Anul al 102-lea Nr. 51 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 6 Iulie 1939

u

*£3>ACŢIA şi ADMINISTRAŢIA AŞOV, Strada Lungă Nr. 5. —

— Telefon 226 — Abonament anual 200 Lei Pentru streinătale 500 Lei P?itiru autorităţi, instituţii şi

inlreprinderi 600 Lei Aaa&turi, reclame, după tarif

Cuvinte regale:„Astăzi, în mijlocul vostru, am venit cu inima plină de

dragoste pentru toţi Românii şi cu singurul gând de a strânge împrejur pe toţi f i i Patriei, dornici de muncă şi adevăr‘(.

(Din proclamaţia M. S. Regelui Carol II Icălre popor, din ziua de 8 Iunie 1930).

CONŞTIINŢAîmplinire! datoriei'este o mulţumire îndestulătoare

In ziua de 30 Iunie din anul acesta, prim ele corpuri legiui­toare ale renaşterii noastre na­tionale, urmând parcă imbol­dul întregel naţiuni, *au sărbă­torit pe primul ministru al ţării d-l Armand Călinescu.

De fapt sărbătorirea a fost iu a oaşului, nici a m inistru­lui, ci aceea a unei munci în­cordate, a unei sforţări fără o adevărată pereche în istoria noastră din urmă. A fost c in ­stirea dragostei de ţară, de na­ţie, de tot ceeace este rom â­nesc, A fost sărbătorirea lup­tei, a curajului, a b iru inţei câ ş­tigate pe fronturile tuturor bă­tăliilor.

In cuvântările cari s ’au rostit de către preşedinţii Cam erei şi Secatului, s ’a putut desprinde cu destulă uşurinţă, că prin ros­tul acestor încercaţi şi vajn ici loptál cri, străbate până dincolo

de marginile ţării, toată recu ­noştinţa, unanimitatea mul­ţum irilor unei naţii, căreia acest cm , în tr’un moment de cumpănire groaznică, l-a redat liniştea, încrederea în ea însăşi şi cu osebirea acea cadenţă a inimelor cu bătăi la unison pen­tru ţară.

Intr'adevăr, cu greu se poate prinde în gândirea unui om o- bişnuit, epica încordare, sarcina cu adevărat istorică ce l-a re ­venit acestui om de predesti-

simplă nălucire de prea Înflă­cărat patriot. Au fost, cu sigu­ranţă iarăş, acele zile când nervii lui îl sileau să cadă zdro­bit de atâtea şi continue înco r­dări.

Dar omul acesta nu a dat nici un pas înapoi.

Luând în luptă făţişe eveni­m entele şi lumea, a sfârşit prin a le supune şi stăpâni cu de­săvârşire. Iată cum caracteri­zează d -l A lex. Vaida Voevod, el însuşi m are luptător, această încordare a prlmuiui m inistru al nostru :

„Armand Călinescu a avut curajul, pe lângă prevedere, pe lângă pregătirea politică pe care o are, a avut tăria de c a ­racter să nu şovăiască şi să zică : risc totul, risc existenţa, risc viaţa, pentrucă este în in­teresul ţării.

Ş i atunci, domnilor, aed vă­zut cum, bătrâni cu experienţă» cei din vârstă m ijlocie, aproape toţi, generaţia tânără, au ap re­ciat spiritul de jertfă, [lucidita­tea judecăţii, perfecta logică a dispoziţiunilor, pe care le lua Armand Călinescu, şl astfel a putut, din etapă in etapă să a- jungă până acolo încât a luat in iţiativa şi a înfăptuit acest front al solidarităţii naţionale, din care trebue să răsară din munca noastră comună, înălţa­rea Rom âniei de m âine".

Intr’adevăr, în însem nările v iitoare ale istoriei noastre, nu se va putea trece peste încor­dările deasupra puterilor om e­neşti, pe care acest om le-a depus pentru binele naţiei şi al ţării lui.

De aceea sărbătorirea care a fost dăunăzi, a avut darul n e­rostit, de a însemna cinstirea unei munci pe care un om fără şovăire şi osteneală, le a de­pus pentru Rom ânia de azi. Iar glasurile cari au rostit cuvin­tele de drept omagiu, porneau din străfundurile tuturor su­fletelor româneşti.

Pretenţiile bulgăreştişi Românii din Bulgaria

Ca şi toate celelalte m inori­tăţi din România, şi m inorita­tea bulgară se bucură de de­pline libertăţi culturale, re li­gioase, sociale şi naţionale, ab-

v i- olI. solut egale cu ale populaţieinată şl cu totul m eritată glorie. I m ajoritare, şl deşi numericeşte

Nu ştim dacă facem bine în a mal aminti acele învolburări fratricide, acele asm uţări în a- afară cu totul de înţelegerea şi cuprinderea minţii om eneşti. în­dârjirile şi exaltările fără nici un control al vechilor m entali­tăţi politice, aruncase fără vreo cruţare, o parte a ţării, împo­triva ce le ila lte . F iecare îşi pân­dea adversarul şi fratele cu ura sălbatică a exterm inării. Din sufletul fiecăruia dispăruse acel simţământ al com unităţii naţio­nale şi religioase, inim ile toate erau devastate cu acea furie ve­cină cu nebunia, de pârjolul înverşunărilor şi al groazei. Un moment întârziat, ar fi adus Ireparabilul.

D ar s-a iv it un om. F ără vorbe, fără târgueli, dârz, cu aspră voinţă. S ’a pus împotriva acestor tabere» cari erau la pri­mul semnal al întreuciderii.

Ş i i- a înfrânt ! I-a învins.In fapt, nu a fost o înfrân­

gere. Dimpotrivă, o îm păcare,I a cucerit prin îm păcarea lor, luminându-le m inţile cu semnul fegăsiri frăţeşti.

D e ce şi de cât a fost nece­sar ca să obţină lin iştea şl pa­cea cari au urmat e oare­cum greu de spus. Au fost fără îndoială încordări de cea suri, când omul îşi uită propria lui tră ire în cazna muncii. Vor fi fost de asemenea, acele du­reroase momente, când omul simţea că nn pretutindeni afla înţelegere şi cA sbuclumul lui m putea să pară câ t de curând o

puţini, cam 180.000 de suflete, el erau organizaţi în partid na­ţional bulgar, care trim etea în parlamentul ţării noastre un număr de deputaţi, ce susţineau cauza lor. Cu toate că deşi toate doleanţele acestora fuseseră sa­tisfăcute odată cu încorporarea Dobrogeî, Rom âniei, acolo unde a fost totdeauna, afară de un scurt timp, când printr’o în­tâmplare Istorică a trecut sub bulgari.

Pentru acest scurt timp, bul­garii pretind că li s’a făcut o mare nedreptate, prin lipirea Dobrogei la noi. Dar bulgarii uită, că ei sunt de provenienţă asiatică şl cum au venit în E u ­ropa, când noi aveam deja o existenţă naţională rom ânească, pe aceste locuri, de câteva se- co ’e, ceeace e dovedit nu nu­mai de isto rici streini *>1 ro ­mâni, dar chiar şl de istorici bulgari, care probabil n’au pre­văzut cele ce se întâmplă azi cu strănepoţii lor, fiind atunci ob iectiv i în a recunoaşte ex is­tenţa elem entului rom ânesc în Dobrogea şl că el sunt oaspeţii noştri.

Oare nu cred vecinii noştri dela Dunăre, că este un lucru prea elem entar, ca să ţi poţi da seama de un lucru ce nu a fost al tău şl care printr’o în­tâmplare favorabilă ţ l-a căzut în mână, pentru un timp scurt, dar care prin dreptatea ce tr i­umfă ori când şi ori unde, a revenit celui dintâi posesor şi că asupra acestui lucru, după

ce a fost adeverit de toţi, nu mai poţi invoca vreodată nici cea mai mică pretenţiune (?)

Bulgarii vor să facă tabula rassa de adevărul istoric, care, ori câtă bunăvoinţă ai avea, tot nu pledează în favoarea lor.

Bulgarii uită cu totul cum au venit pe aceste meleaguri şi că în contact cu cultura noastră veche daco*română, şi mai tâ r­ziu cu cea slavonă, de care s’au ataşai mal uşor, fiind mai aproape de sufletul şi m enta­litatea lor nomadă, au dobândit creştinism ul binefăcător, scă­pând din rudim entara viaţă ceo duceau ?

Bulgarii uită, că pământul bulgăresc dela Plevna, G rlviţa şi Smârdan, au fost inundat cu sânge rom ânesc, ce a curs în luptele cu turcii pentru scăpa­rea Bulgariei de sub jugul pa- şalăcului otoman de eri ? Uită bulgarii, că sufletele rom âneşti ce au acoperit pământul lor cer recunoştinţă, iar nu profa­nare ?

E l ştiu prea bine, că de aci din ţară, au pornit Ideile prim- ordiale pentru dobândirea in­dependenţei lor. A ci în Româ­nia şi-au oţelit sufletele toţi m arii patrioţi bulgari, în lupta ce aveau s’o dea în in teresul naţiei lor.

La noi au tipărit prima carte cu litere c lrillce şi tot aci la noi s ’au pus bazele actualei Academii bulgăreşti. Se căs- nesc bulgarii să uite toate a c e ­stea ? Nouă nl-e indiferent, însă ştiut este că un popor ce uită, nu recunoaşte şi nu ră ­mâne recunoscător, nu poate fi socotit un popor loial, un po­por cu tradiţie şi un popor no­bil şi cu cultură.

A r fi cuminte, ca în loc să vină cu pretenţii revizioniste, să şi aducă aminte de ce le de mal sus, de aportul dat de R o­mânia consolidării lor naţio­nale, căci prin revizionismul lor nu o să facă altceva, decât să producă neînţelegeri între aceste două ţări, cari au tot

I interesul să trăiască în pace şiI linişte deplină. Căci nicăirea

Bulgaria nu va găsi înţelegere ; decât în România şi în ţările j din înţelegerea B alcan ică, de- j oarece ţările mari, dacă se a-i rată azi binevoitoare, o fac nu ! din convingere pentru in tere- ! sele bulgăreşti c i pentru inte- ! resele lor, care odată obţinute,I interesele bulgariei vor fi a-

bandonate fără rem uşcare. Căci în interesul lor, ţările b a lca ­nice trebue să fie într'o per­petuă armonie.

Bulgaria ar face un act de înaltă înţelepciune, dacă s'ar porni în a rezolva problema rom ânilor din V alea Tim oculuî bulgăresc, care deşi în număr de peste 100.000 n'au nici cel mai elem entar drept, căci în tot judeţul Cardia, care este a- proape com plect rom ânesc, nu găsim nici o şcoala şl nici o biserică rom ânească.

II poftim pe bulgari să vadă cu obiectiv itate situaţia mereu înfloritoare a bulgarilor dela noi, ca să poată vedea trage­dia, ce o duc rom ânii din T i- moc. Căci ori cât de răuvoitor să ii, e cu neputinţă să nu vezi prăpastia dintre rom ânii din Tim ocul bulgăresc şl bulgarii din România.

Iată de ce se recom andă mai multă obiectiv itate vecinilor noştri bulgari.

Petre Janura.

Hon, dar şi din acel al spiri­tualităţii rom âneşti. 1

In afară de grandlosul*Pavl- lion al Rom âniei, ce a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, d-1 Guşti a făcut cunoscut in opinia publică am ericană însuşi spiritul nou ce domneşte astăzi în România M. S. Regelui Carol II-lea.

Lucrarea sa în limSa engleză despre „Serviciul So cia l“ a fost apreciată de cercurile in telec­tuale am ericane, fiind găsită cea mai completă dintre ope­rele de acest gen.

La întoarcere, ambasadorul nostru cultural s’a oprit la Paris, unde în cadrul unei şe ­dinţe festive la Academ ia de ştiinţe, a expus principiile şi metodele Serviciu lu i Social din Rom ânia.

Ca şi în Am erica, d-1 prof. Gust! a fost viu felicitat de academ icienii francezi pentru frumoasa activitate socială şi rolul de colaborator strălucit al M. S. Regelui Carol II.

Din iniţiativa Sa şl înalta a- probare a Suveravului, va avea loc la Bucureşti congresul in ­ternaţional de sociologie, unde preşedintele Serviciului So cia l Român va arăta toate rezulta­tele obţinute de pe urma muncii fără preget pe ogorul societăţii româneşti.

D -l prof. D. G uşti a fost primit la întoarcerea în Ţară cu tot entuziasmul cuvenit unul sol atât de strălucit, după fru­moasele succese culese pentru Ţara noastră.

D-l prof. D. Guştis’a înapoiat în Ţară

După o activ itate plină de . m ărginit numai la rolul de roade pentru binele poporului, ! simplu sol al ţării în contlnen- după o muncă încoronată de j tul de peste O cean. M unca,succes, desfăşurată în străină­tate, d-1 prof. D. Guşti s'a în­tors în ţară.' După cum se ştie, d-1 preşe­

dinte al „Serviciului So cia l", a fost în Am erica, unde a re ­prezentat ţara la expoziţia din N ew -York, fiind com isarul ge­neral al Pavilionului Român.

In această calitate, nu s'a

pe care d -sa a cheltu it-o cu organizarea Pavilionului rom â­nesc, este mai presus de orice laudă.

D -l prof. D. Guşti s ’a stră­duit din toate puterile să facă Rom ânia cunoscută* nu numai din punctul de vedere a rea lită ­ţilor concrete, expuse în Pavi*

Noul Patriarh al României :

Nicodim ManteannS ’a născut în 1865 în comuna

Pipirig, jud. Neamţu. Studiile le -a făcut la şcoala primară în comuna natală, la seminarul teologic „Veniamin Cosiachi" din Iaşi, iar studiile universi­tare le -a făcut la K iev (Rusia).

După term inarea studiilor u - niversitare îm brăţişează schîma monahală în m ănăstirea Neamţu.

După ce s'a călugărit, a fost numit predicator şi apoi mare eclesiarh al catedralei m etro­politane dela Iaşi în timpul mi­tropolitului Ioslf Nanlespu.

M al apoi trece ca arhim an­drit de scaun la G alaţi sub e - piscopul Pimen Georgescu, care îl încredinţează între timp şi conducerea şi organizarea se­minarului „Sf. A ndrei" din G a­laţi.

In anul 1909 trece ca arhle- reu -v icar al m itropoliei M oldo­vei şi Sucevei, unde stă până în anul 1912, când i se încre­dinţează scaunul episcopal al Huşilor. In 1918, fiind încă e - piscop al Huşilor, este numit şi arhiepiscop-locotenent al Chi- şinăului şi Basarabiei.

In anul 1924, obosit de greaua sarcină a conducerii num itelor eparhii, se retrage la m ănăsti­rea Neamţului, unde îşi îndru- mează toată activ itatea pe te ­ren cultural, dând B iseric ii R o ­mâne şl Neamului Rom ânesc opere de o mare valoare teo ­logică. In acelaş timp s'a ocu­

Pagina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 51-1939

p at şl de reorganizarea v ieţii m ănăstireşti reînviind timpurile de înaltă viaţă duhovnicească de pe vremea m arelui stareţ P aisie .

Tot în vremea stăreţiel ob­ţin e restitu irea vetrei înconju­rătoare a m ănăstirii şi a gru­pului de mănăstiri şi schituri dim prejur în număr de şapte. In Ianuarie 1935 este ales în scaunul de mitropolit al M ol­dovei şl Sucevei, potrivit do­rin ţei unanime a cierului şi po­porului moldovean,

Iar azi este ales Patriarh ai României de către marele co ­legiu electoral al B iseric ii or­todoxe române.

Moarteacomerciantului Gheorghe

Median din SatulungCopleşit de durere, îmi revine

greaua sarcină să încrestez pe răbojul vrem ii trecerea la cele etern e în ziua de 1 Iulie a. c., după o grea suferinţă, a celui m ai de seamă com erciant din Săce le , a neuitatului Gh. M e- dianu, la vârsta de 63 de ani.

Săcelele noastre pierd un om bun, cinstit şi harnic. A mai căzut un stejar din falnica pă­dure a bătrâoelor noastre pla­iu ri. Furtuna m orţii ne-a aduso nouă şi sim ţită pagubă, căci cu iiecare şte jar se prăbuşeşte un munte de experienţă şi a- pune un luceafăr.

La trista cerem onie, care s'a săvârşit în ziua de 3 Iulie, a luat parte un publie foarte nu­m eros din localitate şi jur, în ­tre care am intesc pe următorii : dl. Dr. N. Gologan, prim secre­tar al Cam erei de Comerţ din Braşov, d. I. Tăraş, preşedintele Federalei cooperative din B ra ­şov, d. I. Moşoiu, deputat, d. dr. Gh. Medianu, adv. d. dr. I. G olcgan, adv. d. dr. I. Crăclu- nel, medic, d. C. Dumitrescu- Pârvu, adv. d. V. Ivan dir. d. Ştetănescu, inspector, d. notar Ioan Rusu Tibreanu, d. notarD. Tăreanu, d. A. Nistor, inv. ş i alţii.

Slujba religioasă s‘a săvârşit de un sobor de preoţi săceieni şi anume ; pr. P. Leucă, paro­

hul Iodului,fpr. Z. Popovici, pr. Silv. G arcea şi pr. I. Bărbat. La urma, pr. Leucă a rostit cu­vântul funebru arătând călită- ţiie deosebite sufleteşti ale de­functului precum şl activ itatea desfăşurată în cadrele Consiliu­lui parohial şi ale Comitetului şcolar, al căror membru a fost.

Săceieni din toate părţile, in­telectuali şl com ercianţi, au ve­nit să i aducă omagiul de re ­cunoştinţă pentru bunul său nume. Dl. dr N. Gologan a adus ultimul salut din partea Camerei de Comerţ din Braşov, ai cărei consilier a fost, spunând urm ătoarele ; gospodar harnic, com erciant cinstit, încă dinainte de răsboiu, Gh. M edianu pleacă dintre noi, el este unul din pu­ţin ii Săceieni care au făcut le ­gătura între ceeace a fost od i­nioară şi ceeace este astăzi în Săcele. Casa lui era casă ro ­m ânească, unde se puneau la cale lucruri bune de interes rom ânesc.

D. deputat I. Moşoiu a adus omagiul de recunoştinţă în nu­m ele breslei restauratorilor şi com ercianţilor din Braşov.

Dl. I. Tăraş a vorbit în nu­mele B ăncii populare „Săcelea- na“ din Cernatu, al cărei m em ­bru fondator a fost şi conţi nuând ca membru în consiliul de adm inistraţie timp de 11 ani. D sa a spus între altele urm ă­toarele : Nenea Ghiţă Medianu nu a fost numai harnic şi se­rios, ci şi un Însufleţit al tre ­burilor noastre săceleneştl ; un entuziast plin de fapte bune...

T rista cerem onie a luat sfâr­şit în sunetul jalnic al clopo­telor, după care trupul neîn­sufleţit al defunctului, s’a a- şezat spre veşnică odihnă îa cim itirul bisericii.

V eşnică să-i fie am intirea !Pr. Silvestru Garcea

.Cernatu

S e r v ic iu l S o c ia l.

Echipele Regale Studenţeşti 1939

F a r m a c ii d e s e r v ic iu . Dela 1— 8 Iulie vor face.de serviciu, ziua, noaptea şi Dum inicile fa r­macia „Sf. M aria" G. Tuliu, Piaţa L ibertăţii No. 2 (fostă Tg. Grâului) şi farm acia la „Turnul Negru“, Calea V ictoriei No. 39.

Fundaţia Culturală Regală „Principele C arol“ va continua şi în acest an, rodnica activ i­tate, începută în 1934, cu E ch i­pele Regale Studenţeşti, form a­te prin înscrieri voluntare, în­tregind, prin aceasta, lucrările ce se vor desfăşura prin E ch i­pele obligatorii ale Serviciu lu i Social.

In acest scop, face cunoscut tuturor tinerilor şi tinerelor studenţi şi studente ai facul­tăţilor şi şcolilor superioare, din ultimi ani de studii, că se pot înscrie pentru campania de lucru din vara aceasta, îm pli­nind urm ătoarele condiţiuni :

1. Să fie student (studentă) în ultim i doi ani de studii ai facultăţii sau şcolii respective;

2. Să aibă recom andaţia unui profesor dela facultatea sau şcoala pe care o urmează, a unui inspector al Fundaţiei R e ­gale „Principele C arol“ sau a unui fost echipier ;

3. Să depună o cerere de în­scriere pentru Echipele Regale Studenţeşti ;

4. Sa semneze, dacă este ad­mis, angajamentul de onoare că va respecta regulamentul E ch i­pelor Regale Studenţeşti.

M unca în Echipele R egale Studenţeşti este voluntară şl j gratuită ; participanţii vor primi, j însă, pentru întreţinere, o diur­nă fixă lunară ; deasemenea, , Fundaţia Culturală Regală „Prin­cipele Carol" le asigură trans­portul.

Durata campaniei este de trei luni, începâcd cu data de 15 Iulie a. c.

A ctiv itatea depusă tn E ch i­pele Regale Studenţeşti, ca stu­dent, nu scuteşte, la încheierea studiilor, de obligaţia muncii la sate, prevăzută în art. 5 din Legea Serviciului Social ; tinerii cari au lucrat îa Echipele R e ­gale Studenţeşti vor avea, insă, intâetatea la recrutarea v iitori­lor comandanţi şl şefi de E ch i­pe ai Serviciului Social.

Inscrite se primesc, în cen­trele universitare, la urm ătoa­rele locuri,*

Bucureşti : Fundaţia Culturală Regală „Principele C arol,“ D i­recţia Serviciu lu i So cia l al T i­neretului, Str. Cobălcescu 41, eta j. III.

Iaşi : Regionala Serviciu lu i Social din Ţinutul Prut, Iaşi, Str. N. Gane Nr. 44.

Chişinău : Regionala Serv iciu ­lui Social din Ţinutul Nistru, Chişinău, Palatul Regal.

Cernăuţi : Regionala Serviciu ­lui Social din Ţinutul Suceava, Cernăuţi, P alatu i Naţional, P iaţa U nirii Nr. 3.

Cluj : Regionala Serviciu lu i So cia l din Ţinutul Som eş, Cluj, C linica M edicală Dr. I. H aţie- ganu.

C ererea de înscriere va avea urm ătorul cuprins s

Domnule D irector General, Subsemnatul (numele şi pronu­

mele) student al facultăţii det (specialitatea), dela U n iv ersiti- tea din (oraşul), vă rog sä bine­voiţi a dispune înscrierea mea pentru a V I*a campanie de la - cru a Echipelor Regale Studen­ţeşti, organizată de Fundaţia Culturală Regală „Principele C arol.“

Am mai lucrat în Echipele Regale Studenţeşti în anul (se va arăta anul), in satul (numele satului).

C ererea se va adresa : D -Sale Domnului D irector G eneral Fun­daţiei Culturale Regale „Prin­cipele C arol.“

Studenţii admişi vor primi Regulamentul Echipelor Regale Studenţeşti şi vor semna anga­jam entul de onoare.

înscrierile de voluntari făcute în tem eiul Legii şi Regulamen­tului Serviciului Social, sunt ş l rămân valabile.

înscrierile se închid pe ziua de 5 Iulie 1939.

Cronica agricolăStarea culturilor agricole este

bună.Căldurile din ultimul timp au

grăbit coacerea păioaselor de toamnă, care sunt în seceriş.

Grâul de toamnă a fost cu l­cat pe unele locuri de ploi şi vânt, dar în mare parte şi a revenit.

Grindina, care anul acesta a fost mai puternică decât în a lţi ani, a produs pagube locale, fără influente asupra produc- ţipi generale. După datele cu ­lese până acum, grâul va da o producţie bună. C alitatea pro­babil bună, poate fi însă in ­fluenţată de căldurile din u lti­mele zile cum şi de ploile din timpul secerişului.

Grâul de prim ăvară vege­tează normal.

In cea mai mare parte a ţării rapiţa şi oarzele au tfost sece­rate, iar acum se treeră.

Ovăzul e mediocru, totuşi se prezintă mai bine decât anul trecut.

Ploile au o influentă foarte bună asupra prăşitoarelor şi în special asupra porumbului, care

— până acum — are o dezvol­tare normală.

Se lucrează în prezent la ră ­rirea Iui şi se fa ;e prăşila a 20 a la toate prăşitoarele.

Grădinile de zarzavat au re ­coltă abundentă.

Livezile şi viile au suferit din cauza grindinei, dar pe alocuri au fost îmbelşugate.

M uncile câmpului se desfă­şoară în mod normal, nefiind îm piedicate de variaţiunile tim ­pului.

S 'a început facerea ogoare­lor de vară pe terenurile u n ie recolta a fost strânsă.

Fânaţele şi păşunile sunt sa ­tisfăcătoare.

*

R e c o lta d e g râu în R o m â n ia

Deşi muncile agricole sunt concentrate la seceratul grâu­lui, după evaluări provizorii oficiale, recolta de grâu s 'a r cifra ia 390.000 vagoane. Din această cifră, 300.000 vagoane^ reprezintă consumul intern, deci ar rămâne un disponibil expor­tabil de 90 mii vagoane.

Nu c e t i ţ i g a z e te v r ă jm a ş « in te r e s e lo r n ea m u lu i.

D e z iu a C o o p e ra ţie i.

Iarăşi CooperativaM inunat popor mai este şi

poporul acesta braşovean. P o­porul rom ânesc, vreau să zic— pentrucă celelalte puţin mă in­teresează... Sunt cetăţeanul a- cestu i oraş de zece ani de zile. Venisem aici cu gânduri mari. întrevedeam putinţa organizării unei mari c o o p e ra t iv e de apro vizionare şi desfacere in conun. Ştiam că au mai fost pe aici cooperative Dar căzură, năruind în căderea lor, însăşi ideea de cooperaţie... Sărmana idee,. Dar ea nu iusese câtuşi de puţin vinovată. Fostele cooperative de aici, de la Braşov, nici ha­bar n'avuseră despre ideea şi prin urmare despre practica de o rganizare a cooperaţiei...

iiichipniţi-vă o mânăstire, pe turla coreea străluceşte o cruce de aur, iar în ch ilii se deslată rău tatea păm ântească... A*ia dar, supt firm a strălucitoare şi ne­întinată a cooperaţiei, fostele cooperative nu erau, decât nişte simple oficine de pricopseală, a unora sau altora.

ideea cooperaţiei, mai întâi de toate, înseamnă conştiinţa n ecesităţii neapărate în sprijinul a ju torinţei reciproce, a omului de ia om. Temeiul cooperaţiei, p ractic vorbind, este întovără­şirea oam enilor, în vederea în­lesn irii traiului lor, este o îm- mă nu no nie re de oameni, nu de capitaluri. Capitalul, întrebuin­ţa t in cooperaţie, este un m ij­loc, n ici de cum scopul ei. De aceea legea cooperaţiei este lim pede şi categorică . O ricât

capital bănesc, sau sub orice formă, l-a r aduce cineva la o cooperativă, nu-i dă n ici un drept mai mult în Adunarea G enerală, adică în adm inistra­rea societăţii, peste dreptul, ce l are ori şi care altul dintre a- sociaţl. A ici, mai mult ca ori unde, se calcă pe urm ele ros­tirii M ântuitorului : Daţi ceza­rului, ce este al cezarului, iar omului, ce este al omului... Ce este al Capitalului ? Dobânda lui. N im n mai mult. Restul tot, rămâne a se revărsă, fără n ici-o deosebire, asupra tuturor înto- vărâşiţilor din cooperativă. Prin­cipiul egalităţii desăvârşite, stră­lucind între oameni. Dar şi al echuităţii, adică al dreptăţii de- sâvârşite. pentrucă repartizarea beneficiului, în cooperaţie, se face pe tem eiul acţiunii rodnice, ce -o desfăşoară cineva în câm pul cooperaţiei. Adică, în tr'o cooperativă de consumaţie, c i­neva dacă vine la ea, numai cu una sută lei, să zicem, ca ­pital, dar în schimb face târ- gueli de zece mii de lei, la sfârşitul anului va primi de zece ori mai mult, din benefi­ciul generai, decât altul, care aducând capital de zece mii de lei, n 'a făcut târgueli, în cursul anului, decât de una mie lei. Pe drept cuvânt, tiindcă cine târgueşte mai mult de la co ­operativă, înseamaă că i pri lejueşte o mai mare m işcare a capitalului. Or, ştiut este, că

*; Întârziat din lipsă de spaţiu.

m işcarea în operaţii întreţine şi sporeşte însăşi viaţa capita­lului. Fără o atare m işcare ca ­pitalul, oricât ar fl e l de în­semnat, tânjeşte, se roade prin propria lui stagnare, până piere, se nărue.

înţelegem , prin urmare, de ce se dă atât de mare Însem nă­tate persoanei omului în c o o ­peraţie. Persoana omului înfăp- tue capitalul, atât prin trebuin­ţele ei de-a consuma, precum şi prin virtutea străduinţii sau a muncii.

Pornind de la atare principii, urm ărindu-le şi desăvârşindu-le, nimeni, organizâad o coopera­tivă, nu poate să aibă tem ere de neizbutire.

Dar, mai este un dar... Nimic nu potl întreprinde, dacă nu simţi nevoea acelei întreprin­deri. Pe d ea!tà parte, coopera­tivele adevărate, nu se ivesc, nu prind rădăcini, decât numai în vremuri de restrişte şi într'un mediu de oameni săraci, sau, oricum, lipsiţi de prea bune câştiguri. Cu cei îmbuibaţi se pot face cooperative de specu­lă, înfloritoare la început, dar

I repede împinse pe făgaşele fa­lim entului. In cooperaţie, fl-

j reşte , ca în toate întreprinde-I rile omeneşti, dacă nu vom ţineI seama de necruţăioarea lege a

creşterii, repede ne dăm peste cap. Luând*o de la mic, ca să ajungem la mare, pururea vom călca pe tărâm sănătos.

Şi acuma să ne Întoarcem la poporul nostru braşovean. Să fim înţeleşi. Poporul braşovean, nu numai ce l de baştină, c i tot norodul rom ânesc, ce se tot pripăşeşte pe aici, năimind îm­prejurul industriilor, al şcolilor

şi al tuturor aşezăm intelor de tot felul, câte înfloresc neînce­tat la Braşov. Se vaicără acest norod, de zeci de mii de capete, la toate prile jiile şi prin toate colţurile, se vaită, — pe bună dreptate de altfel, — despre grozava, nemai pomenita, rul- nătoarea scumpete a pieţii a- cestui oraş Cel puţin pensio­narii, cei cu pensiile modeste, nu „graagurii,“ desfăşură atâta energie înzadar pe această ches­tie , prin memorii, adunări cu moţiuni, publicaţii, intervenţii la toate autorităţile, încât ar ii putut muta şi muntele Tâmpa din loc, întâmplându-se ca toate zădărnicia văicărelii, să se fi putut transfnrma în energie m e­canică.

Ş i toate acestea, ca o lovi­tură de sabie în baltă. N ici dâră nu lasă.

De ce, oare ?N iţică cunoştinţă de ştiinţă

econom ică, ar scuti pe b ieţii oameni de atâtea oftături şi în ­jurături. pe degeaba. Norodul braşovean nu vrea să priceapă, că problemele econom ice nu pot fi deslegate, decât tot pe cale econom ică. Cui pe cui se scoate, ne-au învăţat bătrânii... Dar cine mai ţine în seamă prostiile bătrâneşti ? Noi, ăştia, din vrem ea de faţă, suntem deştepţi, altfel n’am da mereu în gropi...

Ş i apoi, norodul braşovean a mai uitat ceva. „Ce poţi face tu singur, nu lăsa în nădejdea a ltora ,“ Aşii da de u n d e .. No­rodul braşovean aşteaptă să vie Statu l să -i iacă cooperative, să puie biciu pe speculanţii din piaţă, să -i ieftenească, în sfârşit, traiu l. Parcă Statul numai de

grija asta este preocupat... Până atunci, braşoveanul nostru, băş­tinaşi saa gâgan, merge lin iştit la piaţă, plăteşte, fără tocm ea­lă, preţul cerut de speculant, merge la restauraot, plătind, c a la Capşa în Bucureşti, dar, a - runcâ banul cu ifose de baron în nasul chelnerului, care, plo- conlndu-i-se cu şiretenie, îl m ai adaugă 20 la sută bacşişul ş l... Ş i toată săptămâna, ce urmează« înjură, flueră în vânt, ca m ur- sicat de ardei pe gât, ca să în­ceapă, dacă nu in fiecare z i( cel puţin, ia sâptâm âaă acelaş lucru. Pom eneşte-i braşoveana* lui despre cooperativă...

— T aci domnule. Să ne fura hoţii ceia ? se tem e de furat şî nu-şi dă seama, că se fură sis­tem atic singur şl zilnic, scutu- rându-şl punga in mâinile spe­culanţilor, fără n ici-o vorbă.

De team a hoţilor închipuiţi«— ce ar putea să fie — la vreo cooperativă, se fură singur, în- grăşind, cu sudoarea iul, punga celora, pe care 1 înjură.

Iu liu N egul e s e u .

S ’A P E R D U T în ziua de 27 Iunie a. c. un livret de c lrcu * laţie pentru b icicletă ,1 e liberat de Chestura P oliţie i Braşov sub Nr. 2 1 3 9 —1937 pe numele Hed- dahanna Hitsch, şi un buletin de populaţie, eliberat de B i­roul Populaţiei Braşov pe nu­mele Hilde Christel Hitsch. Le d eclar nul şi fără valoare în mânile oricui s ’ar afla.

S ’A P E R D U T livretul m ilitar pe numele Gagu Gh. dela M i­nisterul A părării Naţionale. A- ducătorul va primi o recom ­pensă, aducându-1 în stradaI. I. C. Brătianu Nr. 14.

me. 50—1939 GAZETA TRANSILVANIEI Pt*!»« 3

Innarea generală a Desp. „Astra“ -BraşovC o n v o c a r e

Membrii Despărţământului central judeţean „A stra“ B raşov I « convoacă în adunare generală ordinară pe ziua de 9 Iulie f ora 3 p. m. în comuna Zârneşti, sala căm inului cultural.

O R D I N E A D E Z i ;1. D eschiderea adunării.2. Salutul cercului cultural, al ce lo rla lte so cietăţi prezente

!*i al au teritâţilor.3. A legerea a trei v erificato ri al procesului verbal.4. Rapoartele geDerale: a)* Al Despărţământului, pe 193 8 —939.

1). Raportul de cassă pe 1938- c) Raportul cenzorilor pe 1938,5. D escărcarea com itetului de gestiunea anului 1938.6. Stabilirea bugetului pe anul 1939.7. A legerea Com isiei pentru verificarea so co telilor pe 1939.8. Concurs de copii între 2 —4 ani. Se vor acorda prem ii.9. închiderea adunării.Preşedinte : (ss) D r. N IC O L A E C Ă L IM A N , medic Secretar : (ss) IO N C O LA N , profesor

Notă 1. Cf. art. 9 al 5 din Regulam ent ,* Adunarea gene­rală a„A stre i“se ţine într'una din comunele judeţului.

2. In sensul art. 11 din Regulament.* „V ot decisiv au numai acei membri fondatori, pe viaţă şi activ i, cari au fost d eclaraţi membri în anul precedent adunării şi şi-au achitat şi taxa curentă.

3. In sensul art. 14 lit. g s „Interpelările trebuie notificate în scris cu cel puţin tre i zile înainte de adunarea Despărţământului.

C u r s a înarmărilor1932 --1939

r Cheltuielile de înarmare ale <elor şapte mari puteri : G er­mania, Franţa, Italia, Japonia, Marca Britanie, Statele Unite şl Rusia Sovietică au crescut cu 500 la sută între 1932 şi 1938. S ’a calculat că în 1938

•cheltuelile de înarm are în lume 4U fost între 17 şl 18 m iliarde, adică între 600 şi 680 m iliarde, Ir. frs. actuali. A ceste ciifre au fost depăşite astăzi.

Dacă facem o com paraţie în­tre totaluriie cheltu ielilor pu-

bîlce constatăm :I Germania : icu privire la a- p<eastâ ţară calculele ce se pot

face sunt aproxim ative, Reichul se mai publicând datele sale bugetare. In cifre absolute, după -o evaluare făcută de „B anker,“ se calculează la 3 m iliarde Rm. cheltuelile pentru reî narmare «le Germaniei în 1 9 3 3 -1 9 3 4 .

( Aceste cheltueli au întrecut ci- ira de 16 m iliarde Rm. pe 1939 1 939 şi ele sunt desigur incà într'o foarte puternică pro­gresie.

Ia ceeace priveşte M area B ri- tanie, Franţa şi Japonia, făcând o comparaţie între cheltuelile •actuale de înarm are şi totalul scbeltuelilor publice, ajungem la următoarele rezultate j

Marea Britauie : ne ţinând sea­ma de suplimentul pe care-1 va

f 4trage institu irea serviciului mi- îHtar obligator, totalul cheltue- Iilor publice britanice pe 1939- 1*940, a fost evaluat la 1.322

milioane de lire, jch eltu eliie de înarmare, intrând în această c i­fră pentru 630 m ilioane, ceeace reprezintă 47 la sute din total.

Franţa : Cheltuelile totale pe 1939, ţinând seama de ultim ele augmentări, par să fie de 110 miliarde. Din aceste cheltueli, 34 miliarde ar fi consacrate în­armărilor, ceeace ar reprezenta *o proporţie de vreo 50 la sută.

Italia : După calcu lele apăru­se în „B an ker“ cheltu ielile de

Íarmare, care trecuseră de 5,4 lliarde lire în 1932 la 15,5

miliarde în 1936 şl 17,4 m ili­arde în 1937, în urma cam pa­niei din Etiopia, s'au m icşorat la 10 m iliarde îa 1938. După «evaluări ^recente, aceste ch el­tuieli de înarm are ar fi de 16 miliarde * lire pe 1939— 1940, •ceeace ar reprezenta între 45-48 ia sută din totalul cheltu ielilor jublice, evaluate pe 1930— 1940 la vreo 30 m iliarde lire.

Japonia : C heltuielile de înar­mare pe 1939 ş ’ar rid ica la M.32 m ilioane yeni pa 1939—40, Sseeace a r reprezenta 72,5 la jpţă »din totalu l ch eltu ie lilo r

publice ale Jap on iei, evaluate la 8.874 m ilioane yeni pe 1939- 1940.

Calculul în procentajul veni­tului naţional :

Germania : După evaluarea lui „Banker," care stabilea la 16 m iliarde Rm. cheltu ielile de înarmare In G erm aala pe 1938- 1939, taceastă cifră ar rep re­zenta aproape 20 la sută din venitul naţional german, care în 1937 era de 71 m iliarde Rm. şi a crescut sim ţitor în 1938.

Marea Britanie : Dacă ne o- prlm ia cifra provizorie de 630 milioane pentru cheltuielile de înarmare pe 1939— 1940, această cifră reprezintă între 12 la sută şi 13 la sută din venitul na­ţional britanic, evaluat la 5 miliarde 1. stg. pe 1938.

Franţa : Cheltuelice de înar­mare pe 1939 cifrându-se la 54 m iliarde “franci, această cifră reprezintă aproape 20 la sută din venitul naţional, care a fost evaluat [pe 1938 U 260 miliarde franci.

Italia: Cifra de 16 miliarde lire care reprezintă cheltu ielile de înarmare pe 1939 — 1940, tre­buie să corespundă ia cel puţin 25 la sută sau 30 la sută din venitul naţional italian.

Japonia : >Dacă ne oprim la c ifra de 6.400 m ilioane yeni pentru cheltueli de înarm are pe 1939, această cifră ar rep re- prezeata aproape 30 la sută din venitul national japonez, care a fost evaluat pentru 1938 la 25 milioane yeni.

Statele Unite : Cheltuelile de înarm are s'au dublat între 1938' 1939, trecând delà 1 la 2 mi­liarde dolari. A ceastă cifră va fi probabil cu mult depăşită. In ciuda acestei sume, sarcina este minimă, proporţional cu veni­tul naţional am erican.

Intre 1928 şi 1939, ch eltu ie­lile de înarmare au progresat în atari proporţii pentru G er­mania, M area B ritan ie , Franţa, Ita lia şi Jap onia, încât totalul cheltu ielilor de înarmare pentru aceste cin ci ţări e de 6 ori mai mare. Procentajul acestor celtu ieli de înarm are în raport cu totalul ch eltu ielilor publice s'a rid icat dela 20 la sută în 1928 la aproape 50 la sută, din totalul ch eltu ielilor publice în 1939 ; procentajul cheltuelilor de înarmare in raport cu ven i­tul naţional al acestor ţă ri a trecut dela 3 sau 4 la sută în 1928 ia 15 sau 20 la sută, une­o r i la 30 şi mai mult pe 1928- 1939.

A ceste c ifre sunt elocvente

prin ele însele şi ca atare n’au nevoie de com entarii. Conse­cinţa a ce s te i curse a înarm ări­lor este desechilibrul bugetelor, antrenând creşterea im pozitelor şi o progresie accelerată a d a­toriilor publice.

Excelsior

Expoziţia de pictarăa p ic to r u lu i V . M iro u e sc u

într'o sală a liceului com er­cia l d eb ăeţi „Andrei Bârseanu“« a fost deschisă toată luna Iu­nie, expoziţia de pictură a p ic­torului V. M ironescu, care pen­tru a doua oară dă prilej iubi­torilor de pictură să adm ire lucrările d-sale ce fac dovada nu numai a talentului ci şi d o ­vada unui realist desăvârşit. A - ceasta este nota caracteristică a celor peste 50 de tablouri expuse, reprezentând peisagii din diferite părţi ale ţării, dar mai ales dela Braşov.

Nimic de împrumutat, nimic care să strice farm ecul m inu­nat cu care natura a îînfrumse- ţat d iferite părţi ale ţării.

C oloritul este dulce şi arm o­nios, pictorul M ironescu ferin- du se de coloritul ţipător, care dacă atrage, apoi e l oboseşte ochiul.

P ictorul are în lucrările sale o notă de seriozitate căci su­biectele pe care le tratează cât şi calitatea dominantă a pân­zei o formează preciziunea l i ­niilor şi nuanţa coloritului.

Trestia-planta fibroa­să cea mai economică?

Torre di Zaino. Până în anul 1935, industria de fire a rtifi­ciale italiană atârnăa cu totul de importul din străinătate al m ateriilor prime necesare ca % lemn, celuloză sau produse ch i­m ice. Dela 1935 încoace, cea mai mare întreprindere indus­trială de fire artificia le din Italia, Saia Viscosa, a adoptat metode proprii pentru produ­cerea de celuloză perfecţionată. A ceasta nu se extrage, ca în toate ţările producătoare de celuloză, din lemn de pin sau fag, sau din paie. Cum Italia este săracă in păduri, nouk pro­cedeu italian a ales ca m aterie primă trestia din regiunile M e- diteranei.

Pe terenuri cu măslini, m lăş­tinoase, cu întindere de multe mii de hectare, întreprinzătorii au început să dea o atenţie trestiei. M ilioane şi m ilioane de trestii au fost plantate, re ­coltate şi prelucrate. Rezultatul a fost uluitor. Un hectar de teren a dat între 80.000 şi100.000 kg trestie verde, ceea­ce înseamnă 45 000 kg. trestie uscată. Din această cantitate de materie primă se scoate15.000 kg. celuloză, din care se produce cam 13.000 k*. mă tasă artificială . In felul a ce ­sta, trestia s'a doveeit a fi cea mai econom ică plantă fibroasă, căci de pe un hectar de plan­taţie de bumbac se obţin nu­mai 4000 până ia 4500 kg. f i ' bre, a l ic ă numai un sfert din producţia trestie i. Randamen­tul acestei întreprinderi pentru prelucrarea trestie i urmează a fi sporit, până în anul 1941, la30.000 tone celuloză nobilă anual.

HOTELURILE s

U

ŞI

„ARO SPORT“B R A Ş O V

S’AU DESCHISConfort. Eleganţă. Toate perfecţiunile technlce moderne« printre cari sCLIM AT1ZAREA aerului. ______

O rhestra maestrului I. Sibiceanu.

Restaurant. Cafenea Telefon în cam ere. Bazin de înot. P iste de dans. Terase de consumaţie. Salon de coafură. G araj.

R eţineri de cam ere la A RO PA LA CE, ARO SP O R T Braşov, sau A RO S. A. R . Calea V ictoriei Nr. 91-93 Palatul Asigurarea Rom ânească. 373 1— 1

V I Z I T A Ţ I

Expoziţia noastră permanentăde mobile, produsele p r o p r iStr. Sft. Ioan Nr. 19(fost localul K ertész)

F I N N AŞi

GY ÖNE BRAŞOV

1477 T e l. 905365 2— 3 '

Nr. 3747— 1939.

Publicaţie de licitaţieSubsemnatul portărel prin a-

ceasta publică că în baza de* ciziunii Nr. G. 20660— 1939 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Banca Populară Bucsoiul repr. prin advocatul Ion Renghea B ra ­şov, pentru încasarea creanţei de 13190 lei şi acc. se fixează term en de licitaţie pe ziua de 8 Iulie 1939, orele 16 p. m», la faţa locului în comuna Râşnov Nr. 1132 unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară s radio, maşină de cusut, te j­ghea, raft şi mobilă de casă în valoare de 9000 lei.

In caz de nevoie şi sub pr#* ţul de estim are.

Braşov la 15 Iunie 1939.Indescifrabil

376 1 — 1 portărel

Bala expozi­ţiei de nobi­le St rada

Prim ăria comunei Codlea

Nr. 1335

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rală, că în ziua de 25 Iulie 1939, ora 10 a. m. în localul Prim ăriei comunei Codlea, ju ­deţul Braşov, se va ţine lic i­taţie publică cu oferte închise şi sig ilate, potrivit dispoziţiu- nilor art. 8 8 — 110 din L. C. P. şi normele generale pentru ţ i ­nerea licitaţiilor la adm inistra­ţiile publice, pentru darea în întreprindere a lucrărilor de a- daptarea şl refacerea localului destinat de Cămin cultural în comuna Codlea.

V aloarea lucrărilor, conform devizului verificat şi aprobat de Serviciu l de drumuri jude­ţean din Braşov, este de L ei 47,000.

G aranţia provizorie 5 % din valoarea devizului, ia r cea d e­finitivă de 10°/o din suma de adjudecare.

Devizul lucrărilor, caetul de sarcini se pot vedea în cursul orelor oficiale, în biroul p ri­m ăriei comunei Codlea.

In cazul, că lic itaţia fixată

pe ziua de 25 Iulie 1939, uu va da rezultat satisfăcător, se va ţine o nouă licitaţie in z iu a de 5 August 1939 ora 10 a . m. în aceleaşi condiţiuai.

Prim ar, ss. A. Boldor.Notar, ss. I. M agda .

375 1— 1

Regia Publică Com ercială a în ­treprinderilor M unicipiului

Braşov

Nr. 336— 1939

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa c e lo r

interesaţi, că în ziua de 3 A u ­gust 1939, orele ^ V a .s e va ţine în localul Regiei Publice C o ­m erciale a întreprinderilor M u­nicipiului Braşov, Şoseaua S f t . Petru Nr. 11, eta j 1, cabinetul D irectorului, licitaţie publică pentru procurarea de piese o - riginale m arca „C itroen“ n e c e ­sare autobuzelor Regiei.

Cantitatăţile şi felul materia.* lelor sunt cele arătate în ta ­bloul anexă la caetul de sa rc in i din care face parte integrantă.

L icita ţia se va ţine în con ­form itate cu art. 88 —1 10 inclu­siv din Legea C ontaoilităţii pu­blice, Regulamentul O. C L. f l normele publicate în M onitorul O ficial Nr. 127 din 4 Iun ie 1931.

Toate persoanele cari vor Iu® parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie d e 5% asupra valorii o ferite , ia r oferta se va face în conformi­tate cu caeteie de sarcini, ca r t se pot vedea în fiecare zi l u ­crătoare, între orele 8 — 13 In b iroul'econom ic al Regiei, Ş o ­seaua Sft. Petru Nr. 11, e ta j L

Dacă la data arătată mai stiv, indiferent din ce motiv nu s e va putea ţine licitaţia , ea se a - mână pe ziua de 23 Auguatk când se va ţine la aceeaşi o ră şi în aceleaşi condiţiuni.

Braşov, la 26 Iunie 1 9 3 9 .Regia Publică Comercială a întreprinderilor Maniei

piului Braşov374 1 - 1

OAZETAilTRANSILVANIEI Nr 5 f—2939

In vederea alegeriiConsiliDloi comunal al Mnnicipinlni

La Danzig se respiră mai uşorTem erile unei apropiate lovituri, pe cari le inspira intenţia

G erm aniei de a alipi oraşul liber Danzig, par a se mai fi potolit A titudinea hotărâtă a A ngliei şi Fran ţei de a fi alăturea

de Polonia în cazul în cercării Germ aniei de a schimba în mod unilateral Statutul oraşului liber, a înlăturat se pare deocamdată perspectiva unei lovituri de porţă din partea G erm aniei.

IN FO RM A ŢIU N I

C onsiliu l comunal al M unici­p iu lu i Braşov, va avea 12 mem­b r i aleşi şi 5 membri de drept. D u rata mandatului membrilor a le ş i este de 6 ani, iar a mem­b rilo r de drept, până la înce­ta re a funcţiunii în baza căreia a u fost desemnat.

Sunt eligibili în Consiliul co­m unal to ţi aceia cari au drep- lu l de a fi alegători comunali, cu excepţia celor arătaţi la a r t . 115 din legea adm inistra­tivă, a d ecă : monahii, preoţii şl învăţătorii, funcţionarii Statului, ţ in u tu r ilo r şi comunelor, m ili­ta r ii în activ itate şi debitanţil d e băuturi spirtoase.

Convocarea Corpului e lecto ­r a l pentru alegerea Consiliului com unal, se va face prin D ecret R eg al de către M inisterul de In tern e, probabil în cursul lunei Iu lie a. c.

Candidaturile se vor depune personal de către candidaţi în scris , la judecătorul de ocol, în ce l puţin 8 zile libere, înainte de data fixată pentru

A dunarea deputaţilor a vo­ta t proiectul de lege pentru v alorificarea grâului, cu modi­fică rile aduse de com isia de agricu ltură.

A rticolu l I, care cuprinde fix area preţului la grâu, a fost m odificat în întregime astfel :

Cu începere dela punerea în aplicare a prezentei legi, se f ix e a z ă un preţ rem unerator al grâului de le i 42.000 de vago­nul de 10.000 kg A cest preţ se înţelege pentru un grâu de11 kg. greutate |hectolitr)că cu 3 °/o corpuri străine — 1 % se­c a ră fiind socotit drept 7a% corpuri străine — şi pentru m arfă locogară producător.

La Târgovişte, în ziua de 1 Iulie a avut loc solem nitatea înălţării în gradul de subloco­tenent a absolvenţilor d iferi­te lo r şcoli m ilitare din Ţară, ca re poartă numele „Prom oţia K egele Carol I “.

A ceastă solem nitate s’a des­făşurat în prezenţa M. S. R e­gelui Carol II.

Suveranul a ţinut cu acest p rile j urm ătoarea cuvântare :

T ineri ofiţeri, in clipa aceasta, 3n care intraţi îa ^rândurile ca ­m arazilor mai vechi, datoria M e a de Comandant al oştirii e s te să vă aduc, din partea tu- iu ror came razilor, o caldă şî plină de dragoste salutare, spu- nându-vă: „Bine aţi venit în m ijlocul nostru“.

îm brăţişând această frumoasă $1 nobilă carieră, care este a- ceea de ostaş şi ofiţer, v ’aţi însem nat viaţa întreagă prin semnul că doriţi să slu jiţi Ţara ş i Tronul cu credinţă şi cu sa­crificiu .

Baza chiar a ideii de ostaşo constitue aceste două cuvinte: 1 C redinţă până la sfârşit şi sa- I crific iu până le sfârşit de tot, * că c i cine nu simte în sufietul său « puterea de a [putea îndeplini fără şovăire aceste două lozinci, nu poate fi demn de a purta haina de ostaş.

Prom oţia de anul acesta se botează sub un semn care ne este drag nouă tuturor. A ţi prim it numele făuritorului ar­m atei române.

V oi, care faceţi parte din a- ceastă promoţie, mai mult de­câ t ce ila lţi să vă gândiţi la ce a ce a dorit să facă Regele C a ro l 1 din oştirea Sa şi să vă

alegeri. Candidatul va prezenta odată cu cererea sa, certificatu l dovedind că este înscris în lis­tele electorale şi autorizaţia Frontului R enaşterii Naţionale.

A legerea Consiliului comunal se face prin scrutin uninominal, secret şi obligator. V otarea se face fără carte de alegător, iar votul fiind uninominal se va da pentru fiecare candidat în parte, neţinându-se seama de categoria de îndeletnicire, căreia aparţine candidatul sau alegătorul.

Pentru toate chestiunile de procedură electorală, în cari legea adm inistrativă nu dispune,— se aplică dispoziţiunile legii electorale din 9 M aiu 1939. C ererile şi actele în m aterie electorală — conform dlsp. art. 71 din legea electorală, — sunt scutite de orice taxă fiscală. Costul buletinelor de vot şi toate cheltuelile pentru opera­ţiunile electorale vor fi supor­tate de către Municipiu.

Preţul rem unerator de 42.000 lei de vagonul de 10.000 kg. va fi sporit cu lei 1ÜQ0 de va­gonul de 10.000 kg. pentru luna Septem vrie, cu lei 2 mii de va­gonul de 10 mii kg. pentru lu­ni le Octom vrie şi Noemvrie şl cu 3 mii lei de vagonul de 10 mii kg. pentru luna Decem vrie.

Pentru grâul mai greu sau mal uşor decât 77 kg. greutate h ecto litrică , preţul va fi m ărit sau m icşorat cu l°/0 pentru fie­care kg. greutate hectolitrică în plus sau în minus. Preţul re ­zultând din greutatea hecto li­trică va fi m icşorat cu l°/0 pen­tru fiecare procent de corpuri străine, care depăşeşte 3 }/o.

străduiţi să fiţi la înălţim ea cerinţelor dorite de El.

Sunt convins că prin pregă­tirea ce aţi avut până acum, veţi şti totdeauna să îndepliniţi datoriile voastre şi că fiecare dintre voi, în cutele cele mai adânci ale sufletului său, va găsi totdeauna puterea şl ho­tărârea da a-şi împlini până la capăt, fără nici o şovăire, cu surâsul pe buze, în;reaga lui datorie.

In acest gând, salut cu fră­ţească dragoste această nouă promoţie de ofiţeri şi spun tu­tu ro r: „Bine aţi venit în m ij­locul nostru“. Să trăiţi şi la mai mare.

BULETIÉL POLSţIElC io c n ire d e m a ş in i. In după

masa zilei de 3 Iulie a. c. orele13.30 s’au ciocnit pe strada I.G. Duca automobilele Nr. 380 Bv. condus de şoferul Soos Ioan din Braşov şi 0662 Istam­bul condus de şoferul Steranos Je a n Caravalós.

D-na A dela Gutt din str. Sf. Ioan Nr. 1, care se afla în aaa- şina Nr. 380 Bv. s ’a ales cu leziuni uşoare.

*S ’au în a in ta t e r i n o a p te

Chesturii 103 ţigani nom azi, gă­siţi în jurul Braşovului.

Se fac cercetări în legătură cu furturile întâmplate în u lti­mul timp, cu care num iţii sunt bănuiţi.

Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA TRASILVANlEI* cel mai vechi ziar românesc

Din alte făriZiua cehoslovaca în America

New-York. La Randall Island, a fost sărbătorită „ziua ceho­slovacă.“

Cu acest prilej, d. Eduard B eneş a declarat % Europa pă­şeşte spre o nouă criză gravă in cursul căreia cehoslovacii, cari se mai află acasă, ca şi ce i din străinătate, vor juca un rol asem ănător aceluia pe careI au avut în cursul m arelui răs- boiu.

Discursul a fost radio-difuzat pe unde scurte spre a fi auzit în Boem ia, M oravia şi Rutenia.

La sfârşitul discursului său, » oratorul a făcut apel la popu­laţiile din aceste regiuni „să fie gata fără a se lăsa provo- cate la vreo acţiune prematură şl fără răspundere.“

Locul al şaselea în producţia literară mondială

In baza datelor publicate de revista „Le droit d 'auteur,“ în anul 1937 cele mai multe lu­crări literare au fost publicate în Japonia, în număr de 30.732. După ea urmează Germ ania cu 25,361, M area Britanîe cu 17.286, Franţa cu 14 911, Italia cu11.093, fosta Cehoslovacie cu 10.994, Statele Unite ale Ame- rice l de Nord cu 10.912, Polo­nia cu 8.006, Rom ânia cu 6.600, Olanda cu 3.423 şi E lveţia cu 2.834. Fosta Cehoslovacie a o- cupat deci în anul 1937 locul al şaselea în producţia literară mondială, în anul 1936 chiar locul al cîncelea.

Siamul se va numi ThailandBangkok. Preşedinţia consiliu­

lui de m iniştri a hotărât ca, începând delà 1 Iulie, regatul Siam ului să-şi schimbe numele.

Dela acea dată, Siamul se va numi Thailand, iar siam ezii se vor chema thai.D. von Papen nu se duce

ia Moscova.La Berlin se des mint svonu-

rile , cari circulă de câteva zile, cu privire la trim iterea d-lui von Papen, ambasadorul R ei- chului la Ankara, la M oscova, în tr’o misiune specială.

Dela Asoc. Restaura­torilor şi Asimilaţilor

BraşovLista pentru 'sp ecificarea su­

mei de 50.000 lei, colectată de A sociaţia restauratorilor şî a s i­m ilaţilor din Braşov, pentru înzestrarea armatei este urm ă­toarea :

B eneficiu l serbărei, dată la 25 Iunie 1939 lei 23.600, M oise Popa, preşedintele ^Asoc. R e s­taurat., deputat, M oşoiu Ioan, v ice -preşedinte A soc. restaur., deputat, Roiaru Ioan, restau­rator, câte 5000 lei. A sociaţia R estauratorilor şi asim ilaţilor lei 3000, Ioan Oancea, restau­rator, lei 2C00, Mişu Nacu, restaurator, M osloc Gheorghe, restaur., Ionescu Iacob, restaur., Tom a Stefan, restaur., Frâncu Iacob, restaur., Szilagyi, restaur., Căpăţână Stefan, restaur., M iron Constantin, restaur. câte 5 0 0 lei, Coltofeanu Ioan, restaur. 400 lei, Cârlan & Rusu, restaur. 300 lei, Ţenghea Petre, restaur., Oană Petru, restaur., Ioan Tudor, res­taur. câte 200 lei, Halmagiu Alexandru, Paraschiv, restaur. (Azuga), H eraV lădoiu , restaur., Ioan Pană, restaur., Szabo F ran ­cise, restaur., Munteanu V asile, restaur,, G otfried A lexa, re s ­taur., Paralpan N icolae, re s ta u r , Munteanu Ioan, restaur., V lad Ana Bran, restaur., H era Ioan, restaur. câte 100 lei. T otal le i 50.C00.

A ceasiă sumă a fost vărsată la B an ca Naţională Braşov sub re ci pis a No. 3760, care s ’a îna­in ta t d ire ct d-lui Prim M inistru cu petiţia No. 93 din 3 Iulie .

Mareşalul Curţii Regale a făcut cunoscut că Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, a terminat cur­surile clasei a VH-a de liceu.

Măria Sa Marele Voevod a trecut cu deosebit succes examenul de fine de an, fiind promovat în clasa VIII-a.

*P a g u b e d e 13 m ilio a n e d in

ca u z a g r in d in e i. Z ilele trecute s’a abătut asupra judeţului R ă ­dăuţi o ploaie torenţială, înso ţltă de grindină de o mărime neobişnuită.

An fost complet distruse 3600 hectare semănături în co ­munele : Burla, Bădeuţi, M ili- săuţi, Tibariu, Satul-M are şl G rănlceşti.

După prim ele evaluări, pagu­bele s’ar rid ica la suma de 13 m ilioane lei.

*M areşalul Curţii Regale face

cunoscut că audienţele la M a­iestatea Sa Regele sunt suspen­date până la noul dispozlţiuni.

*Spectacol cinematografic

pentru muncitori. Continuând seria spectacolelor cinem ato­grafice pentru muncitori, Inspec­toratul M uncii organizează pentru Sâm bătă 8 Iulie un mare spectacol cinem atografic la cinem a „M odern".

Se va reprezenta filmul „Căpitanii Curagîoşi“ unul din cele mal bune filme marine ale Casei „M etro-G oldw in“.

Spectacolul va fi precedat de filmul în relief.

La acest excepţional spectacol intrarea generală va fi numai9 lei de persoană.

*C o n d u ce re a A s o c ia ţ ie i R e s ­

ta u r a to r i lo r din municipiul şi judeţul Braşov, aduce la cu ­noştinţa tuturor membrilor aso­ciaţi, că în urma stăruitoarelor intervenţii făcute de că tre re ­prezentanţii breslîi, d-nil M oise Popa şi Ioan Moşoiu, în unire şi cu colegii reprezentanţi din , alte judeţe, guvernul a luat ho- tărîrea suspendării pe loc a li- I citării brevetelor de băuturi în comunele rurale,până la toamnă, când se va lua o hotărire de­finitivă, care se speră că va fi tot favorabilă ^cauzei acestei bresle.

*P r e m il i ta r i i î n s c r iş i a u rm a

ş c o a la d e p la n o a re sau de pi­lotaj, care vor funcţiona în cursul lunii Iulie, pe lângă A ero-Clubul Braşov, sunt încu- noştlinţaţî a se prezenta la sub- inspectoratul P. P. M unicipal Braşov, pentru a -şi rid ica o r­dinele de chemare.

Şcoala î-ş i va începe activ i­tatea în ziua de 10 Iulie a. c,, iar prem ilitarii vor trebui să fie prezenţi în această zi la ore 8 la Şcoala de Planoare din Sf. Petru.

*T â rg u r ile în M u n ic ip iu l

B r a ş o v . Prin decizia M iniste­rului Econom iei Naţionale Nr. 149249— 1939, pt. M unicipiul Braşov s ’au fixat definitiv târgu­rile precum urmează :

Târgul anual de m ărfuri la25 Octombrie.

Târgul anual de vite la 6 A - prllie, 6 Iunie şl 24 Octom vrie. Târg săptămânal : Jo ia de vite, V inerea de mărfuri.

P iaţă de alim ente, etc. : M arţi. : M iercuri, V ineri şi Sâmbătă.

*

Societatea Junilor Bra- şovecheni aranjează D um inecă,. în 9 Iulie a c. un m aial la „Foişorul Junilor* din B ra jov u l- vechi. Publicul va fi d istrat de muzica V ânători 2 de Munte. In caz de timp nefavorabil se va amâna pe Dumineca de 16 Iulie în acelaş loc. — Comitetul.

*Regim entul 89 Infanterie, Jo i

6 Iulie 1939 va avea trageri de luptă în Poiana-Bra?ovului.

A ceasta se aduce la cunoş­tinţa publicului pentru a evita în mod categoric această re* giune în ziua amintită mai sus»

Braşov, la 4 Iulie 1939, p. Prim ar: ss. Dr. B. Teculescu, p. S ecretar G eneral, Şeful Ser­viciului silv ic Ing. Inspector* G rai silvic: ss. C. M oarcăs.

Din trecutulsflbmarlQQlni

Istoricu l submarinului, care a. ajuns ia r la o atât de mare în­sem nătate, pe lângă „năvile groase“ ale luptei pe apă şl pe lângă arma hidravioanelor, are un început străvechi. Geniul u- niversal al italianului Leonardo^ da V inci s ’a ocupat şi cu pro­blema sborului, dar şi cu a năvli de mers sub apă. Pe la anul 1190 şi un german a „năs­co cit o corăbioară“, cu care să se poată lăsa la fundul mării.In m anuscrisele inginereşti me­dievale, ideia construirii de sub­marine ia chiar forcne palpa­bile. Dar primul om, care a pă­şit la faptă, scufundându-se ciro barcă închisă, făcuta numai din lemn, a fost profesorul o* landez Cornelius Drebbel. Ia anul 1624 ei a mers pe sub apă timp de 2 ore dela. W estm inster până la Green­wich, prin Tam isa la vale. Mulţi oameni, specialişti şl profani* s’au ocupat după Drebbel cu inventarea unui submersibil practic şi printre ei a fost şi renumitul astronom Edmund Halley. In anul 1776 america­nul Bushnell a construit un sub­marin, care întrunea toate ele­m entele celo r dela începutul acestui secol. Cu 20 ani dupi Bushnell, şi-a construit Fulton submarinul - său „N autilus", pe care înzadar a căutat să-l ofere lui Napoleon.

E xact la 50 ani după Fulton, germanul W ilhelm Bauer şi-a | făcut primul lui scufundător cu foc, submarinul de azi. Intrigat de însem natele pagube, pe cari le făceau vapoarele de război daneze în 1849 la Sundewit,. acest om, care servea ca sub­ofiţer în arm ata din Schleswig- Holstein, s’a gândit să Invea* teze un vapor submarin, cu care să poată distruge vapoa­rele daneze. Bauer însă n’a gă­sit preţuirea m eritată nici in ; patrie, nici în monarhia dela Dunăre, nici în Italia, n ici io Anglia şl n icO n Rusia, pentru a căror flote de război construise el submarine, cari puteau în- tr’adevăr fi întrebuinţate prac­tic . M arele inventator a murit u itat şi am ărât, cum a fost şi soarta altor multor inventatori

C a r te a d e im o b il se găseşte de vânzare la urm ătoarele de­bite : Şuşoalca, Str. Regele Ca­rol, M arie seu, P iaţa Libertăţii K om er, Str. R egina M aria, El­tel şi Ziriakus, Str, Regele Ca­rol şi Saltzer, Saltzer, Str. Gli | Barlţlu , M ozer, S tr . Sf. Ioan ii

--- ' — I

Din legea vaiorificării grâului

Sslmiiilea M î Timiim

flpotf rafia «Aitrft“ Bra*ov,0— Editura „Tipografia Gazeta Transilvaniei“ Braşov S. A. Redactor şl girant i Ioaa Broteii