Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Mai 2015

Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCA

Anul IX, nr. 2 (63) – mai 2015În format pdf la adresa: h p://www.revistaarca.ro

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Ma uţ

Colaborează: Ovidiu Pecican, Rodica Colta, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Horia Truţă, Corina Huţan,

Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul ins tuţiilor. uralculturalcultcultural

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic Diana Serghiuţă

mai 2015 3

Născută la 12 ianuarie 1985 în Braşov. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din anul 2009. Doctorand, Facultatea de Arte Plastice şi Design Timişoara. Absolventă a Programului de Master, secţia Pictură, Surse şi Resurse ale Imaginii Facultatea de Arte Plastice şi Design Timişoara, prof. Carol David. Absolventă a Facultăţii de Arte Plastice şi Design Timişoara, secţia Pictură, clasa prof. Carol David. Absolventă a Liceului de Arte Braşov, secţia Arta Monumentală. Numeroase expoziţii personale şi de grup.e-mail: diana_serghiuta@yahoo.

ED

ITOR

IAL

Turnirul de poezie, afl at la cea de a V-a ediţie, este cel mai important proiect de peste an organizat de Uniu-

nea Scriitorilor din România. La el participă fi lialele (A -sociaţiile) teritoriale ale Uniunii Scriitorilor, inclusiv cea din Arad. Turnirul este o competiţie literară, prin lecturi publice, între cei mai reprezentativi poeţi (scriitori) din două fi liale în faţa unui juriu naţional avându-l preşedinte pe Nicolae Manolescu, academician, ambasador UNESCO la Paris, preşedinte al U. S. R. Turnirul literar are loc în fi e-care an în spaţii culturale şi istorice din străinătate. Până acum: în Atena, Efes (Turcia), Gyula (Ungaria, centrul comunităţii româneşti din ţara vecină), Barcelona. Ultimele trei ediţii au fost câştigate de scriitorii din Arad, anul trecut inclusiv Marele pre-miu la individual, Cununa de lauri, prin Vasile Dan. Obţinerea succesiv, de trei ori, a Trofeului a adus Aradului, mişcării lite-rare din Arad, prin refl ectarea intensă în presa scrisă, audio, tv, prin reţelele de socializare, o imagine excepţională. Inclusiv în mass-media locală. Anul acesta, ca fi lială a USR câştigătoare în ediţiile precedente, potrivit regulamentului Turnirului, scriito-rii arădeni i-au provocat la lecturi publice pe scriitorii din Fili-ala din Chişinău (R. Moldova), şi ei arondaţi la USR. Locul de desfăşurare este un alt spaţiu de rezonanţă culturală şi istorică românească: Balcicul. Turnirul se desfăşoară între 12-17 mai, inclusiv.

Participarea scriitorilor arădeni, din postura de câştigători, la cea de a V-a ediţie a Turnirului literar, este o oportunitate ex-cepţională pentru impunerea imaginii Aradului ca un centru al culturii vii din România, a valorilor şi personalităţilor lui de astăzi. Cum Aradul este în competiţie culturală deschisă pentru câştigarea titlului de „Capitală Culturală Europenă”, scriitorii lui pot oferi un atu important în această cursă.

Diana Serghiuţă, Dedublare

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

PR

OIE

CTE

C

ULTU

RA

LE

Colocviul Naţional al Revistelor de CulturăEdiţia a II-a, Arad, 7-9 mai 2015

Revista de cultură ARCA apare de peste 25 de ani şi este editată de Centrul Cultural Judeţean Arad cu sprijinul

C.J.A. Ea este una dintre puţinele reviste din România care a fost selecţionată, încă de la început, să apară sub egida

Uniunii Scriitorilor din România.În tot acest timp, revista s-a dovedit a fi una de top. ARCA

s-a menţinut calitativ an de an, impunându-se ca una de pres-tigiu pe piaţa presei culturale din România. Prestigiu transferat şi instituţiei care a avut încredere în valoarea şi potenţialul colec-tivului redacţional.

Apariţia unei reviste de cultură la Arad, nu ar fi fost posibilă fără existenţa unor scriitori valoroşi, grupaţi în Filiala Arad a Uniunii Scriitorilor din România. O comunitate care îşi respectă valorile, le asigură condiţiile pentru exprimare. Revista ARCA este un astfel de spaţiu de punere în valoare a potenţialului liter-ar al Aradului, de formare a tinerilor scriitori şi a gustului pen-tru literatură al publicului. Întâlnirile pe care membrii redacţiei le au cu publicul din şcolile arădene, sunt excelente prilejuri de contact cu literatura vie, dar şi de formare a viitorilor cititori.

Şi datorită sprijinului acordat de Centrul Cultural Judeţean Arad, scriitorii arădeni pot fi prezenţi la multe întâlniri literare (festivaluri, simpozioane, competiţii etc.) din ţară şi străinătate.

Anul trecut (2014), la împlinirea a 25 de ani de apariţie neîntreruptă a revistei ARCA, la Arad a avut loc un Colocviu Naţional al Revistelor de Cultură, la care au participat directori şi redactori şefi ai unor reviste culturale de prestigiu din România, Republica Moldova şi Voivodina (Serbia). Mo deratorul acestui

colocviu a fost Nicolae Manolescu, preşedintele U.S.R. Motivaţi de succesul pe care l-a avut acest eveniment, or-ganizatorii au hotărât să-i dea continuitate. Astfel, în pe-rioada 7-9 mai a acestui an, va avea loc ediţia a II-a a colocviului. Centrul Cultural Judeţean Arad este onorat să fi e gazda unui eveniment literar de amploare internaţională şi aşteaptă cu interes oaspeţii care vor onora Aradul cu prezenţa lor. Colocviul va debuta vineri, 8 mai, în sala „Vasile Goldiş” a CJA, cu o deschidere festivă, ur mată de o amplă dezbatere pe o temă actuală, interesantă şi incitantă: Afi nităţi literare, alianţe legiti me, coterii.

După-masa aceleiaşi zile, oaspeţii vor fi aşteptaţi la Şiria, unde vor vizita Muzeul „Ioan Slavici” şi vor susţine o seară de poezie, în lectura poeţilor prezenţi la colocviu în noul şi fru-mosul Teatru de Vară. A doua zi, (sâmbătă, 9 mai), participanţii vor vizita oraşul Arad, apoi vor pleca spre localităţile lor de reşedinţă, ducând cu ei impresiile plăcute ale unei frumoase experienţe literare.

Aşadar, în 8 mai, scriitorii, profesorii, elevii dar şi iubitorii de literatură din Arad şi Şiria, sunt invitaţi la a doua ediţie a Colocviului Naţional al Revistelor de Cultură.

Diana Serghiuţă, Visul pisicii

mai 2015 54 mai 2015

Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Arad

mai 2015 7

Dorul meu de la inimă, Pune l-aş c’o fi limină, Şi cu frunza eghera, Să-’l trimit până la mândra; Ca să-’mi vadă şi se-’mi creadă Cum mi-i mie lumea dragă, Că beau apă din părău, Mândră mor, de dorul tău. * Bate vântu ‘n pae ude, Strig pe mândra nu m’aude. Ba eu bade te-aud bine, Numa mama-’i lângă mine, Şi nu pot eşi la tine Şi-aş eşi şi mi-i ruşine. Eu mândră te-oi înveţa, Spune la măta aşa, C’o versat mâţa apa, Şi mă duc s’aduc alta; Pune bocalul pe doage, Şi vină mândruţă ‘n coace.

Lasă bocălaşul plin Şi vină să ne iubim.

Poţi tu mândră zice zău, Că nu te-am sărutat eu ! Poţi tu mândră zice odată, Că nu ‘ţi-am dat gura toată.

Mândră ochişorii tăi Ca cireşele ‘n altoi Ce ţi-oi da? să fi e a mei, Că-’mi beu mintea pentru ei.

Cât ‘i lumea şi vilagu, Nu este iosag ca dragu, Urîtu ‘n lume te duce, Dragostea ‘napoi te-aduce. Pentru omul cel frumos, Pân’ la Arad mă duc pe jos Dară pentru cel urît, până afară-’mi pare mult.

6 mai 2015

Cântece vechi din judeţul Arad

Începând cu secolului al XIX-lea, odată cu trezirea conştiinţei de neam, toate populaţiile din Imperiu

Habsburgic încep să-şi caute „strămoşii” şi preţioasele moş teniri culturale. Ca urmare, foarte repede, datinile ţărăneşti, ca vestigii ale culturii naţionale au fost trans-formate într-un simbol al neamului. Asistăm la apariţia primilor folclorişti şi a primelor culegeri de folclor în di ferite limbi vorbite în imperiu. Românii nu fac nici ei

excepţie. În anul 1859 în tipografi a Hertz din Pesta apar primele volume de poezii poporale, ale lipoveanului Atanasie Marian Marienescu: Poezia poporală. Colinde culese şi corese şi Poezia poporală. Balade culese şi corese.

Cât priveşte preocupările folclorice ale intelighenţiilor din Arad, ele s-au cristalizat în jurul Preparandiei, primii culegători de folclor fi ind, profesorii şi elevii înscrişi la această şcoală.

Dintre dascălii veacului al XIX-lea, care s-au implicat în strângerea folclorului din zonă, doi s-au remarcat în mod spe-cial: Atanasie Şandor, care a trimis materialele adunate de elevii săi la Sibiu, lui Johann Karl Schuller, care le-a publicat în volu-mul Rumänische Volkslieder (Sibiu, 1859), şi Ioan Petranu, care, la fi nele secolului, a strâns cu ajutorul elevilor săi o colecţie de folclor formată din 22 de caiete, afl ate în prezent la Biblioteca Astra din Sibiu.

Activitatea de culegere de folclor, iniţiată de profesorul Ioan Petranu de la Institutul Teologic din Arad, în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, a coincis în mod fericit cu apariţia la Arad, începând cu anul 1897, a „Tribunei poporului”, primul ziar poli-tic românesc din oraş.

Aşa cum am mai spus deja, încă din primul an de apariţie, „Tribuna poporului”, continuând tradiţia revistelor româneşti mai vechi, precum „Familia” de la Oradea, a alocat în acest su-pliment, alături de literatura românească şi europeană a vremii, un spaţiu important şi pentru folclorul românesc.

Printre materialele folclorice publicate de ziarul arădean în primul an de apariţie, se numără şi o parte din piesele culese de preparanzii profesorului Ioan Petranu. Între acestea, preparan-dul Ioan Funariu apare în mai multe numere ale ziarului.

Din acest folclor, cules de Funariu şi publicat acum 114 ani, azi ieşit din repertoriul muzical al zonei arădene, am ales în această încercare de recuperare, câteva cântece de dragoste „din giurul Aradului”.

TRA

DIŢ

II

uralculturalcultcultural

TRA

DIŢII

Dr. Rodica Colta

Diana Serghiuţă, Melancolia 1

mai 2015 98 mai 2015

Păduri şi exploatări forestiere în Munţii Zărandului la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX

Din punct de vedere al suprafeţei şi al speciilor de ar-bori, pădurile judeţului Arad se prezentau în dece-

niul al treilea al secolului XX, în felul următor: brad – 0 ha, molift – 96 ha, pin – 373 ha, larice – 2 ha, fag – 52 404 ha,

gorun – 23 979 ha, stejar pedunculat – 7 803 ha, gârniţă – 8 670 ha, cer – 13 225 ha, carpen – 9248 ha, mesteacăn – 613 ha, anin, plop şi salcie – 1 329 ha, ulm, frasin, paltin, tei, salcâm, castan şi di-verse – 5 150 ha. Suprafaţa totală a pădurilor era de 122 892 ha reprezentând 20,46% din teritoriul judeţului şi un procent de 0,31 ha de suprafaţă păduroasă pe cap de locuitor.

Din statistica de mai sus, se poate observa însă, că la esenţele de calitate cum ar fi fagul, gorunul, stejarul pedunculat, cerul şi carpenul, judeţul Arad stă destul de bine. Confi guraţia pă durilor din Munţii Zărandului şi din Munţii Codru Moma a fost şi în trecut cam aceeaşi, deşi la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea au existat şi exploatări abuzive care au dus câteodată la dispariţia unor păduri seculare. Aceasta a început să se petreacă odată cu apariţia căii ferate care a avut drept urmare creşterea valorii pădurilor din zona de munte, înlesnirea accesului spre inima pădurii şi un transport al lemnului mult mai facil. La sudul Munţilor Zărandului transportul lemnului se făcea pe râul Mureş.

Exploatări abuzive de pădure s-au făcut în zona localităţilor Radna (la sudul Munţilor Zărand, în apropierea Mureşului), la Hălmagiu (în partea de est). La Bocsig, marea pădure de aici a fost tăiată între anii 1860-1871, iar cea de la Tămand (de lângă Ineu) între anii 1871-1873. A fost posibil acest lucru deoarece la Ineu funcţiona un gater şi o fabrică unde se făceau scânduri, grinzi, parchet etc. Istoricul Gaal Jenö se temea, la sfârşitul secolului XIX, pentru pădurea din Nadăş unde o societate vie-neză a cumpărat stejarul contra sumei de 80 000 forinţi, iar făgetul pentru 50 000 forinţi pentru a fi folosiţi la producerea parchetului, a ferestrelor, uşilor, scândurilor, pentru lemn de foc şi la producerea cărbunilor (mangalului). După părerea sa suprafaţa de 20 421 de holde maghiare de pădure ar putea fi pustiită, iar Munţii Zărandului, care erau vestiţi odinioară pentru pădurile lor seculare ar putea să se transforme într-un deşert ca şi Sahara.

În anul 1865 se construia, la hotarul localităţilor Toc şi Ilteu, prima linie industrială care a pus bazele unei fabrici de mobilă curbată, apoi de furnir şi plăci, dar care peste câţiva ani şi-a

ETN

OG

RA

FIE încheiat activitatea. Producţie mai mare au avut fabricile

de plăci de mobilă de la Hălmăgel şi Ciuci (Vârfurile). O descriere mai amănunţită a situaţiei pădurilor din

ţinutul Hălmagiului la sfârşitul secolului XIX ne-o dă pro-fesorul Traian Mager, un bun cunoscător al trecutului acestor locuri: „Conform relatărilor organelor silvice, la anul 1895, se mai afl au în acest ţinut 7 591 iugăre pădure de stejar, din care până în prezent n-a mai rămas decât sporadic întinderi neînsemnate; conifere n-au fost nici în trecut; astfel pădurile în prezent se compun în proporţii covârşitoare din fagi, printre care se amestecă carpenul, mes-teacănul, jugastrul, ulmul, frasinele, plopul, arinele, bineînţeles în părţile mai joase şi stejarul.

Dacă cantitativ suprafeţele păduroase, n-au suferit mari schimbări în ultimii 20 de ani, privite din punct de vedere al calităţii, pădurile noastre oferă în prezent aspectul cel mai trist. Destul să amintim, că din totalul de 35 827 iugăre, abia mai sunt 6 314 iugăre codri seculari, adecă suprafaţa ce mai poate fi exploatată în prezent, ori în viitorul apropiat, pentru ca să ne putem da seama de proporţiile despăduririi munţilor în acest ţinut”.

Cu toate aceste exploatări abuzive trebuie totuşi remarcat faptul că autorii descrierilor de mai sus vorbesc despre calitatea foarte bună a pădurilor din această regiune, păduri care au fost răspândite pe o mare suprafaţă în secolul al XIX-lea dar a căror întindere s-a mai restrâns la începutul secolului XX.

Sorin Sabău

uralculturalcultcultural

ETN

OG

RA

FIE

Diana Serghiuţă, Linişte

zeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai. Aproximativ 3.000 de muzee din Europa sărbătoresc anual evenimentul. Mai multe detalii despre Noaptea Europeană a Muzeelor puteţi găsi la adresa: http://nuitdesmusees.culture.fr

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) este partener ofi cial al evenimentului la nivel internaţional, asigurând o promovare amplă şi coerentă a activităţilor organizate de muzeele româneşti, în special prin interme-diul site-ului creat în 2009, www.noapteamuzeelor.ro, dar şi al unei campanii de promovare la nivel naţional. Ediţia din 2015 va fi marcată de un protest pe care membrii Reţelei doresc să îl facă public într-o formă subtilă şi inedită. În ultimii ani numărul muzeelor şi al colecţiilor a scăzut destul de mult din cauza retrocedărilor clădirilor în care funcţionează.

mai 2015 11

MU

ZEU

NOAPTEA MUZEELORComplexul Muzeal AradArad şi Lipova, 16 mai 2015

Complexul Muzeal Arad sărbătoreşte şi în acest an Noaptea Muzeelor, sâmbătă, 16 mai 2015, când porţile muzeului vor fi deschise publicului până după miezul nopţii. Accesul fi ind gratuit.

MUZEUL DE ARTĂ (Str. Gh. Popa 2-4, etaj 2) 20.00 – 01.00 SALA CLIO (Str. Horea 10) 20.00 – 01.00 PALATUL CULTURAL (Piaţa George Enescu 1, Arad)20.00 – 01.00MUZEUL ORAŞULUI LIPOVA (str. Nicolae Bălcescu 21)18.00-24.00

De 11 ani publicul româ-nesc se bucură de o noap-

te în care muzeele din toată ţara îşi deschid porţile cu e -venimente şi expoziţii specia-le pentru a celebra alături de alte mii de instituţii similare din Europa Noaptea Muzee-lor. De multă vreme nu mai este doar o sărbătoare a mu-zeelor ci şi a partenerilor ca-re, an de an, se alătură acestui eveniment ce animă ora şul – instituţii şi organizaţii cultu-rale, galerii de artă, studiouri de creaţie, ONG-uri isteţe, bienale de artă, spaţii alterna-tive etc. Este practic o săr bă-toare a industriilor cultu ra le şi creative deoarece mu zeele sunt acum parte din ele. Mai

mult decât atât, acest brand cultural a generat în spaţiul româ-nesc alte astfel de evenimente construite după acelaşi tipic: Noap-tea Galeriilor, Noaptea Institutelor Culturale, Noaptea Birouri-lor de Arhitectură, Noaptea Caselor deschise etc.

Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi afl at deja la a unsprezecea ediţie. Evenimentul este patronat, în mod tradiţional, de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM). Noaptea Europeană a Mu-zeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Mu-

10 mai 2015

MU

ZEU

uralculturalcultcultural

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

PALATUL CULTURAL (Piaţa George Enescu 1, Arad)

Expoziţia de arheologie. Expoziţia Mănăstirea Bizere -

Viaţa monastică, artă şi tehnologieExpoziţia de istorie. Reconstitu-

ire istorică. Prezentare de uniforme de voluntari ardeleni din armata română din timpul Primului Război Mondial

Expoziţia de numismatică Încon-jurul Pământului în 8000 de monede – colecţionar Kiss Gabriel

Expoziţia Arad – decembrie `89Expoziţia Zâmbiţi, vă rog! Tessék

mosolyogni! Bitte lächeln!. Din istoria fotografi ei arădene

Expoziţia Ştiinţele Naturii Expoziţia Un secol de istorie na tu-

rală. Comori ale patrimoniului ară dean în colecţia Gimnaziului Superior Regal

Expoziţie şi proiecţie de fi lm De la „lemnul scobit” la piesa de tezaur. Odiseea unei monoxile.”

MUZEUL DE ARTĂ (Str. Gh. Popa 2-4, etaj 2)

Expoziţie de artă românească şi eu ropeană

Expoziţie de pictură şi grafi că Adrian Sandu – artist vizual

Workshop de gravură Adrian Sandu – artist vizual

kinema ikon: serial/sezonul doi/Ioana Calen/Paul Popescu/ Modulab

SALA CLIO (Str. Horea 10)Expoziţie de artă (colecţia mu ze-

ului arădean) Portretul: subiect / subiec-tivism

MUZEUL ORAŞULUI LIPOVA (str. Nicolae Bălcescu 21)

18.00-24.00Expoziţie de fotografi i vechi din

oraşul LipovaConcert de muzică folk

Partenerii Complexului Muzeal Arad la acest eveniment sunt Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Consiliul Judeţean Arad, Universita-tea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Bi blioteca Judeţeană „A.D. Xeno-pol” Arad, Parcul Natural „Lunca Mu-reşului” Arad, Asociaţia „Foto Club” Arad, Asociaţia „Foto Club Pro” Arad Grupul de iniţiativă „Dimitrie Ţichindeal” Arad, Asociaţia „Datina Străbună”, Colegiul Naţional „Moise Nicoară” Arad.

Programul Nopţii Muzeelor la Complexul Muzeal Arad

mai 2015 13cultural

unguri”. De astă dată, revoluţia maghiară devenise o certitudine, chiar dacă nu sosise încă şi momentul reculului ei.

Stabilirea momentului istoric respectiv este importantă atunci când paginile lui Slavici, scrise aproximativ cincizeci de ani mai târziu, în 1894 – dar dedicate, în capitolul la care mă refer aici, tocmai anului în care el se născuse –, se referă la confi guraţia Aradului din acea perioadă. Căci iată: „Fetele lui Claici [= Kleitsch în grafi e germană sau Kláics, cu ortografi ere maghiară; n. O.P.], deşi sârboaice, umblau mai bucuros la biseri-ca românească decât la cea sârbească... Iară biserica românească, totodată şi catedrală episcopească, se afl a tocmai afară din oraş, pe ţărmul Murăşului. Trebuiau deci să treacă prin piaţa cea mare a oraşului când se întorceau de la biserică, şi chiar şi numai atât ar fi fost destul pentru ca să facă drumul cel lung până la biserica românească (Cap. „Ani de tinereţe”).

Retrasând, deci, traseul fetelor lui Claici înspre vechea ca-tedrală ortodoxă a Aradului se cuvine deci să pornim de undeva din zona mai degrabă învecinată cu Biserica Sârbească, poate din cartierul sârbesc, aşadar (Raczverteil, Ráczfertály, Raţfertai; actualmente, cartierul Drăgăşani); dar poate şi de pe Herren-gasse, actualmente strada Eminescu, unde erau casele negus-torilor bogaţi. Oricum ar fi ajuns însă către malul Mureşului, fetele pornite spre biserica românească trebuiau la întoarcere să vină către „piaţa mare” a oraşului de atunci, prin urmare către actuala Piaţă Avram Iancu. Biserica era însă situată „înafara oraşului”, pe locul actualului liceu Moise Nicoară, unde se înălţa lăcaşul de cult vizat. Ea a rămas pe acel loc până în 1861, când a fost demolată. Cu acel prilej, rămăşiţele pământeşti ale episcopi-lor înhumaţi în catedrală au fost strămutate şi înmormântate la Gai, în interiorul altarului. În anul următor a început ridicarea noii catedrale, cea de pe terenul cam mlăştinos din grădina lui Tekelija, unde între timp s-a confi gurat spaţiul Pieţei Filimon Sârbu. Vechea catedrală a Aradului, numită după hram Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, a fost construită de arhitectul Anton Ziegler între 1862-1865.

Urmând traseul fetelor înstăritului sârb Claici prin cen-trul vechi, paşoptist, către malul rămas, deocamdată, înafara oraşului, şi către catedrala ortodoxă de atunci – prima în or-dinea construcţiilor de până astăzi ale oraşului care a îndeplinit această funcţie – putem redescoperi ceva din Aradul acelor vremuri.

Ovidiu Pecican

12 mai 2015

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Întâia catedrală

Ceea ce nu a observat majoritatea comentatorilor este că Mara lui Ioan Slavici se petrece nu în a doua, ci în prima

parte a secolului al XIX-lea, începând cam prin 1840-1845 şi ajungând mai apoi în anii revoluţiei burghezo-democratice, cum i s-a spus, pe la 1848-1849. Toate reperele temporale clare cu privire la timpul acţiunii apar în capitolul al XIX-lea, intitulat Verboncul (de la Werbung, publicitate, cu înţelesul special, aici, de publicitate în favoarea recrutării militare). Pe atunci, „Mari lucruri se pregăteau în lume. Feciorii duşi la cătănie pe la Man-tua, Verona şi Veneţia scriau de acolo că s-a ivit un oarecare Garibaldi, mare general, care umblă să-i adune pe italieni sub arme şi să-i ridice asupra împăratului; iară ungurii şopteau între dânşii şi se lăudau prin ascuns că Kossuth al lor stă în legătură cu Garibaldi şi are şi el să se întoarcă la primăvară, casă alunge cătanele împărăteşti, să-i scoată pe beamteri din ţară şi să facă iar vreme ungurească, cum era pe timpul rezistenţei”. Mai apoi, în acelaşi context, la Lipova „Venise adică şi ştirea că italienii au început să arunce beamteri în mare, în lacul Guarda, în râul Adige, şi mare minune n-ar fi fost dacă ungurii s-ar fi luat şi ei după italieni”. În fi ne, într-un terţ moment adus în discuţie de autor în contextul aceluiaşi capitol, „... când vorba venea la război şi la Radetzky, generalul împărătesc, care ştia să-i ţină de scurt pe italieni şi putea, la nevoie, să-i înveţe minte şi pe

mai 2015 15

de zestre a poporului român este plină de valori materiale şi spirituale şi ne face unici. Să învăţăm pe oameni să le preţuiască,să fi e adevăraţi păstrători ai tradiţiilor şi obi-ceiurilor, să dorească să rămână vii peste veacuri, să le facă cunoscute pentru că ele n-au asemănare”. Acesta este argu-mentul care stă la baza acestui demers.

Supermaraton Bekescsaba – Arad – Bekescsaba Supermaratonul Békéscsaba – Arad – Békéscsaba este o cursă deschisă participanţilor de toate vârstele, amatori sau profe sio-nişti, care va avea loc în 16 şi 17

mai. Se va concura atât la individual, cât şi pe ştafete, masculin şi feminin, competiţia având şi secţiuni de ciclism şi patine cu rotile. Cei care doresc să participe se pot înscrie doar online – pe: www.supermaraton.eu – la trei probe: supermaraton, crosul de ciclism şi patine cu rotile , data limită fi ind 3 mai. Atât traseul din prima zi, cât şi cel din a doua zi va însuma câte 100 de kilo-metri. Premiile se ridică 8.000 de euro.

Festival Internaţional de Teatru NouDupă cum ne-am obişnuit deja, în luna mai, la Arad, are loc un festival de teatru puţin mai altfel. De fi ecare dată aduce pe scenă surprize extrem de plăcute pentru publicul spectator din Arad şi nu numai. Actori renumiţi, regizori de excepţie şi o atmosferă deosebită. Toate în cadrul aceluiaşi eveniment care nu trece niciodată neobservat şi nediscutat. Vorbim aici despre Festivalul de Teatru Nou – cunoscut în urmă cu mai mulţi ani ca Underground – afl at la cea de-a treia ediţie.

Ediţia din acest an a festivalului mai sus menţionat se va desfăşura în perioada 9-17 mai la Arad şi va cuprinde un număr de 25 de spectacole care se vor juca, la fel ca de fi ecare dată, în mai multe locaţii. Reprezentaţiile şi concertele vor fi susţinute atât la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” cât şi, după cum spuneam, în diverse alte locaţii, unele mai neconvenţionale (baruri, cafenele) dar extrem de primitoare. De asemenea, conform spuselor man-agerului Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, Bogdan Costea, publicul va avea parte şi de spectacole stradale, ori alte surprize.

Corina Huţan

uralcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

14 mai 2015

„Euromarionetele” vin la Arad În perioada 3-10 mai, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad, secţia Marionete, organizează cea de-a XVI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Arta Animaţiei Euromarionete. Evenimen-tul se va bucura de prezenţa unor artişti inspiraţi din trupe reprezen-tative ale scenei de animaţie atât din ţară, cât şi din străinătate. Alături de artiştii români răspund „prezent” in vitaţiei organizatorilor maeştri pă-puşari din Germania, Spania şi Un-garia.

Festivalul aduce la Arad spectacole precum Cenuşăreasa (3 mai, ora 11.00, Teatrul de Marionete), Cui i-e frică de bau-bau? (4 mai, orele 10.00 şi 11.30, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” – Sala mare), Poveste veselă (4 mai, ora 19.00, Platoul din faţa Tea-trului Clasic), Strada (5 mai, Teatrul de Marionete, orele 10.00 şi 11.30), Dragonul (6 mai, Sala mare a Teatrului Clasic, orele 10.00 şi 11.30), Prietenii motanului încălţat (6 mai, ora 19.00, platoul din faţa Teatrului Clasic) şi Pettersons Feuerwerk für den Fuchs – spectacol în limba germană (7 mai, orele 10.00 şi 11.30, Tea trul de Marionete). Tot în cadrul „Euromarionetelor” va avea loc şi vernisajul expoziţiei Teatru şi desene, în data de 5 mai, la Teatrul de Marionete.

Simpozion şcolar JudeţeanDupă cum ne-am obişnuit de-ja, în luna mai are loc un Sim-pozion şcolar Judeţean mai... altfel. Este vorba despre Coloc-viul literar De vorbă cu scri-itorii arădeni organizat în cadrul Simpozionului Jude-ţean Co pilăria – un tărâm ma-gic, afl at în acest an la cea de a

III-a ediţie. Evenimentul se va des făşura în data de 22 mai 2015, la Căminul Cultural din Mişca şi va fi coordonat de prof. înv. primar Teodora Tămaş de la Şcoala Gimnazială ,,Titus Popovici” din Mişca şi prof. înv. primar Anca Brescan de la Liceul Teoretic ,,Mihai Veliciu” din Chişineu Criş. Iubitorii de literatură sunt aşteptaţi să se bucure de ,,minunata lume a cărţilor”, împreună cu învăţătorii din cadrul Cercului Pedagogic zona Chişineu Criş – Sântana şi elevii de la cele două clase organizatoare. ,,Ne-am născut... pe-un picior de plai... şi trăim pe-o gură de rai... iar lada cultcultural

mai 2015 17

Kool_ro|Snazu|NanookO zi mai târziu, pe 15 mai, de la ora 22 vom avea parte de o noapte de muzică elec-tronică, în noul local Black Swan pe care-l găsim în incinta ştrandului arădean. Pentru cei 20 de lei pe care îi plătim la intrare, ne mixează dj kool_ro, adică Robert Antal din Pecica, Snazu, adică Cighear Ciprian din Arad şi Andrei aka Nanook din Arad. Cei trei au de gând să îi încânte pe cei prezenţi toată noaptea cu mix-uri de Deep House, House, Tech, Dubstep sau Techno.

ABC|3scene.Parc MicPrincipalul eveniment uşor neconvenţional al lunii mai este seria de concerte marca ABC, ce se va desfăşura pe 22 mai în incinta Hotel Parc Mic. În ultimele luni, cei de la ABC au pus stăpânire pe holul Palatului Cultural (în octombrie 2014), unde au mixat atunci 10 dj şi pe Teatrul Clasic din oraş, în martie anul acesta, unde în cursul nopţii au urcat pe două scene diferite 13 artişti, cap de afi ş fi ind pianistul Teo Milea. De data aceasta, ABC-ul pregăteşte un eveniment de o amploare mai mare ca precedentele, având în plan organizarea a trei scene diferite, cu trei „personaje principale”, toate acestea petrecându-se în incinta Hotelului Parc Mic.

kinema ikon 2|5În plus, pe lângă aceste concerte, a -vem parte până la jumătatea lunii mai de episodul cinci din sezonul doi al kinema ikon, „Daria Ghiu//Maria Balabaş/dslx:[Limitele limbii mele sunt limitele lumii mele]”, care poate fi vizitată la Muzeul de Artă Arad, pe strada Gheorghe Popa de Teiuş, numărul 2-4, la etaj, în sala kinema ikon.

Eugen Rogojan

uralcultural

AVA

NC

RO

NICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

16 mai 2015

În ultima vreme, cultura underground arădeană şi eve-nimentele nu foarte convenţionale din municipiu, au

început să câştige teren. Luna mai a lui 2015 are pregătite evenimente pentru consumatorii mai multor genuri muzi-cale.

Divtech|Decide Today|GuGaYaGeStartul îl dă un triplu concert ce are loc pe 2 mai în Flex, de la ora 21. Este vorba despre turneul european al celor de la

Divtech, Decide Today şi GuGaYaGe, turneu ce in-clude oraşe din ţări precum Franţa, Spania, Elveţia, Po-lonia, Germania, Austria, Ce-hia, Ungaria, Belgia şi desi-gur, România, Aradul fi ind prima lor oprire la noi în ţară.

Divetech vine din Orange County, California şi cântă o combinaţie de Breakcore şi thrash metal, ceva nu foarte uşor de digerat pentru pu-

blicul larg. Şi Decide Today vine tot din Statele Unite şi a început în 2011 să cânte un fel de electronic anarcho hardcore, ceea ce pentru un „neiniţiat” în tainele undergroundului sună a formulă chimică. În concertul din Flex, la care artists fee-ul este de 10 lei, îi însoţeşte şi GuGaYaGe, care vine din Franţa.

Th e Lemon LoversTot în Flex, tot de la ora 21 şi tot cu 10 lei artists fee-ul, dar de data asta pe 14 mai, îi a -vem în concert pe cei din trupa Th e Lemon Lovers, din Porto. Membrii trupei rock, João Pedro Silva, Victor Butuc

şi Andrés Malta, vin în România cu ocazia turneului de lansare a primului lor album: Loud, Sexy & Rude. Partea interesantă a poveştii trupei înfi inţate în 2012 este că fondurile necesare pentru înregistrarea şi lansarea albumului au fost donate de către fanii acestora, în cadrul a peste 70 de concerte organizate în perioada 2012-2014.

cultcultural

mai 2015 19

arhitectural, pe fondul unei păduri de aproximativ 5 ha, prin trasa-rea aleilor, asemenea unor poteci şi îmbogăţirea sortimentaţiei de arbori şi arbuşti mai ales din fondul genetic autohton. Alături se afl a sectorul economic, alcătuit din acare turi, grajduri pentru vite, depozite şi o livadă cu pomi fructiferi.

Vechea colecţie, împreună cu conacul a devenit în 1925, se-diul Camerei agricole, o instituţie publică autonomă, cu atribuţii consultative din domeniul agriculturii. În această perioadă, su prafeţele au fost bine întreţinute şi dezvoltate, prin săparea unui iaz, amenajarea unor terenuri de tenis, introducerea plan-telor exotice şi decorative. După 1949, prin desfi inţarea acestei instituţii, au apărut primele semne ale îmbătrânirii şi degradării domeniului. Lipsa de interes a noilor administraţii a dus la dis-pariţia împrejmuirii, circulaţia necontrolată a sătenilor, trasarea altor poteci, creşterea haotică a vegetaţiei ierboase şi extragerea ilegală a arborilor. Din vechea colecţie au mai rămas câteva e -xem plare de pin, brad şi stejar.

Abia prin 1962, ing. Eusebiu Ştefan din Oradea, un excelent practician din domeniul silviculturii, a ales fosta reşedinţă a fami-liei lui Boroş Benjamin ca obiectiv al desăvârşirii unui proiect îndrăzneţ şi de lungă durată, care în esenţă avea ca scop, crearea pe vechiul fond genetic, a unei noi colecţii de arbori şi arbuşti. Drept urmare, în 1985, acolo s-a constituit Arboretumul Sylva care în scurt timp a devenit unul din cele mai importante par-curi de acest fel din Europa. Valoarea lui ştiinţifi că şi estetică este sporită şi de peisajul natural, generos în forme de relief diverse, de la luncile alimentate de apa izvoarelor, până la culmile unor dealuri domoale şi stâncării golaşe. Toate acestea fac din vechea reşedinţă a lui Boroş Benjamin una din cele mai interesante şi pitoreşti zone a judeţului nostru, constituindu-se astfel, într-o inestimabilă valoare de patrimoniu cultural naţional.

Horia Truţăuralcultural

PR

OFILP

RO

FIL

18 mai 2015

Boroş Benjamin şi Calea ferată Arad – Brad

La 24 mai se împlinesc 140 de ani de la aprobarea de către guvern a proiectului construcţiei căii ferate

cunoscută azi ca Linia Bradului. Programul, considerat atunci, deosebit de ieft in şi profi tabil economic, a fost re-dactat de Boroş Benjamin (1839-1896), inginer şi mare proprietar de păduri din Gurahonţ. La începutul anului

1875, pe baza acestui document devenit unul de referinţă pentru lucrările de acest gen din Ungaria, s-au pus bazele Societăţii Căii Ferate Arad – Valea Crişului Alb, cu sediul în Arad. Lucrările organizate pe mai multe etape au durat 20 de ani, fi ind înche-iate în 1895. Astfel, pe o distanţă de 167 km calea ferată a fost dotată cu 37 de staţii prevăzute cu săli pentru călători, birouri de mişcare, cabine pentru acari, instalaţii de telegraf, depozite pentru mărfuri. De remarcat este şi faptul că pe această linie, a circulat decenii în şir automotorul Astra, construit în Arad, în perioada 1936-1938. Viteza de 110 km/oră, pe care o atingea trenul, la acea dată, a lă turi de forma sa aerodinamică, îi conferea deosebită eleganţă, făcându-l un punct de atracţie pentru toţi călătorii de pe pito reasca Vale a Crişului Alb.

Printre proprietăţile lui Boroş Benjamin, în partea de nord a Gurahonţului, pe Valea Honţişorului, se afl a reşedinţa fami-liei, un conac înconjurat, conform obiceiului vremii, de un parc. Clădirea, existentă şi astăzi a fost construită, în stil neoclasic, fi ind cochetă în simplitatea ei, remarcându-se şi prin terasa acoperită, ornată cu stâlpi din lemn şi decoruri traforate în stil popular. Parcul din apropiere, azi colecţie dendrologică, a fost prelucrat cultcultural

mai 2015 21

Program: Johannes Brahms, Concertul pentru vioară şi orchestră în re major op.77Wolfgang Amadeus Mozart, Serenada Haff ner K.248b

Sâmbătă, 23 mai 2015, ora 19.00Concert simfonicDirijor: Roberto Salvalaio- ItaliaÎn program: lucrări de Antonio Vivaldi, Wolfgang Amadeus Mozart, Carl Philipp Stamitz, Antonin Dvorak, Ciprian Po-rumbescu

Joi, 28 mai 2015, ora 19.00Concert vocal-simfonicDirijor: Roberto Salvalaio ItaliaDirijorul corului: Robert Daniel RădoiaşÎn program: uverturi şi coruri din opere de Bedrich Smetana, Piotr Ilici Ceaikovski, Mihail Ivanovici Glinka şi Alexandr Borodin

Sâmbătă, 30 mai 2015, ora 19.00Concert simfonic dedicat Zilei CopiluluiDirijor: Roberto Salvalaio - ItaliaProgram:Serghei Prokofi ev, Petrică şi lupul Camille Saint Saën, Carnavalul animalelor

uralcultural

FILAR

MO

NICĂ

20 mai 2015

FILA

RM

ON

ICĂ Duminică, 3 mai 2015, ora 19.00

Sala Ferdinand, Primăria AradRecital cameralConstantin Talmaciu (fl aut), Alina Moneanu (fl aut), Oana Seranfi nceanu (oboi),Barbu Bogdan (trompetă), Săndel Lazăr (fagot), Roberto Salvalaio (clavecin)În program:Trio sonate din creaţia compozitorilor Johann Joachim Quantz, Gottfried Finger, Johann Pachelbel, Georg Philipp Telemann, Antonio Vivaldi, Alessandro Scarlatti

Joi, 7 mai 2015, ora 19.00Concert vocal-simfonicDirijor: Roberto Salvalaio - ItaliaDirijorul corului: Robert Daniel RădoiaşSolişti: Diana Trivellato - soprană, Nadiya Petrenko - mezzosoprană, Adrian Dumitru - tenor, Iustinian Zetea - basAnton Bruckner, Misa în fa minor nr. 3 pentru solişti, cor şi orchestră

Sâmbătă, 9 mai 2015, ora 19.00Sala Palatului CulturalConcert extraordinar dedicat Zilei EuropeiDirijor: Roberto Salvalaio - ItaliaSolistă: Diana Trivellato - ItaliaÎn program: uverturi şi arii de Wolfgang Amadeus Mozart, Gioacchino Rossini, Gaetano Donizetti şi Giuseppe Verdi

Joi, 14 mai, ora 19.00Concert simfonicDirijor: Cristian NeaguSolistă Sînziana MirceaProgram:Wolfgang Amadeus Mozart, Uvertura la opera Nunta lui Figaro K. 492Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul nr. 21 în do major pentru pian K. 467Joseph Haydn, Simfonia nr. 104 în re major

Sâmbătă, 16 mai 2015, ora 19.00Sala Palatului CulturalIntegrala concertelor de lăută de Antonio VivaldiDirijor: Dorin FrandeşSolist: Caius HeraProgram: Concertul în re major RV 93Trio sonata în sol minor RV 85Trio sonata în do major RV 82Concertul pentru viola d’amore şi lăuta în re minor RV 540 Concertul în do major RV 425

Joi, 21 mai 2015, ora 19.00Dirijor: Robert Gutter - SUASolist: Nicolas Koeckert - Germania cultcultural Diana Serghiuţă, Microcosmos

mai 2015 23uralcultural

Concurs internaţional de folclor „Aşa-i jocul pe la noi”, ediţia a XXI-aArad, 16-17 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Palatul Copiilor şi Elevilor Arad, ISJPremierea Olimpicilor Naţionali Arădeni Arad, 20-30 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, ISJPromovarea moralei creştine în rândul tinerilor prin muzică creştină contemporanăArad, 20-25 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Asociaţia Christian BusinessmenFestival muzical „POP STAR”, ediţia a XXIV-aArad, 22 mai 2015Organizatori: CJA, CCJAConcurs Naţional de şah „Cupa Palatului”Arad, 22-24 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Palatul Copiilor şi Elevilor Arad, ISJSupermaratonul Arad-Bekescsaba şi retur, ediţia a XVIII-aArad, 24-25 mai 2015Organizatori: CJA, CCJAConcurs pentru preşcolari „Grădinarii Poznaşi”Arad, 29 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Grădiniţa PP „Curcubeul copiilor” Festival „Comori de sufl et românesc”, ediţia a II-aPleşcuţa, 30 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Primăria Pleşcuţa

•

•

•

•

•

•

•

•

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 mai 2015

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură, ediţia a II-aArad, 7-9 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA Sărbătoarea Trandafi rului, ediţia a VII-aMândruloc, mai-iunie 2015Organizatori: CJA, CCJA, Fundaţia Eutopia Garden Zilele Administraţiei Arădene, ediţia a VII-aArad, mai-iunie 2015Organizatori: CJA, CCJA, PMAFestivalul „Flori de Sânziene”, ediţia a IX-a 2015Bârsa, mai 2015 Organizatori: CJA, CCJA, Primăria Comunei BârsaExerciţiu de Mobilizare pentru Verifi carea Stadiului de Pregătire al PopulaţieiArad, mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Administraţia NaţionalăRaliul Aradului – Campionat Naţional, ediţia a VII-aArad, 8-9 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, PMA, ACS AMC RACINGÎntâlnirea tinerilor istoriografi Arad, 9-10 mai 2015Organizatori: CJA, CCJA, Asociaţia Statuia Libertăţii

•

•

•

•

•

•

•

cultcultural

Diana Serghiuţă, Anxietate

Diana Serghiuţă, Butterfl y