11
„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata clădire gotică a vechiului Braşov, cu faţa ridicată mândru spre munţi, stă astăzi singuratică în mijlocul unei grămezi de case, cu care nu mai are nicio legătură în înfăţi- şare. Spiritul care a gân- dit-o şi a înălţat~o a pierit de mult, chipul îi vine dintr'o depărtare a- proape legendară, dar chiar aşa, casa aceasta a lui Dumnezeu e plină şi acum de prezent, nu nu numai ca monument, ci deopotrivă ca simbol, şi nu numai pentru lo- cuitorii din Ţara Bârsei şi pentru Saşii braşo- veni, ci pentru întreaga populaţie a Braşovului. La privirea bisericii, înaintea ochilor se des- făşoară o icoană cultu- rală, care se întinde pes- te un răstimp nu din cele mai scurte. Braşovul me- dieval a fost cel mai înaintat post de cultură apuseană în Sud-estu) Europei. La graniţa din- tre Răsărit şi Apus, la întretăerea a două cer^ curi culturale, a înflorii aici o obşte curat ger- mană, legată prin toată viaţa spirituală şi sufle- tească de cultura apu- seană şi mai ales ger- mană, şi întinzând prin negoţul şi meşteşugurile ei o punte între o lume şi cealaltă. Cultura oraşului a fos'. burgheză şi a urinat de- aproape desvoltarea cul- turii burgheze gerrnajie, Aşa cum au ieşit dincolo în toate oraşele, ca o în- trupare a puterii şi a unui cuget tare în credinţă, biserici şi primării strălucite, la fel şi aici, un popor vânjos şi încrezător în ziua de mâine a clădit o bi- serică, decât care. nu numai pe pământul fostei Ungarii, dar şi pe acela al nouii Românii, nu se află alta mai mare. Pentru dreapta înţelegere a clădirii din punct de Statuia Mari vedere arhitectural şi istoric e nevce să aruncăm o privire asupra istoriei oraşului încă dinainte ca ea să apară. Aşezarea dintâi, făcută la 1211. SR găsea la capătul de Miazănoapte al vechiului oraş de astăzi, a cărui biserică de pe vremuri, atât de însemnatul Sfânt Bartolompu din secolul al XIII-lea, se ţine încă, Curând după aceea, poate numaidecât după năvălirea Tătarilor şi poate în preajma unei mici mănăstiri dinainte în fiinţă, s'a înfiripat în cuprinsul oraşului din- năuntru de acum, ora- şul nou (corona nova) de caracter curat indus- trial. Noua obşte cetă- ţenească, însufleţită de un puternic dor de fap- tă, a început, sub condu- cerea preotului parohial de atunci, Thomas, in- trat în slujbă la 1377, clădirea bisericii celei mari, închinate Fecioa- rei Măria. Intr'o inscrip- ţie smerită, tăiată în pia- tră, de pe latura de Miazănoapte a corului, e pomenit Thomas, care a murit în anul H l O, ca „foarte cinstit începă- tor" atât al corului pre- cum şi al bisericii. Da- tina păstrează ca în- ceput al clădirii anul 1385. După timpul în care s'a ivit, urmează dela sine că biserica a fost ridicată în stilul go- tic târziu, precum e iară dela sine înţeles că forma aleasă a fost aceea a unei biserici cu mai multe navi f trei deopo- trivă de înalte pe osia lungimii), care, dela sfârşitul secolului al XlV-lea, înlocuise, în Germania, a- proape cu desăvârşire forma bazilicei. Nu numai planul şi cele mai multe amănunte ale clădirii şi ale ornamentelor, dar şi semnele de pietrar cercetate de E, Kiihlbrandt aduc neîndoelnica dovadă aici au lucrat numai pietrari germani, cari făceau Photo Gust

„Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

  • Upload
    others

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

„Biserica Neagră" din BraşovCea mai mare biserică din România

Măreaţa şi încruntata clădire gotică a vechiuluiBraşov, cu faţa ridicată mândru spre munţi, stăastăzi singuratică în mijlocul unei grămezi decase, cu care nu mai are nicio legătură în înfăţi-şare. Spiritul care a gân-dit-o şi a înălţat~o apierit de mult, chipul îivine dintr'o depărtare a-proape legendară, darchiar aşa, casa aceastaa lui Dumnezeu e plinăşi acum de prezent, nunu numai ca monument,ci deopotrivă ca simbol,şi nu numai pentru lo-cuitorii din Ţara Bârseişi pentru Saşii braşo-veni, ci pentru întreagapopulaţie a Braşovului.

La privirea bisericii,înaintea ochilor se des-făşoară o icoană cultu-rală, care se întinde pes-te un răstimp nu din celemai scurte. Braşovul me-dieval a fost cel maiînaintat post de culturăapuseană în Sud-estu)Europei. La graniţa din-tre Răsărit şi Apus, laîntretăerea a două cer^curi culturale, a înfloriiaici o obşte curat ger-mană, legată prin toatăviaţa spirituală şi sufle-tească de cultura apu-seană şi mai ales ger-mană, şi întinzând prinnegoţul şi meşteşugurileei o punte între o lumeşi cealaltă.

Cultura oraşului a fos'.burgheză şi a urinat de-aproape desvoltarea cul-turii burgheze gerrnajie,Aşa cum au ieşit dincoloîn toate oraşele, ca o în-trupare a puterii şi a unui cuget tare în credinţă,biserici şi primării strălucite, la fel şi aici, un poporvânjos şi încrezător în ziua de mâine a clădit o bi-serică, decât care. nu numai pe pământul fosteiUngarii, dar şi pe acela al nouii Românii, nu seaflă alta mai mare.

Pentru dreapta înţelegere a clădirii din punct de

Statuia Mari

vedere arhitectural şi istoric e nevce să aruncăm oprivire asupra istoriei oraşului încă dinainte ca easă apară. Aşezarea dintâi, făcută la 1211. SRgăsea la capătul de Miazănoapte al vechiului

oraş de astăzi, a căruibiserică de pe vremuri,atât de însemnatul SfântBartolompu din secolulal XIII-lea, se ţine încă,Curând după aceea,poate numaidecât dupănăvălirea Tătarilor şipoate în preajma uneimici mănăstiri dinainteîn fiinţă, s'a înfiripat încuprinsul oraşului din-năuntru de acum, ora-şul nou (corona nova)de caracter curat indus-trial. Noua obşte cetă-ţenească, însufleţită deun puternic dor de fap-tă, a început, sub condu-cerea preotului parohialde atunci, Thomas, in-trat în slujbă la 1377,clădirea bisericii celeimari, închinate Fecioa-rei Măria. Intr'o inscrip-ţie smerită, tăiată în pia-tră, de pe latura deMiazănoapte a corului,e pomenit Thomas, carea murit în anul H l O, ca„foarte cinstit începă-tor" atât al corului pre-cum şi al bisericii. Da-tina păstrează ca în-ceput al clădirii anul1385.

După timpul în cares'a ivit, urmează delasine că biserica a fostridicată în stilul go-tic târziu, precum eiară dela sine înţeles căforma aleasă a fost aceeaa unei biserici cu maimulte navi f trei deopo-

trivă de înalte pe osia lungimii), care, dela sfârşitulsecolului al XlV-lea, înlocuise, în Germania, a-proape cu desăvârşire forma bazilicei. Nu numaiplanul şi cele mai multe amănunte ale clădirii şi aleornamentelor, dar şi semnele de pietrar cercetatede E, Kiihlbrandt aduc neîndoelnica dovadă căaici au lucrat numai pietrari germani, cari făceau

Photo Gust

Page 2: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

526 B O A B E D E G R Â U

Photo Gust

Biserica Neagră

Page 3: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

EDUARD MORRES : BISERICA NEAGRA527

Vedere de interior, spre RăsăritPhoto Gust

parte din atelierele Strassburgului (Gmiindulşvab), ale Coloniei şi Vienei. Documente în legă-tură cu ridicarea zidirii sunt : din 1385 de arhie-piscopul din Grâu Demetrius, din'.1399 şi 1420 dela papa Bonifaciu VIII, din H23 dela papa Martin(către preotul catedralei Johannes}, din H-H dela

guvernatorul Ungariei Ion Uniade, din 1450 delapapa Nicolae V. Ele cuprind iertări de păcate şidanii pentru ajutorarea clădirii şi refacerea pagu-belor avute şi înaintează până la începutul secolu-lui al XVI-lea. Data H77, care se găseşte într'ofrumoasă lucrare de sculptură la intrarea de Mia-

Page 4: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

528 O A B E D E G R Â U

Poarta de aur Poarta deia Apus

Interior, spre ApusPhoto Netoliczka

Pridvoarele şi amvonul

Page 5: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

EDUARD MORRES: BISERICA NEAGRĂ 529

Porticul dela Miazăzi

zăzi a porticului, trebue să însemne cel din următermen, când totul e gata, pentrucă târnosirea avu-sese loc mult mai de vreme. Lungul răstimp cât aţinut zidirea nu e ceva de mirare. Nu era chiar otreabă uşoară să se găsească totdeauna banii ce-ruţi de un monument de asemenea proporţii, lacare se adăugau năvălirile- multe şi grele ale Tur-cilor, cutremurele de pământ, care au stânjinit de-stul râvna de clădire a cetăţenilor de atâtea ori înprimejdie de moarte. Pentru trebuinţele zidirii. Bra-şovenii au aşezat în oraşul de sus de astăzi Bulgarica lucrători, cari au rămas locului şi s'au pierdutmai târziu în mijlocul Românilor.

Cu toate că privită de afară biserica lasă o im-presie destul de unitară, chiar cu turnurile ei ne-isprăvite, sunt dovezi, nu numai din plan, dar şi dinconstrucţie, ca încă dela început meşterii au fostde vederi deosebite, dar, ţinuţi legaţi de un simţcomun de stil, s'au urmat unul pe altul foarte deaproape, fără ca din pricina aceasta să-şî sîluiascăpropria personalitate. Ca material de construcţies'a întrebuinţat piatră de calcar şi silicîoasă ; dinaceasta din urmă sunt lucrate toate sculpturile şi eîmbrăcat până la turnuri tot exteriorul.

Altar în sacristie

întrebarea, care părţi sunt cele mai vechi, nupoate încă să capete un răspuns limpede. E maimult decât probabil că, după părerea reprezentatăde profesorul Kiihlbrandt, în partea de Apus segăsesc zidite rămăşiţe ale unei biserici romanicemai vechi, cu două turnuri, care au adus cu sinestricta aflare laolaltă a turnurilor de astăzi. Cutoate acestea, trebue spus răspicat că din acea pre-supusă biserică romană nu se mai văd pe-afarăniciun fel de urme. Altă părere apoi, care se poateurmări, e că zidirea a fost lucrată înaintându~sedela Răsărit către Apus. In tot cazul, partea cen-trală exista când a fost ridicată aripa dela Apus,de astăzi. Nu s'a putut hotărî deplin până acumdacă la rându-i corul e mai nou sau mai vechiudecât partea centrală. Ce e sigur e ca se lucra laamândouă încă' dinainte de H10. Partea centralăare cele mai vechi cioplituri la ferestre. Cel maipersonal şi mai plin de fantezie se dovedeşte meş-terul părţii de Apus, care are la îndemână un marenumăr de forme, pline de putere şi de uşurinţă, şie de aşteptat ca plănuia o tot atât de frumoasă pecât de originală deslegare a problemei celor douăturnuri dela Apus, care din nenorocire n'a mai a-

Page 6: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

530 B O A B E D E G R Â U

juns la realizare. Lucrarea lui a înaintat până la ga-leria sculptată de sub pervazul principal, pe cândpărţile de sus ale turnului n'au luat naştere decâtla începutul secolului al XVI-lea, In clădirea delaînceput se găseau două capele, aşezate Ia cele douăbolţi arcuite ale părţii centrale, dar mai târziu în-depărtate, Tot veche este şi sacristia cu cele douăbolţi arcuite dintâi, pe când celelalte doua delaRăsărit sunt unadaus mai târziu T".gotic, la fel cuporticul intrăriidela Miazăzi.

Veşti feluritene dau de ştirede bogăţia cucare a fost bise-rica înzestrată înal XVI-lea se-col, nenumăraţisculptori, în pia-tră şi în lemnpictori, aurfău-rari puşi la lu-cru ca să desfă-şure aci străluci-rea unui stil carepoate fi privitdrept cel din ur-mă stil religiosal Apusului. Cutoate că protes-tantismul a adusmai multă simpli-tate, biserica s'apăstrat în deplinaei mândreţe. Nu-ni a i pustiitorulfoc dela 1689,care a schimbatîntregul oraş înruine şi cenuşe,a prăpădit şi ca-tedrala, mai pu-ţin numai zidurilede afară şi câte-va bucăţi de in-ventar. Aceastămare nenorocireîşi mai arată ur-mele până în ziua de astăzi. Exteriorul afumat albisericii a dat numele de ,,Biserica Neagră", iarinteriorul a trebuit ridicat din nou. Şi a fost nevoede multe secole până când cetăţenii greu încercaţisă înlocuiască cu altele noui, toate coloanele, bol-ţile şi multele lucruri de înzestrare pierdute. Inciuda atâtor loviri, biserica şi-a avut însă în acesttimp deopotrivă o foarte însemnată creştere : zidi-rea între anii 1711—15 a celor două mari şi fru-mos împodobite pridvoare. După aceea, schimbă-

: i,.:

Cristos în portic, relief

rile de clădire au fost de mai puţină însemnătate.In 1865 s'a restaurat interiorul corului cu care pri-lej s'au făcut în zid două scări răsucite, puţin po-trivite, până la pridvoare. In 1912, comisia naţio-nală ungară pentru păstrarea monumentelor deartă, cu sediul în Budapesta, a început, cu mijloacede Stat, lucrări de restaurare la exterior, care auavut nenorocul sa fie întrerupte foarte curând şi

nici n'au putut să«aM fie reluate din

mijloacele propriiale credincioşi-lor.

.-;.: :-:;: f i > . Privirea isto-

rică generală devî%: * până aici era

g^y^ rSt *%:. - neapărat trebuin-Blb. ~«\ JL cioasă pentru în-

ţelegerea forme-lor clădirii. Ar-hitectura exte-doară e gotică şiIntru câtva delaisvor, ca şi pla-nul şi ideea pu-ternicului spaţiudin interior, pec â n d aproapetoată ornamenta-rea dinăuntru ebarocă. Limpedeşi simplă e sche-ma părţii centra-le : cinci perechide stâlpi despartnăvile lăturalnicede naosul mare ;bolţile sunt a-proape deopotri-vă de înalte şiîngădue luminiilungilor ferestres ă năvăleascălarg din ambelepărţi. Arcul detriumf măreştesimţitor nava dinmijloc şi duce lacorpul lung şi în-nalt, a cărui boltă

Photo Gust

e ţinută pe trei perechi de stâlpi şi a cărui încheereare nouă laturi, formă rară (din figura şaisprezece-unghiului) . Către Apus partea centrală se leagăprin pridvorul orgei de zidăria masivă a turnuri-lor. Lungimea totală a bisericii e de 88,9 metri, dincare corul ia 30,5 ; partea centrală e largă înăuntrude 22,8 metri.

Ne oprim întâiu la partea de afară. Zidul înaltde 21 metri se împarte în soclu, corpul zidirii, zidulde sus, ciubucul de margine şi galeria sculptată, cu

Page 7: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

EDUARD MORRES; BISERICA NEAGRĂ 531

găuri şi de-.mare efect, care se înfăşoară după toatăclădirea. In legătură cu arcurile boltite ale interio-rului, tendinţa hotărîtă verticală determină contra-forţii bine articulaţi şi gătiţi cu multe turnuleţe, carepe latura de Miazănoapte ies în afară, peste gale-rie, cu figuri desine stătătoare, iarpe latura de Mia-zăzi, -cu turnuleţe.Fiecare din latu-rile în lungime a-vea la început nu-mai patru ferestre,două foarte largişi două mai în-guste, dintre careaceea de .peste tin-da de intrare delaMiazăzi cu moti-vul clasic de tri-foiu stă în legăturăcu formele goticu-lui în plină desvol-tare. O luare a-minte deosebită secuvine porţilor, decare numai parteacentrală are patru,de fiecare lăturecâte două. Ceamai original şi bo-gat împodobită es-te cea răsăriteanăde pe latura deMiazănoapte, aşanumita „Poartă deaur", cu un porticlucrat între stâlpi.Ea avea peste uşo-rul de sus, alcătuitdintr'un arc dinţat,o grupă plasticăcu mai multe fi-guri, care au pieritastăzi, ca şi celedouă figuri de pegrinzi. Mai simplă,dar de mai mareinteres, e.aşa nu-mita ,,Poartă ajertfei" care aratăarcul dinţat roma-nic târziu şi aşezatin chip.de spiţe de: roată, într'o. prelucrare frumoasade gotică târzie- Simplă este poarta apusană. aJa*.turei de Miazăzi, pe când cea de Răsărit a căpătatun. .vestibul închis, a cărui podoabă stilizată de .in-trare dă Ia iveală timpul mai târziu al clădirii.Poarta dinăuntru împărţită în do.uă a .primit;ca,or-nament de căpetenie în câmpul tamburului o mare

fresca, socotită printre cele mai de seamă figuri alegoticii în cuprinsul fostei Ungarii. Ea înfăţişeazăpe Măria cu copilul într'un peisagiu, în tovărăşiaSfintelor Cateriria şi Barbara, şi pe lângă ele douămari scuturi, al regelui Matei şi cel aragonez al

reginei Beatrice.Desenul minunat,bogăţia coloritu-lui, gingăşia tutu-ror amănuntelor serecunosc- şi astăzicu toată crescândadărăpănare. P egrinda din mijloca uşei stă un cru-cifix.

Corul ajunge laaceeaş înălţime cupartea centrală şiare pe dinafară oîmpărţire asemă-nătoare, numai castâlpii de sprijina u c a podoabădeosebită două-sprezece statui depiatră, sub strălu-cite baldachine şigăteala cea mai deseamă odinioară acasei Domnului.Astăzi ele se a-rată din nenoro-cire foarte stricate,dar se deosebescuşor : Isus, Măriacu pruncul, un e-piscop (probabilSfântul Niculae),lacov, probabil e-vangheliştii Lucaşi Pavel şi o figurăcu modelul biseri-cii în mână, careprobabil că înfăţi-şază pe preotul o-raşului Thomas,drept ctitor al clă-dirii. De mirarerămân înălţimea şifrumoasa tăetură a

Covor de firidă PHoto Gust turnuleţelor care. . . închei contraforţii,

din aceleaşi, păcate .nici. ele păstrate, .întregi decâtîn, câteva pilde. .

..Temeinic altă decât la .partea centrală .s\ cor estealcătuirea arhitectonică a părţii.de Apus. Prin ma-rea grosime a zidurilor s „'au tăiat trei mici.ferestreaşezate una deasupra alteia, dintre .care .cele :desus au fost împodobite,'cu; rame..Jargr;şi-:c.iQpUt_im

Page 8: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

532 B O A B E D E G R Â U

pline de fantezie, raci, flori în cruce, crini. Pestefereastra din mijloc de către Miazănoapte se vedeo grupă plastică : Isus de doisprezece ani aşezatpe tron, cu patru capete de preoţi la picioare, ooperă de artă de o neobişnuită putere şi gingăşie.Contraforţii sunt mai bogat gătiţi decât la parteacentrală şi aratăo vânjoasă înti-nerire în locurilede sus care fi-reşte că ar fi tre-buit prelungitep e s t e galeriasculptată. D a rîncepând de aicise dă de gol oaltă concepţie ar-hitectonică maigrosolană, cares'a mulţumit încaturile de sus cuo puternică pris-mă, numai cu fe-restre lungi în-guste şi ca în-cheere deasuprac u u n ciubucsculptat. Meşte-rul şi-a adunattoată puterea de-corativă la poar-ta de Apus, caree alcătuită dinfelurite motive,arc cu firidă, arcfrânt cu călcâiu,cu frunzătură şio mare floare încruce, arc orb,cunună crestată,caneluri cu pin-teni închenăraţjşi turnuleţe deperete, o prive-lişte care ia o-chii. Atât profe-sorul Kiihlbrandtcât şi arhitectulFritz din Buda-pesta au arătatcă e vorba aicide minunate e-couri ale goticii spaniole.

Uşile sunt la toate cele cinci porţi principale, delemn; poarta gotică amintită, dela 1477, care fu-sese pusă la început la intrarea dinăuntru, e împăr-ţită în câmpuri pătrate şi are ornamente de coardeşi de animale în cioplitură de mic relief. Celelalteuşi au în chip caracteristic cioplituri Renaştere şibaroce de pe vremea dinaintea focului şi după.

Acoperişul principal venea în vechime îndărătulgaleriei lucrate şi era mai jos ; acoperişul turnului,ridicat după foc, are fireşte formă barocă.

Interiorul nu mai cuprinde lucru gotic în piatrădecât la partea dinăuntru a pereţilor din afară, lapărţile de jos ale stâlpilor năvii din mijloc şi la pi-

lonii de sub prid-vorul orgii, darosteneala meşte-rilor, cari în se-colul al XVIII-lea au lucrat dinnou lăuntrul bi-sericii, sa menţieideea spaţială go-tică, e de netă-găduit. Bolţile seisprăvesc tot înogivă, dar fărănervuri, deşi ca-pitelurile de de-desupt sunt baro-ce. Cu toate a-cestea, ei n'aumai putut să a-jungă neasemă-nata frumuseţe aunei boltiri go-tice, care smulgespre înălţimi gân-dul omului, leagăîn chip minunatasprimea şi uşu-rinţa, simţirea şijudecata. Bolţilede căpetenie ră-mân goale şismerite.' Cu multmai mare înde-mânare, şi chiarcu oarecare ge-nialitate a lucratîn schimb meşte-rul care a clăditpridvoarele d epiatră despre ca-re am mai vorbit.El a zămislit din-tr'o stare (artisticvorbind) gotică

Covor de stâlpi Ph°t* Gust cu motjve baroceo gotică de pece-

te tot aşa de originală pe cât e de fantastică şi pito-rească. Dela picior Ia picior a întins arcuri marirotunde, care sunt înconjurate de pietre lucratesprijinitoare, arcuri- cu călcâiu, turnuleţe şi floriîn cruce, ca în gotică. Ornamentul baroc se apro-pie adesea, în puterea'naivă şi elementară a expre-siei, de frumuseţile lucrului în piatră al romaniculuitârziu. Pridvoarele înşele, meşterul le-a boltit jos

Page 9: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

EDUARD MORRES: BISERICA NEAGRA 533

cu bolţi înstelate de stil gotic târziu. In coi, ca şiîn partea centrală, între ferestrele înguste şi foartelungi (12,8 m.), se vad căpătâele înmănunchiatepe care s'a rezemat altădată bolta gotică, Corul areîn partea de Miazăzi o poartă proprie, căreia, împo-trivă se află uşala sacristie.

Sacristia era al-cătuită la începutdin două arcuricare mai târziu aumai fost sporite cudouă. Un scrinRenaştere mare depiatră, o foartefrumoasă bucatăin felul ei, slujeapentru păstrareaodoarelor litur-ghiei. Un mic du-lap în perete dă laiveală în uşile luiintarsii gotice. Ceamai veche bucatămişcătoare din în-zestrare e cazanulde botez, un vasde bronz din 1472,in chipul unui po-tir gotic (întâlnitnumai în Transil-vania şi în Unga-ria de Sus) bogatîmpodobit, o crea-ţie strălucită. E ţi-nut în nişte zăbreleie fier gingaşe, bă-tute pe nicovală,din 1716. Restu-rile vechiului altarRenaştere au fostîntregite după foc,în stil baroc, şiprevăzute cu fi-guri. Părţi din a-ceste frumoase lu-crări alcatuesc as-tăzi altarul dinsacristie. Noul al-tar principal esteo operă de gotică'

Covor cu capete de păsărinouă cu îndreptăriromantice, şi afost ridicat după planurile inginerului orăşe-nesc al Braşovului Bartsch la 1865- Pictura alta-rului a făcut-o profesorul Martensteig. Cele optmari tablouri aşezate pe pereţii corului sunt înparte din epoca dinaintea focului şi înfăţişază pati-mile lui Isus. Deasupra uşilor sacristiei se găseşteun tablou puternic de F. Schullerus, care arată ju-

rământul consiliului comunal braşovean pe catehis-mul reformat al reformatorului transilvănean şipreot al oraşului Braşov, Johannes Honterus.

Amvonul de piatră este o lucrare simplă barocă;de preţ din punct de vedere artistic sunt uraniscul

gingaş împodobitcu figuri, şî uşa.Vrednice de amin-tit mai sunt, prinsculpturile lor, scu-tul regelui MateiCorvinuî la stâl-pul din faţa am-vonului, şi mai a-les vechile pietrede mormânt puseîn sala de Miază-noapte a turnului.Era din vechi o-biceiul ca familiilemai bune să fieîngropate în bise-rică, iar de capacde mormânt slu-jau pietre adesea^ogat împodobite.Din cele în fiinţăatrage luarea a-minte bustul plin

.̂ de .viaţă al preo-tului oraşului Si-mon Albelius din1654. Un frumosrelief în aramă, înculori, din Renaş-terea târzie, careîmpodobea proba-bil mai înainte unepitaf şi arată peIsus la intrarea Ia-dului, se găseşteastăzi în Muzeulsăsesc a l ŢăriiBârsei. Tot ca par-te din biserică tre-bue privit şi mo-lumentul lui Hon-terus ridicat în1898 la pictorulturnului.

Locurile din cu-prinsul bisericii e-rau date, după

Photo Gust

o veche şi aspră rânduială, funcţiilor şi breslelor,precum şi câtorva familii de patricieni, pe când fe-'meile şedeau singure în nava din mijloc. E uşor deînţeles că în gâtirea scaunelor s'a născut o oarecareîntrecere, căreia avem să-i mulţumim lucrări stră-lucite ca strana primarului şî a profesorilor. O per*doabă de seamă a băncilor o mai alcatuesc însă

Page 10: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

534 B O A B E D E G R Â U

T e z a u r u

astăzi cele 117 covoare -orientale vechi foarte pre-ţioase, o colecţie care se bucură de o faimă euro-peană şi alcătueşte farmecul oricărui cunoscător şiiubitor de artă. Ele au venit la Braşov ca marfă şiau fost trimese cu miile şi mai departe în ApusCele mai rari bucăţi ca desen şi culori sunt din secolul al XVI-lea până în al XVIU-lea ; se găsescîntre ele „covoare de firidă" şi „de stâlpi", care aufost făcute pentru rugăciune la mahomedani, aşazise „ardeleneşti", şi bucăţi vechi cu motiv de vre-juri ; se mai găsesc un preţios >Uşac, apoi aşa nu-mitele „covoare cu capete de păsări" şi altele, cumswit cele..cu marele romb în câmpul din mijloc, în-tr'un cuvânt, un fragment multicolor de Răsărit deo rară bogăţie şi strălucire, şi în acelaş timp o do-vadă cât de nestingherit ştiau străbunii să preţuia-scă valorile sufleteşti ale frumosului.

însemnate, nu numai din punct de vedere artistic,dar şi Jstoric, sunt vechile .odăjdii liturgice, păs-trate încă. Oricât au: avut să "sufere de dintele vre-mii, ele au un mare preţ, atât prin stofele scumpo.cât şi prin crucile gotice cusute, cu-motive florale.Astăzi le.adăposteşte acelaş muzeu săsesc al Ţării

Bârsei. Intre perdelele altarului şi amvonului segăseşte o catifea de mătase cu o cusătură frumoasăturcească, o bucată foarte interesantă, care ar venidela Mihai Viteazul (1599).'

Orga este o operă puternică a vestitei firmeBuchholz din Berlin, mult admirată din pricina bo-păţiei şi frumuseţei registrelor, în număr de 76, cu4000 de ţevi. Şi cine nu cunoaşte sunetul iubit almarelui clopot, cel mai mare din ţară ?

Mai rămân câteva cuvinte de spus despre tezau-rul bisericii, care a fost odinioară mult mai bogat şimai mare, dar cuprinde şi în alcătuirea de astăzicâteva exemplare mândre de arta giuvaergeriei să-seşti. Ca bucăţi de frunte trebue înşirate patrufoarte frumoase potire gotice din secolul al XV'leaşi şase căni mari de argint aurit cu subiecte mă-reţe, cu ornamente şi figuri, din Vechiul şi NoulTestament în stil Renaştere şi baroc. De o deose-bită frumuseţe este şi un cazan de botez de mână,în stil Renaştere.

Prietenul frumosului şi cercetătorul de legăturiistorice vor mai găsi multe întrebări, care depăşesc

Page 11: „Biserica Neagră din Braşovcachescan.bcub.ro/boabe_de_griu/biserica_neagra_p525_p...„Biserica Neagră" din Braşov Cea mai mare biserică din România Măreaţa şi încruntata

EDUARD MORRES: BISERICA NEAGRĂ 535

însă cadrul unui studiu modest. 1 ) O clădire, cum eBiserica Neagră, în care se descopăr urmele a-proape a şapte secole şi la a cărei înzestrare ne-numărate generaţii au pus mâna, cu sfântă râvnăsi deseori cu nespuse jertfe, este un document decultură şi de istoria minţii omeneşti, de care Saşii

l) Literatură: operă capitală: E. Kîihlbrandt, „Catedralaevanghelică de mărturisire augsburgicâ din Braşov", 1898 şl1927 ; Seraphin şi Kiihlbrandt, „Călăuză prin catedrala eva:_ghelică", 1913.

au tot dreptul să fie mândri. El e o mărturie deadânca pătrundere,, care. a însufleţit felul lor degândire încă dela început, şi un simbol al stăruin-ţei într'o tradiţie de înălţare şi înoire prin sine,care n'au cunoscut întrerupere.

EDUARD MORRES

Braşov, Noembrie 1930.

din limba germană de Emanoil Bucata

F. Schujlerus : jurământul consiliului comunal braşovean pe cahismul reformat al reformatorului transilvănean şi preot a loraşului. Braşov, Johannes Honterus. (Statuia Iui se vede

lângă „Biserica Neagră" la coltu) de Miazăzi)