80
Contractor: Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultu Pomicultu ră Piteşti Mărăcineni ră Piteşti Mărăcineni Obiectiv general: Obiectiv general: ADESC 1 ADESC 1 Numărul/codul proiectului: Numărul/codul proiectului: 9/1.1.9 9/1.1.9 Contract: Contract: 119/2011 119/2011 Act adiţional: Act adiţional: 3/2012 3/2012 Anul începerii: Anul începerii: 2011 2011 Anul finalizării: Anul finalizării: 2014 2014 Durata: Durata: 37,5 luni 37,5 luni Denumirea proiectului: Denumirea proiectului: ADER 1.1.9. Identificarea de genotipuri pomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic, pretabile la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile Denumirea fazei Denumirea fazei III III : : Experimentarea în câmp şi laborator a modelului şi soluţiei propuse Persoana de contact: Persoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTAC Date contact: Date contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: [email protected] PLAN SECTORIAL – ADER 2020 PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Ader 119 Etapa3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Ader 119 Etapa3

Contractor: Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru PomicultuPomicultură Piteşti Mărăcineniră Piteşti MărăcineniObiectiv general: Obiectiv general: ADESC 1 ADESC 1 Numărul/codul proiectului:Numărul/codul proiectului: 9/1.1.9 9/1.1.9Contract: Contract: 119/2011119/2011Act adiţional: Act adiţional: 3/20123/2012Anul începerii: Anul începerii: 20112011Anul finalizării: Anul finalizării: 20142014Durata: Durata: 37,5 luni 37,5 luni Denumirea proiectului: Denumirea proiectului: ADER 1.1.9. Identificarea de genotipuri pomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic, pretabile la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabileDenumirea fazeiDenumirea fazei III III:: Experimentarea în câmp şi laborator a modelului şi soluţiei propusePersoana de contact: Persoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTACDate contact: Date contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: [email protected]

PLAN SECTORIAL – ADER 2020PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Page 2: Ader 119 Etapa3

Obiectivele ProiectuluiObiectivele Proiectului Evaluarea genotipurilor de pomi şi arbuşti fructiferi existente în Evaluarea genotipurilor de pomi şi arbuşti fructiferi existente în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative din principalele câmpurile experimentale şi loturile demonstrative din principalele bazine pomicole din punct de vedere al rezistenţei la factorii de stres, bazine pomicole din punct de vedere al rezistenţei la factorii de stres, cu scopul de a identifica pe cele cu valoare biologică ridicată, ce cu scopul de a identifica pe cele cu valoare biologică ridicată, ce merită a fi înmulţite şi promovate în noile plantaţii comerciale, merită a fi înmulţite şi promovate în noile plantaţii comerciale, conform noilor cerinţe ale pieţei de fructe, care să se preteze la conform noilor cerinţe ale pieţei de fructe, care să se preteze la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile.sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile.

Obiectivele Fazei IObiectivele Fazei IIIII/201/20122 Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al rezistenței la secetă,

la boli și dăunători (rapăn la măr, arsură bacteriană si Psylla la păr, Plum Pox Virus la prun, monilioză și antracnoză la cireș și vișin etc.);

Evaluarea reacției diferitelor genotipuri de prun la infecțiile naturale cu tulpinile D (clorotica) și Rec (recombinanta) ale virusului PPV, în vederea identificării unor forme potențial rezistente/tolerante, care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene;

Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al vigorii de creștere; Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al calității fructelor și al

capacității de păstrare; Răspândirea informaţiei la potenţialii beneficiari prin publicarea de articole sau

lucrări științifice, prin organizarea de mese rotunde, prin vizite în loturile experimentale, prin organizarea de degustări de fructe.

Page 3: Ader 119 Etapa3

Coordonator proiect:Coordonator proiect:Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniDirector proiect: Dr.ing. Mădălina BUTAC

Partener 1:Partener 1:Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VâlceaResponsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDA

Partener 2:Partener 2:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaResponsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAI

Partener 3:Partener 3:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaResponsabil proiect: Dr.ing. Corina GAVĂT

Partener 4:Partener 4:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU

Partener 5:Partener 5:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiResponsabil proiect: Dr.ing. Valeria PETRE

ParteneriParteneri

Page 4: Ader 119 Etapa3

Principalele activităţi întreprinse în Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei desfăşurarea fazei IIIIII/201/20122

Nr. Crt.

Parteneri /acronim Rezultate preconizate Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect – ICDP Pitești Mărăcineni;Partener 1 – Universitatea din Craiova-SCDP Vâlcea;Partener 2 – SCDP Bistrița;Partener 3 – SCDP Constanța;Partener 4 – SCDP Iași;Partener 5 – SCDP Voinești

- Determinarea calităţii fructelor;- Determinarea rezistenţei la secetă, la boli şi dăunători: rapăn la măr, arsura bacteriană şi Psylla la păr, arsura bacteriană la gutui, viroze la prun, monilioză şi antracnoză la cireş şi vişin etc.;- Determinarea vigorii de creştere;- Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor;- Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene.- Răspândirea informaţiei la potenţialii beneficiari- Articole / lucrări în reviste de specialitate- Vizite în loturi experimentale, degustări de fructe în vederea informării partenerilor şi pomicultorilor despre rezultatele studiului- Raport fază / Raport anual

- Evaluarea calității fructelor la 26 genotipuri de măr, 8 de păr, 7 de prun, 5 de piersic și nectarin, 4 de migdal, 7 de cireș; 5 de coacăz, 7 de zmeur, 4 de afin;- Aprecierea rezistenței la arsură bacteriană (31 soiuri de măr și 14 de păr);- Aprecierea rezistenței la Sharka și Monilia – 35 genotipuri de prun; - Evaluarea reactiei a 54 genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene.- Aprecierea rezistenței la Blumeriella jaapii – 14 genotipuri cireș și 5 genotipuri de vișin;- Aprecierea rezistenței la boli la 16 genotipuri de nuc, 9 de alun, 5 de castan comestibil;- Determinarea vigorii de creștere la 14 genotipuri de măr, 8 de prun și 7 de cireș;- S-a organizat două manifestări: „Zilele afinului” și „Cireșul, vișinul și nucul – șanse certe pentru viitor” - ocazie cu care s-au vizitat câmpurile de cireș, vișin, nuc și afin;- S-au publicat 8 lucrări și sunt în curs de publicare alte 3 lucrări.

Page 5: Ader 119 Etapa3

Studiile şi determinările s-au efectuat în: câmpurile de selecţie, culturile de concurs şi loturile

demonstrative de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi amplasate la ICDP Piteşti – Mărăcineni;

câmpurile experimentale de nuc, alun, castan comestibil de la SCDP Vâlcea;

câmpurile experimentale de piersic, nectarin și migdal de la SCDP Constanța;

câmpurile experimentale de cireș și vișin de la SCDP Iași;

câmpurile experimentale de măr și păr de la SCDP Voinești;

laboratorrul de virusologie de la SCDP Bistrița.

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE

Page 6: Ader 119 Etapa3

Astfel, în această etapă s-au efectuat următoarele observații și determinări:1. Aprecierea rezistenţei la secetă după cantitatea şi calitatea recoltei.2. Aprecierea rezistenței la boli: arsură bacteriană la măr și păr, Plum Pox Virus la prun, antracnoză la cireș și vișin, antracnoză la căpșun prin acordarea de note;3. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor pe baza determinărilor şi observaţiilor efectuate asupra unor probe medii, astfel:- culoarea fructelor apreciată vizual și cu codul de culoare CTIFL (Planton, 1995);- culoarea fructelor folosind colorimetrul Konica Minolta CR 400, bazat pe sistemul Hunter L,a,b, pe două fețe ale fructului;- fermitatea pulpei cu ajutorul a două penetrometre: penetrometrul distructibil la măr, penetrometrului nedistructibil HPE Qualitest cu dispozitiv de măsurare cu suprafața de 0,10 cm2 pentru prune și de 0,50 cm2 pentru mere, exprimată în unități HPE;- mărimea s-a determinat prin cântărirea tuturor fructelor dintr-o probă (25 fructe) şi s-a calculat greutatea medie a fructelor, în g/fruct, dar și prin măsurarea calibrului;- conţinutul în substanţă uscată solubilă s-a determinat cu ajutorul refractometrului digital, în procente Brix.4. Determinarea vigorii de creștere prin măsurarea diametrului trunchiului cu șublerul digital la 30 cm deasupra nivelului solului.5. Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV.

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE

Page 7: Ader 119 Etapa3

ACTIVITATE 3.1. EXPERIMENTAREA ÎN CÂMP ŞI LABORATOR A MODELULUI ŞI SOLUŢIEI PROPUSE

COORDONATOR PROIECT – INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ PITEȘTI - MĂRĂCINENI

REZULTATE OBȚINUTE

1. Particularităţile meteorologice ale intervalului 1 octombrie 2012 – 30 septembrie 2012 – Rezistența la secetăAnul agricol 2012 a fost un an secetos și foarte călduros. Astfel, se poate observa, din tabelul 1, că temperature medie anuală a fost de 10,4oC, fiind cu 0,6oC mai mare decât normala zonei, temperature medie a maximelor a fost de 17,6oC, cu 1,4oC mai mare decât normal zonei, temperature medie a minimelor a fost mai mica cu 0,4oC față de normal zonei, fiind de 4,3oC, iar temperatura maximă absolută a lunii august a fost cu 1,2oC mai mare decât normla zonei. În lunile iulie, august și septembrie durata de strălucire a soarelui a fost mult mai mare decât normala zonei, iar umiditatea relative a aerului mult mai mica. De asemenea, se poate observa că suma anuală a precipitațiilor atmosferice a fost de 594,3 mm cu 73,2 mm mai puțin decât media sumei precipitațiilor din perioada 1969 – 2011, lunile iunie, iulie și septembrie fiind foarte sărace în precipitații, ceea ce au determinat o evapotranspiratție mult mai ridicată, de 794,0 mm față de 705,8 mm care reprezintă normal zonei și implicit un deficit pluviometric de 199,7 mm. Astfel, din figura 1 se poate observa ca în luna iulie întreaga cantitate de precipitații a fost de numai 30,7 mm, în august ceva mai mult, de 99,2 mm, iar în septembrie numai 30,9 mm precipitații, toate acestea determinând valori negative al cumulului net al evapotranspirației. Pe de altă parte, într-un lot demonstrativ de prun, în condiții de irigare neuniformă, se observă de asemenea, din figura 2, o saturație a apei în sol la începutul lunii august și la jumătatea lunii septembrie, după care s-a înregistrat un deficit foarte mare la sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie.

Page 8: Ader 119 Etapa3

Tabel 1. Valorile principalilor parametri meteorologici medii ai intervalului 1.X.2011 – 30.IX.2012, comparaţi cu normala (1969 - 2011) (după E. Chițu) Mărăcineni - Argeş, 287

m altitudine; 44,89o lat. N, 24,87o long. E

Page 9: Ader 119 Etapa3

Fig. 1. Bilanțul hidric în anul agricol 2012 (Precipitațiile și evapotranspirația în condiții de neirigare)

(după E. Chițu)

Page 10: Ader 119 Etapa3

Fig. 2. Dinamica potențialului apei solului în plantația de prun luată în studiu (după E.

Chițu)

Page 11: Ader 119 Etapa3

La ICDP Pitești Mărăcineni, în condițiile acestei veri, seceta s-a manifestat prin apariția unui atac masiv de arsură bacteriană la măr și păr, prin modificarea ciclului biologic al unor insecte dăunătoare (ex. Carpocapsa pomonella la măr, Psylla la păr), dar și prin diminuarea producției și deprecierea calitativă a fructelor, care au manifestat simptome de arsură solară (fig. 3), au avut o fermitate mai scăzută, un gust fad, și de asemenea fructele s-au maturat cu aproape două săptămâni mai devreme. Toate aceste aspecte, privind deprecierea cantitativă și calitativă a producției de fructe, vor fi prezentate în cadrul celorlalte activități din acest raport.

Fig. 3. Arsură solară la soiul Romus 3 (după M. Militaru)

Page 12: Ader 119 Etapa3

2. APRECIEREA REZISTENŢEI LA BOLI2.1. Arsura bacteriană (măr și păr)

Scara Observații în livadăProporția de ramuri

afectate de focul bacterian (%)

Grad de atac (%)

1 Fără simptome vizibile 0 02 O ramură afectată sau infecții

reduse, detectabile după o examinare atentă a pomului

[0-1] 0.1 – 5.0

3 Infecții directe – fără consecințe pentru pom [1-5] 5.1 - 10.0

4 Atac mediu X 10.1 - 20.05 Boală răspândită pe ramurile

pomului afectând o parte din coroană

± 25 20.1 - 40.0

6 Atac puternic X 40.1 - 60.07 Infecție gravă afectând

jumătate din coroana pomului ± 50 60.1 - 80.0

8 Atac extreme de puternic X 80.1 - 99.99 Infecție maxima – pomul

aproape complet distrus > 90 100

Tabel 2. Scara de apreciere a infecției de arsură bacteriană (Lateur, 1999)

Page 13: Ader 119 Etapa3

Fig. 4. Scara de evaluare a simptomelor de arsură bacteriană. Ponderea volumului de pom distrus (Van der Zwet et al., 1970)

[0-1] % [1-5] % ± 25%

± 50% ± 75% > 90%

Page 14: Ader 119 Etapa3

Tabel 3. Atacul de foc bacterian la soiurile de măr luate în studiu (grad de atac %) (după M. Militaru)

Nr. Crt.

Genotipul Grad atac (%) – 2012

1 Romus 3 02 Romus 4 03 Romus 5 1,64 Rustic 05 Rebra 06 Redix 07 Bistriţean 08 Starkprim 09 Aura 0

10 Jonaprim 011 Productiv de Cluj 012 Estival 013 Precoce de Ardeal 014 Nela 015 Rosana 016 Topaz 54,217 Red Topaz 40,018 Rubinola 019 Luna 020 Sirius 021 Orion 022 Opal 023 Iniţial 024 Arianne 025 Dalinbel 9,126 Dalinco 54,327 Dalinred 028 Florina (Mt) 1,829 Crimson Crisp 18,030 Goldrush 031 Enterprise 20,1

Page 15: Ader 119 Etapa3

Tabel 4. Încadrarea soiurilor de măr studiate în clase de rezistență la arsură bacteriană (ICDP Pitesti, 2012)

Clasa Aprecierea atacului Grad de atac (%)

Număr de soiuri

afectate

Procent de soiuri afectate

1 Fără simptome 0 23 74,202 O ramură afectată sau infecții

reduse, detectabile după o examinare atentă a pomului

0.1 – 5.0 2 6,45

3 Infecții directe – fără consecințe pentru pom 5.1 – 10.0 1 3,22

4 Atac mediu 10.1 – 20.0 1 3,225 Boală răspândită pe ramurile

pomului afectând o parte din coroană

20.1 – 40.0 1 3,22

6 Atac puternic 40.1 – 60.0 3 9,697 Infecție gravă afectând

jumătate din coroana pomului 60.1 – 80.0 0 0

8 Atac extreme de puternic 80.1 – 99.9 0 09 Infecție maxima – pomul

aproape complet distrus 100 0 0

Page 16: Ader 119 Etapa3

Fig 5. Soiuri de măr cu simptome de foc bacterian (după M. Militaru)

TopazTopaz

Dalinbel

Crimson Crisp Crimson Crisp

Page 17: Ader 119 Etapa3

Tabel 5. Atacul de foc bacterian la soiurile de păr luate în studiu (grad de atac %)

(după M. Militaru)

Nr. crt.

Genotipul Grad de atac (%)

1 Monica 02 Paramis 03 Paradise 04 Paradox (Isadora) 05 Ervina 2,36 Jubileu 50 07 Milenium 08 Virgiliu hibernal 09 Orizont 010 Tudor 3,511 Conference 89,812 Abatele Fetel 30,213 Santa Maria 22,414 Packhams’s Triumf 5,1

Fig. 6. Lăstari afectați de arsură bacteriană (Abate

Fetel)

Fig 7. Atac avansat de arsura bacteriană la păr

(Conference)

Page 18: Ader 119 Etapa3

Tabel 6. Încadrarea soiurilor de păr studiate în clase de rezistență la arsură abcteriană (ICDP Pitesti, 2012)

Clasa Aprecierea atacului Grad de atac (%)

Număr de

soiuri afectate

Procent de soiuri

afectate

1 Fără simptome 0 8 57,142 O ramură afectată sau

infecții reduse, detectabile după o examinare atentă a pomului

0.1 – 5.0 2 14,29

3 Infecții directe – fără consecințe pentru pom

5.1 - 10.0 1 7,14

4 Atac mediu 10.1 - 20.0 0 05 Boală răspândită pe

ramurile pomului afectând o parte din coroană

20.1 - 40.0 2 14,29

6 Atac puternic 40.1 - 60.0 0 07 Infecție gravă afectând

jumătate din coroana pomului

60.1 - 80.0 0 0

8 Atac extreme de puternic 80.1 - 99.9 1 7,149 Infecție maxima – pomul

aproape complet distrus100 0 0

Fig. 8. Leziuni pe trunchi (soiul Conference)

(după M. Militaru)

Page 19: Ader 119 Etapa3

Tabel 7. Rezultatele inoculării artificiale la păr și gutui (după M. Militaru)

Nr. crt.

Genotipul Arsura bacteriană

Psylla Rapăn

Păr1 R3C2P10 (Euras x

Tse Li)C R 0

2 R3C1P1 (Ervina x Euras)

C - 0

3 R3C3P4 (Haydeea x Tse Li)

C R 0

4 R3C2P4 (Euras x Tse Li)

C - 0

5 R3C2P7 (Euras x Tse Li)

D R 0

6 R3C3P6 (Haydeea x Tse Li)

D S 2

7 Beurre Geoagiu E S 4Gutui8 Delicios (Adonia) E - -

Page 20: Ader 119 Etapa3

Tabel 8. Lista descriptorilor utilizaţi la prun şi a soiurilor de refrerinţă (după Proiectul Genres 61; EPDB şi UPOV descriptors)

Clasa Susceptibilitatea la Monilia sp. Soiuri de referinţă

1235789

Rezistente 0%Foarte puţin susceptibile 1%Puţin susceptibile 5%Intermediare 25%Susceptibile 50%Foarte susceptibile >60%Extrem de susceptibile >90%

 VictoriaPresident, R.C. Althan, R.C. VerteKirke’s plum Hauszwetsche (Pozegaca), Belle de Louvain

Clasa Susceptibilitatea la PPV Soiuri de referinţă1235789

RezistenteFoarte puţin susceptibilePuţin susceptibileIntermediareSusceptibileFoarte susceptibileExtrem de susceptibile

 Opal, ScolduşAnna Späth, Oteşani 8Tuleu gras, Centenar, D’Ente P707 Vinete româneşti, Diana, Debreceni

Page 21: Ader 119 Etapa3

Tabel 9. Comportarea la boli a soiurilor de prun luate în studiu (ICDP Pitești, 2012) (după M. Butac)

Nr. crt. Genotipul Plum Pox Virus Monilia sp.Pe frunză Pe fruct

1 Carpatin 2 1 52 Centenar 5 3 33 Tita 2 2 24 Agent 1 1 15 Roman 1 1 16 Romanța (sin. HL

3/15, Robelle)2 1 1

7 HL 11/77 1 1 28 HL 12/9 1 1 39 HD 5/95 1 1 2

10 HD 8/76 1 1 111 Leo 07 2 1 112 Romaner 2 1 213 Zamfira 3 1 214 Elena 2 1 215 Jubileu 50 3 1 116 Ivan 3 1 117 Iulia 2 1 118 Dani 3 1 119 Geta 3 1 120 Andreea 1 1 121 Cacanska Lepotica 2 1 122 Cacanska Rodna 5 1 223 Mildora 1 1 224 Opal 1 1 225 Avalon 1 1 226 Jubileum 1 1 127 Voyageur 1 1 128 Valor 2 1 229 Vision 2 1 530 Stanley (Mt) 3 2 531 Angelino 1 1 332 Black Diamond 1 1 533 Black Star 1 1 334 Black Beauty 1 1 335 Black Amber 1 1 5

Fig 9. Simptome de PPV pe frunze, fructe și sâmburi (după M. Butac)

Fig. 10. Lăstari și fructe afectate de Monilia sp. (după M. Butac)

Page 22: Ader 119 Etapa3

Tabel 10. Susceptibilitatea genotipurilor de cireș și vișin la Blumeriella jaapii (Iulie, august, 2012 – ICDP Pitești) (după Budan Sergiu)

Nr. crt.

Genotipul Frecvență (%)

Intensitate (%)

Grad de atac (%)

Notă

Cireș1 Rubin 15 10 1,5 22 Severin 12 7 0,8 23 Daria 10 5 0,5 24 Superb 7 5 0,35 25 HC 49/23 10 6 0,6 26 Kordia 15 9 1,3 27 Skeena 18 10 1,8 28 Ferovia 20 12 2,4 39 Sunburst 14 6 0,8 210 Georgia 10 6 0,6 211 Adriana 10 5 0,5 212 Sweetheart 15 9 1,3 213 Cristalina 15 10 1,5 214 Hardy Giant 20 12 2,4 3Vișin1 Rival 15 8 1,2 22 Bucovina 12 6 0,7 23 Ţarina 11 5 0,55 24 Timpurii de

Piteşti18 9 1,6 2

5 Brezniţa 9 5 0,45 2

Fig. 12. Simptome de Blumeriella jaapii la soiul de cireș Ferovia

(după S. Budan)

Page 23: Ader 119 Etapa3

Tabel 11. Comportarea soiurilor de căpșun la Micosphaerella fragariae în 2012, la ICDP Pitesti-Maracineni

(după M. Sturzeanu)

Soiul

Mycosphaerella fragariae

03.05.2012

Mycosphaerella fragariae

11.06.2012

Mycosphaerella fragariae

18.10.2012

F% I F% I F% IRecord 21,25 2 15,00 2 22,00 3Magic 18,75 2 20,00 3 32,50 3Benton 1,00 2 20,00 2 19,25 2Alba 32,5 2 5,00 2 42,50 3Real 0,00 1 10,00 2 14,25 2Queen Elisa

0,00 1 55,00 3 14,50 2

Mira 0,00 1 15,00 2 5,25 2Onebor 28,75 2 30,00 3 30,00 3Coral 33,75 2 60,00 3 38,75 3Elsanta 32,50 2 30,00 2 37,50 3Premial 32,50 2 25,00 2 35,00 3

Page 24: Ader 119 Etapa3

3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - MĂR

Tabel. 12. Caracteristicile fructelor la soiurile de măr luate în studiu (2012, Mărăcineni) (după M. Militaru)

Nr. crt. Genotipul Greutate fruct

(g)

Calibru (mm)

Conținut în substanță

uscată solubilă (%)

FermitatePenetrometru distructibil

(kg f cm2)

Penetrometru nedistructibil

(HPE)(N/0,5 cm2)

1 Nela 117,2 c 65-70 11,9 a 7,9 a 78,6 a 2 Inițial 181,2 b 75-80 12,1 a 10,3 a 81,9 a3 Sirius 200,8 a 75-80 15,9 a 6,5 b 79,1 a4 Enterprise 130,6 b 65-70 16,7 a 7,2 a 82,1 a5 Opal 156,2 b 65-70 16,3 a 10,1 a 82,7 a6 Red Topaz 154,4 b 70-75 14,9 a 5,1 b 79,1 a7 Dalinette

(Dalinred)158,2 b 65-75 15,1 a 8,1 a 80,8 a

8 Luna 163,0 b 70-75 14,4 a 8,4 a 79,7 a9 Topaz 158,8 b 75-80 14,2 a 5,7 b 79,4 a10 Ariane 153,4 b 70-80 17,3 a 7,9 a 83,2 a11 Bistrițean 183,4 ab 75-90 13,1 a 4,3 b 73,1 a12 Aura 188,6 ab 75-80 13,9 a 4,0 b 69,8 a13 Rebra 206,2 a 75-90 13,9 a 5,1 b 70,1 a14 Ciprian 129,8 b 65-70 14,1 a 4,6 b 78,1 a15 Goldrush 116,6 c 60-65 15,7 a 7,9 a 82,4 a16 Idared (Mt) 141,6 b 75-85 12,4 a 5,0 b 72,5 a

(Testul multiplu Duncan - P≤0.05)

Page 25: Ader 119 Etapa3

Tabel. 13. Culoarea fructelor la soiurile de măr luate în studiu (2012, Mărăcineni) (după M. Militaru)

Nr. crt.

Genotipul CIE L* a* b*

1 Nela 58,27 12,11 20,782 Inițial 54,08 6,52 22,013 Sirius 70,21 -6,33 35,884 Enterprise 39,36 25,64 15,445 Dalinette

(Dalinred)36,46 24,97 12,57

6 Luna 67,09 -7,10 33,167 Topaz 57,65 2,54 29,358 Ariane 39,38 29,13 13,51

9 Bistrițean 54,25 14,72 24,65

10 Aura 75,94 -1,51 37,5311 Rebra 64,46 8,41 31,4412 Ciprian 49,20 11,08 21,8713 Goldrush 65,53 -10,29 32,2914 Idared (Mt) 55,71 11,23 22,27

Page 26: Ader 119 Etapa3

Tabel 14. Rezultatele degustărilor – noiembrie 2012 (după M. Militaru)

Soiul / Evaluare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Caracteristici exterioare fruct(1-9)

6,3 6,8 6,2 6,5 5,7 6,8 6,3 5,5 6,5 7,5 6,8 7,2 6,7 5,8

Caracteristicipulpă(1-9)

5,7 6,0 5,8 6,5 4,8 5,5 6,2 6,5 6,7 1,3 2,0 4,5 3,2 6,2

Gust și aroma(1-9)

5,0 5,8 5,2 6,3 4,5 5,5 5,7 6,2 6,7 1,7 2,7 4,8 3,0 6,2

Punctaj 17,0 18,6 17,2 19,3 15,0 17,8 18,2 18,2 19,9 10,5 11,5 16,5 12,9 18,2

Fig. 13. Diagrama punctajului obținut la degustare (noiembrie 2012) (după M. Militaru)

>18 = potential comercial; 14-18 = reevaluare; <14 = inferior1-3 = inferior; 5 = mediu; 7 = bun; 9 = foarte bun

1-Idared; 2-Sirius; 3-Enterrprise; 4-Opal; 5-Red Topaz; 6-Dalinette; 7-Luna; 8-Topaz; 9-Ariane; 10-Bistritean; 11-Aura; 12-Rebra; 13-Ciprian; 14-Goldrush)

Page 27: Ader 119 Etapa3

Goldrush

Topaz

Ariane

Dalinette

Enterprise Rebra

Ciprian Aura

Fig. 14. Soiuri de măr cu calități gustative în anul 2012 (după M. Militaru)

Page 28: Ader 119 Etapa3

Nr. crt. Soiul Greutate fruct (g)

Calibru (mm) Conținut în substanță uscată solubilă (%)

1 Monica 161,5 a 60-65 15,3 a2 Paramis 177,6 a 75-80 14,6 a3 Paradise 124,3 b 60-65 14,2 a4 Virgiliu hibernal 156,7 a 65-70 13,4 a5 Conference 130,8 b 60-65 14,9 a6 Abatele Fetel 185,4 a 65-75 14,2 a7 Santa Maria 167,2 a 60-65 14,8 a8 Packhams’s

Triumf168,9 a 70-75 14,7 a

3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - PĂR

(Testul multiplu Duncan - P≤0.05)

Tabel. 15. Caracteristicile fructelor la soiurile de păr luate în studiu (2012, Mărăcineni) (după M. Militaru)

Fig. 15. Soiuri de păr apreciate de consumatori la toate expozițiile de fructe (Paradise, Paramis)

Page 29: Ader 119 Etapa3

3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - PRUN

Nr. Crt.

Soiul Culoare apreciată

vizual

Culoare apreciată

cu codul de culori CTIFL

Culoare apreciată cu colorimetrul Konica Minolta

L* a* b*

1 Romaner Albastru deschis

4 29,26 a 8,21 a +0,61 a

2 Carpatin Albastru maroniu

4 24,76 a 4,70 ab -0,90 ab

3 Romanța Albastru închis 6 28,67 a 2,35 b -4,99 b4 Roman Roșietică 4 22,22 a 7,32 a +1,21 a5 Iulia Albastru 5 22,54 a 6,05 a +0,35 a6 Tita Albastru 5 27,59 a 4,94 ab -2,94 ab7 Cacanska

LepoticaAlbastru deschis

4 26,87 a 5,48 ab -0,76 ab

Media 25,99 5,58 -1,06Abaterea standard 4,18 2,37 2,86

Tabel 16. Aprecierea culorii vizual, cu cod de culori și cu colorimetrul Konica Minolta la prun (după M. Butac)

Fig. 16. Codul de culoare

Fig. 17. Colorimetrul Konica Minolta

Page 30: Ader 119 Etapa3

Tabel 17. Aprecierea fermității prunelor cu ajutorul penetrometrului nedistructibil Qualitest (după M. Butac)

Nr. Crt.

Soiul Data recoltării

Fermitate Unități

HPE

Clasa de fermitate

1 Romaner 24.07 64,97 a 32 Carpatin 24.07 70,57 a 23 Romanța 24.07 62,70 a 34 Roman 24.07 72,10 a 25 Iulia 24.07 70,83 a 26 Tita 24.07 71,57 a 27 Cacanska

Lepotica24.07 72,23 a 2

Media 69,60  Abaterea standard 7,82  

Clasa de fermitate

Limite de variație

Grupa de maturare

Informații privind recoltatul și comercializarea

1 >80 Imature Fructele nu trebuie recoltate2 70-79 Începutul

maturăriiFructele nu trebuie recoltate; dacă totuși se recoltează, trebuie lăsate o perioadă scurtă de timp și apoi comercializate.

3 60-69 Momentul optim de recoltare

Fructele se află la stadiul optim de recoltare și comercializare

4 50-59 Momentul optim de consum

Fructele ar trebui recoltate și comercializate imediat

5 <50 Supramaturare Fructele sunt supramaturate și nu ar trebui comercializate

Tabel 18. Clase de fermitate (după E. Vangdal,

2008)

Fig. 18. Penetrometrul HPE

Page 31: Ader 119 Etapa3

Fig. 23. Greutatea medie a prunelor la soiurile studiate (după M. Butac)

Duncan's test

(P≤0,05)

Fig. 25. Substanța uscată solubilă a fructelor la soiurile de prun studiate

(după M. Butac)

Page 32: Ader 119 Etapa3

Fig. 20. Histogramele scării de culori CIE L*a*b* la prun (după M. Butac)

Fig. 22. Histograma fermității pulpei fructelor la

soiurile de prun luate în studiu (după M. Butac)

Fig. 24. Histograma greutății medii a fructelor la soiurile de

prun luate în studiu (după M. Butac)

Fig. 26. Histograma substanței uscate solubile a fructelor la soiurile de prun luate în studiu (după

M. Butac)

Page 33: Ader 119 Etapa3

Soiul / Evaluare Roman Romaner Romanța Carpatin Cacanska Lepotica

Tita Iulia

Caracteristici exterioare fruct (1-5)(Formă, mărime, pruină, culoare)

5,0 4,2 5,0 4,9 3,8 4,6 3,8

Caracteristici pulpă(1-5)(textură, suculență, gust, aroma, aderență sâmbure)

3,8 3,5 3,5 4,5 4,5 4,9 4,2

Punctaj 8,8 7,7 8,5 9,4 8,3 9,5 8,0

Tabel 19. Rezultatele degustărilor la prun – sfârșit de iulie 2012 (după M. Butac)

Fig. 27. Diagrama punctajului obținut la degustare de prune (sfârșit de iulie

2012) (după M. Butac)

1-2 = inferior; 3 = mediu; 4 = bun; 5 = foarte bun

Page 34: Ader 119 Etapa3

Fig. 28. Soiuri de prun luate în studiu (după M. Butac)

TITA

CARPATIN ROMAN

ROMANTA ROMANER

Page 35: Ader 119 Etapa3

3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR – ARBUȘTI FRUCTIFERI - COACĂZ

Greutate baca: DL 5%=0,162 gGreutate ciorchine: DL 5%=1,60 g

Fructe/ciorchine: DL 5%=3,82

Lungime rahis: DL 5%=2,22 cmInaltime fruct: DL 5%=0,13 cmDiametru frct: DL 5% =0,17 cm

Fig. 29. Caracteristicile fructelor și ciorchinilor la soiurile de coacăz

studiate (Mărăcineni, 2012) (după I. Ancu)

Fig. 30. Caracteristicile fructelor și ciorchinilor la soiurile de coacăz

studiate (Mărăcineni, 2012) (după I. Ancu)

Page 36: Ader 119 Etapa3

Fig. 31. Fermitatea fructelor la soiurile de coacăz studiate

(Mărăcineni, 2012) (după I. Ancu)

DL 5%=0,81 %

Fig. 33. Aciditatea fructelor la soiurile de coacăz studiate (Mărăcineni, 2012)

(după I. Ancu)

Page 37: Ader 119 Etapa3

3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR – ARBUȘTI FRUCTIFERI - ZMEUR

Nr. Crt.

Genotipul Greutate fruct (g)

Nr. drupeole

/cm2

Conținut substanță uscată

solubilă (%)

Fermitate fruct

(N/cm2)

1 1-TGxP2 2,85 ooo 7,393 ooo 11,37 0,378 ooo

2 2-R11-1-30 3,10 7,447 ooo 11,10 0,394 ooo

3 3-R11-3-30 3,50 ** 7,927 ooo 11,40 0,423 ooo

4 4-94-4-7 2,99 oo 8,200 ooo 11,60 0,469 ooo

5 5-R3-1-30 3,00 oo 9,090 11,70 0,551 ooo

6 Opal 3,24 9,067 11,57 0,551 ooo

7 Star (Mt) 3,24 9,167 12,10 0,591   DL 5% 0,166 0,175 6,978 0,003  DL 1% 0,229 0,243 9,672 0,005  DL 0,1% 0,319 0,337 13,437 0,007

Tabel 20. Caracteristicile fructelor la genotipurile de zmeur studiate

(Mărăcineni, 2012) (după I. Ancu)

Page 38: Ader 119 Etapa3

Nr. Crt

.

Genotipul Greutate fruct (g)

Înălțime fruct (mm)

Diametru fruct (mm)

Conținut substanță

uscată solubilă

(%)

Fermitate fruct

(N/cm2)

1 H 3/20 1,700 10,510 14,517 12,667 104,802 H 4/21 1,633 10,063 13,077

oo

15,133 *** 121,43

3 H 3/48 2,133 12,080 17,860 **

13,067 * 150,97

4 Augusta (Mt)

2,200 11,000 15,533 11,267 126,00

  DL 5% 0,630 1,156 1,407 1,677 41,609  DL 1% 0,917 1,681 2,047 2,440 60,522  DL 0,1% 1,375 2,522 3,071 3,660 90,784

Tabel 21. Caracteristicile fructelor la genotipurile de afin studiate

(Mărăcineni, 2012) (după I. Ancu)

Page 39: Ader 119 Etapa3

4. DETERMINAREA VIGORII DE CREȘTERE

Duncan's test(P≤0,05)

Fig. 34. Diametrul trunchiului la soiurile de măr luate în studiu (octombrie, 2012) (după M. Militaru)

Fig. 35. Diametrul trunchiului la soiurile de prun luate în studiu (octombrie, 2012) (după M. Butac)

Page 40: Ader 119 Etapa3

ACTIVITATEA 3.2. DISEMINAREA REZULTATELOR

Fig. 36. Zilele afinului (ICDP Mărăcineni, 2012)

În anul 2012, la ICDP Pitești Mărăcineni s-a organizat manifestarea „Zilele afinului” la care au luat parte 53 de participanți: cercetători, pomicultori particulari, profesori și studenți de la Universitatea din Pitești, facultatea de Horticultură. 

Page 41: Ader 119 Etapa3

De asemenea, în acest an s-au prezentat și publicat următoarele lucrări:Lucrări publicate1. Ancu Irina, Mladin Gheorghe, 2012. Lonicera, un arbust ornamental pentru cultura comercială. Horti Magazin 5/2012 pag. 38.2. Butac Mădălina, Militaru Mădălina, Budan Sergiu, 2012. Field performance of several plum genotypes grown under environmental conditions of Pitesti – Maracineni. Scientific papers University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest – Faculty of Horticulture. Vol. LVI. ISSN-L 2285-5653; pg. 235-239.3. Butac Mădălina. Soiuri de prun din livezile comerciale din România. Horti Magazin, nr. 5, pg. 37. 4. Budan Sergiu, Butac Mădălina, Militaru Mădălina. New Breeding Releases from the Research Institute for Fruit Growing, Pitesti, Simpozion Agriculture for Life, Life for Agriculture, USAMV Bucureşti.5. Sturzeanu Monica, Stănică Florin, Coman Mihail, 2012. Flowering and pollinations studies at some strawberry cultivars. Scientific papers University of Agronomic Sciences and Veterinary Medicine of Bucharest – Faculty of Horticulture. Vol. LVI. ISSN-L 2285-5653; pg. 273-276.Lucrări prezentate (în curs de publicare)1. Budan Sergiu, Chițu Emil, Butac Mădălina, Militaru Mădălina. Evaluation of flower buds frost susceptibility of some commercial cherries cultivars, under 2011 / 2012 winter conditions. Book of Abstract The 2nd International Workshop of the Environment & Agriculture in Arid and Semiarid Regions, SCDP Constanţa.2. Butac Mădălina, Militaru Mădălina, Plopa Catita. Improvement of the plum assortment for Subcarpathian hilly area. Fifteenth International Scientific Conference Ecological issues of mountain agricutlure. Research Institute of Mountain Stockbreeding and Agriculture, Troyan, Bulgaria.3. Butac Mădălina, Militaru Mădălina, Budan Sergiu. Criterii pentru aprecierea maturităţii optime de recoltare a prunelor destinate pieţei de fructe proaspete la unele soiuri romanesti. Sesiune Referate științifice ICDP. Lucrări științifice ICDP, vol XXVIII.

Page 42: Ader 119 Etapa3

PARTENER 1 – UNIVERSITATEA DIN

CRAIOVA – STAȚIUNEA DE

CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU

POMICULTURĂ VÂLCEA

(după Silvia Preda și A. Giorgota)

Denumiresoi

Boală/dăunător

Frecvenţa% Intensitate %Frunze Fructe Frunze Fructe

Valrex Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 17,0 20,0 2 2Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 10,0 15,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Valcor Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 15,0 15,0 2 2Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 15,0 15,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Valmit Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 20,0 15,0 3 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 25,0 20,0 3 3Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Roxana Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 25,0 20,0 3 2Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 20,0 20,0 4 3Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Mihaela Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 30,0 20,0 2 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 30,0 25,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Velniţa Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 20,0 20,0 3 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 15,0 15,0 3 3Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Portval Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 5,5 0 2 0Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 3,0 0 2 0Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Valcris Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 22,0 10,0 3 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 20,0 10,0 4 4Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Valstar Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 15,0 10,0 2 2Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 10,0 15,0 2 3Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Timval Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 5,0 5,0 2 2Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 5,0 5,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Unival Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 5,0 3,0 1 2Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 7,0 3,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Geoagiu 65 Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 25,0 10,0 3 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 30,0 20,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Germisara Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 30,0 25,0 2 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 25,0 20,0 3 3Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Orăştie Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 15,0 15,0 2 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 10,0 15,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Suşita Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 30,0 20,0 3 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 20,0 20,0 2 2Viermele fructelor (Carpocapsa pomonella) - 0 - 0

Jupâneşti Antracnoză (Gnomonia leptostyla) 25,0 10,0 3 3Bacterioză (Xanthamonas juglandis) 15,0 15,0 3 3

Tabel 1. Comportarea unor

soiuri de nuc la atacul unor boli şi

dăunători în condiţiile de la SCDP

Vâlcea

Page 43: Ader 119 Etapa3

Nr.Crt.

Faza fenologică /perioada aplicării

Boala sau dăunătorul de combătut

Denumirea comercială a produsului

Concentraţia % Doza kg,l/ha

1 Cresterea fructelor şi lăstarilor (iulie 1)

-Xanthomonas juglandis -Gnomonia leptostyla-Quadraspidiotusperniciosus (păduchele din San – Jose)-Collapis juglandis

Zeamă bordeleză+Sumi–alpha 5EC

0,5   0,1

7,5   1,5

2 Creşterea fructelor şi lăstarilor (iulie 3)

-Xanthomonas juglandis -Gnomonia leptostyla-Quadraspidiotusperniciosus (păduchele din San – Jose)-Collapis juglandis

Dithane M45 +Calypso 480SC

0,2 0,02

3,0 0,3

3 Dezvoltare fructe -Xanthomonas juglandis -Gnomonia leptostyla-Quadraspidiotusperniciosus (păduchele din San – Jose)-Collapis juglandis -Carpocapsa pomonella G2

Mancozeb 70PU + Actara 25 WG

0,2   0,01

3,0   0,15

4 La căderea frunzelor (noiembrie)

-Xanthomonas juglandis (bacterioza nucului)-Gnomonia leptostyla (antracnoza), etc.

Zeamă bordeleză

2% 30,0

Complexul de tratamente aplicat la nuc în perioada iulie – noiembrie 2012

Lot demonstrativ nuc

Bacterioza la nuc

Page 44: Ader 119 Etapa3

Nrcrt

Specificare Xanthomonascorylina (plantă)

Phyllactiniasuffulta (frunze)

Gloesporium

coryli (amenţi)

Monilinia fructigena

(fructe)

Phytoptus avellanae (muguri)

Balaninus nucum (fructe)

Myzocallis coryli

(frunze)

F% I% F% I% F% I% F% I% F% F% F%

1 Vâlcea 22 0 0 0 0 0,1 + 1,5 (+)+ 4

1,2 2,1 0

2 Uriaşe de Vâlcea

0 0 0 0 0 0 1,3 (+)+ 4

0 1,7 0

3 Cozia 0 0 0 0 1,5 + 0 0 

0 1,5 0

4 Romavel 0 0 0 0 1,7 + 1,7 (+)+ 4

1,3 5,0 2,4

5 Arutela 0 0 0 0 0 0 0,5 (+)+ 4

0,8 1,6 0

6 Natval 0 0 0 0 0,8 + 1,5 (+)+ 4

1,3 1,3 0

7 Primval 0 0 0 0 0 0 1,5 (+)+ 4

1,5 2,3 2,2

8 Valverd 0 0 0 0 0 0 0,7 (+)+ 4

0 3,2 2,0

9 Roverd 0 0 0 0 0 0 1,0 (+)+ 4

0 2,7 0

Tabel 2. Comportarea unor soiuri de alun la atacul unor boli şi dăunătorilor în condiţiile de la SCDP Vâlcea

Lot demonstrative alun

Soiul de alun Roverd

Page 45: Ader 119 Etapa3

Nr.Crt.

Faza fenologică perioada aplicării

Boala sau dăunătorul de combătut

Denumirea comercială a

produsului

Conc.% Doza kg,l/ha

1 Începutul formării miezului alunei (iulie – 1 )

Myzocalis coryli, Xanthomonas corylina, Gloeosporium coryli, Phytoptus avellanae, Monilinia fructigena

Captadin 50 PU  +  Sumi – alpha 5 EC

0,2 

0,1

0,3  1,5

2 Lignificarea exocarpului alunelor şi apariţia noilor amenţi (iulie - )

Myzocalis coryli, Xanthomonas corylina, Glocosporium coryli, Phytoptus avellanae, Monilinia fructigena

Topsin M70 PU +Calypso 480 SC

0,1 0,02

1,5 0,3

3 La 50-70% frunze căzute

Myzocalis coryli, Xanthomonas corylina, Glocosporium coryli, Phytoptus avellanae, Monilinia fructigena

Zeamă bordeleză 2% 30,0

Complexul de tratamente aplicat în vegetaţie în plantaţia de alun în perioada iulie – noiembrie 2012

Atac de gărgărița alunelor Monilioză la alun

Page 46: Ader 119 Etapa3

Nr.crt

Specificaţie Mycosphaerella maculiformis (pătarea frunzelor)

Gărgăriţa castanelor

(Curcurio elephas F%)

F% I%

1 Casval 10,0 2 32 Romval 5,0 3 33 Castan precoce cl2 3,0 3 74 Castan precoce cl3 15,0 3 55 Castan precoce cl4 10,0 2 10

Tabel 3. Comportarea genotipurilor de castan la atacul principalelor boli şi dăunători în condiţiile de la SCDP Vâlcea

Lot demonstrativ castanFructe de castan – soiul Romval

Page 47: Ader 119 Etapa3

Nr.Crt.

Fazafenologică /perioadaaplicării

Boala sau dăunătorulDe combătut

Denumirea comercială a produsului

Concentraţia %

Doza kg,l/ha

1 După înflorit (iulie)

-Cryphonectria parasitica (boala cernelii) -Endothya parasitica (cancerul scoartei) -Mycosphaerella maculiformis (pătarea frunzelor)-Curculio elephas (gărgăriţa castanelor )-Laspeyresia pomonella (viermele castanelor), etc.

Antineea FG + Fastac 10EC

0,2 0,015

3,0 0,225

2 Creşterea fructelor (august)

-Cryphonectria parasitica (boala cernelii) -Enclothya parasitica (cancerul scoartei) -Mycosphaerella maculiformis (pătarea frunzelor)-Curculio elephas (gărgăriţa castanelor )-Laspeyresia pomonella (viermele castanelor), etc.

Mancozeb 75DG+Decis mega50EW

0,2  0,015

3,0  0,225

3 După recoltat (noiembrie)

-Cryphonectria parasitica (boala cernelii) -Endothya parasitica (cancerul scoartei) -Mycosphaerella maculiformis (pătarea frunzelor)-Curculio elephas (gărgăriţa castanelor )-Laspeyresia pomonella (viermele castanelor), etc.

Zeamă bordeleză

2 20,0

Complexul de tratamente aplicat la castanul comestibil în perioada iulie – noiembrie 2012

Page 48: Ader 119 Etapa3

PARTENER 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ BISTRIȚA (după I. Zagrai)

40 39 38 37 36 35 34 33 32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

^ x x x x x x x x x x 1

x x x x x x x x 2

x Anul plantarii 1996 3

^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ! ! x ! x Nr. pomi plantati 635 4

x x goluri 58 5

x Nr pomi existenti 577 6

7

x x x 8

x x x x x x x x x x 9

10

11

12

x 13

x x x 14

x x x x x x x x x 15

x x x 16

x x x x x x 17

Pomi infectati cu PPV 431 Pomi liberi de PPV 146 Rata infectiei cu PPV 74,7

Raspandirea PPV in livada experimentala de prun de la SCDP Bistrita -octombrie 2012-

Page 49: Ader 119 Etapa3

Nr.crt.

Soi/hibrid Nr. total de pomi

Nr. pomi infectati cu

PPV

% de infectie

1 BN 26/21 8 8 1002 BN 27/8 8 8 1003 BN 34/20 7 7 1004 Renclod Althan 10 8 805 Pescarus 14 11 78,66 BN 5/125 8 8 1007 BN 6/260 17 17 1008 Iulia 20 11 559 Jubileu 50 16 16 10010 Centenar 8 8 10011 Stanley 60 53 88,312 Carpatin 63 35 55,613 Zamfira 10 5 5014 Yakima 17 17 10015 Wolf 3 3 10016 Tuleu gras 9 9 10017 Baragan 2 10 8 8018 Baragan 1 7 6 85,719 Delia 10 10 10020 Geta 9 9 10021 Minerva 51 33 64,722 Tita 9 8 88,923 Gunser 3 3 10024 Pitestean 3 3 10025 Cea mai buna

de Ungaria* 10 1 10

26 Diana 11 11 10027 Silvia 9 6 66,728 Lu 6 5 83,329 Schufer 4 4 10030 Matilda 3 3 10031 HAS 2 Grecu 3 1 33,332 HAS 2/2 VL 3 2 66,733 HAS 4/1 Isip 5 1 2034 HAS 2/3 VL 3 0 035 Oneida 8 8 10036 Romaner 9 1 11,137 Reine Red 10 10 10038 Ivan 8 5 62,539 Flora 11 5 45,540 Anna Spath 10 3 33,341 Hanita 2 0 042 C. Najbolia 8 8 10043 C. Rana 8 8 10044 Valjevka 7 6 85,745 C. Lepotica 3 3 10046 C. Rodna 2 2 10047 Katinka 6 6 10048 Hackman 9 7 77,849 Albatros 15 15 10050 Blue Bell 6 6 10051 Local de

Dragasani6 0 0

52 Gras romanesc 1 0 053 Dunarea

albastra10 0 0

54 BN 3/2-98 1 0 0TOTAL 577 431 74,7

Tabel 1. Rata de infectie la genotipurile de prun din livada experimentala de la SCDP Bistrita -octombrie 2012-

* soi de cais: -nu face obiectul studiului

Page 50: Ader 119 Etapa3

Nr. izolat

Denumire izolat

IC-RT-PCR Status prelimina

rP1/PD

P1/PM

1 Iulia 2/21 + + PPV-D+ PPV-M

2 Iulia 2/22 - + PPV-M3 Iulia 2/23 + - PPV-D4 Iulia 2/24 + - PPV-D5 Iulia 2/25 - + PPV-M6 Iulia 2/27 + - PPV-D7 Iulia 2/33 + - PPV-D8 Iulia 6/32 + + PPV-D+

PPV-M9 Iulia 6/38 + + PPV-D+

PPV-M10 Iulia 6/39 + - PPV-D11 Iulia 6/40 + - PPV-D12 Control negativ - - -13 Control pozitiv

PPV-D+ - PPV-D

14 Control pozitiv PPV-Rec

- + PPV-M

Tabel 2. Diferentierea izolatelor PPV in regiunea genomica

corespunzătoare (Cter) CP Foto 1. Electroforeza in gel de agaroza a produsilor PCR corespunzatori regiunii

genomice (Cter) CP a PPV (L1 – ampliconi rezultati din PCR cu amorse P1/PD; L2 -

ampliconi rezultati din PCR cu amorse P1/PM; M – marker; 1-11 –izolate PPV soi Iulia; 12- control negativ; 13 – PPV-D;

14-PPV-Rec).

L1 M 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Page 51: Ader 119 Etapa3

PARTENER 3 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ CONSTANȚA (după C. Gavăt)

Luna

Temperatura Umiditatea relativă a aerului 0 C

PrecipitaţiimmMedie Maximă Minimă

Aprilie  13,45 20,85 6,03 68,37 24,60Mai 18,58 24,89 12,23 72,35 110,30Iunie 22,93 30,11 15,70 65,57 3,60Iulie 26,16 33,68 18,61 57,58 10,40August 24,46 31,86 17,01 52,68 22,80Septembrie 20,03 27,48 12,53 66,43 5,90Media 20,94 28,15 13,69 63,83 177,6

Tabel 1. Temperaturi medii lunare, UR a aerului şi precipitaţiile înregistrate la Valu lui Traian în perioada de vegetaţie 2012

Page 52: Ader 119 Etapa3

Nr. crt.

Specii/Soiuri Începutul creşterii lăstarilor

Sfârşitul creşterii lăstarilor

Durata vegetaţiei

(zile)Piersic şi nectarin1. Redhaven (control) 27.IV 18. VIII 822. Catherine sel. 1 25.IV 27. VIII 933. Filip 28.IV 25. VIII 914. Raluca 25.IV 13.VIII 795. Marina 30.IV 15. VIII 77Migdal1. Preanîi 27.IV 22.VIII 862. Ferragnes 27.IV 24.VIII 883. Autofertil 1 25.IV 17.VIII 834. Autofertil 2 25.IV 15.VIII 81

Tabel 2. Date fenologice înregistrate la soiurile de piersic, nectarin şi migdal de la S.C.D.P. Constanţa

Valu lui Traian, 2012

Page 53: Ader 119 Etapa3

Nr. crt. Specia/Soiul

Epoca de coacere a fructelor

Producţia(t/ha)

625 pomi/ha

Utilizarea

1. Redhaven (Control, piersic propriu-zis)

15.07-23.07 18.0 Calitatea extra şi I pentru consum proaspăt; calitatea a II valorificare prin procesare sub formă de gem şi nectar.

2. Catherine sel. 1(pavie)

20.07-5.08 26.0 Procesare sub formă de dulceaţă şi compot, apreciată apreciată şi pentru consum proaspăt; rezistenţă la transport şi păstrare provizorie.

3. Filip (piersic plat, cu pulpa albă)

15.07-25.07 24.0 Consum proaspăt şi procesare sub formă de compot din fructe întregi, gem şi dulceaţă din fructe foliate.

4. Raluca (piersic propriu-zis)

5.07-12.07 20.0 Consum proaspăt (soi de tipul Redhaven, dar mai timpuriu).

5. Marina (nectarin cu fructul plat)

01.07-19.07 21.0 Consum proaspăt (fruct timpuriu).

Tabel 3. Perioada de coacere a fructelor la piersic și nectarin, Valu lui Traian, 2012

Page 54: Ader 119 Etapa3

Nr. crt.

Specia/Soiul

Epoca de coacere a fructelor

Producţia(t/ha)

625 pomi/ha

Utilizarea

1. Preanîi (cu coaja subţire şi miez dulce)

25.08-10.09 4.0 Consum în stare proaspătă şi industrializare

2. Ferragnes (cu coaja tare şi miez dulce)

20.09-6.10 3.7 Consum în stare proaspătă şi industrializare

3. Autofertil 1(cu coaja subţire şi miez dulce)

5.09-23.09 4.2 Consum în stare proaspătă şi industrializare; autopolenizator şi polenizator pentru alte soiuri de migdal

4. Autofertil 2(cu coaja subţire şi miez dulce)

5.09-24.09 4.4 Consum în stare proaspătă şi industrializare; autopolenizator şi polenizator pentru alte soiuri de migdal

Tabel 4. Perioada de coacere a fructelor la migdal, Valu lui Traian, 2012

Page 55: Ader 119 Etapa3

Autofertil 1 Migdalul la Valu lui Traian

Varietăţi de migdal Ferragnes

Page 56: Ader 119 Etapa3

PARTENER 4 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ IAȘI (după S. Sârbu)

 Luna

Temperatura °C

Precipitaţii -mm-

Nr. zile cu precipitaţii

Umiditaterelativă a

aerului%

Media Maxima Minima

I -2,7 11,9 -18,3 8,9 7 81II -9,2 8,4 -24,3 18,2 10 74III 4,1 21,7 -11,0 19,6 8 64IV 12,7 30,9 -1,4 62,0 12 64V 17,3 31,3 5,8 84,2 15 69VI 21,2 37,0 10,7 32,0 10 62VII 25,3 38,5 12,8 24,8 10 52VIII 22,3 41,3 8,6 22,4 8 56IX 18,2 31,4 7,9 53,0 9 62X 11,3 27,7 -0,6 41,4 8 80

Media/total 12,0 41,3 -24,3 365,3 97 59

Tabel 1. Caracterizarea climatică la SCDP Iaşi (2012)

Page 57: Ader 119 Etapa3

SoiulSfârşitul

înfloritului 

Durata înfloritului

-zile-

Data maturării fructelor

Nr. zile de la sf. înflorit la maturitatea

de recoltare

Grad de fertilitate naturală

Cetăţuia 20.04 9 22.05 33 94,8Golia 23.04 8 9.06 48 64,8

Cătălina 24.04 13 9.06 29 14,4Ştefan 24.04 9 9.06 47 28,9

Iaşirom 22.04 8 7.06 47 40,1Tereza 25.04 10 9.06 46 67,3Lucia 22.04 5 15.06 55 72,6Media - 9 - 44 54,7

Abaterea standard

-2,4

-9,2 28,0

Coeficient de variaţie (s %)

- 27,2 - 21,0 51,1

Tabel 2. Date privind derularea fenofazelor de fructificare la 6 soiuri de cireş în anul 2012

Page 58: Ader 119 Etapa3

Soiul Începutulumflării mugurilor

Data căderii frunzelor

Durata perioadei de vegetaţie

-nr. zile-Cetăţuia 30.03 17.11 233

Golia 30.03 15.11 231Cătălina 29.03 15.11 232Ştefan 1.04 13.11 227

Iaşirom 30.03 14.11 230Tereza 30.03 15.11 231Lucia 1.04 13.11 227Media - - 230

Abaterea standard - - 2,3Coeficient de variaţie (s %)

- -1,0

Tabel 3. Date privind durata perioadei de vegetaţie la şase soiuri de cireş

Page 59: Ader 119 Etapa3

Soiul

Durata vegetaţiei de la umflarea mugurilor până la

începutul înfloritului

Durata vegetaţiei de la începutul

înfloritului la maturitatea de recoltare a fructelor

Nr. zile ∑ toa (ºC) Nr. zile ∑ toa (ºC)Cetăţuia 22 193,4 41 665,9

Golia 25 233,2 55 946,9Cătălina 27 257,0 41 665,9Ştefan 24 236,2 55 946,9

Iaşirom 24 219,1 54 912,8Tereza 27 264,2 55 946,9Lucia 22 206,9 59 1055,1Media 24 230,0 51 877,2

Abaterea standard

2,1 25,6 7,3 151,0

Coeficient de variaţie

(s %)8,5 11,1 14,2 17,2

Tabel 4. Numărul de zile şi suma gradelor de temperatură activă (peste 5ºC) în perioada de derulare a fenofazelor de fructificare (2012)

Page 60: Ader 119 Etapa3

Soiul

Greutatea medie a fructului

(g)

Greutatea medie a

sâmburelui(g)

%sâmbure

Dimensiunile: (D/d/H)

-mm- S.U. %Refracto-metriceFructului Sâmburelui

Cetăţuia 3,4 0,1 4,1 17/14,8/13,8 5,2/4,2/5,3 18,7Golia 5,2 0,2 3,7 19/15,9/17,6 5/3,8/6,7 15,3

Cătălina 6,7 0,3 4,7 21,3/17,9/20 6,9/5/8,1 16,9

Ştefan 7,0 0,3 3,2 21,5/18,1/20,2

5,4/4/7,2 18,5

Iaşirom 6,3 0,2 3,4 20,5/16,8/18,3

5,5/4,1/6,9 17,5

Tereza 6,9 0,2 3,3 21,8/17,9/19,6

5,9/4/7,4 16,4

Lucia 8,4 0,3 3,2 23,1/19,2/22,1

6,4/4,8/7,7 17,7

Media 6,3 0,2 3,6 - - 17,3Abaterea standard 1,6 0,1 0,6 - - 1,2Coeficient de variaţie

(s %) 25,2 24,3 15,3- -

6,9

Tabel 5. Însuşiri fizice şi chimice la 6 soiuri de cireş create la SCDP Iaşi (2012)

Page 61: Ader 119 Etapa3

Soiul

Numărul de fructe crăpate după: % de fructe crăpate după 6

ore2 ore 4 ore 6 ore

Cetăţuia8 17 17 34

Golia 0 0 0 0

Cătălina1 1 8 16

Ştefan 2 10 12 30

Iaşirom0 0 1 2,4

Tereza 0 3 4 12,1

Lucia 1 1 1 13,3

Tabel 6. Rezistenţa la crăpare a fructelor la 6 soiuri de cireş create la SCDP Iaşi (2012)

Page 62: Ader 119 Etapa3

Soiul

Suprafaţa secţiunii trunchiului (cm2) Lungimea

creşteriloranuale-cm-

2011 2012Creşterea

anuală

Cetăţuia 448,6 466,0 17,4 12,5Golia 340,9 344,1 3,2 16,3

Cătălina 298,8 313,5 14,7 21,0Ştefan 209,0 209,7 0,7 4,7

Iaşirom 293,0 299,0 6,0 20,9Tereza 257,5 260,1 2,6 23,0Lucia 266,0 301,0 35,0 19,7Media - 313,3 - 16,9

Abaterea standard - 79,8 - 6,4

Coeficient de variaţie (s %)

-

25,5 - 38,0

Tabel 7. Date privind vigoarea şi creşterea pomilor aflaţi în anul 22 de la plantare

Page 63: Ader 119 Etapa3

• Workshop, manifestare organizată de SCDP Iaşi pe data de 15.06.2012. Tema manifestării a fost „Cireşul, vişinul şi nucul – şanse certe pentru viitor”.

• Participat la XIV-a ediţie a Salonului Internaţional al Cercetării Inovării şi Transferului Tehnologic Inventica 2012, cu un brevet de invenţie a soiului George şi două certificate de omologare pentru soiurile Paul şi Mihai.

• Manifestarea a avut loc în perioada 10-15.06.2012 şi s-au obţinut:– premiul „EXCELENŢĂ ÎN INVENTICĂ” pentru activitatea de cercetare ştiinţifică

din cadrul SCDP Iaşi;– medalie de aur pentru Petre Ludovic şi Corneanu Gelu, autorii soiului George;

• Participat la Târgul Agralim Iaşi 2012 „Târg pentru fermieri şi industrie alimentară”, cu o expoziţie de fructe, material săditor pomicol, material săditor dendrologic şi 31 brevete de invenţie şi certificate de omologare la 24 soiuri de cireş, 3 de vişin şi 4 de nuc, obţinute la SCDP Iaşi.

• Participat la Salonul Internaţional de Invenţii şi Tehnologii noi „Novoie Vremea” de la Sevastopol, Ucraina, ce a avut loc în perioada 27-29 septembrie 2012, cu 3 brevete de invenţie la 3 soiuri de cireş create la SCDP Iaşi (Mihai, Paul şi George). La această manifestare s-a obţinut: – medalia argint pentru autorii Petre Ludovic şi Corneanu Gelu, pentru

obţinerea soiul George.

Diseminarea rezultatelor:

Page 64: Ader 119 Etapa3

Lucrări ştiinţifice publicate în faza III/2012 în cadrul proiectului 119/2011.

IUREA Elena, GRĂDINARIU G., CORNEANU G., SÎRBU Sorina, PANDELE A. – The sweet cherry tree cultivar ‘Van’ and its descendants, Lucr. st. UŞAMV Iaşi, Seria Horticultură, vol. 55, p. 207-212. (PR 119)

BESLEAGĂ Ramona, CÎRDEI E., TĂLMACIU M. - Research into the biology and control of San Jose scale at S.C.D.P. Iasi, , Lucr. st. UŞAMV Iaşi, Seria Horticultură, vol. 55, p. 541-544. (PR 119)

Page 65: Ader 119 Etapa3

PARTENER 5. STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ VOINEȘTI (după V. Petre)

Nr. crt.

Genotipul Data maturării fructelor

Producţii realizate (kg/pom)

Greutatea medie a fructelor

(g)

S.U.(%)

1 H-1/11 - - - -2 H-1/22 25.09 2,6 150 17,23 H-1/112 - - - -4 H-3/80 - - - -5 H-2/75 - - - -6 H-1/102 10.09 1,5 171 13,47 H-1/7 01.10 2,6 172 14,48 H-4/130 - - - -9 H-1/78 01.10 3,2 165 15,710 H-9/27 05.09 3,5 162 14,611 H-8/86 10.09 4,2 110 16,012 H-1/16 - - - -13 H-1/27 15.09 1,5 135 14,114 H-1/99 10.09 3,5 135 13,215 H-2/125 15.09 2,1 145 16,816 H-1/63 - - - -17 H-4/131 01.10 1,3 210 15,218 H-8/88 20.09 4,6 165 14,219 H-1/46 20.09 4,8 165 16,220 H-1/21 15.09 2,2 132 16,0

Tabel 1. Epoca de maturare, productivitatea şi calitatea fructelor la genotipurile de măr din microcultura de concurs înfiinţată în anul 2009 (Voineşti 2012)

Page 66: Ader 119 Etapa3

Nr. crt. Combinaţia hibridă

Hibrizi analizaţi

Hibrizi rezistenţi la Venturia inaequalis

Nr. %

1 Florina x H-1/78

146 71 48,6

2 Florina x Iris 43 26 60,43 Remar x Iris 91 45 49,44 Inedit x H-3/47 69 30 43,45 Remar x Remar 136 74 54,46 Remar x

Goldrush52 22 42,3

7 Inedit x Remar 82 45 54,8TOTAL 619 313 50,5

Tabel 2. Rezistenţa la rapăn (Venturia inaequalis) la hibrizii rezultaţi din combinaţiile hibride realizate în anul 2008 la S.C.D.P Voineşti

Page 67: Ader 119 Etapa3

Nr. crt. Combinaţia hibridă Flori polenizate

Fructe rezultate la 01.10.2012Nr. %

1 FlorinaxH-1/22 222 0 02 FlorinaxAriwa 195 0 03 TopazxH-1/22 122 4 3,24 TopazxH-5/20 224 0 05 TopazxH-2/75 156 0 06 TopazxH-1/27 128 7 5,47 IneditxTopaz 161 2 1,28 IneditxAriwa 106 10 9,49 GoldrushxGolden

Lasa268 85 31,7

10 GoldrushxH-1/13 243 86 35,411 GoldrushxH-4/37 173 90 52,012 GoldrushxInedit 256 78 30,413 GoldrushxIris 102 23 22,514 GoldrushxH-5/20 93 49 52,615 GoldrushxH-1/7 82 57 69,5TOTAL 2531 491 19,4

Tabel 3. Combinaţii hibride realizate la măr în anul 2012 la S.C.D.P. Voineşti

Page 68: Ader 119 Etapa3

Nr. crt. Combinaţia hibridă Flori polenizate

Fructe rezultate la 01.10.2012Nr. %

1 H-9/34-94xConference

420 28 6,6

2 H-9/34-94xAngelys 260 27 10,43 H-9/12-

80xPackham’s Triumph

500 0 0

4 H-9/12-80xConference

200 3 1,5

5 H-5/104-84xAngelys 240 15 6,2TOTAL 1620 73 4,5

Tabel 4. Combinaţii hibride realizate la păr în anul 2012 la S.C.D.P. Voineşti

Page 69: Ader 119 Etapa3

Diseminarea rezultatelor1. Petre G., Petre Valeria, 2012 – Promoting the aple varieties with genetic resistance to diseases, requirement on the enviriment protection and sustainable. The annals of „Valahia” University of Târgovişte.2. Petre Valeria, Petre Gh., 2012 – Promovarea unei metodologii pentru scurtarea duratei de creare a soiurilor de măr cu rezistenţă genetică la boli. Internaţional Conference „Agriculture for Life, Life for Agriculture”, USAMV Bucureşti, 04-06.10.2012. 

Page 70: Ader 119 Etapa3

CONCLUZII

Anul agricol 2012 s-a caracterizat ca fiind foarte secetos și extrem de călduros.

La ICDP Pitești Mărăcineni, în condițiile acestei veri, seceta s-a manifestat prin apariția unui atac masiv de arsură bacteriană la măr și păr, prin modificarea ciclului biologic al unor insecte dăunătoare (ex. Carpocapsa pomonella la măr, Psylla la păr), dar și prin diminuarea producției și deprecierea calitativă a fructelor, care au manifestat simptome de arsură solară, au avut o fermitate mai scăzută, un gust fad, și de asemenea fructele s-au maturat cu aproape două săptămâni mai devreme.

Astfel, la măr, cele mai sensibile soiuri la arsura bacteriană au fost Topaz, red Topaz, Dalinco, Crmson Crisp și Enterprise, restul soiurilor nefiind atacte sau prezentând un atac foarte slab

COORDONATOR PROIECT – ICDP PITEȘTI MĂRĂCINENI

Page 71: Ader 119 Etapa3

La păr, cele mai sensibile soiuri la arsura bacteriană au fost Conference, Abatele Fetel și Santa Maria. La soiul Conference atacul de foc bacterian a fost foarte sever, astfel încât în toamna acesta s-a luat decizia de a se defrișa pomii de Conference din lotul experimental și înlocuiți cu soiul Monica, care nu a manifestat deloc simptome de arsură bacteriană în acest an. O parte din hibrizii de perspectivă care nu au manifestat simptome de foc bacterian în camp au fost supuși inoculrăă artificiale, în urma căreia s-a constatat că 4 hibrizi s-au încadrat în clasa C, primele 3 clase – A, B, C indicând rezistență la arsură bacteriană. De asemenea, acești hibrizi s-au dovedit rezistenți și la rapăn și la Psylla.

La gutui a fost supus inoculării un singur soi – Delicios (sin. Adonia), care, însă, s-a încadrat în clasa E – ceea ce însemnă că acest soi este sensibil la foc bacterian.

Page 72: Ader 119 Etapa3

La prun, cele mai sensibile la Plum Pox Virus au fost soiurile Centenar și Cacanska Rodna. În vara anului 2012 monilioza s-a manifestat puternic la unele soiuri de prun, ducând la uscarea lăstarilor, și chiar a ramurilor de schelet, precum și mumifierea fructelor, cele mai sensibile soiurile fiind Carpatin, Vision, Stanley și majoritatea soirilor chino-japoneze.

La cireș și vișin, condiţiile climatice ale anului 2012 au fost puţin favorabile manifestării antracnozei, atacul foarte slab.

În ceea ce privește atacul de pătare roșie a frunzelor la căpșun, observațiile efectuate în 3 perioade de vegetație au scos în evidență faptul că intensitatea atacului a crescu de la începutul vegetației spre sfârșit, cele mai rezistente soiuri fiind Real, Mira, Queen Elisa și Benton.

Page 73: Ader 119 Etapa3

Din punct de vedere al calității fructelor la măr, având în vedere preferințele consumatorilor din țara nostră, în urma degustărilor efectuate de oameni de diferite profesii şi vârstă s-au remarcat soiurile: Ariane, Opal, Sirius, Luna, Topaz și Goldrush care au obținut un punctaj total mai mare de 18 = potential comercial bun. Dintre soiurile românești s-a evidențiat soiul Rebra cu un punctaj total de 16,5, având un punctaj foarte bun pentru aspect și un punctaj relativ bun pentru gust, aroma, fermitate și suculență.

Anul agricol 2012, deși un an dificil, cu îngheț târziu de primăvară, cu secetă prelungită, atac masiv de arsură bacteriană, la păr s-a manifestat prin producții mari și de foarte bună calitate. Soiul Paradise, deși este un soi cu fructe mici (130 g în medie), a fost apreciat de consumatori la toate expozițiile de fructe, datorită aspectului exterior - fructe cu epiderma de culoare roșie, acoperită cu rugină, dar și datorită caracterelor interne – pulpă albă, fină, suculentă, cu gust foarte bun.

Page 74: Ader 119 Etapa3

La prun, din punct de vedere calitativ s-au remarcat soiurile: Tita și Carpatin care au obținut un punctaj total de 9,5 și 9,4, dar și soiurile Roman și Romanța (nota 8,8 respectiv 8,5), acestea din urmă, însă, având acest punctaj mare datorită aspectului exterior. Soiurile Cacanska Lepotica și Iulia s-au remarcat printr-un punctaj bun, la acesta contribuind foarte mult notele bune obținute pentru gust și celelalte caracteristici ale pulpei.

La coacăz negru, soiul Deea s-a caracterizat prin bace mari, dar de calitate ceva mai slabă, soiul Abanos a prezentat fructe mijlocii ca mărime, dar de calitate superioară soiului Deea, iar soiul Geo a avut fructe mici, dar de foarte bună calitate. Cei doi hibrizi luați în studiu, deși nu au avut fructe mari s-au remarcat prin calitate superioară.

La zmeur, pe lângă cele două soiuri, deja înregistrate, Opal și Star, hibridul 3-R11-3-30 s-a remarcat prin fructe mari și de calitate foarte bună.

La afin, pe lângă soiul martor Augusta, s-a remarcat hibridul H 3/48 cu fructe mari, ferme și cu conținut mare în substanță uscată solubilă, precum și hibridul H 4/21 printr-n conținut foarte ridicat în substanță uscată solubilă.

Referiot la vigoarea pomilor, la măr, cele mai viguroase au fost soiurile Inițial (soi triploid), Idared și Dalinette, iar cele mai puțin viguroase soiurile Goldrush și Ariane, iar la prun cele mai mici valori ale diametrului mediu al trunchiului (mm) s-au înregistrat la soiurile Cacanska Rodna și Carpatin, iar cele mai mari valori la soiul Agent.

Page 75: Ader 119 Etapa3

Anul climatic 2012 se caracterizează într-un an cu precipitaţii extrem de reduse cu 31-200 mm faţă de normala de 712 mm şi temperaturi mai ridicate cu 1,7 °C decât normala şi minima absolută de -18,4 °C şi cu repercursiuni asupra culturilor de nuc, alun şi castan, în ceea ce priveşte producţia de fructe din acest an cât şi pentru anul viitor.

Precipitaţiile căzute în 2012 sunt sub media multianuală, cu un deficit de 145 l apă pe metru pătrat, au contribuit la diminuarea producţiei de fructe cu aproximativ 20 %.

Arsura bacteriană (Xanthomonas campestris p.v. juglandis) şi antracnoza (Gnomonia leptostyla) la nuc a fost identificată la soiurile analizate cu o frecvenţă variabilă, cuprinsă între 5% - 30 % şi cu o intensitate a atacului slabă până la mijlocie (nota 2,3). O frecvenţă redusă de atac au înregistrat soiurile: Valstar, Jupâneşti, Valrex, Valcor, Valmit, Germisara, Şuşiţa, Geoagiu 65, Timval.

În plantaţia de nuc, la soiurile luate în studiu nu s-a semnalat dăunătorul fructelor (Carpocapsa pomonella L.).

Programul de tratamente aplicat la avertizare cu fungicide şi insecticide specifice, au asigurat o producţie de fructe la nuc cuprinsă între 8,9 kg/pom (Germisara) şi 12,3 kg/pom (Velniţa). Producţia de fructe a fost variabilă în funcţie de soiurile din sortiment.

La alun printre bolile specifice culturii au fost semnalate Gleosporioza şi Monilinia sp.

PARTENER 1 – UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA – SCDP VÂLCEACONCLUZII

Page 76: Ader 119 Etapa3

-În ceea ce priveşte Gleosporioza (Gleosporium coryli), prin aplicarea tratamentelor fitosanitare la avertizare, s-a redus atacul produs pe amenţi până la 0,1-1,7 %, la soiurile Vâlcea 22, Natval, Cozia şi Romavel. Nu au înregistrat simptome de atac soiurile: Roverd, Valverd, Primval şi Uriaşe de Vâlcea.

-Atacul de Monilinia fructigena a fost de asemenea redus, înregistrând o frecvenţă slabă (0,7-1,7 %) soiurile Valverd, Roverd, Vâlcea 22, Uriaşe de Vâlcea, Arutela.

-Dăunătorii: gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum), acarianul alunului (Phytoptus avellanae) şi păduchele de frunză (Myzocallis coryli) au fost prezenţi cu o frecvenţă de 0-5 %.

-Producţia de fructe înregistrată în anul 2012 a fost cuprinsă între 1,7 t/ha la soiul de alun Roverd şi 2,9 t/ha la Uriaşe de Vâlcea. Cele mai productive soiuri s-au dovedit a fi: Romavel (2,8t/ha), Primval (2,2 t/ha), Natval (2,0 t/ha). Producţia sub 2 t//ha, au înregistrat soiurile: Roverd ( 1,7 t/ha), Cozia (1,9 t/ha) şi Arutela (1,8t/ha).

-La castan s-au identificat agenţi patogeni care au produs pătarea frunzelor (Mycosphaerella maculiformis) şi dăunătorul Curculio elephas (gărgăriţa fructelor), cu o frecvenţă redusă (3-15 %). Genotipurile de castan au avut o comportare bună faţă de patogen, tratamentele fitosanitare aplicate la avertizare, au asigurat o protecţie optimă a plantelor.

-Frecvenţa atacului produs de gărgăriţa fructelor de castan (Curculio elephas) a fost între 3-10 % fructe atacate (Casval, Romval, Castan precoce cl. 4).

-Producţia de fructe a fost de 7,8 t/ha la soiul Romval şi 7,3 t/ha la Casval. Cele trei clone de castan au înregistrat o producţie cuprinsă între 5,5 t/ha (Castan precoce cl.2

şi cl.3) şi 6,7 t/ha (Castan precoce cl.4).

Page 77: Ader 119 Etapa3

Selectiile Dunarea albastra si Local de Dragasani au fost identificate ca potentiale surse de rezistenta la PPV .

Diferentierea moleculara preliminara a izolatelor PPV identificate la soiul Iulia ne va permite evaluarea reactiei soiului la doua suse diferite.

Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza 3 de execuţie s-au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor în fazele următoare.

PARTENER 2 – SCDP BISTRITA

CONCLUZII

Page 78: Ader 119 Etapa3

La toate soiurile de piersic, nectarin și migdal, fenofazele de creștere și fructificare s-au succedat mai repede ca urmare a temperaturilor mai ridicate și a secetei prelungite din acest an. Producția și calitatea fructelor la aceste specii a fost relativ bună.

PARTENER 3 – SCDP CONSTANȚA

PARTENER 4 – SCDP IAȘI Condițiile climatice ale anului 2012 au produs plantelor importante stări de stres, care

au influenţat atât producţia de fructe cât şi creşterile anuale şi probabil şi diferenţierea mugurilor de rod.

Drept urmare, fazele fenologice s-au succedat foarte repede, astfel încât s-au depăşit termenii normali (exemplu: maturarea şi recoltarea cireşelor timpurii mai repede decât în anii normali). În acelaşi timp condiţiile meteo au determinat şi unele modificări în biologia patogenilor şi dăunătorilor. Concret, păduchele din San Jose are nevoie de 540 ± 30°C temperatură activă pentru apariţia primelor larve mobile din generaţia I -a. Studiile efectuate în ultimii 30 de ani la SCDP Iaşi au arătat că aceste temperaturi se realizează în jurul datei de 15-16 iunie. În acest an, pragul termic necesar s-a realizat la data de 29-30 mai, deci cu 2 săptămâni mai repede. La începutul lunii mai temperatura maximă a ajuns la 31,3°C. De asemenea, la soiurile de cireș studiate, fructele au fost mici în acest an, dar cu un conținut mai mare în sbstanță uscată solubilă și cu o rezistență mai mare la crăparea fructelor.

Page 79: Ader 119 Etapa3

• Din cele 20 de genotipuri studiate în microculturi de concurs, 13 au fructificat în condiţiile climatice anului 2012, deşi toate au înflorit.

• Producţia de fructe în anul al patrulea de la plantare la genotipurile studiate au oscilat între 0 şi 4,8 kg/pom, cu producţii de peste 3,5 kg/pom se înscriu genotipurile: H-8/86, H-8/88, H-1/46, H-9/22 şi H-1/99.

• Maturarea fructelor s-a desfăşurat în perioada 05.09 – 01.10.2012, majoritatea genotipurilor având fructe de toamnă-iarnă.

• Mărimea fructelor a fost cuprinsă între 132g (H-1/21) şi 210g (H-4/131), cu un conţinut în substanţă uscată care a oscilat între 13,2% (H-1/99) şi 17,2% (H-1/22).

• Din 619 hibrizi analizaţi din câmpul de selecţie, rezultaţi din 7 combinaţii hibride, din seria 2008, 313 au manifestat imunitate de câmp la rapăn, reprezentând 50,5% din total.

• Procentul cel mai mic cu imunitate de câmp la rapăn s-a înregistrat la combinaţia hibridă RemarxGoldrush (42,3%), iar cel mai mare la combinaţia FlorinaxIris (60,4%).

PARTENER 5 – SCDP VOINEȘTI

Page 80: Ader 119 Etapa3

Din cele 15 combinaţii hibride efectuate în anul 2012 la măr, au rezultat un număr de 491 fructe hibride, obţinute din 2531 flori polenizate, gradul de legare pe total fiind de 19,4%, dar fiind şi combinaţii care au avut o legare foarte bună a fructelor cu un procent de peste 40%, la acestea genitorul matern a fost soiul Goldrush.

S-au identificat şi înmulţit 14 genotipuri valoroase din câmpul de selecţie, în scopul înfiinţării unei noi microculturi de concurs.

La păr, din 5 combinaţii hibride, au rezultat 73 fructe hibride, obţinute din 1620 flori, procentul de legare a fost de 4,5%.

În câmpurile de selecţie s-au identificat cu simptome de atac la Erwinia amylovora câte 1-3 indivizi din seria hibridă 2007, astfel: combinaţia C4 (H-9/34-94xMonica)-1 individ din 105 hibrizi; puieţii obţinuţi din polenizarea liberă a H-9/19-81, H-1/16/30P şi H-1/63-81, au prezentat simptome de atac câte 3 indivizi din 84, 187, respectiv 52 puieţi.