Activitatea Nervoasa

Superioara

2

3

Cuprins

Scoarta cerebrala;

Reflexele neconditionate sau absolute;

Reflexele conditionate;

Procesele de excitatie si inhibitie in scoarta;

Raporturile dintre excitatie si inhibitie;

Dinamica corticala;

Sistemele de semnalizare;

Functia de analiza si de sinteza a scoartei cerebrale;

Activitatea electrica a creierului.

4

Scoarta cerebrala si activitatea nervoasa superioara

Inca din secolul al 17-lea, Descartes sustinea ca reflexul formeaza elementul de baza al functionarii sistemului nervos.Ca si Descartes, multi fiziologi au restrans rolul reflexului numai la etajele inferioare ale sistemului nervos central (maduva spinarii, trunchiul cerebral si regiunea subcorticala).Aceste reflexe sunt denumite reflexe neconditionate , absolute sau reflexe de specie si sunt innascute.Claude Bernard arata ca arcul reflex se inchide si la nivelul scoartei cerebrale si vorbeste de reflexe psihice.I.M. Secenov si I.P. Pavlov extind cercetarile reflexului la nivelul cel mai inalt al SNC – la scoarta cerebrala.

5

Reflexele neconditionateActe reflexe neconditionate sunt reactiile organismului fata de anumiti agenti externi si interni. Ele integreaza organismul in mediul inconjurator dar singure nu-i pot asigura existenta – cortexul este organul de integrare al tuturor functiilor din organism - legatura lor cu scoarta este obligatorie.Exemple de reflexe neconditionate:Secretia salivara la introducerea hranei in gura;Vasomotricitatea;Stranutul;Tusea;Clipitul;Respiratia s.a.

6

Reflexele conditionate

Intregul proces de educatie al omului nu este altceva decat crearea de reflexe

conditionate.

Reflexele conditionate nu sunt innascute, se

dobandesc in cursul vietii, au caracter temporar si

sunt individuale.

Prin intermediul receptorilor vizuali, auditivi, tactili. etc., in scoarta

cerebrala se formeaza conexiuni nervoase noi intre diferite focare de

excitatie, legaturi care devin cu atat mai durabile cu cat excitantul

se repeta de mai multe ori.

7

Procesele de excitatie si inhibitie in scoarta

Celula nervoasa poate prezenta doua stari de activitate: de excitatie si de inhibitie. Excitatia Inhibitia

starea neuronului care lasa sa treaca prin el influxul nervos.

starea neuronului care impiedica trecerea influxului nervos prin el.

Procesul de excitatie este capabil sa provoace, in regiunile din jurul sau, o stare de inhibitie, dupa cum si starea de inhibitie provoaca in jurul sau aparitia unui fenomen de excitatie; acest fenomen se numeste inductie reciproca.

8

Raporturile dintre excitatie si inhibitieIn

locul unei stari de

excitatie se poate instaura o stare

de inhibi

tie sau

invers.

Cele doua procese se pot

transforma unul

in altul.

Un acela

si excita

nt conditional poate determina,

in anum

ite condi

tii, starea de

excitatie,

iar in alte

conditii,

starea de

inhibitie

9

Dinamica corticala

Prin dinamica corticala se intelege desfasurarea proceselor de excitatie si inhibitie, aparute in scoarta cerebrala prin actiunea unor excitanti oarecare.Mobilitatea acestor doua procese se fac dupa anumite legi:1. Legea iradierii;2. Legea concentrarii;3. Legea inductiei reciproce;

10

Sistemele de semnalizareTotalitat

ea semnalelor care reflecta

in scoarta cerebral

a realitate

a obiectiva a lumii

inconjuratoare

formeaza asa-

numitele sisteme

de semnaliz

are.

Pavlov a deosebit doua sisteme de

semnalizare:

Primul sistem

de semnali

zare (insusiri

le corpurilor din

natura)Al

doilea sistem

de semnali

zare:cu

ajutorul cuvintel

or.

11

Functia de analiza si de sinteza a scoartei cerebrale

Excitatiile ajunse la scoarta cerebrala sunt supuse unei analize fine, pe care o fac celulele corticale. Aceasta duce la o diferentiere a excitantilor din aceeasi categorie, dupa calitatile lor specifice.Datorita analizei, scoarta cerebrala este capabila sa separe din complexul de excitanti care ajung la ea numai pe aceia care sunt importanti pentru viata si sa provoace reactii, adica reflexe, corespunzatoare acestora.Paralel cu analiza excitantilor se produce si sinteza lor, adica o asociere a acestora intr-un complex care este diferentiat, in raport cu alte complexe sau chiar componentele lui.Insusirea scoartei cerebrale de a face analiza si sinteza excitantilor permite integrarea organismului in mediu, adica il adapteaza la conditiile lui de viata.

12

Activitatea electrica a creierului

Creierul este sediul unei activitati electrice foarte variate.

Biocurentii scoartei cerebrale au o frecventa de 10 unde sau cicli c/s.

Electroenefalograma (E.E.G.) este rezultanta activitatii electrice a neuronilor care alcatuiesc scoarta cerebrala, ca urmare a excitatiilor multiple care ajung la nivelul lor, atat in timp de veghe , cat si in timpul somnului, inregistrata cu ajutorul electroencefalografului.

Electroencefalograful este un aparat electronic, ai carei electrozi se aplica pe pielea capului.

13

Conditii de aparitie ale principalelor potentiale E.E.G.

lambda Apare sporadic in stimularea vizuala complexa

delta Apare in somn, in lezarea segmentelor profunde ale creierului.

teta Apare in copilarie, in leziunile cerebrale.

alfa Apare in stare clalma de veghe, in repaus cu ochii inchisi. Dispare la lumina, la o stimulare brusca, in activitatea intelectuala

beta Apare pretutindeni in activitatea cerebrala evocata.

gama Apare in stare activa.

sigma Apare in timpul somnului

14

Sfarsit.Material realizat cu ajutorul

“Anatomia si fiziologia omului – editia a IV –a,

Autori: I.C. Voiculescu; I.C. Petricu.

Cristina Paste, AMG, grupa6.