Click here to load reader

Activ Nerv Super

  • View
    17

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Cortexul. Structurile superioare ale sistemului nervos central. Hipotalamusul. Mezencefalul. Cerebelul. Formatiunea reticulara. Substanta neagra. Hipocampul. Amigdala.

Text of Activ Nerv Super

  • Electroencefalograma (EEG)

    Inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului.Daca electrozii de masurare sunt plasati direct pe cortex se masoara o electrocorticograma.Prin EEG se masoara un ritm dominant cu un domeniu de frecventa 1-30 Hz si amplitudine medie 20-100 V.Amplitudinea undelor reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron

  • Semnificatia clinica a EEGUndele cerebrale reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta, stimuli) sau patologice.Test util pentru a diagnostica:- hemoragii (hematoame)- crize de epilepsie- leziuni cerebrale- tumori- infectii- boli degenerative sau metabolice- dereglari ale somnului

  • Tipuri de undeAlfa BetaTeta Delta Gama

  • Undele alfa

    Amplitudine in jur de 50 V.Frecventa 8-13 Hz.Reprezinta activitatea electrica a neuronilor din cortexul occipitalPrincipalul ritm observat la adulti, in stare de relaxare(repaos fizic i psihic)

  • Unde beta

    Amplitudine 5-30 VFrecventa 13-30 HzReprezinta activitatea electric a regiunilor frontala si parietal anterioaraRitm normal observat la persoanele in stare de alerta (activare a cortexului) i in timpul stimulrii senzoriale

  • Unde teta

    Amplitudine maxima de 20 VFrecventa 4-8 HzNormale la copii si in timpul somnului, anormale la adulti in stare de veghe

  • Unde deltaAmplitudinea cea mai mareFrecventa de pana la 4 HzApare in fazele de somn profund si la copii pana la varsta de un an

    Unde gamaFrecventa 30-100 HzSe inregistreaza in conditii de activitate mentala superioara: perceptie, rezolvarea de probleme, teama, constienta, etc.

  • CELE DOU EMISFERE CEREBRALE SUNT SEPARATE PRIN FISURA INTEREMISFERIC I UNITE N PARTEA BAZAL PRIN FORMAIUNI DE SUBSTAN ALB FEELE EMISFERELOR SUNT STRBATUTE DE ANTURI ADNCI-CARE DELIMITEAZ LOBI (SANUL CENTRAL ROLANDO, SANUL LATERAL SYLVIUS)I ANURI MAI PUIN ADNCI, CARE DELIMITEAZ CIRCUMVOLUIUNI (girusuri)

  • Functional cuprinde : 1. neocortexul receptor 2. neocortexul motor 3. neocortex de asociatie GALBEN -CORTEX CINGULATVERDE -HIPOCAMPULROSU(inf) -NUCLEUL AMIGDALIAN

    SCOARTA CEREBRALANEOCORTEX (IZOCORTEX) ARHICORTEX SI PALEOCORTE (ALOCORTEX)

  • Structura scoarei cerebrale(izocortexului)Compus din ase straturi:Sratul molecularStratul granular extern Stratul piramidal externStratul granular internStratul piramidal internStratul fuziform sau piriformCinci tipuri de neuroni:Celule orizontale a lui CajalCelule granulare (stelate)Celule piramidale ( Be i Meynert)Celule fuziformeCelulele Martinotti

  • LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALENeocortex receptor senzitiv (homunculus)si senzoriale:vizuala,olfactiva,gustativa, auditiva,vestibulara

    Aria motorie-bleo hasurat Aria somatosenzitiv galben hasurat Aria Broca-negru Aria Wernicke-in lobul temporal hasurat orizontal Aria auditiv in lobul temporal galben punctat Aria vizual albastru hasurat CORTEXULCUPRINDE :Neocortex de asociaie:somato-senzitiv vizual , auditiv, motor. Neocortex motor -din girusul precentral care formeaza un Homunculusmotor foarte asemanator cu Homunculus senzitiv.

  • Ariile corticale (dup Brodman)

  • Arii corticale (clasificare morfo funcional)Arii receptoare senzitivo senzoriale Aria somestezic IAria somestezic II (versantul superior al sciziunii laterale)Ariile sensibilitii vizuale primar i secundarAriile sensibilitii auditive - primar i secundarAriile vestibulareAriile sensibilitii gustativeAriile sensibilitii olfactive

  • Arii corticale motoriiAria motor primar (aria 4)Aria motorie suplimentarAria premotorie (aria6)Cmpul frontal al micrilor ochilorArii de asociaieAriile de asociaie ale lobului prefrontalAriile de asociaie ale cortexului medio-orbito-frontalAriile de asociaie ale lobului temporalAriile de asociaie parieto-temporo-occipitaleArii vegetative

  • Explic disproporiile!

    Reprezentarea grafic in aria somestezica I (LOBUL PARIETAL) unde se proiecteaz sensibilitatea cutanat si proprioceptiv a regiunilor corpului, in functie de densitatea receptorilor ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

  • ARIE DE ASOCIAIE TERIAR aria Wernicke-inelegerea limbajului

    PRIMETE I INTEGREAZ INFORMAII DE LA ALTE ARII DE ASOCIAIE

    ESTE O ARIE INTERPRETATIVA

  • Afazia- tulburarea limbajului Afazia Broca-afazie motorie, afazia Broca rezulta in urma unei leziuni la nivelul portiunii frontale a ariei cerebrale corespunzatoare vorbirii.Afazia Wernicke.tulburari accentuate ale intelegerii limbajului (motora, senzoriala)

  • Mecanisme chimice la nivelele pre- i postsinaptice ce stau la baza memoriei de scurt durat

    1. Stimularea concomitent a neuronului facilitator i a celui senzoriale determin eliberarea serotoninei n fanta sinaptic a sinapsei dintre aceti neuroni. 2. Serotonina se fixeaz pe receptorii specifici postsinaptici i ei activeaz adenilat ciclaza din membran, care determin sinteza de AMPc (mesager secund) din ATP.

  • 3.AMPc activeaz o protein kinaz ce determin fosforilarea unei proteine din structura canalelor de potasiu din membrana terminaiei senzoriale i blocarea lor pe un interval de la minute la sptmni.4.Scderea conductanei pentru potasiu determin apariia unui potenial de aciune prelungit n terminaia presinaptic senzorial,5.Potenialul de aciune determin activarea ndelungat a canalelor de calciu i influxul masiv de ioni de calciu n terminaia senzorial. Ca urmare se amplific eliberarea de mediator, facilitnd astfel transmiterea sinaptic pe o perioad ndelungat.

  • Mecanisme memoriei de scurt durat

  • Somn VegheCe este somnul ?Criterii comportamentale: diminuarea mobilitii ochii nchii rspunsului la stimuli externi postura caracteristic stare de incontien reversibilCriterii electrofiziologice: EEG EMG EOG

  • Stadializarea somnului

  • Somnul Non REM - mecanisme

    Observaii experimentale: Centrii nervosi care induc somnul:

    1. Nucleii rafeului (serotonina)2. Nucleul tractului solitar 3 Lez. hipotalamus anterior produce insomnie pe termen lung Stimularea electric sau chimic produce un pattern de somnnonREM pe EEG nregistrri intracelulare au artat c exist celule care descarc maximal n somnul nonREM Ritm de descrcare: VEGHE + NonREM ++++ REM + NUCLEII RAFEULUI, HIPOTALAMUSUL ANTERIOR I ARIA PREOPTIC SUNT IMPLICATE N SOMNUL NON-REM

  • NonREM - Mecanismeneurochimice

    GABA Nn. GABA n trunchi, talamus, hipotalamus, diencefal, cortex Hipotalamusul i diencefalul trimit conexiuni spre cortex GABA e un neurotransmitor inhibitor i poate inhibaformaiunea reticulat activatorie, staiile de releu i cortexul. Eliberarea de GABA produce inhibiia cortical i deactivarea. SOMNUL NU E UN FENOMEN PASIV peptidul muramil!!!

  • Modificri fiziologice ntimpul somnului REM

    Hipotonie muscular generalizat (cuexcepia sistemelor cardiovascular, respiratori oculo-motor). Micri oculare rapide n special dreapta stnga. Activarea n proporie de 70 80% a maseineuronale cerebrale, crete metabolismul,vascularizaia, volumul cerebral, temperaturacu 1oC Excitaie a organelor sexuale.

  • 4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervalede 90 min.

  • Tipurile temperamentale(Tipologia lui Hippocrate i Galenius.)predominana n organism a uneia dintre cele patru umori (snge, limf, bila neagr si bila galben) determin temperamentul. Pe aceast baz ei stabilesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic i coleric.

  • Colericul este energic, nelinitit, impetuos, uneori impulsiv i i risipete energia. El este inegal in manifestri. Strile afective se succed cu rapiditate. Are tendina de dominare n grup i se druiete cu pasiune unei idei sau cauze. Sangvinicul este vioi, vesel, optimist i se adapteaz cu uurin la orice situaii. Fire activ, schimb activitile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Tririle afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale i instabile. Trece cu uurin peste eecuri sau decepii sentimentale i stabilete uor contacte cu alte persoane.

  • Flegmaticul este linitit, calm, imperturbabil, cugetat n tot ceea ce face, pare a dispune de o rbdare fr margini. Are o putere de munc deosebit i este foarte tenace, meticulos n tot ceea ce face. Fire nchis, puin comunicativ, prefer activitile individuale. Melancolicul este puin rezistent la eforturi ndelungate. Puin comunicativ, nchis n sine, melancolicul are dificulti de adaptare sociala. Debitul verbal este sczut, gesticulaia redus.

  • Tipologia lui Pavlovtipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu temperamentul coleric)tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic)tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)

  • Tipologia lui Jung si Eysenck

Search related