ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL CARACAL privind PUG/raport... · RAPORT DE MEDIU: Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Caracal 2 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL CARACAL

RAPORT DE MEDIU

București 2012

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI DEPARTAMENTUL DE CERCETARE și PROIECTARE în CONSTRUCTII

Bd. Lacul Tei 124 * Sect. 2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro

Functionare conform HG nr. 223/2005, cod fiscal R13726642

RAPORT DE MEDIU: Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Caracal

2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRCȚII BUCUREȘTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ

Departamentul de Hidraulică și Protecția Mediului


RAPORT DE MEDIU

Decan, prof. univ. dr. ing. Ioan BICA Director departament, prof. univ. dr. ing. Liviu HAȘEGAN Responsabil contract, conf. univ. dr. ing. Alexandru DIMACHE

Colectiv de elaborare:

conf. univ. dr. ing. Alexandru DIMACHE

sef luc. dr. ing. Iulian IANCU


3

Cuprins: 1. Conținutul și obiective ale p.u.g., relația cu alte planuri și programe relevante ........................... 9

1.1. Domeniul de reglementare.................................................................................................. 9 1.2. Titlu proiect ..................................................................................................................... 10 1.3. Titular proiect .................................................................................................................. 10 1.4. Proiectant......................................................................................................................... 10 1.5. Elaboratorul atestat al raportului de mediu........................................................................ 10 1.6. Date generale ................................................................................................................... 10 1.7. Conținut şi obiective P.U.G. ............................................................................................. 12

1.7.1. Situația existentă ...................................................................................................... 13 1.7.1.1. Organizare funcțională: intravilan, zonificare, bilanț ......................................... 13

1.7.1.2. Locuințe ........................................................................................................... 15 1.7.1.3. Spații verzi ....................................................................................................... 15 1.7.1.4. Infrastructură edilitară....................................................................................... 16

1.7.1.4.1. Alimentarea cu apă ........................................................................................ 16 1.7.1.4.2. Canalizare...................................................................................................... 18 1.7.1.4.3. Energia termică .............................................................................................. 19 1.7.1.4.4. Alimentare cu gaze ........................................................................................ 19 1.7.1.4.5. Alimentare cu energie electrică ...................................................................... 19

1.7.1.4.6. Gospodărirea deșeurilor ................................................................................. 19

1.7.1.4.6.1. Deșeurile menajere.................................................................................. 20

1.7.1.4.6.2. Deșeuri biodegradabile............................................................................ 21 1.7.1.4.6.3. Gestionarea ambalajelor. ......................................................................... 21

1.7.1.4.6.4. Gestionarea deșeurilor periculoase care pot apărea în deșeurile menajere sau municipale ................................................................................................................. 22

1.7.1.4.6.5. Colectarea deșeurilor menajere................................................................ 23 1.7.1.4.6.6. Gestionarea deșeurilor din construcșii și demolări ................................... 23

1.7.1.4.6.7. Gestionarea deșeurilor stradale și de la întreținerea spațiilor verzi ........... 23 1.7.1.4.6.8. Deșeuri periculoase ................................................................................. 24

1.7.1.4.6.9. Deșeuri generate de activități medicale.................................................... 25

1.7.1.4.6.10. Deșeuri de echipamente electrice și electronice ..................................... 25 1.7.1.4.6.11. Vehicule scoase din uz .......................................................................... 25 1.7.1.4.6.12. Nămoluri ............................................................................................... 26 1.7.1.4.6.13. Deșeuri industriale ................................................................................ 26

1.7.1.4.6.14. Prognoza privind generarea deșeurilor municipale................................. 27


5

1.7.1.5. Zone expuse la riscuri naturale și antropice ....................................................... 28 1.7.1.5.1. Riscul seismic ................................................................................................ 28 1.7.1.5.2. Riscul de inundații ......................................................................................... 29 1.7.1.5.3. Riscuri geotehnice.......................................................................................... 29 1.7.1.5.4. Riscuri antropice ............................................................................................ 29

1.7.2. Situația propusă........................................................................................................ 30 1.7.2.1. Diviziunea terenului în zone, subzone și unități teritoriale................................. 30

1.7.2.1.1. C - Zona centrală............................................................................................ 30

1.7.2.1.2. IS– Zone de instituții publice și servicii de interes general.............................. 35

1.7.2.1.3. L - Zona locuințelor ....................................................................................... 40

1.7.2.1.4. I - Zona activităților economice...................................................................... 47

1.7.2.1.5. V – Zona verde și sport agrement................................................................... 49

1.7.2.1.6. CC - Zona căilor de comunicații și construcțiilor aferente .............................. 51 1.7.2.1.7. G - Zona de gospodarie comunală .................................................................. 53 1.7.2.1.8. Ex – zone situate în extravilan........................................................................ 55

1.7.2.2. Derogari situații speciale și derogări de la prevederile regulamentului............... 55 1.7.2.3. Locuințe ........................................................................................................... 56 1.7.2.4. Infrastructura edilitară....................................................................................... 56 1.7.2.5. Alimentarea cu gaze naturale ............................................................................ 57

1.7.2.6. Gospodărirea deșeurilor .................................................................................... 57

1.8. Relația cu alte planuri și programe ................................................................................... 58 2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația neimplementării P.U.G.-ului propus ................................................................................................ 59

2.1. Situația actuală a mediului ............................................................................................... 59 2.1.1. Aerul ........................................................................................................................ 59

2.1.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant ...................................................................... 61 2.1.1.2. Calitatea aerului ambiental in municipiul Caracal.............................................. 62

2.1.1.3. Considerații privind impactul traficului rutier asupra aerului în municipiul Caracal ......................................................................................................................... 66

2.1.2. Apa .......................................................................................................................... 67

2.1.2.1. Apele de suprafață, resurse și caracteristici calitative ........................................ 67 2.1.2.2. Apele subterane ................................................................................................ 69

2.1.3. Solul......................................................................................................................... 71 2.1.4. Biodiversitatea.......................................................................................................... 73

2.1.4.1. Flora ................................................................................................................. 73 2.1.4.2. Fauna................................................................................................................ 75 2.1.4.3. Fauna ornitologica ............................................................................................ 75 2.1.4.4. Fauna ichtiologica............................................................................................. 76 2.1.4.5. Reptile si amfibieni ........................................................................................... 76


6

2.1.4.6. Rezervatii de peisaj ........................................................................................... 76 2.1.5. Populatia .................................................................................................................. 77

2.1.5.1. Evolutia populatiei ............................................................................................ 77

2.1.5.2. Structura etnică a populației .............................................................................. 78

2.1.5.3. Structura socio-economică a populației ............................................................. 78

2.1.5.4. Sănătatea populației .......................................................................................... 79 2.1.6. Starea actuala a poluarii sonore in municipiul Caracal............................................... 80

2.1.6.1. Monitorizarea zgomotului in municipiul Caracal............................................... 80

2.2. Aspecte relevante ale evoluției probabile a mediului și a situației economice și sociale în cazul neimplementării P.U.G. propus pentru municipiul Caracal .................................................. 81

2.2.1. Calitatea aerului în situația neimplementării P.U.G. pentru municipiul Caracal ......... 81 2.2.2. Calitatea apei în situația neimplementării Planului Urbanistic General în municipiul Caracal ................................................................................................................................. 82

2.2.3. Calitatea solului în situația neimplementării Planului Urbanistic General în municipiul Caracal ................................................................................................................................. 83

2.2.4. Situația faunei și florei în cazul neimplementării Planului Urbanistic General în municipiul Caracal................................................................................................................... 84

2.2.5. Deșeurile generate și depozitarea lor în situația neimplementării PUG-ului pentru munucipiul Caracal .................................................................................................................. 84

2.2.6. Nivelul de zgomot generat în situația neimplementării proiectului ............................ 85 3. Caracteristici de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ............................................ 86

3.1. Descrierea condițiilor naturale/existente ........................................................................... 86 3.1.1. Relieful .................................................................................................................... 86 3.1.2. Geologia................................................................................................................... 87 3.1.3. Hidrogeologia........................................................................................................... 87 3.1.4. Solul......................................................................................................................... 88 3.1.5. Clima ....................................................................................................................... 89

3.1.5.1. Temperatura aerului .......................................................................................... 90

3.1.5.2. Precipitații atmosferice ..................................................................................... 90 3.1.5.3. Umezeala aerului .............................................................................................. 91

3.1.5.4. Înghețul ............................................................................................................ 91 3.1.5.5. Regimul vânturilor............................................................................................ 92 3.1.5.6. Fenomene meteorologice .................................................................................. 93

3.1.5.7. Concluzii și aprecieri teoretice privind climatul urban....................................... 93

3.1.6. Flora și fauna ........................................................................................................... 95 3.1.6.1. Flora ................................................................................................................. 96 3.1.6.2. Fauna................................................................................................................ 97

3.2. Caracteristicile componentelor de mediu din zona posibil a fi afectată semnificativ .......... 98 4. Orice problemă de mediu existentă ........................................................................................ 102


7

5. Obiectivele de protecție a mediului stabilite la nivel național, comunitar sau internațional, care sunt relevante pentru PUG ............................................................................................................. 108

5.1. Principalele elemente de disconfort senmalate de populația municipiului Caracal ........... 110

5.1.1. Principalele elemente de disconfort semnalate de populație .................................... 110

6. Potențiale efecte asupra mediului ........................................................................................... 113

6.1. Protecția biodiversității, florei, faunei ............................................................................ 116

6.2. Mediul urban și sănătatea umană .................................................................................... 117

6.3. Protecția solului ............................................................................................................. 118

6.4. Protecția apelor .............................................................................................................. 119

6.5. Gestionarea deșeurilor.................................................................................................... 120

6.6. Protecția calității aerului ................................................................................................ 121

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătății, în context transfrontieră . .............................................................................................................................................. 131

8. Măsuri propuse prin pug pentru prevenirea, reducerea și compensarea oricărui efect advers asupra mediului ............................................................................................................................. 132

8.1. Factorul de mediu apa .................................................................................................... 132 8.2. Factorul de mediu aer ..................................................................................................... 133 8.3. Factorul de mediu sol ..................................................................................................... 135 8.4. Zgomotul ....................................................................................................................... 136 8.5. Biodiversitatea ............................................................................................................... 137

8.6. Populația – mediul urban................................................................................................ 137 8.7. Peisajul .......................................................................................................................... 139

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese ........................................ 140 9.1. Varianta 0 ...................................................................................................................... 141 9.2. Varianta I ....................................................................................................................... 141 9.3. Varianta II. Varianta aleasă ............................................................................................ 142

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG - ului .............................................................................................................. 144 11. Rezumat fără caracter tehnic .............................................................................................. 147

11.1. Disfuncționalităţi........................................................................................................ 147 11.2. Zone cu riscuri naturale .............................................................................................. 152

11.2.1. Prevederile PUG în privinţa riscurilor naturale........................................................ 152 11.3. Căi de comunicaţii...................................................................................................... 153

11.3.1. Prevederile PUG Caracal în privinţa căilor de comunicaţii ...................................... 153 11.4. Echiparea edilitară...................................................................................................... 154

11.4.1. Alimentarea cu apă ................................................................................................. 154 11.4.1.1. Prevederile PUG Caracal în privinţa alimentării cu apa ................................... 154

11.4.2. Sistemul de canalizare ............................................................................................ 154 11.4.2.1. Prevederile PUG Caracal în privinţa canalizării............................................... 155

11.5. Alimentarea cu energie electrică ................................................................................. 155


8

11.6. Alimentarea cu energie termică .................................................................................. 156 11.7. Alimentarea cu gaze naturale...................................................................................... 156 11.8. Gospodărirea deşeurilor.............................................................................................. 157 11.9. Concluzii şi recomandări ............................................................................................ 157

11.9.1. Principalele disfuncţionalități actuale...................................................................... 158 11.9.1.1. Infrastructura .................................................................................................. 158 11.9.1.2. Echipări edilitare............................................................................................. 158 11.9.1.3. Infrastructura de mediu ................................................................................... 159 11.9.1.4. Industria şi zone afectate................................................................................. 159 11.9.1.5. Turismul ......................................................................................................... 159 11.9.1.6. Protecţia şi conservarea mediului natural......................................................... 159

12. Bibliografie........................................................................................................................ 164 13. Planuri ............................................................................................................................... 164


9

1. CONȚINUTUL ȘI OBIECTIVE ALE P.U.G., RELAȚIA CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME RELEVANTE

1.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Primăria Municipiului Caracal a inițiat proiectul privind Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Caracal.

Prezenta documentație reprezintă Raportul de Mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Caracal elaborat conform HG 1076/2004.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecția mediului: legi, hotărari de guvern, ordine ministeriale.

În conformitate cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului la întocmirea Raportului s-a ținut cont de următoarele prevederi: asupra mediului la întocmirea Raportului s-a ținut cont de următoarele prevederi:

- Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecția mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006);

- Ordonanța de urgență nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evaluării de mediu pentru planuri și programe;

- Ordinul nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor și programelor care intră sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe;

- Ordinul nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

Conform Hotărârii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de urbanism, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, obiectivele și aria geografică aferentă, de asemenea, analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului și evoluția acestuia în absența


10

implementării planului și determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

1.2. TITLU PROIECT


1.3. TITULAR PROIECT

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL

Adresa: Piata Victoriei nr: 10, Municipiul Caracal, judetul Olt.

1.4. PROIECTANT

S.C. MINA-M-COM S.R.L. București

Adresa: B-dul Regina Elisabeta 7, Bucuresti.

1.5. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCURTEŞTI, FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, DEPARTAMENTUL DE HIDRAULICĂ ŞI PROTECȚIA MEDIULUI

Adresa: B-dul Lacul Tei, Nr. 124, Sector 2, 020396

Tel./fax:021/243.36.60

Responsabil lucrare:

Conf. univ. dr. ing. Alexandru Dimache

Universitatea Tehnică de Construcții Bucureşti este înregistrată în Registrul Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 200.

1.6. DATE GENERALE

Oraşul Caracal este situat în sudul țării la vest de Olt, la marginea răsăriteană a Câmpiei Romanaților.

În cadrul județului Olt, municipiul Caracal se află în jumătatea sudică, la 40 km de Slatina, 40 km de Corabia şi la 37 km de Balş.


11

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafață de 7.094,78 hectare,din care 1127,5 intravilan, iar populația este de 28.673 locuitori. Aceste dimensiuni îl situează după municipiul Slatina, capitala de județ.

Caracalul este cea mai importantă aşezare din Câmpia Romanaților, fiind nodul de intersecție al căilor de comunicație, rutiere şi feroviare care fac legăturile dinspre sud spre nord de-a lungul văii Oltului pe direcția Craiova - Roşiori de Vede-Bucureşti.

Coordonatele matematice care în centrul municipiulu sunt: 44º 7’ latitudine nordică şi 24º 21’ longitudine estică.

Caracalul se învecinează la est cu comuna Stoeneşti - 12 km şi comuna Fărcaşele - 10 km, la nord cu comuna Dobrosloveni - 7 km, la vest cu comuna Drăghiceni - 5 km, iar la sud cu comunele Redea - 8 km şi Deveselu - 7 km.

Legaturile rutiere sunt asigurate prin principalele drumuri europene, nationale si judetene, dupa cum urmeaza:

- E 70, DN 6 : București – Alexandria – Craiova;

- DN 54 : Caracal – Corabia;

- DN 64 : Caracal –Băile Olănești;

- DJ 542 : Caracal – Redea;

- DJ 641 : Caracal – Cezieni.

Figura 1.1. Plan de amplasare Municipiul Caracal


12

1.7. CONȚINUT ŞI OBIECTIVE P.U.G.

Planurile urbanistice generale sunt documentații complexe care se întocmesc pentru întregul teritoriu intravilan al localităților, în corelare cu teritoriul administrativ al acestora și reglementează utilizarea terenurilor și condițiile de ocupare a acestora cu construcții, inclusiv infrastructuri, amenajări și plantații, constituindu-se în suportul pentru realizarea programelor de dezvoltare a localităților.

Obiectul PUG-ului Caracal constă în stabilirea priorităților de intervenție, reglementărilor și servituților urbanistice ce vor fi aplicate în utilizarea terenurilor și construcțiilor din municipiul Caracal, județul Olt.

În concordanță cu politica de dezvoltare urbană a administrației locale este necesară rezolvarea în cadrul Planului Urbanistic a următoarelor categorii de probleme:

- analiza situației existente, evidențierea disfuncționalităților și determinarea priorităților de intervenție în teritoriu;

- zonificarea funcțională a terenurilor și indicarea posibilitaților de intervenție prin reglementări corespunzătoare;

- condiții și posibilități de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Documentația prezentă, precum și propunerile de soluționare a acestor categorii de probleme oferă instrumentele de lucru necesare atât elaborării, aprobării cât și urmăririi aplicării prevederilor Planului Urbanistic General.

Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Caracal constituie spațiul necesar procesului de dezvoltare durabilă prin gestionarea corespunzătoare a teritoriului.

Principalele obiective ale Proiectului sunt:

- realizarea unei îmbinări armonioase şi durabile a tuturor funcțiunilor necesare unui centru urban modern, cu zone de locuințe, şcoli, facilități sociale, spații verzi dar şi realizarea unor spații pentru noi afaceri pentru dezvoltarea economiei;

- creerea de noi locuri de muncă (în activitatea birourilor, a magazinelor, furnizarea utilităților, etc. dar şi în activitățile desfăşurate în perioada de contrucție)

- realizarea unei infrastructuri de transport moderne care va ține cont atât de cerințele actuale ale traficului din zonă cât şi de perspectivele de dezvoltare ale rețelor de transport adiacente;

- asigurarea de spații de parcare adecvate şi suficiente;

- stimularea activităților în aer liber prin realizarea de alei şi drumuri pietonale, piste pentru biciclişti şi zone de agrement şi de joacă pentru copii;

- identificarea, protejarea, conservarea şi valorificarea valorilor de patrimoniu prin delimitarea zonelor de protecție a monumentelor și ansamblurilor istorice;


13

- asigurarea unui mediu în care nivelul poluării nu generează efecte nocive asupra sănătății umane şi a mediului, realizarea de spații verzi, aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor, utilizarea eficientă a energiei, protecția sanitară a surselor de apă subterană existente, asigurarea unui management adecvat al deşeurilor.

1.7.1. Situația existentă

1.7.1.1. Organizare funcțională: intravilan, zonificare, bilanț În tabelul următor este prezentată situația actuală a bilanțului teritorial.

Tabel 1.1. Bilanț teritorial – situația existentă

Funcțiune Suprafața intravilan (ha)

Procente (%)

Locuințe individuale 321,12 28,48 Cultura 1,58 0,14 Locuințe colective 36,22 3,21 Administrație 9,76 0,87 Sănătate 3,70 0,33 Educație 26,56 2,36 Culte 1,74 0,15 Speciale 77,27 6,85 Comerț/Servicii 35,87 3,18 Producție/depozitare 119,09 10,56 Sport/Agrement 4,84 0,43 Parcuri/scuaruri 30,99 2,75 Zone verzi de protecție 4,31 0,38 Păduri 0 0 Gospodărie comunală 14,26 1,26 Cimitire 13 1,15 Ape 0,48 0,04 Circulații feroviare 23,37 2,07 Agricol 283,61 25,15 Dotări sociale 0,79 0,07 Circulații 107,16 9,50 Neproductive 11,87 1,04 TOTAL 1127,5 100%

Zonarea funcțională a municipiului Caracal este împărțită astfel:

Zone de locuit și funcțiuni complementare.

Se impune reabilitarea fondului construit în zonele cu locuințe mici, periferice centrului vechi și în centrul vechi. O seamă de locuințe individuale în zone periferice nu sunt racordate la rețelele edilitare. O seamă de locuințe colective sunt de asemenea, în stare nesatisfăcătoare.

Zonele de locuințe colective


14

În intravilan sunt construite 5.070 de clădiri (blocuri, case de locuit, sedii de instituții, spații comerciale şi de producție, etc.). Locuințele colective ocupă în intravilan suprafață de 36,22 ha (3,21%).

Zonele de locuințe individuale.

În zonă sunt două tipuri de locuințe individuale: cele de tip urban și cele semirurale, sau de vacanță. În zona istorică a centrului vechi clădirile se înscriu în tipologia orașului medieval.

În municipiul Caracal zona locuințelor individuale ocupă suprafața de 321,12 ha (28,48%).

Zone echipamente, dotari și servicii de interes public

Echipamentele publice sunt concentrate în general în zona centrală și în mijlocul cvartalelor de locuințe colective.

Zone de activități industriale, de depozitare și agrozootehnice

Municipiul Caracal are trei zone industriale situate în partea de est a localității, care cuprind societăți comerciale importante pentru economia locală cu profile economice variate, printre care se pot menționa: SC ROMVAG CARACAL SA; Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Caracal; SC Vidiagro SRL; Hame Romania; Ecva 2000 SRL; Riada Plus Ecologic; Tecamar Service; Energo Eolian Romproiect S.R.L.; Paralela 44; Romconserv S.R.L.; Madavir Lux S.R.L.; Royal Rom S.R.L.; Expert Construct; M.C.M.; Unigrup S.R.L; Zonatex; 777 S.R.L.; Torente Mod; Snobii Club; Romanița; M.K. Promo; Dolchimprod Caracal; E.S.O.X. Prodimpex S.R.L.

Zonele de activități de producție/depozitare ocupă în prezent suprafață de 119,09 ha (10,56%).

Activitățiile agrozootehnice au suferit prefaceri considerabile, unele din marile unități schimbându-și odată cu închiderea lor și natura funcțiunii. Suprafașa de teren agricol rămas în interiorul intravilanului este de 283,61 ha și constituie o rezerva de dezvoltare ulterioară a altor activități. Ponderea actuală în intravilan a suprafețelor agricole este de 21,15%.

Zona căilor de comunicație si de transport

Zona căilor de comunicație și transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde cu celelalte zone funcționale, fiind defapt factorul de legatură între ele. Această zonă cuprinde căile rutiere și ferate, precum și spațiile aferente.

Zona spațiilor verzi, sport, agrement și protecție


15

Suprafața intravilană este de 1127,5 ha, din care suprafață totală a spațiilor verzi din municipiul Caracal este de aproximativ 40 ha.

Zona construcțiilor tehnico - edilitare

Zona cuprinde suprafețele destinate rețelelor tehnico-edilitare şi a construcțiilor aferente şi ocupă suprfața de 14,26 ha.

Zona gospodăriei comunale

Zona cuprinde suprafețele destinate rețelelor tehnico-edilitare şi a construcțiilor aferente.

Terenuri libere, fără destinație

Suprafața acestora constituie rezervă de terenuri libere aflate în intravilan destinate satisfacerii cerințelor rezultate din dezvoltarea firească a zonelor deficitare.

Ape

Luciul de apă existent în intravilan cuprinde o suprafață de 0,48 ha și este format din paraul Gologanu, situat în partea de est a localității.

1.7.1.2. Locuințe Populația municipiului domiciliaza în locuințe individuale și în locuințe colective.

Numărul total al locuințelor din intravilan este de 12.232(conform fișei localității 2009)

Parte din acestea sunt în stare necorespunzătoare, necesitând lucrări de reabilitare termică.

În zonele cu locuințe colective, în special, se manifestă lipsa locurilor de parcare, proliferarea garajelor și a altor constructii amplasate necorespunzator între blocuri.

1.7.1.3. Spații verzi În prezent, în municipiul Caracal sunt înregistrate spații verzi însumând aprox 40 ha,

revenind cca. 14 mp/loc.

În conformitate cu standardele din România, deficitul de spații verzi este prezent și în municipiul Caracal.

Din perspectiva zonării funcționale a intravilanului orașului în zona spațiilor verzi sunt cuprinse doar parcurile, scuarurile și terenurile destinate activității tip sport-loisir.


16

- Cele mai importante suprafețe de zonă verde din municipiul Caracal sunt: Parcul Constantin Poroianu (24 ha) și zonele cu spații verzi din cartierele Libertății, Doctor Marinescu, H.C.C., Gara, Centru, zona Piața Victoriei, Parcul Ceres. În cadrul spațiilor verzi se include și zona cuprinsă între trotuar și carosabil din 28 străzi, însumând peste 1,8 ha, la care se adaugă și spațiile verzi de protecție ale infrastructurii și apelor.

- Zonele verzi cu suprafețe mai mici sunt: scuaruri, zonele de sport agrement, spații verzi aferente locuirii colective, spații verzi plantate pe parcele individuale (de tip rural).

1.7.1.4. Infrastructură edilitară

1.7.1.4.1. Alimentarea cu apă Municipiul Caracal dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabilă care

asigură necesarul pentru populație și pentru domeniul public. Sistemul centralizat de alimentare cu apă poate asigura parțial și consumul cu caracter potabil al industriei.

Sursa de apă

Sursa pentru alimentare cu apă a municipiului Caracal este asigurată de apa subterană, care se captează cu ajutorul puțurilor forate de mică sau de mare adâncime.

Debitul disponibil la sursă acoperă necesarul actual de apă.

Apa livrată la consumatori corespunde calitativ, încadrându-se în prevederile privind condițiile de potabilitate.

Această situație favorabilă permite ca tratarea apei să se rezume la clorinare ca măsura de siguranță împotriva unor eventuale accidente de impurificare sub aspect bacteriologic.

În perspectiva este recomandabil și probabil să se renunțe treptat la puțurile de mică adâncime, din cauza expunerii stratului acvifer la influența factorilor poluanți (îngrășământ și pesticide).

Rețeaua de distribuție

Apa este pompată și trimisă la consumatori, prin intermediul unei rețele de distribuție, ale carei principale caracteristici sunt următoarele :

- Lungimea rețelei este de cca 87 km cu diametre cuprinse între Dn 50 – 500 mm.

- Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile 19850 mc/zi.

- Cantitatea de apă potabilă distribuită anual consumatorilor este de cca. 4000 mii mc.

- Rețeaua de distribuție este de tip inelar, ea asigurând atât debitul de alimentare a consumatorilor, cu o presiune de serviciu în jur de 10-20 mCA, cât și debitul pentru stingerea incendiului la hidranții subterani exteriori de incendiu;

- Din punct de vedere PSI, rețeaua este de joasă presiune, asigurând la nivelul hidranților o presiune minimă de 7 mCA, astfel încât nu este posibilă intervenția directă în caz de incendiu


17

fiind necesară ridicarea presiunii cu ajutorul mașinilor de intervenție ale formațiilor de pompieri militari;

- În ceea ce privește materialul folosit pentru conducte, s-au identificat următoarele elemente: tuburi de fontă de presiune, stemuite cu plumb, țevi de oțel, tuburi din azbociment, PVC.

Instalații pentru stingerea incendiului

Instalațiile pentru stingerea incendiului sunt cele clasice constând în hidranți exteriori subterani de incendiu, racordați la rețeaua comună de distribuție a apei, care este o rețea de joasă presiune.

Rețeaua de distribuție crează cele mai mari probleme cu repercusiuni asupra comportării și funcționării sistemului de alimentare cu apă în ansamblul lui, așa cum se arată în cele ce urmează :

- Din cauza uzurii avansate, datorată fie vechimii rețelei, în cazul conductelor din tuburi de fontă de presiune, fie efectului de coroziune din interior și partial din exterior pentru conductele din țeava de oțel, presiunea admisibilă, este limitată chiar la plecarea din stațiile de pompare la maximum 40 mCA, în loc de 50-55 mCA cât ar fi fost optim la lungimea rețelei. Acest lucru face ca presiunea în conductele de serviciu să ajungă în orele de varf la 10-15 mCA, insuficientă pentru deservirea blocurilor cu P+4, fiind necesară ridicarea locală a presiunii cu ajutorul stațiilor de hidrofor.

- Contorizarea consumului este deficitară pentru zonele de locuințe în blocuri și pentru cca. 50% din locuințele individuale.

- Din cauza uzurii deosebite, pierderile de apă în rețea sunt foarte mari, estimându-se la 20-30% din consum.

- Rețeaua nu este echilibrată, neexistând un inel principal periferic în limitele conturului actual al orașului, pe care să se grefeze celelalte bucle. Existența unui asemenea inel ar fi permis alimentarea cu apă a intregului teritoriu și cu o presiune relativ uniformă. Pe de altă parte, dezvoltarea ulterioară a orașului - plecând de la nucleul inițial, nu a fost urmată și de extinderea corespunzăoare a rețelelor hidroedilitare.

- Rețeaua, inițial, a fost gândită pentru o densitate de echipare redusă și pentru un regim de presiune care să satisfacă locuințele cu 1-2 nivele, maximum 3 ( așa cum sunt majoritatea locuințelor vechi din centru ); de aici diametre relativ mici, cu pierderi de presiune mari, care în timp, din cauza depunerii pe pereții interior ai conductelor, s-au accentuat și mai mult.

- Diversitatea mare a materialelor folosite pentru rețeaua de conducte (fonta, oțel, PVC și azbociment), combinată și cu o amplasare nu întotdeauna corectă (fie în carosabil sau în zona cu subsol aglomerat și la distanțe față de alte rețele neconforme cu prescripțiile normativelor în vigoare), îngreunează mult lucrările de întreținere și exploatare. După numărul de intervenții pentru reparații cel mai bine s-au comportat tuburile din fontă de presiune, iar cel mai nesatisfăcător, conductele din oțel, la care din cauza coroziunii se produc cele mai multe spargeri.


18

1.7.1.4.2. Canalizare

Rețeaua de canalizare menajeră colectează apele uzate menajere propriu-zise, precum și apele uzate industriale provenite de la o parte din consumatorii de apă potabilă folosită în scopuri industriale și anume cele care se încadreaza în condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale cartierelor populate.

Rețeaua propriu-zisă totalizează o lungime de cca. 75 km și este constituită din colectoare executate din tuburi azbociement, PVC, fontă, beton simplu sau precomprimat cu diametre cuprinse între Dn 200-1000 mm precum și unele tronsoane de formă ovoidală : 50/75 – 75/105 cm.

Datorită condițiilor locale, colectarea și evacuarea apelor meteorice se face parțial în sistem divizor, dupa cum urmează:

- Suprafața de intravilan, care este echipată cu acest sistem de canalizare , este sistematizată în șase microbazine hidrografice, canalizabile independent unul de altul. Cinci din aceste zone dispun de câte un bazin tampon de retenție, care are rolul de a reduce vârful de pompare (situat la cote minime) și de câte o stație de pompare care aspiră din bazinul de retenție și pompează apa pluvială fie direct în emisar (apă meteorică încadrându-se în categoria apelor convențional curate, conform normativelor în vigoare), fie în releu, în colectorul principal situat la o cotă mai ridicată și cu un disponibil de capaciate. Cel de-al șaselea microbazin, situat în zona rezidențială, se descarcă direct în canalul Sfântu Gheorghe.

- Rețeaua propriu-zisă de canalizare pluvială acoperă o suprafață totală de cca. 210 ha, din care în zona de locuințe, cca. 140 ha, iar în zona industrială cca 70 ha – cu posibilitatea de extindere în această zonă până la 130 ha. Lungimea totală este de cca 23 km, din care 18 km se desfășoară în zona de locuințe și 5 km în zona industriala nord și are diametre cuprinse între Dn300-2200 mm. Colectorul principal este situat pe bulevardul Mihai Viteazul, în el pompându-se și apele de la bazinul de retenție Negru Vodă.

- Stația de epurare este situată în afara zonei locuite din partea de vest.

- Stația de Epurare a fost modernizată și reabilitată cu fonduri PHARE. Proiectul a fost finalizat în iulie 2010 şi a constat în înlocuire echipamente la grătare, separator de grasimi, bazin de aerare; au fost înlocuite electropompele de nămol, tablourile electrice de comandă şi control; s-a înlocuit cazanul de la centrală termică şi au fost montate unități de coordonare/monitorizare pentru optimizarea consumului de energie și monitorizarea parametrilor apei. De asemenea, au fost efectuate ample lucrări de reabilitare la construcții constând în refacere tencuieli, finisaje și înlocuirea ferestrelor și ușilor din lemn cu uși din PVC cu termopan.

- În cadrul proiectului de Reabilitare și modernizare a Stației de Epurare a apelor uzate din Municipiul Caracal, au fost montate utilaje de ultimă generație, majoritatea de proveniență germană cu sisteme de automatizare și protecție. În cadrul aceluiași proiect au fost reabilitate


19

toate clădirile din incinta Stației, laboratorul a fost dotat cu aparatură modernă, tot de proveniență germană. De asemenea în Pavilionul central au fost realizate lucrări de reabilitare care asigură condiții optime de lucru pentru personalul care deservește Stația.

1.7.1.4.3. Energia termică

Sistem de încalzire

Alimentarea cu energie termică a clădirilor din municipiul Caracal se realizează în sistem de alimentare centralizat cu energie termică din județ.

În prezent, datorită avantajelor centralelor termice individuale şi ale microcentralelor termice murale de apartament, precum şi a posibilităților sporite de alimentare cu gaze naturale, multe familii recurg la debranșarea din sistemul centralizat.

1.7.1.4.4. Alimentare cu gaze

În municipiul Caracal există rețea de alimentare cu gaze

Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor este de cca 90 km.

În zonele de locuințe individuale în care nu au fost introduse gaze se utilizează combustibili solizi în principal (lemne, cărbuni) sau lichizi.

1.7.1.4.5. Alimentare cu energie electrică În prezent distribuirea energiei electrice în oraşul Caracal este asigurată de Societatea C.E.Z.

cu sediul în Craiova, care deserveşte 7 județe: Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, Argeş şi Teleorman. Întreținerea şi repararea rețelei sunt asigurate de Centrul de Exploatare Caracal.

1.7.1.4.6. Gospodărirea deșeurilor Managementul acestora presupune colectarea, transportul, tratarea, reciclarea sau eliminarea

materialelor care au devenit deșeuri. În cadrul acestor activități se include și prevenirea generării deșeurilor.

Principalele tipuri de deșeuri rezultate din activitățile menajere și industriale desfășurate în municipiul Caracal sunt:

- Deșeuri menajere produse de cca. 28.673 locuitori.

- Deșeuri stradale rezultate de la salubrizarea căilor publice și a spațiilor verzi.

- Deșeuri industriale și asimilabile cu deșeurile menajere rezultate din unitățile industriale, comerciale, de învățământ, alimentație publică, gospodărie comunală, sanitare, etc..


20

Gestionarea acestora presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere.

Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, (inclusiv colectarea selectivă), transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

Operatorul de salubritate care realizeaza colectarea și transportul deșeurilor la depozite în vederea eliminării, pentru municipiul Caracal este S.C. IGO S.A. Caracal.

Eliminarea deșeurilor industriale este sarcina fiecărui producător în parte, cu mijloace proprii sau pe baza de contract cu operatorul de salubritate care transportă la haldele industriale proprii sau la halda care deservește municipiul.

1.7.1.4.6.1. Deșeurile menajere

Cantitățile de deșeuri municipale înregistrate cuprind deșeuri menajere provenite de la populație, deșeuri menajere de la agenții economici și deșeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din piețe, din grădini și spații verzi).

La nivelul orașelor județului Olt există servicii de salubritate care acoperă 100% populația urbană.

Cantitea de deșeuri de tip menajer colectată de la populația municipiului Caracal este de cca. aproximativ 6000 t/an. Raportând aceasta cantitate de deșeuri la populația municipiului care este de 28.673 locuitori rezultă un indice mediu de 173 kg/pers.an sau de 0,48 kg/pers.zi.

Compoziția și evoluția cantităţii de deșeuri municipale (menajere, stradale, industriale netoxice) generate în perioada 2008 – 2010 în județul Olt este prezentată în tabelul 1.2.

Tabel 1.2. Evoluția cantității de Deșeuri municipale generate : anul 2008-2010 în județul Olt (tone)

Nr. crt. Tipuri principale de Deșeuri 2008 2009 2010

1. Deșeuri municipale și asimilabile din comerț, ind., instituții, din care:

88888 81788,231 71018,79

1.1. Deșeuri menajere colectate în amestec de la populație

24329 44897,13 17600,8

1.2. Deșeuri menajere colectate în amestec din comerț, ind., instituții

11260 12499,27 4332,21

Deșeuri municipale și asimilabile colectate separat(exclusiv Deșeuri din construcții și demolări) din

172 3458,248 1061,927

care:

1.3.

- hârtie și carton 140 495,98 333,72


21

Nr. crt. Tipuri principale de Deșeuri 2008 2009 2010

- sticlă 8 52,172 0 - plastic 35 302,45 159,826 - metale 0 0,046 0 - lemn 0 0 0 - biodegradabile 0 2454,88 0 - altele 0 152,72 600

1.4. Deșeuri voluminoase 28 2,77 451,395 1.5. Deșeuri din grădini și parcuri 1350 1068,4 658,6 1.6. Deșeuri din piețe 1689 2093,42 759,73 1.7. Deșeuri stradale 7060 14492,57 5199,15 1.8. Deșeuri generate și necolectate 43000 4256,43 41030,8 3. Deșeuri din constructii și

demolări, din care: 26884 16357,46 4461,22

3.1 Deșeuri inerte 1752 16137,46 4381,22 3.2 Deșeuri în amestec 25132 220 80

Total deșeuri generate 115772 99219,469 75885,19

1.7.1.4.6.2. Deșeuri biodegradabile

Deșeurile biodegradabile din deșeurile municipale sunt reprezentate de:

- deșeurile biodegradabile rezultate în gospodării și unități de alimentație publică;

- deșeuri vegetale din parcuri și grădini;

- deșeuri biodegradabile din piețe;

- componenta biodegradabilă din deșeurile stradale;

- hârtia, dar numai cea de foarte proastă calitate, ce nu poate fi reciclată.

Printr-un management adecvat, fracția biodegradabilă din deșeurile municipale poate fi transformată în produse utilizabile (prin compostare) sau în energie (prin procese cum ar fi încinerarea sau digestia anaeroba, adică procesul în care microorganismele descompun materialul biodegradabil în absența oxigenului).

Conform Angajamentelor asumate de Romania în procesul de negociere cu Uniunea Europeana și prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cantitatea de deșeuri biodegradabile eliminată prin depozitare finală trebuie redusă treptat, astfel încat până cel târziu la data de 16.07.2016, cantitatea depozitată să se reducă cu cel puțin 65% față de cantitatea totală exprimată gravimetric produsă în anul 1995.

1.7.1.4.6.3. Gestionarea ambalajelor.

Gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje se realizează conform HG nr.621/2005, prevederile legislative se aplică tuturor ambalajelor introduse pe piața și tuturor deșeurilor de


22

ambalaje care provin atât de la populație cât și de la instituții, comerț și industrie, indiferent de materialul utilizat.

Ambalajul este un produs a cărui funcționalitate se încheie în momentul începerii utilizării produsului conținut.

În anul 2008, în municipiul Caracal a fost implementat proiectul de colectare selectivă, valorificarea deșeurilor și ambalajelor la nivelul persoanelor fizice și a agenților economici în zona ansamblurilor de locuințe.

Prin acest proiect au fost amenajate 39 puncte pentru colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie/carton, sticlă și aluminiu, care au fost amplasate pe platformele cu containerele pentru deșeuri menajere și cele pentru colectare PET.

În anul 2010 s-au colectat și valorificat prin SC Anapet SA Caracal, 4083 tone mase plastice și 591,43 tone hârtie/carton.

În municipiul Caracal activează și următorii agenți economici reciclatori:

- S.C. ESOX PRODIMPEX care reciclează mase plastice – capacitate proiectată de 5000 tone.

- S.C. POP PROPLAST care reciclează ambalaje PET, are capacitatea proiectată de 230 tone.

1.7.1.4.6.4. Gestionarea deșeurilor periculoase care pot apărea în deșeurile menajere sau municipale

Tipurile de deșeuri periculoase din deșeuri municipale sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 1.3. Deșeuri periculoase din deșeuri municipale

Cod deseu (conform HG nr. 856/2002) Tip deşeu

20 01 13* Solvenți 20 01 14* Acizi 20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19 * Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente și alte deșeuri care conțin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funcțiune, care conțin clorofluorocarburi 20 01 26* Uleiuri și grăsimi, altele decât cele menționate în 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi și rășini care conțin substante periculoase 20 01 29* Detergenți care conțin substanțe periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice și citostatice 20 01 33 * Baterii și acumulatori incluși la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35* Echipamente electrice și electronice scoase din funcșiune, altele decât cele menționate

la 20 01 21 si 20 01 23 conținând componente periculoase 20 01 37* Lemn conținând substanțe periculoase

În momentul de față, deșeurile periculoase din cele municipale nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaște exact cantitatea generată. Estimarea acesteia se va realiza pe baza indicatorilor statistici de generare din alte țări europene, și anume:


23

- 2,5 kg/persoana x an – în mediul urban;

- 1,5 kg/persoana x an – în mediul rural.

Colectarea deșeurilor periculoase din deșeurile menajere se realizează în momentul de fața în amestec cu cele municipale nepericuloase. Eliminarea acestora se realizează prin depozitare.

1.7.1.4.6.5. Colectarea deșeurilor menajere

În această categorie de deșeuri intră, pe lângă gunoaiele rezultate din activitățile desfășurate în cadrul gospodăriilor populației și cele asimilabile cu deșeurile menajere dar de altă proveniență (agenti economici, cu profil industrial, de comerț, prestări servicii, sănătate, învățământ, cultură).

În municipiul Caracal, colectarea deșeurilor pe bază de contract de prestări servicii se face de la cca.:

- 7.400 apartamente cu locatarii constituiți în 22 asociații de locatari;

- 4980 case (gospodării individuale).

Numărul de recipiente folosite în municipiul Caracal pentru colectarea deșeurilor este urmatorul:

- 55 recipiente cu capacitatea de 1.100 l, din metal;

- 40 recipiente cu capacitatea de 1.100 l, din plastic;

- 230 recipiente cu capacitatea de 240 l, din plastic.

Pentru colectarea deșeurilor în municipiul Caracal se utilizează 16 mijloace de transport, un buldozer și 2 vole. Frecvența de colectare a deșeurilor provenite de la asociații de locatari, institutii, unități de învățământ, este zilnică (dacă este necesar, chiar de 2 ori pe zi) și bilunar, la case.

1.7.1.4.6.6. Gestionarea deșeurilor din construcșii și demolări

Cantitățile de deșeuri din construcții și demolări generate sunt colectate de operatorii de salubritate în amestec cu cele menajere.

La nivelul județului Olt nu există instalații de sortare, tratare și eliminare a acestor deșeuri.

1.7.1.4.6.7. Gestionarea deșeurilor stradale și de la întreținerea spațiilor verzi

Deșeurile stradale cuprind toate deșeurile care se formează pe căile publice și se adună la curațirea acestora.

Astfel, de la măturatul străzilor rezultă deșeuri care conțin în principal, materiale inerte (praf, nisip, pietriș) deșeuri similare cu cele menajere (ambalaje, resturi alimentare, mucuri de țigări, etc.) și deșeuri vegetale provenite din zonele verzi adiacente căilor publice (frunze uscate, iarbă).


24

Densitatea deșeurilor colectate de la măturatul străzilor este de cca. 0,8 t/mc.

Salubrizarea străzilor și arterelor principale se face zilnic, iar a celorlalte artere, cu o frecvență diferită, dar cel puțin o dată pe saptamână.

În funcție de modul de realizare, colectarea deșeurilor stradale se face manual sau mecanizat.

Colectarea manuală constă în maturarea manuală a străzilor, trotuarelor și aleilor, urmată de strângerea deșeurilor maturate în tomberoane și transportarea acestora în punctele de colectare prestabilite.

În sarcina municipalității intra și întreținerea unei suprafețe de 40 ha de parcuri și spații verzi. Pe langă maturarea aleilor și curățirea arborilor, arbuștilor și întreținerea zonelor de iarba, același departament din cadrul Consiliului Local are drept sarcină și plantarea florilor și completarea parcurilor cu material dendricol.

1.7.1.4.6.8. Deșeuri periculoase

Prin natura lor, deșeurile periculoase au cel mai mare impact potențial asupra mediului înconjurator și sănățatii populației. Având în vedere proprietățile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate etc), gestionarea deșeurilor periculoase necesită o abordare specială.

Deșeurile periculoase sunt definite ca fiind acele deșeuri cu unul sau mai multi constituenți cu proprietăți explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecțioase, teratogene, mutagene sau ecotoxice. Aceste proprietăți le fac periculoase fie ca atare, fie în contact cu alte substanțe sau în cursul depozitării.

Metode frecvent utilizate pentru colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase sunt:

- Colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare se desfăşoară sub controlul unui operator de serviciu de salubritate.

- Sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzați, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente.

Începând cu data de 1 iulie 2007 a intrat in vigoare Regulamentul nr.1907/2006 (REACH), conform căruia agenții economici producători şi importatori de substanțe chimice au obligația să se preînregistreze la Agenția Europeana pentru Chimicale.

În județul Olt operatorii care gestionează substanțe chimice s-au preînregistrat în termenul legal. Aceste societăți sunt: SC Alro SA Slatina, SC Electrocarbon SA Slatina, SC Prysmian Cabluri şi Sisteme SA Slatina, SC POP Industry SRL Slatina, SC Prodnef Slatina SRL, SC TMK Artrom Slatina). De menționat că nici una dintre societățile menționate nu se află în raza municipiului Caracal.


25

1.7.1.4.6.9. Deșeuri generate de activități medicale

Deșeurile medicale periculoase reprezintă aproximativ 20% din cantitatea totală de deșeuri medicale produse. Transportul acestora până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă și securitate în scopul protejării personalului și a populației.

În municipiul Caracal nu mai există unități sanitare care dețin instalații de ardere a deșeurilor periculoase provenite din activități medicale, acestea optând pentru externalizarea serviciilor de eliminare finală, incheiând contract cu firme specializate în domeniu.

În anul 2008 a fost inchis crematoriul Spitalului Municipal Caracal.

1.7.1.4.6.10. Deșeuri de echipamente electrice și electronice

În categoria deșeurilor de echipamente electrice și electronice intra de la aparatele de uz casnic (frigidere, congelatoare, mașini de spalat, radiatoare electrice, aparate de aer condiționat, aspiratoare etc), echipamentele informatice (imprimante, calculatoare, fotocopiatoare, telefoane etc), echipamentele de larg consum (aparate radio, televizoare, camere video etc), echipamentele de iluminat (lămpi fluorescente), la uneltele electrice, jucăriile electrice, dispozitivele medicale , etc.

Activitatea de colectare a acestor deșeuri de la populația municipiului Caracal se realizeaza periodic.

În urma acțiunilor de conştientizare a populației şi a campaniilor naționale de colectare ,,Marea Debarasare'', s-au colectat următoarele cantități de deşeuri de echipamente electrice și electronice( DEEE) în județul Olt.

Tabel 1.4. Evoluția cantităților de DEEE în județul Olt

Anul U M 2006 2007 2008 2009 2010 DEEE-uri colectate tone/an 0 18,760 28,0 54,331 12,838

DEEE colectate urmează a fi transferate către operatorii autorizați pentru gestionarea DEEE-urilor sau către producătorii indicați de către MMP.

1.7.1.4.6.11. Vehicule scoase din uz

În județul Olt sunt autorizați trei agenți economici care colectează vehicule scoase din uz: SC REMAT OLT SA care dezmembrează VSU colectate la punctul de lucru de la Slatina jud Olt, SC OLT METAL SA care dezmembrează la puctul de lucru de la Podari jud Dolj şi SC REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL unde dezmembrarea se realizează la punctul de lucru din Drobeta Turnu-Severin jud. Mehedinți.


26

1.7.1.4.6.12. Nămoluri

Nămolurile sunt de 2 tipuri: cele ce provin de la epurarea apelor uzate orășenești și cele din zona industrială. Cantitatea mai mare rezulta de la epurarea apelor uzate ce provin din zonele urbane locuite.

Nămolurile rezultate în urma epurării sunt eliminate prin depozitare.

În privința nămolurilor provenite de la stația de epurare Caracal, se face precizarea ca dupa retehnologizare, cantitatea de nămol s-a redus, ajungând în anul 2010 la 16 tone.

1.7.1.4.6.13. Deșeuri industriale

Deși în anul 1994 în municipiul Caracal funcționau 14 regii autonome, 50 societăți comerciale cu capital majoritar de stat, 2445 societăți comerciale cu capital majoritar de stat, 2445 societăți comerciale cu capital privat și 2 societăti cu participare străină, din totalul agenților economici existenți în municipiu numai 11,2 % au ca activitate preponderentă producția.

Gestionarea deşeurilor industriale se face la nivelul fiecărui agent economic ce generează asemenea deşeuri.

- Halda ecologică industrială S.C. ALRO S.A. Slatina ( Aluminiu Prelucrat ) care a intrat în funcțiune în anul 2002.

- Depozitul industrial ecologic ALRO Slatina( Aluminiu Primar) care a intrat în funcțiune în anul 2003;

- Iazul de decantare bicompartimentat SC TMK ARTROM SA care a intrat în funcțiune în anul 1988.

Evoluția cantităților de deşeuri industriale în judeţul Olt, perioada 2007 – 2010, se prezintă în tabelul următor.

Tabel 1.5. Evoluția cantităților de deşeuri industriale în judeţul Olt, perioada 2007 – 2010.

Denumire depozit

Suprafața depozitului

Cantitate de deşeuri

depozitate anul 2007

Cantitate de deşeuri depozitate anul 2008

Cantitate de deşeuri

depozitate anul 2009

Cantitate de deşeuri depozitate anul 2010

Stadiul actual al depozitu

lui Depozit ecologic de deşeuri industriale- Alro Aluminiu Primar

6,6 ha din totalul de 10

ha concesionat

2949 891 862 721 conform

Depozit ecologic de deşeuri industriale- Alro Aluminiu Procesat

0,6 ha din 1,665 ha

concesionat 42 52 58 71 conform

SC TMK 21000mp 7,66 8,09 3,91 3,06 conform


27

Artrom SA - iaz de decantare bicompartimentat

1.7.1.4.6.14. Prognoza privind generarea deșeurilor municipale

Creșterea cantității de deșeuri municipale este influențată în principal de următorii factori:

- evoluția populației;

- evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

- evoluția indicatorului de generare a deșeurilor municipale.

Cantitatea de deșeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populației, va avea în următorii ani o evoluție moderat crescătoare. Creșterea cantităților de deșeuri colectate se va datora măririi consumului de produse și extinderii serviciilor de salubritate în zonele rurale.

În urma dezvoltării sistemului de colectare selectiva se va micșora cantitatea deșeurilor depozitate și va crește cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui la reducerea cantităților depozitate, și la indepărtarea problemelor pe care le presupune fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale (levigatul, degajarile de gaz cu fenomene de autoaprindere, mirosuri, insecte etc.).

În municipiul Caracal, organizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor s-a realizat prin:

- Reabilitarea a 23 rampe de deșeuri din asociațiile de proprietari, 9 gradinițe, 7 școli generale, 4 licee, locația primăriei, locația cantinei sociale, locația muzeului Romanatiului, locația bibliotecii Virgil Caraianopol, locația Serviciului de taxe și impozite.

- Amplasarea a 228 de pubele pentru colectarea deșeurilor menajere și reciclabile și a 39 containere pentru deșeuri menajere.

- Achiziționarea a 3 autovehicule gunoiere compactoare de 18 mc pentru transportul deșeurilor menajere și a unei prese de balotat deșeurile reciclabile.

Operatorul de salubritate care realizează colectarea și transportul deșeurilor la depozite în vederea eliminării, pentru municipiul Caracal este SC IGO SA Caracal.

Eliminarea deșeurilor industriale este sarcina fiecărui producator în parte, cu mijloace proprii sau pe baza de contract cu operatorul de salubritate care transportă la haldele industriale proprii sau la halda care deservește municipiul.


28

1.7.1.5. Zone expuse la riscuri naturale și antropice

1.7.1.5.1. Riscul seismic Municipiul Caracal se situează conform zonarilor macroseismice din SR 11 100/1-93 in zona

de intensitate macroseismica I = 71 (șapte) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani.

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I -Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100/1 - 2011 teritoriul municipiului Caracal prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.20 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani, cu perioada de control a spectrului de raspuns Tc = 1,0 sec.

Figura 1.2. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns, conform P100-1/2006 „Cod de proiectare seismica”

Figura 1.3. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei


29

1.7.1.5.2. Riscul de inundații Municipiul Caracal a fost afectat de fenomene de inundabilitate majore în perioadele cu

precipitații abundente din anii 1971 și 1975, datorită viiturilor formate de-alungul pârâului Gologanu si Torentului.

În urma acestor fenomene s-a executat la limita de vest a intravilanului un baraj din pamânt în spatele căruia s-a format un lac de acumulare — Lacul Obogeanu.

Parcul Constantin Poroineanu a fost amenajat într-o zonă mlăștinoasa.

Pe acest teritoriu, în perioadele cu precipitații bogate se mențin mici suprafețe în care băltește apa meteorică. Pe câmpul Leu – Rotunda datorită terenului cu permeabilitate redusă, în perioadele cu precipitații abundente, apa stagneaza timp îndelungat.Conform studiului de inundabilitate pentru municipiul Caracal întocmit de S.C. ROTACO S.R.L Bucuresti, în ipoteza avarierii digului în urma unor precipitații excepționale, zona centrală a orașului ar fi inundată pe o lățime ce poate ajunge la 1000 m pe direcția nord - sud, afectând zonele locuite.

1.7.1.5.3. Riscuri geotehnice Din punct de vedere geotehnic pe teritoriul adminstrativ al municipiului Caracal au fost

identificate terenuri alcatuite din pamânturi sensibile la umezire colapsibile (PSUC).

Acestea sunt pământuri coezive, macroporice, nesaturate, care la contactul cu apa sufera modificari bruste și ireversibile ale structurii interne, reflectate prin tasări suplimentare cu caracter de prăbusire (colaps) și scăderi ale valorilor parametrilor geotehnici de comportament mecanic.

După modul în care se tasează la umezire, pe terasa Caracal au fost identificate pământuri care prezintă tasări suplimentare sub greutatea proprie (sarcina geologică) cu valori Img mai mici de 5.00 cm — grupa A.

1.7.1.5.4. Riscuri antropice

Pe teritoriul municipiului Caracal există zone unde depozitarea deșeurilor menajere de face necontrolat, cu o răspândire mai mare în zona lacului Obogeanu, pe versant stâng și pe malul drept al pârâului Caracal la limita de est a intravilanului.

Municipiul Caracal are amenajată o rampă de depozitare pe malul drept a lacului Obogeanu, la limita de vest a intravilanului. De asemenea, teritoriul municipiului este traversat de linii de curent de înaltă tensiune.

Modificări antropice ale reliefului apar și în cazul amenajărilor hidrotehnice existente (canale de irigație sau desecare).


30

1.7.2. Situația propusă

În tabelul urmator este prezentată situația propusă a bilanțului teritorial

Tabel 1.6. Bilanț teritorial - situația propusă.

1.7.2.1. Diviziunea terenului în zone, subzone și unități teritoriale

1.7.2.1.1. C - Zona centrală Zona este alcatuita din următoarele subzone:

ZC1 - Zonă istorică protejată, de remanență a mărturiilor dezvoltării urbanistice moderne din perioada de după cucerirea independenței de stat şi de afirmare a caracterului de capitală administrativă locală a oraşului Caracal.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONELE: ZC1; ZC3; ZC3*;

- instituții, servicii şi echipamente publice de nivel municipiuenesc (unitati sanitare, institutii de invatamant, centre culturale, centre comerciale etc);

- sedii ale unor companii şi firme, servicii financiar-bancare, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanță în diferite domenii şi alte servicii profesionale, birouri,etc;

- servicii sociale, colective şi personale;

- sedii ale unor organizații politice, profesionale etc.;


31

- lăcaşuri de cult;

- comerț cu amănuntul;

- activităti manufacturiere care nu stânjenesc vecinătatea;

- hoteluri, pensiuni, agenții de turism;

- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;

- sport şi recreere în spații acoperite;

- parcaje la sol şi in subsol;

- spații libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;

- spații plantate;

- se admit conversii ale locuințelor în alte funcțiuni şi se admit completări cu funcțiuni complementare – inclusiv în subteran (comerț, servicii, recreere, parcaje)

- se admite repararea, extinderea și supraetajarea locuințelor existente;

- se admit conversii funcționale compatibile cu caracterul zonei pentru: funcțiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învățământ, funcțiuni terțiare superioare, media, edituri, agenții, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism;

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN ZONELE: ZC1; ZC2; ZC3; ZC3*; ZC4; ZC5; ZC6

- activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile fațadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul acestora;

- stații de întreținere auto cu capacitate de peste 5 maşini;

- curățătorii chimice;

- depozitări de materiale refolosibile;

- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;

- depozitarea pentru vânzare a unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice;

- activități care utilizează pentru depozitare şi producție terenul vizibil din circulațiile publice sau din instituțiile publice;

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice şi construcțiile de pe parcelele adiacente,

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.


32

ZC2 – Zonă istorică protejată, de remanență a celor mai vechi mărturii ale constituirii medievale a aşezării şi caracterului ei urban.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONA ZC2.

- instituții, servicii şi echipamente publice;

- sedii ale unor firme, servicii financiar-bancare, proiectare, cercetare, expertizare, consultanța în diferite domenii şi alte servicii profesionale, birouri;

- spații culturale;




- servicii turistice;

- locuințe individuale sau colective mici cu maxim 4 apartamente, înglobând spații cu alte destinații compatibile cu locuirea (comert, servicii, birouri etc);

- locuințe individuale incluzând spații pentru profesii liberale;

- învățământ preșcolar și școlar;


- pensiuni sau minihoteluri cu maxim 20 locuri de cazare;

- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc;

- sport și recreere în spații acoperite;


- spații plantate.

ZC3’- Zonă istorică protejată demolată în perioada socialismului, ce păstrează doar parțial şi punctiform mărturii ale oraşului istoric.

ZC4 - Zonă istorică protejată „Tărgul dinlăuntru”, perimetrală centrului istoric de locuire unifamilială pe loturi.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONELE: ZC4; ZC5; ZC6;

- instituții, servicii şi echipamente publice;

- sedii ale unor firme, servicii financiar-bancare, proiectare, cercetare, expertizare, consultanța în diferite domenii şi alte servicii profesionale, birouri;

- spații culturale;


33




- servicii turistice;

- locuințe individuale sau colective mici cu maxim 4 apartamente, înglobând spații cu alte destinații compatibile cu locuirea (comerț, servicii, birouri etc);

- locuințe individuale incluzând spații pentru profesii liberale;

- învațământ preșcolar și școlar;


- pensiuni sau minihoteluri cu maxim 20 locuri de cazare;

- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc;

- sport și recreere în spații acoperite;


- spații plantate.

ZC5 - Zonă istorică protejată de remanență a mărturiilor urbanistice ale dezvoltării clasei burgheziei agricole

ZC6 - Zonă istorică protejată a fostei mahalele Cergăneşti a parohiei Sf. Vasile.

ZC7- Zonă istorică protejată Parcul Poroianu, exemplu de arhitectură peisageră istorică.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONELE ZC7 SI ZC7i.

- spații plantate;

- circulații pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreținerea spațiilor plantate şi accesul la activitățile permise;

- drumuri de halaj din care se asigură - prin dimensionare corespunzătoare - accesul direct din drumuri publice la apa, pentru aprovizionarea cu apă a maşinilor de pompieri de tonaj ridicat;

- mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă;

- adăposturi, grupuri sanitare, spații pentru administrare şi întreținere;

- parcaje.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN ZONELE ZC7 SI ZC7i.


34

- se interzic orice schimbări ale funcțiunilor spațiilor verzi publice şi specializate;

- se interzice conversia grupurilor sanitare în spații comerciale;

- se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziționarea pe platforme flotante sau pe piloți în interiorul oglinzii de apă a unor funcțiuni în absența unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a malurilor;

- se interzic orice improvizații ale colectării apelor uzate ale construcțiilor lacustre;

- se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spațiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spațiilor verzi;

- se interzice tăierea arborilor fară autorizația autorității locale abilitate.

ZC7i- Zone de agrement în vecinătatea apei în cadrul zonei protejate Parc Poroianu.

ZC8- Centre de cartier – zone cu concentrare de servicii de interes general cu raza medie de deservire

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONA ZC8.

- instituții, servicii şi echipamente publice de nivel orașenesc şi de cartier;

- sedii ale unor companii şi firme, servicii financiar-bancare, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanța în diferite domenii şi alte servicii profesionale, birouri;





- activități manufacturiere;

- hoteluri, pensiuni, agenții de turism;

- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;

- sport şi recreere în spații acoperite;

- parcaje la sol şi multietajate;


- spații plantate;

- se admit conversii funcționale compatibile cu caracterul zonei pentru: funcțiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învățământ, funcțiuni


35

terțiare superioare, media, edituri, agenții, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN ZONA ZC8.

- Se interzice amplasarea de construcții pe spații verzi publice, pe locuri de joacă amenajate, pe parcaje de reședință amenajate sau pe accese carosabile sau pietonale amenajate;

Se interzic următoarele utilizări:

- activitați productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;








- lucrări de terasament de natura să afecteze amenajările din spațiile publice şi construcțiile de pe parcelele adiacente;

- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

1.7.2.1.2. IS– Zone de instituții publice și servicii de interes general Zona este alcatuită din urmatoarele subzone:

IS1 - Subzona de echipamente publice, în domeniul administrativ și financiar-bancar.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONA IS1.

- instituții, servicii şi echipamente publice de nivel regional, municipal, de cartier: primărie, Consiliu local, prefectură, poliție, unități de intervenție în situații de urgență, puncte de informare, unități deconcentrate ale ministerelor, serviciul de evidență a persoanei, sedii ale serviciilor descentralizate în subordinea primăriei etc);

- sedii ale unor companii şi firme, servicii financiar-bancare;

- servicii sociale și colective;



36



- spații plantate;

- se admit conversii funcționale în cazul clădirilor/incintelor care nu corespund exigențelor funcționale, de reprezentare sau celor de rezistență și stabilitate;

- se admit completări cu funcțiuni complementare – comerț cu amănuntul, servicii personale, alimentație publică, parcaje precum și clădiri multifuncționale care includ servicii publice.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN ZONELE IS1; IS2 si IS2a.

- amplasarea de funcțiuni care atrag un volum semnificativ de vehicule și/sau pietoni în zona protejată ZC2;





- depozitari de materiale refolosibile;




- lucrări de terasament de natura să afecteze amenajările din spațiile publice şi construcțiile de pe parcelele adiacente;

- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;

- retragerea fața de limita posterioară va fi de minim jumatate din înalțimea la cornişe, dar nu mai puțin de 5 metri;

- clădirile se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanță de maxim 20 metri de la aliniament cu excepțiile menționate la prezentul articol.

IS 2 - Subzona de comerț, servicii.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONELE IS2 SI IS2a.


37

- spații comerciale și de servicii cu raza mare, medie și redusă de servire;

- sedii ale unor companii şi firme, servicii financiar-bancare;

- servicii sociale, colective și personale;

- hoteluri;

- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc;



- spații inchise destinate destinderii, sportului;

- spații plantate;

- activități manufacturiere, expunerea și desfacerea produselor respective;

- pentru subzonele ZC se admit conversii funcționale în alte funcțiuni admise sau admise cu condiții la capitolele respective;

- pentru serviciile dispersate în alte zone funcționale se admit conversii numai în funcțiunile permise în vecinătăte sau complementare funcțiunilor din vecinătate;

- se admit completări cu funcțiuni complementare precum și clădiri multifuncționale care includ servicii.

IS 2a- Subzona de comerț, servicii, în zona protejată. (SIR3).

IS 3 – Subzona de cult.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONELE IS3; IS3a SI IS3b.

- lăcașuri de cult;

- servicii pentru culte;

- activități sociale ale asociațiilor religioase realizate în vecinatatea lăcașurilor de cult;

- spații pentru desfășurarea ritualurilor religioase ;


- spații libere pietonale;

- spații plantate.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN ZONELE: IS3; IS3a; IS3b; IS4; IS4a; IS4b.

- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice şi construcțiile de pe parcelele adiacente;


38

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

IS 3b – Subzona de cult, în zona protejată. (SIR7).

IS 4 – Subzona construcțiilor pentru învațământ.

IS 4a – Subzona construcțiilor pentru învațământ, în zona protejată(SIR1-6).

UTILIZĂRI ADMISE ÎN ZONELE IS4 si IS4a.

- creșe;

- gradinițe cu program redus, normal și prelungit;

- școli;

- afterschool;

- licee;

- școli postliceale;

- școli profesionale;

- instituții de învățământ superior;

- cămine și cantine pentru elevi și studenți;

- spații verzi amenajate;

- parcaje.

IS 4b – Subzona construcțiilor pentru învățământ, în zona protejată. (SIR7).

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONA IS4b.

- creșe; gradinițe cu program redus, normal și prelungit; școli; afterschool; licee;

- școli postliceale; școli profesionale; instituții de învățământ superior;

- cămine și cantine pentru elevi și studenți;

- spații verzi amenajate; parcaje.

IS 5*– Subzona construcțiilor pentru cultură

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONA IS *.

- instituții de spectacol în săli închise;


39

- muzee;

- cluburi;

- case memoriale;

- biblioteci deschise publicului;

- expoziții;

- edituri;

- posturi de radio, televiziune;


- spații plantate;

- se admit conversii funcționale în cazul clădirilor/incintelor care nu corespund exigențelor funcționale, de reprezentare sau celor de rezistența și stabilitate;

- se admit completări cu funcțiuni complementare – comerț cu amănuntul – în primul rând librării și artizanat, servicii personale, alimentație publică, parcaje precum și clădiri multifuncționale care includ servicii culturale.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONA IS *.

- amplasarea de funcțiuni care atrag un volum semnificativ de vehicule și/sau pietoni în zona protejată ZC2 sau în zone exclusiv rezidențiale;



- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

IS 6 – Subzona construcțiilor pentru sănătate.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONELE: IS 6; IS 6a si IS 6b.

- spitale generale, spitale de urgență, instituții medicale de specialitate;

- staționare, ambulatorii;

- unități medico-sociale;

- centre de sănătate;

- policlinici;


40

- dispensare medicale;

- centre de transfuzii;

- cabinete medicale de specialitate;

- cabinete de medicina de familie;

- cabinete de fizioterapie;

- laboratoare medicale;

- cabinete stomatologice;

- farmacii și puncte farmaceutice;


- spații plantate;

- parcaje la sol și multietajate aferente instituțiilor medicale;

- pentru serviciile dispersate în alte zone funcționale se admit conversii numai în funcțiunile permise în vecinatate sau complementare funcțiunilor din vecinătate;

- se admit completări cu funcțiuni complementare precum și clădiri multifuncționale care includ servicii medicale.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONELE: IS 6; IS 6a si IS 6b.

- amplasarea de funcțiuni care atrag un volum semnificativ de vehicule și/sau pietoni în zona protejată C2 (policlinici, spitale etc);




- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

IS 6a – Subzona construcțiilor pentru sănătate, în zona protejată(SIR 1-6).

IS 6b – Subzona construcțiilor pentru sănătate, în zona protejată(SIR 9).

1.7.2.1.3. L - Zona locuințelor Zona este alcatuită din următoarele subzone:


41

LC – Subzona locuințelor colective medii cu P+3 - P+4 niveluri în ansambluri preponderent rezidențiale

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONELE LC SI LCa

- Reparații și extinderi la locuințele existente;

- Construcții aferente echipării tehnico-edilitare;

- echipamente publice specifice zonei rezidențiale;

- parcaje la sol sau multietajate;

- spații verzi amenajate, plantate cu specii care contribuie la ameliorarea climatului;

- locuri de joacă pentru copii;

- spații pentru sport și recreere;

- mobilier urban;

- spații libere pietonale.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONELE LC si LCa.

- activități generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi funcțiuni de producție, unele categorii de alimentație publică, depozite de marfã, ateliere de reparații etc.;

- se interzice schimbarea destinației spațiilor comune ale imobilelor având funcțiunea de circulație, holuri, accese, culoare, ganguri, curți interioare, casele scărilor etc.;


- depozitare en-gros sau mic-gros;


- platforme de precolectare a deșeurilor urbane;

- depozitarea pentru vanzare a unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice;

- activități productive care utilizează pentru depozitare şi producție terenul vizibil din circulațiile publice;

- autobaze şi stații de întreținere auto;

- stații de betoane;

- lucrări de terasament de natură sã afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile învecinate;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată a apelor meteorice sau care împiedică evacuarea și colectarea acestora;

- anexe gospodăreşti.


42

LCa - Subzona locuințelor colective medii cu P+3-P+4 niveluri, În zona protejată.

ZONE DE LOCUINTE JOASE

LI1 – Subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în ansambluri preponderent rezidențiale

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONA LI1.

- Reparații și extinderi la locuințele existente;

- locuințe individuale în regim de construire discontinuu;

- locuințe cu partiu special care includ spații pentru profesiuni liberale;


- pensiuni cu mai puțin de 20 locuri de cazare;

- parcaje la sol;

- spații verzi amenajate; plantarea se va face cu specii care contribuie la ameliorarea climatului;


- depozitare şi producție.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONA LI1.

- funcțiuni comerciale şi servicii profesionale sau activități manufacturiere care depăşesc suprafața de 200 mp ADC (sau 30% din suprafața desfașurată), sau care generează transporturi grele, sau care atrag mai mult de 5 autoturisme concomitent, care sunt poluante, sau care au program prelungit peste orele 2200 sau care utilizează terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producție;

- activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat (peste 5 autovehicule mici pe zi sau orice transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producție, prin deşeurile produse ori prin programul de activități;

- anexe gospodăreşti care produc murdărie sau alte posibile dezagremente (latrine, grajduri etc)

- depozitare en gros;


- platforme de precolectare a deşeurilor;



43




- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

LI1a - Subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în zona protejată.

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONELE LI1a si LI2.

Reparații și refuncționalizări la locuințele existente.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONele LI1a si LI2.

- se interzice supraetajarea sau mansardarea clădirilor cuplate dacă mansardarea/cuplarea nu se execută concomitent la cladirea (clădirile) alaturată;

Se interzic următoarele utilizări:

- funcțiuni comerciale şi servicii profesionale sau activități manufacturiere care depăşesc suprafața de 2000 mp ADC sau care generează transporturi grele, sau care atrag mai mult de 20 autoturisme concomitent, care sunt poluante, sau care au program prelungit peste orele 22 sau care utilizează terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producție;


- anexe gospodăreşti care produc murdărie sau alte posibile dezagremente (latrine, grajduri etc)








44


- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

LI2 – Locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri, în zona protejată. (SIR6)

LI3– Subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în zone de restructurare.

UTILIZĂRI ADMISE

- locuințe individuale, cu sau fară spații pentru profesii liberale;

- locuințe colective cu maxim P+2 niveluri, cu sau fară spații comerciale la parter;

- gradinițe, afterschool (în cazul ansamblurilor cu minim 100 unități locative sau în cele cu confort ridicat, indiferent de marime);

- spații pentru îngrijire personală (în cazul ansamblurilor cu minim 100 unități locative sau în cele cu confort ridicat, indiferent de mărime);


- locuri de joacă pentru copii;

- spații pentru sport și recreere;

- mobilier urban;


- orice alte funcțiuni stabilite prin PUG.

UTILIZĂRI INTERZISE


- se interzice schimbarea destinației spațiilor comune ale imobilelor având funcțiunea de circulație, holuri, accese, culoare, ganguri, curți interioare, casele scărilor etc.;






45





- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile învecinate;

- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată a apelor meteorice sau care împiedică evacuarea și colectarea acestora;


LI3p– Subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în zone de dezvoltare.

UTILIZĂRI ADMISE

- locuințe individuale în regim de construire discontinuu;

- locuințe cu partiu special care includ spații pentru profesiuni liberale;


- pensiuni cu mai puțin de 20 locuri de cazare;

- parcaje la sol;

- spații verzi amenajate; plantarea se va face cu specii care contribuie la ameliorarea climatului;

- spații libere pietonale.


- funcțiuni comerciale şi servicii profesionale sau activități manufacturiere care depăşesc suprafața de 200 mp ADC (sau 30% din suprafața desfățurată), sau care generează transporturi grele, sau care atrag mai mult de 5 autoturisme concomitent, care sunt poluante, sau care au program prelungit peste orele 22 sau care utilizează terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producție;


- anexe gospodăreşti care produc murdărie sau alte posibile dezagremente (latrine, grajduri etc);



46







- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapida a apelor meteorice.

LI4– Subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri în zone de dezvoltare

UTILIZĂRI ADMISE

- locuințe individuale, cu sau fară spații pentru profesii liberale;

- locuințe colective cu maxim P+2 niveluri, cu sau fară spații comerciale la parter;

- gradinițe, afterschool (în cazul ansamblurilor cu minim 100 unități locative sau în cele cu confort ridicat, indiferent de marime);

- spații pentru îngrijire personală (în cazul ansamblurilor cu minim 100 unități locative sau în cele cu confort ridicat, indiferent de mărime);


- locuri de joaca pentru copii;

- spații pentru sport si recreere;

- mobilier urban;


- orice alte funcțiuni stabilite prin PUZ.



- se interzice schimbarea destinației spațiilor comune ale imobilelor având funcțiunea de circulație, holuri, accese, culoare, ganguri, curți interioare, casele scãrilor etc.;


47









- lucrãri de terasament de naturã sã afecteze amenajãrile din spațiile publice și construcțiile învecinate;

- orice lucrãri de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolatã a apelor meteorice sau care împiedicã evacuarea și colectarea acestora;


1.7.2.1.4. I - Zona activităților economice Zona este alcatuită din urmatoarele subzone:

I 1- subzona producție și depozitare;

UTILIZĂRI ADMISE

- activități industriale productive şi de servicii, desfăşurate în construcții industriale mari şi mijlocii;

- depozitarea şi distribuția bunurilor şi materialelor;

- cercetarea industrială care necesită suprafețe mari de teren;

- servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii comerciale legate de transporturi şi depozitare;


- stații de întreținere şi reparații auto si pentru utilaje;

- stații de alimentare cu carburanti;

- comerț, alimentație publică şi servicii personale;

- locuințe de serviciu pentru personalul care asigură permanența sau securitatea unităților;


- platforme de precolectare a deşeurilor urbane.


48


- activitați productive poluante sau cu risc tehnologic;

- amplasarea unităților de învățământ, a serviciilor publice sau de interes general şi a spațiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte nivelurile permise in zonele cu functiuni protejate;

- amplasarea locuințelor cu excepția celor de serviciu;



I 2 – Subzona de producție și depozitare compatibile cu funcțiuni protejate adiacente locuirii

UTILIZĂRI ADMISE ÎN SUBZONELE I 2 si I 2a.

- cercetare-dezvoltare, formare profesională;

- showroom;

- stații de alimentare cu carburanți;

- comerț, alimentație publică şi servicii personale predominant pentru salariați;

- parcaje la sol şi multietajate; - spații libere pietonale;

- spații plantate – fâșii de protecție;

- locuințe de serviciu pentru personalul care asigură permanența sau securitatea unităților.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONELE I 2 si I 2a.

- localizarea unităților care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcționarea acesteia și vecinătatea;



I 2a – Subzona de producție și depozitare compatibile cu funcțiuni protejate adiacente în zona protejată.


49

1.7.2.1.5. V – Zona verde și sport agrement

Zona verde cuprinde o multitudine de categorii: spații verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes zonal și orășenesc, spații plantate de protecție; spații pentru sport și agrement:

Zona este alcatuită din urmatoarele subzone:

V1 – Parcuri / Scuaruri.

UTILIZĂRI ADMISE

- spații plantate;

- circulații pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreținerea spațiilor plantate şi accesul la activitățile permise;

- drumuri de halaj din care se asigură - prin dimensionare corespunzătoare - accesul direct din drumuri publice la apă, pentru aprovizionarea cu apă a maşinilor de pompieri de tonaj ridicat;

- mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă;

- adăposturi, grupuri sanitare, spații pentru administrare şi întreținere;

- parcaje.


- se interzic orice schimbări ale funcțiunilor spațiilor verzi publice şi specializate;

- se interzice conversia grupurilor sanitare în spații comerciale;

- se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziționarea pe platforme flotante sau pe piloți în interiorul oglinzii de apă a unor funcțiuni în absența unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a malurilor;

- se interzic orice improvizații ale colectării apelor uzate ale construcțiilor lacustre;


- se interzice tăierea arborilor fără autorizația autorității locale abilitate.

V2 - Protecția apelor .

UTILIZĂRI ADMISE, V2 si V3.


- alei;

- mobilier urban.



50


- nu se admit nici un fel de intervenții care depreciază caracterul zonei.

V3 – Protecția infrastructurii.

V4- Complexe sportive si de agrement.

UTILIZĂRI ADMISE

- sunt admise construcțiile şi instalațiile specifice conform proiectelor legal avizate;

- săli de sport polivalente sau specializate, bazine de înot acoperite;

- săli de antrenament, săli de întreținere și recuperare fizică;

- cabinete de medicină sportivă și fizioterapie;

- stadioane;

- terenuri de sport, bazine de înot în aer liber, patinoare în aer liber;

- vestiare, anexe administrative;


- alei, amenajări odihnă, agrement, mobilier urban;

- parcaje aferente practicanților sportului și spectatorilor.

UTILIZĂRI INTERZISE ÎN SUBZONELE V4, V4g,si V5.

- se interzic orice alte utilizări;

- se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spațiilor plantate adiacente trotuarelor, atat în interior, cât şi pe conturul exterior al spațiilor verzi;

- este interzisă amplasarea de obiective şi desfaşurarea de activități cu efecte dăunătoare asupra vegetației şi amenajărilor adiacente;

- se interzice tăierea arborilor fară autorizația autorității locale abilitate.

V4g - Complexe și baze sportive în zona protejată.

V5 – Zone de agrement în vecinătatea apei

UTILIZĂRI ADMISE


51

- sunt admise construcțiile şi instalațiile specifice conform proiectelor legal avizate;

- săli de sport polivalente sau specializate, bazine de înot acoperite;

- săli de antrenament, săli de intreținere și recuperare fizică;

- cabinete medicale și de fizioterapie;

- terenuri de sport, bazine de înot în aer liber, patinoare în aer liber;

- vestiare, anexe administrative;


- alei, amenajări odihnă, agrement, mobilier urban;

- porturi de agrement;

- debarcadere;

- ștranduri;

- cluburi nautice;

- terenuri de sport, bazine de înot în aer liber;

- parcaje la sol și multietajate.

1.7.2.1.6. CC - Zona căilor de comunicații și construcțiilor aferente

Zona transporturilor include următoarele subzone:

CC1 – zona transporturilor rutiere.

UTILIZĂRI ADMISE

- căi de comunicație rutieră: drumuri naționale, județene, comunale, străzi de categoriile I-IV ;

- lucrări de artă aferente căilor de comunicație rutieră;

- activități legate de transporturi la distanță pe căi rutiere pentru călători şi mărfuri;

- autogări şi alte construcții şi amenajări pentru gararea şi întreținerea mijloacelor de transport rutiere cu tonaj şi gabarit admis pe străzile din municipiu, pentru transportul de călători şi mărfuri, precum şi serviciile anexe aferente;

- construcții şi amenajări pentru gararea şi întreținerea mijloacelor de transport greu rutier şi pentru transferul mărfurilor transportate în mijloace de transport cu tonaj şi gabarit care nu sunt admise în localitate, instalații tehnice de transfer, precum şi serviciile anexe aferente, parcaje, garaje;

- construcții şi amenajări pentru depozitarea, reambalarea şi expedierea produselor transportate, spații şi construcții de expunere şi comercializare a produselor pentru comerțul en-gros şi


52

pentru comerțul en-detail numai cu mărfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu automobilul personal (elemente de construcție şi finisaj, mobilier, ambarcațiuni şi diverse alte produse pentru întreținerea grădinilor, camping etc.);

- servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunicații, moteluri, restaurante, destindere;

- vamă;

- spații verzi amenajate – in general ca plantații de aliniament;

- parcaje pentru salariați şi pentru călători.


- se interzic orice utilizări care afectează buna funcționare şi diminuează posibilitățile ulterioare de modernizare sau extindere a drumurilor la prospectele prevazute in PUG;

- Zona destinată circulației rutiere se constituie ca zona non-edificandi în care sunt interzise orice lucrari în afara celor de amenajare a drumului, trotuarelor, spațiilor verzi, rețelelor edilitare; pe terenurile rezervate pentru modernizarea unor străzi sau realizarea străzilor propuse, lărgirea arterei de centură şi completarea traseului acesteia, realizarea autostrăzii;

- modernizarea intersecțiilor;

- realizarea pasajelor supra şi subterane;

- realizarea spațiilor de parcare;

- indiferent de statutul juridic actual al lor, se interzic orice construcții sau amenajări cu caracter definitiv – altele decat cele pentru care au fost destinate terenurile cu excepția lucrărilor de rețele tehnico-edilitare care conformează proiectul sau/și de siguranța circulației. Execuția de lucrări cu caracter provizoriu poate fi permisă, numai pentru menținerea funcționalității actuale și cu menționarea în autorizație a duratei de existență a construcțiilor și amenajărilor, durata care nu poate depași termenul planificat de autoritatea locală pentru începerea lucrărilor de modernizare.

CC2 – zona transporturilor feroviare.

UTILIZĂRI ADMISE

- stații de călători, de mărfuri şi de triaj cu instalații, construcții, depozite şi amenajări necesare funcționării serviciilor feroviare;

- servicii publice şi de interes general compatibile cu funcționarea serviciilor feroviare;

- amenajări, lucrări de terasamente şi infrastructură, spații necesare funcțional şi pentru asigurarea securității transportului feroviar;


53

- lucrări de protecție împotriva poluării (ziduri antifonice etc.);

- Spații verzi amenajate pe suprafețele libere rezultate din modul de organizare a incintelor, necesare îmbunătățirii calității mediului şi aspectului peisagistic;

- parcaje pentru salariați şi pentru călători.

Aceste utilizari sunt permise numai în zonele care nu fac obiectul relocării în cadrul strategiei Municipiului Caracal.


În zonele de siguranță şi protecție aferente infrastructurii feroviare publice (20 m din axul CF) este interzisă (conform OUG nr. 12/1998) autorizarea următoarelor lucrări:

- construcții, fie şi cu caracter temporar;

- depozitarea de materiale sau înființarea de plantații care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare;

- orice lucrări care, prin natura lor, ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilității solului (inclusiv prin tăierea copacilor sau arbuştilor ori extragerea de materiale de construcții) sau modificarea echilibrului freatic;

- depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanțe sau deşeuri care contravin normelor de protecție a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare.

1.7.2.1.7. G - Zona de gospodarie comunală

Zona G include toate functiunile care aparțin gospodăriei comunale și asigura servirea cu transport în comun , echipare edilitară și salubritate; cuprinde următoarele subzone:

G1- stație meteorologică.

G2- cimitire.

UTILIZĂRI ADMISE

- cimitire;

- capelă mortuară;

- mausoleu - osuar;

- circulații carosabile;

- parcaje;

- circulații pietonale;

- plantații;

- pavilion pentru administrație, depozitare şi anexe sanitare.


54


Se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetației din lungul acestora sau a celei perimetrale.

G3- salubritate;

G4- puțuri captare/Gospodării de apă.

UTILIZĂRI ADMISE

- puțuri de captare cu echiparea aferentă;

- imprejmuiri de proțecție;

- construcții, instalații şi amenajări pentru gospodăria comunală: birouri; incinte tehnice cu clădiri şi instalații pentru sistemul de alimentare cu apă.


Pentru incintele situate în zone rezidențiale se interzic orice activități care prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activității sau prin transporturile pe care le generează, se interzic orice activități care conduc la riscuri de contaminare a apei potabile.

G5- stație de epurare.

G6- Puncte termice.

UTILIZĂRI ADMISE

- construcții, instalații şi amenajări pentru gospodăria comunală: birouri;

- incinte tehnice cu clădiri şi instalații pentru sistemul de producere a energiei termice si electrice; parcuri eoliene pentru producerea energiei electrice; puncte termice; centrale termice de cvartal.


- amplasarea construcțiilor cu funcțiuni protejate în zona de protecție a CET și parcurilor eoliene, stabilită prin studii de specialitate.

G7 – Gospodăria gazelor.

G8 – Gospodăria energiei electrice.

UTILIZĂRI ADMISE


55

Amplasarea rețelelor se face de regulă de-a lungul căilor de comunicație rutieră, în conformitate cu reglementările în vigoare.


- amplasarea construcțiilor cu funcțiuni protejate în zona de protecție.

1.7.2.1.8. Ex – zone situate în extravilan

EX1 – păduri;

EX2 – zone destinate agriculturii.

UTILIZĂRI ADMISE

- cultivarea plantelor pentru consum și tehnice;

- sere, solarii;

- perdele de protecție.


- orice lucrări de terasament care modifică direcția naturală de scurgere a apelor meteorice, afectând alte proprietăți.

EX3 – zone destinate lucrărilor majore de infrastructură.

1.7.2.2. Derogari situații speciale și derogări de la prevederile regulamentului Prin derogare se înțelege modificarea condițiilor de construire: funcțiuni admise, regim de

construire, înălțime maxima admisă, distanțe minime față de limitele parcelei, POT, CUT.

Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situații:

- obiective cu destinații semnificative pentru municipiul Caracal și aria sa de influență sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative în configurația urbană locală sau generală;

- dimensiuni sau forme ale parcelei din orașul vechi, care nu se înscriu în prevederile regulamentului;

- condiții dificile de fundare;

Limita derogărilor ce pot fi aprobate poate fi stabilită prin acte normative (legi, hotărâri de guvern etc).


56

1.7.2.3. Locuințe Au fost propuse următoarele prevederi în vederea îmbunătățirii condițiilor de locuit din

municipiul Caracal:

- Respectarea prevederilor P.U.G şi P.U.Z. existente şi introducerea de reactualizări în situațiile care impun acest lucru.

- Întocmirea de Planuri urbanistice zonale şi de detaliu pentru soluționarea optimă a problemelor urbanistice din zonele de locuit.

- Ridicarea calității fondului construit de locuințe.

- Introducerea în toate zonele de locuit a echipărilor edilitare şi a dotărilor specific.

- Utilizarea spațiilor reziduale pentru dotări de cartier şi spații verzi.

- Îmbunătățirea confortului termic al apartamentelor existente.

- Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin recondiționarea finisajelor corelat lucrărilor de izolare termică, amenajări exterioare, spații verzi, etc.

- Măsuri pentru eliminarea poluării în zonele de locuit.

- Proiect pentru modernizarea infrastructurii pentru educație şi de sănătate, infrastructuri sociale şi sportive.

- Proiect pentru construirea de blocuri de locuințe pentru tineri.

- Proiecte pentru amenajarea parcărilor în diferite cartiere ale municipiului Caracal.

- Proiecte de amenajare şi reabilitare urbană.

- Proiecte pentru protejarea valorilor culturale.

1.7.2.4. Infrastructura edilitară Alimentarea cu apă

Mărirea gradului de siguranță a stațiilor de pompare și reducerea consumului specific de energie pe metrul cub de apă pompat, prin echiparea cu electropompe cu fiabilitate ridicată și de puteri mai mari.

Înlocuirea dupa caz, datorită uzurii fizice sau morale, a rețelelor de transport a apei care nu mai prezintă siguranță în exploatare sau a celor care nu asigură debitele necesare (în zone cu dezvoltare rapidă).

Extinderea rețelei de distribuție cu conducte de ultimă generație pentru deservirea zonelor care nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa.

Reducerea pierderilor prin practici de bună gospodărire.

Sporirea conștientizării populației pentru reducerea consumului de apă.


57

Canalizare menajeră

Refacerea unor tronsoane de rețea care prezintă discontinuități sau degradări.

Extinderea rețelei de canalizare în primă etapă pe străzile Aprodu Purice, Tudor Vladimirescu, Târgul Nou, Bistriței, Traian, Petre Puican, Viilor, Gheorghe Doja, Elena Doamna, Ștefan cel Mare, Trandafirilor, Neagoe Basarab, Olteniei, Primăverii, General Magheru, Aleea Carpați, Caraiman, Nicolae Grigorescu, Mărăști, Maior Crantea, Doamna Stanca, străzi care în prezent nu sunt racordate la sistemul de canalizare existent.

Canalizare pluvială

Decolmatarea depunerilor din rețeaua de colectare și din bazinele de retenție în scopul măririi capacității de transport și de acumulare.

1.7.2.5. Alimentarea cu gaze naturale Rețeaua de alimentare cu gaze naturale existentă va fi extinsă conform necesităților, și în

zonele incluse prin PUG în intravilan, care vor fi locuite.

1.7.2.6. Gospodărirea deșeurilor Creșterea cantității de deșeuri municipale este influențată în principal de următorii factori:

- evoluția populației;

- evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;

- evoluția indicatorului de generare a deșeurilor municipale.

Cantitatea de deșeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populației, va avea în următorii ani o evoluție moderat crescătoare. Creșterea cantitaților de deșeuri colectate se va datora măririi consumului de produse și extinderii serviciilor de salubritate în zonele de extindere a intravilanului.

În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă se va micșora cantitatea deșeurilor depozitate și va crește cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui la reducerea cantităților depozitate, și la îndepărtarea problemelor pe care le presupune fermentarea acestora în depozite neconforme (levigatul, degajările de gaz cu fenomene de autoaprindere, mirosuri, insecte etc.).

Se are în vedere închiderea actualei rampe de deșeuri și construirea pe amplasamentul actual a unei rampe de transfer intermediar. De asemenea, se prevede mutarea actualei rampe de deșeuri în comuna Bălteni.


58

Proiectul prevede și construirea a 76 puncte de colectare de deșeuri menajere și reciclabile în cartierele cu gospodării individuale, precum și achiziționarea de containere și pubele de 1100 litri pentru colectarea deșeurilor menajere și reciclabile.

1.8. RELAȚIA CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME

Propunerile de dezvoltare din cadrul Planului Urbanistic General au fost corelate cu elemente din planurile de amenajare a teritoriului național întrucât dezvoltarea orașului nu se poate face decat în relație cu contextul suprateritorial.

Din Planul de Amenajare a Teritoriului National au fost aprobate până în prezent 5 secțiuni, a șasea fiind în faza de proiect.


59

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI ALE EVOLUȚIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII P.U.G.-ULUI PROPUS

2.1. SITUAȚIA ACTUALĂ A MEDIULUI

Municipiul Caracal este al doilea oraș ca importanță din județul Olt, după Slatina, capitala de județ. Din punct de vedere al mediului municipiul Caracal reprezintă un ecosistem puternic antropizat.

În ansamblu, ecosistemul municipiului Caracal este influențat de ocuparea terenului de populație prin crearea de locuințe, utilizarea apei din subteran și evacuarea apelor uzate, poluarea aerului și solului generată de activitățile agenților economici și traficul rutier. Se menționează ca poluatorii importanți proveniți din industrie au restrâns sau chiar au închis activitatea, reducându-se în acest fel sursele de poluare a factorilor de mediu.

În capitolele următoare este prezentată situația actuală a factorilor de mediu aer, apa, sol, zgomot, biodiversitate și comunității umane.

2.1.1. Aerul

Poluarea atmosferei reprezintă unul dintre factorii majori care afectează sănătatea și condițiile de viață ale populației din marile aglomerări urbane.

Disconfortul produs de fum și mirosuri, reducerea vizibilității, efectele negative asupra sănătății umane și a vegetației produse de pulberi și gaze nocive, daunele asupra construcțiilor datorate prafului și gazelor corozive, precipitațiile acide, se înscriu printre problemele majore de mediu ale zonelor urbane.

Atmofera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate în ea afectând direct și indirect, la mica și la mare distanță, atât elementul uman, cât și toate celelalte componente ale mediului natural și artificial (construit).

Activitățile specifice zonelor urbane, legate în primul rând de viață de zi cu zi a locuitorilor se constituie, inerent, într-o serie de surse de poluare a atmosferei grupate în așa-numita categorie de surse tipic urbane. Printre acestea se înscriu:

- Încălzirea spațiilor de locuit, comerciale, instituționale;

- Prepararea hranei (mijloace proprii și unități specializate);

- Traficul rutier (propriu și în comun);

- Servicii (spălătorii, service auto și aparatură electronică, distribuție gaze naturale și produse petroliere, etc.);


60

- Depozitarea deșeurilor.

Aceste surse generează o gama de poluanți atmosferici comuni majorității, care se constituie la rândul lor în categoria poluanților tipic urbani. Aceștia sunt formați dintr-un complex de substanțe sub forma de aerosoli și gaze, cu efecte negative atât prin acțiune singulară, cât și sinergică.

Datorită plumbului conținut în benzină, aerosolul urban aflat în special în zonele arterelor cu trafic rutier intens are și un anumit conținut în Pb.

Majoritatea poluanților gazoși generați de sursele urbane și anume: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, compuși organici volatili au natură acidă, contribuind la acidifierea nu numai a atmosferei, ci și a tuturor celorlalte componente ale mediului natural și artificial. Unii dintre acești poluanți primari conduc, datorită apei din atmosferă și reacțiilor fotochimice, la formarea unor poluanți secundari, dintre care în primul rând oxidanții fotochimici (ozon, peroxiacetilnitrat, apa oxigentă, acid formic, etc.) acidul sulfuric și acidul azotic, cu un grad de agresivitate ridicat.

Agresivitatea poluanților urbani primari și secundari se manifestă nu numai asupra sănătății umane, prin creșterea morbidității și mortalității, ci și asupra construcțiilor civile și industriale. Astfel, aerosolii solizi și lichizi, precum și gazele acide și puternic oxidante determină creșterea substanțială a ratei de coroziune și de degradare a materialelor: beton, metal, sticlă, lemn, cauciuc, vopsele, etc.

Aceasta are drept consecință apariția unor daune importante asupra mediului urban construit: locuințe, instituții, străzi, monumente arhitectonice, opere de artă, etc. Efectul acestor daune se resfrânge, desigur, tot asupra factorului uman, nu numai în plan economic (cheltuieli de intreținere, restaurare, conservare) ci și în plan psihic și moral, atât la nivelul individului, cât și la cel al societății.

Vegetația este un alt factor asupra căruia se repercutează în mod direct poluarea atmosferei. În marile aglomerări urbane nu se pune problema plantelor de cultură pentru că daunele să fie privite din punct de vedere economic, se iau însa în considerare spațiile verzi, plantele ornamentale, parcurile atât de necesare populației. Acestea reprezinta un element deosebit de important în menținerea echilibrului fizic și psihic și așa alterat prin îndepartarea tot mai gravă a citadinului de natură.

Atunci când în interiorul sau în apropierea zonelor urbane este dezvoltată activitatea industrială și agricolă, așa cum era situația orațului Caracal, potențialul de stres chimic al atmosferei crește evident, atât prin aportul de poluanți comuni cu cei tipic urbani, cât și prin generarea de poluanți specifici surselor industriale și agricole.

Din cele de mai sus se desprinde faptul ca menținerea calității atmosferei între limite acceptabile, cu tendința de aducere la parametrii naturali constituie o linie strategică esențială a unui program de management al mediului într-o zonă, program al cărui scop constă în recontrucția ecologică a zonei și asigurarea dezvoltării sale durabile.

Devoltarea urbanistică a unei localități, ca parte componentă a programelor generale de utilizare a teritoriului la diferite scări (locală, regională, națională) trebuie să se înscrie în cerințele și în structura programelor de management al mediului. Dezvoltarea durabilă nu poate fi realizată decât


61

dacă orice activitate umană, de la asigurarea condițiilor civilizate ale existenței cotidiene (încalzire, hrană, îngrijirea sănătății, dezoltare spirituală, etc.) până la activitățile de folosire a resurselor și de producere a bunurilor materiale, este privită prin prisma integrării sale ecologice.

În mod particular în ceea ce privește dezvoltarea urbană propriu-zisă, integrarea sa ecologică înseamnă a realiza un echilibru între rezolvarea cerințelor individuale și de grup ale comunității umane și protecția acestei comunități și a mediului său de viață la agresiunea agenților poluanți.

2.1.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant Aprecierile privind evoluția calității aerului se fac pe baza datelor APM Olt și se referă la

perioada 2000 – 2010.

În absamblu, calitatea aerului în județul Olt s-a menținut stabilă, în ultimii ani nu au existat variații semnificative. Față de anul 2000 s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a calității aerului. Pentru îmbunătățirea calității aerului în municipiul Caracal o importanță deosebită au avut-o reducerea emisiilor atmosferice a agenților economici mari poluatori precum și racordarea locuințelor la sistemul centralizat de alimentare cu gaze.

Evoluția emisiilor de gaze cu efect acidifiant în perioada 2000-2010 este prezentată în graficele următoare.

Emisiile anuale de dioxid de sulf

Emisiile de dioxid de sulf sunt generate in principal prin arderea combustibililor fosili in sursele stationare si mobile.

Situatia privind evolutia în perioada 2000 – 2010 a cantitatilor emisiilor de SO2 în atmosfera (tone) la nivelul judetului Olt, este prezentata în tabelul 2.1.

Tabel 2.1. Emisiile anuale de dioxid de sulf in judetul Olt ( tone ).

anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 SO2 2696 2761 2657 6036 4828 4620 5641 4703 4662 1276 1532

Din tabelul 2.1 rezulta ca emisiile de dioxid de sulf s-au redus in ultimii ani de cca 4 ori comparativ cu valoarea maxima a perioadei 2000 – 2010 rezultata in anul 2003.

Emisiile anuale de dioxid de azot.

Emisiile de dioxid de azot rezulta din arderea combustibililor fosili in sursele stationare si mobile, precum si din procese biologice. In municipiul Caracal prezenta oxizilor de azot se datoraste traficului urban.

Evolutia emosiilor de dioxid de azot in perioada 2000 – 2010 se prezinta in tabelul 2.2.

Tabel 2.2. Emisiile anuale de dioxid de azot in judetul Olt ( tone ).


62

anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 NOx 1887 1678 1290 1261 1279 1452 3106 1786 1692 760 802

Examinand datele prezentate in tabelul 2.2., constatam ca emisiile de dioxid de azot au scazut in ultimii 2 ani de cca 4 ori comparativ cu maximul perioadei rezultat in anul 2006.

Emisii de plumb.

In tabelul 2.3. se prezinta estimarea emisiilor de plumb provenite din activitatile din industria prelucratoare procesele de productie.

Tabel 2.3. Emisiile anuale de plumb in judetul Olt ( tone ).

anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 plumb 0,003 1,500 1,000 2,385 1,976 2,566 3,131 2,454 2,042 0,116 0,183

Emisiile de plumb pe teritorul judetului Olt in perioada 2000 - 2010 au scazut in ultimii doi ani de cca 20 ori comparativ cu valoarea maxima din anul 2006, in principal datorita eliminarii benzinei cu plumb folosita de autovehicule.

In absamblu, calitatea aerului in judetul Olt s-a mentinut stabila, in ultimii ani nu au existat variatii semnificative. Fata de anul 2000 s-a inregistrat o imbunatatire semnificativa a calitatii aerului. Pentru imbunatatirea calitatii aerului in municipiul Caracal o importanta deosebita au avut-o reducerea emisiilor atmosferice de la agentii economici mari poluatori precum si racordarea locuintelor la sistemul centralizat de alimentare cu gaze.

2.1.1.2. Calitatea aerului ambiental in municipiul Caracal Calitatea aerului ambiental in municipiul Caracal se prezinta pe baza datelor monitorizarii

puse la dispozitie de A.P.M. Olt.

Agentia pentru Protectia Mediului Olt realizeaza monitorizarea calitatii aerului cu ajutorul unei retele de monitorizare formata din 3 puncte fixe de prelevare pe 24 ore la platforma industriala Slatina. In aceste puncte de prelevare se urmaresc indicatorii: amoniac, dioxid de azot, dioxid de sulf, fluor, pulberi in suspensie.

Valorile limita pentru indicatorii monitorizati sunt stabilite conform Ordinului /2002 si STAS 12574 / 87.

În municipiul Slatina este amplasata o statie automata de tip industrial pentru monitorizarea calitatii aerului care masoara automat urmatorii parametrii: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, pulberi în suspensie ( PM10).

Aceasta statie face parte din reteaua nationala de monitorizare.

Datele si informatiile pentru public se prezinta pe un display amplasat pe b-dul A.I.Cuza ( zona Posta ) si a unui panou interior (amplasat în holul Agentiei pentru Protectia Mediului Olt).

Statia de monitorizare automata a calitatii aerului este dotata cu senzori meteo, care furnizeaza informatii despre temperatura, umiditatea relativa, radiatii solare, directia si viteza


63

vantului. Aceste informatii sunt folosite de catre analizor in validarea datelor indicatorilor chimici monitorizati in conditii standard de temperatura si presiune.

Aprecierile privind evolutia calitatii aerului se fac pe baza datelor APM Olt si se refera la perioada 2000 – 2010.

Trebuie precizat ca pentru municipiul Caracal nu se dispune de date privind calitatea aerului si din acest motiv aprecierile se fac prin extrapolare, pe baza activitatii de monitorizare desfasurate de APN Olt in zonele mai expuse poluarii atmosferei decat municipiul Caracal.

In cele ce urmeaza se prezinta calitatea aerului pe baza rezultatelor masuratorilor efectuate pentru parametrii: dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi in suspensie, monoxid de carbon si ozon. Datele prezentate se bazeaza pe rezultatele activitatii de monitorizare desfasurata de A.P.M. Olt.

Dioxidul de azot

In anul 2010 concentratiile dioxidului de azot rezultate din masuratorile zilnice nu au depasit valorile maxime admisibile pentru 24 ore.

Media anuala rezultata s-a situat la cca 36% din valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane.

Evolutia concentratiilor medii lunare pentru dioxidul de azot se prezinta in fig. 2.1.

In grafic nu apar valori pentru indicatorul NO2 in lunile martie, octombrie si noiembrie din cauza unor probleme tehnice la analizorul de NOx.

Figura 2.1. Evolutia concentratiilor medii lunare pentru dioxidul de azot

Dioxidul de sulf.

Concentratia medie anuala pentru dioxidul de sulf a rezultat de 17,89 µg/mc. Inperioada de vara (aprilie – aµgust), au rezultat concentratiile cele mai reduse, cuprinse in intervalul 5 – 10 µg/mc, iar concentratiile cele mai ridicate s-au inregistrat in perioada rece a anului (septembrie – februarie), cu valori cuprinse intre 20 – 30 µg/mc.


64

În fig. 2.2 se prezinta evoluția concentrațiilor medii lunare pentru dioxidul de sulf.

Figura 2.2. Evoluția concentrațiilor medii lunare pentru dioxidul de sulf

Pulberi in suspensie.

In zona studiata, poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are cauze antropice, in special datorita proceselor de productie, transportul rutier, sistemele de incalzire cu combustibili solizi. De asemenea, caracteristicile pedoclimatice ale zonei favorizeaza poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie prin antrenarea de vant a particulelor de sol.

In anul 2010 concentratia medie a pulberilor sub 10 microni a fost de 25,29 µg/mc. Dupa cum se poate urmari din graficul prezentat in figura 2.3., concentratiile maxime de PM10 au fost inregistrate in sezonul rece, in lunile decembrie si ianuarie (cauze antropice).

Figura 2.3. Evoluția concentrațiilor medii lunare pentru indicatorul PM10

Monoxidul de carbon.


65

In zona studiata, monoxidul de carbon se degaje din arderea incompleta a substantelor care contin carbon.

Concentratia medie anuala a monoxidului de carbon masurata la statia automata de monitoriaare a fost in anul 2010 de 0,39 mg/mc.

Figura 2.4. Evoluția concentrațiilor medii lunare pentru indicatorul monoxid de carbon in anul 2010.

Ozonul.

Ozonul se poate forma natural in atmosfera ca urmare a descarcarilor electrice si sub actiunea razelor solare.

Antropic, ozonul se formeaza ca urmare a reactiilor unor poluanti proveniti din sursele de poluare terestra.

Statia automata de monitorizare a calitatii aerului a pus in evidenta pentru anul 2010 urmatoarea distributie a concentratiilor lunare ale ozonului, prezentata in figura 2.5.

Figura 2.5. Evoluția concentrațiilor medii lunare pentru ozon .


66

Concentratia medie lunara a ozonului a rezultat in anul 2010 de 40,56 µg/mc.

Concluzii

Calitatea aerului in municipiul Caracal este apreciata ca fiind buna. Usoarele depasiri la pulberi in suspensie inregistrate la Slatina au fost nesemnificative, manifestandu-se cu o frecventa foarte mica.

Calitatea aerului s-a mentinut constanta, in ultimii ani neexistand variatii mari ale concentratiilor masurate. Comparativ cu perioada anterioara pana in anul 2000 se observa o imbunatatire a calitatii aerului la toti indicatorii.

Masurile stabilite, prin programul de gestionare a calitatii aerului au fost eficiente, rezultatele observandu-se in urma monitorizarii permanente.

2.1.1.3. Considerații privind impactul traficului rutier asupra aerului în municipiul Caracal

Traficul rutier reprezintă o sursă importantă de poluare a atmosferei specifică marilor aglomerări urbane, cu efecte asupra sănătății și condițiilor de viață ale populației.

Autovehiculele evacuează în atmosferă un complex de poluanți gazoși și solizi, de natură organică și anorganică: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), pulberi cu conținut de plumb (în cazul neutilizării benzinei fara plumb), hidrocarburi (din gazele de eșapament și pierderi prin evaporare) și alți compuși organici volatili (aldehide, acizi organici). Poluanții evacuați de autovehicule iși aduc un aport substanțial la formarea poluanților secundari (ozon și alți oxidanți fotochimici), acidifierea mediului, modificarea condițiilor meteorologice (scăderea vizibilității, creșterea frecvenței și a persistenței ceții, etc.), precum și la formarea smogului fotochimic.

Cele mai frecvente situații de poluare datorate traficului care conduc la afectarea sănătății populației sunt expunerile pe termen scurt (de ordinul zecilor de minute) la concentrații mari. Totuși, nu sunt de neglijat nici expunerile pe termen lung la concentrații moderate, în special atunci când sunt implicați poluanți cu grad ridicat de toxicitate (plumbul, care are și proprietatea de a se acumula în organism).

Dat fiind că emisiile de poluanți de la autovehicule au loc aproape de nivelul solului, impactul maxim al acestora asupra calității aerului are loc (exceptând axa căii) în proximitatea căii de trafic la nivelul respirației umane (înălțimea efectivă de emisie este de circa 2 m). O strada circulată este asimilată unei surse liniare în apropierea solului.

Nivelul concentrațiilor de poluanți generate de traficul rutier depinde de trei categorii de factori:

- Intensificarea traficului și tipurile de autovehicule;


67

- Configurația stadală (lărgimea, orientarea față de vânturile dominante, înălțimea și omogenitatea clădirilor care o mărginesc);

- Condițiile meteorologice de dispersie a poluanților.

Astfel din punct de vedere al traficului, zonele cele mai expuse sunt de-a lungul arterelor cele mai intens circulate și în apropierea intersecțiilor. Situația se agravează atunci când în trafic sunt implicate autovehicule de capacitate mare (autobuze, camioane) și/sau autovehicule vechi întreținute necorespunzător. Alte zone puternic expuse sunt cele care atrag în parcări și pe străzile laterale un număr important de autovehicule: centre comerciale, stadioane, instituții, centre culturale și de agrement.

Configurația și orientarea străzilor reprezintă elemente foarte importante din punct de vedere al nivelului pe care il pot atinge concentrațiile de poluanți. Astfel, cea mai defavorabilă situație o prezintă străzile de tip canion, adică acele străzi care, pe o lungime semnificativă, sunt mărginite de construcții înalte, relativ omogene. Aceste străzi dispun de condiții defavorabile dispersiei poluanților emisi în apropierea solului, evoluția laterală fiind limitată la distanța dintre cele doua șiruri de clădiri, iar cea verticală redusă de absența, în general, a curenților convectivi. Situația se accentuează în cazul în care vântul are viteză, iar direcția nu este orientată în lungul străzii.

Condițiile meteorologice au o influență deosebită asupra concentrațiilor. Astfel, situațiile de circulație redusă a maselor de aer (calm, vânt cu viteze mici) și de stabilitate atmosferică (în special inversiuni termice) determină creșteri accentuate ale concentrațiilor de poluanți evacuați de traficul rutier. Situațiile de ventilație naturală slabă însoțite de inversiune termică sunt asociate cu înălțimi de amestec reduse (de ordinul a câteva sute de metri). Dispersia poluanților emiși în stratul de inversiune este diminuată atât ca ventilația orizontală redusă, cât și de un amestec vertical diminuat.

2.1.2. Apa

2.1.2.1. Apele de suprafață, resurse și caracteristici calitative Principalul curs de apă din apropierea municipiului Caracal este râul Olt, cod cadastral: VIII –

1, situat la aproximativ 12 km depărtare de oraş. Debitul mediu multianual înregistrat la Stoeneşti este de 174 mc/s. Debitul maxim anual provine în majoritate din ploile de primăvară şi este de 2.700-3.000 mc/s. Debitul mediu zilnic minim anual variază între 24-29 m3/s.

Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 140 kg/s.

Fenomenul de iarnă are o durată de 40 de zile din care podul de gheață ajunge la circa 18-20 zile.

În zona studiată, Oltul primeşte pe dreapta ca afluenți râul Teslui şi pârâul Caracal.

Râul Teslui, afluent de dreapta al Oltului, cod cadastral VIII – 1.175, în lungime de 110 km, se varsă în râul Olt la cota 71 mdM, lângă localitatea Fărcaşele.


68

Debitul multianual al Tesluiului înregistrează valori de 1,42 mc/s, la stația Resca. Debitul maxim este de circa 290 m3/s, iar debitul mediu zilnic minim anual cu asigurarea de 80% este de 0,5 m3/s.

Pârâul Caracal, afluent de dreapta al Oltului, cod cadastral VIII – 1.176, are lungimea de 31 km și suprafața bazinului de 121 kmp.

Pâraul Caracal are obârşia în satul Grozăveşti, comuna Drăghiceni. Este singura apă permanentă de suprafață din teritoriul administrativ al municipiului Caracal. Pârâul are direcția de curgere paralelă cu cea a Tesluiului, adică NV-SE şi străbate oraşul prin zona centrală, îndreptându-se spre Olt, care-i colectează apele şi cu care confluează la sud de localitatea Stoeneşti. În mare parte cursul pârâului Caracal a fost regularizat, pentru o mai bună igienizare a oraşului și pentru protecția împotriva inundațiilor.

Inițial, pârâul avea o vale puțin adâncită, denivelată cu 5-10 m față de nivelul câmpiei din jur, cu debite mici şi variabile.

De-a lungul pârâului au fost amenajate acumulări pentru atenuarea viiturilor, respective: Alesteu, în suprafață de 11,25 ha și volumul acumulat de 1,71 mil. mc ; lacul Grozăveşti, cu suprafata de 11,9 ha și volumul acumulat de 1,383 mil. mc ; lacul Dicesti având o suprafață de 13,8 ha și volumul aumulat de 1,383 mc ; lacul Drăghiceni, în suprafata de 41 ha și volumul acumulat de 4,98 mil. mc.; lacul Obogeanu (în nordul parcului oraşului), lacul din parcul Poroineanu, lacul Opincaru (situat în partea de est a oraşului).

Apa acestor lacuri este folosită în sistemele de irigații ale unităților agricole din zonă, iar lacul din parc are scop recreativ.

Din rețeaua hidrografică a zonei studiate face parte și pârâul Gologan (Alesteu), cod cadastral, VIII-1.176.1. afluent de dreapta al pârâului Caracal, în lungime de 10 km, cu suprafața bazinului de 15.kmp. Pârâul Gologan se varsă în acumularea Drăghiceni.

Evaluarea stării ecologice și chimice a corpurilor de apă din zona municipiului Caracal – anul 2010

Sinteza evaluării stării ecologice a cursurilor de apă care se află în zona municipiului Caracal se prezintă sintetic în tabelul 2.4.

Tabel 2.4. Starea ecologică a corpurilor de apă din zona Caracal.

Evaluarea starii ecologice si chimice

Raul Olt

Raul Teslui

Paraul Caracal

Evaluarea starii ecologice pe baza: - Elementelor biologice Moderata (M) Moderata (M) Moderata (M) - Elementelor fizico - chimice Buna (G) Moderata (M) Moderata (M) - Poluantilor specifici Moderata (M) - -

Evaluarea starii chimice Stare proasta - - Rezultatul incadrarii corpului de apa Stare moderata

(M) Stare moderata (M)

Potential ecologic moderat(PEM)


69

Din punct de vedere al conditiilor de oxigenare (Oxigen dizolvat), si al nutrientilor (N – NO3 , N – NH4 , N – NO2, P – PO4, P total), starea chimica a paraului Caracal este moderata (M). In starea moderata se situeaza si apele raului Teslui.

2.1.2.2. Apele subterane In zona municipiului Caracal sunt identificate doua sisteme acvifere principale: Acviferul

freatic, cu nivel liber;

- Acviferele de medie adancime, sub presiune, caracteristice Stratelor de Candesti si Stratelor de Fratesti (vezi figura 2.6 ).

Figura 2.6. Harta hidrogeologica a judetului Olt.

Caracteristicile acviferelor din zona.

Acviferul freatic existent in zona cercetata permite captarea unui debit Q = 0,6 – 2 l/s, pentru denivelari de 0,3 – 5m.

Nivelul apelor subterane in acviferul freatic din zona se afla la adancimi de 4 – 10 m.


70

Orizonturile acvifere de medie adancime cantonate in Stratele de Candesti, sunt alcatuite din nisipuri si pietrisuri marunte in alternanta cu orizonturi argiloase.

Nivelul piezometric din aceste formatiuni este ascensional, ajungand la adancimi de peste 25 m.

Pomparile experimentale au indicat debite, Q = 1 – 10 m.

Orizonturile de medie adancime cantonate in Stratele de Fratesti sunt formate din nisipuri si pietrisuri. Nivelul apeloe subterane in aceste formatiuni se situeaza la adancimi de 20 – 30m.

Capacitatea dedebitare a Stratelor de Fratesti este Q = 1 – 5 l/s. Pentru denivelari de 2 – 10 m.

Principalele resurse subterane de apa tehnic utilizabile sunt:

- Captarea Frasinet a orasului Caracal, amplasata in partea de nord a localitatii, este constituita din 24 puturi forate la adancimi de 130 – 180 m, avand capacitatea proiectata de captare Q = 80 l/s. In prezent se afla in conservare.

- Captarea Stoenesti este amplasata in lungul DN6 Caracal – Bucuresti, intre localitatile Caracal si Stoenesti. Captarea, constituita din 32 puturi forate la adancimi de 54 – 100 m, poate debita Q = 75 l/s. In prezent se afla in conservare.

- Captarea Redea – Deveselu este amplasata in zona de sud – est a municipiului Caracal si este constituita din 32 puturi care pot debita Q = 140 l/s. Aceasta captare furnizeaza municipiului Caracal debitul de apa potabila de 25 l/s.

- Captarea Chelaru – Redea este amplasata in zona de vest a localitatii , in prelungirea captarii Redea – Deveselu. Din aceasta captare pot fi activate 32 puturi cu debitul total Q = 150 l/s.

- Frontul de captare al Uzinei de vagoane Caracal este constituit din 5 puturi forate la adancimi de 70 – 80 m, care pot furniza un debit, Q = 15 l/s, utilizat in cadrul unitatii.

- Captarea IPILF este formata din 14 puturi amplasate pe directia nord – sud in zona de nord a localitatii. Captarea poate furniza debitul Q = 3l/s utilizat pentru zonele rurale.

Calitatea apelor subterane.

In vederea evaluarii starii chimice a corpurilor de apa subterana din zona Caracal, s-au luat in considerare urmatoarele foraje: Caracal N – E (F1), Caracal ord. II (F1), Caracal Sud ord. II.(F1), Caracal Sud (F1).

In urma incadrarii rezultatelor fizico – chimice conform Ordinului 137/2009, nu s-au constatat depasiri ale limitelor admise la forajele mentionate.

In privinta azotatilor, valoarea prag de 50 mg/l a fost cu putin depasita la forajele Caracal N – E (52,083 mg/l), si Caracal ord. II F1 (51,875 mg/l).


71

Pe ansamblu, starea chimica a corpului de apa ROOT08 in care sunt incluse si captarile de la Caracal este apreciata ca slaba.

Indicatorii fizico-chimici generali prezentati pentru apele subterane conduc la urmatoarea interpretare:

Gradul de mineralizare se incadreaza in limitele de potabilitate, valorile fiind grupate spre limita superioara, denotand un grad mai ridicat de mineralizare;

S-au intregistrat de asemenea, valori semnificative ale indicatorilor grupei azot, dar acestea se incadreaza in limitele admise;

Valorile indicelui de pH incadreaza apele subterane in categoria celor slab acide pentru acviferul freatic si slab alcalin pentru acviferul de medie adancime;

Tipul predominant de apa este hidrocarbonat calcico – magnezian;

Mineralizarea apelor subterane este mult mai redusa in acviferul de medie adancime comparativ cu acviferul freatic.

Calitate apei de imbaiere.

Conform programului de monitorizare a calitatii apei de imbaiere , au fost verificate doua obiective situate in municipiul Caracal:

- bazin innot adulti si bazin de innot copii – Colonia Deveselu;

- piscina apartinand SC EMIPIS73 SRL.

Rezultatele analizelor efectuate pe probele de apa prelevate din aceste locatii sunt corespunzatoare din punct de vedere bacteriologic (conf. OMS nr. 536/1997).

2.1.3. Solul

Formarea si calitatea solului este dependenta de factori precum pozitia geografica, relieful, substratul geologic, clima si vegetatia.

Prezenta panzei freatice la o adancime mai redusa asigura solurilor din zona o buna aprovizionare cu apa si contribuie la fertilitatea acestora.

Relieful de lunca si terase, climatul continental precum si invelisul vegetal in est caracteristic zonei de silvostepa si in partea de vest, zonei padurilor de foioase, au determinat formarea in zona municipiului Caracal a urmatoarelor tipuri de soluri (vezi figura 2.7):

Cernoziomuri argiloiluviale; in partea centrala si de est a teritorului;

Soluri argiloiluviale brun – roscate, inclusiv podzolite slab, intalnite in vestul teritorului.


72

Figura 2.7. Jud. Olt – Harta solurilor

Solurile de tip cernoziom s-au format pe loess si depozite loessoide care le mareste si mai mult fertilitatea. Aceste soluri se caracterizeaza printr-un orizont A bine exprimat, bogat in humus (3 – 5%) si azot.

Structura grauntoasa mica si medie, este bine dezvoltata, formarea acesteia fiind legata de prezenta unei faune edafice foarte active. Agregatele structurale sunt fie poroase si fiabile fie capabile sa opuna o rezistenta moderata la presare.

Orizontul C, prezinta acumulari de carbonati sub forma de eflorescente, concretiuni sau vinisoare.

Cernoziomurile sunt soluri foarte fertile si sunt folosite cu bune rezultate in scopuri agricole.

Caracteristic zonei este cernoziomul levigat ce are un caracter nisipos sau argilos. Aceste soluri, in partea de sud – vest a teritorului trec de pe terasele Dunarii in cuprinsul Campului inalt Leu – Rotunda, unde caracterul nisipos al lor este si mai evident.


73

Solurile argiloiluviale din vest prezenta unui orizont superior de culoare bruna sau brun-galbuie inchisa, cu structura grauntoasa, slab pana la puternic dezvoltata si textura nisipoasa pana la argiloasa.

Solurile aluviale contin 1,5 – 3 % humus si au un pH usor alcalin datorita prezentei carbonatilor Ca+.

Luand in considerare repartitia spatiala a terenurilor pe clase de calitate, in zona Caracal, terenurile apartin clasei a II-a pentru categoria de folosinta arabil.

Pentru asigurarea productiei agricole in terasa Caracal a fost repusa in functiune o suprafata de teren irigata de 7325 ha.

In zona municipiului Caracal nu au fost identificate terenuri care sa intre in categoria siturilor contaminate ce necesita interventii pentru depoluare.

Trebuie precizat ca in zonele urbane puternic antropizate, solurile se regasesc in spatiile verzi. Municipiul Caracal, dispune de spatii verzi in suprafata de cca. 40 ha, revenimd 11,5 ha/locuitor.

Din spatiile verzi ale localitatii, cea mai importanta zona, in suprafata de 24 ha o reprezinta Parcul Constantin Poroineanu, unde se pot regasi specii valoroase de vegetatie.

2.1.4. Biodiversitatea

Arealul in care s-a dezvoltat municipiul Caracal face parte din punct de vedere al asociatiilor de plante si animale din ZONA de SILVOSTEPA care ocupa partea de sud a judetului.La vest de Caracal, covorul vegetal apartine zonei padurilor de foioase.

In momentul actual vegetatia spontana ca si animalele care o populeaza se limiteaza la suprafete mici si anume la acelea unde, din diferite motive , terenul a fost impropriu pentru dezvoltarea facilitatilor urbane, industriei sau agriculturii.

2.1.4.1. Flora Teritoriul considerat cuprinde suprafete terestre si unele permanent acoperite de apa. Ca

urmare, flora zonei este variata, incluzand atat specii xerofile, rezistente la ariditate, cat si specii mezofile si acvatice.

Plantele din această zonă sunt specifice arealului stepei, înlocuite în prezent aproape în totalitate de culturi agricole.

Condițiile climatice caracteristice stepei, cu precipitații mai reduse (cca. 500 ml), de temperatură, permanența vânturilor care influențează echilibrul dintre transpirație şi absorție, adâncimea apei freatice, au dus la dispariția arboretelor şi înlocuirea lor cu mărăcinişuri şi tufărişuri.

Vegetația naturală (spontană) din zona Caracal se încadrează în asociația de silvostepă (pajişte alternând cu pădure), în partea sudică şi vestică şi de luncă pe valea Tesluiului şi Oltului.


74

Subzonei silvostepei îi corespund speciile lemnoase întâlnite în pădurile Reşca, Hotărani, Fărcaşele, Comanca, cum ar fi: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia), ulmul de câmp (ulmus minor), jugastrul (Acer campestre), teiul alb (Tilia tomentosa), mărul pădureț (Malus silvestris), Cornul (Cornus mas), plopul alb (Populus alba), salcâmul (Robinia pseudacacia), păducelul (Crataegus monoggna), arinul negru (Alnus glutinosa).

Dintre speciile lemnoase arbuşti, fac parte: porumbarul (Prunus spinosa), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măceşul (Rosa canina), răsura (Rosa gallica) şi salba moale (Euonymus europaea).

Dintre speciile lemnoase mai deosebite din zonă amintim în pădurea Reşca câteva exemplare de stejar roşu (Quercus rubra), pin negru (Pinus nigra), brad argintiu (Abies alba varietatea argentea), iar pe valea Potopinului în anul 1938 au fost plantate 60 de exemplare de chiparos de mlaştină (Taxodium distichum).

În parcul Constantin Poroineanu din Caracal, specii lemnoase considerate floristice sunt: arborele pagodelor (Ginko biloba), chiparosul de mlaştină (Taxodium distichum), şi stejarul brumăriu forma piramidală (Quercus pedunculiflora varietatea piramidalis).

Vegetația ierboasă cuprinde un spectru larg de specii.

Plantele de primăvară prezente în păduri, pe alocuri, formează vetre în pădurea Reşca, Comanca, Parcul Constantin Poroineanu. Dintre ele amintim ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scila bifolia), lăcrămioarele (Convalaria majalis), laptele pasărei (Gagea lutea), ceapa ciorii, coada vulpii (Alopecurus europaeus), pipirigul (Juncus effusus), rogozul (Carex divulsa).

În locuri mlăştinoase şi pe malul apelor se întâlnesc specii hidrofile, iubitoare de apă, cum ar fi: răchitarul (Lytrum salicaria), ciuma apelor (Elodea canadensis), paşa (Potamogeton crispus), stânjenelul de apă (Iris pseudacorus), raritate floristică, papura îngustă (Typha angustifolia) papura lată (Typhia latifolia).

În pădurea Reşca se află specii rare de plante: laleaua pestriță (Fritillaria montana) monument al naturii, laleaua galbenă (Tulipa biebersteiniana), Ranunculus constantinopolitanus, breiul rotund (Mercurialis ovata) şi stânjenelul de apă (Iris pseudacorus).

Alte specii ierboase sunt: păiuşul (Festuca valesiaca), Sadina (Chrysopogon grillus), bărboasa (Bothriochloa ischaemum), fragii de camp (Fragaria virdis), untul vacii (Orchis morio ssp. picta), raritate în județul Olt, pochivnicul (Asarum europaeum), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), urzica moartă (Laminum maculatum).

Datorită varietății florei, prezenței unor specii de plante şi animale ocrotite ca monumente ale naturii, aportului la menținerea echilibrului ecologic şi frumuseței peisajului pădurile Reşca şi Comanca sunt propuse pentru a fi declarate rezervații ştiințifice şi forestiere (Pădurea Comanca).


75

2.1.4.2. Fauna Contrastele mari climatice dintre iarnă şi vară, ariditatea accentuată, lipsa de adăpost şi

vegetația mai puțin bogată sunt elemente care contribuie la restrângerea faunei, mai ales în zonele cultivate/ agroecosisteme.

Cele mai bune posibilități de dezvoltare în aceste zone de câmpie joasă, cultivată, o au dintre mamifere rozătoarele reprezentate prin: popândău, hârciogi, şoarecele de câmp, orbetele, şobolanul de câmp.

În ecosistemul de pădure cu floră abundentă şi diversă reprezentanții faunei sunt mai numeroşi. De exemplu în pădurea Reşca se află exemplare de cerb lopătar (Dama dama), colonizate în anul 1955 pentru interes cinegetic şi estetic. Tot în această pădure a fost colonizat în anul 1973 cerbul carpatin (Cervus elaphus).

Tot dintre mamifere, aflate însă în dificultate în județul Olt, amintim jderul de copac (Martes martes) care mai poate fi găsit doar în pădurile Bistrița şi Dealul Bobului din zona Ocolului silvic din Caracal.

O altă specie de mamifere amenințată cu dispariția este nevăstuica (Mustela nivalis). Se întâlneşte în locuri uscate cu mărăcinişuri, sub grămezi de lemne, paie, pe lângă aşezări omeneşti, în magazii, etc.

2.1.4.3. Fauna ornitologica Păsările, alături de alte animale sunt şi ele afectate mai ales de factorul antropic (omul),

efectivele numerice la unele dintre ele scăzând dramatic.

O pasăre cunoscută ca fiind vestitorul primăverii este barza albă (Ciconia alba). Apare pe aceste meleaguri în martie-aprilie, părăsindu-le la sfârşitul verii, cândse îndreaptă spre Africa. Extrem de rară pe teritoriul județului Olt este barza neagră (Ciconia nigra). Este o pasăre călătoare care rareori cuibăreşte la noi. Un cuib de berze negre a fost menționat în pădurea Reşca, în punctul numit Balta Popii, în anul1975.

O altă pasăre ocrotită este corbul (Corvus corax), ale cărei efective au scăzut până în pragul critic datorită vânătorii excesive, fără un motiv anume. În prezent se întâlneşte sporadic în pădurile Reşca, Dealul Bobului, Ulmet, Studinița, Ulmet-Dobrun, Morunglav.

Pe malul apelor, în special în lunca Oltului în zona Stoeneşti, apar de primăvara până toamna egretele, din neamul stârcilor şi lebăda cucuiată. Egreta mare (Egreta alba) şi egreta mică (Egreta garzetta) au mai fost observate şi în zona Fărcaşele, Băbiciu, şi pe malurile Teslui de Romanați.

O pasăre a cărei existență a devenit incertă este turtureaua (Stretopelia turtur), întâlnită frecvent cu zeci de ani în urmă, în păduri şi în apropierea aşezărilor omeneşti. Ruda ei apropiată gµguştiucul (Streptopelia decaocto), este întâlnită destul de frecvent.

O altă pasăre foarte des întâlnită în pădurile din zona Caracal, astăzi foarte rară şi ea, este pupăza (Upupa epops). Cuibăreşte la noi, dar nu ramâne iarna, ci migrează în Africa centrală.


76

Păsări destul de rar întâlnite în zonă sunt sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) şi mărăcinarul mare (Saxicola torquata).

2.1.4.4. Fauna ichtiologica În lacuri, bălți şi râul Olt se întâlnesc peşti precum: crapul (Cyprinus carpio), carasul

(Carassius carassius), roşioara (Scardivius erithrophthalmus), plătica (Abramis brama), somnul (Silurus glamis).

2.1.4.5. Reptile si amfibieni Reptilele sunt reprezentate de şopârla de câmp (Lacerta agilis), şarpele de casă (Natrix natrix),

broasca țestoasă din Oltenia (Testudo hermanni), broasca țestoasă de lac (Emys orbicularis).

Dintre amfibienii prezenți în zona Caracal amintim pe Bufo viridis – broasca râioasă verde, foarte folositoare datorită consumului mare de insecte şi a larvelor acestora.

Pe lângă bălți şi lacuri se întâlneşte broasca mare de lac (Rana ridibunda).

2.1.4.6. Rezervatii de peisaj Județul Olt este unul din cele mai sărace din țară în privința suprafețelor ocupate de păduri.

Ele reprezintă doar 8,2 % din suprafața totală a județului.

Dintre monumentele naturii din județul Olt puse sub protecția legii, amintim un număr de 16 specii de păsări: corbul (Corvus corax), dropia (Otis tarda), spurcaciul (Otis tetrax).

Parcul Constantin Poroineanu este cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică din județul Olt şi unul din cele mai frumoase din țară.

Parcul este situat în partea de vest a oraşului , în apropiere de central administrativ, încadrat între două cartiere vechi şi cunoscute, Bold şi Protoseni. Pe suprafata de cca.24 ha sunt amenajate spatii cu plante decorative (16 ha), spatii verzi, lacul, stadionul, complexul de sere, ştrandul şi restaurante.

În parc se găseşte o mare varietate de plante, care pot fi clasificate după criteriul peisagistic în floră dendrologică şi plante floricolore de seră sau de câmp, cu un mare număr de specii, decorative, cu fluctuații sezoniere şi anuale.

Dintre speciile lemnoase mai reprezentative sunt molidul (Picea abies), pinul negru (Pinus excelsa), duglasul verde (Pseudotsµga txigolia), chiparosul de baltă (Taxodium distichum), arborele pagodelor (Ginko biloba), arborele vieții (Thuja orientalis T.Picata), corcoduşul roşu (Prunus cerasifera varpissardii), mărul sălbatic (Malus Jeoribrenda), mahonia (Mahonia quijolium), frasinul (Fraxinus excelsior), pluta (Populus albă), plopul negru (Populus nigra), castanul (Alesculus hippocastanum), arțarul sau palatul de grădină (Acer Platanoides), platanul de munte (Acer


77

Pseudoplantus var pupureum), arțarul american (Acer Negundo var aureovariegatonu), țigăranul (Catalpa bignonoides), trâmbița (Tecana radicaus), răchită roşie (Salix Purpura).

Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) este un relict terțiar, o adevărată fosilă vie, unicul reprezentant al străvechiului ordin Ginkgoales din flora actuală. În județul Olt această specie de arbore se găseşte numai in Caracal, în parc şi în centrul oraşului.

Chiparosul de baltă se întâlneşte în parcul din Caracal în două grupuri de 4 şi 3 exemplare de o parte şi de alta a lacului.

Pe strada Crizantemei nr. 2 din oraşul Caracal se află un exemplar de arbore de lalea (Iiriodendron tulpifera) originar din America de Nord, care are frunza în formă de liră. Florile sunt terminale, solitare, în formă de cupă cu o dungă portocalie, asemănătoare cu florile de lalea.

În curtea Colegiului Agricol Dimitrie Petrescu din Caracal se află două exemplare de Magnolie Kobis.

2.1.5. Populatia

2.1.5.1. Evolutia populatiei În perioada 1992 - 2009 se manifestă o tendința de descreștere a volumului populației stabile

atât la nivel național cât și la nivelul județului Olt și municipiului Caracal, așa cum se prezintă în tabelul nr. 11.

La nivelul anului 2009, populația municipiului Caracal era de 34.735 locuitori (conforn fișei localității).

Scăderea numărulului populației în ultimii ani se datorează atât sporului natural negativ, cât și migrării (diferența dintre persoanele plecate cu documente oficiale de renunțare la domiciliu sau cu reședința pe termen lung în străinătate și personele venite în localitate),

Tabel 2.5. Populația totală a municipiului Caracal în perioada 1992 – 2009

Populație totală 1992 2002 2006 2008 2009 Frecvența 39.597 36.735 35.831 34.924 34.735 Municipiul

Caracal

Evoluție 1992=100% 92,7 90,5 88,2 87,7

Distribuția pe sexe a populației Municipiului Caracal în ianuarie 2009 reflectă un relativ echilibru între ponderea populației feminine 51,8 % - 18.007 femei și a celei masculine 48,2 % - 16.728 bărbați (vezi tabelul nr. 2.6).

Fenomenul de îmbătrânire demografică în cazul populației municipiului Caracal este mai puțin evident, având în vedere ponderea importantă a grupei tinere și a celor apți de muncă, în comparație cu grupa populației peste 60 de ani.


78

Analiza populației pe sexe și vârste evidențiaza și faptul că municipiul Caracal dispune de efective importante de populație cu vârste cuprinse între 25 - 44 ani, ceea ce constituie resurse importante pentru creșterea natalității.

Dezvoltarea socio-economică a municipiului Caracal este direct influențată de evoluția demografică în general precum și de mișcarea naturală, migratorie și de procesul de îmbătrânire demografică în special.

Efectele acestora pot fi puse în evidență de raportul de dependență după vârstă, care exprimă raportul dintre populația în vârstă de muncă (15-59 ani) și restul populației și ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populației adulte care are cea mai importantă contribuie la realizarea bugetului familial și are de asemenea, un rol activ în formarea tinerei generații. Nu este identic cu raportul de dependență economică, ce se calculează ca raport între populația inactivă și cea activă.

2.1.5.2. Structura etnică a populației

Caracal Total Români Maghiari Rromi Germani Alţii 2011 28673 27217 185 1242 5 22

% 100,0% 94,9% 0,6% 4,3% 0,0% 0,1% Sursa: INS, baza de date TEMPO online

Caracal Total Români Maghiari Rromi Germani Alţii 2002 34625 32830 15 1736 6 38 2011 28673 27217 185 1242 5 22

Diferenţa absolută

2002-2011 -5952 -5613 170 -494 -1 -16 Diferenţa

relativă (%) -17,2% -17,1% 1133,3% -28,5% -16,7% -42,1% Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Olt

2.1.5.3. Structura socio-economică a populației În județul Olt proporția populației activă ocupată era în anul 2009 de aproximativ 59,6 %

(pentru bărbați) și 59,4 % (pentru femei) din total.

Municipiul dispune de resurse umane numeroase și bine pregătite profesional și educațional.

În anul 2009, conform datelor furnizate de Fișa localității, în municipiul Caracal rata natalității avea valoarea de 10,2 ‰.

Rata mortalității în municipiul Caracal a fost în 2009 de 8,7 ‰.


79

Evoluția volumului populației este influențată nu doar de mișcarea naturalî a acesteia, ci și de mișcarea migratorie.

Migrația reprezintă totalitatea stabilirilor și plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unități administrativ-teritoriale. În anul 2009 mișcarea migratorie a fost deficitară cu 626 persoane.

La nivelul anului 2009, în municipiul Caracal populația școlară era de 6.700 elevi distribuiți astfel:

- 2.948 – învățământ primar și gimnazial;

- 3752 - învățământ liceal .

- Rețeaua de unități de învațământ cuprindea :

- 247 săli de clasă ;

- 49 laboratoare școlare;

- 17 ateliere școlare.

- Personalul didactic cuprinde 468 persoane, din care :

- 219 în învățământul primar și gimnazial;

- 249 în învățământul liceal.

2.1.5.4. Sănătatea populației În tabelul următor este prezentată rețeaua de unități sanitare la nivelul municipiului Caracal.

Tabel 2.6. Reteaua de unitati sanitare din municipiul Caracal

Reteaua sanitara Sectorul public Sectorul privat Total Spitale 1 1 Dispensare medicale 1 1 Cabinete medicale scolare 3 3 Cabinete medicale de familie ( individuale)

18 18

Farmacii 1 12 13 Puncte farmaceutice 1 1 Cabinete medicale de specialitate 10 10 Paturi în spitale 501 501 Paturi în unități medico-sociale 50 50 Cabinete medicale de medicină generală

1 1

Cabinete stomatologice 4 12 16 Laboratoare medicale 5 4 9

Personalul medical (medici, personal sanitar mediu și auxiliar) ce activează la nivelul municipiului Caracal este prezentat detaliat în tabelul alaturat:

Tabel 2.7. Personalul medical din municipiul Caracal.

Personalul medical Sectorul public Sectorul privat Total Medici 88 2 90


80

Medici de familie 18 18 Stomatologi 5 12 17 Farmaciști 1 19 20 Personal sanitar mediu 375 23 398

2.1.6. Starea actuala a poluarii sonore in municipiul Caracal

Confortul acustic este un element important pentru desfășurarea normală a activităților umane care necesită menținerea nivelului de zgomot în parametrii recomandați de legislația în vigoare.

La nivel european, evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental sunt reglementate de Directiva 2002/49/CE, transpusă în legislația româneasca, prin Hotărârea de Guvern nr. 321/2005, care abordează unitar, la nivel național, prevenirea sau reducerea efectelor dăunatoare provocate de expunerea populației la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului produs de acesta.

În municipiul Caracal principala sursă de zgomot cu implicații asupra mediului o constituie traficul rutier și în proporție mai mică celelalte activități urbane.

Analiza a fost orientată spre probleme legate de mediu, adică asupra zgomotului perceput în afara teritoriului intreprinderilor industriale.

2.1.6.1. Monitorizarea zgomotului in municipiul Caracal În municipiul Caracal rețeaua stradală este formată în principal din străzi din categoria III, cu

două benzi de circulație unde nivelul de zgomot admis este de 65 dB(A).

Se menționează că pentru străzile: Calea București, Vornicul Ureche, Antonius Caracalla, Nicolae Titulescu și General Magheru, care se încadrează în categoria III-a cu patru benzi de circulație nivelul de zgomot admis este de 70 dB(A).

Luând în considerare studiu de trafic efectuat de URCOSYS, traficul actual în ora de vârf pe străzile și arterele principale ale municipiului Caracal se prezintă în tabelul 2.10.

Tabel 2.8. Valorile de trafic pe principalele artere de circulație din orașul Caracal

Denumirea strada Categorie drum Numar vehicule/ora Antonius Caracalla II 366 Nicolae Titulescu II 332 General Magheru II 304 Gheorghe Doja si Decebal III 104 1 Decembrie 1918 III 232 Piata Victoriei III 192

Evaluarea zgomotului generat de circulația rutieră pe arterele principale ale municipiului Caracal a fost facută luând în considerare valoarea maximă a traficului (366 vehicule/ora).

Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 2.11.

Tabel 2.9. Nivelul de zgomot echivalent pentru traficul din municipiul Caracal

Distanta fata de marginea carosabilului (m)

Nivelul poluarii sonore dB(A)


81

La marginea drumului 69,24 La 5 m distanta de drum 65,63 La 10 m distanta de drum 63,48

Se constată ca nivelul actual al poluării sonore pe arterele municipiului Caracal se încadrează în limitele impuse de norme.

Trebuie menționat că APM Olt a efectuat anterior măsurători privind nivelul zgomotului în Piața Alimentară din Caracal și a constatat că nu sunt depășiri ale limitelor admise.

2.2. ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUȚIEI PROBABILE A MEDIULUI ȘI A SITUAȚIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII P.U.G. PROPUS PENTRU MUNICIPIUL CARACAL

Municipiul Caracal, centru economic, comercial și cultural al județului Olt, este al doilea ca importanță, dupa Slatina, capitala județului și unul din orașele importante din Romania.

Din punct de vedere al mediului municipiul Caracal reprezintă un ecosistem puternic antropizat.

În ansamblu, ecosistemul municipiului Caracal este influențat de ocuparea terenului de populație prin crearea de locuințe, utilizarea apei din subteran și evacuarea apelor uzate, poluarea aerului și solului generată de activitățile agenților economici și traficul rutier. Se menționează că marii poluatori proveniți din industrie au restrâns sau chiar au închis activitatea, reducându-și în acest fel sursele de poluare a factorilor de mediu.

În capitolele următoare se prezintă sintetic situația actuală a factorilor de mediu: aer, apă, sol, zgomot, biodiversitate și comunități umane în situația neimplementării PUG pentru municipiul Caracal.

2.2.1. Calitatea aerului în situația neimplementării P.U.G. pentru municipiul Caracal

Având în vedere situația actuală descrisă în capitolul anterior, neimplementarea proiectului va crea următoarele probleme din punct de vedere al calității aerului în municipiul Caracal:

Menținerea nivelului de poluare în zona arterelor principale de circulație datorită dispunerii străzilor în condiții defavorabile dispersiei poluanților;

Poluarea aerului produce efecte negative asupra sanătății și condițiilor de viață ale populației, asupra vegetației, produce daune asupra construcțiilor datorită prafului și gazelor corozive transportate de atmosferă;


82

Poluare aerului va fi generată în continuare de arderea combustibililor solizi și lichizi în gospodăriile particulare întrucât municipiul Caracal este racordat parțial la sistemul de alimentare cu gaze;

Neimplementarea planului urbanistic analizat ar putea duce la creșterea emisiilor de NO2, NO, SO2, PM10, Pb, CO și O3 provenite în special din industrie și trafic.

În vederea diminuării poluării fonice, a aerului și a solului, generate de traficul rutier greu, PUG prevede o variantă ocolitoare a municipiului Caracal, prin construirea a 10,35 km de drum, complementar lucrărilor de reabilitare a DN6, Alexandria – Craiova. Varianta ocolitoare prevazută în PUG, permite tranzitarea traficului greu fără traversarea localității.

Neimplementarea prevederilor PUG înseamnă menținerea disfuncționalităților actuale, care vizează factorii de mediu: aer, sol, zgomot, sănătatea populației.

Poluarea aerului prin menținerea tehnologiei actuale a industriilor.

2.2.2. Calitatea apei în situația neimplementării Planului Urbanistic General în municipiul Caracal

Obiectivul general privind apa potabilă il constituie îmbunătățirea alimentării cu apa potabilă a populației, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continuă cu apa potabilă de bună calitate, cu costuri minime, folosirea rațională a resurselor cu apă, creșterea fiabilității și durabilității sistemului de alimentare cu apă și extinderea rețelei de distribuție a apei potabile la noile locuințe.

Acțiunile strategice pentru calitatea apei potabile urmăresc normele, standardele și legile privind gestionarea cantitativă și calitativă a apei potabile, urmărind traseul captare – distribuție - consum.

Principiile politicii în domeniul calității apei potabile sunt:

- Sănătatea populației;

- Asigurarea apei potabile în cantități suficiente pentru populație;

- Reducerea pierderilor de apă potabilă prin practici de bună gospodărire;

- Responsabilizarea și implicarea populației și a agenților economici.

- În prezent, numărul de gospodării branșate la rețeaua de alimentare cu apă a municipiului Caracal este de 4715 la care se adaugă 7400 apartamente bloc.

- Rețeaua de distribuție a apei este de 87,448 km lungime și prezintă unele disfuncționalități, detaliate la capitolul 1.7.1.4.1.

În situația neimplementării PUG Caracal zone relativ intinse (dar cu densitatea populației mai mici), vor fi lipsite de echipare edilitară.


83

Rețeaua de canalizare menajeră are o lungime de cca. 58,77 km și colectează apele uzate menajere precum și apele uzate industriale provenite de la consumatorii de apă care se încadrează în condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare.

Rețeaua propriu-zisă este constituită din colectoare executate din tuburi azbociement, PVC, fontă, beton simplu sau precomprimat cu diametre cuprinse între Dn 200-1000 mm precum și unele tronsoane de formă ovoidala : 50/75 – 75/105 cm.

Conform prevederilor PUG Caracal, rețeaua de canalizare urmează să fie extinsă pe străzile: Aprodu Purice, Tudor Vladimirescu, Târgul Nou, Bistriței, Traian, Petre Puican, Viilor, Gheorghe Doja, Elena Doamna, Ștefan cel Mare, Trandafirilor, Neagoe Basarab, Olteniei, Primăverii, General Magheru, Aleea Carpați, Caraiman, Nicolae Grigorescu, Mărăști, Maior Grantea, Doamna Stanca, străzi care în prezent nu sunt racordate la sistemul de canalizare centralizat existent;

Rețeaua de canalizare pluvială acoperă o suprafață totală de cca. 210 ha, din care în zona de locuințe, cca. 140 ha, iar în zona industrială cca 70 ha – cu posibilitatea de extindere în această zonă până la 130 ha. Lungimea totală este de cca 23 km, din care 18 km se desfășoară în zona de locuințe și 5 km în zona industrială nord și are diametre cuprinse între Dn300-2200 mm. Colectorul principal este situat pe bulevardul Mihai Viteazul, în el pompându-se și apele de la bazinul de retenție Negru Voda.

În situația neimplementării, planului, locuitorii ar putea construi în zone în care lipsește rețeaua de canalizare, astfel va exista posibilitatea ca apele subterane să fie poluate prin infiltrații din fosele septice neimpermeabilizate create de locuitori.

O parte din sistemele de alimentare cu apă și de colectare a apelor uzate sunt vechi și din materiale necorespunzătoare, care afectează calitatea apei transportate.

În situația neimplementării planului, calitatea apelor de suprafață și subterane ar putea fi afectată de pierderile de ape uzate provenite din rețea.

PUG Caracal propune extinderea sistemului de canalizare, reducerea pierderilor de apă din rețea, exploatarea la parametrii optimi ai stației de epurare.

2.2.3. Calitatea solului în situația neimplementării Planului Urbanistic General în municipiul Caracal

În zona Caracal, terenurile aparțin clasei a II-a de calitate pentru categoria de folosință arabil.

În zona municipiului Caracal nu au fost identificate terenuri care să intre în categoria siturilor contaminate ce necesită intervenții pentru depoluare.

Trebuie precizat că în zonele urbane puternic antropizate, solurile se regăsesc în spațiile verzi. Municipiul Caracal, dispune de spații verzi în suprafață de cca. 40 ha, revenind 14 mp/locuitor.

În situația neimplementării planului solul va fi poluat în continuare de următoarele acțiuni:


84

Activitățile agenților economici care nu iși vor adapta tehnologia la cerințele de mediu, vor genera în continuare emisii de poluanți care se vor depune pe sol;

Traficul rutier intensificat va afecta solul prin poluare chimică provenită de la emisiile motoarelor autovehiculelor ce se vor depune pe sol;

Planul Urbanistic General propune extinderea cu peste 50 %, respectiv cca. 661,09 ha a intravilanului. Suprafața de teren ce va fi ocupată ulterior de construcții va afecta solul în zonele respective prin ocuparea permanentă a terenului, însă se va avea în vedere respectarea suprafețelor destinate pentru spațiile verzi.

Neimplementarea PUG-ului va determina ocuparea necorespunzătoare a terenului, fără a avea o gândire spre dezvoltarea durabilă a zonei respective. De asemenea, se vor crea condiții de depozitare a deșeurilor în locuri necorespunzătoare, iar spațiile verzi nu se vor extinde și nu vor beneficia de întreținerea corespunzătoare prevazută.

2.2.4. Situația faunei și florei în cazul neimplementării Planului Urbanistic General în municipiul Caracal

Arealul în care s-a dezvoltat municipiul Caracal face parte din punct de vedere al asociațiilor de plante și animale din ZONA de SILVOSTEPĂ care ocupă partea de sud a județului. La vest de Caracal, covorul vegetal aparține zonei pădurilor de foioase.

În momentul actual vegetația spontană ca și animalele care o populează se limitează la suprafețe mici și anume la acelea unde – din diferite motive – terenul a fost impropriu pentru dezvoltarea facilităților urbane, industriei sau agriculturii.

Se considera ca în situația neimplementării Planului Urbanistic, situația florei și faunei din zona municipiului Caracal va fi afectată negativ în continuare de activitatea din industrie, de circulația auto de pe arterele principale și de transportul feroviar.

În zonele poluate se va remarca existența unui număr redus de specii de floră și faună, proliferând speciile invazive și dăunătorii.

2.2.5. Deșeurile generate și depozitarea lor în situația neimplementării PUG-ului pentru munucipiul Caracal

În prezent, volumul deșeurilor care se depozitează zilnic la rampa orășenească este mare deoarece structurile logistice și populația nu sunt suficient pregătite pentru colactarea selectivă și recuperare, care ar duce la reducerea volumului deșeurilor la depozitarea finală.

În vederea valorificării deșeurilor s-au făcut primii pași În colectarea selectivă a acestora.


85

Planul Urbanistic General are în vedere extinderea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor, această acțiune va reduce cantitatea de deșeuri prin valorificare și recuperare. Deșeurile selectate și compactate vor fi depozitate în rampa ecologică.

De asemenea, PUG Caracal prevede construirea a 76 puncte de colectare a deșeurilor menajere și reciclabile din cartiere cu gospodării individuale, precum și achiziționarea de containere și pubele având capacitatea de 1.100 l.

Neimplementarea proiectului va genera focare de depozitare necorespunzătoare a deșeurilor, iar cantitatea acestora se va mări, întrucât nu vor fi sprijinite activitățile de colectare selectivă a deșeurilor. De asemenea, se va amplifica impactul asupra solului, apelor subterane și populației.

Activitatea de colectare selectivă a deșeurilor va necesita sporirea conștientizării și schimbării comportamentului populației față de problema colectării deșeurilor.

2.2.6. Nivelul de zgomot generat în situația neimplementării proiectului

În municipiul Caracal poluarea sonoră este generată de principalele surse reprezentate de traficul rutier și diversele activități ale agenților economici.

În situația neimplementării planului nivelul de zgomot din zonele arterelor principale de trafic se va menține, cu tendința generală de creștere a acestuia, datorită intensificării traficului.

PUG-ul munucipiului Caracal propune modernizarea arterelor de acces în localitate și realizarea de drumuri noi, în primul rând a variantei ocolitoare.


86

3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV

3.1. DESCRIEREA CONDIȚIILOR NATURALE/EXISTENTE

3.1.1. Relieful

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul municipiului Caracal este situat în Câmpia Romanați, la limita de vest a câmpului Leu – Rotunda.

Câmpia Romanați este formată dintr-un câmp relativ neted, ce înclină ușor spre sud est, Câmpul Leu – Rotunda și din terasele Oltului și Dunării.

Punctul de maximă altitudine al orașului Caracal este la cota 137,3 m pe Dealul Foișor Caracal.

Înclinarea pantelor în teritoriul municipiului este vizibilă de-a lungul pârâului Gologan ce curge de la nord-vest spre sud-est, îndreptându-se spre valea Oltului. Valea pârâului Gologanu este puțin adâncită cu versanți care nu depăşesc 10 metri, și cu o pantă mică de scurgere, între 105 m altitudine la atingerea teritoriului municipiului, 101 m în zona parcului şi 90,9 m la marginea estică. Morfologia actuală a câmpiei din zonă a fost determinată şi de acțiunea vântului, care a dus la formarea dunelor şi depunerea stratului de loess.

Acțiunea agenților externi în depozitele de loess este reprezentată prin mici martori de eroziune, movile, crovuri şi văi puțin adâncite, în mare parte lipsite de apă sau cu debite intermitente.

În partea de nord-vest a oraşului Caracal apar câțiva martori de eroziune pozitivi: Dealul Foişor Caracal – 137,3 m, Măgura Tei – 129,6 m, Dealul Protoseni – 130,5 m. În această parte a oraşului altitudinea reliefului variază între 110-120 m, iar martorul de eroziune cel mai important este Dealul Foişor.

Şi în sudul oraşului Caracal apare un martor de eroziune Măgura Dragoş-Vodă cu altitudinea de 103,9 m. Crovurile sunt reprezentate în zona Caracal de cel din dreapta pârâului Caracal, situat lângă abator având altitudinea de 91,7 m (adâncit cu 3,5-4,0m față de nivelul câmpiei din jur) şi crovul din nordul parcului, situat la contactul cu Dealul Protosenilor cu altitudinea de 100 m, denivelat cu 8 m față de împrejurimi.

Dintre procesele actuale de modelare geomorfologică a reliefului, cele mai active sunt: eroziunea liniară, surpările, alunecările, terasările, deflația și acumularea eoliană.

Eroziunea liniară se dezvoltă mai ales în lungul albiilor râurilor, când acestea vin în contact cu fruntea teraselor sau chiar cu câmpurile fiind adesea însoțită de surpări și acumulări. Se întâlneşte pe suprafețe întinse în lungul văilor principale și secundare care drenează Câmpia Română, Dunăre, Olt, Jiu, Teslui, paraiele Caracal, Devesel, Vlădila, Grădinile şi Cruşov. Versantul drept al Oltețului


87

precum și versantul stâng al Oltului sunt afectate de eroziune liniară puternică, dat fiind caracterul abrupt al versanților.

Surpările sunt procese geomorfologice actuale care însoțesc eroziunea şi sunt dezvoltate atât pe malurile albiilor minore cât și pe frunțile unor terase. Alunecările sunt prezente pe versanți „şi pe frunțile de terase“, mai ales acolo unde pantele sunt accentuate și pânzele de apă nedrenate.

3.1.2. Geologia

Zona municipiului Caracal face parte din Platforma Moesica, ce și-a încheiat evoluția ca arie de sedimentare în Cuaternar, când a fost colmatată.

Platforma Moesica, situată la sud de aliniamentul Verguleasa – Bărăști (incluzând și zona de tranziție către depresiunea Getică), este formată dintr-un fundament cristalin, întâlnit în forajele de la Slatina la adâncimi de 3150 m.

Cuvertura sedimentară, având grosimi de 1600 – 3000 m, aparține mai multor cicluri de sedimentare:

- Paleozoic, prin formațiunile: argile, gresii, calcare, gipsuri;

- Mezozoic – conglomerate, gresii, argile, calcare, dolomite;

- Neozoic (cuaternar) – marne, argile, nisipuri, gresii calcaroase, depozite loessoide.

Din cuvertura sedimentară, la suprafață apar depozitele cuaternare care alcătuiesc unitățile de câmpie, cu formațiunile: pietrișuri și nisipuri fluvio-lacustre și fluviatile, nisipuri eoliene, loess.

În cuaternar ia naştere rețeaua hidrografică ce constituie agentul morfogenetic cel mai important, sub acțiunea căruia se formează relieful acumulativ de terase, iar sub acțiunea vântului, ajutată de procesele deluviale locale, pe întinsul câmpiei se aşterne treptat mantaua de loess, de depozite loessoide și de dune. Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2011 valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,20 g, pentru cutremure având intervalul mediu de recurență IMR = 225 ani, iar valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s.

Din punct de vedere al macrozonării seismice, perimetrul se situează în intervalul zonei de gradul 7, pe scara MSK, cu o perioadă de revenire de minimum 50 ani, conform STAS 11100/1-93.

3.1.3. Hidrogeologia

Din punct de vedere hidrogeologic municipiul Caracal se situează în cadrul regiunii cu ape subterane în formațiuni poroase permeabile, cu strate acvifere întinse cantonate în roci cu granulație grosieră, așa cum se prezintă în harta hidrogeologică din figura 2.6.

În zona municipiului Caracal sunt identificate două sisteme acvifere principale:


88

- Acviferul freatic, cu nivel liber.

- Acviferele de medie adâncime, sub presiune, caracteristice Stratelor de Cândești și Stratelor de Frățești .

Acviferul freatic existent în zona Municipiului Caracal permite captarea unui debit Q = 0,6 – 2 l/s, pentru denivelări de 0,3 – 5 m.

Nivelul apelor subterane în acviferul freatic din zona Municipiului Caracal se află la adâncimi de 4 – 10 m.

Orizonturile acvifere de medie adâncime cantonate în Stratele de Cândești, sunt alcătuite din nisipuri și pietrișuri mărunte în alternanță cu orizonturi argiloase.

Nivelul piezometric din aceste formațiuni este ascensional, ajungând la adâncimi de peste 25 m.

Pompările experimentale au indicat debite, Q = 1 – 10 l/s.

Orizonturile de medie adâncime cantonate în Stratele de Frățești sunt formate din nisipuri și pietrișuri. Nivelul apelor subterane în aceste formațiuni se situează la adâncimi de 20 – 30 m.

În urma încadrării rezultatelor fizico-chimice conform Ordinului 137/2009, nu s-au constatat depășiri ale limitelor admise la forajele analizate din zona Caracal.

În privința azotaților, valoarea prag de 50 mg/l a fost cu puțin depășită la forajele Caracal N – E și Caracal ord. II F1.

Pe ansamblu, starea chimică a corpului de apă ROOT08 în care sunt incluse și captările de la Caracal este apreciată ca slabă.

3.1.4. Solul

În zona municipiului Caracal pot fi identificate următoarele tipuri de soluri (vezi harta cu distribuția solurilor, Figura 2.7):

Cernoziomuri argiloiluviae, în partea centrală și de est a municipiului;

Soluri argiloiluviale brun-roșcate, inclusiv podzolite slab, întâlnite în vestul teritorului.

Caracteristic zonei Municipiului Caracal este cernoziomul levigat ce are un caracter nisipos sau argilos. Aceste soluri, în partea de sud – vest a teritorului trec de pe terasele Dunării în cuprinsul Câmpului înalt Leu – Rotunda, unde caracterul nisipos al lor este și mai evident.

Solurile argiloiluviale din vest prezentă un orizont superior de culoare brună sau brun-gălbuie închisă, cu structura graunțoasă, slab până la puternic dezvoltată și textura nisipoasă până la argiloasă.

Luând în considerare repartiția spațială a terenurilor pe clase de calitate, în zona Caracal, terenurile aparțin clasei a II-a pentru categoria de folosință arabilă.


89

În zona municipiului Caracal nu au fost identificate terenuri care să intre în categoria siturilor contaminate ce necesită intervenții pentru depoluare.

3.1.5. Clima

Clima reprezintă una din componentele de bază ale cadrului natural cu influența nemijlocită și directă asupra tuturor activităților social-economice.

În acest context, cunoașterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor și paramerilor meteorologici este necesară tuturor domeniilor a căror activitate este afectată de condițiile de vreme. Planificarea și desfășurarea eficientă a activităților din agricultura, energetică, transporturi, turism și arhitectură, ori în balneologie și igienă publică, etc. este de neconceput fără luarea în considerare a complexului caracteristicilor climatice.

Amplasarea și orientarea corectă a obiectivelor industriale în perimetrul arealelor urbane impune discernământ pentru evitarea creșterii poluării.

Adâncimea de fundare a construcțiilor, precum și cea de îngropare a conductelor de apă trebuie să țină seama de regimul termic (adâncimea de îngheț în sol, valoarea temperaturii negative și durata) pentru a se evita spargerea țevilor de apă și de canalizare.

Ca urmare a poziției sale în sud-estul continentului european și în sud-estul Romaniei, deasupra zonei analizate acționează în principal centrii barici specifici Europei meridionale și de sud-est.

- Ciclonii mediteraneeni,

- Anticiclonul siberian,

- Anticiclonul scandinav.

În Caracal, climatul local este influențat iarna de anticiclonul siberian, crivățul, care uneori aduce geruri mari. Vara se întâlneşte circulația ciclonului tropical african care permite pătrunderea maselor de aer cald, manifestat deseori de vânturi calde şi uscate.

Factorii dinamici care influențează timpul din zona Caracal sunt reprezentați de formațiunile barice ce se deplasează deasupra țării noastre, în sud-vestul acesteia.

Caracteristica principală a acestei zone o formează relieful de câmpie tipică neted, cu climat de stepă, silvostepă și o vegetație corespunzătoare.

Numărul mediu al zilelor cu îngheț (temperatura medie sub 0 grade Celsius) este în jur de 100 de zile. Data primei zile cu îngheț la Caracal este estimată la 28 octombrie, iar ultima zi cu îngheț este la 7 aprilie. Rezultă că intervalul fără îngheț este de aproximativ 200 de zile şi influențează pozitiv perioada de vegetație a plantelor şi a lucrărilor agricole.

În concluzie, condițiile climatice din zona municipiului Caracal au fost şi sunt deosebit de favorabile desfăşurării activităților umane şi implicit mediului de habitat.


90

3.1.5.1. Temperatura aerului Regimul temperaturii aerului reflectă caracteristicile climatului continental tipic atât prin

amplitudinea anuală a mediilor lunare care depășește 25 °C , cât mai ales prin amplitudinea anuala a valorilor absolute care depășește 72 °C .

Temperatura medie multianuală este 10,6 °C. În ultimii 20 de ani temperatura medie multianuală a depășit 11 °C, evidențiind o încălzire a vremii.

În cursul anului, temperatura aerului este într-o continuă evoluție de la valori medii negative în intervalul decembrie – ianuarie, la valori pozitive în intervalul februarie – noiembrie. În cursul anului de la luna cea mai rece – ianuarie (-3,1 °C spre luna cea mai caldă – iulie (22,8 °C) – creșterile interlunare cele mai pronunțate sunt consemnate între martie-aprilie 6,4 °C și aprilie – mai 5,5 °C. Creșterile interlunare ale valorilor medii în intervalul cald, respectiv între lunile iunie-iulie, iulie-august si august-septembrie sunt apreciabile mai mici, oscilând doar intre 0,9 – 4,4 °C.

Temperaturile minime absolute în zona municipiului Caracal au fost negative (în anumite condiții aero-sinoptice) înca din luna septembrie și pot rămâne negative până în luna martie. Temperatura minimă absolută la Caracal a fost de -32 °C și s-a consemnat în noaptea de 24 - 25 ianuarie 1942. Pentru diverse domenii de activitate (construcții, arhitectură, energetică și termoficare) are importanță cunoașterea mai în detaliu a regimului termic al zonei.

Intervalul de timp cu temperatură peste 10 °C este de aproximativ 200 de zile; începând din aprilie, apoi în perioada de vară, se înregistrează temperaturi tropicale de peste 30 °C, desfăşurându-se până în luna octombrie.

Gradul de continentalism, cu nuanță mai aridă este dat de amplitudini termice care ajung la 26-27 grade Celsius.

3.1.5.2. Precipitații atmosferice Zona Caracal – ca de altfel cea mai mare parte a sudului Câmpiei Romane – se află situată la

periferia influențelor anticiclonului euro-asiatic și a ciclonilor oceanici și mediteraneeni, fiindu-i specifice precipitațiile de tip frontal și convectiv.

Precipitațiile atmosferice prezintă aceeaşi influență continentală ca şi temperatura aerului, ele fiind predominant sub formă de ploaie, dar foarte neuniforme pe teritoriul județului.

Regimul precipitațiilor se caracterizează prin două maxime, unul principal în mai-iunie şi altul secundar în octombrie-noiembrie, acesta din urmă evidențiind influențele climatului mediteranean.

Cantitatea anuală de precipitații însumează în zona Caracal 522 mm.


91

Una din caracteristicile de baza ale precipitațiilor o constituie neuniformitatea spațială și temporală, astfel încât abaterile lunare și anuale pot fi apreciabile. În anii cu activitate ciclonică deosebit de intensă și frecventă (ex. anul 1897) cantitățile de precipitații au depașit 842 mm. În schimb în alți ani, datorită acelorași condiții dinamice, de circulație, cantitatea anuală de precipitații a fost foarte mică (ex. Anul 1907 cu numai 296 mm).

Se poate constata astfel că în această zonă, în 24 ore au căzut cantități apreciabile de precipitații. Astfel, în 8 iulie 1970 s-au înregistrat 118,2 mm precipitații căzute in 24 ore, cantitate ce a depașit cu 70,7 mm media multianuală a lunii respective.

În perioada de vegetație (aprilie-septembrie) cad cca. 60-70% din cantitatea anuală de precipitații. În perioada rece a anului se înmagazinează în sol, iar cele din perioada de vară (aprilie-octombrie) prezintă o repartizare lunară şi decadală neuniformă.

Un alt aspect îl constituie ploile torențiale care în această zonă sunt rare şi de obicei nu ridică probleme din punct de vedere al fenomenelor de eroziune sau al băltirii apelor.

Grindina cade în general în cantități mici şi de mărime redusă în timpul verii iar atunci când aceasta apare conduce la producerea unor pagube însemnate.

Precipitațiile sub formă de zăpadă încep să cadă în prima decadă a lunii noiembrie şi continuă până la sfârşitul lunii martie, numărul de zile fiind de cca. 20.

Stratul de zăpadă ce se menține pe sol în majoritatea zilelor unei luni se poate considera în intervalul decembrie-februarie, însă stratul este discontinuu, datorită atât acțiunii de spulberare şi troienire de către vânt, cât şi a oscilațiilor mari ale regimului termic determinat în special de invaziile calde din timpul iernii care conduc la topirea rapidă a acesteia.

În construcții – inclusiv arhitectura – ca și în transporturi precum și în alte domenii socio-economice, o importantă deosebită o are grosimea stratului de zăpadă depus care nu de puține ori poate determina disfuncționalități majore în activitatea de zi cu zi. Stratul de zăpadă depășește uneori grosimea de 20 cm, și poate atinge grosimi de 45 cm, la 10 ani și de 1 m odata la 100 ani.

3.1.5.3. Umezeala aerului Umezeala aerului în aceasta zonă se datorează în parte advecțiilor aerului maritim – tropical

și mediteranean, cald și umed, care se manifestă îndeosebi iarna, ca și ale maselor oceanice mai frecvente vara, dar sursa principală de umezire a aerului o constituie evaporația apei de la suprafața albiei garlelor și cursurilor de apă.

3.1.5.4. Înghețul Numărul mediu al zilelor cu îngheț (temperatura medie sub 0 °C) este în jur de 100 de zile.

Data primei zile cu îngheț la Caracal este estimată la 28 octombrie, iar ultima zi cu îngheț este la 7


92

aprilie. Rezultă că intervalul fără îngheț este de aproximativ 200 de zile şi influențează pozitiv perioada de vegetație a plantelor şi a lucrărilor agricole.

3.1.5.5. Regimul vânturilor Regimul vânturilor, pe teritoriul Romaniei și implicit în zona studiată, este determinat de

dezvoltarea diferitelor sisteme barice care traversează Europa și în primul rând principalii centrii barici (ciclonii Mediteraneeni, Anticiclonul Siberian, Anticiclonul Azoric și Anticiclonul Scandinav).

Vântul alături de precipitațiile deosebit de abundente, ploile torențiale, grindina, reprezintă factorul natural dăunător pentru agricultură.

Dacă se urmăreşte regimul eolian pe o perioadă îndelungată de timp, se observă că direcția predominantă a vântului este din N-E (crivățul) care are o frecvență medie de 13,6 % şi din vest şi sud-vest (austrul) cu o frecvență medie de 11,9 %, fiind canalizat de-a lungul văii Oltului.

Crivățul bate iarna din direcția N-E şi N, spulberând adesea zăpada provocând descoperirea semănăturilor de toamnă.

Austrul este un vânt cald, secetos, vara aduce arşiță dar şi umezeală. Lunile în care bat frecvent vânturile sunt: februarie, aprilie, octombrie, decembrie.

Viteza medie multianuală a vântului este de 2-5 m/s.

În concluzie, condițiile climatice din zona municipiului Caracal au fost şi sunt deosebit de favorabile desfăşurării activităților umane şi implicit mediului de habitat.

În aceasta conjuctură, pentru arterele (străzile) cu orientare generală sud-vest spre nord-est și cu deschidere pe aceste direcții circulația (ventilația) este apreciabil semnificativa comparativ cu alte artere (strazi) orientate perpendicular pe aceste directii predominante.

Vitezele medii lunare înregistrează cele mai mari valori pe direcția nord-est. (4,6 m/s) iar în cursul anului vitezele medii ale vânturilor din această direcție sunt cele mai mari în intervalul : ianuarie – martie (5,1 la 5,4 m/s) și noiembrie – decembrie (4,8 la 5,4 m/s).

Vânturile din sectorul vestic, în medie multianuală, prezintă valori de 4,4 m/s. De astfel, în cursul anului, în intervalul iunie-octombrie vitezele medii ale vânturilor din această direcție (vest) prezintă cele mai mari valori (3,7 la 4,8 m/s).

Viteza medie anuală a vântului indiferent de direcție în această zonă indică 2,5 m/s.

La viteze mari de 30 m/s, reprezentând 108 km/ora, presiunea dinamica asupra clădirilor este deosebită, iar efectele asupra peisajului urban în ansamblu și asupra construcțiilor în particular sunt importante.


93

3.1.5.6. Fenomene meteorologice Din complexitatea fenomenelor meteorologice, în prezentul studiu vor fi tratate doar ceața,

aerul cețos, orajele, viscolele și poleiul.

CEAȚA – face parte din categoria hidrometeorilor și reprezintă suspensia în atmosfera de picături de apă sau cristale de gheață foarte mici, în general de dimensiuni microscopice, care reduc vizibilitatea (la sub 1000 m) la nivelul solului.

În zona Caracal frecvența anuală a ceții este sub 40 de zile. În cursul anului cele mai multe zile cu ceață se produc în decembrie – ianuarie. De asemenea, frecvența acestui fenomen se consemnează și în lunile februarie și noiembrie.

AERUL CEȚOS reprezintă suspensia în aer a picăturilor microscopice de apă sau a particulelor hidroscopice umezite datorită cărora vizibilitatea este redusă între 1 – 10 km.

Aerul cețos are un aspect de val cenușiu care nu atenuează prea mult culorile peisajului. În cazul aerului cețos umezeala relativă este sub 100 %. Frecvența anuală a aerului cețos în zona nu este semnificativă.

ORAJUL se definește ca una sau mai multe descarcări bruște de electricitate atmosferică, ce se manifestă printr-o lumină scurtă și intensă (fulger) și printr-un zgomot sec sau bubuit scurt (tunet).

Orajele sunt asociate norilor de convecție și sunt în general însoțite de precipitații care, atunci când ating solul, au caracter de aversă și pot fi sub formă de ploaie, ninsoare, mazariche moale sau tare, ori – cel mai des – grindină. În astfel de condiții frecvența lunară a zilelor cu aceste fenomene este maximă la sfârșitul primăverii (mai 6 zile) și mai ales vara (iunie 8 zile, iulie 7 zile) și mai mică toamna (1 - 2 zile).

VISCOLUL se definește ca ansamblul de particule de zăpadă ridicate de vânt de pe suprafață solului, la diferite înălțimi. Pentru această zonă viscolul este un fenomen de iarnă prezent aproape în fiecare an dar nu cu frecvență ridicată.

În timpul anului cel mai frecvente viscole se produc în ianuarie și februarie.

POLEIUL reprezintă depunerea de gheață compactă și netedă, în general transparentă, care provine din înghețarea picăturilor de ploaie sau burniță suprarăcite, pe obiectele a căror suprafață are o temperatură negativă sau apropiată de 0 °C.

3.1.5.7. Concluzii și aprecieri teoretice privind climatul urban Municipiul Caracal reprezintă un component al peisajului geografic antropizat. Modificările

caracterului suprafeței (subiacente, active) din interiorul orașului au atras dupa ele modificări de ordin climatic.

Orașul se deosebește de localitațile rurale în primul rând prin materialul de construcții folosit. În timp ce localitatea rurală în majoritatea zonelor este acoperită preponderent cu un înveliș vegetal


94

(grădini, livezi, curți) în zonele urbane predomină piatră artificială, cărămida, țiglă ori terasele de beton ale acoperișurilor și pereților, asfaltul străzilor.

În locul solului poros, acoperit cu vegetație al localităților rurale, în oraș se întâlnește asfalt și beton compact, impermeabil, deosebiri care aduc schimbări asupra climatului.

Climatul orașelor poate fi definit ca ansamblul unor microclimate separate. Acest climat este caracterizat prin trăsături proprii, deosebit de cele ale regiunilor înconjurătoare. Factorii care influențează climatul în oraș se pot grupa în două mari categorii și anume, naturali și artificiali. Din categoria factorilor naturali fac parte: radiația solară – diferită după latitudine, circulația generală, relieful vetrei orașului și al împrejurimilor și vegetația.

În a doua categorie intră: topografia urbană, forma orașului și întinderea lui în suprafață.

Odată cu industrializarea, alți trei factori capată importanță sporită și anume: numărul și densitatea populației, sursele artificiale de caldură și poluarea atmosferei orașelor.

Dintre sursele de caldură, cea mai importantă este aceea provenită din consumul de combustibil casnic și industrial.

Caldură primită prin arderea combustibilului este nesemnificativă vara, în schimb iarna poate echilibra caldura primită prin radiația solară.

În ceea ce privește poluarea atmosferei orașului aceasta are o serie de consecințe de ordin climatic și biologic.

Astfel, valul de impurități absoarbe radiația solară în timpul zilei în schimb micșorează radiația efectivă în cursul nopții – atenuând astfel răcirile excesive.

În general, în perimetrul orașului (datorită factorilor de natură locală) apar diferențieri microclimatice. Se pot distinge astfel doua categorii de microclimate:

Microclimatul exterioarelor (microclimatul străzilor, curților, acoperișurilor, al fațadelor umbrite sau însorite, al spațiilor verzi care în ansamblu formează topoclimatul urban);

Microclimatul interioarelor, denumit microclimatul spațiilor închise. Acesta reprezintă în fapt tipul de climat artificial propriu-zis, fiind deopotrivă rezultatul factorilor naturali ca și ai celor artificiali.

Orașul acționează asupra vântului în două moduri total diferite. Pe de-o parte datorită diferențelor de temperatură care apar temporar, între oraș și zonele limitrofe lui se formează un sistem de vânt propriu nu prea intens dar totuși existent (“vântul urban”). De exemplu supraîncălzirea orașului în serile senine și cu vânt slab, duce la formarea vântului spre oraș. Pe de altă parte, cea mai importantă influență a orașului asupra vântului constă în faptul că aceasta actionează ca obstacol pentru curenții generali ai circulației atmosferice. Din cauza clădirilor cu înălțimi și poziții diferite, orașul acționează asupra vântului ca un obstacol pentru curenții generali ai circulației atmosferice. Din acest motiv vântul este slăbit ca intensitate în imediata vecinătate a solului, iar turbulența este


95

apreciabil sporită. Între clădiri și până la o anumită înălțime deasupra acestora se formează o masă de aer turbulent, peste care curenții generali ai vântului trec ca peste un obstacol.

Ca la orice obstacol, rezultă o îndesire a liniilor de curent ceea ce de la o anumită altitudine, conduce la sporirea vitezei vântului deasupra orașului și în mod corespunzător la apariția unei componente ascensionale a aerului în partea “în vânt” și o componentă descendentă a curenților de aer în partea de “sub vânt” a orașului.

Făcând abstracție de perturbarea generală a vântului în oraș, pe anumite porțiuni – în special pe arterele lungi și drepte, orientate paralel cu circulația generală a curenților de aer, se constată “efecte de ajutaj” care sporesc viteza vântului.

Limita climatului urban se consideră că se extinde pe întreaga suprafață acoperită cu construcții, cu mici influențe asupra zonelor înconjurătoare.

Pe verticală, climatul urban se manifestă până la o înălțime de 3 – 5 ori mai mare decât înălțimea medie a construcțiilor. Fenomenul complex de “climă urbană” se materializează prin valori diferite ale temperaturii aerului față de împrejurimi. Valorile maxime ale regimului termic nu sunt apreciabil diferite față de zonele limitrofe.

Temperaturile minime în schimb, sunt mai mari în oraș decât în zonele limitrofe, dar turbiditatea aerului în oraș este mai pronunțată. Între oraș și arealele limitrofe se poate dezvolta în anumite situații aero-sinoptice, un curent de aer specific “vânt urban de sol”.

Caracal, reprezintă o aglomerare urbană relativ concentrică (ușor alungită pe direcția sud-vest - nord-est). Fiind un oraș tipic de câmpie, situat în partea de vest a Campiei Române, îi sunt specifice influențele climatului tipic continental – temperat al acestuia.

Din punct de vedere arhitectural trebuie avut în vedere faptul că eventuala extindere a orașului trebuie făcută în sectorul nord, nord-estic și chiar la sud.

3.1.6. Flora și fauna

Arealul în care s-a dezvoltat municipiul Caracal face parte din punct de vedere al asociațiilor de plante și animale din zona de silvostepă care ocupă partea de sud a județului Olt. La vest de Caracal, covorul vegetal aparține zonei pădurilor de foioase.

În momentul actual vegetația spontană ca și animalele care o populează se limitează la suprafețe mici și anume la acelea unde – din diferite motive – terenul a fost impropriu pentru dezvoltarea facilităților urbane, industriei sau agriculturii, precum și în zonele destinate spațiilor verzi.

Biocenoza municipiului Caracal este afectată de noxele evacuate în atmosfera, apă și sol prin activitățile economice și de transport rutier și anume: pulberile de metale grele, compuși de sulf și azot, produse petroliere.


96

Influențele dăunătoare asupra organismelor produse de substanțe impurificate sunt următoarele:

Acidifierea solului și solubilizarea, metalele grele se produc ca urmare a poluării atmosferei cu SO2 ce duce la formarea ploilor acide. Aceste efecte au repercursiuni asupra fertilității solului și productivității plantelor care se dezvoltă pe sol;

Poluarea atmosferei cu pulberi și gaze produce perturbări în dezvoltarea plantelor, scăderea productivității și îmbătrânirea precoce.

3.1.6.1. Flora Din punct de vedere al vegetației, municipiul Caracal se încadrează în zona de silvostepă.

Antropizarea puternică a teritoriului a determinat înlocuirea pe suprafețe mari a vegetației naturale ca urmare a industrializării, culturilor și urbanizării.

Din punct de vedere al provinciilor floristice amplasamentul studiat se găsește în provincia floristică danubiano-getică.

Arealul în care s-a dezvoltat municipiul Caracal face parte din punct de vedere al asociațiilor de plante și animale din zona de silvostepă care ocupă partea de sud a județului Olt. La vest de Caracal, covorul vegetal aparține zonei pădurilor de foioase.

În momentul actual vegetația spontană ca și animalele care o populează în municipiul Caracal, se limitează la suprafețe mici (unde – din diferite motive – terenul nu a fost utilizat pentru dezvoltarea facilităților urbane, industriei sau agriculturii), în special în zone de spații verzi, în parcuri, scuaruri,etc.

Suprafețele cele mai întinse de zonă verde le reprezină: Parcul Central, zona Piața Victoriei, spațiile verzi de protecție ale infrastructurii și apelor. Zonele verzi cu suprafețe mai mici sunt: scuaruri, zonele de sport agrement, spații verzi aferente locuirii colective, spații verzi plantate pe parcele individuale (de tip rural), spații verzi în lungul străzilor, între carosabil și troruar.

Parcul Constantin Poroineanu este cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică din județul Olt și unul din cele mai frumoase din țară.

Parcul este situat în partea de vest a oraşului, în apropiere de centrul administrativ, încadrat între cartierele Bold și Protoseni. Pe suprafața de cca.24 ha sunt amenajate spații cu plante decorative, spații verzi, lacul, complexul de sere.

În parc se găseşte o mare varietate de plante, care pot fi clasificate după criteriul peisagistic în floră dendrologică și plante floricolore de seră sau de câmp, cu un mare număr de specii, decorative, cu fluctuații sezoniere şi anuale.

Dintre speciile lemnoase mai reprezentative în parc sunt molidul (Picea abies), pinul negru (Pinus excelsa), duglasul verde (Pseudotsuga txigolia), chiparosul de baltă (Taxodium distichum), arborele pagodelor (Ginko biloba), arborele vieții (Thuja orientalis T.Picata), corcoduşul roşu (Prunus


97

cerasifera varpissardii), mărul sălbatic (Malus Jeoribrenda), mahonia (Mahonia quijolium), frasinul (Fraxinus excelsior), pluta (Populus albă), plopul negru (Populus nigra), castanul (Alesculus hippocastanum), arțarul sau platal de grădină (Acer Platanoides), platanul de munte (Acer Pseudoplantus var pupureum), arțarul american (Acer Negundo var aureovariegatonu), țigăranul (Catalpa bignonoides), trâmbița (Tecana radicaus), răchită roşie (Salix Purpurea).

Chiparosul de baltă se întâlneşte în parcul din Caracal în două grupuri de 4 şi 3 exemplare de o parte şi de alta a lacului.

Pe strada Crizantemei nr. 2 din oraşul Caracal se află un exemplar de arbore de lalea (Iiriodendron tulpifera) originar din America de Nord, care are frunza în formă de liră.

În curtea Colegiului Agricol Dimitrie Petrescu din Caracal se află două exemplare de Magnolie Kobis.

Vegetația ierboasă cuprinde un spectru larg de specii.

Efectele poluării asupra vegetației se caracterizează prin:

Reducerea numărului de specii paralel cu creșterea numărului de indivizi din speciile rezistente;

Modificări anatomice și fiziologice la nivel individual care merg până la moartea plantei.

În zonele poluate s-a remarcat dispariția sau retragerea unor specii și înlocuirea lor cu altele din aceeași biocenoză (de exemplu – acolo unde vegetația locală a fost eliminată s-au dezvoltat graminee spontane rezistente la condiții dure de medii și al căror rol pozitiv constă doar în a fixa și acoperi terenul degradat).

Poluanții acționează la nivel individual al plantelor prin producerea de modificări anatomice și fiziologice.

În zonele poluate se constată ca fenomene anatomice, coronamentului, uscarea unor ramuri și arsuri pe inflorescente.

Dintre cereale, PORUMBUL este rezistent la poluare, în schimb la GRÂU și ORZ s-a constatat o productivitate scazută și o calitate necorespunzatoare a făinii obținută din boabe.

Legumele rezistente la poluare sunt cartoful, sfecla de zahăr, țelina, iar cele sensibile sunt varza, pătlăgelele roșii, spanacul, castraveții.

3.1.6.2. Fauna Contrastele mari climatice dintre iarnă şi vară, ariditatea accentuată, lipsa de adăpost şi

vegetația mai puțin bogată sunt elemente care contribuie la restrângerea faunei, mai ales în zonele cultivate/ agroecosisteme.


98

Cele mai bune posibilități de dezvoltare în aceste zone de câmpie joasă, cultivată, o au dintre mamifere rozătoarele reprezentate prin: popândău, hârciogi, şoarecele de câmp, orbetele, şobolanul de câmp.

Considerand grupele de animale cel mai bine reprezentate, păsările și peștii – sunt de semnalat următoarele:

Fauna ornitologică, deși sensibilă la poluare, posedă capacitatea de evitare a zonelor periclitate, ca urmare populațiile de păsări înregistrează schimbări numai în zonele din apropierea surselor de poluare unde evoluția lor se îndreaptă spre predominanța speciilor sinantrope rezistente. Astfel, în apropierea zonelor mai poluate se remarcă existența unui număr redus de specii predominând vrăbii, ciori, mierle, guguștiuci, dar reprezentate printr-un număr mai mare de indivizi.

Speciile migratoare și mai ales cele cuibătoare se retrag în zonele împădurite și nelocuite care continuă să reprezinte pentru ele un mediu de viață favorabil.

Amplasamentul municipiului Caracal se află în zona rutelor de migrație a pasărilor – ruta (secundară) de migrație de pe valea Oltului

Trebuie precizat ca deși supusă într-o anumită perioadă unui proces de poluare și degradare a mediului mai intens, zona municipiului Caracal, beneficiează încă de o mare diversitate biologică precum și de capacitatea de refacere a unor biotopuri afectate de activitățile antropice.

Municipiul Caracal nu face parte dintr-o arie protejată. Cele mai apropiate arii protejate sunt ariile Natura 2000: ROSPA0137 Pădurea Radomir (7 km), ROSPA0106 Valea Oltului Inferior (10 km), ROSCI0376 Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele(10 km).

3.2. CARACTERISTICILE COMPONENTELOR DE MEDIU DIN ZONA POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Se consideră că zonele ce pot fi afectate de PUG Caracal sunt cele cuprinse în zona propusă pentru extinderea orașului, unde se vor construi locuințe și căi de circulație pentru populație, însă acestea nu sunt activități mari poluatoare.

Extinderea orașului se va realiza pe o suprafață de cca. 580,8 ha și va cuprinde partea de sud, nord și est a acestuia în care se vor asigura toate utilitățile necesare în fiecare zonă.

În zona municipiului Caracal nu au fost identificate arii protejate care să prezinte interes deosebit pentru conservare.

Întrucat în capitolul anterior a fost prezentată situația factorilor de mediu la nivelul municipiului Caracal, în tabelul următor se prezintă caracteristicile zonelor propuse a fi modificate prin PUG.

Tabel 3.1. Caracteristicile zonelor posibil a fi afectate de PUG

Zona Caracteristici


99

Zona Caracteristici Zona interesată pentru extinderea intravilanului municipiului Caracal

Zonele interesate pentru extindere sunt constituite în cea mai mare parte din terenuri agricole. În ultimii ani s-a observat o tendință de reducere a sectorului agricol, acest sector având o pondere diminuată în economia municipiului. Menționăm următorii factori de mediu ce pot suferi modificări datorită activității agricole: - apa subterană, prin utilizarea necorespunzătoare a îngrașămintelor, a substanțelor pentru îndepărtarea dăunătorilor, depozitarea deșeurilor, eventualele deșeuri depozitate neadecvat; - solul, prin utilizarea necorespunzătoare a îngrășămintelor și subsțantelor utilizate pentru îndepărtarea dăunătorilor, transferul poluanților din atmosferă, deșeuri depozitate neadecvat, eroziunea; - vegetația specifică zonei a fost afectată prin utilizarea ierbicidelor, reducerea vegetației lemnoase.

Zone de protecție a monumentelor și ansamblurilor istorice

Prezența unui important patrimoniu peisager în Parcul Poroianu și a unor ansambluri urbane istorice de-alungul străzilor Marului, Iancu Jianu, Plevnei, Nicolae Titulescu, generează un traseu amplu, circular în jurul Cadrilaterului acoperind o suprafață de 7,5 % din teritorul localității. Zona este funcțional mixtă, formată din clădiri de locuit, clădiri de cultură, administrație, firme de comerț sau servicii. În acest context, problemele de mediu sunt specifice și zonelor de locuit și întreținerii spațiilor verzi, transportului urban în inelul central, precum și a protecției ansamblului de monumente istorice.

Zone de riscuri naturale și antropice.

Pentru protecția la acțiuni seismice construcțiile vor fi proiectate în raport cu gradul de seismicitate, respectându-se distanțele dintre clădiri, regimul de înalțime, structura și fundația. În zonele cu risc de inundabilitate se va respecta distanța de protecție față de cursurile de apă și se vor efectua lucrările de întreținere prevăzute. Pentru eliminarea riscului antropic se vor respecta reglementările, privind amplasarea construcțiilor față de rețele pentru toate utilitățile.

Drumul de ocolire al municipiului Caracal

La nivelul municipiului Caracal situația circulației auto nu este bine conturată, astfel, în diferite zone ale orașului accesul se face greu, existând și străzi fără deschidere. Orașul dispune în prezent și de străzi neechipate și necorespunzătoare circulației rutiere. Municipiul Caracal este străbătut și de traficul greu de tranzit, care poluează aerul, generează zgomote și vibrații, producând și conflicte de circulație. În PUG este prevăzută o variantă ocolitoare pentru traficul de tranzit amplasată la sud de municipiul Caracal.

În zona municipiului Caracal au fost identificate următoarele riscuri naturale:

- Riscuri de natură geofizică (seisme).

- Riscuri hidrologice (inundații) în zona apelor de suprafață.


100

- Riscuri geologice (teren dificil de fundare): pământuri loessoide sensibile la umezire care pot genera tasări diferențiale și prăbușiri ale construcțiilor.

În ceea ce privește riscurile antropice se menționează existența unor obiective economice care pot produce poluarea aerului, apei și solului, și unele probleme de gestionare a deșeurilor.

Se mai menționează că în perioada de execuție a diferitelor lucrări în zonele propuse a fi modificate prin PUG Caracal există posibilitatea ca mediul înconjurător să fie poluat, însa activitățile respective vor avea caracter temporar și nu vor influența semnificativ factorii de mediu.

Dintre activitățile ce pot influența calitatea mediului se menționează:

- Impurificarea aerului prin:

- Emisii de praf ce pot apărea în timpul execuției construcțiilor;

- Emisii de gaze de ardere generate de motoarele autovehiculelor;

- Apa subterană, surse de poluare:

- pierderile accidentale de materiale, combustibili și uleiuri de la mașinile și utilajele șantierului;

- ape uzate provenite de la grupurile sanitare;

- nerespectarea programului de gestiune a deșeurilor;

- ape poluate ce pot fi antrenate de apa pluvială în subteran.

Solul poate fi poluat prin următoarele acțiuni:

- poluări accidentale prin deversarea unor substanțe periculoase pentru mediu;

- repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spații neamenajate;

- apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare și din igienizări;

- nerespectarea programului de colectare și gestiune a deșeurilor;

- emisii generate de trafic și motoarele autovehiculelor, care se depun pe sol;

Zgomotul care va fi generat în perioada de execuție a construcțiilor de către utilaje, prin lucrările la platforme, fundații, terasamente, montare instalații.

Biodiversitatea: în zona analizată nu se regăsesc specii protejate de flora și fauna care să necesite conservare deosebită.

Se consideră că prin implementarea Planului Urbanistic General în municipiul Caracal se va îmbunătății calitatea mediului prin crearea de noi artere de circulație cu rol de a reduce poluarea data de traficul rutier din oraș, crearea de spații verzi și impunerea întreținerii lor corespunzătoare. De asemenea, proiectul prevedere depoluarea zonelor ocupate de industria care în prezent și-a restrâns activitatea, reducerea emisiilor poluante prin extinderea sistemului de alimentare cu gaze,


101

îmbunătățirea peisajului și reducerea poluării prin aceste măsuri prevăzute în plan. În PUG pentru municipiul Caracal sunt prevăzute măsuri adecvate pentru reabilitarea sistemului de sănătate și asistența socială.


102

4. ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU EXISTENTĂ Pe baza informațiilor privind starea mediului în zonă, a conținutului şi obiectivelor

proiectului de plan şi ținând cont de problemele de mediu existente identificate la nivel național, regional şi local, pentru municipiul Caracal au fost identificate o serie probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind în legătura cu P.U.G.-ul propus.

Pentru a asigura un caracter unitar şi reproductiv, în cele ce urmează va fi utilizat sistemul de codificare din Anexa 1 la Planul Național de acțiune pentru protecția mediului.

În continuare se prezintă Lista problemelor de mediu identificate, grupate în categorii:

COD CATEGORIA / PROBLEMA DE MEDIU 01. Calitatea aerului

01.1 Poluarea aerului datorată traficului rutier ( infrastructură necorespunzătoare şi insuficientă, emisii)

01.2 Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanți produşi de surse staționare industriale

02. Combaterea fenomenului de schimbări climatice

02.1 Emisii de gaze cu efect de seră datorate sistemelor ineficiente de producere a energiei termice şi a utilizării combustibililor fosili

02.2 Eficiență energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)

03. Cantitatea şi calitatea apei 03.1 Cantitatea şi calitatea apei potabile 03.1.1 Asigurarea cu apă potabilă a municipiului 03.1.4 Pericolul de poluare a surselor de apă subterană (zone de protecție sanitară) 03.1.7 Deficiențe ale rețelelor de canalizare (care nu acoperă integral zona locuită) 03.2 Poluarea apelor de suprafață 03.2.1 Evacuarea de ape uzate insuficient epurate 03.2.6 Sisteme de canalizare vechi şi insuficiente 03.2.9 Încărcarea suplimentară a apelor uzate menajere cu ape uzate industriale 04. Gestionarea deşeurilor 04.6 Sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor ineficient

04.7 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor provenite din construcții şi demolări

06. Poluarea solului şi a apelor subterane

06.4 Poluarea solurilor datorată emisiilor în atmosferă de prafuri şi pulberi în suspensie, cu conținut de SO2 şi metale grele, de agenții economici din zonă

06.6 Poluarea solului cu metale grele, datorată traficului rutier 07. Degradarea mediului natural şi construit 7.9 Modificarea folosinței terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcții 7.11 Posibilitatea degradării unor valori istorice şi arhitecturale 08. Urbanizarea mediului 8.2 Insuficiența spațiilor verzi pe cap de locuitor 8.3 Insuficiența spațiilor de parcare 8.4 Absența delimitării zonelor rezidențiale de cele industriale


103

COD CATEGORIA / PROBLEMA DE MEDIU 8.5 Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale 8.6 Deficiențe în amenajarea străzilor 8.7 Insuficiența rutelor ocolitoare 8.8 Sistemul de monitorizare a zgomotului ambiental şi al vibrațiilor 8.9 Nerespectarea reglementărilor de urbanism 10. Poluarea mediului datorată activităților din transport 10.2 Utilizarea insuficientă a modalităților de transport ecologic

10.3 Reabilitarea căilor rutiere intraurbane fără (sau insuficient) reabilitarea sistemelor de colectare a apelor pluviale

10.5 Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei şi drumuri pietonale, piste pentru biciclişti)

12. Asigurarea stării de sănătate a populației

12.2 Insuficienta datelor privind cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populației

17. Calitatea vieții 17.1 Asigurarea confortului, siguranței şi accesibilității la locuri de muncă şi servicii 17.2 Asigurarea unor servicii sociale de calitate 17.3 Asigurarea accesului la educație şi cultură

Pentru selectarea problemelor de mediu relevante pentru PUG propus dintre problemele de mediu incluse în lista mai sus prezentată, se realizează o ierarhizare a acestora utilizând Metoda analizei multicriteriale.

Aplicarea acestei metode constă în:

a) Acordarea unui punctaj fiecărei probleme şi pentru fiecare criteriu;

b) Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu;

c) Înmulțirea scorurilor criteriilor cu ponderile şi însumarea rezultatelor pentru a obține un scor total;

d) Ordonarea problemelor în funcție de scorurile totale.

Criteriile utilizate pentru această evaluare sunt:

A. În ce măsură problema afectează sănătatea umană

B. În ce măsură problema afectează mediul

C. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerințele legale

D. În ce măsură problema afectează calitatea vieții pentru locuitorii din zonă

E. Care este nivelul de incertitudine asupra evaluării problemei

Fiecare din cele cinci criterii utilizate are o pondere definită în cadrul evaluării problemei de mediu. Astfel, cel mai important criteriu este cel legat de impactul asupra sănătății umane (pondere 4), urmat de afectarea mediului înconjurător (pondere 3), şi neconformarea cu cerințele legale şi măsura în care este influențată calitatea vieții locuitorilor din zonă (pondere 2). Ultimul criteriu ca pondere în evaluare este cel legat de nivelul de incertitudine asupra problemei de mediu (pondere 1).


104

Modelul matricii utilizate pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de mediu este următorul:

PROBLEMA Criteriu A Criteriu

B Criteriu C

Criteriu D

Criteriu E

Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Considerabil

2 Conside-rabil

2 Considerabil

2 Conside-rabil

2 Considera-bil

2

Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Scorul pe criterii 4 x... 3 x... 2 x... 2 x... 1 x... Total Scor pe problemă =...

Valorile punctajului pe care o problemă de mediu poate să-l obțină sunt:

a) Punctaj minim - 12 puncte

b) Punctaj maxim - 36 puncte

c) Punctaj mediu - 24 puncte

În final se face o medie a scorurilor astfel calculate, pentru fiecare categorie de probleme de mediu, pe baza cărora se poate realiza ierarhizarea aspectelor de mediu în vederea stabilirii priorităților de mediu pentru PUG propus.

Pentru acordarea punctajelor pentru fiecare problemă de mediu şi criteriu utilizat au fost utilizate informațiile privind starea actuală a mediului mediului în zona studiată, studiile de fundamentare pentru PUG Caracal, informațiile privind conținutul şi obiectivele principale ale PUG propus, informații cuprinse în diverse studii de specialitate referitoare la zona studiată şi/sau la activitățile ce s-au desfăşurat, se desfăşoară sau urmează să de desfăşoare în această zonă, informații bibliografice, etc.

În continuare se prezintă matricea de evaluare a problemelor de mediu, grupate în categorii sau aspecte de mediu

COD CATEGORIA / PROBLEMA DE MEDIU A B C D E TOTAL 01.

Calitatea aerului

Media 17.5

1.1 Poluarea aerului datorată traficului rutier ( infrastructură necorespunzătoare şi insuficientă, emisii)

2 1 2 2 1 20.0

1.2 Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanți produşi de surse staționare industriale

1 1 2 1 2 15.0

02.

Schimbări climatice

Media 18.5

2.1 Emisii de gaze cu efect de seră datorate sistemelor ineficiente de producere a energiei termice şi a utilizării combustibililor fosili

1 2 2 2 1 19.0

2.2 Eficiență energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)

2 1 1 2 1 18.0


105

03. Cantitatea şi calitatea

apei

Media 17,7

03.1 Cantitatea şi calitatea

apei potabile

Media 17,3

03.1.1 Asigurarea cu apă potabilă a municipiului 1 2 1 1 1 15.0 03.1.4 Pericolul de poluare a surselor de apă subterană (zone de

protecție sanitară) 2 1 2 1 2 19.0

03.1.7 Deficiențe ale rețelelor de canalizare în sistem unitar 1 2 2 1 2 18.0

03.2 Calitatea apelor de suprafață

Media 18.0

03.2.1 Evacuarea de ape uzate insuficient epurate 1 2 2 1 2 18.0

03.2.6 Sisteme de canalizare vechi şi insuficiente 1 2 2 1 2 18.0 03.2.9 Încărcarea suplimentară a apelor uzate menajere cu ape uzate

industriale 1 2 2 1 2 18.0

04. Gestionar

ea deşeurilor

Media 19.0

4.6 Sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor ineficient 1 2 2 2 1 19.0 4.7 Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a

deşeurilor provenite din construcții şi demolări 1 2

1 2 2 1 19.0

06.

Calitatea solului şi a

apelor subterane

Media 17.0

6.4 Poluarea solurilor datorată emisiilor în atmosferă de prafuri şi pulberi în suspensie, cu conținut de SO2 şi metale grele, de la unitățile industriale din zonă

1 2 2 1 1 17.0

6.6 Poluarea solului cu metale grele, datorată traficului rutier 1 1 2 2 2 17.0 07. Mediul natural şi construit

Media 17.0

7.9 Modificarea folosinței terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcții

1 2 2 1 1 17.0

7.11 Posibilitatea degradării unor valori istorice şi arhitecturale 1 2 2 1 1 17.0 08. Mediul

urban Media 18.9

8.2 Insuficiența spațiilor verzi 2 2 2 2 1 23.0 8.3 Insuficiența spațiilor de parcare 1 1 2 2 2 17.0 8.4 Absența delimitării zonelor rezidențiale de cele industriale 1 2 2 2 1 19.0 8.5 Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale 1 2 2 2 1 19.0 8.6 Deficiențe în amenajarea străzilor 1 2 1 2 2 18.0


106

8.7 Insuficiența rutelor ocolitoare 1 2 2 2 1 19.0 8.8 Sistemul de monitorizare a zgomotului ambiental 1 1 2 2 2 17.0 8.9 Nerespectarea reglementărilor de urbanism 1 2 2 2 1 19.0

10. Poluarea mediului datorată activitățil

or din transport

Media 18.3

10.2 Utilizarea insuficientă a modalităților de transport ecologic 1 2 1 2 1 17.0 10.3 Reabilitarea căilor rutiere intraurbane fără (sau insuficient)

reabilitarea sistemelor de colectare a apelor pluviale 1 2 2 2 1 19.0

10.5 Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei şi drumuri pietonale, piste pentru biciclişti)

2 1 1 2 2 19.0

12. Starea de

sănătate a populației

Media 19.0

12.2 Insuficiența datelor privind cuantificarea efectelor poluării factorilor de mediu asupra populației

2 1 1 2 2 19.0

17. Calitatea

vieții

Media 18.3

17.1 Asigurarea confortului, siguranței şi accesibilității la locuri de muncă şi servicii

2 1 1 2 2 19.0

17.2 Asigurarea unor servicii sociale de calitate 2 1 1 2 2 19.0 17.3 Asigurarea accesului la educație şi cultură 1 1 1 3 2 17.0

Sunt considerate relevante doar acele probleme de mediu pentru care scorul obținut este mai mare de 20.

Probleme de mediu identificate ca fiind relevante vor sta la baza stabilirii obiectivelor de protecție a mediului pentru PUG analizat. Acestea au fost ierarhizate pe baza scorurilor calculate pentru stabilirea priorităților de mediu atât pentru evaluarea efectelor cât şi pentru identificarea măsurilor care să conducă la diminuarea presiunilor asupra mediului generate de implementarea PUG propus pentru municipiul Caracal.

Problemele de mediu relevante pentru PUG se prezintă în continuare în ordinea priorităților de mediu:

1. Insuficiența spațiilor verzi;

2. Poluarea aerului datorată traficului rutier (infrastructură necorespunzătoare şi insuficientă, emisii);

3. Pericolul poluarii mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor menajere si cele provenite din construcții şi demolări;

4 Emisii importante de gaze cu efect de seră datorate sistemelor de

producere a energiei termice şi a utilizării combustibililor fosili;


107

5 Pericolul de poluare a surselor de apă subterană (zone de protecție sanitară);

6 Sisteme de canalizare insuficiente şi stații de epurare exploatate necorespunzator;

7 Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale.

8 Ineficiența sistemului de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor;

9 Insuficiența rutelor ocolitoare ale municipiului;

10 Asigurarea unor servicii sociale de calitate;

11 Reabilitarea căilor rutiere intraurbane;

12 Delimitarea zonelor rezidențiale de cele industriale.

Categoriile/aspectele de mediu au fost ierarhizate pe baza mediilor punctajelor medii calculate, în vederea stabilirii priorităților de mediu pentru PUG propus în relație cu problemele generale ale zonei :

ASPECT DE MEDIU PUNCTAJ Starea de sănătate a populației 19,0 Gestiunea deșeurilor 19,0 Mediul urban 18,9 Schimbări climatice 18,5 Poluarea mediului datorită transportului rutier 18,3 Calitatea vieții 18,3 Calitatea aerului 17,3 Cantitatea și calitatea apei 17,3 Mediul natural și construit 17,0 Calitatea solului și apelor subterane 17,0

Rezulta că aspectele de mediu referitoare la starea de sănătate a poulației și gestiunea deșeurilor, reprezintă principala prioritate.


108

5. OBIECTIVELE DE PROTECȚIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAȚIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAȚIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de

mediu care au fost formulate ținând cont de obiectivele şi obligațiile naționale şi internaționale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului.

Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice şi relevante pentru PUG, au fost utilizate obiectivele strategice şi specifice identificate în planurile şi programele de nivel local, regional şi național, ținând cont de problemele de mediu specifice zonei şi relevante pentru PUG propus identificate şi prezentate în cap. anterior.

În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUG propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel național, regional şi local) . Pentru fiecare din aceste obiective se prezintă considerații privind modul în care s-a ținut cont de aceste obiective la elaborarea PUG propus.

Pentru a se atinge obiectivele de mediu identificate, sunt necesare acțiuni concrete care se regăsesc în măsurile propuse pentru a preveni, reduce sau compensa orice efect advers asupra mediului, prezentate în cap. 8.

Obiective strategice Obiective specifice Consideratii Îmbunătațirea alimentării cu apă și

a canalizării Extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare în toate zonele locuite din intravilan.

Îmbunătățirea condițiilor de calitate ale mediului în spațiul urban şi creşterea nivelului de calitate a viatii.

Creşterea suprafețelor spațiilor verzi intraurbane

Zonele verzi prevăzute a se amenaja sunt de 95,81 ha ceea ce înseamnă o creştere importantă a spațiului verde amenajat existent în Municipiul Caracal

Diminuarea impactului poluării fonice

În zonele rezidențiale amplasate pe principalele rețele de transport rutier, vor fi realizate plantații de aliniament şi vor fi adoptate și măsuri punctuale, la receptor, dupa caz.

Îmbunătățirea asistenței sociale și a sănătății populației.

Reabilitarea bazei sistemului sanitar și de asistență socială.

Utilizarea resurselor energetice regenerabile.

Exista proiecte de realizare de parcuri fotovoltaice și parcuri eoliene.

Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră

Utilizarea de combustibili ecologici la producerea energiei termice

Centralele termice sunt prevăzute să funcționeze utilizând drept combustibil gazul metan(mai puțin poluant)

Reducerea consumurilor de energie Sunt prevăzute sisteme moderne şi eficiente de izolare a rețelelor de


109

Obiective strategice Obiective specifice Consideratii transport a utilităților şi reabilitarea termică a construcțiilor și locuințelor

Diminuarea poluării solului şi apelor subterane

Refacerea calității solului în zonele afectate de poluare industrială, sau în suprafețele afectate, ocupate de deșeuri necontrolate.

Toate lucrările aferente implementării planului propus se vor realiza în baza unor avize şi/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili măsuri concrete de ecologizare în zonele afectate pentru evitarea oricărui risc pentru sănătatea populației şi încadrarea în reglementările privind calitatea solului

Ameliorarea calității aerului ambiental

Promovarea sistemelor alternative de deplasare

Sunt prevăzute piste pentru bicicliști şi alei pietonale

Reducerea poluării aerului datorată traficului rutier

Va fi reamenajată rețeaua de drumuri care alcatuiesc inelul central şi inelul median pentru optimizarea traficului rutier în zonă. De asemenea, este prevazută și varianta ocolitoare pentru traficul de tranzit. Drumurile vor fi prevăzute cu plantații de aliniament.

Reducerea poluării apelor de suprafață

Diminuarea cantității de ape pluviale evacuate în sistemul de canalizare municipal

Vor fi extinse sistemele de canalizare, în sistem divizor

Încadrarea în limitele de calitate reglementate pentru evacuările de ape uzate în receptori naturali

Stația de epuare recent retehnologizata, va funcționa la parametrii proiectați.

Protejarea valorilor antropice. Instituirea Zonei Construite protejate.

Zona de protecție cuprinde Parcul Poroianu și ansamblurile urbane istorice situate de-a lungul străzilor Mărului, Iancu Jianu, Plevnei, Nicolae Titulescu.

Reducerea cantităților de deşeuri depozitate

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere și celor provenite din construcții şi demolări.

Se vor respecta prevederilor privind colectarea selectivă, reciclarea deșeurilor refolosibile și eliminarea finală doar a deșeurilor neutilizabile.

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri și programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG al muncipiului Caracal în raport cu un set de obiective pentru protecția mediului natural și construit.

De asemenea, trebuie menționat că prin natura PUG pot fi soluționate sau pot fi create condițiile de soluționare a acelor probleme cu specific uman și care intra în competența administrației publice locale.


110

5.1. PRINCIPALELE ELEMENTE DE DISCONFORT SENMALATE DE POPULAȚIA MUNICIPIULUI CARACAL

5.1.1. Principalele elemente de disconfort semnalate de populație

Aspecte legate de circulație:

- Traficul aglomerat pe unele tronsoane de drum

- Insuficiența parcajelor în zona centrală și în alte zone de afluire a populației

- Insuficiența parcajelor de reședintă

- Profile necorespunzătoare (insuficiente) ale drumurilor în unele zone

- Lațimi insuficiente ale trotuarelor în unele zone

- Starea necorespunzătoare a carosabilului în multe zone

- Lipsa pistelor de bicicliști

Aspecte legate de nivelul de dotare:

- Lipsa locurilor de joacă pentru copii în unele zone

Aspecte legate de echiparea edilitară:

- Lipsa presiunii apei în unele intervale orare

- Lipsa rețelelor de apă-canal în unele zone

- Deranjamente în rețeaua electrică

Aspecte legate de imaginea urbană:

- Aspectul estetic al unor construcții (culori țipătoare, materiale de proastă calitate etc)

- Starea de degradare a unor imobile – unele dintre ele monumente istorice

- Starea de degradare a zonelor industriale

- Prezența unor panouri publicitare necorespunător amplasate

- Prezența deșeurilor în locuri neamenajate

- Rețele aeriene degradate

- Construcții nefinalizate abandonate

Principalele obiective de protecție a mediului propuse prin Planul Urbanistic General al municipiului Caracal, care au luat în considerare și opțiunile populației sunt:

- Mărirea semnificativă a teritoriului cuprins în intravilan pentru locuințe, printr-o dezvoltare relativ concentrică, modernizarea drumurilor existente, realizarea de drumuri noi, echiparea cu un sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare, alimentare cu gaze naturale;

- Optimizarea relațiilor în teritoriu:


111

o modernizarea arterelor de acces în municipiu va asigura relația cu localitățile adiacente;

o modernizarea tramei stradale a municipiului, prin dezvoltarea inelelor de circulație, va îmbunătăți calitatea mediului prin reducerea emisiilor generate de arderile din motoarele autovechiculelor și va reduce nivelul de zgomot generat de circulație;

o asigurarea accesului municipiului la rețeaua feroviară prin intermediul Gării de Nord, care asigură accesul și la rețeaua internatională feroviară;

Din punct de vedere economic dezvoltarea durabilă a municipiului impune utilizarea eficientă a resurselor în condițiile protejării mediului, în acest sens se impun următoarele obiective majore:

- Dezvoltarea, modernizarea și extinderea infrastructurii, cu valorificarea oportunitaților oferite de poziția geo-strategică a municipiului prin:

o Realizarea drumului de ocolire care permite direcționarea traficului de tranzit prin partea de sud a localității, având efecte și asupra reducerii poluarii sonore și reducerii poluarii aerului;

o Modernizarea căii ferate, în special a spațiilor de garare și a conexiunilor acestora cu zonele industriale ;

o Extinderea rețelei de distribuție gaze naturale, care ar permite creșterea atractivității economice a orașului prin disponibilitatea pentru înca o resursă energetică, precum și reducerea poluării atmosferice prin diminuarea ponderii utilizării combustibililor solizi pentru încălzire;

- Susținerea apariției unor activități economice noi, strâns legate de resursele și tradiția locală, dezvoltarea și modernizarea activităților existente, îmbunătățirea mediului economic local prin:

Rezolvarea disfuncționalităților din rețeaua de alimentare cu apă și canalizare prin:

- Înlocuirea rețelelor de transport a apei care nu mai prezintă siguranță în exploatare, astfel se va reduce riscul de poluare a solului și apelor subterane prin exfiltrarea posibilă a apei uzate în subteran.

- Extinderea rețelei de distribuție cu conducte de ultimă generație pentru deservirea zonelor care nu beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă.

Îmbunatățirea condițiilor de locuit prevede următoarele acțiuni:

- Respectarea prevederilor P.U.G si P.U.Z. existente și introducerea de reactualizări în situațiile care impun acest lucru.

- Întocmirea de Planuri urbanistice zonale și de detaliu pentru soluționarea optimă a problemelor urbanistice din zonele de locuit.


112

- Îmbunatățirea fondului de locuit prin realizarea unui procent optim de ocupare, utilizare a terenului și îmbunatățirea gradului de confort.

Introducerea în toate zonele de locuit a echipărilor edilitare și a dotărilor specifice.

- Finalizarea apartamentelor oprite în diverse stadii de execuție.

- Utilizarea spațiilor reziduale pentru dotări de cartier și spații verzi.

- Îmbunatățirea confortului termic al apartamentelor existente, aceasta masură va duce la reducerea consumului de combustibil utilizat în vederea alimentării cu energie termică a populației.

- Îmbunatățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin recondiționarea finisajelor corelat cu lucrările de izolare termică, amenajări exterioare, spații verzi, etc, această acțiune va modifica în mod plăcut peisajul urban;

- Refacerea fondului de locuit existent și realizarea de locuințe noi în regim de înălțime conform documentațiilor urbanistice, va duce la îmbunatățirea peisajului și asigurarea spațiului de locuit populației din municipiul Caracal.

- Realizarea în viitor în zonele de extindere a locuințelor de tip urban va conduce la minimizarea impactului asupra mediului în zonele respective prin eliberarea actelor de reglementare în conformitate cu legile protecției mediului.

- Realizarea în zona ultracentrală a locuințelor colective cu regim de înălțime P+2 E / 4E, va îmbunătății calitatea peisajului urban și va asigura noi locuințe pentru populația municipiului Caracal.

- Extinderea, reconfigurarea și dimensionarea optimă a rețelei stradale în vederea asigurării unor comunicații facile în zonele rezidențiale cât și între acestea și celelalte zone ale orașului, de asemenea va reduce nivelul sonor și poluarea atmosferică;

Măsuri pentru eliminarea poluării în zonele de locuit presupun mărirea suprafețelor verzi și amenajarea unor noi spații de agrement prin:

- reabilitarea zonelor afectate de poluare;

- amenajarea peisagistică în lungul arterelor transport și a celor de acces în oraș cu rol de plantații de protecție;

- extinderea suprafețelor verzi în interiorul orașului și îmbunătățirea celor existente;

- realizarea unei zone de protecție a monumentelor și ansamblurilor istorice.

- se menționează ca la nivelul municipiului Caracal s-a renunțat la suprafețele agricole pentru care s-au propus o serie de reconversii prin PUG.

Pentru managementul corespunzător al deșeurilor s-a prevăzut un sistem de colectare selectivă a deșeurilor în vederea recuperării și valorificării. În vederea eliminării deșeurilor se menționează ca acestea urmează să fie depozitate la rampa ecologică existentă.


113

6. POTENȚIALE EFECTE ASUPRA MEDIULUI Cerințele HG 1076/2004 prevăd să fie evidențiate efectele semnificative asupra mediului

determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerințe constă în identificarea, predicția și evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. În cazul Planului de Urbanism General al municipiului Caracal trebuie precizat faptul că scopul acestuia este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedere urbanistic pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea municipiului. Propunerile planului evaluat în prezentul raport pot genera o multitudine de forme de impact asupra factorilor /aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate și intensități.

În vederea evaluării sintetice a impactului asupra mediului în termeni cât mai relevanți, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidențierea efectelor potențial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanți s-au stabilit pentru fiecare din aceștia câte o serie de criterii specifice care să permită evidențierea în principal al impactului semnificativ. Categoriile de impact și criteriile pentru evaluarea impactului au fost stabilite cu consultarea grupului de lucru.

Categorii de impact

Evaluarea de mediu pentru planuri și programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al planului avut în vedere. Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil”.

Efectele potențiale semnificative trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinegice pe termen scurt, mediu și lung, permanente și temporare, pozitive si negative.

Evaluarea impactului s-a efectuat pe baza metodelor expert.

Tabel 6.1. Categorii de impact

Categoria de impact Descriere simbol Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durată sau permanente ele

propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

+2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor / aspectelor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive și negative care se echilibrează sau nici un efect

0

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

-1

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- 2

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor /aspectelor de mediu

- 3


114

Tabel 6.2. Criterii pentru determinarea efectelor potențiale semnificative asupra mediului

Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii 1. Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră

Formele de impact asupra calității și functionalității mediului urban, inclusiv în relație cu obiectivele strategice de dezvoltare a localității.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra funcțiilor urbane, conducând la creșterea gradului de complexitate, de coerență și flexibilitate a zonificării funcționale cu efecte benefice asupra dezvoltării comunității.

2.Populația și sănătate umană

Modul de asigurare a utilităților (alimentare cu apă, canalizare, managementul deșeurilor). Condiții de locuit. Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limita specifice pentru protecția sănătații umane . Măsurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra condițiilor de viață ale populației și a sănătății acesteia, prin prevederile cu privire la realizarea utilităților publice, la condițiile de locuit și la reducerea poluării.

3.Mediul economic și social Modul de asiguare și de reglementare a mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltării economice și respectiv sociale în condiții de protecție a mediului.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltarii economico – sociale a municipiului prin rezervarea unor zone pentru dezvoltarea servciilor, activităților industriale și comerciale în condiții de protecție a mediului.

4.Solul Formele de impact determinate pe prevederile PUG cu privire la dezvoltarea urbană și la asigurarea echipării urbane.

Planul va determina forme de impact pozitiv prin asigurarea colectării și epurării apelor uzate menajere, prin managementul corespunzător al deșeurilor, prin restrângerea zonei funcționale de industrie și recomandarea dezvoltării industriilor nepoluante și prin lucrări de ecologizare a unor zone afectate.

5.Flora și fauna Formele de impact generate de prevederile PUG asupra florei și faunei.

Planul va determina forme diferite de impact pozitiv asupra florei și faunei prin amenajarea spațiilor verzi; ușor impact negativ asupra habitatelor faunei mici din actualele terenuri cultivate destinate extinderii construcțiilor.

6.Apa Concentrații de poluanți în apele uzate epurate evacuate în emisar în raport cu valorile limita prevăzute în legislația națională. Calitatea apei potabile. Sisteme și măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanți în apă.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calității apelor prin colectarea și epurarea apelor uzate menajere de la locuințe neracordate la rețea. Extinderea canalizării în sistem divizor va avea impact pozitiv asupra apelor.

7.Aerul Măsuri pentru reducerea Planul va determina forme diferite


115

Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii emisiilor de poluanți în aer de la sursele existente (agenți economici, transport).

de impact asupra calității aerului: impact pozitiv prin reorganizarea sistemului de transport auto și feroviar și prin creare de zone verzi.

8.Zgomotul și vibrațiile Măsuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot și vibrații de la sursele de tip urban (din trafic și de la agenții economici).

Planul va determina forme diferite de impact asupra nivelurilor de zgomot și de vibrații: impact pozitiv prin modernizarea prin rearanjarea drumurilor existente, eliminarea în exteriorul perimetrelor locuite a traficului de tranzit; impact negativ prin extinderea perimetrelor construite și a drumurilor și acceselor stradale.

9.Factori climatici Măsuri pentru diminuarea efectelor condițiilor climatice nefavorabile.

Extinderea rețelelor de alimentare cu gaz metan și înlocuirea sistemelor de încălzire cu combustibili vor contribui la reducerea gazelor cu efect de sera.

10.Peisajul Măsuri pentru creșterea valorii estetice a spațiului urban.

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire, îmbunătățirea aspectului și a funcționalității zonelor centrale, realizarea de noi spații publice plantate cu rol peisagistic, reglementarea amplasării panourilor publicitare.

Efecte cumulative

Este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative și sinergice asupra mediului. Astfel efectele cumulative pot apărea în situații în care mai multe activități au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Un plan urbanistic general se adresează unui perimetru larg în cadrul căruia se desfășoară o multitudine de activități, acestea implicând existența unor surse de poluanți diseminate pe întreaga suprafață a municipiului. Astfel în perimetrul municipiului Caracal emit simultan surse de poluare de tip urban, dintre care cele mai importante sunt sursele rezidențiale, instituționale, comerciale și traficul rutier .

Efectele acestor activități asupra mediului se pot cumula sau combina generând un impact semnificativ. Se precizeaza că metodele expert utilizate pentru predicția impactului au luat în considerare cele mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea funcționării surselor cu cea mai mare răspândire spațială, chiar daca acest lucru este puțin probabil să se întâmple în realitate. Evaluarea impactului a fost efectuată luând în considerare efectele cumulate și combinate ale poluanților sau ale factorilor de stres asupra factorilor/aspectelor de mediu. Un exemplu al acestui


116

mod de abordare a evaluării, în care efectele cumulative rezultă implicit ca urmare a modelelor/metodelor de predicție utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu aer. Astfel evaluarea impactului asupra mediului se efectuează luând în considerare emisiile simultane de poluanți generate de încălzirea spațiilor și de traficul rutier de pe întreg perimetrul localității, acestea reprezentând principalele surse de poluare din zonă.

Interacțiuni

Pentru situațiile în care ar exista posibilitatea interacțiunilor dintre doi sau mai mulți factori de mediu ca urmare a implementării prevederilor planului, în evaluare au fost luate în considerare aceste interacțiuni potențiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu „zgomot și vibrații„. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limită sunt stabilite numai pentru acești receptori. Totuși zgomotul și vibrațiile pot afecta și alți receptori cum sunt fauna terestră și construcțiile.

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Caracal a fost efectuată luând în considerare toate elementele metodologice descrise mai sus.

6.1. PROTECȚIA BIODIVERSITĂȚII, FLOREI, FAUNEI

Comentarii: Biodiversitatea specifică zonei nu va fi afectată semnificativ de implementarea direcțiilor impuse prin PUG. Se poate semnala un impact pozitiv asupra biodiversității prin restrângerea activităților agenților economici poluatori, lucrările prevăzute de ecologizarea unor terenuri afectate, cunoașterea mai exactă a potențialului existent în zona ducând în final la conștientizarea populației din municipiul Caracal asupra importanței protejării biodiversității zonei. S-au facut propuneri pentru înființarea de noi spații verzi.

Zona stabilită ca intravilan prin PUG va avea un impact nesemnificativ în ceea ce privește biodiversitatea perimetrului existent.

Factori de mediu potențial afectați: biodiversitatea, sănătatea populației, calitatea vieții.

Durata impactului: pe termen mediu și lung.

Nota de bonitate: +1

Insuficiența spațiilor verzi.

Comentarii : Una din problemele relevante pentru PUG propus este insuficiența zonelor verzi în municipiul Caracal. În prezent, municipiul Caracal dispune de spații verzi în suprafață de 40 ha, revenind cca 14 mp/locuitor.


117

În vederea asigurării condițiilor de agrement, recreație și turism trebuie:

- extinse spațiile verzi în interiorul și în jurul localității, în conformitate cu planurile de sistematizare și trebuie asigurată amenajarea acestora;

- trebuie întreținute spațiile verzi existente în acord cu tehnicile stabilite de specialiști;

- să se planteze arbori, flori și alte plante ornamentale pe marile căi de acces, trasee turistice, în jurul clădirilor și în alte locuri unde există terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri, inclusiv în zone cu activități industriale.

- este interzisă micșorarea spațiilor verzi sau tăierea arborilor este necesară aplicarea metodelor de exploatare a florei și vegetației spontane, care împiedică regenerarea și dezvoltarea lor normală și influențează în mod negativ echilibrul ecologic.

Factori de mediu potențial afectați: biodiversitatea, sănătatea populației, calitatea vieții.

Durata impactului: pe termen mediu si lung.


6.2. MEDIUL URBAN ȘI SĂNĂTATEA UMANĂ

Aspecte sociale

Comentarii: În municipiul Caracal sunt de semnalat unele aspecte sociale negative de care se ține seama în planul propus, respectiv: îmbătrânirea și scăderea demografică, migrația forței de muncă, tendința descrescătoare a forței de muncă ocupate.

Adoptarea și implementarea Planului Urbanistic General și a Regulamentului pentru municipiul Caracal va avea un impact social și economic pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă și ridicarea standardului de viață a locuitorilor zonei.

Factori de mediu potențial afectați: sănătatea populației, calitatea vieții.



Îmbunătățirea condițiilor de locuit.

Comentarii: Aspecte relevante pentru PUG legate de imaginea urbană și condițiile de locuit sunt: imobile degradate, lipsa reabilitării termice a construcțiilor, străzi amenajate necorespunzător, prezența panourilor publicitare neadecvate, lipsa spațiilor de joacă pentru copii.

PUG-ul propus conține direcții și strategii de dezvoltare care se referă la creșterea gradului de confort și anume:


118

- Refacerea fondului de locuit existent și realizarea de locuințe noi cu respectarea reglementărilor de protecția mediulu;

- Îmbunătățirea confortului termic al locuințelor, însoțită de reducerea consumului de combustibil utilizat având efecte și în minimizarea poluarii atmosferei;

- Reconfigurarea și dimensionarea corespunzătoare a rețelei stradale va asigura comunicații facile în toate zonele municipiului, va reduce nivelul poluării atmosferice și sonore;

- Măsuri pentru eliminarea poluării în zonele de locuit;

- Asigurarea în toate zonele locuite a echipamentelor edilitare și a dotărilor specifice.

Factori de mediu potențial afectați: sănătatea populației, calitatea vieții, peisaj.

Durata impactului: pe termen scurt, mediu și lung.


Efectele activităţilor de transport asupra calităţii vieţii

Comentarii: Un efect indirect al activităţilor de transport este diminuarea sistemelor de deplasare alternativă (mersul pe jos, ciclismul) şi implicit la degradarea stării de sănătate a populaţiei. Lipsa pistelor pentru ciclişti şi o reţea pietonală insuficientă şi/sau necorespunzătoare este o problemă cu care se confruntă toate zonele urbane din Romania, inclusiv municipiul Caracal.

PUG propus prevede realizarea de piste pentru ciclism de-a lungul principalelor artere rutiere dar şi alei şi străzi pietonale astfel concepute şi amplasate încât să asigure atât deplasarea în orice zonă de interes, cât şi o ambianţă plăcută şi relaxantă.

Ca atare se poate considera că va exista un impact pozitiv semnificativ din acest punct de vedere.

Factori de mediu potenţial afectaţi: calitatea vieţii, sănătatea populaţiei

Durata impactului: pe termen mediu şi lung


6.3. PROTECȚIA SOLULUI

Comentarii: În intravilanul municipiului Caracal există suprafețe de teren în care solul a fost afectat de poluare, prin activitățile industriale desfășurate anterior (în prezent, mult diminuate sau oprite), la care se adaugă depozitele spontane necontrolate de deșeuri, în special deșeuri menajere sau din demolări.


119

În PUG se prevede eliminarea tuturor depozitelor neconforme de deșeuri industriale sau menajere. Depozitele de deșeuri industriale abandonate vor fi închise conform normelor, iar depozitele spontane vor fi închise imediat după generare.

Se vor lua măsuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau funcțional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicații rutiere sau în zonele industriale fără activitate.

Se propune amenajarea de noi spații verzi în perimetrul platformelor industriale.

Factori de mediu potenţial afectaţi: solul, biodiversitate, calitatea vieţii, sănătatea populaţiei

Durata impactului: pe termen scurt, mediu şi lung


6.4. PROTECȚIA APELOR

1. Utilizarea apei potabile din surse subterane.

Comentarii: Municipiul Caracal dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă la care vor fi branșate și locuințele neracordate sau care vor fi executate în zonele de extindere prevăzute în PUG.

Efectul direct asupra apei constă în preluarea din subteran a debitelor necesare pentru consumul populației şi deci consum de resurse naturale. Efectele secundare sunt asociate tratării şi transportului până la consumatori. Trebuie menționat că în municipiul Caracal, apa potabilă se încadrează în parametrii admiși de norme. Este necesară extinderea alimentării cu apă la nivelul întregului munucipiu și asigurarea presiunii corespunzătoare în rețea.

Factori de mediu potenţial afectaţi: apa subterană, calitatea vieţii, sănătatea populaţiei



2. Generarea de ape uzate menajere

Comentarii: Efectul direct asupra mediului constă producerea şi evacuarea în sistemul de canalizare municipală a unor cantităţi relativ mari de ape uzate menajere care necesită epurare înainte de evacuare în emisar. Un efect indirect este riscul de exfiltraţii în subsol datorită neetanşeităţilor. Este necesară extinderea sistemului de canalizare la nivelul întregii localități.

Ca atare se poate considera că va exista un impact negativ redus.

Factori de mediu potenţial afectaţi: apa, solul și subsolul, sănătatea populației.


Nota de bonitate: -1


120

3. Colectarea şi evacuarea apelor pluviale

Comentarii: În municipiul Caracal apele pluviale sunt colectate parțial în sistem divizor, însa evacuarea acestora se face în sistemul de canalizare municipală, majorând debitul influent la stația de epurare. Un efect indirect este eliminarea riscului de evacuare în emisar a unor ape impurificate şi care nu respectă normele de calitate impuse, deci posibilă afectare a calităţii apelor de suprafaţă. Prin PUG se propune extinderea sistemului de canalizare pluvială în sistem divizor pentru a reduce încărcarea la staţia de epuare şi riscurile de contaminare a emisarului. Ca atare se poate considera că va exista un impact pozitiv nesemnificativ.

Factori de mediu potenţial afectaţi: apa de suprafaţă, solul și subsolul.

Durata impactului: pe termen mediu

Nota de bonitate: + 1

Implementarea PUG nu va contribui semnificativ la degradarea calității apelor de suprafață și subterane.

6.5. GESTIONAREA DEȘEURILOR

Comentarii: O problemă deosebit de importantă şi relevantă pentru PUZ propus este gestionarea corespunzătoare a deşeurilor. Cantitatea de deșeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populației, va avea în următorii ani o evoluție moderat crescătoare. Creșterea cantităților de deșeuri colectate se va datora măririi consumului de produse și extinderii serviciilor de salubritate în zonele incluse în intravilan.

În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă se va micșora cantitatea deșeurilor depozitate și va crește cantitatea valorificată.

În privința gestionării deșeurilor în municipiul Caracal se au în vedere următoarele măsuri:

Închiderea actualei rampe de deșeuri și amenajarea pe amplasamentul actual a unei rampe de transfer intermediare;

Amenajarea a 76 puncte de colectare de deșeuri menajere și reciclabile în cartierele cu gospodării individuale.

Considerăm că există un impact negativ nesemnificativ, generat de necesitatea eliminarii deşeurilor generate.

Factori de mediu potenţial afectaţi: solul, biodiversitatea, mediul uman, peisaj

Durata impactului: pe termen scurt şi mediu



121

6.6. PROTECȚIA CALITĂȚII AERULUI

1. Poluarea aerului datorită traficului rutier

Comentarii : Efectul direct al activităţilor de transport asupra aerului constă în emisii poluante (gaze de eşapament) şi antrenarea de praf de pe suprafaţa căilor de rulare. Poluarea aerului din mediul urban datorită traficului este una din problemele relevante pentru PUG propus dar şi pentru aproape toate zonele urbane din Romania şi nu numai. Pentru diminuarea acestei forme de poluare, va fi realizată o reţea de drumuri noi şi vor fi reamenajate drumurile adiacente existente atât pentru optimizarea traficului rutier în zonă cât şi pentru asigurarea unei infrastructuri rutiere de calitate. Toate drumurile vor fi prevăzute cu plantaţii de aliniament şi dotate cu sisteme corespunzătoare de colectare şi evacuare a apelor pluviale.

Deținătorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se găsesc perdelele și aliniamentele de protecție, spațiile verzi, parcurile, gardurile vii, trebuie să le întrețină corespunzător pentru îmbunatățirea capacității de regenerare a atmosferei, protecția fonică și sănătatea populației.

Având în vedere cele mai sus arătate dar ţinând cont şi de faptul că se prevede un trafic destul de intens (mai ales în zona nordică şi centrală) se poate considera că va exista un impact negativ nesemnificativ din acest punct de vedere.

Factori de mediu potenţial afectaţi: calitatea aerului, sănătatea populaţiei, zgomotul.



Făcând o medie a notelor de bonitate acordate se obţine valoarea +0,90 pentru impactul global al implementării PUZ propus, adică efectele asupra mediului sunt pozitive fără a fi semnificative.


122

Tabel 6.3. Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

Factori / aspecte de mediu Prevederi PUG 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Evaluarea impactului si propuneri de reducere impact

Mediu urban

Sanatate

Mediu social Sol Flora

fauna Apa Aer Zgo mot Clima Peisaj

Zona de locuinte si functiuni complementare Extinderea zonelor pentru realizarea de locuinte

+2 +2 +2 -1 -1 -1 -1 -1 0 +2 Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la zona de locuit vor determina urmatoarele forme principale de impact: - impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social asupra populatiei si asupra peisajului, ca urmare a crearii noilor facilitati pentru constructia de locuinte, in conformitate cu cerintele populatiei si cu prioritatile strategiei de dezvoltare, aceste facilitati urmand sa creasca atractivitatea localitatii si sa atraga noi fonduri (impozite) la bugetul local; - impact neutru asupra factorilor climatici; - impact negativ nesemnificativ asupra solului, florei si faunei, apei, calitatii aerului si a nivelurilor de zgomot si vibratii in perimetrele propuse pentru construirea de locuinte, ca urmare a aparitiei unor noi surse de poluare (incalzirea spatiilor, trafic rutier) in perimetre care in prezent se afla sub impactul activitatilor agricole; se apreciaza ca nivelurile de poluare a aerului si nivelurile de zgomot si vibratii generate de noile surse se vor situa sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili; Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUG Delimitarea clara a terenurilor rezervate pentru dezvoltare si reglementarea modului de construire, inclusiv a gradului de ocupare a terenului. Extinderea retelelor de alimentare cu apa si de canalizare. Epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere colectate din perimetrele locuite. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Asigurarea retelelor de alimentare cu apa, canalizare in zonele


123


Mediu urban

Sanatate



noi de locuit, precum si a serviciilor de salubritate in mod coordonat cu lucrarile de constructie pentru a se evita poluarea mediului.

Zona activitatilor productive Restrangerea zonelor existente cu activitati industriale si agenti economici potential poluatori, sustinerea aparitiei unor activitati economice, legate de sursele si tradita locala.

+2 +2 +2 +1 +1 +1 +1 +1 0 +1 Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la restructurarea activitatilor productive vor determina urmatoarele forme de impact: -impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban , asupra mediului economic si social ( ca urmare a facilitatilor urbanistice pentru dezvoltarea activitatilor productive , cu efecte benfice privind dezvoltarea pietii muncii ) si asupra populatiei (ca urmare a imbunatatirii conditiilor economice si sociale de mediu) si asupra peisajului ca urmare a reglementarilor de construire. - impact pozitiv asupra solului , aerului, apei, florei si faunei, peisajului, zgomotului si vibratiilor. Surse de poluare in perimetrele cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limita pentru protectia mediului ca urmare a conditionarii dezvoltarii activitatilor cu respectarea legislatiei de mediu specifice; -impact neutru asupra factorilor climatici; Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUG Dezvoltarea activitatilor de productie in perimetrul intravilan in conditiile respectarii legislatiei de protectie a mediului si de excludere a riscurilor tehnologice pentru populatie si mediu. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevedrilor PUG Elaborarea si implementarea proiectelor de dezvoltare a activitatilor productive in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie cat si de operare. Proiectele vor trebui sa includa solutii viabile cu privire la colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice, precum si la managementul deseurilor industriale. Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu. Respectarea prevederilor PUG cu privire la zonele in care sunt


124


Mediu urban

Sanatate



permise activitati productive. Zona de protectie a momumentelor si ansamblurilor istorice

+2 +2 +2 +1 +1 +1 0 0 0 +1 Evaluarea impactului -impact pozitiv semnificativ asupra mediului urban, asupra populatiei si asupra mediului economic si social prin instituirea zonei de protectie a momumentelor si ansamblurilor istorice din care face parte si parcul Poroianu. -impact pozitiv asupra solului, florei, faunei, aerului, apei prin prezervarea zonei; impact pozitiv asupra peisajului prin arhitectura constructiilor, dotarilor si amenajprilor propuse. -impact neutru asupra aerului, zgomotului si factorilor climatici

Zona de circulatii Imbunatatirea modernizarea si sistematizarea infrastructurii rutiere, prevederea variantei ocolitoare

+2 +2 +2 +1 -1 0 +1 +1 0 +2 Evaluarea impactului Modernizarea cailor de circulatie , imbunatatirea accesului, a conditiilor si sigurantei traficului, precum si celelalte prevederi vor determina urmatoarele forme principale de impact : -impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra populatiei si sanatatii , mediului economic si social, asupra peisajului. - impact asupra calitatii aerului si asupra nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte pozitive semnificative asupra populatiei si a sanatatii, umane prin diminuarea emisiilor. -impact negativ nesemnificativ asupra florei , faunei, solului ca urmare a imbunatatirii structurii cailor de circulatie. - impact neutru asupra factorilor climatici si apei Masuri de diminuarea a impactului prevazute de PUG Prevederile PUG reprezinta masuri de diminuare a impactului acestei zone asupra factorilor de mediu. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Elaborarea si implementarea proiectelor in conditii de protectie a mediului. Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu.


125


Mediu urban

Sanatate



Zona de spatii verzi, sport si agrement Extinderea spatiilor plantate in scopuri de protectie a zonelor locuite, precum si in scopuri peisagistice. Dezvoltarea dotarilor si amenajarilor pentru agrement si turism.

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ Evaluarea impactului -impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, asupra mediului economic si social (ca urmare a cresterii atractivitatii , inclusiv turistice, a zonei) si asupra populatiei si sanatatii umane ( ca urmare a imbunatatirii conditiilor de mediu , generate de extinderea spatiilor plantate). -impact pozitiv semnificativ asupra solului , calitatii aerului si a nivelurilor zgomot si vibratii , plantatiile urmand a contribui la refacerea texturii si fertilizarii solului si atenuarii efectelor surselor de poluare. -impact pozitiv semnificativ asupra peisajului urban si periurban prin crearea unui ambient cu valoare estetica ridicata. Masuri de diminuare prevazute de PUG Prevederile PUG reprezinta masuri de diminuare a impactului activitatilor din perimetrul urban asupra mediului. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevderilor PUG Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona spatiilor plantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activitati . Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora.

Echiparea edilitara Asigurarea, in

+2 +2 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la echiparea edilitara vor determina urmatoarele forme principale de impact: - impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului


126


Mediu urban

Sanatate



toate perimetrele locuite, a alimentarii cu apa in sistem centralizat si a colectarii apelor uzate menajere si pluviale. Epurarea apelor uzate a municipiului Caracal este asgurata statia existenta recent retehnologizata prin program Phare.

urban, asupra mediului economic si social si asupra populatiei (ca urmare a imbunatatirii calitatii vietii); - impact pozitiv asupra solului ca urmare a evitarii afectarii acestuia prin evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate; - impact pozitiv asupra faunei acvatice prin evacuarea in emisar a apelor uzate epurate, in conditii de calitate prevazute de legislatie, precum si prin evitarea afectarii apei freatice prin evacuarea necorespunzatoare a apelor uzate; - impact pozitiv asupra calitatii aerului ca urmare a aplicarii sistemului de colectare a deseurilor, a eliminarii depozitelor spontane necontrolate si ecologizarii terenului. Impactul asupra celorlati factori de mediu nu are relevanta. Masuri de diminuare a impactului prevazute de PUG Prevederile PUG cu privire la echiparea edilitara reprezinta masuri de diminuare a impactului asupra calitatii mediului. Masuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Elaborarea si implementarea proiectelor de realizare echipamentelor edilitare in conditii de protectie a mediului, atat pentru perioadele de constructie, cat si de operare. Implementarea proiectelor numai dupa obtinerea acordurilor de mediu. Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrele locuite.


127

Tabel 6.4. Impact cumulat și interacțiuni

Factor / aspect de mediu

Efecte cumulate ale prevederilor planului

Factor/aspect de mediu cu care interacționează

Comentarii privind interactiunile potențiale

Mediul urban, Inclusiv infrastructura rutieră

Principalele forme de impact sunt asociate creșterii gradului de complexitate, de coerență și de flexibilitate a zonificării funcționale, adaptării infrastructurii rutiere la cerințele de dezvoltare a localității, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunității. Implementarea planului, în condițiile protecției mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Populația și sănătatea umană, Mediul economic și social, Solul, Flora și faună, Aerul, Zgomotul și vibrațiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina asigurarea mijloacelor urbanistice pentru dezvoltarea economică și socială a municipiului Caracal, îmbunătațirea infrastructurii rutiere având efecte pozitive privind calitatea aerului, nivelurile de zgomot și vibrații și, respectiv, privind sănătatea umană. Îmbunătațirea și modernizarea mediului urban va contribui la creșterea valorii estetice a peisajului. Totodată, implementarea prevederilor planului va determina modificări în încadrarea terenurilor agricole cu efecte asupra solului și faunei de pe terenurile utilizate în prezent pentru activități agricole.

Populația și sanătătea umană

Principalele forme de impact sunt asociate funcționalități zonelor urbane, asigurării utilităților și eliminării/diminuării unor surse de poluare. Implementarea planului, în condițiile protecției mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, Mediul economic și social, Solul, Flora și fauna, Aerul, Zgomotul și vibrațiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina îmbunatățirea conditiilor de locuit, imbunatatirea condițiilor de trafic și asigurarea alimentării cu apa și a canalizării în perimetrele situate in zonele de bextindere a locuințelor, cu efecte pozitive privind potențialul de dezvoltare economica si sociala, calitatea aerului, nivelurile de zgomot și vibrații. Îmbunătățirea condițiilor de locuit implica, in conformitate cu prevederile planului, crearea unui peisaj urban adecvat. Totodată, implementarea prevederilor planului va determina modificări in utilizarea terenurilor cultivate, cu efecte asupra solului și faunei pe terenurile utilizate în prezent pentru activitati agricole.

Mediul economic și social

Principalele forme de impact sunt asociate creării condițiilor pentru dezvoltarea mediului economic și social, pentru atragerea unor investiții majore, în conformitatea

Mediul urban, Populația și sănătatea umană, Solul, Flora și fauna, Peisajul

Implementarea planului va determina îmbunătățirea funcționalității mediului urban pentru toate componentele sale (circulație, comerț și servicii, activități de producție, locuit), va genera oportunitati pentru utilizarea forței de muncă disponibile, cu efecte benefice pentru populatie. Totodată, implementarea prevederilor planului va determina modificări in


128

cu Strategia de dezvoltare a municipiului Caracal. Implementarea planului, în condițiile protecției mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

utilizarea terenurilor, cu efecte asupra solului și faunei de pe terenurile utilizate în prezent pentru activitati agricole.

Solul Principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare, prin modernizarea căilor de circulație, extinderea rețelei de canalizare, gestiunea deșeurilor, stabilirea de zone de protecție, aliniament și retrageri, refacerea ecologică a unor zone afectate, restricții și interdicții de construire. Implementarea planului se va realiza în condițiile protecției mediului și va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, populația și sănătatea umană, Mediul economic și social, Flora și fauna, Aerul, Zgomotul și vibra țiile, Peisajul

Implementarea planului va determina îmbunătățirea funcționalității mediului urban pentru toate componentele sale, va genera oportunități pentru utilizarea forței de munca disponibile, cu efecte benefice pentru populație și va elimina actualele surse de poluare. Măsurile cu privire la amenajarea spațiilor verzi vor avea efecte benefice asupra biodiversității, peisajului si sanatatii populatiei. Totodata, implementarea prevederilor planului va determina modificări in utilizarea terenurilor introduse în intravilan cu efecte asupra solului și faunei de pe terenurile utilizate in trecut pentru activități agricole.

Flora și fauna Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creșterii și reorganizării spațiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul prezintă doua aspecte: - impact pozitiv semnificativ asupra florei și faunei din zonele amenajate ca spații verzi și crearea unor noi habitate și locuri de cuibărit; - impact pozitiv prin refacerea ecologică a unor zone afectate. - impact negativ nesemnificativ asupra faunei mici adaptate

Mediul economic și social, Solul, Apa, Factorii climatici, Peisajul

Implementarea prevederilor planului cu privire la spațiile verzi va determina imbunatatirea calitatii si fertilității solului în ariile care urmează a fi amenajate, îmbunatățirea valorii estetice a peisajului, cu efecte benefice asupra potențialului turistic și, respectiv, asupra mediului social si economic.


129

terenurilor agricole (secționarea și pierderea parțială a habitatelor).

Apa Principalele forme de impact sunt asociate extinderii alimentării cu apă și a canalizării, epurării apelor uzate și protejării calității apelor de suprafață si apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv

Mediul economic și social, Solul, Peisajul, Populația și sănătatea umană, apele de suprafață și subterane.

Implementarea planului va determina efecte benefice asupra condițiilor de viata si sanatatii populatiei, mediului economic și social, solului, apei, peisajului.

Aerul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, reorganizării și îmbunătațirii infrastructurii de transport, inchiderii și ecologizării gropilor de deșeuri neconforme și promovării industriei nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Ca urmare, impactul se apreciază ca va fi: - impact pozitiv asupra calității aerului în ariile limitrofe actualelor căi de circulație și zone locuite.

Populația și sănătatea umană, Zgomotul și vibrațiile, Mediul urban

Îmbunătățirea infrastructurii de transport va determina nu numai reducerea concentratiilor de poluanti în aer, ci și reducerea nivelurilor de zgomot și vibrații, cu efecte benefice asupra sanatatii umane si mediului urban. Construirea unor noi perimetre destinate locuirii sau activitaților economice determina cresterea nivelurilor actuale de zgomot și vibrații, dar atât aceste niveluri, cât și cele ale concentratiilor de poluanti în aer se vor situa sub valorile limită pentru protecția sănătății populației.

Zgomotul și vibrațiile

Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătățirii infrastructurii de transport, iar pe de alta parte, dezvoltării zonelor locuite. Ca urmare, impactul se apreciaza ca va fi: - impact pozitiv asupra nivelurilor de zgomot și vibrații în ariile limitrofe actualelor căi de circulație și zone locuite.

Populația și sănătatea umană, Aerul, Mediul urban

Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport va determina reducerea nivelurilor de zgomot si vibrații, cu efecte benefice asupra sanătății umane și mediului urban. Construirea unor noi perimetre destinate locuirii sau activităților economice va determina local cresterea nivelurilor actuale de zgomot și vibrații, dar atât aceste niveluri, cât și cele ale concentratiilor de poluanti în aer se vor situa sub valorile limită pentru protecția sănătății populației.

Factorii Principalele forme de impact sunt Populația și Condițiile climatice au influență asupra calității vieții și sănătății populației,


130

climatici asociate, pe de o parte, creșterii și reorganizării spațiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole precum și diminuarea debitelor masice a emisiilor de poluanți. Ca urmare, impactul se apreciază ca fiind neutru

sănătatea umană, Solul, Flora și fauna, Peisajul

regimului hidric al zonei, asupra solului și habitatelor, condițiilor de dezvoltare a vegetației.

Peisajul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la amenajarea spațiilor verzi și la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării folosințelor și utilizării unor terenuri agricole. Impactul este pozitiv ca urmare a extinderii spațiilor verzi, a zonelor de agrement .Reglementările de construire vor asigura un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut.

Mediul urban, Populația și sănătatea umană, Mediul economic și social, Solul, Flora și fauna, Factorii climatici

Crearea unui peisaj adecvat va determina îmbunatățirea calității mediului urban si a calitatii vietii. De asemenea, va determina creșterea atractivității pentru locuire, invesțitii si turism. Extinderea si organizarea corespunzătoare a spațiilor plantate va influența pozitiv solul, flora, fauna si factorii climatici.


131

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂȚII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ Municipiul Caracal este situat la mare distanţă de graniţele ţării şi nu se pune problema

existenţei unor forme de impact asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră.


132

8. MĂSURI PROPUSE PRIN PUG PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA ȘI COMPENSAREA ORICĂRUI EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI Se consideră că implementarea planului urbanistic general impune dezvoltarea controlată a

fiecărei zone analizate, însă acest proces nu va fi lipsit de efectele nedorite asupra mediului, atat în perioada de punere în operă a lucrărilor cât și în timpul funcționării obiectivelor propuse.

În cele ce urmează se prezintă, în plan general, efectele potențiale ale implementării PUG-ului ce pot afecta mediul și măsurile necesare pentru limitarea acestor efecte.

8.1. FACTORUL DE MEDIU APA

Problema de mediu: Asigurarea alimentării cu apă pentru consumatorii neracordați.

Măsura propusă 1: Extinderea rețelei orașenești de alimentare cu apă potabilă și a canalizării în zonele neracordate, incluse prin PUG în intravilan.

Factorii de mediu vizați: calitatea apei,sănătatea populației.

Efect preconizat: Prin aplicarea acestei măsurii se asigură apă potabilă de calitate controlată pentru nevoile populației. Se elimina riscul asociat exfiltrațiilor de ape uzate în subsol și poluării apelor subterane.

Măsura propusă 2 : Extinderea canalizării pluviale în sistem divizor.

Factorii de mediu vizați : Subsol, calitatea apei.

Efect preconizat: Se elimină riscul încărcării nejustificate a stației de epurare.

Problema de mediu : Existența zonelor inundabile.

Măsura propusă : Interdicția de construire în aceste zone.

Factorii de mediu vizați : Sănătatea populației, mediul uman , flora și fauna.

Efect preconizat : Reducerea riscului de inundare și a pagubelor materiale.

Problema de mediu : Impactul produs de perioada de execuție a lucrărilor și măsurile prevăzute.

În perioada de execuție a diferitelor lucrări în zonele existente și în cele propuse pentru extindere rețelelor de apaă, calitatea apelor subterane poate fi influențată de eventualele deversări de substanțe poluante (combustibil, ulei, ape uzate), poluări rezultate în urma spălarii agregatelor,


133

utilajelor de construcții sau a altor substanțe de către apele de precipitații. De asemenea, poate fi influențat regimul de curgere și nivelul hidrostatic al apelor subterane daca nu se realizează studii hidrogeologice pe diferite amplasamente unde urmează să se realizeze lucrări de excavații și fundații de adâncime.

În vederea protejării calitatii apelor subterane sunt necesare adoptarea următoarelor măsuri:

- carburanții se vor depozita în rezervoare etanșe, în spații/platforme amenajate;

- întreținerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparații, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanți etc) se va realiza numai în locurile special amenajate;

- verificarea tronsoanelor de conductă și a îmbinărilor, la efectuarea probei de presiune, atât la racordarea cu rețeaua de canalizare, cât și la cea de alimentare proprie cu apă potabilă;

- se vor adopta măsuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafețelor excavate sau a depozitelor temporare de pămant;

În perioada de exploatare lucrările propuse prin PUG contribuie la protecția apelor subterane prin realizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare unde există riscul de exfiltrație a apelor uzate. Trebuie precizat că stația de epurare a municipiului Caracal a fost modernizată și retehnologizată prin program Phare, astfel încât în prezent calitatea efluentului deversat respectă normele impuse de legislația în vigoare.

8.2. FACTORUL DE MEDIU AER

Problema de mediu : Poluare datorită traficului rutier.

Măsura propusă 1 : Reabilitare drumurilor existente și construirea unei variante ocolitoare pentru traficul de tranzit.

Factorii de mediu vizati: Calitatea aerului, sănătate , calitatea vieții.

Efect preconizat: Reducerea emisiilor de gaze de eșapament , a degajării pulberilor și reducerea nivelului de zgomot.

Măsura propusă 2 : Realizarea de aliniamente plantate de-a lungul arterelor rutiere.

Factorii de mediu vizați: Calitatea aerului, sănătatea, peisaj, biodiversitate.

Efect preconizat: Pe lângă efectul peisagistic evident, această măsură asigură o diminuare semnificativă a poluării aerului prin autoepurare.

Problema de mediu : Impactul produs asupra aerului în perioada de execuție a lucrărilor propuse.

Planul Urbanistic General al municipiului Caracal prevede următoarele:


134

- Modernizarea drumurilor existente;

- Realizarea drumului de ocolire pentru traficul de tranzit, prin partea de sud a localității;

- Extinderea zonei cu locuințe;

- Mărirea spațiilor verzi;

- Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale.

În perioada de execuție a lucrărilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin următoarele acțiuni:

- Activitatea utilajelor de construcție generează emisii de gaze și pulberi provenite de la arderea combustibililor;

- Execuția propriu-zisă a diferitelor lucrări la nivelul solului;

- Transportul materialelor de construcții.

În cadrul unui șantier sunt și alte activități potențial poluatoare pentru aer, de exemplu alimentarea cu carburanți a utilajelor și a mijloacelor de transport, întreținere și reparații utilaje, încălzirea spațiilor de birouri și a apei menajere. Aceste activități au o pondere redusă în poluarea aerului și sunt limitate la perioada de execuție.

Lucrările de organizare a șantierelor trebuie să fie corect concepute și executate, cu dotări moderne, care sa reducă emisiile de noxe în aer.

Dacă lucrările prognozate vor fi executate și pe durata iernii, parcurile de utilaje și mijloace de transport vor fi dotate cu roboți electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eșapament pe timpul unor demarări lungi sau dificile.

Utilajele și mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce privește nivelul de monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de eșapament și vor fi puse în funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni.

Se recomandă că la lucrări să se folosească numai utilaje și mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb și foarte puțin monoxid de carbon.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafețelor.

În perioada de exploatare a căilor de circulație menționate se va reduce poluarea atmosferei în municipiul Caracal. Prin urmare, se consideră ca prin realizarea acestora se va îmbunătății calitatea mediului, în acest sens nu va fi necesară adoptarea măsurilor suplimentare de prevenire, reducere și compensare a efectelor adverse asupra mediului.

Se mai menționează că activitatea de transport feroviar nu generează emisii de gaze poluante în atmosferă.


135

Crearea de spații verzi și întreținerea corespunzătoare a acestora va contribui la îmbunătățirea calității aerului în municipiul Caracal.

Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale va reduce poluarea atmosferica generată prin arderea combustibililor solizi în vederea asigurării energiei termice a populației.

8.3. FACTORUL DE MEDIU SOL

Problema de mediu: Fenomene de degradare a calitații terenurilor și solurilor determinate de cauze naturale și antropice.

Măsura propusă: Extinderea spațiului locuit precum și a spațiilor verzi și refacerea suprafețelor afectate.

Factorii de mediu vizați : calitatea vieții, peisaj, biodiversitate, sol.

Efect preconizat : Creșterea patrimoniului construit, dezvoltarea turismului și agrementului, sănătatea populației.

Problema de mediu : Depozite necontrolate de deșeuri pe sol.

Măsura propusă : Eliminarea depozitelor la generare și ecologizarea terenurilor afectate.

Factorii de mediu vizați : solul, flora, fauna, apa subterană.

Efect preconizat : Ecologizare terenurilor afectate în vederea punerii în valoare a acestora, protecția solului, biodiversității și apelor subterane

Problema de mediu : Impactul produs în perioada de execuție a lucrărilor/măsurilor prevăzute

În perioada de execuție a lucrărilor în vederea realizării obiectivelor menționate mai sus se consideră ca factorul de mediu sol poate fi influențat de următoarele:

- depozitarea necontrolată pe spații neamenajate a deșeurilor rezultate din activitățile de construcții;

- depunerea pulberilor și a gazelor din motoarele cu ardere internă a utilajelor și spălarea acestora de către apele pluviale urmate de infiltrarea în subteran;

- scăpări accidentale sau intenționate de carburanți, uleiuri, ciment, substanțe chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării sau stocării acestora;

- spălarea agregatelor, utilajelor de construcții sau a altor substanțe de către apele de precipitații poate constitui o alta sursă de poluare a solului;


136

- perturbarea structurii geologice prin lucrările de excavații pentru realizarea fundațiilor și ale structurii clădirilor.

Se menționează că activitatea ce se va desfășura în perioada de execuție va avea caracter temporar, manifestându-se și prin ocuparea pe o perioada limitată a unor suprafețe de teren pentru organizările de șantier și drumurile de acces.

În perioada de exploatare se consideră că factorul de mediu sol va fi afectat de ocuparea definitivă a terenului cu diferite amenajări și construcții. Extinderea suprafețelor de teren vine în întâmpinarea satisfacerii necesarului de locuințe pentru populație.

Se precizează că Planul Urbanistic General aferent municipiului Caracal are ca obiectiv protecția mediului. În acest sens lucrările menționate mai sus (ecologizarea zonelor afectate, crearea de spații verzi, etc.) vor îmbunătății calitatea factorului de mediu sol.

Prin extinderea teritoriului intravilan se vor stabili posibilitățile de intervenție și de realizare a obiectivelor de utilitate publică în zonele respective. De asemenea, PUG-ul Caracal va asigura planificarea operațională a terenului, în acest sens va constitui baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.

8.4. ZGOMOTUL

Problema de mediu: Nivel de zgomot ridicat pe unele artere de circulație.

Pe arterele de circulație formate din străzi de categoria II: Antonian Caracalla, Nicolae Titulescu, General Magheru, datorită traficului rutier intens (la care se adaugă și traficul de tranzit), nivelul de zgomot este ridicat, producând disconfort și generând conflicte de circulație.

Măsura propusă 1: Realizarea variantei ocolitoare prin partea de sud a localitații.

Masura propusă 2: Reabilitarea arterelor de circulație din municipiu.

Masura propusă 3: Plantarea de perdele de protecție pe aliniamentul drumurilor.

Factori de mediu vizați: Zgomot, calitatea aerului, sănătatea populației, calitatea vieții.

Efectul preconizat: Realizarea variantei ocolitoare va reduce volumul traficului în localitate, se vor diminua zgomotele și vibrațiile, cu efecte benefice asupra calității aerului și calității vieții.

Problema de mediu: Impactul produs asupra populației în perioada de execuție lucrărilor promovate prin PUG

În perioada de execuție a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor propuse prin PUG Caracal se vor genera emisii sonore, însa acestea vor trebui să se încadreze în limitele impuse de legislația în vigoare, chiar dacă perioada de execuție are durată limitată. Ca masură de reducere a zgomotului generat de un șantier în apropierea locuințelor se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata executării lucrărilor.


137

De asemenea, se recomandă constructorului să achiziționeze utilaje performante care să functioneze la nivele reduse de zgomot și cu consum redus de carburanți.

Planul Urbanistic General al municipiului Caracal a propus reducerea nivelului sonor din oraș prin modernizarea străzilor existente, crearea drumului de ocolire ce va descongestiona traficul din municipiu, amenajarea parcurilor și spațiilor verzi, prin urmare în perioada de exploatare se apreciează că nivelul poluării sonore va fi redus și nu sunt necesare alte măsuri suplimentare pentru reducerea zgomotului.

8.5. BIODIVERSITATEA

Problema de mediu : Insuficiența parcurilor și spațiilor verzi.

Măsura propusă : Amenajarea de spații verzi pe o suprafață de peste 90 de ha și crearea de noi spații verzi, inclusiv în perimetrele destinate activităților industriale.

Factorul de mediu vizați: Biodiversitatea, sănătatea populației, calitatea vieții.

Efect preconizat : Creșterea spatiului verde amenajat existent.

Măsura propusă : Crearea de perdele de protecție și aliniamente plantate.

Efect preconizat: Îmbunătățirea calității aerului, calitatea peisajului, calitatea vieții.

PUG-ul Caracal propune reconstrucția ecologică a suprafețelor afectate de depozite necontrolate de deșeuri, extinderea și întreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi.

În zona municipiului nu sunt arii protejate Natura 2000.

În ceea ce privește patrimoniul cultural este necesar ca agenții economici care efectuează lucrări de excavații pentru implementarea planului în zona monumentelor istorice sau a siturilor arheologice să ia toate măsurile cerute de lege pentru protejarea acestora.

8.6. POPULAȚIA – MEDIUL URBAN

Problema de mediu : Sănătatea populației.

Măsura propusă : Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate, îmbunătățirea și extinderea sistemului de servicii sociale.

Factori de mediu vizati : Sănătatea populației, mediul urban.

Efect preconizat : Creșterea gradului de sănătate al populației, asigurarea serviciilor medicale de urgentă, integrarea socială a tinerilor și persoanelor cu nevoi speciale.

Problema de mediu : Îmbunătațirea mediului economic și social.


138

Măsura propusă: Promovarea măsurilor de ocupare a forței de muncă disponibilă și dezvoltarea sistemului de formare profesională.

Factorii de mediu vizați : mediul urban, calitatea vieții, mediul economic și social.

Efectul preconizat : Apariția de noi locuri de muncă, reducerea somajului, îmbunătațirea calității serviciilor sociale și a vieții.

Problema de mediu : Îmbunătățirea turismului.

Măsura propusă : Crearea unei infrastructuri turistice generale și promovarea zonei Caracal.

Factorii de mediu vizați: sănătatea populației, calitatea vieții, biodiversitatea, peisaj.

Efect preconizat : Creșterea economiei locale, reabilitarea patrimoniului cultural, istoric și tradițional.

Problema de mediu: Impactul produs asupra populației în perioada de execuție lucrărilor promovate prin PUG.

În perioada de execuție a lucrărilor propuse prin PUG Caracal (realizarea drumului de ocolire, modernizarea străzilor, amenajarea spațiilor verzi) populația poate fi afectată de zgomotul produs de utilajele de construcții, de praful degajat de lucrările de excavație, de emisiile de gaze poluante generate de arderea combustibilului în motoarele utilajelor de construcție, însa toate aceste activități vor avea caracter temporar și se vor desfășura pe o anumită suprafață de teren delimitată. Chiar daca activitățile de construcție au durată limitată, emisiile de poluanți generați pe durata execuției trebuie să se încadreze în limitele impuse de lege

În capitolele de mai sus au fost menționate măsurile în vederea diminuării efectelor generate de activitatea de construire, ce au în vedere protecția apei, aerului, solului, vegetației, măsuri ce se aplică și pentru populație.

După implementarea obiectivelor propuse prin PUG Caracal populația va beneficia de următoarele facilități, care au efecte pozitive asupra mediului:

Drumurile modernizate și drumul de centură vor ajuta la descongestionare traficului rutier cu efecte benefice asupra factorilor de mediu;

Deșeurile vor fi gestionate corespunzător prin colectare selectivă și valorificare, în ultima etapa depozitarea deșeurilor la rampa ecologică existentă.

Dezvoltarea turismului în zona va determina apariția de activități economice noi, strâns legate de resursele și tradiția locală îmbunătățind calitatea vieții;

Îmbunătățirea fondului de locuit, finalizarea apartamentelor oprite în diverse stații de execuție, îmbunătățirea confortului termic al apartamentelor existente, au impact pozitiv asupra comunității umane și sănătății populației.


139

8.7. PEISAJUL

Problema de mediu : Îmbunătățirea aspectului peisagistic.

Măsura propusă 1: Reabilitarea și amenajarea spațiilor verzi în interiorul orașului.

Măsura propusă 2: Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit, prin recondiționarea finisajelor corelat cu lucrările de izolare termică, amenajări exterioare.

Măsura propusă 3: Realizarea de locuințe noi în regim de înălțime conform documentațiilor urbanistice.

Măsura propusă 4 : Amenajarea peisagistică în lungul arterelor de transport și a drumurilor de acces în oraș.

Problema de mediu : Impactul produs asupra populației în perioada de execuție lucrărilor promovate prin PUG

În perioada de execuție a lucrărilor propuse prin PUG Caracal (menționate anterior), populația poate fi afectată de zgomotul produs de utilajele de construcții, de praful degajat de lucrările de excavație, de emisiile de gaze poluante generate de arderea combustibilului în motoarele utilajelor de construcție. Aceste activități sunt temporare și se vor desfășura pe suprafețe de teren limitate. Emisiile de poluanți generați pe durata execuției trebuie să se încadreze în limitele impuse de lege.


140

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentației elaborată de SC MINA-M-

COM în cadrul proiectului Plan Urbanistic General pentru municipiul Caracal și cuprinde:

- elementele cadrului natural;

- caracteristicile pedogeografice locale;

- riscurile naturale de pe teritoriul municipiului Caracal;

- conexiunile teritoriale;

- situația existentă a amplasamentului din punct de vedere al dotărilor edilitare din municipiul Caracal;

- impactul activităților asupra mediului (apa, aer, sol, biodiversitate, mediul uman);

- corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spațiului;

- utilizarea rațională și echilibrată a terenurilor necesare funcțiunii urbanistice;

- posibilitatea creșterii calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii și a serviciilor, mediului, agrement;

- măsurile propuse pentru protecția mediului la fiecare obiectiv menționat în PUG pentru municipiul Caracal.

Opțiunile propuse pentru protecția factorilor de mediu pe domenii de activitate sunt:

- solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice/private sau pentru modificarea ori extinderea activitaților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului;

- eliberarea autorizației de construire, alta decât cea pentru locuințe cu respectarea normelor sanitare impuse de legislația sanitară în vigoare;

- realizarea lucrarilor se va face numai cu agenți economici specializați și autorizați, care să cunoască și să respecte legislația de mediu în ceea ce privește organizarea de șantier, utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne și nepoluante, cu utilaje performante care să nu polueze mediul pe perioada executării lucrărilor și care să ecologizeze zonele de lucru conform obligațiilor din acordurile de mediu;

- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densității de locuire, concomitent cu menținerea, întreținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, a aliniamentelor de arbori și a perdelelor de protecție stradală;

- asigurarea amplasamentelor pentru locuințe;


141

- evitarea degrădarii mediului natural sau amenajat prin depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel;

- organizarea colectării selective și asigurarea depozitării controlate a deșeurilor;

- ecologizarea zonelor în care s-au depozitat necontrolat deșeuri ;

- extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;

- extinderea rețelei de canalizare în primă etapă pe străzile: Aprodu Purice, Tudor Vladimirescu, Târgul Nou, Bistriței, Traian, Petre Puican, Viilor, Gheorghe Doja, Elena Doamna, Ștefan cel Mare, Trandafirilor, Neagoe Basarab, Olteniei, Primăverii, General Magheru, Aleea Carpați, Caraiman, Nicolae Grigorescu, Mărăști, Maior Grantea, Doamna Stanca, străzi care în prezent nu sunt racordate la sistemul de canalizare centralizat existent;

- crearea, conservarea și protejarea spațiilor verzi existente și extinderea amenajărilor pentru agrement;

- adoptarea unor măsuri de menținere și ameliorare a fondului peisagistic natural și antropic, adoptarea măsurilor de refacere peisagistica și ecologică a zonelor afectate;

- reabilitarea arterelor de circulații interioare, a rețelelor, a zonelor afectate și a altor obiective și activități fără a prejudicia ambientul, starea de sănătate și de confort a populației;

- adoptarea unor politici de mediu transparente și informarea populației din zona referitor la programele de dezvoltare ale municipiului.

În afara Variantei 0, în proiect au mai fost analizate două variante de PUG pentru municipiul Caracal care prezintă două viziuni diferite pentru oraș pornind de la utilizarea resursei de teren din intravilan și zonele alăturate.

9.1. VARIANTA 0

După cum s-a menționat și mai sus, varianta 0 – menținerea actualei situații este de natura să determine o înrăutățire a stării factorilor de mediu, în lipsa unor reglementări coerente care să stabilească o zonificare corespunzătoare a teritoriului.

9.2. VARIANTA I

Varianta propune evitarea extinderii suprafeţei intravilane şi atingerea obiectivelor prin operaţiuni de restructurare şi conversie funcţională.

Luând în consideraţie declinul demografic al municipiului în ultimii 20 de ani, se propune extinderea zonei de locuinţe prin restructurarea ţesutului existent. Zonele de locuire din mun. Caracal prezintă o dispunere perimetrală a locuinţelor si suprafeţe considerabile de teren agricol în interiorul


142

insulelor. Varianta consideră suficientă restructurarea şi densificarea acestui tip de ţesut pentru asigurarea necesarului de locuinţe pe perioada P.U.G. Spaţiile rezultate, inadecvate parcelarilor de locuinţe vor fi afectate dotărilor publice sau spaţiilor verzi, după caz. Dezavantajele acestei abordări sunt numărul mare de factori decizionali şi necesitatea implicării acestora într-un parteneriat public-privat.

Varianta de păstrare și utilizare a zonelor industriale conform destinației actuale, a fost elaborată în ideea utilizării infrastructurii existente și reabilitării construcțiilor în stare avansată de degradare din prezent. Creșterea economică ar fi în acest caz condiționată de evoluția zonelor industriale. De remarcat este faptul că în ultimii 20 de ani industria este în declin în municipiul Caracal, fiind înlocuită de activități comerciale, industrii mici, servicii tehnice și logistică. Aceasta soluție ar fi deci în neconcordanță cu tendințele actuale ale dezvoltării economice.

Suplimentarea suprafeţei industriale se va face în partea de est a localităţii, în vecinătatea liceului agricol, fapt ce condiţionează dezvoltarea cu rezolvarea prealabilă a accesibilității prin asigurarea a cel puţin două supra-traversări ale liniilor C.F., intervenţie considerată nefezabilă în condiţiile actuale.

Varianta are deci mari dificultăţi în implementare, existând riscul stagnării dezvoltării oraşului şi revenirea, în fapt, la varianta 0.

În acest caz au rezultat:

- 119,09 ha industrie (spații productive/depozitare);

- 39,14 spații verzi, sport, agrement (14 mp/loc).

9.3. VARIANTA II. VARIANTA ALEASĂ

Varianta de conversie a principalelor zone industriale în zone mixte (industrie/ spații verzi amenajate, sport agrement, comerț/ servicii, etc.), a fost elaborată în conformitate cu tendințele actuale ale dezvoltării durabile și se prezintă ca o primă etapă într-o strategie bazată pe utilizarea resurselor locale ca potențial turistic şi încurajarea iniţiativei locale private, atât în sfera activităţilor comerciale şi turistice, cât şi a celor industriale, cu gama aferentă de servicii.

Diversificarea funcțiunilor de pe amplasamentul actualelor platforme industriale va atrage noi investitori și o creștere economică , iar extinderea zonelor destinate producţiei şi comertului va mări gama de investitori potenţiali la nivel local.

Dezvoltarea zonelor de locuit propune atât restructurarea ţesutului existent, dar oferă şi varianta extinderilor, în cazul în care restructurarea se dovedeşte neimplementabilă.

Un alt avantaj îl constituie procentul mai mare de spații verzi/loc la nivelul orașului Caracal, deci un grad mai ridicat în confortul locuirii.

În acest caz au rezultat:


143

- 216,54 ha industrie (spații productive/depozitare);

- 108,05 ha spații verzi, sport, agrement (37,68 mp/loc-raportat la populația de la recensământul din 2011).

Această variantă care privește reglementările urbanistice (zonificarea funcțională, căi de comunicații și restricții tehnice, se sintetizează in planșa nr. 3 anexată).

Varianta aleasa are în vedere situația actuală și este de natură să determine reglementările necesare pentru o dezvoltare viitoare. Prin Planul de Urbanism și Regulament s-au prevăzut destinațiile fiecărei zone, au fost stabilite obiectivele, țintele și măsurile pentru protecția mediului care se impun.


144

10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG - ULUI Conform din HG 1076/2004, monitorizarea implementării planului sau programului, în baza

programului propus de titular, are în vedere identificarea încă de la început a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum și efectele adverse neprevăzute, în scopul de a putea întreprinde acțiunile de remediere corespunzătoare. Îndeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.

Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUG.

Programul de monitorizare trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUG cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse).

Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibil a fi afectate trebuie sa cuprindă trei etape, respectiv :

Etapa I – Pre-implementare plan – pentru stabilirea stării de referință a mediului înainte de implementarea obiectivului PUG.

Etapa II – Punerea în operă a lucrărilor – pentru monitorizarea surselor de poluare și poluărilor accidentale în perioada de implementare/execuție a proiectului.

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea stării mediului după terminarea lucrărilor cu starea de referință inițială, pentru ținerea sub observație și control a noilor surse de poluare apărute, în vederea intervenției eficiente, în funcție de necesități.

Activitatea de monitorizare este specifică fiecărei etape și constă în sinteza din:

În cazul etapei de preimplementare plan, în funcție de caracteristicile fiecărui obiectiv se stabilesc factorii de mediu care urmează să fie monitorizați și parametrii de monitorizare.

Datele obținute se înscriu în raportul de începere și caracterizează starea inițială la care se fac raportările ulterioare.

- În perioada de punere în opera a lucrărilor se monitorizează parametrii și factorii de mediu stabiliți în prima etapă și se raportează periodic, cu frecvența stabilită de autoritățile de mediu (de obicei lunar), prin comparare cu situația inițiala, înainte de implementarea proiectului.

- Pentru monitorizarea post implementare plan se stabilesc parametrii care trebuie să fie urmăriți în funcție de specificul activităților și poluanții generați și de cerințele impuse prin acordul de mediu pentru obiectiv. Raportarea datelor de monitorizare se face cu frecvența stabilită de autoritățile de mediu. Rezultatele se compară cu limitele admise de norme.


145

Deoarece efectele asupra mediului sunt generate de rezultatele implementării PUG, monitorizarea trebuie să se adreseze atât rezultatelor planului cât şi efectelor asupra mediului şi va fi orientată în special spre componentele mediului identificate ca fiind probabil cele mai afectate de implementarea PUG.

Ținând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia, se recomandă următoarele măsuri de monitorizare:

1. Factor de mediu AER:

- monitorizarea emisiilor de gaze de ardere la coşurile centralelor termice.

2. Factor de mediu APĂ:

- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele uzate evacuate în reţelele de canalizare conform NTPA 002 şi a regulamentului de exploatare a reţelelor de canalizare emis de Compania de Apă;

- se vor monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apele evacuate în emisar conform NTPA 001 şi a autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;

- se va monitoriza periodic, din punct de vedere calitativ, apa prelevată din puţurile de captare conform prevederilor Legii privind calitatea apei potabile, prin analize efectuate de laboratoarele autorităţii locale de sănătate publică;

- se va monitoriza permanent cantitatea de apă prelevată din puţurile de captare conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă de SGA;

3. Factor de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE:

- monitorizarea calităţii solului corelată cu etapele de realizare a PUG, în special în zonele de folosinţă sensibilă (zone rezidenţială, parcuri, locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi din zonele aleilor pietonale, etc.).

4. Factor de mediu AŞEZĂRI UMANE:

- respectarea indicilor urbanistici propuşi prin PUG, în special a suprafeţelor de teren aferente spaţiilor verzi. Suprafeţele de spaţii verzi nou amenajate vor fi înregistrate în Registrul local al spaţiilor verzi;

- respectarea funcţiunilor propuse prin PUG;

- stadiul realizării lucrărilor edilitare (reţele de alimentare cu apă, reţele de colectare şi evacuare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale, reţele de furnizare a energiei termice, gaz metan şi electricitate);


146

- stadiul de realizare a căilor de acces în zonă;

- monitorizarea nivelului de zgomot ambiental conform reglementărilor în vigoare.

5. GESTIONAREA DEŞEURILOR:

- se vor monitoriza cantităţile de deşeuri generate, valorificate, reciclate şi eliminate pe toată perioada de implementare a PUG. Evidenţa gestionării deşeurilor se va realiza conform prevederilor legale în vigoare (HG 856-2002);

- generalizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;

În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de monitorizare prevăzute de actele de reglementare emise de autorităţi (avize, acorduri, autorizaţii) pe parcursul implementării PUG.

Pe toată perioada de implementare a PUG propus va fi asigurată comunicarea cu autoritatea de protecţie a mediului şi autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi interesate şi/sau implicate în implementare. De asemenea, pot fi aduse modificări ale planului dacă rezultatele obţinute prin monitorizare arată schimbări faţă de premisele iniţiale avute în vedere sau dacă reglementările legale suferă modificări relevante.

Responsabilitatea monitorizării efectelor implementării PUG revine titularului de plan.


147

11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Obiectul Planului Urbanistic General îl constituie amenajarea teritoriului administrativ al

municipiului Caracal.

Primăria Municipiului Caracal a iniţiat proiectul privind Actualizarea Planului Urbanistic General al localității.

Prezenta documentaţie constituie Raportul de Mediu elaborat conform HG 1076/2004 în vederea obţinerii Avizului de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Caracal.

Municipiul Caracal, centru comercial şi cultural din judeţul Olt, este al doi-lea oraş ca importanţă dupa Slatina, resedinţa judeţului.

Municipiul Caracal ocupă o suprafaţă totală de 7.094,78 ha din care 1.127,5 ha intravilan(în prezent din măsurători).

11.1. DISFUNCȚIONALITĂŢI

Din analiza situaţiei existente cu privire la stadiul actual de dezvoltare economico-socială a municipiului Caracal rezultă că în profil teritorial se manifestă o serie de disfuncționalități în dezvoltare, care necesită măsuri de atenuare şi eliminare prin politici specifice în vederea unei dezvoltări armonioase şi echilibrate.


148

Tabel 11.1. Disfuncționalități municipiul Caracal

Domenii Disfunctionalități - probleme Propuneri de masuri Circulaţia Infrastructura feroviară necesită modernizare.

În centrul istoric reţeaua stradală are resurse limitate pentru desfăşurarea traficului. Încărcările de trafic deosebit de mari şi staţionările în lungul arterelor conduc la folosirea la capacitate maximă a arterelor de circulaţie, în special în zona centrală. Discontinuități şi conflicte în circulaţie datorate neadaptării vitezei la natura sistemului rutier, neacordării de prioritate, existenţei numeroaselor staţionări, a profilelor transversale necorespunzătoare. Pavaje necorespunzătoare cu un grad avansat de degradare. Insuficienţa locurilor de parcare. Volun ridicat al traficului de tranzit, poluant. Lipsa pistelor pentru biciclişti. Profile stradale necorespunzătoare în anumite zone. Străzi nemodernizate 16%. Probleme de mediu determinate de autovehicule (poluarea atmosferei, zgomotul produs de trafic, contaminarea solului cu Pb din emisiile vehiculelor, zone verzi afectate de parcarea autovehiculelor).

Reabilitarea drumurilor degradate. Realizarea unei reţele de piste pentru biciclişti. Modernizarea căii ferate. Modernizarea şi extinderea reţelelor tehnico-edilitare, care ar permite creşterea activităţii economice prin asigurarea utilităţilor necesare pentru toate unităţile vechi şi noi. Realizarea variantei ocolotoare care permite tranzitarea traficului greu prin partea de sud a localitatii, avand ca efecte diminuarea poluarii fonice, a aerului si solului.

Aspecte economice

Nu există încă investiţii majore la nivelul municipiului. Slaba asociativitate şi organizare a mediului de afaceri. În cazul IMM-urilor lipsa unei coordonări şi a reprezentativităţii constituie o deficienţă importanta, întrucât conduce la o disoluţie a puterii de negociere, care împiedică obţinerea de facilităţi. În dinamica salariaţilor se remarcă o scădere semnificativă, cauzată de: disponibilizări de personal, migraţia forţei de muncă, pensionările şi orientarea către iniţiativa privată. Scăderea veniturilor în urma crizei sectoarelor economice tradiţionale. Diminuarea ofertei locurilor de muncă.

Realizarea unei strategii de atragere a investitiilor străine directe. Creşterea capacității intreprinderilor de a se dezvolta cu ajutorul instrumentelor financiare moderne. O mai buna promovare instituţională a infrastructurii de afaceri municipala. Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care prelucrează materii prime. Susţinerea în continuare a acelor întreprinderi deja existente care fac faţă concurenţei specifice economiei de piaţă; -Proiecte integrate multisectoriale de dezvoltare; -Proiecte pentru dezvoltarea infrastructurilor de afaceri şi promovarea de parteneriate publice şi private în municipiu – mediul de afaceri pentru


149

Domenii Disfunctionalități - probleme Propuneri de masuri Rata somajului în creştere în ultimii ani, pe fondul crizei economice. Infrastructura de afaceri, în general, slab dezvoltată. Lipsa unei pieţe de desfacere a produselor agricole. Costuri ridicate de producţie ale societăţilor cu profil agricol. Concurenţa unor produse similare din import pe piaţă Investiţiile productive sunt destul de reduse, majoritatea IMM-urilor activând în domeniul comerţului, industriei uşoare, construcţiilor, transporturilor.

dezvoltare economică.

Turismul Potenţialul turistic nu este valorificat Amplasarea ar trebui să favorizeze dezvoltarea economică dar în acest moment transportul feroviar şi transportul rutier, existent infrastructurii pentru transport aerian, influenţează prea puţin activitatea economică a municipiului. Promovare turistică redusă datorată neexistenţei unui organism public sau privat dedicat acestei acţiuni.

- Este necesară modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice, conservarea patrimoniului natural, istoric si cultural din judeţ, reabilitarea zonelor cu potenţial turistic, dar se impune de asemenea, o activitate susţinută de promovare.

Populaţia, aspecte sociale

Îmbătrânirea demografică Indicele de vitalitate este în scădere şi se situează sub nivelul necesar înlocuirii generatiilor Tendinţă descrescătoare a populaţiei civile ocupate Spiritul antreprenorial este scăzut Migraţia forţei de muncă Scăderea demografică Oferta de specializări din programele de formare continuă trebuie compatibilizată, cu cererea de pe piaţa forţei de muncă

Ameliorarea calităţii vieţii prin asigurarea unor structuri economice care sa genereze locuri de munca prin care să se asigure venituri satisfacătoare pentru un trai decent în toate localitatile.

Locuirea Imobile degradate; Străzi neamenajate sau amenajate necorespunzător; Zone cu densitate de construcţii foarte scazută şi cu aspect rural; Lipsa spaţiilor de joacă pentru copii în unele zone; Existenţa reţelelor aeriene; Panouri publicitare amplasate neadecvat sau ilegal;

-Întocmirea de Planuri urbanistice zonale şi de detaliu pentru soluţionarea optima a problemelor urbanistice din zonele de locuit. -Ridicarea calităţii fondului construit de locuinţe. -Introducerea în toate zonele de locuit a echipărilor edilitare şi a dotărilor specifice. -Finalizarea apartamentelor oprite in diverse stadii de execuţie.


150

Domenii Disfunctionalități - probleme Propuneri de masuri Construcţii cu calitate arhitectural-estetică neadecvată (materiale de proastă calitate, culori stridente, nearmonizarea cu cadrul existent etc); Intervenţii inadecvate la construcţii existente; Lipsa reabilitării termice la blocuri; Prezenţa deşeurilor depozitate în locuri neamenajate; Ponderea redusă a amenajărilor în totalul suprafeţelor verzi; Starea de degradare a zonelor industriale; Constructii nefinalizate abandonate.

-Îmbunătățirea confortului termic al apartamentelor existente. -Îmbunătățirea aspectului estetic al ansamblurilor de locuit prin recondiţionarea finisajelor corelat lucrarilor de izolare termică, amenajări exterioare, spaţii verzi, etc. -Măsuri pentru eliminarea poluării în zonele de locuit. -Mărirea suprafeţelor verzi şi amenajarea unor noi spaţii de agrement. Introducerea în toate zonele rezidenţiale a echipărilor edilitare şi a dotărilor specifice. -Refacerea fondului de locuit existent şi realizarea de locuinţe noi în regim de inaltime conform documentatiilor urbanistice. - Respectarea prevederilor P.U.G şi P.U.Z. existente şi introducerea de reactualizări în situaţiile care impun acest lucru. - Utilizarea spaţiilor reziduale pentru dotări de cartier şi spaţii verzi. - Proiect pentru construirea de blocuri de locuinţe pentru tineri. - Proiecte pentru amenajarea parcărilor în diferite cartiere ale municipiului. - Proiecte de amenajare şi reabilitare urbană. - Proiecte pentru protejarea valorilor culturale.

Cultură, sport, agrement

Slaba promovare a obiectivelor culturale, deficit în privinţa spaţiilor verzi publice pe cap de locuitor, deficit în privinţa dotărilor de sport-loisir

- Proiect pentru modernizarea infrastructurii pentru educaţie şi de sănătate, infrastructuri sociale şi sportive. - Amenajarea peisagistică în lungul arterelor de transport şi a celor de acces in oras cu rol de plantatii de protecţie; - Realizarea de suprafeţe verzi în interiorul oraşului şi îmbunătăţirea celor existente; - Lipsa locurilor de joacă pentru copii în unele zone.

Echiparea edilitară.

Zone relativ întinse (dar cu populaţie mai puţin densă) lipsite de echipare edilitară. Deversarea (accidentală) în râuri, a apelor uzate epurate necorespunzător. Sistemul de alimentare cu apă şi cel de colectare a apelor uzate sunt vechi şi din materiale necorespunzătoare, care pot afecta calitatea apei transportate. Depozitarea şi exploatarea necorespunzătoare deşeurilor. Lipsa presiunii apei în unele intervale orare.

Mărirea gradului de siguranţă a staţiilor de pompare şi reducerea consumului specific de energie pe metrul cub de apă pompat, prin echiparea cu electropompe cu fiabilitate ridicată şi de puteri mai mari. Înlocuirea după caz, datorită uzurii fizice sau morale, a reţelelor de transport a apei care nu mai prezintă siguranţă în exploatare sau a celor care nu asigură debitele necesare (în zone cu dezvoltare rapidă). Înfiinţarea de noi reţele de distribuţie cu conducte de ultimă generaţie pentru deservirea zonelor care nu beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă.


151

Domenii Disfunctionalități - probleme Propuneri de masuri Lipsa reţelelor de alimentare cu apă si canalizare in unele zone.

Dezvoltarea tramei stradale potrivit planşei de circulaţii 0.5 – cu ierarhizarea, extinderea si modernizarea tramei. Marirea capacităţii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operaţiuni sustinute de decolmatare, in special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigură viteza de autocuratire. Decolmatarea depunerilor din reţeaua de colectare şi din bazinele de retenţie in scopul maririi capacitatii de transport şi de acumulare. Îmbunătățirea alimentării cu apă potabilă a populaţiei.

Protecţia şi conservarea mediului natural şi antropic

Poluarea aerului, datorată în special activităților de transport rutier şi a activităților industriale.

Poluarea datorită depozitării necontrolate a deşeurilor, în special a deşeurilor menajere;

Slaba capacitate de valorificare a deşeurilor reciclabile (lipsa furnizorilor de servicii).

- Depozitarea deşeurilor menajere şi industriale în condiţii controlate şi valorificarea acestora. - Extinderea şi întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi. - Propunere de instituire a Zonei Construite Protejate în care să fie inclus Parcul Poroianu si ansamblurile urbane istorice existente de-a lungul străzilor: Mărului, Iancu Jianu, Plevnei, Nicolae Titulescu.

Energie electrică şi telecomunicaţii

Deranjamente în reţeaua electrică. Uzură mare a unor cabluri. Intersecţii si apropieri între cablurile electrice şi alte reţele. Intersecţii şi apropieri între cablurile electrice şi cele de telefonie.

Dotarea şi echiparea edilitară a reţelei de energie electrică şi telecomunicaţii. Desfiinţarea reţelelor aeriene – în primul rând în zona centrală a municipiului. Amplasarea tuturor cablurilor noi în canalizaţii subterane care au capacitatea de a primi alte retele. Mutarea cablurilor existente, montate aerian în zona centrală în subteran, în canalizatii comune. Modernizarea reţelelor pentru îmbunatăţirea calitaţii semnalului. Extinderea transmisiei digitale şi HD a semnalului TV.


152

11.2. ZONE CU RISCURI NATURALE

Zone cu riscuri naturale:

Riscuri de natură geofizică (seisme).

Conform reglementarii tehnice P 100/1 – 2006, teritoriul municipiului Caracal prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului ag = 0,16 si perioada de colt, Tc=1,5 secunde.

Riscuri hidrologice ( inundaţii) . Municipiul Caracal a fost afectat în perioada 1971 – 1975 de inundaţii generate de viiturile formate de-alungul pârâurilor Gologanu şi Torentului. Pentru protecţie a fost executat la limită de vest a intravilanului un baraj de pământ care a format lacul Obrogeanu. Studiul de inundabilitate a pus în evidenţă că în ipoteza avarierii digului ca urmare a unor precipitaţii excepţionale s-ar putea produce inundaţii care să afecteze şi zone locuite.

Riscuri geologice (teren dificil de fundare): pământuri loessoide sensibile la umezire şi nisipuri fine care pot genera fenomene de lichefiere şi prăbuşire.

Riscuri antropice: existenţa unor zone unde depozitarea deşeurilor menajere se face necontrolat reprezentând surse potenţiale de poluare. Modificări antropice ale reliefului apar şi în cazul amenajărilor hidrotehnice existente.

11.2.1. Prevederile PUG în privinţa riscurilor naturale

În vederea prevenirii riscurilor naturale PUG pentru municipiul Caracal prevede măsuri de protecţie în zonele de risc natural.

Protecţie la risc seismic geologic şi hidrogeologic:

- La proiectarea clădirilor din municipiul Caracal precum şi intervenţiile la construcţiile existente se vor respecta normele de proiectarea antiseismică a construcţiilor.

- Toate construcţiile se vor executa numai în baza unui studiu geotehnic.

- La proiectarea clădirilor – în special a celor multietajate – se va ţine seama de riscurile geologice, respectiv: sensibilitatea la umezire la loessului şi de riscul de lichefiere a nisipurilor fine.

Protecţia la inundaţii

- Se interzice amplasarea construcţiilor de locuit permanente în zonele inundabile.

- Amplasarea construcţiilor de importanţă normală în zonele inundabile se poate face numai după realizarea lucrărilor de protecţie la inundaţii (îndiguiri etc).

- Amplasarea construcţiilor din clasa I si II de importanţă pe terenuri situate sub cota de inundabilitate este interzisă.


153

11.3. CĂI DE COMUNICAŢII

Municipiul Caracal beneficiază de două sisteme de circulaţie: rutier şi feroviar.

Circulaţia rutieră

Oraşul este străbătut de o axă majoră Nord-Sud, Slatina – Corabia, având ca punct final, portul la Dunăre. Altă direcţie majoră de circulaţie duce la tranzitarea localității dinspre est spre vest, Roşiori – Craiova (DN6).

În intravilan, circulaţia rutieră este organizată pe trei inele: inelul interior (I1); inelul median (I2) si inelul exterior sau şoseaua de centură (I3), vezi Planşa 05 – Căi de comunicaţii.

Circulaţia feroviară

Municipiul Caracal este deservit de o garp situată în partea de est a localităţii. Linia de cale ferată strabate localitatea de la sud la nord între Calafat şi Piatra Olt. Prin partea de est municipiul Caracal are legatură feroviară cu Roşiori.

Reţeaua circulaţiei feroviare se intersectează cu reţeaua rutieră în 6 puncte, din care 5 la acelaşi nivel, fapt ce duce la stări conflictuale între ele.

11.3.1. Prevederile PUG Caracal în privinţa căilor de comunicaţii

- Modernizarea arterelor de acces în municipiu care asigură relaţia cu localităţilor adiacente.

- Realizarea variantei ocolitoare a municipiului Caracal prin construirea a 10,35 km de drum – inelul exterior I3. Investiţia face parte din proiectul „Autostrada Sudului”, care va lega Bucureştiul de Craiova şi Calafat (unde se va construi podul peste Dunăre). Traseul va continua spre Drobeta Turnu Severin, Orşova şi Lugoj şi se va conecta cu Coridorul IV Pan – European, Nădlac – Constanţa.

- Reabilitarea tramei stradale pentru îmbunătățirea circulaţiei interioare prin asigurarea profilelor corespunzătoare categoriei de stradă respective.

- Modernizarea tramei stradale a municipiului, prin dezvoltarea inelelor de circulaţie. În inelul median PUG prevede amenajarea a 10 intersecţii, iar inelul exterior necesită amenajarea a 2 intersecţii.

- Reabilitarea circulaţiei feroviare în municipiu.


154

11.4. ECHIPAREA EDILITARĂ

11.4.1. Alimentarea cu apă

Municipiul Caracal dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă pentru nevoile gospodăreşti şi pentru domeniul public.

Sursa de apă

Pentru asigurarea necesarului de apă al oraşului se foloseşte o singură sursă, cea subterană.

Debitul disponibil la sursă acoperă necesarul actual de apă.

Captarea apei se face prin intermediul puţurilor forate de mică adâncime şi prin puţuri de mare adâncime. Fiecare front de captare are prevăzută o zonă de protecţie sanitară bine delimitată.

Reţeaua de distribuţie

Este o reţea mixtă, inelară şi arborescentă, care asigură necesarul de apă la consumatori cu o presiune de serviciu de cca. 10 - 20 mCA, inclusiv debitul pentru stingerea incendiului la hidranţii subterani exteriori.

Lungimea reţelei de distribuţie este de cca 87,44 km are diametre cuprinse între Dn 50 – 500 mm şi este realizată din tuburi de fontă ţevi de oţel, tuburi din azbociment şi PVC.

11.4.1.1. Prevederile PUG Caracal în privinţa alimentării cu apa În vederea îmbunătăţirii calității apei s-au propus următoarele:

Înfiinţarea de noi reţele de distribuţie cu conducte de ultimă generaţie pentru deservirea zonelor care nu beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă.

Mărirea gradului de siguranţă a staţiilor de pompare şi reducerea consumului specific de energie pe metrul cub de apă pompat, prin echiparea cu electropompe cu fiabilitate ridicată şi de puteri mai mari.

Asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat în zonele de extindere a locuinţelor.

Înlocuirea dupa caz, datorită uzurii fizice sau morale, a reţelelor de transport a apei care nu mai prezintă siguranţa în exploatare sau a celor care nu asigură debitele necesare (în zone cu dezvoltare rapidă).

11.4.2. Sistemul de canalizare

Reţeaua de canalizare menajeră colectează apele uzate menajere, precum şi apele uzate industriale provenite de la consumatori.

Această reţea acoperă o suprafaţă de cca. 210 ha, din care 140 ha în zona locuită şi 70 ha în zona industrială oraşului, cu posibilitatea de extindere la încă 60 ha.


155

Reţeaua totalizează o lungime de cca 58,77 km şi este constituită din colectoare executate din tuburi de beton simplu sau precomprimat, azbociment, fonta, PVC, cu diametre cuprinse între Dn 200 - 1000 mm, precum şi unele tronsoane cu secţiune ovoidală 50/75 - 75/105 cm.

11.4.2.1. Prevederile PUG Caracal în privinţa canalizării Pentru buna exploatare a reţelei de canalizare sunt necesare următoarele:

- Extinderea în primă fază a reţelei de canalizare pe străzile Aprodu Purice, Tudor Vladimirescu, Târgul Nou, Bistriţei, Traian, Petre Puican, Viilor, Gheorghe Doja, Elena Doamna, Ştefan cel Mare, Trandafirilor, Neagoe Basarab, Olteniei, Primăverii, General Magheru, Aleea Carpaţi, Caraiman, Nicolae Grigorescu, Măraşti, Maior Crantea, Doamna Stanca, străzi care în prezent nu sunt racordate la sistemul de canalizare existent.

- Dezvoltarea tramei stradale potrivit planşei de circulaţii 0.5 – cu ierarhizarea, extinderea şi modernizarea tramei, care include şi amenajările necesare colectării apelor pluviale.

- Mărirea capacităţii de transport a colectoarelor prin realizarea unor operaţiuni susţinute de decolmatare, în special a acelor tronsoane care sunt realizate cu pante mici, ce nu asigura viteza de autocurăţire.

- Decolmatarea depunerilor din reţeaua de colectare şi din bazinele de retenţie în scopul măririi capacităţii de transport şi de acumulare.

- Managementul apelor uzate.

Apele uzate din municipiul Caracal vor fi direcţionate către staţia de epurare, care a fost modernizată cu fonduri PHARE în anul 2010 şi are capacitatea şi dotările necesare pentru a respecta normele impuse de legislaţia în vigoare privind calitatea efluentului la descărcarea în apele de suprafaţă.

11.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Distribuirea energiei electrice în municipiul Caracal este asigurată de societatea C.E.Z. care deserveşte 7 judeţe din sudvestul ţării. Întreţinerea şi repararea reţelei sunt asigurate de Centrul de Exploatare Caracal.

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Caracal prezintă următoarele disfuncţionalităţi care urmează să fie eliminate prin lucrările prevăzute în PUG:

- Uzura mare a unor cabluri.

- Intersecţii şi apropieri între cablurile electrice, de telefonie şi de alte reţele.

Pentru eliminarea disfuncţionalităţilor existente în reţeaua de energie electrică şi de telecomunicaţii, PUG Caracal prevede următoarele măsuri:

- Dotarea şi echiparea edilitară a reţelei de energie electrică şi telecomunicaţii.


156

- Realizarea parcului fotovoltaic.

- Desfiinţarea reţelelor aeriene – în primul rând în zona centrală a municipiului.

- Amplasarea tuturor cablurilor noi în canalizaţii subterane care au capacitatea de a primi alte reţele.

- Mutarea cablurilor existente, montate aerian în zona centrală în subteran, în canalizaţii comune.

- Modernizarea reţelelor pentru îmbunătăţirea calității semnalului.

- Extinderea transmisiei digitale şi HD a semnalului TV.

11.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Sistem de încălzire

Alimentarea cu energie termică a clădirilor din municipiul Caracal se realizează în sistem de alimentare centralizat cu energie termică din judeţ.

În prezent, datorită avantajelor centralelor termice individuale şi ale microcentralelor termice murale de apartament, precum şi a posibilităţilor sporite de alimentare cu gaze naturale, multe familii recurg la debranşarea din sistemul centralizat.

Pentru îmbunătăţirea sistemului de încălzire în municipiul Caracal sunt necesare următoarele:

- Modernizarea punctelor termice prin echipare cu utilaje performante.

- Descentralizarea (după caz) a punctelor termice de cvartal şi înlocuirea cu staţii termice de bloc sau centrale individuale.

11.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

În municipiul Caracal reţea de alimentare cu gaze, asigură în prezent necesarul pentru aprox 70% din populație .

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor este de aprox 90 km.

În zonele de locuinţe individuale în care nu au fost introduse gaze se utilizeaza combustibili solizi în principal (lemne, cărbuni) sau lichizi.

Prin PUG se prevede asigurarea necesarului de alimentare cu gaze naturale şi in zonele de extindere a locuinţelor.


157

11.8. GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

Principalele tipuri de deşeuri rezultate din activitățile menajere şi industriale desfăşurate în municipiul Caracal sunt:

- Deşeuri menajere produse de cca. 28.673 locuitori.

- Deşeuri stradale rezultate de la salubrizarea căilor publice şi a spaţiilor verzi.

- Deşeuri industriale şi asimilabile cu deşeurile menajere rezultate din unităţile industriale, comerciale, de învățământ, alimentaţie publică, gospodărie comunală, sanitare, etc..

- Gestionarea acestora presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.

Activitatea de colectare şi transport al deşeurilor în vederea eliminării, pentru municipiul Caracal se asigură de SC IGO SA Caracal.

În municipiul Caracal, organizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor s-a realizat prin:

- Reabilitarea a 23 rampe de deşeuri din asociaţiile de proprietari, 9 grădinițe, 7 şcoli generale, 4 licee, locaţia primăriei, locaţia cantinei sociale, locaţia muzeului Romanaţiului, locaţia bibliotecii Virgil Caraianopol, locaţia Serviciului de taxe şi impozite.

- Amplasarea a 228 de pubele pentru colectarea deşeurilor menajere şi reciclabile şi a 39 containere pentru deşeuri menajere.

- Achiziţionarea a 3 autovehicule gunoiere compactoare de 18 mc pentru transportul deşeurilor menajere şi a unei prese de balotat deşeurile reciclabile.

Se propune extinderea sistemul de colectare selectivă a deşeurilor (materiale de plastic, sticlă, hârtie, deşeuri biodegradabile) în vederea recuperării şi valorificării sau depozitării definitive.

Se va avea în vedere sprijinirea firmelor de prelucrare a deşeurilor.

11.9. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al municipiului Caracal a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, precum şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Conform cerinţelor, pentru procesul de evaluare de mediu pentru planul urbanistic zonal menţionat a fost constituit un Grup de lucru.

Concluziile cele mai importante care s-au evidenţiat în cursul procesului de evaluare de mediu şi de elaborare a Raportului de Mediu sunt următoarele:


158

Planul Urbanistic General al municipiului Caracal are ca scop stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi măsurilor de dezvoltare urbanistică a zonei şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora, atât pentru perioada de valabilitatea a planului, cât şi în perspectivă.

Planul Urbanistic General al municipiului Caracal şi Regulamentul de Urbanism aferent vor constitui, după aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare urbanistică propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul local de urbanism) reglementează realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

- circulaţia rutieră şi transporturi;

- zonele funcţionale;

- protecţia şi conservarea mediului;

- echiparea edilitară.

Pentru municipiul Caracal au fost stabiliţi zece factori (aspecte de mediu) relevanţi asupra cărora propunerile planului pot determina diferite forme de impact: mediul urban (inclusiv infrastructura rutieră), populaţia şi sănătatea umană, mediul economic şi social, solul, flora şi fauna, apa, aerul, zgomotul şi vibraţiile, factorii climatici, peisajul.

Evaluarea stării actuale a mediului din zona municipiului Caracal a pus în evidenţa o serie de aspecte şi probleme de mediu existente. Cele mai importante asemenea probleme sunt legate de mediul urban, inclusiv infrastructura edilitară şi de transport, de populaţie (în special din punct de vedere al situaţiei socio-economice a comunităţii), ecologizarea zonelor cu terenuri afectate, amenajarea spaţiilor verzi şi revigorarea turismului.

11.9.1. Principalele disfuncţionalități actuale

11.9.1.1. Infrastructura Existenţa unor străzi neechipate şi necorespunzătoare circulaţiei rutiere.

Traficul de tranzit care străbate municipiul Caracal generează conflicte de circulaţie, poluare şi disconfort pentru populaţie.

11.9.1.2. Echipări edilitare În municipiul Caracal există zone lipsite de echipare edilitară, în care densitatea populaţiei

este redusă.

Sistemul de alimentare cu apă necesită extindere pentru branşarea tuturor consumatorilor şi satisfacerea necesităților în zonele de dezvoltare a locuinţelor; asigurarea presiunii apei în toate intervalele orare şi în toate zonele; asigurarea alimentării cu gaze.


159

11.9.1.3. Infrastructura de mediu Necesitatea extinderii reţelei de canalizare şi racordarea zonelor locuite fără canalizare;

existentă unor colectoare de canalizare cu uzura mare şi degradate, staţia de epurare a fost retehnologizată şi asigură condiţiile de calitate a efluentului în vederea protecţiei apelor de suprafaţă şi subterane.

11.9.1.4. Industria şi zone afectate Activitatea industrială s-a restrâns, iar pe platformele industriale apar suprafeţe de teren care

necesită ecologizare.

11.9.1.5. Turismul Turismul este slab dezvoltat comparativ cu potenţialul zonei municipiului Caracal; nu există

suficiente amenajări cu caracter turistic şi de agrement.

11.9.1.6. Protecţia şi conservarea mediului natural Depozitarea necontrolata a deşeurilor industriale şi menajere; terenuri afectate în perimetrul

platformelor industriale; emisii de poluanţi, zgomot şi vibraţii pe arterele de circulaţie; suprafeţe reduse pentru spaţii verzi; probleme legate de depozitarea deşeurilor.

Se apreciază că:

Evoluţia componentelor mediului natural şi construit în cazul neimplementării prevederilor PUG cu actualele completări va fi caracterizată de:

- continuarea afectării solului, apelor de suprafaţă şi freatice din zona în cazul în care nu se va extinde reţeaua de canalizare şi nu se vor ecologiza zonele afectate;

- continuarea afectării sănătății locuitorilor care nu beneficiază de alimentare cu apă dintr-un sistemul centralizat controlat;

- continuarea afectării calităţii aerului în perimetrele adiacente căilor cu trafic rutier precum şi continuarea creării de disconfort acustic pentru populaţia din aceste perimetre, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la îmbunătăţirea structurii rutiere pe anumite porţiuni şi sistematizarea traficului urban.

Situaţia economică şi socială din municipiul Caracal se poate deteriora daca nu se vor pune la dispoziţie mijloacele care pot crea condiţiile pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei şi a localității.

Astfel, prin PUG se realizează rezervarea terenurilor pentru diferite funcţiuni publice, reglementarea indicatorilor de ocupare şi a utilizării terenurilor, reglementarea modului de construcţie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va crea cadrul legal specific şi premisele, din punct


160

de vedere urbanistic, pentru ridicarea nivelului de urbanizare în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se vor accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltării durabile ale localităţii, iar pe de alta parte se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvată a potenţialului uman existent şi a resurselor naturale.

Obiectivele de mediu, reprezentând principalele repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare sunt următoarele:

- Îmbunătăţirea calității şi funcţionalității componentelor mediului urban, crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a municipiului;

- Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, protejarea sănătăţii umane;

- Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a municipiului şi pentru crearea de locuri de muncă;

- Limitarea impactului negativ asupra solului;

- Limitarea impactului negativ asupra florei şi faunei;

- Limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor;

- Limitarea emisiilor de poluanţi în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului;

- Limitarea poluării fonice li a nivelurilor de vibraţii în zonele cu receptori sensibili la acestea;

- Crearea de spaţii verzi şi zone de agrement;

Evaluarea efectelor potenţiale, inclusiv cumulative şi prin interacţiune, ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi s-a efectuat prin metode expert, în raport cu criterii specifice. S-au luat în considerare măsurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu şi economico-sociali prevăzute de plan şi modul în care sunt atinse obiectivele de mediu.

Rezultatele evaluării efectelor potenţiale remanente (după implementarea măsurilor de prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimate sintetic şi au permis identificarea efectelor semnificative.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele:

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră - Principalele forme de impact sunt asociate creşterii gradului de complexitate, de coerenţă şi de flexibilitate a zonificării funcţionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele de dezvoltare a localităţii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunităţii. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Populaţia şi sănătatea umană - Principalele forme de impact sunt asociate funcţionalităţii zonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare. Implementarea


161

planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul economic si social - Principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Solul - Principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare, prin modernizarea căilor de circulaţie, refacerii ecologice a zonelor afectate, îmbunătăţirea sistemului centralizat de colectare a apelor uzate, gestiunea deşeurilor, stabilirea de zone de protecţie, restricţii şi interdicţii de construire. Implementarea planului se va realiza în condiţiile protecţiei mediului şi va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Flora si fauna - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate, iar pe de alta parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul este - impact negativ nesemnificativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (secţionarea şi pierderea parţiala a habitatelor).

Apa - Principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în toate zonele locuite, epurării apelor uzate şi protejării calităţii apelor de suprafaţă şi apei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv.

Aerul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţirii infrastructurii de transport, promovîrii industriei nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităţii aerului în ariile limitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite, apreciat ca fiind pozitiv.

Zgomotul şi vibraţiile - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţirii infrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii în ariile limitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Factorii climatici - Principalele forme de impact sunt asociate creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate. Ca urmare, impactul se apreciază ca fiind neutru.

Peisajul - Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la spaţiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi reglementărilor de construire care asigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul este apreciat ca fiind pozitiv.

Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea intravilanului municipiului Caracal.

A fost propus un plan de monitorizare a implementării prevederilor planului şi a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatori specifici şi responsabilităţi. Indicatorii stabiliţi permit, pe de o parte, monitorizarea modului


162

de implementare a prevederilor planului şi a măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

În sinteza, se apreciază că Planul Urbanistic General analizat reprezintă un important instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, de dezvoltare durabilă a municipiului Caracal, conform priorităţilor Strategiei Autorităţii Locale şi a Planului de amenajare a teritoriului naţional.

Implementarea prevederilor planului va genera oportunităţi viabile, directe şi indirecte, de îmbunătățire pe termen lung a mediului urban, a condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi a situaţiei socio-economice a comunităţii, în condiţiile asigurării protecţiei mediului. Menţinerea situaţiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUG şi ale strategiei de dezvoltare nu reprezintă o soluţie pentru municipiul Caracal şi cu atât mai mult nu se constituie într-o premisă pentru dezvoltarea durabilă a acesteia.

Se fac următoarele recomandări cu privire la unele măsuri suplimentare pentru protecţia mediului care trebuie luate în considerare de către autorităţile administraţiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al municipiului Caracal :

- Elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare;

- Implementarea planurilor urbanistice zonale şi a proiectelor de dezvoltare numai după obţinerea avizelor/acordurilor de mediu;

- Extinderea reţelor de alimentare cu apă şi canalizare în toate zonele locuite şi reabilitarea tronsoanelor ce prezintă uzură;

- Asigurarea managementului deşeurilor menajere şi asimilate, prin generalizarea sistemului de sortare şi valorificare a deşeurilor. Depozitarea finală a deşeurilor se face în rampa ecologică;

- Respectarea prevederilor PUG cu privire la zonele de protecţie a monumentelor istorice şi zona spaţiilor plantate în cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale şi a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activităţi. Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzătoare a acestora;

- Monitorizarea calităţii apei uzate epurate la evacuarea în emisar, în vederea încadrării în prevederile NTPA 001/2005.

- Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilităţilor pentru toate perimetrele locuite, extinderea corespunzătoare a acestora în zonele nou construite.

- Urmărirea, în colaborare cu autorităţile locale pentru protecţia mediului şi de sănătate publică, pe baza studiilor de specialitate, a nivelelor de poluare a mediului prognozate şi realizate pentru zonele de dezvoltare a activităţilor industriale, astfel încât să se limiteze aceste niveluri de poluare, generate de contribuţiile cumulate ale tuturor surselor, la valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili;

- Salubrizarea periodică a rigolelor şi şanţurilor stradale pentru prevenirea inundaţiilor;


163

- Modernizarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere, inclusiv a drumurilor locale, realizarea de intersecţii noi şi reabilitarea celor existente pe inelul median;

- Delimitarea teritoriului intravilan, a zonelor construibile şi a celor de protecţie şi a zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire conform prevederilor PUG;

- Întreţinerea patrimoniului istoric şi cultural;

- Realizarea parcului fotovoltaic şi informarea populaţiei asupra facilităţilor de reabilitare termică a locuinţelor şi utilizării panourilor solare pentru încălzire, acestea având efect benefic atât financiar pentru utilizator cât şi asupra calităţii factorilor de mediu;

- Realizarea unor piste pentru biciclişti, adiacent căilor de circulaţie principale.


164

12. BIBLIOGRAFIE - apmot.anpm.ro

- Studii de fundamentare apa, aer, sol, deșeuri, flora, fauna, clima, sănătatea populației, zgomot

- Memoriul general întocmit de către SC MINA-M-COM

- Atlasul României

- Enciclopedia geografica a României

- Planul Urbanistic General Municipiul Caracal.

- Documentare pe teren si consultări cu autoritățile locale privind necesitățile si opțiunile populației.

- Ridicări topografice si planuri parcelare puse la dispoziție de Primăria municipiului.

- Proiecte de echipare tehnico-edilitara a municipiului.

- Documentațiile de urbanism aprobate de Consiliul Local.

- Elemente din secțiunile Planului de Amenajare ale Teritoriului National

- Elemente din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean

- Alte studii

13. PLANURI 0.2 - Analiza situației existente.

0.3 - Reglementari urbanistice. Varianta 1 (recomandata).

0.5 Cai de comunicație

0.6.1 Alimentarea cu apa si canalizarea.

Documents

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL CARACAL privind PUG/raport... · RAPORT DE MEDIU: Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Caracal 2 UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE