24
INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO 4 ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ANUL 9 | NUMĂRUL 1 | EDIȚIE NOUĂ | 5 - 18 FEBRUARIE 2011 | GRATUIT Alina Harja DITORIAL PAGINA 2 4 Hărţuirile pot fi denunţate Menajerele, victime tăcute ale persecuţiilor psihologice ale angajatorilor Din 2009 legislaţia italiană a introdus un nou delict, denumit pompos "stalking" În descrierea legislatorului, în această categorie intră toate acţiunile de violenţă psihologică, menite să inducă victimei o stare de alertă, de urgenţă şi de stress: telefoane insistente, sms-uri, e-mail-uri, agresiuni verbale re- petate, vizite nedorite, urmăriri, culegerea de informaţii despre o anumită persoană şi deplasările sale, ameninţări dar şi violenţa economică. Peste 2000 de persoane au fost arestate din 2009. Me- najerele însă nu ştiu de existenţa acestei forme legale de protecţie şi nu denunţă nici partenerii de viaţă şi nici angajatorii, preferând de cele mai multe ori să suporte în tăcere de teama de a-şi pierde locul de muncă. "Ne pun condiţii dificile şi în general profită de faptul că multe dintre femeile ve- nite în Italia nu au suport financiar, nu cunosc pe nimeni", mărturiseşte cu amărăciune o mena- jeră româncă. Agitaţie mare la Bucureşti pe propunerea de lege a Minis- trului de Externe, Baconschi, pentru introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Pen- tru unii cică acest sistem ar permite portocaliilor să frau- deze şi mai tare alegerile. Pentru alţii, PDL-iştii ar câş- tiga, cinstit, dar ar câştiga. Na că tot ne consideră ei res- ponsabili pentru realegerea lui Băsescu…. Emisiuni peste emisiuni, toţi îşi dau cu păre- rea, în mod mai mult sau mai puţin autorizat. Nici diaspora n-a scăpat de frământări: ziarele din dias- poră dedică pagini şi pagini acestei “miraculoase” (pen- tru unii) propuneri. Ba mai mult, unii se tot "auto-de- nunţă" c-ar fi ajutat la frauda- rea alegerilor. (Bine, eu mă întreb ce naiba mai caută în libertate dacă au comis un delict, dar asta este, din câte se pare, doar părerea mea… autorităţile dorm). Aceiaşi in- divizi leagă votul prin cores- pondenţă de evenimentele din Egipt . N-am înţeles exact ce treabă are una şi cu alta, dar sigur geniile sunt ei. La toţi scapă din vedere un lucru: pe români îi doare la ceva mulţi metri de cot de alegeri. (continuare în pagina 2) Ţara arde şi baba… Linişte la PD-L Italia Brânză încearcă să facă acorduri cu PDL-ul lui Berlusconi ULTIMA ORĂ Mutu din nou la Fiorentina? Atacantul român îşi cere public scuze şi se dezice de Becali SPORT Româncă dispărută Doi parlamentari italieni fac pre- siuni pentru reluarea cercetărilor... ACTUALITALIA PAGINA 4 4 PAGINA 6 4 PAGINA 21 4 “Nu vă certaţi în faţa asistenţilor sociali” PAGINA 10 4 Copiii şi divorţul CONSULTANT SPECTACOL CULTURĂ ACTUAL "Actualitatea Românească", media partner Concurs de poezie la Torino “Şi dacă…”, titlul volu- mului Chiarei Schirosi Carte despre România Fauna şi flora României în pericol Mafia deşeurilor PAGINA 8 4 PAGINA 12 4 PAGINA 4 4

Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ziarul diasporei române din Italia

Citation preview

Page 1: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

INTERNET: ACTUALITATEAROMANEASCA.RO4

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 9 | NUMĂRUL 1 | EDIȚIE NOUĂ | 5 - 18 FEBRUARIE 2011 | GRATUIT

Alina Harja

EDITORIAL

PAGINA 24

Hărţuirile pot fi denunţateMenajerele, victime tăcute ale persecuţiilor psihologice ale angajatorilor

Din 2009 legislaţia italiană a introdus un nou delict, denumit pompos "stalking"

În descrierea legislatorului, în această categorie intră toate acţiunile de violenţăpsihologică, menite să inducă victimei o stare de alertă, de urgenţă şi destress: telefoane insistente, sms-uri, e-mail-uri, agresiuni verbale re-petate, vizite nedorite, urmăriri, culegerea de informaţii despre oanumită persoană şi deplasările sale, ameninţări dar şi violenţaeconomică.

Peste 2000 de persoane au fost arestate din 2009. Me-najerele însă nu ştiu de existenţa acestei forme legalede protecţie şi nu denunţă nici partenerii de viaţă şinici angajatorii, preferând decele mai multe ori să suporteîn tăcere de teama de a-şipierde locul de muncă.

"Ne pun condiţii dificile şiîn general profită de faptulcă multe dintre femeile ve-nite în Italia nu au suportfinanciar, nu cunosc penimeni", mărturiseştecu amărăciune o mena-jeră româncă.

Agitaţie mare la Bucureşti pepropunerea de lege a Minis-trului de Externe, Baconschi,pentru introducerea votuluiprin corespondenţă pentruromânii din străinătate. Pen-tru unii cică acest sistem arpermite portocaliilor să frau-deze şi mai tare alegerile.Pentru alţii, PDL-iştii ar câş-tiga, cinstit, dar ar câştiga.Na că tot ne consideră ei res-ponsabili pentru realegerealui Băsescu…. Emisiuni pesteemisiuni, toţi îşi dau cu păre-rea, în mod mai mult sau maipuţin autorizat.

Nici diaspora n-a scăpat defrământări: ziarele din dias-poră dedică pagini şi paginiacestei “miraculoase” (pen-tru unii) propuneri. Ba maimult, unii se tot "auto-de-nunţă" c-ar fi ajutat la frauda-rea alegerilor. (Bine, eu măîntreb ce naiba mai caută înlibertate dacă au comis undelict, dar asta este, din câtese pare, doar părerea mea…autorităţile dorm). Aceiaşi in-divizi leagă votul prin cores-pondenţă de evenimenteledin Egipt . N-am înţeles exactce treabă are una şi cu alta,dar sigur geniile sunt ei.La toţi scapă din vedere unlucru: pe români îi doare laceva mulţi metri de cot dealegeri.

(continuare în pagina 2)

Ţara arde şi baba…

Linişte laPD-L ItaliaBrânză încearcă să facă acorduricu PDL-ul lui Berlusconi

ULTIMA ORĂ

Mutu din noula Fiorentina?Atacantul român îşi cere publicscuze şi se dezice de Becali

SPORT

Româncă dispărutăDoi parlamentari italieni fac pre-siuni pentru reluarea cercetărilor...

ACTUALITALIA

PAGINA 44 PAGINA 64 PAGINA 214

“Nu vă certaţi în faţaasistenţilor sociali”

PAGINA 104

Copiii şi divorţul

CONSULTANT SPECTACOL CULTURĂ ACTUAL

"Actualitatea Românească",media partner

Concurs depoezie la Torino

“Şi dacă…”, titlul volu-mului Chiarei Schirosi

Carte despreRomânia

Fauna şi flora Românieiîn pericol

Mafia deşeurilor

PAGINA 84 PAGINA 124 PAGINA 44

Page 2: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Peste zece mii de denunţuriînregistrate şi două mii depersoane au fost arestate înItalia de la introducerea legiiîmpotriva stalking-ului (hăr-ţuire morală), din aprilie2009. Victimele imigrate re-prezintă 24% din total. Per-soanele denunţate primescpedepse de la minim şaseluni până la patru ani de în-chisoare, cu introducerea cir-cumstanţelor agravante,dacă această agresiune esteprodusă de un fost partenersau soţ.Telefoane insistente, sms-uri,e-mail-uri, vizite nedorite, ur-măriri, culegerea de informa-ţii despre o anumită per-soană şi deplasările sale,ameninţări sunt doar câtevadintre formele violeţei psiho-logice care induc aşa-ziseivictime o stare de alertă, deurgenţă şi de stress. De obi-cei, cunoscut cu termenul de"stalking", acest comporta-ment se întâlneşte atât la ne-cunoscuţi, cât şi în cazul unormembri din familie, iubiţi sausoţi mişcaţi de resentimentesau de frica de a pierde o re-laţie. În afară de cunoscuteleforme de violenţă sexuală,psihologică şi cea fizică, estetot mai frecvent întâlnită vio-lenţa economică. Aceastaapare atunci când indepen-denţa economică a unei per-soane este ameninţată, înspecial în cazul angajaţilor laun loc de muncă.

Femeile sunt ameninţatede foştii parteneri sau depatroni

Din aprilie 2009 în Italia per-secuţia este considerată cafiind caz penal. Astfel legeade convertire nr. 38 prevedemăsuri de avertisment şi deîndepărtare a persecutorului,arestarea obligatorie infla-grant pentru violenţă sexualăşi de grup şi pentru acte se-xuale cu minori şi alte măsurigrave pentru acte de perse-cuţie. În cazul stalking-ului, celemai multe cereri de ajutor vindin partea femeilor persecu-

tate de foştii parteneri, dar şia celor agresate psihologic,ameninţate de patronii pen-tru care lucrează. În acest aldoilea caz se înregistrează unnumăr tot mai mare al mena-jerelor, al asistentelor carelucrează în casele italienilor. Conform statisticilor oficiale,persecuţiile se manifestă înproporţie de 15% sub formăde vizite nedorite, 53% subformă de ameninţări, 14%sub formă de urmăriri, 15%mesaje şi scrisori, 15% subformă de jigniri verbale iar6% sub formă de daune ma-teriale.

Italienii profită cât maimult de naivitatea menaje-relor românce

Anişoara R., 39 ani, originarădin Bacău, lucrează ca "ba-danta" (menajeră), de pesteşapte ani, timp în care, i s-auîncălcat de nenumărate oridrepturile. "Ca să-ţi câştigidrepturile trebuie să verificicu atenţie acel contract pecare-l faci la început cu per-soana cu care trebuie să lu-crezi. Mai toţi italienii profităde naivitatea noastră. Astadeoarece în multe cazuri ro-mânii preferă să tacă, să în-ghită în sec şi să meargă maideparte" spune femeia. Eapovesteşte că a fost nevoităsă facă până acum trei de-nunţuri la locurile de muncă.În prima situaţie, italianulcare o angajase nu vroia să-imai dea salariul de 800 deeuro pe lună, ci doar 700 deeuro, pe motiv că "de douăori a făcut mici daune încasă". Potrivit femeii eravorba doar de o vază de floride cristal, pe care din neaten-ţie a spart-o şi de un scauncare s-a rupt. Românca eradispusă să cumpere o altăvază identică şi un alt scaun,obiecte care ar fi ajuns lasuma de maxim 40 de euro,dar nu să i se micşoreze sala-riul cu o sută de euro.

”Închisă” la datorie

În al doilea caz, românca nuputea să părăsească nicio-

dată casa în care avea grijăde un bătrân în vârstă de 70de ani. Ea era plătită cu 800de euro, la negru, bani pen-tru care era nevoită să lu-creze 24 de ore din 24, cupauză de două ore la prânz,fără a beneficia de zilele li-bere prevăzute prin lege. Ini-ţial copiii bătrânului oasiguraseră că va avea şaseore libere joia şi duminica,pentru doi ani însă femeia nua mai putut ieşi din casă în in-teres personal.

Avansuri la locul de muncă

În cel de-al treilea caz, Ani-şoara a fost citată şi într-unproces de proprietarul caseiîn care lucra. Femeia poves-teşte că muncea ca menajerăpentru o familie din Anzio, re-giunea Lazio şi că după treiluni, bărbatul, tată a treicopii, a început să-i facăavansuri. Văzând că femeianu cedează, italianul o ame-ninţa că o dă afară. Româncanu a cedat. După o altă lunăde muncă, femeia nu a primit- din acelaşi motiv - salariul.În aceste condiţii ea s-a plânssoţiei italianului, care însă nua crezut-o. Bărbatul iritat adat-o în judecată pe motiv căar fi furat nişte obiecte dincasă şi că minte. "În cazul unui proces româniipierd pentru că italienii au

bani. Trebuie să ai un avocatpertinent, care să ştie legeaşi cum să te apere, deoarece,dacă iei un avocat din oficiu,cum mulţi procedează dinlipsă de bani, este egal cuzero" mai spune femeia, carea reuşit să scape, numai dupăce a apelat la un alt avocat.

Frica de denunţ

Femeia completează că dincauza situaţiei financiare pre-care, româncele sunt nevoitesă accepte condiţiile impusede italieni. "Ne pun condiţiidificile şi în general profităde faptul că multe dintre fe-meile venite în Italia nu ausuport financiar, nu cunoscpe nimeni", mărturiseşte cuamărăciune românca. Potrivit unui sondaj realizatde Chestura de la Roma, 96%dintre femeile abuzate nu iauatitudine. 60% dintre femeileintervievate recunosc că leeste teamă să denunţe actelede hărţuire din partea parte-nerului sau a fostului parte-ner de viaţă. 36% dintre elerenunţă la a denunţa patroniipentru care lucrează de fricăsă nu rămână fără locul demuncă, iar 40% dintre per-soanele de sex feminin dintr-un eşantion de 1000 nu auauzit până acum de fenome-nul de stalking.

Actualitatearomâneascã

5-18 februarie 2011ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2

Infracţiunea de stalkingHărţuirile, ameninţările, jignirile repetate pot fi pedepsite de lege

Un fost iubit vă agasează cu telefoane şi sms-uri insis-tente? Vă urmăreşte sau vă ameninţă? Vă jigneşte ori decâte ori are ocazia? Angajatorul vă face avansuri sexualesau vă ameninţă ca veţi fi concediate dacă nu cedaţi? ÎnItalia aceste acţiuni sunt considerate ilegale. Adresaţi-vă forţelor de ordine!

(continuare din pagina 1)

Şi asta dintr-un singur motivcare se numeşte "lehamite".Nu vor să mai audă de poli-tică şi de politicieni, mai alesromâni. Şi asta deoarece,tocmai din cauza unei clasepolitice incapabile să vadădincolo de interesul strictpersonal, au fost nevoiţi să-şilase casele, rudele şi să de-vină “sclavii Europei”.Doctori, ingineri, intelectualiîn general constrânşi să-şirupă oasele muncind pe şan-tiere ca zilieri sau îndurândumilinţele de a spăla la fundbătrâni pe unde apucă.Stimaţi domni politicieni, îna-inte de a vă gândi la soluţii catot mai mulţi români să vo-teze, gândiţi-vă la soluţii pen-tru România ca să aibăoamenii de ce să vă voteze.Puneţi măcar o dată boii îna-intea carului şi nu invers.

EDITORIALEDITORIAL

de E.P.

DEFINIŢIA

Stalking: cuvînt englezesc,intrat şi folosit în aproapetoate celelalte limbi şi carepoate fi definit în limba ro-mână astfel: o formă dehărţuire a unei persoane prinurmărirea insistentă şi repe-tată a acesteia fără niciunmotiv legitim,cu intenţia de aproduce anxietate, frică,daune morale... rău.

CONSECINŢELE

Ceea ce altădată era doar (!)o modalitate prin care erarăzbunat orgoliul "rănit" sauerau ascultate "pornirile ini-mii" astăzi constituie oinfracţiune contra libertăţiipersonale. "Atenţiile" telefo-nice, publice, prin interme-diari sau cu ajutorulinternetului, nedorite dar re-petate, propuneri - chiar şinumai aluzive - sunt acumcondamnate penal. În Italia,stalking-ul este pedepsit cuînchisoarea de la şase luni lapatru ani.

APEL

Drage cititoare şi dragi citi-tori ai Actualităţii Româneşti:sunteţi cumva în situaţia de avă pune propriul corp saupropriul orgoliu "la mezat" ?Doar pentru că, din lipsă deprobe sau de relaţii "sus-puse" nu aveţi cum a văapăra ?Acţionaţi - şi scrieţi-ne ! Pagi-nile publicaţiei noastre văvor sta mereu la dispoziţie.

EDITORIAL PE SCURT

Page 3: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitatearomâneascã

5-18 februarie 2011

Există şi o formă a acestuinărav care pleacă nu dindorinţa de răzbunare, ci dintotal eronata convingere că"dacă vreau eu, totul şi toateîmi pot aparţine" !

Noi, românii, suntem - pre-cum gazdele noastre, italienii- o naţiune latină. Se ştieprea bine în lume că cei de"stirpe romană" (pe lîngămulte calităţi: inteligenţă,fantezie, vitalitate, ingeniozi-tate, modestie, toleranţă etc.)au şi ceva defecte. Nu toţi,bineînţeles.

Iar unul din defecte, dacă-lputem numi aşa, este atracţia,

uneori neînfrânată deraţiune, pentru sexul opus.Suntem, în mare parte, o fa-milie "focoasă". Şi nu puţineprobleme generează oarbanoastră moştenire genetică.În cazul nostru, al românilorcare muncesc, agonisesc şivisează în "grădina soarelui -Italia" faptul că jucăm în de-plasare ne plasează de celemai multe ori în postură devictime şi nu de agresori.

***

Desigur, au fost cazuri cândpresa din Peninsulă relata deagresori români şi de victimebăştinaşe. Dar se vorbea de

viol, de banditism pedepsitapoi cu ani grei de închi-soare. Nu, nu era nicicumvorba de stalking.

Hărţuirea, în cazul de faţă se-xuală, e cu mult mai per-versă, mai prudentă, maiacoperită de avantajelepoziţiei celui care o practică.

De exemplu:

- vrei un contract de muncă ?Trebuie să... !

- vrei să fii promovată ? Eobligatoriu un "bonifico sulletto".

- cauţi să-ţi recuperezi drep-turile ce nu ţi-au fost atri-buite de multe luni de zile ?Pune-te bine cu şeful. Cum ?Simplu, eşti "consiliată" -doar eşti femeie. Ştii ce leplace bărbaţilor cu putere dedecizie !

Şi bărbaţi hărţuiţiIstoria ne învaţă că şi femeile pot fi răzbunătoare

Amica mea Anna Tatti (că-reia i-am mărturisit despreceea ce intenţionez săscriu în articolul de faţă)mi-a adus la cunoştinţă cănu numai femeilor sau fete-lor noastre li se pot întîm-pla astfel de "evenimente"penibile, contrare atîtcreştinismului ce ne uneştecît şi celor mai elementarereguli de convieţuire laică.Am aflat de la ea povesteaunui bărbat, un adult de 40de ani devenit victimă aunei puştoaice îndrăgostitălulea. Căsătorit şi serios,

omul a refuzat avansurilefocoasei mândre - dar afost cît pe ce să devină el,victima, acuzat de ceea cesuporta. De stalking.

Biblia însăşi relatează uncaz similar. Bunul şi credin-ciosul Iosif, refuzând avan-surile soţiei lui Putifar -dregător de vază la curteaFaraonului - a fost acuzatde respectiva că ar fi încer-cat să o posede cu forţa...

Un bărbat care refuză o femeie se poate trezi în situaţiade a fi denunţat pentru stalking, deşi el este victimă.Deşi procentul de bărbaţi, victime de stalking, estefoarte scăzut faţă de cel al femeilor, totuşi reprezintă15% din totalul denunţurilor.

Sexul tare, sexul slab

de Ghighi Puieșteanu

Page 4: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA POLITICĂ

PAGINA

4

PD-L Italia la Torino, calmul de dupăfurtună sau liniştea dinainteauraganului ?

Întâlnirea a decurs ca o încer-care de întărire a relaţiilor de co-operare între cele două state,Italia şi România, având loc ladoar o săptămână de la şedinţaPDL Italia, condusă de "aripaBadea", care s-a desfăşurat laFonte Nova, lângă Roma. Deasemenea, premergător acesteidate de 23 ianuarie, la care de-putatul Brînză a fost prezent laTorino, a fost semnat acorduldintre Victor Ponta (PSD) cu se-cretarul PD, Pier Luigi Bersani.

O "pârdalnică de gripă" acauzat absenţe în rândulinvitaţilor

Deşi pe afişul care marca eveni-mentul erau trecute mai multenume marcante ale spectruluipolitic de dreapta (foto), de la în-tâlnirea organizată de Elena Nis-tor a lipsit eurodeputatul VitoBonsignore, vicepreşedinte alPdl, care era anunţat ca invitatspecial al întâlnirii. ConsilierulEnzo Liardo a prezentat salutuldistinsului politician şi a dat asi-gurări ca Bonsignore a declinatprezenţa din motive de sănătate."Nu este o scuză de ultim mo-ment, gripa este prezentă în Pie-monte", a spus Liardo.Acesta a făcut şi consideraţii re-feritoare la raporturile dintre co-munitatea românească dinPiemonte, care este una repre-

zentativă şi italieni. Problemeleexistente la începutul anilor '90"astăzi aproape că nu mai există"a mai declarat Liardo, subliniindcă cele mai importante aspecteale acestei colaborări sunt celepolitice şi sociale.Discursul acestuia a conţinut şi oprecizare, făcută mai ales pentrucei care nu înţeleg sau confundăsemnificaţia şi doctrina unui par-tid de dreapta aşa cum este celpe care îl reprezintă. Consilierula precizat că în interiorul parti-dului său nu există voci xeno-fobe, naţionaliste sau rasiste, cidoar voci care înfierează delic-venţa:"Cine vine pentru a comiteinfracţiuni, nu este binevenit.Dar sunt bineveniţi toţi cei careau intenţii bune".Enzo Liardo şi-a exprimat dispo-nibilitatea în ceea ce priveşte cu-noaşterea reciprocă.

La nivelul declaraţiilor curgelapte şi miere

Deputatul român William Brînzăa avut un discurs bazat pe evi-denţierea faptului că româniisunt numeroşi în Italia, tocmaidatorită faptului că ţara gazdă şipolitica dusă au dat această po-sibilitate concetăţenilor nostri. Înceea ce priveşte delincvenţa, de-putatul a fost de părere că"aceasta nu are graniţă, crimina-lul este criminal şi trebuie pedep-

sit", punctând că şi în Româniasunt infractori italieni, însăaceste chestiuni izolate nu ar tre-bui să dăuneze bunelor relaţii."România are nevoie de Italia înegală măsură în care Italia arenevoie de România", a declaratdeputatul, invitând oamenii deafaceri din Peninsulă să îi "ajute"pe români să cheltuie cele 30 demiliarde de euro, bani care pro-vin din fonduri europene.A urmat un moment interactiv alîntâlnirii, când o parte din ceiprezenţi în sală au adresat între-bări deputatului român. Italieniicare au dorit să vorbească des-pre România şi-au exprimat ata-şamentul faţă de oamenii şilocurile din ţara noastră.

"Vox Populi"...

Întâlnirea ar fi fost una lipită deneprevăzut, dacă Zina Costea, oromâncă venită la muncă în Ita-lia acum şase ani, nu ar fi expli-

cat minute în şir despre nepu-tinţa de a înţelege în fapt ce seîntâmplă cu pensia ei din Româ-nia şi contributele plătite în Italia.Vorbele frumoase ale domnuluideputat nu au convins-o pe ceacare este aici "badantă" şi nu ştiece se va întâmpla când se va în-toarce în ţară. Deputatul Brînzăa făcut referire la situaţia doam-nei ca fiind "una particulară".

Românii aflaţi în această situaţiear trebui şă ştie că prin totaliza-rea perioadelor de asigurare rea-lizate în cele doua state,confirmate de instituţiile compe-tente din Italia şi respectiv Ro-

mânia, instituţiile de asigurărisociale constată dacă sunt înde-plinite condiţiile referitoare laacordarea drepturilor de pensie,în conformitate cu fiecare din le-gislaţiile de asigurări sociale.

Pensia va fi calculată prin aplica-rea principiului "pro rata tempo-ris" (proporţional cu perioada deasigurare realizată în statul pro-priu), practic cei care au lucratcu acte în regulă în Italia vorprimi două pensii, una din Româ-nia, cealaltă din Italia.

de Sanda Uţă

Deputatul democrat liberal William Brînză a fost prezent duminică, 23 ia-nuarie, în “Sala delle Colonne” a Primăriei din Torino, la întâlnirea cureprezentanţi ai diasporei, exponenţi ai Popolo della Libertà şi jurnalişti.

1. Francesco Schiavone, Mariano Pascale,Ignazio Nicodemo - vă spun ceva numeleacestea ? Dacă nu, vă lămurim noi: suntnumele doar ale cîtorva "boşi" mafioţi ita-lieni proveniţi din diferite "familii" - dejacondamnaţi, dar fugiţi din Italia şi care aufost depistaţi şi arestaţi în România.

2. La tîrgul internaţional ROMENVIRO-TEC, "gestionarul" protecţiei mediului dinRomânia, societăţile cu capital italian s-autriplat ca număr.

3. Camorra, mafia napolitană, orchestreazăîn ultimul timp o vastă operaţiune ilegalăde transportare a deşeurilor din Campagna;Interpolul e îngrijorat.

4. ECOREC, societate ce are "în îngrijire"Glina, marea groapă de gunoaie a Bucureş-tilor, este condusă de grupul Valente. Res-pectiva "întreprindere" italiană a lansat cudoi ani în urmă un plan de modernizarecare face din Glina - Ochiul Boului cel maimare depozit de deşeuri din Europa.

(continuă în pagina 11)

I. Rezumat în şase puncte

Mafia italiană se mutăîn România - cu gunoaie cu tot

5-18 februarie 2011

Page 5: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Într-un comunicat de presă,autointitulata Federaţie aAsociaţiilor Româneşti dinItalia (FARI) îsi exprimăsuspiciunea faţă de propu-nerea de lege a votului princorespondenţă.

"În contextul în care F.A.R.I.s-a autodenunţat atuncicând a fost implicată în frau-darea alegerilor preziden-ţiale din 2009 ce s-audesfăşurat pe teritoriul Re-publicii Italiene, tragem unsemnal de alarmă cu privirela pregătirea fraudării ma-sive a alegerilor viitoare decătre structurile P.D.L. dinstrăinătate prin intermediulvotului prin corespondenţăal cetăţenilor români din Ita-lia", se arată în comunicat.

Conform reprezentanţilorF.A.R.I. "este subevaluatevantaiul de mişcări popu-lare ce se înregistrează înEuropa şi în Africa. De la so-licitarea de separaţie din Su-danul de Sud la rebeliunilemai mult sau mai puţin paci-fice din Tunisia, Egipt şi Al-bania, până la manifestărileembrionare şi potenţial peri-

culoase din Iordania şi Alge-ria, totul pare să aibă ace-leaşi cauze: incompetenţa,necinstea, aroganţa şiproasta guvernare, toateacestea generate de o clasăpolitică incapabilă să răs-pundă aşteptărilor şi exigen-ţelor cetăţenilor. Mai graveste faptul că toate acestesituaţii evidenţiază lipsaunei democraţii reale, caresă fie capabilă să generezecondiţii de viaţă decente tu-turor cetăţenilor. Aceasta nueste o temă exclusiv politică,dar şi economică şi de mora-litate, fiind agravată în so-cietatea românească deinechitatea socială şi econo-mică, de excesul privilegiilorcastei politicienilor, a admi-nistraţiei locale şi centrale,a conducătorilor din indus-trie şi din sectorul financiar-bancar."

Protestul FARI faţă de clasapolitică mondială se încheie"aşteptând veşti şi deacasă".

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

5Actualitatearomâneascã

Diaspora românăe cu capul în nori.Sau cu fundul îndouă luntre. Câ-teva milioane (şinumărul creşte)de români au ales,

pe bună dreptate, să trăiascăvisul occidentalului direct înOccident, departe de Româ-nia. Doar că odată ajunşi aicinu ne-am rupt total de Româ-nia. Asta deşi viitorul nostru nespune că trebuie să stăm de-parte de ţară. Şi nu doar viito-rul, dar o spun în foarte multecazuri şi proiectele şi ratele depe aici. Deci am avea toate mo-tivele din lume pentru a ne in-tegra în peisaj. Dar nu ofacem. Ne arborăm ceaunelepentru sateliţi aduse din Ro-mânia cu microbuzul şi ciulimurechile la ce au de spus seară

de seară ba dl. Gâdea, ba dl.Dan. Şi nici asta n-ar fi rău,căci nu te poţi rupe total de cese întâmplă în ţară câtă vrememai ai acolo rude. Dar cândsingura sursă de informaţii aunui român din diasporă o re-prezintă televiziunile româ-neşti atunci hăul este maimare decât s-a preconizat.Este ca şi cum ai merge pe în-tuneric dotat cu zeci de lan-terne cărora le lipsescbateriile. În aceste condiţii nue de mirare că fel şi fel de ne-aveniţi pătrund prin canalulpolitic românesc în noua noas-tră comunitate şi ne vând spe-ranţe şi iluzii. Aşa au primitmandat un William şi-un Ri-ceard. Oameni portocalii caresub promisiunea unui vot aupromis, la rândul lor, că vorface tot ce le stă în putinţă săne fie mai bine în România. Mă

rog, în cazul ăsta nu se poateplânge nimeni că a cumpărataltă marfă decât cea pentrucare a ofertat. Noi ne-am pre-făcut interesaţi de o întoar-cere, deşi nici sub torturăn-am pleca acasă, şi ei ne-auoferit o cale de a spera. Evi-dent, în scurtul lor mandat nuse va concretiza nimic, dar îmiaduc aminte că dl. Riceard ne-a zis încă de la început, spremijlocul mandatului, că el defapt nu a promis nimic. Pentrudiaspora noastră, stimaţi citi-tori şi stimate domn Riceard,se pot face multe. Chiar foartemulte din moment ce suntemîn pielea goală în plină furtună.Şi poate că cineva ar face cevadacă am şti ce să cerem. Darnoi semănăm cu nişte sălbaticiintraţi în farmacie după plantemiraculoase nealterate de la-boratoare. Ori aşa ceva nu se

face. Spre exemplu, în Italia,comunitatea noastră este sin-gura dintre cele prezente carehabar nu are care-i sunt drep-turile. Obligaţiile ni se aduc lacunoştinţă mereu sub diferiteforme, astfel că nu le putemocoli. Asta denotă lipsă de in-formare şi foarte multă igno-ranţă. S-ar putea trece cuvederea o astfel de blazare încazul tineretului care abia a în-ceput să facă ochi în lumea ci-vilizată dar este de neacceptatpentru o familie responsabilăcu creşterea propriilor odraslesă nu-şi cunoască locul în so-cietate. Şi aici nu mă refer lalocul desemnat de noile gazdeci cel la care tinde omul mo-dern. În România marea majo-ritate a celor care formează azidiaspora luptau, pe lângă obţi-nerea confortului financiar, şipentru urcarea unor trepte pepiramida socială, desemnată şidesenată umanităţii de Ma-slow. În diasporă se pare că amuitat asta. La adăpostul unuisalariu de nabab pentru Româ-nia, mizer pentru Italia, ne-am

blazat. Ne-am izolat şi ne-amconsolat cu ideea că mai multnu se poate. Până la urmă cesă ceri unei comunităţi careare impresia că l-a apucat depicior pe Dumnezeu de cândmănâncă de trei ori pe zi şi-şischimbă pantofii de două oripe an? Şi să nu zică lumea căam făcut o obsesie cu PD-L-ul,observ că opoziţia politică dinRomânia, prin intermediulPSD şi PNL promit diasporeică vor lupta ca mai mulţi ro-mâni să intre în parlamentulItaliei. Nimeni nu i-a anunţat,nici pe ei, dar nici pe cei careau rămas cu gura căscată lamesajele lor că pentru a puteacandida, dar şi pentru a puteavota pentru parlamentul Italieitrebuie să ai şi cetăţenie ita-liană. Cică aşa prevede Consti-tuţia acestei ţări, dar diasporanu pune botul la ce scrie încărţi, fie ele şi constituţii. Dinmoment ce dl. Gâdea şi dl. Dann-au zis nimic, înseamnă că...rămâne cum am stabilit.

de Mihai Duţu

De când sunt in Italia mi-ampierdut multe nopţi ȋncercândsă ȋnţeleg de ce românii, în po-fida avantajului numeric pe te-ritoriul statului italian, nu suntuniţi şi vocile lor, deşi s-arputea face auzite, se pierd înoceanul acuzaţiilor la adresaromânilor. Am comparatsituaţia cu alte naţii prezenteîn Italia: senegalezi, chinezi,ucrainieni. Am aflat că existăun nou canal tv pentru străinicare ne-a ignorat, noi suntemprezenţi pe ecrane sau ȋn presădoar la capitolul “infracţiuni”.

Mi-am dat câteva posibileexplicaţii : e din cauza juguluiistoriei, sau a mentalităţii, suntcei cincizeci de ani de izolare,e din vina miturilor noastrefondatoare (Mioriţa - accepta-rea fără luptă a unui destin im-placabil, Meşterul Manole -supremul sacrificiu pentru bi-nele comunităţii). Timp irosit:nu încercând să înţelegi cau-zele poţi rezolva o problemă, ciîncercând să ȋndrepţi efectele.

Comunitatea noastră în Italianu are simboluri în jurul cărorasă se grupeze: nu are o figurăcarismatică de prim rang iaratenţia noastră este canalizatăpe grija prezentului. Sunt ro-mâni care îşi reneagă originea,

autoamăgindu-se că au devenititalieni, sau sunt români ca şimine, patetici, nostalgici aiunor "vremuri de mult apuse".Propoziţia "am întâlnit şi ro-mâni fericiţi" este, cu miciexcepţii, o utopie.

A doua definiţie din DEX pen-tru cuvântul comunitate este"grup de oameni cu interese,credinţe sau norme de viaţăcomune; totalitatea locuitorilorunei localităţi, ai unei ţări etc".Bine, mi-am spus eu, dacă noiavem, grosso modo, o culturăsimilară, o religie comună şi in-teresele noastre ar fi să nefacem auziţi, să ne cunoaştemdrepturile şi să ni le putemapăra, de ce românii nu ştiu săfacă altceva decât să se plângăşi să critice iniţiativa unui altromân, chiar dacă această ini-ţativă nu este neapărat una ad-mirabilă? Nu a venit ȋncămomentul marilor valori, sun-tem prima generatie deemigranţi, suntem cei care amstudiat "altceva" în România,care am improvizat alte mese-rii aici. Un român care reu-şeşte in Italia, chiar dacă nu înmod strălucit, chiar dacă ȋntr-un mod discutabil, chiar dacăfoloseşte metode neortodoxe, eoricum de admirat. Pentru căputem considera iniţiativa sa

ca una deschizătoare de dru-muri, ca un model de urmat,fară a mai critica eventualeleneajunsuri.Familia din filmul "Războiul Fa-miliei Roses” pare să aibătotul. Dar idilicul lor cămin setransformă într-un câmp de bă-tălie. Cei doi soţi pornesc unrăzboi psihologic cu consecinţetragice. Românii din Italia parsă procedeze la fel: războaieinterne, ȋmproşcare cu noroi,ceartă inutilă, căutarea paiuluidin ochiul vecinului. Duşma-nul, fie el şi imaginar, nu e prin-tre noi. Nu ştiu dacă cineva areinteresul ca noi să fim o masăamorfă, uşor de manipulat pefaimosul principiu "Divide etimpera" dar e timpul să ne su-flecăm mânecile. Să ȋncetămsă ne războim pe propriul nos-tru teren. Să ȋnţelegem cămulţi dintre noi avem copii,care peste vreo douăzeci deani ne vor întreba într-o italianîperfectă: "Mami, eu ce sunt ?"

Mie ȋmi place să cred că noisuntem asemenea generaţiilorde europeni plecaţi în Americaîn căutarea aurului. Că suntemla ȋnceput de drum, că greşelilesunt pardonabile, că este fun-damental verbul "a acţiona".

Divide et imperaMai bine să fii o fiinţă omenească nesatisfăcută decât unporc satisfăcut. (J.S.Mill)

FARI nu vrea votprin corespondenţă

de Ruxandra Elena Dragoescu

"Este subevaluat evantaiul de mişcări dinEuropa şi Africa"

de Alina Harja

Comentarii cu vitriolCe căutăm în viaţa noastră

5-18 februarie 2011

Page 6: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ActualitatearomâneascãEXCLUSIV

PAGINA

6

Dispariţia unei menajere românceanchetată serios abia după un anLucia Ciocoiu, o româncă de 42 deani care lucra ca menajeră în casaunei bătrâne din Ponte Felicino(Perugia), dispare în noaptea dintre29 şi 30 decembrie 2009.Lucia este o femeie liniştită. În Ro-mânia are un soţ şi o fată la careţine enorm de mult. A venit în Italiaca să poată strânge o sumă sufi-cientă pentru a-şi putea ţine fata lafacultate. Are două surori, una în

Italia, Ana, stabilită de mulţi ani laPerugia, iar cealaltă la Londra,unde lucrează în sistemul bancar.Lucia nu cunoaşte pe nimeni în Ita-lia şi singurele vizite pe care le facesunt la sora ei.O femeie ca multe altele: timidă şiun pic neîncrezătoare. Surorile eispun: "Lucia n-ar fi ieşit niciodatăcu o persoană necunoscută".

În seara de 29 decembrie 2009, cade obicei, Lucia ajută bătrâna pecare o îngrijeşte să meargă la cul-care. A doua zi ar fi trebuit s-o tre-zească la 7.30 şi să-i pregăteascămicul dejun. Însă Lucia dispăruse.Camera unde dormea este în or-dine, aşternuturile ridicate ca pen-tru a se băga în pat, însă nu adormit în acel pat. Pe noptieră seaflă încă telefonul mobil deschis,

iar în sertar 200 de Euro. Din dulapnu lipseşte nimic: hainele şi încăl-ţamintea sunt la locul lor. Şi paşa-portul (va fi găsit, şi de aici începciudăţeniile, mult mai târziu) esteîncă în cameră, deşi este demultexpirat. Ce s-a întâmplat? Mister.Familia bătrânei anunţă dispariţia. Pe 1 ianuarie 2010, sora Luciei,Violeta ia primul avion şi ajunge în

Italia. Ştie bine – declară – că sorasa nu ar fi plecat niciodată de acasăfără să-i spună. Este îngrijorată.Merge la carabinierii din Ponte SanGiovanni şi solicită să denunţe dis-pariţia surorii. Este convinsă decătre aceştia să mai aştepte: cineştie – îi spun – mulţi străini dispardin motive care mai de care maiciudate, poate cu o persoană decare s-au îndrăgostit, o pasiune ne-aşteptată. Ciudat. Şi familia undeLucia muncea pare rece, aproapeindiferentă. Un membru al familieiîi spune Violetei că probabil Luciaa luat un autobuz către Perugia, în-cearcă s-o liniştească, s-o convingăcă Lucia va da un semn de viaţă câtde curând.Pe 10 ianuarie cazul Luciei ajungela emisiunea "Chi l’ha visto" (Cinel-a văzut) transmisă de Rai. Însă ni-meni nu sună la emisiune pentru asemnala faptul că ar fi vazut-o un-deva, cum se întâmplă de obicei.La întrebările jurnaliştilor rudelebătrânei preferă să nu răspundă.La scurt timp, bătrâna a decedat şicasa a fost mai târziu vândută. Pe 3 februarie anchetatorii găsesco pereche de pijamale, probabil pe-rechea cu care era îmbrăcatăLucia în seara dispariţiei. Ciudateste şi faptul că pijamalele au fostgăsite abia după atâta timp. Anali-zele ştiinţifice efectuate de Ris scotla iveală urme biologice (probabilsânge) dar, din păcate, pijamalelefuseseră spălate şi este imposibil săse poată identifica ADN-ul acelorurme. Pe 25 ianurie de caz se ocupă şi unclarvăzător din Civitavecchia,Mario Alocchi. Acesta afirmă –straniu – că Lucia este victima unui

criminal serial care îşi alege victi-mele în apropierea oraşului Peru-gia, acelaşi care ar fi ucis-o şi peSonia Marra, o altă femeie dispă-rută. Invenţii ? Nu se ştie. Între timp eforturile AmbasadeiRomâniei de a descoperi ce s-a în-tâmplat nu dau rezultate. Se ocupămagistratura de caz, şi - se ştiefoarte bine – magistraţii au multeprobleme pe cap. Cazul Ciobanueste pentru ei unul din multe altele. Trec luni întregi de atunci. La soli-citarea Violetei, de caz se intere-sează şi doi deputaţi italieni:Franco Narducci (vice-preşedinteal Comisiei de Afaceri Externe) şiGuido Melis (Preşedinte al Grupu-lui Interparlamentar Italia-Româ-nia). Aceştia solicită o întrevederecu Secretarul de Stat în Ministerulde Interne, Alfredo Matovano, că-ruia îi cer să reia ancheta. Cei doi parlamentari nu sunt foarteîncântaţi de modul în care s-au des-făşurat cercetările până în prezent:"suntem uimiţi de faptul că an-cheta s-a desfăşurat atât de lent înfazele iniţiale. Lucia a dispărut lasfârşitul anului. Percheziţiile în ca-

mera unde aceasta a locuit s-aufăcut cu o întârziere de câteva zile.Anchetatorilor le-au trebuit câtevaluni ca să-i cheme pe cei de la Ris(Departamentul de Investigaţii Sti-inţifice). Şi abia acum (ianuarie2011), datorită presiunilor pe carele-am făcut la minister, au începutsă cerceteze cazul în mod serios". În ultimele zile forţele de ordine auînceput să caute în pădurile dinapropierea localităţii, în fântâniledin zonă. În sfârşit sunt folositeaparaturi sofisticate ce pot detectainclusiv ceea ce se află sub pă-mânt, avioane pentru fotografii dela înălţime, câini poliţişti specializaţiîn căutarea resturilor umane. A trecut mai mult de un an de ladispariţia Luciei. Pentru forţele deordine, sărmana Lucia este consi-derată moartă. Noi din redacţia "Actualităţii Ro-mâneşti" încă mai sperăm într-unfinal fericit. De aceea invităm peoricine ştie sau a văzut ceva să nescrie la adresa de mail: [email protected] sausă se adreseze forţelor de ordine.

de Alina Harja

Deputaţii italieni, Guido Melis şi Franco Narducci (PD), solicită Ministeruluide Interne să reînceapă cercetările. Deputaţii italieni Guido Melis şi FrancoNarducci (PD) solicită Ministerului de Interne să reînceapă cercetările.

Guido Melis

Lucia Ciocoiu

Franco Narducci

5-18 februarie 2011

Page 7: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01
Page 8: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ACTUALITATEA DIN COMUNITATEPAGINA

8Actualitatearomâneascã

Concurs de poezie la Torino

Duminică, 23 ianuarie, s-adesfăşurat la Torino concursul depoezie şi cântec “Grigore Vieru”organizat în principal de Asocia-ţia Basarabia, una dintre puţi-nele asociaţii ce pot ficonsiderate adevărate motoarede cultură şi tradiţie româ-nească, eveniment la care s-aualăturat şi asociaţiile Frăţia, Fla-căra şi Grupul Lumina. Sala Teatrului San Giuseppe,locul în care s-a desfăşurat eve-nimentul, a fost pusă la dispoziţiaorganizatorilor prin generozita-tea publicaţiei “Actualitatea Ro-mânească”, media partner alconcursului. Evenimentul s-a bucurat de par-ticiparea invitatului special dinRomânia, poetul gălăţean ViorelDinescu, unul dintre apropiaţiimarelui poet, care în discursulsău de deschidere a concursuluia evidenţiat într-o frumoasălimbă românească personalita-tea de excepţie a nemuritoruluiGrigore Vieru.

Concursul s-a desfăşurat pe maimulte secţiuni: creaţie, recitaredin opera marilor domni ai poe-ziei româneşti Mihai Eminescu,Grigore Vieru şi Adrian Pău-nescu şi interpretare muzicalăbazată pe melodii inspirate dinversurile poeţilor amintiţi.

Aproape 170 de iubitori de frumosromâni, basarabeni dar şi italieni s-au strâns în sala teatrului, în timpce, pe toată durata spectacolului,pe scenă a ars o lumânare - semnal aducerii aminte, într-un frumosdecor simbolic predominat de tri-color şi de portretul poetului.

Colacul tradiţional împletit acompletat tabloul simbolic al uni-rii şi al rădăcinilor comune. Im-portanţa evenimentului nu aconstat numai în calitatea artis-tică a programului cultural, cimai ales s-a remarcat prin ni-velul de participare comună carea văzut artistul deja consacratfaţă-n faţă cu aspirantul şi sacrulcare întâlneşte profanul - în vir-tutea valorilor ce unesc celedouă comunităţi româneşti dedincolo şi de dincoace de Prut.A treia dimensiune a românis-mului este fără doar şi poatediaspora românească, care şi-ademonstrat – şi de această dată– dorinţa de valorizare a culturiinoastre, într-o perioadă a aban-donului instituţional ce tinde sădevină o constantă permanentăa politicii româneşti.În timpul programului a fost ci-tită şi o scrisoare din parteadomnului Eugen Tomac, o încu-rajare retorică lipsită de acoperi-rea practică de care are nevoie

fenomenul cultural românesc înlume. Nota generală a concursului afost concordia de limbă şi tradiţiicomune chiar dacă nimeni dintreprezentatori, moderatori saujuriu nu a pomenit nimic despresemnificaţia actului Marii Uniridin 24 Ianuarie 1859. Premiile concursului au fost asi-gurate de către societatea DigiMobil şi de către organizatori,constând în diplome şi obiecte.Demn de semnalat din culiseleorganizării este refuzul constantal organizatorilor de a pomenide implicarea în reuşita acestuieveniment a unor persoaneaparţinând unei grupări politicecare militează pentru apărarea şiconservarea identităţii româneşti(Partidul Identitatea Româ-nească). Ei totuşi au existat, cu omodestă contribuţie materială şide suflet…

Români, basarabeni şi italieni l-au omagiatîmpreună pe poetul "Grigore Vieru"

de Costel I. Adjudeanu

Deja voia bună era la ea acasăîn ambele autocare, mai ales încel cu „melomanii” de care văvorbeam mai sus. Dar, deşi soa-rele ne-a onorat cu prezenţaaproape toată ziua, buna dispo-ziţie şi puţinele beri băute deunii conaţionali nu prea reu-şeau să învingă frigul din Arco.Aşa că, odată ajunşi printre ta-rabele cu jucării de lemn, pro-duse culinare specifice zonei şidecoraţiuni artizanale de brad,o parte din tovarăşii mei dedrum au făcut ceea ce ar faceoricare alţi 12 români, strânşi laun loc de diferite împrejurări şianimaţi de spiritul bahic, pen-tru a învinge frigul: şi-au scosinstrumentele şi au început săcânte colinde şi cântece popu-lare şi să danseze. Spectacolulad-hoc a adunat o mulţime de

italieni curioşi. Ba chiar unii auînceput să bată din palme în rit-mul muzicii. La un moment dat,zona respectivă devenise im-practicabilă datorită mulţimiiadunate pentru a asista la spec-tacol. Şi trebuie să recunosc căa fost un spectacol frumos. Lasfârşit s-a lăsat cu aplauze fur-tunoase.Pe drumul de întoarcere mămai aştepta o surpriză: un ka-raoke colectiv pe muzică po-pulară românească, cuversurile proiectate pe televi-zoarele din autocar. Păcat căoboseala începuse să-şi spunăcuvântul iar entuziasmul îi pă-răsise pe mulţi dintre noi.

Plăcut surprins de evenimen-tele de peste zi, l-am abordatpe dl. Antal, preşedintele aso-ciaţiei „Ştefan cel Mare”, pen-tru a afla mai multe informaţii

despre activităţile organiza-ţiei. Ioan Antal este originardin Bacău. La cei 34 de ani aisăi este licenţiat în TeologieCatolică la Strasbourg(Franţa), dar în Italia lucreazăca asistent socio-sanitar. A în-fiinţat Asociaţia culturală ro-mână „Ştefan cel Mare” în2009 cu scopul precis de apromova valorile culturale ro-mâneşti în această zonă, în ra-port cu elementele culturaleautohtone, pentru că, mi-a de-

clarat domnia sa, "nu vomajunge niciodată la un grad sa-tisfăcător de integrare, fără săcunoaştem cultura, tradiţiile şiobiceiurile locale. De aseme-nea, eu şi colaboratorii mei dincadrul asociaţiei (LarissaNesru, Florentina Dochia şiSergiu Macovei – n.a.) am în-cercat să descoperim şi să va-lorificăm talentele pe care leavem în sânul comunităţii şiam mizat mai puţin pe aduce-rea de artişti deja consacraţidin ţară, aşa cum fac alte aso-ciaţii. Astfel, evenimentele pecare le organizăm noi au maimult caracter de petrecere cucântece şi jocuri tradiţionale,decât de spectacol." Se refe-rea, probabil la talente pre-cum doamna Ioana Ştefănuţ -o voce de excepţie şi la CiprianCurcan – un tânăr organist. Peambii am avut plăcerea să-i as-cult pe un DVD difuzat în au-tocar, filmat cu ocazia uneiadintre petrecerile de care vor-bea domnia sa. Printre eveni-

mentele deja "tradiţionale" or-ganizate de asociaţie an de ansunt Sărbătoarea Femeii (8martie) şi sărbătoarea Copiiide azi, copiii de mâine (1iunie), dar nu lipsesc nici alteactivităţi şi evenimente, cum afost excursia la Monte SantoLussari din iunie anul acesta.

Rezumând această zi de dumi-nică în cuvinte puţine, aşputea să zic că a fost o expe-rienţă relaxantă şi educativă.Şi, lucru deloc de ignorat, nuam auzit o singură notă demanea pe parcursul întregiizile. Datorită eforturile lui IoanAntal şi a colaboratorilor săi,românii din zona Portogruaroau ocazia să se întâlnească, sese distreze, să se relaxeze, săînveţe câte ceva dar, mai pre-sus de toate, au o identitate încadrul cultural local: Associa-zione Culturale Romena „Şte-fan cel Mare”.

Prin Alto Adige cu Asociaţia "Ştefan celMare" din Portogruaro

de Bucur Mihai – Victor

(continuare din numărulprecedent, pag. 12)

Odată îmbarcaţi din nou în autocare, pornim cătredestinaţia finală a excursiei noastre, târgul de ar-ticole specifice Crăciunului din Arco.

Viorel Dinescu, invitat special din România

Ioan Antal

5-18 februarie 2011

Page 9: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Actualitatearomâneascã CAMPANIA ACTUALITĂȚII

PAGINA

9

Mesaj din partea mamei

Ne pregăteam să sărbătorimziua aniversară, împlinirea a 4anişori de viaţă, când vestea ceagroaznică a căzut din senin, caun trăsnet. Nimic nu prevedeaacest lucru !!!Puiul nostru drag, cel plin deviaţă şi voioşie, avea un inamicinsidios, perfid, care-i măcinatrupuşorul firav, ameninţând să-i răpeasca bucuria de a trăi. Dinacel moment toate s-au schimbatîn jurul nostru şi nu mai aveauacelaşi sens. Am pornit o luptăcontra cronometru şi inegală cuacest inamic pentru salvareavieţii puiului nostru drag.Ne-au fost şi ne sunt alături ca-drele medicale de la spitalul Fun-deni, familia, prietenii, colegii şinu în ultimul rând oamenii de su-flet care ne ajută necontenit.Am ridicat rugă fierbinte la ce-ruri şi credem ca Dumnezeu neva ajuta să trecem peste aceastăcumplită cumpănă.

Mulţumim tuturor celor care aufost şi sunt solidari cu noi şi neajută în greaua încercare prin

care trecem. Sunt ferm convinsăcă vom învinge!

Alexandra Grigorescu

S-o ajutăm pe Eva Maria !La nici 4 anişori (îi împlineşte pe 27 ianuarie), Eva Maria a fost diagnosticată cu leuce-mie acută limfoblastică tip L1. Diagnosticul a venit ca un trăsnet - odată cu internareala Spitalul Fundeni.

Mă numesc EVA MARIA și încă nu am implinit 4 ani. Sunt ofetiță blondă cu ochii ca murele și sunt foarte veselă. Primeletrei aniversări le-am trăit împreună cu cei care mă iubesc:mama, tata, Radu – fratele meu și cu bunicii.

Pe 27 ianuarie voi împlini 4 ani, dar cei care sunt acum cu minesunt oameni necunoscuți. Sunt îmbrăcați în halate albe și vor-besc despre mine cu niște cuvinte pe care nu le înțeleg.

Lângă mine sunt și mama și tata. Mă privesc cu dragoste, mărăsfață parcă mai mult ca de obicei, dar și ei vorbesc despreceva ce nu înțeleg – spun că sunt grav bolnavă. LEUCEMIEACUTA LIMFOBLASTICA tip L1 – acesta este diagnosticul meu.

Eu nu știu despre ce e vorba. Știu doar că îi iubesc pe părinți,pe Radu, pe bunici. Iubesc păpușile, jucăriile și copiii. Mie nuîmi place aici. Eu vreau să desenez, să spun poezii, să cânt, sămă joc, să mă plimb, vreau să descopăr lumea, iubesc viața.

Vreau să mă întorc acasă, în lumea pe care o cunosc și undemă simt cel mai bine. Vreau să-mi serbez ziua de naștere ca defiecare dată, cu tort. Și să-mi cânte toți "La mulți ani". Și vreausă trăiesc ca până acum – cu veselie, zâmbete, cântece, copii șiîmpreună cu cei pe care-i cunosc. Și mami să nu mai plângă…

Ca toate acestea să poată deveni realitate am nevoie, URGENT,de ajutorul dumneavoastră. Tratamentul care mă poate salvacostă foarte mult și părinții mei nu au acești bani. Pentru totajutorul, oricât de mic, pe care mi-l veți acorda vă mulțumescdin suflet și vă doresc să nu fiți niciodată bolnavi. Și pentru ungând bun, vă mulțumesc. Dacă nu aveți posibilitatea să donațibani, vă rog să trimiteți mai departe mesajul meu. Eu știu căexistă oameni cu suflet mare și care mă vor ajuta, trebuie doarsă afle povestea mea.

Eva Maria

Povestea Evei Maria

Dacă doriți să o ajutați pe Eva Maria puteți să o faceți printransfer bancar în contul:

BRD – EURORO04BRDE426SV42546944260Titular: Grigorescu Cezar, CNP: 1680315463070Sucursala: BRD Ag. Mosilor, Cod SWIFT: BRDEROBUsau la birourile Smith&Smith din Italia şi Spania.O campanie susţinută de Smith & Smith, grupul Euro Etnic şi “Actualitatea Românească”.

5-18 februarie 2011

Page 10: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10Actualitatearomâneascã

Important !În fiecare zi de sâmbătă, de la orele 16,

PIR - Partidul Românilor din Italiaîn colaborare cu Uniunea AsociațiilorRomânești din Roma sunt la dispozițiadumneavoastră gratuit cu informații

legale și sindicale.La Centrul Comercial "La Strada" : Circ. Nomentana 530

Info: 329 31 21 699

În această săptămână vreausă vă supun atenţiei o pro-blemă dureroasă cu care seconfruntă destul de des cu-plurile de cetăţeni românicare nu se mai înteleg şidecid să se despartă: pro-blema încredinţării copiilor. În primul rând trebuie să faco precizare: doi cetăţeni ro-mâni, chiar dacă sunt domi-ciliaţi în Italia, dacă suntamândoi de acord, pot di-vorţa în România şi să seadreseze unui tribunal ro-mânesc pentru decizia pri-vind încredinţarea copiilor,pensia alimentară şi partaj. Dacă soţii nu reuşesc săajungă la o decizie de comunacord privind divorţul în Ro-mânia, atunci procedura dedivorţ se supune legislaţieiitaliene care prevede o pro-cedură de separare a soţilor,prin care tribunalul dispuneregulile de viaţă a familiei:cui îi este încredinţată lo-cuinţa, cui îi sunt încredin-ţaţi copiii, cât îi corespundesoţului sau soţiei care seaflă în întreţinere. Abiadupă trei ani de la separare,se poate înainta cererea dedivorţ. Trebuie specificat că în 99%din cazuri, judecătorii ita-lieni încredinţează copiii ma-melor, ceea ce înseamnă caapelând la un tribunal italianun tată are posibilităţi ex-trem de reduse de a obţinetutela fiilor şi încredinţarealocuinţei, două prerogativeîn care aproape întotdeaunasunt favorizate soţiile.

În cazurile de conflicte fa-miliare, din păcate proble-mele apar atunci cândacestea ajung la cunoştinţaserviciilor sociale din locali-tatea de domiciliu sauatunci când eventualele di-ficultăţi socio-economiceajung la urechile aceloraşiasistenţi sociali. Acest lucruse poate întâmpla atât înfază de separare cât şi înfază de divorţ. Conform legislaţiei italiene,atunci când părinţii nu auposibilitatea de a-şi între-ţine fiii sau nu reuşesc săgaranteze un model deviaţă sănătos şi echilibrat,judecătorii tribunalului deminori pot dispune chiarcontroale din partea servi-ciilor sociale prin interme-diul asistenţilor sociali, şiuneori aceste controale potduce la concluzia că părinţiisunt neadecvaţi pentrucreşterea şi educarea fiilor. În acest nefericit caz, tribu-nalul poate ajunge chiar ladarea în adopţie a copiilor,privând implicit părinţii deorice drept asupra copilu-lui. Deseori în activitatea meami s-a întâmplat să asist laadevărate războaie întrepărinţii de origine română,din diferite motive, şi întentativa de a-l lovi pe celă-lalt soţ să arunce o întreagăserie de invective. Cine proceda astfel nu-şidădea seama că de fapt sediscredita ca părinte în faţaasistenţilor sociali, cu rezul-

tatul că ulterior se trezeaucă fiii îi erau luaţi pentru afi încredinţaţi, în cel maibun caz, unui orfelinat sau,mai rău, daţi în adopţie fa-miliilor italiene. Personal cred că într-o anu-mită perioadă s-a abuzat deaceste măsuri pentru a des-curaja prezenţa unor etniiîn Italia, deci pentru a nucădea în capcana prejude-căţilor şi în situaţii cât sepoate de neplăcute, sfatulmeu este următorul: cândvă certaţi cu partenerul saufostul partener de viaţă,amintiţi-vă ca fiii sunt bunulcel mai preţios pe care îlaveţi şi riscaţi să-i pierdeţidoar pentru că doriţi să-l ră-niţi pe celălalt partener,care, nu pun în dubiu că v-afăcut să suferiţi, dar nu me-rită acest risc. Deci încercaţi să vă arătaţimereu dispuşi la dialog şi săajungeţi la o înţelegere cucelălalt soţ pe subiectele le-gate de creşterea copiilor şievitaţi să ajungeţi pe mâini-lor altor persoane, chiardacă sunt asistenţi sociali.Vă reamintesc că în Italiacine nu rezultă adecvat să-şi crească şi să-şi educe fiii,riscă să-i piardă…. Mai alesatunci când sunt străini. Certaţi-vă cu parteneruldacă sunteţi convinşi căeste necesar, dar nu asuprafiilor şi cu chibzuinţă.

Rubrica juridică Cum să evitaţi ca fiii voştri să ajungă pe mâinileasistenţilor sociali italieni

Din acest număr am decis să reluăm rubrica noastră deconsiliere juridică. În fiecare număr vor fi răspunsuri lascrisori mulţumită avocatului Giancarlo Germani. Dacăaveţi probleme juridice în Italia nu ezitaţi să ne scrieţi.

De ani de zile m-am ocupat de rubrica juridică în paginileacestei publicații, răspunzând întrebărilor și scrisorilorcititorilor “Actualității Românești”. M-am bucurat enormcând mi s-a cerut să reiau această rubrică, deci vă invitsă-mi trimiteți întrebările voastre pe adresa de [email protected], specificând "Rubrica Ju-ridică Actualitatea Românească". În limita spațiului acor-dat voi incerca să răspund tuturor doleanțelor voastre.(av. Giancarlo Germani)

Dacă aveţi probleme de muncă sau aveţi nevoie de sfaturilegate de contractul de muncă, de drepturile pe care leaveţi în Italia, puteţi să ne scrieţi la adresa:[email protected], specificând“Rubrica Sindicală Actualitatea Românească”. IulianManta, sindicalist FENEAL-UIL, va răspunde scrisorilordumneavoastră.

Pentru sfaturi pe teme economice, consiliere în materiede credite, de conturi bancare şi/sau carduri, puteţi să nescrieţi la aceeaşi adresă, specificând : “Rubrica Econo-mică Actualitatea Românească”. Adrian Ioan Grigor, res-ponsabil la Banca Popolare di Lodi, vă stă la dispoziţiepentru a lămuri neclarităţile pe care le aveţi.

Voi ne scrieţi, noivă răspundem

de av. Giancarlo Germani

5-18 februarie 2011

Page 11: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Actualitatearomâneascã ACTUALITATEA SOCIALĂ

PAGINA

11

Italia îmbătrâneşte, dar creşteca număr datorită imigraţiei

Cu toate acestea numărul locui-torilor a ajuns, datorită imigra-ţiei, la 60,6 milioane depersoane, în plus cu 0,43%.Străinii reprezintă 7,5% din po-pulaţie, în vreme ce numărul ro-mânilor înscrişi la Biroul deEvidenţa Populaţiei din Penin-sulă a ajuns la 997.000 de per-soane.În Italia, în 2010, persoanelecare au peste 65 de ani repre-zintă 20,3% din populaţia ţării,faţă de 18,4% în 2001. Persoa-

nele de peste 85 de ani repre-zintă 2,8% din populaţie, faţă de2,2% în urmă cu zece ani.Numărul copiilor mai mici de 14ani a scăzut de la 14,3% în 2001la 14% în 2010. În acest context,vârsta medie a populaţiei a cres-cut de la 41,7 ani la 43,5 ani, con-form statisticilor realizate deISTAT.Rata natalităţii continuă să scadăîn Italia: în 2010 s-au înregistrat557.000 de naşteri, cu 12.200mai puţine decât în 2009.

În acest context, Istat relevă cătot mai puţine italience decid sădevină mame. În 2010, 18,8%din naşteri sunt atribuite mame-lor de origine străină. Datele aufost comparate cu anii 2000 -6,4% şi 2009 - 18,1%. Potrivitdistribuţiei pe teritoriu, mamelestrăine reprezintă un procent de29,3% în regiunea Emilia-Ro-magna, 28,5% în Lombardia şi27,2% în Veneto.

de E.P.

Organizaţia HRW acuză din nou Italia de rasismÎn studiu sunt amintite epi-soadele de violenţă faţă deimigranţi, faţă de cetăţeniide etnie romă şi respingerileextracomunitarilor care ve-neau cu bărcile dinspreLibia.

În special cetăţenii de etnieromă au de suferit în Italiade pe urma discriminării, po-trivit raportului anual al or-ganizaţiei Human RightsWatch (HRW), care criticăevacuarea sistematică a ta-berelor de nomazi în Italia.Revolta de la Rosarno dinCalabria, îndepărtarea bărci-lor de extracomunitari carevin pe mare dinspre Libia şipoliticile aplicate asupra no-mazilor sunt consideratesemne de xenofobie şi ra-

sism. Organizaţia atrageatenţia şi asupra discursuluipolitic ostil din Italia.Aceasta subliniază că romiicontinuă să fie discriminaţiîn Italia, unde trăiesc în con-diţii deplorabile în tabere au-torizate şi neautorizate de laperiferia oraşelor. Romii est-europeni, provenind în pri-mul rând din România şilocuind în tabere ilegale, seconfruntă cu evacuări for-ţate şi primesc stimulentepentru a se întoarce în ţărilede origine, mai subliniază înraport organizaţia neguver-namentală cu sediul la NewYork.

Numeroase guverne şi insti-tuţii internaţionale, inclusivUniunea Europeană şi Naţiu-

nile Unite, potrivit raportu-lui, nu fac suficiente presiuniasupra statelor care comitabuzuri pentru ca acestea sărespecte drepturile omului.

În aprilie 2010, Comisia Eu-ropeană a adoptat pentruprima dată un document pri-vind romii, în care cere poli-tici mai eficiente pentrucombaterea marginalizăriiacestora. Măsura a fost luatădupă ce s-a constatat căunele ţări europene, în spe-cial Germania, continuă sărepatrieze romii în Kosovo înpofida directivelor UNHCR,în timp ce Franţa a fost vi-zată pentru repatrierea lorcătre Europa de Est, explicăraportul HRW.

de E.P.

Potrivit Bilanţului demografic naţional pe anul 2010 realizatde Institutul Naţional de Statistică (ISTAT), populaţia Italieiîmbătrâneşte, în vreme ce rata natalităţii continuă să scadă.

Rasismul şi xenofobia reprezintă "o problemă dificilă"pentru Italia, fapt pentru care organizaţia HumanRights Watch (HRW) face un denunţ în ultimul său ra-port anual.

(continuare din pag. 4)

5. În trecutul apropiat (cu numai trei ani în urmă) sectorul gunoaielor eracondus de asociaţii lui Vito Ciancimino, fost primar la Palermo prin anii '70.Ciancimino, decedat în 2002, fusese condamnat la 13 ani de închisoare pen-tru corupţie şi asociere mafiotă. Astăzi unii din ei au reapărut; de pildă,fraţii Pileri, care astăzi "ventilează" Bucureştiul, ocupându-se de afaceri i-mobiliare, modă şi... deşeuri!

6. Nave otrăvite de gunoaiele napolitane trec strâmtoarea Dardanele, dupăcare îşi strecoară "marfa" în România prin Constanţa sau în Ucraina prinOdesa şi Ilicivsk. Curios este faptul că, odată intrate în România, gunoaieledispar ca prin minune. În acest timp Glina a devenit din groapă, deal.

II. Concluzii ?

Incomoda revistă L'Espresso, din a cărei anchetă am extras acesteinformaţii, mai ţine să precizeze (de parcă ar mai fi fost nevoie !) că mafioţiiscot, din gunoaie, aur. Cu aceste manevre total ilegale se spală banii iliciţişi, concomitent, se pune mâna pe importante fonduri publice - care provinatît de la guvern, cît şi de la Bruxelles. În acest timp, fauna şi flora unei con-siderabile zone geografice situate în preajma Capitalei dispar, otrăvite ire-mediabil.

Concluziile le veţi trage domniile-voastre, dragi cititori ai ActualităţiiRomâneşti.

de Ghighi Puieșteanu

Mafia italiană se mută în România

5-18 februarie 2011

Page 12: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

12Actualitatearomâneascã

Italiancă îndrăgostită de România

Chiara Schirosi studiază limbaromână de şapte ani, iar primasa călătorie a sa în ţara noastrăa fost în anul 2005, moment dincare pasiunea pentru România adevenit şi mai puternică. "Un ghid paralel... vieţii mele"astfel îşi defineşte cartea Chiara,de profesie traducător la Minis-terul Agriculturii din Roma. Tâ-năra recunoaşte că se simte înRomânia ca acasă şi considerănecesar să ofere o astfel de "de-claraţie de iubire" acestei ţări pecare o îndrăgeşte foarte mult.Această dragoste s-a născut în-tâmplător. Tânăra se afla într-unautobuz, la Roma, în urmă cuşapte ani, când atenţia i-a fostatrasă de două persoane carevorbeau o altă limbă. Fiind tra-ducător de profesie, Chiara areun mare interes asupra studiuluilingvistic. Aflând că este vorbade limba română, o limbă latină,soră cu cea italiană, Chiara adecis să înceapă să studieze

această limbă. Părinţii fetei la în-ceput nu s-au bucurat foartemult de această idee, propu-nându-i să opteze pentru limbagermană care ar putea fi maiutilă, însă cu timpul, văzând am-biţia fetei, nu s-au mai opus. Înprezent italianca vorbeşte fluentlimba română, însă ea considerăcă încă nu o cunoaşte suficient şiintenţionează să aprofundezestudiul.

O cronică ”roșie, verde, gal-benă, roză, albastră” și nuneagră despre românii dinItalia

Din 2005 până acum Chiara a vi-zitat România de cinci ori. Easpune că cunoaşte deja "culorile,peisajele, blocurile, monumen-tele" din Cluj, Sighişoara şi AlbaIulia. Următoarele vacanţe vor fiîn Delta Dunării şi în Bucovina,la mănăstiri, împreună cu priete-nul ei, părinţii şi viitori săi socrii."De fiecare dată când am fostacolo, m-am simţit ca acasă" po-vesteşte cu emoţie Chiara. Înplus, ea a fost fascinată de popo-rul român, de ambiţia şi ospitali-tatea românilor.Tânăra caracterizează cartea cafiind o cronică "roşie, verde, gal-benă, roză, albastră, dar nu ne-agră." Chiara este indignată că"se scrie prea mult de cronicăneagră despre acest popor şi nueste bine aşa". Ei i se pare firescsă intervină, deoarece "dacă aiun prieten, cum este Româniapentru mine, şi cineva spuneceva rău despre prietenul tăutrebuie să spui ceva despre el, şieu am ceva şi mult de spus des-pre această ţară, despre acestpopor pe care-l cunosc. Vreau săschimb această mentalitate care

există în Italia despre români. Eusunt norocoasă că am o mentali-tate diferită de cea a conaţiona-lilor mei pentru că pot să spun căcunosc România şi realitatea deacolo, în vreme ce aici în Italia nuse ştie nimic despre valorile cul-turale care există acolo" declarătânăra.

Românii fac parte din fami-liile italiene

Tânăra mărturiseşte cu tristeţecă a întâmpinat dificultăţi atuncicând a încercat să editeze car-tea, pe care a scris-o în şase luni.Editorii considerau că nu este unmoment bun din cauza croniciinegre despre comunitatea de ro-mâni din Peninsulă. Chiara sus-

ţine că ea nu înţelege aceastăteamă, atâta vreme cât ea vedecă "românii sunt precum o ar-mată de muncitori care lucreazăonest în această ţară şi ar trebuisă-i respectăm pentru că facparte din familia noastră".

La mijlocul lunii februarie ChiaraSchirosi se va întâlni cu elevii li-ceelor Dante Aligheri şi Ion Ne-culce din Bucureşti pentru adiscuta despre această carte. Ita-lianca este deja emoţionată deaceastă întâlnire, dar şi de faptulcă pentru prima dată va fi "sin-gură cu ţara ei", cu România,aceasta fiind şi prima călătoriede una singură la Bucureşti.

"Şi dacă" – declaraţie de iubire din partea tinereiscriitoare Chiara Schirosi pentru România

de E.P.

România este sora noastră,sora acestei Italii în care m-amnăscut, căreia aparţin originilemele și care sunt convinsă cătrebuie încă să crească dinpunct de vedere mental în ra-portul cu un popor care a trăitmereu în umbra durerii.

Nu este uşor, de altfel, să iubeştipatria lui Mihai, Ştefan şi Corvin,deoarece trebuie să te imergiîntr-un râu copleşitor capabil săşteargă orice substrat de frică şide neîncredere doar dacă inimilenoastre sunt în stare să accepteîmbrăţisarea care le este oferită. De ce să renegăm originile noas-tre comune, tricoloarele noastre,când în ora sul Constanţa se ri-

dică maestuos “Lupoaica ro-mană”? Când în fiecare piaţă, înfiecare colţ, oraş, localitate serespiră aer italian?Sinceră să fiu nu am reuşit încăsă înţeleg acest lucru, dar înăun-trul meu în fiecare zi creştemereu mai puternic acest lanţ deiubire pentru voi toţi, dragi fraţide sânge.Pe această stradă pe care o par-curg ţinându-vă ideal pe toţi demână, am descoperit simplita-tea, forţa de a continua să creziîn tine cum a scris şi conaţionalamea în cartea “E se…” (Şi dacă)dedicat României. Românii, a spus însăşi autoareala prezentarea de la Roma a căr-ţii sale, “au o energie ce te cople-

şeşte, nu stau niciodată cu mâi-nile în sân, vor să facă totul, fărăsă se oprească”… şi este adevă-rat. Culorile, gusturile, viaţa cepulsează cotidian într-o naţiunedintre cele mai nobile careexistă, inclusiv din punctul de ve-dere al aşa-zisului “sânge albas-tru”, înfăşoară ca o vrajă peoricine se apropie, dar este ovrajă învăluită de displăcere de-oarece nu aceeaşi dragoste serespiră atunci când un românpăşeşte pe pământul italian,frate, mai bine zis, frate vitreg,având în vedere atitudinea plinăde prejudecăţi care, din păcate,şerpuieşte în Peninsulă.Unii dintre voi vă intrebaţi poatecum s-a născut acest sentiment

pro-România în mine, un senti-ment până acum câţiva ani pen-tru mine necunoscut şi care numi-aş fi imaginat niciodată că arputea exista. Marile iubiri, seştie, apare când te aştepţi maipuţin, când te gândeşti cel maipuţin: mulţumită Emmei şi Simo-nei, două fete din Constanţa,care au venit să locuiască acumcâţiva ani în apartamentul desub mine, la Roma. Acum locu-iesc în altă parte, dar continuămsă ne auzim şi să ne vedem; unadintre ele s.a căsătorit cu un ita-lian, dar dacă nu le-aş fi cunoscutnu aş fi putut niciodată să-mi dauseama cât este de mare inimaunui român. De la această întâlnire, de la

această prietenie, devenită fră-tească, toată viata mea s-aschimbat. Acum învăţ limbavoastră, mulţumită NicoleteiSprînceană şi cursului ei delimbă şi cultură românească,ideat de ea în colaborare cu Uni-versitatea Populară din CastelliRomani.

România nu este ţara nimănui…e şi ţara mea, lumea mea, undetricolorul meu flutură altături deal ei…. Este dificil de înţeles, darîntr-o zi şi nouă italienilor ni se vaîntâmpla ceea ce i s-a întâmplatSfântului Paul pe drumul din Da-masc… nu trebuie să disperăm.

Comentariu

de Lorella Lattavo

Chiara Schirosi, 30 de ani, a lansat, sâmbătă, 29 ianuarie, laCentrul comercial ”La Strada” din Roma cartea "... E se" ("...Şidacă"), o carte–scrisoare dedicată Transilvaniei. Prezentareavolumului a fost făcută de Nicoleta Sprânceană, o tânără carede câteva luni organizează o serie de întâlniri-dezbateri de in-teres atât pentru conaţionalii din Roma, cât şi pentru italieniiinteresaţi de cultura ţării noastre.

"N-aș fi crezut niciodată că în viaţa meaar putea intra cu forţa unui vulcan dra-gostea pentru un pământ, legat atât dedirect înăuntrul nostru."Tricoloarele noastre

5-18 februarie 2011

Page 13: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01
Page 14: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA RELIGIOASĂ

PAGINA

14

Papa Benedict al XVI-lea a bi-necuvântat reţelele de socia-lizare Facebook, Twitter şiYouTube şi a făcut apel la res-pect în exprimarea on-line.Mesajul Suveranului Pontif afost transmis într-un comuni-cat intitulat: "Adevărul, pro-clamarea şi autenticitateavieţii în epoca digitală".

"Noile tehnologii" considerăSuveranul "nu doar schimbămodul în care comunicăm, cicomunicarea în sine (...) esteîn curs de dezvoltare un noumod de învăţare şi de gân-dire, cu oportunităţi fără pre-cedent pentru a stabili relaţiişi a construi o comunitate."În acest sens, Benedict al

XVI-lea a cerut utilizatorilorde internet să fie respectuoşi,responsabili, oneşti şi dis-creţi, în vreme ce bloggerilorcare vor să răspândească me-sajul Evangheliei pe internetle-a recomandat să nu urmă-rească numai obţinerea unuinumăr mare de accesări.

"Trebuie să fim conştienţi căadevărul pe care vrem să îlîmpărtăşim nu îşi găseşte va-loarea în popularitatea sa, ciîn atenţie. Diseminarea me-

sajelor Evangheliei cere o co-municare, care este în acelaşitimp respectuoasă şi sensi-bilă", a mai precizat Suvera-nul Pontif în mesajul său.

Nu o lume ireală sauprofiluri false

Reţelele de socializare suntun mod minunat de a con-strui noi prietenii în toatălumea, potrivit lui Benedict alXVI-lea, doar că aceste relaţiide pe internet nu trebuie să

le înlocuiască pe cele reale,să nu se creeze o lume para-lelă, iar oamenii trebuie să îşiconstruiască profiluri auten-tice pe aceste platforme.

Papa consideră că noile teh-nologii, în special reţelele desocializare, ”ajută la dezvol-tarea unui dialog şi prileju-iesc acţiuni solidare şi relaţiipozitive”. Este cunoscut fap-tul că Suveranul Pontif îşiscrie de mână majoritateadiscursurilor, pe care colabo-ratorii săi le publică ulterioronline.

În 2009 a fost lansat un siteal Vaticanului:

www.pope2you.net

Site-ul oferă diferite aplicaţiidigitale, printre care una nu-mită "Papa se întâlneşte cutine pe Facebook", dar şi altelink-uri realizate pentru utili-zatorii care doresc să pri-mească mesajele SuveranuluiPontif pe iPhone sau iPod.

de E.P.

Importaţa Faceebook-ului a fost recunoscutăde Papa Benedict al XVI-lea, însă aceastăreţea trebuie utilizată în mod inteligent. Me-sajul a fost transmis în comemorarea litur-gică a Sfântului Francisc de Sales, patronulspiritual al presei catolice, pentru cea de-a45 edi ie a Zilei Mondiale a Comunicării, careva fi sărbătorită duminică, 5 iunie 2011.

Papa Benedict al XVI-leape Facebook

5-18 februarie 2011

Page 15: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

05 -19 februarie 2011

5 V Sf. Mc. Agata din Cata-nia Siciliei6 S Sf. Ier. Vucol al Smirnei;Cuv. Varsanufie şi Ioan; Sf.Ier. Fotie al Constantinopolu-lui (Sâmbăta morţilor – Moşiide iarnă)

7 D Duminica Lăsatuluisec de carne (Duminica În-fricoșătoarei judecăți) Sf. Ier.Partenie al Lampsacului; Cuv.Luca din Elada

8 L Sf. Mare Mc.TeodorStratilat; Sf. Prooroc Zaharia9 M Sfintii Mucenici Nichi-for, Marcel si Pangratie; Sf.Petru Damaschin (Odovaniapraznicului ÎntâmpinariiDomnului)10 M † Sf. Sfințit Mc. Hara-lambie si Valentina (Zi alitur-gică; Harți; Dezlegare lalapte, brânză, ouă și pește)11 J Sf. Ier. Mc. Vlasie al Se-vastiei; Sf. Teodora împără-teasa

12 V Sf. Ier. Meletie al Anti-ohiei; Sf. Mc. Eulalia, ocroti-toarea Barcelonei; Antonie,patriarhul Constantinopolului(Zi aliturgică; Harţi; Dezle-gare la lapte, brânză, ouă şipeşte)13 S Cuv. Martinian; Sf. Ap.Mc. Acvila şi soţia sa Priscila

14 D Duminica Lăsatuluisec de brânză (Duminica Iz-gonirii lui Adam din Rai) Cuv.Auxentie din părțile Calcedo-nului, Maron si Avramie; Sf.Filimon, episcopul Gazei; Sf.Mc. Nicolae din Corint

15 L Sf. Apostol Onisim si Sf.Mc. Maior; Cuv.Eusebiu dinSiria16 M Sf. Mc. Pamfil şi ceiîmpreună cu dânsul; Cuv. Fla-vian17 M Sf. Mare Mc. TeodorTiron18 J Sf. Ierarh Leon celMare al Romei19 V Sf. Ap. Arhip; Cuv. Filo-teia din Atena

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

15Actualitatearomâneascã

Donaţii pentru construirea bisericiiortodoxe Naşterea Sfântului IoanBotezătorul din Pordenone se pot faceîn contul:

IBAN IT46V0835612503000000032119ABI 08356 CAB12503CC 000000032119

intestato a Parrocchia OrtodossaRomena Natività di San Giovanni Battista,deschis la Banca di Credito CooperativoPordenonese, Filiale di Pordenone, Ag. 3

Episcopia Ortodoxă Românăa Italiei a organizat, în datade 24 ianuarie 2011, în ca-drul Săptămânii de rugă-ciune pentru unitateacreştinilor şi în contextul săr-bătoririi Zilei Unirii Principa-telor Române, un moment deîntâlnire cu reprezentanţii ro-mâni ai Bisericii Catolice şi aiBisericii Române Unite cuRoma, Greco-Catolice.

Evenimentul a avut loc la Pa-rohia Ortodoxă Română

„Înălţarea Sfintei Cruci” dinRoma (Convento delle Suoredell’Assunzione, Via Alessan-dro Viviani 24, Roma) şi a în-ceput, la ora 19:00, cu slujbaVecerniei Ortodoxe, la prăz-nuirea Sfântului Ierarh Gri-gorie Teologul, la care auasistat invitaţii de la celedouă comunităţi româneştiamintite, precum şi repre-zentanţi ai autorităţilor civileromâneşti pe lângă SfântulScaun şi pe lângă Statul Ita-lian.

La final, reprezentanţiiautorităţilor civile româ-neşti au adresat celorprezenţi un cuvânt desalut, iar reprezentanţiicelor două comunităţiromâneşti au rostit un cu-vânt ocazional, în spiritultemei săptămânii de rugă-ciune pentru unitateacreştinilor.

Vecernia din Săptămâna derugăciune pentruunitatea creştinilor

În această săptămână(31.01.11 – 06.02.11), înEpiscopia Ortodoxă Ro-mână a Italiei, îşi sărbăto-resc hramul următoareleparohii:2 februarie - Civitavecchia- Parohia „ÎntâmpinareaDomnului”, Biserica: via Au-relia Nord km 77, Civitavec-chia,Protopopiatul Roma I,Centru – Vest (Lazio), păsto-rită de Părintele Ioan Dimu-lescu. La hramul parohieicare se va ţine duminică06.02 va fi prezent şiPreasfinţitul Părinte Epis-

cop Siluan, al Episcopiei Or-todoxe Române a Italiei; 3 februarie - Pescara - Pa-rohia "Sfântul şi Dreptul Si-meon şi Sfânta ProorociţăAna", Biserica: BisericaGesu Maestro, Via Tahon deRavel, ProtopopiatulAbruzzo – Misionar, păsto-rită de Părintele Alin Iarca; 5 Februarie - Catania - Pa-rohia Sfânta MuceniţăAgata, Biserica: CrocifissoDella Buonamorte, Catania,Protopopiatul Sicilia – Cala-bria, păstorită de PărinteleValentin Ilieş.

Hramuri31.01.11 - 06.02.11

de Alina Harja

Calendar creştinortodox

5-18 februarie 2011

Page 16: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Actualitatearomâneascã

PAGINA

16 ACTUALITATEA ECONOMICĂ

În baza raportului "State ofInternet", redat de companiaamericană Akamai, cu o vi-teză medie a conexiunilor lainternet de 7 Mbps în al 3-leatrimestru al lui 2009, Româ-nia este pe locul 4 în lume,fiind depăşită doar de Coreea

de Sud cu 14Mbps, HongKong cu 9,2 Mbps şi Japoniacu 8,5 Mbps.

Statele Unite ale Americii, nufac parte din acest top ten al vi-tezei conexiunilor, clasându-sepe locul 12 cu 5 Mbps.

Iată aşadar, cele mai ra-pide oraşe ale Internetu-lui, pentru fiecare ţarăcare face parte din clasa-mentul final care conţine100 de oraşe. Primele 11poziţii sunt toate deţinutede Coreea de Sud, urmatede oraşe din Japonia şiHong Kong. Europa intrăîn clasament doar la locul48, cu oraşul Constanţa,România.

În primele 100 de oraşesunt doar 10 din Europa,dintre care 4 în Olanda, 3în Romania (Constanţa, Ti-mişoara şi Iaşi) şi câte 1 înFranţa, Germania şi Nor-vegia.

Constanţa, pe primul loc în Europala viteza conexiunilor la Internet

de Remus Mihăilă

5-18 februarie 2011

Page 17: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ACTUALITATEA DIN ITALIAPAGINA

17Actualitatearomâneascã

De prin presa italiană adunate

Un nou sport 100% româ-nesc: aruncă-ţi conaţionalulpe fereastră

Palma di Montichiaro, 23 ia-nuarie.

Este un nou sport (un pic camviolent dar dă satisfacţii cui îlpractică… ceva mai puţine celuilansat) inventat de 3 salahori ro-mâni: Florin Mihaita Chiriac, 20ani, Costantin Ciprian Iacob, 22ani şi Gheorghe Iorga de 41 deani. Cei trei muşchetari au fostarestaţi pentru că şi-ar fi aruncatpe fereastră un compatriot carele era antipatic. Din fericire,acesta (un băiat de 20 de ani) areuşit să se agaţe de pervaz şi,căţărându-se, să se salveze. Idee:dacă tot s-a inventat, nu s-arputea aplica şi politicienilor? Dereţinut.

Juventus îl cumpără pe Bră-nescu, tânără speranţă a fot-balului românesc

Torino, 25 ianuarie

A fost oficializată de Liga SerieiA, angajarea tânărului portarromân (clasă 1994) LaurenţiuBrănescu din Râmnicu Vâlcea laJuventus, glorioasa echipă dinTorino. Brănescu, titular la Naţionala deJuniori Under-17, intră în rându-rile tinerilor juventini după ce afost observat de numeroase clu-buri din Premier League. Va fi defolos echipei din Torino, dupăeşecurile din ultima perioadă?Vom trăi şi vom vedea. Dar în

mod sigur dacă va demonstracalitate de joc, va avea mulţi faniitalieni.

Dacă ai sânii omologaţi nustai la coadă

Roma, 26 ianuarie.

Din pachetul scandalos de inter-ceptări pe cazul Berlusconi –pi-piţe, iese şi o ştirică mică mică:

Marysthell Polanco, dominicană,frumoasă de pici, a fost şi ea oas-pete la petrecerile lui Berlusconi(alături de compatrioatele noas-tre Oana Vişan şi încă una) de lavila Arcore. Berlusconi îi dă feteinumărul de mobil al prefectuluidin Milano, Lombardi: "Zi-i că te-am trimis eu", îi spune. Ea, ca şialţii, vrea să obţină cetăţenia ita-liană cât mai grabnic, fără a stala cozi sau a aştepta ani în şir. Tâ-năra sună, stabileşte o întâlnirecu prefectul, intră cu maşina înparcarea prefecturii (lucru per-

mis doar angajaţilor), este întâm-pinată la scară de prefect cu unsurâs şi o invită în birou la el. Mailipsea covorul roşu. Bravo,domn’ prefect, să mai zică cinevacă nu sunteţi drăguţ cu imi-granţii. Mda, numai că nu-i valabil pen-tru toţi. Mecanismul este simplu:Trebuie mai întâi să treci pe laVila Arcore, să-ţi vadă domn pre-mier sânii, să-i omologheze. Şidacă unul n-are sâni? Ţeapă.

Imigranţii care trec testul șiparlamentarul ce vorbeștedespre “Fost”

Florenţa – Aosta, 17 ianuarie

Primele teste de limbă italianăpentru imigranţii rezidenţi demai mult de 5 ani în Italia. Rezul-tate excepţionale peste tot. LaFlorenţa aproape toţi cei 17 can-didaţi - majoritatea albanesi, darşi din Filipine, Somalia, Colum-bia şi chiar Rusia (mai precis Si-beria) – au fost promovaţi. Doarunul a picat. La Aosta 8 au picatdin 22. Candidaţii proveneau deaceastă dată din Maroc (6), Alge-ria (4), Republica Moldova (5),Tunisia (3), China (1), Ecuador(1), Congo (1), Republica Domi-nicană (1).

În februarie astfel de verificărivor avea loc la Genova, Pescaraşi în multe alte oraşe. În total laminister au ajuns 6.764 de ce-reri. Deci, noii cetăţeni din Peninsulăvorbesc italiană din câte se pare,şi încă bine. O propunere: facem testul delimbă si parlamentarilor italieni?Că funcţionarii de la Camera De-putaţilor şi de la Senat se plângcă trebuie să muncească şi să co-recteze perlele şi greşelile parla-mentarilor atunci când scriuprocesele verbale ale şedinţelor. Unul dintre parlamentarii ita-

lieni, un “specialist” extrem depreocupat de tăierea fondurilorpentru opera lirică, a afirmat înplen, cu o voce de tenor: “În rit-mul acesta nu vom reuşi să maivedem niciodată Fost pe scene.”Noi ne-am prins că era vorbadespre Faust de fapt, opera liricăa lui Gounoud, dar el oare ştietitlul adevărat al operei?

Ştiri utile: la Florenţa un ghidpentru imigranţi

Florenţa, 20 ianuarie

A fost publicat “Ghidul Imigraţiei2011 – a XI-a ediţie” (Vademe-cum Immigrazione), promovatde Departamentul pentru Politici

Socio-Sanitare şi Mediu al Pri-măriei din Florenţa. Exemplarelesunt distribuite gratuit la BiroulUnic Local pentru Imigraţie(Sportello Unico Comunale Im-migrazione). Se poate însă descărca şi onlinede pe site-ul http://www.permes-sidisoggiorno.anci.itPentru informaţii: [email protected]

O româncă în echipa carepregătește serbările pentruaniversarea a 150 de ani de laUnirea Italiei

În echipa de specialişti care lu-crează la pregătirea expoziţiei deamploare despre Unitatea Italieiamenajate la sediul ArhivelorNaţionale ale Statului se află şi oromâncă: directoarea noastră,Alina Harja. Sarcina i-a fost în-credinţată de Comitetul pentruserbările naţionale condus deGiuliano Amato. Din echipă mai fac parte cerce-tători şi profesori universitari ita-lieni. Împreună trebuie săîntocmească 150 de biografii aleunor italieni exemplari, funcţio-nari de stat, politicieni care s-audistins în mod deosebit în activi-tatea lor, începând cu anul 1861şi până în prezent. Expoziţia va ficonstruită ca o călătorie, cu aju-torul “poveştilor de viaţă” aleacestor “servitori ai Statului” înistoria Italiei, pentru a reconstruiunirea deplină a Peninsulei. Noi din redacţie suntem mândride acest lucru.

Ştiri scurte din Italia, maiîn glumă mai în serios

de Arsenio Silupescu

5-18 februarie 2011

Page 18: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ActualitatearomâneascãACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

PAGINA

18

ACTUL 1: HOŢIE DE TRAGI-COMEDIEACTUL 1: HOŢIEDE TRAGI-COMEDIE

România e ţara tuturor posibili-tăţilor. Şi nu e un fel de-a spune.E un fapt cât se poate de real. Odovedeşte isprava a doi tineri fa-liţi din Ploieşti care, în urmă cudouă săptămâni , au intrat într-ocasă nelocuită şi au găsit un gea-mantan cu un million de eurosub scări. Nu ştim dacă se nu-meşte furt sau banc prost, certeste că cei doi au fugit cu baniişi… i-au pierdut pe drum. „Prostsă fii, noroc că eşti!”, titrează Jur-nalul Naţional care a pus cap lacap filmul furtului milionului deeuro. O pensionară din Ploieştideţinea un milion de euro. Lucrugreu de crezut de poliţişti.Doamna de 60 de ani a adus însăhârtii doveditoare. Femeia, careobţinuse banii din tranzacţii im-obiliare, a scos banii din cont deteamă că banca ar putea da fali-ment. Până să-i depoziteze încasa nelocuită, din care au fostfuraţi, femeia plimba banii într-un geamantan vechi: la piaţă, larude. Cât despre hoţi, unul, Ale-xandru, de 17 ani, nu ştie să nu-mere, pentru că e semianalfabet.Norocul nu l-a ţinut mult. Com-plicele lui de 24 de ani l-a bătutşi i-a luat cea mai mare parte dinbani, cu care a reuşit să fugă înItalia. Peste câteva zile poliţia l-aprins totuşi pe adolescent. Pânaîn acest moment anchetatorii aurecuperat doar 150 de mii deeuro dintr-un milion. Asta pentrucă banii au fost împrăştiaţi deAlexandru ca seminţele în vânt larude, prieteni şi cunoştinte. Înacest moment, din cercul de sus-pecţi format din 17 persoanedoar opt au fost aduse la audieri.

O altă confirmare că Româniaeste ţara tuturor posibilităţilor,chiar dacă nu joci la loto, vine de

la Galaţi. Să fii hoţ în România nupresupune prea multe complica-ţii. E simplu. Ziarul Click ne po-vesteşte cât de simplu. „Înarmaţicu două pistoale şi o şurubelniţă,cu feţele acoperite cu cagule, treiindivizi încă neidentificaţi, au je-

fuit agenţia Bingo Metropolis dinGalaţi. Hoţii au plecat cu 400 demiloane de lei vechi. Atacul n-adurat nici măcar un minut. Uşanu era asigurată şi nici banii. În-treaga sumă era la vedere. Maimult de atât, nici unul dintre an-gajaţi nu acţionat butonul de pa-nică, deşi Bingo Metropolis arecontract cu o firmă de pază.”Şi încă o lovitura – de data astala poker, pe bani cinstiţi, spre in-vidia tuturor. „Anton Ionel, unom de afaceri din Bucureşti, a în-cheiat pe locul al treilea în PokerStars Caraibbean Adventure,unul dintre cele mai puterniceturnee de poker din lume şi acâştigat 1,35 milioane de dolari”scrie ziarul Adevărul.

ACTUL 2: PRĂDUIALĂ CUACTE ÎN REGULĂ

Cinstit sau necinstit românul arede unde să înveţe. „Statul româna cheltuit anul trecut, în plinacriză, aproape 175 de milioanede euro pe maşini, laptopuri,

produse de papetărie, şosete şi…laxative. Culmea e că Executivulne-a tot cerut să strângem cu-reaua dar nu şi-a urmat propriulsfat. O demonstrează faptul căsuma cheltuită în 2010 e multmai mare decât cea din 2009când nimeni nu pomenea de mă-suri de austeritate” se scrie pesite-ul televiziunii Antena 3. De ciudă sau din spirit de solida-ritate, medicii din România audescoperit şi ei o metoda efi-cienta de a face bani. Adevărulscrie că „Preşedintele Casei Na-ţionale de Asigurări, LucianDuta, i-a acuzat pe medicii de fa-milie că fac bani declarând maimulţi asiguraţi decât sunt în rea-litate. Conform datelor înregis-trate în Sistemul Informatic alCNAS, medicii de familie din Ca-pitală au declarat 2,5 milioane depacienţi, faţă de 1,6 milioane,

câti sunt în realitate”. Mediciineagă vehement. Noi nu putemdecât să ne uimim şi să-nghiţimîn sec.

Şi acum vă prezentăm o nouămetodă eficientă de a face bani,semnată tot de statul român. Zia-

rul Gândul o numeşte taxa peroată, adică povestea cauciucu-rilor de iarnă obligatorii şi a mi-lioanelor de euro încasate de statdin "protecţia şoferilor". Toţi pro-prietarii de autovehicule din Ro-mania vor fi nevoiţi să-şiechipeze maşinile cu anvelopede iarnă, pe perioada sezonuluirece. Legea intră în vigoare la 1noiembrie 2011. Conducătoriivehiculelor care nu sunt dotatecu anvelope de iarnă în sezonulrece vor fi penalizaţi cu unmaxim de 20 de puncte, amendăşi reţinerea certificatului de în-matriculare sau înregistrare almaşinii. Ideea, vehiculată încă dela finele anului trecut, aparţineAncăi Boagiu, ministrul Trans-porturilor, care s-a supărat pen-tru că a văzut cum alunecămaşinile pe şosele, la prima nin-soare. S-a stabilit că vinovatesunt cauciucurile, nu întreţine-rea străzilor, şi s-au luat măsuri.Atât de simplu! Dar în spateleacestei motivaţii stă şi un raţio-nament de natură economicăpentru producători dar şi pentrustat. Cererea potenţială pentruastfel de produse se va ridicaiarna viitoare la aproximativ 14milioane de bucăţi, potrivit Zia-rului Financiar, şi la o valoare to-tală de circa 1,8 miliarde deeuro, din care ar reveni bugetu-lui de stat, numai din TVA înca-sat, suma de 445 milioane euro .

Între timp şoferii din România auîn continuare o problemă şi maigravă: scumpirea carburanţilor.La protestele spontane din ul-tima perioadă s-au aliat şi celemai mari federaţii ale transpor-tatorilor. S-au încins spiritele şiguvernul a cerut o anchetă pen-tru a stabili corectitudinea preţu-

rilor impuse de petrolişti. Treabas-a lămurit – petroliştii au umflatpreţurile! O spune chiar premie-rul Emil Boc. Plătim pentru ben-zină preţuri nesimţite, care nu aunici o legătură cu evoluţiile cota-ţiilor la bursă pentru ţiţei, cursulvalutar sau taxele percepute destat. Fiscul a înaintat Guvernuluiun document din care reiese căpreţul benzinei şi cel al motorineiau crescut cu 20%, în 2010, ne-justificat, fără a fi determinat deevoluţia cotaţiilor de bursă latiţei, cursul valutar şi taxele per-cepute de stat. În consecinţă,anunţă Evenimentul Zilei, EmilBoc a cerut ANAF şi ConsiliuluiConcurenţei să efectueze o in-specţie generală la companiilepetroliere. Totodată, el a cerutConsiliului Concurenţei o analizăsuplimentară a pieţei carburan-ţilor. Pe de altă parte, susţineGândul, petroliştii îl acuză peEmil Boc că nu ştie aritmetică.Petrom susţine că majorareapreţurilor la carburanţi a fost de-terminată exclusiv de modifica-rea taxelor, în primul rând decreşterea TVA.

(continuă la pagina 19)

Actualitatea socio-[o piesă de teatru absurd

5-18 februarie 2011

Page 19: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Actualitatearomâneascã

PAGINA

19ACTUALITATEA DIN ROMÂNIA

ACTUL 3: FIECARE CU CE-LDOARE

Pe fondul agitaţiei, proaspătaalianţă de stânga, centru,dreapta, adică PSD-PC- PNLcere modificarea legii electorale,invocând „actuala criză finan-ciară, care afectează drastic bu-

getul de stat şi bugetele locale".Primarii şi parlamentarii arputea fi aleşi în 2012 într-un sin-gur tur de scrutin, indiferent decâţi alegători se prezintă la urne.Dacă iniţiativa va fi aprobată, vii-toarea alianţă PSD-PNL-PC şi-arspori substanţial numărul demandate, în defavoarea PDL. În paralel PDL încearcă să dea oaltă lovitură – tot politică. Autori-tăţile au lansat spre dezbatereun proiect pentru introducereaîn sistemul electoral a votului

prin corespondenţă, care arputea duce la creşterea număru-lui de alegători din străinătate.PDL aşteaptă salvarea de la"Cealaltă Românie", titreazăGândul. „Diaspora româneascăar putea deveni o miză foarte im-portantă la alegerile viitoare.

Dupa unii, aceasta ar fi singuraşansă ca democrat-liberalii săobţină un rezultat bun la alegeri.Între trei şi cinci milioane de ro-mâni - acesta este bazinul elec-toral potenţial aflat în afara ţării,potrivit unor calcule făcute pen-tru Gândul de lideri şi oficiali de-mocrat-liberali. Dintre aceştia,potrivit aceloraşi surse, în modreal ar putea vota între 500.000şi un milion de oameni. PDLsperă ca, atât la prezidenţiale,cât şi la parlamentare, să ia încontinuare partea leului din dias-poră, aşa cum a făcut-o pânăacum, în contextul în care la ulti-mul scrutin, masa de votanţi dinstrăinatate a făcut diferenţa întreTraian Băsescu şi social-demo-cratul Mircea Geoană”.

ACTUL 4: SITUAŢIA ESTESUB CONTROL

Până la rezolvarea avantajului laplic, Traian Băsescu are de rezolvato problemă de imagine. Preşedin-tele a fost huiduit asiduu la Iaşi,unde la 24 ianuarie s-au sărbătoritcu mare fast 152 de ani de la Uni-rea Principatelor Române. Contes-tatarii nu şi-au oprit fluierăturilenici în timpul intonării Imnului na-ţional sau al rugăciunii „Tatăl nos-tru“. Majoritatea „revoluţionarilor”erau pensionarii revoltaţi de recal-cularea pensiilor. Băsescu se poatemândri totuşi cu o mare o victorie,ce-i drept, mai mult simbolică. In

pofida opoziţie Franţei şi a Germa-niei, oficialii UE spun că Româniaeste pregătită pentru intrarea înspaţiul Schengen şi că şi-a făcut

exemplar temele. „Membrii gru-pului de evaluare Schengen auadoptat raportul tehnic privind im-plementarea în România a siste-melor necesare pentru aderarea laSchengen” scrie HotNews.ro. Cutoate acestea speranţa unui vot po-zitiv în martie este minimă. Astapentru că votul privind aderareaRomaniei la Schengen este asociatcu cel privind aderarea Bulgariei.Ţara vecină nu şi-a făcut temele, iarvotul „la pachet” va fi aproapesigur amânat.În orice caz, „Chinurile şi încorda-rile oficialităţilor române pentru aintra în spaţiul Schengen n-au niciun fel de relevanţă pentru românulde rând. Libera circulaţie a forţeide muncă pe pieţele europene,aderarea la moneda euro, Ba-conschi se încruntă, Franţa şi Ger-mania nu ne vor, toate acestea para fi simple gesturi fără nici o miză,atât timp cât peste 90% dintre ce-tăţenii ţării noastre se simt în pri-mul rând români şi mai puţineuropeni” scrie cotidianul Puterea.„Potrivit unui sondaj CCSB realizatluna aceasta, aproximativ 40% din-tre români nu au cunoştinţe desprespaţiul Schengen, 30% ştiu ceva şidoar 28% ştiu mai multe. Mergândpe aceeaşi idee, sondajul arată că

mai mult de jumătate dintre ro-mâni consideră că România nu vafi acceptată în spaţiul Schengen înmartie 2011. ”Nici o problemă, situaţia este subcontrol. Jeffrey Franks, şeful misiu-nii FMI în România, le-a spus râ-zând românilor cum stă treaba.„Nu aş vrea să fiu în situaţia doc-torului care face o operaţie grea şianunţă apoi familia. Am o vestebună şi una proastă. Operaţia afost un succes, dar pacientul amurit', a glumit Franks pe temaeconomiei româneşti, citat de Jur-nalul National. Oficialul FMI aatras atenţia că economia întârziesă-şi revină, deşi programul de re-forme a fost pus în aplicare în modcorect. Jeffrey Franks a constatatcă guvernul are o capacitate de ad-ministrare redusă. Instituţia inter-naţională va cere ca legislaţiabancară să fie modificată, iar con-turile evazioniştilor să fie contro-late mai uşor, scrie şi Financiarul.

politică în Româniaîn mai multe acte]

de Ana Panait

5-18 februarie 2011

Page 20: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

20Actualitatearomâneascã

Publicaţie fondată deDr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia şi administraţiaBucureşti, str. Justiţiei nr. 54, et. 2,

Sector 4Tel. 004.0213358800Fax 004.0213358784

Director editorialAlina Harja

RedacţiaCălin Cristian, Luiza Ciorcăşel,

Florin Stan, Irina Stinghe,Ghighi Puieşteanu, Mihai Duţu,

Mihai-Victor Bucur, Daniela Viţelaru,Ana Panait, Arsenio Silupescu, Darian Glod, Ruxandra - Elena

Dragoescu, Diana Rusu, E.P.

ColaboratoriAdrian-Ioan Grigor, Sanda Uţă,

Costel Adjudeanu, Remus Mihăilă, Lorella Lattavo

ReferentCostel Cune

Art directorMarius Lupu

Director comercial şi CoordonatorItalia

Cristiano Acquaroli

Editat deS-PRESS Internaţional România

Administrator unicDr, Adrian Vladimir Ciorcăşel

***Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţii sau persoa-nei căreia i se încredinţează acest drept.

Din “bucătăria” campionatului românescÎn ultimii ani marile trusturide televiziune şi-au făcut maitoate câte un post TV dedicatsportului, după ce s-au uitatîn curtea "fraţilor noştri" (ita-lienii şi spaniolii) care suntmai evoluaţi ca noi şi la acestcapitol. Aceste posturi TV teoretic artrebui să ne vorbească des-pre toate sporturile cică, dardin punct de vedere practic"meniul zilnic" cu care neobişnuiesc este doar fotbalul.La micul dejun fotbal pepâine cu aromă de "SportulRege". La prânz meniul esteoarecum lejer - fotbalişti"pane", cu salată de gossip cufotbalişti şi despre fotbalişti.La cină se lasă cu bucate tra-diţionale tot mai greu de di-gerat - felul principal esteTochitura Ligii I, ingrediente:conducătorii de cluburi unulmai cu moţ decât celălalt (că

alte "calităţi" ale lor se văd cuochiul liber) = carne deporc; antrenorii care se batcu pumnul în piept că ei şinumai ei decid transferurileşi primul 11= ouă moi; fotba-lişti pe post de manechini (cătare sunt frumoşi când nuvorbesc)= murături; modera-torii "intransigenţi şi autori-tari"= mămăliguţă caldă;peste toate aceste ingre-diente se presară, aşa-zişi"Nostradamus" ai fotbaluluiromânesc, care se întrec înpreziceri una mai hilarădecât cealalaltă = brânză deburduf. Nu îi condamn pe co-legii mei jurnalişti care îşi facmeseria, mai degrabă îi com-pătimesc, numai ei ştiu câteste de greu să facă au-dienţă cu fotbalul nostrucare este în comă profundă. Competiţia internă este la unnivel sub nivelul mării. Cau-

zele ar fi mai multe, dar celeesenţiale sunt următoarele:infuzia necontrolată şi injus-tificată de jucători străini

transferaţi după cum joacă eibine pe dvd-uri sau că acumsunt la modă în Europa jucă-torii africani, brazilieni sau

argentinieni (deoarece cu ju-cători tineri nu te duci înChampions League), că doarnoi la tendinţe suntem primi;patroni care sunt tot mai ne-răbdători să înhaţe milioa-nele de euro de la UEFA (eiau impresia că din fotbal sescoate profit, ei nu au înţelesîncă - fotbalul este o "gaurăneagră") şi nu în ultimul rândantrenori, care sunt trataţi -o bună parte dintre ei mairău ca iobagii - ei fiind măcariobagi de lux la salariile pecare le primesc - oameni carepentru un pumn de bani îşipierd demnitatea şi stimafaţă de ei înşişi.La urma urmei fobalul nu maieste doar acel sport în care22 de indivizi aleargă după osferă; s-a pierdut tot farme-cul şi inocenţa.

de Darian Glod

de Darian Glod

Cristian Chivu revine încentrul apărării la InterMilano

Şefii clubului milanez, exas-peraţi de evoluţia echipei înacest sezon şi, mai ales, denumeroasele erori din defen-sivă, încearcă pe ultima sutăde metri să cumpere un fun-daş stînga.Chivu a fost folosit multăvreme fundaş stînga pentrucă aşa cereau interesele echi-pei, dar el se simte cel maibine pe postul de fundaş cen-tral, acolo unde dă şi cel maimare randament. De altfel,cele mai bune sezoane alesale au fost cele în care evo-lua doar ca fundaş central.

Probabil un caz unic însportul mondial

În istoria sportului s-au inre-gistrat situaţii în care mamaşi fiica sau tatăl şi fiul aupracticat acelaşi sport. Însăcazul familiei Buceschi, încare atât părinţii, cât şi fiicaau practicat handbalul de

performanţă, este puţin pro-babil să se mai înregistrezeîn arhivele sportului. Ba maimult, mama, Carmen (39 deani), şi fiica, Eliza (17 ani), auevoluat în aceeaşi echipăîntr-un meci din Liga Naţio-nală, în timp ce tatăl, Costică(39 de ani), era antrenor.

Pe 12 septembrie 2010, înprimul meci al sezonului LigiiNaţionale de handbal femininjucat de HCM Ştiinţa BaiaMare pe teren propriu, împo-triva celor de la Universita-tea Reşiţa, scor 20-19.

Jucătoarea de tenis Ale-xandra Dulgheru opti-mistă în perspectivaprovocărilor care o aş-teaptă în 2011

Jucătoarea declară:"Pen-tru acest an îmi doresc săfac cel puţin aceleaşi per-formanţe ca şi anul trecut.Stiu că va fi foarte greu şitrebuie să fiu sănătoasăpentru a putea juca mult.

Pentru orice jucător estemai uşor să urce în clasa-ment decât să se menţină.Am reuşit anul trecut săurc 20 de locuri, dar anulacesta va trebui să fac lu-crurile şi mai bine ca sămă menţin", a spus Dul-gheru. (sursa:www.onli-nesport.ro)

Sportiva declară ca dupăce va juca pentru Româniaîn Cupa Federaţiei, va maiparticipa la patru turneepe suprafaţă dură, apoi vaschimba suprafaţa de joctrecând la zgură.

Handbalista CristinaNeagu şi-a văzut efortu-riile răsplătite

Românca a primit o statuetădin mîna preşedintelui IHF,Hassan Moustafa şi un cec învaloare de 10.000 de europentru performanţa ei."Am avut mari emoţii. Sim-ţeam că-mi tremură picioa-rele. A fost un sentimentsenzaţional să fiu premiatăîntr-o sală arhiplină şi toatălumea să mă aplaude", a de-clarat Cristina. Interul stîngaal Oltchimului s-a fotografiatapoi alături de cehul Jicha, ju-cător la Kiel, cel mai bun han-dbalist din 2010, care, ca şiea, evoluează tot pe postul deinter stînga. "E un premiu care mă ono-rează, dar mă şi obligă. Îmidoresc enorm ca în 2011 săcîştig Liga Campionilor cuOltchim şi să urc din nou pepodium cu România la Mon-dialul din Brazilia", a încheiatCristina.

Ce se mai întâmplă prinsportul românesc

5-18 februarie 2011

Page 21: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Actualitatearomâneascã ACTUALITATEA SPORTIVĂ

PAGINA

21

Mutu din nou la Fiorentina?

"Scopul meu este acela de a jucadin nou. A fost o perioadă dificilă.Înainte de a vorbi, am dorit săaflu care este situaţia. Nu suntaici pentru a mă plânge, ci pen-tru a spune că îmi pare rău pen-tru ceea ce mi s-a întâmplat mieşi echipei Fiorentina” a mărturi-sit jucătorul.”Am înţeles că am greşit cândam lăsat echipa înainte de me-ciul cu Bologna. Ne asteptaudouă competiţii foarte impor-tante, însă am fost sfătuit greşit.Responsabilitatea îmi aparţine întotalitate. Am cerut deja scuzeechipei şi lui Mihajlovici în urmăcu două săptămâni, trebuia să ledau explicaţii. Îmi cer scuze pen-tru cuvintele spuse de impresarii

mei la adresa conducerii, acelecuvinte nu reflectă punctul meude vedere” a mai precizat AdrianMutu, la o zi după ce a renuntatoficial la colaborarea cu mana-gerul său, Giovanni Becali. Fot-balistul îl consideră pe impresarîn mare parte vinovat de proble-mele pe care le are în prezent cuFiorentina.Referitor la despărţirea de im-presarii săi - fraţii Becali – cucare a colaborat 17 ani - atacan-tul român a mărturisit că nu afost condiţionat de club şi a mul-ţumit grupării de Serie A că i-apermis să susţină această confe-rinţă de presă.”Atunci când am spus că mă simtdator faţă de oraş era adevărat,

cred asta şi acum, de aceea do-resc să rămân la Florenţa şi să-irăsplătesc pe fani pentru afecţiu-nea cu care m-au înconjuratchiar şi în aceste momente, cadupă toate celelalte probleme.Voi avea nevoie de multe luni şimulte goluri pentru a-mi plătiaceastă datorie. Îmi dorescfoarte mult să joc şi să dau go-

luri" a mai completat în cadrulconferin ei de presă, AdrianMutu. Românul consideră nor-mal să facă el prima mişcare, însperanţa că managerul echipeiFiorentina, Andrea Della Valle vafi de acord cu revenirea sa înteren.

Nu vrea să schimbe echipa

Adrian Mutu a afirmat că are orelaţie bună cu echipa, e con-ştient că nu a fost iertat de cole-gii săi, dar crede că va fi timp şipentru acest lucru, acum fiindora faptelor. Întrebat dacă estepregătit să intre deja să joace,Mutu răspus că nu ştie dacă ar fipregătit să evolueze, dar că în totacest timp, de la ruptura deechipă, s-a antrenat.În privinţa ofertei primite de aintra la Cesena, Adrian Mutuconsideră că aceasta nu ajungela nivelul echipei toscane, la care

joacă de 5 ani. ”Eu stau bine aicişi nu vreau să plec” a declaratferm jucătorul.Referitor la zvonurile că el va arfi ”pe piaţa transferurilor”, Mutua răspuns că nu se teme: ”Amîncă un an şi jumătate de con-tract. Sunt aici şi nu mă considerpe piaţă, sunt aici de 5 ani...".Conferinţa de presă a fost unadintre putinele la care jucătorulromân a participat de când esteîn Italia. ”Aceasta este conferinţade presă cea mai grea din ca-riera mea şi nu vreau să fac pro-misiuni” a declarat Mutu lafinalul întâlnirii cu jurnaliştii.Aceasta a fost prima apariţie pu-blică a jucătorului român dupăscandalul izbucnit la începutullunii ianuarie, în urma căruia afost scos din lotul echipei Fioren-tina şi de pe lista de transferuri.

Adrian Mutu îşi cere public scuze şi doreşte sămarcheze alte goluri pentru Fiorentina

de E.P.

Adrian Mutu regretă ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadăla Fiorentina. Atacantul român a recunoscut, în cadrul uneiconferinţe de presă, organizate chiar la solicitarea sa, că a fostsfătuit greşit, dar că îşi asumă întreaga responsabilitate.

5-18 februarie 2011

Page 22: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

DIVERTISMENTActualitatearomâneascã

PAGINA

22

Odă RomeiColțul poetic al diasporei

de Ghighi Puieșteanu

Dialoguriîn două limbi

Bancul zilei

Cugetărilelui Văcăroiu

- Bravo ! Oggi tu hai superato tutti !- No, băieţi ! V-am supărat eu cu ceva ?!?

***- Complimenti, una buonissima idea !- Non e mia, pero' - tua moglie me l'ha suggerita.- Cum, Marie ! I-ai sugerit-o pînă şi dumnealui ?

***- Mi raccomando, devi essere cauto !- Caut-o tu că eu nu'ş ce naiba vrei...

***- Ecco la mia sorella. Una ragazza pulita, no ?- Nu mai vorbi, frate, prostii ! Ştii că-s ruşinoasă...

***- M'ha stupito tuo amico - bravo davvero !- Of, of ! Cum te-o dus mintea să stucheşti omu', Ioane ?

- Cît costă biletul pentrutraversarea lacului ?

- Trei sute de euro.

- Cum ? Nu e mult ?

- Ştiţi, peste aceste ape apăşit însuşi DomnulIsus !

- Păi îl cred ! L-au speriatpreţurile voastre şi a luat-o pe jos...

"Pînă şi vacile negre daulaptele alb."

(proverb italian)

"Chiar dacă ai să-i daivacii să bea cacao, totn-ai să mulgi ciocolată."

(Stanislaw Lec)

Sunt un plebeuPâine și circ îmi prisosesc.Și cum mai toți din tribul meu,Triști și flămânziLa hrana mea tânjescÎți mulțumesc !

Sunt un plebeuDe-al tău, un romanist,Amantă dragă umedă și caldă !Sudoarea ta - parfum de scoiciRiscaldăLatinul ioȘi iată-mă, existAncora și-am uitat de greu.Un Ego... ist !

Sunt un plebeu.Iar cînd îmi tolănescPe zidurile vechi de lîngă mareCarnea sătulăMereu eu gîndesc,Brusc,Cum tare-aș vreaSă redevin vreodatăCeea ce cred c-am fost:Motan etrusc.

MOTTOUmorismul: prima din calităţile carese pierd într-o limbă străină.(Sigmund Freud)

5-18 februarie 2011

Page 23: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01

Regiunea Lazio

Firmă de construcţii caută montatori - ţiglăpentru şantierul deschis la Casal PaloccoRoma. Este nevoie de experienţă în mar-mură. Contact: 067231782

Se caută fată pentru ajutor-bucătar, pentruprogram seral pentru local în zona Guido-nia. Pentru început doar 15 de ore pe săptă-mână, dar cu normă întreagă din luna mai.Contact: 3317044736

Se caută operatoare ghişeu produse de pa-nificaţie, se cere maximă seriozitate, cu vâr-sta până în 40 ani. Trimiteţi CV detaliat la:[email protected] Pentru mai multe informa-ţii, sunaţi la următorul număr: 06/72650585(orele 09:00 - 17:00).

Se caută electrician-electronist pentru in-stalare active şi întreţinere în domeniile: SI-GURANŢA ELECTRICĂ - PORŢI AUTOMATE- AER CONDIŢIONAT îm zona ROMA şi PRO-VINCIA. Trimiteţi CV la 0639366916 sausunaţi la Antares srl: 0639375658

Regiunea Piemonte

Pentru companie de inginerie situată în ime-diata apropiere a Settimo Torinese, căutămasamblatori mecanici calificaţi pentru lu-crări industriale. Candidatul ideal trebuiesă aibă diplomă de mecanic sau similar, săcitească planuri, să cunoască limba englezăşi să fie disponibil să călătorească în Italiaşi în străinătate. Trebuie să fie competent îndomeniul electromecanic / fluide. Se pre-vede contract de muncă. Contact: Adeccoitalia spa - filiale Torino Nord: 0119973226

Se caută muncitor pentru firmă Tendocoper-ture, trebuie să se pricepă la montaj chioş-curi, pagode, corturi, podele şi iluminatstand, diverse din lemn. Va fi testată compe-tenţa şi profesionalismul candidatului. Pen-tru info 320-9390343.

Pentru importantă companie din domeniulingineriei SERVICE ELECTRICE sunt căutaţimuncitori cu experienţă de mecanic de în-treţinere (maşini de găurit, strunguri,maşini de tocat) disponibil în zona periferiaTorino. Se apreciază cunoştinţele de limbaengleză. Manpower: 0119538129

Se caută barman fată. Cerere: să arate bine,disponibilă, cu experienţă şi calificare. Vâr-stă 21-30 ani. Referinţe. Fără e-mail, doarcontact telefonic (14.00-16.00) Mina:0114056145

Caut doamnă sau domnişoară pentru curăţe-nie cu program la ore sau fix. Persoană decontact Pino: 3495490738

Regiunea Lombardia

Se caută tâmplar expert din zona Solaro(MI) Vimar Arredi srl: 026884795

Companie de curăţenie caută urgent pentruprogram part-time menajere, contact [email protected], zona Famagusta.

Căutăm fată, careia îi vom oferi cazare şimasă în schimbul muncii casnice şi fami-liale. Fărăobligaţii. Libertate totală de a gestiona tim-pul cum vrea, important: să facă tot ceea cei se cere atunci când este necesar. Este ne-cesar să fie educată, îngrijită şi să respectea viaţa privatăa angajatorului. Este necesar o periodă deprobă pentru a verifica rezultatele şi maiales pentru a câştiga încrederea. Mariga:3455380042

Regiunea Friuli Venezia

Hotel 4 stele în Lignano Sabbiadoro cautăpentru vara anului 2011 chelner cu expe-rienţăde preferinţă cu cunoştinţe de germană şiengleză. Cell: 335-7424201 Email:[email protected] NATALINI HOTEL

Căutăm pentru perioada cuprinsă între mar-tie-octombrie o chelneriţă şi un bucătarasistent. Doarpersoane serioase care doresc să lucreze înagriturism: 3282995942

Producător de vinuri situat în Ronchi dei Le-gionari caută muncitori pentru munca laţară / în vie. De preferat cu experienţă şicunoştinţe de limbi străine. Trimite CV-ul [email protected]

Regiunea Marche

Agenţie SKY partener caută urgent un tele-fonist part-time sau full-time. Cerinţe:pregătire bună şi cunoştinţe de relaţii pu-blice. Contact wwgroup: 0712863100

Actualitatearomâneascã MISCELLANEA

PAGINA

23

"Actualitatea Românească" cautăagenţi şi colaboratori part-timede naţionalitate română ( indife-rent de sex ) în toată Italia. Uni-cul criteriu cerut este încredere

şi seriozitate în muncă.

Pentru informaţii în limba ita-liană sunaţi la +39 3394142640iar pentru limba română la +39

339 4695973.

REBUS Duel italo-românENIGMISTICĂ

ORIZONTAL - CU DEZLEGĂRILEÎN LIMBA ITALIANĂ

1. Scopul oboselilor noastre italiene.2. Expresie a repulsiei... la auzul crimelor detot felul - Calfă !... coadă de şacal !3. Bine ! - Doi la latină ! - Casa oului, copiilorşi a nebuniilor (sic!).4. De la începutul începutului (2 cuv.) -Enigmă nemărginită !5. Pe lac... oac, oac ! - O cifră... alarmantă.6. Cu ea, în Italia - "Cupa" albinelor... plinăde polen.7. Fibră... din saci - Un adjectiv, pronume...cam aşa.8. Înălţare... cu scripeţi (a drapelului, deex.).9. Prima pagină - Nu înţelege nicio... nimic(rar).10. Provocată din indignare - În timp ce... pecând... exact în acel moment.

VERTICAL - CU DEZLEGĂRILEÎN LIMBA ROMÂNĂ

1. Barcaiolo... nella laguna veneta (pl.).2. Conserva i residui di una salma, dopo lacremazione - Umberto Ungaretti ! - Erbio(simb.).3. Sulle targhe di Arezzo - Giudizio sopraun'opera.4. Bada o allatta un bambino non suo -Questo... piu' corto pero'.5. Appartenente alla famiglia delle popola-zioni indo-europee - Somalia, senza fine !6. Geco senza coda ! - Dall'alto verso ilbasso.7. Piano, alla fine ! - Lavora la terra... incampagna.8. Qui... a Bucarest - Pieno di finezza.9. La gomma... degli sbagli (pl.) - Cromo(simb.).10. Lodare publicamente - Uno vezzeggiativodi Nicolae.

de Ghighi Puieșteanu

(dezlegarea în numărul viitor)cuvinte rare: ACCA

ANUNȚURIPentru a publica un anunţ scrieţi-ne la e-mail:

[email protected]

5-18 februarie 2011

Page 24: Actualitatea Românească (ediţia Italia) nr. 01