ABC-ul Cinematografiei

8/14/2019 ABC-ul Cinematografiei

1/13

Pre-productie.Cum se gandeste un film

Am spus-o si alta data si o sa o spun de fiecare data: filmul trebuie perceput ca unorganism viu; daca toate organele vitate isi indeplinesc corect functiile, atunciorganismul este perceput ca un tot unitar. Cum incep sa cedeze rinichii, plamanii sau

sa apara probleme cu inima, cum von incepe sa privim organismul ca pe unansamblu de organe, unele santoase altele nu.

Organismul filmului este compus din echipa. Fiecare membru al echipei trebuie sa sifaca treaba bine si in concordanta cu necesitatile fiziologice ale filmului, nu ca tributal artei pe care o reprezinta ! asta ca sa reamintim ca filmul este cea mai completadintre arte tocmai pentru ca le cuprinde pe toate celelalte." #aca un departament sazicem ca isi face treaba in e$ces, este foarte posibil sa dauneze sanatatii%unitatiifilmului. &u costumele trebuie sa iasa in evidenta, nu muzica, sau decorurile, nuperformantele actoricesti sau povestea ci filmul in sine, ca o structura compacta.

Fiecare film are parte de propria luinastere, nu e$ista o reteta clara. 'nprincipiu,scenariul are o tema si unsubiect care vinde si producatorul gasetefinantatori pentru a putea inghega oechipa care se asigura ca ideile setransforma in imagini. (aterialul brutintra apoi in perioada depost-productie,care are rolul de a asambla si ambalainformatia, materialul brut, intr-un modcat se poate de filmic. #upa ce filmul

este gata de lansat pe piata, muncaproducatorului nu se opreste. )romovarea, distributia si viata%evolutia ulterioara afilmului cade in responsabilitatea casei de productie. 'ncepe sa capete contur ideeacum ca: filmul, odata lansat pe piata, inceteaza a mai apartine regizorului. Acum esteal publicului. #e ce zic asta* )entru ca publicul decide daca filmul are suces sau nu,care este suma incasarilor, daca este un film bun, daca va ramane si cum va ramanein istoria mondiala a cinematografiei.

Pre-Productia.

+$istenta unui scenariu bun atrage dupa

sine e$istenta unui producator, care vacrede in film si va incerca sa gasescametode de finantare. Apoi intra in scenaregizorul care isi alege un director deimagine, un scenograf si tot ce tine deproductia propriu zisa a filmului.Castingul pentru alegerea actorilor,alegerea coloanei sonore, a locatiilor de

filmare tot in sarcina regizorului cad. +vident e$ista un sef pentru fiecaredepartament in parte, decoruri, locatii, costume, imagine, sunet, casting, etc, insadecizia finala apartine regizorului.


2/13

#upa ce sunt trasate principalele trasaturi estetice pe care trebuie sa le aiba filmul,se trece la realizareadecupaului cinematografic!impartirea filmului in secvente sicadre." #ecupaul acesta este alcatuit diferit pentru fiecare departament din echipa:pentru regizor va fi un tip de decupa, pentru scenograf va fi un alt decupa, acestafiind interesat de ce se vede in cadru si care este necesarul de decor pentru fiecare

secventa in parte, directorul de imagine are nenoie sa stie care sunt miscarile decamera, obiectivul pe care trebuie sa il folosesca si stilul de iluminare potrivit pentru asustine actiunea din film, etc.

#ecupaul atrage obligatoriu dupa sine alcatuirea unui stoboard, un decupa inimagini, care permite atat echipei cat si finantatorilor sa isi faca o idee cat mai claradespre imaginea finala, sau cum va arata filmul.

cenograful o face, regizorul o face,actorii o fac: stabilirea personaelor,conturarea trasaturilor lor principale,

stabilirea bac/groundului !istoric- deunde vine, care este istoria lui, incotro seindreapta" pentru fiecare in parte,descrierea relatiilor dintre personae,identificarea !din scenariu" motivelor careii fac sa actioneze intr-un anumit fel.#escrierea acesta amanuntita seamanacu un comentariu la romana:caracterizarea directa a personauluiprincipal, caracterizarea indirecta, careeste personaul secundar si cum il sustine acesta pe eroul povestii, care%cine este

personaul negativ si in ce masura !antitetica" va aparea el in opozite fata depersonaul principal. 0ineinteles ca nu toate astea e$ista in scenariu, insa pot fideduse din el. )ersonaele fac parte dintr-o societate, dintr-o categorie sociala, dintr-o anumita perioada de timp, ceea ce conduce la realizarea decorurilor, a costumelorsi la alcatuirea unui anumit necesar de recuzita.

#irectorul de locatii face o prospectie a locatiilor posibile pentru filmare, in conditiilein care nu este folositstudioul de filmare pentru intreaga productie. +l fotografiazalocatiile, faciliteaza accesul in functie de programarile filmarilor, anunta personaluldepartametului tehnic despre conditiile tehnice e$istente in fiecare locatie. 1a sfarsitulfilmarilor el este cel care se asigura ca fiecare pi$ si ghiveci cu flori este la locul sau.

Alegerea recuzitei este la fel deimportanta ca si costumele si machiaul.#e mentionat ca, o data stabilita liniagenerala a timpului si spatiului unui film,scenograful si costumierul discuta inpermanenta cu directorul de imagine.Orice apare in cadru trebuie luminat, iarsuprafetele obiectelor pot absorbi luminasau o pot refecta in mod diferit, obiectelede mobilier si recuzita, decorurile sau

costumele avand anumite te$turi si culori. 2oate acestea pot reprezenta problemepentru directorul de imagine si atunci incepe negocierea dintre departamente. #aca
http://www.scoaladecinema.ro/2012/02/abc-ul-cinematografiei-decupajul-cinematografic/http://www.dailymail.co.uk/news/article-2114972/Harry-Potter-studio-tour-review-See-inside-movie-sets-Leavesden.htmlhttp://www.dailymail.co.uk/news/article-2114972/Harry-Potter-studio-tour-review-See-inside-movie-sets-Leavesden.htmlhttp://www.dailymail.co.uk/news/article-2114972/Harry-Potter-studio-tour-review-See-inside-movie-sets-Leavesden.htmlhttp://www.scoaladecinema.ro/2012/02/abc-ul-cinematografiei-decupajul-cinematografic/http://www.dailymail.co.uk/news/article-2114972/Harry-Potter-studio-tour-review-See-inside-movie-sets-Leavesden.html


3/13

vrei sa ai costume dintr-un anumit maretial, insa acesta are refe$ii urate, atuncicostumierul trebuie sa schimbe materielul. &u uitati totusi ca totul trebuie sa seincadreze intr-un buget si aici intervine iar negocierea dintre departamente. 3reimanusi din piele pentru personaul principal, insa nu ai nici un cadru de detaliu peacele masuni* a calculam: manusi piele 456, manusi imitatie piele 76. #ecizia este

de la sine inteleasa. Acelasi principiu de calculare al bugetului se face pentru fiecareobicet in parte, din fiecare departament in parte: directorul de imagine isi dorestemacara pentru o secventa ampla, iar fara ea nu se poate, atunci banii sunt cheltuiticu folos si ustificati, insa daca are nevoie doar pentru un cadru care, din punct devedere estetic, se poate lipsi de acea miscare, macaraua este taiata de pe lista denecesar tehnic. Cand faci un film cu un buget mic si 76 conteaza; poti sa cumperi opizza in plus, sa mai achizitionezi un obiect de recuzita ieftin de care ai nevoie sauorice altceva.

#upa ce s-a facut lista necesaruluipentru fiecare departament in parte se

programeaza filmarile. Filmarile nu au locin ordinea in care secventele si cadreleapar in film. )rogamarile se fac in functiede rezervarea echipamentelor si alocatiilor, de cadrele care trebuiescfilmate, de disponibilitatea actorilor si asamai departe. +$emplu: mai intai sefilmeaza cadrele generale, pentru caechipa este la locatie si trebuie sa sevada decorul, iar cadrele de )rim )lan sidetaliu se pot filma in studio, pentru ca

este mai ieftin. #e mentionat ca nu e$ista o regula in ordinea programarilor. Fiecarefilm are bucataria lui.

#upa ce totul este pregatit filmul intra in perioada de productie propriu zisa, cand seconstruiesc decorurile, costumele sau orice mai este nevoie si se incep filmarile.

ABC-ul cinematografiei Cadru. Secventa. Film

Cadru. Secventa. Film.8anditi-va la un film ca la un organism viu care se naste de

trei ori. Ca orice organism viu, el este format din celule, celulele formeaza tesuturi,tesuturile formeaza organismul. 9nitatea indivizibila a unui film este cadrul.Acestaincepe din momentul in care se striga (otor si pana cand regizorul rosteste Cut,cand vorbim de cadrul brut filmat pe platou. (ai multe cadre formeaza o secventa.Cum delimitam secventele intre ele* Cel mai usor mod de a face acest lucru este sale diferentiem prin locatie, momentul in care se petrece actiunea ! zi, noapte, iarna,vara, apus". 'n scenariul filmic inceputul fiecarei secvente e$plica acest lucru.

Ex: Secventa 1. nterior! mansarda! noapte. Asa aflam ca actiunea se petrece ininterior, locatia fiind mansarda, iar momentul actiunii este noaptea, ceea ce insemnaca ma astept la o cheie oasa de lumina, temperaturi de culoare combinate, la

albastrul noptii care se zareste pe geam, la zone de umbra si lumina in carepersonaele pot evolua, etc. Cum stim ca am trecut la o alta secventa in film*


4/13

'n principiu ceva trebuie sa se schimbe: poate fi locatia- personaele au iesit afara siatunci secventa va fi:

Secventa ". Exterior! gradina! noapte.)eisaul se schimba, pesonaele pot si elesa se schimbe, costumele, decorul, stilul de iluminare se schimba de asemenea, fiind

vorba de o alta secventa. )utem combina cumva cadrul si secventa in ceea ce secheama cadru secventa.Acest tip de procedeu filmic est dificil de realizat atat dinpunct de vedere regizoral si scenografic, cat si din punct de vedere tehnic.

ubric/ and 8arretbron or/ing on stedicam for


5/13

real. #atorita lungimii lui si a posibilitatii de a urmari personaele cu camera oriundese duc putem alege a nu compune secventa din mai multe cadre, ci doar din unulsingur. Astfel timpul real devine timp filmic.

#e e$emplu: Andrei sta in mansarda si bea o ceasca de ceai in timp ce se uita la

stele. )rimeste un telefon, se ridica, isi pune ceva pe el si iese in gradina. Acolo ilasteapta Ana.

(ichelangelo Antonioni

9n regizor alege cum va arata scena acesta. Ori il va lasa pe spectator sa traiascaalaturi de persona linistea noptii, privitul stelelor si alergatul pe scari pana in gradina,ori va alege sa rupa actinea in doua secvente. #aca alege doua secvente, diviziunease poate face iar. =egizorul este liber sa aleaga daca filmeaza un cadru secventapentru fiecare secventa !un cadru secventa in care personaul se afla in mansarda sisimtim timpul la fel cum in simte si el si un altul in care personaul se intalneste ingradina cu fata" sau cadrele se succed, regizorul dorind sa puncteze anumite detaliisi actiuni ale personaelor, dilatand sau comprimand timpul".

(entionam la inceput ca filmul este un organism viu care se naste de trei ori. )rima

data povestea trebuie scrisa in varianta unui scenariu!in timpul filmarii totul capataviata, capata o forma concreta; estetic vorbind, aici incepe a doua viata. 9na este sacitesc cum arata Andrei, altceva este sa il vad. A treia nastere este a montaului,moment in care i se ofera filmului o alta identitate. )ot disparea personae episodicesau intamplari, pot disparea anumite secvente, daca se considera ca acestea nuaduc o imbunatatire reala filmului ca tot unitar, se imprima un ritm, o structuranarativa, se adauga muzica si iata cum filmul incepe sa se defineasca ca formafinala.

)e platoul de filmare se pot filma diferite variante pentru ecventa > si ecventa ?.Abia in monta acestea capata un sens, se leaga intre ele. (ai multe vom vorbi lacapitolul (onta, insa nu inainte de a da cateva e$emple de cum pot arata acestedoua secvente. )entru asta trebuie sa vorbim despre decupa#ul filmic.
http://www.scoaladecinema.ro/2012/02/abc-ul-cinematografiei-decupajul-cinematografic/http://www.scoaladecinema.ro/wp-content/uploads/2012/02/antonioni-michelangelo1.jpghttp://www.scoaladecinema.ro/2012/02/abc-ul-cinematografiei-decupajul-cinematografic/


6/13

ABC-ul cinematografiei-$ecupa#ul cinematografic

#upa ce am stabilit varianta finala a scenariului, trebuie sa il fragmentam in cadre,care sunt legate sa inchege o secventa, iar secventele sa construiasca filmul ca totunitar.

$ecupa#ul contine ordinea cadrelor, durata lor, descrierea si replicile, daca elee$ista, felul cum sunt legate intre ele, modalitati de filmare !camera din mana, unghiobiectiv", elemente de limba filmic !travling, panoramare" si altele.

#in acest punct de vedere e$ista mai mute tipuri de decupae in functie de cine ilciteste pe platoul de filmare: daca il citeste regizorul, atunci acesta va fi un decupa#regi%oralsi va cotine ordinea cadrelor si secventelor, durata si descrierea actiunii,insa cu detaliile care il vor interesa pe regizor in mod direct. )entru un cameramansau un director de imagine decupaul va contine detalii care nu apar in decupaulregizoral. &u il intereseaza pe regizor cate proiectoare se vor folosi pentru cadrulrespectiv, ce obiectiv se foloseste, ce diafragma, insa il intereseaza punctul de statiesi implicit unghiulatia, il intereseaza miscarile de camera si cum functioneaza zonelede lumina si umbra in scena respectiva. 8eneral vorbind, toate se regasesc in@caietul regi%orului, insa, din punct de vedere tehnic, @caietul operatoruluicontine acele specificatii tehnice care il vor auta pe directorul de imagine sa creezeacel cadru. $ecupa#ul scenografuluiarata bineinteles cu totul diferit, pe acestainteresandu-l mai cu seama ce elemente de decor si recuzita apar in fiecare cadru,decat ce proiectoare se folosesc sau felul in care actorii isi rostesc replicile.

)entru foarte scurtul nostru scenariu putem avea varianta > de decupa:

Secventa 1. nterior! mansarda! noapte

&r.

Crt.

#urata

secunde

'ncadratura

(iscari de

camera

#escrierea actiunii unet

C> 5 s Cadrugeneral

2rans in dela )' la )(

Andrei sta tolanit in fotoliu. 'n mana areo cesca de ceai din care soarbe cateputin. )riveste pierdut pe geamulmansardei spre stele. 1umina lunii iilumineaza fata.

1iniste.

orbituri deceai

etc

C? ?5s )#

9nghisubiectiv-camera dinmana

Fereasta mansardei prin care se zarescstele. 'n afara cadrului telefonul incepesa sune.

1iniste

2elefonulincepe sasune.

CB 5 s #e la )' la

))

Andrei ia telefonul de pe masuta de

langa el si raspunde.

2elefonul

suna


7/13

Camera dinmana, faramiscari decamera

-#a. 9nde esti* Cobor acum.

e ridica din fotoliu, lasa cana de ceaipe masuta, se indreapta spre usa, ia

ceva pe el si iese din cadru.

#ialog

gomot defond-un caine

latra afara,usa setranteste dupace iesepersonaul dincadru.

au aceeasi secventa poate fi costruita ca un cadru secventa:

Secventa 1. nterior! mansarda! noapte

&r.

Crt.

#urata

'ncadratura

(iscari de

camera

#escrierea actiunii unet

C> ? min Cadrugeneral

2rans in dela )' la )(,panoramarede urmarirepana la )),daca estecazul.

Andrei sta tolanit in fotoliu. 'n mana areo cesca de ceai din care soarbe cateputin. )riveste pierdut pe geamulmansardei spre stele. 1umina lunii iilumineaza fata. 2elefonul suna. Andreiia telefonul de pe masuta de langa el siraspunde.

@-#a. 9nde esti* Cobor acum.

e ridica din fotoliu, lasa cana de ceaipe masuta, se indreapta spre usa, iaceva pe el si iese din cadru.

1iniste

orbituri deceai

2elefonulsuna

#ialoggomot defond-un caine

latra afara,usa setranteste dupace iesepersonaul dincadru.

Fara a mai scrie decupaul, secventa se poate monta in paralel cu o alata secventa incare vedem cum Ana merge pe strada infrigurata, aunge in dreptul unei case,priveste spre geam, vede lumina, scoate telefonul si suna. Cu autorul montauluiputem sparge linistea din secventa > cu graba fetei din secventa paralela sau, mai

mult, o putem accentua folosindu-ne de contrapunct. Astfel graba fetei va fi in totalaantiteza cu linistea din mansarda baiatului; in timp ce ea alearga si cadrele sunt din


8/13

ce in ce mai multe, in timpul lui filmic nu se intampla nimic. tarea contemplativa atanarului adanceste si sustine graba si tensiunea din secventa paralela. 8raba feteipare ca este mai mult o fuga decat un mers rapid, multitudinea de actiuni pe care leface par rapide, facute contratimp fata de linistea timpului static, resimtit cu mult maiintens in secventa mansardei.

ncadratura. Planuri cinematografice

)robabil va intrebati de ce s-au folosit mauscule in coloana a treia a decupaului.Odata ce am stabilit locatia, in secventa este mentionat un persona care face ceva.Cadrul general sau Planul &eneral-P&are rolul de a localiza secventa, de a stabililocul pesonaelor in cadru, de a descrie cadrul in care se desfasoara actiunea, etc. 'nacest cadru general vedem tot ce este important: il vedem pe Andei stand pe fotoliuin partea stanga os a cadrului, langa el o masuta, pe fundal distingem o biblioteca siun televizor stins, in dreapta sus este fereasta prin care intra o lumina rece, etc. )rin

intermediul )8 ne bucuram de o caracterizare indirecta a personaului, presupunandca acela este locul in care traieste.Planul ntreg-Pcuprinde personaul inintregime.Planul American-PAmpersonaul pana sub sau deasupra genunchilor-acesta a fost folosit in filmele estern din dorinta de a arata personaul intr-un planapropiat, insa sa fie vizibile in cadru si teaca in care acesta isi purta pistolul. 9n planmai strans este Planul 'ediu- P', care cuprinde personaul pana la brau, iarPrimPlanulPPil prezinta si mai aproape, @taietura fiind de la umeri pana deasupracapului. &ros Planul- &Peste cadrul cel mai apropiat in care putem recunoastefizionomia unui persona. +ste acea incadratura care ne lasa sa intram cat mai multin psihicul personaului, fiind vizibila fiecare nuanta a e$presiei pe care actorul ooaca. +ste, daca vreti sa o numin asa, poarta catre sufletul personaului. #aca doua

persoane vorbesc si apar impreuna la un )', cand unul dintre personae spune ceva,acesta va fi reincadrat la )(, chiar )), iar daca subiectul conversatiei are odeosebita importanta pentru celalalt persona, acesta poate fi incadrat la 8). &umaidin incadratura intelegem semnificatia pe care o are un cuvant sau o discutie. =egulade baza in montaul de film sustine teoria conform careia trebuie sa e$iste o diferentade cel putin ? incadraturi pentru ca impactul sa fie cel dorit.
http://www.scoaladecinema.ro/2012/02/abc-ul-cinematografiei-decupajul-cinematografic/http://www.scoaladecinema.ro/2012/02/abc-ul-cinematografiei-decupajul-cinematografic/


9/13


10/13

&P

P$etaliu- O parte a corpului: Ochi, mana, picioare, etc

Cand doua persoane vorbesc pe un cadru general, unde vedem locatia si multe alte

detalii, si vrem sa punctam faptul ca o perosna a inceput conversatia, vom taia pe unplan mai apropiat cu minimum ? incadraturi, in cazul nostru )Am. Cu cat distantadintre incadraturi este mai mare, cu atat efectul este mai puternic. #aca in loc de)Am am taia direct la )), imaginati-va ce forta ar avea punctarea nostra in limbaulfilmic.

cenariul, prin felul cum descrie actiunea, lasa indicii clare despre nevoia de apuncta prin alternanta incadraturilor. Andrei sta pe fotoliu in mansarda si bea un ceai.)utem avea un )' cu Andrei si apoi sa subliniem fatul ca bea ceai printr-un )# pegura lui care soarbe din ceasca. Atentie, a sublinia inseamna a atrage atentia. Aici seaplica alte cateva reguli: regula lui (itc)coc*- importanta unui o+iect creste

direct proportional cu dimensiunea lui in cadru.#aca am punctat cesca cu ceai,inseamna ca ea are o importanta deosebita, ceea ce conduce la urmatoarea regulaconform careia ,daca o pusca apare in secventa 1 si in secventa ! ea tre+uie satraga, altfel nu este ustificata prezenta ei in cadru. Atentie la detalii, pe cepuncteaza regizorul intr-o secventa. +ste foarte posibil ca acele detalii sa fie cheiarezolvarii filmice, sa contina indicii despre ce se va intampla, cum sau de ce seintampla. #aca varsa cesca de ceai pe covor si aflam ca acela este covorul pe careAndei si Ana l-au cumparat impreuna, inseamna ca relatia lor va avea de suferit. +Dcam ca la interpretarea viselor, daca vreti. unt sigura ca ceva asemanator ati vazutde atatea ori in filme: fotografia inramata cade pe podea si geamul se sparge inbucati, apoi personaele divorteazaDregizorul sau, daca vreti voi, scenaristul lasamici indicii despre cum se va desfasura actiunea. #aca se incearca o ridicare afotografiei sau o reparare a geamului, ramei, etc actiunea inseamna reconciliere;daca crapaturile raman, inseamna ca trecutul nu se uita, in consecinta se va intamplaceva care va aminti de motivul pentru care personaele s-au despartit.

Spatiul filmic


11/13

2rebuie sa il definim si sa ii dam unnume inca de la inceput. patiul filmiceste un mod de a separatridimensionalitatea realitatii in bucati si ale arata audientei intr-o anumita ordine.

patiul filmic este o metoda diferita da apercepe aranarea in spatiu a obiectelor,de fapt este chiar colectia de unghiuri siperspective care plaseaza anumiteobiecte din realitatea tridimensionala inspatiu filmic, lucru care ne auta saconstientizam amplasarea lor in spatiu,in decor, in scena.

Ca sa pot sa e$plic mai bine acest spatiu as vrea sa compar o scena de teatru cu

set-up ul unei secvente de film. 1a teatru e$ista o scena unde elementele suntplasate fi$ in anumite pozitii: fereasta, usa, masa, un copac, etc. &oi percepemvizual aceste obiecte avand notiunile clare de sus- os, in fata- in spate. 'n realitateacinematografica acest spatiu poate fi dezvaluit si e$plorat de camera de filmat. Astainseama ca putem avea diferite unghiuri de filmare, in diferite puncte de statie si indiferite perspective. Astfel, spatiu filmic inseamna ca putem folosi manipulareavizuala, schimband felul in care sunt privite si percepute de spectator. 'n acest cazputem sa vedem copacul ca fiind cel mai mare copac din lume datorita folosiriiracourci-ului si a grand angular-ului, sau sa punem accent pe un anume obiect indefavoarea altuia. 'n cazul unei scene de teatru camera va filma din unghiul devedere al spectatorului iar pomul va fi pom iar masa va fi o masa, pastrandu-siproportiile si raportul unul fata de celalalt.

'n film putem controla felul in care suntpercepute obiectele in spatiu, percepandspatiu in multe feluri. #etinem controlul siputem arata audientei ce dorim si cumdorim. 'nsa acesta putere poate sa nemuste de degete. +ste posibil sa filmeziaceste cadre din diferite perspective,insa, puse cap la cap, sa nu faca altceva

decat sa deruteze spectatorul, de undeva rezulta disconfortul vizual sifrustrarea. Aici intervine muncaregizorului, a directorului de imagine si aeditorului. #irectorul de imagine are

prima responsabilitate de a filma toate cadrele de care regizorul are nevoie, toatecadrele care compun povestea. 'nsa sarcina lui nu se termina aici; trebuie sa asiguresi acele cadre de care editorul are nevoie, acele cadre de legatura, care fac montaulposibil si deci coerenta povestii corecta.

Filmul insemna limba, iar, pentru a vorbi, ai nevoie de un vocabular. 2rebuie sa

e$iste o gramatica care sa lege toate aceste cuvinte pentru a forma povestea. #eaceea e$ista o serie de reguli ale gramaticii filmice, pe care cadrele trebuie sa le


12/13

respecte pentru a putea fi folosite. #egeaba avem cea mai buna lumina, cele maifrumoase apusuri, cele mai bune miscari de camera, minunata interpretare aactorilor, daca editorul nu poate folosi numic din toate acestea. Aici intervin cadrelede legatura; cadrele care leaga doua secvente, care fac trecerea de la un spatiufilmic la altul, etc.

)entru a constientiza spatiul filmic,directorul de imagine trebuie saconceapa in asa fel lumina, unghiulatia,miscarile de camera pentru a nu derutaspectatorul. #aca intr-un cadru generalvedem un pat in dreapta si un scaun instanga, in fiecare cadru care va urmadupa, acestea nu se misca din pozitia lorinitiala, decat in cazul in care sunt mutatede persona si actiunea face parte din

scenariu. 8anditi-va ca un cadru are olinie imaginara pentru partea dreapta si

partea stanga, un a$ care imparte cadrul in doua umatati. a presupunem ca douapersonae stau fata in fara si au o convesatie. Camera filmeaza un cadru in carevedem pozitia persoaelor una fata de cealalta. )ersonaul> este in stanga sipersonaul ? este in dreapta. #aca schimbam unghiul de filmare si personaul > estein amorsa fata de personaul ?, va trebui sa tinem cont de acesta aranare;personaul > va ramane pe partea stanga a cadrului iar personaul ? pe parteadreapta. #aca acesta regula nu este respectata, gresela se numeste saritura pesteax.

patiul filmic poate fi vazut din mai multepuncte de vedere ! )O3"

)unctul de vedere obiectiv este similarulnaratorului omniscient, omniprezentdespre care am invatat la literatura.Camera ia parte la actiune fara sa seimplice, detasata si obiectiva. )unctul devedere subiectiv este acel unghi devedere din prisma personaului. #iferenta

este ca personaul prin ochii caruiavedem actiunea nu se vede in cadru !cue$ceptia refle$iilor in oglizi, geamuri,etc.", iar perosonaele cu care interactioneaza se uita direct in cadru ca si cand arvorbi si ar comunica direct cu el. unt cateva filme celebre, care au ca personaprincipal camera de filmat. 'n filmul 2he 1ad 'n 2he 1a/e toata povestea estevazuta de spectator din unghiul subiectiv al detectivului. 2ot ceea ce personaul stie,stie si spectatorul. 'n cazul naratorului obiectiv spectatorul stie mai multe decatpersonaul, regizorul putand arata mai multe spatii temporale din film, mai multeactiuni concomitente, etc.

1a fel si filmul despre razboi E4 Charlie (opic. Cameramanul si reporterul sunttrimisi cu o echipa de recunoastere in 3ietnam sa filmeze tot ce fac. Astfel intreg
http://scoaladecinema.ro/2010/06/pov-point-of-view/http://www.imdb.com/title/tt0039545/http://www.imdb.com/title/tt0096744/http://scoaladecinema.ro/2010/06/pov-point-of-view/http://www.imdb.com/title/tt0039545/http://www.imdb.com/title/tt0096744/


13/13

filmul, tot ce vedem este ce a filmat cameramanul, totul este trecut prin filtrul luivizual, prin constiinta si e$perienta lui pur subiectiva.

http:%%.outube.com%atch*featureplaerGembeddedHvA#?hi7'

http:%%.outube.com%atch*featureplaerGembeddedHvv&pG73&7FI
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=4AKDw2hwi5Ihttp://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vNp_5VN5FXwhttp://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=4AKDw2hwi5Ihttp://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=vNp_5VN5FXw

Documents

ABC-ul Cinematografiei