Click here to load reader

Adina Chelcea Psihoteste1

  • View
    202

  • Download
    17

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Psihoteste

Text of Adina Chelcea Psihoteste1

  • !

    I I

    EDITIA A III-A

    Prefatll: Prof. univ. dr. HORIA PITARIU

    Coordon:are: .ADINA CHELCEA

    Societatea "STIINTA & TEHNICA" S.A. 2002

  • Copyright 1994 S.C. ~TIINTA & TEHNICA S.A. Toate drepturile s1nt rezervate. Nici o parte din aceasHi ca~tc nu poate fi reprodusa sau transmisa in nici o forma 9i prin mc1 un

    mijloc electronic sau mec~nic, inc:~usiv prin ftocopie~~ . inregistrare sau depozitare de mformatu. Stocarea mformatnlor I

    refacerea acestei lucrari sint interzisc fara permisinnea scrisa a editorului.

    S.C. $TIINTA & TEHNICA S.A. Bucureti, Piata Presei Libere nr. 1,

    sector 1, cod 79781

    Coordonare: Adina Chelcea Coperta: Marins Buruianu

    Corectura: Lia Decei Tehnoredactare: Marins Buruianu

    Pentru comenzi va rugam sa contactati

    $TIINTA & TEHNICA S.A. Bucure~ti, Piata Presei Libere nr. 1,

    sector I, cod 79781 TeL (01) 665 27 75 Fax: (01) 222 84 94

    I.S.B.N. 973-96236-2-x

    .I I

    I l f

    I

    Traducerea, adaptarea i prezentarea testelor: Ccrcetiltor tiintific

    Prof. univ. dr. Psiholog Sociolog

    Lector univ. Redactor

    Cercetator tiintific dr. Psiholog dr.

    Psiholog Prof. univ. dr.

    Cercetator tiintific dr. Profesor

    Prof. univ. dr. Cercctator tiintific dr.

    Redactor Cercctiitor tiintific dr.

    Prof. univ. dr. Redactor

    Lector univ. Lector univ. dr.

    Ccrcetator tiintific Conf. univ. dr:

    Cercetator tiintific CercetiHor tiintific dr.

    Conf. univ. dr. Prof. univ. dr.

    Cercetator tiintific Sociolog Studenti

    Mariana CALUSCHI (M.C.) Septimiu CHELCEA (S.C.) Rodica CORNIANU (R.C.) Sorin CRACIUN (S.Cr.) Ion DAFINOIU (LD.) Lia DECEI (L.D.) Ana GUGIUMAN (A.G.)

    ~tefan ILLI (~.I.) . Carmen IONESCU-STAN (CJ.S.) Nicolae MITROFAN (N.M.) Pavel MURE~AN (P.M.) Radu MU~AT (R.M.) Adrian NECULAU (A.N.) Eugen NOVE;\NU (KN.) Maria PAUN (M.P.) Aurora PERJU-LIICEANU (A.P.L.) Horia PlTARIU (H.P.) Viorica PODINA (V.P.) Pavel POPESCU (P.P.) Mihaela ROCO (M.R.) Irina SCORTAN (I.S.) Filaret SINTION (F.S.) Jenica SINTION (J.S.) Ana STOICA (A.S.) Larisa STOG (L.S.) Ursula ~CHIOPU (U.~.) Dorci ~ULEA (D.~.) Ion TITA-CALIN (I.T.C.) Cornel BILB.A (C.B.) Liviu CHELCEA (L.C.) Tiberiu CHELCEA (T.C.) Oana CORNITA (O.C.) Danut TRIFU (D.T.)

  • ClJPRlNS

    PREFATA Prof. univ. dr. Horia PIT ARIU Testul psihologic: iluzie i realitate

    Capitolul 1: CUM VA PROIECTA'fi VllTORUL? 1 $ansa fericirii Potentialul de lider Ati putea deveni milionar? A veti o psihologie de i'nvingator?

    Capito lui 2: CIT DE CREA TIVI SINTETJ? 9 Titluri pentru o imagine Imaginatie creatoare Care cste virsta creativitil!ii dumneavoastra? Exersati-va potentialul creativ! Creativitate figuraHi

    Capitolul 3: CUM ~~CIT GINDITI? 25 Cu rationamentul nu-i de glumit!

    Care este stilul dumneavoastra de gindire? Va cunoateki nivelul functional al emisferelor cerebrale? Dezlegati enigmele Va place sa meditati?

  • Exersati-v,a capaciHltile intelectuale Tipologie intdcctuaHt

    Capitolul 4: INTELIGEN'fA, INTUrfiE. IMAGINATffi Diagnosticarea inteligentei Coeticientul de inteligenta Unde va aflati pe "scara inteligentei"?

    Ce tip de inteligenta aveti? Noua puncte buclucae

    Eliberati prizonierul! Cum ajungeti acasa? Vedere spatiala Sintep ingenios? Cum stati cu perspicacitatea? Ave(i o buna memorie? Antrenament psihologic

    Capitolul 5: AMUZAMENTE PS1HOMATEMATICE Incurcatura ciobanului . Oamenii de tiinta Secretul virstei Decoratorul de vitrine Reordonarea elementelor Simetrie Octogonul magic

    Construcp.e geometrica Adui1am, sdidem,, inmultim, impartim, zece. sa obtinem

    Clasamenl Patratul semimagic 0 suma astronomica Literc i cifre Egalitatea bratelor de stea Sumii maxima Turmiri bicolore " Volumul cubului Lanturi numerice GriUi 9 x 9 Patratul i dreptunghiurile Proverbe romfmeti

    47

    77

    I

    Capitolul 6: CUM REAC'fiONA'fi .SI CUM ACTIONA'fi? 91 Reaclivitatea psihologica generaH1

    A ti sa memorezi Siniep un bun "observator"? Sintep un martor dernn de incredere? Cum rlispundeti la stres? Vii supraevaluati potentia1ul de acpune? Capacitatea de decizie Cit de influentabil(a) s1nteti? ~inteti pcrseverent(a)? Intr-adevar, hotarit(a) "Gustul" riscului Predominant introvert sau extrovert? Cautati "senzatii tari"? Avep. inclinatie spre magic sau spre ~tiinta? Preferati "foqa ratiun!i" sau "raiiunea fortei"? S!nteti intuitivi, imaginativi sau rationali? Optimism versus pesimism Sintep. optimist(a)? V-a marcat dorinta de succes? Sinteti o persoani constant{~? Cu adevarat tidela?

    Capitolul 7: EVALUATI-VA SENTIMF.NI'F..LE 139 Analizati-va sentimentele Ce fel de partenera afectiva sinteti? Femcie fatala, intelectuala sau ingenua? Slntep. o persoana sensibila? , Avcti stota de eroina? Tot cu el v-ati casatori? AutoevaluaTea maturizarii socio-afectivc

    Capitolul 8: EU iN RELATffi CU CEILALTI 155 Sinteti o persoana sociabila? Ii cunoateti pe cei de linga dumneavoastdl'? Complementaritatea in relatiile interpersonale Sfnteti o persoana 'controlata? Acceptarea celorlalti Ostilitatca Moralitate i ipocrizic in rclatiile interpersonale Relatiile interpersonale: le-ati umanizat? Compctenta interpersonala

  • Capitolul 9: LOCUL MEU iN LllNIF. Autoevaluarea "pozitiei de viata"

    Dezirabilitatea sociala Sinteti o oersoana machiavelica? Pent~ sa~ contra? o Autorealizarea prin profesie A veti calitati de lider? Abilitatea sociala "Greiere" sau "furnid("? Ce fel de ambitie avep? Adaptabilitatea Cum reaqionap in viata de zi cu zi?

    Capitolul 10: AUTOEV ALUAREA ~ERSONALIT~Jll Un model de autoapreCiere a personahtatn Carui tip de personalitate apartineti? Repere caracteriale Ecuatia personaJa

    Fiecare cu "nebunia" lui Echilibrul fiintei umane Coeficientul de rnasculinitate/feminilate Autoaprecierea irnaginii de s!ne . Sinteti multmnit de.dumneavoastdi in~iva? Sigur pe propriile forte Increderea in tine insuti Lirnbajul culorilor

    189

    219 olo c:

    e i realitate

    Sinteti nerabdator sa dati curs invitatiei de a rezolva teste? Va vom prezenta citeva. Precis veti indernna i pe unii prieteni sau pe propriii copii sa completeze asemenea teste. De ce oare acest interes? Raspunsul este foarte simplu: fiecare aspira la autocunoatere i la o mai buna cunoatere a altora. Pentru aceasta avem lnsa nevoie de un instrument de masura. altul dedt propria judecata subiectiva. Aa s-au nascut testele, cu mult inainte ca psihologia sa se fi constituit ca tiinta i testele psihologice sa fi devenit obiect al investigatiei tiinpfice a personalitatii.

    DileWmp_~ ~_ia_m_n_i ________________ _

    Intotdeauna, Ia punctele de intersectie a unei tiinte cu altele,. In locurile inca vag definite, acolo se afla terenul de predileqie al aqiunii diletantilor i arlatanilor. Asemenea exponenti au fost atrai i de psihologie, in general, de psihodiagnostic, in special. De-a lungul timpului s-au perindat prin psihologie frenologii, fizionomitii; astrologii, chiromantii .a: Toti au reclamat capacitatea de a diagnostica aptitudinile i insuirile de personalitate, prescriind o anume cariera prin examinarea conformatiei craniului, a unghiului maxilarului, a liniilor din palma sau a datei naterii. Ecouri ale unor astfel de practici mai apar i azi. Amiritim in acest context teoria pseudQtiintifica a psihoritmurilm i practica horoscopului, fata de care s-a luat atitudine publica la timpul potrivit de catre personalitati tiintifice i reviste de specialitate sau chiar de popularizare a

    tiintei. Pe aceasta linie se inscrie i efortul noslru de a-i informa pe cititori asupra unei metode tiintifice de investigare a personalitatii - testul psihologic. Intentia noastra este de a oferi citeva notiuni tiintifice, dar totodata i de a atrage atentia ca psihologia este practicata de persoane ariume pregatite, diletantismul i amatorismul In acest domeniu fiind periculoase.

  • XII

    Ce este un test psiliologic? Termenul "test" este fn prezent mult utilizat; el a fnlocuit ceca ce fntr-o

    acceptic mai larga se numea "proba". Sportivii tree diverse teste pentru a fi acceptati !a o competitie, elevii dau la Coala teste de cunotinte, angajarile se fac pe baza de teste, pentru examenul de conducator auto exista teste de circulatie i de conducere etc. Testele psihologice reprezinta o aplicatie sistematica a cftorva principii relativ simple in vederea masurarii unor atribute individuale considerate ca esentiale in descrierea sau lntelegerea comportamentului uman. Ele sint importante pent:ru ca sint utilizate in deciziile

    cu privire la oameni. De exemplu, psihologii Colari le utilizeaza in orientarea profesionala, cei industriali in se!Cctia i repartitia profesionala, iar psihologii clinicieni in stabilirea mijloacelor de tratament i evaluarea efectului acestora asupra bolnavilor etc. Domeniul testarii psihologice are, prin urmare, o considerabi!a importanta practica; testele. estimeaza un evantai larg de insuiri ale personalitatii: inteligenta. motivatia, memoria, anxietatea, trasaturile de caracter etc. Predictiile prin teste trebuie privite cu foarte multa- precautie; ele au in general o valoare statistica. In ciuda acestei limite, mentionam ca alt sistem de evaluare a persona!itatii nu exista, testul fiind considerat drept cea- mai adecvata i economica metoda de informare,. capabi!a sa duca la decizii despre oameni.

    Atributele psihologice, cum ar fi inteligenta i creativitatea, nu pot fi evaluate prin aceleai tehnicj ca i atributele de ordin fizic (i:nal~mea, greutatea, viteza de deplasare etc.). Atributele psihologice nu se manifesta prin nici b unitate fizica; ele se reflecta numai in comportamentul oamenilor. Ca atare, masurarea psihologica nu poate fi comparata direct sau simplu cu masurarea fizica.

    Un test psihologic este deci un instrument de masurat definit prin trei caractcristici-:

    un test psihologic este un eantion de comportament acest eantion este obtinut in conditii standardizate s!nt stabilite reguli precise de administrare i cotare sau pentru obtinerea

    informatiilor cantitative de Ia eantionul respectiv. Fiecare test psihologic cere celui testat sa faca ceva, reaqia

    c;ornportanientaHl fiind utilizata Ia cuantificarea unor atribute specifice (de exempli,! sociabilitatea), sau sa estimeze un criteriu specific (bunaoara eficienta profesionala). Un test de conducere auto va piasa candidatul in.tr-o situatie' care sa-l confrunte cu elementele specifice conduccrii; numai astfel setul de comportamente declanate va fi reprezentativ (nu i exhaustiv). Testul, !nainte de utilizare, presupune o experimentare de teren, tn sensu! administrarii sale la un lot mare de subiecti. In functie de performantele ob(inute, se poate construi un standard de evaluare i examinare. De asemenea, pentru orice test psihologic sint fixate regulile de notare-corectare; sistemele de notare pot fi astfel obiective i subiective.

    Testele psihologice cunosc o foarte mare varietate. Exista teste de aptitudini care constau ih rezolvarea unor probleme de mecanica (aptitudini tehnice), bararea unor semne (atentie), inirarea unor margel.e pe o vergea m:etalica

    XIII

    (dexterilatc d.~gital~~ etc.~ ~e o ~o~u!aritate mare se bucura chestionarele I t'estele de ~e,son~lrtate .. r:aspunzmd la un numar mare de :i'ntrebari alese i gru~ate d~p~ cnte:u statistJce sofisticate, se poate trasa un profil aproximativ al pers~~a~tapi, pfnvmd un set de fotografii ale unor scene de viata sugestive ~i mce1cm aescr rarea sensulU! lor prin alcatuirea unor povest1n de, ase : Pot tr 1 .. 1 , menea se

    . .

  • .....

    ...

    -

    USII

    ~ansa fericirii Fiecare om are ansa lui de a fi fericit. Sa lncerd'im sa nc-o cunoateni i, prin

    intelepciune, chiar sa nc-o marim: dreptul omului la fericire este imprescriplibil. Testul propus de W. Bernard i J. Leopold (vezi "Test Yourself', Corgi Books,

    1972) ne ajuta in acest sen's. Scrieti DA in dreptul fieduui enunt sau fiecarei intrebati dad\ sinte~ de aeord i

    NU dad\ sinteti :in dezacord cu continutul acestora. Pronun(a~-va in legatura cu toate problemele puse in discutie.

    1. In general, rnultimile umanc sint depriman tc i ar trc bui evi tate din aceasta cauza.

    2. Oamcnii meticuloi, sirguincioi i lndcm!natici s!nl, de obicei, preferabili celor mai pn(in ordonati.

    3. Orice persoana trebuie sa ia !ntot-deauna In considerare faptul ca pia-

    , nurile sale \4or reui.

    4. Orice persoani:\' lrebuie sil porneasca totdeauna de Ia faptul ca planurile sale sc vor prabul.

    5. In ciuda faptului dl majoritatea oamenilor dorm en lumina stinsa, este

    mai plikut sa dormi i'ntr-o camera cu () luminita aprinsa.

    6. De obicei este mai plikut sa lee 11CVCli in pat dimineata decit Sa te clai jos imediat dupa ce te-a~ trezit.

    7. Este bine ca adesea oamenii sa "viseze cu ochii dcschii ", imagini'n-du-i ca lnfaptuiesc lucmri minunate.

    8. Omul este sUipln pe soarta sa ~i singuml factor care determina succesul sau Cecul actiunilor sale.

    9. Este foarte bine daca o persoana dedica mai mult timp unui hobby decit vietii sociale i afacerilor.

  • 2 Psihoteste

    10. Femcilc, in general, dobindesc cu grcu linitea sufletcasdL

    11. De regul~t, femei!c s!nt superioare barba\ilor.

    12. Jn multc domenii de activitate oamenii dtiga prea mulL

    13. Slnte~ alit de perspicace lnc!t sa observa~i ca oamcnii vorbcsc dcspr: ceca ce facc\i, rizind de dumneavoastra in sinca lor?

    14. In general, fcmeile s!nt ~nai Inco-er'cnte i mai intriganle dcCit barba\,11.

    15. Pentru a evita tulburarca fericirii: oamenii trebuic sa ac~ioneze numai dupa ce au evaluat atent toat~ argu-mentelc pro ~i contra, ncmaiavmd nici

    0 indoiaU\ !n decizia lor.

    16. Slnteti a11t de scnsibil 1ndt sa va da\,i scama aproapc totdeauna c!nd

    si'nlc\,i critical mai aspru dcc!t estc cazul?

    17 Orke om arc nevoie de ban~ pentru a fi fcricit (a)." R~r se intimpla ca oamcnii bolnavl sa fie fenciti (b)~ Nimcni nu ar trebui sa se casatoreasca cu pcrsoane pe care nu le iuhcsc (c).

    18 Crcde\,i !ntr-o anumc filozofie, religic sau sistem de glndire i de orga-nizare sociala?

    19'. Consider!nd d\ va lncrede\,i de-l. 'tate din popu A~ A , , x d erJtal.'.ti aproxmnl!v JUma " , 11. NU. In caz contrar, ar msemnd sa nc r X'<

    latia TetTei. . . . . . 12 NU. Invidia, rtmtatea drstrug fencnea. . , u: NU. Raspunsul afirmativ tradcaza un sentiment de persecutJe.

    14. NU. ve7.i argumcntele de Ia nr. 11

    l-----------3~_-Cum va proiectati viitorul? 15. NU. Estc imposibil sa evaluati toate argumcntelc, sa fiti absolut sigUJi de

    decizia luata. 16. NU. Dad\ va considerati atil de .sensibii, inseamna ca a!;i fost adesca judecal

    prea aspru. 17. NU. A~a gindesc majoritatea oamenilor (a, b, c). Avct1 un punct daca a~

    fost de acord macar cu un singur enunt. 18. DA. Credinta reprezinta un corolar al fericirii. 19. NU(a), DA(b), NU(c) - pcntru un astfel de raspuns obtineti 2 puncte: DA(a),

    DA(b), NU(c) - in accst caz vi sc acorda 1 puncl.

    Evaluarea rlispunsurilor Pentru fiecare raspuns corect obtine!;i cite un punct (exccptie enuntmile de la nr.

    17 ~i nr. 19). Daca a!) obj,inut intre 16 i 20 de puncte, ave!) foarte mari ~ansc de a fi fericiti. Cu 14 - 15 puncte avc}i aBSe apreciabile. Oarecarc anse avep chiar claca ap totalizat 11 - 13 puncte. Se pare ca avep prea putine 811Se de a fi cu adevarat fcricip dadl ati !nsumat !ntre 0 i 10 punctc. Oricum, nu este imposibil sa va schim-ba\i comportamentul i modul de a privi lumea. Incercal,i !. (f.C.)

    Potenpalul de IicJer __ _ Sinteti un lider autcntic? Ave1i ceca ce s-ar put.ea numi "potentialul de con-

    ducere"? Oliver L Niehouse a imaginal un test pentru depistarca .~i masurarca acestui. potential (vezi "Supervisory Management", nr. 28, 1983).

    Va inviliim sa va pronuntati dad'i sinteti de acord sau in dczacord cu fiecare din cele 11 enuntmi de mai jos.

    1. Liderii autentici "e nasc, nu se formeaza.

    2. Ma port binc cu subalternii alit timp dt ci t~1c ceea ce le spun.

    3. Liderii eficienti se bazeaza alit pe capacitalilc lor, ci't i pc cele ale sub-ordonatilor.

    4. Ca lider, c!nd dau o sarcina sub-ordonatilor, arat ~i motivele care m-au dcterminat la aceasta.

    5. Un lider cficient fi a tinge scop-urilc prin orice mijloace.

    6. Ca lidcr, cfnd sfnl confmntal cu o problema vitaJa, nu ma incred declt in mine insumi, chiar dadi aceasta fnseamni\ Sa 1111!11CCSC mai mult.

    7. 0 cerinta a conducerii eficientc consta fn necesitatea ca lidcrul sa-.~i pastreze ncschimbat stilul de munca.

    8. Daca se justifica, a propune un subordonat pcntru o functie chiar mai importanta ded:t a mea.

    9. Participarea subordonatilor Ia Iuarca deciziilor nu diminueaza prcs-ligiul lidcrului.

  • 4 Psihoteste ----~----~--------------

    10. Dadi grupul pe care 11 coBduc nu i-a indeplinit sarcina din cauza unuia din membri, raportez aceasta efului ierarhic.

    11. Ma consider de nei'nlocuit in postul pe care 11 ocup.

    Calcularea scorului. Obtineti cfte un punct daca ati fost de acord cu enun~urile: 1, 3, 4, 8, 9 i In dezacord cu enunturile: 2, 5, 7, 10, ll.

    Interpretarea rezultatelor. A veti un excelent potential de conducere daca ati ob~inut peste 8 puncte. Scorul de 6-8 puncte semnifica un bun potential de lider. Daca at.i acumulat mai putin de 6 puncte, foarte probabil va trebui sa va schim-ba[i in mod drastic com]Jortamentul ~i atitudinea pentru a deveni un lider eficient.

    ' Atentiel Testul propus nu vizeaza dccit o potentialitale. Transformarea acesteia 'in rcalitate presupune studiul intens In domcniul managementului, specializarea, exercitii sistematice de dezvoltare a calitatilor psihice, precum i... ansa sociala. (T.C.).

    Ati putea deveni milionar? Unul dintre cci mai bogati oameni din lume esle sultanul din Brunei. Are 14

    miliarclc de dolaril Desigur, dintre acetia, putini i-a dtigat singur, rolul principal In acumularea lor juc!ndu-1 motenirca i doblnzile; miliardarul austriac Karol Kahane - care are numi1i doua miliarde - le-a dligat prin munca asidua. Slnt cunoscuti i miliardari americani care au inceput ca ... lustragii.

    Dar dv., stimate cititor, puteti sa faceti avere, aveti asemenea calilati? Incer-ca~ sr\ aila~i accasta raspunz1nd la urmatoarele !ntrebari, incercuind raspunsul care cores pun de eel mai bine parclilor dv.: '

    1. Care si'nt, dupa parcrea dv., caile cele mai sigurc i celc mai eficicnte de acumularc a capitalului? a .. Munca asidua, sustinuta, riscul sau invcstirca unci sumc de bani inlr-o afa-cerc sigma. b. A tc baza . pc o motenirc, pe inlim-plarc sau ~ juca la lotcrie. c. A face caricra lreci'nd prin loate trcptclc (inclusiv cca de mai sus); a face politid\.

    2. Qupa parerca dv., ce volum de ca-pital ii poale determina pe partenelii de

    afaceri sa inchcic un contract cu dv.? a. De la 500 000 Ia un milion. b. Pina !a 10 milioane. c. De la 10 milioanc 1n sus.

    3. Cu care dintrc unni'\toarcle afirilla-tii sinteti de acord? a. Cu cit ai mai multi bani, cu at!t cti mai fcricit. b. Cu dt ai mai multi bani, cu alit ai mai multa puterc. c. Cu c!t ai mai multi bani, cu atlt mai mult Cti invidiat i ![i atragi mai multa invidie.

    I J t I l

    I !

    ~------------.:5::._ __ Cum va proiectati viitorul? 4~ Ave}i vreun rol in jocurile cu citig pnn corcsponden}a (cxpediati o suma mai misa pentm a primi una mai marc)? a. Nu particip Ia asemenca jocuri. b. Parlicip i dtig. c. Ini(iez asemcnea jocmi.

    5. v -ar face placere sa va vedeti numde nientionat In ziarul local? a. A fi bucuros. b. Nu. c. Dcsprc mine se scric i aa prca mult.

    6. Cum credcti ca sc poatc citiga !a curscle de cai? a. Pariind pe sume mali. b. Economisind banii, mul(mnindu-ma cu placerea de a asista Ia curse. c. Sa cumperi calul favorit.

    7. Cine, dupa' parerea dv., are anse de a deveni - rapid i sigur - bogat? a. ReglZorul, actorul, scriitorul, pictorul, sportiVul. b. Avocatul, medicul, imprcsarul. c .. Patronul de firma, editorul.

    8. Care este atitudinca dv. fa(a de afaceri lntre priclcni?

    a. Slnt oriclnd gala sa-i imprumut pe prietcni; o data i o data ma vor ajuta I ei. b. Banii i prictenia sfnt doua notiuni incompatibile. c. Sint gata sa imprumut de Ia prietcni, dar nu I sa fi imprumut.

    9 Daca ati ajunge milionar, ati avea satisfac(ii? a. Bineintelcs. b. Desigur, le-a dcmonstra celorlalti ca:e nu au avut incredere In mine i ma pnveau de sus de ce sint capabil. c. Nu.

    10. Daca a0 dispune de clteva mi-lioape, in ce le-ati investi? a. In imobile, fn colectionarea obiec-telor de arta. b. In actiuni i alte hfrtii de valoare. c. Ma voi sfatui cu sotia (sotul).

    11. Imagina(i-va ca aveti citeva mi-lioanc. Veti continua sa mai acumulati? a. Numai sume mari. b. Desigur.. c. Nu, pentru ca fmi ajung.

    Calcularea i interpretarea rezultatelor Calcula(i-va punctajul conform urmatorului tabcl: l. a - 6; b - 0; c - 3 5. a - 0; b - 6; c - 3 2. a - 0; b - 3; c - 6 6. a - 0; b ': 3; c - 6 3. a - 6; b - 3; c - 0 7. a - 0; b - 3; c c 6 4. a - 3; b - 0; c - 6 8. a - 3; b - 6; c - 0

    9. a - 0; b - 3; c - 6 10. a - 3; b - 6; c 0 11. a - 3; b - ~; c - 0

    v , Daca v ati ~cum~l~t !~tr~, 0 ~ 20 puncte: pentru dv. cca mai buna calc de a va Imboga(I cstc casatona dm mtcresi', motcnirea unci mari averi sau Jocul la lotene. " . Intr~ 2.0 ,i45 puncte: acumularc~ avcrii, pentm dv., cstc o problema dificila. E~Itati .spccul

  • 6 Psihoteste --------------~----------

    A veti o psihol~gie de invingator?

    Putem distinge doua atitudini diferite cind oamenii abordeaza situatiile problematice, fie ele profesionale sau de alta natura: uni-i considera d1 au reuit intotdeauna sa rezolve problemele cu care s-au confruntat, ca au repurlat succese personale in ma,joritatea circumstantelcir, situindu-se deci i acum pe o pozitie de invingatori; altii, dimpotriva, considedl d:l ghinionul i-a urmarit !ntotdeauna, ceca ce i-a Hlcut sa renunte, sa cedeze, situindu-se astfel de !a bun inceput pe o pozitie de invini.

    Cel cu atitudine de invingator nu da inapoi niciodata in fata riscurilor, este sigur de sine, contient de propria sa valoare i de capacitatile sale -pe care ~i le fructifica intotdeauna cit mai bine -, profund convins ca e destinat sa reueasdL Nu este mereu posibil sa obtina ceca ce dore~te, dar insuccesul nu-l inspaiminta, din moment ce este 1n masura sa aprecieze consecintele acestei situatii i sa invete din ele. Ii asuma responsabilitatea propriilor ac\iuni. Tenace, energic, dinamic i eficient, invingittorul vrea sa-i atinga obiectivele cu orice pret; este dotat cu imaginatie, ceca ce-i permite sa gascasca solutii la orice problema.

    Colaborarea sa este foarte pretioasa, cu conditia ca individul in cauza. sa nu fie egoist, prca autoritar i doritor de putere. La polul opus se situeaza eel cu tendinte spre abandon, invinsul. Precizam ca nu trebuie date conotatii peiorative acestui concept: un astfel de individ nu a avut numai insuccese in viata. In realitate, totul depinde de scopurile pe care i le propune ficcare: daca pentru uri invingator ceca ce conteaza este reuita, pentru eel cu tcndinte spre abandon eel mai important lucru este sa nu piarda. Accsta din urma - lipsit de 1ncrederc \'n fortele proprii, de perseverenta i initiativa

    este ezitant \'n tentativele sale, ii propune sa obtina foartc putin, avanseaza cu . pai mici. Nu accepta lupta i compctitia, fie ca aces tea nu-l intereseaza, fie ca-l inspaiminta. GaSCtC satisfaqii in lucruri simple i nesemnificative, nu-l deranjeaza monotonia vie(ii i activitatii sale.

    Vreti sa titi mai multe despre atitudinile dv. fata de performanta, despre mentalitatca cu care abordati situil:tiile problematicel?

    Cititi afirniatiile de mai jos i apreciati in ce masura sinteti de acord sau nu cu fiecare dintre ele. Calculati-va punctajul total ob\inut (suma alge?Jica) i citiki interprctarea din final.

    Inainte de a trece la autotestare, precizam ca "partial de acord" nu 'inseamna simultan i "dezacord partial": pulcm fi de acord parkial cu o afirmatie in sensul ca. accasta se verifica doar in anumite situatii, despre celelalte neputind spune nimic.

    l---_;_ _______ ...;7 ___ Cum va proiectati viitorul?

    INr. Enunturi J Parp. a1 de 1 Total de[. Deza;;ord Dezacord I fcrt. acord 1 acord partial total l~=:==.=====+===l===l=~===l=~= I L Accept riscurile ! ................................................................................... . !2. Nu trebuie niciodata sa forlfun lucrurile I l3.riiri r1aces~iaii .. h1iiiativet:-

    j;-g~. ti:~/~~1:I~CI~ini1ifo~i~~f .i~~iils ~i~ai1iie . + ' ' ' . ' ... ~ . . . .

    j6: J~u . ffi~ias.ilidc)clai~cllprii~~c~e pailidi 17. ;~i~~r o jjerso;ii1~ ;;a:;.;; ii1rruntiH 1 ..... pr?blcJ1lele .. cu .. rnaxima .. decizie [8. Reflectez intotdeauna imiii iiirip iniunte 1

    1

    9 ~t.j ~\,~g:it,,\;t" ':V"OO 1

    .. .. r ........... fl .. . 1 ll1 ~~[~ :H:t:~!!/Z:" ,, ""'''ti I t . ... . ... l jl?: .. F~rr.~ .. ~f?rt .. nu. ~e .. cl~\in~.Pi~i()d~ta. JliJ11ic. Jit~:tCitji:[~~~e:0;15ictet:e:er illai 'biiil {fbi~lf.~t~.?~JLtpt~. c,o1~~nu~.............. ............ ..... JI ... :

    1 i7:::B~~~f~;rc~;r~.j~ ~:I.~;~~;n~;l~~J.r_ .1 .. 1ttrr11~::~,:~~~~" ::k'" 1 I I protectelor mele I l2o: Nu~irii jji,1ce .. cc1tiipd(ia 1?1 . it1e'. rr1~rie ftl~t~t ajJ1l1ie. d.eP.~~e. ........... ..

    ~~~ . w~;wjre{rl~~C!l~t~f;;:n;d supi:avieiuicsc .. 24. Fiecme estc responsabiiH H

    2s:~1~i1~firil~0;~iia;f~;~;c;Cictaii.. j i pentru a ob\ine ceva 26: rii.J r;i,;e:;; sf _j(;e: iiiai i11liii pe!1ii:U 1 ........ J2laceJ:ea.)()C,lllui. ct.e~it.p~t~t~. ~.ll1'fi!1f.e. ... r 27, Am nevoie de .Incun0ari pentru ca '

    abandonez cu UUrinta 2s:,iVf~~i.esclira:jez. c:li liliri11i~

    in fa\a dificuWitilor 29:t;:ei:ii.!ic: h~c:;;;:c;ai.iCiilii

    pentru a ob(ine ceva

    1

    3o:Nu. t;ebtiic iiiciocbi~;;~ile .. a~iei}t~ffi ___ l'!..'ajut9ru~altc~i~i_t. _______ _

    --------- ----J--------

  • 8 Psihoteste --------~-------------

    Cotarea Nr. Partial de Total de Dczacord Dezacord

    total r :-Partialde-Totarcfe--Dczacord Deiacord

    rt. acord acord parlia1 total rt. acord acord partial

    1. +l +2 -1 -2 ' +l +2

    . 2. -1 -2 3. +1 +2 -1 -2 4. +1 +2 -1 -2 5. -1 -2 +1 +2

    16. +1 +2 -1 -2 7. -1 -2 +1 +2 8. -1 -2 +1 1;2 9. -1 -2 +1 +2 flO. +1 +2 -1 -2 11. -1 -2 +1 +2 12. +1 +2 -1 -2 13. +1 +2 -l -2 14. -1 -2 +1 +2 15. +1 +2 -1 -2

    16. +1 +2 -1 -2 17. -1 -2 +1 +2 18. -1 -2 +1 +2 f19. +1 +2 -1 -2 120. -1 -2 +1 +2

    ~1. -1 -2 +L +2 ~2. +1 +2 -1 -2 3. +1 +2 -1 -2 r-4. +1 +2 -1 -2

    r -1 -2 +1 +2 -1 -2 +1 +2

    7. -1 -2 +l +2 8. -1 ''-2 +1 9. +1 +2 -1 -2

    30. +1 +2 -1 -2

    Interpretarea rezultatelor Dad1 ati ob~inut ln.tre -60 i -31 de :t:uncte: sinteti .caracterizat de. o ten?in\)i

    foarte puternica de abandon, de cedare 111 fata s1tuatnlor problemat1ce. Smte\1 pcsimist, defetist, nesigur, timorat, ~patic, fatalist: dvepre3iv. . v v . . A

    Reflectati ceva mai mult la sttlul dv. de v1ata; cauta\t sa va cun~ate\1 c1t mai bine aptitudinile i identificati domeniile in care le pute\1 :a1onf1ca. Nu cedati la prima dificultate: pentru 1nceput p:opuneti-va sa incerc~l\1. c~1 putm de doua sau trei ori. Yeti obtine rezultate surpnnzatoare pentru dv. m~1~a. A

    ktre -30 i 0 puncte: sinteti inclinat spre abandon; nu avetr .mcredere . 111 fortele proprii, va temqi de riscuri, refuzati sa lua\i initiative: sintc\1 conformiSt,; va 1i psete energia, preferati stabi1itatea cu orice pre1. A. vcti tendmta de a va subt

  • 10 Psihoteste

    l. Mundi grea 2. David i Goliat 3. Desen tmcat (fotografie tmcata) 4. Saracul de el! 5. Ghinion 6. 0 zi grea 7. Desen suprarealist 8. De necrezut: "Dacia" sa traga un camion? 9. E imposibil ca o "Dacie" sa traga un camion aa de mare! Numarul Litlurilor reprezinta fluenta, care in acest caz este 9. In ceea ce

    privete flexibilitatea, observam d si'nt variatiuni pe aceeai temii: raspunsurile 1, 2 i 6 (vor primi un singur punct); 3 i 7 (de asemenea un punct); 4 i 5 (alt punct); 8 i 9 (un punct). Prin urmare, vom acorda !a flexibilitate 4 puncte. Originalitatea se coteaza In felul urmator: citi!;i mai intii cu aten!;ie lista cu raspun-suri posibile. Cauta!;i apoi fiecare raspuns pe care 1-a\i dat dv. i'n lista respectiva. Cercetati lista i nu va lasati demta!;i de faptlil ca raspunsurile dv .. nu vor fi abso-lut icicntice cu celc la care le asimilap. Pot fi mici deosebiri de forma. De exem-plu: "!ipsa de carburant" 1nseanma "criza". Raspunsul din test: "Mai bine o maina mica, dar buna decit mare, dar defecta", intra in itemul din lista "Mic (~i puterhic) - mare (i slab)". In acelai item ;intra i raspunsurile: "Nu tot ce-i mare este i puternic" sau "Maina mare, defec!;iuni mai multe". Nota!;i in dreptul raspunsurilor dv. ptmctajul corespunzator. Atentie! Raspunsurile pe care nu le pute!;i include in nici un item din lista primesc 6 puncte. Iata citeva asemenea exemple: "Arita greelii"; "Cine ride la unna este tras ... de sfoara"; ''Clipa adevarului"; "Dacia i-a gasit un bllrbat bine"; "Doua fiare"; "Fii mfndru de povara ta!"; "Inima clinic decedata"; "Istoria vechc i noua in viziune moderna"; "Lantul slabiciunilor"; "Micul rapitor de coloi"; ''Plinsul motoruiui"; "S-o las, mi-e frica I Ca vine altul i mi-o ridica"; "Un lep pe uscat".

    . R.aspunsuri posibile (scor pentru originalitate) Raspunsuri Scor Asiguriiri 4 Accident de maina 0 Ajutor reciproc ('~Prictenul !a nevoie se cunoate";

    "La nevoie ceri ajutorul vecinului"; "Ajuta-ti intotdeauna semcnii"; Fraternitate; Solidaritate; Prietenie; Omenie; Alturism) 0

    Alb i negru 5 Achia nu sare deparle de trunchi 5

    B~ili 2 Buniitate sufleteasdt 2 Caii-putere 3 Caml mic ttage carul mare, butum,ga mica... 0 Cine merge incet, dcparte ajunge. Incet, dar sigur 5 Cind nu mai po~i, spune-mi! 4 Crosul (Concurs) 4 Cuminte (Diminetile unui Ofer cuminte) 5 Dans sincronizat 5

    l----D-"--. ---h--=l..:l ___ Cit de creativi sinteti? I

    etecfmne le nica

    I I I ! I' I I

    l I l I ' l I

    De la moara pin-la gara Dialog DistmHa (Pastrati distanta legala dintre vchicule) Doi (In doi. Mariaj) Du-ma acasa (putiule etc.)! Economic (de energie, de combustibil) Face din tintar, armasar "Fara cuvinte" Fcricirea c atlt de aproape! Fiecare dupa eft poate Ghici, ce titlu are? Ghinion. Ghinionistul Hei, mp! Inevitabilul s-a produs Inversare (Logica inversata. Normalul anapoda) Inteligentul conduce Incercare (de a invinge absurdul. Incercarea moarte n-are) Idila Incrczutule! Intfmplare ($i totui se intimpla. Se intimpla ~i !a case mai mari) La aa cap, aa caciula Mama ii fndruma copilul Mic (i putcrnic) - mare (i slab). Ex.: Nu contcaza marimea,

    ci valoarea. Dedt mare i slaG, mai bine mic i puternic. Nu 1ntotdcauna ce este mare c i puternic Modes tie Natura moarta (statica) Nu face!;i ca ei Nunta cu dar Nu se tic de unde sare iepurele Oamcni i fapte Ocazie (A luat o "ocazie'') Omul din greeli invata Omul -maina

    0 5 5 3 2 4 0 5 4 5 5 5 0 4 0 0 3 5 5 5 3 4 4

    0 5 5 3 5 5 4 4 4 5

    Optimism (Orice necaz se rezolva. Speranta. Va reu~i. E bine Optiunc (Nu avea de ales) i aa.) 4 Orgoliu retezat Pana (de !ndeminare,. de motor, de benzina, de cauciuc etc.) Panta (E posibil doar pe o panta. Coborind ... ) Pasivitate Peisaj (Imagine. Flash) Plimbare (de placere). Parada. Vacanta Politia (Cu politia nu-i de glumit; A scapat de amcnda;

    Echipajul radar !a datorie) Poveste. Fantezie Puricele remorcheaza elefantul

    4 5 3 4 4 4 0

    5 5 5

  • 12 Psihotete

    ~~~~~ 4 Primitate. Cel. mic are uneori primitate 2 Putini (Cei pu(ini domina pe cei multi) 5 Razbunarea volanul.ui 5 Recompensa (Dadl ma duci pina la capat, iti dau/fac etc.) 3 Remorcare (Remorcare prin impingere) 0 Ro0 4 Scopul conteaza 5 Sensu! (Care e sensu!?) 5 Service ad-hoc 4 Sf!ritul Terrel 5 Simbioza. A trai pe spinarea altuia 2 Socoteal

  • 14

    Calcularea i. interpretarea rezultatelor Pentru a vedca ce fel de imaginatie aveti, faceti totalul alegcrilor dv., acordlnd

    cite lrei puncte pentru fiecare alegere din coloana A, cite doua puncte pentru cele din coloana B i cite un punct pentru cele din coloana C.

    Daca ali totalizat peste 40 de puncte, aveti, probabil, o imaginatie bogata, o curiozitate vie, precum i, mobilitate spirituaHL Sinteti. lntr-un cuvint, o persoana foarte originala, imaginatia dv. fiind intotdeauna treaza. Iubiti paradoxul, aveti tendinta de a privi lucrurile in ansamblu, fara a cerceta consecintele imediate, prac-tice, precum i inclinape spre abstractizare.

    Obtinind mtre 25 i 40 de puncte, dovediti un bun echllibru intre vis i reali-tate. A veti o imaginatie vie, foarte eficienta, ceea ce va permite sa abordati pro-blemele fara complexe i inhibitii. Nivelul aspiratiilor dv. este pe masura aptitu-dinilor pe care le posedap. Slntep dinamic i inventiv sau, altfel spus, o pcrsoana "cu capul in nori i cu picioarele pe pamint".

    Daca ali totalizat mai pupn de 25 de puncte, s-ar putea sa avep o fire ponde-rata, o gindire riguroasa, lnclinata spre observaJ;ii de detaliu, orientata spre concret. Probabil ca evitati speculatiile abstracte, fiind atras de ceca ce este dar i coerent. Curiozitatea dv. se orienteaza spre lumea cotidiana i tm1gibila. Sinteti inzestrat cu simtul masurii i al realitiitii: ''vedeti mai. degraba copacii dedl padurea". (A.C.)

    Ci:lre este vtrsta creativitap.i dv.?

    In fiecare din noi traieste un creator, aflat mereu in cautarea noului, preocupat mereu de a sesiza, ih lume~ ee-l inconjoara, ce nu este cum trebuie, ce nu . merge, ce poate fi trm1sformat, modificat, imburiatatit, inovat sau ce se mai poate inventa pcntm a imbogap viata lui i a celorlalti, pentru a o face mai Uoara, mai frumoasa.

    v Creatologii ,i invet\tologi! .au dori~ sa ras~unda la intre?~r.ea: Care .~ste legatura dmtrc vtrsta cronologtca a omulm 1 mamfestarea creat!Vltatn lm? Unn .au afinnat ca este un raport invers proportional: la vlrstele tinerc se creeaza mai mult i cu dt se lnaintcaza In virsta scade manifestarea creatoare, mgumentindu-se cu exemple din domeniul muzicii, poeziei, picturii etc. Altii au !naercat sa con-solideze ideea ca . posibilitatile creatoare ale omului sfnl direct proportionale cu v!rsta: cresc i se manifesta cu trecerea anilor i acumularea . experientei, sustinind aceasta cu exemple din domeniul tiintei. Dar i intr-un caz i in celalalt s]nt prya multe exceptii, ceca. ee-l face pe acad. Al. Roca (1981) sa afirme: "Creativitatea se extinde pe parcursul unui numar foarle mare de ani, mai mull de apte dccenii, de la virsta de aproximativ. 15 ani p!na la 90 de ani i peste, limitele n

  • 16 Psiboteste ---------------------------

    c) Ati incerca sa restahili(i dn3ptatea in limila permisa de lege i prcscrip\ii; d) V-ati gfndi di ali face la rfndul dv. o ncdrcptalc i v-a\i vcdca de trcburile dv.; e) V -ati amesteca. in dezbaterc, fara sa va spuneti parerca.

    Vi sc propune sa treceti la o acti-vitatc mai interesantrt, dar platita mai pu[in bine. Cc Vc\i intreprinde? a) Ati accepta fara czitare; b) V-a\i snitui cu oamcnii pcntru a ob\ine un sprijin in hotarirea de Lrecerc; c) Nu veti fi de acord daca elucidarca perspectivelor i avantajelor noii acli-vitati nu va aranjeaza; d) Nu vc~ fi de acord; c) Yeti proceda dupa fmprejur{n-i.

    9. Cum veti proceda cind demnitatea va este umilita? a) Ve~ raspundc cu acceai monedrt, ta-ra a sta pe gfndul'i, celui ce v-a jignit; b) Veti fncerca sa "nu va pierde\i cuinpatul", raspunzind cu dcmnitate jig-nirii (cclui ce v-a jignit); c) Corhportarca dv. depinde de eel cc a facut asta (ce fel de OJT) csle, ce virsta are, ce pozi[ie arc); d) "Ram!ne[i In umbra" pentru '1 nu fi traumatizat i mai tare; e) Procedati 0upa !mprcjurari. 10. Cum va comporta(i dnd vi se prQpune o notta metoda (proccdeu) de lucru? a) 0 acccpta\i f'ara a sla pe g!nduri deoarcce orice e nou e mai bun decit ceva vechi; b) 0 acceptati c!nd vi se cxplica ce avantajc prczinta; . c) Nu recunoalc(i mctodcle noi dadi nu vi se prczinta toatc dovezile utiliU!tii lor; d) Sinteti adeptul mctode!or de lucru care au !:recut proba timpului i sint de naclcjde;

    e) Ve(i aqiona !n conformitate cu regu-la "Yom trai ~i vom vedea".

    11. Ce atitudine avcti fa\a de muzica contemponma? a) S!nteti entuziasrnat; b) E o incercarc multumitoarc; c) Crede(i ca tineretul este bolnav; d) Nu rccunoa~te(i accste zgomote ~i bubuituri drept muzica; e) Considerati ca accti domni nu au gusl i sim[ul culorilor.

    12. Cum apreciati crea(ia lui Mircca Eliade? a) Sintcp entuziasmat;. b) 0 primi\l cu placere; c) Numai foarte pu(ine din operele sale procluc in dv. scntimente pozitivc; d) Creel ca moda Eliade nu va dura mult; e) Nu va entuziasnM\i, dar nici nu 0 respingeti.

    13. Ce este important pentru dv. c!nd sinte(i !n compania altor oameni? a) Sa va manifestati (sa va dcmonstra(i propriile capacitt(i i posibilita~); b) Sa faceti !n aa fcl incii oamenii sa nu uite cu cine au de-a face; c) Sa fi(i decent; d) Sa nu ie~iti In evidcn(a; e) DclJjndc de imprcjurari. 14. Ce activitalc va place? a) Care con~ine clemente surprinzatoare, riscante, nedeterminate; b) Variata (sa nu fie monotona); c) Care sa permita folosirea Ia maxi-mum a propriilor cunotin\e ~i a experi-entei acumulate; d) Dupa putetile proprii (sa nu fie grea); e) Depindc de dispozi\ie.

    15. CH sinle~ de prevazator? a) S!ntqi tenlat sa incepeti o activitate rara a-i evalua consecintelc;

    l---------.::.17.:._ __ Cit de creativi sintep I

    b) De la inccput preferali sa actionati, dar apoi mcditati la cc avep de racut; c) Prefera~ sa nu participati la actiune atit timp cit nu va sint clare consecin telc, chiar i numai cele fundamcnlale; d) Prcferati sa participati numiti 1n conditiile in care esle eliminat riscul insuccesului; e) Reaqia dv. in raport cu o activitate estc difetita 'i depindc de dispozitia pe

    care o avc\i.

    16. Care este pozitia dv. fata de prevederile regulamentelor? a) Nu vedeti un pacat prea mare' in a lndilca acele reguli care mai mult !ncurca; b) Crcdcti ca nu toate regulile ce aqio-neaza in socictate sint raponale (utile); c) Va stracluiti sa nu incalcati regulile de baza (setioase); d) Anumite reguli sint pentru clv. lege, de aceea va straduiti sa le respectati intru totul; e) Depinde de reguli.

    17. Care este culoarca dv. preferata? a) RoU; b) Galben; c) Albastru;

    d) Cafeniu; e) Verde.

    18. Care este dispozitia dv.? a) Preponderent optimista; b) Paqial optimist!:\; c) Partial pesimista; d) $i pcsimista i optimista; e) Depinde de imprcjurari.

    19. Crede~ in oameni? a) Am incredere in oameni; b) Am incredere in multa lume; c) Nu am incredere in prea mul~; d) Nu creel in nici un om; e) Doar "pe jumatate".

    20. Cum va afecteaza disconfortul acasa i la serviciu? a) Nu ii acord atenpe; b) Nu ii acord prea mare atentie atit timp dt nu ma impieclica sa lucrez; c) Nu suport disconfortul, dar fac prea pn\in pentru a-1 1nl3tura; d) Apreciez confortul i fac tot ce e posibil pcntru a-1 crctc; e) Apreciez confortul, dar daca el lipsete nu surar prea mult i nu m-a zbate in mod deosebit pentru a-1 asi-gura.

    Me;todica determinarii virstei creativitat;ii. . ~ Dupa . ce A v-ati a~toaplic~t chestionarul, totalizati d'te raspunsuri a, b, c, d, e

    ati mcercmt. InmultJt! Lotalunle ob~nute aslfel: a x 0; b x 1; c x 3; d x 4; e x 2; Fa_cey apoi lotalul ~cneral al p~n_:;telo~ realizate la chestionar. Intre 1-20 punctc

    smtet~ .m penoada cop1lana creatlV!tatu; mtre 21-40 punctc sintcti !n tineretea crc-atlV!tatu; mtre 41-60 puncte sinteti In perioacla critica, iar 1ntre 61-80 sfnteti in' toamna crealivitatii.

    . Num~rul 9e. puncte 1:c~~~tat nu tt:ebuie i.dentificat cu anii de viata. Dupa ce v-a(l stab1ht vtrsta. creativttatu ~~ a\J cttJt caracterizarca ci, daca s!ntcti interesat sa cunoateti cc Lrebme facut pcntru anlrenarea i manifestarea creativitatii dv. apclati la un psiholog. ' ,

    Un atorului minanta

    Copillma creativitat;ii. _ rezultat al autoaprecierii situat intre 1 i 20 de puncte fixeaza virsta ere-din noi In perioacla copilariei creativitatii, caracteri~ata prin tendinta do-de a pastra tiperctea prin mijloace ca educatia fizica, igiena alimci1tatiei.

  • 18

    preocupari pentru cosmetica, imitarea comportamentului celor foarte tineri. Dorinta de a parea tlnar se. rcflecta in toate aqiunile, condudnd la un comportamenl fortat, artificial. Aceti oameni sint gata sa ac;cepte orice punct de vedere expdmat de tineri, chiar cele mai neverosimile,' mice manifestare a nesabuintei tineretii. Pot sa-i imite pe tineri chiar i in fapte cu care ei inii nu sint intotdeauna de acord. Aceasta virsta a creativita~ii poate constitui un punct de plecare pentru o activitate creatoare,. constructiva daca procesul de orientare spre un comportament demonstra-liv nu c prea avansal. Daca omul are vointa suficienta pentru a se controla pe sine, trecerca spre o grupa optima penlru creaP,e este posibila.

    Tineretea creativitapi Un rezultat al autoevaluahi cuprins mtre 21 i 40 de puncte rcprczinla un

    certificat pentru tineretea i energia creatiei. Persoanele aflate la aceasla virsta sint incintate de tot ce e nou, sint in ton cu moda ,(dei nu sint robii ei). Se implica in toate transformarile ce au loc, participa la ele ca nite ereatori activi i cu initiativa. Sint atrase de activiHiti caracterizate prin varietate i noutate, creatia fiind pentru astfel de persoane o necesitate, precum i de misterele lumii i, dad\ li se ofera prilejul, pleaca in cautarea lor. Reprezentanp.i acestei vl:rste a creatiei parasesc rara regret Ul1 lac de munca obinUit de dragul Unci activitiJ.ti mai intere-sanle. Sint entuziasmati de munca i arta contemporana sau le cultiva cu placerc. Sint inclinati spre autoapreciere pozitiva. Au o pozitie critica fata de regulile i regulamentele care limiteaza tendinta lor spre independenta. Uneori siht naivi i lipsiti de simtul masurii. Chiar daca dupa anii de viata nu mai sint la" o virsta tinara, comportamentul lor, modul de abordare a problemelor ii atrag spre ce1 , tineri. Sub raporl intelectual, reprezentan~i acestei virste a creativitatii sint aproape intotdeauna foarte productivi, deoarece imbina in ei intelepciunea oamenilor .matw-i cu entuziasmul i energia caracteristice tinerei generatii.

    Perioada critica Un rezultat al autoaprecierii situat mtre 41 i 60 de puncte arata ca pentru

    creatorul din dv. a sosit un moment critic. S-a micorat elasticitatea in proccsul de rezolvare a problemelor. Stercotipiile ocupa in psihicul i in contiinta omului aflat la aceasta virsta a creativitatii un loc cu atit mai important cu cit valoarea a.utoa-prcciedi este mai aproape de 60 de puncte. Face fata UOr in situa1iile standard ~i monotone, bazindu-se pe cunotintele acumulate, insa deseori greetc in rezolvarea problcmelor noi, originale, netraditionale. Nu mai are initiativa, nu este intreprinzator. Inertia in gindire i~i spune tot mai mult cuvintul nu numai in activi-tatea profesionala, dar i in viata de toate zilele, in relatiile personale. Crete teama fata de pozi~a sa. i, legat de aceasta, scade capacitatea de a evalua obiec-tiv activitatea colegilor, in mod deosebit a celor tineri. Anumite aspecte secundare legate de pozip.a socia!a, mai inainte considerate tara prea mare insemnatate (pre-mii, recunoaterea publica, evidentierea meritelor .a.), capata o tol mai mare

    importan~a. Omul este inclinat sa nu-i spuna parerea in situatii care pot da natere la interpretari. La toate acestea se adauga i. o adlncire a dificultatilor in ce privete stabilirea relatiilor cu tinerii. La aceasta virsta a creativitatii inca se mai pastreaza posibilitatea de a imprima anumitor procese o dezvoltar~ in direqiile dorite, orientarea lor in planul realizarii potentialului creativ. Dar pcricolul

    I------------:-19.._ __ Clt de creativi sfnteti?

    "intcpenirii." .. gindirii este aut de mare inclt, daca nu se iau la timp masuri practice pentru spnJmtrca, antrenarea i m

  • 20 Psihoteste

    - inlre activitati lasa~i pauze de eel pu!in o zi-doua; - relua,ti de m~i multe ori (in zile diferite) aceleai cxercitii;

    inventap., crea~ (duptl modelele date) alte exerci~i; ... - analizati-va "produqia" p1in prisma comentariilor de la sfiritul exercitnlor.

    I. Exercipi pentrn prima act:ivitate

    1. Scrie~i numele tuturor obiectelor rotunde care va vin in mipte. (Timp de lucru: 2 minute.)

    2. La ce ar putea folosi un borcan gol? (Raspunsuri scurle; limp de lucru: 5 minute.)

    3. Descrieti c!t mai multe asemanari intre o pruna, ~~ un mar. (Timp de lucru: 3 minute.)

    4. Scrieti dt rnai multe cuvinte (nume de lucruri, fiinte sau fenomene) care fncep cu "o". crimp de lucru: 2 minute.)

    5. Folosind numai cercuri ~i drept-unghluri (de diferite marimi), desenati un b!lrbat, o femeie, un copil. (Timp de lucru: 5 minute.)

    6. Ce poate reprezenla acest desen? Dati cit mai multc exemple. (Timp de lucru: 3 minute.)

    0000

    7. Impartili o foaie in patrui in mijlocul fiecarui sfert desenati (folosind o moncda) cite un cere. Apoi incerca~ sa descnati lucruri la care ar lrebui sa se gindeasd\ foarte putini (sau chiar numai dv.!). Cercul trebuie sa fie parte (eventual principala) a desenului, dar puteti adauga oricite ~i orice fel de linii in interiorul san .]n afara lui; puteti folosi creioane colorate sau orice obiect... care lasa urmel Pentru fiecare desen inventati dte un titlu interesanl, neobinuil.

    II. Exercipi pentru cea de-a dona activitate

    8. Scrieti cit mai multe cuvinte care contin litera "o", dar nu incep cu ea. (Timp de lucru; 2 minute.)

    9. La ce ar putea folosi un creion? Crimp de lucru : 3 minute.)

    10. lntincicti pc masa, cu fata in sus, un pachcl de car~ de joe. Alcge~ cinci carti de joe care se potrivesc fntr-un fel. Alegcti apoi aile cinci care se

    potrivesc in alt fel. Alegel,i inca doua care nu se potrivesc nici dupa primul, nici dupa eel de~al doilea critcriu.

    11. Realizati dcsene diferite plednd de la aceasla pata:

    I..-----------2_1 ___ C1t de creativi sinteti?

    12. Incercati sa dafi mai multe dlspunsuri plauzibile la intrebarea: "De ce pe planeta X batinaii au trei picioare?".

    13. Dati mai multe raspunsuri la

    intrebarea: "Cc s-ar intimpla daca ani-maleic ne-ar putea citi gindurile?".

    14. Continuati povestirea tiin[ifico-fantastica (1 pagina) care incepe cu propozitia: "Ammilul se opri ... "

    ill. Exercipi pentrn. cea de-a . treia activitate

    15. Luati o foaic din caietul de materbatica (patratele). incercati sa creati desenc diferi te numai din patratele innegrite. Folositi cadre de 8x12 patratele. lata un exemplu:

    16. Dati cit mai multe raspunsuri la intrebarea: "Ce-ar fi daca am putea zbura ca pasarile?".

    17. Enumerap cit mai multe imposi-hilitati. 18. Ce imbunatatiri ati doi'i sa se fadi bicicletei?

    19. Din budl\i de h!rtie de diferite culori (sau folosind i alte materiale) realizati pe un carton un co~aj rcprezcntind un peisaj.

    IV. Exercil;ii pentrn c..ea de-a patra activitate

    20. Priviti accasta fotografie. Formula[i 1 0 intrebari pentru a in[elege ce se intimpllL (Timp de lucru: 3 minute.)

    21. Enumerap 10 consecinke ale accidentului din descn.

    22. Caula~i 8 cuvinte potrlVlte cu c~re s-ar putea completa versurilc: "In pare, pe-o banca, aseara medita un brotacei, Zglobic,................. se indrepta zimbind sprc el".

    23. Taia(i o coperta de caiet (colo-rata) dupa schita din figura de mai

    . jos. Din cartoanele aslfel ob(inute crea(i un descn. Dupa ce 1-a(i privit atent, amestccaki cartoanele i relizatf un desen cu totul diferit de primul. De . fiecare data folositi toate cartom1ele.

  • 22

    v '

    24. Scrieti o scurta povestire (maxi-mum o pagina) cu titlul: "Crocodilul din ~ifonier".

    ~i acum, cl'teva comentarii asupra modului de rezolvare: 1. Sa presupunem ca la exercitiul 1 (denumiri de obiecte rotunde) dv.

    reuiti ca in cele 2 minute sa dati 14 exemple, iar colegul dv. reuete sa dea, in acelai interval. de timp, 20. de exemple. Putem spune ca el a dat dovada de o fluenta ideational~ mai mare dec!t a dv. Daca !a exercitiul 4 dv. veti nota mai multe cuvinte, lnseamna ca aveti 0 fluen~ verbal~ mai mare.

    2. Sa presupunem ca la exercitiul 2 colegul dv. a dat tot ati'tea exemple de folosire a borcanului ca i dv. Analiz!nd exemplcle, vom ohserva insa ca la unul dintre dv. In toate exemplele borcanul servete ca recipient (folosirea obinuita) -pahar, vaza de flori, pentru pastrat ceva ... Unul dintre dv. a dat lnsa i exemple de folosire netipica a borcanului (nu ca recipient) - ca pendul (agatat de o sfoa'ra), ca presse-papier, ca lentila (fundul borcanului) etc. Sc considera ca eel care gasete mai multe intrebuintari neobinuite dispune de o flexibilitate a gilldirii mai mare. (E.N.)

    Creativitate figurala Puteti afla ce fel de creativitate aveti lncerc1nd sa gasiti solutia la testul de

    . mai jos (adaplat dupa W. Bernard i J. Leopold). Instrucpuni Scrieti sub fiecare desen de pe r!ndurile A, B, C, D; E cifrele

    corespunzatoare figurilor geometrice din chenar. Figurile gcomeuice notate de la 1 la 7 intra in componenta desenelor de pe

    r!ndurile A, B, C, D, E .. Nu toate figutile gcometrice intra In componenta fiecarni desen; nici o figura g~ometrica nu intra mai mult dec!t o singur~ data in componenta unui desen.

    Pentrn unele desene sint posibile doua solutii; este suficient dad\ notati doar una dintre ele.

    . ~-----------_,::2:.::3 ___ Ci't de creativi s1nteti? [, Daca nu gas}ti rezolvarea cot~spunzat9are pentru un desen, nu starniti prca

    mult, incercati sa-l rezolva1i pe urmatoiul.

    f

    . Incepeti prin a completa ri:ndul cu desenele pentrn exercitiu (rara limita de t1mp).

    Completati testul singur i eft mai repede posibil. " Pentru a gasi solutiile desenelor de pe rlndurile A, B, C, D, E aveti la dis-

    pozitie 10 minute.

    TEST DE CREATIVITATE !:::. \l 0 D JJ 0 \:;:. l 2 3 4 5 6 7

    EXERCITIU LJ D c{] 0 D ~ 1.2[2,6! 3,5 2,4,6 ' A C7 0 LJ t? C)

    D ( o()

    [) D

    GO

    ----~----------------~.~-~-~-----------------~

  • 24 Psihoteste

    Pentru a stabili c!t de creativi sinte~, procedati in felul urmator: Acorda~ cite 4 puncte pentru' fiecare desen corect n:izolvat (vezi desenul de

    mai jos). Daca ati realizat intre 90 i 100 de puncte, felicitan, slnteti, foarte probabil, o

    persoana lnalt crcativa. Cu iln total de 88 - 92 de puncte, va situati intre cei cu o creativitatc remarcabiHl. Slnteti o persoana mediu creativa daca obtineti 80 - 84 de puncte. Daca nu ati totalizat dccft 56 - 76 de puncte, este cazul sa va mobiliza~ mai intens polen~alul creativ, racind exercitii in acest sens. De asemenea, se impun eforturi serioase i sistematice de dezvoltare a creativitatii daca ati obtinut mai pupn de 54 de puncte.

    Oricare ar fi insa rezultatul la acest test, nu uita~ ca depinde numai de dum-neavoastra sa va , valorificati cit mai mult intuitia, imaginatia, inteligcnta, mai ge-neral spus, potentialul creativ printr-o activitate productiva, . utila social, convini fiind ca totdeauna i oriunde exista un mod mai eficient de a face lucmrile. (S.C.)

    I 6. \J 0 D J] 0 ~:J 1 2 3 4 5 6 LJ D cQ 0 D [? N

    ' 1.212,6} '12.. 1M. ~ J&t_ ~6,7 A C7 Q L:Cl t::J 0

    '],4;1 3,4,5 ~ lli. M 2,5,(>

    a D {? D ~ [) ill . \2,4,5 2,4,6 2,3,5.6 4,5,6 2,5,6,7

    ..J12.... c ~ D 1,2,5,6 2,4,6 ~l5 22.5.6 &

    E G 0 c> cr==:> L~-1,2.4 45,7 I 2.(6 4.6

    .122 \2,4,5,6,7 ~

    -iJiiW

    -

    .....

    liltfi -

    Ill! Ill IIllA

    Cu rationamentul nu-i de glumit!

    l!l!ll

    GBL m ,.,,. ue

    I A

    lllilllliflllll!illlltm

    1!!1 tr.m&il!m

    -~li!ll~

    m -Eli .......

    !lliiJ!3li! IU 165\Uilll

    Capacitatca de a rationa, de a gindi logic ne caracterizeaza ca oameni. Ficcare din noi putem sa ne dezvoltarn prin exercitiu aceasta capacitate. Doua s!nt obstacolele pe care trcbuie sa Ie depaim: pe de o parte, dorinta de a junge rapid la rezultat, fara a judeca toate variant;ele i implicatiile, i, pe de alta parte, stercotipiile de g!ndire, utilizarea schemelor de rationamcnt preconcepute.

    ,Pentru a va autoaprccia capacitatca de a gi'ndi logic, va. propunem un test psiho-logic adaptat dupa William Bernard i Jules Leopold, autorii lucrarii ,Testeaza-te singur" (,Test Yourself", Corgi Books, Londra. 1972).

    Alegqi varianta de raspuns care - dupil judecata dumneavoastra - con tine' adevarul. Raspundc(i la toiltc !ntrcbarile fara a va grabi. Acest test nu are limita de timp: important este sa ginditi logic!

    1. B mwrile ~i serviciile dintr--o tara oarecare se ridica annal la valoarea de 500 miliardc dolari. Care credeti ca va fi valoarca anuala a bunurilor i scr-viciilor din respectiva tara peste 1 000 de ani? . A) Mai mult de l 500 miliardc dolari. B) Aproximaliv l 500 miliardc dolari. C) Mai pu~n de l 500 miliarde dolari. D) Nu tiu.

    2. A vind fn vedere progresul ccr-celarii tiint,ificc, peste c!ti ani credeti ca savantii vor putea obtine aur din alte clemente?

    A) Peste 10 ani. B) Peste 50 de ani. C) P cs te 100 de ani. D) Acest lucru nu va fi posibil nicio-data. E) Nu llU.

    3. Un clev aduna o coloana lunga de numere de cinci ori i obtine de fiecare data alt rczultat: a) 32 501; b) 32 503; c) 32 501; d) 31 405; c) 32 502. Care este rezultatul corect? A) Media aritmetica a celor cinci rezul-tate. B) 32 501

    GabiHighlight

    GabiHighlight

    GabiHighlight

  • 26. Psihoteste

    C) 32 503 D) 32 501 sau 32 503 E) Nu tili.

    4. In ce consti\ greeala logica a urmatorului rationament? Un an obinnit are un numar de 365 de zile. Domnul Noescu doarme cite 8 ore in fiecare zi calendaristica, cleci 122 de zile (243 de zilc fiind in stare de veghe). La i de Ia locul de munca, domnul Noescu face o orrt pe zi, iar apte ore se recreeaza, plim bindu-se, citind etc. Aceasta inseamna inca 122 de zile, ram!nind dintr-un an 121 de zile. Scaz!nd 52 de duminici, mai. ramin 69 de zile. Daca I uam in considerare i timpul pentru servirea mesei (apmximativ o ora i clouazeci de minute pe zi), se ajunge la

    Stabilirea scornlui

    LU de zile. Au mai ramas 49 de zile p1na la sfiritul anului. In fiecare vineri, domnul Noescu se invoiete de la lucru 4 ore, ceca ce echivaleaza cu 26 de zile. Daca luam in calcul i sarbatorile legale, ca i concediile medicale - in total 23 de zile -, constatrun ca domnul Noescu intr-un an de zile nu are timp sa munceasca! A) Se afirma ca domriul Noescu face o ora pe zi la i de Ia locul de muncii. Deci muncqte! B) Se iau in calcul aceleai activitati de mai multe ori: de exemplu, doarme 122 de zile i apoi se scad 52 de dumi1iici, ca i dnd in aceste zile nu ar dormi. C) Afirmatiile sint absurde: de exemplu, faptul ca se recreeaza 7 ore pe zi. D) Alte greeli logice.

    Pentru fiecare raspuns greit sinteti penalizati cu 2 puncte. Raspunsurile corecte: 1 - D; 2 - E; 3 - E; 4 - B.

    Evalu.area performantelor dumneavoastrl:i Va puteti felicita daca nu ati primit nici un punct penalizare. Daca a\i fost

    penalizati cu 2 puncte, inca este bine. Cu o penalizare de 4 puncte, nu aveti de ce sa va Jaudati. Peste aceasta limita (deci 6 sau 8 puncte penalizare), nu .. i de

    glumit. Trebuie sa va exersati mai intens capacitatea de a gindi logic: niciodata nu-i prea tirziu! (S.C.)

    Care este stilul dv .. de gin dire? .

    Inca din !647 B. Pascal, in "Glnduri", a stabilit opozitta dcvenita celebra intre "spiritul geometric" - care se adreseaza inteligen(ei, gindirii logice, iar inc!i-vidul. care e dotat cu el nu se simte bine c!ec!t abord!nd lucruri precise, deja stabilite - i "spiritul de fine\e", care se adreseaza intuitiei i imaginatiei.

    Extrapol!nd observatia lui Pascal, se poate transpune aceasta opozi(ie !ntr-un antagonism psihologic, cu aplicatii in viata cotidiana i care pot purta accleai nume: "spirit geometric" i "spirit de finetc".

    l __________ 2_7 ___ Cum i cit ginditi? r-, In psihologic, ''spiritul geometric" estc eel care are la baza o gindire logica,

    sustinuta de ra~onamente deductive. "Spiritul de finete" este eel al imaginativului, al intuitivului i se conduce mai mult dupa o logica inductiva, probabilistica, "artistica".

    Proha psihologica pe cme o prezenH\.m in continuare urmarete sa evidentieze camia din cele dona tipuri apartineti. Mai jos se ana o serie de !ntrebari. Fiecare !nLrebare are doua raspunsuri posibile. lx1cercuili raspunsul care corespunde eel mai bine cu modul dv. de a gindi. Alegep raspunsul in mod spontan, urm1nd prima intentie sau primul g!nd care va apare.

    1.' Care dintre cele doua desene va a) reparati temeinic, ~ chiar daca va ia place mai mult? mull limp;

    @ r-------~-----------

    2. 0 persoana cunoscuta, fiind intr-o ]ncurcatura, va cere Sa-i !mpmn1Ul2c\i -G: suma de bani: a) acceplati foarte repede pentru ca

    . sintcti milos? b) far a a Ji insensibil, vii gin dip inainte de a-i da?

    3. La ce materie aveati note mai mari? a) matematica; b) franccza (limbii strillna).

    4. Daca ceva nu funqioneaza sau s-a stdcat i trebuie sa-l reparati singur, cum procedati in general?

    b) improvizati ceva, principalul 'este sa terminati repede.

    5. Ce considerap c;a este mai import

  • 28 Psihoteste: ----~------------~~--~-

    10.. La ce valori estetice, estimate ega! de expen;i, vibra~ mai mult? a) un tablou foarte colorat; b) o gravura in negru i alb.

    11. Este in obinuinta dv. de a amina luarea unei decizii? a) da; b) nu.

    12. Cum ati proceda intr-un joe de puzzle? a) prin incercari i erori; b) nu i:ncepeti asamblarea pieselor dedt printr-o seleqie riguroasa dupa forma, culoare etc.

    13. Ce preferati sa jucati In timpul liber? a) ah; b) bridge.

    14. La retribu~i egale, pentru care din cele doua meserii simtiti mai multa afini- tate? a) inspector comercial; b) ef contabil.

    15. Va faceti probleme pentru posi-bilele erori comise de dv.? a) foarte pu~n; b) adeseori.

    16. Intre aceste doua moduri de a prezenta istoria, pe care 11 prefera~?

    a) eseurile istorice, care trateaza un eveniment; b) operele care trateaza epoci i tind sa evidentieze marile curcnte economice, politice i sociale.

    17, Calatoriile si:nt surse de pHicere pentru loti, dar fiecare are un mod pro-priu de a calatori. Ce atitudine adoptati in general? a) va documentati inainte pentru a li ce

    veti \rizita, unde mergeti etc.; b) riu cunoatep nimic despre tara (locali-tatea0 pe care o vizitati i nu cititi carti

    .Aedt dupa ce va re!ntoarceti din calatorie.

    18. La probele de limba la ce erati mai bun? a) conversatie; b) traducere.

    \

    19. Intr-o scrisoare, Descartes a declarat: "Am remarcat adeseori ca lucrurile pe care le-am facut cu inima Uoara, fara nici o aversiune interioara, au obiceiul sa ma urmeze, din fericire pina i la jocurile de noroc". a) impartai~ opinia lui Descartes? b) o gasiti exagerata i pu tin ''carteziana"?

    20. In fata unci scene foarte intere-sante) 'dar grcu de prinS' cu aparatul de fotografiat: a} risca~ sa 'fotogra:fi'lti? b) renunta~?

    21. Trebuie sa Juati un tren i'ntr-o directie noua .. Este necesar sa va infor-mati. Cum procedati? a) consultati mersul lrenurilor; b) prcferati sa obtineti infonna~a de ]a un funC\ionar .. competent.

    22. Care esle, dupa dv., modul eel mai bun de a convinge un interlocutor ce arc alta parere decit dv.? a) ii repeta~ des un singur argument: fra-pant; b) dezvolta~ un rationamenl unde argu-mentele se lnlantui'e penlru a. antrena logic 'adeziunea inlerlocutorului.

    23. Crcde~ in int~itie? a) da; b) nu.

    L-:.,__ ________ 2_9 ___ Cum i cit ginditi?

    24. In urma unci imprudente incepe un incendiu; uleiul .a luat foe in cratita care era pe aragaz. Care este prima micare pe care o faceti? a) inchideti aragazul; b) va repeziti sa stingeti incendiul.

    25. Indiferenl de talentul dv., cum a~ proceda daca ati avea: de facut un desen? a) desenap in amanuntime, dar cind il colora~ vede!i d\ nu este ceea ce doreati sa fie; b) nu faceti decit o schita rap ida cu creionul, un singur lucm va intereseaza - sa-l colora~.

    26. Care este parerea dv.? a) credeti in dragostea la prima vedere; b) credeti ca adevarata dragoste se descopera lent.

    27. Ce functie ati prefera sa ocupati daca ati Iuera Ia un ziar9 (Nu tineti seama de program i nici de retributie.) a) Cful laboratorului foto; b) corespondent speciaL

    28. Edison a dat o definitie geniului: "1% inspiratie, 99Ci'o transpiratie". Ce va pare mai important? a) "inspiratia"; b) "transpiratia".

    29. Sint oameni care afirma ca telepa-tia exista. Altii afirma contrariul. Dupa parerea dv., exista sau nu? a) da; b) nu.

    30. cind sfnteti invitat !a o pettecere: a) Liti dnd trebuie sa plecati; b) ramineti dcseori ultimul.

    31. Care este distraqia ce va intere-seaza mai mult?

    a) observarea pasarilor; b) prestidigitatia.

    32. Trebuie sa va cumpatati o mama. Ginditi-va bine: pentru alegerea unui anumit model ce are mai mare importanta? a) caracteristicile tehnice ale mainii -puterea motorului, viteza etc.; b) infa(iarea exterioara: forma, culoare etc.

    33. Ce preferati sa predomine in bi-blioteca personala: a) cartile de literatura (romane, poezii etc.); b) opere de refleqie i eruditie ( eseuri filozofice, car~ de istorie etc.)

    34. A. Gide a notat intr-o zi in jur-nalul sau: ~

  • 30 Psihoteste ~------------------------

    b) o frunzariti ~i cititi in primul rind capitolul care va intereseaza eel ma1 mulL

    38. Cu ce aveti mai multa afinitate? a) cu teorii filozofice; b) cu studiul fizicii.

    39. Desena(i pe o foaie alba primul lucru care va vine !n minte. \ a) ati avut tendintfl sa desenati 0 figudi geometridi, o rnaina, un obiect ndnsu-f1e,tit; . b) ap desenat un person'\j, un animal, o planta, un cer cu nori, ceva poetic, o figura tara semnificatie precisa.

    Dupa ce 'ati raspuns la toate intrebarile, completati tabclul de mai jos !ncer-cuind litera a sau b, conform raspunsurilor date de dv. Apoi totalizati raspun-surile pe fiecare coloana in parte.

    Intrebare Ras1 uns Intrebare Raspuns I II I II

    1 b a 21 a b 2 b a 22 a b 3 a b 23 b a 4 ., a b '24 a b

    - 5 a b 25 a b 6 a b 26 b a. 7 a b 27 a b 8 a b 28 b a 9 a b 29 b a 10 b cr ... 30 b a 11 b a 31 a b 12 b a 32 a b 13 I a b 33 b I a 14 b a 34 a .b 15 b a 3S a b 16 a b 36 a b 17 a b 37 a b 18 b a 38 b a 19 b a 39 a b 20 b a Total:

    Interpretare Punctajul obtinut in coloana I arata daca sinteti o persoana care are "spirit

    geometric", eel din coloana a II-a da cota "spiritului de finete". A veti un "spirit geometic" accentuat daca ati totalizat' 30 de raspunsuri sau

    chiar mai multe pe coloana I. "Vedeti rou" dnd vi se vorbctc de tclepatie, de farfurii zburatoare sau numai de importan(a intq_itiei. Nu vedeti partea poetica a lucrurilor, sinteti prea rigid !n viata cotidiana. In schimb, aveti anumite calitati in-telectuale, cum ar fi clarviziune, spirit de organizare, bun simt, poate chiar prea mulL Nu trebuie sa pierdeti din vedere ca adevaratul spirit tiintific trebuie sa mearga mai departe de bunul simt.

    L-------'-----3_1 ___ Cum .i c1t ginditi?

    l J

    A veti "spirit geornetnc" tempyrat dadi. ati lnsumat 25-30 de raspunsuri \'n coloana I. S1nteti dintre aceia carora le place sa "pipaie" inainte sa creada, lnteleg orice lucru i prefera sa-l inconjoare cu mai multa observa~e dec!t spon-taneitate. Dar dv. nu inchideti "poarta fanteziei'' i ave~, desigur rar, putina "nebunie''; fara de care, in mod paradoxa!, individul nu este echilibrat.

    Daca ati totalizat intre 16 i 24 de raspunsuri In una sau alta din coloane, nu va caracterizati printrJun "-spirit de finetc" net, ci - dupa circumstante - vit comQortati cind lntr-un fel, cind in altul.

    In cazul in care aveti lntre 25 i 30 de raspunsuri pe coloana a II-a, senti .. mentcle au mai mare importanta decit ratiunea. Ave(i un spirit deschis, care va ajuta sa nu cadeti in confuzie i credulitate. .

    Dad! aveti 30 de raspunsuri sau chiar mai multe in coloana a II-a, pentru dv. conteaza numai intuitia i experienta subiectiva. Considerati ca talcntul inlocuiete munca, iar improvizapa inlocuiete organizarea. Sinteti delicat, phn de fantezie i talent. (P.M.)

    Va cunoateti nivelul funcP,onaJ. al emisferelor cerebrale?

    Rezultatul cercetarilor efectuate de profesorul de psihologie Roger Sperry, pentru care a primit, !n 1981, Premiul Nobel pentru medicina, atesta spe-cializaren funqionala a emisferelor .cerebrale la om. Cu alte cuvinte, el demon-strase experimental ca fiecare cmisfera cerebrala este specializata in realizarea unor anumite functii cognitive: emisfera st!nga raspunde de prelucrarea verbala a informa\iei, iar emisfera dreqpHi de prelucrarea videospatiala. Cercetarile ulte-rioare ale speciali~lilor. au slabilit ca extrem de rar cele doua emisfere se dez-volta la fel, ca aproape lntotdeauna ele funqioneaza asimetric, inregistrindu-se o predominanta emisferica ~i o preferinta emisferica. Funqiile psihice controlate de emisfera stinga sint limbajul, scrisul, ra(ionamentul ~i calculul logic, capacitatea de analiza; emi-sfera dreapta controleaza in prirnul rind lntelegerea nonverbala, recunoaterea formelor, a tonului i intonatiilor, ini:aginatia, intuitia, identificarea figurilor umane, g!ndirea videospatiala.

    Preferin(a penlru activitatile care implica manifestarea funqiilor psihice con-trolate in special de una din ernisferele cerebrale ne poale indica ce predon'li-

    nan~a emisferica avem. Aceasta idee sta la baza testului pe care vi-l propunem, tradus i adaptat dupa E.S. Jurikov, A.B. Zolotov, "Cum va apropiati .de ora desc,:operirilor", Editura .')tiinta, Chiinau, 1990. Rezolvind testul, veti' cunoate valoarea nivclului funqional al celor doua emisfere i marimea asimetriei funqionale a propriului dv. creier tn momentul testarii.

  • 32 Psihoteste

    In continuare sint date 50 de enunturi (itemi). Citi~-le cu atentie. Nota~ cu A enunturile care exprima o insu~ire (o pr6felinta) ce se manifesta constant la dv.; daca cnuntul exprima o fnsuire (o stare) care se manifesta adesea, notati-1 cu B; daca itemul exprima o insuire ce se manifesta uneori, notati-1 cu C; cu D notati enunturile care exprima o insuire intilnita foarte rar la dv .; cind itemul exprima o insuire care nu se manifesta niciodata la dv., notati-1 cu E.

    .

    1. Sint inclinat spre anafiza i clasifi- 13. Am memolie buna (imi amintesc carca obiectclor i fenomenelor. aproape tot ce am invatat).

    2. Rationamentele mele au, in general, un caracter concret.

    3. Prefer sa-mi imbogatesc CUUOtin-tele prin activitati intelectuale, cum ar fi lectura unor ca~, audierea unor discuri, decit prin observa~i i experiente proptii (nemijlocite).

    4. Imaginatia mea este. plastidi/vie (gindesc in imagini).

    5. Pot anticipa evenimentele bazfndu-ma, pe cit posibil, pe propria experient

  • 34

    Calcularea scorurilor i interpretarea rezultatelor Fiecare enunt din test va fi raportat la urmi:itoarea scala de apreciere. Se

    acorda: 1 4 puncte aaca ati notat enuntul cu A; 3 puncte daca 1-ati no tat cu B; 2 puncte daca ati marcat enuntul cu C; 1 punct daca ati notal enuntul cu D; 0 puncte daca 1-ati notat cu E. Dupa. ce ati acordat punctajul fiecaruia din cei 50 de i[emi, separat faceti

    suma punctclor realizate la enunturile fara sot (1, 3, 5, . .. 49), totalul reprezent1nd va-loarea bruta a nivelului functional al emisferci st!ngi, i a punctelor realizate la ennnturile cu sot (2, 4, 6, ... 50), totalul acestora repre'zentind valoarea bruta a nivefului functional al emisferei drepte. Transformati apoi punctajul brut in procente,, considerind 100%, ca fiind suma punctajului brut penlru cele doua emisfere. In continuare calculati diferenta (in procente), scazind din valoarea procentului obtinut pentru emisfera stinga valoarea procentului obtinut pentru emisfera dreaptiL Rezultatul obtinut poale fi "0", reprezentind funqionarea simetrica a celor doua emisfere, poate fi un numar pozitiv, care arata dominanta emisferei stlngi, sau un numar negativ, care reprezinta dominanta emisferci drepte. Valoarea acestei dife-rente ne. da marimea asimetriei functionale a ereierului. Cu dt punctajul brut obtinut pentru fiecare emisfera sc aprc\pie mai mult de 100, cu a tit 'nivclul functional al emisferei respective este mai crescut. '

    Daca rezultatul autoevaluikii indica o predominanta a emisfei'ei stfngi, con-cluzia cste di pcntru dumneavoastd\ activitatile In care puteti obtine celc mai bune rezultate slnt cele legate de prclucrarea logica a informatiei (calcule, rezolvarea problemelor de matematica), transmiterea verbala sau in scris a infor-matiei sau cele cm:e presupdn capacitatea de a argumenta ~i sustine ideile i propunerile proprii sau ale altora. Ca profesii sl.nt indicate cele de informatician, inginer, jurist, profesor de tiinte exacte.

    D(lca rezultatul autoevaluarii indica o predominanta a emisferei drepte, con-cluzia estc ca penlru dumneavoastra activitatile In care puteti obtine cclc mai bml'e rezultate slnt cele care presupun perceperea lumii In intregul ei, o mare rapiditatc de lntclegere a esentei evenimentelor pe calc intuitiva, rara o analiza logica consecvcnta a acestora, capacitate de ii\1aginatie i proiec~e videospa.tiali:i. Dintre profesiile ~ndicate sc. recomanda ccle de profesor de tiinte umaniste, psi-holog, actor, scriitor.

    Deoatece activitatile profesionale !a acest sfirit de mileniu solicita tot mai mult a tit functiile psihqlogice controlate de emisfera, stlnga; dt i pc cele contra-late de emisfera dreapta, fara a !ncalca asimetria funqionala a creierului, noi putem modifica nivelul functional al emisferelor. Aceasta se poate realiza prin activitati sustinute de gimnastica intelectuala i antrenament creativ. (M:.C., D.,S.)

    l I I

    l-----------....:3~5:.._ __ Cum i ci't ginditi?

    Dezlegap. enigmele Va propunem un joe al mintii i inteligentei, prin intermediul dl.ruia va

    putqi autocunoate mai bine. Puteti organiza chiar un concurs: cine rezolva eel mai tepedc - se intelege, 9i corect - cole zece enigme?

    A. Ce trebuie sa plasam in locul semnului de lntrcbare?

    ~~rocnLfbl C___ll OOIL!~

    loa l~o + o =-Q;!5o I I OJoo I:!Joo U ? l L_~_lL go n_~j ,

    Ce numa.r trebuie pus in locul semnului de intrebare?

    C. Ce figura trebuie clesenala in spatiul ramas liber?

    [email protected]~ @@]

    D. Cu ce numar va gi'ncliti sa compl etati cercul?

    E. ' Care este. corpul gt;ometric ce urmeaza logic in seria clesenata?

    ([email protected]{!) 1 2 3 fjf/ ? . 4 5 6

  • 36 Psihoteste

    F. Ce cifra ar disparea daca s-ar desena i eel de-al ~aptelea patrat?

    6 2 5

    4 1 8

    3 7 9 ~

    7 1 ITl ~~aLUJ mm

    G. Ce numar lrebuie inscris in careul ramas liber?

    H. Ce cifra trebuie plasala la sud pe cea de-a palra girueta?

    I. Ce numar trebuie inscris in locul semnului de intrebare?

    J. Care cifra trebuie inscrisa in tri-unghi?

    K. Priviti cele patru paJrale din figur a alaturaUi, cons trui te din 12 bete de chi-bril. Puteti construi doar trei patrale mutind 4 bete?

    Solupi: K

    l..:... _________ 3_7 ___ Cum i cit gi~diti?

    l

    A. ln locul semnului de !nlrebare trebuie plasat un dreptunghi, pentru ca numai astfel se pastreaza echivalenta (dreplunghiul valoreaza 10 punctc, cercul negru 5, iar cercul alb l punct).

    B. in locul semnului de intrebarc trebuie pus numEirul 45, deoarece numereJe inscrise !n celelalle romburi reprezinta jurnatate din semisuma numerelor din tri-unghiuri.

    C. In spatiul rarnas liber trebuie descnat un cere in interiorul unui pEllrat, aceasla fiind figura care lipsete din seria formala din figurile geometrice: cere, patrat, drcplunghi, inscrise succesiv uncle !n celelalle.

    D .. Numarul 2 completeaza ultimul cere: se observa ca !n celelalte cercuri suma numerelor pe o diagona!a reprezinla dublul sumei numerelor pe cealalla diagonala.

    E. Trebuie desenata o piram.iilii triunghiulara, pentru di numaml fatetelor cor-purilor geometrice desenate descrete.

    F. Daca s-ar fi descnat i eel de-al aptelea patrat, ar fi trebuit sa dispara cifra 3, plasata !n coltul din dreapta sus.

    G. In carcul ramas liber trebuie lreclit numarul 38, pentru ca i in celelalte cazuri ultimul careu contine dublul dtului numerelor aflate in careul superior i mediu (fl4:6)x2=38.

    H. Pe cea de-a patra gimeta indidnd sudul trebuie trecut numaml 3, penlm ca totdeauna N+S=E+ V.

    I. In locul semnului de !ntrebare trebuie pus numarul 128 (64x2=128). J. in ttiunghi trebuie !nscrisa Cifra 6, deoarece t1umarul laturilor figurilor dese-

    nate adunat cu cifra din ficcare poligon da totdeauna 9. (A.C.)

    Va place ..., sa di "? me tap. S!nl momenle In viata noa~tra e!nd ne place sa ammam o aqiune concreta ~i

    sa gindim, srt emitern idei, srt lncercam sa lntelegem, momente !n care nu ne intereseaza sa facem, ci sa ramfnem calmi i senini pentm a medita, a face pla-nuri. Pentru unii aceste momente slnt rare, penlru a]kii, in schimb, foarte frecvente. Unii considera aceste momente ca o pierdere de timp, altii ca o necesitate, o p!acere sau un lux pe care ~i-1 permit indata ce au posibilitatea, Unor persoane le place ca in aceste momente sa discute cu alfii, sa-i dea frlu liber gindurilor in fata allora. Exista !nsa i persoane care se jeneaza de o astfel de gfndire liber exprimatli, preferind s-6 faca fn solitudine. Deci sint oameni carora le place sa mediteze, intr-un fel sau altul, i oameni carora nu c le place sa mediteze.

    Dumneavoastra carui tip apar(inqi? Va place sa meditati? Raspundeti Ia. urmatoarele inlrebari i veti ana.

    La fiecare din :lnlrebarile de mai jos !neercuiti varianta de raspuns care, dupa pa-rerea dv., vi se potrivete in eca mai mare masura, va caracterizeaza eel mai bine.

  • 38 , Psip9teste

    1. Care din unnatoarelc pare cca mai placum?

    actiuni vi se 6. C:ind cineva nu va raspunde Ia o intrebare, cum proceda~?

    a) sa scriu o scrisoarc b) sa telefonez unui prieten ' c) sa beau 0 cafea d) sa. ma due ]a culcare e) sa ma g!ndesc Ia ceer ce voi face miine

    2.. Cumparind un nou frigider, care ar fi primul lucru pe care 1-ati face? a) a pune in el, la rece, o bautura san apa minerala b) a citi instrue)iunile de utilizare c) m-a gindi care este eel rnai bun mijloc de a-1 folosr d) 1-a umple imedial cu cit mai multe alimente e) a atepta i 1-a privi pentru a' ma

    obi~nui cu el in casa

    3. Care din urmatoarele zile vi se pare cea mai p !1\cu ta? a) luni; b) marti; c) vineri; d) simbata; e) duminica

    4. Ce culoarc v-ar placca acest moment? a) verde; b) albastru; c) fOU; d) galben; e) violet

    sa vedeti in

    5. Cc ginduri, senti mente aveti cu privire !a visele dv.? a) nici unul, pentru ca visez . foarte putin sau dcloc b) curiozitate, pentru ca a vrea sa le in!elcg mai. bine c) un pic de tcaina, pcntru d\ suit ciudate d) o placerc subtila i o stare de conforl psihologic e) o dorinta pulcrnica de a vorbi despre ele cu cineva

    a) incep sa ma enervez b) in cere sa ma gindesc de ce nu-mi raspunde c) repel intrebarea, gindindu-ma d\ nu a au zit d) pun alta intrebare e) sint incurcat i nu liu ce sa fac

    7. Cind privili pe cineva sau ccva, de unde inccpe(i? a) de jos; b) de sus; c) de Ia dreapta; d) de Ia centm (din mijloc); e) din stJ:nga

    8. Clnd vi sc cere parerea desprc cinc-va, cc face~? a) spun cu sinceritate ceca cc' crcd

    b) ma gindesc mai intii Ia motivul pelitm care mi sc cere parerea c) inccrc intotdcauna sa spun numai lucruri favorabile, pozitivc d) nu sint niciodata descumpanit e) trag de limp ~i adesea incerc sa nu raspund

    9. Momcntele care va, plac eel mai mult sinl celc: a) de diminea(a b) de la mijlocul zilei c) de dupa:amiaza d) din timpul scrii e) din timpul nop\ii

    10. Daca telcfona\i unui prieten din all1\ , localitatc: a) 1mi place stt-i spun, spontan, c'it mai multe lucruri b) caut sa ma pregaicsc cu privirc !a lucmrilc pc care i le voi spune c) uit adesea sa-i spun ce aveam de gind d) prefer sa-l las pe cl sa vorbcasca c) imi face pE\cere d\ l-am sunat ?i-1 simt apropiat

    L

    I I

    I I

    I

    39 Cum i Cit gi:nditi?

    Calcularea i interpretarea re:roltatelor

    Intrebarea: a b c d e 1 8 5 2 0 10 2 2 5 8 0 10 3 2 5 10 8 0 4 8 10 0 5 2 5 0 10 2 8 5 6 0 10 5 2 8 7 5 2 0 10 8 8 5 10 0 2 8 9 8 0 2 5 10

    10 5 ' 8 0 2 10

    Daca ati obtinut mtre 0 ~i 45 de puncte: sintcti o persoana practica, foarte putin inclinata ci:\tre meditapc. Nu va place accst lucru, dupa cum nu va place nici sa stati de vorba cu altii despre gi'ndurile dv.

    lntre 46 i 60 de puncte: sintcti capabil sa va oprip .din dnd in cind asupra propriilor ginduri, dar parca va simtil;.i vinovat de acest lucru: Daca va vin idei mai complexe, le tincti pcntru dv., va jenati sa lc discutati cu altii. Va sfatuim sa renunta(i la aceasta aut6cenzura, nu va ru~ina(i sa discutap i cu altii; ideile care hva vin slnt un bun excmplu ca sinte(i o pcrsoana inventiva.

    Jntre 61 i 70 de puncte: va place sa alterna(i momentelc de aqiune cu cclc de mcditatie. Pentru dv. a glndi este o placcrc care vine dupa trcbuinta .de a aqiona. Atcntic, totu~i: este rosibil sa va vina idei ciudatc care sa va impiedice sa lucrati. Vii sratuim de accea sa profitati mai mult de momentele In care puteti gfndi fara a fi presat de vreo aciiune concrcta. Incercati sa gasiti, In spatelc idcilor care vr.. vin, omul de' profunzimc din dv. care nu a disparuL

    Intre 71 i 80 de puncte: sTntc(i inclinat mai mult spre meditatie dedt spre aqiune practica, i ubiti mai mult teo ria i fantezia. Atunci cfnd trebuie sa aqionati, o faccti cu mare cfort; clnd ginditi va sin1titi insa mai liber dedt atunci dnd aqionati. Va rccomandam sa va planificati ell de dt momcntele de meditatie, pcntru ca altfel s-ar putea intimpla sa o facep numai din, iertati-nc, lene. AVeti mari posibilitati de a va dezvolta, dar exista riscul de a nu rcu~i nici _('a ginditi, nici sa aqiona(i. Va p1ndete frustrarca. .

    Intre 81 i 100 de puncte: sinteti !nclinat sprc meditatic. V-ati obi~nuit sa acorda\i intlietate ret1cqiei i placcdi de a discuta ideile ~i fanteziile dv. i cu ceilalti. A vcti ceea ce se numete o atitudinc filozofica de baza. Va recomandam sa acordati atentie lucrului, activitatli dv. profesionale, pcnt:ru ca daca exista 0 contradiqic !ntre accasta i tendinta spre reflcqie puteti avea dificultati, dezadaptari. . .

    Daca, in schimb, avcti o activitatc i o situatie care facilitcaza atitudinea dv. speculativa, va vedem tot mai implicat in aceasta din unna. (J.S., F.S.)

  • 40 Psihoteste ----------------~-----

    Exersati-va capacitatile intelectuale

    . La orice virsta, dar mai ales in anii tineretii, ne putem ameli ora performantele intelectuale. Creierul - organul g1ndirii - . trebuie exersat continuu. Lenea de a gindi esle la fel de daunatoare ca i evitarca muncii.

    A aqiona rational, a surprinde dintr-o privire rela\iile esentiale dintre cle-mente, a memora rapid un volum mare de informatii, a fi creativ se invata!

    Va propunem citeva exercitii de "gimnastica cerebral a", adaptate dupa Monique Le Poncin, autoarea lucrarii de mare succes "Gym Cerveau" (Editura Stock, Paris, 1987).

    G~siti comentarea exercitiilor in paginile urmatoare. Nu \la grabi\i insa sa le citi(i. Incercati cu ambi(ie sa at1ati singuri raspunsurile corecte.

    Spiritul de observatie, memoria imediata i inteligenta dv. vor atinge perfor-mantc mereu mai inalte daca le veti exersa -zilnic la locul de munca, in ambianta familiala, in relatiile cu ceilal\i. .

    Nu uitati: depinde de dumneavoastra sa va sporiti CaQaCitatile intelectuale!

    Spiritul de observape A) Timp de 10 secunde priviti a tent literele din figura 1. A poi, fara a mai privi desenul, ]ncercati sa raspundeti la intrebarile formulate la pagina urmatoare.

    ( BL R p z I F E I N lM 0 T A fig. 1

    B) Priviti limp de 10 secunde fisele din figura 2. Deschideti apoi cal'tea Ia pagi-na 42 i 1ncercati sa raspundeti Ia intrebarile formulate, fara a mai privi desenul.

    fig. 2

    [email protected]@@@) @l . . I

    @ @[email protected]@ @jl

    ~-----------=4-=l:__ __ Cum i cit gindi1J? l C) In figura 3 s]nt prezentate mai multe segm~ntc de dreapta de diferite lungimi. Privi~i-le cu atentie timp de

    1

    15 secunde. Apel1nd Ia memorie, lncercati sa raspundeti 1 Ia 1ntrebarile de la pagina 42.

    '

    fig. 3

    Memoria im.ediatlt A) lncercati, in 30 de secunde, sa memorati urrnatorul ir de litere: R, T, I, V, T, E, A, T, C, A, I, E. Ce cuvinl puteti forma din celc 12 litere ale irului? Timp limita: 1rninut. !3) Cititi cu atentie de 3 ori cele 2 sedi de cifre: 8, 4, 6, 7, 2, 6 i 5, 3, 9, 6, 8, 7. Incercati sa reproduce~ din memorie ccle doua serii de numere. Timp limita: 1 minut.

    Jntelig~nta A A) Observati foarte alent irul literelor: A, A, B, C, D, G, H, I, I, M, N, Gasiti logica formarii acestui ir de Jitere i inccrcati sa-l completa\i. dispozitie 45 de secunde.

    0, P, Q. Avc~i Ia

    B) Priviti numerele din dreptunghiul de mai jos (fig. mita regula. Ce numar se abate de Ia aceasta regula?

    ele sint formate dupa o anu-

    ~- --------~ 981 611 ' 404 523

    202 725 312927 fig. 4

    Comentarii

    Spiritul de observape A) Readuc1ndu-va in memorie

    desenul din figura 1, formulati oral, 1ntr-un singur minut, raspunsurile !a urmatoarele doua 1ntrebari:

    0 0

    a) Ce litere crau plasate in locurile indicate prin cercuri? (fig. 5)

    b) Ce cuvint poatc fi format din aceste litere?

    0 0

    0

    0 fig. 5

  • 42.

    B) Pentru a v[t mobiliza spiritul de observatic. 1ncei'cati sa raspundeti in 20 de secundc la urmatoarcle !ntrebari, av!nd in mcmorie figura 2:

    a) C!te fisc erau? b) Ce valori aveau? c) Care valoare aparea o singura

    data? C) Tot pentru dezvoltarea spiritului

    de observatie, gindindu-va la segmentcle de dreapta din figura 3, indica0:

    a) Care sint segmenlele de dreapta egale cu segmentul a?

    b) Dar cu segmentul b? c) Cite segmente de dreapta sint

    egale cu segmentul c? Avc\i la dispoz.itie 39 de sccunde!

    Rezolvare Spiritul de observap.e A) a) In locurile indicate prin cercuri erau plasate litcrele: L, R, F, E, 0, A.

    b) Din aceste litere poate fi format cuvintul: FLOARE. B) a) Erau dcsenale 15 fisc.

    h) Fiscle erau de patru valori (10, 20, 100, 200). c) Fisa cu valoarea de 1 00 aparea o singura data.

    C) a) Scgm'entele de dreapta e, j, 1, m si'nt egale cu segmentul c. h) Segmentele de dreapta f, h, i sint egale cu segmentul h. c) Trei segmente de dreapta ( d, g, k) s!nt egale cu segment:ul c.

    Memoria imediata A) Din ccle 12 litere _poate fi format cuv!ntul CREATIVITATE.

    Inteligen.ta A) ~irul este format din litere]e alfahetului limhii romfme. Sint transcrise

    primele dona lilere, omi(lndu-se cea de-a treia; apoi sint transcrise nrma.toarele trei litere,. lredndu-sc peste dona litere consecutive .a.m.d. ~irul sc va completa cu litercle: T, U, V, W, Y, Z, !ntrudt au fast omise patru litere: R, S, ~, T.

    B) Regula de forman~ a litcrelor din dreptunghi: din cifra sutclor se scadc cifra unila\ilor. Difcrenta constituie cifra zecilor. Numarul intrus este 611 (nu se respecta regula de formar~ a lui). (A.C.)

    intelectuala I. Cititi cu atcn(ie fiecare povc-

    stire i raspundeti dt mai rcpede posi-bil la 1ntrebiirile cc se pun.

    1. A i'nceput o ploaie marunta. Dina Ii str!nse mai tare . gulerul parde-siului. Dupa cc trecu de chiocul din

    colt, vazu ca lumea se grabea. Erau multi copii ~~ aduJti. Unii mergeau In aceeai direqie i sc chemau sau se salutau inlre ei. Ghiozdanul s-a umezit. Prin frunzi~ul auriu a! pomilor de pe marginea strazii Uiera vfntul. Dar iata, nu mai este malt...

    'I 43 Cum i ell g1udi\i '? !----------------------------

    :I

    I

    a) Undc mergea Dina? b) In ce anolimp are loc aqiunea po-vestirii?

    2, Andrei Ii inlinde talalui sau linguri(a ceruta. Mama z!mbc~te i face un senm discret sprc Pclrior.

    '_ 1-ai conlrolat Icqiile? Apoi se intoarce sprc fotoliul de lingit geam. - Tata, nu vii la masa? a) Ci'te persom\ie se afla in camera? b) Care e eel mai linar dintre cei din cmnera? c) Care e cd mai 'in v!rsU\?

    3. Inslalatorul 1mpreuna cu mecanicul blocului s-au apropiat de u~a de la intrare a familiei Ardeleanu. Tocmai

    ic~ea sora mamei lui Ionica de Ia farni-lia Ionescu. - Nu va supara~, soacra dv. este acasa? - Da, va ateaptiL a) Ionica estc ruda cu familia Ionescu? b) Daca cl\1, ce fel de ruda?

    4. "Scric mai cu aten(ie. Vezi sa nu uiti excrci[iile Ia aritmelica. Ai de scris de lrei ori tabla !nmllirii en 3, cele doua proble;11e ... M-am uitat peste ele, sint Uoarc. 'Ai de Hicut doar c1te doua opera\ii aritmeticc la fiecare." a) Ci'te opcra[ii arilmetice are de lranscris pe caiet elevul d\mia i se atrage atentta 1n textul de mai sus? b) In ce clasa crede~i ca estc? .5. Exista mulie feluri de a scrie: scriere latina, scricn: cu litere chirilice, scriere cu lilerc gotice, cu litere greceli, cu caracterc an1bc, cu semnc chineze~ti. cu litere ehraicc i multe altele. a) Clle fcluri de scricri au fast enu-merate? b) Enumcra(i scrierile din care cunoateti litere, chiar daca este vorba doar dcspre dteva.

    6. Bste foarte cald. Un dulau mare, latos cauta umbra, midndu-se lene, un catelu dichisif ;;i delicat, negru latra un Limp Ia duli'iu, apoi p1eaca in dircqie opusa. Pomu1 de pe marginea strazii fonetc UOL Din el tlncsc doua vrahiu(e, descriind 0 traiectori~ intre pomii i brazii din parcule(ul de peste drum. Pe gardul casei de linga parculet trece o pisica vargata. Vai ce cald e!. .. a) Despre cite fiinte s-a vorbit in po-vestire? b) Care este fiinta cea mai midi din-tre ce1e dcspre care se spline -cite ceva In povestire?

    7. Abia am reuit, spuse Sandu. Era foarte marc aglomeratie. Geamantanu1 mamei era ties:it, cu greu l-am carat. Dina avca tot felul de pachete i pachetele, plus umbrela mamei. Petri~or, !n fruntea echipajului, tinea cele mai mici pachete i biletele. Fiul fiicci mele a fast la !na1time. Abia am avut limp sa-mi iau ramas bun ... a) Ce fel de rude erau, fata de Sandu, cei ce au plecat? b) C!te dintre ele erau rude apropiate?

    fl. Mai jos se da o lista. codifi-cata de marci de automobile, ce tre-buie decodificala. Marca fiecarci niaini e scrisa prin cifre, care leprezinta numaru1 din alfabet al iiterei incluse fn denumirea (marca) mainii. (Timp de rezolvare: 3 minute.) a) 6/ 15/' 17 I 41 b) 4/ 11 31 91 1/ c) 6/ 91 11 20/ d) 13/ 5/ 17 I 31 51 41 5/ 181 e) 15/ 16/ 5/ 12/ f) 231 15/ 12/ 7/ 11 g) 2/ 22/9/ 31 111 h) .1/ 121 61 1/ - 17 I 151 131 51 15/ i) 20/ 17/ 1/ 2/ 11 14/ 20/ j) 17/ 51 14/ 1/ 22/ 12/ 20/

  • 44 . Psihoteste ----------------------------

    ill. Se dau 8 dreptunghiuri. Ill interiorul fiedlruia se afla un numar de punc.te. Reuniti-le a~a cum consid~r~ti dv. ca este mai bine. Fiecare dreptunghi reprezinta o problema i trebuie tral

  • l!illr'llllliliiiRUIIIII lill!lllllllll!il!lllll!l!

    == IIIBIII

  • 48 Psihoteste

    duce la corela~ra pozrt1va dintre acestea. Cunoaterea nivelului de dezvollare a inteligentei permile, in limitele populatiei noimale, formularea unor ipoteze asupra nivelului de dezvoltare a altor aptitudini, precum rezultatele analitice privind variabilele intelectuale (factori spa[iali, numerici etc.). Acestc consideratii au determinat organi-zarea diagnosticului inteligentei din punctu1 de vedere al nivelului general i considerarea acesteia drept atitudine generala a persoanei. Cunoaterea nivelului de dezvoltare a potentialului intelectual al diferitelor populatii, indeosebi al celor tinere, aDate in fonnare, prezinta valoare deosebita din mai multe considerente, intre care amintim: stabilirea in raport cu posibilitatea fiecarui elev a exigentelor procesului de invatamint (programe, continuturi, metode) pentru a evita situatHle de supra sau sube-fort; folosirea poten~alului intelectual in procesul de invataminl in scopul dezvoltiirii sale maxime; organizarea procesului de in