Fuziuni si achizitii bancare

Fuziuni si achizitii bancarePrincipalele elemente conceptuale privind fuziuniile si achizitiile

A creste pentru a cuceri piata. slogan folosit pentru a desemna strategiile marilor companii care urmaresc expansiunea si inregistrarea unei dimensiuni mari; Cresterea unei companii poate fi de doua feluri: interna si externa.

Cresterea interna inseamna sporirea capacitatilor unei firme prin ea insasi, adica prin autofinantare, pe baza profitului propriu nedistribuit si reinvestit. Cresterea externa, de concentare a capitalului, se poate infaptui pe mai multe cai:

fuziuni si achizitii Fuziunea este o tehnica de concentrare prin care doua sau mai multe firme, indiferent de tara de origine, se regrupeaza intr-una singura. Din punct de vedere juridic, vechile firme dispar, fiind inlocuite de o noua institutie; Absorbtia-(achizitia ) reprezinta o tehnica de achizitie prin care o firma cumpara integral(partial)o alta firma. Societatea absorbita dispare ca si firma de sine statatoare. La nivelul sistemelor bancare,se pot identifica:

Fuziuni si achizitii interne:

intre IC localizate pe aceeasi piata;

Intre IC si societati de asigurari sau alte institutii financiare,localizate in tara,pentru a se crea conglomerate;

Fuziuni si achizitii internationale:

Intre IC din diferite tari,din care una europeana;

Intre IC si institutii financiare de tipul soc.de asigurari sau altele,localizate in afara tarii;

Motivele fuziunilor si achizitiilor bancare sunt diferite:

Pt.operatiunile interne:economiile de scala si reducerea costurilor sunt principalele motive; Pt.operatiunile internationale:

-dobandirea unei dimensiuni sporite;

-Urmarea clientilor de mare dimensiune si cresterea capacitatii de deservire a acestora;

-rationalizarea functiilor administrative;

Utilizarea optima a retelelor de distributie;

Ce urmaresc bancile?

Bancile mici urmaresc realizarea economiilor de scala;obtinerea unei dimensiuni critice pentru a beneficia de efectul de sinergie;reducerea costurilor prin reducerea numarului de sucursale ale noii entitati;

Bancile mari urmaresc repozitionarea si dobandirea unei dimensiuni suficiente pe piata interna;economii de scala;;cresterea puterii de piata si marirea capitalului de baza; Optimizarea structurii capitalului si cresterea valorii actionarilor;

Implicarea in operatiuni de fuziuni si achizitii internationale Pentru banci,dimensiunea clientilor joaca un rol important ;grupurile bancare si conglomeratele acompaniaza internationalizarea si consolidarea industriei clientilor;

Dobandirea unei dimensiuni astfel incat sa se implice in operatiuni de asset management;

In cazul pietelor emergente,pruin fuziuni si achizitii se transfera cunostinte si capabilitati;De ce se realizeaza fuziuni si achizitii incrucisate banci societati de asigurari?

-pentru ca produsele de asigurari sunt o extensie a produselor bancare;-combinatia celor 2 afaceri contribuie la diversificarea veniturilor si a riscurilor si in acest fel la o senzitivitate mai redusa la ciclurile economoce;

-cresc veniturile datorita unor branduri puternice rezultate in urma fuziunilor;

Ce evidentiaza studiile ? -in urma M&A, sporeste rolul actionarilor; -creste importanta investitorilor institutionali; -cresterea valorii actionarilor porneste de la premisa ca valoarea noii entitati create excede suma valorilor fiecareia din partile implicate ;

-se urmaresc :sinergii operationale

sinergii financiare

-de asemenea,se obtine cresterea productivitatii si a eficientei economice ;

-cresterea W este generata de inputuri si outputuri ajustate ;

-eficienta reprezinta abilitatea manageriala de a decide inputuri si outputuri cu scopul de minimizarii costurilor sau a maximizarii veniturilor;

-

-W poate fi imbunatatita prin M&A daca instititutia care initiaza operatiunea este mai eficienta ex-ante si isi aduce intreaga expertiza manageriala catre compania tintita;

-eficienta poate sa cresca (castigurile de eficienta)daca se imbunatateste organizarea productiei si are ca obiectiv sa extraga beneficii din integrarea diferitelor deprinderi ale echipelor ,din combinarea back-office-urilor si a serviciilor generale;

-veniturile din sinergii pot rezulta din armonizarea productiei ,existenta complementaritatilor ,vanzari incrucisate si canale de multi-distributie;

Elemente conceptuale privind fuziunile si achizitiile in sistemul bancar european Tarile Uniunii Europene au o experienta proprie in ceea ce priveste ritmul si istoria restructurarii sistemelor bancare. La sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90 procesul de restructurare si concentrare bancara a avut loc in tari mici ale Uniunii Europene, cum ar fi: Danemarca si Olanda. Acest proces a condus la crearea unor largi institutii nationale pregatite pentru competitie in cadrul unei piete unice, sau ca o parte regionala a acesteia La inceputul anilor '90, in plina criza a sistemului bancar scandinav, fuziunile si achizitiile au creat mari institutii in Suedia si Finlanda. Bancile din Marea Britanie au cunoscut un ciclu de fuziuni si achizitii la sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90. In Spania un proces similar a avut loc la inceputul anilor '90, implicand in special bancile de economii. In aceeasi perioada mai multe tari au intreprins eforturi pentru privatizarea unora din marile banci proprietate publica, prin atragerea investitorilor privati. .

Motivatia fuziunilor si achizitiilor

Factori care sustin fuziunile si achizitiile bancare;

1.Scaderea costurilor si obtinerea unei eficiente realizata prin scaderea costului mediu pe unitate.. 2.Dezvoltarea brandului (numelui comercial) pe baza unor economii la scala. 3.Marimea bancii permite recunoasterea mai eficienta a brandului la un cost mai scazut. 4.Venituri bazate pe economii de scala. Marimea bancii si a capitalurilor proprii vor permite acordarea unor credite mari si subscrierea unor titluri de valoare cu un impact pozitiv asupra cererii pentru astfel de titluri. In contextul Euro si al integrarii pietelor de capital marimea va reprezenta o sursa de competitivitate si avantaj; 5.Siguranta bazata pe economii la scala. O banca devine foarte mare too big too fail sau prea mare pentru a fi falimentata de catre autoritati. Aceasta furnizeaza un avantaj competitiv in conditiile unui cost scazut pentru un anumit nivel al capitalului si riscului, cat si pozitii largi acceptate de parteneri. ; 6. X-Efficienta .Aceasta sursa de eficienta este citata ca prima motivatie pentru fuziunile interne, cand doua banci fuzioneaza pentru a-si coordona mai usor reteaua de sucursale formata dupa fuziunea entitatilor. Trecand in revista 120 de studii din 21 de tari, Berger si Humprey (1997) aratau ca ineficienta (operarea la costuri prea mari, de catre marile banci) se regaseste in 20%-30% din cazuri ,si ca operarea in conditii de eficienta este mai generalizata comparativ cu economiile de scala. Allen si Rai (1996) aratau ca in bancile europene a avut loc o reducere semnificativa a ineficientei (cu peste 25%). Vander Vennett (2002) a analizat cazul a 2.375 banci europene in perioada 1995-1996 si a ajuns la concluzia ca X-Efficiency este cheia determinanta a profitabilitatii si ca bancile universale inregistreaza atat o eficienta cat si un profit mai mare. 7. Maximizarea profiturilor actionarilor. Daca fuziunile conduc la o crestere a economiilor de scala si imbunatatesc raportul cost profit, intreg domeniul ar trebui sa devina mai eficient si sa creeze valoare; de pe urma acestui lucru vor beneficia actionarii. Totusi, consolidarea conduce la crestere a gradului de concentrare, o cota de piata semnificativa si preturi mai mari. In timp ce actionarii castiga de pe urma acestor tranzactii, consumatorii finali vor plati mai mult pentru ceea ce achizitioneaza si pentru serviciile bancare. 8.Interesul managerial. Conducatorii pot vedea fuziunile ca o metoda de a-si creste puterea sau de a-si apara statutul personal.

9.Un numar de factori diversi creeaza un mediu favorabil pentru achizitii si fuziuni.Aici sunt incluse schimbarile din structura sectorului bancar( precum competitia ridicata din partea competitorilor non bancari); schimbarile la nivelul reglementarilor.

Cadrul necesar consolidarii bancare prin intermediul achizitiilor si fuziunilorIn literatura de specialitate se arata ca in materie de fuziuni si achizitii trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte : Prudenta bancara: Abilitatea de a crea o echipa redutabila de conducere; abilitatea autoritatii de supraveghere de a asista institutia in cazul unor probleme; adecvarea capitalului si posibilitatea de a atrage capital in viitor; structura actionarilor semnificativi in noua entitate creata; profilul global de risc al entitatii nou - create; nivelul de risc pe parcursul procesului de integrare din cele doua institutii; eficienta guvernantei corporatiste;

abilitatea institutiilor de a retine personalul cheie in momentele critice pentru a asigura o tranzactie de succes pentru noul organism.

Stabilitatea sistemului bancar: Interesul public: dezvoltarea gamei de produse si servicii oferite clientilor; -economiile de scala realizate de noua institutie trebuie sa se reflecte si in nivelul reducerii pretului serviciilor oferite clientilor; -abilitatea de a mentine calitatea serviciilor oferite pe perioada integrarii; -diversificarea actionariatului in cadrul sitemului bancar; abilitatea de a asigura un tratament corect tuturor actionarilor.

Aspecte strategice: se refera la: pozitionarea noii institutii in contextul international; armonizarea cu Consiliul Concurentei si cu opinia publica, cu tendintele la nivelul international; claritatea politicii autoritatii de reglementare in privinta viitoarelor fuziuni si achizitii. Factori Pro si CONTRA fenomenului de M&A in sistemul bancarIn ceea ce priveste concentrarea bancara, exista factori ce sustin procesul si factori ce sunt impotriva acestuia:

Factori PRO si CONTRAFACTORI PROFACTORI CONTRA

Maximizarea valorii pentru actionariDiferentele culturale semnificative

Cresterea capacitatii bancii de a participa la sustinerea unor proiecte semnificativeRigiditatea pietelor de munca

Cresterea eficientei ( realizarea economiilor de scala, diversificarea canalelor de distributie, managementul riscurilor)Complexitatea structurilor organizatorice ale celor doua entitati

Banca devine prea mare pentru a se prabusiCadrul legislative si frecventa modificarilor legislative;

Este important aspectul accesului la o masa critica de clienti.

Pe langa avantajele mentionate mai sus, principala problema a achizitiilor si a fuziunilor, in cazul bancilor, este supraestimarea sinergiilor de catre instutitiile implicate. Aceste sinergii provin din economiile de scala; nivelul costurilor; al eficientei, al profitabilitatii, etc.

Un articol din Budapest Journal, : Sistemul bancar european este in continuare fragmentat, iar bancile trebuie sa urmareasca fuziunile paneuropene pentru a impiedica o eventuala preluare de catre bancile concurente din SUA, Japonia si China. Fragmentarea curenta a sectorului bancilor de retail va face din bancile din Europa o prada usoara. Consolidarile in strainatate sunt o conditie pentru a mentine un sector bancar puternic.

Cei care sustin consolidarea sistemului bancar argumenteaza faptul ca institutiile au nevoie de marime pentru a beneficia de avantajele tehnologiei informatiei, de cele ale costurilor de procesare, avand venituri mult mai mari. Si in tarile mai mici se incurajeaza consolidarea pentru a face fata competitiei din partea unor institutii bancare puternice din tarile vecine. Tarile cu economii dezvoltate ofera cei mai importanti jucatori in cadrul tranzactiilor de fuziuni sau achizitii transfrontaliere. Rezultatele studiilor teoreticeAutorul Vander Vennet (1996) arata ca fuziunile interne intre parti egale,au ca rezultat imbunatatirea eficientei operationale;In SUA,58%din operatiunile de M&A derulate au falimentat in scurt timp;valoarea de piata a entitatilor implicate ,la 2 ani dupa ce a avut loc operatiunea,este mai mica decat suma valorilor de piata a le entitatilor implicate ,inainte de fuziune;KPMG -arata ca in 30% din M&A,valoarea actionarilor creste;

-in 39%din cazuri nu au avut loc modificari considerabile ,iar in 31% din cazuri ,valoarea se disteruge;adica,in 70% din situatii,M&A sunt fara succes in termeni de valoare a actionarilor;

Trecand in revista 120 de studii din 21 de tari, Berger si Humprey (1997) aratau ca ineficienta (operarea la costuri prea mari, de catre marile banci) se regaseste in 20%-30% din cazuri ,si ca operarea in conditii de eficienta este mai generalizata comparativ cu economiile de scala. Allen si Rai (1996) aratau ca in bancile europene a avut loc o reducere semnificativa a ineficientei (cu peste 25%). Vander Vennett (2002) a analizat cazul a 2.375 banci europene in perioada 1995-1996 si a ajuns la concluzia ca X-Efficiency este cheia determinanta a profitabilitatii si ca bancile universale inregistreaza atat o eficienta cat si un profit mai mare.Vander Vennet a studiat fuziunile la nivel intern si international la nivelul institutiilor de credit, in Europa in perioada anilor 1987- 1993. Esantionul a presupus 422 de fuziuni interne si 70 internationale. Autorul a efectuat comparatii la nivelul ultimlor 3 ani, inainte de fuziune si a primilor 3 ani dupa fuziune. Indicatorii luati in considerare au fost :cei ce masoara performanta, costurile cu forta de munca, costurile totale si eficienta costurilor. Rezultatele au fost urmatoarele:

-In cazul fuziunilor interne partiale:

-inainte de fuziune, cumparatorii sunt institutii profitabile, eficiente, banci mari.- Performanta bancii cumparatoare este joasa, cu eficienta operationala deficitara.- Dupa achizitie, performanta bancii target se inrautateste, din punct de vedere al ROE si ROA.- Niveul de eficienta scade, iar cel al costurilor creste.-Dupa primii trei ani, post-achizitie, diferentele inregistrate la nivelul performantelor celor 2 banci devin mult mai pregnante. Vander Vennet sustine ca doua institutii nu se vor integra niciodata complet. In cazul fuziunilor interne complete:- acestea presupun ca bancile de talie mare le preiau pe cele de talie mica.- Ambele tipuri de institutii sunt profitabile inainte de fuziune si se identifica o mica imbunatatire a nivelului ROE , dupa fuziune, insa nesemnificativa.- La nivelul eficientei costurilor nu exista nicio schimbare.

-Fuziuni interne intre parteneri de aceeasi talie:

-inainte de fuziune ROE si ROA trec de la valori pozitive la valori negative, si nivelul costurilor se inrautateste.-Dupa fuziune apare o imbunatatire semnificativa in profitabilitate, -nivelul costurilor scade sub nivelul mediu. -Eficienta operationala creste de la 67% la 83 %.(venituri /costuri) -Achizitii intre banci din tari diferite:-Inainte de preluare, banca cumparatoare are profitabilitate ridicata, dar la nivelul costurilor nu exista diferente semnificative fata de institutia ce urmeaza sa fie cumparata. Aceasta din urma are un ROE sub nivelul mediu si costuri ridicate. In primii 3 ani, dupa operatiune, nivelul costurilor si cel al eficienteiale bancii preluate cumparate se imbunatateste.

In ceea ce priveste riscul sistemic, fuziunile si achizitiile pot influenta riscul sistemic intr-o multitudine de modalitati. In primul rand se pot crea companii de mare dimensiune, a caror principala caracteristica este diversitatea, trasatura menita sa diminueze riscul.

Studiile privind fuziunile si achizitiile ridica o multitudine de intrebari cum ar fi efectul asupra pretului actiunilor, compensarea managerilor, eficienta, competitie si riscul sstemic. (la anuntul unei intentii de fuziune sau achizitie,se inregistreaza o modificare considerabila a pretului actiunilor-abnormal rentability)STUDIU DE CAZ: FUZIUNEA UNICREDIT TIRIAC BANKUnicredit Tiriac Bank face parte din marele grup financiar bancar, UNICREDIT, care era leader de piata in Europa Centrala si de Est.

Unicredit Tiriac Bank reprezinta rezultatul final a doua fuziuni succesive: prima a avut loc pe 16 iunie 2005, intre HVB Bank Romania si Banca Tiriac, iar cea de-a doua, intre Unicredit Romania si noua banca rezultata, HVB TIRIAC Bank, proces care s-a finalizat pe 31 mai 2007. Cea de-a doua fuziune, urmeaza fuziunii realizate la nivel internaional ntre grupurile UniCredito i HVB.

2. Contextul institutional al tranzactiei Unicredit Grup HVB la nivel international

2.1. Regulamentul fuziunilor in Uniunea Europeana

In Uniunea Europeana, regulamentul de control al fuziunilor, elaborat in 1989, a fost modificat in martie 1998, atat in ce priveste dimensiunile tranzactiilor ce trebuie notificate Comisiei Europene de la Bruxelles cat si procedura pe care Comisia o va urma in evaluarea tranzactiilor.

Amendamentele aduc patru schimbari majore:

Scaderea pragurilor care necesita notificarea Comisiei Europene. Cifra de afaceri totala, in cazul fuziunilor si achizitiilor internationale este 2.5 miliarde euro. La nivel UE in fiecare stat membru, pentru cel putin 2 doi participanti la fuziune, pragul de notificare este 150-200 milioane euro. In fiecare din cel putin 3 state membre, cifra de afaceri agregata, combinata, este peste 100 milioane euro. Cel putin 2 participanti la fuziune au cifre de afaceri individuale de peste 25 milioane euro, in trei state membre. Toate asocierile se supun regulamentului fuziunilor. Pana la 1.03.1998, se supuneau reglementarilor numai asocierile concentrative, care creau o entitate ce realiza pe termen lung functiile unei entitati economice autonome, care nu da nastere la cordonarea comportamentelor concurentiale ale partilor si asocierii. Din anul 1998 se supun reglementarilor si asocierile cooperative care au ca obiect coordonarea comportamentului concurential. Extinderea obligatiilor partilor. Tranzactia este suspendata pana ce Comisia o declara compatibila cu piata, eliminandu-se posibilitatea incheierii acesteia, in timp ce este inca in examinare.Regulamentul fuziunilor stabileste ca nici un stat membru nu poate aplica legislatia nationala referitoare la competitie asupra unei tranzactii care intra in jurisdictia Comisiei Europene. Prin cresterea numarului de tranzactii supuse jurisdictiei C.E, amendamentul reduce numarul de tranzactii ce necesita notificari multiple de catre statele membre U.E, dar nu afecteaza obligatia partilor de a notifica autoritatile concurentei dinafara U.E. Participantii la o fuziune, ce intra sub incidenta regulamentului fuziunilor din U.E trebuie sa notifice Consiliul Concurentei inainte de incepe tranzactia.

Comisia trebuie sa decida, daca deschide o investigatie in curs de o luna de la primirea notificarii si in curs de 5 luni trebuie sa decida daca aproba tranzactia. Prima tranzactie de acest fel a fost dintre Grupo Santander din Spania care a achizitionat Abbey International din Anglia. Santander se numara printre primele 10 banci ale lumii iar majoritatea veniturilor sale provin din servicii financiare de retail. In 2005 au urmat o serie importanta de tranzactii transnationale majore. Cea mai mare dintre ele, ca valoare, este achizitionarea Grupului HVB Germania de catre Unicredit Grup. Prin intermediul acestor tranzactii crestea interesul acordat pietei central si est europene, iar Romania a fost cel mai bun exemplu in acest sens (prin fuziunea HVB Bank Romania si Banca Tiriac si achizitiile HVB Tiriac Bank de catre Unicredit Grup si BCR de catre Erste Bank). Aceste tranzactii au avut nevoie de timp pentru a se consolida, inainte de criza se spunea ca aceasta tendinta de crestere a numarului de achizitii si fuziuni transnationale se va mentine si in urmatorii ani.

Motivatiile care stau in spatele acestor tranzactii , la nivel international,vin din numeroase directii. In primul rand este nevoia de a genera cresterea constanta a profiturilor intr-un mediu in care o crestere organica este foarte greu de realizat, iar bancile achizitoare de renume , pot angrena in cresterea lor si bancile achizitionate care nu inregistreaza rezultate pozitive. In al doilea rand, opozitia din partea mediilor politice nationale de a permite accesul pe piata a unor firme straine devenise din ce in ce mai slaba, deoarece Comisia Europeana lupta pentru eliminarea barierelor nationale, iar consumatorii europeni au fost din ce in ce mai dispusi sa achizitioneze produse si servicii de la producatori straini.

Toate bancile care au initiat procedura achizitiei detineau platforme de operare foarte eficiente pe care le pot implementa si noilor banci. Multe dintre aceste banci aveau au un istoric in achizitii si fuziuni astfel incat integrarea noilor veniti a urmat pasi deja stabiliti si verificati. De exemplu, achizitia de catre Unicredit a HVB a avut ca motivatie doua principale modalitati de a genera cresterea veniturilor. In primul rand, Unicredit si-a imbunatatit prezenta pe piata Europei Centrala si de Est aflata in 2005 in continua crestere, iar in al doilea rand Unicredit dorea sa obtina reducerea costurilor, prin implementarea sistemelor eficiente de operare si suport.

In prezent, Comisia Europeana sustine neimplicarea reglementarilor nationale in evolutia pietei. In trecut, unele banci centrale nationale care au impus anumite reglementari menite sa impiedice achizitiile de catre firme straine pentru a proteja piata interna a fortei de munca si, de cele mai multe ori, pentru a pastra relatiile stranse dintre bancile locale si unele companii. Un ultim motiv al fuziunilor transfrontaliere europene este eficientizarea operatiunilor in bancile achizitionate. Exista discrepante vizibile intre rata de eficienta a bancilor care iau parte la fuziuni sau achizitii, chiar luand in considerare metodele diferite de masurare a acestei rate.

De cele mai multe ori, achizitorii au platforme de operare (sisteme IT, procesare) mai eficiente decat bancile achizitionate. Din moment ce costurile pentru partea de IT devin o parte din ce in ce mai mare a costurilor fixe, este foarte important ca infrastructura si managementul sa fie cele corecte. Consumatorul final al serviciilor financiare de retail este cetateanul european care se arata dornic de a avea un sector bancar mai competitiv. Un studiu realizat pe 2300 de utilizatori ai serviciilor bancare din Europa efectuat de KPMG in 2004 arata ca 68% dintre respondenti ar achizitiona produsele unor companii pan-Europene avand in vedere ca, mai ales in Italia, Franta si Spania, consumatorii sunt nemultumiti de serviciile oferite de bancile locale spre deosebire de cei din Olanda sau Anglia care aratau o atitudine favorabila. Aceste discrepante pot fi motivate de diferentele existente intre tarifele pentru serviciile bancare pe care consumatorii le platesc.Scurta descriere a bancilor participante la tranzactie

HVB Bank Romania era succesorul legal al Bank Austria - Creditanstalt, banca prezenta in Romania inca din septembrie 1998. HVB Bank Romania este membra a HVB Group, una dintre principalele institutii bancare din Europa. In cadrul HVB Group, Bank Austria - Creditanstalt (BA-CA) este responsabila pentru intreaga activitate din Europa Centrala si de Est, coordonand cea mai mare retea din regiune, cu 900 de sucursale in 11 tari (anul 2004).Banca Comerciala Ion Tiriac reprezenta o banca locala si avea, la sfarsitul anului 2004, active de 620 de milioane de euro, situandu-se pe locul 11 in clasamentul bancilor romanesti. Banca Tiriac a obtinut in 2004 un profit net de 17 milioane de euro, in crestere cu 40% fata de 2003. La 16 iunie 2005, a fost semnat la Bucuresti contractul de fuziune dintre HVB Bank Romania si Banca Tiriac. Cu 50,1% din actiuni BA-CA (Bank Austria Creditanstalt ) era aactionarul majoritar al noii banci si coordona operatiunile acesteia. Celalalt actionar majoritar a fost Ion Tiriac. La sfarsitul anului 2005, institutia bancara nou nascuta deservea 724.487 de clienti prin intermediul a 68 de sucursale, avand 1.191 de angajati.La finele anului 2006, banca deservea 50171 de clienti prin intermediul a 14 sucursale, avand 400 de angajati. In Romania, banca absorbant a fost HVB iriac, iar cea absorbit Unicredit, desi la nivel international fenomenul s-a intamplat exact invers. HVB-Tiriac a preluat din punct de vedere legal toate drepturile si obligatiile Unicredit, care se va dizolva fara lichidare prin transmiterea patrimoniului catre banca absorbanta-HVB-Tiriac.

Banca Tiriac a avut un istoric mai mare in Romania, este o banca mai veche decat HVB Bank Romania si a avuto parte de mijloace fixe mai mare. De exemplu, in cazul in care se compara numarul de sucursale detinut de Banca Tiriac, cu numarul sucursalelor HVB, se poate observa o diferenta majora. Banca Tiriac detinea 70, in timp ce HVB doar 14.In plus, majoritatea imobilelor in care se afla sucursalele HVB erau inchiriate, in timp ce in cazul Bancii Tiriac proportia era inversata. Analizand bilanturile celor doua banci, s-a putut observa clar ca rezervele rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe au fost mult mai mari in cazul Bancii Tiriac decat in cazul HVB.

Deoarece in noul Cod fiscal este prevazuta impozitarea acestor tipuri de rezerve in cazul unei fuziuni, cele doua banci au luat decizia ca Banca Tiriac sa inghita HVB. Impozitarea cu 16% s-a facut pentru institutia care a disparut, adica HVB, care are rezerve rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe mult mai mici decat Banca Tiriac.

Rationamentul este valabil si in cazul fuziunii HvbTiriac Bank cu Unicredit.

Cea de-a doua fuziune, HVB TiriacBank si Unicredit Romania a presupus restructurarea la nivel organizational si migrarea catre un sistem IT cu radacina comuna. Numele noii entitati formate a devenit, dupa data de 31 mai 2007, UNICREDIT TIRIAC BANK S.A.. Dupa fuziune s-a pus in aplicare un program de crestere pe termen lung, avand drept obiectiv o crestere organica rapida, o crestere a activitatilor de vanzare si crearea de valoare adaugata.

2.2. UNICREDIT TIRIAC BANK - rezultat al fuziuniiIn 2007,UniCredit Tiriac Bank, aflata in top jucatori pe piata romaneasca, oferea clientilor sai, prin intermediul celor peste 240 sucursale si peste 3.000 angajati, solutii financiare pentru necesitatile persoanelor fizice, I.M.M., marilor companii, persoanelor fiziceautorizate.

2.2.1 Structura actionariatului:

UniCredit Bank Austria - 50,5588435% din capitalul social.Redrum International Investments B.V. - 24,8310361% din capitalul social.Vesanio Trading Limited - 20,2286933% din capitalul social.Bank Austria - CEE BeteiligungsgmbH - 0,0132897% din capitalul social. Arno Grundstcksverwaltungs Gesellschaft m.b.H - 0,0132897% din capitalul social.Beteiligungsverwaltungsgesellschaft der Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH - 0,0132897% din capitalul social.Bank Austria Creditanstalt Leasing GmbH - 0,0132897% din capitalul social.Unicredit Leasing Romania S.A. - 0,0000049% din capitalul social.Alti actionari, persoane fizice romane - 4,011880635% din capitalul social. Alti actionari, persoane juridice romane - 0,179584377% din capitalul social.Alti actionari, persoane fizice straine - 0,118790649% din capitalul social.

Obiecte post- fuziune pentru UNICREDIT TIRIAC BANK

Dupa fuziune s-a pus in aplicare un program de crestere pe termen lung, avand drept obiectiv o crestere organica rapida, o crestere a activitatilor de vanzare si crearea de valoare adaugata.Obiectivele urmarite au fost urmatoarele:

1) Cota de piataPrin marirea cotei de piata, noua entitate financiar bancara a urmarit:-Largirea bazei de clienti intr-un timp mult mai scurt decat prin crestere organica (deschidere de noi - sucursale);

-Marirea gradului de penetrare al pietei, largindu-se astfel potentialul canalelor de distributie; prin fuziune s-a urmarit si s-a putut actiona si in sensul optimizarii retelei. Prin acest lucru se intelege ca s-au inchis acele sucursale care nu erau profitabile, s-a rearanjat baza de clientela intre sucursalele din aceeasi zona si s-a putut trece la o specializare a unor sucursale in functie de tipul clientelei din zona pentru a servi un anumit segment (corporate/Retail) printr-un service model adecvat;-In cazul in care una dintre banci avea printre canalele de distributie, pe langa sucursale, si canale alternative,dupa fuziune noua entitate beneficiaza de expertiza respectiva, crescand astfel nivelul de eficienta;-Cresterea gradului de branding in piata presupune faptul ca clientii devin constienti intr-un grad mai mare de existenta bancii, ceea ce duce la marirea potentialului bazei de clientela;2) Beneficiul apartenentei la un grup european puternic a insemnat import de know how, sub toate aspectele: - produse;- procedee de lucru;- politica de risc, de lichiditate;-sinergii: toata piata financiar bancara incepe sa fie reglementata printr-o legislatie aplicabila la nivel european; costurile necesare pentru ca o banca se se conformeze cu cerintele respective sunt foarte mari (de exemplu: reglementarile legate de Basel II).

-finantare: un grup puternic obtine finantare de pe piata externa intr-un mod facil, putand sa asigure si bancii din Romania finantarea necesara, cand e cazul, pt a permite cresterea business-ului, asigurarea necesarului de lichiditate oricand e nevoie, la costuri rezonabile;

3)ClientelaInainte de fuziune fiecare banca avea tipul de clientela caruia i se adresa: de exemplu, una dintre banci avea clientela preponderent din sectorul corporatist, cealalta banca avea clientela din segmentul de retail, iar dupa fuziune avantajul a fost ca noua banca se adreseaza unei palete mult mai largi de tipuri de clientela.4) ProduseInainte de fuziune, fiecare banca avea propriile produse.De exemplu, cea de corporate era specializata in specialized lending, structured finance, factoring; cea deRetail era specializata in credite de consum si ipoteci; dupa fuziune se consolideaza si se mareste paleta de produse, permitand si posibilitatea de cross - selling; produsele oferite unui segment pot influenta atragerea de clienti din alt segment (pentru ca un corporate customer e interesat sa aiba produse de corporate, dar el cauta o banca care sa ii satisfaca si cerintele lui ca persoana fizica);

5) Proceduri bancarePe baza unui know-how mai mare, se face o revizuire a tuturor procedurilor din ambele banci si se selecteaza ceea ce este mai bun.

6) Costuri:In urma fuziunii, au avut loc extrem de multe sinergii:

-costuri administrative: negocieri de pe picior mare;-se pastreaza sediile cu chiriile cele mai mici, actiune coroborata cu interesele de business;;-cheltuielile cu sistemul informatic (foarte important in conditiile in care cele mai mari tipuri de cheltuieli ale unei banci sunt cele cu personalul angajat, cu segmentul adminsitrativ- chirii, utilitati- si cu adminsitrarea sistemului informatic); ceea ce rezulta este efectul de sinergie: costul la nivelul noii banci va fi mai mic decat suma cheltuileilor inregistrate de cele 2 banci inainte de fuziune: astfel, din pucnt de vedere financiar, scade foarte mult nivelul Cost/angajat (%).

Banca absorbanta HVB-Tiriac

Banca absorbita UniCredit

Activele cumulate 3.45 miliarde

ale celor doua banci

la 31.12.2006

Rata de schimb Actionarii UniCredit primesc pentru fiecare titlu detinut cate 2 actiuni a bancii HVB-Tiriac

Valoarea Tranzactiei HVB-Tiriac Bank emite 4.208 milioane actiuni noi in valoare de 39.14 miloane Ron (11.2 milioane )

Structura noului - 44.88% din actiuni Bank Austria Creditanstalt (majoritar)

Actionariat - 40.15 % din actiuni Ion Tiriac prin cele doua firme Redrum International Investments (22.49 %) si Vesanio Trading Limited (22.66%)

- 10.31 % Unicredito Italiano

conducator

PAGE 1