of 15 /15
Asigurå-te cå cimentul este în perioada de valabilitate citind data livrårii inscripÆionatå pe sac çi pe documentele de certificare a calitåÆii (DeclaraÆie de Conformitate “CS”). Cimenturile de tip CEM II au perioada de valabilitate 60 zile de la data livrårii. La execuÆia lucrårilor de micå anvergurå, pentru uçurinÆa manipulårii çi dozårii, este recomandabil så te aprovizionezi cu ciment în saci. Asigurå-te la aprovizionare cå cimentul este omogen, cå nu are bulgåri çi cå nu s-a pietrificat în saci. Adaptarea dozajelor de ciment sau modificarea tipului de ciment faÆå de prevederile proiectului se pot face numai cu acordul proiectantului. 1.4. Reguli minime de manevrare, transport çi depozitare a cimentului în saci Sacii vor fi feriÆi de umezealå pe timpul transportului çi depozitårii; Sacii vor fi feriÆi de lovituri, înÆepåturi, tåieturi etc. La manipulare nu trânti sacul; Depoziteazå sacii de ciment în încåperi închise, uscate çi ventilate; Depoziteazå sacii pe paleÆi de lemn de înålÆime min. 15 cm (fårå contact cu pardoseala); Dispune sacii la mai mult de 60 cm de pereÆii exteriori; Nu depozita mai mult de 10 saci într-o stivå; Nu låsa produsul la îndemâna copiilor; Cimentul este iritant. Evitå contactul cu mâinile çi ochii. În caz de contact cu ochii, spalå-te cu apå çi consultå medicul. 1.5. Alegerea agregatelor. CondiÆii minime impuse agregatelor Respectå specificaÆiile agregatelor çi diametrul maxim al granulei de agregat posibil a fi folositå. Acest lucru este prevåzut prin proiectul de execuÆie. Beton 13 Beton çi mortar

ABC-Ul Betonului 2

Embed Size (px)

Text of ABC-Ul Betonului 2

BetonAsigur-te c cimentul este n perioada de valabilitate citind data livrrii inscripionat pe sac i pe documentele de certificare a calitii (Declaraie de Conformitate CS). Cimenturile de tip CEM II au perioada de valabilitate 60 zile de la data livrrii. La execuia lucrrilor de mic anvergur, pentru uurina manipulrii i dozrii, este recomandabil s te aprovizionezi cu ciment n saci. Asigur-te la aprovizionare c cimentul este omogen, c nu are bulgri i c nu s-a pietrificat n saci. Adaptarea dozajelor de ciment sau modificarea tipului de ciment fa de prevederile proiectului se pot face numai cu acordul proiectantului. de pereii exteriori; I Nu depozita mai mult de 10 saci ntr-o stiv; I Nu lsa produsul la ndemna copiilor; I Cimentul este iritant. Evit contactul cu minile i ochii. n caz de contact cu ochii, spal-te cu ap i consult medicul.

1.5. Alegerea agregatelor. Condiii minime impuse agregatelor

Beton i mortar

Respect specificaiile agregatelor i diametrul maxim al granulei de agregat posibil a fi folosit. Acest lucru este prevzut prin proiectul de execuie.

1.4. Reguli minime de manevrare, transport i depozitare a cimentului n saci I Sacii vor fi ferii de umezeal pe timpul transportului i depozitrii; I Sacii vor fi ferii de lovituri, nepturi, tieturi etc. La manipulare nu trnti sacul; I Depoziteaz sacii de ciment n ncperi nchise, uscate i ventilate; I Depoziteaz sacii pe palei de lemn de nlime min. 15 cm (fr contact cu pardoseala); I Dispune sacii la mai mult de 60 cm 13

BetonAgregatele pe sorturi recomandate la prepararea betoanelor pentru lucrri n regie proprie sunt: I Nisip: granule cu diametrul cuprins ntre 0 i 3 mm sau ntre 0 i 7 mm; I Pietri: granule cu diametrul cuprins ntre 7 i 16 mm sau ntre 16 i 31 mm; I Balast - amestec natural de nisip i pietri: granule cu diametrul cuprins ntre 0 i 31 mm. Pentru prepararea betoanelor i recomandm utilizarea nisipului i pietriului (ca materiale sortate i splate n balastier). Nu aproviziona antierul cu agregate cu granule mari pentru a nu fi necesar o operaie ulterioar de cernere. Granulele mari de agregat i pot crea probleme la turnarea betonului. Sunt frecvente segregrile i lipsa stratului de acoperire datorate prezenei n masa betonului a granulelor mari de agregat. Consecinele segregrilor ("cuiburilor" de pietri) sunt: porozitatea accentuat a zonei cu segregare, rezistene reduse la nghedezghe repetat, lipsa proteciei armturilor etc. n tabelele urmtoare sunt expuse condiiile minime impuse agregatelor pentru a putea fi utilizate n compoziia betonului.

Nisip-sort 0-3

Nisip-sort 3-7

14

Pietri-sort 7-16

Pietri-sort 16-31

BetonCondiii impuse nisipuluiTrebuie s fie aspru la pipit.

Mod simplu de verificareFreac nisipul ntre degete. El trebuie s fie coluros i aspru. Privete nisipul - acesta trebuie s nu aib aspect pmntos. Cnd este frecat n palme nu trebuie s murdreasc. Nisipul trebuie s se scurg uor printre degete. Privete ndeaproape nisipul. Nu orice granul de culoare neagr este granul de crbune. Selecteaz granulele de culoare neagr i freac-le pe o hrtie alb. Dac las urme, acestea sunt granule de crbune. Privete ndeaproape nisipul. El nu trebuie s aib granule plate (foie, plcue) strlucitoare. Coninutul de humus se determin cu soluie de hidroxid de sodiu printr-o metod standardizat. Prezena celorlalte impuriti se determin prin observare cu lupa sau simplu prin frecarea nisipului ntre palme. Acesta nu trebuie s te murdreasc i s se scurg uor printre degete. Intereseaz-te de unde a fost extras nisipul. Utilizarea nisipului extras din mare se face numai pe baz de prescripii speciale i numai dup splarea srurilor pe care le conine.

Trebuie s nu conin argil.

Trebuie s nu conin granule de crbune. Trebuie s nu conin particule de mic. Trebuie s nu conin humus, reziduuri petroliere sau resturi vegetale. Trebuie s nu fie extras din zona litoralului (s nu conin sruri).

Beton i mortar

Condiii impuse pietriuluiGranulele mari s nu fie acoperite cu argil. Asupra formei generale, aspectului i duritii granulelor. Trebuie s nu conin pmnt (argil), impuriti organice, etc.

Mod simplu de verificarePrivete ndeaproape granulele de pietri. Ele nu trebuie s fie acoperite de o pelicul aderent de argil (pmnt). Granulele trebuie s aib form rotunjit i nu aplatizat. Granulele nu trebuie s prezinte alterri de suprafa. Granulele nu trebuie s se sparg uor la lovire cu ciocanul. Vizual, s nu se observe bulgri de pmnt (argil) sau praf, crbune, paie, resturi vegetale, material lemnos etc. Balastul reprezint un amestec natural de nisip cu pietri. Se vor vedea condiiile impuse nisipului i pietriului

Condiii impuse balastului

15

Beton1.6. Alegerea apei de preparare Utilizeaz ap potabil. Calitatea apei pentru prepararea i comportarea betonului proaspt i ntrit este foarte important. Nu utiliza apa din canale, anuri etc. chiar dac antierul este ntr-un loc izolat i aprovizionarea cu ap este dificil. Evit apele slcii sau care nu sunt incolore i inodore. Apa pe care o vei folosi pentru protecia ulterioar turnrii betonului este tot att de important ca i apa de preparare a betonului. Asigur aprovizionarea i folosete ap potabil pentru protecia betonului dup turnare. Asigur etaneitatea cofrajelor aa nct la turnare s evii pierderea laptelui de ciment pe la partea inferioar a cofrajului sau prin lateral. Suprafaa interioar a cofrajelor trebuie s fie curat naintea turnrii betonului. n cazul n care foloseti cofraje de lemn sau pe post de cofraje elemente de construcii existente n locul turnrii (beton vechi, zidrie etc) acestea trebuie udate cu ap cu 2-3 ore nainte de turnare. Suprafeele acestora se ud i nainte de turnarea betonului ns apa rmas n denivelri trebuie ndeprtat naintea turnrii. Pe timpul ntririi betonului (pn la atingerea unei rezistene suficiente), cofrajele trebuie s reziste tuturor solicitrilor ce pot aprea n aceast perioad. Pentru decofrare i recomandm utilizarea de substane speciale (ageni de decofrare) care s permit o decofrare uoar, fr aderene ntre beton i cofraj. Cu aceti ageni de decofrare se ung n strat uniform cofrajele anterior turnrii betonului. Betonul se va turna n perioada cnd aceti ageni de decofrare sunt activi. Agenii de decofrare nu trebuie s afecteze suprafaa i durabilitatea betonului sau s atace cofrajele. Asigur-te c aceti ageni de decofrare sunt n termenul de garanie.

1.7. Pregtirea cofrajelor La transportul, manipularea i depozitarea cofrajelor pe antier trebuie s se evite deformarea sau degradarea acestora. Nu depozita cofrajele direct pe pmnt. Nu depozita alte materiale pe cofraje aa nct acestea s se deformeze. Cofrajele trebuie s fie executate astfel nct s permit: I montarea uoar a armturii; I turnarea i vibrarea betonului; 16 I decofrarea fr lovirea sau deteriorarea betonului turnat.

Beton1.8. Armturi condiii generale Armturile se vor tia, ndoi i manipula aa nct s se evite deteriorarea mecanic (loviri, crestturi, fisuri, ruperea punctelor de sudur la plase i carcase etc.). Fasonarea (ndoirea) armturilor se va face strict n conformitate cu prevederile proiectului de execuie. Respect cu strictee tipul de oel i diametrul acestuia pentru fiecare marc de armtur. Acestea sunt prevzute n proiectul de execuie. n cazul n care nu te poi aproviziona cu oel beton la diametrul sau tipul cerut prin proiect eti obligat s ntiinezi proiectantul care va dispune n consecin. Nu utiliza plase sau bare cu zone puternic ruginite, cu suprafee acoperite de zpad, ghea, pmnt, ulei, pcur, mortar, beton sau alte substane care s mpiedice aderena oelului la beton. n cazul n care oelul beton are urme de rugin va fi necesar perierea acestuia. Dup periere seciunile barelor nu trebuie s depeasc abaterile prevzute n standardele de produs. Fasonarea armturilor se execut cu micri lente, fr ocuri. Barele care intr la fasonare trebuie s fie curate i drepte. 17 Eticheteaz mrcile de armtur dup fasonare aa nct, n momentul montrii, s nu existe confuzii.

Nu fasona armturile sub temperatura de -10C. Oelul beton cu diametrul mai mare de 25 mm se va fasona la cald.

Beton i mortar

Pstreaz armturile fasonate, nainte i dup fixare n cofraje, protejate de ap i ageni chimici. Nu depozita materiale peste armturi aa nct acestea s se deformeze. Respect cu strictee la montaj lungimile de nndire prin petrecere (suprapunere) a armturilor sau lungimile cordoanelor de sudur. Acestea sunt prevzute n proiect.

BetonRespectarea stratului de acoperire la partea inferioar i/sau pe lateralele elementului de beton armat se face prin utilizarea distanierilor de polietilen ("puricilor"). Acetia se gsesc n comer n funcie de diametrul armturii pe care se pot monta i de grosimea dorit de strat de acoperire. Asigur-te c acetia sunt ntr-un numr suficient (minim 3 buc./mp). Asigurarea poziiei rndurilor superioare de armtur se face cu ajutorul "caprelor" de rezemare care sunt armturi fasonate special. Caprele de rezemare trebuie s fie mrci separate prevzute prin proiect. Leag armturile cu agrafe speciale sau cu dou fire de srm neagr, moale 1-1.5 mm la intersecii. Asigur-te naintea turnrii betonului c armturile sunt suficient de rigide aa nct s nu se deformeze n momentul turnrii betonului. Asigur-te de montarea armturilor pentru stlpi la poziia exact i bine rigidizat (legat).

1.9. Beton de egalizare. Turnarea betonului de egalizare Pentru preluarea unor neregulariti ale spturilor i mpiedicarea scurgerii laptelui de ciment din betonul grinzilor de fundaie se impune realizarea unui strat de beton (cu coninut sczut de ciment) pe fundul spturii. Acest beton va fi nivelat cu mistria sau drica. Este interzis considerarea acestui beton n evaluarea grosimii elementului structural. Se va atepta ntrirea acestei egalizri (1 zi) nainte de fixarea cofrajelor, montarea armturilor i turnarea betonului propriu-zis.

Distanieri de polietilen pentru asigurarea respectrii stratului de acoperire

Distanierii nglobai n beton nu trebuie s afecteze durabilitatea sau aspectul betonului dup decofrare. Este interzis folosirea pe post de distanieri a cupoanelor metalice (sudate sau nu de armtura de rezisten) sau a elementelor din lemn (ipci). 18

Beton1.10. Betonul pentru fundaii, structuri de rezisten i planee. Prepararea betonului 1.10.1. Msuri pregtitoare: nainte de a trece la prepararea betonului asigur-te de montarea corect, etaneitatea i rigiditatea cofrajelor. Asigur-te c armturile sunt fasonate i poziionate corect n cofraj nainte de nceperea preparrii betonului sau efecturii comenzii ctre staia de betoane. Verific posibilitatea respectrii stratului de acoperire att la partea inferioar ct i pe lateralele elementului ce urmeaz a fi turnat. Asigur-te c armturile sunt rigidizate i c nu se vor deforma sau deplasa n momentul turnrii betonului. Utilizarea betonierelor mobile de antier cu capacitate de maxim 250 litri, unde dozarea componenilor betonului (ciment, agregate, ap i aditivi) se face volumetric, este permis numai la prepararea betoanelor de pn la clasa C12/15 (inclusiv), la lucrri de importan redus i cu acordul scris al investitorului. Pentru betonul de clas mai mare sau egal cu C16/20 trebuie s apelezi la o staie de betoane pentru a-i livra betonul pe care doreti s-l pui n oper. Pentru turnare la nlime mare, n condiii dificile de gabarit sau la distan mare, apeleaz la o pompPomparea betonului n condiii dificile de acces la locul de turnare

de beton. Prin manevrarea corespunztoare a braului pompei se reduce manopera la punerea n oper a betonului. Anun staia de betoane de dorina ta ca betonul s fie pus n oper cu ajutorul pompei.

Beton i mortar

Betoniera mobil de antier este permis numai la prepararea betoanelor de clas maxim C12/15

19

Beton1.10.2. Beton livrat de staia de betoane Verific nainte de turnarea betonului, bonul de livrare aflat la oferul autobetonierei (cifei). Bonul de livrare trebuie s conin: I clasa de rezisten a betonului livrat; I clasa de consisten a betonului; I tipul, clasa i dozajul cimentului; I tipul de agregate i diametrul maxim al granulei de agregat; I tipurile de aditivi precum i dozajul acestora (dac este cazul); I cantitatea de beton. 1.10.3. Prepararea betonului pe antier n cazul n care foloseti o betonier mobil (de antier) pentru prepararea betonului, respect reeta betonului pentru obinerea clasei de beton prevzute n proiectul de execuie. Spal betoniera cu ap curat sau amestec de ap cu pietri la sfritul zilei de munc. nainte de introducerea componenilor betonului asigur-te c n betonier nu a rmas ap. Asigur-te c betoniera este curat nainte de nceperea umplerii acesteia. Asigur-te c agregatele sunt uscate nainte de a fi introduse n betonier. n caz contrar sunt necesare corecii asupra cantitii de ap adugate n betonier. 20 i recomandm ca ordinea de umplere a betonierei de antier s fie urmtoarea: I agregatul grosier (pietriul) mpreun cu 15% din ap i ciment; se va asigura umezirea uniform a granulelor de agregat mare prin malaxare. n cazul n care observi c apar cocoloae de mortar continu malaxarea pn la obinerea rezultatului dorit. I nisipul, restul de ap, aditivul i cimentul se introduc numai dup umezirea total i uniform a granulelor de agregat mare. Amestecarea componenilor betonului se va face pn la obinerea unui amestec omogen i fr cocoloae de mortar. n cazul n care prin proiect se indic utilizarea unor aditivi, respect cu strictee aceast cerin precum i dozajul impus. Durata amestecrii se consider nceput numai dup introducerea ultimului component. Durata de amestecare este n funcie de tipul i compoziia betonului, de condiiile de mediu (temperatur) i tipul betonierei.

Betoni recomandm o malaxare de 1-3 minute. Durata amestecrii va fi de cel puin 45 sec. de la introducerea ultimului component i se va majora n cazul utilizrii aditivilor, agregatelor cu granule mari ( >31mm), betoanelor cu lucrabilitate redus sau turnate pe timp friguros. 1.11. Turnarea betonului Nu turna (i nu vibra) beton pe timp de ploaie. i recomandm ca temperatura betonului proaspt la nceperea turnrii s fie ntre +5 i +30C. Creterea temperaturii betonului proaspt peste valoarea de +30C duneaz, ntruct prin accelerarea prizei i ntririi betonului apa de pe suprafeele libere ale elementelor turnate se evapor relativ rapid, aprnd fisuri de contracie. nlimea de cdere liber a betonului pus n oper nu trebuie s fie mai mare de 1.50 m. Asigur, dac este cazul, pentru betonul descrcat din cif, un sistem de jgheaburi sau tuburi aa nct s respeci aceast condiie. Asigur-te de etaneitatea sistemului de jgheaburi i tuburi aa nct prin acestea s nu se piard lapte de ciment. Pentru betonul transportat cu gleata sau roaba, asigur-te n prealabil de etaneitatea acestora i de faptul c sunt curate, fr mortar vechi ntrit, reziduuri petroliere sau de alt natur. Nu descrca betonul transportat cu roaba sau gleata de la nlime.

Beton i mortar

Pe canicul durata malaxrii va fi de maxim 45 secunde de la introducerea ultimului component pentru a reduce cantitatea de ap evaporat pe timpul malaxrii. Urmrete cu strictee ca amestecul rezultat s fie omogen. Malaxarea mecanizat a betonului este obligatorie pentru fundaii, planee, structuri de rezisten, scri i elemente direct expuse condiiilor de mediu (n exterior). Doar pentru betonul de egalizare se poate folosi amestecarea manual. Amestecarea manual ("la lopat") a compoziiei betonului se va face pe o suprafa impermeabil (ex: dala de beton) udat n prealabil. La amestecarea manual respect dozajele de ciment, ap i agregate indicate prin proiect.

21

BetonEste interzis circulaia pe armturi sau pe zonele cu beton proaspt. Asigur-te c poi turna continuu pn la rosturile de lucru prevzute prin proiectul de execuie sau procedura de lucru. n situaia n care trebuie oprit turnarea, asigur-te c aceast ntrerupere nu depete o or i jumtate. n cazul n care se depete aceast perioad de timp sunt necesare lucrri speciale la reluarea turnrii n vederea asigurrii conlucrrii la nivelul rostului de turnare.

Turnarea la distan (datorat unor probleme de acces) a betonului printr-un sistem de tuburi mufate. Se respect nlimea maxim de cdere a betonului proaspt de 1.50 m.

Rspndete uniform betonul turnat n straturi de maxim 50 cm nlime. Turnarea unui nou strat de beton trebuie s se realizeze nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior. Dac n timpul turnrii betonului, observi deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut prin proiect, corecteaz poziia armturilor chiar pe timpul turnrii (ct betonul este plastic) asigurnd rigiditatea armturii pe poziia prevzut. Acord atenia cuvenit respectrii stratului de acoperire. 22Turnarea necorespunztoare a betonului. Rost de turnare pregtit necorespunztor.

Beton1.12. Compactarea betonului Compactarea betonului este o operaiune strict necesar. Betonul se va compacta numai att timp ct este plastic (lucrabil). Compacteaz betonul folosind un vibrator de interior (pervibrator). Nu aeza vibratorul pe armturi sau pe cofraje. Dac nu poi introduce lancea vibratorului sau acesta se defecteaz, folosete un mai sau vergele metalice pn cnd se ajunge cu betonarea n dreptul unui rost de lucru. ndeas cu ipci sau vergele metalice betonul proaspt pe laterala elementului turnat n zona stratului de acoperire i pe zonele cu armturi dese. Introdu lancea vibratorului la maxim 1 m distan ntre dou puncte succesive. n funcie de caracteristicile seciunii i desimea armturilor aceast distan poate fi mai mic. Durata de vibrare este ntre 5-30 secunde n funcie de tipul betonului i de tipul de vibrator utilizat. Nu vibra betonul n exces - sunt posibile segregri (pe care nu le poi vedea n momentul vibrrii) la partea inferioar a elementului vibrat. Acestea vor fi descoperite abia la decofrare.Grinda interioar. Nerespectarea stratului de acoperire. Diametru necorespunztor al armturii longitudinale

Semnele dup care recunoati faptul c vibrarea s-a terminat sunt: I suprafaa liber a betonului nu se mai taseaz; I suprafaa liber a betonului devine orizontal i uor lucioas; I la suprafaa betonului nu mai apar bule de aer.

Beton i mortar

Segregarea i nerespectarea stratului de acoperire la baza unui stlp

23

Beton1.13. Decofrarea elementelor de beton simplu sau armat Poi decofra elementele turnate numai atunci cnd ai certitudinea c betonul prezint suficient rezisten aa nct muchiile i feele s nu se deterioreze n timpul decofrrii sau ulterior acesteia. Dac dup turnare, pe perioada ntririi betonului se constat scderea temperaturii sub +5C, atunci este necesar ca durata de timp pn la decofrare s se prelungeasc aproximativ cu durata ct temperatura a fost sub +5C. Termenul minim pentru decofrarea feelor laterale turnate este de 2 zile n condiiile n care temperatura a fost pe tot timpul ntririi mai mare de +5C. Termenul minim pentru decofrarea feelor inferioare (cu meninerea popilor de siguran) este de minim 7 zile n condiiile n care temperatura a fost pe tot timpul ntririi mai mare de +5C. Decofrarea nainte de termen poate duce la accidente, la compromiterea elementului turnat i se face pe rspunderea ta. 1.14. Msuri de protecie n situaii speciale 1.14.1. Msuri de protecie a betonului turnat pe timp friguros n cazul n care eti surprins de temperaturi sczute, este important s tii c temperaturile sczute prelungesc i pot chiar ntrerupe priza i ntrirea betonului. Cele mai mari pierderi de cldur ale betonului proaspt au loc la descrcarea din mijlocul de transport i n timpul turnrii propriu-zise n cofraje. Pentru a preveni pierderea de cldur ia msuri ca operaia de turnare s se ncheie ct mai repede. Anterior turnrii, dispune pe lateralele elementului ce va fi turnat rogojini, prelate, saltele de vat mineral, plci de polistiren etc. aa nct s menii o temperatur pe ct posibil constant n jurul elementului turnat. Imediat dup turnare i compactare dispune la suprafaa elementului turnat materiale de protecie dar care s nu adere la suprafaa betonului proaspt. Dac eti surprins de temperaturi sczute (sub +5C inclusiv) este strict interzis stropirea betonului cu ap. 24

BetonDe o deosebit importan este protejarea elementelor de construcii cu grosimi reduse (dale, planee etc.) n care frontul de nghe ptrunde rapid. Msurile de protecie au ca scop limitarea pierderilor de cldur a betoanelor i meninerea unui timp ct mai mare a cldurii de hidratare degajate de ciment n timpul ntririi. 1.14.2. Msuri de protecie a betonului turnat pe timp clduros Cldura accelereaz priza i ntrirea betonului proaspt turnat. Pe perioade de timp cu temperaturi ridicate (peste +30C), toarn i compacteaz betonul ntr-un timp ct mai scurt aa nct s evii ntr-o msur ct mai mare evaporarea accelerat a apei de constituie. Turnarea betonului este recomandabil s fie realizat ctre sfritul zilei i noaptea. Imediat ce este posibil, stropete uniform cu ap potabil suprafaa liber a betonului dup ntrire. nainte de stropirea cu ap asigur-te c betonul s-a ntrit suficient aa nct s nu speli pasta de ciment aprut deasupra. Acoper suprafaa betonului cu rogojini sau prelate pe care trebuie s le menii umede pe ntreaga perioad de protecie. Aterne un strat de nisip de 1-2 cm pe suprafaa betonului. Stropete uniform cu ap potabil acest strat. Perioada de protecie este ntre 7-14 zile n funcie de importana lucrrilor executate i temperatura mediului ambiant. Se recomand ca stropirea s se fac minim 7 zile. 1.14.3. Msuri de protecie a betonului turnat n condiii de vnt sau curent (n interiorul ncperilor) Pentru a preveni evaporarea accelerat a apei din beton, protejeaz elementul prin acoperire cu materiale de protecie imediat ce este posibil. Evit apariia curenilor de aer prin nchiderea perimetral a incintelor n care ai turnat beton. 1.14.4. Msuri de protecie a betonului turnat atunci cnd suntei surprini de ploaie Acoper imediat cu materiale de protecie (prelate, folii etc.) suprafaa betonului proaspt turnat i compactat. Asigur-te c apa de ploaie nu se scurge pe suprafaa betonului proaspt pentru a nu spla pasta de ciment. Asigur-te c apa de ploaie nu se scurge din lateral n gropile de fundaie. Betonul este singurul material de construcie a crui rezisten crete n timp. Dac are asigurat umiditate, aceast ntrire progresiv poate dura civa ani.

Beton i mortar25

Beton1.15. Protecia betonului dup turnare i compactare Poi asigura protecia betonului pstrndu-l ct mai mult timp n cofraje, acoperind suprafaa liber cu materiale de protecie (prelate, rogojini, folii de polietilen etc.), nisip, stropindu-l periodic cu ap sau aplicnd pelicule de protecie. Nisipul sau materialele de protecie trebuie meninute n stare umed. Protecia betonului trebuie s nceap ct mai curnd posibil dup terminarea compactrii acestuia. nainte de stropirea cu ap asigur-te c betonul s-a ntrit suficient aa nct s nu speli pasta de ciment aprut deasupra. Se recomand ca stropirea s nceap dup 2-12 ore de la turnare n funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului ambiant. ncepe stropirea cu ap imediat ce este posibil. Folosete pentru stropire aceeai ap ca la preparare (potabil). Stropirea betonului se va repeta la intervale de 2-6 ore. Dac nu ai disponibile materiale de protecie, o metod simpl de protecie a betonului este prin aternerea pe suprafaa acestuia a unui strat subire (1-2 cm) de nisip pe care trebuie s l stropeti uniform i periodic cu ap. Asigur-te nainte c betonul s-a ntrit suficient aa nct nisipul s nu ptrund n acesta (nisipul s nu adere la suprafaa betonului)! Orice metod de protecie alegi pentru betonul proaspt turnat, aceasta trebuie s asigure urmtoarele: I betonul s nu se usuce prematur (n special cnd este expus la soare, bate vntul sau este curent - la turnarea n incinte). n betonul uscat prematur apar fisuri fine superficiale vizibile la suprafaa elementului turnat; I suprafaa liber a betonului proaspt s nu fie splat de ap (s nu se spele laptele de ciment aprut deasupra elementului proaspt turnat); I s nu apar fisuri de contracie (acestea apar cnd ntre interiorul betonului i suprafeele libere sau cofrate ale elementului turnat apar diferene mari de temperatur); I betonul s nu fie expus temperaturilor sczute sau ngheului. Asigur-te c aceste protecii sunt eficiente pe o perioad de cel puin 7 zile de la turnare. Nu produce ocuri sau vibraii n apropierea betonului care se ntrete acestea pot diminua aderena dintre beton i armturi.

26