Act Juridic Civil

7/31/2019 Act Juridic Civil

1/24

Ministerul Educaie a Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Cadastru, Geodezie i Constucie

Catedra Drept Patrimonial

Referatla disciplina Drepturile patrimoniale

Modul de dobndire a dreptului de

proprietate prin actjuridic civil

A elaborat: st. gr.DI-1203M, Ple Eugeniu

A verificat: lector superior-Ursu Viorica

Chiinu 2012


2/24

Cuprins

Introducere ................................................................................................................. 3

Cap.I Noiunea i clasificarea actelor juridice civile ................................................. 3

Cap.II Condiiile actului juridic ................................................................................. 6

Cap.III Efectele actului juridic civil.........................................................................17

Biliografie: ...............................................................................................................24


3/24

Introducere

Act juridic civilManifestare de voina svrit cu intenia de a produce efecte juridice, adic a crea, a

modifica ori stinge un raport juridic. Actele juridice sunt de mai multe feluri: acte juridice uni, bi

sau multilaterale (dupa numarul prilor); acte cu titlul oneros sau gratuit (dup scopul urmrit),cele cu titlul oneros se mpart n comutative i aleatorii, iar cele cu titlu gratuit n liberaliti iacte dezinteresate; acte constitutive, translative i declarative (dup efectele produse) etc. Pentruca actele juridice civile s fie valabil ncheiate ele trebuie s ndeplineasc anumite condiii defond, iar cnd actul este solemn, trebuiesc ndeplinite i condiii de form.

Cap.I Noiunea i clasificarea actelor juridice civile

Definiie - Manifestarea de voina fcut cu intenia de a produce efecte juridice, respectiv,de a nate, modifica ori stinge un raport juridic concret - reprezint actul juridic civil.

Sensurile expresiei act juridic civil

Intr-un prim sens, actul juridic civil - deasemneaza tocmai manifestarea de vointa cuintentia de a produce efecte juridice civile - pentru acest sens se utilizeaza formula negotiumjuris - adica operatiune juridica. In al doilea sens - se desemneaza inscrisul constatator al

manifestarii de vointa, adica suportul material. Pentru acest al doilea sens, se foloseste formulade instrumentum probationis (adica inscrisul autentic sau sub semnatura privata).

Clasificarea actelor juridice civile1. Dupa numarul partilor:

- unilaterale

- bilaterale

- multilateraleEste act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura vointa - exemplu testamentul,

acceptarea succesiunii, renuntarea la o mostenire, oferta, promisiunea publica de recompensa.Este bilateral - actul juridic civil care reprezinta vointa concordanta a doua parti. Exemplul tipicde act civil bilateral este - contractul civil: vanzarea cumpararea, imprumutul, depozitul etc.

Este multilateral - actul juridic rezultat din acordul de vointa ce provine de la trei sau mai

multe parti - exemplu contractul civil de societate.

Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile in unilaterale si bilaterale, cuclasificarea contractelor civile in unilaterale (ce dau nastere la obligatii numai pentru una din

parti) - donatia, imprumutul si bilaterale sau sinalagmatice care dau nastere la obligatii pentru

ambele parti - vanzarea cumpararea).2. Acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit

- Este cu titlu oneros acel act juridic civil in care, in schimbul folosului patrimonial

procurat de o parte celeilalte, se urmareste obtinerea altui folos patrimonial. - Art.945 Codul civilContractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a -si procura un avantaj (exemplucontractul de vanzare cumparare, antrepriza, locatiunea etc).

Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a

se urmari obtinerea altui folos patrimonial in schimb (exemplu donatia, comodatul, imprumutulfara dobanda, mandatul gratuit).

Actele cu titlu oneros se subclasifica in


4/24

- act comutativ - la a carui incheiere partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor lor

(exemplu:contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc).- act obligatoriu - la a carui incheiere partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existind

sansa unei pierderi si a unui castig. (exemplu: contractul de renta viagera, contractul de vanzare

cu clauza de intretinere).

Actele cu titlu gratuit se clasifica in- liberalitatii si

- acte dezinteresate

Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniulprin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitati donatiile si legatele.

Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj

patrimonial fara a-si micsora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitulnerenumerat, comandatul etc.

3. Acte juridice civile:

- constitutive

- translative

- declarativeEste constitutiv - actul juridic civil care da nastere la un drept subiectiv civil care n-a

existat anterior. exemplu: ipoteca conventionala, amanetul ori gajul).Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un

patrimoniu in alt patrimoniu (exemplu:donatia, vanzarea-cumpararea).

Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept

subiectiv preexistent (exemplu: partajul (imparteala este un asemenea act.)O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ - este acel act prin care o persoana

renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate un act juridic civil, la a carui

incheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal, individual.Actul constitutiv si cel translativ isi produc efectele numai pentru viitor (exemplu.nunc), pe

cand actul declaratiei isi produce efectele pentru trecut (exemplutunc).

4. Acte juridice de: - conservare

- administrare- dispozitie

Este act de conservare - acel act juridic care are ca efect preintampinarea pierderii unui

drept subiectiv civil. Este avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica, se salveazaun drept de o valoare mai mare (Exemplu: intreruperea unei presciptii prin actiunea in justitie,

somatia, inscrierea unei ipoteci.).

Actul de administare - este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere invaloare a unui bun ori a unui patrimoniu (exemplu inchirierea unui bun, culegerea fructelor,

asigurarea unui bun etc.).

Actul de dispozitie este acel act juridic civil care are ca rezultat iesirea din patrimonoi a

unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala (ipoteca, gaj).5. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale

Este patrimonial actul juridic civil care are un continut evaluabil in bani, asemenea acte

sunt cele care privesc drepturile reale si de creanta (Exemplu: contractul de vinzare-cumparare,

donatie, imrumut etc.).


5/24

Este nepatrimonial - actul juridic civil care are un continut neevaluabil in bani. (Exemplu:

conventia parntilor unui copil din afara casatoriei, in sensul stabilirii numelui de familie alacestuia).

6. Acte juridiceconsensuale- solemne

- realeEste consensual actul juridic civil care se incheie prin simpla manifestare de vointa. Actul

consensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei in care se incheie actele juridice

civile.Solemn este acel act juridic care trebuie sa imbrace o forma prescrisa de lege. Forma

speciala, solemna pentru un asemenea act este o conditie de valitate (de valabilitate) (Exemplu:

donatia, ipoteca, conventionala, testamentul).Este real este actul juridic civil care se incheie in mod valabil daca manifestarea de vointa

este insotita de remiterea( predarea) bunului. Exemplu: (imprumutul, depozitul, darul manual).

Un act juridic consensual (ca regula) poate fi uneori solemn (vanzarea-cumpararea unui

teren).

7.Acte juridice civile intre vii si pentru cauza de moarteActul intre vii - inter vinos - este actul juridic civil care-si produce efectele neconditionat

de moartea autorului ori autorilor. Majoritatea actelor civile sunt acte intre vii..Actul pentru cauza de moarte - mortis cauza - este actul juridic care nu-si produce efectele

decat la moartea autorului - exemplutestamentul.

8. Acte juridice civilesubiective- conditieEste act subiectiv - actul juridic civil al carui continut este determinat prin vointa autorului

sau autorilor lui. Majoritatea actelor civile intra in aceasta categorie.

Este act conditie - actul juridic la a carui incheiere partile isi exprima vointa doar inprivinta nasterii actului, continutul lui fiind predeterminat de norme de la care partile nu pot

deroga (exemplucasatoria).

9. Acte civile - pure si simple si

- acte afectate de modalitatiEste pur si simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate (termen, conditie, sarcina).

(Exemplu: acceptarea ori renuntarea la mostenire).

Este afectat de modalitati - actul civil care cuprinde o modalitate (exemplu: contractul deasigurare, donatia cu sarcini, vanzarea cumpararea cu clauza de intretinere - in care e prezent

termenul).

10. Acte juridice civileprincipale- accesorii

Este principal - actul juridic civil care are o existenta de sine statatoare soarta sa

nepretinzand de soarta juridica a altui act juridic.

Majoritatea actelor juridice intra in aceasta categorie.Este accesoriu - actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal.

Exemplu: clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca conventionala, arvuna).

11. Acte cauzale si acte abstracte

Este cauzal - actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului (dacascopul este imoral actul juridic este lovit de nulitate).


6/24

Este abstract (necauzal) actul juridic civil care este detasat de elementul cauza, valabilitatea

sau neimplicand analiza acestui element.Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare - inscrisuri care

incorporeaza operatiuni juridice (obligatiunea CEC).

12. Acte juridice civile - strict personale

- si acte ce pot fi facute si prin reprezentareStrict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal fara a putea fi

incheiat prin reprezentare exemplu: testamentul.

Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi incheiate personal, darpot fi incheiate si prin reprezentant (mandatar).

Normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare si aplicare -

deoarece constitue exceptia.13. Actele juridice civile numite (tipice) si acte nenumite atipice

Este numit - actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum si o

reglementare proprie. Majoritatea actelor juridice civile sunt tipice.

Este nenumit - actul juridic care nu are o denumire si o reglementare proprie

(exemplucontractul de vanzare cumparare cu clauza de intretinere.14. Acte juridice civile cu executare dintr-o data (uno ictu) si cu executare succesiva

Cu executarea dintr-o data este actul juridic a carui executare presupune o singura prestatiedin partea debitorului. Se mai numeste si act cu executare instantanee (darul manual).

Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestatii

esalonate in timp (contractul de renta viagera, contractul de incheiere).

- Consecintele neexecutarii culpabile - pentru contractul cu executare dintr-o data - acontractului sinalogmatice - se aplica rezolutiunea; iar pentru contractele cu executare succesiva- refilierea.

Cap.II Condiiile actului juridic

Conditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act.

In functie de aspectul la care se refera distingem:

- Conditii de fond - cele care privesc continutul actului juridic civil.- Conditii de forma - cele care se refera la exteriorizarea vointei.

In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste conditii se impart in :

- esentiale - cele cerute pentru valabilitatea actului

- neesentiale - intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutievalabilitatea actului.

Conditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prevazute in art.948 Cod civil, care

dispune:

1) capacitatea de a contracta2) consimtamantul valabil al partii ce se obliga

3) un obiect determinat

4) o cauza licita.

1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Definitie: Capacitatea de a incheia actul juridic civil reprezinta acea conditie de fond siesentiala care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si

obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil..


7/24

Aceasta reprezinta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice.

In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut - ca principiul sau regula estecapacitatea de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.

Acest principiu se desprinde din D.31/1954 art.6 alin.1 Nimeni nu poate fi ingradit incapacitatea de folosinta si nici lipsit in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in

cazurile si in conditiile stabilite de lege.Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o vede legea (Belein), iardiscernamantul este o stare de fapt.

ConsimtamantulStim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte

juridice.

Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauzasau scopul.

Principiile vointei juridice in dreptul civil

Codul civil consacra doua principii care carmuiesc vointa juridica

- principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa;

- principiul vointei reale (principiul vointei interne).Principiul libertatii actelor juridice - poate fi exprimat astfel (Belein)

- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic; civil- partile sunt libere sa stabileasca, continutul (clauzele) actului juridic civil;

- partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe

care l-au incheiat.

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt: a) ordinea publica (norme carereglementeaza ordinea economica, sociala si politica de stat) b) morala (bunele moravuri) c)

normele imperative (de la care nu se poate deroga).

2. Principiul vointei reale (interne)In solutionarea acestei probleme exista doua conceptii:

- conceptia subiectiva - care da prioritate vointei interne, reale

- conceptie obiectiva - prefera vointa declarata exteriorizata.

Codul civil roman a consacrat principiul vointei interne sau reale.In sprijinul acestui principiu se indemeiaza pe argumentele:

- art.977 Codul civil Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilorcontractante, nu dupa sensul literal al termenului.

- art 953: Consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smulsul prin violenta,sau surprins prin dol..

- art.1175 : in materie de simulatie Actul secret modifica un act public, nu poate aveaputere decat intre partile contractante si succesoriilor universali.

Definitie: Consimtamantul reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata

in exterior.

Conditiile de valabilitate a consimtamantului.1. Sa provina de la o persoana cu discernamant

2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

3. sa fie exteriorizat

4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.1. Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant

Aceasta conditie decurge din caracterul constient al actului juridic civil.


8/24

Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are discernamant

juridic necesar pentru a incheia acte juridice civile.Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel pus sub interdictie

judecatoreasca, este prezumata a nu avea discernamant.

Minorul intre 14 su 18 ani are discernamantul juridic in curs de formare.

Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoanafizica cu deplina capacitate de exercitiu.

In afara de incapacitatile legale - cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de

discernamant exista si cazuri de incapacitati naturale - in care se gasesc persoane capabile dupalege, in drept capabile cu discernamant), iar in fapt persoana lipsita temporar de discernamant,

exemplu: betie, hipnoza, somnambulism, manie puternica.

2. Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice- aceasta decurge din esenta actului juridic civil.

Aceasta conditie nu este indeplinita cand:

- manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, prietenie, curtoazie;

- cand s-a facut sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga ma oblig

daca vreau;- cand manifestarea de vointa este prea vaga;- cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala (exemplu: actul fictiv in caz de

simulatie.

3. Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat

Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al consensualismului, care

inseamna ca partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a vointei lor.Manifestarea de vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita (implicata)

(acceptarii mostenirii art.689 Codul civil).

Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt : in scris, verbal prin gesturi ori fapteconcludente, neechivoce.

In principiu in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant exteriorizat. Prin exceptie,

tacerea valoreaza consimtamant:

1. cand legea prevede expres aceasta2. cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii

3. cind tacerea are valore de consimtamant potrivit obiceiului.

4. Consimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtamantSunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea.

Eroarea

Definiie : Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civilEroarea este reglementata in art.953 Codul civil, 954.

Clasificare

- Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri:

1. - eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea dedoua feluri:

2. - asupra naturii actului juridic (o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta

parte, are gresita credinta ca incheie alt act juridic) ;

- asupra identitatii obiectului -; (o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun pecand cealalta parte are in vedere alt bun) .

3. - eroarea viciu de consimtamant - este falsa reprezentare a realitatii ce cade


9/24

- fie asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului (error in substantiam);

- fie asupra persoanei contractante (error in personam).4. - eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante

care nu afecteaza valabilitatea actului.

In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-a

format acordul de vointa.In cazul erorii viciu de consimtamant (in ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa.

Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea este diminuarea valorica a prestatiei, fara

nici o consecinta juridica.Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, intalnim:

- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la incheierea

actului juridic (obiectul actului, valoarea etc);- eroarea de drept - pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat si a admiterii

acesteia ca viciu de consimtamant. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existentei ori

consimtamantului unei norme de drept civil.

Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant

- se cer intrunite doua conditii cumulative:1. elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru

incheierea actului, astfel incat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat.2. in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa

fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii este determinant.

In actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare.

2. Dolul sau viclenia- Def. - Este viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prin

mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic

- Dolul este o eroare provocataDupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii actului juridic, distingem:

- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la incheierea

actului si care atrage anularea actului

- dolul incident (sau secundar), cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentruincheierea actului juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului.

Elementele dolului

1. un element material, obiectiv - ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a inducein eroare, siretenii, manopere dolosive)

2. un element subiectiv , intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana,

pentru a determina sa incheie un act juridic.Conditii

Dolul trebuie sa indeplineasca, conditiile:

- sa fie determinant pentru incheierea actului juridic

- sa provina de la cealalta parte.De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la

eroare unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de calitatilepersoanei contractante.

In doctrina se admite in legatura cu conditile si urmatoarele doua situatii:1. dolul sa provina de la un tert, iar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare

(un fel de complicitate la dol)


10/24

2. dolul sa provina de la reprezentantul (exemplu mandatarul acestuia) cocontractantului.

Dovada dolului

Potrivit art.960 al.2 Codul civil Dolul nu se presupune ceea ce inseamna ca persoanacare-l invoca trebuie sa-l dovedeasca.

Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau

prezumtii simple.3.Violenta

Este un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii

produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.Violenta este reglementata in Codul civil prin articolele 955, 956, 957, 958.

Clasificare

Dupa natura raului cu care se ameninta, distingem intre:- violenta fizica - vis - cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei;

- violenta morala - metus - cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele

persoanei.

Dupa caracterul amenintarii, deosebim intre:

- amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamant (creditorul il ameninta pedebitor cu darea in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o are).

- amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau -; care are semnificatia juridica a viciului deconsimtamant.

Elementele violentei

Violenta este alcatuita din doua elemente:

- un element obiectiv exterior - ce consta in amenintarea cu un rau- un element subiectiv - consta in insuflarea unei bunuri persoanei amenintate.

Conditiile violentei

Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca cumulativ, doua conditii:- sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil

- sa fie injusta (nelegitima, ilicita).

Leziunea

Definiia. Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in dispropor\ia vadita devaloare intre doua prestatii. Codul civil reglementeaza in numeroase dispozitii leziunea: art.951,

1157, 1158, 1160, 1162, 1163, 1164, 1165.

Exista doua conceptii care sta la baza reglementarii leziunii:- conceptia subiectiva - leziunea presupune doua elemente:

- unul obiectiv constand in disproportia de valoare intre contraprestatii;

- unul subiectiv - constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta parte.- conceptia obiectiva - leziunea are un singur element - paguba egala cu disproporia de

valoare ntre contraprestaii.Condiiile leziunii1. leziunea s fie o consecin direct a actului respectiv2. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului

3. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

Domeniu de aplicare

Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punctul de vedere al persoanelorcare o pot invoca drept cauza de anulare, cat si din punctul de vedere al actelor susceptibile de

anulare pentru leziune.


11/24

Leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani - adica minorii cu capacitate de exercitiu

restransa.In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care,

in acelasi timp:

- sunt acte administrative

- au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal- sunt lezionare pentru minor

- sunt comutative.

3. Obiectul actului juridic

Definitie - Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act

juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt

tinute art.962 Codul civil face referire doar la conventii Obiectul conventiiloer este acela la care

partile sau numai una din parti se obliga.Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram, obiectele, lucrurile, bunurile. Cu privire

la acest inteles art.963 dispune Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract.

Cand conduita partilor priveste lucrurile ori bunurile , acestea sunt privite ca obiectderivat al actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele conditii de modalitate ale obiectuluiactului juridic civil se refera tocmai la bunuri .

Conditii de valabilitate

Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Conditii generale:

- sa existe;- sa fie in circuitul civil;

- sa fie determinat sau determinabil;

- sa fie posibil;- sa fie licil si moral.

Conditiile speciale sunt:

- cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;

- sa existe autorizatie administrativa prevazuta de lege;- obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului.

Continutul conditiilor de validitate

Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe:- este o conditie primordiala pentru valabilitatea obiectului;

- daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului juridic, conditia nu mai

este andeplinit`;- bunul,prezent in momentul incheierii actului juridic indeplineste conditia sa existe.- un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o exceptie - cea a

succesiunilor viitoare (nedeschise anc`).

2. Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul civil sireluata de art.1310 Codul civil.

Sintagma circuit civil in plan juridic, are doua intelesuri:- in sens larg, prin circuit civil se intelege totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtutea

carora se nasc raporturi de drept civil;- in sens restrans circuitul civil se reduce la actele si faptele juridice succeptibile sa

conduca la instrainarea sau dobandirea valabila a unui avut sau bun.


12/24

3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil (conditie

prevazuta de art.948 pct.3 cat si de art.964 Codul civil).- Cand obiectul consta in res certa (bun individual determinat), conditia este indeplinita

prin ipoteza;

- Cand obiectul consta in res genera (bun de gen), conditia este indeplinita numai prin

stabilirea unor criterii de determinare a cantitatii, calitatii, care se vor folosi la momentulexecutarii actului.

4. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil

Este o conditie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat laimposibil. Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, in functie de progresul tehnico-stiintific

(pentru ca, ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil maine).

5. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit si moralAceasta conditie cere ca actiunea ori inactiunea partilor actului juridic civil sa fie in

concordanta cu legea si morala.

- in actele cu titlu gratuit - scopul imediat il reprezinta intentia de a gratifica;

- in actele reale - scopul imediat il reprezinta prefigurarea remiterii lucrului;

- in contractele aleatorii - o cauza imediata este riscul consta in motivul determinant alincheierii unui act juridic civil.

CAUZAConditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil a) sa existe b) sa fie reala c) sa fie

licita si morala

a) Sa existe : Aceasta conditie a cauzei actului juridic civil - este consacrata expres, in

art.966 Codul civil Obligatia fara cauza....nu poate avea nici un efect.Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei - scopul

mediat su scopul imediat -; lipsesc; iar lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridiccivil.

- Cand lipsa cauzeu se datoreaza:

- lipsei contraprestatiei (in contr.sinalagmatice);

- lipsei predarii bunului (in actele reale);- lipsei riscului (in contr.aleatorii);

- lipsei intentiei de a gratifica in contr. cu titlu gratuit). sanctiunea aplicabila este aceea a

nulitatii absolute. b) Sa fie reala prevazuta in art.966 Codul civil Obligatia....fondata pe o cauzafalsa...nu poate avea nici un efect. Cauza este falsa cand exista eroare asupra motivuluideterminant care este tocmai scopul mediat.

Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil. c) Sa fie licita si moralaprevazuta expres in acelasi art.966 Codul civil :Obligatia nelicita, nu poate avea nici un efect.

Art.968 Codul civil prevede Cauza este nelicita cand este prohibita de lege, cand estecontrarie bunelor moravuri si ordinii publice.

Ilicit poate fi doar scopul mediat.Proba cauzei

Cauza este prezumatapina la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. Conventia estevalabila , cu toate ca, cauza nu este expresa.

Se institue astfel doua prezumtii:- prezumtia de valabilitate a cauzei , indiferent ca se mentioneaza sau nu

- prezumtia de existenta a cauzei; cauza nu trebuie dovedita (ea este prezumata de lege).


13/24

Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa

dovedeasca aceasta.

FORMA ACTULUI JURIDIC

Forma actului juridic civil

Definitie. Prin forma actului juridic civil, se intelege acea conditie care consta inmodalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un

raport juridic civil concret.

In doctrina expresia forma actului juridic civil este folosita in sens restrans si in sens largsi anume:

- in sens restrans - prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de

exteriorizare a vointei juridice- in sens larg - prin forma actului .. se desemneaza trei cerinte de forma:

1. forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului - ad validitatem

2. forma ceruta pentru probarea actului - ad probativ

3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de ter'e persoane.

Principiul consensualismuluiAcest principiu poate fi definit si in sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a

produce efecte juridice, manifestarea de vointa nu trebuie sa imbrace o forma speciala.Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.

Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil

Principala clasificare este in functie de consecintele juridice ale nerespectarii lor:

- forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil - nerespectarea ei aterage nulitateaactului;

- forma ceruta pentru probarea actului juridic civil - nerespectarea ei atrage imposibilitatea

dovedirii cu alt mijloc de proba;- forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti - nerespectarea ei se sanctioneaza cu

inopozabilitatea fata de tert ( o persoana terta poate sa ignore acest act).

Forma ceruta ad. Validitatem

Caracterele juridice ale acestei forme:- este un element constitutiv, esential al actului juridic - care atrage nulitatea absoluta in caz

de nerespectare;

- este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa - deoarece aceasta forma presupunemanifestarea expusa de vointa;

- este exclusiva - adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie indeplinita o

anumita forma, cea autentica (exceptie face testamentara)Conditii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.

- intregul act trebuie sa imbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;

- actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma speciala;

- actul care determina ineficienta unui act solemn trebuie, in principiu sa imbrace si elforma speciala solemna.

Aplicatii ale formei ad validitatem

In campul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:

- donatia art.813 Codul civil;- subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor;

- ipoteca conventionala (art.1772 Codul civil);


14/24

- testamentul;

- actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor de orice fel;- contractele de arendare scrise;

- revocarea expresa a unui legat

- renuntarea expresa la succesiune;

- acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;- actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor;

- actul constitutiv al societatilor comerciale.

Forma ceruta ad probationemAceasta forma reprezinta acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze

actul juridic civil.

Caracteristicile formei ad probationem- este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinta ad validitatem

- nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de

proba;

- reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului (deoarece actul trebuie sa

imbrace forma scrisa.Sanctiunea nerespectarii acestei formalitati cerute de art.1180 Codul civil este aceea ca

inscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza conventia ca act juridic.Aplicatii ale formei ad probationem

- art. 1191 alin.1 Codul civil : Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare cedepaseste suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic,

sau prin act sub semnatura privata;- depozitul voluntar (art.1597);

- tranzactia (art.1705);

- contractul de inchiriere de locuinte;- acordul petrolier (L.134/1995 art.13 al.4);

- contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (L.8/1996 art.42 sI art.68 al.2);

- contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala (L.8/1996 art.69 al.1);

- contractul de asigurare (L.136/1996 art.10).Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti

Aceasta forma inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face

actul juridic opozibil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotiriidrepturilor ori intereselor lor.

Aceasta cerinta isi gaseste justificarea in ideea de protectie a tertilor.

Prin nerespectarea acestei cerinte de forma - sanctiunea consta in inopozabilitatea actuluijuridic. Inseamna ca, actul juridic produce efecte intre parti, dar este ineficace fata de terti.

Aplicatii

- publicitatea imobiliara prin cartile funciare (L.7/1996 art.21);

- publicitatea constituirii gajului si a oricarei garantii reale (art.3 1.99/1999);- notificarea cesiunii de creanta (L.99/1999 art.2);

- darea de data certa inscrisului sub semnatura privata (art.1182 Codul civil);

- inregistrarea in materia inventiilor, desenelor si modelelor industriale (L.64/1991,

L.129/1992, L.84/1998);- mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de autor si a

drepturilor conexe (art.126 sI 148 din L.8/1996);


15/24

- inregistrarea contractelor de arendare (L.16/1994 art.6);

Modalitatile actului civilModalitaile actului juridic civil sunt :

- termenul;

- conditia;

- sarcina.Termenul

Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata

fie inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile.Regulile generale privind termenul, se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulile

speciale privind aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative -

izvoare de drept civil.Clasificare si efecte

1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:

- suspensiv, si

- extinctiv.

Termenul suspensiv - amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executariiobligatiei corelative, pana la indeplinirea lui.

Termenul extinctiv - amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatieicorelative, pana la implinirea lui.

2. In functie de titularul beneficiului termenului distingem:

- termen in favoarea debitorului, care este regula (art.1024 Codul civil);

- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenu este infavoarea deponentului ca regula;

- termen in favoarea atat a debitorului, cat si a creditorului (exemplu termenul dintr-un

contract de asigurare).Importanta acestei clasificari consta in faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul

termenului poate renunta la acest beneficiu.

3. In functie de izvorul sau, termenul este:

- termen voluntar sau conventional (in aceasta categorie intra majoritatea termenelor), sieste stabilit de parti prin actul juridic;

- termen legal, este stabilit prin lege;

- termen judiciar (jurisdictional); este acordat de instanta debitorului.4. Dupa criteriul cunoasterii :

- termen cert, a carui implinire este cunoscuta (iti imprumut 100.000 lei pana la 1 iunie

2001);- termen incert , a carui implinire nu este cunoscuta ca data calendaristica (dar se va

amplini data mortii creditorului intr-un contract de vanzare cu clauza de intretinere).

De retinut este faptul ca: termenul afecteaza numai executarea actului nu si existenta sa.

Termenul suspensiv intarzie inceputul:- executarii dreptului subiectiv si

- executarii obligatiei corelative. termenul extinctiv marcheaza stingerea:

- dreptului subiectiv si

- obligatiei corelative.Exemplu: implinirea termenului inchirierii marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul

ce-i formeaza obiectul si ancetarea obligatiei de a asigura linistita folosinta.


16/24

CONDITIA - ca modalitate a actului juridicConditia - este un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta

(nasterea ori desfiintarea) actului juridic civil.

Deci: Conditia este eveniment - viitor si

- nesigurTermenul este eveniment - viitor si

- sigur

Regulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil : Despre obligatiileconditionale (Sectiunea I-a Cap.VI din Titlul III - Despre contracte si conventii.

Clasificare si efecte

1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensiva si rezolutorie.Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic

(art.1017 Codul civil prevede : de care depinde perfectarea actului).Iti vand, daca ma mut cu domiciliul si serviciul pana la inceputul anului viitor, in

Ploiesti.

Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridiccivil. Exemplu - Prezentul contract se desface daca vanzatorului i se naste un copil in doi ani dela incheierea contractului.

2. Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului conditia este:

- cauzala;

- mixta;

- potestativa.Este cauzala acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare, independenta

de vointa partilor.

Este mixta conditia a carei realizare depinde de :- vointa uneia din parti si

- vointa unei alte persoane, determinata.

Conditia potestativa este de doua feluri:

1. potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti;- daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (iti vand daca vreau).

2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau

de vointa unei persoane nedeterminata.Dupa modul de formulare, conditia este:

- pozitiva;

- negativa.Efecte

Doua sunt principiile care genereaza efectele conditiei:

- conditia afecteaza insasi existenta actului - adica nasterea ori desfiintarea lui (spre

deosebire de termen care afecteaza numai executarea);- conditia isi produce efectele retroactiv -; exemplu tunc.

Sarcina ca modalitate a actului juridic civil

Sarcina este o obligatie: - de a da

- de a face- de a nu face

- impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit -; (liberalitati).


17/24

Reglementare - Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista

pentru termen si conditie.Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea a

legatului.

Clasificare

In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:- in favoarea dispunatorului;

- in favoarea gratificatului;

- in favoarea unei terte persoane.Efecte

Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil in caz de neexecutare a ei, ci numai

eficacitatea acestuia.Neexecutarea sarcinii atrage, in principal, sactiunea revocarii (mai precis rezolutiunii)

actului juridic cu titlu gratuit.

Cap.III Efectele actului juridic civilNotiunea si determinarea efectelor actului juridic civil

DefinitiePrin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile subiective si obligatiile civile la care

da nastere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act.

Intre efectele actului juridic si continutul raportului juridic civil exista identitate.Determinarea efectelor

Prin determinarea efectelor actului juridic civil intelegem stabilirea ori fixarea drepturilorsubiective si obligatiilor civile pe care le-a generat, modificat ori stins un astfel de act.

Faza prealabila si obligatorie a stabilirii efectelor actului juridic civil este aceea a dovediriiactului.

Urmatoarea faza consta in interpretarea clauzelor actului.Principalele reguli de interpretare a actului juridic civil, sunt:- Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu

dupa sensul literal al termenilor (art.977 Codul civil);- Cand o clauza este primitoare de doua intelesuri, ea se interpreteaza in sensul ce poate

acea un efect, iar nu in acela ce n-ar putea produce nici unul (art.978 Codul civil);- Termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai

mult cu natura contractului (art.979 Codul civil).- Dispozitiile indoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul

(art.980 Codul civil);

- Clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul (art.981

Codul civil);- Toate cauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul

ce rezulta din actul intreg (art. 982 Codul civil);- Cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui care se obliga (art.983

Codul civil);- Conventiile obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce

echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.Principiile efectelor actului juruidic civil sI ecceptiile lor


18/24

Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept civil care arata cum si fata de

cine se produc aceste efecte.Exceptiile de la principii sunt acele situatii, in care regulile mentionate nu se aplica.

Principiile efectelor actului juridic civil sunt trei:

- principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanta);

- principiul irevocabilitatii;- principiul relativitatii, (res inter alios, acta, als neque nocere, neque prodesse potest).

Principiul fortei obligatorii

Se defineste acest principiu pornind de la art.969 alin.1 Codul civil - Conventiile legalfacute au putere de lege intre partile contractante.

Definitie. Este acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul juridic civil

legal incheiat se impune autorilor sau autorului actului intocmit ca legea, sau contractul estelegea partilor.

Cazuri de restrngere a forei obligatoriiExcepii- incetarea contractului de mandat din cauza mortii, interdictiei, insolubilitatii si

falimentului mandamtului ori mandatarului, dupa caz (art.1552 pct.3 Codul civil);- incetarea contractului de locatiune cand lucrul a pierit in total sau s-a facut netrebnic spreobisnuita intrebuintare (art.1439 alin.1 Codul civil);

- prorogarea (prelungirea) efectelor actului juridic, prin efectul legii, peste termenul stipulat

de parti; exemplu cazul prelungirii contractelor de inchiriere la care se refera art.1 din Legea

nr.17/1994.

- prelungirea efectelor actului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare aexecutarii lui (exempluun caz de forta majora, cand intervine tot o prelungire, dar fortata a

efectelor actului;

- revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual in schimbareaimprejurarilor avute in vedere de parti, la data incheierii actului juridic - exemplu teoria

impreviziunii (rebus, sic non stantibus) a imprejurarilor care nu mai stau asa.

Ca aplicatie legislativa a teoriei impreviziunii citam prevederile imperative ale art.43 alin.3

din L.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe in cazul unei disproportii evidenteintre renumeratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor

patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea contractului

sau urmarirea convenabila a renumeratiei.Principiul irevocabilitatii actului juridic civil

Acest principiu este prevazut expres de al.2 art.969 Codul civil Conventiile nu pot firevocate prin vointa unei din parti ci prin consimtamantu mutual (prin acordul partilor).

Principiul irevocabilitatii poate fi detinut ca regula de drept potrivit careia:

- actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia din parti,

- iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar,

din partea autorului actului.Irevocabilitatea este o consecinta si o garantie a principiului fortei obligatorii a actului

juridic civil.

Exceptii de la principiu

Distingem doua categorii de exceptii:- exceptia in categoria actelor bilaterale (sau multilaterale);

- exceptia in categoria actelor unilaterale.


19/24

Exceptiile de la irevocabilitate, pentru conventii, se incadreaza in formula art.969 al.2

Codul civil Ele se pot revoca....din cauze autorizate de lege.De aici, rezulta ca revocarea conventiei prin consimtamantul mutual al partilor nu constitu

exceptie de la principiul irevocabilitatii, ci reprezinta un aspect al principiului libertatii actelor

juridice civile.

Exceptiile de la irevocabilitate in categoria actelor bilaterale- art.937 Codul civil. Orice donatie intre soti in timpul maritagiului este revocabila (alin.1);

- art.1436 Codul civil. Daca contractul de locatiune a fost fara termen, concediul (adicadenuntarea, trebuie sa se dea de la o parte la alta, observandu-se termenele defipte de obiceiul

locului (alin.2);- art.1523 Codul civil. Societatea inceteaza : prin vointa expresa de unul sau mai multi

asociati de a nu voi a continua societatea;- art.1616 Codul civil.Dreptul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat,

chiar cand s-a fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea lui;- art.1552 pct.1 sI 2 Codul civil, Mandatul se stinge:

1. prin revocarea mandatului;2. prin renuntarea mandatarului la mandat.- denuntarea contractului de inchiriere a unei locuinte la cererea chiriasului, cu conditia

notificarii prealabile intr-un termen de minimum 60 de zile (L.114/1996 art.24 lit.a si b,

republicata);

- denuntarea unor contracte de catre judecatorul sindic (art.46 aln.1,3 si 5 din L 64/1995

privind ponderea reorganizarii si a falimentului modif. prin L.99/1999);- incetarea contractului petrolier prin renuntarea titularului sau (art. 19 pct.b si art.21 din L

134/1995);

- denuntarea de comanda a unei opere viitoare (L.8/1996, art.46 alin.2);- incetarea contractului de concesiune prin denunta unilaterala de catre consesionar (art.35

lit.b L.219/1998).

Exceptii de la irevocabilitate in categoria actelor unilaterale

- testamentul este esentialmente revocabil art.922 Codul civil;- retractarea (retragerea) renuntarii la mostenire (art.701 Codul civil);

- oferta poate fi revocata, pana in momentul ajungerii ei la destinatar (art.37 Codul civil);

- consimtamantul partilor sau, dupa caz, al parintelui exprimat la adoptia copilului poate firevocat in termen de 30 de zile de la data intocmirii inscrisului autentic prin care acesta a fost

exprimat (art.8 alin.2 din O.U.G.nr.25/1997).

Principiul obligativitatii si principiul irivocabilitatii dobandesc anumite particularitati incazul contractelor sinalagmatice, contracte ce produc urmatoarele efecte specifice:

1. exceptia de neexecutare (exceptia non adimpleti contractus)

2. rezolutiunea sau reziliere pentru neexecutarea culpabila

3. riscul contractului.Aceste efecte vor fi analizate in partea a II-a a dreptului civil, la teoria obligatiilor.

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil - res inter alios acto, als neque

nocere, neque prodesse potest.

Acest principiu este consacrat in art.973 Codul civil care prevede Conventiile n -au efectdecat intre partile contractante.


20/24

Acest act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori

sa dauneze actor persoane.Iar traducerea din latina a principiului = un act incheiat intre anumite persoane nici nu

avantajeaza si nici nu dezavantajeaza pe altcineva.

Intelegerea acestui principiu ca si a exceptiilor sale presupune, precizarea notiunilor de:

- parti;- avanzi cauza ;

- terti deoarece in raport cu un anumit act juridic toare subiectele de drept civil se plaseaza

in una din aceste trei notiuni.1. Parte = este persoana care incheie actul, fie personal, fie prin reprezentare, si in

patrimoniul ori persoana careia se produc efectele actului juridic intrucat a exprimat un interes

personal in acel act.

Termenul parte desemneaza atat una din partile unu act bilateral sau multilateral cat si peautorul actului unilateral.

Parte este persoana nu numai care incheie direct si personal actul juridic civil, ci parteeste si persoana care il incheie prin reprezentantul sau.

2. Avand cauza este persoana care, desi n-a participat la incheierea actului, totusi suportaefectele acestuia, datorita legaturii sale juridice cu partile actului.

Exista 3 categorii de avanzi - cauza:- succesorii universali si succesorii cu titlu universal;

- succesorii cu titlu particular;

- creditorii durografori.

- Este succesor universal persoana care dobandeste un patrimoniu, adica o universalitate(universitas bonorum):

- mostenitorul legal unic;

- legatorul universal;- persoana juridica ce dobandeste un patrimoniu prin efectul comasarii (fuziune si

absorbtie).

- este succesor cu titlu universal persoana ce dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu

- mostenitorii legali;- legatarii cu titlu universal;

- persoana juridic` ce dobandeste o parte din patrimoniul unei persoana juridic` divizata

(total sau partial)Succesorii universali si cu titlu universal formeaza o singura categorie de avanzi-cauza

deoarece intre ei exista numai o deosebire cantitativa, nu calitativa.

Din punct de vedere juridic, succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori aipersonalitatii autorului lor.

Calitatea lor de a fi avanzi- cauza consta in aceea ca actul juridic incheiat de autorul lor isi

produce efectele si fata de ei. Acesti succesorii preiau in principiu toate drepturile si obligatiile

autorului, sau o parte a lor (spunem in principiu pentru ca nu se transmit drepturile strans legatede persoana autorului care sunt drepturi incesibile).

- Succesorii cu titlu particular - sunt persoane care dobandesc un anumit drept, privit

individual (ut singuli):

- cumparatorul;- donatarul;

- legatarul cu titlu particular;


21/24

- persoana juridic` ce dobandeste activul net ca efect al dizolvarii altei persoana juridic` .

Calitatea sa de avand cauza nu se aprecieaza in raport cu actul prin care a dobandit unanumit drept (in acest caz avand pozitia juridica de parte), ci in raport cu acte anterioare ale

autorului, referitoare la acelasi drept sau bun, incheiate cu alte persoane, respectandu-se si

cerintele de publicitate, daca legea le cere.

Exemplu prevazut de art.1441 Codul civil; privindu-l pe cumparatorul unui bun ceformeaza obiectul unui contract de locatiune anterior.

3. Creditorii chirografori - sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor

(gaj ori ipoteca). Acesti creditori au garantata creanta doar cu un drept de gaj general, potrivitart.1718 Codul civil care prevede oricine este obligat personal, este tinut de a indepliniindatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare.

Ei au calitate de avanzi cauza fata de debitorii lor deoarece ei suporta influenta actelorjuridice patrimoniale incheiate de debitori cu alte persoane, prin care activul patrimonial deci

gajul general, se mareste sau se micsoreaza.Totusi, calitatea de avand cauza a creditorului inceteaza fata de actele incheiate de debitor

in frauda intereselor sale.

Impotriva acestor acte (fata de care devine tert), creditorul chirografor poate intentaactiunea revocatorie sau pauliana (potrivit art.975 Codul civil) sau actiunea in declararea

simulatiei (art.1175 Codul civil).Tertii sunt persoanele straine de actul juridic - pentrus extranei - si fata de care nu se

produc efectele unui act juridic la care n-au participat.

Putem mentiona ca, intre avanzi cauza si terti poate exista un transfer, in sensul ca,aceeasi persoana poate fi avand cauza in raport cu un anumit act juridic civil al autorului sau si safie tert in raport cu alt act juridic, incheiat de acelasi autor.

Exceptii de la principiul relativitatii

Exceptiile de acest principiu sunt tocmai cazurile in care actul juridic civil ar produceefecte si fata de alte persoane decat partile, prin vointa partilor actului.

Exceptiile prevazute de literatura juridica sunt aparente si reale, desi nu exista o

unanimitate de opinii cu privire la calificarea anumitor situatii ca fiind exceptii reale sau

aparente.Exceptii aparente

1) Situatia avanzilor cauza

- succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai autorilor lor, fiind, deci,asimilati partilor;

- succesorii cu titlu particular, iau locul (in masura aratata) partii actului juridic;

-creditorii chirografori - pe de o parte, actul incheiat de debitor nu da nastere la drepturi siobligatii pentru ei, direct ci pentru debitor, si pe de alta parte, dreptul de a ataca actul fraudulos

izvoreste lege, iar nu din actul debitorului incheiat cu tertul.

2. Promisiunea faptei altuia (numita si conventie de porte-fort).

Aceasta consta in conventia prin care o parte - promitentul - se obliga fata de cealalta parte- creditorul promisiunii - sa determine pe o a treia persoana - tert - sa ratifice actul incheiat in

absenta sa.

Este o exceptie aparenta, deoarece, ceea ce se promite este propria fapta a promitentului, de

a determina pe cineva sa adere la un act.


22/24

Deci tertul va fi obligat numai daca se obliga personal ori prin reprezentant, ratificand actul

care, pana la acel moment, iI era inopozabil; deci tertul devine parte in act prin vointa sa iardaca tertul nu ratifica actul, promitentul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor.

3. Simulatia

Simulatia este operatiunea in care ptrinr-un act aparent public, ostensibil, dar mincinos,

nereal se creaza o alta situatie decat cea stabilita printr-un act ascuns, secret, dar adevarat.Simulatia imbraca trei forme: a) actul fictiv (actul public e incheiat numai de forma, fiind

contrazis de actul secret, numit si contrainscris); b) actul deghizat (in actul public se indica unanumit act - spre exemplu vanzare-cumparare, pe cand in actul secret se arata adevaratul act doritde parti - spre exemplu o donatie); c) interpunerea de persoane - prete-nom (prin actul secret se

determina adevaratele parti, altele decat cele din actul public - ambele ori macar una din ele)Includem simulatia printre exceptiile aparent, si nu reale, deoarece dreptul tertului de a

invoca actul public, ori acela de a opta intre actul public si cel secret are ca izvor legea, iar nu

conventia partilor creatoare de simulatie.

4. Reprezentarea

Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant,

incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane numita reprezentat, astfel incatefectele actului se produc direct si nemijlocit in persoana reprezentatului.

Reprezentarea poate fi:- conventionala - cea care este generata de contractul de mandat (dandu-se procura);

- legala - cea care izvoraste din lege, in sensul ca reprezentantul are dreptul de a reprezenta

de la lege.

Reprezentarea este o exceptie aparenta deoarece:1) in cazul reprezentarii conventionale - reprezentantul intra in notiunea de parte a actului

juridic;

2) in cazul reprezentarii legale - dreptul de a reprezenta este dat de lege, nu prin actulaltcuiva, fara voia reprezentantului.

5. Actiunile directe

Actiunea directa, reprezinta dreptul la actiune conferit in unele cazuri creditorului, printr-o

dispozitie expresa a legii, de a pretinde executarea creantei sale direct de la un debitor aldebitorului sau, desi creditorul n-a fost parte la contractul incheiat intre debitorul sau si debitorul

acestuia.

Codul civil reglementeaza doua astfel de cazuri:- in art.1488 Codul civil - in cazul contractului de antepriza de cladiri, lucratorii angajati de

antreprenor (care sunt terti fara de contract de antepriza) au dreptul de a actiona direct pe

beneficiarul constructiei (client, acesta fiind tert fata de contractul dintre antreprenor si lucrator)pentru plata sumelor ce li se cuvin, dar numai in masura in care clientul s-ar gasi dator catre

antreprenor, in momentul intentarii actiunii;

- art.1542 Codul civil alin.2 - daca prin executarea contractului de mandat, mandatarul si-a

substituit, pe baza unui contract separat, o alta persoana, mandantul (in primul contract) aredreptul de a actiona in instanta pe submandatar, desi este tert fata de contractul prin care s-a

produs substituirea.

Sunt exceptii aparente, pentru ca izvorul dreptului il constitue legea, iar nu actul individual,

incheiat de alte persoane decat titularul dreptului subiectiv de a exercita actiunea directa.Stipulatia pentru altul - exceptie veritabila de la principiul relativitatii (contractul in

favoarea unei terte persoane).


23/24

Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte - stipulantul - convine cu cealalta

parte - promitentul - ca acesta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei a treia persoane- tertul beneficiar, care nu participa la incheierea actului, nici direct, nici prin reprezentare.

Dreptul tertului se naste direct sI in puterea conventiei dintre stipulant si promitent. Doar

exercitiul dreptului subiectiv astfel nascut depinde de vointa tertului beneficiar.

O aplicatie a acestui contract o gasim in Codul civil prin reglementarea rentei viagere(art.1642) si a donatiei cu sarcini (art.828 si 830).


24/24

Biliografie:

Acte normative:

1. Codul civil al R.Moldova, Nr.1107 din 06.06.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-86/661 din 22.06.20022. Codul civil al Romniei, Legea 287/2009, Monitorul Oficial, Partea I nr.505 15 iunie 2011.

NOTE:

1. E. Safta-Romano.Dreptul de proprietate privat i public in Romnia. - Focani: Vrantop,1997, p.160.

2.A se vedea: T. Pop.Drept civil romn. Teoria general. - Bucureti: Lumina Lex, 1993.

3. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.44-46.

4.A se vedea: I. Manoliu.Drept civil, drepturi reale. Iai: Chemarea, 1994, p.90.

5. A se vedea: Aulagnon.La perennite de la propriete IIRev. crit. legisl. et jurispr., 1934, p.277.

6.A se vedea: E. Lupan.Drept civil. Partea General. - Cluj-Napoca: Universitatea DmitrieCantemir", Facultatea de Drept, 1997.

7.A se vedea: J. Carbonier.Droit civil. Voi.3. - Paris, 1992.

8.A se vedea: S. Brdeanu. Unele probleme privind dreptul de superficie, de abitaie i deservitui, n lumina prevederilor legilor nr.58/1974 i nr.59/1974 IIRevista Romn de Drept",1977, nr.5, p.35.

9.A se vedea: P. Vlahide.Repetiia principiilor de drept. Vol. I. - Bucureti: Europa Nova, 1994.

10.A se vedea: D. Lupulescu.Dreptul de proprietate personal. - Bucureti: Editura tiinific,1967.

11. Idem.Drept civil. Drepturile reale principale. - Bucureti: Lumina Lex, 1997.

12. A se vedea: I. Filipescu.Drept civil. Dreptul de proprietate i alte drepturi reale. Ediierevzut. - Bucureti: Actami, 1998, p.260.

13. S. Baie, Roca Nicolae,Drept civil. Partea general, Editura Tipografia Central Chiinu, 2007.

14. Leonid Chirtoac, Drept civil, Partea general, Ediura Cepusm, Chiinu, 2008.

Documents

Act Juridic Civil