ABC in pescuit

In acest documentar ne propunem sa adunam pentru dumneavoastra toate acele informatii de care orice pescar incepator sau chiar avansat are nevoie pentru a putea aborda acest minunat sport - "Pescuitul Sportiv" - in cunostinta de cauza si nu in mod empiric. Si cand afirmam acest lucru, avem in vedere in special echipamentele de pescuit cel mai frecvent folosite in tara noastra la pescuitul stationar sau la rapitori. Inainte de a cumpara echipamentele de pescuit, primul lucru este acela de a ne hotari ce ne trebuie. Nu putini sunt aceia care cumpara la intimplare lansete, mulinete si alte articole de pescuit, avind surpriza de a constata, dupa o perioada de experimentare, ca acestea nu sunt deloc potrivite scopului urmarit. IN LOC DE CUVANT INAINTE Relaxarea elastica

Cand musca pestele? O intrebare care ne framanta pe toti si un raspuns ce pare o luare peste picior simpatica. Inainte sa venim pe balta si dupa ce plecam. Acesta a fost incheierea la un articol despre teoria solunara, citit prin anii 70 in Vanatorul si pescarul roman. Dar fiecare raspuns duce la o noua intrebare. De ce atunci ? Cred ca, pe langa solunare si povesti pescaresti, e vorba de interactiunea, nici nu stiu cum s-o numesc mai bine paranormala, peste-pescar. E mai greu de realizat, si mai greu de explicat, dar usor de remarcat. Cand cautam sau ne apropiem de un loc bun , vedem pe apa urme de "activitate" piscatoriala. Dar de multe ori aceasta se domoleste cand incepem sa ne instalam (la fix) sau sa lansam (la pescuitul cu naluci-spinning). Iar cand am strans pentru ca nu musca sau trebuie sa plecam acasa (la stationar), respectiv plecam de pe loc, la spinning, parca activitatea se invioreaza brusc. (Uneori , daca ne intoarcem, situatia se repeta, ca in desenele animate). Asta, chiar de am facut tot atata deranj, si cand am venit, si cand am stat sa-i prindem, si cand am plecat. Singura modificare esentiala este actiunea noastra: prospectare sau plecare-activitate a pestilor sporita; actiune de a pescui-activitate redusa. La fix, daca stam o perioada indelungata, muscaturile pestelui sunt mai dese cand pescarul nu se afla fizic langa scula. Cand pleaca la vecin, la tufis, la masina. Sau, daca dati cu mai multe lansete, de multe ori musca exact la cea mai nesupravegheata sau mai indepartata. Stiu o situatie povestita de un prieten, in care pescarul, pe o balta cu muscaturi frecvente, cand prezentarea se lasa asteptata, trebaluia la termos, la tigare, isi muta atentia de la scule si bambine; iar muscatura nu intarzia. Si la rapitor, am deseori muscaturi cand ma uit la peisaj, cand nu ma astept. Sau, foarte des, cand ma hotarasc sa plec, sa schimb locul sau naluca. E valabil si cand pescarul e plecat doar cu mintea. Viseaza, picoteste, doarme, e ametit de un paharel in plus. Iar oamenii se intreaba; cum de a muscat la ala baut si neatent? Pai, poate tocmai pentru ca era baut si neatent. Si de ce nu a dat la mine, ca eram pregatit "sa-l omor" ? Pai, tocmai ca erati pregatit sa-l omorati. Si nici o lighioana nu vrea sa fie omorata, mai ales daca si simte ca asta urmeaza. N-ati observat de cate ori musca sau tantarul decoleaza tocmai cand vreti sa il (o) striviti? Inainte de a declansa miscarea, exact atunci cand v-ati hotarat sa omorati insecta. Iar ea se afla pe perete, fara sa fie in contact fizic cu dvs., fara sa se iste bruma vreunei miscari sau a unui curent de aer. Sunt iarasi cunoscute cazurile in care pescari, unditari, drumeti, vanatori fara arma la ei, facand cam acelasi zgomot sau agitatie, sunt rabdati de catre salbaticiuni mult mai aproape decat vanatorii inarmati pusi pe fapte. Ratele salbatice sunt exemplele cele mai la indemana. Nu am arma, dar inclin sa-i cred pe vanatori ca o tinta dificila estecioara, de care alfel ne izbim la tot pasul. Nu stiu cum se propaga informatia aceasta. Dar se verifica prea des.

1

Sau, de ce partenerii nostri de pescuit, mai putin determinati ca noi-copii, femeile, incepatorii-au mai multe si mai bogate intalniri cu pestii ? Ma refer la prezentari, nu la rezultatul final al intalnirii, care desigur, depinde si de maiestria pescarului. Pai, emit si eu o ipoteza, tocmai pentru ca femeile sau copii, filogenetic, de la pesteri incoace, au fost mai putin "vanatori" ucigasi decat barbatii maturi. Iar incepatorii, precum copiii, de multe ori sunt relaxati, luind pescuitul "in joaca". Acel biocamp agresiv, nepus in evidenta de stiinta clasica, dar care e posibil sa existe, poate fi perceput de necuvantatorii nostri parteneri de sport. Ar mai fi problema vectorului prin care transmitem intentiilor noastre agresive. Pe langa calea necunoscuta, paranormala, cred ca exista si ceva mai concret. Multe intrebari, cu voce tare sau in gand, pe care ni le tot punem pe balta sunt de genul: cum de a dat crapul la ala cu varga aia veche, proasta, de trestie ? Pai, poate tocmai ca era de trestie, material natural. Ati remarcat probabil ca la sculele vechi, din materiale naturale (trestie, bambus, piper), chiar echipate grosier la linia fir-plumb ac, sunt neasteptat de multe prezentari. Pentru a avea aceleasi rezultate la vergile de sticla, compozit, carbon, kevlar si alte cristale lichide, tot urcand spre "hi-tech", trebuie sa umblam tot mai mult la finetea montajului, la distanta de pescuit, la cantitatea si calitatea nadei. E adevarat, printr-un material hi-tech se transmite mai rapid prezenta pestelui. Dar informatia se propaga si in sens invers, de la pescar catre peste. Nu ma gandesc doar la perceptia mecanica: am luat varga in mana, pestele a "simtit" ceva in momeala sau naluca ce se vrea naturala. Cred ca prin intermediul vergii se transmmite si o altfel de informatie. Tot batand malurile dupa iluzia salaului, am trecut pe langa multi oameni care dadeau, la fix, la crap sau caras. Imi este tot mai clar ca, mentinand celelalte variabile pe cat posibil asemanatoare, mai multe prezentari au cei cu vergi mai putin carbonate, kevlarate, borate. Adica cei cu lansete de fibra de sticla sau materiale compozite. La inceput am crezut ca localnicii sau cei cu mai mult timp si mai putini bani compenseaza decalajul tehnologic cu mai buna cunoastere a locurilor si, cu mai multe ore de "iesiri" pe balta. Aceasta fiind singura explicatie a intalnirilor mai numeroase cu pestele. Mai multe am patit si vazut la pescuitul stiucii, cu naluci. Am avut ocazia de-a lungul a trei ani, pescuind alaturi de aceeiasi oameni, sa constat, in conditii asemanatoare, ca cei care au tot "up-gradat" vergile cu unele mai bogate in carbon, cu un modul de elasticitate mai ridicat, au avut prezentari tot mai rare. Nu ma refer la scaderea generala a numarului pestilor din balta, ci la locul in clasamentele neoficiale dintre noi. Si cele mai prinzatoare vergi ale mele au fost cele de fibra de sticla. Si la rapitor, si, inainte de acesta, la stationar. Am avut o Daiwa Regal, ce parea uzata moral si a tot schimbat proprietari pe traseul Bucuresti-Ploiesti si retur, timp de 10 ani. Dar toti, cu mine in frunte, am realizat ce prinzatoare era dupa ce nu o mai aveam. Iar acum, in patria carbonului, USA, unele din marile firme producatoare de lansete mentin in fabricatie vergi de sticla (St.Croix) sau produc de cativa ani serii speciale, mai lente, mai blande, cu carbon mai putin "modulat" (GLoomis). Statistic vorbind, la americanii, aflati in avans tehnologic, tendinta este totusi catre vergi rapide si puternice (inalt modulate, carbon catre 100%, lacuri de acoperire cat mai putine) si noi generatii de multifilamente. Din ce am vazut si citit, ei fac pescuit sportiv in special la bibanul american (bass), de multe ori de suprafata. Astfel, materialele bune conducatore de vibratii mecanice, electromagnetice si Dumnezeu si pestii mai stiu de care, vin in mai putin contact cu apa, mediul vietii. Apelez din nou la experienta propie si la cea a tovarasilor de pescuit, pentru a privi, dintr-un punct de vedere nou, impactul noilor "fire" de pescuit impletite, multifilamente, tresele tip "dyneema" ("ata"). Cred ca putem compara saltul de la monofilament (nylon, guta) la "ata", cu cel de la vergile de sticla la cele de carbon. Lipsa de elasticitate si marea rezistenta la rupere sunt caracteristicile esentiale ale acestora. Dar, pe langa avantajele si dezavantajele analizate de publicatiile de specialitate, am constatat: de cand pescuiesc mai mult cu multifilamente decat cu batranul "mono", am mai putine prezentari. Cred ca asemenea vergilor, "ata" informeaza pestii veniti in contact cu naluca nu numai despre prezenta fizica a pescarului. Ci si cumva, despre cea biologica, a unui dusman viu si natural. De multe ori, in aceeleasi partide, acelasi om, schimba bobina echipata cu "ata" cu cea cu monofilament si parca apar si pestii. Iar craparii cu capturi multe, chiar daca au adoptat "ata", de obicei o folosesc doar la montajul final (chiostec, inaintas, sa nu zic bomba, ca nu e sportiv). Cred ca acest material, polietilena de inalta densitate pe numele lui, tras, extrudat, impletit, tehnologizat si retehnologizat, e mai bun conducator de biocamp al pescarului decat batranul monofilament. Sau decat stramosii naturali folositi de bunicii nostri. Ce asi spune in loc de incheiere ? Psihic, e bine sa fiti relaxat. Cu cat veti fi mai relaxat si mai detasat de rezultatul confruntarii, cu atat aveti mai multe sanse sa o repetati. Regasiti inocenta copilariei sau puritatea incepatorului ar spune un indrumator spiritual. Cu cat va enervati mai mult dupa un eventual rateu, cu atat aveti sansa sa il repetati pe acesta. Un exemplu interesant este neplacuta situatie in care colegilor incepe sa le creasca traista, iar dumneavoastra.tensiunea. Este si datorita "iesirii din mana", dar, zic eu, si datorita biocampului agresiv (la adresa pestilor, desigur).

2

Materialele ansamblului varga fir, normal ca a evoluat si nu ne mai putem intoarce la combinata joarda alun-fir de matase-pluta de cocean-forfac din coada de cal-bold indoit. Dar nici nu as recomanda capitalizarea tuturor sperantelor in ultimele aparitii, pentru ca de multe ori, acestea sunt si cele mai indepartate de natura. Daca in medicina, sport, nutritie, se redescopera valentele naturale, cred ca principiul naturaletii se poate lua in considerare si la sculele de pescuit. Nu alergati (ca mine) dupa lansete noi. Noi si ca exemplar, si ca model. Sau, daca sunt noi, inalt modulate si scumpe, nu asteptati maximul de la ele din primele iesiri. In filmul de referinta al pescarului roman, "Operatiunea Monstrul", Titus Popovici, prin gura marilor actori, filosofa "hainele pescarului trebuie sa fie arse de soare, batute de vanturi si de ploi...". De ce nu si lanseta? Prin mai multe iesiri la apa, se mai leapada si ea de haina tehnologica. Odinioara, autoturismele se "rodau" mai serios, si apoi aveau viata lunga. Cand aveti de a face cu pesti prudenti, evitati pe cat posibil combinata varga de carbon 100%-multifilament. Fie ca dati la fix, fie la spin (naluci), o varga mai blanda, lenta, elastica, cu varful sensibil, cu un modul de elasticitate mai scazut, va fi mai putin perceputa de pesti. Si mecanic si, cred eu, altfel. Fiti relaxat si elastic, pliindu-va pe realitatea locului si momentului, binomul unditar-echipament armonizandu-se, completandu-se, corectandu-se. Si, mai ales, nu va propuneti sa prindeti toti pestii, "give fish a chance". Pestele dumneavoastra oricum nu vi-l ia nimeni. CU CE PESCUIM LANSETA Cum iti alegi lanseta perfecta ? Te-ai gandit sa cumperi o lanseta noua dar nu stii de unde sa incepi ? O parte importanta a arsenalului oricarui pescar, lansetele, desi aparent similare, difera prin constructie, actiune si tipul de pescuit pentru care se folosesc. Materiale de constructie Cu stramosi celebri precum nuiaua de alun sau trestia de zahar, lansetele din ziua de astazi sunt fabricate din materiale de ultima generatie, identice celor folosite in industria aeronautica, oferindu-i pescarului un surplus de senzitivitate, o actiune mult mai complexa, o manevrabilitate ridicata datorita greutatii reduse. Astfel, majoritatea lansetelor ce fac deliciul pescarilor au la baza fibra de sticla, grafit (fibre de carbon), sau o combinatie a celor doua numita compozit. Grafit: Alegerea numarul 1 in industria manufacturarii uneltelor de pescuit, grafitul este cel care face posibila constructia unor lansete mai mult decat senzitive si foarte usoare. Greutatea unei lansete conteaza atunci cand pescuiesti o zi intreaga Capabil sa preia si sa transmita socul fiecarui obstacol, fie ca este iarba subacvatica, radacina, substrat sau muscatura de peste, grafitul este cel care face posibila comunicarea optima dintre pescar si ceea ce se afla la capatul liniei (gutei) cu care acesta pescuieste. Foarte flexibile, lansetele fabricate in intregime din grafit sunt in acelasi timp foarte rezistente si puternice, acestea fiind atuurile ce vor ajuta oricare pescar sa urce cati mai multi pesti pe mal. In plus, supletea si rezerva de putere oferite de acest material sunt cele care va vor ajuta in lupta cu captura mult dorita. Grafitul este manufacturat intr-o varietate de clase a caror baza este data de coeficientul de rezistenta al fibrelor utilizate in constructia lansetei. Cu cat coeficientul de rezistenta este mai mare, cu atat mai puternice si mai dense sunt fibrele ce formeaza ansamblul numit lanseta. Ganditi-va in aceste fel: pe masura sa acest coeficient creste, cantitatea de material utilizata in constructie scade, permitand astfel productia unei lansete mai usoare, cu actiune mai rapida si sensibilitate crescuta, mentinand in acelasi timp duritatea si rezistenta blancului. Si, desi probabil acum sunteti de parere ca intr-adevar grafitul este materialul perfect pentru constructia unei lansete, exista si impedimente. Unul dintre ele ar fi ca pe masura ce coeficientul de rezistenta creste, materialul devine mult mai expus la socuri bruste, ansamblul rezultat in urma constructiei fiind mult mai fragil.

3

Altfel spus, o lanseta in al carei proces de constructie s-a utilizat grafit cu coeficient de rezistenta mare, va fi foarte rezistenta in dril dand dovada de putere dar foarte usor de rupt (casanta, fragila) atunci cand este lovita, trantita etc Gasirea unui echilibru intre coeficientul de fragilitate si coeficientul de rezistenta este cheia succesului, aici facandu-se dealtfel si diferenta intre producatorii de lansete. Pentru a va face o imagine mai clara, aflati ca fibra de sticla are un coeficient de rezistenta cuprins intre 6-13 milioane in timp ce grafitul are coeficient de rezistenta intre 33-60 milioane. Grafitul IM6 are un coeficient de rezistenta de 33 milioane in timp cel grafitul IM7 are 42 milioane. Toate aceste proprietati duc lansetele fabricate din grafit in topul piramidei preturilor. Fibra de sticla: Parte integranta din pionieratul constructiei lansetelor, fibra de sticla a suferit nenumarate imbunatatiri in segmentele performanta si caracteristici de-a lungul timpului. Cu toate acestea, minusul major ramas nerezolvat ramane lipsa de sensibilitate. In aceasta competitie, grafitul ramane rege fara echivoc. Totusi daca stilul de pescuit practicat ingnora definitia de sensibilitate, atunci poate o lanseta de fibra de sticla este alegerea perfecta pentru dumneavoastra. Mult mai grele decat lansetele de grafit, datorita tehnologiei diferite de fabricatie si materialului folosit, lansetele din fibra de sticla tind totusi sa fi mai durabile si mult mai rezistente la socuri. Astfel, pentru cei ce isi incep acum ucenicia in ale pescuitului, o lanseta de fibra de sticla poate fi alegerea perfecta. Durabilitatea si pretul redus fac din acest segment unul targetat pe incepatori, copii si pescuitul de anduranta, lansetele din aceasta categorie fiind plasate la baza piramidei preturilor. Compozit: Aparute ca un compromis intre cele 2 extreme, lansetele de compozit ofera ce este mai bun in cele 2 lumi sensibilitatii si greutatii reduse adaugandu-se durabilitatea, materialul folosit fiind in fapt un amestec echilibrat de grafit cu fibra de sticla. Tocmai datorita acestei combinatii de proprietati si totodata pretului mediu, lansetele de compozit ocupa in acest moment cea mai mare parte a acestui segment de piata, plaja oferita fiind intr-atat de larga incat este aproape imposibil petru un pescar sa nu gaseasca produsul care sa-i satisfaca cerintele. Daca nu cauti o lanseta aparte, cu calitati extrem de fine, un produs pentru o nisa aparte, atunci lanseta de compozit este cea potrivita pentru tine ! Toate aceste proprietati duc lansetele fabricate din compozit in zona de mijloc-superioara, a piramidei preturilor. Inele Importanta inelelor unei lansete consta in faptul ca ele influenteaza direct lungimea lanseului si ajuta in mod direct la dispersarea uniforma a fortei aplicata blancului in momentul unui dril sau al unui lanseu. Atunci cand va alegeti o lanseta, aveti grija ca inelele sa fie fabricate din ceramica . Acest material va diminua fenomenul de frecare la care este supusa linia principala si va disipa mult mai rapid caldura datorata acesteia, asigurand o alunecare lina a firului in momentul recuperarii sau a lanseului. In plus, chiar si in cazul utilizarii indelungate a lansetei impreuna cu un fir textil, acesta nu se va scamosa iar metalul ce sustine inelul nu se va uza. E drept, in acest moment putem gasi si echipari in totalitate cu inele de metal (spod rod), dar ele fac obiectul unei discutii separate, fiind o solutie ingenioasa pentru lansetele care sunt supuse la sarcini extreme si lanseuri violente. Doua din cele mai populare tipuri de inele in acest moment pe piata sunt Fuji si SIC (Silicon Carbide). Actiune Actiunea unei lansete este termenul folosit pentru a descrie flexibilitatea sau rigiditatea pe care aceasta o manifesta. Exista 3 tipuri standard de actiune: rapida, medie si lenta (parabolica). Actiune rapida: Acest tip de lanseta se va indoi extrem de putin, fiind una caracterizata de rigiditate si forta impresionanta, in fapt singurul segment ce se curbeaza fiind cel final, de varf. Un astfel de tip de lanseta este ideal pentru pescuitul pestilor de mari dimensiuni ce necesita multa tractiune in dril, pentru pescuitul la distanta sau cel in care este necesara lansarea unei greutati mai mari, pentru pescuitul in structuri, unde in cazul unei capturi, o actiune rapida asupra pestelui este necesara. Actiune medie: O lanseta cu actiune medie este alegerea comuna pentru multe stiluri de pescuit. Acest tip de lanseta se va indoi in proportie de 50% fata de lungimea ei permitand pescarului sa pescuiasca pestele cel mare precum si sa-si incerce norocul cu specii de dimensiuni mai mici. Atingand ambele extreme, o lanseta cu actiune medie este o lanseta versatila caracterizata de permisivitate si accesibilitate. Asigura un bun lanseu, un dril multumitor si un bun control al pestelui. Actiune lenta: Indoindu-se pe toata lungimea blancului, o lanseta cu actiune lenta sau parabolica reprezinta cel mai flexibil segment al acestei clase. Utilizate in special pentru placerea drilului, absorb socul in mod exceptional, neexistand riscul ca acul sa iasa accidental din gura pestelui.

4

Lansetele cu actiune parabolica sunt lansete folosite atunci cand se pescuieste relativ aproape, ce nu permit lansarea de greutati mari la distanta, lansete ce fac deliciul pescarilor experimentati.

Putere In directa corespondenta cu actiunea, puterea unei lansete poate fi definita ca rezistenta acesteia data de testul de curbare (TC Test Curve). Cu lanseta intinsa la orizontala, greutatea ce reuseste sa aduca varful acesteia perpendicular pe pamant este cea care da factorul numit putere. Astfel, incercand sa obtinem o clasificare a lansetelor in functie de putere vom obtine urmatoarele categorii: UltraUsoara, Usoara, Medie, Medie-Grea, Grea, Ultra-Grea. Exista o legatura directa intre tipul de lanseta utilizat (puterea lansetei) si firul utilizat. Ultra-Usoara = fir cu rezistenta intre 0.45kg si 1.81kg Usoara = fir cu rezistenta intre 1.81kg si 3.62kg Medie = fir cu rezistenta intre 1.81kg si 5.44kg Medie-Grea = fir cu rezistenta intre 3.62kg si 6.35kg Grea = fir cu rezistenta intre 6.80kg si 11.33kg Ultra-Grea = fir cu rezistenta peste 11.33kg

Cum alegem lanseta potrivita in pescuitul la rapitori -spinning Fie ca vorbim de lansetele de pe piata europeana, americana sau japoneza, lanseta ideala este aceea care ii face pe plac pescarului si in care acesta are incredere deplina. Voi face in acest capitol un scurt rezumat, din putina mea experienta in alegerea lansetelor de pescuit la rapitor cu naluci, care sper ca va v-a ajuta pe viitor in alegerea lansetei mult visate. Actiunile lansetelor: Pescuitul cu plastice moi (jigging) Am vorbit in capitolul precendent de aceasta tehnica de pescuit fara a pune mare accent pe echipament, acum a venit si randul lui. Lansetele ce le prefer in abordarea acestui stil sunt cele cu actiuni fast sau x-fast (rapide, sau extra rapide). Aceste lansete au propietatea unui varf extrem de rigid ceea ce ajuta la o intepare corecta, ferma si rapida ! De asemenea atentie la reglarea franei in cazul in care pescuiti cu astfel de bete, mai ales daca pescuiti cu fir multifilament ; intrucat firele multifilament au o elongatie redusa, actiunea betelor ce nu le permite sa se indoaie , iar in caz de agatatura acesti factori pot duce la ruperea lansetei. In alegerea unei lansete depinde si stilul si locul unde pescuim : -pentru lacuri si rauri mici prefer betele cu puterea de lansare (casting weight) de pana in 17,5g (5/8oz) sau maxim 30g. De asemenea prefer betele scurte de 1,86-2,28m indiferent daca pescuiesc de pe mal sau din barca. Pentru pescuitul de pe mal majoritatea pescarilor prefera bete de 2,7-3m. Cu astfel de bete puteti acoperi o plaja destul de mare de naluci suple(plasticele moi). In multe teste pe care le-am facut in 3 ani cu diferite lansete atat de pe piata din Romania cat si cu cele de pe piata Americana, cele de peste ocean s-au dovedit a fi net superioare. Totusi de pe piata romaneasca as vrea sa pun un plus betelor Cormoran Black Star care dupa parerea mea sunt printre cele mai bune si la indemana, in plus au si un prt relativ mic in comparatie cu alte lansete de rapitor. Am pescuit cu lansetele de la Bass Pro Shops, aici remarcandu-se Bass Pro Outdoor Im7, un bat fantastic cu putere de aruncare 7-28g (1/4-1oz) si actiune x-fast. Pretul nu era mare la vremea la care a fost achizitionat-in jur de 120$ cu toate taxele incluse.(acum este in posesia unui prieten-se poate vedea la galerie un crap de 6,8kg scos absolut fara nici cea mai mica problema). Apoi la indemnul unui prieten mi-am indreptat atentia catre blancurile produse in America de firma ALL STAR. Si astfel a inceput o noua era pentru mine. Blancul prezinta pereti foarte solizi, actiuni uimitor de rapide, si calitatea modulelor de carbon iti dau senzatia ca pescuiesti cu adevarat ! Tot cu achizitionarea acestui blanc au inceput cateva notiuni pentru mine in domeniul rod-buildingului (constructia de lansete). Blancurile pe piata americana valoreaza intre 100-120$, dar merita fiecare cent ! Pentru pescuitul pe rauri mari este recomandata o plaja de putere mai mare 20-50g sau 30-60g. Pescuitul cu naluci reactive (voblere, linguri)

5

Pescuitului cu astfel de naluci i se preteaza lansetele ce au actiuni moderate sau moderat-rapide (progresive). De ce aceste actiuni ? Pentru ca, sa nu uitam, pescuim cu naluci reactive asta presupunand recuperare continua, cu oarecare viteze, iar o lanseta rigida poate duce la rateu : naluca pur si simplu zboara din gura pestelui sau il raneste rupandu-i pur si simplu gura in cazul in care vorbim de avat sau biban. Am pescuit destul de mult cu un Cormoran Carbo Star deluxe IM8 care si-a facut datoria pe parcursul a 2 ani ramanand un bat de suflet cu valoare sentimentala. Puterea de aruncare era de 10-30g, dar la 30g cam scartia iar actiunea moderat rapida. Pretul este destul de mic pentru un astfel de bat : in jur de 100-130 ron. Prefer de asemenea si aici betele cu putere de aruncare de 7-28g (1/4-1oz) sau 10-30g. Din betele de pe piata americana as putea mentiona seria Tourney Trail de la Cabelas, bete excelente pentru pretul lor (aproximativ 210 ron). Recomand de aici seriile cu puteri de lansare 3/8-3/4oz(10,5-21g). Ramanand la piata americana tot Cabelas mai detine niste bete uimitoare pentru lingura si vobler . Betele se numesc Cabelas Fish Eagle II, si din aceasta gama recomand tot cele cu puteri de lansare 3/8-3/4oz(10,5-21g). Am testat un astfel de bat prt de cateva partide in care am pescuit exclusiv as putea spune la voblere si linguri de pana in 14g. Desi lungimea lui este de 86 (2,59m) am pescuit cu el fara probleme atat din barca cat si de pe mal. De pe mal am prins foarte bine biban, iar din barca stiuci ; se descurca excellent cu nalucile reactive, iar masa nalucilor la care exceleaza este de 5-12g. Pot spune ca are un raport calitate prt excelent ~ 280 ron. Poate reprezenta un bat indispensabil celor care pescuiesc la stiuca, avat, biban, salau cu voblere si linguri. Pentru pescuitul pe rauri mari recomand plaje de puteri 10-40g. Personal sunt adeptul betelor rapide, iar cand pescuiesc cu voblere si linguri folosesc firul monofilament in locul celui multifilament, intrucat primul are o elongatie mai mare si permite pestelui sa inhate naluca. Referitor la lungimea batului , acum fiecare dupa bunul plac. Spre excemplu pescarii nordici folosesc pentru pescuitul din barca bete de 3-3.30m. Asta din cauza ca in nord, apele sunt foarte limpezi, ei avand nevoie de lanseuri foarte lungi pentru a fi depistati mai greu de catre pesti. Asa ca nu conteaza daca pescuim din barca sau de pe mal, important este sa ne potrivim cu lanseta ce o folosim si sa stim exact ce vrem de la aceasta. MULINETA Cum iti alegi mulineta de spinning ? Alegerea unei mulinete de spinning din imensa oferta de pe piata poate fi uneori mai mult decat dificila ... In orice discutie despre mulinete, consistenta capitolului spinning este usor de observat, in pricipal datorita popularitii acestui stil de pescuit in Romania. Orice tip de pescuit usor, orice tehnica de pescuit a rapitorilor, integreaza si o mulineta de spinning, datorita performantelor si usurintei in utilizare de care acesta da dovada. Si cum tehnologia se imbina din ce in ce mai mult cu pescuitul, alegerea unui astfel de produs devine din ce in ce mai grea. Incercati sa cititi acest mic ghid si sigur veti gasi cateva ponturi utile pentru viitoarea alegere. Corpul mulinetei Sunt convins ca cei mai multi dintre voi au vazut macar o data schema tehnica a unei mulinete si au fost surprinsi de complexitatea mecanica in sine si de varietatea pieselor ce compun ansamblul. Alegerea unei mulinete cu o mecanica robusta simplifica utilizarea si micsoreaza sansa unei posibile viitoare defectiuni. Corpul mulinetei, poate fi fabricat din plastic, aluminiu, grafit/carbon sau materiale compozite. Optiunea este destul de simpla aici, in sensul in care daca va doriti o mulineta usoara, puteti opta pentru un corp de carbon, iar daca alegerea se indreapta catre rezistenta si perenitate, aluminiul este cea mai buna solutie. Totusi, daca alegerea rezistent vs usor este personala, la baza deciziei ar trebui sa stea stilul de pescuit practicat. Spre exemplu, daca se urmaresc pestii de mici dimensiuni, atunci un corp de carbon este optim, la polul opus aflandu-se spinning-ul greu, cu naluci mari si grele, ce implica o mulineta cu un corp solid precum cel din aluminiu, rezistent la uzura si la solicitari. Un alt factor ce ar trebui sa influenteze decizia este soliditatea corpului. In momentul alegerii atentia trebuie indreptata catre un corp solid, bine conturat, cu partile mobile finisate, fara defecte minore ce va pot creea probleme ulterior. Marimea mulinetei La prima vedere, gama de marimi existenta pentru fiecare model, 100, 300, 1000, 2000, 4000, este dezorientanta, chiar si pentru un pescar incercat. General vorbind, in functie de tipul de pescuit practicat, alegerea este in directa corespondenta cu firul pe care il veti folosi. Cu cat dimensiunea firului se reduce, reduceti si dimensiunea mulinetei. Dealtfel, o informatie mai mult decat folositoare o gasiti in specificatiile tehnice sau pe tamburul mulinetei, fiecare producator incluzand diametrul si lungimea firului recomandat. Exemple: - daca pestele urmarit este cleanul, atunci diametrul firului va fi unul mic 0.12mm-0.15mm, mulineta recomandata fiind una usoara; - daca pescuiti la stiuca, biban, sau salau, atunci firul potrivit va fi undeva intre 0.17mm-0.25mm, mulineta recomandata fiind una medie; - in cazul in care cautati somnul, capturile capitale sau pescuiti cu naluci grele sau jiguri supradimensionate,

6

diametrul recomandat se va regasi in plaja 0.25mm-0.30mm, o mulineta mare fiind mai potrivita decat una medie; va face fata cu brio si va rezista mult mai mult in timp. Raportul de recuperare Raportul de recuperare face referire la numarul de rotatii executate de rotor la o tura completa de manivela. Spre exemplu, intr-un raport de recuperare de 4:1, rotorul va executa 4 miscari de revolutie la o singua invartire a manivelei. In concluzie, cu cat numarul de rotatii ale rotorului creste, lungimea firului recuperat pe o invartire a manivelei creste. Daca un raport de recuperare 4:1 este considerat mediu, atunci limitele inferioare si superioare vor fi 3:1 si 6:1. Exemple: - avat [recuperarea nalucii cu viteza, pe distante scurte] r.r. mare; - stiuca, salau, biban [recuperarea nalucii pe distante medii, alternand viteza] r.r mediu; - stiuca, salau, somn [ recuperarea nalucii pe distante medii-mari, cu viteza mica] r.r. mic. Nota: r.r - raport de recuperare Pentru scopuri generale si utilizare multipla, un raport de recuperare mediu, 4:1, 4.5:1, este maimult decat suficient. Totusi daca va puteti permite mai multe mulinete, atunci ar fi perfect sa alegeti atat un raport de recuperare mic cat si unul mare, pentru a acoperi o plaja mai mare. Sistemul de franare Sistemul de franare este unul din cele mai importante aspecte ale unei mulinete de spinning. In drill, frana este cea responsabila pentru presiunea pusa asupra pestelui, pentru derularea firului in sarcina maxima. Fara o frana cu reglaj micrometric, riscul ruperii firului si a pierderii unui peste este foarte mare. Intotdeauna asigurati-va ca frana are un reglaj fin, ca functioneaza lin si continuu, fara sincope. In sarcina, in functie de reglajul stabilit, firul trebuie sa se deruleze uniform, exceptie facand situatia cand frana este stransa la maxim. In functie de pozitionarea franei, exista 2 tipuri de mulinete de spinning: cu frana fata[FD/front drag] si cu frana spate[RD/rear drag]. Mulinetele FD sunt echipate in general cu discuri de franare mari, ce ofera o durabilitatea si o performanta superioara celor cu frana spate. Mulinete RD sunt insa mai usor de controlat, in special in drill, datorita pozitionarii franei, mult mai la indemana pescarului, dar nu exceleaza in lupta cu pestii de mari dimensiuni. Rulmenti Toate mulinetele de spinning sunt prevazute cu angrenaj echipat cu rulmenti pe bile, pentru o functionare si o rulare lina, silentioasa, fara vibratii. Multe dintre ele contin chiar un rulment pe role in interiorul galetului [pastila de la baza pickup-ului ce face posibila translatia lina a firului, impiedicandu-l sa se rasuceasca]. Un numar mare de rulmenti implica desigur o calitate superiora a mulinetei in cauza. Un avantaj major este cazul in care rulmentii sunt din otel, durabilitatea si rezistenta la coroziune fiind mult mai mari. Alegeti un numar de rulmenti pe masura banilor disponibili, dar atentie la faptul ca nimic nu este mai neplacut decat o mulineta care nu functioneaza liniar, fara trepidatii. Tamburi In angrenajul mulinetei, tamburul ocupa unul dintre cele mai importante locuri. nu numai pentru depozitarea firului ci si pentru calitatea sau distanta lanseului. Nu este de neglijat nici forma si felul in care firul se aseaza pe el. Aceste amanunte isi vor dovedi importantanta atunci cand lansati. Un tambur inalt si mai putin adanc va asigura un lanseu mai lung, datorita usurintei cu care firul se desfasoara de pe el. Majoritatea tamburilor sunt fabricati din aluminiu anodizat sau grafit / carbon. Situatie similara ca in cazul corpului, carbonul asigura un ansamblu mai usoar iar aluminiul unul mai rezistent si mai durabil. Tamburii de rezerva sunt un mic bonus oferit de catre producator, permitandu-va astfel utilizarea firelor de diametre diferite. Schimbarea se efectueaza foarte usor, existand 2 sisteme standard de montare, in directa legatura cu tipul de mulineta. Astfel, la mulinetele cu frana fata, tamburul se poate schimba prin desurubarea pastilei de reglare a franei, iar la cele cu frana spate, sistemul cel mai intalnit fiind cel one touch un mic buton aflat pe partea superioara a tamburului. Antiretur Premisa pentru o mulineta perfecta, antireturul este in fapt o mica functie ce impiedica invartirea in sens invers de rotatie a manivelei, permitand astfel un drill excelent controlat numai de frana si mana pescarului. O mulineta ce se respecta are antireturul infinit, orice oprire inopinanta a manivelei nelasand joc in manivela. Alegerea unei mulinete de spinning din imensa oferta de pe piata poate fi uneori mai mult decat dificila dar decizia poate fi simplificata daca aveti foarte bine definit in minte tipul de pescuit pe care urmeaza sa il practicati. Mulineta aleasa va fi partenerul vostru in aventura in care sunteti gata sa intrati.

7

Mulinetele de spinning cu freerunner Mulinetele de spinning cu freerunner sau baitrunner (denumirea depinde de firma producatoare), au in principal aceleasi detalii constructive ca si mulinetele de spinning normale, diferenta constand in faptul ca aceste mulnete au doua frane. O frana frontala pe tambur, care este frana de dril si se va regla in functie de grosimea firului folosit si o frana in spate, care este practic freerunner-ul (free runner = alergator liber). Comutarea intre aceste doua sisteme de franare se face manual cu ajutorul unei parghii de comanda sau automat la inceperea drilului. Frana frontala. Parghia de comanda. Freerunner. Freerunner-ul se va regla la un nivel la care daca trageti de fir, lanseta nu va pleca de pe suport. Aceasta va da pestelui, dupa producerea autointeparii, posibilitatea de a pleca cu momeala fara sa ia si lanseta de pe mal. In momentul in care pescarul incepe drilul, la prima miscare a manivelei mulinetei se decupleaza automat free runner-ul si se cupleaza frana de dril. Mulinetele de spinning cu freerunner se folosesc de obicei pentru pescuitul crapului de pe mal. FOLOSIREA LANSETEI SI MULINETEI Incarcarea cu fir a tamburului mulinetei Pentru a incarca cu fir un tambur se va monta mulineta in mandrina lansetei (nu este necesara folosirea intregii lansete ci doar a primului tronson daca are inel) si se va demonta tamburul mulinetei pentru a se usura prinderea firului pe acesta. Se trece firul prin inelul lansetei si se leaga pe tambur folosind un nod (de exemplu uniknot"). Se ridica pick-up-ul mulinetei si se monteaza tamburul la locul sau. Rola de fir o veti aseza pe podea, culcata pe o parte, chiar sub inelul lansetei, iar intre degetul mare si cel aratator al mainii cu care tineti lanseta, veti tine firul tensionat, pentru ca acesta sa sa fie mulinat ordonat, spira langa spira si strans, pe tambur. Mulinati cu o viteza constanta, nu prea mare, avand grija ca firul sa "curga" usor prin inelul lansetei. Lansarea Pentru lansare se prinde lanseta in dreptul mandrinei cu mana dreapta, se apuca firul cu degetul aratator, se ridica pick-up-ul si prin balansarea in plan vertical sau orizontal se arunca montura, concomitent eliberand firul de pe deget. Dupa lansare prin simpla rotire a manivelei, pick-up-ul revine in pozitia de lucru. Nu se lanseaza niciodata cu greutati mai mari decat cele din intervalul inscriptionat pe lanseta.

Folosirea franei mulinetei Frana are ca scop prevenirea ruperii firului in timpul "drilului" (lupta cu pestele), regland-o in functie de grosimea firului cu care pescuiti pana aproape de limita de rupere. O alta intrebuintare a franei in cazul cand pescuiti la stationar, este de a preveni pierderea lansetei in apa atunci cand un peste mai mare se agata in montura dvs. Pentru aceasta se regleaza frana in asa fel incat la o verificare (trageti cu mana de fir) firul sa se desfasoare de pe tambur fara sa miste lanseta din suport. Tips & Tricks Cand folostiti frana reglata foarte lejer, inteparea pestelui se va face cu o mana tinand de tambur. Dupa intepare aveti timp sa strangeti frana la o valoare convenabila pentru "dril". Aducerea la mal a pestelui Am vazut "pescari" care tin lanseta nemiscata intr-o pozite si mulineaza tragand pestele. GRESIT !!! in acest caz se risca ruperea manivelei mulinetei. Aducerea la mal a pestelui nu se face din mulineta ci din lanseta. Se trage lanseta spre inapoi dupa care se aduce la pozitia initiala concomitent cu recuperarea firului pe tambur, neslabind niciodata din tensiunea firului. Scoaterea pestelui mare din apa (peste 0.5 Kg in functie de lanseta) se va face numai cu minciogul, gafa, sau alte ustensile destinate acestei actiuni. Intretinere: Lansetele si mulinetele se vor curata dupa fiecare partida de pescuit stergandu-le cu o laveta umeda. Lansetele telescopice vor fi curatate in mod special, desfacand capacul manerului si suflandu-le cu aer comprimat, datorita faptului ca nisipul intrat intre segmentele acestora va distruge lanseta. Pastrarea lansetelor si transportul acestora la balta se va face in huse speciale, cu mulinetele demontate din mandrina. Mulineta se va unge cel putin de doua ori pe an cu vaselina speciala, in caz ca nu aveti vaselina speciala, apelati la un specialist. Mulinetele se vor transporta separat in huse sau cutii, montandu-le pe lansete numai la balta.

8

Din secretele plutelor de pescuit Atunci cand avem o varga si dorim s-o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic; apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element - pluta - care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala. In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din materiale primare (varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc.) sau materiale compozite (lemn de esenta speciala, plastic, pluta, teava de ac de seringa). Partea din pluta care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. Mai departe, in functie de distanta la care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei. Cand distanta este mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren expandat sau plastic. Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure este flotabilitatea. Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei. Plutele de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia (durata timpului de revenire la suprafata) atunci cand pestele trage. O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita "pluta rapida" iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o vom denumi "pluta lenta". O pluta rapida este caracterizeaza de o forta arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa traga serios de momeala. Daca pestele este rapitor atunci totul este in regula, acestia fiind mai agresivi; daca pestele este pasnic, este foarte probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa lase imediat momeala. Ne propunem in continuare sa explicam fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. Teoria are la baza legea lui Arhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei marime este data de greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp. Un model simplificat, dar destul de precis, este prezentat in fig. alaturata. In timpul pescuitului, pluta este supusa actiunii a 2 forte importante: 1. Greutatea ansamblului pluta-fir-ac-momeala-plumbi de lestare (G); 2. Forta arhimedica (A) care actioneaza asupra plutei. Diferenta dintre A si G, proiectata pe axa X (vezi figura alaturata), ne da rezultanta (N), care poate fi orientata in sus (cand A>G - lucru de dorit), in jos (pentru G > A - caz nedorit pentru pescuit) si cazul particular N=0 (cand G=A, pluta este aflata in echilibru). Primul caz (N>0) este cel vizat de orice pescar, adica atunci cand pluta invinge greutatea lestului. Marimea rezultantei N ne da tocmai acceleratia cu care pluta revine la suprafata apei. Aici intervine un paradox: vreau ca N > 0 (adica sa vad pluta deasupra apei) dar N > 0 inseamna o rezistenta opusa de pluta care ar putea fi simtita de peste, in sens nefavorabil. Daca N scade foarte aproape de zero pluta poate reveni foarte greu deasupra apei, ramanand mai mult timp scufundata desi pestele poate intre timp a lasat momeala. Care este compromisul optim ? Aici intervine maiestria fabricantului. Analizand cele doua forte, G (greutatea) poate fi considerata constanta, in timp ce a doua (A) se modifica in momentul in care pestele trage, dupa o lege ce tine cont de forma si marimea partii nescufundate a plutei. Nu vom insista asupra partii de calcul matematic insa vom prezenta concluzia finala care arata ca forma ideala a plutei este cea a picaturii de apa aflate in cadere, prevazuta cu o antena supla, colorata pe tronsoane in mai multe culori vii (galben-rosu) - vezi fig. de mai jos. Dupa cum observati, pluta are o forma ce se poate reduce la doua figuri geometrice: o semisfera si respectiv un con. Avantajul acestei plute este acela ca asigura o flotabilitate stabila iar volumul mic situat deasupra nivelului apei determina o crestere optima a fortei arhimedice atunci cand pestele trage, asa incat pluta nu este simtita de peste. In functie de gustul nostru, semisfera de baza poate avea un diametru mai mic incat pluta va fi mai supla, caz recomandabil pentru o lansare usoara la distante mari. O forma deosebit de eficienta este si aceea a unui elipsoid de rotatie cu raport mare intre cele doua axe ale sectiunii longitudiale (vezi prima figura). Cercetarile efectuate au demonstrat ca partea din pluta situata deasupra apei (exceptand antena) trebuie sa fie de cca. 10-15 % din inaltimea plutei (se considera ca momeala este in carlig). Pentru pestele rapitor agresiv aceste recomandari nu mai sunt valabile. Din contra, pluta se poate folosi in pozitie inversa, cu semisfera deasupra. Ultima faza este aceea a echilibrarii plutei cu ajutorul unor bilute de plumb, fixate pe fir la cca. 5-10 mm deasupra carligului. Pentru cazul pestilor pasnici, vom adauga bilute pana cand corpul plutei va fi scufundat in proportie de cca. 85-90%. O astfel de pluta va avea o viteza de reactie suficient de buna si nu va deranja pestele in timpul atacului. Modul de lestare nu este chiar intamplator. Atunci cand pescuim pe fundul apei, pestele are tendinta sa ia momeala si sa urce spre suprafata. Spunem

9

ca "a pus-o pe lat". In acest caz pestele ridica spre suprafata plumbii lasand pluta fara contra-greutate. Daca plumbii sunt mai grei, unele specii de pesti de talie mica ar putea simti greutatea plumbilor si deseori lasa momeala si pleaca. Pentru a atenua acest soc se recomanda o lestare graduala, in 2-3 trepte, ca in fig. alaturata. Astfel, imediat langa carlig punem un singur plumb, mai usor. Urmeaza apoi ca la 3 cm sa mai adaugam inca 1-2 plumbi si ultima treapta, de sus, restul plumbilor. Lestarea graduala este deosebit de eficienta mai ales la pescuitul caraselului, la rosioara, babusca. Un alt avantaj este acela ca pluta se inclina treptat anuntand din timp intentia pestelui. Trebuie subliniat si un mic dezavantaj al lestarii graduale si anume acela ca in timpul lansarii sau la intepaturile ratate plumbii se pot incurca intre ei formand uneori noduri. Concluzii: - o pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa aflata in cadere, cu antena subtire, eventual cu o "perla" viu colorata in capatul superior al antenei; - pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea mai mare parte (85-90%), pentru a reduce rezistenta opusa de pluta in timpul atacului; - pentru pestii rapitori pluta va fi scufundata in proportie de max. 80 %, restul de 20 % cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in vederea autointeparii; -lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod echidistant.

Scheme de lestare in pescuitul la undita In pescuitul la undita functionarea ireprosabila a tandemului pluta lest este unul din factorii cheie ai succesului. Acest lucru este cunoscut de toti pecarii ce fac eforturi sa se doteze cu plute cat mai sofisticate si mai sensibile. Cu toate acestea, odata ajunsi pe apa, multi dintre ei constata ca ceva nu functioneaza corect. Asta pentru ca lestarea unditelor, desi nu presupune cunostinte deosebite, are cateva mici secrete pe care mai toti le cunoastem sau le intuim dar pe care nu de putine ori le tratam cu superficialitate. Si spun asta din proprie experienta. Dupa ce ati ales pluta, aceasta trebuie lestata astfel incat sa-i asiguram o pozitie cit mai corecta in apa, de regula verticala. Daca ati cumparat o pluta de firma sarcina este usurata deoarece acestea au marcate pe corp repere care indica nivelul optim de scufundare si de asemenea au inscrisa greutatea plumbilor necesari pentru o lestare corecta. Daca aveti o pluta confectionata artizanal atunci incepe prima parte a efortului de echilibrare. Nu vom vorbi aici despre plute deoarece pe site puteti gasi un material dedicat acestora, semnat de dl. Neagu Petre, dar reamintim ca o evolutie corecta a acestora impune ca intre 80 90 % din volumul lor sa sa fie scufundat. Deci lestarea trebuie sa asigure ca prim obiectiv aceasta scufundare. Dezideratul se realizeaza de obicei cu alice de plumb calibrate sau foita de plumb, in ambele cazuri fixarea acestora pe fir realizandu-se prin strangerea cu clestisorul cu falci plane si nu cu zimti. Strangerea se face usor, nu numai pentru a nu rupe nailonul, dar si pentru ca practica terenului ne obliga adesea la modificari functie de pestele scontat, tipul pescuitului si al apei. Prezentul material este axat pe pescuitul pestilor pasnici, in ultimii ani pescuitul rapitorilor facandu-se din ce in ce mai putin cu undita. Chiar si in acest caz unditele pregatite pentru rapitor au constitutii robuste, incepand cu varga si sfarsind cu lestul deci nu e cazul sa discutam despre un pescuit de finete, influentat decisiv de micile trucuri ale aranjarii plumbilor pe fir. Lestarea functie de pestele cautat si tipul de pescuit Pentru pestii rapitori care, datorita dimensiunilor lor, lacomiei sau modului de hranire, cu atacuri rapide si hotarate, nu sunt deranjati de un lest mare, modul de realizare a plumbajului nu pune prebleme deosebite, putand fi folosit un singur plumb, fix sau culisant aflat la cativa cm de ac. (vezi lestajul simplu) Pescuitul pestilor pasnici, mai ales daca acestia au dimensiuni reduse (obleti, rosioara, caras, platica, mreana, scobar etc. ) necesita un plumbaj special, in care greutatea necesara echilibrarii plutei nu este concentrata intr-un singur punct. Acest lucru este impus de modul de hranire al acestor pesti care ciugulesc, gusta hrana inainte de a o inghiti, de multe ori jucandu-se cu ea. In aceasta situatie exista riscul ca pestele sa simta reculul unui plumb de dimensiuni mari si sa renunte la hrana. Ca urmare se recomanda ca in apropierea acului sa avem un plumb mic pentru a nu trezi suspiciuni pestelui in situatia descrisa anterior. Rolul acestui plumb este de a ajuta la coborarea rapida a acului si de a-l mentine la adancimea dorita, restul de lest necesar echilibrarii plutei fiind fixat mai sus intr-un plumbaj gradual de diverse tipuri ce sunt prezentate in continuare. Daca hranirea are loc pe fundul apei pestele va avea tendinta de a-si ridica botul inainte de a pleca cu hrana in gura (atentie mare platica, mreana, scobarul). Ca urmare, daca pescuim cu acul pe fund sau foarte aproape de fund si plumbul este langa ac, miscarea de ridicare a pestelui va face ca acesta sa simta plumbul si se poate speria scuipand acul. In consecinta din nou se impune folosirea unui plumbaj gradual cu un plumb cat mai fin langa ac, cu rolul de a asigura evolutia momelii cat mai aproape de locul dorit, pe fundul apei sau la cativa centimetri de el.

10

Lestarea functie de tipul apei Ape statatoare Lestajul simplu Este cea mai simpla modalitate de lestare care impiedica pestele sa simta reculul sistemului lest pluta asigurand si finete pescuitului. Tubul siliconic dintre alica opritoare si plumbul culisant amortizeaza socul contactului dintre cei doi plumbi. Este un montaj recomandat pentru pescuitul cu plumbul pe fundul apei.

Plumbaj liniar simplu Realizat din alice despicate, cu prima alica, din apropierea acului stransa foarte usor pentru a putea fi deplasata in timpul pescuitului functie de necesitati. In momentul in care gura va simti o rezistenta mica data de prima alica, de va creste gradual, aproape normal astfel incat pestele nu va acela ca, daca pestele are tendinta sa se ridice, pluta se va acestuia in timp util. Un pescar bun va sti sa intepe la vreme 10 cm, functie de adancimea la care se pescuieste. Personal 15-20 cm sub pluta pentru a asigura o mai buna stabilitate a cazul pescuitului de finete, la pesti mici, in conditii de vant,

pestele vrea sa plece cu momeala in dimensiuni mici si ulterior rezistenta deveni suspicios. Un alt avantaj este inclina treptat anuntand intentia Alicele se monteaza la intervale de 5folosesc de fiecare data o alica si la acesteia. Este un montaj eficient in cu plute tip creion.

Montura logaritmica

Este deosebit de utila in pescuitul de competitie datorita finetei si eficacitatii sale. Recomandata in special pentru rubesiana dar utila si la unditele obisnuite. Se utilizeaza alice despicate, grupate in seturi de 1-2-3-4 alice, cu alica

11

solitara in apropierea acului. Aceasta este stransa cel mai usor pentru a putea fi mutata in sus sau in jos functie de dorinta, de finetea si frecventa trasaturilor. Grupurile se monteaza la intervale de 5-6 cm. Este o montura deosebit de eficienta pentru pescuitul cu 3-4 cm din fir pe fundul apei, dar si la pescuitul pestilor de dimensiuni mici (carasel, babusca, rosioara, oblete) la pescuitul intre ape. Ca si la montura anterioara, reculul simtit de peste in momentul in care vrea sa plece cu momeala creste gradual.

Ape curgatoare Principala dificultate cu care ne intalnim in acest caz este data de curgerea apei. Aceasta apasa pe fir imprimand o anumita forta asupra firului aflat sub pluta si influentand evolutia acestuia. Ca urmare eforturile pescarilor au fost concentrate spre gasirea unei modalitati de lestare care sa permita o evolutie cat mai naturala a momelii si posibilitatea prezentarii si mentinerii acesteia in locul dorit. Trebuie subliniat faptul ca acest lucru este cu atat mai dificil cu cat curgerea apei nu are un caracter laminar, nu este o curgere cu viteza constanta in toate straturile ei. De cele mai multe ori constatam viteze de curgere diferite in straturile de adancime fata de cele de la suprafata. Acest lucru face ca acul cu momeala sa ajunga fie mult in fata plutei fie sa ramana in spatele acesteia influentand decisiv modul de semnalare a prezentei pestelui si a momentului inteparii. De asemenea curentii raurilor imprima acului miscari haotice, nenaturale, putand starni pestilor suspiciuni fata de momeala prezentata. Functie de aceste caracteristici au fost cautate modalitati de lestare care sa asigure finete semnalului plutei, sa evite suspiciunea pestilor, sa asigure o asezare cat mai verticala a firului si sa fie cat mai putin influentate de turbulentele curentilor raului. Lestaj mixt

Acest tip de montura este deosebit de util in apele domoale, cum ar fi raurile de ses cu apa lina ori canale de irigatie. Plumbul culisant sub forma de picatura, care asigura principala greutate a lestului, se repartizeaza in partea de sus spre pluta. Sub acest plumb avem un tub siliconic pentru amortizarea socurilor la contactul dintre plumbul principal si primul set de alice despicate. La fel ca la montura logaritmica prezentata anterior grupurilr de alice sunt dispuse descrescator dinspre pluta spre carlig, cu un montaj mai lejer al ultimei alice. Este un montaj care asigura coborarea rapida a momelii spre fundul apei dar si un recul fin la muscatura pestelui. Recomandat pentru plute alungite, cu chila lunga si antena. Plumbaj in coada de soricel

12

Sunt tipuri de lestaj utilizate cu predilectie in ape repezi, cu curenti puternici sau valuri la suprafata. Greutatea se repartizeaza mai convenabil pe fir iar micile alice insirate pe el vor opune rezistenta fortei curentului apei in puncte continui si astfel firul va pastra o alura verticala iar momeala nu va mai juca nefiresc. In practica, daca se constata ca intr-un rau curentul apei este mai mare spre adancime se va folosi grupajul in coada de soricel de tip descendent, in care plumbii grupati sunt plasati spre ac. Daca pescuim intr-o apa cu valuri la suprafata, sau curent mai puternic la suprafata, se foloseste grupajul ascendent, cu plumbii grupati montati spre pluta. Atentie ! Unul din dezavantajele acestor monturi este ca, mai ales in cazul pescuitului cu fire foarte subtiri, exista posibilitatea ca in timpul lansarii, daca aceasta nu este facuta corect, sau la intepaturile ratate, plumbii se pot incurca intre ei, formand noduri. Deseori aceste noduri nu pot fi desfacute decat apeland la metoda lui Alexandru Macedon, cu sabia. In prezent magazinele de specialitate expun o multitudine de tipuri de plumbi pentru undite, calibrati pe diverse greutati si forme. Toate montajele prezentate anterior pot fi executate utilizand plumbi calibrati de greutati diferite, astfel incat un grupaj de trei alice sa fie inlocuit de un singur plumb cu greutate echivalenta. Cu toate acestea practica a demonstrat ca este mult mai eficienta utilizarea grupajelor de plumbi de dimensiuni mici. Evolutia plutelor este mai fina iar interventiile ulterioare pentru diverse ajustari se fac mult mai usor. MINCIOGUL Minciogul este un instrument indispensabil in trusa oricarui pescar. Mincioage se gasesc in toate magazinele de profil dar.... nu orice minciog este minciog. De la inceput trebuie sa stiti ca exista in principiu doua tipuri de mincioguri, unele de buget redus (care se rup) si unele mai scumpe de la care putem avea pretentii. Un minciog bun este acela care are coada cat mai lunga (2,5-3m) si mai rezistenta, imbinarea dintre coada si bratele care tin plasa deschisa sa fie metalica, iar deschiderea minciogului sa fie cat mai mare. De retinut este ca, cu cat deschiderea minciogului este mai mare, cu atat mai usor va fi sa introducem pestele care se zbate in el. Mincioagele mici si ieftine nu isi au locul in trusa unui pescar care cauta peste mare. Daca va limitati la pesti pana in 3 Kg sunt bune si cele ieftine. Folosirea minciogului Dupa ce ati agatat un peste maricel si l-ati adus la mal urmeaza "faza cu minciogul". Acesta ar fi bine sa fie desfacut, la indemana, nu impachetat prin fundul portbagajului. Folosirea minciogului pentru a scoate pestii din apa este diferit de folosirea minciogului pentru a prinde fluturi. Si anume; pentru a scoate pesti, minciogul va fi introdus in apa, in zona aproximativa unde vreti sa scoateti pestele, apoi veti conduce pestele catre mincicog si cu o miscare de ridicare a acestuia, pestele va fi captiv in plasa. n cazul n care fugariti pestele cu minciogul, acesta se va speria si se va zbate de doua ori mai rau, caz in care exista doua finaluri, amandoua dramatice. Unu, nu ve-ti reusi sa-l nimeriti cu mincogul si doi, zbatandu-se cu ultimele forte va scapa din carlig. Scoaterea minciogului cu peste din apa, nu se va face ridicand minciogul de capatul cozii ci intai se trage pestele la mal, dupa care se apuca cu ambele maini de bratele minciogului si se ridica.

Fir textil sau nylon ?

13

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozitemultifilare(polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.

Avantaje nylon: este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna; umple bine mulineta, da siguranta lanseului; rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate; utilizabil la toate tipurile de inele.

Dezavantaje nylon: rezistenta la frecare este limitata; la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace; suporta destul de rau ultravioletele; uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.

Avantaje fir textil: rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale; rezistenta la uzura este foarte buna; durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani); coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;

Dezavantaje fir textil: asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet); rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate; pretul este foarte ridicat.

Tinind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari. Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

MASURAREA ADANCIMII APEI

Pentru masurarea adancimii apei se va folosi un buldo si un un plumb greu, culisant. Buldo-ul il veti monta la capatul liniei iar plumbul va culisa liber pe line. Dupa ce lansati in locul dorit, mulinati pana cand simtiti rezistenta (buldo-ul a ajuns langa plumb, pe fundul apei). Acum blocati mulineta si slabiti frana tamburului. Metoda 1: Prindeti intre degete firul imdediat dupa primul inel (de la cotor) si trageti pina la al doilea inel. Repetati actiunea pana ce buldo-ul va iesi la suprafata. Numarati de cate ori ati dat drumul la fir si inmultiti cu distanta intre cele doua inele.

14

Metoda 2: Legati pe fir, in dreptul primului inel (de la cotor) al lansetei, un nod dintr-o sfoara, pe care il veti strange bine si-i veti taia mustatile scurt. Dati drumul la fir pana ce buldo-ul va iesi la suprafata. Adancimea apei va fi masurata intre nodul din sfoara si primul inel al lansetei (de la cotor). Nadirea Pestilor Nadirea pestilor este o faza a momirii; prin nadire se urmareste obisnuirea pestilor cu carligul cu momeli si apropierea lor de acesta. Nadirea pestilor depinde de cultivarea unor deprinderi cat mai naturale de cautare a hranei. Pestii sunt obisnuiti sa-si caute hrana in anumite locuri, care insa se schimba dupa sezon. Daca ii vom nadi in locurile pe care le viziteaza cu regularitate si vom alege ora corespunzatoare, vom obtine rezultate surprinzatoare; vom fi insa dezamagiti daca vom neglija cunostintele despre viata pestilor si despre ape si daca vom incerca sa-i nadim oriunde si oricand. Si asa, desigur, putem obtine anumite succese, dar cu pretul pierderii unui timp pretios si a unei cantitati inutile de nada, cu o nadire facuta insistent la anumite ore invatam pestii sa frecventeze si locuri pe care le parasisera din lipsa de hrana. Nadirea nu are sens acolo unde stau pescar langa pescar fiecare cu alta momeala, sau care dau prea multa momeala si cand pestii devin "mofturosi", satui si nu mai musca. Nadirea trebuie sa se faca, de regula, cu ceea ce se si prinde in carlig (momeala). De exemplu, daca momeala din carlig este pasta de cartofi, nada va fi alcatuita tot din cartofi. Daca dorim sa pregatim un "vad" nou de pescuit, in prima zi imprastiem nada pe o suprafata mare, a doua zi, pe una mai mica si, in final, doar intr-un anumit loc, potrivit pentru pescuit. In urmatoarele zile este suficienta o nadire moderata si, de regula, doar cu o delimitare mai precisa a zonei unde vom pescui. Pe apele statatoare momeala doar se arunca in locul ales, dar pe apele curgatoare, unde curentul o duce repede, momeala se pune intr-o punga de plastic cu gauri sau intr-un ciorap gaurit, ancorat cu sfoara. Metoda cu nada in punga de plastic da bune rezultate in special daca pescuim din barca, cand si in locul unde vrem sa pescuim dam drumul la saculetul sau cutiuta perforata umpluta cu nada. Nada se poate compune din cartofi fierti si zdrobiti, pesmet, seminte de oleaginoase crude sau fierte (floarea soarelui, rapita, canepa etc.), substante indulcite cu melasa, esenta de anason, vanilie si alte adaosuri de aroma si gust. Astfel pestele se nadeste atras de masa de culori si arome. Se stie ca pestele are un miros dezvoltat si un sistem de apel necunoscut inca, prin care isi cheama confratii. Nu este permis sa se momeasca cu sange, carne de abator sau orice alte preparate din carne, ori cu reziduri de la laptarie, din motive sanitare. Nadirea este ceva rational, dar nu trebuie nici sa se abuzeze de ea, deoarece pestii devin satui. De asemenea, se recomanda sa se mai schimbe reteta de nadire, intrucat pestii devin si mai curiosi cu o noua nada, ea fiind atractiva pentru pesti! Dynamite Baits - Momelile POP-UPS In ultimele doua decenii am asistat la o adevarata revolutie in fabricarea echipamentelor de pescuit (lansete, mulinete, fire etc.) gratie aparitiei noilor tehnologii de prelucrare a materialelor compozite, imprumutate adesea din domeniul industriei aero-spatiale si nu numai. Spre deosebire de acest domeniu, sectorul momelilor a fost mult mai conservator, asta pana acum cativa ani cand au aparut primele momeli cu grad de atractivitate mai ridicat decat al celor traditionale. Oprindu-ne la pescuitul crapului si al momelilor dedicate acestui gen de pescuit, buletele a captat cel mai mult atentia pescarilor de competitie dar si a producatorilor de marca. Dintre realizarile de top in acest domeniu se remarca produsele oferite de firma Dynamite Baits care a lansat in acest an mai multe produse revolutionare din seria Pop-Ups -urilor (flotantelor), produse cu cel mai bun randament la pescuitul crapului. Printre produsele de mare succes se numara cele din seria "Food Bait POP-UPS", buletele flotante bazate pe o mixtura originala combinata cu uleiuri naturale. Producatorul a realizat aceste produse optimizand compozitia acestora in doua directii: asigurarea compozitiei care asigura componentele nutritive necesare crapului, ceea ce asigura un grad ridicat de atractivitate, respectiv asigurarea unei densitati optime, usor sub cea a apei, gratie careia buletele pluteste intre ape, putin deasupra fundului albiei.

15

Pe langa ingredientele si atractantii cuprinsi in buletele gata confectionat, producatorul a prevazut si un atractant complementar cu care umectam usor buletele inainte de utilizare (atractantul complementar este inclus in ambalaj, alaturi de bulete, imbuteliat intr-un flacon). Rolul atractantului complementar este de a oferi buletelui prospetimea si aroma necesare inainte de pescuit. Acest bulete se produce in 3 marimi: 15, 18 si 20 mm, de culoare inchisa. Produsele acestei serii sunt printre cele mai eficiente in pescuitul crapului, cu rezultate bune si in cazul fitofagului (crapul Novac, in special). MOMELI Momeala Mod de prezentare Pentru specia

Cartof fiert

Taiat in cubulete

Babusca, platica, crap, oblete, lin, scobar Crap Mreana Somn, stiuca, salau Biban, somn, salau, clean Crap, caras Somn, crap, biban, clean, mreana, lin Somn, scobar, mihalt, mreana, clean Somn Clean, somn, oblete, rosioara, babusca Crap, clean

Boilies Branza topita, cubulete mici Broasca Bucati de pestisori Burete aromatizat cu atractanti Carne de scoica

Legat in montura pe fir Pe carlig Prinsa in montura cu ancora Pe carlig sau pe ancora Pe carlig sau pe montura fir de par Ancora invelita in carne

Coropisnita

Legata pe carlig

Ficat alterat Ficat proaspat de bovine

Bucati de 3-4 cm pe ancora Bucati de 3-4 cm pe ancora

Fructe : cirese, visine, coacaze, zmeura, mure, dude, struguri Gandac de Colorado Grau

Legate pe carlig

Pe carlig In diverse nade dupa inmuiere 24 ore in apa Pe carlig

Clean Crap

Greier

Clean, mreana, scobar

16

Intestine de pasare

Pe carlig

Somn, biban, clean, mreana

Lacusta

Pe carlig

Clean, vaduvita, morunas, biban, babusca, rosioara, etc

Larva de carabus

Pe carlig

Clean, mreana, babusca, lin

Larva de liblula Licurici Lipitoare Mamaliga

Pe carlig Pe carlig Pe carlig Cubulet pe carlig, sau cocolos pe momitor

Toti pestii Clean Clean, biban Crap, caras, platica, oblete, rosioara, babusca

Mazare uscata

Pe carlig sau montura fir de par

Crap, caras, clean, babusca

Mazare uscata

Pe carlig

Crap, caras, clean, babusca

Musca

Pe carlig

Clean, oblete, sabita, rosioara, babusca, caras, morunas

Omizi

Pe carlig

Clean, babusca, biban, rosioara

Orez expandat Ovaz decorticat

Pe carlig Pe carlig

Caras, platica, rosioara Babusca, platica, oblete

Paianjen de casa Paine

Pe carlig Pe carlig

Clean, rosioara Crap, caras, platica, rosioara, babusca Avat, biban, clean, salau, stiuca , somn

Pestisori vii (baboi, tipar, carasel, platica , porcusor)

Pe carlig

Porumb conservat Porumb expandat

Pe carlig Pe carlig

Crap, caras Crap, caras, mreana, clean, babusca

17

Porumb uscat

Pe carlig

Crap, caras

Rac

Pe carlig

Somn

Rama de gunoi

Pe carlig

Caracuda, caras, platica, rosioara, scobar, biban, crap Chefal, stavrid, calcan, barbun, guvid, cambula Somn, crap, biban, salau

Rama de mare

Pe carlig

Rama serpeasca

Pe carlig

Scoica midia

Pe carlig

Cambula, calcan, rechini tineri, barbun, hanus Somn

Sepia congelata

Pe carlig

Viermusi de musca

Pe carlig

Aproape toti pestii

VIERMELE DE SALCIE O vietuitoare mai putin cunoscuta de catre pescarii sportivi este viermele de salcie. Si cand spun asta ma refer la valoarea sa incontestabila la pescuitul in special al somnului.

Sa incep intai prin a va spune cate ceva despre locul unde traieste, descriere, etc. Dupa numele dat, ne putem da seama ca traieste in trunchiurile si crengile salciilor batrane. Cam orice salcie mai veche in timp, poate sa adaposteasca in corpul ei, o multime de astfel de vietuitoare, de la pui foarte mici si larve pana la exemplare de dimensiuni apreciabile. In scoarta salciilor, acestia formeaza adevarate canale, datorita necesitatii de hrana (lemnul salciilor), cat si nevoii de miscare. Au un aspect foarte aparte, culoarea lor fiind rosie-aramie, cu nuante de negru. La pipait sunt elastici, parca ar fi din cauciuc, capul mic fata de restul corpului este de culoare neagra, si au o gura foarte puternica cu

18

care scobesc in salcii; cand ii atingi te poti trezii muscat, insa muscatura lor nu este nici dureroasa, nici daunatoare, fiind ca si o mica furnicatura.

Corpul lor este acoperit cu cateva fire de puf, de aceea (si datorita formei) la prima vedere o sa avem o mica retinere sai atingem. Forma si culoarea lor aduc pe undeva cu viermele care traieste de obicei in preajma pomilor fructiferi, denumit popular "matza popii". Am spus la inceputul prezentarii ca este o momeala utilizata in special la pescuitul somnului, insa nici cleanul nu refuza o asemenea delicatesa. De obicei exemplarele mici (puii) se folosesc la pescuitul cleanului, iar pentru somn cautam doar viermi cu lungimi intre 5-10 cm si grosime cam cat degetul mic. Somnul este atras de mirosul foate puternic al viermelui, miros care se pastreaza un timp foarte indelungat. Spun asta deoarece viermii de salcie nu rezista in carlig (vii) decat foarte putin timp, de aceea miscarea lui nu poate atrage pestele decat in primele 2-3 min (maxim). Putem insa inlatura acest mic inconvenient printr-o metoda care adesea da roade mai bune: utilizarea viermelui in combinatie cu rama groasa sau coropisnita (ideal). Viermele este tras pe fir, iar in carlig punem coropisnita, astfel avem si miscarea coropisnitei, cat si mirosul tentant al viermelui.

Pe cat este de prinzatoare aceasta momeala, pe atat este de greu de procurat. Cautarea lor se poate dovedi o munca foarte grea, deoarece trebuie sa crapam lemnul salciilor, cu toporul si cu ajutorul unui ic, viermii ascunzandu-se de obicei in miezul crengilor mai uscate. Insa trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca adesea se intampla accidente nedorite, cum ar fi taierea sau deteriorarea viermilor. Nota: daca am taiat corpul viermelui, acesta nu mai poate fi folosit in mod optim la pescuit. Tin sa precizez ca pot fi localizati pana si in radacina salciei, sub pamant. Mai exista si varianta cumpararii lor (din magazinele in care gasim asa ceva), sau de la localnici (tot unde exista), insa pretul lor poate fi destul de mare pentru unii din pescarii sportivi: intre 15000 si 25000 bucata, depinde de marime. Daca am reusit sa procuram cateva exemplare mai frumoase nu merita sa le stricam prea usor.

19

Aceasta momeala se adreseaza in special pescuitului pestilor mari, insa este preferata nu numai de "monstrii" ci si de puiet. De aceea este bine ca atunci cand plecam la pescuit sa mergem intr-un loc unde stim ca s-ar putea afla ceea ce urmarim noi. Insa, daca vor insista si somoteii, nu este o asa mare problema, deoarece un singur vierme ne poate aduce mai multe capturi (ma refer la somn). Rezistenta acestei vietatii este incredibil de mare, somnul mic neputand sa-l rupa sau sa-l deterioreze, exceptie face insa cleanul, care chiar daca momeala este una "de export" o poate face ferfenita si nu trebuie sa fie decat un amarat de clenisor. Iar daca somnul cel mare nu s-a aratat, putem sa-l cautam (cu acelasi vierme) si a doua zi. Nu trbuie decat sa-l pastram intr-un vas cu apa, insa cu tot cu carlig, pentru ca daca incercam sa scoatem viermele, acesta se va deteriora considerabil. Daca nu posedam viermi de marime mare, putem sa punem cate doi pe carlig, sau, cum am mai spus, sa-l folosim in combinatie cu alte momeli. Daca pescuim exclusiv cu vierme (fara alta momeala), este foarte important sa lasam varful carligului afara, in caz contrar putem sa pierdem pestele, deoarece nu se va intepa la fel de bine, datorita rezistentei si elasticitatii momelii. Tin sa precizez ca trebuie sa avem foarte mare grija cand fixam viermele in carlig, sa-l deterioram cat mai putin (sa nu-l "spargem"), asta fiind o incercare destul de grea, tot datorita calitatilor lui. Legea lui Bernoulli si pescuitul ! Nu de putine ori am avut ocazia sa auzim de la colegii pescari, la o partida de pescuit, expresia "Domn'e azi nu cade nimic. Au miscat apa azi noapte!" si sa constatam ca omu' avea dreptate. Ieri pestele a muscat si azi nimic - daca au muscat 2-3 carasei. Si se pune intrebarea - ce se intimpla ? Pestele, ca mai toate vietuitoarele subacvatice, au dezvoltate alte simturi in raport cu noi care ne bazam aproape exclusiv pe vaz si auz. In cazul vietii subacvatice se pare ca primeaza alte simturi dar toate acestea, cel putin in prezent, ramin simple ipoteze-mai mult sau mai putin inspirate. Totusi, observatiile empirice au condus la ideea ca, alaturi de liniile cimpului gravitational, presiunea hidrostatica are un rol deloc de neglijat in viata si comportamentul pestilor de apa dulce. Sau, ca sa fim mai expliciti, variatia presiunii la adincimea de hranire, de odihna etc. a pestelui influenteaza comportamentul acestuia ca si ceata in cazul vietuitoarelor terestre. Singura explicatie nu poate fi decit dezorientarea pestelui si scaderea apetitului acestuia. Si toate acestea au doua cauze fundamentale: variatia presiunii atmosferice si miscarea apelor de catre paznici si administratori. Ca o scurta paranteza, presiunea la o anumita adincime in apa se compune din presiunea atm. si presiunea hidrostatica - data de greutatea apei la adincimea respectiva. Vom neglija aici legea lui Arhimede sau presiunea hidrodinamica, toate acestea intrind intr-o constanta generala... si am obtinut legea lui Bernoulli pentru pescuit care spune ca daca apa scade cu un anumit nivel iar presiunea atm. creste spre anumite valori pestele se simte bine si juvelnicul nu mai ramine gol. In ambele situatii, atit presiunea atm. cit si miscarea apei sunt pentru noi variabile exogene - adica cu natura si cu paznicul nu te pui. Nu ne ramine decit sa asteptam si sa speculam vremea si nestiinta paznicilor si totul va fi O.K.. Teoria de mai sus am verificat-o in practica doi ani la rind pentru crap si caras si va spun ca merge ceas. Si ca sa nu fiu egoist fata de dvs., am sa prezint in tabelul de mai jos corelatia dintre variatia presiunii si variatia nivelului apei cu speranta ca nu vor fi printre cititorii nostri acei administratori de balti care tolereaza braconajul dar ne misca noua apa. Variatia presiunii (mmHg/zi) Variatia optima (dorita!) a nivelului apei (mm/zi) 3 -41 5 -68 7 -95

Retinem cifra magica "13.5" care zice ca daca presiunea atm. creste cu 1 mmHg atunci apa trebuie sa scada cu 13.5 mm pentru ca pestele sa ramina linistit. Vom retine ca o variatie de 2 mmHg/zi respectiv o variatie cu pina la 27 mm/zi a nivelului apei, in conditii normale si nu mai mult de trei zile, sunt tolerate de peste. Daca efectul celor doua se cumuleaza in mod negativ atunci totul ramine pe seama norocului.

Despre simturile pestilor Vazul Ochiul pestelui are structura asemanatoare ochiului omenesc, fiind insa fara pleoape.Cristalinul este sferic si neacomodabil in raport cu raport cu distantele, acest neajuns,impreuna cu diminuarea luminozitatii, cu adancimea si cu gradul de tulburare al apei, reduc acuitatea vizuala la pesti. Acuitatea vizuala depinde si de dimensiunea ochilor :

20

Somnul si anghila, cu ochi disproportionat de mici sunt printre cei mai "miopi". Retina percepe satisfacator unele culori elementare. Pestii pot face distincie intre diferitele forme ale obiectelor. Campul vizual este foarte mare, dar vederea binoculara se reduce la un unghi foarte mic si se mareste intrucatva prin micile deplasari alternative, laterale ale capului pestelui in miscare. Privind in sus, pestele percepe si imagini din mediul aerian, cand suprafata apei este linistita. Auzul Pestii nu au urechea interna si medie, de aceea ei nu percep sunetele, dar reactioneaza la variatiile lor de intensitate si tonalitate. S-a dovedit ca pestii emit ei insisi sunete, fie pentru ai speria pe dusmani, fie in timpul reproducerii pentru apropierea sexelor. Sursele de emisie a acestor sunete sunt : vezica inotatoare, radiile inotatoarelor pectorale, dintii faringieni sau maxilari. Mirosul si gustul La pesti, aceste simturi dispun de organe separate. Gustul este perceput de nodulii senzoriali implantati in buze si pe cerul gurii, sau chiar pe intreaga mucoasa a cavitatii bucale. Senzorii olfactivi sunt grupati in mici cavitati, fara legatura cu cavitatea bucala, dar comunicand cu exteriorul, prin doua canale la unele specii, ce permit formarea unui curent permanent de apa, ca la stiuca si scrumbia de Dunare. La mreana, crap, lin, biban si guvid, orificiul exterior are un fel de cornet care inlesneste formarea curentului de apa. Simtul tactil Simtul tactil nu lipseste la pesti. Ei dispun de noduli senzoriali raspanditi in piele, mai ales in zona capului, ale caror celule percep temperatura si variatiile ei, iar altele - presiunea. Unele specii sunt dotate cu organe tactile foarte sensibile - mustatile; somnul si chiar crapul percep natura obiectelor intalnite, pipaindu-le cu ajutorul lor. Perceptia laterala Exista, in plus la pesti, un simt deosebit al perceptiei, caracteristic numai lor si important pentru orientare. Organul acestui simt este linia laterala, care la anumite specii are aspectul unei linii mai colorate, desenata punctat de-a lungul flancurilor. In afara orientarii generale, linia laterala permite localizarea prompta a prazii (pentru rapitori ), fie a eventualilor dusmani si, in acelasi timp, evitarea unui obstacol marunt, prin inregistrarea ecoului reflectat al vibratiei provocate de miscarea pestelui. Migrarea pestilor in lacurile de ses - studiu de caz Fenomenul migrarii pestilor in lacuri este foarte putin studiat si aproape necunoscut in randul pescarilor sportivi, fiind cel mai adesea cauza principala a compromiterii unor partide de pescuit in majoritatea baltilor de ses. De ce acest studiu de caz ? Acest studiu de caz l-am abordat pornind de la observatia ca, pescari care au pescuit in aceeasi zi, in conditii aproape identice dar in locuri diferite intr-o anumita balta, au obtinut rezultate de la dezastruos la foarte bine. Concluzia a fost clara: pestele tragea doar intr-o zona a baltii, unde pescarii prindeau in medie 5-7 kg, fata de ceilalti care, cu putin noroc, daca prindeau 1 kg de maruntis. Care sa fie explicatia ? Migrarea pestilor ! Asemenea migrarii pasarilor calatoare, care parcurg primavara si toamna mii de km pentru a-si gasi un loc prielnic de supravietuire si reproducere, cu temperaturi blande si hrana din belsug, asa si pestii cauta acele zone propice supravietuirii. Migrarea pestilor este determinata de instinctul lor de a sta intr-un loc unde va fi permanent apa in cantitati suficiente, cu temperaturi optime si hrana din belsug. La cel mai mic semn ca apa are tendinta sa paraseasca albia lacului, pestii cauta imediat o sursa stabila de apa. Pestii percep modificarea nivelului apei ca o variatie a presiunii, cu deplasarea masei de apa. La scaderea apei, instinctiv, acestia parasesc zona migrand spre apele mai adanci si mai sigure. Paradoxal, comportamentul este similar si in cazul scaderii presiunii atmosferice; pestii sunt debusolati si vor inceta la un moment dat sa mai manance, aparand un fenomen de migrare a acestora spre larg. Cum migreaza pestii ? Pentru a studia migrarea pestilor trebuie sa identificam corect cauzele. Pestele migreaza cand temperatura apei iese din limitele normalului, cand este hartuit (de rapitori, braconieri sau de navodul pescarilor), cand cauta hrana sau cand se modifica nivelul apei, presiunea atmosferica. Pe scurt, temperatura apei impinge primavara pestele spre apele mici, incalzite de soare; in zilele fierbinti de vara vom cauta pestele in apele adanci si racoroase. Iarna vom pescui tot in apele adanci unde apa are temperaturi mai ridicate, ajungand pana la +4 C in zonele de fund.

21

Tot pe scurt, amintim ca hrana atrage in mod constant pestele. Se recomanda sa frecventati zonele nadite constant de alti pescari; pe timp de vant, malul lovit de valuri este mult mai productiv, valurile aducand cantitati importante de hrana (insecte, seminte, larve etc).

Am ajuns la ultima cauza - variatia nivelului apei - la care adaugam modificarile presiunii atmosferice. Vom trata cele doua notiuni impreuna deoarece pestele percepe atat variatia presiunii atmosferice cat si variatia nivelului apei prin intermediul presiunii rezultante. Presiunea atmosferica determina declansarea migrarii pestilor dinspre mal spre largul lacului sau invers. Cresterea presiunii atmosferice echivaleaza cu cresterea nivelului apei. In acest caz, al cresterii presiunii atmosferice, pestele tinde sa vina spre mal dupa cca. 1-2 zile, acolo unde hrana este in general mai bogata. In cazul scaderii presiunii atmosferice situatia se prezinta invers, pestele migrand de la mal spre larg, aici responsabil fiind instinctul de conservare care determina pestele sa ramana in zone sigure, cu apa si hrana din abundenta. Aceasta migrare a pestilor se produce pe directie perpendiculara cu malul apei. Declansarea instincului de migrare a pestelui are loc la variatii de 2-3 mmHg /24 ore iar normalitatea se poate restabili in cel mult 2 zile. Jocul apelor ! Migrarea pestilor o reintalnim si in cazul "plimbarii apelor" de catre paznicul piscicol - prietenul Dvs.. Cand apa scade brusc, pestele va migra in cel mult 4-6 ore spre larg, timp in care va inceta sa se mai hraneasca normal. Normalitatea se va restabili dupa min. 24 ore. La fel se intampla si cand creste apa. In acest joc al apelor, pestele are un scurt ragaz corespunzator nivelului minim/maxim cand, de regula, paznicul schimba sensul apei (ridica sau lasa stavilarul). Ca si in cazul presiunii atmosferice, migrarea datorata jocului apei are loc pe o directie perpendiculara malului, in sensul ca la scaderea apei pestele iese in larg iar la cresterea acesteia vine spre mal. Din acest motiv este bine sa testati pestele atat la mal cat si in larg. Incercati sa utilizati lansete cu lungime cat mai mare, preferabil peste 3 m, pentru lanseuri cat mai lungi in caz de nevoie. Un paradox speculat de pescarii initiati, "cu vechime", este ca atunci cand apa scade si presiunea atmosferica creste, sau cand apa creste si presiunea scade, ambele simultan si in limite uzuale, pestele nu mai migreaza avand un apetit ca in zilele lui bune. Desi aceasta situatie se intalneste mai rar, totusi, prin urmarirea atenta a barometrului si a nivelului apei, se poate profita de situatie. Sper ca aceste randuri nu sunt citite si de paznicii piscicoli ! Apa scade/creste radical, pestele migreaza dupa alte reguli ! A. Daca concluziile de mai sus erau ceva mai bine cunoscute sau mai usor de intuit, problema se complica atunci cand nivelul apei scade drastic, cand apa se retrage uneori cu 3-4 m sau mai mult. In acest caz migrarea pestelui cunoaste doua faze: 1. Intr-o prima faza pestele se indreapta spre larg, cautand apele adanci. Este faza specifica jocului apei (instrumentul de tortura a pescarilor, aflat la indemana paznicilor); 2. Daca in cca. 2-3 zile nivelul nu se stabilizeaza ci scade continuu, atunci pestele incepe sa migreze in directia izvoarelor care alimenteaza lacul (spre amonte), urmand axa albiei lacului. Fenomenul este cu atat mai intens cu cat scaderea apei este mai rapida iar intinderea lacului este mai mica. O data declansat acest proces, pestele va ramane in amontele lacului saptamani chiar luni de-a randul, cu un apetit destul de ridicat dupa ce nivelul apei s-a stabilizat la o valoare minima. In general pescarii nu cunosc aceasta migrare masiva a pestilor si continua sa pescuiasca in zonele din aval (zonele sudice in speta) si de mijloc, dar cu rezultate din pacate mult mai slabe decat pescarii din amonte. B. Cazul opus il constituie cresterea nivelului apei peste cotele medii anuale, pana la capacitatea maxima a albiei. Atunci asistam la o deplasare a pestilor in toate zonele baltii, uneori cu tendinta de suprapopulare a zonele din aval, situate aproape de stavilarul care regleaza nivelul apei. Acest lucru se explica prin antrenarea de catre apa a unei cantitati ridicate de hrana, larve de insecte etc. ce vor fi purtate de apa pana spre avalul bazinului. Mai exista si cazul particular al scaderii dirijate a apei la cote minime, inainte de navodire, cand pestele tinde sa migreze spre amontele baltii. La scuta vreme balta este navodita puternic in zona in care se concentreaza pestele, respectiv zona de amonte, moment cand pestele se refugiaza in toata balta, deseori pana in avalul bazinului.

22

Concluzii "Balta fara peste" sau "balta cu peste care-ti intra singur in juvelnic" sunt doua mituri pe care nu trebuie sa le luati prea in serios. Trebuie sa stiti ca va aflati intr-o competitie directa cu pestii si paznicii piscicoli, care vor "complota" de minune impotriva Dvs., in conditiile in care natura va poate fi cand aliat - cand adversar. Nu trebuie sa dezarmati dupa primul esec. Aplicarea observatiilor si concluziilor de mai sus va poate da cu siguranta multe satisfactii, insa trebuie foarte bine studiat lacul pentru a sti care este nivelul normal al apei, eventual cand a inceput golirea bazinului si unde sunt situate izvoarele sau gura de alimentare a bazinului, respectiv stavilarul de deversare a apei. Cunoasterea variatiei presiunii atmosferice din ultimele 2 zile se poate dovedi foarte utila in numeroase cazuri. Daca nivelul apei este foarte scazut in raport cu media anului, luati-va sculele si "migrati" spre zona de amonte. Daca nu aveti suficiente informatii despre balta, un sonar cu fascicol ingust va poate fi de mare ajutor in localizarea bancurilor de peste. Fara sa stiti, aveti insa un aliat natural de nadejde: pasarile domestice sau salbatice. In mod invariabil, gastele, lebedele sau ratele vor viza cu mare precizie zonele suprapopulate de peste. Am verificat in repetate randuri aceasta teorie, a migrarii pestilor, uneori alegand intentionat zonele "defavorizate"; teoria s-a confirmat in majoritatea cazurilor. Concluzia: nu va alegeti locul de pescuit la primul ochi de apa care va apare in cale. Cercetati lacul si orientati-va spre zonele cu sanse teoretice mai mari de a prinde peste. Rezultatele nu vor intarzia sa apara. Pescuit pe timp de vint Nu sunt putine cazurile cind mergem la pescuit si incepe sa bata vintul, provocind nemultumirea pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul apei, vintul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala. Ne gindim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vint de nord, vint de sud, vint de ploaie). Insa vintul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cind vintul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne umple juvelnicul cu peste. Problema este ca, din pacate, pe timp de vint pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vintului transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vint veti dori sa aveti noroc de vint. Pe timp de vint s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului. Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vintului. In continuare este necesar sa determinam efectul vintului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vintului in stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adincime care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa facem citeva mici teste si experimentari intotdeauna cind avem de-a face cu vintul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vint pina la o adincime agala cu jumatatea distantei dintre virfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vintului puternic. Vom analiza acum cazul vintului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti folosirea plutelor lungi dar cu virf sibtire. Vint din spate In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vintul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.

23

Vint din fata In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata prea tare, mai ales cind plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decit in larg.Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt ia