd, rnlatir rlintne vi,.limdpi i*frarl'r dcschicle noi perspeciive de sturiiu. i" .ri*i""1*

von llentig,utilizind criterii psihologice, sociologice qi biol, rgilc, I r iivr€un control statisLic, presupune exisl,cn,ta unui lurrnirr rictreisprezece categorii (tinerii, femeile, b{trinii, clebilii min{ ali,

imigranlii, popula,tia m.inoritard, prostdnnci i, personncl,,, d,r-primate, hrdpdre ,e, desfrlnate, lnsingurate, cei ie tcirl,urcazii,ln fine, cei ce se apdrd cu curaj). -

Tipoiogia.iui Hentig reflectd, fdr:d indoialti, insccrrrilrr{t,a

1,1-l :ilTol,ii de populalie. trdintl int.r-o societirt"",,1,it"llrriilrr,nalI. Intr-o socictate criminogeni, e um esLe cea birzati-r rre

cxploatare, tinerii de'in cel maiirccyent tinta l;i,;,,;;;;li;:nu altL datoritd imposibilitllii lor.fiz.i"e ril a s,, r,,,,.,n,, , iirrrai ales cn o consecintii a imaLuritdLii sociarc si a rrlziot,.:,r,,irrroralp st',izure. Lipsa locrrrilor dc rnurrn,{ pinLr u iii.rl -rnsaltul Ja carc ac.sria rrebuic sd rnzistc (teirtaria,lr.osrr,,i,r:uriozitatea vit_. ii sirual. et"J-ra" Ji" ti"r, *_ aqa cr.rrn anali-z"az-r\.lIentig siiualitr ai" f ,i.ii,i,*pi-t"ii;;" - vie timc .so,,,,r).

J,a.fel..i'empil', ca'e si't p*:zentafe ca victime r]at,crritii sr,i-irrcrn'rr lor, arr un graci riclii:at rie victimalibate - inf'actiullr,.lrlc vrol adesea este

'r''rat.dde asasinat, iar atacarea ft-'ineil'r

care lucreaz{ in cornerrt rninuinrl bani constituie o intr,a,,i,ir,,.l'.arte frecvent,ii ln statist iciie c.ininalit,itii occi d t,n r nr o. ri,,,, Jllo.ris von.llrrrLig. I,Fr.solrrele ln r.irstI, pli rr slL.bi,.i,,,,"n li .I ztr'i ;i pr'irr dinri nuarr'u vi g'ilent t,i, repr,ozi'rr r J,,viu r i r nrr i, l cir {ir.';r r'nlrac,tiunilor de furt qi jit. L,a rindul lor, debilii mi,,lah _in clasificarca lui Ilentig* forrneazE o ,-,lasi de tr,rt,ent,iul,,si acl-uale victinre. ln aci,asll catesorin se inctuJ t'rar". ',,,,,

_

snrpclp cu lulbur;i'i nrintale, Psilroj,arii si orcooli.ii.-tri ,tit;',,rr;or victime intr-un lar:g er-ani,ai de inh.ircliuni.

'frecincl de la criter,iul biologic la r_.el social, Ilans virn

Ilentig se relerd la gradul inali tle vicl,imalitai,n-1r..rorrr,ii, l c

"imigran ,lSi de pgpula ,ia nrinoritarii clin ,drilecfi ri.ofi,ii,,

rndust'al' contactul dificil cu o altd c,ltrird si, nrai alt,s,

'arefierearela ,iilor interpersonale adarrgd sitt aliei .t. it,rll

granl ,,sansa" sporild dc a fi vicLimizat.Profesorul Stephen Schafer - autoritate indiscutabil{

irr materie de victinrologie, dup[ lucrarea cdruia ([/iclinto_logy. The Victim ancl IIis Critninal, publishing C,,nrrruri..l'lr,slon, Virgi'ia, 4977) prez,ntim in,.err.drile irai ,.,,.t-,i

'*i

rrrni noi de tipologizare a yictimelor - apreciazd cd ,,clinctilo1fi3 & colecfia cristal S

e colecfia cristat G 169

de diiinrltti,Lile lingvistice gi cult,uralc, adeseori imigrantiisuferd de pe urma sdrdciei, a tulbur,flrilor afecLive si

-arr:s-

pingerii loi de cirtr.e anumite grupuri cle popula,tie din tlrile

vate" (r'ictime llroyocatoarc si r.iclinre imprurit,nl,t,), ,,f,rru i,rvinor.ate" (sau singure tinovate de a fi.devcnit r,ir:{_irne) si,in fine, ,,victirnele sirnulante" (sau victime irnaginare, cilnlar fi paranoicii, persoanele islerice, senile, copiii cu t,ulbnr.;,r.i



in r:ars s-au staltilizat," (p.39). Aceca;i sitrratie o au si per-snilnelr, din gnrpiirile minorilare, pe care prlejudeciiLile-ra-si,ile ii imping in posLura de victiml. In seh,.ura de clasifi-

crrre a lui Ilentig, criteriul psihologic opereazi diferent,icriinteresante, in mdsurS. s5. explice unele aspecte ale relalicivirl.jmir-infracbor. Prosldnacii, ca qi depresivii, carar:,terizatiprin ilpaiie ;i submisivitate, avind o scrizuli rezistcnti fizit:ii,ii mirrtnlir, alcltuiesc primril tip de victimi p.sihologiri. Lna,'c'$tia se adarrgl persoanele cu tare calactr'rialt,, ahlilrt,cdupd lux qi inrbogd,tire rapidS, cei ce duc o via { de clt'sfrir.retir. Anirmite trisilburi de personaiitate nLirlr,sc, aryatlar,r-rrlnerai:ilitatea incliviclului, oferiud aErersorului

- trraiE, nerirl. infraclorului - un terln dc acti unc fac,il. FiirI in-tlirillii r ri o pcrsoanii neglijentd, rlislratri, ,,sc ol'rri clt gr]1)e-rr,;,.ilcl".' tlclirrclcnLilor.. Trr aslfr'lrlc tnzr,ri nu s', noirt{,sl)lltrccrli victim.a nu-si are ptir,tca ei cle vinor-itii.r in,,o,,tlt.,,.i il"-lirt,ului

. Ctice-qi

uitd clie'ilcjn

broasra tle Ia usil, sriibindu-sela un rn.eci de fotbal, isi au o anurnil.ri rrspc,ns{bilitate in pro-ducerea infrac,tiunii: in foncl, ei i-au ,,invitat" pe ho.ti in casd.I xemplele ar putea continria, dar ideea lui IIans von Ilentigni se pare suficient de transpanrnt5: r.ictima nu trebuie dez-iniplicati in producerea actclor de incdlcare a legilor si nor-molor dc convietuire .socia15. Llltirnele doui categorii tlevictime din schcma lui Ilentig prczinlii un irrteres pail,icular,rcferindu-sc ia cei ce - clc excmplu - isi terorizeazti fami-lia ;i ajung in cele din urmti victime alc-violent,ei sotiei saupropriilorlorcopii. I)e ascmenea, cal,egoria pe,rsoanelor ce se

aplrti cu curai infruntind agresorul, ftir,d a fact: apel la in-tcrvenlia for,telor de ordine, ilustreazd un nrotl neritprezen-tativ

ryi,de aitfel, cliscutabil

de victimizare.9u li clasificarea propusd de Ilans von IIentig. tipologiavictimelor fdcutd de Beniamin Xlendclsohn se fondeazd peideea cd victima contribuie intr-un grad sau altul la prodir-cerea infr&c{,iunii, cd ea influenleazd infractorul, postrllindo ,,corelalie'de culpabilitate inire victimd ;i clelincvent".Astfel, Menclelsohn facc distinctie intre victiincle ,,completinocente" (copiii, de exemplu), ,,.r, vinovd,tie minori"'(tlepild5, pcrsoanele ignorante), ,,victimele vinovate" (numite qi

,,victime rroluntare" - sinucigasii), ,,in mare mdsirrS. vino-

ninLale etc.).

- De-Ia-primele incercdri de tipologizale a victirrrelor pliriila stacliul actual de dez,voli,are ;i aprofundare a cunoa,,qlr,r,ii

rela ,iei dintre persoanelc implicat.e lnl,r-un tlclict, s-a in,,,,-gistrat un cfor:t continuu de epurare a specrrlali ilol gi rlr:irllrolliore de coner.et. Conconri tarrt, s-Alr st.lrimhat qi r,pliurr;letroretjce. ln prezent, rela ,ia victirni-infractor erste ariilizrit{prin _plisma,,responsabilitdlii viclirnei", conce'pt ini rcidus t{eStephen Schafer (i968), care std la baza urmltoarei tipotro-gii: o victime incidentale, frird nici o relatic anterioard t:uinfracLorul (casierul unui magazin, printr-o purd in{ implare,cade el vicLimd atacului banditesc qi nu omologul ltii, rl nnragazintrl allturat) ; c victime prcvoc.atoare "(pe,.-ooan.le

oa-re au acf,ionat cindva impotrir.a infrnctorului si a interrc-selor lui); o victime pr.ccipitnnte, carc prin conrpor.lrrrtrcnl,ulJor instigd infr.acl.orul; o vicbime biologic dcfililar.,', plin

eonstitutia lor I'izicI sau sl5]ricirinea rninlald (copiii, f,,mi,ilt,,aiiena[ii minta]i $i allii); o victime social'deficitarer (rle.rcmpJu, imigran ,ii, minoritS,Lile etnice, persoanelr: margi-ntrle)1 o victimc autovictirnizat,e (cum ai fi : alcooiicri, r:r,i,:e

.se drogheazX etc.); o rictirne politicc, cei ce se ofin]reginrurilor anbipopulare...

-.Dincolo de specificitatea situa,tiei sociale clin lumea capi-talisti ce o reflect,S, tipologiile prezentate ilustreazri un tip.tle relatii intorpersonale ln care influenlele sint nefasbe. irtl'ol ca si consocintole lor, arrrnc-intl int,une lic ln viata psihrr*

A grcsirruea alcoolisruului

A,lcoolismul, cdruia ln lume ii cacl victirn[ anuai sute ilemii de perso-ane fie direct, fie indirect, favorizincl si agravindilnlrmite maladii, reprezinl,i una clin ceie trei maii prr,,blemecu care se confrunid medicina, statistic situlndu-se. lnainl,rarnaladiilor cardiovasculare si cancerului. t\ccident,ele rutir,r,etlatorate consumului de alcool ia volan ntr sint nici ele pu,tile.l)e de alld par],e, malformatiile copiilor proveniti dirr priiin;ialcoolici fac gi mai sumbru flagelLrl inioxicalii'i ctilii-:e. Ii

I

{il

{l

Iiii70 + colecfia cristal i

'O colecfia cristal t 1?1

jei' ..ria 1. _

tcate acestea se adaugd faptul cd alcoolismul se asociazdcu delinevenln, cu mizeria ma[eriald si mora]d. ln tlrileo,'s:i, enlAl{-r olcoolisrnul se impletegte cu drogrrrile, f&cind

'-ictlmein special din rindul tinereiului.

sina.ptic" al creierului alcoolic este mai restrins, reducrndu-seposibilitatea contactelor interneuronale, ceea ce face catunc.tia de receplare a informatiilor sa scadd. Al rofja dcndri-telor.explicd

.qiinstabilitatea emolionald. variaria marcard a



Dar ce esle un ale oolic? Ctnd se poate spune despre cinevacX a der-enit alcoolic? Care sint caracteriiticile niedicale sipsihologice ale acestui tip de toxicomanie? Rdspunsurild.evitlen ,iate

_de

cercetdrile psihiatrice

;ipsihologice intre-

pririse de-a_lungul-r'remii, arr fost sinteiizate de dr. Jacque-lirr*r llcnaud (rezi Science et {.,ie, nr, 801 din t9B4).

Deperrdenla fa,td de bluturile alcoolice se manifesl,d prin:tnri;riinta imperioasd de a consuma zilnic alcool, in rnai mtrlbe11 Fi.ize, rlisirnrrlarea consumului, incapacitaLea do a se abtine:r.lnrinla irezislibila de a consuma alcool, aldburi Ae tenciinLaliuljtd de a cregte doza obisnuit[; sporirea cantitdlii tle al-r,o,rt.[ necesare pentru a ob{ine aceJasi eftcl, adicd disparilia-q;rn diminuarea tensirrnii pror.ocate de trebuinla de

-afea.

Ncprocurarea dozei de alcool duce Ia agresivitate, staretli:1;resivir etc.l apare tlepenclenla fizicd qi psihicti.

:\,buzul de b{uturi alcoolice este conscr,inla directd ato&:ranlei la drog (alcool), ce se instalr:azd rapid cind indi-

vi'iul fcrll,eazd, doza. I)in prrnct de vedere soclal, tolerantalil i;iuturile alcoolice genereazd scrioase probleme sociale:sciitlerea rrLndamentului in r.nunc5, absenLeism, certuri infanlilie, violent5, scanclaluri publice etc.

'l'entativele cie a renunla brusc Ia consumul regulat dealcuol incluc efecte fiziologice nepldcute - spasm "pupilar,

t,rrtnurJ.t uri generalizate, lranspiratie, ro;eata Legumentelor,en.raid, vomd, cresterea lilrnului cardiac

-(tahicardie)si a

pre siunii arteriale (hipert.ensiune) etc. Pot apdrea, de asemenea,t'r'iz': de r:onyulsie, pierclerea con;tiinlei, agitalie de tip epi-lc'ptrc, ._cr,r;terea tempcrat,urii corporale (hipertermie), ha-Irrr:ina,tii. Acest tablou clinic a fost numit de cdtre cercetS.tori,,cl',r.ierul alcoolic". Dupd ciliva ani de intoxica ,ie etilicd, laaui,opsie ,,creierul alr'oolic" este, in ansamblu, alrofiat. Exa-rnt:nul microscopic relevd leziuni in special Ia nivelul hi-pocampului, in zona limbic5, al cdrei rol determinant inviala afectivd qi tn conduita instinctivd de bazd (alimentalie,sex etc.), precum si in procesele de memorie a fost de multstabilit. De asemc-nea, prin microscopia electronicd s-a evi-tlenf,iat cd neuronii din zonele Iezate au dendritele mai nutinrantificat,e si cvasiatrofiate, ceea ce explicd de ce ,,cfmful

stdrilor emo ,ibnate (trecerea bruscd, fdrd motiri, a" t""fr'f"lins, la violenld sau totald pasivitate).

Experimente efectuate pe animale, cdrora li s-a adminis-

trat, timp indelungat a^lcool, au evidenliat aceleasi leziuni,'e'ebrale ca gi Ia om. ln plus, s-a constatat cd intoxicaliaelilicd agraveazd efectole

-unuibratrmatism cranian sau

'al

n{dritei spindrii, animalele ,,alcoolizate,, fiind mai greu recu-trerate dupd astfel de accidente. Aceastd constataie explicdde ce unele persoane care au suferit un traumatism crdnian(cu pierdere de substanld cerebrali) sau un accident cerebral(hemoragie) se refac rapid, iar albele foarte greu sau deloc.

De ce qi cum se ajunge Ia alcoolism. I Rdsprrnsul nu estesimplu. At- incercat id-l"formuleze medic;, p'*ihologi;;".i;:iogi etc. Unii cercetdt,ori sustin cd exist5 b ,,prejispoziliepsihologicS" pe-nfrq bduturd. Aceastd supozilie se bizeazdpe faptul cd mulli alcoolici prezinti trdsdtriri de personalitatease mdnfitoare, manifestate incX inainte de intoxicarea etilicd(de exemplu, depresie psihicd, sentimentul ratdrii). De ase-naenea, mulli alcoolici se caracterizeazd prin tentlin-te para-noice, agresivitate, lipsa autocontrolului. Alti speciilistiapreciaz[ cd ar exista un fe] de ,,predispozilie bi'ologic&,,,inndscufd penJ,lu alcoolism, datoratd,,echipairrentului-enzi-rnalic". Acestei ipoteze i s-a acordat in ulbima vreme o aten-tie mai m-a1e,.qi iatd de ce: in cele mai multe situalii, celulelehepatice fabricd enzimele care transformd imediat 'alcoolul

ygerat in substanle fird nocivitate pentru sistemul nervos.Irr cazuri foarte rare, celulele hepatice nu produc cleloc astfelde enzime. Indivizii avind acei.std deficientd, practic, nuau voie sd se atingd de bduturile alcoolice. Sint mii frecvente

insd cazurile de producere in cantitdli insuficiente a acestorenzime: o rnied dozd de alcool determind un sindrom alcooliccaracteristic, duclnd la instalarea rapid{ a tolerantei. A$a-dar, ar exista o ,,inegalilate naturald,, a oamenitor fa_t[ dealcool. Pentru cei al clror ficat fabric[ enzime tn caniitdtinormale, consumul de alcOol nu ar avea urmdri imediate sivizibile. Pentru cei insd al cdror ficat secretd enzime in canti-t{}i mai rnici, evitarea alcoolului este mai ctificili.

ri

I

Ill

il

172 + colecfia cristal a } colecfia eristal O 77A

. ln vecierea apl'olu'trr'ii si .rrrfi'*[rii acesr.r r]aLe s.aIr)rir,ttnirL ur.iltt'rluitrr.a r.-\pr,1.11.1111: r ilira goar.er.i ((at,o. ilrrtrorl trolnrll. t.c d' al'i,.1 iu,,ii, arrirrlll, ln,

-ai,,; J,,,';.r;,,;,:

s;rorrlani fa ii de ah.uol) ulr i,,st sirlrrrsi uiroi tl i"f" tria,,,..,.

l\iior^ lr s--a p{.t..ilIts lirrtlr ,/.iltr

lril nenos s-a formulat ipofeza t,xistentei unei genc a alcoolis-rt,r;]rri.

3\qa cum se precizeazd in ar,t,icolul Alcoolisnt.ul o gre-



dr, )C) ,lr s;1 1.p11s11rrro tloar. al,,.r,'u J 0)'o alt ocl. l)u PJ aceas t l li'r.it,n, i ;-r n,r tosl lir"ti,.. rl,,,,i",,Intro a.r)a obiqrrtriri;i,u|a alcot,Jizrru. L rrii srri'.o(-i au c,rntirr;,,1

:-f,luj,r.'t-

cu opa alcoolizatd si

.duplrriteva ilpl[rnini au rnuril.

U{'rlalir au consunraL alLernal iv aliu si apa irJ,,t,tiliztriii, ac(.rrilirdin u.n5. in cantitdii p.og.r'si\.'er.-*",it". o.,,i ..,riuu*.rJ i],,alc.ool cere cotsurn ,:nb"it,'cle bxuturi ii;ii.., ior.;;;il iri;de alcool generinil aljuzrrl.

f3rc_eca ce prive;le

-catrzele aicoolisnrtrlui, tlatc statistiirearati.ca aproxirualiv b0ol dinti'e cei ce abrrzcazd tr. lieirirr',;irl('oolrcc au tatdl alt'oolic si 30o/o rrn l'r.att'sarr o sor.u irl,,or,li,.i.Alte statistici relerid cd dcsccirf,,.ntii

'n'inr"ooii" ;i;;,;;";

cle patru ori n'rai mari de a treveni b; iiiliri"i.""ii.i,"i"'",,,,,elafie cu mi'rlia. populatiei. Ire tle alli palt,c, iri

"i,ii;i,,ilc.lc dc_ genrerr monozigoLi (pror-crriti ciilr acceasi ceirirri

t',r,l1i9r;u]ri),,,,lrii;r i * caz.rr i i t,l rlc' sepu r.a,in, i*li J, f

"',,0"r,,,,..r atloptu i dt,frrrLilii dii.,riln, sc t;onslatrt ocnensintilutii,,.f.qld de consurnul de alcool, iirdiferent cle

'roclelul ;;;;i,,din no'a fanrilie. \'irsta l. care ineepc abrizul ar .i.ooi-,:,.,-rr spund.e- crbilnrrirr(r'i farrri li,.i dirr t.ai.a 1,r'.r'in g,,nr,,rrii si rrrra lanrrIrlor a.rlolrrivn. I rrrr.-urr rrrrrnJr, s,lirrnif it rii irrle cizrrr i

-.aprorinrativ ^701{, - s-a obser.r-at, cri in laniiliile in c*,,gxlstti. un,alcooJic, etl plt.in o persoanl sufcrd der tlepresiirot"gantci (malutiic cflta,.Ir,r.izirtd-pri rr acccs{, t,,,r.io,lit,e. f,ir iccuze. aprrenIe, dili,l.il.r rlc deprusia psilricl pt.irr l.apl'ul r il

l::qtli tlin,rrr.nr[

apar,e consecutiv uuei"-oi;i

p,,L.i"l*,-nunut cortl'lrt'L sirrr a unei silualii pcni]:ile. carc. o dalri d,,r,;r-si1o,. dut,c Ia rlisIurJ Iia strjrii'rni]adivr,).'S. ,.rir: i,"l .A if,,Presia organicd, {ornrd particular{ a psilrozei nra'iaco-dep.i,-sive, este de otigine ge'eticd,

ereditat,I. i\,Iecanismel. *.n*{.u,imaladii indicd o anonralie gencticti, ce altoreazd functiii.ncu.otransmi{'dtorilor - accle substanfe care trirnsmit i'-fluxul ner,r'os de la un nouron Ia alLul. Cercetdli privind rnc_cranism,l neuro{,ransrniterii au fost fiicute ;i pe alcoolici. l,r:baza datelor sl.at'isr,ice (coincitlenla arcoolismul"i qr

"ciepresiei

o.rganicc in acceasi,f.lmille, ln f_iectrre generatie) gi a cerceta_rilor asrrpra anornaliilor din mecanisnr.il t*"r,iîterii infr*ru*

-.1ttid a-enzinr,-e.lor ;i poatc a genclor, semnab tlc tlr. Jacqueiineilr,naud, publicat in revisla amintitri, ne afldm doar in fatairlrt;r date ,,preliminarc" ale .studiilor intreprinse la Institutul

Sall< (S.U.A.), unul dintre cele mai importante centre der:r:l'retdri, care qi-a dobindit rrnrrmeie mondial tlatoritd pre-parririi unor vaccinuli, intre altele si cel antipoliomielitic.

in caclml acestui institut existS. un centm cie cercetare a:ilt'oolismului, specializat in studiul repercusiuniJor alcoolu-lui asu-pra siste muliri neryos. Sub concluCcrea dr. Floyd Bloom,r.prcialist in neurobiologie, sint studiale modificirile intra-<,"llrlare de la niyelul sistenrului neryo.q, ale comportamentuluirnimal-qi unqqn- sub influenta alcoolului. lixpeiimentele rea-ii;:rte de dr. Ilelen Nerille pe sul:iecbi umani sinb deosebit deinteres.anLe, tmbog[ ,ind cunost,intele.tlespre acest fe I de toxi-r1{.}rnante.

S-au luat in stuciiii dou.i grupe cle per-soane cle sex mascll-

Iin, asenrinittoare r'a rirstir, siare de siLn[1ate, cont]itii dciri-\truc ie, ;i educalie, prcvenind din acelaqi mcdiu socitrl.In primul grup au fost inclusi cei care aveau in i'amjlic unalcoolic deJlarit, (pdrinli, Irali, surori). ln cxperi."1,,,iu r,-,i,.,ilr. Flelen Neville a utilizat nretoda,.pctrni,ialrihri'cvor:nt,,,t:oirsLincl din inregist,rarea activittitii electlicc a cretie,r,lrlui irinronrenlul realizdrii unui sirr.r,ini lrrcrise (r.ccept,area unuisernnal .son_or, efectua r'r':r ..rnt,r operajii n-lintalc ,-si altcl,,,).,.Ilotentialul evocat" i:oirsli:i djnLr,-o succcsiune cle

'undene-

rative_{l si_pozit,ivo, {PJ, nctate drrpd orclinea ior rie aira-ri t,ie (Nr, fr, ffr, J),...) slu ciupd timpul, expr,imat in zecimisau miinri cle secruitlril scurs de la- declanqarea slirirululr-ripind la aparitia rintiei (de excrnirlu Nruo semriifir:ir o undd ne-

,1:rl,iv5, care rpare dupn 250 nriimi de-secuncli de la sernna-Jul recep_tat). In expcrirne-nLele ia care ne refcrim se iriregistrap-ui.enlialul evocat intr-o activitat,c nrintaiir tle tip tlecizional.Se prezentau succcsiv subieclilor din experiment grupe cle

,qftse s€rnn&]e solore. T'oate semnalele aveau, in plincipiu,aceeasi duratd: la inltrrale stabilitc, ultimul sunef djntr-ungrup alrea o duratd ceva nrai redusd. Subieclii trebrrjau sdapese pe un buton cind reccptionau sunete de duraLI nrai micd.Arializele, efectuate cLl aJutortrl calculatorului electronic,ari permis cunoasl,erla forlnei clasice a potenlialului evocat

174 C colecfia cristal S

? colecfia cristal t 1?5

in .ri'-lzul i'formatiei sonore. ci'd sarei'a consta trn lur*.*:aun.i decizii (ca iri expc.irncnt,"freJ"i-ii, p.ien,tiarrir eler{niol)r"2,'nla o urrJu suplinrr,ntirr.d p, (undi jrozitivu, r.;1pg;-,1p_r' n,'u

Drrr. tl in,-ol,r tle ac,'sLu 'l'obiPIl)c cn cottlittuJ si-i pr.'nctt1"'

i* t**.iiloi i, r,'zulLaLeie c-';pe'irng6[r'lor' a.ulinrl ':'i o ttti'-:'

iloz_[ de a]cnol arlr[i nistratir subie,'i.i1,,r provcntlL.tltlt Iurtttltt



d.pr trt'i zeeimi tJe s.r'rrn,lu tle la emiLcreu sernnali,Lri.,,til.:i*j,lfinrcgistrapecJt,ctr,oerrccfalngr;rni,i*ubnii,1;T;:;,;;.

ln prlma lazJ a expr.r.irnen{1rlui, dr.'Jl. Ner ille a ronsl ,l;rtt'ri 1,ate pol en,tialcle. evocate

in sarcina de decizie ar t* iri":-:.i* formir Ia.toli subiec -ir, indiferent dacd prorrr:n.eau tiinliu-nrlu de alcoolici sau nu (fig.29). In {aza a doua Ii s_a atl _

nrinisL'aL srrl-rie.Lilor, fi'd su'ri se'slrtiê, o micd crozd dr tir-t oul (cl rslmrrlati irrlr-r' lrdulru.;i torricJ). S_a ccrut si( se rcl,..lo

:ll:.illi cle decizie, constaiindu-r. o iif"".ntd frapantd ii,r:re

:'ij"_glly" grupe de subier.ti in cnca r:c privestc por.fcrm,rr 1:r(l{[cnlrl cari'a sunero]or de tlrrrali rnai scirrli)'si {,,r.nra pol, rr-liaiul.i ev.cat: subiec ,ii pro'cniti ,l;ri-ron iiii frirx ario.ii,,iisi. Idslrau potcn ialul'el*,.Lri, op.ou 1,n ne.r.lriml,r t. fal u r1,,

l,:iT1,tt,ti l. nr;rerirnenl trlrri ; coi pro\.(,ni{ r riin iLrrrrilii j.rr

l,;ilr'ruLr al{-oojrcr prr'2r'nrarr rrrorijficir,i nrrrrr.anic alt ttoten.r j:r-Irrlrrt. r

'or..lt (r,,rJi1,.i,1.,,n urrrl,liltrrlirrii rrnrl,,i l), si inlirzi.r,.ar1r:rlititi ci).

s1e alcoolici perlurbd mecanismlrl responsullil -tle -apattlt't,"a"i-pr, *"s in ipoteza el,iologiei geneiice a alcccrlisnrului.

S-a constatat insd un lucru curios: aceea'ryi sarcini experimen-

r-ufX tla efect.ai, de c5.tre un grup de sribiccliuma.tLi

.tinrt'i,Dr.ovcnili din l'ltniJii ncaiinsc dc ricirrl alcoolisnlrrltri. .\r'csl t,t

1,'" fo*i' io. rrrealabil informali ci vor consuma o blut'rrrir

"i.,"lli.e.t"'rcnlitate, li s-a ofr.ril, o Lrdultrrd Loni,,i. i;'irri irl-

.""i. Si""pla anunlarc .a prtzenlci--aicoolului in blut'trra

i""i.l a pdrtr,"bat mecanismul undei Pr' In acesi caz' se prea

;,;;;. td--"toJiri."rea sii fie urmarea sugcstiei, a .fectulrri

i,[a.ebo, deoal"'r'c Iinprii rlirt a tlcia grrrpi.. t'\l]rrllllan-

i,rli nrovonFari din faniilii tJrd tale nlcouitcr""t''1lt;t.:; ; ;;.ii*L u inlluen I psihit'5 usulrrc z'onui c.rcl'r'rl"

r,':t,onsabill clc protlrrcerqn llntloi l.'r. t,'.{

ons{'cinl" ase.tnii-

,..,"rt]"*r'. *fr. i'i'tplistrate la subiccl;ii pre disptrrsi la aii:.oolisr*'

;]';il;; ur""1,io"uik este cle,ci c_apabill s5. reduc[ .'t1-,1c pr,

la fcl ca si ionsumul de alcor'rl'Bazinclu-se pe ac{tsie constilIriri, rlr. Ilt']en_ Ncvil]r-,

.pro-

,tine rtrm:rlrtlr.a r.rplir.;rl.in lr,lirrrirrrra'ii rttrrl,'i P, lil -trbi,','lii

if i^ l"-iiiife dn alcooli,,i (gr rrlrrl c tlotra rlin ,'r;r.t ittl.trl ):

;i;;1,,f p;oacd moclificrii;i in acbirrital,c. cereb'alii crrnr-

u,r,'ul,ilt, ir, cele qerlelaLe tle emotii' Aitfol spus, illt'tioiul ar

';,..""t"f ir .f ..fo"rqotor al st[ri]or elr].o1iYe' nr:corislicrtlizate

rir.l,',f-. .esirrbifL prin potenLialr"rl cvrcat. Su,6icrbii riin

famifiii,: normale au' probabil, sisLcnrul nerYos mai rez'rsLent'

l,i i.,"lt,o1,i;le emolionile proilu'-re de cttnsttmnl rle apoLrl' ln

1irn1t ce sribiec{,ii iiin farn.i}iile dc alcot-rlici p*ezi'l5. o snscep-

libilitate inn5.scutd la emolii.

Fdri incloialii,ipoteza tlr' II. Nel-ille t,rlbuie vc-rificatii

in cont,inttare, clc,oarece Ieziurrile prot'ocate de aleoolism

niitq itt special liipocampul (zon[-responsabilS' de

",iul'.un,no ,ionallj; or' comporl,arncntrrl alcoolicilor se carael'err-

zcazti tocmuii p.in pie,rderea cont'rolului einotional'

Aceste experimente nu cxclud influcntt;r fac;l-orilor de

nrct]itrsarraaeliiziliilortiintinrpulvie{,ii.JiiearaL[rloarcdr'xislioanurnitS.fragilitat,ebiologicriahilloctrrlrpu]ui]asu-bieclii proveni i clin fanrilii de aleoolici'

t.te-;\ rfll-

-

,D I )--'fi :

29.'fr.:rslrrl r1prl,.i.-l,....1i1,rirrlr,.'

1l) ;i ..drrp,'r., r2) yrr.izir rlo aJr.,rolru o I,pr.soarrir provrnr[;i ,,,Ji1,..,1"*u,,r',i,,,;yr,,,,,,t,t (,\) qi dint.r_o l.urrrilio

trtlcnl.if icart'a accstni rrindii icir.i a Potcntiarrlrri evocatesl{-. rle { .,fl

')lli

'r'rul,cirrrlir,r.iirrrij, rir.li' rrtr{rrru urr,lei 1,. si

semnificatia ei psihr,lo.icii nu sint, 1,,,' cleplin c,.,rrnr.ut.."SLpresupune,itrsi cri rrrrda I), estc iu ri.lnlju cu opernl,iiie nrin_talc' superioa.*. l\u s'a.' lor-ralizat i'ci fc,rmai,iile 'r,n"ii,*,1,,

resirorisabilr: de riperatiile n-qociat,ive subiacenLe decizrei-

176 + colec{ia cristal $r?

t colec{ia cristal I 177

Sinl rloar conclrrz.ii.prelinrinare, care_$i agtenpt{ confir-

'riir'r'irsi iinLificti. rrrinrlu-se in- .oirrliui.n.", bint,inLeles. siolril frr,.l,r,ilor so.iirli in-g,,n*a.""'^rf.*firi,],,l,,i,"rii;il;;,.r:,1.cii'rnul este rezrrltatut'-ini."a"fi.il;i'"rrin,,"r: [,tr.to.ii bio-

\e,g'liiurltr nu csl,e rlt:t'il, o altri faIri a ncstiinfei: nirstii r:i{, le poal,e r,,osla c'iriiil si o gl't,stalir nrrinrnLir...

l)rtt'ir l.c irnpricLenc;Li t,rr or'ii-,ine, triri nrr - ,i nra ir'r-brrie d trsnrarrj.



siiio-sotr iali.

I

o .llolcscenlri. S_.a grli:it si cunoasc[ l-iufa gi a s5ri01r.sle virsla ei. S_a t.rczit, bdi,rina. frtin,,g,,n...

* oarru

q (;ort:ctitud,lne. lnLr_o^via(d

rlc om n_a trigat decit o-*ingur{ dat,ti. Nu a fost,'l,.irir.""'*- l:lare nor,oc arn avnl l

o l_'ic"i,srtl.'foat,ri viat,a il 1,r.iqat. ln .clc cJin urnri a fostljr,i rls.

- Ce glrinion erm avrrt,a Dt,r.r:ni,re. .4 fost un. cJlcltrq carc pt,ia s.i ling:i si si seEudure. A vnrt sir tlevilri cl,,l,:,rr, qi u

".1ur,*...o jigotiie.

o S;r iirrXirs,,sli r.intl, cs.l i siliL si. o f,,,.i {, so't.rl ,1. sliLri,,irrrrc: rnil nrr Lc oblig;i"i

m,,ni e. 1",i,,u,,,,"; 1',,1 n 1

o Sir l,c clai ca r.*..rnpln e ca qi .rrn ai i.;i *,,rnar iurbr.iirrabi n p ia d. Chi ar dacti,e$ ri bi;;'f;;,',i','i i pu,* A

"';,;;i ;;;;..::o Cr,i care se amuzi.cle o. glrrmd proasl,i. esbe la lel de,rirrclamnabil ca ;i auldrul ei.''-.-

o C+r-ai oblinut ldrti efor[. repcdc vei pierrclco Irn.oralitate. A fi corect tlirr int,cres si a a,,,,cpla rlogilll.rtlru comportarea t,a.

---" v'

o 0o gt:nero;i sinb oamonii cincl nrr dau tle la ci...c (lind allul este felici tat pcntru rnunfil l,a ;i_ti mrrlt,rr-ri.c;te cd l_ai ajulat,, ,r,i ir,r.uold.

trr escroc. ' ' \{vtrr(r rrt)u'ltIlllii cil e t'e0tlllost.'{Lor,

c In relatiiledrrJr,ioase, crrvint.ril e mai preslis cJr: oricerlacd c vor.b;r ,t" .uiin'r',,i"..i,,,,,;, j."

o - Ce mai facil* Binc.* $i eu car.e clam clisitus sii te compiil,irirest; sirrcer...,. 't,,:O: ^ pr:czere. Sti lrtiic;fi printre tittrari si sd crezi1il \.el rdmine orn.

o Soarele luminrazd; toI e] na,gte umbra.

G

o

G

Unrilin.ta zgornolos rrani f t's t,at J. ntii s oilrti i nt' a p itci La1,r,i a

in tain[ piistratir.llcdcaltsd. SI fii silii sii lauzi reli'l ('c nu rtrelilii. iirr

nulitatca pr:rLLlLl calr i,c-ai injosii, rtici -*l-t nu Lc rib.srt'\tr-Nu-si far;c rie cilp... ciltc rtir-i are I

Sprrrte-nii , Ionr,scrr r:r- rtliti ltt;rrtr ]) ]'l bine ntclsi, ccoa {rrr

vI dolesc si tl irnneiivoitstli"t, sirrr e dtltlr ltirtir rtrr:r'sii)l

o []nii au chcf de ntunc5, tle sbutliu etc., a) Lii au tloart:hc [...

Nri impnrm.uta pc nintoni cir nitlic: ajtfcl slrrirt'sl,irunr[r'r-rl ceitii' cat'r: s(i yt]r iitl.r:ri:sti de ""iiniii.att'it la I

lin onr inlt'ligent, r'iu int,en[ional, estc rn.tri pcrit.,ulos

rlccil, o sutii de oartlr:li irrrr si sirltplu rJ.i.

No ratiirt nu pcnt,ru cii irrri linr, ci petrl,nt ci pre,r arlrr-

st'a lttirtt ca ptgclgi l,(11.s()iplq gg 6ill,r-' tlrr ;'r,'nt rrirtrir

00rnun.

Unii, cinr.l ari zi stut'lii, o i'trtt lal,i--r

I,'rrri1 oar,[5. e silcelil ; niinirL e pr.efiicrit.i

Lline sc irtlirt'ir:, rlii rl rirritLr l trnlri stiivi lat': apt-'Jc tlt'ziiin-tuil.e nu au trtal.trit.

Nunrai f) ljfare ncrloroli lr,: nc aratd cit, tler ntiirtrtii,tt sirttnecazrrliie col,idienr... ins'.rpor'l,altiltt.

NLr il del,cst, 1'rentrrr t:it isi rrrtnirustr: ctt ferot:it.alc in-l,ercsul, ci pcn1,r'u cii rlrr trlitrleazii, e a toalli lrrrtlt:tr,

allruisrnLrl.Djlt lrrmea aninralelor: ,,l"ie si rrrt lrtp tninrtitl, tlt' oaitr",

br,hiri rnicitil crr convinget'tr itr firLa t,ribtirralului cartri-t.r-rrolor.. .

- Ali fost ir.til de arruibil, nici rrn st,itr r:unt sir r-ii nrul-trrtnesc...* Nu vri face],i prohleme, vli spun eu.

c

e

a

178 t colecfia cristal t C eolecfia cristal ? 179

3. PEIITRU ECI{ILIBRIII, YIETII PSIHICE

Sporirea rezistenfei la stresul psihic

sfult atit, de naturd material6 (sistemul nervos central), ciit ryi

spirituald (procesele psihice ca atare). Chiar dacd in cazulstresului psihic dezorganizarea spirituald primeazd, acreas[a

nu inseamnd cd, datd fiind unitatea psihofiziologicd, nu suferdintregul organism. In fond, stresul psihic este o reaclie psiho-



Ternrenul de ,,slres,,, provenit din engleza medievald,,:l

: li:::.., l1o_:nr,. d i f i cuti a ie, rit, n t i

"- ".p ra-"ui a 1,'1"îr ri. a

,. r,i s pu ns ul nes peci f ic al organi smurui' ra o"iiu-rtii"r:1

L;;;iir r;;,.l*1.y., ,\tiinld pi via1d, Edi?. poiiii(:ij ilr.r..9t i, 1984,p..303).Dr yi termenul, ca atare, ,ru'inseamnl-;r;;i'i#;i;;:;_

'oas'.co'secintl a acliunii factorilor nocivi (rd;;;;;i;;;

.fi,u'Iucru plriu. , ft;d-;;;:i ilffiiu"1, indicind doar sori_r,r t.;r rca ad apt arivd a o.rganismuJ ui, Tn J i mbh;ril"iii ;rr rr*_"fesLn asociaL stirilor. dJ suprasoticira.", nighjinJu_s; f;;;;li el reprezinr{'n

insolitdr p."*;;;;i"i il;,iii, ;d i,o#iftse nume,ste moarLe.

I'le-a_m obi;nuit s; spunem, de exemplu, cd o anumitdpersoani ,,a fost srresar,ii,,, cd o erlta t"i]iqii i; ;*ii;iiT;,,strt-rs.p.ermanenl', ."1": q fiecare clatd avem in vedere su-pra-r elisi1.rea indi vicl ul ui, inc apacit"t" J a

" "e.p;;r'"-d "p;"i;a agenlii din

'rcdirrl

in"or.ju.iior. E;i. ca $r cum _ dupd o

er;rresie a dr. llans Snlirc, in;liarorui'"r;.,utir;i;. *;l:;":supra str.esului * ,,cantitat.a iinitd .1. ."."gi;;;"il;;#;a r.speclivei persoane s-ar fi gRuirai. Co_rrn,.n.., se produceo rrzurl a organismujui si un inall, gr"J ,i* sulerint,d.Agenlii vdtdmdtori: fizici, chimici, biologici *-nUu

"rr*r.attl Il. Selve - nroduc dou; Lipu.i tle efecie or,,p,.loriu_.nismulrri: efeho .;;:ni:; ({J,",iii#"},ur,," de raspuns lait'care frrctor de'agresruneJ St el.ccte nesnccifice /cnm,,.oI r rl r r ro r a gr,nl i lor s t iesan. ,i1.' Sires ui-, i_ t._i"," r"il":" ";",T,;sinrlrom. i.,rracterizal, p.iir'1"_o

^riiiira,"e rntercore,atd dei'rsprrnsuri specifice Ei'.nospocific"""iJ"o"gu',ismurui ia ac-,rrrnoa ag.nLilor stresori,

.incluzincl uiit, f"?irr"*;;;"*"i;:cii si uzura organisrnnlul $i ;;i;i;r; i.ri_1trd, are rordeaunao,'omponon I d ps ihicd. Es ie .a ;a_n u iri rul s t res psi hic ;;;;;J;;:ar exisld ;i u1_ gtrls.prifri.'p"l*"i,'in""** agen{ii sLresorile.zt'azd. sfera psihicului, provdcua ti,airi srrbiecr iwp nonil_il^d i s c on ro r L, ani i etate. s ii"'

"rii'' "s;,;;l' r:Ji'ffiilJ""tir'i'lif;percepuIi ca avind o semniJica i;-;;;i;; sr, in consecintd, seroduc moditicdri de conduitd ;i;p;"p"" ,ionate, neaclapta_tive. Cet mai adesea., ,r.*rui'pii-ilt; r;5;."vocat prin inter-ediul limbairrlui. Dar structu.lfu afiu"atu pnn stresul psihio

180 O colecfia cristal O

fiz-iologic[ a individului care, obligat s[ facd fald situa.tiilorpentru care nu s-a pregdtit, anticipeazd eqecul si acordd o mar{}importan ,d consecin ,clor ce decurg tlin incapacitatea sa de

a nezolr-a situalia (S.8. Sells).ln aceleaqi iondilii de via ,d, de exemplu munc5. de rds-

pundere, plind de neprevdzut, intr-un ritm neinl,rerupt ziuiiqi noaptea, unii oameni rdmin perfect sdnS.tosi, iar altii con-tracteaz5. diferite maladii: ulcer, colitd, hipertensiune qi alleafccliuni cardiace, acuzind o stare psihicd proastd - surne-naj, insomnie, fobii etc. Prin ce se deosebesc primiide aceqtiadin urmd? Care sint factorii de rezistenld la stresl

Investigaliile s-au orienbat spre factorii de personalitatc.In primul rind, cei determinali ereclitar: o anumit5. construc iesomaticd, echilibrul qi forla proceselor psihice, anumite dis-func.tionalitd,ti congenitale etc. Deqi ereditabea nu poate fiocolitd, cercetdrile moderne asupra stresului au ardtat cirezistenta la agresiunea stimulilor nocivi din mediul nostrude viald se dobindeqte. Iioi5ritoare este atitudinea fald do

existenla colidiand, mo-dul cum se raporteazd. indir,'izii umanila realitatea obiectivd. In acest sens, prof. Richard S. Lazarusde la Universitatea Berkeley (S. U.A.) atrdgea atenlia cdstresul psihic nu poate fi explicat numai prin factori de per-sonalitate gi nici numai prin factori de mediu, ci prin luaretr.

in considerare a manierei in care persoanele percep gi evalueaztievenimentele trdite. Din aceastd perspectivd, stresul nu rnaiapare ca un conflict intern, ci este vdzut ca o urmare a clis-

proporliei rnarcate dintre cerinlele mediului qi posibilitdlilede rdspuns ale individului.

Fornind de Ia aceste premise teoretice, doi reputali psi-

hologi, Suzanne C. Kobasa si Salvatore R. Maddi (Universi-tatea din Chicago), au desfdgurat cercetdri sistematice pen-tru a vedea ce anume determind aprecierile oamenilor fati-'i,

de existenla lor, fireqte, ln contextul societd,tii capitalisteputernio, industrializate. Unele din rezultatele cercetdrilorqtiinlifice ale celor doi psihologi au fost prezentaLe de MayaPines (vezi Psychologg, nr. 136 din 19Bl). Iatd., pe scurt,,constatdrile.

i colecfia cristal O 1Bl

st'utiii*tl rin nlrl*iir ire tlu' tre cad-re'retlii si s*1r.r,.i.tarerlirt rr,lrr,:rrislr,',tie .:i sr r.r.iriil,r l;"bli;;; Srron.u'C.',iirf*.*

r t:.r771 ;r.i rrriua.rir , t,rr,'rrrz.iu cii airur.i tc irrlsJLrrri dc ilr,r.sonrri-rtlr'-..irrl:lul r,is,.rrlui',, irrrplilarca lir murrcii si in r-i,r{ai'r.iirli" sr;i'irrir''ir.1ln si",, - jni'it,r u,n."niyiioj;,l'."rr:{;'i

srrltjp6o."o in sine nu streseazi, totul depinde de at,il,utiiru.alf;; t''r d,. cvenittrenl,.

' In afala trtisS.turilor de pr:r,sonalitatc, o srrie t'lc frre tori



:,jjll:,1,,::lr, lr.rib;1511;i.tuu'au fr.,.ir,,],,;,ri*. persoa'eje ir,i.i.sl'tg;lir' (rlr' :-('\ nlits(,lli,n, tlo. or.it.irrc arrgl6_sa_xo1i, j" i,,.i"::. ii -41| tlr, ;r,ri.,li,l,,iirrr.ti ,,r,lr:".rii,,,,i, r.usJt.r.iti. rrr tJ'i rl;lr.l ;rir. (.('t,rliir,l;rt

rrrr t.lrr.sl iolr,tr irt st,olrul i,,r"i,t,,r", llii ,. {.rrrrr, rri,,1,,1, r.n,,r.rrlu;r'e rlc sl.r,s (tiilr uJi irrrii li n,,ii."f .,,,,'t'rriii, rrr. s-iru in,', qiri.ur -i'l,,,rrrr,,iiii,.ir--r,,.".r,;,,,"ii i",l'j,11st 1}p. s'** e'rrsrirrrir duti,i.g.t;p;;i. G*opul a - rrr-fT".r,i.,i:i::l ]0u

r,to 1,,,r.s,,,.ir., (.;,r.{, .lriillu_;;; ;i *.oo.su;rerio.^r,rrir.i

rr ri. rit ( ll,,rt t(iltrlr.ul l,t.rt tttrl C,,.r,tritttr,rrtelr. SIre,SArtL,,, CiI sr l,ilrIr"-r'rr'rr,''ir irrrr'rlriuririrur.. i" fiu1r,,i R au rrriil,,)i"-,i'zilrl,r prrsotltr. (1* scur srrpurir-,r ,ucdi"i la evcninrenlele slr._i'rt,,. (lrri. irrl',,r.ir,r, rru,,li,',i itr t.,.r-;l "" t,,ir,, i--i;;.r.";;"';iir_iltrlrtirr i.il,,r'" (lr'l'r' ,rnrir,r gr rr1,rrr.i

-ri "-,tr' apricaL un Lesi titrl.re's.,rralil*Lr'. Srl;ict tii rl,irr. gi.u'til 1l s_au'.oveclii-a {i;*;:

1,a'ilIiv ,,r.r cei di' gruprrl._1,' ,,iui ,liutt- ir,rpii.$";';;,;;,:;si irr li;rlrr s,1r.i11l;'i. st;iirirri1," ,ir11 i;;l';,-,,,, gr.ad strpprior, i,r.ii_

. iil,,l " lrr.,lr.r.i

nt:i l* rrlrrr sittratiilc nol,rc,ruzut,,, r,u altc t.u_1 Irrlc ,')>:.iiirrrl rrrt ,.grrsl. ill l.iri,rrlui,.. '

trJinl'* f.ctr,'r'ii tlc. pc'so*ali|ate r:are conrerti rezistr.rrt&l;r r.t*s, ,,g,ust,ul riscrrlui', ,; ;;;;;i .i,r,,;l ;;l;i;.i";i;;';;i,']Iioi.ti'rrrt . St.rl iril r,er]iza b,lc Suza''e' C. K;b;;;; i;r'."d;;;_i';rr.e rrir Sirlvaf're fl. If;rddi, in

"orr,tiii;i"e nru,

"irlofu;;;;;i;;isirIrr'l i'rprrrrr'rt'i ii,,cstrri fa.tor. in

""."utia."r.?. ,i;l'

',',:';:

{rolrgi. ln.trrr,nrrl c e ,. i.trsL al r.;.,luiui.i ,," -. iJ"f rr,i; ,;' l,]i_'itrl rte ar.t'rlr uri,,.,\s r,tet, ;;i ;;r;';f ;,ir*t;ii:':_t""1''lii,.*rsitleri crri sr:iiirnbarea prcclt,si"i" t"uar.ri qil"

"i"a"i i".l,' r'iut;r ,.,irrslir.rric o rrerri,r..r,.il,o. Ui,,illof .ire, a(.{,sl;a at)r,c_.iirzrr t ii s.hirrrrrar.u iroarr- fi stinrurutoar....'ui'"l;i;t',i;tyutlr'ir, d,' e-re'iplu, si,rrrrrifit,i 1,,,n1.r- ni ,n nou lrcenrt. *aruuo

filrlSir(to,

fl-sr nrrrie ln t.r_irleirlii calitiLile, au,,nriirrl ,,t,,1ol,

l],,;j L, rJi t a t a t'r J,i u J, t,,

"r, -.', ;,;;i i ;; ;,lrr", i r;"rl'rii';JJ' rlli;li;irn lrllrl unrarr (.olnpi..al rln llrrrrs rly"", ,,caii ,ln

"r.sit*t.*ii": tJrr,. u .r-i;rti li,e,gritlurrtirf i;;i;;it";,1J. Opugi acestora,

:,'j:,j:,.li ll,-i i.,j:," u,,,, d,";;;;' {i,r"'

"ai''io.esc rc r rag rn r.a_

:::l:l',i:].,,:: .ll:.i:r,,a si.gJsi liuiqtea si paena. rii adolri,

'f,1,Li

r,r-:r (r'ir s.\:'ltir.. slr.irlr,gic.t es.t,tr lrri: flu o via d sntlenta'ii,irhrrz' rrzl'i tlr' ;il,',,,,1 si s,,irrnif,,r'r-., ;l'.,,i',,giozd iu sorirn. J)rci,

s'toriali au capacitaLea de a se opune st,resultii. r\.r'i'rrlrrirl con-jugald, de exernplrr, ne plolejeaz[ irnllot,rila agon ,ilur silti.ranl,i. Doi cercetirtori din Isl'ael -* rir,. Ji,ick lt. hleclaiic qi

eJr. Uri Goldbourb - au proiect,al, o anr-:heli'i irrtr;resanti-r"Ij r"rlririnrl sd identif ice corela iile tlinLr,e trngint pcc tolairi

."i tliferit,r,ie conponente ale vielii coticiiene , cer.ur,tritlrrii anrirr-t ir.i au ckscolterit c5. absen a rlragostei con.jtrgatre cste unuXelin principalii indicatori ai instaltirii stre.*ulrri.' 'ininrl sulrll,srct'r'alie, tirnp tle 5 ani, un numirr de 10 000 tie 1rt'r'snanrri:;"iriitoriNe (de sex masculin, in virsti ric pinl la 40 de ani],(:i :1qr sRl.rlat c[ suferiser5. de anginir pectoralir tloar 52 lrrnii': dint,re cei care declaraserS. c{ sotiiie lnr se rlrilnifestaseriirtfr:cluos in viata cle ftrmilie, in tirnll'ce tlintre sLrlticc{.ii cal.,ta1:r'eciaserir cd soliiie lor dau dor-adI cle o iinun-iiLir r,ii-t:r,al5 in relatiile conjugrrle se inrholllr-iserti, in int.ervalulrii: 1irnp luat in studiuig3 la mie. Diferenttr este slrnlrilical,iyir.

I'rLicirea conjugal5 pare a li un,,sciiL" pubelnic irrtpc,l.r'ivitsLi'"sului psihic sau, mai gonerai spus, bunele rclatii in{,er-unlane ne apdrd, in titnp ce pierdcrea iegdt,urilor de prir:t+:nir,suiderca conl,actclor inl,erpcrsonale ne fac rn:ri vu lni'rahilila stres. Lisa l3erkman, cercetitor ;tiin iiic la Llnir-ersi{irtcilYale, a demonstrat cu dale slatistlre ci otrrnenii ,,i.ioq4[,i i11

lela ,ii sociale", chiar rlacth uu rrn rrir-el soeiorconnririr: rrr.ili sit;i-zut, trlicsc mai mult de'cit, oanrenii bogtrli, rlar' ,.stiratri im

cr,'liIi1s1. ;i legdLuri untanc",I)e asenenea, prcfesiile pot, favoliza. sau, dirnpolrir"ii,

pr't, impiedica inslalarea slresuhri. Unele sLtrl,istici iiratii r ri

pilolii de aerouave, a ctiror decizic poate pune in ioc r-iir ;rpt:agerilor, suferl rie hiprrtensiune, ca urnlare a str.t:sulLri,

in{r'-o proporlie de patru ori mai urare dct'iL ci'lelulle t.rrlr gu-lii profesionale. Tot statisl,ic s-a evident.itrL cd in pclioaduJ.lihrntului financitrr conLabilii-expcrfi siirl cleosi;bib de c-r-pusi accidcntelor carriiace,

Existd lnsd altc cat,egorii profesionale pent,rrl ciirc fact,oriistrcsan ,i i;i pierd parcii nocivitat,ea. La un lob dc 57 tle avocali,Suzanne C. I(obasa nu a gdsit nici o corolalie int,te frecr-cn ,nexpunerii la factorii de strcs si imbolniviri. N'Iulti clintieavocatii intervievati au afirntat, chiar cd ob ,in rezulf,a{,r: rnaibune dincl lucreazd intr-o stare de lcnsiune psil icir. Acesl,luenr

1.82 O eoleclia cristal O

I colec{ia cristal t 183

,l.lt,,1r:l,, lil-,

s J. surplindi. prin forraa{ia }or profesionald, ar"o-ciaIii sa arrtrnnnazl si. infrunLe sLrestl].

. i)r si eercr'riiriL' pri'inti facrorii psirrici de rezisLentr raqtrr s nu ofurij. in pl.cznnl delf l, jnfolmat,ii frag.mc;a"rj; ;i-

lrrrlemnul ia crea ,ie originalii *isegt,e un {rcou tliu cc in ce rrrlilu;rre in rirrdul maselor largi.

Specialiqtii sint de acord cd gindirea crlatir'5 poato[i nlqzvo]tat5. prin procedee e.decval,e. In acest sens, s-au col]-siit,uit organisme specializalc pcrrlru studierea experienlci



sle rrulLe.ori, conI railicLorii, putcm s,.i iirn trtGi'"',l"ri*;,i1.[.tnca rozrsionla Ja -si rcs depindo hrrtlr.itor de' ati Lrrdir,i unoa-clri frrt.5^dc evenim-c:rbelc i riilo. nu ar.em altceva

,ic f,i.ui*cclI sa nc lo "rnilm o iilosof ie dc r iai.a ad.cvat5, crr atit, nralrnulb cu cit - asa cum ,sprnea Snl,1ato.* R-"i\f;,fui: ;.;;:zistr:nfa la st.res ie tnr-ati i,,

".i".iir,rii .

Fcblercarea ;i stinnrlartn crea{ivi{ri{ii

,...,-\li$',,,,-'nlj,.n j,:Ut tlro.prr.1ll lrr jnvii tltrrrl $i murr,:i, inli-

ur'inLl tlrsr.rrntinir.iL,..ot.irlt. si rl,, allr.i nalrir.{, so,.ialisrirtrl

:f:il, p:lIl1r,R.1imr ,]tIgJli. ci-ot,Li ia sncierdi;j, 'p",iirllli.i,:"

r{'0Jir a c ll rn}tn i nrnal ivi tilii maselur. Drept ril la'cr"a I i vi I ;r { econstiluie o notd definitorie"

r".llirtii socialiste murrii*-teral dr:zvoltate. Avenr insd nu numai iireptul, J"" qi if _ii,",_tle a

fi creati'i. Pe toate planuriJe, in toate domeniire Jo ".,-i'ii,ate ni se cere sr pror'o'd* rr-o,rt,J.," aopoitai{ cirittri,ii),iC entr al cu pr ir;ir e,la" acti.vitatea p ar tiiifui" t o;,";; r:, fii,,,ii,it n p er i o arla d in tr e c o n gr ex tr a.t x I I J ea g i c o ngr:es i ;i kii i -i;',;;-i. ectir'itarea dc uiitor a parrtcrurui to irdirra tn/'dptrrirti obitt-tip elor dezpoltd.t' ii econoinica -sociar e t n rtni r"o)',i" 7 E ii:i'i i t)

ii:_ :_f:r{p::ttvd, ptnd. tn artut ZAA0 a Ritndttiei, prtzcntal-ctetovorirsu.l 1\lcolfle CearrEescrr, scct,ctirr gellorrl al I,.(,.fi ., s,,ural5: ,,Cunoaqtcrea naLurii' qi societJlii nu arc li'Liic.' Irrntcr un domcnlu nu s-c lnchejaL pror.r,sul revoJrrliorr;rr al tu_n-oaslerii .Nu existI rnn]irir i si r,lnorrr,,nn. legilnli or, ,r.r,l,,i-[.irii ]*mii cc nu -pol fi crrnuscute, ,,i rrunr,,i ii.,,.'nu .i't irrt,dcunoscute. Ial,d de ce treJtuie si acliondnl permanenb ltenllrilnlei,.gerea gi cunoagterea

a noi gi "'oi toi"" aie natu"ii'ri

1,,,,;_

-tlt,lyl|],'pynlj.q. aprofunrlar,,'a Icgitritilor g*ner.ale ale ,1, z-\,o'it'l

,socrct6 ,u onrenegli, rle progr.nsului- uman _ si si leJ)rllnm Ja baza int'egii opcre dc edificnre' a sor.iarisrnrrrui sir:omnnismului in Romdnia,,. .(\colae Conuquo.", fi;;;;; i';tal de-al xIII-Iea congrcs ctr' purtidttrui (iontunist iiomii.rrEdit. politicd, Bucuresti, tgg4, p. 6b)

- --'"-'-'-'

In accste conditii. este firesc ca ,stinLurarea creativirritiisi preocrrp. i' cr'l nrai iirait g'acl intreaga n.astr,{ societate.

tr.'c,r{agogice in dezvoltarea talenLului qtiin ,ific cteativ, au fost,

irri ,rate cercetdri care au confirmat ipol,eza cd originaiiLatca

rra"tliferXcle celelalte folme rie comporfamen[ ope-rant si air

fi,r:il, puse in practicd prosranle clc r.rtiliziue a creativitri 'ii inrtt;:clvarla de probleme, clc rttons lt'i ndu -sc cd sporirca prodtrc-

tivitn[,ii creative se rnenj,inc la paramet,ri inal i canl,itatiriri ':;iiitatiyi (de unicitatl qi de util tate) mirli; tirnp rluq.,i eleo-Luulea,.iintrenament,ului" cle cr-calivitate.

Ln ar,'rsi r,onlc.rxt,, mai ales clin pcr;lrectivir psihosoc,iolo-gi,r:i, dcrlilocarea creat,i i'itiL ,ii constiluie rin tiomtniu cle inr.-rs-r.irl,rre si un cimp cle ar iune cu nimic mai pulin promitiitorii*:,.:it ctrl al stimullrii creal,ivil,ilii. $i tolusi, chiar pe planlrnrndieil, ccrcet,area factorilor psihosociali care blochcaziii:r'eir .ivil,iri,era a fost pinl acurri neglijaL[. Dint,re ciiqecie crrtr-'f,nnrrle care, clupd opinia lui James L. r\darns (James tr,.

:\r I u ms. C onc e.pluul Blo

ckbust ing, Sl,anford, Caiifornia,L97

4),fl'ineazd creat.ivifal,ea, unele se rcgt"rscsc ;i irr socitrtaloa noasl,r[sr;rtlalistir. cu forme mni mrrlt, sau rnai pulin specifice cie mani -

fe.qtare (+,czi qi Niihale:r ftoco, ,t1rdr rtl,ttnor fudori ai truttiri' ,tlr.i tclrntco-.ytiin{ifice, itt lleoisLct tle psiholagie, tornul 31,

irr I clin 1985).

-\qa, di: pild5, unuJ rlin ccle rntii rtispinrlile ciisee ctrlt,urale*,*1.e cc1 cc posLuleazii crinLratliclilr dirtre nrrrncti;i urtror,:lc trarc cii esle des intilnitii prejriclecat,a c5. munca ex,:lu'.lt:,,,1*crul. in cr.le mai cliferite imprt jurdri, pe riiferite tonuri,n,; r.ste dat sd auzim: ,, llste o i,reabi. serioasit, nu-i de glunrl ""*lhiar asa si fiell Exclude munca umomll L)cloc Cu at,itr

rn,,li mritrt rnunca crcativ5 Suhorilonindu-se insi cliseului

,'irllural, nulti creci totuqi cI daci ne incrunt.Sm rezolviim maii.rino problcnicle, muncim mai J:ine. In rcaiitale, incurajinr[rh,:ina, ilcurajdm creativitatea. Aga culn remarca un sP.j-

cialist in organizarea muncii, Iiar"l S{,efanic-Ailinayer, inl,t'-t

iu,:r'are cle succes (33 de principii, tlc conducere a tntreprindcrii ,

,[iucureqt,i, Edit. politicd, 1970. p. XIII), ,,oawrenii firrri

rr*i'r sinl fie de compitirnit. fie de ocolit (unecri si una ,si

olt rr...)".

184 T colec{ia eristal + N colec{ia cristal & 18S

Ap'oape la fer de rrispincrit este si cli;eur curlurar bazate fals* irlclege.e..a. motlcs tiei. ciriu""l".r.inclur s-pecialigtixur,i' c;*i'ul miuifestiirilo. suinliiicel in.eg,st"arn creciaratii dec.st, fcl:,,Arn i'eertat se'u,lucernl;;,i;,id .o"t li'],iri" ",.

r:t.c. etc. I)e ce'rorlcsiril De ."

""-,-,rJo;:i;;;;iilJ;ij'il,.r;_

lr.{.. .r,a srnsiti'i a rrrodt,sti,,i ;"";ri;;;';,-ruiald

Aprcciind rnai mnll efortul, qi nu in primul rintl rr:zull,atul,sirilstituim mijlocrrl stropului. Ac 'iunca socia.]d clit: ernt,E esttr

oricntatd constant spre scop. -Oricc srrltst'itu ic a scopuluipericiiteazd eticien(a acliunii. In tcrnrnnii discu{iti nttaslre,



blot Ircazd rrea_ti I i1rlt.ir.

.., irt (.'otltt.l.7.t,in,,i1tirl.r..si rtorrttrlor r,trncii si cirtii comr,,t,-_itlttr. q1 ati(ii

.ci trlrittit.i[' .r,,,.,,,1,,rii,.'",i,,pi,,i''io"C,""*llt,:i ';lXI-lca.a1 r,.{l.it.,'0,

oi;r,,.,i-, ;i";i"llii;;.rb tle pozilia ceru (}{ri'{rl'ii in so.'i.iulr,, r.'111111-1irf ,,t li, tr,,in s,i r r,;r ,l',,r.li,i*i;';;,,,_tl.stiu". _,\d.sca sr. r.line .l , ;- ,;;;;' lu,,l.ur l.irt.jrr,lrr_sc ;rHr-slract,ie de pi.acizit.ea ce urnlitazl:-.r:1, contu.istrrl,,,trt,I^r o''i ':onrbara

jrrgirnrurr r. al.gl11.r ;1. rlis1r1cl,,r i,f ,i",i,r Ji,,,': ,r.Irt irci-st s{ ns s{, sol,c r,onlulti;til,,r., lrrltrror.cclrrlr niJrlr pl, ,,i'i l'i. rrrnrlr 1ti. llrrr nrorl.sli,i n,,,i' i,,rnn,rrn,.i ;i'f i1,rii'.fl,' ,. i,

l;litl::.1y:l__tlc511.,11,.1.c.. Sii nrr i;ni-,i,1i,,,, rnocre sri * in ,:,,:*sL.:'l't.'lit s,'s _ . sri inr.r,r.r iirrt si su I.itr.,,rrt tcrtril penl,o n _.,,,iJir.i.ir tlor*.'iuJ no,s.tr.u_de u,,ti";iui.,

"tittu nivcl natir;ri*l'it si irrt.nrir{irrnal. l)i.ruiJa,,,, 1,u,,,.i1,.,i

.''fri i".""*"1 .i ,;, ,,1-A l:rcc puhlir.;'i rl.i irrla rlo a lli ,"f i,i,,i btrn intr_un t.lonr, r irrs;r u a ltul nu co's ti I r rie, cl u

p,{ opi n"i" rr*,rir;,-f ;p*l .il';#ai :;:"r i o ta'rrnrie irr rrrrrs a rlro,:i'rizit;i'.pi" a trer-eni rnrrim,.. r,.,, 1 tttrri hrru. Citi

',lintr.e

",; ^'i,rll,inJj,',,",nzarrla sJ rlr.r"l,,_riirireJ rl,,r.irnsir l'inr ""i",ul,i,i;';;,,';,,;',;lLcnu,tir.i.rri, irrsrir:,r.i.t**omigi,i, psihc,logi, fiiosofi r"J- r;;l;,.qll;i"p;;;' i;l_:,:;

ll:^.]]:pr'()p.].rn,-rl rlct'it .qI arlu0eru moclcst'i .",rt;,]*;ll't;...unclll.t i1'tr: t,) lirllr,lo l,irte ilroflsll.

lrttir,r llr.;ilir rll ir'r,.1 ,.lislrr,.rrllrrrll alraro si a;,rtci.,:,.:tt,t'ri rnrji. ir'i,11.l rlrri rlt.i{ ;i ;.,,r;;iir'i,'.'i,,,.. .\,,, l.,sl p1lr1 ...Ji

irr itl,,,,, ,-i.t,r,illiir.,:rrrrn;-r llr";, i,.,,',,_j,'i ,,,,r;o *i 1n{, irr.pirr,,;,,.t\,. nstr', tt,lrrsj :.r.,.rr.sI r.ri_l irnn'ginli,n'p,, iiinsL_;;l i,,,,,U.':.,_rjr':u'i' ,lr'r'irr'rir irr,r Lcoria rnrrrir:iii1r;.'.. Nu crerrt.rrr cii :i,l{.lil1' nItril(', }le rrl;ri mlllL {,Sl-1; maj yalO,.nStleCit. r"el ,,,,rO*,,.1,1rlrr.r' rrrrri rrrul{.crrirr irrr.n..inul-pn,;o;',;;.".""rrrii,,'"'i"r1,,",r*2ql {,i1 [ e, ar tr:e]:ui 1:referatd ;;"';;;-; i. p"r".i"r:r;;i';;;?;rnit'i, si-a simpJiIit'trb ;rlunca sa' a r.earizat-o cu erecantii, fiirilirrll;"r tr.ansnirnli,,- O irr.[.f,,1 ,ln 1,ers.l'ni,

^0.t&ri, 1.,7r,1,1,p ,.,.

1rr,r ti rnobiiizat,r in eorllinuirr.o, i,, ri,i,f'

(.c Iprs,nr :) (.ar.., ir

.:|:r- t'f''rr.'ri rlcosrbite"irti"i",i "".i["qi rezu]rare a riitr,fil;ir,r11111111 ,,r' ilril,,a ,lJ. u,, ltr eil rlil s{, nljli'poar,, sp,,,, nl ,,,i1llr plus.

apreciinr" mai muh, efoltul clecil rezrrltatril, ltloc{tn creativi-t.il t,ea.

Un atrt ciiqeu cultrrral cu sf1el,e inlribitoriiaffLipra

crla['i-vil,.i ii este ihrzia cH oarnenii interligt'n{i nu stfst'ri{';t{e aiei --{r'lca de a gre;i. Desigur, 1'rica tlc grest'al5 ari'o tli'ti'r'titinrr.r(rtirnplexil, faclorji hgafi de sanr,t.irinilt, etonotttii.,e -qi sotrialtr

str imbinir cu fitci-orii irsiltosociali. Acest, r'lislrr crrltt:rill 1':'i-

rlr:;rzd introduce rea norrlni, c:lriar a1 trrtr'i t,inti sanr ir-rlrilc so-

rri'r-econolllice sinb i'oalte rru Iiii prrtbilbiir'.ln r,.alitrtn, si cnnrrnii lt,i rrLiii iril,'lig,'rrIi gr,,sr.se: cr'{'a

c,: i dcoscbcgt,e csl,c fapl,rrtr rir ei fac illprtu gre;r:li rLoi. Oalor

lrrrtgresul;tiin ,ei nu cttnstr't in tlt.q0ci-.r'r'ima g'rtsclilor oanr+'-

nilor de gi-'niul Para{ra;rintl u-tr pe }.P. Pttvlor", exaqelinrl,,itrr cred{n} cr"r nu prea nurllr l}r.rl.cril sl)unfl:,,(ireqe}ile sinL

l, r'ul sft\'iurtilor " In lunrra oarnenilol tie gl.iinfi, flica dc a

qrr:sise concretjzr:azi in

confirnareil trrtrri'or ipritezclor dinr'rii'oetalc; in acest cilz. iIvillr31)l crrnr;astt:r'ii esl.e insi"l mini lrt,

rr"nctd ceea ce at,tii dc'ia au cl"rndnrirat. in Crtptnlartn tt's'{iilcupriicjtrl confr,,r.rii tillutrr:i clc tloctor in stiin{e politir'"si rr titliilui de doct,or irr ecortotrtie, lor.ari;ul Nitrr:lac Cl:.illr"qtls/.lrr

ri,r'r'igea llenlia cii nti trebrrie sir lte {ic learni rie tr'aptLrl r iiill cercrttirile noastre r-oi a1'rilea rezultale cli-"cutrbiit.,.5u{i{l aceanla tlebuie sti ne fie learul: princilialti tc:rttlI 1i pli rl-

t ilialul p'cncloi coltst,ari in a nLr dr sfirsurii ar:{ililate tle crr-{ir' .are datoriiir lricii ritr ii nu grcsi ." (i\i,:o1ae Ceausrsllr. jir,-

urunia p c dr u.rtt ul con sl r u i.r i i soc i ct i1

i i sor.:i d i,* i t: r tt t t I t i1 nl o" n {,

d(':aoltal{'. vo1. 15, l}ucureqt,i. liclil. politit'ir, 1978, p. {16,1

Debloc,area crlativiLdlii nlisn

rezurnX, fii'r,;te, la ab*rxl',-lrarea cli;celor cultrrrale amintite sAu, in genernl, la olinrinarrltIul,uror prejuilec5 ilor ce fintazi aparil.ia noulrii. Irromor-r-t'r,a noulrri l)resupune cxistrn].a unor structuri socitrX-ttorrri-nlice capabile sd receptrze qi sI incorporoze elcmenlcl ) novit-'I riure. Prin ersenla sa, sooialismrrl asigurii cantligiiie trfirmirriit'l'r:atiye a tuturor oan*nilol'. 'l'ocniai dr: aceea sinf inconi-

lnlibile cu orindriirea noastri solialist,i sitira{iile cie blocarc;r i:r'eatiyil,dlii prin pracl,ici adminislralir.e cleplqite snu prinilr,q,irrnea unor factori psihosociali irrhibiLori. No volrl rrfi.:ri

*iI

I

iE6 S eolec{i:r cristal +

'* colec{ia cristal O 187

in continuare Ia'nii din factorii psihosociali care exercitd oinfluen ,d frenatoare asupra creaiivitatii.. .aql clrm remarca gi James L. Adams, lipsa de coonernr+

si de in*edere inrre 'membrii fornraliiid";;";;"{ ;5,;l i;;de execulie sau de cercetare) ra"e jnoriaii"

,era 3,83 (cu 0,66 mai pu.tin decit situalia ideal5, doritd deoamenii muncii chestioha,ti). $i aici mai slnt incd rezervc.valoarea limitd a indicatorului fiind cinci. De remarcat, toituqi, cd aprecierea gradului in care geful direct lncurajeazd



a".a'""'i,,rpJiil;l;,ccl pulin i.mprobabild. tn echipele ao inun.a in care fiecarelucreazd ald[uri de ceilal i si cbmunicd ,,doa"

"o

;i"; il;.;;;

',s^ti

nu 4 probabit cd noit sc va putea "iiil;.1"i.:.".ii*1,ua susprclune' de rnvidie sau de concurcn 5 neroiard. lansa,"larrnoi idei noi ofcri. celorlaili prilcjul criri";fo. p, .ii-J;-;,,'-p r,inc.i p.i ale, pe a rir ct e di s r ril gb t o"i". allnii;iJ";;;;":"r;;,ir.ste toldeau.na. deparLe t.le- peifcctiune. I)entru ; r, ;;ir;;;;;: r'en*e sp'rJrnrr, nu trcmojat. sint numeroase, cdile tle uciclere

l, i3f.:li: ,d-espicarea firului i., pni.u;, p.,*irlar"a s;;;';;,;sr simphr,.ignorarea. UItima mod'alitale pare a ri si cea ni,ri

'errcutoasa.Spre deos.el:irc de primele doud, nu

""i_ni.i i,,,t:fort gi,in plrrs, Iasd si aqaren,ta

'u"..f.," ".f"lii. fl"*;;;; ;;riitre colectivitate a""zotrtateio"

;;;.il creatoare este. ar}*,r-

l,?l:I-ri"il:r dc suporrnr. chiar dcciL crir i"" f"rJ"te;;',,a..;-lr('arca lrrulut in naIru,,, care si ea il poate demnfrifil",,"

' reatorul fr,iminraL "r r,,Jr,*i ,io inili,,is:1;;r.d.;";.i."JrrLin colegii de muncii,. 1,e r,-g1,c.1pa";;i;i;l';i' ;;';;, ";#i";.1

penlru a muncI rnai bina dci:]o,.heazd"r*otiu;tuG_:'d;,r;;;:

1;],e_ 1ry;olotice concreic au e'idcnriaT"iu,,i ;u;;;;;;" *;; tIrlrlvegLe incural0roa rlc r.ulr.r colccliv a muncii bine f5cuic{ v e:i' Ioan Mdrginean, Colutiiii" ir- irirra, in volumul I}r::-t.'o ltar e a u t t n n ii' a t n t r a pr in ctc:i it,'dHi;' 2i unf i r, c oorrr ona r *r.,llucureqli,..Eciit. Acadcmiei, f OS0,

"cup. -Si.pu'o ,,"fi".,_ :iI'r rp Lt', jnd icaLorul ..coiecl iv u I a prer.iaia pi'i".",,4;;;i;;;,, ;,i'e facutl" a luaL'r-alo.u."o-g,tb, fl;;;-.; 0,60 mai mic dt,r,irvaioarea consideratd dezirabiid' a.

-

"ei"","i investisar,i :'tr 751 de oameni ai muncii an i"a".tri-'rn*i.e."EDUru(trr'

,, .C",li Jir13 sprijinului di" t;i;;-"tj".U"-"iride muro:.,i,Itpsa de ln elegeredin parLca gef ului direcr i"L"rr,;nu iriilt,,lcarea manifestdrii creafivitlgii. Un gei autoritar, tt;t-;-;-ziune de pêrspectivH, nu va i"iuru;u .io.r rrt .r.utor'_i;;l;d;_nalilor. Din4rotrivd, preocupat " de indeplili";;- _;i"ii;. urenle, un astfel de gel va tiece pc Iingd'ideile;,,i,-;;;;;,;-

rlu^Jc in cel mai bun,caz pnn rgnor.are. St,ilul Jo-."r,ir..rl"feluni direct trebuie sd aibf,.n..0 . ;;;;'#;G"'.:.;;ri;

s.nfji1i1ol' lncrrrajarea mrrn, ii a" .'niitni". -[n cercebarea si*-croiogrcil ro cilre rre-aln rnui rcferiL varoarea acestui indica{or

munca bine fdcutd este mai pozitiv[ decit aprecierea motlului,in care colectivul sprijind o astfel de mun-cd.

Atitudinea de lncurajare

aperformanlei celorlalti

tre-buie formatd qi consolidatd la -nivel de -mas{, printr-rrn'proces- educativ extins, de la pregcolari la to,ti- oamr:niimuncii. De asemenea, aqa cum existS. in prezent in scoli orede ,,dezvoltarea vorbirii", ar trebui s[ eriste in programa s"o-

]irre gi ore de ,,dezvoltar.ea creativitdlii". Ideca riu e nuui.Itrxperienla Venezuelei, de exemplu, este incurajatoare: inprogramele gcolare si-nt previrzute cite cloud lectii sipbdminirlde,,dezvoltarea inteligenlei". Nfinistml venezuelcan pentniclezvoltarea inteligen,teiûmanc, Lrris Alberbo h{achacio, de-clara lntr-un interviu: ,,Tn decursul secolelor, oamenii au fostinv6la ,i sd asirnileze cunostin,te, insd nu qi cunr sd gindeasrl.Ei au fost lnvdla,ti unde qi cum sd gdseirscd cunogtinle, tllrnu

;icum si imhine cunogtinlele pentru a ajunge la alte idei.

r\u_fost invdlali regulile gindirii logice, dar nu-;i rcgulilti dea e-labora concepte noi. A fost predatd culbura, dar nu qi oriai-nalitat_ea. Au fost predate roadele inbeligentei, dar nri gi clirnsir ,Li. dezvolli inteligen,ta." (Internutioiat' HeraLd Tiibu,nr:,3 iulie tg80). Fdrd indoiali, autorul recentei si atit, de con-troversalei lucrdri DreptnL de a fi tnteligent nu gresest,e. Chiardacd nu subscriem afirmaliilor incitante ale lui Nfachaclo:,,Fiecare copil este un geniu ", ,,invllirmintul distruge ori-ginalitatea " q.u., nu putem sd nu firn de acord cir aciualelesisteme scolare mai au muit cle fduul, penlru dezvollarea janivel de

'masda ureaLiviti ii.

A;a cum am suslinut gi in concluziile lucrlrii Elemcntec .e

_p_sihosociologiea muncit eficiente (Edit. politic[, l]ucuregi i,

7977), integrarea invd,Ldmlntului cu cercetarea gi cu pr.oduo ,iacrceazS. condi,tii optime pentru educarea creativitifii tineie-tuhii prin muncd si pentru m'.rncd. Orele de atelier, ca si pr.*c-l,ica in produclie ar putea fi LransfornraLe in adevdrate lecliide clezvolLare a creativitdlii.

ln condi.tiile concrete ale levolu iei tehnico-gtiinlificedin tara noastr5, s-ar putea initia cursuri de sporire a cleali-vitnlii incd din grf,dinild, ccurLinuind in ;coala generaid,

188 6 colec{ia cristal g ,$ colecgia cristal * 189

or'r:lc rln atcliar si tlc pra,.lir,[ }rorluclivl. Firc;le, ele ar putca."Linu& in f.rme arti,evatc li i" iniele,"i"i;i'r;p;;i;;.ti;;rjr'cnr*'a de obiecLc incudrul dt*i ;lii [.oorrt,rr" arcorespirntrc,rai dirccb criLe'iurui. caliraii;,ii;"T;tii;;irrri .r."#]'1,.putea rest,ructura aritudi'ea rrli""triiii f;;;^;;";;i_iJ ;_rlt:i noi,

cic,nL valor.ilicat. Irrlilrrr.arna bloca,i,,lor psihoso..ialo sist imular.ea cr.ril ivit dt ii p,,r.rrriL r.idicar,ia 1,, ";;;i;

.-ri-orloi_

rrali{ale a tutu.or oam.nilo,. mu'cii, in ai ora .:"" ii."i*li"sorialismului si comunisrnulrrL

o Actri.tute



ar deternina mai .,;;;-;;i"orea sau suprimarcir1,r'irnei idei, cnr,'. dr..reErrjii, nu i.src .,lo ,no; i"i;ri.i1.e,""".. ,"t,.aportul creativitllii.'-

Transformarea orelor _tie atelier si cle practicl procluctiviiin adevirrate cursuri cle clezvolra." ; .*iilrii:,'lTt ";;:X;ll;,,.',lnborar.a sl'insi. a psihnf"q,i,li-"u

rnarslrtrl instrrr'lors rlortl'nr r.oa a(,t ir.i* riior fi f +,t". t,;;';r;;i' ;i; ;i";;;i,,;,::n cre.ativilrr ii, inslruirca psihblogilor,'ca *i a {rrturor caclrc_lor didacr,ice in rrlnico p.nir,,.iiu;ii{,t;".,

ji;;:Hil;;.T;unor mrr niliile utla"r.rrlg

fi * unor insi r.rrmr,nle specif ice rl,.rrrisuraro ft cr.alivitrrpii liisre,lc *ni .or, analiza enistemolo_:ri, d. Iis{a r.Jnmrntnltir ion.r ;Lur iu,;; ;r;;;;;;1"',;il;;;i,;;

;rs,rsip1.,',1 for,taLii,,.rso(.ierea i;t".i),r.-;,i"iiica,bro'insi*',rrrr:iArrr toare varianrr'r* sare), anclr,'ra r;1i o*4i[i -i"l'r.'i.,:rr,,r

l;11'o. prcZi,lltirLe si g,nerai'",,nnr, r]a.t

penlr,rr edur.arca crlaliviLitii 1lr.in si pnnlrumunc,i, pro_c' derrl lislei de conlrol (chrt.k'tisi)' nsL,T, p.,atn, r.t,l mni atlec_rirl. Cu privire la nrotlLrsole;; r,,i;v;ti,q;fl.

""J.;;;;;;[;;,;in oratc ite aLetit,r i"q J;;;;ii.l'pr"jr., ivd, sc poL formritu

ll,,,Xl-rl.iJ-pe car.n inipiatt,ruf i"frni";il,osnlrrrl tlp.itlci,.. Ato*r'. \rso()rrt, Je pronuno.pcnlru stinrularr,a cr.alivi tutii, t" of i" n I r" bu i ntdri tl,,ci r ."^ti.

"n1.w,i,_l;; ?i,r,, i, p;;ii,;.;i";, :;rc t i vi { i ti lor c.r i, ie nS t pot fi'aJa ptu'ii ir..,, ri t. si rnot.ra ri t dt iie

'I rr ac I i une p x is rcnro t,, nn.."iriil ii; ;;i,,,i; ;; i;#;r;;,,] ili'i i;rnei sitrirrIii nartit.rrlarc? Ce .;";;;i,;i;'ar 0v{ a sporirca rli_rrr' nsirrnil'r unui rucru. r"u p.,'r,,ngl."u"urr"i actiuni r ce s-irrntirlpla.dacd ar fi micqorate difrensi,nii; ;;t;.;;;*"ii,:crurilor si actiunilor? Ce'conseci;[e';;';""a substitutia lrr_crurilor;i actirrnirorl cc..r,,tini" n. Irroo cor'bin.rea

ltr- r'uri lo. si ac tiviti t il.or t (l-e.;, Crex. r.' Oi rr

"."," i,; i,i.i irrii,"un.slruL'[.t ?e1,Par.is. Drrnod, t97 J).

r-c)nrn{l tte arcr. sc poatn ajrrngn la unele irlei noi, matcria_izate in protluse *i n.ii"it 1.i i""jit.l in"o".*t fel s_ar contri-b ui. r'ficien i ra sporirea .";ii"il;iii'in i"o."rrr insr.rc biv-cdu_Catly. '--i" r'rJrrtrLttv-uut'l-

prir,"rryte deblocarea creatiyitrjfii clirecb in pro-existI un poten ,ial cle clcativiiotu i".a'i"rrfi-

spiritualii: a vedca prohleme.c .Disoct'ere: sltrJr cle m.inte nr.r-i ccl carr n-trlege rlintr.-o

mriltiludin'r dr'.Posilrililritil'o

ceanirri bun,i.,i ,r,,*tncare se opregle la cea mai f,rorrstir.

t Calontnii:

-'fu eqti geniu

- Ba tu egti gcniue Aclnrir[m intelepciunea, dar ii ocolim pc in r.,lcp i.o ca si nu-i fie frig cind s-o deprirra, in gr:rur rruprii tre

iarnrl. nici nu s-a apropiat de foc.'Ir'eu ,*.-,il.u'r,iir..i*stricd

o Cine.Jupti invinge. Talentrrl autentic primr.sf.e, insi,laurii fiir[ sd loveascd.

o Calul de lemn nu nr:c,hoazi1, oricit ovlz i-ai dao l)entru a priis.tra,ltroaslritl

piilea cit, nrai rnLrif, trebuiestt o culntrt,t't t aldi...o lr).rceplii se. fac,.doar ponlrr,r oamcnii r:xcepfionali si

sirl,.crr'ep iouuli cloar'-o&rricrlii pr.:ntru ca"e s. 1'ac lrx-c"rrtlr. lJu'rn"avoasr rir n' i'lr.riri i' aclcasL{ catt,gori..."

o Li un rnare ghinion sJ. nrr ai noroc I

o,,Amtrecrit ;i r.tr pri. r'iatii...., p.t sprrne cloar.cei car*au riinras in vialrl . loi carc uu tr.,rcirt...

o l4ai degrahi'ct.l.rn

ceca ce ar.ern in cap cle.ril c('ea ceeste in l'a a ochiior.

c Credem ceca ce stim, nu ceea ce vet.lcrn.o ,Stiin ,a_ a progresab ilLr-atit inrib azi putent prevedea

;i... minunile.o u'a esle sH crezi c'ca ce n' cxisti si cu torltl artcsvi.l

sd pui la indojald ceea ue esbe cvitlent.o Si ltentru atei e-ristir lucruri sfirrte: pallia, pr.ietenia,

crrr.irrtrrl r,lab.,.

c Opt.intisnt. in prirna zi drl armatd sii te gindt'sl,i la gr,:u_i alrle c,--or su tc aslt,l,tl jrr r,ivilii,.

n eeea cecesul ntrncii,

190 i colec{ia crislal +? celec{ia cristal g 1gl,

oOp.ticd. Printr-un c.job de sticld innegritd, chiar soarele,isi pierde strdlucrrea.

o A ttloamd.glrc.' bucuria urdrilor conventionale.o trnainte de a sdri in apii, vezi cit este de adincd '

r Nirneni nu te va ajuta si te inal,ti mai presus ca ell

o O carttr bunfi c t:a rrn rirsirrit, de soare. Uneori inri parecii tr,iiesc lrr l)t,lul Norrl...

o (lonrlil,ia rl,.bulant.rrlui: t.e-i inler.rrsant. nrr-i origrnal.t'e-i original rrtr-i inlorcsanl ...

o Contlitia aulorului de ;tiintri popularizalfi: slie pu in



o ,llttcwria de u trri.i.: reducerea proportionald a speranteide viald.

o

-Eqti

incapabil, n-ai minte- Ce vrei sd insinuezi Ic "4{ri.rtttristre:

- Slrrt atib de nevrozat incit nrr mai pot clormi nicimdcar la scsiuniie de comunicdri qtiinlifice...

o - Tlqti Lrn om nrinunat

- Cine zice rila e i

o Prx'tenul dupd citate se cunoaste... cine md iubeqtemir ci teaz5.

c Cilalul de la sursd - titlul de noblele al automlui.c Ciiatul prea des isi pierde valoarea, ca o ninunc care...

se repetd.

o Cind nu mai ai ce spune, in loc sd taci cii,ezi.o Cine citeazd pubiicd, clar autor tot nu tievine.o Cil.eazd-md, sd Le citez si eu

o Cine cite;te citeazd, ceea ce nu lnseamnd cd cine ci_leazS qi citeqte.

c {)unogti autorul dupd cii,atele utiljzate Ia fel de bine casi dupd ceea 0e el insusi spune.

e lie autocitdm rnai_frer.vcnt decit ne place sd credemsi citdm mai nuib decit sintem obligali ,e ,".unougi.i".

e Auiocitarea: impozitul pent,ru preavinovata iubiret1e slne.

o Crca .iilc- originale au soartu copiilor: te bucuri r.indlu dar viald,.cu limprrl le dctu;eZi dc elc si, in cele dinurit5, le lagi s.{ infruntc singurc lr,rrnea.

o li citim pe unii autori nu pentru a afla ce gindesc.cr pentru a vedea ce au ,,imprumutat,, de la liganti.

o Si faci o carte din allele zer.e, cinsprezece, doudzecir:u-i mare lucru; dar zece cerii ainir_""u ing;.tIast,a, da

* colecfia cristal +

si sr'r'ie nurh,.

o Ciirt.iir-, brrnc se eprrizea.zE repecle..., dacI apar intr-rrn

f.iraj mic.o.,\ refa(,e rnanuscr"isul dupd indicatiile rcclactorulrriet'ltivaleazi-r (ttt ittlltlarr'a rle a-i

'unemorttrlui tra-

brrcti I in guril in speran{,1l ct"r va incepe sd Jlrfdie.o.,\ plra{'ruza - i:r lrrra t-.u acfe in regûld.

o Arrloct,rilu(/'c.' nll lrrelind drept,uri de arrtor, pr,nlrur,rh nli-anr clactilogrlafial. singui capodopera.

o D-ulLt rnnfcrenl io,rilor :

- Cunoa;fcti crr 1,otii, deci. nu rnai insisl.im...

- De-aq sl.i si cu cct,la ce st.irn cu to{,ii...r llirl,ia suportl orice... cste dispus autor,ul sd indur,e.

o (lintl ctrrt,eil zace in librlrii, arrLorul este grav bolnar..

c in anumit,e imprejrrri"lri, numai nebunii lirocccleazlirr nrorl normllr 0 barbii bine siilrrrni tri cste pe iumdtate rasr-r. Nimic

mai sirnplu: te sirpunrqt,i de douri orio Autopl agi a.tu,l: copiii necleclarati ai autorului.o L'ondilia crcatoru,lu,i.: ambi ,ia originalit{tii in lupt,5 cu

dorint.a t1e tr fi acrrepl,al de ceilal i.r Nrr e-ristir plircere nrai jn[ens5. decit chinurile creal,iei.

o l)i sort unlir t:ognit i.riL

-\rrtorul: - Prin r,irr'lile mele ii ajut pe oameni sI...Cititorril: - lidnincir qi el o piine...

1nqLart

l:l - Cilnoir$tc|i'a ds sine - condille a inlclcpciu'tii

Capitolul lV

fNTUITIII, DI'IGIN.ITIB, FNTHLIGHN .{:TESTIiA,ir,,i-rN SII{GUR

conclifii (far{ a ridica sl,ilaul tle pe coala de hirlie)cele I lrunctu doar plin 3 linii dri:i;te.

(llezolvarea si comcntariul jocului la pp. 208-209

Bliherafi prizonierul



Arnicul il rrmncayoit-qtrd str afli izolat irr ueltiia P (fru. 31).

il ptrlefi elibr.:r'a, tlacd ajurrgeli cib mai repede la el, Li'ecinclplirr loal,e inr,iipr:r'ile (celulelrr cornunic.ir tt,1t,s cle) dtiar osin:r.rrrir datri, altfr:l se clcclanseaztl alarma. \'d al'la{.i iln afara.r'itiriilii, in litinctul I (r'Lirliita are doiiri intrirri).

(llezolvarea si cuntcnt,ariul la p. 209)

o6sJ"ig. ilit.

Crrru ajrrrrsrf i acasri?

Yri afJft1; intr-un labirini, (fis. 32). Irloui si r.[ e irig.\/r'i't.i sI ajungeLi acasit, it sind rlin iabilirrl . lJrl ltrliri'

(liezolvalea si corrreniariul lil 1r.20 t)

Jocul brtclor do chibrit

.\rr sinl,rrm adep ,ii..tcoriei chibril,ului", dar nici nuli,slringem ,,jocul berlclor de chibriL". I)irnpot,rivi. Crrnsi-

o

.,\rii proptnl{rr)} nu rn} seb de.teste propriu-zisc (r,esr,trr1rr;1

ll:.*lll,tl,^r*i,;:,_ llr.r,s.rJ)rn(,r o activital,e,irgu'oasi.i, starul'rrli_zirl;lr in;rlLii pr,ofi'sir'n,rlilirlt,), r.i r)l1i (legl.rltr,l ,lif,,rn i,,.,,,,itlrr t5q:11511,1;.trtrnlll;i (,.rrlrs,, rlitr cr'rr.Li. r,,,risl,,si zi;rr.,i 1,r",'1yrrt.t'sclf

_rle w. llerrrarrl si ,J..*Leopoid - - co.s.i'B",rl.r,'rr,"lrlr'ir,

. llll;1,. ,:;t1

t'lrultt1i,.,' 1,,Ji, pr.).ss, r\ r.,r/r.r, llrtit.r,.llil,,i,,t"t])r'rt)'rl.r.ltI, (lllll r.ir.or.;r. irrrtuzintlrr-vJ, sPr.1.iy11, r.,.i i,, I.i r'ilr1a;,rrr['r:*rrrrilstr, nr,ri ltinr, si, ert,rsinrl, r:,,t.i lrli'g,. ;,,f ,,,],,,, f ,.sri.1tr,,r'i'ri.rr.,,.. l)rri' Li. ni,girr.riz,r ,,lii,rr.',,c,rt,,,,,..r,r1 ,,i,

',.,,i,._;i",;

;lt'tr.lr rtl: riltt: rr,z()i\.:i ,.,,1 rrtili li:1,r tle _ s,. irrl.,,lr,r-,,. *i ,1,j,,,:,'- enigmr.'i.:' Cjnr: ar,i) (i(:il niai

'tlr:zr.olroiilr.ir,, l;ri.'r;,,.,'ij,illr: r't'rrlliyi sirrlr t,i,'

-I_,;r.rtrtr,lL,_1rr,,hr,, l,irrrpul rlc rczolr.are esl.c limil,nt. Nrr rrii,qlrlrii.ir'i,

,.ln*i Jrr.i'a 1a.e tJlu'ii .'rr r,*rrrsiLi sii vii i'.arlr,rrli inb;ri'.'rrrrrl l'i.rrrl..si rrrr l'it.i lrrlnl ,1,,r.,,,i:{ili ,ll,.,r *,,tirlio ,,,,,11,1j _tl't',r' r)r srr I.si inrcrliaL pri^si. ciiiti

'rzolr,ir.il,, iir,J;,i,,.t ,,

]:],it .r1l. ii rot:r rr:;rli sri ,l,rs,l,,1,r,r.ifi ,.i ','-,, irrr1,i, cii,:rrr -,, ,iii,,f.illl;rr t1 ll, tii' t|?.ull:rlrrl r.rr|i'r.{. li.,l'lr,,,lirtt.l astrDri.t..r:anli,.it,,fiiclrrrrrrlr,avr)irstrii dr: r'.fh.ti.,, vri ve i 1rrr.i,,, g;,",1r,'; ,?,;i',;;;,.'i.:;gindirea.

.,,,.,Itn,',"1,'lt illl'' lltll,,.r'i ;r,irili-llll r'tt ::r'1g1 11' r'nnr{,nl;r|ii, r, l, r'inrl

11,,,,1,11:::],,:,. tll girrrlir.,,, r.,, tr.,,l)rr,,, rlr.yri:iit;i. Iirri ,1,,p,,,:{,, nr.,li,_rr

il rit)9ilt.t.., 5itr.r.rSl

**olrii purrctc lluclut:ase

o

s

e

o

s

o

tl .

. -'.ii1,i l-1,1:.ll r,,,",,t" (f ig. 30)-pr,in 4 tinii th,epte, trir.iiil t't{lrr:it slt.lulrl (lr: l){, r.()iti;t rl,. 11i1.1i,,.I)rrt'5 p'trblr rr*r r' i,jslq, ir'rlr';s.' tii sat.r esr,e ple' rrsrtrrti;lr,*t.r,rr '-l rrtlrrtr.v'ilslr.ri, irtr:t:r.cati sii urri{i'iri

"r.t_r.iii

194

l)D.

e coluc ia cristal O

l:.i*O culec{ia cristal 195

rlcrrinrc{ acestea n''bJisii la irrr,riit,ir,.,;i nn ajur,ri sii r.re rr.zr-,rr-l.r'irn imaginatia.

/. frivi.li" cele4 piit,ute (fig. 33) conslruitc rJjn :l-l lrr.1ede chibrit. trldtind doar'4 tr,,q,,,, y,,,tr,J; 1.""U)" ;"j,i,_trate I

J?. -s.hirrrbirrrl Poz.itia rroar.a ri rrot. rr* r,hiri'it {Iir.:.;ii).

I)acit rnu[ati 1+ betr: de clribrif (fiq. 35)3 iiiitrale riiferile't:a suyrral'a1l' liixlsteA1r:zintl altfr:l ti bct: rle irhibrit (f ig. 3tj)3 pirl.r'al-c t.lift:rilc cir rni:irirne.

-:::- r:::=:-

C,

D.

pulc(,i ohtirretlouii solu [,ii).vcfi er.ur,strui



itl{'r.rl.irli sii r,lrlinr,li rlorri pitl.alr. rl,, rrr.iri lni (lili r.;t,,:

ilttilll==:F.-_d".:::__r =-L_-=:il[

il

'l ilil

,ljj

till,r* __j_:I Fiil

li:

-

-lJiilI : {r -ililt,iiii;;ut

l;l@=:-Ill,l,lIo

it

jl-:. J G. -.: e:.r:...+r .---.-l:"2 :71'

ilt]llll-rJ': - -fi--iitLii

fiillri

udiltllliut-ll:=l'rrlJ

I1't3.:ili.

196 C' colecfia cristal O . colecfia cris(al C 197

n.

lr.

Indepitrtali B be[e cle chibrit (fig. BT), astfel incit sdo.l? inetj 1r pitrate mici gi 4 liiirat,r'inari.Din cele 25 de pltrate (fig. 38) rilnrin doar 12 da'cdindep{r'lafi 12 be e de r:hihriL.

&:::'...-.......-.-:lnt

I)in lre-ragonul fonnat din 12 be{e de chibri{, (fig. .39)

irrccrcati s[ oblineli 5, apoi 4, 3, 2 triunghiuri i'r'hi-laLcrale., deplasirid de fiec'are tlat5. doar cite 2 iir, e

tle chibrit,.(Rezc-rlvtirile la p. 2tt)

_--

G,



ilt]il ii

ili;tii

iln

iil-E*tut illliuF, ------ c: -_-j:liilile =-fi* _---lr

:ll _ -_U

tis r?

n

t

il

Iilg

ililil

ri

il

till

ll

l:tTi:ll-t:llti ,juL]lj

fi-:l:il---il*-f-[

t-[:I:[-[-fi[-il_[-*n"-iJ:ilfi- ["-il:[-il*-t

g

I

iti{

ll{F:-:O

il

ll

I:jti

i1

f,

ll

il

t1

il

ti

u

-t

Ce fel do irnl,,gina{ie avefi?

Privi[,i desrrrclc de la p. 2tit) (fig. 1r0). Penl,r'u ficcare r],;rrtrs.irrl pltrltuse rill lrr:i irrLi.r'prr:tdri (l , f], ('' ). Pe eare tlirrlr't'r,lr o rrJrgc i i' Sprt il \'{'{li}ii t,e ft'i de irrti-rginrrl,ie ave ,i, llri r' i

tolalr;l o;;t,irinilor tlrrtttttltt\'oilstrii? itr.:ortlirtil jll prrlirrle lrllrlrtto iilcqr,r'r riin lr;lrriula ,'1 ,2 lrlrttcl.r: qi, rtrsl.retLi v, t irunct, 1,r'n- ,rn rir'grrilrr rlitt r,tilo;trrr'le 13,si 0.

llul.tr{i ob trirtc ntrt-xirittr ttt 1r5 pttncle ;i ntinirntr r;l 15.

(l rilerprt,itrrea se orului Iir pp. 21 zr- r t5)

(lii. tle pcrslticuco sirrleli?

-d. (l,r lt'r'buir: si-t lilrrsii[i in lortrr] settltrtrlui dc inlrlbirre?(liu. 41)

fl. C,i nirrnrir irt,buitr llrrs in ri,trrbul rtitttits u'ol i' (l'iu. 4'2)

{.'. (b l'igrrr'ii sc intl;uttc a fj tlcsonnli:r in sirirlriul ril rltas liillr'?

(lir. 13)/). Crr t,t riutttirr vn gintlili sir compictat,i t'r'r,'rrl? ltig' ut41

"IJ. C;rrc estc rrot'1rul qr'rlntctric r:tt urmitttzii logic itr seria tlesc-

rr;rlri) (fi:.4.,)

/\/\

VV :i9.39.

Cc r.:il'r'ir ar riisliiilra rlar:d s-ar desr'trrl st

l,eit'it ;riilr'irt :' (t'i{. zr1;1

(lc nrrmhr {r'r'lrrrir: itrsr:t'is in caretrl t'Ittras(}r ,'illir va l'i plasatit 1u strtl, 1;tt cea tle-a(fig. aB)

r.

{'.il.

crl de-al 1ap-

titrt,r? (f i':.1r7)

pal r'rr gilut,ta r

ltlB C colcclia cristnl t

l,i . .t\.

I colecfia cristal t 199

tccDl I

Ito

r=ln.&F

w



loo-l I

l'I

loo_l

lP l=

@1,

E.

-

r-r P

<1o oq

'-r ii :r

r -:) al

F.

l:;irr - :5

-{o

^4tA

,''r\,'"\ /tt\/tt\

A, A./orVz\ /a+\ze \

A@A@E

QO

h'ig. 13.

oB

O colec{ia cristal 0 201 colec{ia cristal O00

'€j9' n



[email protected]

€ri-@ 'ig

R s

4EAS V ?

€i-,, ,4 s ffil. ltig.,jj. O-J-C)

€rhf

@

A

48.

Fig. il9.

@

@ 'ig.50.

o

r-;lEI

lqHffiHHt,'i s 4i.

I. c.'unrir

trebuie i'srris i' itrui s.rnnrrlui cre inlr.rbarep(fig. a9)

-/. Ce cifrir'rmi'az;i. in rnori logicr, a fi plasatir in triunghil(fig. 50)

5t3B

L

mm$

202 t colecfia cristal acolecfia cristal 9 203

K" lrrsc.irfi in l.crrr,irr, r.irrrrirsr lihe'e rlin t.ar,,rr.i r. desena{e/fig..; 1.)'rrrrrr'r' r'irr'c. insrr nrfl r r.. 11l ir 1,r.,,1.171,s1 r rr rii r.ir si .rr

't,rtir.irlir,t.talizr,:rzi. 2l (i.i*r,rrl .t j. ;;i

'1,,;;,.,:,;li;,t;' jj;

.({a11.rl 1'). \tr l',il.sili ,,,,,,,,,,., ,,r,,i r,,i,,.i ,l,,it *i ,,1,.i ,,ii,,,-0.

l)r,rrtrrr r.r,z.lr.,rr.ir .i.r,ti l;r,ti*1,,,2iri,,' 3 nrirr,rt,..1.. l'rivi {i ,'r irl,,rrIir. r,r,r,,,rrr.il" ,l,,rl ,,,,t',,'1iiS. l2) si in,.ert,lli

in irr clrrsi aranjutrrerrt

-{r ,.1 i lrr d is pozilie ll(r'ezi extmpltrminute.

de rezolvarc, fig. 5i3).



sir piilsirlr sr,lrlri{'lr' (x) irr 1r,il r.irlr.lr.lr, ,lin r.,,rr.irl-p,.r.,.r.1r,1,

(3-BH.

l"ig. i3.

l.-ir,cart tliti t,t't.t,ttrilr' tlt'senat,e

nirri nrult.c st,cl.irrtti. l'riviIi ilO dtr

(tic. 5a) t'stc diviztrl ins{rcrrntle cert'tlrile ;i altigt'r-

Fis. 54'

l,i-l ne uft,lrt eirr.t, are cel mai mare nutntir de str(:litrrti.

,\t,,riti" Irr avr,[.i tinrp penl,ru .a nrrnliirs sxi,1i1111i l1r, in

1{) secrrrrrlt,' trebtrie si v{ decide['i '

r\. tlncle trebuie sh tintiti (fig. 55) si tle clt'e ori perrtrtr a

oIrtine s('orttl tll 100 rlt'ptrrtele,'tl. 1,,*clri,'ti in {'r,lFlfllltr ;rirlriitele (lig. i)G) ntrnlt'r{' lrrni mit'i

dt, t{, l'iir.ii lr rt,',r,ln ir,,Urrtrl._ ast[r,l irrcil lr'trrlul f iet'irIUi

,ii,.f Ltit o.izc,'t,al, r,it, qi vertical. .rec,tn ;i tofalul tliag'-nalelor sa l'ie eglal cu 1ir'

P. l)i.sele sepa.afti rlin cele 10 pritrate (fig. 57) pot' fi.nsarrr-

lrlirle irr l'igrrr.ile rlin por.l irrilelr lrir-5rrralI. Avilrrl lir rlislroz,i-

t,ie 25 tle minrrt,e, fara a'folosi linia, echerrul situ comllitsrtl,

initicali piesele 1li1v 1:nr:e se compun figurile plasat'e in

dr.plunghiurile harsrrrat*'(Rezolvdrile la p.2tb)

s'@6 N

I,'ig,;il. 'ffi'm3 &

'ig. iz.

t coleefia cristal t04 I eolecfia cristal t 205

Inslr trrliuni

e Srrii.l.i srrb ficcare tlescn tle pe rindurile A, B. C, D. Ecifi't,Jr: tlorrlspunziltoarc figurilor geotn(iLricc din chr'nar (fig.5E)

c Figrrrile geometrioe notate de ia t la 7 intr[ in corlipo.



I,'ig. iit.

l'is. 57.

WWMWW216810

nl'nta desc,neior tle pe rincltiri le A, B, L', D, Ii.

c Nu toilte figurile ger;ntt'l rice intlii in (lomllorl.ntalicr rimi descn; nici o {igrir'5 qr'ornfrl.ricii ritr ittl rii niai nrult,

deciL o singurS. dati in conrpcliionta unLri desen.

Irig. i(j

Cirre osl(' llivclnl er(,atir ilir,f ii itumncuvoastrl?

_P.utr i riispll;111n *jngr,,,i la ar.r,asla irrlmbaro, jrr,:r,rr.inrJ sf,grsil'i solrrrin la lc,slrrl dc ct'rattvitale 1a,in1,tHL rr'rr'ri ii.-r;,,;-nar,l si J. Lropoltl).

B

TES I DE CREAT|VITATE

I'ig. 58.

A \OD N N S12t656',l

206 I colec{ia cristal + + colec{ia cristal I 247

o Plttlt'u rrrr,,J,, rlls,,rrc sir)l ;,rrsilriln. tJorri sr,lrrLii; r,stesrrfir.iorrl, rlat.I trot,afi rlr..rirr. ,r,,, ,t'; ,it,,.','.r,,o l)acI nu u.Jsi1i, rozolr.area cor^r.sprrrrzaloaro ponlru un

i,:::1.,nu st,iluiii prea mtrtt, incerca

1;*JJ_t .orrt"a I i pe rr rrrrir-

n,1i1 a completa rindul cu clesenele pentru

tllrlrr sir irnili ,:.rle I;turr,:Le pl'irr 4 lirri i rlrtprle, {'iirit a l'itlicrsliloul de pi htrtie. I'rit,ratul ittsl rtu existd pe liirtic,. ci tloarin rnintea-tlumneavoastrS. Irrivi i mai ateni clesenul ;i vc ,i

l-oclea doar 9 puncte, ASa (rutll se gi -specificd.B. De aceas[d daL5, difieullatea solrr ,iei rezu]l,ii din con-

llictul dintre gindire gi percep,tie. La trivel absbract, nolio-



^..^_^:.1r,.",?.e je.rert.rt,ru (l'drd Iimiti de Iinrp).o Cornpleta i

testul singur-qi cib rnai rt perie,posibil.o Pen[ru a sdsi solu ,i ile r]esenelor de pe rincl urile rl, B,, D, E avcli li dispozilie 10 ;;;,;i"."(Rezoh'area pag, la. 235\

nrl, prin punr,,t se in[elege ilttersec[ia a rlorrit linii, figtrra gt'o-

,rreilie,i lllana fiirir.nir.ri o ditt"tttr"'irrtre. ln plan llerrrepLi\"prrnr:t.ulal)are ca o gratir nticit, trrtutttIii, tltrLa,,abilit, pe ul] l()I](l

ile o alti eulrare. l]acti nrr ati gisit raltitl rr:zolvart'4, in ntorl,'trrt rlurntleavoilstrit nu a,Li opelat, lu nivelrrl percep iei, ci lliaivclrrl ginrlirii altsl ratlte. L)unctcle desetitrle a(l uIl d ianrel.r'tr

f,.rrrrte ruic - csLe arlcrt,iirat -, dar Locmai acest lurlrrr perrnilerinirca lor lirin il linii in zigzag (fig. 60).

Iililrerut,i prizoniorul

Solulia nu inrplicl un grad prea nrare do diiir,rrltatc. \'rive,ti aiuta priel,enul claci vir veli deprinde sir analizaLi aLerit,:,rnditriile intpuse. Dumneavoastrd vd" afla{,i in alarachidirii.llunctul 1 (intrare) reprezintS. un spaliu deschis, nu o celull(prin care nu ave ,i voie sd. treceli decit, o sinsurii datd).

I)cci, prin spaliul I aveli libertatea s[ brece ,i tle rntri multe

lri (fig. 61). In instrucliuni se cere doar sd aiunge,ti cib mairljpede la prizonier (Pl, strdbdtind toate celulele (fiecare cr

singurd datA).

Oum ajungef i aeasii ?

Fiecare minut tle inlirzierre in rezcllvarea situatiei pe hir-lie semnificd o ord in ploaie qi frig. Trebuie sd vir gribil,isa ieryi ,i din labirint. Nu veli reu;i insd dacir r.eli privi labi-

nBZ0tV;t IrI $I C0lillYl'.titll

Nouii punctc buelucu;e

l,l Pentru a rezolya ploblc,uul nu Ir,,rbuie sir lii ]iltil,rrt,i

l:.,1f;:ii:,1.r:j.,I,::jtl.;i"-ti'i;;;"i',,

1'rris.';oi:' i;i ;iii:liliijgcului la eare v-am invitut ,il .";*tJ', ,ast lel tle res l r.ic-

l-";.g::,i,." : ::i"-l i"* a f la rea ." p ff

-

"

",

"r "6

"i' I I rX " tr',i l I l,i;ercepliei

. noasrre cle a grupa, J; ;;;;;l;; ;il;r.,;iiiJ,"l;lansambluli (forme) dupd o"seii"'a" i,.nr?i, in f,rncrio rto ,..i.:1,:.1*"1*,1,{i:i:"1 _'t1 ".:.11"'a" ''.g"Ti,in runcrie rle miafe, SimilitUdinp.' o ' '- -' Ir iu''| rrr Iullul'te (ln lllls-

\\/o,rl,î_^- .,.."r, ^'"3f,atlate,

.fronl iere, cauz,.i-cfcct (),lax\Vertheimer, t92a).' r,""*"i*"li;;il;,;'

_:;i,it;'J;::, : 11;

@r

$Xlig59r'sle rrn pdtrat, de exenrplu _ in psihologra soslultistii sint'*sid.raLe ,.forrrrc b:il"i:ii":. g,",.,,i,1i,i"ri,;i; ;' _" .,,s,il;;.i;illn ast.fel tle fornre. Crs.ar mi sca, ;;;;;; ;,i ;i ;l: ii l, :1, il "i;'i:l:[ i:,J:;,:l" rtffi]ind su nu depdgigi .rprirr,io p;;r;;;J;;';,r veri prrreo nicio_

{;0

308 t coleefia eristat tt4

C colecfia'cristal a 209

t"'"

l"t': r

.1.:2 5j's "'rGa?

-f.J".

*,t

,

I

(fornlai tlin criioare sau linii).tiridrr-l in spa[iu i,rir.limeltsiona].r.linLr-o iriul,tilre cle r:rrloal,e si...

.Iocul befelor tle crhilrrit

llr,zolvrrroa ':

Confornr obisnuintei. nnricc-l-ati gindit ,,ir fiin,i uoirstr,uita[,i lirntas in ploaie.



o "..... ..p -..;t0 rrt

'ti""..(..' ..".-.: n

IJ t'

I't5.....

'#B:....

:

d-i?tr

l" is.

.io,,trr.ilnr: |

fis. li' t1

66; tt

-Yi*. b7; Ji

fig. ?0, 71, 72 gi 7i)

B==fig. ri4; C:l'. :

fig. lifl;G :

ig. (1,11;

: f ig. 6.9;

6.1

$:n:lll:

il tlil t,il u

: r:::ry gr-.-

tnIlrrrrliti -.....-n:,

ilililtitiltu.--=---u

i'tg. {i3.

rint,rrl ca pe o retea de culoare int'rtocheal,e. l,abi'int,Lrl di'riescn c.sle format diltt^.o re 9g c e- Iinii. Ajungrli "."-l- i".,iurmali linia cea bunr (fig.-62). obiqnuinli co"nJtituir

"a"-.-.piedicii in rezolvarea pioblemeror noi. Autina ,,.i,ro""".u#-il.t'etr. Nirne'i n, v-a sllus cum sd consicleragi i-lrirlrrt",r

ti

ilU

t:

ti

[*-:

IT

iiii

I

ir

i]

iiT

ll'

il

=0lI

il

l1

1l

__._il

]ti g. (i1.

0 ,colec{ia cristal 310 + colecfia cristal C

l[*21t

ll:lii-:illT:lll-t-- -l- -i:lJ:lJ_: _l_

Einat,ia vir rilminr: tol,tleauna tr'eazit. ILlbi{,i paratlo.rrrl si vit'rr;lr:terizati prin tencl int,a tle a privi 1ur:rrrile irr arrsaritbltr,i'rrrii rl cirrl,tt tri.rnsecin{,clc irrrirdiirtr,, tic rirul in rririrlitr. Avtt,iiru,litlrl ie 1ltrtl nr alts{r'ilcl,izarrr.

t)lrt,ininil int,rc 2ii si 40 de pnnrlt. riovirli i rrn ltrrn rchi-li bt'ir intre vis si realitat,rr. l)ost,ilnt.i o irnug;rrat,it'lrul.clnicir,



AA_i] t_il_

il:=-$: " _il:lilliTflr IJ *ll_ _U*

li ".-il: *il- -l* -il

L-l t:il il_iit"'g' ri )

l'trart,r: ef it'ir nlii, ooea ce vi pr,rinit,r sr-t a ltorrl et.i proltlctnei,-r,i'irrri lrirnpir.xt, si inhibitii irrrrtilr,. i\it'r'lul uspirat,iilor tlunlntu-vrrirs;llir s+. rirlit;h Ja tliil tintrti irltlilrrtiiniior pc carr) ]c-ali ilcz.-voltll. Sinttti o l.rtrsoiili rl inanricii, invent.ir.ti sttr, lltfr'll$l)rls, un ()nt,,rrrl captrl irr riori. ilar r:rr llicioanrkr ltrr Pintilrt,".

l)rti ir rr{,i lli,Llizat, nzut prtlirt rfu : 5 d.r: punctcl s-ar plirr:a r:ii

vri r,,.il'acttrrizat,i pri nt.r-1111 [snrpr.r'itn]r uL ponclerat,, o gindireli:ttrr'rtilsti, orirrrttati"t spre obsella{iiitr rit, dr:l.alitr, sprc t.lunt'r'r:t,.

S'irr pIretr tit evilitji specrrlai,iile ulrslr'arr{r:. liinrl alr'ils (l(i

{ {r,rt {rr, esle llar si hinc rlef init,. Curiozitati.ii rlrrnrnlirvoaslliir's1r intlrerJrtaLi sprt,r'iittlr t:otidirrnir, sl)r'{,{:t,r,:r lr,r.slr'lirrrgi-hll. Sinteti inneslrrrl; crr sirnlul rnr-isrrrii si rr1 rr-alilitrii : r.ctlrt,i

"trr;ri dcgrabi cogracii dlt:il, piidtirca.

Cit do perspicace sirrle ;i ?

,,1 J 1n l{)0ul sirlllnirlr. i clc lntrur'birra l,rehrrir plas;rl, unrlri'pl,rrrrq ri, penlru ci-l nulniri irstfel sr' lliislrtrazir cttirir.llcn{,a(rlr'c;rl.rrnghirrl arr yirloart,a 10 ptrncl,e, cen.:ul ur:grrr 5, iarllri ll lllr I lrrrttll).

l| ) lu ronrirul rrinras gol, l.rtrl.irrirr prrs nlrrrr.iirul .di;, tluo:r-r(,('r) nuntontlt: irrsr:rist,, iri r:Lrlrirtll,e rttrtburi 11^llr ,7.illtir seirri-surna riurnert,lor tlin triirnglritrri.

(,'l ln spatirrl riinlas lilrr,r' l rehuii' dr:liena{, rrn corc inirttrrriiirul ururi pdtraf, ilccaslil fiind figrrra r,are.lipsi$le cl irr

sr,r'ia iorrrt.alti rlin figirililc gtorne{,rice c€rc, pi[,r'aL, drt,;tt,unghi,ir-rsr'rise succr,siv untllc in t,elrrltilLo,

/)J Nurnrirrrl 2 corrrplt't,crzi ulfimul ccrc: se obsr.rr"5 cd.

in i:r'leltrltc cercuri srrrltr nun)(rrelur plr o rliaqortrlii rtliilr,zirrtdtjrrhlrrl sritnei nnnrt'reicn pe ccalililir rliagcnalii.

.ll/'I'r'obuir: dcsenatti ir' piramirlt:i t,r.iunghiular.ii pent.rr.rcir numiirul fa etelor crlr,prrrilor' gr:rrrrrr:t.ricc tlcscn:rt.e dcs-{'11'slo.

/'-,) Dacir s-ar fi descnal, qi cel ilr,-al gaptclc* pri lrat,, arfi trebuit, sri disparir riira 3; pia.sriLir irr coltul din il rcapftr sus.

/\// $.,\/ \\

/\,"\lr\/ \\//\

-=i:1 ',\// \\

,/\

/ z \/ \\ab

-:

'1"ig.7,7.

/,\t//*r_)l\a,/\\.-, l/\\ ,/

BSh'ig.70.

.zf n// ll

a;- r li\' il zn\5a.r"-r ii

;/g q---<N

/'I ll -\&1- L,r ll

I\l]./n

il{z iivIl\tl,'ig.7t.

Ce fcl de irnagin:r$ie avo{i?

,*,f"ll:.1,,,11.1:l,.llir,rt ;r, sr.- J0 rtt., ft;ttt,./e, aveti, ur.r,trubil, olmilqntiit.,,, lrogiil.;I,,'lrrirrziltrlr,r.ie s ,r rrrirrl nr,iltilitat,,rlegindire; si*te t.i, itrIr,-urr c*r,illL,.o 1ir:i.s,tanil ,,orig;nat,i;,. l"iol

h'is.7t.

2I4 I colsctia cristal O t colee{ia eristal ? :21.5

Il ) Fe cr';l cle-a pill,rr giruelri, irlrlir,intl surlui, trcbuic \r, rt'c*t.nulnir,rrl ;J. J, *l .rr i;ir t otilt,ari'a N -1_ i':: lJ :i_'\;.lor'111 5,'1r,,1,r1r-ri rre irrr,rebarr: to

{i) In <.;rrerrl r.iru;rs;:r 1111 ,, cri si irt rroh,lrrlli,. r f u lui nu mert ltir. irl'li r tt. t-"o

lillr:r {.rt-.buie lrecrrLr,;]zrrri ult,irilul r'areuin earr:trJ superior, si

rt rr nii-'rlul 38"tront,ile duJ;lultnetliu (114:6)

,11J Cercul nr. 2 conline

.\'I Trt'brrie tintit de dotrX

si ,1,' patrrr uri irr t'e l lol a l'

cq,l0 nrai, nlitlt.e Srr|t,nirri.

riri in t:r-rt'ttl t:lrlttt ttr 1ii lrrrnr:tot,tt t7 lrt,tt,rlt,.

t/,t,

.)

't. ), r j I4iJ ii/r



.,.--I /^ n' r*buie

'rrs

nurniirurl*114" X 2 =- 12S). ' "rr' l'tr: rtt{rrrirr'rrr

n,l ),ln lr'irrnglri I r'r,l,rrit, irrsr.r.isr ,,ifr.rr {i, rlo6irrr.,.r, rrrrrrrir.,rl . :l;riurilor ligurikrr (lr s( njrl. irrltrrrtl ,',,, ,,ii,.n .1i,, 1,i,,";;:;,"1,,;i;: |;,r,ll .rlri lo{rllirurrrr ll.

.ilrff/ Careurile A, /i,:i /.' s,r l,nr. r.ornlllgta ca in ttg. 74. {ln,) Ik:zalvarea coreclri csLc r.la{.;ll in f ig. 75. -

,, , ,,,",OJ I)a t rill rrl sc

[:lE Fllljlr mrTrTrt.F+]+j;J ,' F'Hffi* M*, , , ,,\.;,

Fl.r;ntnlv lelsiqtsl

@

ffi

@

ffi

:

4(;

48

./o

80

1 1

(iir

t

ri{112

1)S

corn.lrlct,trazir r:n irr lis' 7[i

;i;i.::

@Itig. 7i:. '

N W ffiN,r,\--A\ mma a

6'/89'lu

23 ' 5

f ig. 17.

P.l fiezolvarea (:orecf it este redati t"Iig',J]:,^ll:,1',:''i,,ll::-

cart' l'iEur'[ cum.pusit t'on'cI primiti 2 pulre Lr" -li\r l){'tllrrl {i'rsr

;:i; il;;rt'nil'rri'," *t'511'ri'i cite trn'1'rrncl ditt sttttt' L.lrtr:t'

d;fi"ii'i;;i; p;.;pi,,,,,i'it,.,," I,trr izrrii i'rr.,. 1,I si I{i lrrrrrr,l,'.

DacI realizar,i .n s,.r,r rl* g_12 p,nci.,, vri IrrLe ,i('(]rrrii(l{'r.ir

tr\tz oLJ

rl,J.;

3 5 I

7lz ? dlr^J,l

41R C coleclia cristal C O coler{in cristal t 21'7

fl , ll, li:lli'r:,,1i'.i:.:]:,,,Jru..Aveli un. rr,ivel mecl iu d e ingeniozi_r;uF (tar';r .tr[,rrrcti t.- I lrl:,r,:*c.

lrr line, un soor a*]riua i* l,ut,,.l', irr,li,.,i , i,r,:, r,i,,zilrLt, r.,,elrrsd. '

Care es{e nivchll rlrentivitfi{:ii rJurnncavoaslrf;,?

a st.rbili cir, eie creativi sinreti, pr.occda,ti

f)atrii rt'trlizati inLre 90 si 100 d'{: }tt { (lc1 f' lit'rtr'1rj. sirrlt'ti,,fonrle prcihaltil, o pcrsoitrll inail. tlr;rialiYi. tll, titt lr;lirl rle

8ti *92'de. ptmcle vtl sillitlfi itttrc ctri trrt ir cr'ttt.iviliile rr't-nar-

rrahilij. Siriteli r.i 1rt'rsorttit rtrltlirr t:rtra1 ivii dilt'ir t,b 'inr 1i Jr-84 rl,e purtrt.e- Dai:5 nrr a ,i l.oitrlizat tltrr:it, 56--'){i- l1 ltttrt.le,esit, caztrl si:r Yd m'obiiiza{,i nrai irrtt'lts 1.1iltr'rrlitllrri t rf illi\r'fiit'irrtl c-tlr'tribii in ace.ql srrts. l)t, iliit:rll{'Il;'it, s,'ittrlitltt r Ir't'1trt'i



,r,,"]r;11lr;" in fulul

. e .\r'olrlrrli r,ilt' 4 prrrt,,lo lpnlru f.in,,,lre rlr,sr n r.orclt rc-uivtt tfis. il).,

{2,t ,Q-

AZL,6

s{:r'i(iilscr qi ."iitc'ratirrc tit: rit,zt't,ll.trr't' a r:r+rrli'iliilii riiri'ti ltti

pri rrrit, rnui, lttrIirt dt 5J dt ptntr:lt'.* ()rit:trr.e ai,fi insri r.i.z1llat,Lrl ;,1 li1lrrrit t.r-sl, r,a qi ll joltrrile

{tiu1r sli{ l'i-rn cii \'-A1r tltnuztrr. tlrt ui1rl1,i t'ir rit'l,lntil rtttrrLni tle

drpiiltlayolrslrii sti yir y1lor:, li11{,i r:il, rrliti ,initll. irrttril.itl, iiltit-girrrttia. irll+'iigr:nt'lr, 'rrlxi' g"r ni'r'al slrtls. llot'rlt'iirlrrl t'ritaliv-jrrililr-o ttt'1 ivi:tat,r'I)r'u(itr{rtivir. illiiii soliai, t't;tll'irtsi l'iirrrl t'ri

iol(lttuna si oriundc erisid. utt nnd tn,ai. cf it:iott de u fitcc Lut:t'u-.

rile.

x,2

i2,61 ,l,s_

t-7 -\2'tr;l

\)t\il,6 L-'12t - ?,Ai

't

5.

frl

Dlre

n

Y)3rq

ir,4, _e4,_s4

'-._-r

j.?1.

i,t,.4 t,,6

ff

4, I'b

i_lllq

lLs-

a3,s,qtr1IL

't,t,4,\zFH -1,2:i,

-/-1T_J \Jlt+|] t,Lt+

-a.rf 2 ,6-

[-: -\ l--\t,Ltt+, ). l

w:,1 z -_7Lr,6l-,

Jtt.-1

t,t),bV

s

l"ig. i J.

o

f1. \oD n r1234s6

t>1tE

2.t3 coir',ci.i;r el-isfal

j

('{'l'I? t.\sInt.r'c rtrrirrersitl 5i l.larlit'trlirr: tipllrilc de

llt'l':il,lr.l ri I ir I {'

[.tr'[.r'r'rtti tt'i t't lt] p(r rtoii;) li i ill,ii : t'ol-s l il t tts-tt t't lt

srx:irl lt,-

Itnpl icarea sociir lir .- irn p lirrircl pe rsorlil l i i i-l ii

cu )io Afsl'llRli.\ IrEn 5()NAL I 11,\'l' I I : I ) l'l Lr\q

I't

{il.:h



f

lt,l?'liRtII sIit,t,] t Otr {}JtGAN{-

lLl,l \l.tL,ti(X;llt.ifi lil CI:Iti,L

Itx'l'li)til()ll slln,li l\.'ll'lril()lt - sl'I"(:il'

LAi'l Il [t r\ l)l']Vrll),[)]tton] i.rlrnoalt.e car';-tlIi'ptl r'ntttltti tlrr jrir l'igrt-

' 1;1 5:r ?

. LirtlilL: l)llrn{'i llil illzrtilrtit' I)(ll's(}liiliilill''i}?(it'strrrilc. lltilltit'a ii llsillrilogi;r lri l'sriilll0i' '

Ail'1.{xltj,\ ( )A $'i'lllt li.\ $l Atl( ll'l l''f ,\ l il;lI.l'lir)l'ii.l l.l I'lllL)il",\l.l I \'l'l

rilreil. itl.iitiLlillii i.:rrl'lP( tI(Jlti-ct(r

St' hiuibrrt'oi't irl i I rrd in.alir

4. ,l\N'1' I Il.l\'\ t i.l'1,\ i' l j Il s{ )\ ALI'uI'l' I I l', lj vlll l{J

ri U (l(:ti$

8&

i':I

l7

l i I

Ct;t t A''r, i,\.,1 t Nl' :.

('.1/'17,()L{it.

tlt.\ .1',\tNt.lt,ti

't.\'Itt,

'i. tit,l\ |1t..\. 'tlrjli \l,l,l

ts.

(-)1,:;csia pel'li'rtitlllii si rt''.lttl -(tl1 i"' llllli . '.. 1il'i

'l'ablorrl psihir, ill,,1tt't lt'r'tit'tr;sl rrirti" ;i ttt"tstt-

'l'r,.rrsrrrisia,,t,;,,,i, i',,'r,.ri,l_,,i,,i ;;,;;;,_.

. . -Nerrloi,irirni;r r,r,rol,r.;r I,, ii ,,,,',,'i;rj;,i,, ,:,: . : : :,,I[orl'irrtio r:r,r.r,lrnr ]r,,, .i',,,,,, i

rt,;r, t's,lura,i,,r*d r r lr'1.iy;1.1,

lL,r,lrnisnrril n,.,,,,''z. n r,;s r,rir.r s, ,r \ ,, , ,'a,r

';r l rlr ,t .sici lrsijri'c

-li,tnlr.r,;rI tr l,;r (.ot.ll

,\,,r;.,,,..., ..:.., _,.or;llii fi lilnrul 1.cgIr,-sr]rna

6

6

lo

1t t7

1 i'tr

7l'*l l.l

1rs

tltr

t5{}i

22

22

29

(lr r n,r;rFlelea p'r'inr.ri pii lor

Liezvoltit rt'a inti:ligtnfeimt:mot'ii t'ii ef it:ietrlc

pril] itlv;iiltt'e;t

Sf']l,j(ll ;\ t,l Z,\lt l,l:\ I,,{-i}I t.:Iir:r,(,li (:l.tit.jIr,,.r;1:,''"'tnLA A n]rls-

I'rrrr,.liill r.rrrisll,r,r i dLat.r.lit..rca.,,,.,,,rr,,"'t"t'

i1 t'rrricrulrii ..,.

ciariii .lnvri.sal,t

: s{ingir_

erllis j'rtri.l0r ct'plrr,a lt, 7

C.lI,ITOI.L'I. TT

I't I vii{ts l.i.}t.{ti t,\?,tittI0it,

1 U\lcl.t.,\:t'ti,\ 1,i jltsiJj\,\Lt,i iJ,li trtI.\\fil'rr.**orrir li I ;r lcit * Lronyct,g{,riI u Pt:r.l;1rr ri, I i r,,1. |61

1 colec{ia crisfal +

Arlomod,tl'la r:tt psilroltlgi'r prrtttlt'rtclirr" " " l:jtr'

I)r'unttrl spl't ittlrlt.a ptl'lrtt'niirtr ir L::'5

CA PITOI-UI' TTI

oMt1l, Dlt l,i)i0I TINE

F.\ \II Ll A

TToNAI

sI coPliI - UN LINIVI'll:'lS IjIIO-

iirnbilor sil'i'rint

i\l,inlirterelr ler[ot'uatltr-'lor inl-clet'ltllltr dt'a

lungrrl tntl'egii virlilllirninarca tinridilt ii

$ocializat'ea r:opii lut'

Viala intillril a ctrplttrllor llrrnilialtl

D. IJi\lt')nn ,iq1 PIir..{llIlJIrll lN vl.\1',\ I'SllllciCoritliot'l:rtugtitrrl tltrtilnt. ;i cliologia lui"

,,,\.t iv.r c-sint.r,zit'. _,r',;,;;,,.,";'.,;;lj";;:;l:

.i.

oo

[.0

iri|

5i;

I rjl

l\ lt

1;l

tir T

s 223

9r,

+ eolectia ctislal

InfILren .e interpersonalc nefiisLe: victirlologiaAgresiuuca alcoolismrrlui ......:,.

i]. I]IiN.I'R[I ],]CIIIT,IBRUL \/II.]1,II I'SIIIICD {$OSpolirea r:c'zistenloi la sl.resui lrsilrir: ...,., {1'l{)Dcblocarca li stimularoa creativitril.ii *... ltjtt

c,l I't't'oLlJ L Ilf

167

tir



I n-'l't I l'l'l 1, lli;\GINAtIII, IN.l.tit. r{} t.l \. .Ar1'I4S'I'I'.\ZA.TII SING L]RI 194

19't

t$6

1{,5

19i;

t9-q

{{i{i

?()6

2{r6

:10

I,ecfor : C]oNSTAN.TINA PALTGoRATetnoreclirctor : CORNCL CRISTESCU

nNoul puncte buclucaltIlliberafi prizonierulCum ajun54er1,i acash?Jocut l,cteior a. ri,ir,,,ii :.:.::.::..:::::Ce. 1'cl de imaginalie r.rvclii, ,............:Cit de perspicacc sirilrti/ ...Ca r.cr r'stc nivcl ul crea t ivi I ri I i i a,,,,,r,.,*i,,,oi rri

l'i e zo k, ti r iSi cctm ern rtr i i

BI l, J,Ioc ti.1 ttI E S E L r:('.1. I t,,i

Eiln de ti.tlar t.v.tssii'. afrirttt litai.Comanda nr.26i4

Co,l de tipar t1 plan|e

tilaruJ. executar"ro "o-.iillilooi""{{ili,Iili3i'$ili;:{i,i,{'l*::"'

Documents

Adina Chelcea Septimiu - Cunoasterea de Sine - Conditie a Intelepciunii