Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 3

Plan Strategic Instituțional 2017-2020 pentru Ministerul Afacerilor Interne

Iunie 2017

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional

Capacitate Administrativă 2014-2020

1

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea bugetării

pe criterii de performanță, încheiat între Secretariatul General al Guvernului și

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în data de 8 iunie 2016.

Acesta corespunde Livrabilului nr. 3 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilității

Acest raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate

în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai

Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu

garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Raportul de față nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a

conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în

vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România), (ii) Ministerului Afacerilor Interne (Piața Revoluției nr. 1A, București,

România) sau (iii) Grupului Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr.

31, etaj 6, Sector 2, București, România).

2

Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................................ 2

Listă de acronime ......................................................................................................................... 3

Listă de figuri ............................................................................................................................... 5

Listă de tabele .............................................................................................................................. 5

Introducere .................................................................................................................................. 7

Rezumat executiv ......................................................................................................................... 9

I. Context .................................................................................................................................... 11

II. Viziune și misiune .................................................................................................................... 13

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori ................................................................ 15

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului ..................................................................................................................................... 15

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență 35

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI ................................ 41

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ................................................. 55

V. Bugetul multianual al programelor, alocările anuale și sursele de finanțare .............................. 57

Anexa 1: Obiective și Programe bugetare 2017-2020 (mii LEI) ....................................................... 58

Anexa 2: Plan Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ................................................................. 60

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de output (tabel rezumativ) ................................ 74

Anexa 4: Informații privind componentele PSI ............................................................................ 100

Anexa 4.1: Profilul instituțional ....................................................................................................... 100

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern ............................................................................................. 103

Anexa 4.2.1: Analiza SWOT ............................................................................................................. 124

Anexa 4.3: Evaluarea mediului extern (PESTLE) .............................................................................. 130

3

Listă de acronime

ANA Agenția Națională Antidrog

ANÎTP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane

ANRSPS Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale

APAIC Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”

APL Autoritate Publică Locală

ARACIS Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior

BCCO Brigada de Combatere a Criminalității Organizate

BESA Biroul European de Sprijin pentru Azil

BM Banca Mondială

CEPOL Colegiul European de Poliție

CSAT Consiliul Suprem de Apărare a Țării

DAPI Direcția Audit Public Intern

DEPABD Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date

DFEN Direcția Fonduri Externe Nerambursabile

DGA Direcția Generală Anticorupție

DGAESRI Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale

DGCTI Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației

DGF Direcția Generală Financiară

DGL Direcția Generală Logistică

DGMO Direcția Generală Management Operațional

DGMUM Direcția Generală Management Urgențe Medicale

DGMRU Direcția Generală Management Resurse Umane

DGP Direcția Generală Pașapoarte

DGPI Direcția Generală de Protecție Internă

DGRIP Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului

DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

DIRP Direcția Informare și Relații Publice

DNA Direcția Națională Anticorupție

DRPCÎV Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

DSU Departamentul pentru Situații de Urgență

ERP Enterprise Resource Planning – instrument software de planificare a resurselor organizației, facilitează integrarea tuturor informațiilor într-o platformă unică

EUBAM European Union Border Assistance Mission – Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră

EUROPOL European Police Office – Oficiul European de Poliție

4

EUROSUR European Border Surveillance System – Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor

FAMI Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare

FEN Fonduri Externe Nerambursabile

FRONTEX Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă

FSI Fondul pentru Securitate Internă

HCSAT Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării

HG Hotărâre de Guvern

IGAv Inspectoratul General de Aviație

IGJR Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

IGPF Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

IGPR Inspectoratul General al Poliției Române

IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

ISOP Institutul de Studii pentru Ordine Publică

JAI Justiție și Afaceri Interne

MAI

MS

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Sănătății

MCV Mecanismul de Cooperare și Verificare

OSP Ordine și Siguranță Publică

POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

PSI Plan Strategic Instituțional

RAS Reimbursable Advisory Services

RIA Evaluarea de Impact a Reglementărilor (Regulatory Impact Assessment)

RNEPS Registrul Național de Evidență a Pașaportelor Simple

S.P.C.R.P.C.Î.V Servicii Publice Comunitare Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

SAOPSN Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională

SCR Servicii de consultanță rambursabile

SGG Secretariatul General al Guvernului

SIS Schengen Information System – Sistemul de Informații Schengen

SNOSP Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică

SNUAU 112 Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112

SPCECP Servicii Publice Comunitare de Evidență a Persoanelor

UE Uniunea Europeană

UPP Unitatea de Politici Publice

5

Listă de figuri

Figură 1. Obiectiv strategic 1: Structura pe Programe și Măsuri .......................................................... 16

Figură 2. Indicatorii de impact și rezultatele Obiectivului strategic 1 ................................................... 18

Figură 3. Obiectiv strategic 3: Structura pe Programe și Măsuri .......................................................... 35

Figură 4. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 2 ................................................. 36

Figură 5. Obiectivul strategic 3: Programe și măsuri ............................................................................. 42

Figură 6. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 3 ................................................. 43

Figură 7. Ciclul de monitorizare PSI MAI 2014-2020 ............................................................................. 56

Figură 8. Buget alocat pe obiective strategice 2014-2020 .................................................................... 57

Figură 9. Structura încadrării pe surse, 2016 ...................................................................................... 101

Figură 10. Evoluția bugetului MAI 2011-2016, mii lei ......................................................................... 101

Figură 11. Decese cauzate de accidente rutiere 2012-2016 ............................................................... 104

Figură 12. Deficitul pe categorii de personal în 2016 .......................................................................... 120

Figură 13. Ponderea posturilor vacante în 2016 ................................................................................. 121

Figură 14. Ponderea funcțiilor de conducere vacante în 2016 ........................................................... 121

Figură 15. Situația pierderilor și încadrărilor de personal 2011-2016................................................. 121

Listă de tabele

Tabel 1. Obiectiv Strategic 1: eșalonarea finanțării 2017-2020 ............................................................ 19

Tabel 2. Obiectiv Strategic 2: eșalonarea finanțării 2017-2020 ............................................................ 37

Tabel 3. Obiectiv Strategic 3: eșalonarea finanțării 2017-2020 ............................................................ 44

Tabel 4. Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate în intervalul 2011-2015 ........................................................................................................................................... 105

Tabel 5. Situația promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de educație MAI ........................... 122

Tabel 6. Număr de cursanți 2013-2016 ............................................................................................... 123

6

Mulțumiri

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne a fost realizat de o echipă formată din Costel Todor, Adina Dragoman și Emanuel Răuță (experți, Banca Mondială). Mulțumim dnei Elisabetta Capannelli (Country Manager, Romania) pentru susținere și coordonarea de ansamblu și domnilor Victor Giosan și Cătălin Păuna (TTL, Economist Șef, Banca Mondială) pentru îndrumare și implicare. De asemenea, mulțumim dnei Brigita Orzan (expert, Banca Mondială), pentru sprijinul permanent.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestei Note, în special secretarului de stat Radu Puchiu si directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

Mulțumiri speciale transmitem și echipei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în special echipei Unității de Politici Publice și persoanelor nominalizate să facă parte din Comitetul Director de planificare strategică, din Grupul tehnic de lucru pentru planificare strategică și din grupurile de lucru pe teme/domenii de interes.

7

Introducere

Planul Strategic Instituțional al Ministerului Afacerilor Interne a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, cu finanțare prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, în cadrul unui proiect de asistență tehnică menit să consolideze capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor publice a Centrului Guvernului, a Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și a mai multor ministere de linie.

Activitățile derulate reprezintă un demers major la nivelul aparatului central al administrației publice din România, fiind continuarea unui proiect-pilot derulat în anii anteriori. Scopul acestui exercițiu este, înainte de toate, de a îmbunătăți eficiența cheltuirii banului public prin trecerea de la alocarea bugetelor pe capitole la bugetarea pe programe.

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială servicii de consultanță rambursabile (SCR) pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP), și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielii publice, SCR se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului(SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii; și iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor SCR rezultă din analizele funcționale ale Administrației Publice, care au evidențiat faptul că sectorul public necesită o legătură mai bună între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor SCR. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs curent elaborat de fiecare minister.

Metodologie

Elaborarea PSI 2017-2020 a MAI a avut loc în perioada septembrie 2016 - iunie 2017, cu activitate preparatorie efectuată în prealabil. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din MAI, ca și a specialiștilor principali din SGG.

În baza Notei-Raport nr. 4687973 din 10.08.2016, ministrul afacerilor interne a aprobat atât constituirea, cât și componența Comitetului director de planificare strategică, a Grupului tehnic de lucru pentru planificare strategică și a patru Grupuri de lucru pe teme/domenii de interes – Ordine și siguranță publică, Managementul situațiilor de urgență și protecție civilă, Îmbunătățirea cadrului instituțional - capacitate administrativă și Măsuri transversale pentru un sistem de ordine, siguranță publică sustenabil și predictibil.

8

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, în timp ce Unitatea de Politici Publice a MAI a funcționat ca principalul intermediar și mediator. În încercarea de a fi cuprinzătoare, informativă și participativă, Banca Mondială a desfășurat trei programe de formare cu reprezentanții MAI în perioada octombrie – noiembrie 2016, pentru a le prezenta membrilor principiile planificării strategice, în paralel cu folosirea teoriilor şi a conceptelor cheie.

S-au organizat și susținut numeroase întâlniri de consultare, atât la cererea Băncii Mondiale, cât și la solicitarea MAI, precum și consultări cu grupurile nominalizate prin Nota-Raport menționată mai sus. În paralel, s-a purtat o corespondență amplă prin intermediul căreia au fost preluate și valorificate în PSI contribuțiile tuturor structurilor din MAI.

9

Rezumat executiv

Planificarea strategică este un proces cu tradiție în Ministerul Afacerilor Interne, care, prin specificul activității sale, utilizează la scară largă instrumente de planificare strategică. Majoritatea structurilor operative ale MAI se ghidează după strategiile sectoariale, sau le corespund obiective cuprinse în strategii naționale. În plus, MAI și structurile sale dovedesc consecvență în redactarea și publicarea bilanțurilor anuale de activitate, care cuprind informații utile, atât pentru decidenți, cât și pentru publicul larg.

În ceea ce privește Planul Strategic Instituțional, MAI și-a structurat și prioritizat activitățile prin intermediul PSI-ului elaborat în 2009, apoi cel pentru perioada 2010-2013, și, mai recent, cel pentru 2014-2016. Aceste aspecte sunt importante pentru a sublinia faptul că prezentul demers s-a construit pe baza experienței celorlalte PSI-uri, dar au fost de asemenea introduse și o serie de noutăți de conținut, dar și de abordare.

Documentul este în primul rând un document de lucru, care va fi supus unor etape de revizuire succesivă, în funcție de evoluția domeniului afacerilor interne, dar și de evoluția indicatorilor specifici.

Planul Strategic Instituțional a fost elaborat ținând cont de Metodologia de Planificare Strategică elaborată anterior în cadrul aceluiași proiect prin care s-a elaborat și prezentul PSI. Este structurat în două părți principale, componenta de politici și componenta bugetară, urmate de o a treia parte, componenta de implementare și monitorizare, ulterioră finalizării și adoptării primelor două componente.

Potrivit metodologiei, PSI-ul urmărește o ierarhie logică a elementelor care ghidează activitatea ministerului. La vârful piramidei, se regăsesc viziunea și mandatul, definite astfel încât să reflecte complexitatea atribuțiilor MAI și modul în care acestea sunt proiectate pentru intervalul 2017-2020. Din viziune și mandat derivă cele trei obiective strategice care guvernează întreaga activitate a ministerului, formulate după cum urmează:

- Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului ;

- Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;

- Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.

Cele trei obiective respectă modalitatea în care MAI clasifică în mod uzual domeniile sale de acțiune – primul obiectiv acoperă zona de ordine și siguranță publică și siguranța frontierelor, al doilea pe cea de management al situațiilor de urgență, iar cel de-al treilea obiectiv este unul transversal, prin care se asigură sprijin structurilor operative.

La rândul lor, obiectivele sunt derivate într-un număr total de 5 programe, care va putea crește în viitor, astfel încât să reflecte mai bine complexitatea activității structurilor ministerului și capacitatea acestuia de a le gestiona eficient, în limitele alocărilor bugetare. Cele 5 programe propuse în prezentul PSI sunt:

10

- Ordine și siguranță publică;

- Siguranța frontierei de stat, migrație și azil;

- Protecție civilă și sprijin acordat comunității;

- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice;

- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

Cele 5 programe sunt declinate apoi într-un număr total de 40 de rezultate și 48 de măsuri, detaliate până la nivel de indicatori de rezultat, respectiv de realizare imediată. Una dintre noutățile introduse în cadrul demersului de planificare strategică l-a reprezentat identificarea unor ținte pentru toți indicatorii stabiliți, și implicit, asumarea unor predicții privind evoluția pozitivă sau negativă a anumitor fenomene. Procesul s-a dovedit a fi pe alocuri dificil, în primul rând din cauza specificului muncii operative, împărțită între prevenirea unor fenomene și combaterea lor, aceste două componente acționând interdependent, rezultatul uneia depinzând de sau influențând direct rezultatul celeilalte. Pe de altă parte, anumite fenomene infracționale sau fenomene naturale sunt dificil de estimat și prevăzut, fiind mai importantă în anumite cazuri capacitatea de reacție a structurilor specializate ale ministerului.

Toată această construcție ierarhică nu ar fi reflectat fidel realitatea, dacă nu ar fi fost precedată de o analiză temeinică a mediului intern și a mediului extern în care își desfășoară activitatea ministerul în ansamblul său, care este detaliată atât în cuprinsul prezentului PSI, dar mai ales în anexele sale.

Planul Strategic Instituțional 2017-2020 este astfel elaborat încât să devină un instrument de lucru intern, care structurează domeniul vast și complex al afacerilor interne în elemente concrete și măsurabile, dar și de comunicare cu publicul interesat, pentru a evidenția clar direcția spre care se merge.

11

I. Context

Programul de Guvernare 2017-2020 dedică un capitol distinct afacerilor interne, considerate ca reprezentând un pilon esențial al societății moderne democratice și factorul de referință al judecării actului de guvernare. Printre prioritățile enunțate se numără continuarea efortului reformator vizând organizarea superioară a instituțiilor din cadrul MAI, pregătirea de specialitate a cadrelor și alocarea de fonduri consistente în dotarea tehnică, crearea unei viziuni realiste asupra activității Poliției Române, Jandarmeriei Române și a celorlalte structuri MAI cu care cetățenii interacționează frecvent, colaborarea mai strânsă cu autoritățile locale. Se preconizează de asemenea, o reorganizare și modernizare a Ministerului Afacerilor Interne după modele existente în statele UE, inclusiv prin trecerea în subordinea acestuia a unor servicii al căror obiect de activitate este în sfera de cuprindere a afacerilor interne.

Documentul strategic care cuprinde obiectivele cheie urmărite în cadrul domeniului este Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 779/2015. Strategia definește 6 obiective generale: Prevenirea și combaterea criminalității organizate, transfrontaliere și terorismului; Prevenirea și combaterea macrocriminalității, în special a criminalității economico-financiare și corupției; Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului; Creșterea nivelului de securitate a persoanelor fizice/juridice și entităților statului în spațiul cibernetic; Consolidarea frontierei de stat, gestionarea problematicii migrației ilegale, azilului și integrarea străinilor; Dezvoltarea capacității administrative și operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice.

Strategiile sectoriale aparținând structurilor MAI completează cadrul strategic de acțiune. Aici se pot aminti: Strategia dezvoltarii aviatiei MAI 2010-2020, Strategia Națională Antidrog, Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat a Romaniei 2017-2020, Strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru perioada 2016-2025, Strategia Naţională privind imigraţia pentru perioada 2015 – 2018, Strategia MAI în domeniul TIC pentru perioada 2015-2020, etc.

Cadrul strategic la nivel național este completat cu obiectivele Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 care identifică o dimensiune de ordine publică unde principalele direcții sunt armonizate cu obiectivele aferente tuturor strategiilor naționale / sectoriale aflate în competența MAI.

Pe plan european, Raportul MCV reprezintă una dintre obligațiile României față de Uniunea Europeană, condiție a tratatului de aderare. Raportul pentru anul 2017 întărește nevoia ca Ministerul Afacerilor Interne să îmbunătățească integritatea personalului propriu care asigură administrarea unei componente majore a dosarelor instrumentate de către celelalte instituții ale sistemului de justiție (Parchete, Instanțe, etc).

Încrederea în structurile Ministerului Afacerilor Interne este una bună, cu un maxim acordat pompierilor și cu evaluări foarte bune ale serviciului de jandarmerie și a celui de poliție. Pompierii ocupă primul loc în clasamentul încrederii la nivel național, cu 90%1 din încrederea celor chestionați. Jandarmeria beneficiază de încrederea a 62% dintre cei chestionați. Conform aceluiași sondaj, Poliția are un grad de încredere de peste 52%, procent aflat în creștere față de anul 2015.

1 Sondaj IRES 2016

12

Riscul de terorism a intrat pe agenda cetățenilor în ultimii ani, devenind important și pentru România. Conform Eurobarometrului Comisiei Europene pentru anul 2016, terorismul este perceput ca o problemă în România de către 3% din populaţie, în scădere cu 3% faţă de 2015, dar sub mediile la nivel european (16-18%). Alerta teroristă în România se menține la nivel scăzut în mod constant datorită activității susținute de instituțiile de specialitate.

În Indexul Mondial privind Poliția și Securitatea Internă2, România ocupă locul 45 la nivel internațional în anul 2016. Variabilele de bază ale acestui index sunt: capacitatea (măsurată prin indicatori precum ”numărul de polițiști la 100.000 locuitori”); procesul (”% respondenților care au declarat că au plătit sume necuvenite unor polițiști în ultimul an”, ”compararea numărului de furturi raportate și numărul de furturi declarate de populație cu ocazia derulării unor sondaje”); legitimitatea (încrederea în Poliție) și rezultatele (“număr de infracțiuni la 100.000 locuitori, ponderea jafurilor și asalturilor față de anul trecut, anxietatea socială”).

În contextul indicilor de mai sus, reducerea infracționalității3 este un rezultat cheie al structurilor de poliție. Conform statisticilor Națiunilor Unite, România se află în media internațională la diferite categorii de indicatori. România raportează o statistică de 34% infracțiuni cu autor necunoscut (AN), o rată foarte ridicată, la nivel european doar Belgia având o rată comparabilă (29%).

România se află în media statistică internațională la indicatorul rata omorurilor, care, în 2013 a fost de 2.09 omoruri la 100.000 locuitori, reprezintând media la nivel internațional.

În ceea ce privește capacitatea instituțională de îndeplinire a atribuțiilor sale, MAI se confruntă cu următoarele probleme:

- Insuficiența și slaba calitate a resurselor logistice (echipamente IT, parc auto, mobilier, echipamente și infrastructură de intervenție, alte dotări materiale, conexiune la internet wi-fi etc.);

- Subdimensionarea resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor, dar și nivelul redus al salarizării raportat la responsabilitățile postului, în special pentru personalul debutant, de execuție;

- Norme și proceduri de lucru greoaie și neadaptate la standardele internaționale în domeniu.

- Birocrație excesivă în comunicarea internă, dar și inter-instituțională, manifestată mai ales prin folosirea adreselor în detrimentul comunicării prin e-mail, în timp real;

- Numărul redus de baze tehnico-materiale de pregătire pentru desfășurarea activităților de pregătire/antrenare.

În contextul provocărilor de mai sus, factorii critici de succes pentru derularea în condiții optime a activității țin în primul rând de alocarea unor resurse financiare suficiente pentru acoperirea treptată a nevoilor de dotări și investiții și de integrarea în structurile MAI a unor resurse umane pregătite și capabile să preia sarcini dificile, specifice structurilor MAI.

2 World Internal Security and Police Index 3 Global Status Report on Violence Prevention, 2014

13

II. Viziune și misiune

Viziunea

Viziunea adaugă domeniului principal de activitate al Ministerului Afacerilor Interne, și anume menținerea ordinii și siguranței publice, câteva atribute foarte importante – performanța, coerența și responsabilitatea. Astfel, se admite nevoia de a dezvolta în continuare aceste caracteristici și de a-și asuma o cale care să conducă la îmbunătățirea situației actuale. La baza acestei viziuni stă nevoia unui mediu care să genereze încredere, securitate și protecție, atât pentru cetățeni, cât și pentru comunități.

Planul Strategic Instituțional este aliniat cu viziunea Strategiei Naționale de Ordine și Siguranța Publica 2015-2020 care urmărește eficientizarea sistemului de ordine și siguranța publică printr-o abordare proactiva, orientata către nevoile de securitate in serviciul cetățeanului, precum și prin asigurarea unui mediu caracterizat prin ordine, libertate și justiție.

Viziunea va fi urmărită prin intermediul următoarelor obiective strategice:

- Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului;

- Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;

- Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI.

Misiune

Ministerul Afacerilor Interne are misiunea de a concepe și pune în practică politicile publice din domeniul afacerilor interne, de a coordona activitățile de menținere a unui climat de ordine, siguranță și încredere publică, de a preveni și gestiona situațiilor de urgență, de a aplica politicile europene și de a îndeplini obligațiile din domeniul său de competență care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al NATO.

Prin mandatul său, MAI contribuie la asigurarea unui nivel crescut de siguranță /securitate al cetățenilor și comunității, prin dezvoltarea și implementarea de politici coerente în domeniul prevenirii și combaterii criminalității.

Totodată, MAI contribuie la consolidarea frontierei de stat, asigurarea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră, combaterea infracționalității transfrontaliere prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei și sistemelor de supraveghere și control la frontieră, precum și la aplicarea politicilor internaționale în domeniul azilului.

La orizontul anului 2030, România va avea un sistem de ordine și siguranță publică performant, integrat și responsabil, construit în jurul nevoii de încredere, securitate și de protecție a cetățeanului și a comunității.

14

În conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30 din 25 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne exercită atribuțiile ce îi revin cu privire la:

a) Apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a proprietății publice și private;

b) Realizarea Programului de guvernare și a strategiilor în domeniul ordinii publice;

c) Îndeplinirea obligațiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene și participarea la procesul de elaborare a politicilor și actelor normative comunitare în domeniile sale de competență;

d) Reprezentarea Guvernului pe plan local;

e) Încheierea de parteneriate cu autoritățile locale și cu structurile asociative ale autorităților publice locale;

f) Administrarea rezervelor de stat;

g) Protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență;

h) Regimul actelor de identitate și de stare civilă, al pașapoartelor simple, al permiselor de conducere și al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;

i) Administrarea și protecția Fondului arhivistic național;

j) Asigurarea aplicării strategiei și a politicii Guvernului în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare;

k) Asigurarea ordinii publice;

l) Paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor și valorilor;

m) Prevenirea și combaterea faptelor antisociale;

n) Respectarea regimului juridic al frontierei de stat;

o) Regimul juridic al străinilor, al solicitanților de azil și al persoanelor care au dobândit o formă de protecție în România;

p) Apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă a populației și bunurilor.

Misiunea formulată mai sus va fi livrată prin implementarea următoarelor programe:

- Ordine și siguranță publică

- Siguranța frontierei de stat, migrație și azil

- Protecție civilă și sprijin acordat comunității

- Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

- Capacitate administrativă și sprijin operațional.

15

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Obiectivul acoperă unul dintre domeniile majore de activitate ale MAI, pentru realizarea căruia contribuie majoritatea structurilor aparatului central și subordonate, și anume ordinea și siguranța cetățenilor și a comunității, în ansamblu.

Obiectivul acoperă deci un domeniu foarte vast, în care se manifestă riscuri de infracționalitate diverse, complexe și aflate într-o continuă dinamică și evoluție. În virtutea atribuțiilor și funcțiilor sale, MAI urmărește eficientizarea sistemului de ordine publică prin activități de prevenire și combatere a criminalității, sub toate formele sale, de la criminalitatea cibernetică până la infracțiunile contra persoanelor și patrimoniului.

Obiectivul se sprijină pe două programe bugetare. Primul, ”Ordine și siguranță publică” acoperă în principal activitatea Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a Direcției Generale de Protecție Internă, a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și a Agenției Naționale Antidrog.

Activitatea acestor structuri este acoperită de un număr total de 16 rezultate, dintre care cele mai multe corespund Poliției Române, iar pentru o parte dintre ele conlucrează mai multe structuri. De exemplu, pentru realizarea rezultatului de reducere a numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal este necesară intervenția operativă atât a Poliției Române, cât și a Jandarmeriei Române, iar informațiile pentru monitorizarea și evaluarea rezultatului vor fi colectate de la ambele structuri ale MAI. Dat fiind specificul muncii operative, apare uneori ca fiind dificilă delimitarea cu precizie a contribuției unei singure structuri ale MAI.

Cel de-al doilea program, ”Siguranța frontierei de stat, migrație și azil”, cuprinde 7 rezultate, care reflectă activitatea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și a Inspectoratului General pentru Imigrări.

Obiectivul beneficiază de sprijinul operativ substanțial oferit de Inspectoratul General de a Aviație al MAI, însă acesta se regăsește în obiectivul strategic 3 - Creșterea eficienței și capacității administrative a MAI, dat fiind rolul său de sprijin operativ cu misiuni de ordine și siguranță publică, de supraveghere a frontierelor, dar și de intervenții în cazul producerii unor situații de urgență.

Graficul de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și măsuri. Structura Obiectivului Strategic 1 include cinci (2) Programe și treizeci (31) de Măsuri ce corespund rezultatelor așteptate :

16

Figură 1. Obiectiv strategic 1: Structura pe Programe și Măsuri

Obiectivul Strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică

Măsuri ale Programului 1.1

M1.1.1.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei M1.1.1.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patromoniului M1.1.1.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase M1.1.2.1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane M1.1.2.2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri M1.1.2.3. Combaterea criminalității informatice M1.1.2.4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor M1.1.3.1. Prevenirea și combaterea terorismului M1.1.4.1. Prevenirea traficului de persoane M1.1.4.2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane M1.1.5.1. Prevenirea consumului de droguri M1.1.5.2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri M1.1.6.1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale M1.1.6.2. Prevenirea și combaterea contrabandei M1.1.6.3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală M1.1.7.1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

M1.1.7.2 Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

M1.1.7.3 Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval M1.1.8.1 Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național M1.1.8.2 Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

M1.1.8.3 Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

M1.1.9.1. Participarea la misiuni și activități internaționale

M1.1.10.1. Desfășurarea pregătirii inițiale în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj –Napoca M1.1.10.2. Perfecționarea pregătirii polițiștilor, în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea” Sibiu M1.11.1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor teritoriale ale MAI M1.12.1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției M1.13.1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice M1.14.1. Participarea la misiuni și activități internaționale M1.15.1. Desfășurarea pregătirii inițiale la nivelul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “Grigore Alexandru Ghica”, Drăgășani și Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni M1.15.2. Perfecționarea pregătirii continue a personalului militar în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului

de Pregătire și Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri M1.16.1. Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă

a ordinii publice

17

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație și azil

Obiectivul Strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Măsuri ale Programului 1.2

M1.2.1.1 Prevenirea și combaterea trecerii frauduloase a frontierei M1.2.1.2. Prevenirea și combaterea traficului de migranți M1.2.2.1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat M1.2.3.1 Participarea la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub egida FRONTEX M1.2.3.2. Participarea la operațiuni comune /proiecte/exerciții comune sub egida FRONTEX M1.2.3.3. Participarea IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX M1.2.4.1. Pregătirea agenților de poliție de frontieră la Școala de pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram

Iancu” Oradea M1.2.4.2. Perfecționarea pregătirii continue a polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire ale Poliției de

Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea M1.2.5.1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor terțe M1.2.6.1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție internațională M1.2.7.1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților statelor terțe în

România

18

Figură 2. Indicatorii de impact și rezultatele Obiectivului strategic 1

•Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceea ceprivește securitatea indivizilor - Țintă 2020: (i) 6% (valorile cu albastru nu au validarea finalăa IGPR)

•Locul ocupat de România în Indexul Mondial privind Poliția și Securitatea Internă - Țintă2020: 44%

•Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori - Țintă 2020: 1467•Procentul populației care este de acord că imigranții au o contribuție pozitivă în țara

noastră - Țintă 2020: 35%•Nivelul de încredere al populației în structurile MAI (Pompierii, Jandarmeria, Poliția) - Țintă

2020: 85%/75/52%

Impacturi

•(1.1.1) Scăderea numărului de infracțiuni comise contra persoanei, a patrimoniului,precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor exploziveși substanțelor periculoase:

•(1.1.2) Destructurarea grupărilor infracționale organizate (trafic de persoane, trafic dedroguri, crimnalitate informatică, finanțarea terorismului și spălarea banilor

•(1.1.3) Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

•(1.1.4) Creșterea capacității de autoprotecție la victmizare și revictimizare prin traficulde persoane a populației

•(1.1.5) Reducerea cererii și ofertei de droguri

•(1.1.6) Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

•(1.1.7) Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

•(1.1.8) Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

•(1.1.9) Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

•(1.1.10) Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă IGPR

•(1.1.11) Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10min. la apelurile SNUAU 112

•(1.1.12) Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile șitransporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

•(1.1.13) Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmental stradal

•(1.1.14) Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specificeInspectoratului General al Jandarmeriei Române

•(1.1.15) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă apersonalului

•(1.1.16) Asigurarea suportului decizional în misiunea de asigurare și restabilire a ordiniipublice

•(1.2.1) Reducerea numărului de infracțiuni privind frontiera de stat

•(1.2.2) Asigurarea trecerii frontierei de stat în condiții de legalitate

•(1.2.3) Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF și IGAv

•(1.2.4) Asigurarea resursei umane specializate -formare inițială și continuă apersonalului

•(1.2.5) Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fărăforme legale pe teritoriul României

•(1.2.6) Implementarea politicilor în domeniul azilului și protecția internațională

•(1.2.7) Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

Rezultate Programe

19

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea rezultatelor și impacturi pentru perioada 2017-2020 sunt de 22.984.350 (000 Lei).

Tabel 1. Obiectiv Strategic 1: eșalonarea finanțării 2017-2020

Bugetul pe programe al Obiectivului Strategic

TOTAL ,000 Lei

Total valoare/ani

,000 RON

2017 2018 2019 2020

P 1.1 Ordine și siguranță publică 19.469.042 4.483.291 4.891.944 4.919.199 5.174.608

P 1.2 Siguranța frontierei de stat, migrație și azil

3.515.308 855.811 890.581 867.589 901.327

Programul 1.1: Ordine și siguranță publică

1. Descrierea programului:

Asigurarea securității cetățenilor, comunitățiii și a protecției patrimoniului constituie misiunea principală a Ministerului Afacerilor Interne. Structurile MAI concură la furnizarea acestui serviciu public, atât prin activități de prevenire, cât și prin combatere. În ultimii ani, tipologia riscurilor infracționale s-a diversificat, iar nevoia de a asigura o abordare integrată a devenit din ce în ce mai necesară. Diversificarea activității structurilor de poliție specializate din cadrul MAI a fost influențată în ultimii ani și de contextul internațional și interdependenței dintre acesta și securitatea internă. Crizele migratorii din ultimii ani, circulația continuă a persoanelor și capitalurilor dinspre și către România, virulența unor mișcări extremiste religioase sau de altă natură, toate generează un context în care amenințările externe instituției și chiar țării sunt tot mai importante în abordarea strategică a domeniului de afaceri interne. Interdepenența între structurile din domeniu este în creștere atât la nivel de operațiuni strategic, cât și la nivel de resurse. Criminalitatea informatică este un exemplu în acest sens, combaterea acesteia presupunând acțiunea concertată a structurilor suport din domeniu și unitățile operaționale de poliție. Libera circulație generează riscuri referitoare la săvârșirea de infracțiuni de trafic de persoane și droguri sau de furt. Mai mult, criminalitatea economico-financiară devine mai amplă din cauza complexității spațiului internațional în care operațiunile economice au libertatea să se desfășoare. Nu în ultimul rând, integritatea și calitatea profesională a angajaților au devenit premise cheie pentru ca aceste riscuri să fie reduse. Din acest motiv, Programul cuprinde activitatea acelor structuri care, prin activitatea și misiunea lor, contribuie la obiectivul de asigurare a siguranței cetățenilor României. Corelat cu Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică,dar și cu strategiile structurilor componente, programul bugetar vizează intervenții individuale și integrate care au în comun tipologii de infracțiuni care afectează siguranța cetățenilor și a comunității. În cadrul programului sunt cuprinse și capacitățile necesare pentru implementarea măsurilor operaționale și în lipsa cărora cele din urmă nu pot fi furnizate.

Instituții implicate: Poliția Română, Jandarmeria Română, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Direcția Generală de Protecție Internă.

20

2. Domeniul de politici publice:

P1.1. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin: - Programul de Guvernare 2017-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Națională Antidrog 2013-2020; - Ciclul de Politici UE 2014-2017; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

3. Obiectivele programului: Programul 1.1.”Ordine și siguranță publică” vizează ca până în 2020 să atingă următoarele rezultate:

- Scăderea numărului de infracțiuni comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul

armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase;

- Destructurarea grupărilor infracționale organizate (trafic de persoane, trafic de droguri,

crimnalitate informatică, finanțarea terorismului și spălarea banilor);

- Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut;

- Creșterea capacității de autoprotecție la victmizare și revictimizare prin traficul de persoane a

populației;

- Reducerea cererii și ofertei de droguri;

- Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare;

- Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval;

- Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale;

- Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR;

- Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului IGPR;

- Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 minute la apelurile

SNUAU 112;

- Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din

responsabilitatea Jandarmeriei Române;

- Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal;

- Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGJR;

- Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului IGJR;

- Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice.

Ordinea în care au fost enumerate rezultatele nu reflectă ierarhizarea lor în funcție de importanță sau prioritizarea lor, ci ordinea în care sunt cuprinse infracțiunile în Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare.

21

4. Indicatori de rezultat:

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoare de

referință (2016) Țintă 2020 Observaţii

Număr de infracțiuni contra persoanei pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

115.656 119.000 Sursa: IGPR

Procentul infracțiunilor privind marea violență pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

98% 98% Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni privind violența în familie pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

13.008 15.500 Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni contra patrimoniului pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

135.989 141.500 Sursa: IGPR

Număr de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

1.054

952

Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane destructurate

39 46 Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de droguri destructurate

75 70 Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia criminalității informatice destructurate

30 28 Sursa: IGPR

Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor destructurate

73 81 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de persoane

495 550 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de droguri

1.804 1.592 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia criminalității informatice

530 496 Sursa: IGPR

Număr de persoane trimise în judecată pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

994 1.051 Sursa: IGPR

Număr de dosare soluționate pe linia traficului de persoane

710 489 Sursa: IGPR

Număr de dosare soluționate pe linia traficului de droguri

4.149 3.618 Sursa: IGPR

22

Număr de dosare soluționate pe linia criminalității informatice

1.923 1.824 Sursa: IGPR

Număr de dosare soluționate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

765 820 Sursa: IGPR

Număr de activități de verificare, investigare, documentare a persoanelor pretabile a săvârși infracțiuni de terorism desfășurate

1.492 1.606 Sursa: IGPR

Rata de victimizare prin trafic de persoane la 100.000 locuitori rezidenți ai României

4,3 % 3,9% Sursa: ANÎTP

Ponderea beneficiarilor de programe și servicii de asistență destinate consumatorilor care înregistrează o evoluție pozitivă în termen de 1 an de la admisie

5% 25% Sursa: ANA

Număr de infracțiuni economico-financiare pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție, din care privind:

19.232 15.000

Sursa: IGPR

- evaziunea fiscală 3.615 2.500 Sursa: IGPR

- contrabanda 954 600 Sursa: IGPR

- drepturile de proprietate intelectuală 1.383 1.000 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni economico-financiare din care privind:

10.504 7.000 Sursa: IGPR

- evaziunea fiscală 2.770 2.200 Sursa: IGPR

- contrabanda 793 600 Sursa: IGPR

- drepturile de proprietate intelectuală 487 300

Numărul dosarelor penale soluționate la regimul protejării patrimoniului cultural

448 520 Sursa: IGPR

Numărul dosarelor penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate

5.602 5.700 Sursa: IGPR

Numărul dosarelor penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

1.311 1.100 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice

3.288 3.000 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

1.058 1.000 Sursa: IGPR

Număr de decese rutiere la 1.000.000 locuitori 96,62 pers. Calculat prin

raportarea numărului de morți din accidente

rutiere din 2016 (1.915) raportat la

populața rezidentă la

La momentul elaborării

rezultatului, nu a fost

asumată o

Media UE a fost de 51,5 pers. la 1.000.0000 locuitori în 2016. România se situează pe locul 2 în UE, în creștere față de 2015.

23

1 iulie 2015, conform datelor INS.

țintă în acest sens.

Numărul dosarelor penale soluționate la regimul protejării patrimoniului cultural

448 520 Sursa: IGPR

Numărul dosarelor penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate

5.602 5.700 Sursa: IGPR

Numărul dosarelor penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

1.311 1.100 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice

3.288 3.000 Sursa: IGPR

Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

1.058 1.000

Sursa: IGPR

Numărul total de polițiști participanți la misiuni și activități internaționale

900 900 Sursa: IGPR

Ponderea agenților de poliție absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și ai Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca raportat la numărul celor încadrați

1,66 % 2,09 % Sursa: IGPR

Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPR raportat la numărul total de polițiști

4,65 % 4,83 % Sursa: IGPR

Ponderea intervențiilor sub 10 minute la apelurile SNUAU 112

81,64 %4 Peste 80 %5 Sursa: IGPR

Număr de incidente înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

176

15

Sursa: IGJR

Număr de stări conflictuale aplanate (fapte antisociale)

159.291

146.925 Sursa: IGJR

Numărul de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale

210 457 Sursa: IGJR

Gradul de ocupare a funcțiilor puse la dispoziție în cadrul structurilor/organismelor internaționale

100% 100% Sursa: IGJR

Ponderea jandarmilor absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “ Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani și ai Scolii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni raportat la numărul celor încadrați

1,4%

1,9%

Sursa: IGJR

4 Calculat prin raportarea numărului total de intervenții din 2016, 642.422 la numărul intervențiilor sub 10 minute, 524.511 (potrivit datelor din

Anexa 3). 5 Țintele vor fi modificate astfel încît să reflecte valori concrete. 6 Acestea au fost înregistrate la conductele magistralele din responsabilite.

24

Ponderea cursanților raportat la numărul total de jandarmi

23% 15% Sursa: IGJR

Ponderea produselor informaționale care au primit evaluări pozitive din partea beneficiarilor

- 80% Sursa: DGPI

4. Măsuri:

În tabelul de mai jos, sunt enumerate măsurile care vor fi implementate pentru atingerea fiecăruia dintre rezultatele stabilite și prezentate mai sus, la punctul 3. Obiectivele programului.

Măsuri care vizează scăderea numărului de infracțiuni comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

M1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

Măsura are în vedere acțiuni pentru asigurarea și menținerea ordinii publice și a siguranței cetățenilor în

mediul urban și rural, la evenimente publice, precum și reducerea actelor de violență în familie.

Măsura privește și marea criminalitate comisă cu violență – omoruri, tentative de omor, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, uciderea sau vătămarea nou-născutului săvârșită de către mamă, violul urmat de moartea victimei, tâlhăria urmată de moartea victimei – separat pentru mediul urban și mediul rural. Poliția de proximitate are un rol important în prevenirea acestor infracțiuni, dar este avută în vedere și componenta de combatere, prin cuantificarea infracțiunilor sesizate.

M2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului

Măsura privește acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului persoanelor și/sau agenților economici– furtul, tâlhăria, abuzul de încredere, fraude și distrugerea și tulburarea de posesie.

M3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al

materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase

Măsura corespunde atribuțiilor Poliției Române de exercitare a controlului asupra deținerii, portului și

folosirii armelor și munițiilor, a materialelor explozive, dar și asupra respectării regimului materialelor

radioactive și nucleare, substanțelor periculoase.

În consecință, se regăsesc sub umbrela acestei măsuri acțiuni de prevenire, descoperire și constatare a infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, al materialelor nucleare, materiilor explozive și asigurarea respectării prevederilor legale privind regimul substanțelor periculoase.

Măsuri care vizează destructurarea grupărilor infracționale organizate

M1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane

Măsura vizează activitatea Poliției Române care are ca scop identificarea și destructurarea grupărilor infracționale organizate din domeniul traficului de persoane, deseori asociate cu fenomene precum exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă și obligarea la cerșetorie. Măsura urmărește eficientizarea activității de cercetare prin utilizarea celor mai bune practici din domeniu și îmbunătățirea procedurilor investigative. Combaterea infracționalității organizate are la bază activitatea operativă, activitățile de suport informațional și decizional și pregătirea personalului. Pentru combaterea traficului de persoane,

25

Poliția Română desfășoară activități investigative, de urmărire penală și monitorizare a traficanților de persoane, organe, țesuturi și/sau celule de origine umană. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată, precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate și numărul de dosare penale instrumentate.

M2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

Poliția Română desfășoară activități investigative și de urmărire penală pentru combaterea traficului și consumului de droguri, atât intern, cât și transfrontalier. Activitatea este sprijinită și de către Agenția Națională Antidrog, la nivel de furnizare de documente de analiză a fenomenului consumului de droguri și de preluare și consiliere a victimelor. Măsura va fi urmărită prin indicatori de realizare imediată precum numărul de acțiuni operative desfășurate, numărul de percheziții efectuate, numărul de dosare penale instrumentate și cantitatea de droguri reținute.

M3. Combaterea criminalității informatice

Măsura acoperă atribuțiile Poliției Române din domeniul investigării și cercetării penale pentru combaterea infracțiunilor informatice cu mijloace de plată electronice, infracțiunilor contra confidențialității și integrității datelor și a celor privind sistemele informatice.

M4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Spălarea de bani este una dintre cele 7 amenințări identificate de Europol, de care statele membre trebuie să țină cont atunci când își vor planifica direcțiile de acțiune, potrivit Strategiei Naționale de Ordine Publică 2015-2020. Este o infracțiune care însoțește de obicei alte infracțiuni specifice rețelelor organizate, de aceea rezultatele măsurii vor fi interpretate în contextul mai amplu al criminalității organizate, atât pe zona de prevenire, cât și pe cea de combatere.

Măsuri care arată contribuția MAI la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut

M1. Prevenirea și combaterea terorismului Măsura derivă din atribuțiile care îi revin MAI, ca parte a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, care este un mecanism interinstituțional flexibil, coordonat de către Serviciul Român de Informații și la nivelul căruia MAI are un rol extrem de important. Astfel, măsura vizează îmbunătățirea capacității MAI de a răspunde informațiilor și alertelor primite prin intermediul sistemului dar și de a contribui la acesta în baza propriei activități.

Prin această măsură se urmărește evidențierea rolului Poliției Române de derulare a unor activități de prevenire și combatere a terorismului, în contextul în care aceste infracțiuni devin din ce în ce mai complexe și trebuie abordate transfrontalier și integrat.

Măsuri care vizează creșterea capacității de autoprotecție la victimizare și revictimizare prin traficul de persoane a populației

M1. Prevenirea traficului de persoane

Măsura corespunde atribuției ANÎTP de a contibui la diminuarea traficului de persoane prin activități de prevenire, în principal prin campanii de informare care urmăresc creșterea gradului de informare și conștientizare a populației și a grupurilor de risc privind implicațiile traficului de persoane.

M2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane

Prin această măsură se urmărește sprijinirea victimelor prin referirea către serviciile sociale și coordonarea lor în procesul penal.

26

Măsuri care țintesc reducerea cererii și ofertei de droguri

M1 Prevenirea consumului de droguri

Prevenirea consumului de droguri are rolul de a evita sau întârzia debutul consumului de droguri și trecerea la un tipar de consum cu risc crescut. De aceea, măsura se referă la campaniile de informare, comunicare-sensibilizare etc. derulate de ANA în acest sens și la dezvoltarea unor cercetări și analize, în vederea evaluării și adaptării răspunsului instituțiilor la fenomenul consumului de droguri.

M2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri

Asistența consumatorilor de droguri se referă la identificarea, atragerea și motivarea consumatorilor de

droguri în vederea includerii în serviciile de asistență specializată, precum și acordarea acesteia în vederea

integrării sociale a consumatorilor de droguri.

În cadrul măsurii, se vor cuantifica numărul de programe și servicii de asistență integrată destinate consumatorilor de droguri și numărul de persoane admise în programele și serviciile de asistență.

Măsuri care vizează reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare

M1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Măsura are în vedere prevenirea și combaterea unuia dintre fenomenele generatoare de prejudicii importante pentru bugetul de stat, și anume evaziunea fiscală. Pe lângă monitorizarea numărului infracțiunilor sesizate, măsura va avea în vedere și numărul de acțiuni desfășurate la nivel local pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

M2. Prevenirea și combaterea contrabandei

Formă a infracționalității transfrontaliere, contrabanda este un fenomen aflat atât în atenția Poliției Române, cât și a Poliției de Frontieră Română. Prevenirea și combaterea contrabandei se vor măsura prin indicatori precum numărul acțiunilor preventive desfășurate de aceste structuri sau numărul de infracțiuni sesizate.

M3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Infracțiunea ține de sfera economică și a drepturilor de proprietate intelectuală și duce la scăderea veniturilor bugetului de stat. Măsura are în vedere acțiuni de prevenire și combaterii a contrafacerii mărfurilor și produselor, în zonele de intrare/ieșire din țară. De asemenea, se va ține cont și de tipologia produselor susceptibile de a fi contrafăcute, precum produsele sanitare sau farmaceutice.

Măsuri care vizează reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

M1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

În contextul în care numărul accidentelor rutiere grave crește de la un an la altul, sunt necesare măsuri concrete care să contribuire la creșterea nivelului de siguranță rutieră. Sunt vizate activități de combatere a principalelor a principalelor cauze generatoare de accidente rutiere, pornind și de la concluziile analizelor privind dinamica accidentelor de circulație, precum și acțiuni de constatare și sancționare a infracțiunilor la regimul circulației rutiere.

M2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

Măsura se referă la îmbunătățirea activităților de prevenire și combatere a furturilor de la infrastructura feroviară, acoperind deci atribuțiile Serviciului de Transporturi Feroviare ale Poliției Române referitoare

27

la prevenirea și combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva vieții, integrității și sănătății persoanei, apărarea proprietății publice și private, precum și cu privire la interesele economice ale statului în sistemul transporturilor feroviare, menținerea ordinii și liniștii publice pe trenurile de călători și în stațiile de cale ferată.

M3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Măsura acoperă atribuțiile Serviciului de Transporturi Navale al Poliției Române pentru combaterea infracțiunilor îndreptate împotriva vieții, integrității și sănătății persoanei, apărarea proprietății publice și private, precum și interesele economice ale statului în sistemul transporturilor navale.

Măsuri care vizează protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale

M1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național

Măsura are în vedere prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național, identificarea și recuperarea de bunuri culturale mobile care fac obiectul comerțului ilegal, pe linia protejării monumentelor istorice și a reducerii fenomenului de braconaj arheologic.

M2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

Măsura privește asigurarea protecției ecosistemului natural național (fondul forestier), prin derularea de acțiuni pentru prevenirea și combaterea tăierilor de arbori. La realizarea măsurii contribuie Poliția Română și Poliția de Frontieră Română.

M3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

În privința protecției fondului piscicol, măsura are în vedere activități de prevenire, dar și activități de combatere și sancționare. La realizarea măsurii contribuie atât Poliția Română, cât și Poliția de Frontieră Română.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

M1. Participarea la misiuni și activități internaționale

MAI participă prin intermediul Poliției Române într-o serie de activități și proiecte de cooperare în

domeniul polițienesc. O mai bună prevenire și combatere a infracțiunilor, în special cele transfrontaliere,

se poate obține numai dacă se face un transfer adecvat de tactici operative și cunoștințe de la structuri

similare sau dacă se ajunge la un mod de operare comun pentru probleme sau fenomene care afectează

mai multe state și impun intervenții coordonate ale autorităților.

Se vor urmări indicatori precum numărul de polițiști participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii, numărul de polițiști detașați în cadrul instituțiilor și agențiilor internaționale etc.

Măsuri pentru asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Poliției Române

M1. Desfășurarea pregătirii inițiale în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și a Școlii

de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj -Napoca

Obiectivul celor două școli este pregătirea elevilor pentru a deveni polițiști capabili să exercite atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice. Așadar, școlile trebuie să satisfacă cererea Poliției Române în termeni de resurse umane (agenți de poliție), la nivelul de pregătire

28

adecvat interesului și nevoilor acesteia, în calitate de beneficiar. Măsura are în vedere pregătirea unor absolvenți care să fie apoi integrați cu ușurință în sistemul de ordine și siguranță publică.

M2. Perfecționarea pregătirii polițiștilor, în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor

”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea” Sibiu

Centrele organizează și desfășoară activități cu caracter didactic de inițiere în carieră, perfecționare a pregătirii pentru profilele ordine publică, crimă organizată, cercetări penale, poliție judiciară, dispecerat etc. În cadrul Centrelor se desfășoară cursuri de carieră (cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă, la distanţă) şi sesiuni de pregătire. Măsura are în vedere pregătirea și perfecționarea resurselor umane ale MAI în sfera inițierii și a dezvoltării în cariera.

Măsuri care țintesc menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 minute la apelurile SNUAU 112

M1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor

teritoriale ale MAI

SNUAU este servicul telefonic destinat cetățenilor aflați într-o situație de urgență, care asigură cooperarea între agențiile specializate de intervenție ale Poliției Române, Serviciului de ambulanță, Pompierilor, Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare și Jandarmeriei Române, care au obligația de a asigura intervenția la urgențe. Măsura privește intevențiile Poliței Române, atât din perspectiva numărului lor, cât și din perspectiva ponderii intervențiilor la care s-a ajuns sub 10 minute.

Măsuri care vizează reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

M1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției

Măsura acoperă atribuția Jandarmeriei Române de a asigura paza obiectivelor de importanță deosebită pentru apărarea țării, activitatea statului, economie, știință, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul financiar bancar, a sediilor misiunilor diplomatice, ale unor agenții si reprezentanțe economice străine, ale sediilor unor organizații internaționale, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale și a conductelor magistrale de transport produse petroliere.

Măsuri care vizează reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal

M1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice

Măsura se referă la realizarea misiunilor de ordine publică care presupun: constatarea faptelor antisociale, identificarea autorilor, identificarea persoanelor vătămate, identificarea martorilor și predarea făptuitorilor organelor abilitate pentru continuarea cercetărilor. Măsura are atât un caracter de prevenire, cât și unul de sancționare.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice Inspectoratului General al Jandarmeriei Române

M1. Participarea la misiuni și activități internaționale

Activitatea desfășurată pe linia cooperării internaționale se concentrează în jurul deținerii calității de membru a Asociației Forțelor de Jandarmerie și Poliție cu Statut Militar Europene și Mediteraneene (FIEP) și a consolidării participării Jandarmeriei Române la misiuni și operațiuni internaționale, sub egida celor 4 mari actori din domeniul securității internaționale (UE, ONU, NATO și OSCE).

29

Măsuri pentru asigurarea resursei umane specializate – formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Jandarmeriei Române

M1. Desfășurarea pregătirii inițiale la nivelul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi “Grigore Alexandru

Ghica”, Drăgășani și Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni

Cele două școli sunt instituții de învățământ postliceale destinate formării inițiale a subofițerilor jandarmi, iar IGJR stabilește profilul profesional al absolvenților și standardele ce trebuie respectate în procesul de formare a personalului. Măsura are în vedere îmbunătățirea calității formării în cele 2 școli, astfel ca absolvenții să răspundă cât mai bine nevoilor operaționale ale IGJR.

M2. Perfecționarea pregătirii continue a personalului militar în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri

”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și

Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri

Şcoala de Aplicaţie asigură pregătirea, perfecționarea și specializarea personalului militar de jandarmi din Jandarmeria Română, diferențiat pe domenii de activitate, prin organizarea de cursuri de inițiere în carieră și cursuri pentru dezvoltarea carierei. Centrele de perfecționare a pregătirii derulează activități de perfecționare și specializare a personalului operativ (cursuri de inițiere a carierei și cursuri de dezvoltare a carierei). Măsura urmărește evoluția numărului de absolvenți ai cursurilor acestor instituții și numărul de cursuri/progrme formative organizate.

Măsuri care vizează asigurarea suportului decizional în misiunea de asigurare și restabilire a ordinii publice

M1. Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea

amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Măsura are în vedere derularea activităților specifice derulate de DGPI în scopul identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc ce pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice Produsele informaționale realizate de către DGPI servesc structurilor MAI pentru direcționarea activităților operative.

5. Finanţarea programului:

Programul 1.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2017 este

de 4.483.291 mii lei.

6. Managementul implementării programului:

Managerul de program:(se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară

de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes/ condiții cheie:

- Prioritizarea problemelor care afectează un număr mare de cetățeni;

- Asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare derulării activității;

- Stabilitate organizațională și legislativă;

30

- Utilizarea fondurilor externe nerambursabile pentru acoperirea în principal a nevoilor de investiții și de

formare a personalului;

- Îmbunătăţirea pregătirii efectivelor instituţiilor;

- Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi procedural, având în vedere realităţile actuale;

- Adaptarea la noile tendințe de comunicare on-line și valorificarea oportunităților oferite;

- Cooperarea internațională.

Programul 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație și azil

1. Descrierea programului:

Gestionarea frontierei de stat a României este una dintre atribuțiile principale ale MAI, acționând laolaltă cu alte autorități care contribuie la asigurarea unui management integrat al frontierei. Contextul mai amplu este dat de susținerea obiectivului fundamental al Uniunii Europene în domeniul justiției și afacerilor interne de a ”menține și dezvolta Uniunea ca o zonă de libertate, securitate și justiție, în care libera circulație a persoanelor este asigurată în conformitate cu măsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigrația, prevenirea și combaterea criminalității”. Astfel, autoritățile române acționează pentru facilitarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor ce tranzitează frontiera în mod legal, în respectul deplin al drepturilor și libertăților fundamentale, urmând două paliere principale – consolidarea frontierei de stat, cu accent deosebit pe frontierele externe ale UE, și gestionarea migrației ilegale, inclusiv combaterea criminalității transfrontaliere.

Rolul de coordonator pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația 2015-2018 îi revine MAI, prin Inspectoratul General pentru Imigrări și presupune cooperarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în vederea gestionării fenomenului migraţiei legale şi ilegale, prin măsuri care să faciliteze admiterea şi şederea străinilor pe teritoriul României, combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate, precum şi a componentei azilului, în sensul asigurării conformităţii cu standardele legale naţionale, europene şi internaţional aplicabile, gestionării unitare şi coerente a situaţiei apariţiei unui aflux de imigranţi, integrării sociale a străinilor şi participării României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor membre la identificarea unor soluţii pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională.

Așadar, în condițiile în care se urmărește un management integrat al frontierelor, cele două paliere, frontierele și migrația și azilul, sunt intrinsec legate și contribuie la realizarea acelorași obiective din domeniul mai larg al securității la frontiere. De aceea, programul bugetar reunește cele 2 structuri-cheie ale MAI în domeniu, IGPF și IGI și cuprinde măsuri care vor finanța activitățile de prevenire și combatere a infracțiunilor privind frontiera de stat, a trecerii frauduloase a frontierei, de depistare a imigranților ilegali. Programul cuprinde și măsuri care acoperă îmbunătățirea pregătirii personalului celor 2 structuri, fie prin cursuri interne, fie prin participarea la misiuni sau acțiuni internaționale.

În acest domeniu, contextul internațional este foarte important, pentru că determină fluxuri migratorii și producerea unor evenimente care pun presiune asupra frontierelor țării și ale UE, a căror anticipare cu cea mai mare acuratețe este esențială pentru pregătirea celor mai potrivite și eficiente reacții.

Instituții implicate: Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări.

31

2. Domeniul de politici publice:

P 1.2. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2017-2020, Capitolul Afaceri Interne; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020; - Strategia Națională de Management Integrat al frontierei de stat a României în perioada 2017-2020; - Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2015-2018; - Ciclul de Politici UE 2014-2017; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019; - Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

3. Obiectivele programului:

Programul 1.2. vizează ca până în 2020 să atingă următoarele rezultate:

- Reducerea numărului de infracțiuni privind frontiera de stat; - Asigurarea trecerii frontierei de stat în condiții de legalitate; - Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF și IGAv; - Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră Română; - Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul

României; - Implementarea politicilor în domeniul azilului și protecției internaționale; - Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe.

4. Indicatori de rezultat:

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoare de

referință (2016) Țintă 2020 Observaţii

Număr de dosare penale soluționate privind trecerea frauduloasă a frontierei

950 1.000 Sursa: IGPF

Număr de dosare penale soluționate privind traficul de migranți

65 150 Sursa: IGPF

Număr de persoane trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a frontierei

300 350 Sursa: IGPF

Număr de persoane trimise în judecată pentru trafic de migranți

345 400 Sursa: IGPF

Număr de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară

5.530 6.000 Sursa: IGPF

Număr de persoane cărora nu li s-a permis ieșirea din țară 9.081 9.000 Sursa: IGPF

Număr de polițiști de frontieră participanți la misiuni și activități internaționale

27 27 Sursa: IGPF

Ponderea agenților poliției de frontieră absolvenți ai Școlii ”Avram Iancu” Oradea raportat la numărul celor încadrați

7,2%

1,10% Sursa: IGPF

32

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoare de

referință (2016) Țintă 2020 Observaţii

Ponderea cursanților centrelor de pregătire raportat la numărul total de polițiști de frontieră

16,72%

15,06% Sursa: IGPF

Număr de resortisanți state terțe îndepărtați de pe teritoriu

435 455 Sursa: IGI

Număr de beneficiari ai unei forme de protecție înscriși în programele de integrare

588 600 Sursa: IGI

Timp mediu pentru avizarea cererilor de viză 15 15 Sursa: IGI

5. Măsuri:

În tabelul de mai jos, sunt enumerate măsurile care vor fi implementate pentru atingerea fiecăruia dintre rezultatele stabilite și prezentate mai sus, la punctul 3. Obiectivele programului.

Măsuri care vizează reducerea numărului de infracțiuni privind frontiera de stat

M1. Prevenirea și combaterea trecerii frauduloase a frontierei

Măsura urmărește prevenirea și combaterea intrării în țară a persoanelor care se folosesc de documente false. O mai mare eficacitate a controlului va rezulta în creșterea numărului de documente depistate și reducerea numărului de persoane care intră ilegal în România.

M2 Prevenirea și combaterea traficului de migranți

Măsura corespunde atribuției Poliției de Frontieră Române de prevenire și combatere a migratiei ilegale. În zona de combatere, măsura cuantifică infracțiunile constatate și dosarele penale instrumentate privind traficul de migranți.

Măsuri care vizează asigurarea trecerii frontierei de stat în condiții de legalitate

M1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat

Măsura acoperă una dintre atribuțiile cheie ale Poliției de Frontieră Române, anume realizarea controlului documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internațional, la intrarea în și la ieșirea din zonele libere, în punctele de mic trafic și treceri simplificate sau în alte locuri, potrivit legii. Operativitatea cu care se desfășoară controalele specifice depinde în bună măsură și de infrastructura existentă și de dotările cu echipamente și mijloace performante.

Măsuri care vizează extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF and GAvI

M1. Participarea la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub egida FRONTEX)

Poliția de Frontieră Română organizează si realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunitati de state, conform înțelegerilor bi sau multilaterale la care România este parte.

M2. Participarea la operațiuni comune /proiecte/exerciții comune sub egida FRONTEX

33

Măsura privește strict participarea Poliției de Frontieră Română cu polițiști de frontieră și cu echipamente tehnice în operațiunile/proiectele comune organizate de catre Agenția FRONTEX, pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

M3. Participarea IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

Măsura cuantifică eforturile IGAv din zona de acțiuni internaționale desfășurate sub egida FRONTEX și EUROSUR, mai precis misiunile de zbor și orele de zbor efectuate și numărul cadrelor militare participante la acțiunile din cadrul FRONTEX.

Măsuri care vizează asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Română

M1. Pregătirea agenților de poliție de frontieră la Școala de pregătire a agenților poliției de

frontieră ”Avram Iancu” Oradea

Școala ”Avram Iancu” Oradea are ca obiective formarea de agenți de poliție de frontieră, pe baza unităților de competență stabilite în standardul ocupațional pentru treapta de bază a carierei polițistului de frontieră, dar și formarea profesională a agenților poliției de frontieră prin cursuri de carieră. De asemenea, acoperă și cursurile de inițiere în carieră a viitorilor agenți de poliție de frontieră proveniți din sursă externă.

M2. Perfecționarea pregătirii continue a polițiștilor de frontieră în cadrul Centrelor de Pregătire

ale Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea

Centrele de pregătire acoperă formarea inițială a agenților încadrați din sursă externă, specialitatea poliţie de frontieră.

Măsuri pentru reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României

M1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor

terțe

Măsura acoperă o parte dintre atribuțiile IGI din domeniul migrației: acordă dreptul de ședere în România străinilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, acordă avizul de angajare/detaşare în vederea obținerii unui drept de ședere în scop de muncă, în condițiile legii și exercită atribuțiile conferite prin lege cu privire la regimul îndepărtării străinilor de pe teritoriul României.

Măsuri de implementare a politicilor în domeniul azilului și protecția internațională

M1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție

internațională

Măsura se referă la principalele atribuții ale IGI din domeniul azilului – soluționarea cererillor de azil și acordarea de asistență solicitanților de azil.

Măsuri care vizează admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe

M1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților

statelor terțe în România

IGI avizează acordarea vizelor de intrare în România a străinilor, verifică îndeplinirea de către străini a condițiilor necesare pentru acordarea și prelungirea dreptului de ședere în România.

34

6. Finanţarea programului:

Programul 1.2. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2017 este de 855.811 mii lei.

7. Managementul implementării programului:

Managerul de program: (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes / condiții cheie:

- Asigurarea dotărilor tehnico-materiale; - Dezvoltarea managementului resurselor umane, a competențelor profesionale și a pregătirii personalului

instituțiilor implicate în managementul integrat al frontierei; - Asigurarea resurselor materiale și logistice necesare implementării managementului frontierei și a

migrației ilegale; - Consolidarea cooperării internaționale dintre autoritățile cu competențe în acest sens, atât pe plan

național, cât și european; - Intensificarea schimbului de informații de interes operativ pe linia prevenirii și combaterii imigrației

ilegale.

35

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență

MAI, prin DSU și structurile aflate în coordonare, asigură cadrul legal, coerent, resursele şi capacităţile operaţionale pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, acordarea asistenței medicale de urgență și prim-ajutor calificat, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă. Pe de altă parte, ANRSPS contribuie la acest obiectiv prin atribuțiile pe care le are atât în domeniul rezervelor de stat (administrează stocurile de produse rezerve de stat, distribuie ajutoare umanitare), cât și în domeniul problemelor speciale (pregătirea economiei și teritoriului pentru apărare). Situațiile în care structurile implicate acționează sunt reunite sub conceptul mai amplu al situațiilor de urgență. Succesul obiectivului se va măsura printr-un grad ridicat de încredere al populației în structurile MAI cu atribuții în gestionarea evenimentelor majore.

Obiectivul se declină într-un singur program, denumit Protecție civilă și sprijin acordat comunității, care reunește două rezultate și șase măsuri, menite să acopere atribuțille prioritare ale celor două structuri.

Graficul de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și rezultate. Obiectivul 2 include 1 program și 6 măsuri:

Figură 3. Obiectiv strategic 3: Structura pe Programe și Măsuri

Măsuri ale Programului 2.1

M2.1.1.1 Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

M2.1.1.2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență M2.1.1.3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat M2.1.2.1 Desfășurarea pregătirii inițialele la nivelul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel

Zăgănescu” Boldești M2.1.2.2. Perfecționarea pregătirii continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a

Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și centrelor naționale de pregătire/antrenare

M2.1.2.3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității

Obiectivul Strategic 2: Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență

36

Figură 4. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 2

•Gradul de încredere a populației în IGSU (pompieri)/structurile MAI cu atribuții înprevenirea și gestionarea situațiilor de urgență - Țintă 2020: 85%Impacturi

•(2.1.1) Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilorde urgență, dezastrelor și conflictelor militare

•(2.1.2) Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă apersonalului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și a personalului cuatribuții în situații de urgență din administrația publică locală, serviciidescentralizate și deconcentrate

Rezultate Programe

37

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și obținerea rezultatelor și a impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 6.414.197 (000 Lei).

Tabel 2. Obiectiv Strategic 2: eșalonarea finanțării 2017-2020

Bugetul Programelor Obiectivului Strategic

TOTAL ,000 Lei

Total valoare/ani ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

P 2.1 Protecție civilă și sprijin acordat comunității

6.414.197 1.668.466 1.546.044 1.559.200 1.640.487

Programul 2.1: Protecție civilă și sprijin acordat comunității

1. Descrierea programului:

MAI, în principal prin DSU, IGSU și ANRSPS, este actorul principal în Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și realizează managementul permanent al activităților de prevenire, pregătire și răspuns în situații de urgență, în domeniul protecției civile și al apărării împotriva incendiilor. Riscurile de natură să afecteze teritoriul și populația României se înscriu în categoria riscurilor de incendiu, riscuri naturale, tehnologice și biologice. De asemenea, DSU, în calitate de coordonator național, respectiv IGSU în calitate de autoritate de stat în domeniul protecției civile, asigură implementarea măsurilor de protecție a populației și comunităților în cazul conflictelor armate. Suplimentar, DSU și IGSU asigură coordonarea eforturilor naționale pentru realizarea a două dintre cerințele de reziliență formulate de NATO (Cerința nr.3 - Capacitatea de gestionare a mișcărilor necontrolate ale populației și Cerința nr.5 - Capacitatea de gestionare a victimelor multiple).

Potrivit analizelor IGSU, principalii factori care vor marca managementul situațiilor de urgență și care vor avea impact puternic asupra societății sunt: manifestarea cu o ritmicitate crescută a situațiilor de urgență generate de factori naturali, îmbătrânirea și scăderea demografică, creșterea exigențelor societății privind calitatea serviciilor publice, aglomerarea centrelor urbane în detrimentul celorlalte zone, scăderea solidarității și apariția de noi tehnologii care generează un risc suplimentar de producere a unor situații de urgență de amploare.

De aceea, adaptabilitatea și flexibilitatea serviciilor oferite de MAI pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență reprezintă cheia activității. Finanțarea adecvată a domeniului prevenirii și intervenției în situații de urgență trebuie să aibă în vedere crearea unor capabilități esențiale de prevenire, protecție, limitare/reducere a impactului, rapiditatea răspunsului, creșterea calității resurselor umane, modernizarea procedurilor de intervenție și o mai bună coordonare cu toate instituțiile responsabile.

Instituții direct implicate: DSU prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

2. Domeniul de politici publice:

P 2.1. se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2017-2020, Capitolul Afaceri Interne;

- Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020;

38

- Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016- 2025;

- Ciclul de Politici UE 2014-2017;

- Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019;

- Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

3. Obiectivele programului:

Programul 2.1. vizează ca până în 2020 să atingă următoarele rezultate:

- Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență, dezastrelor și conflictelor militare;

- Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate.

4. Indicatori de rezultat:

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome) Valoarea de

referință (2016) Ținta 2020

Observaţii

Timpul mediu de răspuns 14’25” 13’32” Sursa: IGSU

Ponderea orașelor integrate în sistemul centralizat de alarmare publică la nivel național

3%

80%

Sursa: IGSU

Gradul de pregătire a economiei naționale, a teritoriului și a populației pentru apărare în urma exercițiilor desfășurate

96% 98% Sursa: ANRSPS

Gradul de realizare a programelor specifice ce vizează stocurile de produse rezervă de stat

50% 82% Sursa: ANRSPS

Ponderea personalului propriu și a celui cu atribuții în situații

de urgență din administrația publică care a urmat cursuri de

pregătire

50%

70%

Sursa: IGSU

5. Măsuri:

Măsuri care vizează asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență, dezastrelor și conflictelor militare

M1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției

Intervenția în situații de urgență reprezintă activitatea principală a IGSU, structura de specialitate din cadrul MAI. Intervenția se realizează în conformitate cu procedurile operaționale și cu resursele tehnice existente, în baza scenariilor de risc prevăzute. Pentru creșterea eficacității răspunsului instituțiilor de specialitate la situații de urgență se va urmări corelarea continuă a dotărilor cu formarea personalului.

39

M2 Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență

- Acțiunea de acordare a primului ajutor calificat și asistență medicală de urgență este coordonată integrat de DSU prin DGMUM. Măsura vizează asigurarea capabilităților necesare pentru îndeplinirea criteriilor operaționale de răspuns în mediul urban și rural a structurilor SMURD și a serviciilor de ambulanță, precum și dezvoltarea unităților și compartimentelor de primiri urgență, astfel încât cetățenii să beneficieze în timp scurt de un serviciu public de urgență oportun și eficient.

M3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat În conformitate cu prevederile art. 4 lit. f) pct.9 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu completările și modificările ulterioare, CSAT aprobă ”Planul verificării stadiului pregătirii populației pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare”. Acest plan se întocmește anual, pentru anul calendaristic următor. Astfel, ”Planul verificării stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare în perioada 01.01 – 31.12.2017” a fost aprobat de către CSAT în luna septembrie 2016. Conform acestui plan, exercițiile de mobilizare se împart în următoarele patru categorii:

Verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare (structuri organizatoare din partea MAI sunt DGMO și ANRSPS);

Verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare (structură organizatoare din partea MAI este DGMO);

Verificarea stadiului pregătirii economiei și a teritoriului pentru apărare (structură organizatoare din partea MAI este ANRSPS);

Verificarea rezervelor de stat (structură organizatoare din partea MAI este ANRSPS).

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, rezervele de stat se constituie ca rezerve materiale, destinate intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei, a economiei şi pentru apărarea ţării, în situaţii excepţionale care afectează un interes public major, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, atentate teroriste, accidente industriale şi/sau nucleare, fenomene sociale, disfuncţionalităţi ale economiei, conjuncturi externe şi în caz de război. Administrarea stocurilor rezervă de stat se realizează în baza unor programe specifice de împrospătare, constituire, reîntregire, valorificare, aprobate în condițiile legii.

Măsuri care vizează asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

M1. Desfășurarea pregătirii inițialele la nivelul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu” Boldești

Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă ”Pavel Zăgănescu” Boldești asigură formarea inițială în calificările ”maistru militar auto” și ”subofițer de pompieri și protecție civilă” și formarea continuă a personalului IGSU prin organizarea de cursuri pentru inițiere în carieră. Creșterea calității informațiilor teoretice, precum și realizarea de aplicații practice sunt premise pentru formarea unor resurse umane adaptate sistemului de situații de urgență. Măsura vizează

40

îmbunătățirea calității subofițerilor pregătiți pentru a intra în sistem și reducerea treptată a nevoilor de atragere a resursei umane din afara sistemului.

M2. Perfecționarea pregătirii continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și centrelor naționale de pregătire/antrenare

Măsura vizează asigurarea pregătirii și formării continue a personalului, mai ales prin realizarea de aplicații comune organizate cu concursul mai multor instituții componente ale sistemului cu scopul îmbunătățirii eficacității intervențiilor de urgență.

M3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere şi atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală şi din servicii descentralizate şi deconcentrate se realizează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Măsura surprinde efortul de formare depus de fiecare entitate și în cadrul instituționalizat de IGSU.

6. Finanţarea programului:

Programul 2.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2017 este de 1.668.466 mii lei.

7. Managementul implementării programului:

Managerul de program: (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes / condiții cheie:

- Finanțarea și din surse extra-bugetare nerambursabile;

- Participarea în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a Uniunii Europene;

- Accesul la tehnologie de ultimă generație;

- Accesul la standardele, procedurile și bunele practici existente la nivelul structurilor similare din alte state europene;

- Crearea și funcționarea unor mecanisme regionale care să sprijine reducerea riscului la dezastre;

- Consolidarea parteneriatului cu societatea civilă;

- Cadrul legislativ – eficientizarea acestuia prin adoptarea unor legi privind organizarea şi funcţionarea instituţiei şi a statutului pompierilor militari şi voluntari;

- Managementul integrat al intervenţiei – asigurarea integrată a coordonării operaţionale a capabilităţilor implicate în acţiunile de intervenţie operativă pentru toate tipurile de risc ;

- Capacitatea operaţională şi de răspuns – înfiinţarea unor noi capabilităţi de intervenţie, perfecţionarea procedurilor operative şi dotarea cu mijloace tehnice performante ;

- Sistem de pregătire şi prevenire – consolidarea celui actual şi dezvoltarea acestuia în corelare cu lecţiile învăţate la nivel naţional şi internaţional.

41

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Obiectivul are în vedere, pe de o parte, să conducă spre o eficiență sporită a serviciilor oferite de MAI, iar pe de altă parte să ofere structurilor operative coordonarea și sprijinul administrativ, logistic, financiar, IT&C, juridic etc. de care au nevoie pentru a-și îndeplini propriile obiective. Obiectivul este așadar împărțit în două programe – ”Servicii pentru cetățeni și persoane juridice ” și ”Capacitate administrativă și sprijin operational”.

În ceea ce privește primul program, acesta reunește toate acele structuri ale MAI care au ca rol principal furnizarea de servicii/bunuri către cetățeni și eliberarea de documente – cărți de identitate și acte de stare civilă, pașapoarte simple electronice, permise de conducere, certificate de înregistrare a vehiculelor și plăci de înmatriculare, documente/copii/avize etc.

În general, eficiența activității privind serviciile și documentele pentru cetățeni se va măsura prin reducerea timpului pentru rezolvarea cererii depuse, prin simplificarea interacțiunii cu autoritățile și reducerea numărului de documente solicitate.

Cel de-al doilea program, Capacitate administrativă și sprijin operațional, reunește toate structurile Aparatului Central, cărora li se adaugă, din motive ce țin de transversalitatea atribuțiilor lor, Inspectoratul General de Aviație al MAI și Direcția Generală Anticorupție. Programul include și Academia de Poliție și Institutul de Studii pentru Ordine Publică, care, prin prisma atribuțiilor sale, sunt strâns legate de domeniul resurselor umane ale MAI.

În total, obiectivul este structurat în 15 rezultate și 18 măsuri, care contribuie la eficientizarea sprijinului operativ și la creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor.

Graficul de mai jos surprinde relația dintre obiectiv, program(e) și rezultate:

42

Figură 5. Obiectivul strategic 3: Programe și măsuri

Măsuri ale Programului 3.1

M3.1.1.1 Eliberarea documentelor din competența DEPABD M3.1.2.1. Eliberarea documentelor din competența DGP M3.1.3.1. Emiterea documentelor/bunurilor din competența DPRCÎV M3.1.4.1 Preluarea arhivelor de la terți M3.1.5.1. Eliberarea documentelor din competența Arhivelor Naționale

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

Obiectivul Strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional

Măsuri ale Programului 3.2

M3.2.1.1 Implementarea metodologiei privind RIA (Regulatory Impact Assessment)/politicile publice la nivel de minister și instituții subordonate

M3.2.2.1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

M3.2.2.2. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

M3.2.2.3 Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

M3.2.3.1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenția în situații de urgență

M3.2.4.1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile M3.2.5.1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI M3.2.6.1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor M3.2.7.1. Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile

MAI M3.2.8.1. Îmbunătățirea programelor de formare și diversificarea surselor de

finanțare în corelare cu tendințele de dezvoltare a domeniului integrând abordări inovatoare (dezvoltare personală, tehnici de investigație actualizate conform tendințelor mediului infracțional)

M3.2.9.1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului M3.2.10.1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la grupurile de lucru la nivelul

Consiliului UE, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

M3.2.11.1. Pregătirea personalului MAI implicat în organizarea și derularea PRES UE

43

Figură 6. Indicatori de impact și rezultate ale Obiectivului strategic 3

•Satisfacția beneficiarilor de absolvenții școlilor MAI (creare indice de percepție și măsurare periodică) -Țintă 2020: 70%

•Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificări procentuale față de anul anterior) - Țintă2020: + 10%

•Satisfacția în muncă și motivația angajaților MAI - Țintă 2020: 75%

Impacturi

•(3.1.1) Creșterea eficienței procesului de eliberare a documentelor din competența Direcției pentruEvidența Persoanelor și Bazelor de Date

•(3.1.2) Creșterea eficienței procesului de furnizare a serviciilor publice din competența DirecțieiGenerale de Pașapoarte

•(3.1.3) Creșterea eficienței procesului de emitere a documentelor și bunurilor specifice dincompetența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a

•(3.1.4) Eficientizarea activității Arhivelor Naționale

•(3.2.1) Îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare areglementărilor

•(3.2.2) Eficientizarea managementului resurselor financiare, logistice și umane

•(3.2.3) Eficientizarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

•(3.2.4) Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

•(3.2.5) Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

•(3.2.6) Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

•(3.2.7) Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție

•(3.2.8) Corelarea cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice (intern șiinternațional) pentru adaptarea curriculei structurilor de formare profesională continuă

•(3.2.9) Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

•(3.2.10) Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

•(3.2.11) Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de cătreRomânia a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019

Rezultate Programe

44

Obiectivul Strategic 3 prevede impacturi pe termen lung, așa cum sunt prezentate mai jos:

Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și îndeplinirea obiectivelor și a impacturilor pentru perioada 2017-2020 sunt de 17.803.148 (000 Lei).

Tabel 3. Obiectiv Strategic 3: eșalonarea finanțării 2017-2020

Bugetul Programelor pentru Obiectivul Strategic

TOTAL ,000 Lei

Total valori/ani ,000 Lei

2017 2018 2019 2020

P 3.1 Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

308.680 68.844 78.358 79.399 82.079

P 3.2 Capacitate administrativă și sprijin operațional

17.494.468 3.766.608 4,339,667 4.504.692 4.883.501

Programul 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

1. Descrierea programului:

Programul înglobează toate acele structuri ale MAI a căror principală activitate este reprezentată de furnizarea de documente și de servicii adiacente în principal cetățenilor, dar și agenților economici. Structurile în cauză au relații directe cu cetățenii, de aceea este important ca serviciile oferite să fie eficiente, bazate pe sisteme de comunicații electronice și sisteme online, cu atât mai mult cu cât una dintre direcțiile către care se îndreaptă întreaga administrație publică este cea a guvernării electronice. Însă indicatorii de tipul folosirii instrumentelor online nu pot fi integrați și aplicați cu ușurință, dat fiind că, rolul MAI, prin direcțiile sale de specialitate, este de coordonare și de urmărire a modului de implementare unitar a reglemenărilor în vigoare de către servicii publice comunitare.

Instituții implicate: Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naționale, cu suportul Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației.

2. Domeniul de politici publice:

Programul 3.1 se fundamentează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020;

- Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020;

- Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021,

- Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

- Strategia MAI în domeniul TIC pentru perioada 2015-2020.

3. Obiectivele programului:

Programul 3.1 urmărește să atingă următoarele rezultate:

45

- Creșterea eficienței procesului de eliberare a documentelor din competența Direcției pentru Evidența Persoanelor și Bazelor de Date;

- Creșterea eficienței procesului de furnizare a serviciilor publice din competența Direcției Generale de Pașapoarte;

- Creșterea eficienței procesului de emitere a documentelor și bunurilor specifice din competența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor;

- Eficientizarea activității Arhivelor Naționale.

4. Indicatori de rezultat

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome)

Val. de referință (2016)

Ținta 2020

Observaţii

Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de identitate (zile)

27 15 Sursa: DEPABD

Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a certificatelor de stare civilă (zile)

25 5 Sursa: DEPABD

Sursa: DGP

Ponderea pașapoartelor simple electronice emise înaintea expirării termenului legal

100% 100%

Timpul mediu de emitere a permisului de conducere

2 ore 2 ore Sursa: DRPCÎV

Permisele de conducere şi certificatele de înmatriculare se emit la sediul DRPCÎV în 2 ore, urmând să fie remise titularului în maxim 15 zile prin intermediul serviciului de curierat rapid PrioriPost din cadrul Poştei Române. La serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor Bucureşti şi Ilfov, documentele respective se eliberează în 2 ore.

Timpul mediu de emitere a certificatului de înmatriculare

2 ore 2 ore

Timpul mediu de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare

3 ore 3 ore Sursa: DRPCÎV

Timpul mediu de așteptare la ghișeele s.p.c.r.p.c.î.v

15 minute 15 minute

Sursa: DRPCÎV

Proporția între numărul de cereri, autorizații de funcționare,

76,82% 79%

Sursa: AN

46

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome)

Val. de referință (2016)

Ținta 2020

Observaţii

nomenclatoare și lucrări de selecționare rezolvate/avizate și cele primite

Numărul de documente din FAN (Fondul Arhivistic Național) digitalizate

37.661 5.000

Sursa: AN

5. Măsuri

Măsuri care vizează creșterea eficienței procesului de eliberare a documentelor din competența Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date

M1. Eliberarea documentelor din competența DEPABD

Măsura privește activitatea DEPABD din domeniul evidenței persoanelor, mai precis eliberarea cărților de identitate și a certificatelor de stare civilă, atât din perspectiva numărului de astfel de documente eliberate, cât și în privința timpului necesar pentru eliberare, la care contribuie și structurile din subordinea sa/serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor (s.p.c.e.p) aflate în coordonare metodologică.

Măsuri care vizează creșterea eficienței procesului de furnizare a serviciilor publice din competența Direcției Generale de Pașapoarte

M1. Eliberarea documentelor din competența DGP

Măsura se referă și la atribuția Direcției Generale de Pașapoarte de coordonare a activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și a altor documente în vederea aplicării unitare a prevederilor legale în materie. Direcția spre care se tinde este aceea de simplificare a procedurilor și de introducere de modalități prin care cetățenii să aibă acces electronic la serviciile solicitate și să reducă la minim deplasările la ghișee sau timpul de așteptare.

Măsuri care vizează creșterea eficienței procesului de emitere a documentelor și bunurilor specifice din competența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

M1. Emiterea documentelor/bunurilor din competența DPRCÎV

Măsura acoperă atribuțiile DRPCÎV care derivă din dezideratul de îmbunătățire a calității serviciului public, diminuarea timpilor de emitere a documentelor specifice, asigurarea aplicării unitare a cadrului normativ existent. Se referă la activitățile de bază ale DRPCÎV, anume emiterea permiselor de conducere, certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, precum și confecționarea plăcilor de înmatriculare, pe fondul unei creșteri a cererilor din partea cetățenilor pentru aceste categorii de servicii.

Sunt avute în vedere aici și activități pentru eficientizarea activității de examinare a candidaților în vederea obținerii unei/unor categorii de permise de conducere, în sensul facilitării programării la proba practică a candidaților declarați admiși la proba teoretică a examenului pentru obținerea permisului de conducere prin utilizarea directă a aplicației de programare în sala de examen sau de la sediul școlilor de conducători auto.

47

Măsuri care vizează creșterea eficienței activității Arhivelor Naționale

M1. Preluarea arhivelor de la terți

Măsura se referă la atribuțiile Arhivelor Naționale de gestionare a fondurilor și colecțiilor din

depozitele proprii, constituite din depuneri succesive de documente create de instituții de drept

public sau privat, precum și de persoane particulare, mai precis de stabilire a apartenenței

documentelor la Fondul Arhivistic Național, preluarea lor și asigurarea unor condiții potrivite de

păstrare.

Funcția de supraveghere a fondului arhivistic se realizează prin controalele efectuate de ANR la sediul creatorilor și deținătorilor de documente, care vizează modul de respectare a îndatoririlor legale.

M2. Eliberarea documentelor din competența Arhivelor Naționale

Accesul public la documentele deținute se realizează prin activitatea de soluționare a cererilor

persoanelor fizice și juridice, cu respectarea termenului prevăzut de lege. Eficientizarea

procesului de furnizare a răspunsurilor către solicitanți se poate face prin soluționarea unora

dintre problemele care îngreunează activitatea: lipsa unei evidențe complete și actualizate a

principalilor creatori și deținători de arhive la nivel național și local, lipsa unor dotări logistice

corespunzătoare, personal insuficient alocat pe această activitate. Complexitatea cererilor este

un alt factor care intervine în procesul de eliberare a documentelor către persoane fizice sau

juridice.

Din cauza condițiilor improprii de păstrare a documentelor și a lipsei accentuate de personal, Arhivele Naționale pot înregistra întârzieri față de termenul legal de eliberare a documentelor solicitate.

6. Finanţarea programului

Programul 3.1. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2017 este de 68.844 mii lei

7. Managementul implementării programului:

Managerul de program: (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes/ condiții cheie:

- Asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare derulării activității;

- Atragerea şi menținerea personal;

- Asigurarea de spații de depozitare adecvate pentru Arhivele Naționale;

- Introducerea a noi instrumente de lucru bazate pe IT&C.

- Actualizarea procedurilor de lucru şi popularizarea acestora în rândul angajaţilor;

- Îmbunătăţirea comunicării interne;

48

- Întărirea pârghiilor de colaborare instituțională cu celelalte ministere și cu autoritățile locale, în domeniile de responsabilitate ale MAI;

- Promovarea managementului performanței în administrația publică

- Stabilitate organizațională.

Programul 3.2: Capacitate administrativă și sprijin operațional

1. Descrierea programului:

Îmbunătățirea coordonării sectoriale în domeniul afacerilor interne si realizarea mandatului instituțional este premisa pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor instituționale. Programul urmărește întărirea structurală și funcțională a ministerului, necesară pentru furnizarea funcțiunilor prevăzute de lege.

Programul de Guvernare 2017-2020 stabilește o serie de obiective de dezvoltare pentru sectorul afacerilor interne care au rolul de a consolida capacitatea instituțională a ministerului cu scopul de a furniza serviciul public cu care este mandatat: asigurarea ordinii ordinii și siguranței cetățeanului și comunității, formularea politicilor de specialitate și reprezentarea României la nivel internațional. Aceste obiective devin operaționale prin intermediul PSI, care urmărește să identifice, atragă și gestioneze resursele astfel încât țintele din domeniu să fie prioritizate.

Instituții implicate: în principal, programul va fi implementat prin intermediul contribuției structurilor aparatului central cu rol de sprijin, cum ar fi: Unitatea de Politici Publice, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Logistică, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Management Operațional, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, Direcția Informare și Relații Publice, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, precum și Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice și Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale.

Programul acoperă și activitatea de învățământ, derulată prin structuri precum Academia de Poliție, Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen și Institutul de Studii pentru Ordine Publică.

De asemenea, datorită rolului lor accentuat de sprijin și suport operațional, tot în cadrul acestui program au fost integrate și Direcția Generală Anticorupție și Inspectoratului General de Aviație al MAI, al căror rol și contribuție sunt orizontale și nu pot fi strict limitate la unul dintre programele anterioare și, de asemenea Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI.

Programul urmărește:

- Să îmbunătățească capacitatea administrativă a ministerului și capacitatea de reglementare, strategie, management al resursei umane

- Să consolideze utilizarea politicilor publice și analizelor de impact pentru inițiativele de investiții sau modificări structurale

- Să crească eficiența cheltuirii bugetului prin îmbunătățirea managementului proceselor la nivel de instituție, prin consolidarea capacității de a atrage surse financiare extrabugetare cu scopul finanțării nevoilor de dezvoltare, precum și prin întărirea reprezentării ministerului la îndeplinirea rolului sectorial pe plan extern

49

- Să îmbunătățească calitatea educației și formării continue la nivelul instituțiilor educaționale pentru asigurarea unui nivel constant de calitate al resursei umane angajate.

2. Domeniul de politici publice:

Programul 3.2 funcționează în baza priorităţilor stabilite prin:

- Programul de Guvernare 2017-2020, Capitolul Afaceri Interne;

- Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020;

- Strategia dezvoltării aviației Ministerului Administrației și Internelor 2010-2020;

- Strategia Ministerului Afacerilor Interne în domeniul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației pentru perioada 2015-2020;

- Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

3. Obiectivele programului:

Programul 3.2. urmărește să atingă următoarele rezultate:

- Îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor;

- Eficientizarea managementului resurselor financiare, logistice și umane;

- Eficientizarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian;

- Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile;

- Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI;

- Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI;

- Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție;

- Corelarea cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice (intern și internațional) pentru adaptarea curriculei structurilor de formare profesională continuă;

- Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului;

- Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional;

- Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019.

4. Indicatori de rezultat

Indicatorii de rezultat ai programului (outcome)

Val. de referință (2016)

Ținta 2020 Observaţii

Ponderea actelor normative și documentelor de politici publice care respectă procedura de evaluare a impactului (%)

100% 100% Sursa: UPP

Grad de utilizare a fondurilor bugetare aprobate

99,43% 100% Sursa: DGF

50

Grad de asigurare cu autovehicule 53,7% 59,7% Sursa: DGL

Grad de asigurare cu armament-pistoale 79% 86% Sursa: DGL

Procent deficit resurse umane 14,80% scădere Sursa: DGMRU

Ponderea misiunilor aeriene realizate din cele solicitate (în condiții meteo favorabile zborului)

100% 100% Sursa: IGAv

Raportul dintre cererile de finanțare contractate și totalul de cereri de finanțare depuse (%)

63,6% 77,5% Sursa: DFEN

Ponderea testelor de integritate profesională cu rezultate pozitive

95,5% 95,5% Sursa: DGA

Ponderea referirilor și știrilor pozitive și neutre promovate în mass-media despre activitățile desfășurate de către structurile și personalul MAI

24,47% -

trimiteri

pozitive

65,55% - trimiteri neutre

20% -

trimiteri

pozitive

65% - trimiteri neutre

Sursa: DIRP

Menținerea calificativului ”grad de încredere ridicat” acordat de ARACIS Academiei de Poliție

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Sursa: APAIC

Gradul de satisfacție al participanților la cursurile de formare profesională – ponderea calificativului Foarte Bine și Excelent

90% 100% Sursa: ISOP

Gradul de conformare al instituțiilor prefectului la acțiunile de coordonare unitară întreprinse de DGRIP, conform analizei centralizate din județe

90%

98%

Sursa: DGRIP

Analiza este o apreciere subiectivă la nivelul DGRIP, neformalizată, bazată pe experința profesională avută cu fiecare instituție a prefectului, pe diversele domenii de activitate ale acesteia.

Numărul de participări în cadrul structurilor si organismelor de la nivel european și internațional

374 315 Sursa: DGAESRI

Gradul de implementare a măsurilor din Planul de acțiune pentru pregătirea deținerii de către România a PRES aprobat de conducerea ministerului prin nota DGAESRI nr. 319142/10.10.2016

- - Sursa: DGAESRI

În 2020, exercitarea Președinției Consiliului nu va mai fi de actualitate. Indicatorul își va atinge vârful în 2018, când se estimează o valoare de 90%.

51

5. Măsuri

Măsuri care vizează îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor

M1. Implementarea metodologiei privind RIA (Regulatory Impact Assessment)/politicile publice

la nivel de minister și instituții subordonate

Măsura vizează implementarea proceselor de fundamentare, adoptare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor publice în cadrul ministerului și este necesară pentru a continua modernizarea procesului de luare a deciziei într-un mod informat, bazat pe dovezi (evidence-based) și cu preocupare pentru cheltuirea eficientă a banului public. MAI are o experiență și expertiză de bună calitate în acest sens, iar implementarea RIA va duce la creșterea numărului de documente de politici publice emise de MAI care respectă procedurile de evaluare a impactului.

Măsuri care vizează eficientizarea managementului resurselor financiare, logistice și umane

- M1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

Măsura corespunde principalei atribuții a DGF, anume elaborarea şi fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Afacerilor Interne, asigurarea finanţării structurilor și coordonarea şi controlarea întregii activități economico-financiare a tuturor ordonatorilor de credite. Premisa cu care operează măsura este aceea că un buget bine planificat, fundamentat și prioritizat va fi mai eficient de implementat/executat.

- M2. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Dotările logistice reprezintă condiția desfășurării în bune condiții mai ales a activităților operative. Măsura se referă la atribuția DGL de realizare a managementului sistemului logistic și de stabilire a politicilor în domeniul investițional.

- M3. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

DGMRU este structura de specialitate a MAI care elaborează strategia şi politicile de resurse umane privind recrutarea, selecţia, încadrarea, formarea iniţială şi continuă a personalului, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi a conduitei, cariera, motivarea, compensarea, precum şi gestiunea şi prelucrarea automată a datelor, analiza posturilor şi planificarea resurselor umane, managementul organizatoric, securitatea şi sănătatea în muncă şi, de asemenea, planificarea, organizarea şi controlul modului de implementare a acestora De asemenea, coordonează proiectarea strategiei şi politicilor privind formarea profesională iniţială şi continuă a personalului.

52

Măsuri pentru eficientizarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian

M1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și

intervenția în situații de urgență

IGAv asigură sprijinul aerian al structurilor MAI prin executarea misiunilor de zbor, (operative sau cu caracter umanitar), în situații normale și de criză și execută misiuni de transport aeromedical de urgență în calitate de operator aerian al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD). Misiunile sale de zbor contribuie deci la supravegherea și restabilirea ordinii publice, la supravegherea frontierei șau la intervenția în situații de urgență. Infrastructura aeronautică și dotările cu aeronave sunt foarte importante pentru derularea acestei măsuri, împreună cu formarea și dezvoltarea deprinderilor teoretice și practice ale personalului navigant.

Măsuri care țintesc eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile

- M1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

Datorită nevoilor complexe de finanțare ale ministerului, se va urmări contractarea de proiecte de modernizare a infrastructurii și logisticii, de pregătire a personalului,de îmbunătățire a procedurilor de lucru și de creștere a capacității administrative. Prin intermediul acestei măsuri MAI își propune să crească aportul fondurilor externe nerambursabile în procesul de atingere a rolului și mandatului instituțional al ministerului.

Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă sunt accesate și gestionate prin mecanisme diferite conform calendarului și condițiilor stabilite de finanțator. Se evidențiază astfel, pe de o parte, categoria fondurilor care sunt alocate MAI pentru o perioadă determinată și cu privire la care se pot identifica anumite repere pentru realizarea de estimări, având în vedere activitățile pregătitoare derulate anterior aprobării acestora (fondurile dedicate alocate prin Programele naționale FAMI, FSI și fondurile aferente Mecanismului Financiar Norvegian prin Programul ”Afaceri Interne”) și pe de altă parte, fondurile alocate prin Programele Operaționale finanțate de Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) precum și alte granturi finanțate direct de la Comisia Europeană, pentru care nu există întotdeauna repere concrete de timp, valoare proiecte și număr proiecte care pot fi depuse, pentru a putea face estimări viabile.

Măsuri pentru consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI

- M1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

Măsura acoperă atribuțiile DGA, de a preveni faptele de corupție în rândul angajaților MAI (organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție), de a descoperi și combate faptele de corupție și de a desfășura activități de cercetare penală.

Indicatorul ”număr de campanii anticorupție derulate” este relevant pentru activitatea preventivă a DGA, dar DGA nu poate avansa o țintă numerică anuală, dat fiind multitudinea de factori implicați – este un demers consensual care presupune resurse materiale și umane, prioritizări de inițiative și respectarea normelor legale în vigoare.

53

Măsuri care au în vedere eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI

- M1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

Obiectivul general al DIRP este asigurarea unei informări prompte, oportune, corecte şi echidistante a cetăţenilor, cu privire la demersurile instituţionale şi direcţiile de acţiune stabilite prin documente programatice implementate de MAI, precum şi coordonarea activităţii de informare şi relaţii publice şi de asistentă religioasă, la nivelul ministerului. În acest context, măsura urmărește informarea eficientă și corectă a publicului larg cu privire la activitățile MAI și la evenimentele care impun reacția structurilor MAI.

Măsuri pentru creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție

M1. Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

Este necesară adaptarea continuă a curriculei pentru a putea răspunde vulnerabilităților din domniu și a asigura absolvenți bine pregătiți și capabili de a face față muncii de specialitate. Prestigiul îmbunătățit al Academiei va permite atragerea de resursă umană de bună calitate, iar consolidarea sistemului de promovare a ofertei educaționale a Academiei de Poliție va permite la rândul său atragerea studenților cu potențial ridicat.

Calitatea cercetării în Academia de Poliție reprezintă o resursă pentru MAI. Realizarea de studii și cercetări de specialitate în domeniul ordinii și siguranței publice precum și în domenii noi cu impact asupra infracționalității (IT, terorism, etc) reprezintă resurse importante pentru MAI.

Măsuri care vizează corelarea cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinei și siguranței publice pentru adaptarea curriculei structurilor de formare profesională continuă

M1. Îmbunătățirea programelor de formare și diversificarea surselor de finanțare în corelare cu

tendințele de dezvoltare a domeniului integrând abordări inovatoare (dezvoltare personală,

tehnici de investigație actualizate conform tendințelor mediului infracțional)

MAI are în subordine structuri care furnizează formare profesională și studii de specialitate în domeniile de competențăt. ISOP și structurile de profil vor îmbunătăți constant programul de formare profesională în corelare cu nevoile de formare identificate de către managerii din structura ministerului și de managerii de la nivelul ordonatorilor secundari de credite, dar și în funcție de tendințele internaționale din domeniu (un exemplu bun în acest sens este curricula diversificată și dinamică a CEPOL). Măsura va urmări adaptarea cursurilor de formare la nevoile prezentului și la complexitatea tot mai mare a fenomenelor infracționale.

Măsuri pentru asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului

- M1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

Măsura are în vedere activitatea Direcției Generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului care monitorizează, îndrumă metodologic și efectuează controlul ierarhic de specialitate asupra activității prefecților, subprefecților și a personalului din cadrul instituțiilor prefectului. Se vor

54

cuantifica instrumentele de sprijin dezvoltate și implementate de DGRIP în beneficiul activității instituțiilor prefectului.

Măsuri pentru creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional

M1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la grupurile de lucru la nivelul Consiliului UE, la

misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și

multilateral

Prin intermediul acestei măsuri se va urmări îmbunătățirea calității colaborării externe la nivel de structuri ale ministerului, precum și o mai bună reprezentare a României în domeniul afacerilor europene. Măsura vizează o mai bună coordonare a structurilor în domeniul relațiilor europene și internaționale, susținerea pe plan european și internațional a unor opinii solid argumentate, emiterea unor contribuții active și valoroase în domeniul afacerilor interne, în linie cu valorile europene și democratice.

Măsuri privind participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019

M1. Pregătirea personalului MAI implicat în organizarea și derularea PRES

MAI va pregăti prioritățile din sectorul afacerilor interne în contextul anului 2019 și președinției românești a Consiliului UE. Efortul are rolul de a permite României să identifice și pregătească prioritățile atât din perspectiva dificultăților cu care Europa se confruntă dar și din perspectiva agendei interne de priorități care este necesar să fie introdusă în agenda europeană de politici (Schengen etc.)

6. Finanţarea programului

Programul 3.2. se finanţează exclusiv din bugetul de stat și FEN-uri. Bugetul alocat pentru anul 2017 este de 3.766.608 mii lei.

7. Managementul implementării programului:

Managerul de program: (se va stabili după adoptarea metodologiilor de planificare strategică și bugetară de către SGG și respectiv MFP)

Factori critici de succes/ condiții cheie:

- Consolidarea capacităţii de formulare, monitorizare şi evaluare de politici publice prin atragerea de competenţe specifice;

- Reducerea deficitului de personal

- Alocarea unor limite bugetare corespunzătoare rolului și importanței ministerului

- Optimizarea circuitelor instituționale, debirocratizarea fluxurilor de informații

- Achiziţionarea şi dotarea I.G.Av cu aeronave multirol, pentru a răspunde tuturor cerințelor structurilor MAI, la nivelul întregii ţări;

- Realizarea infrastructurii aeronautice necesare operării aeronavelor din dotarea instituției.

55

IV. Cadrul pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să asocieze politicile publice și procesele de planificare financiară. În consecință, și planul strategic instituțional pentru domeniul afacerilor interne 2017-2020 trebuie să sprijine planificarea bugetară pentru fiecare dintre anii următori. Este important de reținut faptul că, deși bugetul conține proiecții de cheltuieli pentru trei ani, el oferă detalii legate de activități și resurse aferente numai pentru un an.

Responsabilitatea: Implementarea Planului strategic începe odată cu aprobarea de către Parlament a legii bugetului de stat. Grupul de lucru pentru PSI, prin Unitatea de Politici Publice a MAI și cu ajutorul unităților tehnice, va pregăti planuri operaționale anuale pentru implementarea Planului, care vor servi ca bază pentru monitorizare. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve provocări potențiale în avans.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Un cadru de monitorizare și evaluare este prevăzut în Anexele 2 și 3, care prezintă indicatori și ținte pentru diferite niveluri de planificare. Anexa 1 include o prezentare generală a planificării financiare pentru perioada 2017-2020.

Colectarea și managementul datelor: Un sistem informatic pentru planificare strategică și evaluarea performanței a fost dezvoltat pe baza arhitecturii Planului Strategic Instituțional. Aplicația va ilustra funcțiile cheie ale PSI și va permite evaluarea progresului în implementarea la toate nivelurile de execuție și management. Stadiul implementării comparativ cu nivelurile planificate ale indicatorilor va fi accesibil tuturor părților interesate și cetățenilor, printr-o interfață disponibilă publicului larg.

Raportare: În stabilirea conținutului și frecvenței monitorizării este important să nu fie supraîncărcate cu noi sarcini compartimentele de specialitate din structurile responsabile. Așadar, diferite categorii de indicatori de performanță necesită diferite intervale de timp de raportare:

- indicatorii de ieșire/realizare imediată vor fi măsurați trimestrial, cu excepția celor care pot fi cuantificați doar anual;

- indicatorii de rezultat vor fi urmăriți bianual, cu excepția celor care pot fi cuantificați doar anual;

- indicatorii de impact vor fi urmăriți anual.

O diagramă a ciclului de monitorizare a PSI este prevăzută în figura de mai jos:

56

Figură 7. Ciclul de monitorizare PSI MAI 2014-2020

Este important să se informeze publicul larg asupra stadiului în care se află domeniul afacerilor interne și progresul care se înregistrează pentru obținerea rezultatelor planificate, conform indicatorilor de impact și țintelor stabilite. Deși rapoartele anuale de progres nu sunt disponibile în prezent, va fi esențial ca în viitor ele să fie elaborate și prezentate publicului de către MAI.

Actualizarea: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat o dată la patru ani. În ceilalți ani, MAI, prin grupul de lucru al PSI, va pregăti o actualizare anuală pentru a stabili dacă sunt necesare modificări la planul strategic. Actualizarea va consta din trei activități:

- compararea rezultatelor efective ale anului anterior versus cele planificate, pe baza țintelor

stabilite în planurile strategice și operaționale; - reanalizarea mediului intern și extern, pentru a stabili dacă sunt necesare schimbări semnificative

ale ipotezelor care stau la baza planului în vigoare; - adăugarea unui an suplimentar la plan.

Prin faptul că durata sa este de trei ani în plus față de anul de planificare, planul strategic actualizat va răspunde solicitărilor bugetare anuale și prognozelor pe trei ani. Adeseori, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program nu se schimbă dacă nu se produce un eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui să fie finalizat până la data de 30 mai a fiecărui an, ceea ce asigură timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

IAN. APRILIE IULIE OCT.

ANALIZA ANUALĂ A

REZULTATELOR: TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ

TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE

PROCES/PRODUS ȘI

INTRARE

ANALIZA SEMI-ANUALĂ A

REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT, PRODUS ȘI INTRARE

57

V. Bugetul multianual al programelor, alocările anuale și sursele de finanțare

Resurse financiare

Planul Strategic Instituțional al MAI este alcătuit din trei obiective strategice, care cuprind cinci programe bugetare. Măsurile, acțiunile și activitățile incluse în plan sunt alocate mai multor actori instituționali/structuri ale MAI. Drept rezultat, bugetul PSI este format din resurse alocate către 1 ordonator principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne, 18 ordonatori secundari de credite precum și unui număr mai mare de ordonatori secundari și terțiari de credite.

Limitele de cheltuieli din cadrul bugetului de stat ale MAI au fost preluate din Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2017-2019 (SFB)7. Ca atare, valabilitatea programelor bugetare depinde de îndeplinirea ipotezelor de bază ale Strategiei.

Pe parcursul ciclului de viață de patru ani, obiectivele strategice și programele bugetare ale PSI vor totaliza 47.201.695 mii lei, cu alocări anuale între 10 și 12 miliarde lei. Structura pe obiective strategice reliefează că aproximativ două treimi din finanțare se direcționează prin OS 1 „Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului”, unde sunt incluse programele bugetare Ordine și siguranță publică și Siguranța frontierei de stat, migrație și azil. OS 2 „Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență”, care planifică intervențiile privind protecția civilă și eforturile pentru asigurarea intervenției și prevenției la situații de urgență, asistență medicală de urgență și prim-ajutor calificat și răspunsul la accidente colective, dezastre, calamități, are o pondere de 14% din bugetul PSI. Restul de 38% se alocă prin OS 3 „Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI” pentru servicii adresate cetățenilor și persoanelor juridice, pentru activități de asigurare a funcționării eficiente a ministerului și proiecte de dezvoltare a capacității instituționale.

Figură 8. Buget alocat pe obiective strategice 2014-2020

7 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/Ministerul_Afacerilor_Interne.pdf

-

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

7,000,000

2017 2018 2019 2020

5,339,102 5,782,525 5,786,788

6,075,935

1,668,466 1,546,044 1,559,200 1,640,487

3,835,452 4,418,025 4,584,091

4,965,580

Buget alocat pe obiective strategice 2017-2020

-mii lei-OS 1 OS 2 OS 3

58

Anexa 1: Obiective și Programe bugetare 2017-2020 (mii LEI)

Alocări anuale pe obiective strategice

TOTAL, mii lei Buget de Stat, mii lei

TOTAL 2017 2018 2019 2020 2017 2018 2019 2020

TOTAL, mii lei

47.201.695

10.843.020

11.746.594

11.930.079

12.682.002

10.843.020

11.746.594

11.930.079

12.682.002

OS 1 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

22.984.350

5.339.102

5.782.525

5.786.788

6.075.935

5.339.102

5.782.525

5.786.788

6.075.935

OS 2 Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență

6.414.197

1.668.466

1.546.044

1.559.200

1.640.487

1.668.466

1.546.044

1.559.200

1.640.487

OS 3 Creșterea eficienței și capacității administrative a MAI

17.803.148

3.835.452

4.418.025

4.584.091

4.965.580

3.835.452

4.418.025

4.584.091

4.965.580

59

Alocări anuale pe programe, mii lei

TOTAL,

mii lei 2017 2018 2019 2020

OS 1

Program 1.1 Ordine și siguranță publică 19.469.042 4.483.291 4.891.944 4.919.199 5.174.608

Program 1.2 Siguranța frontierei de stat, migrație și azil

3.515.308 855.811 890.581 867.589 901.327

TOTAL OS 1 22.984.350 5.339.102 5.782.525 5.786.788 6.075.935

OS 2 Program 2.1 Protecție civilă și sprijin acordat comunității

6.414.197 1.668.466 1.546.044 1.559.200 1.640.487

TOTAL OS 2 6.414.197 1.668.466 1.546.044 1.559.200 1.640.487

OS 3

Program 3.1 Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

308.680 68.844 78.358 79.399 82.079

Program 3.2 Capacitate administrativă și sprijin operațional

17.494.468 3.766.608 4,339,667 4.504.692 4.883.501

TOTAL OS 3 17.803.148 3.835.452 4.418.025 4.584.091 4.965.580

60

Anexa 2: Plan Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Obiectiv strategic nr. 1 Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Indicator de impact nr. 1.1: Ponderea populației care consideră România ca fiind total sau foarte nesigură în ceea ce privește securitatea indivizilor

% 12% (date din 2015)

8% 6%

Indicator de impact nr. 1.2: Locul ocupat de România în Indexul Mondial privind Poliția și Securitatea Internă8

Loc în clasament

45 45 44

Indicator de impact nr. 1.3. Numărul de infracțiuni la 100.000 locuitori Nr. 1.726 1.600 1.467

Indicator de impact nr. 1.4. Procentul populației care este de acord că imigranții au o contribuție pozitivă în țara noastră

% 29% 32%

35% (sau

menținerea peste media

UE)

Indicator de impact nr. 1.5. Nivelul de încredere al populației în structurile MAI9

%

Pompieri 80,1%

Jandarmeria 72,3%

Poliția 50,2%

Pompieri 83%

Jandarmeria 73%

Poliția 51%

Pompieri 85%

Jandarmeria 75%

Poliția 52%

8 http://wispindex.org/#/global-rankings/ 9 Cu condiția semnării unui acord de colaborare cu un institut de sondaje, menținerea metodologiei de cercetare de la an la an și consecvența în urmărirea indicatorilor;

61

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Program 1.1: Ordine și siguranță publică10

Rezultat 1.1.1.: Scăderea numărului de infracțiuni comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase – Poliția Română

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni contra persoanei pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 115.656 117.000 119.000

Indicator de rezultat : Procentul infracțiunilor privind marea violență pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

% 98% 98% 98%

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni privind violența în familie pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 13.008 14.200 15.500

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni contra patrimoniului pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 135.989 138.500 141.500

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție

Nr. 1.054 1.001 952

Rezultat. 1.1.2: Destructurarea grupărilor infracționale organizate – Poliția Română

Indicator de rezultat : Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de persoane destructurate

Nr. 39 46 46

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe trafic de droguri destructurate

Nr. 75 70 70

10 Poliția Română, Jandarmeria Română, Direcția Generală de Protecție Internă, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Agenția Națională Antidrog.

62

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia criminalității informatice destructurate

Nr.

30 28 28

Indicator de rezultat: Număr de grupări infracționale organizate specializate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor destructurate

Nr. 73 81 81

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de persoane

Nr. 495 550 550

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia traficului de droguri Nr. 1.804 1.592 1.592

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia linia criminalității informatice

Nr. 530 496 496

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pe linia linia finanțării terorismului și spălării banilor

Nr. 994 1.051 1.051

Indicator de rezultat: Număr de dosare soluționate pe linia traficului de persoane Nr. 710 489 489

Indicator de rezultat: Număr de dosare soluționate pe linia traficului de droguri Nr. 4.149 3.618 3.618

Indicator de rezultat: Număr de dosare soluționate pe linia criminalității informatice Nr. 1.923 1.824 1.824

Indicator de rezultat: Număr de dosare soluționate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Nr. 765 820 820

Rezultat. 1.1.3: Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut – Poliția Română, Jandarmeria Română

Indicator de rezultat: Număr de activități de verificare, investigare, documentare a persoanelor pretabile a săvârși infracțiuni de terorism desfășurate

Nr. 1.492 1.606 1.606

Rezultat. 1.1.4: Creșterea capacității de autoprotecție prin victimizare și revictimizare la traficul de persoane a populației - ANITP

63

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Indicator de rezultat: Rata de victimizare la 100.000 de locuitori rezidenți ai României % 4,3 4,1 3,9

Rezultat. 1.1.5: Reducerea cererii și ofertei de droguri - ANA

Indicator de rezultat: Ponderea beneficiarilor de programe și servicii de asistență destinate consumatorilor care înregistrează o evoluție pozitivă în termen de 1 an de la admisie

% 5 15 25

Rezultat. 1.1.6: Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare – Poliția Română

Indicator de rezultat: Număr de infracțiuni economico-financiare pentru care s-au efectuat cercetări și s-a dispus o soluție, din care privind:

Nr. 19.232 17.000 15.000

- evaziunea fiscală Nr. 3.615 3.000 2.500

- contrabanda Nr. 954 800 600

- drepturile de proprietate intelectuală Nr. 1.383 1.200 1.000

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni economico-financiare din care privind:

Nr. 10,504 9,000 7,000

- evaziunea fiscală Nr. 2,770 2,400 2,200

- contrabanda Nr. 793 700 600

drepturile de proprietate intelectuală Nr. 487 400 300

Rezultat. 1.1.7.: Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

Indicator de rezultat: Număr de decese rutiere la 1.000.000 locuitori Nr. 96,62

La momentul elaborării

rezultatului, nu a fost

asumată o țintă în acest

sens.

La momentul elaborării

rezultatului, nu a fost

asumată o țintă în acest

sens.

64

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Rezultat. 1.1.8: Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale – Poliția Română și Jandarmeria Română

Indicator de rezultat : Numărul dosarelor penale soluționate la regimul protejării patrimoniului cultural

Nr. 448 480 520

Indicator de rezultat: Numărul dosarelor penale având ca obiect infracțiunile silvice soluționate

Nr. 5.602 5.640 5.700

Indicator de rezultat: Numărul dosarelor penale privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura soluționate

Nr. 1.311 1.280 1.100

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni silvice Nr. 3.288 3.100 3.000

Indicator de rezultat: Număr de persoane cercetate pentru infracțiuni privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. 1.058 1.020 1.000

Rezultat. 1.1.9.: Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR – Poliția Română

Indicator de rezultat : Numărul de polițiști participanți la misiuni și activități internaționale

Nr. 900 900 900

Rezultat 1.1.10. Asigurarea resursei umane specializate – formarea inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Poliției Române

Indicator de rezultat: Ponderea agenților de poliție absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina sau ai Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj –Napoca, raportat la numărul celor încadrați

% 1,66% 2,07% 2,09%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților din centrele proprii ale IGPR raportat la numărul total de polițiști

% 4,65% 4,62% 4,83%

Rezultat 1.1.11. Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112- Poliția Română

65

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Indicator de rezultat: Ponderea intervențiilor sub 10 minute la apelurile SNUAU 112 % 81,64%

Peste 80%11

Peste 80%12

Rezultat 1.1.12. Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Indicator de rezultat: Număr de incidente înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Nr.

17 descoperite la conductele

magistralele din responsabilitate

16 15

Rezultat 1.1.13. Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal – Poliția Română și Jandarmeria Română

Indicator de rezultat: Număr de stări conflictuale aplanate (fapte antisociale)

Nr.

6.132-IGPR

6.100-IGPR

6.100-IGPR

Nr.

159.291- IGJR

152.983-IGJR

146.925-IGJR

Rezultat 1.1.14. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice Inspectoratului General al Jandarmeriei Române

Indicator de rezultat: Numărul de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale

Nr. 212 467 467

Indicator de rezultat: Gradul de ocupare a funcțiilor puse la dispoziție în cadrul structurilor/organismelor internaționale

% 100% 100% 100%

Rezultat 1.1.15. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Jandarmeriei Române

Indicator de rezultat: Ponderea jandarmilor absolvenți ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Grigore Alexandru Ghica, Drăgășani și ai Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni, raportat la numărul celor încadrați

% 1,4% 1,72% 1,9%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților raportat la numărul total de jandarmi % 23% 15% 15%

11 Țintele vor fi modificate astfel încît să reflecte valori concrete 12 idem

66

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Rezultat 1.1.16. Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice (DGPI)

Indicator de rezultat: Ponderea produselor informaționale care au primit evaluări pozitive din partea beneficiarilor

% - 75% 80%

Program 1.2: Siguranța frontierei de stat, migrație și azil13

Rezultat 1.2.1.: Reducerea numărului de infracțiuni privind frontiera de stat – Poliția de Frontieră

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale soluționate privind trecerea frauduloasă a

frontierei Nr. 950 1.000 1.000

Indicator de rezultat: Număr de dosare penale soluționate privind traficul de migranți Nr. 65 150 150

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pentru trecerea frauduloasă a

frontierei Nr. 300 350 350

Indicator de rezultat: Număr de persoane trimise în judecată pentru trafic de migranți Nr. 345 400 400

Rezultat 1.2.2.: Asigurarea trecerii frontierei de stat în condiții de legalitate – Poliția de Frontieră

Indicator de rezultat: Număr de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară

Nr.

5.530 6.000 6.000

Indicator de rezultat: Număr de persoane cărora nu li s-a permis ieșirea din țară

Nr.

9.081 9.000 9.000

Rezultat 1.2.3.: Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF

Indicator de rezultat: Număr de poliţişti de frontieră participanţi la misiuni și activităţi internaţionale

Nr.

27 27 27

Rezultat 1.2.4: Asigurarea resursei umane specializate -formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Română

13 IGPF, IGI

67

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018 Țintă 2020

Indicator de rezultat: Ponderea agenților poliției de frontieră absolvenți ai Școlii ”Avram Iancu” Oradea raportat la numărul celor încadrați

%. 7,2% 1,05% 1,10%

Indicator de rezultat: Ponderea cursanților centrelor de pregătire raportat la numărul total de polițiști de frontieră

% 16,72% 13,93% 15,06%

Rezultat. 1.2.5: Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României – Inspectoratul General pentru Imigrări

Indicator de rezultat : Număr de resortisanți state terțe îndepărtați de pe teritoriu Nr. 435 440 455

Rezultat 1.2.6.: Implementarea politicilor în domeniul azilului și protecției internaționale – Inspectoratul General pentru Imigrări

Indicator de rezultat: Număr de beneficiari ai unei forme de protecție înscriși în programele de integrare

Nr. 588 600 600

Rezultat 1.2.7: Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe – Inspectoratul General pentru Imigrări

Indicator de rezultat: Timp mediu pentru avizarea cererilor de viză Zile 15 15 15

68

Unitate de

măsură Val. de ref.

(2016) Țintă 2018

Țintă 2020

Obiectiv strategic nr. 2. Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență

Indicator de impact nr. 1.1: Gradul de încredere a populației în IGSU (pompieri)/structurile MAI cu atribuții în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență %

Pompieri 80,1%

83% 85%

Program 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității14

Rezultat 2.1.1.: Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență, dezastrelor și conflictelor militare – IGSU, ANRSPS, DGMO

Indicator de rezultat: Timpul mediu de răspuns Min 14’25” 13’50” 13’32”

Indicator de rezultat: Ponderea orașelor integrate în sistemul centralizat de alarmare

publică la nivel național % 3% 25% 80%

Indicator de rezultat: Gradul de pregătire a economiei naționale, a teritoriului și a

populației pentru apărare în urma exercițiilor desfășurate % 96% 98% 98%

Indicator de rezultat: Gradul de realizare a programelor specifice ce vizează stocurile de produse rezervă de stat

% 50% 60% 82%

Rezultat 2.1.2: Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate - IGSU

Indicator de rezultat: Ponderea personalului propriu și a celui cu atribuții în situații de

urgență din administrația publică care a urmat cursuri de pregătire % 50% 60% 70%

14 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Agenția Națională pentru Rezerve de Stat și Probleme Speciale.

69

Unitate de

măsură Val. de

ref. 2016 Țintă 2018 Țintă 2020

Obiectiv strategic nr. 3. Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Indicator de impact 3.1 Satisfacția beneficiarilor de absolvenții școlilor MAI (creare indice de percepție și măsurare periodică)

% -

55% dintre angajatori

sunt mulțumiți și

foarte mulțumiți

70% dintre angajatori sunt

mulțumiți și foarte

mulțumiți

Indicator de impact 3.2. Alocarea bugetară totală gestionată de către MAI (modificări

procentuale față de anul anterior) RON

11.800.101 (mii lei)

+ 10%

Indicator de impact 3.3. Satisfacția în muncă a angajaților MAI15 % - -

Nevoile angajaților

sunt satisfăcute în proporție de

75%

Program 3.1: Servicii pentru cetățeni și persoane juridice16

Rezultat 3.1.1. Creșterea eficienței procesului de eliberare a documentelor din competența Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)

Indicator de rezultat: Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a actelor de

identitate Zile 27 21 15

Indicator de rezultat: Timpul mediu de soluționare a cererilor de eliberare a certificatelor de stare civilă

Zile 25 15 5

15 Cu condiția dezvoltării unui instrument de cercetare și măsurare 16 DEPABD, DGP, DRPCÎV, Arhivele Naționale

70

Unitate de

măsură Val. de

ref. 2016 Țintă 2018 Țintă 2020

Rezultat 3.1.2. Creșterea eficienței procesului de furnizare a serviciilor publice din competența Direcției Generale de Pașapoarte (DGP)

Indicator de rezultat: Ponderea pașapoartelor simple electronice emise înaintea expirării termenului legal

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.1.3. Creșterea eficienței procesului de emitere a documentelor și bunurilor specifice din competența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCÎV)

Indicator de rezultat: Timpul mediu de emitere a permisului de conducere ore 2 2 2

Indicator de rezultat: Timpul mediu de emitere a certificatului de înmatriculare Ore 2 2 2

Indicator de rezultat: Timpul mediu de confecționare a plăcilor cu numere de înmatriculare

Ore 3 3 3

Indicator de rezultat: Timpul mediu de așteptare la ghișeele s.p.c.r.p.c.î.v. Minute 15 15 15

Rezultat 3.1.4. Eficientizarea activității Arhivelor Naționale

Indicator de rezultat: Proporția între numărul de cereri, autorizații de funcționare,

nomenclatoare și lucrări de selecționare rezolvate/avizate și cele primite % 76,82% 78% 79%

Indicator de rezultat: Numărul de documente din FAN (Fondul Arhivistic Național) digitalizate

Nr. 37.66117 5.000 5.000

17 Din valoarea prezentată, o cantitate de 26.661 de documente au fost digitalizate în cadrul proiectului implementat la nivelul Arhivelor Naționale – ”Digitalizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”, prin intermediul unei finanțări externe nerambursabile.

71

Unitate de

măsură Val. de

ref. 2016 Țintă 2018 Țintă 2020

Program 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional18

Rezultat 3.2.1. Îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor - UPP

Indicator de rezultat: Ponderea actelor normative și documentelor de politici publice care respectă procedura de evaluare a impactului

% 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.2. Eficientizarea managementului resurselor financiare, logistice și umane - DGF, DGL, DGMRU

Indicator de rezultat: Gradul de utilizare a fondurilor bugetare aprobate % 99,43% 100% 100%

Indicator de rezultat: Gradul de asigurare cu autovehicule % 53,7% 55,7% 59,7%

Indicator de rezultat: Gradul de asigurare cu armament-pistoale % 79% 82% 86%

Indicator de rezultat: Procentul deficit resurse umane % 14,80%19 scădere scădere

Rezultat 3.2.3. Eficientizarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian - IGAv

18 Direcția Generală Management Operațional, Corpul de Control al Ministrului, Direcția Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcția Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală Logistică, Direcția Generală Financiară, Direcția Generală Juridică, Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației, Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile, Direcția Medicală, Direcția Secretariat General, Direcția Informare și Relații Publice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv ”Dinamo” București, Centrul de Psihosociologie al MAI, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, Centrul de Formare Inițială și Continuă al MAI, Orăștie, Inspectoratul General de Aviație al MAI. 19 15,49% calculat pentru 2017.

72

Unitate de

măsură Val. de

ref. 2016 Țintă 2018 Țintă 2020

Indicator de rezultat: Ponderea misiunilor aeriene realizate din cele solicitate (în condiții

meteo favorabile zborului) % 100% 100% 100%

Rezultat 3.2.4. Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile - DFEN

Indicator de rezultat: Raportul dintre cererile de finanțare contractate și totalul de cereri de finanțare depuse20

% 63,6% 75,75% 77,5%

Rezultat 3.2.5. Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI - DGA

Indicator de rezultat: Ponderea testelor de integritate profesională cu rezultate pozitive % 95,5% 95,5% 95,5%

Rezultat 3.2.6. Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI - DIRP

Indicator de rezultat: Ponderea referirilor și știrilor pozitive și neutre promovate în mass-media despre activitățile desfășurate de către structurile și personalul MAI

%

24,47% -

trimiteri

pozitive

65,55% - trimiteri neutre

20% -

trimiteri

pozitive

65% - trimiteri neutre

20% -

trimiteri

pozitive

65% - trimiteri neutre

Rezultat 3.2.7. Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție

Indicator de rezultat: Menținerea calificativului ”grad de încredere ridicat” acordat de

ARACIS Academiei de Poliție

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Calificativ ”grad de încredere ridicat”

Calificativ ”grad de încredere

ridicat”

20 Pentru perioada 2017-2020 sunt stabilite cumulat cu valoarea de referință 2016.

73

Unitate de

măsură Val. de

ref. 2016 Țintă 2018 Țintă 2020

Rezultat 3.2.8. Corelarea cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice (intern și internațional) pentru adaptarea curriculei structurilor de formare profesională continuă – DGMRU (Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen), APAOC, ISOP

Indicator de rezultat: Grad de satisfacție al participanților la cursurile de formare

profesională – ponderea calificativului Foarte Bine și Excelent % 90% 100% 100%

Rezultat 3.2.9. Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului - DGRIP

Indicator de rezultat: Gradul de conformare al instituțiilor prefectului la acțiunile de

coordonare unitară întreprinse de DGRIP, conform analizei centralizate din județe % 90% 96% 98%

Rezultat 3.2.10. Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional - DGAESRI

Indicator de rezultat: Număr de participări în cadrul structurilor si organismelor de la nivel

european și internațional Nr. 374 305 315

Rezultat 3.2.11. Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019 - DGAESRI

Indicator de rezultat: Grad de implementare a măsurilor din Planul de acțiune pentru pregătirea deținerii de către România a PRES aprobat de conducerea ministerului prin nota DGAESRI nr. 319142/10.10.2016

% - 90% -

74

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de output (tabel rezumativ)

Obiectiv strategic 1: Asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor și de protecție a patrimoniului

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Program 1.1. Ordine și siguranță publică

Rezultat 1.1.1: Scăderea numărului de infracțiuni comise contra persoanei, a patrimoniului, precum și la regimul armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și substanțelor periculoase

1.1.1.1 Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra persoanei

Nr. de acțiuni desfășurate pentru prevenirea infracțiunilor contra persoanei

Nr. 9.476 7.000 7.000 7.000 7.000

Nr. de infracțiuni contra persoanei sesizate

Nr. 172.974 171.500 170.000 168.500 167.000

Nr. de infracțiuni de mare violență sesizate

Nr. 587 580 575 570 565

Nr. infracțiuni de violență în familie sesizate

Nr. 35.202 35.200 35,000 34,800 34,500

1.1.1.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor contra patrimoniului

Nr. de acțiuni desfășurate pentru prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului

Nr. 7,393 5,500 5,500 5,500 5,500

Nr. de infracțiuni contra patrimoniului sesizate

Nr. 258,238 256,000 254,500 252,000 249,500

1.1.1.3.Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare,

Nr. de acțiuni pentru prevenirea infracțiunilor la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al

Nr. 1 2 2 3 4

75

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase

substanțelor periculoase desfășurate

Nr. de infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive, precum și al substanțelor periculoase sesizate

Nr.

5371 - IGPR 5237- IGPR 5106- IGPR 4978- IGPR 4853- IGPR

138- IGPF 140- IGPF 140- IGPF 140- IGPF 140- IGPF

355 -IGJR21 348 -IGJR 341-IGJR 334-IGJR 327-IGJR

Nr. de arme și muniții indisponibilizate în vederea confiscării

Buc.

9.721 buc. arme de

foc și 114.166

buc. muniții-

IGPR

9.235 buc. arme de foc și 108.458 buc. muniții- IGPR

8.773 buc. arme de foc și 103.035

buc. muniții- IGPR

8.334 buc. arme de foc și 97.883 buc. muniții- IGPR

7.917 buc. arme de

foc și 92.989 buc.

muniții - IGPR

1.240 buc. arme de

foc și

954 buc. muniții-

IGPF

1300 buc. arme de foc și

1000 buc. muniții-

IGPF

1300 buc. arme de

foc și

1000 buc. muniții

-IGPF

1300 buc. arme de foc

și

1000 buc. muniții

IGPF

1300 buc. arme de

foc și

1000 buc. muniții

- IGPF

Cantitatea de materiale nucleare, materiilor explozive și substanțele periculoase reținute

Kg/buc

318.660,33 kg. și 1.992 buc. capse,

grenade, proiectile -

IGPR

310.693 kg. și 1.942 buc.

capse, grenade,

proiectile- IGPR

302.926 kg. și 1.893 buc.

capse, grenade,

proiectile-IGPR

295.353 kg. și 1.846 buc.

capse, grenade

proiectile-IGPR

287.969 kg. și 1.800

buc. capse, grenade,

proiectile_IGPR

320 kg-

IGPF 320 kg-IGPF 320 kg-IGPF 320 kg-IGPF

320 kg-IGPF

21 Infracțiuni constatate în flagrant

76

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Rezultat 1.1.2. Destructurarea grupărilor infracționale organizate (IGPR)

1.1.2.1. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de persoane

Nr. de acțiuni operative desfășurate Nr. 193 196 196 196 196

Nr. de percheziții efectuate Nr. 615 617 617 617 617

Nr.de dosare penale privind traficul de persoane instrumentate

Nr. 1.580 1.645 1.645 1.645 1.645

1.1.2.2. Combaterea criminalității organizate pe linia traficului de droguri

Nr.de acțiuni operative desfășurate Nr. 845 731 731 731 731

Nr. de percheziții efectuate Nr. 1.700 1.690 1.690 1.690 1.690

Nr. de dosare penale privind traficul de droguri instrumentate

Nr. 7.060 6.209 6.209 6.209 6.209

Cantitatea de droguri reținute kg 5907,57 3556 3556 3556 3556

1.1.2.3. Combaterea criminalității informatice

Nr. de acțiuni operative desfășurate Nr. 279 245 245 245 245

Nr. de percheziții efectuate Nr. 756 722 722 722 722

Nr. de dosare penale pe linia criminalității informatice instrumentate

Nr. 4.443 4.330 4.330 4.330 4.330

1.1.2.4. Combaterea criminalității organizate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Nr. de acțiuni operative desfășurate Nr. 180 172 172 172 172

Nr. de percheziții efectuate Nr. 1.770 1.987 1.987 1.987 1.987

Nr. de dosare penale instrumentate pe linia finanțării terorismului și spălării banilor

Nr. 1.943 1.943 1.943 1.943 1.943

Rezultat 1.1.3. Contribuție la menținerea amenințării teroriste la un nivel scăzut (IGPR și IGJR)

77

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

1.1.3.1. Prevenirea și combaterea terorismului

Nr. de produse din domeniul analizei informațiilor diseminate

Nr. 718 850 900 950 1.000

Nr. de exerciții antiteroriste desfășurate

Nr. 3 -IGPR 3 -IGPR 2 -IGPR 2 -IGPR 2 -IGPR

828-IGJR 1.000-IGJR 1.000-IGJR 1.000-IGJR 1.000-IGJR

Rezultat 1.1.4. Creșterea capacității de autoprotecție la victimizare și revictimizare prin traficul de persoane a populației (ANITP)

1.1.4.1. Prevenirea traficului de persoane

Nr. de campanii de prevenire a traficului de persoane desfășurate

Nr. 75 80 85 90 95

Nr. de beneficiari direcți ai campaniilor de prevenire a traficului de persoane

Nr. 100.000 105.000 110.000 115.000 120.000

1.1.4.2. Acordarea de sprijin victimelor traficului de persoane

Ponderea victimelor traficului de persoane sprijinite care au beneficiat de asistenţă în vederea recuperării şi reintegrării sociale

%

45 46 46 47 47

Ponderea victimelor traficului de persoane sprijinite care au fost coordonate în procesul penal

%

60 61 61 62 62

Rezultat 1.1.5. Reducerea cererii și ofertei de droguri (ANA)

1.1.5.1.Prevenirea consumului de droguri

Nr. de proiecte naționale pentru prevenirea consumului de droguri derulate

Nr. 2 2 2 2 2

Nr. de campanii naționale pentru prevenirea consumului de droguri desfășurate

Nr. 1 1 1 2 2

78

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. de beneficiari ai campaniilor și proiectelor pentru prevenirea consumului de droguri

Nr. 200.000 220.000 240.000 260.000 280.000

Nr. de rapoarte, studii și analize întocmite

Nr. 3 3 3 3 3

1.1.5.2. Acordarea de asistență consumatorilor de droguri

Nr. de programe și servicii de asistență integrată destinate consumatorilor de droguri

Nr. 47 47 47 47 47

Nr. de persoane admise în programele și serviciile de asistență

Nr. 150 200 220 240 260

Rezultat 1.1.6. Reducerea evaziunii fiscale și a altor forme ale criminalității economico-financiare (IGPR)

1.1.6.1. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale desfășurate la nivel local

Nr. 3.016 3.000 3.000 3.000 3.000

Nr. de infracțiuni de evaziune fiscală sesizate

Nr. 12.296 11.500 11.000 10.500 10.000

1.1.6.2. Prevenirea și combaterea contrabandei

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea contrabandei desfășurate

Nr. 650 600 600 600 600

Nr. de infracțiuni de contrabandă sesizate

Nr. 3.097-IGPR 3.000-IGPR 2.900-IGPR 2.800-IGPR 2.700-IGPR

Nr. 1.499 -IGPF 1.500-IGPF 1.500-IGPF 1.500-IGPF 1.500-IGPF

1.1.6.3. Prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea criminalității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală desfășurate

Nr. 548 500 500 500 500

79

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. infracțiuni în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală sesizate

Nr. 1.435 1.300 1.200 1.100 1.000

Rezultat 1.1.7. Reducerea abaterilor și infracțiunilor care generează risc rutier, feroviar și naval

1.1.7.1. Prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente rutiere desfășurate la nivel național

Nr. 2 3 4 5 6

Alți indicatori de realizare imediată vor fi identificați împreună cu IGPR, la fel și valorile de bază și țintele

1.1.7.2. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate

Nr. de acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor contra siguranței circulației pe căile ferate desfășurate

Nr.

1219 1150 1140 1130 1120

Nr. de infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate sesizate

Nr.

295 286 283 281 280

1.1.7.3. Prevenirea și combaterea abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Nr. de acțiuni de prevenire a abaterilor și infracțiunilor la regimul transportului naval

Nr.

103 103 103 103 103

Nr. de infracțiuni la regimul transportului naval sesizate

Nr.

24 24 23 22 21

Rezultat 1.1.8. Protecția patrimoniului cultural național și a ecosistemelor naturale naționale (IGPR, IGJR)

1.1.8.1. Prevenirea și combaterea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național

Nr. de acțiuni desfășurate pentru prevenirea infracțiunilor la regimul protejării patrimoniului cultural național inițiate la nivel central

Nr.

2 3 4 4 4

80

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. de infracțiuni sesizate la regimul patrimoniului cultural național

Nr. 624 630 640 650 660

1.1.8.2. Prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor silvice desfășurate

Nr. 22.511 22.000 22.000 22.000 22.000

Nr. de infracțiuni silvice sesizate

Nr. 6.674 (IGPR)

5.500 (IGPR) 5.000 (IGPR) 4.500 (IGPR) 4.000 (IGPR)

Nr. 440 (IGJR) 431 (IGJR) 423 (IGJR) 414 (IGJR) 406 (IGJR)

Nr. 18 (IGPF) 20 (IGPF) 20 (IGPF) 20 (IGPF) 20 (IGPF)

Volumul masei lemnoase confiscate

m3 90.603.70

(IGPR) 90.000 (IGPR) 80.500 (IGPR)

80.000 (IGPR)

70.500 (IGPR)

m3 1.899 (IGJR)

1.861 (IGJR) 1.824 (IGJR) 1.788 (IGJR) 1.752 (IGJR)

m3 799 (IGPF) 800 (IGPF) 800 (IGPF) 800 (IGPF) 800 (IGPF)

Nr. de sesizări transport material lemnos verificate

Nr. 3.388 3.000 2.900 2.900 2.900

Nr. de dosare penale privind infracțiuni silvice instrumentate

Nr. 14.899 14.000 13.800 13.600 13.500

1.1.8.3. Prevenirea și combaterea infracțiunilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. de acțiuni pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor și contravențiilor privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura desfășurate

Nr. 4.051 (IGPR)

4.000 (IGPR) 3.900 (IGPR) 3.900 (IGPR) 3.900 (IGPR)

Nr. 1.092 (IGPF)

950 (IGPF) 900 (IGPF) 850 (IGPF) 800 (IGPF)

Nr. de infracțiuni sesizate Nr. 1.717 –

IGPR 1700- IGPR 1650-IGPR 1640- IGPR 1635- IGPR

Infracțiuni braconaj piscicol Nr. 932 (IGPF) 1.000 (IGPF) 1.000 (IGPF) 1.000 (IGPF) 1.000 (IGPF)

81

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. 714 (IGJR)22 700 (IGJR) 686 (IGJR) 672 (IGJR) 657 (IGJR)

Cantitatea de pește confiscată

kg 30.930.5

(IGPR) 30.000 (IGPR) 30.000 (IGPR)

30.000 (IGPR)

30.000 (IGPR)

kg 17.325 (IGPF)

18.000 (IGPF) 18.000 (IGPF) 18.000 (IGPF)

18.000 (IGPF)

Nr. de dosare penale instrumentate privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura

Nr. 2.489 (IGPR)

2.400 (IGPR) 2.400 (IGPR) 2.400 (IGPR) 2.400 (IGPR)

Nr. 1.019 (IGPF)

1.500 (IGPF) 1.500 (IGPF) 1.500 (IGPF) 1.500 (IGPF)

Rezultat 1.1.9. Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPR

1.1.9.1.Participarea la misiuni și activități internaționale

Nr. de polițiști participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 60 60 60 60 60

Nr. de misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 10 10 10 10 10

Nr. de polițiști detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 6 6 6 6 6

Nr. de polițiști participanți la misiuni și activități internaționale, altele decât misiunile/operațiunile de menținere a păcii

Nr. 834 834 834 834 834

Rezultat 1.1.10. Asigurarea resursei umane specializate - formarea inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR)

Nr. serii de elevi pregătiți Nr. 2 2 2 2 2

22 Infracțiuni constatate în flagrant

82

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

1.1.10.1.Desfășurarea pregătirii inițiale în cadrul Școlii de Agenți de Poliție ”Vasile Lascăr”, Câmpina și a Școlii de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan”, Cluj -Napoca

Nr. de agenți de poliție absolvenți Nr. 605 596 812 650 815

1.1.10.2. Perfecționarea pregătirii polițiștilor, în cadrul Centrului de Formare și Perfecționare a Polițiștilor ”Nicolae Golescu” Slatina și a Centrului Chinologic “dr. Aurel Greblea Sibiu”

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 91 100 110 120 130

Nr. de absolvenți programe formative

Nr. 2.222 2.307 2.360 2.415 2.470

Rezultat 1.1.11. Menținerea unui procent ridicat al intervențiilor cu timp de răspuns sub 10 min. la apelurile SNUAU 112 (IGPR)

1.1.11.1. Asigurarea unor intervenții operative la apelurile primite în centrele operaționale ale structurilor teritoriale ale MAI

Nr. intervenții sub 10 minute Nr 524.511 525.000 525.000 525.000 525.000

Nr. intervenții peste 10 minute Nr 117.911 115.000 105.000 95.000 95.000

Rezultat 1.1.12. Reducerea incidentelor înregistrate la obiectivele, bunurile, valorile și transporturile din responsabilitatea Jandarmeriei Române (IGJR)

1.1.12.1. Asigurarea pazei, protecției, supravegherii și intervenției

Nr. de obiective asigurate cu pază Nr. 1.149 1.092 1.037 985 936

Nr. de obiective monitorizate prin sisteme de alarmare aflate în responsabilitatea Jandarmeriei

Nr. 7 7 8 8 9

Nr. de contravenții constatate privind paza, protecția, supravegherea și intervenția

Nr. 2.250 2.138 2.031 1.929 1.833

Număr de transporturi pentru care s-a asigurat paza (speciale plus bunuri și valori)

Nr. 15.251 16.776 18.454 20.299 22.328

Rezultat 1.1.13. Reducerea numărului de fapte antisociale comise în segmentul stradal (IGPR, IGJR)

Nr. 4996.7- 5000- 5000- 5000- 5000-

83

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

1.1.13.1. Desfășurarea de misiuni de menținere și asigurare a ordinii publice

Media zilnică a patrulelor prezente în segmentul stradal

IGPR IGPR IGPR IGPR IGPR

Nr. 1.379-IGJR 1.390-

IGJR

1.390-

IGJR

1.390-

IGJR

1.390-IGJR

Media zilnică a efectivelor din cadrul patrulelor prezente în segmentul stradal

Nr. 7739.3 - IGPR

7750- IGPR 7750-

IGPR

7750-

IGPR

7750-IGPR

Nr. 2.637 -

IGJR

2.655-

IGJR

2.655-

IGJR

2.655-

IGJR

2.655-IGJR

Nr. de misiuni de asigurare a ordinii publice

Nr. 50.029

49.028

48.048

47.087

46.145

Rezultat 1.1.14. Extinderea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR)

1.1.1.4.1. Participarea la misiuni și activități internaționale

Nr. de jandarmi participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 16 20 250 250 250

Nr. de misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 9 10 12 12 12

Nr. de jandarmi detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale

Nr. 8 7 7 7 7

Nr. de jandarmi participanți la misiuni și activități internaționale, altele decât misiunile/operațiunile de menținere a păcii;

Nr. 186 200 200 200 200

Rezultat 1.1.15. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR)

1.1.15.1. Desfășurarea pregătirii inițiale la nivelul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Grigore

Nr. de absolvenți

Nr. 250 246 349 355 350

84

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Alexandru Ghica, Drăgășani și Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi, Fălticeni

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 2 2 2 2 2

1.1.15.2.Perfecționarea pregătirii continue a personalului militar în cadrul Școlii de Aplicație pentru ofițeri ”Mihai Viteazul” București, Centrului de Pregătire și Perfecționare Gheorghieni, Centrului de Pregătire și Perfecționare Montan Sinaia și Centrului de Pregătire și Perfecționare Ochiuri

Nr. de absolvenți Nr. 4.520

jandarmi 4.000 4.000 4.000 4.000

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 161 120 120 120 120

Rezultat 1.1.16. Asigurarea suportului decizional în activitatea de asigurare și restabilire a ordinii publice (DGPI)

1.1.16.1 Desfășurarea de activități informativ-operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea amenințărilor, vulnerabilităților și a factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice

Nr.de produse informaționale diseminate beneficiarilor

Nr. - 150 200 200 250

Program 1.2. Siguranța frontierei de stat, migrație și azil

Rezultat 1.2.1. Reducerea numărului de infracțiuni privind frontiera de stat (IGPF)

1.2.1.1. Prevenirea și combaterea trecerii frauduloase a frontierei

Nr. de infracțiuni privind trecerea frauduloasă a frontierei constatate

Nr. 1.337 1.400 1.400 1.400 1.400

Nr. de dosare penale privind trecerea frauduloasă a frontierei instrumentate

Nr. 1.003 1.500 1.500 1.500 1.500

1.2.1.2. Prevenirea și combaterea traficului de migranți

Nr. de infracțiuni privind traficul de migranți sezizate

Nr. 74 80 80 80 80

Nr. de dosare penale privind traficul de migranți instrumentate

Nr. 81 90 90 90 90

Rezultat 1.2.2. Asigurarea trecerii frontierei de stat în condiții de legalitate (IGPF)

85

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

1.2.2.1. Supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat

Valorile traficului de călători și mijloace de transport prin punctele de trecere a frontierei

Nr. persoane/autovehic

ule

56.392.018

persoane

16.221.486

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

60.000.000

persoane

17.000.000

autovehicule

Nr. de persoane depistate în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat

Nr.

2922

5000

3500

3300

3000

Nr. de contravenții sesizate Nr. 10.999 11.000 11.000 11.000 11.000

Rezultat 1.2.3. Menținerea cooperării cu partenerii externi în domeniile specifice IGPF și IGAv

1.2.3.1. Participarea la misiuni și activități internaționale (exclusiv cele sub egida FRONTEX)

Nr. de polițiști de frontieră participanți la misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 11 10 10 10 10

Nr. de misiuni/operațiuni de menținere a păcii

Nr. 5 7 7 7 7

Nr. de polițiști de frontieră detașați în cadrul instituțiilor şi agențiilor internaționale;

(țintele vor fi rediscutate pentru a reflecta o extindere a activității)

Nr. 16 7 7 7 7

1.2.3.2. Participarea la operațiuni comune /proiecte/exerciții comune sub egida FRONTEX

Nr. de activităţi desfășurate sub egida FRONTEX

Nr. 120 144 144 144 144

Nr. de polițiști de frontieră participanți la activităţi sub egida FRONTEX

Nr. 426 180 (fără echipaj)

180 (fără echipaj)

180 (fără echipaj)

180 (fără echipaj)

86

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

1.2.3.3. Participarea IGAv la acțiuni internaționale sub egida FRONTEX

Nr. de misiuni de zbor desfășurate de IGAv în cadrul FRONTEX

Nr. 2 misiuni a

câte 200 ore de zbor

2 misiuni a câte 200 ore

de zbor

2 misiuni a câte 200 ore

de zbor

2 misiuni a câte 200 ore

de zbor

2 misiuni a câte 200

ore de zbor

Nr. de cadre militare participante la acțiunile din cadrul FRONTEX

Nr.

32 de cadre militare/misiune de 2

luni

32 de cadre militare/misiu

ne de 2 luni

32 de cadre militare/misiune de 2 luni

32 de cadre militare/misi

une de 2 luni

32 de cadre militare/misiune de 2 luni

Rezultat 1.2.4. Asigurarea resursei umane specializate -formare inițială și continuă a personalului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Română

1.2.4.1. Pregătirea agenților de poliție de frontieră la Școala de pregătire a agenților poliției de frontieră ”Avram Iancu” Oradea

Nr. de absolvenți al școlii

Nr. 47 69 116 120 120

1.2.4.2. Perfecționarea pregătirii continue a polițiștilor de frontieră în cadrul centrelor de Pregătire ale Poliției de Frontieră din Iași, Drobeta Turnu Severin și Agigea

Nr. de absolvenți

Nr. 2.078 1.050 1.800 2.000 2.000

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 105 41 90 95 95

Rezultat 1.2.5. Reducerea numărului de resortisanți ai statelor terțe care locuiesc/muncesc fără forme legale pe teritoriul României (IGI)

1.2.5.1. Prevenirea și combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate a resortisanților statelor terțe

Nr. de acțiuni/controale/verificări desfășurate pentru combaterea șederii ilegale/muncii nedeclarate

Nr. 7.831 7.831 7.831 7.831 7.831

Nr. de resortisanți state terțe depistați cu ședere ilegală

Nr. 2.628 2.628 2.628 2.628 2.628

Nr. de resortisanți state terțe depistați fără forme de muncă legale

Nr. 138 138 138 138 138

Nr. deciziilor de returnare emise Nr. 1.730 1.730 1.730 1.730 1.730

87

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output) Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Rezultat 1.2.6. Implementarea politicilor în domeniul azilului și protecția internațională (IGI)

1.2.6.1. Acordarea de asistență pentru solicitanții de azil și beneficiarii unei forme de protecție internațională

Nr. de cereri de azil înregistrate Nr. 1.866 2.000 2.000 2.000 2.000

Nr. solicitanților de azil care beneficiază de asistență

Nr. 1.866 2.000 2.000 2.000 2.000

Rezultat 1.2.7. Admisia și șederea legală pe teritoriul României a resortisanților țărilor terțe (IGI)

1.2.7.1. Avizarea cererilor de viză și acordarea/prelungirea dreptului de ședere al resortisanților statelor terțe în România

Nr. cererilor de viză primite spre avizare

Nr. 14.864 17.400 20.000 23.000 26.000

Nr. de avize acordate Nr. 10.837 13.500 16.500 19.500 22.500

Nr. cererilor pentru acordarea/prelungirea dreptului de ședere înregistrate

Nr. 23.828 27.302 26.975 26.900 26.845

Nr. de cereri de acordare/prelungire a dreptului de ședere soluționate

Nr. 23.828 27.302 26.975 26.900 26.845

88

Obiectiv strategic 2: Creșterea capacității MAI de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă Intermediară

2018

Țintă Intermediară

2019

Țintă 2020

Program 2.1. Protecție civilă și sprijin acordat comunității

Rezultat 2.1.1. Asigurarea protecției populației și diminuarea efectelor asociate situațiilor de urgență, dezastrelor și conflictelor militare (DSU prin IGSU, ANRSPS, DGMO)

2.1.1.1. Prevenirea riscurilor asociate situațiilor de urgență și dezastrelor și îmbunătățirea eficacității intervenției (IGSU)

Nr. de acțiuni de informare preventivă derulate în cadrul campaniilor de prevenire a situații de urgență inițiate de IGSU (diseminări mass-media și on-line)

Nr. 20.000 21.000 21.000 21.000 21.000

Nr. de intervenții efectuate Nr. 429.003 430.000 435.000 440.000 445.000

Nr. de persoane salvate în situații de urgență

Nr. 8.406 8.500 8.550 8.600 8.650

Nr. de exerciții de cooperare cu celelalte structuri SAOPSN derulate

Nr. 164 170 180 190 200

Nr. de puncte de lucru înființate pentru asigurarea intervenției în situații de urgență

Nr. 10 10 10 10 10

Nr. de mijloace tehnice achiziționate pentru toate tipurile de risc

Nr. 290 111 489 471 461

Sistem centralizat integrat de alarmare la nivel național înființat

Sistem (DA/NU)

NU NU NU NU DA

Nr. de baze teritoriale cu tehnică grea de intervenție înființate

Nr. 0 - - 1 2

89

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă Intermediară

2018

Țintă Intermediară

2019

Țintă 2020

2.1.1.2. Acordarea de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență (DSU prin IGSU și DGMUM în colaborare cu MS)

Nr. de ambulanțe achiziționate pentru înnoirea parcului auto al serviciilor publice de ambulanță și SMURD23

Nr. 0 300 (SAJ)

110 (SMURD)

500 (SAJ)

120 (SMURD)

500 (SAJ)

120 (SMURD)

500 (SAJ)

120 (SMURD)

Nr. de Unități Primiri Urgențe extinse și modernizate24

Nr. 0 - - 3 -

Nr. de centre de recepție date conectate la sistemul de telemedicină25

Nr. 0 - - 30 -

2.1.1.3. Pregătirea populației, economiei și a teritoriului pentru apărare și asigurarea rezervelor de stat (DGMO, ANRSPS)

Gradul de constituire a stocurilor de produse rezervă de stat și mobilizare la finalul anului (ANRSPS)

% 87% 90% 93% 96% 98%

Grad de realizarea programelor de investiții și reparații pentru consolidarea capacității de administrare a produselor rezervă de stat (ANRSPS)

% 97% 97% 98% 98% 98%

Nr. de exerciții pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare (DGMO, ANRSPS)26

Nr. 2 2 2 - -

23 Idem 24 în funcție de derularea programelor de finanțare între Ministerul Sănătății și Banca Mondială. 25 Idem 26 Exercițiile susmenționate se planifică anual, prin ”Planul verificării stadiului pregătirii populației pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare”, de aceea nu se pot stabili valorile țintă pentru anii 2019 și 2020. De asemenea, valoarea țintă pentru anul 2018 este extrasă din forma finală a proiectului Planului, care urmează să fie aprobat de către CSAT în trimestrul III al anului curent.

90

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitatea de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă Intermediară

2018

Țintă Intermediară

2019

Țintă 2020

Nr. de exerciții pentru verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare (DGMO)27

Nr. 1 1 1 - -

Nr. de exerciții pentru verificarea rezervelor de stat (ANRSPS)28

Nr. 0 2 2 - -

Rezultat 2.1.2. Asigurarea resursei umane specializate - formare inițială și continuă a personalului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și a personalului cu atribuții în situații de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate (IGSU)

2.1.2.1. Desfășurarea pregătirii inițiale la nivelul Școlii de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă “Pavel Zăgănescu” Boldești

Nr. de absolvenți (subofițeri și maiștri militari)

Nr. 123 125 225 225 225

Nr. de cursuri/programe de formare profesională continuă organizate

Nr. 11 13 10 10 10

Nr. de absolvenți ai cursurilor/programelor de formare profesională continuă

Nr. 348 380 330 330 330

2.1.2.2. Perfecționarea pregătirii continue a pompierilor în cadrul Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani și centrelor naționale de pregătire/antrenare

Nr. de absolvenți

Nr. 3.263 6.313 6.316 6.427 6.572

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 67 105 105 109 118

2.1.2.3. Pregătirea reprezentanților instituțiilor prefectului și a personalului cu funcții de conducere și atribuții în domeniul situațiilor de urgență din administrația publică locală, servicii descentralizate și deconcentrate.

Nr. de absolvenți

Nr. 1.918 2.000 2.100 2.200 2.300

Nr. de cursuri/programe formative organizate

Nr. 91 100 100 100 100

27 idem 28 idem

91

Obiectiv strategic 3: Creșterea eficienței și a capacității administrative a MAI

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Program 3.1. Servicii pentru cetățeni și persoane juridice

Rezultat 3.1.1. Creșterea eficienței procesului de eliberare a documentelor din competența Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)

3.1.1.1. Eliberarea documentelor din competența DEPABD

Nr. cărți de identitate eliberate Nr. 2.127.808 2.000.000 2.000.000 2.000.000 2.000.000

Nr. certificate de stare civilă eliberate

Nr. 1.115.401 800.000 800.000 800.000 800.000

Nr. de proceduri simplificate (cărți de identitate și certificate de stare civilă)

Nr. 1 1 0

3 privind cărțile de identitate

în condiţiile implementării proiectului

cărţii electronice

de identitate

2 privind certificatele

de stare civilă (la

finalizarea proiectului

de informatizar

e a stării civile)

Nr. de aplicații informatice reproiectate/ modernizate (cărți de identitate și certificate de stare civilă)

Nr. 0 0 0

1 privind cărțile de identitate

în condiţiile implementării proiectului

cărţii electronice

de identitate

1 privind certificatele

de stare civilă (la

finalizarea proiectului

de informatizar

e a stării civile)

92

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Rezultat 3.1.2. Creșterea eficienței procesului de furnizare a serviciilor publice din competența Direcției Generale de Pașapoarte (DGP)

3.1.2.1. Eliberarea documentelor din competența DGP

Nr. de pașapoarte simple electronice emise

Nr. 889.495 992.222 1.091.445 1.178.760 1.249.486

Nr. de pașapoarte simple electronice expediate prin curier, la domiciliul sau reședința titularului

Nr. 28.175 31.429 34.572 37.338 39.578

Nr. de furnizări de date din RNEPS Nr. 5.474 6.180 7.107 8.173 9.398

Nr. de adeverințe privind exercitarea dreptului la liberă circulație/istoric de pașapoarte

Nr. 691 760 790 822 855

Nr. de adeverințe scutire taxe vamale

Nr. 81 89 93 96 100

Rezultat 3.1.3. Creșterea eficienței procesului de emitere a documentelor/bunurilor specifice din competența Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCÎV)

3.1.3.1. Emiterea permiselor de conducere și a documentelor de înmatriculare a vehiculelor

Nr. de permise de conducere emise

Nr. 780.407 800.000 900.000 900.000 900.000

Nr. de certificate de înmatriculare emise

Nr. 926.664 1.500.000 1.500.000 1.500.000 1.500.000

Nr. de plăci cu numere de înmatriculare confecționate

Buc. 2.962.656 4.000.000 4.000.000 4.000.000 4.000.000

Nr. de persoane examinate în vederea eliberării permisului de conducere

Pers. 505.145 600.000 700.000 700.000 700.000

Nr. de documente livrate la domiciliul/sediul solicitantului prin intermediul serviciilor poștale

Nr. 1.383.072 2.400.000 1.500.000 1.500.000 1.500.000

93

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. de proceduri simplificate Nr. 16 17 11 0 0

Nr. de aplicații informatice reproiectate/ modernizate

Nr. 0 1 1 0 0

Rezultat 3.1.4. Eficientizarea activității Arhivelor Naționale

3.1.4.1. Preluarea arhivelor de la terți

Cantitate arhivă preluată; Metri liniari

526,73 500 500 500 500

Nr. acțiunilor de control și îndrumare la deținătorii de arhive

Nr. 2.162 1.900 1.900 1.900 1.900

3.1.4.2. Eliberarea documentelor din competența Arhivelor Naționale

Nr. de cereri, autorizații de funcționare, nomenclatoare și lucrări de selecționare primite

Nr. 43.968 44.000 44.000 44.000 44.000

Program 3.2. Capacitate administrativă și sprijin operațional

Rezultat 3.2.1. Îmbunătățirea capacității de pregătire, fundamentare, adoptare, monitorizare și evaluare a reglementărilor (UPP)

3.2.1.1. Implementarea metodologiei privind RIA (Regulatory Impact Assessment) / politicile publice la nivel de minister si instituții subordonate

Nr. politici publice care respectă procedurile de evaluare a impactului (RIA)

Nr. 4 2 2 2 6

Nr.de formări privind RIA organizate și susținute

Nr. 0 0 20 20 20

Rezultat 3.2.2. Eficientizarea managementului resurselor financiare, logistice și umane (DGF, DGL, DGMRU)

3.2.2.1. Gestionarea fondurilor alocate pentru a crea premisele desfășurării în condiții optime a activității structurilor ministerului

Proiect de buget fundamentat și elaborat

Buget (DA/NU)

DA DA DA DA DA

3.2.2.2. Gestionarea resurselor logistice necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Nr. de produse achiziționate - autovehicule

Buc. 970 680 2.000 2.000 2.000

94

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. de produse achiziționate -

pistoale Buc. 167 100 1.000 1.000 1.000

Nr. de investiții constând în obiective reabilitate / consolidate / modernizate

Nr. 45 39 27 18 25

3.2.2.3. Gestionarea resurselor umane necesare bunei funcționări a structurilor ministerului

Nr. proceduri de management resurse umane modificate

Nr. 2 5 5 5 5

Rezultat 3.2.3. Eficientizarea acțiunilor/intervențiilor cu sprijin aerian (IGAv)

3.2.3.1. Asigurarea de sprijin aerian pentru restabilirea ordinii publice, supravegherea frontierei și intervenție în situații de urgență

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru restabilirea ordinii publice desfășurate

Ore de zbor

151:00 500:00 500:0029 500:00 30 500:0031

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru supraveghere frontieră

Ore de zbor

247:26 500:00 500:0032 500:0033 500:0034

Nr. de ore de zbor misiuni de intervenție pentru situații de urgență

Ore de zbor

257:27 500:00 500:0035 500:0036 500:0037

29 Numărul orelor de zbor poate suferi modificări în funcție de solicitările structurilor operative ale MAI la întocmirea Planului-cadru anual de alocare a resursei de aviaţie a Inspectoratului General de Aviaţie, aprobat de conducerea MAI la sfârșitul anului în curs pentru anul următor;

30 idem 31 idem 32 idem 33 idem 34 idem 35 idem 36 idem 37 idem

95

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. de aeronave și echipamente/sisteme de bord achiziționate

Nr. - 2 sisteme electrono-

optice

1 elicopter ușor

4 elicoptere ușoare

1 elicopter greu

3 elicop. ușoare

4 elicoptere medii

1 elicopter greu

Nr. de aeronave funcționale/disponibile tehnic

Nr. 19 19 22 28 36

Infrastructură aeronautică construită pentru o unitate specială de aviație teritorială

Infrastructură

(DA/NU) NU NU NU DA NU

Puncte de Operare Aeromedicală pentru salvare montană înființate

Nr. - 3 P.O.A. (după achiziția de elicoptere conform procedurii de

achiziție)38

Nr. de echipaje de zbor operaționale

Nr.

27 echipaje de zbor

elicoptere + 2 echipaje de zbor avioane

30 echipaje de zbor

elicoptere + 1,5 echipaje

de zbor avioane39

40 echipaje de zbor

elicoptere + 2,5 echipaje

de zbor avioane40

45 echipaje de zbor

elicoptere + 2,5 echipaje

de zbor avioane41

51 echipaje de zbor

elicoptere + 3 echipaje de

zbor avioane42

Simulator de zbor pentru elicopterul EC-135 achiziționat

Simulator (DA/NU)

NU NU DA DA DA

Rezultat 3.2.4. Eficientizarea procesului de atragere a fondurilor nerambursabile (DFEN)

38 În faza de proiect în vederea dezvoltării Serviciului de căutare şi salvare la nivel naţional (în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă); 39 Fără a lua în calcul eventualele solicitări de pensionare; 40 Idem; 41 Idem; 42 Idem;

96

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

3.2.4.1. Accesarea de fonduri externe nerambursabile

Valoarea totală a proiectelor pentru care s-au semnat contracte de finanțare43

Milioane RON

672 941 1.357 1.493 1.736

Nr. de proiecte implementate / în implementare44

Nr. 152 180 213 249 269

Nr. de persoane instruite pentru accesarea de fonduri nerambursabile45

Nr. 0 100 100 100 100

Număr de ghiduri/proceduri elaborate46

Nr. 8 14 25 27 30

Rezultat 3.2.5. Consolidarea mediului de integritate la nivelul MAI (DGA)

3.2.5.1. Prevenirea și combaterea corupției la nivelul MAI

Nr. de activități de instruire desfășurate

Nr. 3.673 3.200 3.200 3.500 3.500

Nr. de beneficiari (personal MAI participant)

Nr. 55.018 48.000 48.000 50.000 50.000

Nr. de incidente de integritate

Nr. 265 200 200 200 200

Nr. de angajați MAI implicați/suspecți de săvârșirea de fapte de corupție

Nr. 303 250 250 250 250

Nr. de dosare penale instrumentate

Nr. 3.003 2.800 2.800 2.800 2.800

43 valorile pentru 2017-2020 sunt stabilite cumulat cu valoarea de referință 2016 44 Idem; 45 Idem 46 Idem.

97

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Rezultat 3.2.6. Eficientizarea comunicării publice a MAI cu privire la activitățile derulate de structurile MAI (DIRP)

3.2.6.1. Informarea cu operativitate a mass-mediei și cetățenilor

Nr. abonați ai paginilor de social-media

Nr. 109.000 121.000 133.000 145.000 157.000

Nr. comunicate de presă/buletine informative

Nr. 471 400 400 400 400

Nr. conferințe de presă/briefinguri Nr. 26 25 25 25 25

Nr. deemisiuni realizate de MAI Nr. 104 100 100 100 100

Nr. de minute emisie ale emisiunilor realizate de MAI

Minute 2288 2,000 2,000 2,000 2,000

Rezultat 3.2.7. Creșterea calității actului educațional al Academiei de Poliție

3.2.7.1.Formarea de specialiști cu pregătire universitară pentru structurile MAI

Nr. de specializări acreditate de ARACIS

Nr. 10 1 1 1 1

Nr. de articole publicate în reviste indexate/cotate ISI de către studenții și personalul APAIC

Nr. 28/40 8 8 9 10

Nr. de absolvenți Nr. 500 550 600 650 650

Rezultat 3.2.8. Corelarea cu evoluția fenomenelor din domeniul ordinii și siguranței publice pentru adaptarea curriculei structurilor de formare profesională continuă (DGMRU- Centrul Multifuncțional de Pregătire Schengen, APAIC, ISOP)

3.2.8.1. Îmbunătățirea programelor de formare în corelare cu tendințele de dezvoltare a domeniului integrând abordări inovatoare (dezvoltare personală, tehnici de investigație actualizate conform tendințelor mediului infracțional)

Nr. cursuri noi introduse în curriculă Nr. 6- APAIC 4- APAIC 5 - APAIC 4 - APAIC 4 - APAIC

1- ISOP 3 - ISOP 3 - ISOP 3 - ISOP 3 - ISOP

Nr. beneficiari de cursuri din MAI Nr. 2.300-ISOP 1.700-ISOP 2.300-ISOP 2.300-ISOP 2.300-ISOP

Nr. beneficiari de cursuri din afara MAI

Nr. 80-APAIC 100-APAIC 100-APAIC 100-APAIC 100-APAIC

Rezultat 3.2.9. Asigurarea coordonării unitare a activității instituțiilor prefectului (DGRIP)

98

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

3.2.9.1. Asigurarea suportului metodologic instituțiilor prefectului

Nr. de instrumente suport (sisteme electronice, metodologii, videoconferințe, circulare) ce sprijină activitatea din instituțiile prefectului, dezvoltate de către DGRIP

Nr. 300 320 320 320 320

Rezultat 3.2.10. Creșterea vizibilității MAI la nivel european și internațional (DGAESRI)

3.2.10.1. Asigurarea participării la Consiliile JAI, la grupurile de lucru la nivelul Consiliului UE, la misiuni de evaluare Schengen și la activități de cooperare internațională derulate în cadru bi și multilateral

Nr. de participări la Consilii JAI

Nr. 11 8 8 8 8

Nr. de grupuri de lucru la nivelul Consiliului UE la care s-a asigurat participarea

Nr. Aprox.

200 CONS

Participarea la minimum

80% din reuniunile

programate de PRES

rotativa a CONS

Participarea la minimum

80% din reuniunile

programate de PRES

rotativa a CONS

Participarea la minimum

80% din reuniunile

programate de PRES

rotativa a CONS

Participarea la minimum

80% din reuniunile

programate de PRES

rotativa a CONS

Nr.de misiuni de evaluare Schengen Nr. 48

Nominalizarea experților la minimum

80% din vizitele de evaluare

programate

Nominalizarea experților la minimum

80% din vizitele de evaluare

programate

Nominalizarea experților la minimum

80% din vizitele de evaluare

programate

Nr. de participări/întrevederi la activități de cooperare internațională în cadru bi și multilateral

Nr. 115 60 65 70 75

Nr.de atașați de afaceri interne Nr. 29 33 33 33 33

99

Inițiative și Măsuri Indicator de realizare imediată

(output)

Unitate de

măsură

Val. de referință

2016

Țintă Intermediară

2017

Țintă intermediară

2018

Țintă intermediară

2019 Țintă 2020

Nr. misiuni internaţionale Nr. 1 15 15 15 15

Număr reprezentanţi MAI în misiuni internaţionale

Nr. 137 150 150 150 150

Rezultat 3.2.11. Participarea activă a MAI la pregătirile pentru exercitarea în cele mai bune condiții de către România a Președinției Consiliului UE în semestrul I al anului 2019 (DGAESRI)

3.2.11.1.Pregătirea personalului MAI implicat în organizarea și derularea PRES

Nr. de beneficiari Nr. - - 150 - -

Nr. programe de pregătire desfășurate

Nr. - - 2 - -

100

Anexa 4: Informații privind componentele PSI

Anexele prezentate în continuare sunt explicate pe larg în cadrul Metodologiei, Anexa 2 la proiectul de H.G. privind Elaborarea Planului Strategic Instituțional

Anexa 4.1: Profilul instituțional

Profilul instituțional cuprinde descrierea resurselor instituționale (cadrul de reglementare național și internațional, instituțiile aflate în subordonare și coordonare) și organizaționale (organigrama, resursele umane, resursele bugetare) precum și situația principalilor indicatori.

Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Departamentul pentru Situații de Urgență prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Departamentul de Informații și Protecție Internă (actuala Direcția Generală de Protecție Internă) și Arhivele Naționale sunt structurile MAI cărora Programul de Guvernare le consacră paragrafe separate, ce cuprind măsuri distincte care vor fi luate în timpul mandatului guvernului, de natură a sprijini instituțiile să-și îndeplinească mandatul cât mai eficient. Astfel, se va urmări întărirea disciplinei cadrelor Poliției Române și stabilitatea pe post, informatizarea generalizată a structurilor cu care cetățenii vin în contact, dezvoltarea relațiilor și cooperării cu structuri similare din statele UE, prevenirea producerii evenimentelor și reducerea numărului victimelor și pagubelor, adaptarea activității ținând cont de dinamica unor fenomene iminente precum imigrația ilegală. De asemenea, se va urmări și prioritizarea cheltuielilor materiale și de investiții în așa fel încât să se răspundă unor nevoi urgente din aria mijloacelor speciale de intervenție în situații de urgență sau a sediilor Arhivelor Naționale.

România prin intermediul Ministerul Afacerilor Interne este parte a Oficiului European de Poliție (Europol), o agenție a Uniunii Europene care sprijină autoritățile statelor membre în lupta împotriva criminalității grave și organizate, precum și a terorismului.

În structura Ministerului Afacerilor Interne se găsesc 19 structuri ale aparatului central (Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală Management Operaţional, Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Audit Public Intern, Unitatea de Politici Publice, Direcţia Generală Management Urgențe Medicale, Direcţia Generală Management Resurse Umane, Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului, Direcţia Generală Logistică, Direcţia Generală Financiară, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Direcţia Generală Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale, Directia Fonduri Externe Nerambursabile, Direcţia Medicală, Direcția Secretariat General, Direcţia Informare şi Relaţii Publice, Centrul de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice, Oficiul Responsabilului cu Protecția Datelor Personale) și 22 de unități, instituții și structuri aflate în subordinea/în coordonarea/în cadrul MAI (Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație al MAI, Direcția Generală de Protecție Internă, Direcția Generală Anticorupție, Administrația Națională de Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Instituția Prefectului, Direcția Generală de Pașapoarte, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Arhivele Naționale, Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Studii pentru Ordine Publică, Centrul Național SIS, Casa de Pensii Sectorială a MAI, Clubul Sportiv Dinamo București, Centrul de Psihosociologie al MAI).

101

În ceea ce privește resursele umane, la finalul anului 2016, aproape 12% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI erau vacante, deficitul cel mai mare fiind pe segmentul agenţilor de poliţie, unde diferenţa dintre numărul de posturi prevăzute şi cele ocupate reprezintă, aproape 12,5%. Diferenţe semnificative sunt înregistrate şi pe segmentul ofiţeri de poliţie, cu un deficit de 20% între posturile prevăzute şi cele ocupate .

De asemenea, pe segmentul serviciilor profesioniste pentru situații de urgență o problemă majoră este dată de vârsta medie a personalului operativ, acesta fiind de 38 ani, proiecția pentru perioada următoare fiind de 41 ani peste 5 ani și 43 de ani peste 10 ani. Coroborând cu media de intrări în sistem,concluzia este că, pe termen mediu și lung, serviciile profesioniste pentru situații de urgență vor avea la dispoziție din ce în ce mai puțini oameni pentru a-și îndeplini misiunile operative, iar aceștia vor avea limitări din ce în ce mai severe din punct de vedere al capacității de efort.

În intervalul 2011-2016, la nivelul MAI, încadrările au fost de aproape 2 ori mai mici decât pierderile. Anul 2012 este singurul an în care raportul dintre încadrări şi pierderi a fost în favoarea încadrărilor.

Din perspectiva situaţiei subofițerilor/ofițerilor școlarizați în instituţiile proprii de învățământ ale MAI, din datele oficiale rezultă că numărul acestora se situează pe o dinamică negativă, de la 2.388 în 2010, la 1.493 în 2017. În ultimii ani, în schimb, se observă o tendință de creștere a numărului de angajați din sursă externă.

Figură 9 Structura încadrării pe surse, 2016

Sursa: DGMRU

În ceea ce privește bugetul Ministerului Afacerilor Interne (buget final), acesta a crescut în intervalul 2011 și 2015 (anul în care a atins cea mai mare valoare) cu aproape 16%, apoi în 2016 a scăzut din nou. Creșterile aferente acestor ani se datorează mai ales ciclurilor electorale și bugetelor transferate ministerului pentru organizarea acestor alegeri.

Figură 10 Evoluția bugetului MAI 2011-2016, mii lei

47%

31%

1%

21%

Din sursă externă Din promoţie Prin transfer Treceri în alt corp

102

Sursa: Buget consolidat și execuție, 2011-2016, DGF MAI

O opinie generală este aceea că bugetul alocat MAI este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuarea investițiilor începute și de demararea altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de finanțare a noi proiecte.

In sfera relatiilor interinstituționale, structurile Ministerului Afacerilor Interne dezvolta relatii de colaborare cu structurile corespondente ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, pe probleme de specialitate, potrivit prevederilor actelor normative in vigoare, precum si cu reprezentanti ai societatii civile din tara (mass-media, asociatii si organizatii neguvernamentale), pe domenii de interes public clar determinate si in limitele legi.

Pe plan international, Ministerul Afacerilor Interne organizeaza si desfasoara actiuni de cooperare cu structuri similare din alte tari, in limitele de competenta conferite de lege, in scopul realizarii unor schimburi de date si informații menite sa asigure perfecționarea metodelor si mijloacelor de munca, precum si implementarea, in activitatea proprie, a standardelor internationale. In situatii concrete, pentru documentarea unor actiuni specifice, se desfasoara, cu respectarea procedurilor legale, activitati comune cu structurile similare din statele cu care sunt incheiate acorduri sau conventii de cooperare, ori alte forme de intelegeri bilaterale.

În virtutea mandatului său, potrivit OUG 30/2007 cu modificările și completările ulterioare, MAI îndeplinește următoarele funcții:

a) Funcția de strategie, prin care elaborează politicile sectoriale și strategiile de punere în aplicare a Programului de guvernare și a politicilor comunitare în domeniile sale de competență ;

b) Funcția de reglementare, prin care asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional în vederea realizării obiectivelor strategice și a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de competență ;

c) Funcția de autoritate de stat, prin care asigură punerea în aplicare și respectarea reglementărilor legale pentru domeniile sale de competență, precum și monitorizarea realizării politicilor și strategiilor în domeniile sale de competență ;

10,408,535

11,047,364

10,720,891

11,934,380 12,025,489 11,800,101.0

9,500,000

10,000,000

10,500,000

11,000,000

11,500,000

12,000,000

12,500,000

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția bugetului final al MAI, 2011-2016

103

d) Funcția de reprezentare, prin care asigură, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan intern, pe plan extern și în cadrul instituțiilor și structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de competență ;

e) Funcția de management public, prin care asigură administrarea proprietății publice și private a statului pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competență, precum și managementul serviciilor și resurselor financiare și umane ;

f) Funcția de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen ;

g) Funcția de coordonare a utilizării asistenței financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru domeniile sale de competență ;

h) Funcția de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de competență.

Anexa 4.2: Evaluarea mediului intern

MAI este un actor important și vizibil care acționează pentru păstrarea ordinii publice, precum și pentru gestionarea situațiilor de urgență, cu o rețea extinsă și complexă de structuri subordonate, ceea ce este un punct tare, dar presupune un efort managerial puternic. Așteptările publicului față de serviciile oferite de MAI sunt ridicate, ceea ce impune permanent o actualizare și eficientizare/simplificare a procedurilor și instrumentelor de lucru, precum și eficientizarea intervențiilor. Activitatea MAI este îngreunată de lipsa resurselor financiare pe măsura nevoilor de investiții și recent, de lipsa acută de personal cu experiență, ca urmare a valului de pensionări care a debutat în 2016. În general, sectorul resurselor umane reprezintă unul dintre punctele slabe care necesită o atenție sporită în viitorul apropiat, fiind cunoscut că soluțiile aplicate în acest domeniu (inclusiv în zona instituțiilor de învățământ din subordinea MAI) au nevoie de intervale mai lungi de timp pentru a produce efectele scontate.

Sectorul afacerilor interne este unul deosebit de complex, care se intersectează și are impact asupra tuturor aspectelor vieții socio-economice. Ordinea și siguranța publică, precum si protecția cetățenilor și a bunurilor acestora sunt servicii publice care trebuie furnizate continuu populației, iar succesul procesului este reflectat mai ales în încrederea publicului măsurată prin sondaje de opinie. Evaluarea principalelor riscuri care ajung pe agenda publică la un moment dat reprezintă un al doilea element de măsură pentru eficacitatea serviciilor din acest domeniu.

Ministerul Afacerilor Interne prezintă o serie de particularități care reflectă rolul important pe care îl are de îndeplinit în societate – funcționează pe principii ierarhice clare, are în componența sa structuri militarizate, are o vastă și complexă rețea de structuri teritoriale, interacționează cu toate autoritățile statului și cu un număr extins de organizații care reprezintă societatea civilă, se află constant în atenția opiniei publice și este una dintre primele instituții care reacționează în caz de producere a unor crize.

Una dintre problemele cele mai grave cu care se confruntă autoritățile românești, MAI inclusiv, este legată de siguranța rutieră. Potrivit Eurostat, în anul 2016, România s-a plasat pe locul 2 în Europa, după Bulgaria, ca număr de decese rutiere la 100.000 de locuitori, cu un indicator de 97 persoane, în condițiile în care majoritatea statelor UE au reușit să mențină numărul deceselor la suta de mii de locuitori sub 8047. Pe ultimele locuri ale clasamentului se regăsesc Suedia (27) și Marea Britanie (28). Acest fenomen este reflectat și de statisticile IGPR, care arată că a existat o scădere a numărului total de victime decedate ca urmare a accidentelor rutiere între anii 2012 și 2014, dar apoi indicatorul

47 http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-17-675_en.htm

104

începe să crească din nou. Creșterea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se manifestă pe fondul unei scăderi demografice generale accentuate, dar și a unei îmbunătățiri graduale a infrastructurii rutiere.

Figură 11 Decese cauzate de accidente rutiere 2012-2016

Sursa: statistici IGPR

În general, pe diverse categorii de fapte, bilanțurile Ministerului Afacerilor Interne din ultimii ani surprind o evoluție pozitivă.

Din datele oficiale, rezultă că furturile au urmat, în intervalul 2011-2014, un trend descendent. Criminalitatea sesizată a atins în 2015 cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, scăzând cu 2,5%.

Criminalitatea stradală a scăzut la rândul său cu 2,5 %, înregistrând astfel cea mai mica valoare din ultimii 10 ani. Tâlhăria a scăzut cu 6,5% iar furtul cu 7,9%. Infracțiunile în domeniul transporturilor au scăzut cu 10%. Procentul autorilor identificați în dosarele penale de omor a ajuns la 97,3%.

Criminalitatea economico-financiară continuă să rămână o prioritate a poliției. În 2015, Poliția Română a investigat cu 37,9% mai multe persoane decât în anul anterior. De asemenea, măsurile asiguratorii dispuse pentru recuperarea prejudiciului au atins o valoare de 20 miliarde de lei.

În domeniul cooperării polițienești este deosebit de importantă relația Poliției Române cu Interpol. România ocupă primele locuri în Europa şi în lume în ceea ce priveşte implementarea, utilizarea şi accesarea informaţiilor poliţieneşti din bazele de date INTERPOL.

În domeniul cooperării cu Europol, se remarcă o creștere cu 6,5% a numărului contribuțiilor în dosarele analitice.

În ultimii ani, a crescut constant volumul de muncă raportat la implicarea României în activitățile Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii – SELEC (+16%).

În domeniul supravegherii frontierei de stat, numărul de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în România, a crescut, în anul 2015 la 4.956. În 2014, au fost 4.171 de persoane cărora nu li s-a permis intrarea în țară. Faptele ilegale comise la frontieră au scăzut în 2015 față de 2014, cu 3,68% (contravenții și infracțiuni). Granițele externe ale Uniunii Europene au generat creșteri ale faptelor

2040

1861

1819

1892

1915

1700

1750

1800

1850

1900

1950

2000

2050

2100

2012 2013 2014 2015 2016

Număr decese cauzate de accidente rutiere

105

ilegale cu peste 6% în medie, granița cu Moldova generând, în anul 2015, o creștere a abaterilor cu 12,7% față de anul 2014.

Dinamica migrației ilegale și riscurile generate de valul migraționist care provine din state ale Orientului Mijlociu este în creștere. Referitor la trecerea ilegală a frontierei, în 2015 au fost depistate 2.488 de persoane care au încercat să treacă ilegal frontiera, existând în acest sens o creștere cu 1% față de anul anterior. Au fost de asemenea, cu 60,3% mai multe persoane surprinse la graniță în încercarea de trecere ilegală față de anul anterior.

Dinamica continuă a situațiilor de urgență indică faptul că în intervalul 2011-2014, a crescut numărul urgenţelor în care au intervenit serviciile specializate, precum şi numărul vieţilor salvate.

Tabel 4 Evoluția numărului urgențelor, vieților salvate și a valorii bunurilor protejate în intervalul 2011-2015

Categorie 2011 2012 2013 2014 2015

Urgenţe 228.661 292.311 311.188 355.338 397.148

Vieţi salvate 5.082 4.629 5.393 5.603 5.977

Bunuri protejate 3,1 miliarde lei

4,1 miliarde lei

2,6 miliarde lei

2,33 miliarde lei

2,55 miliarde lei

Sursa: IGSU

Toți indicatorii surprinși mai sus reflectă nevoile de înzestrare logistică și umană a Ministerului Afacerilor Interne. În acest sens, un exemplu relevant privește situația la nivel de minister a parcului auto. La începutul lui 2014, 80% dintre maşinile parcului auto al ministerului aveau o vechime mai mare de 10 ani. În prima jumătate a lui 2014 au fost recepţionate 2.789 de autospeciale, iar în bugetul pe 2015 a fost prevăzută din venituri proprii suma de aproximativ 20,5 milioane de euro, pentru achiziţia de noi autoturisme.

Pentru a putea îmbunătăți situația logistică a ministerului și a structurilor sale operaționale, Ministerul Afacerilor Interne și-a dezvoltat continuu capacitatea de accesare a fondurilor nerambursabile cu scopul realizării unor investiții majore. Pentru viitoarea perioadă de programare, 2014-2020, au fost definite, în primă etapă, 140 de proiecte, în valoare de peste 700 de milioane Euro, în condițiile în care, pentru anul 2014, bugetul aprobat pentru proiectele finanţate din programe europene nerambursabile a fost de 35,9 milioane Euro, cu un grad de execuţie de 96,5%.

Profilul instituțional al MAI este definit prin legislația națională, europeană și/sau prin acordurile și tratatele internaționale la care România este semnatară. Principalele acte normative care stau la baza funcționării și organzării ministerului sunt: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare și Ordinul ministrului afacerilor internelor nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în direcţiile generale/direcţiile aparatului central al MAI, cu modificările și completările ulterioare.

106

Legi

- Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcți, republicată cu

modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfășurarea adunărilor publice - Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire

socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 45/1994 a apărării naţionale a României, cu modificările şi completările ulterioare ; - Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 126/1995, privind regimul materiilor explozive, republicată ; - Legea nr. 16/ 1996, republicată (Legea Arhivelor Naţionale); - Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul

activităţiilor nucleare, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 119/ 1996 privind actele de stare civilă, modificată şi completată - Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public,

republicată; - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare ; - Legea nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, cu modificările şi

completările ulterioare - Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările

ulterioare;; - Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române; - Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările şi completările ulterioare ; - Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării; - Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, cu modificările

și completările ulterioare; - Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale

accidentelor industriale adoptata la Helsinki la 17 martie 1992; - Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare

107

- Legea nr. 191/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 218/2003 privind aprobarea participării Jandarmeriei Române, ca membru cu drepturi depline, la Asociația Forțelor de Poliție și Jandarmerie Europene și Mediteraneene cu Statut Militar

- Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată;

- Legea nr. 360/2003, privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, republicată ;

- Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, republicată ;

- Legea nr. 7/ 2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici ; - Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată,

cu modificările și completările ulterioare - Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului - Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu

modificările ulterioare ; - Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată; - Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private

în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române - Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei

la nivelul MAI; - Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu

modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare; - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii– Titlul IV - Sistemul naţional de

asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările şi

completările ulterioare; - Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea nr. 257/2007 privind hrănirea, echiparea, asigurarea medicala, precum și cu tehnica,

produse și materiale de resort a personalului din sistemul de apărare, ordine publica și securitate națională, pe timpul stării de mobilizare, de război , de asediu sau de urgență;

- Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice

Judiciare;

108

- Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile MAI în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, republicată ;

- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare - Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totala a forțelor armate și

al stării de război ; - Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare; - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările

ulterioare; - Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic

Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen; - Legea nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările și

completările ulterioare; - Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; - Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 62/2011 a Dialogului Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;; - Legea nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie – EUROPOL,

republicată, cu completările ulterioare; - Legea nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii

Europene; - Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse

de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de

informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări, republicată;

- Legea nr. 148/2014 pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Țărilor de Jos și Republica Portugheză privind crearea Forței de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18.10.2007 ;

- Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare - Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari - Legea nr. 323/2015 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul

instituţional al Iniţiativei de pregătire şi prevenire a dezastrelor din sud-estul Europei (DPPI SEE), semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo;

- Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Ordonanțe

- O.G. nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional; - O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările

ulterioare; - O.G. nr. 42/1997 privind transportul naval, republicată, cu modificările ulterioare; - O.G. nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor; - O.G. nr. 119/1999 privind Controlul intern managerial şi controlul financiar preventiv,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările

ulterioare;

109

- O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor cu modificările şi completările ulterioare

- O.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;

- O.G. nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European;

- O.G. nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, republicată cu modificările ulterioare;

- O.G. nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată;

- O.G. nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război şi văduvelor de război, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.G. nr. 10/2012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de referinţă în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice, aprobată prin Legea nr. 22/2013;

- O.G. nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare.

Ordonanțe de urgență

- O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările şi completările ulterioare

- O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice; - O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu

modificările şi completările ulterioare; - O.U.G. nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor

români, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - O.U.G. nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor

membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcției Generale Anticorupţie din cadrul MAI; - O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, cu

modificările și completările ulterioare

110

- O.U.G. nr. 55/2007 privind înfiinţarea privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin

reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

- O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările și completările ulterioare; - O.U.G. nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor

electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 18/2011 și Legea 344/2015;

- O.U.G. nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

- O.U.G. nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidență ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenți în România, actualizată

- O.U.G. nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

- O.U.G. nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Hotărâri de guvern

- H.G. nr. 755/1998 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 861/1999 pentru aprobarea închirierii de elemente de infrastructură din incinta perimetrelor administrate de MApN, respectiv de MAI şi de STS, pentru amplasarea de echipamente de radiocomunicații, cu completările ulterioare;

- H.G. nr. 943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/ 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

- H.G. nr. 536/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind deținerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operațiuni specifice în activităţile deținătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehniştilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu; - H.G. nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii

nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; - H.G. nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști;

- HG nr. 952/2003 privind aprobarea normelor si procedurilor in vederea operaţionalizării Sistemului informatic integrat, componentă a Sistemului Electronic Naţional;

111

- H.G. nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;

- H.G. nr. 1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr.1490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei IGSU, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorica, atributiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență;

- H.G. nr.1492/2004 privind principiilor de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

- H.G. nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației in activitatea de relații cu publicul, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1767/2004 privind modul de organizare si funcţionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;

- H.G. 130/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1486/2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi;

- H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din cadrul MAI;

- H.G. nr. 639/2007 privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului General pentru Imigrări;

- H.G. nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici;

- H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.204/2007 privind asigurarea forţei de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare şi pe timpul stării de război;

- H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr.741/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de producerea unui accident de aviație civilă, precum și pentru modificarea H.G. nr.74/1991 privind înființarea Regiei autonome ”Administraţia română a serviciilor de trafic aerian” – ROMATSA;

112

- H.G. nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive care transpune Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive;

- H.G. nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

- H.G. nr. 1.239/2008 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea, în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" din MAI, a Colegiului Naţional de Afaceri Interne;

- H.G. nr. 1.319/2008 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 1.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de Studii pentru Ordine Publică, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 1367/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;

- H.G. nr. 1376/ 2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare

- H.G. nr. 1380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile ANRSPS, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 174/2010 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de mic trafic de frontieră, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 966/2010 privind drepturile de acces al autorităților publice române la Sistemul Informatic National de Semnalări;

- H.G. nr. 1110/2010 privind componența, atribuțiile și modul de organizare ale Grupului de lucru interinstituțional pentru protecția infrastructurilor critice;

- H.G. nr. 460/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane;

- H.G. nr. 898/2011 privind stabilirea formei şi conţinutului permiselor de şedere, ale documentelor de călătorie, precum şi ale altor documente care se eliberează străinilor;

- H.G. nr. 1198/2012 privind desemnarea infrastructurilor critice naționale, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 156/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne;

- H.G. nr. 1152/2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor Publice;

- H.G. nr. 48/2015 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare şi Fondul de Securitate Internă, componentele pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, precum şi frontiere şi vize, perioada 2014 – 2020;

- H.G. nr. 144/2016 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale din MapN, MAI și SRI.

- H.G. nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare;

- H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc - H.G. nr. 683/2016 privind desemnarea unor infrastructuri critice europene; - H.G. nr. 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea

riscurilor la dezastre;

113

- H.G. nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecţie civilă.

Ordine de ministru

- OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern; - OMAI nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura

organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 190/2004 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de primire, evidenţă, examinare şi soluţionare a petiţiilor, precum şi de primire a cetăţenilor în audienţă în structurile MAI, cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă , cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 335/2007 pentru aprobarea Mecanismului naţional de identificare şi referire a victimelor traficului de persoane;

- OMAI nr. 130/2009 privind desemnarea structurilor MAI membre ale Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat şi pentru stabilirea procedurii de comunicare a datelor referitoare la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate prin documentele de implementare;

- OMAI nr. 317/2009 privind activitatea de informare-documentare în MAI şi aprobarea Normelor metodologice privind alimentarea cu date şi utilizarea paginii de intranet a aparatului central al MAI., cu modificările și completările ulterioare (O.M.A.I. nr. 134/2010);

- OMAI nr. 60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 75/2011 privind implementarea Sistemului informatic de management electronic al documentelor în MAI;

- OMAI nr. 187/2012 privind parcurgerea procedurilor de transparenţa decizională în MAI; - OMAI nr. 90/2013 privind funcţionarea Comisiei de Dialog social la nivelul MAI, cu

completările şi modificările ulterioare; - OMAI nr. 105/2013 privind activitatea de planificare structurală şi management organizatoric

în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare; - OMAI nr. 170/2013 privind organizarea și desfășurarea activității de identificare, desemnare

și protecție a infrastructurilor critice în Ministerul Afacerilor Interne - OMAI nr. 69/2014 privind condiţiile de exercitare de către Ministerul Sănătăţii şi

Departamentul pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a controlului operaţional şi a inspecţiei activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU şi pentru aprobarea modalităţilor şi procedurilor de monitorizare a serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU;

- OMAI nr. 96/2016 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.

- OMAI nr. 15/2015 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei informare şi relaţii publice;

- OMAI nr. 18/2015 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind exercitarea auditorului public intern în MAI și a Cartei auditului intern în MAI ;

- OMAI nr. 23/2015 privind activitatea de psihologie în Ministerul Afacerilor Interne;

114

- OMAI nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă şi Fondului pentru azil, migraţie şi integrare, cu modificările și completările ulterioare;

- OMAI nr. 143/ 2015 privind activitățile de relații internaționale și afaceri europene la nivelul MAI cu modificările şi completările ulterioare;

- OMAI nr. 138/2016 privind organizarea şi executarea controalelor în MAI., cu modificările și completările ulterioare; OMAI nr. 163/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale afaceri europene, Schengen şi relaţii internaţionale;

- OMAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne;

- OMAI nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale MAI;

- OSGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţile publice, cu modificările și completările uterioare;

- ORDIN nr. M.37/111/10.216/150/107.101/13.026/2011 al ministrului apărării naționale, al ministrului administrației și internelor, al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului Serviciului de Informații Externe, al ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru stabilirea criteriilor sectoriale și pragurilor critice aferente sectorului ICN — „Securitate națională”.

Regulamente UE

- Regulamentul (CE) nr. 1277/2005 al Comisiei din 27 iulie 2005 care stabileşte modalităţile de aplicare ale Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind precursorii de droguri şi ale Regulamentului (CE) nr. 111/2005 al Consiliului cu privire la regulile ce trebuie stabilite pentru supravegherea comerţului cu precursori între Comunitate şi ţările terţe, cu modificările și completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr.1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L. 381 din 28 decembrie 2006;

- Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR);

- Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor și de abrogare a Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului;

- Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, precum și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

- Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE;

- Regulamentul (UE) nr. 1624/2016 al Parlamentului European și al Consiliului privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 399/2016 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

115

863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr.2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului.

Directive

- Directiva Consiliului nr.89/618/ EC, Euratom privind informarea populației referitor la măsurile pentru sănătate care trebuie aplicate şi pașii necesari în caz de urgenţă radiologică;

- Directiva Consiliului nr.96/29/EC, Euratom/1996 – stabilirea standardelor de bază pentru siguranţă şi protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populației împotriva pericolelor determinate de radiații ionizante;

- Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora ;

- Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane şi protejarea victimelor acestuia, precum şi de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului.

Decizii

- Decizia Consiliului nr.87/600/EC, Euratom – aranjamentele comunităţii pentru schimbul rapid de informaţii în caz de urgenţă radiologică (ECURIE);

- Decizia Consiliului 2007/162/EC, Euratom – stabilirea unui instrument financiar de protecţie civilă;

- Decizia Consiliului 2007/779/EU, Euratom – stabilirea unui mecanism de protecţie civilă pentru comunitate;

- Decizia Consiliului 2010/481/EU, Euratom – amendamentul Decizie 2004/277/EC, Euratom privind normele de punere în aplicare a Deciziei Consiliului 2007/779/EU, Euratom; Decizia 2007/533/JAI a Consiliului privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen de a doua generație (SIS II), publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L. 205 din 7 august 2007;

- Decizia 2008/615/JAI din 23 iunie 2008, a Consiliului privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere

- Decizia nr.1313/2013 privind Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii.

Tratate/Convenții/Acorduri internaționale

- Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 asupra circulației rutiere; - Convenţia unică asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificată prin protocolul

din 1972, ratificată la nivel naţional prin Decretul nr. 626 din 1973; - Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea

operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970, ratificată prin Legea nr.79/1993;

- Convenţia Naţiunilor Unite din 1971 asupra substanţelor psihotrope, ratificată la nivel naţional prin Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992;

- Tratatul privind Cerul Deschis, încheiat la Helsinki, 24 martie 1992, ratificat prin Legea nr. 23/1994;

- Convenţia din 1988 contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, ratificată la nivel naţional prin Legea nr. 118 din 15 decembrie 1992;

116

- Tratatul cu privire la forțele armate convenționale din Europa, semnat la Paris, 19 noiembrie 1990, ratificat prin Legea nr. 18/1992;

- Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la Valetta la 16 ianuarie 1992, ratificată prin Legea nr.150/1997;

- Convenția asupra interzicerii sau limitării anumitor arme convenționale care pot fi considerate ca producând efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare, ratificată prin Legea nr. 40/1995 și protocoalele sale anexă;

- Convenţia UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995, ratificată prin Legea nr. 149 din 24 iulie 1997;

- Convenția Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, semnată la 14 decembrie 2000, şi cele două protocoale adiţionale, adoptate, la data de 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, precum şi Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare;

- Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, adoptată la New York, la 15 noiembrie 2000, ratificată prin Legea nr.565/2002;

- Tratatul dintre România și Ucraina privind regimul juridic al frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistenta mutuala în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți, la 17 iunie 2003, intrat In vigoare la data de 27 mai 2004;

- Tratat între România și Republica Ungara privind regimul frontierei de stat, cooperarea și asistenta reciproca, semnat la data de 20 octombrie 2005;

- Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare şi semnată de România la Varşovia la 16 mai 2005, ratificată prin Legea nr.300/2006;

- Acord intre Guvernul României și Guvernul R. Moldova privind călătoriile reciproce ale cetățenilor, semnat la București, in data de 20.10.2006;

- Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind regimul frontierei de stat romano-bulgare, colaborarea și asistenta mutuala în probleme de frontiera de stat romano-bulgara, semnat la București, la 28.08 .2006. Intrat In vigoare la 30 martie 2007;

- Convenția cu Republica Serbia privind reconstituirea, delimitarea, marcarea și întreținerea liniei de frontiera și a semnelor de frontieră (04 septembrie 2007) ;

- Tratatul de la Prüm privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migrației ilegale (noţiuni de bază) – Legea nr. 146/2008;

- Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, şi a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului comun de contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009, ratificat prin Legea nr. 101/2010;

- Acordul-cadru de parteneriat între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene - FRONTEX din 10.10.2013.

Strategii europene

- Agenda Europeană privind Migrația; - Agenda Europeană privind Securitatea; - Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate „Viziune comună, acțiuni

comune: o Europă mai puternică”; - Strategia de Securitate Internă a UE revizuită pentru perioada 2015-2020; - Strategia UE de Eradicare a Traficului de Persoane 2012-2016;

117

- Strategia de securitate cibernetică a UE; - Strategia UE de combatere a terorismului; - Strategia UE privind combaterea radicalizării și recrutării; - Strategia U.E pentru creşterea economică Europa 2020, adoptată în cadrul Consiliului

European din 17 iunie 2010; - Strategia reînnoită de securitate interna a UE, adoptată în cadrul Consiliului European din 16

iunie 2015.

Strategii naționale care ghidează activitatea MAI

- Programul de guvernare 2017-2020; - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, în curs de aprobare; - Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România, aprobată prin HG nr. 245/2015; - Strategia de securitate cibernetică a României şi Planul de acţiune la nivel naţional privind

implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetică, aprobate prin HG nr. 271/2013; - Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019, aprobată prin Hotărârea

Parlamentului 33/2015 și Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2015 – 2019, aprobat prin HCSAT nr. S/88/2015;

- Strategia industriei naționale de securitate, aprobată prin HG 1157/2013; - Strategia naţională de protecţie civilă, aprobată prin HG nr. 547/2005; - Strategia naţională de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobată prin HG nr.762/2008; - Strategia naţională de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă, aprobată

prin HG nr.548/2008. - Strategia națională privind protecția infrastructurilor critice, aprobată prin HG 718/2011 și

Planul de acțiune pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea obiectivelor Strategiei naționale privind protecția infrastructurilor critice, aprobat prin Decizia Primului Ministru nr. 43/2012;

- Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră pentru perioada 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin H.G. 755/2016;

- Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-2020, aprobată prin HG 18/2015;

- Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP), aprobată prin HG 909/2014;

- Strategia pentru dezvoltarea funcției publice 2014-2020, aprobată prin HG 525/2016; - Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020, aprobată prin HG 1076/2014; - Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, aprobată

prin HG 317/2016; - Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, aprobată prin HG 418/2015; - Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, aprobată prin HG

929/2014; - Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015-2020, aprobată prin HG nr. 779/2015; - Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020, aprobată prin HG nr. 583/2016; - Strategia naţională antidrog 2013-2020 , aprobată prin HG nr.784/2013; - Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2015-2018, aprobată prin H.G. nr.

780/2015; - Strategia Națională de Management lntegrat a Frontierei de Stat a României în perioada

2017-2020, aflată, începând de la data de 03.02.2017 în proces de consultare publică; - Strategia națională privind aderarea la Spațiul Schengen, aprobată prin HG nr.

1.314/24.10.2007; - Strategia MAI în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-2020

118

, aprobată prin OMAI nr. 2/2015 și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei Ministerului Afacerilor Interne în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației pentru perioada 2015-2020, aprobat prin Dispoziția Secretarului general al MAI nr. 5608/2015;

- Strategia Arhivelor Naţionale ale României 2015-2021 şi Planul de acţiuni aferent, aprobate prin HG nr. 865/2015;

- Strategia privind asigurarea calității învățământului în Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” pentru perioada 2014-2017;

- Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pentru perioada 2016 – 2025, aprobată prin HG 951/2016;

- Memorandumul nr. 5/3217/16.05.2016 privind planul de măsuri pentru creșterea performanței sistemului național de management al situațiilor de urgență și eficientizarea acțiunilor de răspuns în situații de urgență;

- Strategia dezvoltării aviației MAI 2010 – 2020 și planul de implementare, aprobată prin Hotărârea C.S.A.T. nr.91/30.09.2010.

119

ORGANIGRAMA APARATULUI CENTRAL AL

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

M I N I S T R U

DIRECŢIA AUDIT PUBLIC

INTERN

CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI

(la nivel de direcţie generală)

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE

(la nivel de direcţie)

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

MA

NA

GE

ME

NT

R

ES

UR

SE

UM

AN

E

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

PE

NT

RU

R

EL

AȚ

IIL

E C

U

INS

TIT

UŢ

IIL

E

PR

EF

EC

TU

LU

I

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

JUR

IDIC

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

PE

NT

RU

CO

MU

NIC

AŢ

II Ş

I

TE

HN

OL

OG

IA

INF

OR

MA

ŢIE

I

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

AF

AC

ER

I E

UR

OP

EN

E,

SC

HE

NG

EN

Ş

I R

EL

AŢ

II

INT

ER

NA

ŢIO

NA

LE

DIR

EC

ŢIA

F

ON

DU

RI

EX

TE

RN

E

NE

RA

MB

UR

SA

BIL

E

DIR

EC

ŢIA

M

ED

ICA

LĂ

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

LO

GIS

TIC

Ă

DIR

EC

ŢIA

GE

NE

RA

LĂ

FIN

AN

CIA

RĂ

DIR

EC

ŢIA

SE

CR

ET

AR

IAT

GE

NE

RA

L

DIR

ECTI

A IN

FOR

MA

RE

ŞI

REL

AŢI

I PU

BLI

CE

CE

NT

RU

L D

E C

OO

RD

ON

AR

E

A P

RO

TE

CŢ

IEI

INF

RA

ST

RU

CT

UR

ILO

R

CR

ITIC

E (l

a niv

el d

e se

rvic

iu)

SUBSECRETAR DE STAT

SECRETAR DE STAT - pentru relaţia cu Parlamentul şi

relaţii internaţionale

CABINET SECRETAR DE STAT

DIRECŢIA GENERALĂ

MANAGEMENT URGENȚE

MEDICALE

DEPARTAMENTUL PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ

SECRETAR DE STAT - Şef al Departamentului pentru

Situaţii de Urgenţă -

CABINET SECRETAR DE STAT

SECRETAR DE STAT - pentru relaţia cu instituţiile

prefectului -

CABINET SECRETAR DE STAT

DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT

OPERAŢIONAL

SECRETAR DE STAT - pentru ordine şi siguranţă

publică -

SUBSECRETAR DE STAT

CABINET SECRETAR DE STAT

OF

ICIU

L R

ES

PO

NS

AB

ILU

LU

I

CU

PR

OT

EC

ŢIA

DA

TE

LO

R

PE

RS

ON

AL

E

(l

a niv

el d

e se

rvic

iu)

CABINET MINISTRU

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

ADJUNCT

SECRETAR GENERAL

120

Resurse

La finalul anului 2016, aproape 12% din totalul posturilor prevăzute la nivelul MAI. erau vacante, deficitul cel mai mare fiind pe segmentul agenţilor de poliţie, unde diferenţa dintre numărul de posturi prevăzute şi cele ocupate reprezintă aproape 12,5%. Diferenţe semnificative sunt înregistrate şi pe segmentul ofiţeri de poliţie, cu un deficit de 205 între posturile prevăzute şi cele ocupate.

Figură 12 Deficitul pe categorii de personal în 2016

Sursa: DGMRU

Din perspectiva ponderii posturilor vacante pe structuri, datele oficiale arată că în 2016 la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări aproape 32% dintre posturi erau vacante, în timp ce cel mai mic deficit era înregistrat la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, 6,04%. Din deficitul de la Inspectoratul General pentru Imigrări, 32,09% din posturile vacante sunt pe categoria ofiţeri, 30,36% pentru agenţi/subofiţeri/maiştri/SGV şi 29,49% pentru personal contractual/funcţionari publici.

În cazul IGSU, cel mai mare deficit este înregistrat pe categoria ofiţeri (18.11%). Aceeaşi categorie de personal înregistrează cel mai mare deficit (17,06%) şi în cazul Poliţiei de Frontieră. Din perspectiva ponderii posturilor vacante, la nivelul Poliţiei, cele mai multe posturi vacante sunt înregistrate pe categoria ofiţeri (17,63%), urmată de agenţi/subofiţeri/maiştri/SGV (12,97%), în timp ce pentru categoria personal contractual sau funcţionari publici valoarea procentuală se cifra la 9,99%.

În cazul Jandarmeriei Române, distribuţia posturilor vacante arată că cel mai mare deficit este resimţit pe categoria ofiţeri (15,54%), urmată de personalul contractual sau funcţionari publici (11,57%), în timp ce pe categoria agenţi/subofiţeri/maiştri/ SGV deficitul era de 6,22%.

-18,000 -16,000 -14,000 -12,000 -10,000 -8,000 -6,000 -4,000 -2,000 0

Total

Ofiţeri de poliţie

Agenţi de poliţie

Ofiţeri

Maiştri militari

Subofiţeri

Soldaţi/gradaţi voluntari

Funcţionari publici

Personal contractual

121

Figură 13 Ponderea posturilor vacante în 2016

Sursa: DGMRU

Din perspectiva posturilor de conducere vacante, cele mai mari procente sunt înregistrate la nivelul categoriilor alte structuri ale MAI (25,53%) şi Inspectoratul General pentru Imigrări (25,50%). În clasamentul ponderii posturilor de conducere vacante, urmează Jandarmeria (11,64%), IGSU (8,51%), Poliţia (8,30%) şi Poliţia de frontieră (6,44%).

Figură 14 Ponderea funcțiilor de conducere vacante în 2016

Sursa: DGMRU

În intervalul 2011-2016, la nivelul MAI, încadrările au fost de aproape 2 ori mai mici decât pierderile. Anul 2012 este singurul an în care raportul dintre încadrări şi pierderi a fost în favoarea încadrărilori.

Figură 15 Situația pierderilor și încadrărilor de personal 2011-2016

0.00% 5.00% 10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%

Poliţia

Jandarmeria

Poliţia de frontieră

Inspectoratul General pentru Situaţii deUrgenţă

Inspectoratul General pentru Imigrări

alte structuri MAI

Total MAI

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00%

Poliţia

Jandarmeria

Poliţia de frontieră

Inspectoratul General pentru Situaţii de…

Inspectoratul General pentru Imigrări

alte structuri MAI

Total MAI

122

Sursa: DGMRU

Din perspectiva situaţiei promoţiilor de absolvenţi ai instituţiilor proprii de învăţământ ale MAI, din datele oficiale rezultă că numărul absolvenţilor se situează pe o dinamică negativă, de la 2.388 de absolvenţi în 2010, la 1.493 în 2017.

Tabel 5. Situația promoțiilor de absolvenți ai instituțiilor proprii de educație MAI

Categoria Structura/

Promoţia 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Agenţi şi subofiţeri / maiştri militari

Şcoli de agenţi de poliţie din subordinea IGPR

1024 1766 1666 792 92 439 608 605

Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu”

99 97 99 56 49 57 58 79

Şcoli de subofiţeri din subordinea IGJR

320 300 308 304 106 106 245 244

Şcoala de subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu”

129 133 125 104 50 124 123 124

Total 1572 2296 2198 1256 297 726 1034 1052

Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” - frecvenţă

816

(două promoț

ii)

492 519 571 441 215 306 403

Academia de Poliție

- 42 49 46 - - 26 38

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000

2011

2012

2013

2014

2015

2016

PIERDERI

ÎNCADRĂRI

123

Categoria Structura/

Promoţia 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

- specializarea OSP – frecvență redusă

Total 816 534 568 617 441 215 332 441

Total general 2388 2830 2766 1873 738 941 1366 1493

Sursa: DGMRU

Din perspectiva cursurilor şi trainingurilor, cifrele arată că în intervalul 2013-2016 numărul cursanților a urmat un trend descendent de la 25.278 de cursanți în 2013 la 14.341 de cursanți la 30 septembrie 2016. Din perspectiva nevoilor de formare prin programe formative identificate pentru anul de învăţământ 2016-2017, numărul cursanților se ridică la 22.115 persoane, programele formative vizând domeniul Ordine şi siguranţă publică.

Tabel 6. Număr de cursanți 2013-2016

Anul Numărul de cursanți

2013 25.278 cursanți

2014 23.979 cursanți

2015 22.027 cursanți

2016 (până la 30 septembrie) 14.341 cursanți

Sursa: DGMRU

124

Anexa 4.2.1: Analiza SWOT

Analiza SWOT (PTSOA) prezintă principalele puncte tari și puncte slabe ale MAI, precum și oportunitățile și amenințările care se manifestă în raport cu activitatea MAI și care conțin elemente pe care factorii de decizie le pot valorifica în prioritizarea acțiunilor viitoare și comunicarea mai eficientă cu publicul larg.

Puncte tari

- Vizibilitate crescută pe plan intern:

Prin specificul activității sale, MAI este instituția de la care se așteaptă reacții imediate și ferme în caz de producere a anumitor situații de criza sau de urgență, este una dintre primele instituții care trebuie să intervină în astfel de situații. Este deci o instituție cu o capacitate operațională și mobilitate care permit concentrări de efort organizațional în funcție de tipurile și nivelul de risc identificat, în cel mai scurt timp și asupra căreia se proiectează așteptări privind furnizarea unor servicii de calitate. Vectorii de imagine ai MAI sunt în general Pompierii, Poliția și Jandarmeria. Vizibilitatea este crescută și în mediul online – în luna ianuarie 2017, conform site-ului www.trafic.ro, la categoria instituții publice, locul 1 în ierarhia celor mai accesate site-uri este ocupat de site-ul Politiei Române, iar în total în top 10 se regăsesc alte 2 site-uri ale unor instituții MAI, DRPCIV și DGA.

- Relații de colaborare cu toate autoritățile centrale și locale, reprezentare teritorială extinsă:

MAI este poziționată central în sistemul național de ordine și siguranță publică, jucând un rol important într-o rețea complexă de relații inter-instituționale. Prin intermediul numeroaselor și variatelor structuri teritoriale, ministerul are cea mai extinsă reprezentativitate la nivel național, dintre toate structurile executivului.

- Ușurință în implementarea de instrumente de planificare strategică:

Viziunea managerială a MAI este bazată, în mod tradițional, pe analiză strategică, de unde derivă și familiaritatea crescută și receptivitatea personalului MAI față de implementarea unor instrumente de planificare strategică. În plus, ministerul funcționează având la bază un sistem ierarhic de comandă și control eficient, activitatea fiind condusă pe principii ierarhice pe deplin înțelese și asumate, care derivă din valorile militare în care sunt formați angajații MAI.

- Întregul spectru al activității MAI este ghidat de prevederi ale documentelor strategice, iar în plan operațional se aplică un număr foarte mare de proceduri specifice:

Activitatea ministerului este ghidată de un număr mare de documente strategice (strategii sectoriale sau transversale), emise de minister sau de alte instituții, dar care au direcții de activitate pentru care MAI are responsabilitate totală sau parțială. Datorită acestor documente, activitatea ministerului a devenit mai predictibilă, transparentă și eficientă, cu condiția existenței unor planuri de acțiune implementabile și a unei practici a monitorizării și evaluării. Sunt în vigoare o multitudine de proceduri de lucru și standarde operaționale la care angajații MAI se raportează constant și care reduc la minim situațiile pentru care trebuie identificate soluții noi în plan operativ. În plus, ministerul se caracterizează și prin capacitatea de anticipare a riscurilor și de identificare a alternativelor de soluționare, capacitatea și competența de a iniția, elabora, implementa și monitoriza acte normative specifice domeniului de activitate.

125

- Existența unor puncte centrale de coordonare și management operațional:

Deși activitatea MAI este variată și complexă iar structurile au competențe care se întrepătrund, domeniile de competență ale MAI sunt bine definite şi se practică o abordare integrată a activității, și datorită existenței unor structuri care au o viziune de ansamblu asupra întregii activități a ministerului sau a unor domenii cheie de competență.

- Implicare pe plan extern:

Pe plan european și internațional, MAI are relații de colaborare cu un număr mare de instituții și organizații din domeniul apărării și siguranței publice, ceea ce permite efectuarea unor misiuni externe, a unor schimburi de experiență sau a participării în proiecte comune și grupuri tehnice de lucru, benefice pentru eficientizarea activității instituției și menținerea la curent cu normele și practicile internaționale, cu atât mai mult cu cât fenomenele infracționale au o dinamică aparte și solicită reacții și adaptare rapidă, care se poate realiza prin cooperare și învățare din experiența internațională.

- Propriul sistem de formare inițială și continuă:

MAI are avantajul considerabil de a avea propriile școli și instituții de formare inițială și continuă (școli de agenți, Academia de Poliție, centre de formare și pregătire profesională, etc), ceea ce îi permite să încadreze resurse umane cu un nivel ridicat de adaptabilitate la activitatea specifică, cu un nivel al cunoștințelor și aptitudinilor potrivit funcțiilor pe care le vor prelua și care au un mare grad de familiaritate cu standardele și sarcinile pe care vor trebui să le îndeplinească. În general, interesul personalul MAI este semnificativ față de formarea și perfecționarea profesională, acesta fiind și unul dintre factorii recunoscuți care generează motivare și satisfacție profesională. O condiție esențială pentru valorificarea eficientă a avantajelor descrise este coordonarea eforturilor de educație și canalizarea lor spre competențele și nevoile MAI și urmărind modele de bună practică (ca de exemplu CEPOL).

- Resursa umană calificată, dedicată muncii, disciplinată:

Resursa umană a MAI prezintă adaptabilitate la lucru în condiții de efort prelungit, este profesionistă, disciplinată, dedicată și organizată pe principii ierarhice clare. Lucrul în echipă este perceput ca esențial, la fel și respectarea normelor de etică și deontologie. Statutul personalului (polițiști și militari în marea majoritate) contribuie la atractivitatea posturilor și, implicit, la crearea de posibilități mai bune de diminuare a deficitului de personal față de alte instituții civile cu mandate instituționale similare.

- Deschiderea către publicul interesat și transparența decizională

Ministerul depune eforturi constante și coordonate pentru creșterea transparenței decizionale și deschiderea către societatea civilă, având exercițiul consultărilor și al procesului decizional deschis, colaborativ cu parteneri de dialog activi – sindicate, patronate, asociații profesionale, ONG-uri. Se manifestă, de asemenea și o preocupare constantă pentru auto-evaluare, prin eforturile depuse pentru monitorizarea permanentă și îmbunătățirea indicatorilor de opinie publică care reflectă încrederea populației în structurile cele mai reprezentative ale ministerului – poliția, jandarmeria, pompierii;

- Succesul în atragerea de fonduri externe pentru acoperirea nevoilor de dotare și dezvoltare instituțională:

Personalul MAI are experiență vastă în implementarea de proiecte finanțate din fonduri nerambursabile, activitate inițiată încă din timpul procesului de pre-aderare a României la Uniunea Europeană. Pe lângă

126

experiența dobândită într-un interval considerabil de timp, este de remarcat și varietatea surselor de finanțare la care ministerul a avut și are acces, ceea ce permite finanțarea în mai bune condiții a nevoilor sale. Având în vedere numărul mare de structuri ale MAI care interacționează direct cu publicul, se manifestă tot mai evident interesul de a derula proiecte care vizează creșterea calității serviciilor furnizate către cetățeni, pe linia simplificării birocrației și a e-guvernării.

Puncte slabe

- Dotarea slabă cu mijloace resurse logistice:

Insuficiența și slaba calitate a resurselor logistice (echipamente IT, parc auto, mobilier, echipamente și infrastructură de intervenție, alte dotări materiale, conexiune la internet wi-fi etc.) este unul dintre elementele care periclitează semnificativ îndeplinirea misiunii ministerului. La acesta se adaugă existența unor spații de lucru și de depozitare improprii, care nu se ridică la standardele de funcționalitate necesare sau reprezintă chiar un pericol, sunt deficitar întreținute și dotate sau repartizate ineficient (structuri centrale care își desfășoară activitatea în mai multe sedii distincte), fapt care este agravat și de ritmul lent al procesului de construire a unor imobile noi, respectiv de consolidare/ modernizare/extindere a clădirilor. Numărul redus de baze tehnico-materiale de pregătire pentru desfășurarea activităților de pregătire/antrenare este de asemenea un punct slab care generează efecte asupra calității resurselor umane, asupra eficienței intervențiilor, dar și asupra satisfacției în muncă a personalului MAI. În mod constant, bugetul alocat MAI acoperă doar cheltuielile de salarizare și cele de funcționare, dar nu și pe cele de investiții și dotări.

- Resursele umane:

Domeniul resurselor umane este unul care prezintă, pe lângă punctele tari enumerate mai sus și o multitudine de deficiențe, care se traduc prin tot atâtea puncte slabe ce afectează activitatea ministerului. În primul rând, un element deficitar este subdimensionarea resurselor umane raportat la complexitatea atribuțiilor, dar și nivelul redus al salarizării raportat la responsabilitățile postului, în special pentru personalul debutant, de execuție. Apoi se remarcă inexistența la nivelul ministerului a unei abordări strategice coerente pentru atragerea și motivarea resurselor umane în domeniile deficitare (ex. IT, analiza de business, comunicare online) și lipsa stabilității pe funcțiile de conducere. Având în vedere faptul că activitatea ministerului nu este liniară și complet predictibilă, fiind deseori reactivă, adică depinzând în mare măsură de producerea unor fenomene sau evenimente, se remarcă lipsa abordării de alocare flexibilă a personalului, în funcție de activitățile prioritare, chiar și între structuri, sau în funcție de volumul de muncă estimat a fi necesar într-o anumită perioadă. Implicarea personalului nu este constantă și uniformă, sunt cazuri în care personalul este implicat în prea multe activități în același timp, în parte datorită unor termene limită foarte strânse. Ponderea ridicată a activităților neprogramate în volumul de muncă al angajaților se datorează în mare parte solicitărilor primite de la alte instituții, dat fiind că MAI este un actor important în procesul de consultare și avizare la nivelul executivului. Încărcarea activității apare însă și ca urmare a modului de lucru intern, anume impunerea elaborării periodice a unui număr semnificativ de documente de raportare, planificare, analiză, procedurare, la care se adaugă uneori și practica dublei raportări. Pe lângă aceste dificultăți, se adaugă și lipsa unor mijloace financiare de motivare/recompensare a performanțelor, cu impact asupra stării morale a personalului, în special în perspectiva unor evenimente importante din viitorul apropiat (Președinția Consiliului Uniunii Europene, alegerile europarlamentare etc.). Alte probleme care afectează resursa umană sunt lipsa unui ghid al carierei cu caracter obligatoriu, inexistența unui plan individualizat de formare a personalului corespunzător nevoilor reale și nevoia de parcurgere a unui timp relativ mare pentru atingerea unui nivel operațional satisfăcător pentru personalul nou angajat (în special pentru personalul navigant).

127

Resursele umane ale MAI sunt afectate și de continuarea fenomenului de migrație a personalului cu înaltă calificare spre alte domenii sau spre alte instituții/companii private mai atractive din punct de vedere economic. Fenomenul generează diverse riscuri, mai vizibile actualmente în funcționarea sistemelor IT (incidente de securitate, scăderea capacității de reacție la riscuri și amenințări din spațiul cibernetic) sau generează scăderea capacității MAI de absorbție a fondurilor structurale pentru implementarea unor proiecte de investiții sau de dezvoltare instituțională.

- Integrarea insuficientă a mijloacelor TIC în activitatea curentă :

Problemele legate de TIC țin atât de dimensiunea și remunerarea personalului, cât și de absența unor aplicații informatice, spre exemplu lipsa unui software specializat sau a unor platforme tehnice integrate pentru gestiunea la nivel centralizat a resurselor umane și materiale (tip ERP), dar și de faptul că dotările TIC nu sunt în concordanță cu nivelul tehnologic actual de dezvoltare sau cu tendințele și bunele practici în domeniu. Tot în zona IT-ului, lipsa unui sistem de management electronic al documentelor duce la cheltuieli considerabile pentru materiale de birotică, cu atât mai mult cu cât ministerul este caracterizat de birocrație excesivă în comunicarea internă, dar și inter-instituțională, manifestată mai ales prin folosirea adreselor în detrimentul comunicării prin e-mail, în timp real. Un alt fenomen care se manifesă în domeniul IT-ului este insuficienta valorizare și interconectare a resurselor informaționale de tipul bazelor de date, în special a celor existente la nivelul agențiilor sau instituțiilor subordonate. Această vulnerabilitate trebuie luată în considerare și ținând cont de cererea în creștere a publicului larg pentru serii de date tip ”date deschise”, folosite pentru analizarea diferitelor fenomene și pentru fundamentarea deciziilor de politică publică din toate domeniile.

Oportunități

- Apartenența la organisme internaționale:

Calitatea de membru al organismelor internaționale de cooperare (UE, ONU, OCEMN – Organizația Cooperării Economice a Mării Negre), la organisme internaționale pe linia de securitate (NATO, Interpol, Europol, OSCE) sau de cooperare polițienească regională (SELEC și PCC SEE), cât și pe alte domenii (învățământ, arhivistică, permise de conducere etc.), precum și parteneriatele cu alte instituții în cadrul unor rețele de specialitate (CEPOL, FRONTEX) creează pentru MAI premisele pentru transferul de cunoștințe, schimbul de informații, pregătire profesională, desfășurarea de misiuni internaționale, operațiuni comune. De asemenea, procesul de aderare la spațiul Schengen, reformele deja parcurse și pașii viitori care vor fi făcuți pentru finalizarea aderării au contribuit în mod pozitiv la îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor și la crearea unei imagini externe pozitive, dat fiind că evaluările la nivel tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen au rezultate favorabile.

- Nevoia din ce în ce mai accentuată de comunicare cu publicul, preferința publicului pentru comunicare și schimb de informații prin rețele sociale, în timp real:

MAI are vizibilitate în spațiul public și instituțional, lucrează direct cu și pentru cetățeni, având un impact direct asupra calității vieții cetățenilor, aceștia din urmă manifestând o creștere constantă a așteptărilor privind calitatea serviciilor publice oferite și creșterea transparenței decizionale. De aceea, se impune un efort de comunicare țintit și adecvat nevoilor de comunicare ale publicului, care să țină cont și de accentuarea tendinței de comunicare a cetățenilor și companiilor cu instituțiile statului, dar și între instituții ale statului, prin instrumente online, generată atât de preferința publicului în acest sens, dar și de necesitatea de creștere a fluxurilor informaționale între diferiți actori instituționali;

- Inovații rapide în domeniul tehnologic:

128

Evoluțiile rapide în domeniul IT&C impun în primul rând structurilor operative ale MAI o aliniere la standardele de dotare internaționale. Spre exemplu, diferitele evoluții din domeniul hardware și software fac posibilă interconectarea sistemelor informatice pentru utilizarea unei singure surse de date ca motor de căutare de către structurile de aplicare a legii;

- Accesul la opinii avizate prin consultări publice și susținerea publică a inițiativelor MAI:

Colaborările frecvente cu mediul privat (industria auto, a asigurărilor, patronat școli de șoferi, companii de securitate și pază, ONG-uri, sindicate etc.), conduc către obținerea unei susțineri din partea societății civile a eforturilor MAI de a emite reglementări care să gestioneze cât mai eficient problematicile vizate. În plus, existența unui consens general la nivelul societății legat de importanța combaterii unor fenomene din aria de competență a MAI precum corupția, traficul și consumul de droguri, traficul de persoane, terorismul, violența în familie, migrația ilegală sau privind prevenirea și reacția rapidă și coordonată în cazul producerii unor situații de urgență, asigură un climat favorabil implementării unor politici transparente.

- Accesul la fonduri nerambursabile pentru finanțarea nevoilor de dezvoltare instituțională și de investiții:

Ministerul și structurile sale sunt beneficiari eligibili pentru o serie de programe de finanțare nerambursabilă externe, prin intermediul cărora se pot finanța activități și investiții menite să sprijine eficientizarea activității și o mai bună dotare materială.

- Strategia globală a UE - o nouă strategie care definește prioritățile de securitate și politică externă a Uniunii Europene, intitulată “Viziune comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică”:

Promovarea de către UE a cooperării în domeniul afacerilor interne și elaborarea recentă a Strategiei globale a UE, ajută Statele Membre să fie mai eficiente în confruntarea cu probleme legate de securitatea energetică, migrația, schimbările climatice, a extremismului violent și războiul hibrid.

Amenințări

- Finanțare insuficientă:

Bugetul alocat MAI este constant insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente și a celor de capital, ceea ce determină o acoperire precară a nevoilor MAI – nevoia de resurse umane înalt calificate, nevoia de continuarea investiților începute și de demararea altora noi, nevoia de dotare cu tehnică de ultimă generație pentru prevenirea și combaterea infracționalității, nevoia de finanțare a noi proiecte etc. Alocările bugetare insuficiente și ponderea foarte mică a fondurilor pentru investiții atrag după sine riscul de a fi sancționați pentru nerespectarea unor norme internaționale de tratament și dotări (spre exemplu, spațiile de arest);

- Modificări legislative cu impact asupra resurselor umane:

Pensionarea unui număr mare de personal din cadrul MAI, cauzată de intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2016 a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, mai ales personal cu funcții de conducere, a generat o nevoie acută de angajări rapide în sistem, cu riscul de a include în rândul resursei umane a MAI a unor persoane mai puțin pregătite sau chiar posibil purtătoare de risc infracțional (în cazul celor recrutați din sursă externă). În plus, personalul nou încadrat necesită parcurgerea unor programe de formare profesională inițială sau/și de tutelă profesională, precum și acomodarea cu cerințele posturilor, urmând să devină complet funcțional după o perioadă care poate varia între 6 luni și 2 ani.

129

- Cadru legislativ inflexibil și învechit:

Domenii în care cadrul legislativ nu mai răspunde nevoilor și problemelor curente și actualizarea lui este întârziată (legea arhivelor naționale), domenii pentru care nu există temei legal (adoptarea Programului de interes național de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri) sau modificările legislative frecvente din alte domenii, au impact semnificativ asupra activității ministerului. De asemenea, existența unor lacune legislative, a unor paralelisme în reglementare, și lipsa unor protocoale de colaborare îngreunează cooperarea cu instituțiile de aplicare a legii partenere. Tot din domeniul legislativ, se remarcă amploarea fenomenului de economie colaborativă (shared economy), insuficient acoperite de reglementări cel puțin de natură fiscală, care vor trebui să fie pe deplin înțelese de autorități și integrate în circuitul economic.

- Amploarea și diversitatea criminalității, accentuarea caracterului transfrontalier:

Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor infracționale organizate, adaptarea, specializarea și tehnicizarea activităților acestora impun eforturi mari de adaptare, prevenire și reacție din partea autoriăților, în special MAI, uneori pe fondul lipsei de informații și de tehnologie adecvată. Se manifestă de asemenea din ce în ce mai frecvent noi forme de atacuri informatice și Intensificarea atacurilor cibernetice asupra sistemelor informatice ale instituțiilor;

- Intensificarea fluxurilor migratorii:

Intensificarea fluxurilor migratorii înspre Europa dinspre Orientul Mijlociu generează un risc de potențare a traficului de persoane. De asemenea, presiunea migrației ilegale și a fenomenului ”foreign fighters”, pe fondul amplorii fenomenului terorist în plan internațional, are efecte asupra numărului de controale la frontiere și asupra creșterii interogărilor în sistemele SIS II, care trebuie să răspundă acestor provocări. În contextul intensificării fluxurilor migratorii, România devine un stat care prezintă condițiile economice atractive și pentru forța de muncă în general. De aceea, se poate transforma într-o destinație a traficului de persoane. Pe de altă parte, există probabilitatea ridicată ca noi cetățeni români să devină ținte ale traficanților de persoane în scopul exploatării sexuale și pentru muncă forțată;

- Instabilitatea regională:

Apariția unor tensiuni în relațiile bilaterale cu statele din zonă (Rusia, Ungaria, Moldova) și chiar a unor conflicte armate in statele vecine țării noastre (Ucraina), impune autorităților românești , în special celor din sistemul de apărare a țării și ordine și siguranță publică să urmărească cu atenție evoluția situației și să fie pregătite pentru diminuarea efectelor oricăror riscuri care s-ar putea produce;

- Sensibilitatea cetățenilor față de anumite subiecte publice și modul de manifestare a acestora:

În ultimii ani, s-a remarcat popularizarea unor fenomene care generează sensibilitate publică mare – violența în școli, pe stadioane, creșterea numărului de victime în accidentele colective, corupția la nivel înalt – care, gestionate neadecvat, generează riscuri la adresa imaginii MAI și duc la scăderea încrederii cetățenilor în instituție. Este de remarcat de asemenea și popularitatea în creștere a curentelor extremiste și naționaliste, creșterea adeziunii pentru diferite formațiuni politice extremiste, la nivel european, dar și național. Teme vehiculate de aceste formațiuni sunt foarte atractive pentru publicul general și afectează încrederea în instituțiile statului și sistemul politic existent, generând uneori derive spre infracționalitate și dezordine socială. Tot din sfera manifestărilor publice, popularitatea crescută a unor mișcări de stradă, de tip ”Occupy”, prin care societatea civilă își manifestă nemulțumirile față de anumite inițiative politice

130

sau evoluții de pe scena publică, poartă riscul de a degenera în manifestări violente și impun autorităților să identifice modalități de gestionare și aplanare prin dialog și adaptare la condițiile specifice fiecărui caz.

- Riscul de producere a unor calamități naturale:

Dezastre naturale precum cutremure, inundații, alunecări de teren, secete, epidemii -, accentuarea schimbărilor climatice, inclusiv defrișările unor suprafețe întinse de păduri, determină apariția unor fenomene extreme ce pun în pericol viața persoanelor și impun intervenția autorităților din sistemul de ordine și siguranță publică și gestionare a situațiilor de criză, a căror capacitate operațională și de răspuns putând fi însă depășite de gravitatea cu care se pot manifesta aceste fenomene.

Anexa 4.3: Evaluarea mediului extern (PESTLE)

MAI participă, prin prisma calității de membru sau reprezentant al României în diferite organisme internaționale, la misiuni și exerciții comune, la sesiuni de pregătire profesională, schimburi de informații și transfer de cunoștințe și practici. Astfel, instituția este expusă la cele mai noi abordări teoretice și practice și are ocazia să-și valorifice resursele interne, inclusiv prin participarea la misiuni de menținere a păcii.

Fiind o instituție care activează în zona de apărare a țării și siguranței naționale, MAI trebuie să aibă capacitatea de a preveni producerea anumitor fenomene de natură a afecta siguranța și securitatea cetățenilor și de a interveni, atunci când situația o impune. Așadar, orice situație de natură să genereze infracționalitate reprezintă o amenințare față de care MAI trebuie să aibă răspunsul și reacția cele mai potrivite și eficiente.

Anexa cuprinde evaluarea Oportunităților și a Amenințărilor mediului extern determinate de factori Politici, Economici, Sociologici, Tehnologici, Legali si de Mediu înconjurător.

Factori Politici

Emergența, la nivel european a fenomenelor extremiste, ultranaționaliste, migraționiste organizate;

Deficiențe în aplicarea strategiilor la nivel european/național menite să reducă numărul și gravitatea unor probleme sociale ce determină comportamente deviante și infracționale – inclusiv lipsa unor politici sociale eficiente care să conducă la ameliorarea unor probleme sociale complexe;

Evoluția Uniunii Europene, confruntată cu provocări legate de Brexit și nevoia de a alege unul dintre cele cinci scenarii detaliate în Cartea albă privind viitorul Europei: reflecții și scenarii pentru UE 27;

Libera circulație în țările UE și deschiderea frontierelor în regiune, facilitează activitatea grupurilor organizate care acționează prin crearea de noi ramificații în Europa, SUA, Asia, Africa și Australia și se axează pe dezvoltarea de conexiuni cu infractorii autohtoni.

Factori Economici

Sensibilitatea mediului economico-financiar la factori cu impact la nivel global sau european a generat perioade de crize financiare, acest pericol subzistând în continuare, cu potențialul de a afecta instituțiile din domeniul aplicării legii atât prin reducerea bugetelor, cât și prin creșterea nivelului infracționalității şi mișcărilor sociale;

Constrângeri bugetare care determină insuficienta acoperire cu resurse umane, financiare şi materiale şi îngreunează finalizarea proiectelor aflate în derulare și a investițiilor deja începute, precum şi demararea unor investiții noi;

Creșterea disparităților economice dintre zonele rurale sărace și zonele urbane din ce în ce mai dezvoltate și care atrag capitaluri și forță de muncă calificată.

131

Factori Sociali

Fluxul migrator/atentatele teroriste ce afectează Europa în perioada ultimilor ani a generat puternice conflicte sociale și culturale, ale căror dezvoltări și efecte pot fi resimțite o perioadă îndelungată;

Amploarea și diversitatea criminalității organizate, precum și accentuarea caracterului transfrontalier al fenomenului, mobilitatea crescută a grupărilor organizate, utilizarea de către acestea a unor noi metode/tehnici;

Apariția unor situații cu caracter de noutate la nivel social, care, pentru a fi gestionate eficient, presupun o pregătire profesională prealabilă;

Popularitatea mișcărilor de stradă de tip ”occupy”;

Scăderea demografică și îmbătrânirea accentuată a populației, generată de scăderea natalității și de părăsirea țării de către cei în vârstă aptă de muncă.

Factori Tehnologici

Dezvoltarea accelerată a tehnologiei şi tendința de diminuare a costurilor tehnologice pentru utilizatori individuali creează posibilități de utilizare a acestui avantaj de către exponenții mediului infracțional;

Apariția unor atacuri cibernetice care ar putea bloca fluxul informațional al instituției, putând conduce de asemenea la compromiterea sau chiar sustragerea unor informații clasificate;

Dinamica schimbărilor tehnologice aferente sistemului SIS/SIRENE, aspect ce ar conduce la blocaje/disfuncționalități în funcționare;

Schimbările rapide în tehnologie, care impun modificări în consecință ale tacticilor operaționale;

Trecerea spre societatea informațională (sisteme de e-guvernare, e-comerț) și folosirea pe scară largă a aplicațiilor pentru telefoane mobile, evoluții față de care MAI trebuie să acționeze proactiv;

Creșterea fluxului operativ foarte mare de informații şi accesul la multiple rețele de comunicații ar putea conduce la producerea unor incidente de securitate INFOSEC;

Factori de natură legală

Îngreunarea cooperării cu instituțiile de aplicare a legii partenere ca urmare a lacunelor legislative, a paralelismelor în reglementare şi a lipsei unor protocoale de colaborare eficiente;

Birocrația excesivă în procesul de reglementare juridică, lacunele şi incoerența unor prevederi legislative, în special în domeniul achizițiilor publice și al contractării fondurilor nerambursabile;

Evoluția normelor de natură europeană și nevoia de a genera propria agendă legislativă în contextul negocierilor europene.

Factori de Mediu

Riscul producerii unor dezastre naturale, precum cutremure, inundații, alunecări de teren, incendii, secetă, mare parte dintre ele cauzate de fenomenul schimbărilor climatice.

132

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the European Social Fund