Actul juridic

ACTUL JURIDIC CIVIL

I. NOTIUNEA SI CLASIFICAREA ACTELOR JURIDICE CIVILE

1. Definitia actului juridic civil:

Prin act juridic civil se intelege o manifestare de vointa facuta cu intentia de

a produce efecte juridice, respectiv, de a naste, modifica ori stinge un raport juridic

civil concret.

Rezulta ca elementele definitorii ale actului juridic civil sunt:

a) prezenta unei maifestari de vointa, care sa provina de la un subiect de drept civil

b) manifestarea de vointa trebuie exprimata cu intentia de a se produce efecte

juridice civile (se face diferenta intre actul juridic si faptul juridic – care este

savarsit fara intentia de a produce efecte juridice, efecte ce se produc insa, in

puterea legii)

c) efectele juridice urmarite, la manifestarea vointei, pot consta in a da nastere, a

modifica sau a stinge un raport juridic civil concret.

2. Clasificarea actelor juridice civile:

(1) Dupa numarul partilor = acte juridice civile unilaterale, bilaterale si

multilaterale

(2) Dupa scopul urmarit la incheierea lor = acte juridice civile cu titlu oneros

(comutative si aleatorii) si cu titlu gratuit ( liberalitati si acte dezinteresate)

(3) Dupa efectul lor = acte juridice civile constitutive, translative, declarative

(4) Dupa importanta (gravitatea) lor = acte juridice civile de conservare, de

administrare, de dispozitie

(5) Dupa continutul lor = acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale

(6) Dupa modul (forma) de incheiere = acte juridice civile consensuale , formale

(solemne) si reale

1

Actul juridic

(7) Dupa momentul producerii efectelor lor = acte juridice civile intre vii, si acte

pentru cauza de moarte

(8) Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor = acte juridice civile

subiective si acte conditie

(9) Dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina) = acte juridice

civile pure si simple, si acte afectate de modalitati

(10) Dupa raportul dintre ele = acte juridice civile principale si accesorii

(11) Dupa legatura cu cauza (scopul) = acte juridice civile cauzale si abstracte

(12) Dupa modalitatea incheierii lor = acte juridice civile strict personale si acte

care pot fi incheiate prin reprezentare

(13) Dupa reglementarea si denumirea lor legala = acte juridice civile tipice

(numite) si atipice (nenumite)

(14) Dupa modul lor de executare = acte juridice civile cu executare dintr-o data si

cu executare succesiva

2

Actul juridic

(1) Dupa numarul partilor = acte juridice civile unilaterale, bilaterale si

multilaterale

Este unilateral acel act juridic care este rezultatul vointei unei singure parti .

Sunt acte civile unilaterale: testamentul, acceptarea succesiunii, renuntarea la o

mostenire, denuntatrea unui contract de catre una dintre parti (in masura in care

legea permite aceasta ori partile au stipulate in contract posibilitatea denuntarii

unilaterale), oferta de a contracta, promisiunea publica de recompensa, confirmarea

unui act anulabil, oferta de purga.

Dupa cum formarea sau producerea efectelor impune sau nu comunicarea

manifestarii de vointa catre destinatarul direct al actului, actele juridice unilateral

se subclasifica in:

- acte supuse comunicarii : oferta, promisiunea publica de recompense

- acte nesupuse comunicarii: testamentul

Este bilateral actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua

parti. Exemplu: contractul civil ( vanzarea-cumpararea, donatia, mandatul,

imprumutul, depozitul).

Este multilateral actul juridic care este rodul acordului de vointa ce provine

de la trei sau mai multe parti. Exemplu: contractul de societate civila daca a fost

incheiat de cel putin 3 asociati; conventia de partaj cand sunt 3 sau mai multi

copartasi; contractul de joc sau prinsoare dintre 3 sau mai multe persoane.

Nu trebuie confunate notiunile de parte a actului juridic civil sic ea de persoana: o

parte poate fi formata si din doua sau mai multe persoane (ex: doi coproprietari fac

o oferta de vanzare avem un act juridic unilateral deoarece aceste doua persoane

formeaza o singura parte – ofertantul).

3

Actul juridic

Aceasta clasificare a actelor juridice prezinta importanta juridica in ceea ce

priveste:

a) aprecierea valabilitatii actului = la cel unilateral se verifica o singura vointa

juridica, pe cand la cel bilateral trebuie cercetata fiecare dintre cele doua vointe

juridice.

b) regimul juridic diferentiat al viciilor de consimtamant este diferentiat

c) actele bilateral sau plurilaterale pot fir evocate de comuna cord de catre parti, in

timp ce asupra actelor juridice unilateral nu se poate reeni prin manifestarea de

vointa in sens contrar a autorului actului, cu exceptia cazurilor prevazute expres de

lege

4

Actul juridic

(2) Dupa scopul urmarit la incheierea lor = acte juridice civile cu titlu oneros

(comutative si aleatorii) si cu titlu gratuit ( liberalitati si acte dezinteresate)

Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului

patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos

patrimonial (fiecare parte voieste a-si procura un avantaj).

Exemple: contractul de vanzare-cumparare, contractual de antrepriza, contractul de

locatiune, contractul de inchiriere, contractul de renta viagera, imprumutul cu

dobanda etc.

Subclasificarea actelor cu titlu oneros in comutative si aleatorii:

- Este comutativ acel act cu titlu oneros la a carui incheiere partile cunosc

intinderea obligatiilor lor (contractul de vanzare-cumparare; contractul de

antrepriza)

- Este aleatoriu acel act cu titlu oneros la a carui incheiere partile nu cunosc

intinderea obligatiilor, existand sansa unui castig si riscul unei pierderi, datorita

unei imprejurari viitoare incerte (contractul de renta viagera, contract de vanzare

cu clauza intretinerii, jocul sau prinsoarea, contractul deasigurare)

Este cu titlu gratuit acel act juridic civil prin care se procura un folos

patrimonial fara a se urmari obtinerea altui folos faptrimonial in schimb.

Exemple: donatia, comodatul, imprumutul fara dobanda, mandatul gratuit,

depozitul neremunerat, legatul.

Subclasificarea actelor cu titlu gratuit in liberalitati si acte dezinteresate:

- Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza

patrimoniul cu folosul patrimoniului procurat gratificatului (donatiile, legatele)

- Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un

avantaj patrimonial cuiva fara a-si micsora patrimoniul (mandatul gratuit,

comodatul, depozitul neremunerat)

5

Actul juridic

Aceasta clasificare a actelor juridice prezinta importanta juridica in ceea ce

priveste:

a) capacitatea de a le incheia (legea civila este mai pretentioasa cand este vorba de

acte cu titlu gratuit)

b) aplicarea viciilor de consimtamant (leziunea nu priveste actele cu titlu gratuit)

c) in cazul actelor cu titlu oneros, obligatiile partilor sunt reglementate cu mai

multa severitate

d) in materie succesorala exista o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu

titlu gratuit

6

Actul juridic

(3) Dupa efectul lor = acte juridice civile constitutive, translative, declarative

Este constitutiv acel act juridic civil care da nastere la un drept subiectiv

civil care n-a existat anterior (ipoteca conventionala,gajul,instituirea unui usufruct,

conventia de partaj)

Este translativ actul juridic care are ca efect stramutarea unui drept

subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu (contractul de vanzare;

donatia; cesiunea de creanta).

Este declarativ actul juridic civil care are ca efect consolidarea ori

definitivarea unui drept subiectiv preexistent (actul confirmativ, tranzactia).

O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ = acel act prin care o

persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate (adica in

nulitate relativa) un act juridic civil, la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie

legala ce ocroteste un interes personal, individual. Prin actul confirmativ este

inlaturata cauza de anulabilitate, actul juridic civil in cauza devenind valabil.

Clasificarea aceasta a actelor juridice civile are importanta juridica sub

diferite aspecte precum:

a) actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor, pe cand

actul declarativ poate produce efecte si pentru trecut.

b) calitate de avand-cauza are numai dobanditorul unui drept sau bun printr-un act

constitutive si translativ, iar nu si parte dintr-un act declarativ.

?c) just-titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani poate fi dat doar de act translativ ?

d) publicitatii imobiliare ii sunt supuse, in principiu, numai actele constitutive si

translative.

e) numai actele juridice translative si constitutive, daca sunt contracte

sinalagmatice, sunt supuse rezolutiunii sau dupa caz rezilierii

7

Actul juridic

(4) Dupa importanta (gravitatea) lor = acte juridice civile de conservare, de

administrare, de dispozitie

Este act de conservare acel act juridic care are ca effect preintampinarea

pierderii unui drept subiectiv civil. Actul de conservare este intotdeauna avantajos

pentru autorul sau, deoarece, cu o cheltuiala mica, se salveaza un drept de valoare

mai mare (exemple: intreruperea unei prescriptii prin actiunea in justitie, inscrierea

unei ipoteci sau a unui privilegiu, somatia).

Actul de administrare este acel act juridic civil prin care se realizeaza o

normala punere in valoare a unui bun ori a unui patrimoniu (exemple: inchirierea

unui bun, culegerea fructelor, reparatiile de intretinere, asigurarea unui bun).

Este de dispozitie actul juridic civil care are ca rezultat iesirea din

patrimoniu a unui drept sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca,

gaj). Sunt acte de dispozitie: vanzarea-cumpararea, donatia, renuntarea la un drept,

constituirea dreptului de uzufruct ori superfice.

Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in:

a) in materia capacitatii de a incheia acte juridice civile =

- actele de conservare pot fi incheiate si de cel lipsit de capacitate de exercitiu;

- actele de administrare de minorul cu capacitate de exercitiu restransa fara a fi

nevoie de incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal ; actele de administrare a

celui lipsit de capacitate de exercitiu se incheie de reprezentantul legal;

- actele de dispozitie pot fi incheiate de cel cu capacitate deplina, de minorul cu

capacitate de exercitiu restransa numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului

legal si cu autorizatia instantei de tutela; iar pentru cel incapabil de catre

reprezentantul legal cu autorizatia instantei de tutela

b) in cazul unui mandate general, la actele de dispozitie este nevoie de un mandat

special

8

Actul juridic

c) la acceptarea mostenirii = nu pot fi considerate acte de acceptare tacita a

mostenirii nici actele de conservare si nici actele de administrare cu caracter

urgent; actele de administrare ce nu au caracter urgent si angajeaza viitorul precum

si actele de dispozitie presupun iintentia neechivoca de a accepta tacit mostenirea

(5) Dupa continutul lor = acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale

Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani. De

regula sunt asemenea acte cele ce privesc drepturile reale si de creanta (contractul

de vanzare-cumparare, de donatie, de imprumut).

Este nepatrimonial actul juridic care are un continut neevaluabil in bani

(intelegerea parintilor unui copil din afara casatoriei in sensul ca acesta sa ia

numele de familie al unuia dintre ei sau numele lor reunite).

Aceasta impartire a actelor juridice civile are importanta in materia efectelor

nulitatii (in cazul actelor nepatrimoniale nu se pune problema “restituirii

prestatiilor”; in cea a ocrotirii incapabilului; in material simulatiei (poate fi

intalnita numai la actele juridice patrimoniale)

9

Actul juridic

6) Dupa modul (forma) de incheiere = acte juridice civile consensuale ,

formale (solemne) si reale

Este consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de

vointa. Actul consensual reprezinta regula, dpdv al formei in care se incheie actele

juridice civile.

Este solemn (formal) este acel act juridic la a carui incheiere manifestarea

de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prescrisa de lege, simpla manifestare

de vointa nu mai este suficienta. Aceasta forma speciala (de regula forma

autentica), reprezinta o conditie de valabilitate a actului (donatia, ipoteca

conventionala, testamentul).

Este real actul juridic civil care nu se poate incheia decat daca manifestarea

de vointa este insotita de remiterea (predarea) bunului. (imprumutul, depozitul,

darul manual).

Acelasi act juridic poate fi uneori consensual si alteori solemn; acelasi act poate fi

ca regula act solemn (donatia) iar alta data sa fie act real (darul manual).

Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta in ceea ce priveste

aprecierea valabilitatii actelor civile dpdv al formei de incheiere.

- in cazul actelor juridice solemne, nerespectarea formei prescrise de lege atrage

sanctiunea nulitatii absolute

- in cazul incheierii actului juridic solemn prin mandatar este necesar ca si procura

sa imbrace forma solemna

Regimul probelor este diferit in cazul celor trei categorii de acte juridice.

10

Actul juridic

(7) Dupa momentul producerii efectelor lor = acte juridice civile intre vii, si

acte pentru cauza de moarte

Actul intre vii este actul juridic civil care isi produce efectele neconditionat

de moartea autorului ori autorilor lor. Majoritatea actelor civile este formata din

acte intre vii.

Actul pentru cauza de moarte este actul juridic civil de a carui esenta este

faptul ca nu isi produce efectele decat la moartea autorului (testamentul).

Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in ce priveste capacitatea de

a fi incheiate, cat si in ce priveste forma in care se pot incheia.

(8) Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor = acte juridice

civile subiective si acte conditie

Este act subiectiv acel act juridic civil al carui continut este determinat prin

vointa autorului ori autorilor lui. Marea majoritate a acetlor civile intra in aceasta

categorie.

Este act-conditie acel act juridic la a carui incheiere partile isi exprima

vointa doar in privinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme

de la care partile nu pot deroga (casatoria).

O categorie intermediara o reprezinta contractul de adeziune, ale carui clause

esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una din parti, pentru aceasta sau ca

urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare.

Aceasta impartire a actelor juridice prezinta importanta in ce priveste

aprecierea conditiilor de valabilitate.

- in cazul actelor juridice conditie, continutul lor fiind stabilit de norme juridice

imperative, partile nu pot modifica, prin vointa lor, aceste reguli si nici nu ot

deroga de la ele.

11

Actul juridic

- in cazul actelor juridice subiective partile pot deroga de la normele juridice

dispozitive

Actele juridice conditie nu pot fi decat cele stabilite de lege pe cand actele juridice

subiective nu se limiteaza doar la cele expres stabilite.

In cazul contractelor de adeziune se pune mai frecvent problema clauzelor abuzive.

(9) Dupa legatura lor cu modalitatile (termen, conditie, sarcina) = acte

juridice civile pure si simple, si acte afectate de modalitati

Este pur si simplu actul juridic civil care nu cuprinde o modalitate: termen,

conditie ori sarcina. Unele acte ciivle sunt incompatibile cu modalitatile, este cazul

actului de optiune succesorala ori actul de recunoastere a filiatiei; casatoria,

adoptia.

Este afectat de modalitati actul juridic civil care cuprinde o modalitate

(contractul de imprumut, contractul de vanzare cu clauza de intretinere, contractul

de asigurare, contractul de donatie cu sarcina).

Importanta juridica a acestei clasificari se manifesta pe planul valabilitatii si

pe acela al producerii efetelor actelor juridice civile.

- in cazul actelor juriidce a caror esenta este existent unei modalitati, lipsa acesteia

conduce la ineficacitatea actului

12

Actul juridic

(10) Dupa raportul dintre ele = acte juridice civile principale si accesorii

Este principal actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare,

soarta sa nedepinzand de soarta juridica a altui act juridic. Majoritatea actelor

juridice sunt principale.

Este accesoriu acel act juridic a carui soarta juridica depinde de soarta altui

act juridic principal (acte accesorii: clauza penala, contractul de gaj, conventia de

ipoteca, arvuna).

Actul juridic accesori poate fi incheiat in acelasi timp cu actul juridic principal, dar

si intr-un moment diferit. El poate fi un act separat, dar poate fi si inclus in actul

principal, sub forma unor clauze.

Aceasta clasificare prezinta utilitate in ce priveste aprecierea valabilitatii si

eficacitatii actelor juridice civile; raportului dintre actul juridic accesoriu si cel

principal i se aplica adagiul: accesoriul sequitur principale. Desfiintarea sau

incetarea actului principal atrage desfiintarea sau incetarea actului juridic

accesoriu.

(11) Dupa legatura cu cauza (scopul) = acte juridice civile cauzale si abstracte

Este cauzal acel act juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori

scopului sau; daca scopul este imoral, illicit ori lipseste, insusi actul juridic este

lovit de nulitate.

Este abstract (necauzal) actul juridic civil are este detasat de elementul

cauza, valabilitatea sa neimplicand analiza acestui element. Sunt abstracte actele

juridice constatate prin titluri de valoare, deci inscrisuri care incorporeaza

operatiuni juridice; avantajul constand in faptul ca executarea lor nu cere o analiza

a scopului sau a cauzei actului juridic, debitorul neputand ridica exceptia

nevalabilitatii cauzei pentru a refuza executarea.

Aceasta clasificare manifesta importanta pe planul valabilitatii actelor

juridice civile precum si al regimului probatoriu.

13

Actul juridic

(12) Dupa modalitatea incheierii lor = acte juridice civile strict personale si

acte care pot fi incheiate prin reprezentare

Este strict personal actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal

fara a putea fi incheiat prin reprezentare (testamentul, recunoasterea unui copil din

afara casatoriei). Majoritatea actelor juridice civile este formata din acte ce pot fi

incheiate personal, dar pot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar).

Constituind excepria normele care reglementeaza actul strict personal sunt

de stricta interpretare si aplicare; acesta fiind si interesul practice al acestei

clasificari.

Valabilitatea actuluijuridic strict personal se apreciaza numai in raport de

persoana/persoanele care il incheie, la aprecierea actului juridic incheiat prin

reprezentare se are in vedere si persoana reprezentantului.

(13) Dupa reglementarea si denumirea lor legala = acte juridice civile tipice

(numite) si atipice (nenumite)

Este numit sau tipic actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea

civila, precum si o regementare proprie.

Este nenumit sau atipic actul juridic civil care nu se bucura de o

reglementare si de o denumire proprie. Un asemena act este contractul de vanzare

cu clauza de intretinere. In practica se mai intalnesc asemenea acte si in asa-zisele

“prestari de servicii”.

Importanta juridica a acestei clasificari se intalneste in ce priveste

determinarea regulilor aplicabile actului nenumit;

14

Actul juridic

(14) Dupa modul lor de executare = acte juridice civile cu executare dintr-o

data si cu executare succesiva

Este cu executare dintr-o data actul juridic a carui executare presupune o

singura prestatie din partea debitorului (darul manual).

Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe

prestatii esalonate in timp. (contractul de inchiriere, contractul de locatiune,

contractul de societate civila; contractul de renta viagera).

Aceasta clasificare manifesta importanta in ce priveste:

a) consecintele neexecutarii culpabile (rezolutiunea se aplica contractelor

sinalagmatice cu executare dintr-o data, iar rezilierea celor cu executare succesiva)

b) efectele nulitatii (la cele cu executare succesiva , de regula, efectele nulitatii sunt

numai pentru viitor)

c) problma suspendarii executarii din motive de forta majora, pe toata durata

imposibilitatii de executare se pune numai in cazul actelor juridice cu executare

succesiva

d) posibilitatea denuntarii unilateral a contratului incheiat pe durata nedeterminata

vizeaza contractele cu executare succesiva

c) prescriptia extinctive: in cazul actelor juridice cu executare succesiva, pentru

fiecare prestatie curge cate o prscriptie extinctive distinct, cu exceptia cazului in

care prestatiile successive alcatuiesc prin finalitatea lor, rezultata din lege sau

vointa partilor un tot unitar.

15

Actul juridic

II. CONDITIILE ACTULUI JURIDIC

Prin conditiile actului juridic civil intelegem elementele din care este alcatuit un

asemenea act.

Clasificarea conditiilor actului juridic:

1) in functie de aspectul la care se refera avem:

- conditii de fond (intrinseci) = cele care privesc continutul actului juridic

- conditii de forma (extrinseci) = cele care se refera la exteriorizarea vointei

2) dupa criteriul obligativitatii ori neobligativitatii lor:

- conditii esentiale = cele cerute pentru chiar valabilitatea actului

- conditii neesentiale, intamplatoare = cele care pot fi prezente ori pot lipsi, fara sa

se puna in discutie valabilitatea actului

3) dupa sanctiunea nerespectarii lor:

- conditii de validitate = a caror nerespectare se sanctioneaza cu nulitatea actului

juridic civil

- conditii de eficacitate = a caror nerespectare atrage inopozabilitate, spre exemplu

Analiza conditiilor de fond esentiale:

Capacitatea de a incheia acte juridice civile

Consimtamantul

Obiectul

Cauza

16

Actul juridic

1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Prin capacitate de a incheia actul juridic civil se intelege acea conditie de

fond si esentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni

titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil.

- capacitatea pentru orice act juridic, este o conditie de fond, esentiala si de

validitate impusa cu caracter general

- consta in aptitudinea generala si abstracta recunoscuta de legea civila subiectelor

de drept – persoane fizice sau juridice – de a deveni titulare de drepturi si obligatii

civile prin incheierea de acte juridice civile. Deci aceasta capacitate de a incheia

acte juridice civile este numai o parte a capacitatii civile reunind o parte din

capacitatea de folosinta a subiectului de drept civil plus capacitatea de exercitiu a

acesteia.

Principiul capacitatii de a incheia acte juridice civile

In legatura cu aceasta conditie de fond si esentiala – capacitatea – regula este

capacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.

Principiul capacitatii de a incheia acte juridice civile desemneaza regula

potrivit careia persoana fizica poate incheia, personal sau prin reprezentant, orice

acte juridice, cu exceptia celor oprite de lege, iar persoana juridica poate incheia

numai acele acte juridice care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de

infiintare sau statut.

Cu caracter general aceasta regula se despinde din art 29 C.Civil conform

caruia “nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot sau

in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevazute

de lege”.

17

Actul juridic

In legatura cu regula capacitatii de a incheia acte juridice civile, se impun

doua precizari:

- sub aspectul corelatiei dintre capacitate si discernamant: capacitatea constituie o

stare de drept (de iure), discernamantul este o stare de fapt (de facto) care se

apreciaza de la persoana la persoana, in raport de aptitudinea si puterea psiho-

intelectiva ale acesteia; capacitatea izvoraste numai din lege pe cand

discernamantul este de natura psihologica.

- pentru persoanele juridice regula o constituie capacitatea de a dobandi orice

drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu

pot apartine decat persoanei fizice. In cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ,

regula capacitatii de a incheia acte juridice civile este ca pot avea doar acele

drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin

lege, actul de constituire sau statut.

Incapacitatea de a incheia acte juridice trebuie sa fie expres prevazuta de

lege; clasificarea incapacitatilor:

a) dupa natura lor:

- incapacitate de folosinta

- incapacitate de exercitiu

b) dupa continutul sau intinderea lor:

- incapacitati generale (care vizeaza, in principiu, toate actele juridice)

- incapacitati speciale (care vizeaza anumite categorii de acte)

Pentru persoanele fizice, incapacitatile de exercitiu sunt generale iar incapacitatile

de folosinta sunt speciale.

Pentru persoanele juridice fara scop lucrativ, o astfel de persoana juridica nu poate

incheia acte juridice din care ar izvora drepturi si obligatii ce contravin scopului

pentru care a fost infiintata.

18

Actul juridic

c) dupa izvorul (sursa) lor:

- incapacitate stabilite de legea civila = incapacitatile de exercitiu si majoritatea

incapacitatilor de folosinta

- incapacitate civile stabilite de legea penala (interzicerea drepturilor parintesti,

unele masuri de siguranta)

d) dupa modul in care opereaza:

- incapacitate ce actioneaza de drept (ope legis)

- incapacitate ce actioneaza ca efect al unei hotarari judecatoresti (incapacitate de

folosinta cu caracter de sanctiune: decaderea din drepturile parintesti, incapacitatea

de exercitiu a persoanei puse sub interdictie)

e) dupa opozabilitate:

- incapacitati absolute (impiedica incheierea valabila a actului juridic de catre

incapabil cu orice alta persoana – incapacitatile de exercitiu si anumite incapacitati

de folosinta privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor

de catre cetatenii straini si apatrizi precum si de catre persoanele juridice straine)

- incapacitati relative (impiedica incheierea valabila a acului juridic de catre

incapabil cu o anumita persoana sau cu anumite persoane)

f) dupa finalitatea lor:

- incapacitati cu caracter de sanctiune (decaderea din drepturile parintesti,

pedepsele civile stabilite de Codul civil in materie succesorala, incapacitatile civile

stabilite de legea penala)

- incapacitati cu caracter de protectie sau de ocrotire

g) - incapacitate instituite in considerarea persoanei (intuit personae)

- incapacitate instituite in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor

bunuri (intuit rei)

19

Actul juridic

Nerespectarea incapacitatii de a incheia actul juridic civil atrage sanctiunea

nulitatii actului juridic respectiv.

- in cazul persoanelor fizice va interveni nulitatea absoluta daca s-a nesocotit o

incapacitate de folosinta impusa pentru ocrotirea unui interes general; va interveni

nulitatea relativa daca actul juridic a fost incheiat cu incalcarea unei capacitati de

folosinta instituite pentru ocrotirea unui interes individual sau cu nesocotirea

regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu

- in cazul persoanelor juridice, lipsa capacitatii de folosinta si nerespectarea

principiului specialitatii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice fara

scop lucrative atrag sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectiv

20

Actul juridic

2. Consimtamantul

Definitia consimtamantului: Prin consimtamant se intelege exteriorizarea

hotararii de a incheia un act juridic civil.

Este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil.

Partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor, afara de exceptiile

expres prevazute de lege.

Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata expres si tacit (cand se deduce).

Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt: in scris, verbal si prin

gesture sau fapte concludente. Tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat in

urmatoarele cazuri:

- cand legea prevede expres aceasta

- daca prin vointa expresa a partilor, se atribuie tacerii o anumita semnificatie

juridica (ex: in cazul stabilirii modalitatii de reinnoire a unei conventii)

- cand tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului

Corelatia dintre consimtamantul si vointa juridica :

Actul juridic civil este manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte

juridice. Vointa este de natura psihologica, avand un caracter complex, in structura

ei intrand doua elemente: consimtamantul si cauza (scopul).

Deci intre consimtamant si vointa exista corelatia de tipul parte-intreg.

Formarea si principiile vointei juridice in dreptul civil:

Formarea vointei reprezinta un proces psihologic complex. Punctul de pornire in

acest proces il reprezinta nevoia simtita de om, la care acesta tinde, vrea sa o

satisfaca, aceasta nevoie este reflectata in mintea omului.Odata reflectata nevoia,

se ajunge la reflectarea mijlocului de satisfacere a acelei nevoi, si astfel dobandeste

contur dorinta satisfacerii nevoii. De cele mai multe ori, dorinta nu ramane singura,

21

Actul juridic

ea se intalneste cu alte dorinte ale omului, unele putand fi in acord cu nevoia, iar

altele pot fi potrivnice.

In acest context incepe a doua faza a procesului psihologic – deliberarea – adica,

cantarirea avantajelor si dezavantajelor pe care le prezinta dorintele si mijloacele

de realizare a lor, aflate in concurs.

Ca urmare a aparitiei unui motiv determinant, de la deliberare se trece la luarea

hotararii incheierii actului juridic civil, act care apare ca mijloc de realizare a

scopului propus.

Aceste faza ale procesului psihologic de formare a vointei juridice au caracter

intern; pentru ca faptul psihologic sa devina fapt social este necesar ca hotararea

luata sa fie exteriorizata, putandu-se lua la cunostinta de ea de catre alte persoane.

Pentru formarea vointei avem:

= hotararea exteriorizata care este consimtamantul

= motivul determinant care este cauza sau scopul actului juridic civil

Principiile vointei juridice in dreptul civil:

- principiul libertatii actelor juridice civile (numit si principiul autonomiei de

vointa)

- principiul vointei reale (numit si principiul vointei interne)

a) Principiul libertatii actelor juridice civile = daca se respecta legea si

bunele moravuri, subiectele de drept civil sunt libere sa incheie conventii ori sa

faca acte unilaterale.

- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil; daca

incheie trebuie sa respecte legea si morala

- partile sunt libere sa stabileasca asa cum doresc, continutul sau clauzele actului

juridic civil

- partile sunt libere ca, prin acordul lor, sa modifice ori sa puna capat actului juridic

civil pe are l-au incheiat

22

Actul juridic

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt: ordinea publica, morala,

normele imperative civile. Actul juridic incheiat cu depasirea acestor limite este

lovit de nulitate absoluta sau relativa, dupa caz.

b) Principiul vointei reale = vointa juridica cuprinde elementul intern

(psihologic) si cel extern (social). Cand intre aceste doua elemente exista

concordanta nu se pune nici o problema caci vointa este aceeasi. Pot exista situatii

in care, intre cele doua elemente –intern si extern – sa nu existe concordanta; in

asemenea situatii se pune problema caruia dintre cele doua elemente ii dam

prioritate.

Exista doua conceptii : conceptia subiectiva si conceptia obiectiva (care prefera

vointa declarata, exteriorizata), dreptul civil roman consacrand conceptia

subiectiva sau principiul vointei interne, reale.

Conditiile de valabilitate a consimtamantului:

Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

- sa provina de la o persoana cu discernamant

- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

- sa fie exteriorizat

- sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant

a) Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant:

Subiectul de drept civil trebuie sa aiba puterea de a aprecia, de a discerne efectele

juridice care se produc in baza manifestarii sale de vointa.

Nu trebuie confundata cerinta cu conditia capacitatii, deoarece prezenta sau lipsa

discernamantului reprezinta o statre de fapt pe cand capacitatea este o stare de

drept.

- persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu este prezumata ca are

discernamant juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile.

23

Actul juridic

- persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani si cel pus sub

interdictie judecatoreasca) este prezumata a nu avea discernamant, fie datorita

varstei fragede, fie starii de sanatate mintala.

- minorul intre 14-18 ani are discernamantul in curs de formare.

- pentru persoana juridica nu exista probleme deoarece reprezentantul ei legal este

intotdeauna o persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu.

In afara de cazurile in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant

(incapacitate legale) pot exista cazuri in care persoane cu discernamant dupa lege

sunt totusi, in fapt, lipsite temporar de discernamant, aflandu-se intr-o stare ce le

pune in neputinta de a-si da seama de urmarile faptelor lor (incapacitate natural)

Incapacitatile sunt legale si naturale

- incapacitatile legale = cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de

discernamant

- incapacitati naturale = in drept persoana este capabila (are discernamant), dar in

fapt, ea este lipsita temporar de discernamant (betia, hipnoza, somnambulismul,

mania puternica)

Lipsa discernamantului la incheierea unui act juridic atrage ca sanctiune nulitatea

relativa a acelui act (“este anulabil contractul incheiat de o persoana care, la

momentul incheierii acestuia, se afla, fie si numai vremelnic, intr-o stare care o

punea in neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale).

b) Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte

juridice

Actul juridic este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte

juridice (de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret).

Aceasta conditie de valabilitate a consimtamantului nu este indeplinita:

- cand manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, din prietenie, curtoazie sau

pura complezenta

24

Actul juridic

- cand s-a facut sub conditie pur potestativa, “din partea celui care se obliga”, adica

“ma oblig daca vreau”

- cand manifestarea de vointa este prea vaga

- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala, cunoscuta de

contractant

c) Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat

Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al

consensualismului, care inseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de

exteriorizare a vointei lor; deci simpla manifestare de vointa este nu numai

necesara ci si suficienta pentru ca actul civil sa se nasca valabil dpdv al formei

sale. De la acest principiu exista si exceptii, cum e cazul actelor solemne, in cazul

carora manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o forma speciala.

Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita.

Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt: in scris, verbal si prin

gesture ori fapte concludente, neechivoce.

In dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamantul exteriorizat; prin exceptie

tacerea valoreaza consimtamantul: cand legea prevede expres aceasta; cand, prin

vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii; cand

tacerea are valoare de consimtamant potrivit obiceiului.

d) Consimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de

consimtamant

Viciile de consimtamant sunt acele imprejurari care afecteaza caracterul constient

si liber al vointei de a incheia un act juridic.

Specific viciilor de consimtamant este faptul ca exista manifestare de vointa

(consimtamant) dar aceasta este alterata fie in continutul sau intelectual, constient

– eroare si dol (viclenie) – fie in caracterul sau liber – in cazul violentei si leziunii.

25

Actul juridic

VICIILE DE CONSIMTAMANT

A. EROAREA = este falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act

civil.

1. Clasificarea erorii:

a) dupa ctiteriul consecintelor care intervin:

- eroarea esentiala: eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra:

- naturii sau obiectului actului juridic ce se incheie (error in negotium) in sensul ca

o parte crede ca incheie un anumit act juridic iar cealalta parte crede ca incheie un

alt act juridic

- identitatii fizice a obiectului prestatiei (error in corpore) in sensul ca una dintre

parti crede ca trateaza cu privire la un anumit bun, iar cealalta parte are in vedere

un alt bun

- calitatile substantiale ale obiectului prestatiei ori altei imprejurari considerate

esentiale de catre parti in absenta careia actul juridic nu s-ar fi incheiat

- asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in absenta careia

contractul nu s-ar fi incheiat (error in personam).

Comparativ cu vechiul Cod, sanctiunea care intervine pentru oricare din formele

erorii esentiale este nulitatea relativa!

- eroarea neesentiala (indiferenta) este falsa reprezentarea unor imprejurari mai

putin importante la incheierea actului juridic, in sensul ca partea aflata in eroare ar

fi incheiat actul juridic si daca ar fi avut o corecta reprezentare a acelor imprejurari

astfel incat nu este afectata insasi valabilitatea acestuia.

26

Actul juridic

b) dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata:

- eroare de fapt = care este falsa reprezentare a unei stari sau situatii faptice la

incheierea actului juridic

- eroarea de drept = este falsa reprezentare a existentei ori continutului unei norme

juridice

2. Structura erorii – viciu de consimtamant

In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant, intra un singur element, de natura

psihologica – falsa reprezentare a realitatii – de unde rezulta si dificultatea probarii,

dovedirii sale. Eroarea poate fi probata prin orice mijloc de proba.

3. Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant:

Doua conditii, cumulative, se cer a fi intrunite pentru ca falsa reprezentare a

realitatii, la incheierea unui act juridic civil, sa aiba valoare de viciu de

consimtamant:

- elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant,

pentru incheierea actului, in sensul ca, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu

s-ar fi incheiat.

- in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si cocontractantul sa fi

stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este

determinant, hotarator pentru incheierea actului juridic civil.

4. Sanctiune

Eroarea esentiala in oricare din formele sale atrage nulitate relativa a actului

juridic. Noua reglementare ofera posibilitatea adaptarii contractului, evitandu-se

astfel anularea acestuia.

Nu este necesar in cazul actelor bilateral/ plurilateral ca eroarea sa fie comuna,

adica sa existe pentru fiecare parte a actului juridic bilateral.

27

Actul juridic

B. DOLUL SAU VICLENIA

1. Notiune

Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea

in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina

sa incheie un act juridic. Dolul este o eroare provocata, nu spontana.

Noua reglementare a renuntat la distinctia intre dolul principal si dolul

incidental!

2. Structura dolului:

Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente:

a) un element obiectiv, material, constand in utilizarea de mijloace viclene

pentru a induce in eroare. El poate consta atat intr-o actiune pozitiva (fapt comisiv

– ex: captatie, sugestie = consta in specularea afectiunii ori pasiunii unei persoane

pentru a o determina sa faca o donatie), cat si in una negativa (fapt omisiv – dol

prin reticenta = ascunderea ori necomunicarea celeilalte parti a unei imprejurari ce

i-ar fi trebuit facuta cunoscuta).

b) un element subiectiv, intentional, constant in intentia de a induce in eroare

o persoana, pentru a o determina sa incheie un act juridic civil.

- lipsa discernamantului si dolului, sub forma captatiei se exclud datorita

incompatibilitatii lor

- nu exista dol daca cocontractantul cunostea imprejurarea pretins ascunsa

- provocarea unei erori din simpla neglijenta, fara rea-credinta, nu constituie dol

3. Cerintele dolului

Pentru ca dolul sa fie viciu de consimtamant, trebuie sa indeplineasca

cumulativ, conditiile:

a) sa fie determinant pentru incheierea actului juridic = fara aceste mijloace viclene

cealalta parte n-ar fi contractat

28

Actul juridic

b) sa provina de la cealalta parte – dolul se intalneste atat la actele unilaterale cat si

la cele bilaterale.

Aceasta conditie este indeplinita in actele bilaterale si in urmatoarele conditii:

- dolul provine de la un tert, dar cocontractantul are cunostinta de aceasta

imprejurare

- dolul provine de la reprezentantul cocontractantului

Nu se cere ca dolul sa fie comun, adica sa existe pentru fiecare parte a actului

bilateral; daca, totusi as exista reciprocitate de dol, fiecare parte este in drept sa

ceara anularea actului pentru dolul al carui victima este.

4. Proba dolului:

Dolul nu se prezuma, ceea ce inseamna ca persoana care invoca existenta dolului,

drept cauza de anulabilitate a actului juridic civil trebuie sa-l dovedeasca.

Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv

martori sau prezumtii simple.

5. Sanctiune

Sanctiunea care intervine in cazul dolului este nulitatea relativa a actului juridic.

Existenta elementului material in structura dolului justifica si exercitarea unei

actiuni in raspundere civila delictuala, astfel “in caz de violenta sau dol, cel ai carui

consimtamant este viciat are dreptul de a pretinde, in afara de anulare si daune-

interese sau, daca prefera mentinerea contractului, de a solicita numai reducerea

prestatiei sale cu aloarea daunelor-interese la care ar fi indreptatit”. Asadar victim

dolului are la indemana doua actiuni:

- o actiune in declararea nulitatii relative a actului juridic

- o actiune in repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin intrebuintarea de

mijloace frauduloase in scopul inducerii sale in eroare

Aceste doua mijloace pot fi cumulate. De asemenea victima dolului poate opta

pentru mentinerea contractului, cu echilibrarea corespunzatoare a prestatiilor.

29

Actul juridic

C. VIOLENTA

1. Notiune

Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane

cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care

altfel nu l-ar fi incheiat.

2. Clasificarea violentei:

a) dupa natura raului cu care se ameninta:

- violenta fizica = exista atunci cand amenintarea cu raul priveste integritatea fizica

ori bunurile persoanei

- violenta morala – exista atunci cand amenintarea cu raul se refera la onoarea,

cinstea ori sentimentele persoanei

b) dupa caracterul amenintarii:

- amenintare legitima, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant (ex:

creditorul il ameninta pe debitor cu darea in judecata in cazul in care nu-si

indeplineste indatorirea pe care o are)

- amenintare nelegitima, injusta, cu un rau = numai aceasta are semnificatia

juridica a viciului de consimtamant, atragand anulabilitatea actului incheiat sub

imperiul unei temeri insuflate de o asemenea amenintare.

3. Structura violentei:

Violenta este alcatuita din doua elemente:

a) un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau =

amenintarea trebuie sa priveasca un rau de natura patrimoniala, fizica sau morala;

acest rau se poate referi fie la persoane – persoana victima a violentei dar si

sotul/sotia, descendentii si ascendentii acestuia – fie la bunuri.

30

Actul juridic

b) un element subiectiv, constand in insuflarea unei temeri persoanei

amenintate,aceasta temere altereaza consimtamantul; starea de teama provocata de

amenintarea cu un rau este aceea care da nastere motivului (evitarea raului) ce

determina victima violentei sa incheie actul.

Amenintarea cu un rau viitor poate constitui violenta, daca este de natura sa nasca

in sufletul persoanei o temere actuala.

4. Cerintele violentei

Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca, cumulativ

urmatoarele doua conditii:

- temerea insuflata sa fie determinant pentru incheierea actului juridic civil

- sa fie injusta (nelegitima, ilicita)

- in actele bilateral/plurilaterale, amenintarea sa provina de la cealalta parte

contractanta sau, daca provine de la un tert, cocontractantul cunostea ori ar fi

trebuit sa cunoasca violent savarsita de catre tert

In doctrina s-a prezentat ca, starea de necesitate in care se gaseste o persoana, care

o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat, trebuie

asimilata violentei, viciu de consimtamant.

a) temerea insuflata sa fie determinant pentru incheierea actului juridic civil

Temerea insuflata celui amenintat trebuie sa fie hotaratoare pentru incheierea

actului juridic. In ce priveste aprecierea caracterului determinant, hotarator al

temerii, “in toate cazurile, existent violentei se apreciaza tinand seama de varsta,

starea sociala, sanatatea si caracterul celui asupra caruia s-a exercitat violent,

precum si de orice alta imprejurare ce a putut influenta starea acestuia la momentul

incheierii contractului.”

b) temerea insuflata sa fie injusta (nelegitima, ilicita) = nu orice amenintare, prin ea

insasi, constituie o violent ca iciu de consimtamant ci numai atunci cand

amenintarea este nejustificata, cand reprezinta o incalcare a legii.

31

Actul juridic

Daca una din partile actului juridic profita de starea de necesitate in care s-a aflat

cealalta parte, actul juridic respective este susceptibil de anulare potrivit regulilor

de la violenta.

c) in actele bilateral/plurilaterale, amenintarea sa provina de la cealalta parte

contractanta sau, daca provine de la un tert, cocontractantul cunostea ori ar fi

trebuit sa cunoasca violent savarsita de catre tert

Daca violent a fost savarsita de un tert, iar cocontractantul celui amenintat nu a

cunoscut si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca violent, partea amenintata nu mai

poate solicita anularea actuui juridic, insa, are la indemana o actiune in

despagubire impotriva tertului, autor al violentei, nu insa si impotriva celeilalte

parti contractante care este straina de dolul in cauza.

5. Sanctiunea violentei

Sanctiunea care intervine in cazul violentei este numitatea relativa a actului

juridic.

Existenta unui element obiectiv in structura violentei justifica si exercitarea unei

actiui in raspundere civila delictuala.

32

Actul juridic

D. LEZIUNEA

1. Notiune

Prin leziune se intelege prejudiciul material suferit de una din parti ca

urmare a incheierii unui contract.

Leziunea consta in disproportia vadita de valoare intre prestatii, ce exista chiar in

momentul incheierii contractului.

In cazul minorului notiunea de paguba primeste un inteles mai larg putand fi vorba

nu numai de compararea prestatiilor din contractul respective, ci si de raportarea

obligatiei asumate de minor la patrimonial sau ori la alte circumstante.

Spre deosebire de reglementarea anterioara, in care, de regula, leziunea ii

privea doar pe minorii cu capacitate de exercitiu restransa, corespunzator noii

reglementari trebuie sa distingem intre leziunea in cazul majorului si leziunea in

cazul minorului.

In cazul minorului leziunea este tot un viciu de consimtamant iar nu o problem ace

priveste capacitatea civila de exercitiu, anularea actului juridic si, ca o consecinta,

restituirea/adaptarea contractului intervin nu atat pentru minoritate, cat pentru

paguba materiala suferita de cel cu capacitate restransa de exercitiu, adica pentru

leziune.

2. Structura leziunii

Structura leziunii difera in raport de conceptia care sta la baza reglementarii ei.

a) in cadrul conceptiei subiective, leziunea presupune doua elemente: un

element obiectiv ce consta in disproportia vadita de valoare intre contraprestatii si

un element subiectiv, constand in profitarea de situatia speciala in care se gaseste

cocontractantul.

b) in cadrul conceptiei obiective, leziunea are un singur element, si anume

prejudicial material egal cu disproportia de valoare intre contraprestatii.

33

Actul juridic

Legislatia noastra consacra ambele conceptii.

Leziunea in cazul minorului are la baza conceptia obiectiva. In consecinta,

cel ce invoca leziunea trebuie sa dovedeasca numai paguba suferita de minor.

Leziunea in cazul majorului beneficiaza de o reglementare fundamentata pe

conceptia subiectiva, vadita disproportie de valoare intre prestatii nemaifiind

suficienta, ci mai este necesar ca una dintre parti sa profite la incheierea

contractului de starea de nevoie , de lipsa de experienta ori de lipsa de cunostinta a

celeilalte parti.

3. Domeniul de aplicare:

In ceea ce priveste leziunea in cazul minorului, aceasta poate fi invocate

daca este vorba de un act juridic care indeplineste urmatoarele cerinte:

- sa fie un act juridic civil de administrare

- sa fie act juridic bilateral, cu titlu oneros si comutativ

- sa fie incheiat de minorul intre 14-18 ani singur, fara incuviintarea ocrotitorului

legal

- sa fie pagubitor pentru minor, in sensul ca prin acel act “minorul isi asuma o

obligatie excesiva prin raportarea la starea sa patrimoniala, la avantajele pe care le

obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor”.

In ceea ce priveste leziunea in cazul majorului, ca regula, pot fi atacate

actele juridice bilaterale, cu titlu oneros si comutative. Actiunea in anulare este

admisibila numai daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea, la

momentul incheierii contractului, prestatia promise sau executata de partea lezata

iar disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare.

Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzactia, precum si

alte contracte anume prevazute de lege.

34

Actul juridic

4. Sanctiune

Leziunea conduce la doua sanctiuni alternative:

- nulitatea relativa

- reducerea sau dupa caz, marirea uneia dintre prestatii

In toate cazurile instanta poate sa mentina contractul daca cealalta parte ofera, in

mod echitabil o reducere a propriei creante sau, dupa caz, o majorare a propriei

obligatii.

In cazul leziunii se instituie un termen special de prescriptie extinctiva,

anume un an de la data incheierii contractului, indiferent daca s-ar solicita anularea

sau reducerea uneia dintre obligatii. De asemenea anulabilitatea contractului pentru

leziune nu poate fi opus ape cale de exceptie cand dreptul la actiune este prescris.

35

Actul juridic

3. Obiectul actului juridic

Obiectul constituie o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a

actului juridic civil.

Noul Cod Civil distinge intre obiectul contractului si obiectul obligatiei.

Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum vanzarea,

locatiunea, imprumutul si alte asemenea, convenita de parti, astfel cum aceasta

reiese din ansamblul drepturilor si obligatiilor contractuale.

Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul.

Conditiile de valabilitate

Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

I. conditii generale

a) sa existe

b) sa fie in circuitul civil

c) sa fie determinat ori determinabil

d) sa fie posibil

e) sa fie licit si moral

II.exista si conditii speciale, cerute numai pentru anumite acte juridice civile:

II.a) cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv

II.b) sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege

II.c) obiectul sa constea intrun fapt personal al debitorului

36

Actul juridic

a) Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe – daca obiectul lipseste nu

se mai pune problema indeplinirii celorlalte conditii.

Daca obiectul actului juridic priveste un bun ori un lucru, aceasta conditie implica

cunoasterea urmatoarelor reguli:

- daca bunul a existat dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu

este indeplinita si deci, actul nu este valabil

- bunul prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia “sa

existe” , chiar daca bunul piere ulterior

- un bun viitor poate forma obiect al actului juridic civil, cu o exceptie, succesiunea

viitoare (nedeschisa inca), nu poate forma obiect nici pentru conventie, nici pentru

actul unilateral care este renuntarea la succesiune; o ipoteca poate avea ca obiect

chiar imobilul ce se va construi sau cumpara cu creditul garantat, deci un bun viitor

b) Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil

“Numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii

contractuale”.

Prin “bunuri aflate in circuitul ciivl” vom intelege acele bunuri care pot fi

dobandite sau instrainate prin acte juridice civile, indiferent daca ar fi vorba despre

bunuri care pot circula neingradit sau despre bunuri care pot circula in conditii

restrictive.

Incheierea actului juridic cu nesocotirea interdictiei de instrainare sau a

cerintelor restrictive de circulatie a numitor bunuri atrage sanctiunea nulitatii

absolute a actului juridic resectiv.

Bunurile scoase din circuitul civil pot forma obiectul anumitor acte juridice (ex:

bunurile proprietate publica pot constitui obiectul derivat al unui contract de

concesiune sau de inchiriere)

37

Actul juridic

c) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil

Aceasta conditie trebuie respectata in toate cazurile sub sanctiunea nulitatii

absolute a actului juridic civil.

Cand obiectul actului juridic civil priveste un bun individual determinat, prin

ipoteza, aceasta conditie de valabilitate a obiectului este indeplinita.

Daca este vorba de bunuri determinate generic, conditia este indeplinita fie

prin stabilirea precisa a cantitatii, calitatii, valorii, (in acest caz se spune ca obiectul

este determinat), fie prin stabilirea numai a unor criterii de determinare ce se vor

folosi in momentul executarii actului juridic (in acest caz se spune ca obiectul este

determinabil)

- in ceea ce priveste determinarea calitatii obiectului, atunci cand nu poate fi

stabilita potrivit contractului, calitatea prestatiei sau a obiectului acesteia trebuie sa

fie rezonabila sau, dupa imprejurari, cel putin de nivel mediu

- in situatia in care pretul sau orice alt element al contractului urmeaza sa fie

determinat de un tert, acesta trebuie sa actioneze in mod corect, diligent si

echidistant, iar daca tertul nu stabileste pretul sau orice alt element al contractului

ori aprecierea sa este in mod evident nerezonabila, atunci, la cererea partii

interesate, pretul sau elementul nedeterminat va fi stabilit de catre instanta.

In cazul raporturilor intre profesionisti daca un contract incheiat intre acestia

nu stabileste pretul si nici nu indica o modalitate de a-l determina, se presupune ca

partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit in domeniul respectiv

pentru aceleasi prestatii realizate in conditii comparabile sau, in lipsa unui

asemenea pret, un pret rezonabil.

38

Actul juridic

d) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil

Obiectul nu este posibil doar in cazul in care imposibilitatea este absoluta (adica

pentru oricine). Daca imposibilitatea este relativa – adica numai pentru un anumit

debitor – atunci obiectul actului este valabil, iar in caz de neexecutare culpabila din

partea debitorului este angajata raspunderea sa civila.

Imposibilitatea poate fi de ordin material sau de ordin juridic.

Daca in momentul incheierii unui contract sinalagmatic, obiectul era posibil, dar

ulterior executarea lui devine imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta

majora, atunci se va pune problema riscului contractului, iar daca executarea

devine imposibila din culpa partii, atunci se va angaja raspunderea sa civila.

e) Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moral

Obiectul este licit atunci cand este prohibil de lege sau contravine ordinii publice

ori bunelor moravuri.

Prestatiile (actiunile sau inactiunile) partilor actului juridic civil trebuie sa fie in

concordanta atat cu legea cat si cu bunele moravuri.

In cazul in care obiectul actului juridic este illicit, sanctiunea care intervine este

nulitatea absoluta.

II. Conditii speciale, cerute numai pentru anumite acte juridice civile:

II.a) in actele constitutive ori translative de drepturi, se cere ca cel care se

oblige sa fie titularul dreptului. Aceasta conditie este impusa de principiul de drept

potrivit caruia nimeni nu se poate obliga valabil la ceva ce nu are ori la mai mult

decat are.

II.b) in actele cu pronuntat caracter personal adica “intuituu personae” se

cere ca obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului. Aceasta conditie

este impusa tocmai de caracterul personal al unor acte juridice in care insusirile

debitorului sunt avute in vedere, in mod special, de catre cocontractant, la

incheierea actului juridic.

39

Actul juridic

Este lipsita de eficienta juridica promisiunea faptei altuia; in schimb, este valabil

actul juridic prin care se obliga personal, sa depuna toata diligenta pentru a

convinge pe o alta persoana sa incheie ori sa artifice un act juridic (o astfel de

conventie se numeste conventie de porte-forte).

II.c) cand legea prevede ca este necesara si autorizatia administrativa –

cazurile in care, pentru incheierea valabila a actului juridic, indeosebi sub aspectul

obiectului sau, era ceruta si indeplinirea cerintei autorizatiei administrative (de ex:

instrainarea armelor si munitiilor se poate face numai prin intermediul armurierilor

din Romania, autorizati sa comercializeze astfel de arme).

40

Actul juridic

4. CAZUA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL

Cauza sau scopul actului juridic civil este motivul care determina fecare

parte sa incheie contractul. Impreuna cu consimtamantul formeaza vointa juridica.

Cauza este o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic

civil. Ea raspunde la intrebarea “pentru ce s-a incheiat actul juridic civil?”.

Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil

Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil, trebuie sa indeplineasca cumulativ

urmatoarele conditii: sa existe; sa fie licita si sa fie morala.

a) Cauza trebuie sa existe

Cauza nu exista atunci cand partea nu are aptitudinea de a-si reprezenta corect

faptele sale ori consecintele acestora.

Lipsa cauzei include si ipoteza in care cauza este falsa deci cand partea s-a aflat

intr-o eroare esentiala asupra existentei cauzei, adica asupra motivului care a

determinat-o sa incheie actul juridic.

Existenta cauzei se apreciaza prin raportarea la momentul incheierii actului

juridic. Nu este necesar ca motivul determinant al incheierii actului sa subziste

pana la executarea lui. Daca imprejurarea care a determinat pe una din parti sa

incheie actul juridic a suferit modificari sau a disparut pana la executarea acestuia,

atunci nu se va pune problema anularii actului juridic pentru lipsa cauzei, ci, dupa

caz, problema revizuirii efectelor pe temeiul impreviziunii, a riscului sau chiar a

leziunii.

b) Cauza trebuie sa fie licita = Cauza este ilicita atuunci cand este contrara legii si

ordinii publice. De asemenea, cauza este ilicita si in ipoteza fraudei la lege, deci

atunci cand actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme

legale imperative.

41

Actul juridic

Cauza ilicita atrage nulitatea absoluta a actului juridic daca este comuna ori,

in caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau, dupa imprejurari, trebuia sa o

cunoasca, iar prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze ilicite ramane

intotdeauna supusa restituirii.

c) cauza sa fie morala = cauza este imorala atunci cand este contrara

bunelor moravuri.

Cauza imorala atrage nulitatea absoluta a actului juridic dacaeste comuna ori, in

caz contrar, daca cealalta parte a cunoscut-o sau dupa imprejurari, trebuia sa o

cunoasca, iar prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze imorale ramane

intotdeauna supusa restituirii.

Proba cauzei:

Cel care invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei. Fiind vorba de

un fapt juridic strict sensu, este admisibil orice mijloc de proba.

42

Actul juridic

III. FORMA ACTULUI JURIDIC

Prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie care consta in

modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica

ori stinge un raport juridic civil concret.

- stricto sensu, prin “forma actului juridic civil” se desemneaza tocmai

modalitatea de exteriorizare a vointei juridice, care este “substanta” actului civil,

acest inteles este carmuit de principiul consensualismului.

- lato sensu, prin “forma actului juridic civil” se desemneaza trei cerinte de

forma: forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului – forma ad validitatem;

forma ceruta pentru probarea actului – forma ad probationem; forma ceruta pentru

opozabilitatea actului fata de alte persoane, terti.

1.Principiul consensualismului:

Conditia ori elementul actului juridic civil – care este forma sa – se supune regulii

de drept numita principiul consensualismului, care inseamna ca simpla manifestare

de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia

nastere in mod valabil dpdv al formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in

scopul de a produce efecte juridice.

Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil:

a) dupa sursa ori izvorul care cere o anumita forma pentru actului juridic

civil, putem distinge intre:

- forma legala, cea impusa de legea civila

- forma voluntara, conventionala

43

Actul juridic

b) in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:

- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil – ad validitatem ori ad

solemnitatem – nerespectarea ei atrage nulitatea actului

- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil – ad probationem –

nerespectarea ei nu atrage nevalabilitatea actului, ci imposibilitatea dovedirii cu alt

mijloc de proba

- forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti – nerespectarea acestei cerinte se

sanctioneaza cu inopozabilitatea deci terta persoana este in drept sa faca abstractie

de actul juridic care trebuia adus la cunostinta altor persoane prin indeplinirea

formalitatii impuse de lege in acest scop.

A. Forma ceruta ad validitatem

Prin forma pentru valabilitatea actului juridic civil se intelege acea conditie

de validitate, esentiala si speciala, care consta in necesitatea indeplinirii

formalitatilor prestabilite de lege, in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea

nase in mod valabil.

a) Justificarea formei cerute ad validitatem

Instituirea de catre lege, a formei necesare pentru insasi valabilitatea actului juridic

civil, tine seama de anumite ratiuni ori motive:

- atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte

juridice, pentru patrimoniul celui care le face (ex: donatia)

- asigurarea libertatii si certitudinii consimtamantului (ex: testamentul)

- exercitarea unui control al societatii, prin organele statului, asupra actelor ce

prezinta importanta juridica ce depaseste interesele partilor

b) Caracterele juridice ale formei cerute ad validitatem:

Forma ceruta ad validitatem se caracterizeaza prin urmatoarele insusiri:

- este un element constitutiv, esential al actului juridic; nerespectarea lui atrage

nulitatea absoluta a actului juridic civil in cauza

44

Actul juridic

- este incompatibil cu manifestarea tacita de vointa; aceasta forma presupune

manifestarea expresa de vointa

- este exclusiva, pentru un anumit act juridic solemn trebuie indeplinita o anumita

forma

c) Conditiile ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem

- intregul act (deci toate clauzele actului juridic civil) trebuie sa imbrace forma

ceruta pentru validitatea sa

- actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma

speciala

- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu, sa imbrace

si el forma speciala, solemna (exceptie face legatul, care poate fi revocat si tacit)

d) Aplicatii ale formei ad validitatem – de lege lata, in campul larg al

actelor juridice civile, sunt acte solemne:

- contractul de donatie

- promisiunea de donatie

- ipoteca conventionala

- testamentul

- revocarea expresa a unui legat

- renuntarea expresa la succesiune

- inlaturarea efectelor nedemnitatii de drept sau judiciare

- fiducia

- vanzarea unei mosteniri

- lichiarea regimului legal al comunitatii de bunuri pe cale conventional

- partajul conventional si succesoral

- contractul de intretinere.

- conventia matrimonial care sub sanctiunea nulitatii absolute trebuie incheiata prin

inscris autentificat de notarul public

45

Actul juridic

- actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor de orice fel

- contractele de arendare scrise

- renuntarea expresa la succesiune

- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar

- exprimarea in scris a consimtamantului de a dona tesuturi sau organe umane in

scop terapeutic

- actul de mecenat (mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoană fizică

sau juridică, numită mecenă, transferă dreptul său de proprietate asupra unor

bunuri materiale sau mijloace financiare către o persoană fizică, ca activitate

filantropică cu caracter umanitar, pentru desfăsurarea unor activităti în domeniile:

cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific - cercetare fundamentală si aplicată)

- contractul de cesiune a drepturilor asupra marcii – sub sanctiunea nulitatii trebuie

incheiat in scris

- contractul de administrare a fondului forestier

- contractul de voluntariat, care, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie incheiat

in forma scrisa

- contractul de constituire a garantiei reale mobiliare

- actele constitutive si statutele asociatiilor si fundatiilor, fara scop patrimonial

- actul constitutiv al societatilor comerciale

46

Actul juridic

B. Forma ceruta ad probationem

Prin forma ceruta pentru probarea actului juridic civil, adica forma ceruta ad

probationem, se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris cu

scopul de a dovedi actul juridic civil.

Caracteristicile formei cerute ad probationem:

- este obligatorie

- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc

de proba

- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului, caci manifestarea de

vointa trebuie imbracata in forma scrisa

Forma ceruta ad probationem se intemeiaza, pe de o parte, pe importanta anumitor

acte juridice civile si, pe de alta parte, pe avantajul practic pe care il prezinta o

asemenea forma. Certitudinea retinerii drepturilor si obligatiilor partilor si, prin

aceasta, prevenirea litigiilor.

Aplicatii ale formei ad probationem:

De lege lata nu exista un text in Codul civil care sa enumere cazuri in care forma

scrisa este ceruta ad probationem, exista insa texte in codul civil si in alte acte

normative izvoare de drept civil, care fac aplicatia cerintei formei ceruta ad

probationem, acestea sunt:

a) instituirea formei ad probationem pentru o anume categorie de acte juridice

civile, anume cele care au un obiect cu o valoare mai mare decat cea prevazuta de

lege

b) instituirea formei ad probationem cu caracter particular pentru anumite acte

juridice precum:

- contractul de societate

- contractul de comision

- contractul de consignatie

47

Actul juridic

- depozitul voluntar nu se poate face decat prin inscris

- tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris

- contractul de inchiriere a locuintelor

- acordul petrolier

- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor

- contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala

- contractul de asigurare

- contractul de sponsorizare

C. Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti inseamna acele formalitati

care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor

care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor

lor.

Prin nerespectarea acestei cerinte de forma, sanctiunea consta in

inopozabilitatea actului juridic, adica in posibilitatea tertului interesat de a ignora

actul juridic invocat de partile acestuia sau de una din ele impotriva sa. In

consecinta, actul juridic civil produce efecte intre parti dar este ineficace fata de

tert.

Aplicatii ale formei ceruta pentru opozabilitate fata de terti:

De lege lata sunt aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitate fata de terti:

- publicitatea imobiliara prin cartile funciare

- publicitatea constituirii gajului (amanetului) si a oricarei garantii reale mobiliare

prin inscrierea in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, in baza unui aviz

de garantie reala emis de partea interesata

- notificarea cesiunii de creanta sau inscrierea ei in Arhiva Electronica de Garantii

Reale Mobiliare

- darea de data certa inscrisului sub semnatura privata

48

Actul juridic

- inregistrarea, prevazuta de lege, in materia invenstiilor, desenelor si modelelor

industriale

- mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de autor si

a drepturilor conexe

- inregistrarea contractelor de arendare la consiliul local

- inregistrarea actelor juridice de orice natura privitoare la perimetrele de

exploatare si/sau exploatare in Cartea petroliera

- inregistrarile si publicitatea privind societatile comerciale

- inscrierea in cartea funciara a contractului de leasing care are ca obiect utilizarea

unui bun imobil si inscrierea contractului de leasing care are ca obiect bunuri

mobile in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare

- inregistrarea in registrele de publicitate imobiliara a contractelor de concesiune a

terenurilor de orice natura

49

Actul juridic

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC

Actele juridice pot fi pure si simple sau afectate de modalitati.

Prin modalitatea actului juridic se intelege acel element al actului juridic

civil care consta intr-o imprejurare viitoare ce are influenta asupra efectelor

produse sau cele pe care trebuie le produca actul juridic respectiv.

Modalitatile actului juridic civil presupun doua elemente:

- o imprejurare care poate sa constea dintr-un eveniment sau dintr-o actiune

umana

- imprejurarea trebuie sa influenteze efectele actului juridic civil

Modalitatile actului juridic civil sunt: termenul; conditia; sarcina.

A. TERMENUL

Termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este

amanita inceperea sau, dupa caz, stingerea exercitarii drepturilor subiective civile

si a executarii obligatiilor civile corelative.

Termenul se caracterizeaza prin 2 trasaturi care il definesc:

- este un eveniment viitor

- producerea evenimentului este sigura

Clasificarea termenelor actului juridic:

a) dupa efectele pe care le produce, termenul poate fi: suspensiv sau

extinctiv:

- termenul suspensiv = acela care amana exercitarea drepturilor subiective si

executarea obligatiilor pana la indeplinirea lor (ex: iti inchiriez casa de la data de 1

ianuarie).

- termenul extinctiv = este termenul care amana, pana la implinirea lui, stingerea

exercitarii dreptului subiectiv si a executarii obligatiei. La implinirea termenului

extinctiv se sting efectele unui act juridic (ex: iti inchiriez casa pana la 1 ianuarie)

50

Actul juridic

b) Dupa izvorul sau termenul este: voluntar, legal si judiciar

- termenul voluntar = se numeste si conventional si este cel stabilit prin vointa

partilor manifestata in actul juridic civil. Cele mai multe termene intra in aceasta

categorie

- termenul legal = este cel stabilit de lege si care face parte, de drept, din actul

juridic civil

- termenul judiciar = se numeste si jurisdictional si este termenul acordat de

instanta judecatoreasca debitorului

c) dupa criteriul cunoasterii datei sau implinirii sale in momentul

incheierii actului juridic, termenul este cert sau incert

- termenul cert = acel termen a carei data de implinire este cunoscuta

- termenul incert = temenul a carei data de implinire nu este cunoscuta in

momentul incheierii actului juridic, desi implinirea este sigura (de ex: data mortii

unei persoane)

d) dupa beneficiarul termenului: termen in favoarea debitorului,

creditorului sau in favoarea ambelor parti

- termen in favoarea debitorului (care trebuie sa dea) = constituie regula

- termen in favoarea creditorului (care trebuie sa ia) = este cazul depozitului, in

care termenul este stabilit in favoarea deponentului

- termen in favoarea ambelor parti = de exemplu termenul stipulat intr-un contract

de asigurare

Efectele termenelor actului juridic civil:

Ca modalitate a actului juridic civil, termenul afecteaza numai executarea actului

juridic nu si existenta sa.

Efectele termenului sunt diferite dupa cum ne aflam in prezenta unui termen

suspensiv sau extinctiv:

51

Actul juridic

- pana la implinirea termenului suspensiv, exercitiul dreptului subiectiv si

executarea obligatiei sunt suspendate

- pana la implinirea termenului suspensiv creditorul nu poate cere plata de la

debitor. Daca executa obligatia sa inainte de termen, el face o plata valabila, ceea

ce inseamna ca a renuntat la beneficiul termenului

- pana la implinirea termenului suspensiv creditorul este indreptatit sa savarseasca

acte de conservare a creantei sale (ex: infiintarea unui sechestru)

- prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data implinirii termenului

suspensiv sau dupa caz de la data renuntarii la beneficial termenului stabilit

exclusiv in favoarea creditorului

- in actele juridice translative de drepturi reale cu privire la bunuri individual

determinate, termenul suspensiv nu amana transferul acestor drepturi

- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului

individual determinat inainte de implinirea termenului suspensiv, va fi suportat de

catre instrainator, chiar daca proprietatea a fost transferata dobanditorului; astfel in

cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la

contraprestatie iar daca a primit-o este obligat sa o restituie

- inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate opune debitorului

compensatia

!! Pentru actiunea revocatorie, creanta debitorului care exercita actiunea

revocatorie trebuie sa fie doar certa la data introducerii actiunii;

!! pentru actiunea oblica, creanta trebuie sa fie certa si exigibila.

- termenul extinctiv are ca efect stingerea dreptului subiectiv si a obligatiilor

corelative

- pana la implinirea termenului extinctiv, raportul juridic civil concret isi produce

efectele sale insa, dupa implinirea termenului, acestea inceteaza

52

Actul juridic

B. CONDITIA

Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta

(nasterea sau stingerea) actului juridic. Trasaturile conditiei:

- este un element viitor si nesigur

- indeplinirea sau neindeplinirea conditiei depinde de insasi existenta actului

juridic civil

Conditia cauzala = este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea

creditorului nici intr-acea a debitorului.

Conditia potestativa = este aceea a carei realizare depinde de vointa uneia din

parti:

- conditie potestativa pura = cand realizarea ei depinde exclusiv de vointa unei

parti

- conditie potestativa simpla = realizarea ei depinde exclusiv de vointa uneia din

parti si de un factor exterior ori de vointa unei persoane

Conditia mixta = este aceea care depinde totdeauna de vointa uneia din partile

contractante si de aceea a unei alte persoane determinate (iti vand casa daca pana la

sfarsitul anului ma voi casatori cu X).

Conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibite de lege, este

nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dansa.

Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sub

aceasta conditie sa fie nula.

Obligatia este nula cand s-a contractat sub o conditie potestativa din partea celui ce

se obliga.

Conditia indeplinita are efect din ziua in care angajamentul s-a contractat. Daca

creditorul a murit inaintea indeplinirii conditiei, drepturile sale trec erezilor sai.

53

Actul juridic

Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment

viitor si incert. Ea nu suspenda executarea obligatiei ci numai obliga pe creditor a

restitui ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie.

Clasificarea conditiilor:

a) in raport de efectul pe care il produce: conditie suspensiva si rezolutorie.

- este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului

juridic

- este rezolutorie acea conditie de a carei indepliniri depinde desfiintarea actului

juridic civil (iti vand casa cu conditia rezolutorie ca actul de vanare cumparare se

va desfiinta daca nu voi pleca in strainatate)

b) dupa posibilitatea de realizare: conditie cauza,a mixta, potestativa

Efectele conditiilor actului juridic civil, sunt guvernate de doua reguli:

- conditia afecteaza insasi existenta actului juridic

- conditia isi produce efectele retroactiv

A. Efectele conditiei suspensive:

a) Perioada anterioara indeplinirii conditiei, conditia suspensiva are urmatoarele

efecte: actul juridic nu isi produce efectele si rezulta consecintele:

- creditorul nu poate cere executarea obligatiei

- debitorul nu datoreaza nimic (daca totusi ar plati el poate cere restituirea)

- nu poate opera compensatia

- prescriptia dreptului la actiune nu incepe sa curga

- in actele translative nu se produce efectul translativ

- creditorul este totusi in drept sa ia masuri de conservare a dreptului sau

- creditorul poate ceda dreptul sau

54

Actul juridic

b) Perioada ulterioara implinirii conditiei, daca conditia suspensiva s-a realizat,

se considera, retroactiv, ca actul a fost pur si simplu, de aici rezulta consecintele:

- plata facuta de debitor ramane valabila

- transmisiunile de drepturi reale facute de titularul dreptului conditional (adica de

debitorul initial) se consolideaza.

Exceptii:

- prescriptia extinctive curge numai de la implinirea conditiei

- fructele culese de instrainator raman ale sale

- actele de adminitrare raman neatinse

- riscurile sunt in sarcina instrainatorului

Daca nu se indeplineste conditia suspensiva, efectul care se produce este

urmatorul: partile se gasesc in situatia in care ar fi fost daca n-ar fi incheiat actul,

adica actul nu se naste, cu caracter definitive, de aici consecintele:

- prestatiile executate trebuie restituite

- garantiile constituite se desfiinteaza

- drepturile constituite de debitor se consolideaza

B. Efectele conditiei rezolutorii

a) Perioada anterioara implinirii conditiei, conditia rezolutorie nu isi produce

efectele actul comportandu-se ca pur si simplu, de aici consecintele:

- creditorul poate cere debitorului sa isi execute obligatia, debitorul fiind obligat la

aceasta

- debitorul sub conditie rezolutorie suporta riscul pieirii bunului, intrucat a

dobandit proprietatea asupra lui

- dreptul dobandit sub conditie rezolutorie se poate transmite

b) Perioada ulterioara implinirii conditiei, daca conditia rezolutorie s-a realizat

efectul care se produce consta in desfiintarea retroactive a actului, in consecinta:

55

Actul juridic

- instrainatorul va restitui pretul, iar dobanditorul bunul

- drepturile constitutite de dobanditor se desfiinteaza

De la retroactivitate exista si exceptii

- riscul realizat in perioada anterioara implinirii conditiei, este suportat de

dobanditor ca proprietar sub conditie rezolutorie, definitiva

- actele de administrare se pastreaza

- fructele raman ale dobanditorului

- in actul de executare succesiva, efectele se produc numai pt viitor

C. SARCINA

Sarcina, ca modalitate a actului juridic, este o obligatie de a da ceva, de a face sau

a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului in actele juridice cu titlu gratuit.

Clasificarea sarcinilor actului juridic civil:

a) dupa persoana beneficiarului:

- sarcina in favoarea dispunatorului ( de ex intr-un contract de donatie, donatorul

impune donatarului de a-i plati o datorie a sa fata de un tert)

- sarcina in favoarea gratificatului (intr-un contract de donatie privind o casa,

donatorul impune donatarului sarcina de a repara casa)

- sarcina in favoarea unui tert ( se lasa prin testament o casa unei persoane cu

indatorirea acesteia de a plati o renta viagera sotului supravietuitor).

b) dupa valabilitate:

- sarcini imposibile, care nu pot fi indeplinite

- sarcini ilicite, care contravin dispozitiilor legale

- sarcini imorale, care incalca normele de conduita morala

Efectele sarcinilor actului juridic civil:

- sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a ei

- consecinta neexecutarii sarcinii este, in principiu, revocarea actului juridic

56