Tehnoredactarea computeri-zatii (Desktop Publishing-D1P)utilizeazii computerele pentrua scrie, ilustra ~i tehnoredactadocumente. Multe dintre acestedocumente potfl apoi tipiiritein cele mai bune conditii

p UbliCatiile editate computerizat variazadin punct de vedere al complexitatii dela simple ziare, tiparite in alb-negru,

pina la reviste ~i carti colorate. De la sfir~itulanilor '80 DTP a lnlocuit treptat metodeleinvechite prin care sp~ciali~ti sau chiar firmediferite trebuiau sa execute anumite sarcini.Sistemele DTP permit unei singure persoanesa realizeze de la biroul sau o multitudine defunctiuni, inclusiv scrierea ~i editarea, pro-iectarea paginilor, culegerea ~i pregatirea ca-racterelor ~i a graficii cuscopul de a fi tiparite. ~

La mijlocul anilor '80 au existat patru rnari ~momente de cotitura in tehnologie, care au ~facut posibila aparitia editarii computerizate. in eprimul rand a contat perfectionarea compute- -§.relor personale Apple Macintosh. Pinna Apple ~a perfectionat displayul WYSIWYG (What You ~

O in compara1ie cuvechile metode dearanjare in pagina a

materialului tiparit,tehnoredactarea

computerizatareprezinta o reali-

zare remarcabilacare permite scriito-rilor sa se exprimeprin inermediul tas-taturii ~i a mouse-ului pentru a puteacontrola cuvintele ~imodul in care elevor fi tiparite.

mantele pentru a putea descrie inf~ti~reapaginii ce uffi1a a se imprirna. Si in al patrulearand a contat foarte mult aparitia publicatieiPageMaker, softwarul de baza al pagin~rii.Expresia "tehnoredactare computerizata" a fostfolosita pentru prima data de c~tre PaulBrainerd, fondatorul corporatiei Aldus $i co-in-ventator ai PageMakerului. Publicata pentruprima oarn in octombrie 1985, PageMaker apermis tehnologiilor Apple $i postScnpt s~ fievandute ca sisteme foarte ieftine de producererapid:1. a publicatiilor la o calitate foarte bun~.

Un sistem DTP de ba~ se compune dincomputer, softul specializat $i o imprimanta culaser. Softul sistemelor DTP include, de obicei,un program de editare a textului, unul de ilus-

O O versiune a

primului programefectiv de aranjare in

pagina Aldus Page

Maker.

O Un sistem detehnoredactare com-puterizata de bazaconsta dintr-un com-puter. o imprimanta~i un program carele coordoneaza. Elmai poate con1ine ~iun scaner.

See Is What You Get), adicl "vei avea ceea cevezi", la fel ca Graphical User Interface (GUI) -

Interfata Utilizatorului de Grafica, care a facutposibila renuntarea la obligativitatea de a dac"tilografia mtr-un ~ir de comenzi. Acum utiliza-torul poate sa foloseasca doar mouse-ul sau oalta unitate pentru a depiasa o sageata pe ecran~i a activa astfel o anumita actiune.

A doua realizare a fost perfectionarea impri-mantei cu laser Apple LaserWriter care asigurao malta rezolutie pentru text ~i grafica ~i era unprodus accesibil ca pret. Cea de-a treia realizafea fost perfectionarea limbajului de programarePostScript de catre fmna Adobe Systems. Acestapermitea computerelor sa comunice cu impri-

!!~a-

~

8.V'-"cE"-

11"'7

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA

00 Ilustra'ii prelu-crate cu ajutorul

programuluiPhotoshop. Acest

program permiteunui computer sa

prelucreze imagini,sa schimbe culori ~iforme, ba chiar sacreeze imagini noiutilizandu-le pe celevechi.

trare ~i iJn program de aranjare in pagina. Une-le sisteme folosesc scanere pentru includereaimaginilor in documentul digitalizat editat.

Scanare ~i bitmapsUn scaner este utilizat la fel ca un fotocopiator,dar transforma culorile ~i formele imaginii sca-nate intr-un cod digital -acel~i pe care com-puterul il folose~te pentru a prelucra toate cele-lalte date. Lumina este reflectat:l pe imagine ~iapoi inapoi in scaner. Aici ea va atinge o arie deunit:lr;i cuplate cu incarcatura fotosensibila(CCDs). Cantitatea de lumiru1 care cade pe CCDmodifica cantitatea de curent din interiorulunit:ltii. Un echipament de masura foarte sensi-bil va detecta variar;ia curentului ~i ova trans-forma intr-un numar care repreziqt:l gradul deluminozitate. Acest numar va detetinina nuantaunui pixel. Pixelul este un un rnic punct careformeaza imaginea pe monitorul computerului.

Imaginea digitala care rezult:l se nume~tebitrnap (hart:l de biti). Odat:l ce a fost digitali-zat:l, o ilustrar;ie poate fi modificata prin pro-gramele de fotoimagistica. Acestea sunt pro-grame de editare a bitrnapurilor utilizand unel-te speciale ~i flltre -petele pot fi ~terse, fun-dalurile pot fi schimbate, sau se poate schimbachiar intreg echilibrul de culori. Softul fotoi-magisticii poate fi utilizat pentru a crea noiilustrar;ii din schite. Un pachet pentru desenareconstituit din termeni de constructie geometri-ca pura (linii, umpluturi ~i curbe) nu reprezint:lun bitrnap. Imaginea asfel obtinut:l poate fitransmisa apoi softului de punere in pagina.

Programe ca PageMaker, QuarkXpress sauCorel Ventura Publisher perrnit utilizatorului sacombine fl.5iere separate, de tipuri diferite pen-tru a obtine publicar;ia dorit:l. Se fIXeaza numa-rul ~i marimea paginilor, se aleg elementele pa-ginii, se culege textul, se fIXeaza modul in careacesta va intra in pagina impreuna cu imaginile.

Caractere ~i fonturiPentru a redacta textul trebuie ca unul sau maimulte fonturi sa fie instalate in sistem. Un font

este 0 colectie de caractere cu stil ~i rru1rimeomogen~. Aceasta poate fie s~ fact parte dinprogramul de aranjare In pagiM, sau s~ fieapelat de c~tre 'acesta ori de cite ori este ne-voie. in mod alternativ, exis~ fontcartridge-uri-uni~ti Incolporate In imprimantele cu lasercare contin fonturi suplimentare, Inregistrate pechipuri ROM.

Diferenta dintre programele de procesarea textelor, cum ar fi Microsoft Word sau WordPerfect ~i softul de paginatie nu mai este per-fect delimitat~. Unele procesoare de text auanumite facilit~ti In specificarea coloanelor, acurgerii ~i aranj~rii textului respectiv In posi-bilitatea apel~rii fi~ierelor grafice. Diferentacons~ in faptul c~ tehnoredactarea compu-teriza~ pune, mai nou, accent pe proiectareagraficii ~i pe facili~tiile care ii permit s~ pre-lucreze documente din ce in ce mai mari.

le~iri DTPGraficile raster sunt imagini generate prin sca-narea unui 1ntreg ecran sau pagini, marcand

~~ O Operatorul din imagine folose~te un~ mouse, un mic instrument cu o bila incorporata~ care permite sa dai "click" pe o anumita por-~ tiune a ecranului. in DTP folosirea cu u~urinta a~ acestui instrument este o necesitate de baza.

118

.~fiecare punct ca fiind negru, alb sau de alt~culoare. Imaginile computerizate sunt rasteri-zate in bitmapuri de marime ~i form~ cores-punz~toare de un Raster Image Processor(RIP) care va formata documentul de ie~ire cao gril~ de puncte. Toate unit;ltile de ie~ire aleDTP-ului includ o form~ a RIP-ului. Intrarea InRIP se face cu un set de comenzi In PostScript,un limbaj de imprimant;l realizat la mijloculanilor '80 de Adobe Systems. Imaginile Informa PostScript -de exemplu imagini createcu soft de desenare -contin instructiuni pen-tru unit;ltile de ie~ire PostScript al~turi de oimagine bitmapat~ care li va da editorului oidee despre cum va ar:lta ilustratia ce urmeaz~a se tip~ri.

Documentele prelucrate cu ajutorul DTPpot fi tip~rite pe diferite unit;lti, In functie deprodusul finit. Imprimantele cu laser mono-crome sunt folosite pe o scar~ foarte larg~. Eleutilizeaz~ razele laser pentru a genera o ima-gine cafe este apoi transferat~ electronic pehartie. Imprimantele modeme lucreaz~ curezolutiiide 600 pan~ la 1200 dpi. Tehnologiaimprim:!!.rii color este mai variat~, de la impri-mantele cu laser la imprimante cu transfer ter-mic, cu colorare prin sublimare ~i ma~ini defotoculegere a textului. Imprimantele cutransfer termic folosesc c~ldura pentru a fixapigmentul cerat pe hartie. Intensitatea culoriieste mult superioar:l celei realizate cu impri-mantele color cu laser, dar produsul obtinutarat;l mai brut deoarece culorile au tendintade a se scurge una futr-alta. De asemenea,acest proces este destul de lent din cauzacapului de imprimare care trebuie s~ treac~

O Corel Venturaprezentat la un targcomercial. Tehnore-dactarea computeri-zata reprezinta olume in care noiledescoperiri apar inmod continuu ~i con-stant. Targurile suntevenimente foarteimportante pentruproducatori.

O Computerul ..lap-top'. reprezinta orealizare mai recenta.El permite solu~io-narea unor probleme~i chiar editarea deoriunde -din avionsau din tren -~i con-fera O mare libertatede mi~care. ~

duce Camera Ready Copy (CRC), cti toate c~noua generatie de prese digitale a eliminatnecesitatea existentei acestui staditi f~candposibil~ tip~rirea doctimentelor direct dinfi~ierele create In sistemul DTP .Toate proce-sele de tip~rire urmeaz~ aceia~i pa~i Inpreg~tirea texttilui ~i illistratiilor. Ace~tiastint: (1) preg~tirea illistratiilor pentru repro-dticere ~i (2) ctilegerea texttilui ~i paginatia.Ctilegerea texttilui reprezint~ asamblarealiterelor ~i a ntimerelor pentru a crea porti-tinea de text a tip~riturii. in trecut tipografiiutilizati matrite ~i caractere gravate pe care learanjati individual, liter~ cti liter~, pentru aforma randuri ~i pagini de text. Tip~rirea ctimetal cald era metoda de tip~rire cel mai desutilizat~ pan~ prin anii '60, cand s-a Inloctiit,aproape In totalitate cti foto-tip~rirea. Acestprocedeti realizeaz~ imagini ale literelor sati

de patru ori pe deasupra imaginii, la:sand unanumit timp Intre trecerile succesive necesarpentru a perl1lite ca ceara sa: se ra:ceasca:.

Imprimantele cu sublimarea culorii sunt Infruntea tehnologiilor imprima:rii color.Produsul finit pare a fi continuu, ca o foto-grafie. Imaginea este compusa: din punctecolorate, ca cele create prin transfer termicInsa: cele create prin sublimarea culorii sunt cani~te puncte care au difuzat unul In altul.Rezultatul este o imagine lucioasa: avandculori foarte intense. Imprimantele cu subli-marea culorii sunt foarte scumpe ~i de obiceiediturile mici sau firmele de design graficapeleaza: la serviciile unor firme specializatepentru a-~i realiza lucra:rile colorate.

Pa~ii de baza in tiparirein final, programele de paginatie pot pro-

119

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA

O Genera~ia viitoare de DTP va utiliza pescara larga mijloace de stocare a informa~iilormai puternice ~i mai portabile, ca de exemplucompact discurile sau diferite benzi.

create cu ajutorul limbajului Acrobat, pot saapeleze programe gratuite de citire de peInternet. La mijlocul anilor '90 tehnoreactareacomputerizata s-a dezvoltat Intr-o asemeneamasura Inc3-t a Inceput sa includa pagini vir-tuale ale Word-wide Web. Din ce in ce maimulte publicatii traditionale apar ca site-uri peWeb, dar orice persoana conectata la Internet~i care are c3-teva cuno~tinte de programarepoate sa-~i creeze propriile pagini de Web.

Hot javaSpre deosebire de media publicatiilor dedinainte, Webul este un instrument interactiv:paginile pot contine butoane ~i optiuni princare cititorii pot introduce propriile lor infor-matii sail sa faca optiuni. Extensiile tehnolo-

~ giei Web, cum ar fi Virtual Reality Markup~ Language (VRML), ceea ce s-ar putea traduce~ ca "Limbaj de reper al realitatii virtuale", au~ creat deja posibilitati de prezentare a unor, publicatii tridimensionale interactive, prinI intermediul Webului. Ar putea fi mentionata,i de exemplu, tehnologia browser a Webului

lui Sun Microsystem, HotJava. Realizat In anul1995, Hot]ava se bazeaza In principal pe lim-bajul de programare JA V A, pe care editoriiWebului 11 pot utiliza pentru a defini continu-tul interactiv al paginilor Web. Hot]ava per-mite utilizarea unor programe de computer,independente de aparat, in prelucrarea docu-mentelor, astfel inc3-t computerele devin maiinteligente ~i chiar mai interactive. Cu toate caIn anu11996, hypertextul prelucrat cu Hot]avase afla inc~ intr-un stadiu incipient de dez-voltare, se pare c~ p3-n~ la sf3-r~itul acestuisecol, el va deveni un lucru absolut obi~nuitin tehnologia tehnoredact~rii computerizate.

pe un film sau pe o hartiefoto-sensibil~.

Foto-tipirireaMajoritatea ma~inilor care lucreaz~ prin foto-tip~rire Inmagazineaz~ informatiile despredesignul caracterelor Intr-o memorie a com-puterului. Textul care urmeaz~ a se culegeeste ~i el, la randul lui stocat In memoriacomputerului dup~ ce a fost dactilografiat petastatur~. Acest computer este conectat lama~ina de foto-tip~rire, care de obicei contineun laser. Unitatea va folosi informattile stoca-te In calculator ~i va transmite impulsuri lumi-noase pe hartia sau pe filmul foto-sensibil.Hartia sau filmul vor servi ulterior pentru apreg~ti pl~cile de imprimare. Multe ma~ini dinaceast~ gam~ au posibilitatea de a culege atattextul cat ~i ilustratiile. Acestea sunt deseoridenumite culeg~toare de foto-imagini.

Diferenta esential~ dintre sistemele defoto-tip~rire din anti '60 ~i a sistemelor DTPcare au ap~rut dup~ 30 de ani, const(} In tre-cerea de la un sistem brevetat, ~i deci foartescump -cum ar fi de exemplu un terminalLinotype conectat la o ma~in~ Linotronic uti-lizand fonturile Linotype -la un a~a numit sis-tern "deschis". Un asemenea sistem face posi-bil ca orice computer, cum ar fi un Macintoshsau un IBM compatibil -cu o memorie sufi-cient de mare -s~ ruleze softul DTP produsde o a treia firm~. Faptul c~ toate programeleDTP utilizeaz~ limbajul PostScript face caorice computer care ruleaz~ pachetul DTP s~poat~ comunica cu orice unitate de ie~ire careinclude un RIP. Prin urmare, un fi~ier de do-cumente creat pe un computer Macintoshpoate fi tip~rit pe orice unitate de ie~ire, de laimprimant~ cu laser pan~ la o pres~ digital~.

DTP electronic

Un aspect nou al tehnorect~rii computerizate11 reprezint~ tehnoredactarea electronic~; pro-ducerea de documente care sunt astfel conce-pute lncat s~ poat~ fi doar vizualizate pe unecran, f~~ a fi tip~rite. Aceste documenteelectronice -cum ar fi de exemplu enciclo-pediile digitale -sunt distribuite adeseori pediscuri CD-ROM, sau pur ~i simplu prin rete-lele de calculatoare. Acrobat, realizat deAdobe Systems, reprezint~ pachetul de tehno-redactare electronic~ de varf. Persoanele carevor s~ citeasc~, s~ pun~ lntreb~ri pentru a-~il~muri anumite chestiuni, sau care vor pur ~isimplu s~ tip~re~sc~ documentele electronice

?;-~

.0::JOO.0:"-

f!cQIO

V'

O Lucrand in World-wide Web, un mediu incare tot materialul este disponibil electronic ~inu sub forma tiparita. Dar paginile pot ti in-teractive ~i ofera posibila~i de alegere variate.

120