I RED ACŢIUNE A,

I AdmiEistraUnîiea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.Scrisori nefrancate nn se

primesc.Manuscripte nn se retrimit.

I n s e r a t e se primesc la Adminfstraţiunaîn Braşov şi la următoarele

BIROURI de ANUNŢURI:In Vlena la M. Dnkes Nachf., Nas. Augpn'eld & Emeric. Les- ner, Heinrich Schalek. A. Op- pelik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Gfolber- ger, Ekstein Bemat. Inlin Le- opold (V II Erzs6bet-korut).

Preţul Inscrţlunilor: o serie . garmond pe o coloană 10 bani ' pentru o publicare. Publicări I mai dese după tarifă şi învo- lia lă . — KECLAME pe pagina |3-a o serie 20 bani.

Nr. 21.

A N U L L X X .

Braşov. Sâmbătă 2? Ianuarie <9 Februarie'.IIMDMUMMM

Î „GAZETA“ lese în fieeare a»

A to a m ie peitiu Austro-UMaria:P e un an 24 eor., pe şase lwaâ

12 «or., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe ao.

Pentru România şi străinătate:Pe un ac 40 franci, pe şase

luni 20 ir., pe trei luni 10 fir. N-rii de Dumineca 8 fr. pe an.

Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşov;Adminietraţiunea, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 90. etagiu I. Pe un au 20 cor., pe şase . luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă : Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni*6 cor. — Un esem- ■ plar 10 bani. — Atât abona­mentele. cât şi inserţinnile sunt a se plăti înainte.

1907.Noul parlament german.In epoca idealistă a anului 1848

s’a fost întâmplat că parlamentul din Francfurt al federaţiunei germane a proclamat un fel de republică, punând în frunte ca „administrator al impe­riului“ (Reichsverweser) pe archidu- cele Johann al Austriei. Când de- putaţiunea parlamentului, în care erau reprezentat! şi Austriacii, s’a dus să-î salute ca viitor cap al statului, archiducele, care avea mare înclinare spre liberalism, i-a multămit şi a răspuns în dialectul vienez: „Şi eu sunt de credinţă domnilor, că lumea va deveni odată o republică“ („dass die Welt amol a Republik werden wird“).

Cuvintele acestea ale fericitului archiduce ni-au venit în minte când am aflat rezultatul definitiv al alege­rilor parlamentare în Germania şi am văzut efectul, ce l’au produs acolo în sus şi în jos.

Prin ce mari, ba colosale trans­formări au trecut statele germane de 58 de ani încoace, de când a fost în­trunit parlamentul din Francfurt şi mai ales de când, după dezastrul dela Koniggrâtz, Austria a fost scoasă din federaţiunea germană. Federaţiunea germană s’a prefăcut într’un stat fe­deral în frunte cu împăratul şi cu guvernul federal, iar militarismul a ajuns la o putere ne mai pomenită, eare a înrâurit puternic asupra state­lor europene, ba asupra lumei întregi. Chivera prusească a fost adusă de politica bismarkiană la această însem­nătate în afară. înăuntru însă milita­rismul şi sistemul lui de-a încorda până la estrem forţele de contribuţie ale poporului, fără a-i da în schimb libertatea, ce şi-o doreşte cu atâta sete, au dat naştere acelor stări d e , nemulţămire, cari au fost până acum un pat cald şi prielnic pentru sporirea ideilor şi nizuinţelor social-democrate. Urmarea a fost, că partidul acesta

„anti-naţional“ s’a întărit mai ales în deceniul din urmă aşa de tare, încât nu erau puţini politician^, cari vedeau printr’asta în mare grad şi foarte se­rios ameninţat dinasticismul şi auto­ritatea monarhică în Germania.

Desastrul, ce l’a suferit ia alege­rile parlamentare din anul acesta toc­mai partidul social-democrat, s’ar pă­rea că va contribui la întărirea pu­tere i imperialismului german şi a „re­gimului personal“ care era aşa de mult combătut tocmai de social - demo­craţi.

Ovaţiunile, ce au fost aduse Marţi seara de cătră poporaţiunea berlineză împăratului Wilhelm înaintea palatului regal şi după aceea cancelarului Bfi- low dar mai cu seamă răspunsurile ce le-au dat cu această ocaziune îm­păratul şi sfetnicul său poporaţiunei care i-a aclamat, ne arată cum e pri­vit în cercurile înalte rezultatul ale­gerilor şi în deosebi victoria ce, cam pe neaşteptate, au dobândit’o guver­nul tocmai faţă cu partidul care-i făcea mai mult năcaz şi era mai ame­ninţător pentru el, partidul social-de­mocrat care din 79 mandate ce le-a avut în Reichstagul trecut, a rămas acum numai cu 43 mandate.

Mulţumind pentru omagiile aduse, împăratul a vorbit de mergerea umăr la umăr a celor ce vreau să-şi împli­nească datoria faţă cu patria (Jicâud, că atunci vor trânti la pământ pe toţi, cari le vor sta în cale. A apelat în deosebi la solidaritatea în luptă a tuturor confesiunilor în contra duşma­nilor interni, sub cari, să ştie, împă­ratul înţelege în rândul întâiu pe so- cial-democraţi.

Cancelarul Biilow a <Jis, că la alegeri a învins spiritul german, care este nemuritor. „Dacă“ , adause el, „vom rămânea credincioşi acestui spirit ger­man, dacă înainte de toate junimea germană va fi pătrunsă de el, vom putea liniştit şi cu bucurie privi în viitorul patriei“ . Mulţimea extaziată a

intonat după aceasta cântecul „Deutsch­land, Deutschland über alles“ (Germa­nia mai presus de toate).

Cu toate acestea guvernul a în­vins numai pe jumătate, deoarece ţinta lui Bülow era să slăbească şi partidul centrului catolic, „ca să-i treacă pofta de a mai face politică mare alături cu social-democraţii spre pa­guba patriei“ *

Faţă cu centrul politica guver­nului german n’a reuşit, căci partidul acesta a ieşit din alegeri cu patru mandate mai întărit de cum a fost (108 mandate faţă cu 104, ce le-a avut mai nainte.)

Dar constelaţia partidelor în noul parlament, care se va întruni peste (Jece <Jile, s’au schimbat astfel, încât se crede, că centrul catolic cu con­servativii şi cu alte fracţiuni mai mici, ce li se vor alătura, vor forma vii­toarea majoritate, care va fi condusă de un spirit reacţionar. Se crede adecă într’o împăcare a guvernului cu centrul, care îi şi oferă din nou serviciile sale.

Stând astfel lucrurile, s’ar putea admite c’a fost amânată încă c’o bu­cată bună de timp realizarea profe­ţiei de acum 58 de ani a archiduce- lui Johan, nîn ce priveşte Germania.

Am amintit erl despre cuvântările, «e s’au ţinut la înmormântarea neuitatului V. Babeş, Cea dintâiii cuvântare a rostit’o I. P. C. Sa archiman- dritul Augustin Hamzea, arătând mai vârtos ma­rile şi neperitoarele merite ale decedatului pentru biserică.

Vorbirea aceasta o vom publica în întregime în numărul poporal. Azi dăm loc celorlalte două vorbiri ţinute In numele deputaţilor români şi a tinerimei universitare române.

Vorbirea d-lui Dr. Alex. Vaida, ţinută în numele clubului deputaţilor.Jalnică adunare!

E o p o rn ire firească aceea , ca re se

| m an ifes tă la om prin s im ţăm ân tu l recuno- | ş tin ţe i în a in tea m orm ântu lu i a a ce lo r în s- | in taşî. ca ri au desch is că iie la rg !, pe car! ( um blă g e n e ra ţiile u rm ătoare.

V in ceu ţiu Babeş, ca re de a z i în co lo se v a să lăşlu i în păm ântu l rece , es te d in ­t r e aceia , în a in tea căru ia se p leacă in im ile tu tu ro r lu p tă to r ilo r n oş tr i d e pe to a te te - ren e le în sem n de om agiu , în sem n de r e ­cunoştin ţă.

N o i d ep u ta ţii n a ţion a liş t i rom ân i, in num ele că ro ra vo rbesc , ne a flăm acum la cata fa lcu l ce lu i m ai m are depu ta t rom ân , ca re a ceru t v r ’odată d rep tu rile neam u lu i nostru şi aceasta nu în curs de câ ţ i-va anî, ci în decurs de decen ii m u lte. T ocm a i de aceea pen tru n o i nu e num ai un a ct d e p ie ta te , pe ca re îl săvârş im de astă-dată, ci e şi o în a ltă da torie , pe ca re n i-o îm ­p lin im aducând m arelu i în a in taş al nostru pe teren u l lu p te i pa rlam en tare tribu tu l nostru de recu n oştin ţă eternă.

‘ Căci în adevăr, V in cen ţiu Babeş a a fo s t în tre cei d in tâ i lu ce fe r i p o lit ic i ai n eam u lu i nostru , ca re a lu cra t în această ţa ră decen ii de-a lungu l, neobosit.

M a re a fo s t V in cen ţiu Babeş pe t e r e ­nul p o lit ic , m are i-a fo s t v ia ţa lu i în to a te fa p te le lu i publice, — m a r ! îi sunt m e r i­te le , ca ce l d in tâ iti o rga n iza to r al pa rtidu ­lu i naţiona l, m a r i ca a le celu i ce a câşti­gat. şi a s igu ra t au ton om ia şi prin ea v i i t o ­ru l b ise rice i g re co -o r ien ta le rom âne, m ari ca a le acelu ia ce a fo s t p r in tre cei m ai m a r i lu m in ă to r i p rin şcoa lă a l Bănatu lu i rom ân esc ş l a l neam ulu i în tre g , m ari ca a le unui lite ra t, a le căru i m e r ite le-a în c o ­ro n a t în săşi A cad em ia Rom ână, alegându-1 m em bru o rd in a r al ei, — m ari, în s fâ rş it, ca a le unui R om ân ca re n’a avu t c lip e de şovă ia lă în v ia ţa sa.

A s t fe l V in cen ţiu Babeş n e lasă tu tu ­ro ra o m oş ten ire p r e ţ io a s ă : p ilda v ie a abn ega ţiu n e i p en tru lu cru rile m ari a le n ea ­m ulu i, p en tru câ ş tiga rea că ro ra o r i ee in ­te re s persona l treb u ie să dispară. N eam u l nostru ş i fam ilia lu i a m oş ten it dela e l a- ces t ta iism an. Nu-1 v a n esoco ti n ic l-od a tă !

Şi dacă nu vom putea fi, ce a fo s t el, d a to r ia n oastră e s te a lu p ta din to a te pu terile , ca m ăcar să ne ap rop iem de e l şi să ducem la în dep lin ire m ăca r o p a rte din m arile fap te, pe care le-a să vâ rş it el.

A ces ta ne e cuvântu l, cu ca re ne d e ­spărţim , a tâ t de g reu , de frun taşu l v ie ţ i i noastre , a căru i am in tire n im ic nu o va ş te rg e din in im ile n oastre a le tu tu ro r !

F O IL E T O N U L »G A Z . T R A N S .«

<4>

Din fa rm ece le Ita lie i.i.

Capri — G roita azzurra.(F i i) a.)P e drum n e-am în tâ ln it şi tovarăş ii.

V en eau de va le , în câ n ta ţi de ceea-ce v ă ­zuseră dar o s ten iţ i de u rca tu l ş i um bletu l m u lt pe vâ n tu l p ră fos şi rece .

E i n ’au a vu t p a rte să va d ă peş te ra azură, da r au fo s t în o raşu l de sus, au v ă zu t s tră z ile lu i frum oase , cu p ră vă liile p lin e de roa d a m u n cei lo cu ito r ilo r , au vă zu t ş i u rm ele p o ves te i a d evă ra te a trecu tu lu i g lo r io s : au v ă zu t ru in e le tă cu te a le unui m ă re ţ pa lat, ce se ş t ie că a fo s t a l îm p ă ­ra tu lu i T ib e r iu , căci Capri e ra lo cu l a les a l lu i, unde se a vâ n ta el în lu m ea m u se lo r rom a n e — şi unde se d e jo sea în lu m ea p lăcere i, unde au zea g la su l m ă r ii d eoda tă cu g lasu l ch ita re i ş i a fe c io a re lo r d e la curtea sa îm pără tească , unde la ospeţe se scălda în v in u r ile c e le m a i scum pe şi unde, trecând în lu m ea n eş tire i de sine, u ita de rostul lu m ei ce le i a d evă ra te . . .

Ce a fo s t atunci în v ia ţă azi nu m ai

este, o ri e ru in ă . . . şi ru in e le vo rbesc , p o ­ves te sc t o t ceea-ce au vă zu t şi p rin ceea- ce au trecu t. Ş i cu e v la v ie ascu lţi la g lasu l lo r ta in ic p o ves t ito r .

Şi p o ves tea o p o ţi auzi, în lin iş tea su fletu lu i. Ea t e îna lţă , te m ângăe, î ţ i a ra tă şi descopere ta in a v ie ţ ii, î ţ i a ra tă ca lea pe ca re au m ers şi m e rg toa te , î ţ i a ra tă ţ in ta căii. Ş i auzi în p o v e s te despre în ­tâm p lă ri, auzi desp re tim p u ri de avân t, d e în a in ta re rep ed e şi d esp re t im pu ri de năcaz, de su fer in ţe , când vec in ica so^ rte a în ­d rep ta t că ile sau a pus p ied ec i în a in tă r ii sp ir itu lu i neam u rilo r.

P a la tu l se în ă lţa în tr e g răd in i fru ­m oase deasupra m untelu i, de unde putea p r iv i în l in iş te la sânul Cum anus (a z i g o lfo d i N a p o li) ş i la sânul P raestan u s (a z i g o lfo d i S a lern o ). G o lfu r i frum oase , pe a că ro r ţă rm u ri se a flau lo cu r ile cău ta te d e a r is to ­cra ţia rom ană, m a i a les în tim p u l îm p ă ­ră ţie i. E rau lo cu r ile de scaldă, d e la Baiae, S tab iae şi a lte le . E le sunt m a r to re gu s­tu lu i de pe a ce le v rem u ri a l R om an ilo r , în g in gă ş ia şi cu ră ţen ia lu i n ev in ova tă , şi apoi în cu lm ea d es trăb ă lă r ii l u i . . . A u fo s t şi sunt ş i a z i lo cu ri, cari cu fru m se ţea şi fa rm ecu l, ce-1 au de la m are, adem enesc, v ră jin d , su fle te le c ă lă to r ilo r . . .

L u n g i sunt p o v e ş t ile lor, da r scu rtă -i v r em ea de a le ascu lta . . .

A u m ai vă zu t şi a lte celea. N o i insă

ne-am a les num ai cu v iz ita r e a b ise rice i de sus, ca re a re n iş te lu cru r i de în sem n ă ta te is to rică . A m în tra t puţin în ea, da r am treb u it să ieş im îndată . N e-am dus ia ră la trăsu ri, n e-am u rca t în e le . E ra fo a r te f r ig pen tru luna lu i A p r ilie , căci în acea lună rfe aflam . N e e ra f r ig cu h a in e le de va ră pe noi, şi m a i a les m ie , ca re n ic i v e s ta nu m i-o luasem . D a r m ă u rca i rep ed e în trăsu ră , băga i m ân ile în buzunar, unde aveam o p o rto ca lă şi n iş te nuci, p e ca re în g rab a m are nu le pu tusem m ânca la masă. Ş i aşa cu m ân ile în buzunar şi în - desu it m ă aşeza iu p e capră lâ n gă v iz i t iu . . . P o rn iră m la va le . M ergeam iu te. C atâru l t ră g e a b ine. Cu to a te că de ’n tâ iaş i dată eram tra s de un catâr, nu m ă m iram . îm i p lăcea, că-1 ved eam cu u rech ile lu ng i, ascu­ţ ite , ca re -m i păreau cu rioase ş i că era îm ­podob it. P e cap pu rta o le g ă tu ră d e pene, ca ca ii d e la circ.

Nu p rea a veam p o ftă să p r ivesc în d reap ta şi în s tânga , d a r m ă u itam la m are, m ă u itam la va p o ru l nostru , ca re se c lă tina p e va lu ri. C ât e ra d e m are, îm i părea nu­m a i o lu n tre . D a r nu num ai vaporu l, to a te ’m i păreau aşa, ch ia r şi in su la Capri, când am p r iv it -o d e la m are, m i-a pă ru t o stâncă, dară nu un m unte, p e care, ca să-l încun- ju r i p e apă, î ţ i treb u e ceasu ri în tre g i.

A ju n se ră m în port, ne îm barcarăm . V âs la răm sp re va p o r şi n e su irăm în e l . . .

S oa re le îş i desch isese pu ţin loc p r in ­t r e n o r ii d e la apus. Şi ra ze le lu i lu m in au va lu r ile n e lin iş tite , pe când p r iv ea m cu p lă cere la do i bă ieţi, a că ro r lu cru e ra t o t lu cru l om u lu i de a z i d im ineaţă . Ş i e i cereau bani, ca să-i scoa tă d in apă. D a r v e z i d-ta , b ă ie ţii nu se m u lţum esc cu puţin. P e când om u l din p o r tu l d e la N eap o le se m u lţu m ea şi cu »s o ld i« , cu ban ii c e i m a i m ic i, b ă ie ţii a ceştia cereau lire . Ş i să nu-i fi p ă că lit cu un ban m ai m ic, căci ţi-1 a svâ rlea în dără t, cum eşea d in apă. L o r le trebu iau num ai l ir e le ş i cereau m ereu . Ş tiau în to a te l im ­b ile cum să z ică : »u n a lira s ign o re , una. l i r a !« »A in e l ira m â in e H e r e ! « (E in e L ira m e in e H errenS ) »U e n l ir s ö r « (o n e l ir e S i r ! ) »Ü h lir, m ö s iö « (u n e l ir e m on - s ie u r ! ) ş i arătau cu d e g e tu l, că adecă num ai una. Iu te se arunca unul după e le în apă, ca re era fo a r te rece. Ieş ia a fa ră şi în tră iu te în barcă, şi ia ră ce rea d e la dom n i ca să-i arunce lire . E rau do i în haină d e scaldă. U nu l se arunca în apă, ia r c e lă la lt vâs la în lun tre. A m a fla t de b in e să-i fâ c n em u rito r i pe o p lacă fo tog ra fică . F o to ­gra fia a ie ş it d e m inune. E luată în clipa când unul săria în apă.

C ă lă torii de data asta nu s ’au p rea a ră ta t darn ici, căci bă ieţii căpătară num ai v re -o 3 lire. După ce ch e ltu iseră destu l pe insulă, a ici uu se putea aştep ta m ai m u lt dela dânşii.

Pagina 2. G A Z T E A T R A N S I L V A N I E I .

Vorbirea d-lui Pompiliu Nistor, ţinută în numele tinerimei universitare.

Jalnică adunare!

L a ja lea ce o s im te în tr e g neam ul r o ­m ânesc la m oartea lu i V in cen ţiu Babeş, m are în tre m arii bărbaţi ai frum oase i fa ­lan ge de g lo r io ş i lu p tă to r i ai g e n e ra ţiilo r vechii, — la prinosu l de iu b ire şi v en era - ţiu n e adus lu i de în tr e g neam ul rom ân esc prin rep re zen ta n ţii b iserice i noastre , p re ­cum şi ai po litice i naţiona le , — ne a lătu - tu răm prin rostu i m eu şi noi t in e rim ea u n iv e rs ita ră rom ână, că ro ra V in cen ţiu Ba­beş ne-a a ră ta t prin în tre a ga v ia ţa sa, cum treb u e să n e s lu jim neam ul, ch iar şi când lupta pen tru naţiune p re tin de je r t f e în ­sem nate, c e re je r t f ir e a b inelu i p ropriu fa ţă d e b in e le neam ulu i. E l a lu a t p a rte la g reau a m uncă a în fiin ţă r ii tu tu ro r a ce lo r in s titu ţii rom ân eşti, a le că ro r roa d e le cu­leg em noi cei de astăzi ş i cei de m âne.

Mai a les studen ţii din Budapesta avem şi a lte m o t iv e de a păstra v ie am in tirea lui. P en tru că num ele lu i în că e în tre al a c e lo r d is tin ş i băr baţi, de num ele că ro ra e le g a tă în fiin ţa rea şi su sţin erea prin ce le m ai g r e le t im p u ri a so c ie tă ţii »P e tru M a io r « .

P e v rem u rile t in e re ţ ii sale. prin anii 40 cade p rim a în ch ega re a s tu d en ţilo r r o ­m ân i d in Budapesta în soc ie ta tea num ită »S o c ie ta te a s tu d en ţilo r rom ân i din Buda­p es ta «, la în fiin ţa rea că re ia ia p a rte ac­tiv ă . A cea s tă so c ie ta te a fo s t g e rm en u l S oc ie tă ţii »P e t ru M a io r « , care îş î în cepe v ia ţa în 1862, deci ch iar pe v r em ea când V in cen ţiu Babeş se s tab ileşte în Budapesta. In v rem u rile bune ca şi în z ile le n eg re a le so c ie tă ţii el a s ta t în con tinuu în a ju ­to ru l e i cu sfatu l şi cu au to rita tea m are, de ca re se bucura. D e num ele lu i se lea gă ş i în fiin ţa rea b ib lio tec ii so c ie tă ţ ii »P e t ru M a io r « , care e arm a cea m ai p u tern ică a e i pen tru a ju n gerea scopulu i ei cu ltu ra l şi pentru care e l a dăru it prin ap ii 70 v r e -o su tă de opuri.

E natural deci, că t in e r im ea i-a pur­ta t totdeauna cea mai m are iubire.

Sem n al acestei iub iri şi re cu n oştin ţe a fo s t şi a lege rea lui V in cen ţiu Babeş p r in ­t r e prim ii m em brii de on oa re ai soc ie tă ţii, precum şi edarea p o rtre tu lu i iu i prin 1870 pen tru ca în trea ga obşte rom ânească să cunoască ch ipu l iub it al frun taşu lu i ei.

P r in m ine so c ie ta tea »P e tru M a io r « , precum si s tu den ţim ea u n iv ers ita ră din Budapesta îş i p leacă in im a plină de recu ­n oştin ţă în a in tea m ă re ţie i num elu i acestu i m o rt al naţiunei rom âne.

D orm i în pace bătrân ven e ra t î Să­m ân ţa aruncată de tin e îş i aduce r o a ­d e le s a le !«

Ministrul Kossuth — corteş la alegerea din Bocşa. In discursul ce Pa ţinu t în şe ­d in ţa dela 6 F eb ru arie p, d ie te i asupra vo l- n ic iilo r ce se comit, de că tră gean darm ii tr im iş i cu duium ul în cercu l Bocşei, d-1 dep. B red icean u a făcu t şi o d estă in u ire sensaţiona iă şi anum e că m in istru l K ossu th a adresa t o c ircu lară că tră a le gă to r ii kos- su th işti d in cercu l Bocşei în ca re p ledează pen tru a lege rea jidan u lu i W eiss.

Ia tă după procesu l v e rb a l s ten og ra fie a l d ie te i, ce a zis d-1 B red iceanu :

»T re b u e să mai am in tesc un lucru, căci es te n eob işnu it şi nu s’a mai în tâm p la t în v ia ţa noastră constitu ţion a lă ca un m in istru să fie p reşed in te le unui partid . D -l m in istru

I K ossu th F e ren cz (Aplauze vii) care în acelaş tim p este şi p reşed in te le partidu lu i kossu th i8 t ( Strigăte de Éljen!) a da t o c ir ­cu lară că tră a legă to r ii partidu lu i kossu th is t d in Bocşa, ca re aco lo nu-i de loc o rga n iza t ( Voci: V a fi! ) ba poa te ch iar n ici nu există... D a r pen tru ce iscă leş te dânsul că-i şi m i­n istru de c o m erc iu ? In cercu l acela este lin ia fe ra tă a statu lu i austriac, care a re conexiu n i s trân se cu sta tu l. Să spunem ve rd e , pen tru fu n cţion arii că ilo r fe ra te a ju n ge un s in gu r cu vân t pentru ca ei să fie puşi în n epu tin ţă de a a le g e liber. (Sgomot. Mişcare. Voci: JSu-i iscălit ca mi­nistru). . . . Eu presupun că pen tru aceea îm i ce re ţi iscă litu ra , ca să vă con v in ge ţi, dacă K ossu th e subscris ca m in istru . P o ft iţ i şi cău taţi în a rch iva partidu lu i. Eu am aici un exem p la r şi a ş tep t dela d -voastră , ca, dacă v ’aţi convins, să rep ro b a ţi p roce­dura lu i Kossuth . (Mare sgomot) . «

»B udapesti H ír la p « de astăzi tra g e la îndo ia lă ce le susţinute de dep. Brediceanu. D acă B red iceanu — z ice num itu l z ia r — susţine to tu ş i că a re la m ână o a s t fe l de circu lară , p e ca re e iscă lit K ossu th în ca­lita te de m in istru , atunci nu p oa te fi la m ijlo c decâ t o fa ls ifica re o rd in a ră .«

Regularea salariilor invăţătoreşti. DinBudapesta se anunţă, că m in istru l de cu lte şi in stru cţiu ne publică con te le A p p on y i v a depune pe b irou l d ie te i încă în a in te de în ch id erea sesiunei, p ro iec tu l de le g e p ri­v it o r la re gu la rea sa la r iilo r în vă ţă to r ilo r .

Alegerile în Austria şi remanierea mi­nisterială. N on e le a le g e r i pen tru parla­m entu l austriac după le g ea cea nouă e lec ­to ra lă v o r fi publicare la m ijlo cu l lui F e ­b ruarie a. c. A le g e r i le însăşi se v o r face în p rim a ju m ă ta te a Junei lui Maiu. N ’a fo s t posibil ca a le g e r ile să se facă m ai cu­rând, pen tru că execu ta rea lo r pe baza vo tu lu i un iversa l re c e re m ari p regă tir i şi m u ltă muncă, ce nu se poate isp răv i mai curând.

E vo rba de a se face o rem an ie re mi n isteria lă încă în a in te de a lege ri. C reşti- n ii-socia li p retind să fie şi e i rep rezen ta ţi în gu ve rn p r in tr ’un m in istru . C onducătorii creştini-SGCiaii au c o n fe r it în p riv in ţa a- eeasta cu m in istru p reşed in te Beck, care, se zice, a r fi în v o it cu aceasta. E vo rba ca în locul actualu lu i m in istru de ju s t iţ ie Dr. Klein, ca re va deven i preşed in te al cu rţii de cassaţie să fie num it m in istru de ju s t iţ ie Dr. Paitai.

Kesultatul general al alegerilor din Germania.

A le g e r i le de b a lo ta g ii în G erm an ia s’au term in a t, precum ştim , cu în frâ n gerea partidu lu i socia list, care a perdu t în to ta l 36 m andate, din 79 câ te a deţin u t în s e ­siunea trecu tă . In urm a acestu i fa p t m a­jo r ita te a din sesiunea trecu tă , ca re a v o ta t con tra p ro ie c te lo r secretaru lu i de s ta t D arnburg, p resen ta te în in teresu l p o lit ice i co lon ia le a G erm anie i, a a juns în m in o ri­ta te şi as tfe l p ro iec te le am in tite nu v o r în tâm p ina g reu tă ţi în noua sesiune. Re- su ltatu i g en era i al a le g e r ilo r se p resen tă a s t f e l : 105 m em brii ai partidu lu i cen tru lu i, 58 con serva tiv i, 54 naţiona li libera li, 43 socia l-dem ecra ţi, 28 lib era li popora li, 20

din partidu l im peria l, 20 polon i, 15 un iu ­nea econom ică , 8 ag ra r ien i, 11 libera li, 10 în a fară de partide, 7 partidu l popora l g e r ­m an, 7 e isa ţien i, 5 partidu l ge rm an de re fo rm e , 1 v e lf şi un danez.

S inguru l partid care n’a pGrdut nici un m andat şi ca re a câ ş tiga t încă 4 m an ­da te nouă e cel al P o lon ilo r.

*O rganu l partidu lu i cen tru lu i *Ger-

mania« consta tă succesul s tră lu c it al par­tidu lu i său ia a le g e r ile trecu te pen tru par­lam en t. G uvernu l, zice, dase paro la » lu p tă « în con tra centru lu i. In locul cen tru lu i însă au fo s t bătu ţi soc ia l-dem oera ţii. »A c u m cancelaru l sam ănă cu om ul acela, care după ce şi-a ru p t un p ic io r a s tr ig a t plin de bucu rie : »C e n oroc că nu m i-am ru p t g â tu l ! « E in te resan t şi ca ra c te r is tic că »G e rm a n ia « se o fe ră din nou cancelaru lu i ca partid gu vern am en ta l, cum a fo s t şi până acum a cen tru l. Spune că cen tru l se s im te acum a m ai ta re , da r d esvo ita rea natu ra lă a lu c ru r ilo r a r trebu i să ducă acum a Ia o »majoritate, conservativa-clericală« , d eoa re ­ce tim pu l libera lism u lu i a trecu t.

» Gazeta de Colonia« consta tă şi ea că cam pan ia gu vern u lu i în ce p r iv e ş te cen tru l a su fe r it fiasco şi că partidu l ca to lic a ie ş it m ai în tă r it din lupta parlam entară. P en tru lib era li şi n a ţiona l-lib era li cen tru l a d even it m a i am en in ţă tor. »S ’a aprop ia t p r in tr ’asta perico lu l unui regim clerical-reacţionar şi p a rtizan ii lib e r tă ţ ii p o lit ic e , cu ltu ra le şi econ om ice au toa tă cauza de a fi pe pază .«

F oa ia cen tru lu i »K ö ln isch e V o lk s - zeifcung« s c r ie : C en tru l a doved it, că ş tie că lări şi lupta. D e aceea însă nu va lăpăda n ici m ăcar o părtic ică din p rog ram u l său, ca re s e rv eş te păcii socia le, lib e r tă ţ ii po li­t ic e şi to le ra n ţe i re lig io ase . Subscriem deci bucuros d o rin ţa Îm păratu lu i, ca toate con­fesiunile să ţină laolaltă, nu atât, fireşte , sp re a dărâm a, câ t mai m u lt spre a zidi.

Din munţii apuseni.De pe valea Arieşului, Febr. a. c.

P en tru a vă arăta cum servesc dom nii de la pu tere d reptu l poporu lu i rom ân , pe care-1 iubeşte a tâ t de m u lt d-i m in istru de in te rn e A n d ra ssy şi cum ţin con t de in ­te re se le lui, ca să nu fie ş tirh it în a şi ese rc ita d rep tu rile sale când e vo rba de a-şi a le g e am plo ia ţii săi com unali, cu care are de lucru în fie-care zi, ara on oa re a vă com unica u rm ătoare le despre o a leg e re de n o ta r cercual.

N o ta ria tu l cercu lu i O cu lişu l-m are din ves titu l com ita t Tu rd a A rieş , cercu l p re to r îa l al T rascău iu i, în u rm a re tra g e re i fostu lu i n o ta r a d even it vacan t publicân- du-se concurs pentru acel post de n ota r cu term inu l pănă la 1 F eb ru arie a. c., ia r a lege rea s ’a pus pe ziua de 3 Februarie.

La acest post de n o ta r au concurat mai în tâiu un M agh ia r şi tre i Rom ân i. V ă ­zând însă d-l so lgăb irău , că concu ren ţii r o ­m âni sunt în m a jo r ita te şi ştiind că după le g e cel pu ţin 3 concu ren ţi treb u e candi­daţi şi astfe l vrân d n evrân d a r trebu i să can d ideze pe doi R om ân i lângă M agh iar, în z ile le din urm ă, în a junu l a le g e r ii a pus treaba ia ca le astfe l că a cău tat în că doi concuren ţi m agh ia ri anum e pe notaru l B ihari din Lupşa şi K e rek e s din Şom - taiău, că ro ra le -a dem andat a concura la postu l din chestiune ca astfe l având tre i

D ar toa te îşi a ju n g tim pu l lor. Şi | vaporu l nostru îşi a junse ceasu l plecării, j Făcu ce face totdeauua şi o apucă încet, j d ă r c lă tin a t de unde, îna in te. V ân tu l părea J că se dom o leşte puţin, soa re le încă ne j surâdea, dar sp re năcazul nostru ne pâ-1 căli în urm ă rău. M area se lin işti puţin , j ca să se poată ju ca după aceea mai aşor i cu noi. Cu câ t ne îndepărtam mai muit, j creşteau şi undele. V ân tu l ne bătea în coaste, şi ne clă tina corab ia în toa tă pu­te re a cuvântu lu i. C redeam că ne râstu r- năm . A p a a ju n gea pe la tu r ile bordu lu i, pe ca re e ra aproape să-l părăsească câ teva geam antane . A vea m de lu p ta t cu o furtună. M u ltora li-se făcu stom acu l Vezuviu ... şi arunca lava d rep t în m are.

Se ju ca rău cu noi vân tu l, pe care în cepu răm a-1 afurisi. V ă pu teţi în ch ipu i cum am ajuns in portu l N e a p o le i : o s te ­n iţi, ch inu iţi de vân t şi am eţiţ i de c lă t i­natu l cel m ult. A şa a junserăm în port, dară nu în acela, de unde am fo s t p lecat d e d im ineaţă , ci în a ltu l, unde ne puturăm aprop ia m ai b in e de ţă rm , căci a fo s t g reu s î ne luptăm în lu n tre cu va lu r ile în fu ­ria te . A m intrat, în portu l »Im ra aco la te lla v ecch ia «. A m m ers câ t se poate m ai aproape de mal. V ân tu l su fla în că şi aeru l era p lin de p ra v d e c en u şe ,c a re ne în tră în ochi făcea să ne s im ţim nenoroc iţi, ne făcea să u ităm de to a te p lă cerile ce ie avuserăm la Capri

şi la g r o ta a lbastră şi să ne gând im la ai j noştri de acasă, cari şi ei se vo r fi g â n - j d it la noi. j

B'usese o zl rea. V edeam şi în ţe le ­geam aceasta şi după vo rb e le şi m işcările corăb ier ilo r . A u avu t de isp ră v it o m uncă m are, până ne-au putu t duce la ţărm . Va* iu rile aruncau bărc ile în coace şi în co lo şi ne strop îau m ereu . P r iveau cu năcaz b ieţii m arinari la toa te acestea, dar cu to t aşa de m are in te res le vedeam noi pen tru -că j le vedeam de în tâ iaş-datâ . îm i p lăcea curn j ne a ju ta ei să sărim pe mai, apucându-ne i de braţe. D oam nele mai a jungeau şi cu j p ic ioa re le în apă, dar un ţ ip e t uşor şi { m âna oam en ilo r le punea pe păm ânt sigu r.

S ingu ri nu puteam sări, pen tru -că lu n trea se în depărta şi se lov ia de trep ­te le dela mal. A m fi pu tu t cădea în apă. Ia r unul d in tre noi o păţi cu un d ege t, pe care i-1 s tr iv i luntrea , iov indu-se de m alu l de piatră. F u g i rep ed e ia un m edic, care cu toa tă bunăvoin ţa şi p lăcerea îi spăla, cusu şi-i le g a rana, fă ră însă să-i ceară ceva, cu to a te eă-şi petreeuse m u lt tim p cu el.

D ar abia păşirăm pe ţă rm u re şi t r e ­bui să ducem m ân ile la ochi. E ra pravu l des din aer, ca re ne ch inu ia ochii, da r nu num ai och ii ci şi nasul şi gu ra. E ra cenuşa

cea rea, ca re zăcea pe drum uri, ca în t im ­pul iern ii zăpada...

A ju n serăm la casa, unde trebu ia să luăm cina. os ten iţi şi m ulţum ind iui D um ­nezeu, că am scăpat de pravul de afară şi ş tergân d u -n e fa ţa şi och ii de el.

Cât de b ne ne prinse od ihna şi m ân­carea o poa te în ţe le g e fie-care. B u ca te le au fo s t bune şi g ă t ite în bucătărie n em ­ţească şi după felu l nem ţesc, cu ca re eram şi noi m ai ob ic inu iţi decât cu bucatele Ta - lien iio r g ă t ite de regu lă cu oleu.

D ar m ai bun pentru noi a fo s t som ­nul. ca re ne-a od ihn it ş i ne-a re crea t de ostenea la şi de p lăcerile de peste zi şi ca re ne a d eştep ta t în o zi de vese lie în o zi de soare fă ră vân t fă ră prav, căci o p loa ie uşoară ră co r i şi curaţi peste n oap te I aerui. j

Cerul se în vese lise şi când deschise* I răm ochii soa re le ne surâdea prin stic la j fe res tre i. V ese li ne-am scu lat şi râzând în j noi de în ju ră tu r ile şi vo rb e le aruncate în j vân t aseară, ne-am în d rep ta t cu getu l j nostru la vo rb e bune şi ne-am gând it, că j e bine, ca om ul sa fie m u lţum it totdeau na j cu soa rtea sa, da r să şi nădăjdu iască to t- j deauna în tr ’o soarte mai bună şi în v re - j m uri de m ân gâ ie re a su fletu lu i său. i

! concu ren ţi m agh iari să poată esch ide pe ! to ţ i tr e i R om ân ii din candidaţi©.

A ceas ta i-a şi succes. L a 3 F eb ru arie d im ineaţa în ziua a lege r ii d-1 fiso lgăb irău Zarand i, pe ca re mai în a in te l ’a chem at K n op fe r, în so ţ it de 4 gendarm i s ’a p rezen ­ta t ia ţa ţa locu lu i în cancelaria n o ta ria lă din Ocolişu l m are, unde-1 aşteptau a le g a ­torii, rep rezen ta n ţa com unală a com u n e lo r O colişu l-m are, R u nc-Lu nca largă, Lunca şi V ida im , ca re com une sunt curat româneşti şi nu au nici un singur locuitor de altă naţionalitate. In cepându -se actu l a leg e re i d-l so lgăb irău com u n ică a le gă to r ilo r , că dânsul în în ţe lesu l le g ii, ca re ’ i dă dreptu l la oandidare d in tre 6 con cu ren ţi tre i R o ­mâni şi tre i M agh iari, cand idează num ai pe cei tre i m agh iari adecă pe S im on Io - zsef, B ihari Zo itan şi K e r e k e s Gyula.

V ăzân d conducătorii poporu lu i şi c e i­la lţi a legă to r i a tâta n ed rep ta te şi ob ră z ­n ic ie în fru n te cu preotu l N is to r M anciu în tră din nou în cancelaria n o ta ria lă şi ro a gă pe so lgăb irău să pună şi pe v r ’un rom ân în cand idaţie. A ces ta dec lară că dânsul nu abstă şi astfe l poporul în tr e g în tru n te cu b rav ii lu i conducă torii p ă răsesc locu l a le ­g e re i în m odu l cel mai d em on stra tiv , dar în o rd in ea cea m ai esem p ia ră fă ră a da p r iieg iu la ce l mai mic; in conven ien t.

Văzând fiso igăb irău i ţinu ta bărbătea­scă şi b ravă a a le g ă to r ilo r şi văzând că nu poa te am ăgi nici pe un rom ân ca să v o te z e cu şi pen tru sa te liţ ii dum nealu i şi că to ţ i R om ân ii sunt so lidari, în da tă a a fla t exped ien tu l a-şi eseen ta planul în a in te fă ­cu t şi ca re numai spre cinste nu-i poa te serv i. A n u m e a com andat la fa ţa locu lu i pe tu to ru l ortana l » r o ta r de p ro fes iu n e« şi s c r iito r n ota ria l S e re s te ly i şi pe un v e ­n e tic G o idn er Jeno, substitu t de m ed ic de cerc din O ffenba ia . A ces ta substitue două cercu ri m ed ica le anum e: cercu l O ffenbaia şi Salcina, de ca re se ţin e şi Ocolişul, da r ca re n’a fo s t a les m ed ic nici când, ci îl ţin în fa p t dom n ii de la putere, nu ştiu cu ce d rep t şi ce se rv ic ii le face.

Ce să v e z i? A ceş ti doi v en e tic i la p o ­runca fiso igăb irău lu i vo tea ză pen tru cand i­datu l fa v o r it S im ou Io zs e f şi pe acesta îi d ec la ră de n o ta r a les luând de la dânsul ju răm ân tu l şi p redându-i cancelaria .

D e aici poa te vedea m are le public rom ân şi d-i m in istru A nd rassy , ca re z ice că iubeşte a tâ t de m u lt poporul rom ân de rând cum i-se se rveş te acestu ia d rep ta tea , ega lita tea şi cum ţin sam ă subaltern ii d -iu i m in istru de in te rese le poporu lu i rom ân . Mai dep arte se p oa te co n v in g e m a re le pu­blic rom ân că poporu l îşi iubeşte pe con ­du cătorii săi natura li, pe ca re d-1 m in istru A n d rassy îi c rede că suni »a g ita to r i « şi că la popor n’au n ici o trecere .

Ca caz îm bucurător m ai com ic, că rep rezen ta n ţe le com unale din n u m ite le co ­m une în în ţe le g e re cu bravii lo r condu­că tor i şi sp r ijin iţ i de în tregu l p opor v o r îna in ta p ro tes t con tra a legere i, ca re e i le ­ga lă , şi v o r a ră ta că fa im oşii vo tan ţi nu au fo s t ch iem aţi şi com peten ţi a ie a le g e de n o ta r pe un om , în care poporu l d in - t r ’un în tr e g cerc n otaria l nu a re n ici o în credere .

Ca în tr e g ir e am onoarea a aduce la cunoştin ţa publicu lu i rom ân un caz fo a rte tr is t ce se re fe ră la acest act. A n u m e preotu l rom ân gr. or. A v ra m C ioran din V a lea Lupşa, care este născut în com una V id ra , unde a fo s t le g ă n a t şi crescut m a­re le v ite a z Iancu şl care de m ulte o ri se lăuda că el e descenden t de al lui Iancu , în a in te de a leg e re a scris o ep is to lă b ra ­vu lui parocli şi conducător N is to r Maniu din O colişu l-m are, în care îi ro a g ă să stă­r ile şi să vo te ze pentru cand idatu l m a­gh ia r S im on iozse f.

O are nu s’a ruşinat d-1 'C io ran ca p reo t rom ân a scrie aşa ceva unui co leg, care © recu noscu t de unul din cei mai v red n ic p reo ţi rom ân i şi de cel mai h a r­nic conducător al poporu lu i nostru din m unţi, şi care în to tdeau na a doved it că e la cu lm ea în isiunei sa le ca preot şi c o n ­du că tor ai poporulu i nostru, gata a adu ce je r t fă pentru b iserica şi neamul n ostru m ult în cerca t? Sau a crezu t că con d u că ­to r ii din O colişu l m are vo r duce poporu l în ră tăc ire şi v o r vota p en tr ’un n ota r străin de neam ul nostru după cam a făcu t D-iu i când a ales de n o ta r în Lupşa pe un B ihari în con tra vo in ţe i po­poru lu i ?

De în ch ie re notez, că concuren ţii r o ­m âni din O co liş sunt oam en i m aturi de g im naziu şi mai bine cualificaţi decât a le ­sul d-lui p rim -p retor.

D epu ta ţii noştri rom ân i în parla ­m entul m agh ia r ar face foa rte bine, să ia notă despre acest act ilegal de a le g e re şi ia o .ocaziun© b in even ită să a ră te d-lui m in istru A n d rassy şi parlam entu lu i, cum se bucură şi îm părtăşeşte poporu l rom ân

Nr. 21.— 1907

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.Nr. 21.—1907.

d rep tu r ile as igu ra te p rin ves tita con- s titu ţiu n e m aghiară ş i d e lib erta tea ee nu m ai a re păreche pe ro to g o lu l păm ântulu i.

Sentinela moţilor.

ŞTIRILE ZILEI.— 26 Ianuarie v.

Călătoria Maj. Sale Monarchulni laPraga s’a am ânat, precum se anunţă din V ien a , până după să rbăto rile P a ş tilo r. Con­t r a r aceste i ş t ir i ziarul din P ra g a »N a ro d ­n ic P o lit ik a « e in form at, că M aj. Sa nu va c ă lă to r i de io c la P ra ga din cau ze san ita re .

Serbarea aniversărei „Unirei Princi­patelor“ la Ateneul din Bucureşti. M in is te ­ru l rom . al cu lte lo r şi al in stru cţiu n e i pu­b lice , a serbat şi anu l a cesta ca în t o ţ i an ii, M ercuri, an iversa rea u n ire i principa­t e lo r . Sala A teneu lu i e ra p lină de public şi de e lev i şi e le v e dela to a te şcoa le le din Bucureşti. S erbarea a în cepu t cu im nu l r e ­ga l cân ta t de e le v e le asiiu lu i »E len a D oam ­n a « şi e le v ii sem inaru lu i cen tra l, a i lic e e ­lo r »L a z ă r « , »S ft . S a v a « şi »M ih a i-V itea - zu lc sub conducerea d-lu i G. Ş tefănescu . D -l M arin D em etrescu , d irec to ru l liceu lu i » L a z ă r « a r o s t it o scu rtă con fe r in ţă de­sp re »U n ire a P r in c ip a te lo r «. După aceasta s ’au produs co ru rile tu tu ro r şcoa le lo r s e ­cu n d a re din Bucureşti, sub conducerea m & eştrilor re spectiv i. E levu l Z o ttu C. Ioan d in cl. V III. a liceu lu i »S f. S a v a « a d ec la ­m at apoi poezia »O ltu l« d e Oct. G oga. S e r ­ba rea s ’a te rm in a t la oa re le 5 p. m.

Vizita regelui Italiei In Grecia, z ia ru lita lian »T r ib u n a « află din B rind is i d in in - fo rm a ţiu n i din s o rg in te particu la ră , că r e ­g e le va înapoia v iz ita re ge lu i G eo rg e al G rec ie i sp re fin e le lunei A p rilie . R eg e le se va îm b arca la B rind is i pe vasu l »T r in a c r ia « care va fi e s c o r ta t de câ teva vase de răsboiu .

Exportul de petro! al României. E u ­rop a a d e v en it m ică pen tru exp o rtu l de p e tro l al R om ân ie i. In cursul lunei D ecem ­v r ie p e tro lu l rom ân a luat drum ul spre A s ia . S ’a tăcu t în această lună primul ex­port în India de 5.465.845 de k lg r . p e tro l ra fin a t. In cursul aceste i luni s’ au m ai e x ­p o r ta t prin C on stan ţa pentru Anglia, 4 m i­lio a n e 573.017 k lg r . de p e tro l brut, — 4 m ilio an e 119.365 k lg r . p e tro l ra fin a t şi 1.929.899 k lg r . de benzină. P en tru Turcia s’au ex p o rta t to t prin Constan ţa, 968.155 k lg r . p e tro l ra fin a t, pen tru Italia 2.027.388 k lg r . p e tro l rafinat., ia r pen trn Franţa

.'20.473 p etro l brut, 4.104.235 k lg r . benzină şi 108 699 k lg r . u le iu ri min. Prin râul Vadu­lui s ’au ex p o r ta t pen tru Germania 39.900 k lg r . benzină. P r in V â rc io ro va s’au e x p o r­ta t pen tru Ita lia 22t,000 k lg r . p e tro l ra f i­n a t, ia r pen tru G erm an ia 382.175 k lg r . tbenzină. P r in B u rdu jen i pen tru G erm an ia 599.980 k lg r . benzină. Prin C ern avod a pen­tru Bulgaria 27.229 k lg r . p e tro l b ru t şi 14.539 k lg r . benzină. P r in G iu rg iu s’a e x ­p o rta t to t pen tru B u lgar ia 5.383 k lg r . b en ­z in ă .— E xportu l de p e tro i d in anul trecu t, în tr e c e cu m u lt c itra ex p o rtu lu i d in anul 1905. — »E x p re s « .

Prinţul Liechtenstein, m areşalu l cu rţii îm p ă ră te ş t i v ien eze , ş i-a d a t dem isiunea şi îm păra tu l i-a p rim it-o . In t r ’un a u to g ra f M aj. Sa îi m u lţâm eşte pen tru s e rv ic iile ce ie -a adus în t im p de câ teva decen ii casei d o m n itoa re şi num eşte în locu l lu i pe p rin ­ţu l M on ten n ovo . P r in ţu l L iech ten ste in m ai de m u lt a u m b la te i! gân du l(a se re tra g ed in cauza săn ă tă ţii sa le zd runcinate, in z ile le u ltim e nu­m e le iui, cum ştim , fu sese amestecat. în a fa ce­rea baronesei S ch oen b erger . P rin ţu l L ie ch ­te n s te in a d ezm in ţit ş t ir ile lă ţite despre el, dec larând că n ici nu cu n oaşte acea p er­soană. A fa ce rea aceasta fo a r te n ep lăcu tă p en tru prin ţu l v a fi g răb it poa te şi ea h o ­tă râ rea sa de a se re tra g e în penziune.

Sinuciderea unui director de bancă DinG h ich inda m a re se anunţă, că d irec to ru l fi­l ia le i d e-aco io abăncei naţionale săseşti din B raşov , Edm und Beer, s ’a sinucis a la ltăeri cn un g lo n te d e r e v o lv e r . Beer, care a cum părat în tim pu l d in u rm ă păm ânturi în tin se , su ferea de n ev ra s ten ie .

Linia de navigare română între Con­stanţa şi Alexandria. S erv ic iu l m a r itim ro ­m ân a o rgan iza t, după cum se ş tie , o lin ie d e n a v ig a re în tre C onstan ţa şi A lex an d r ia (E g ip t ) în lesn in d astfe l e x p o rtu l produse­lo r rom ân e în Egipt. Se pub lică it in e ra ru l lin iilo r. S e rv ic iu l m aritim rom ân tra n sp o rtă în O rien t că lă to r i, poşta şi m ărfu ri cu m are iu ţeală. L in ia o rien ta lă de n a v ig a re Con- s tân ţa -C on stan tin opo l-S m irn a -A lexan d ria e în le gă tu ră cu tren u r ile in te rn a ţion a le O - standa, E xpresu l O r ie n t şi B erlinu l, cum şi cu tren u r ile a c ce le ra te române. S erv ic iu l e săptăm ânal. D rum ul C onstan ţa-A lexandria ae face în .78 oare. T a r i f redus pentru e x ­portul cerea le lo r, legum inoase, fă inuri, de

la B ră ila şi G alaţi, v ia Constan ţa, cu desti- naţiune pen tru p o rtu r ile d in O rien t, d es e r­v ite de bas tim en te le serv ic iu lu i m a r itim rom ân . Pân ă acum s’au e x p o r ta t în E g ip t num ai lem n e de constru cţie , (în anul 1904) în v a lo a re d e 161.980 lire s te r lin g e . Se p o t expo rta , cerea le , p e tro l, va r, c im ent, săpun etc . etc. P en tru în lesn irea e x p o rtu ­lu i, pe lân gă b astim en te le serv ic iu lu i n o ­stru m ar itim şi o rga n iza rea lin ie i rom ân e de n av iga re , se v o r iu stitu i con zu ii de ca ­r ie ră în p rin c ip a le le o raşe a le E g ip tu lu i (în A lexan d r ia , Ca iro, P o rt-S a id , e tc .) In bu dgetu l m in isteru lu i d e e x te rn e pe exerc. 1906— 1907 sunt p revă zu te asem enea p os­tu ri. A c e ş t ia au să lu m in eze pe p rodu că­to r i i şi e x p o r ta to r ii din R om ân ia , arătân- du -le firm e le com erc ia le din p o rtu r ile e g ip ­ten e şi în c red e rea pe ca re e le o insp iră com erc iu lu i in te rn aţion a l.

Greva culegătorilor-tipografii din Se-ghedin. A la ltă e r i au d ec la ra t g r e v a cu le- g ă to r ii- t ip o g ra fi d in S eghed in . P ro p r ie ta r ii d e t ip o g ra fii au lu a t h o tă râ rea de a a n ­g a ja pe v i i t o r num ai as tfe l de ca lfe , cari nu fa c p a rte d in soc ie ta tea cu legă to r ilo r . D in cauza g r e v e i z ia re le apar deocam dată în ex ten s iu n e m ai m ică.

In interesul comercianţilor şi indus- triaşiior. B irou l de in fo rm a ţiu n e com er­cia l şi in du stria l cu sed iu l în Budapesta, în fiin ţa t în 1900 de m in is tru l de com erc iu şi industrie , a ad resa t o c ircu lară redacţiu n i- lo r fo i lo r din pa trie , în care se a tra g e a ten ţiu n ea clasei com erc ia le şi in du stria le asupra scopu lu i ce-1 u rm ăreşte acest in s ti­tu t. In stitu tu l sus a m in tit a re de scop : în lesn irea , cău tarea şi m ijlo c ire a m uncei pen tru ca lfe le clasei com erc ia le şi indus­tria le . Acest serviciu se face în mod gra­tuit,, prin care fa p t scu teşte c lasele m unci­toa re a le a cestor branşe de a se fo los i de agen ţi, că ro ra treb u e să le p lă tească o ta xă m are. Ba a g en ţii m ai com it şi a lte abuzuri prin fap tu l că pos tu rile mai bune le o fe ră acelora , d e la cari capătă o ta xă mai m are. D eci clasa com erc ia lă şi indu ­stria lă , având în v e d e re îm b u n ă tă ţirea so r­ţ ii ca lfe lo r, es te ru ga tă că de câ te o r i se iv e ş te lipsă în persona lu l a ju tă to r să se ad reseze in stitu tu lu i sus num it, Strada József körút 36.

Promoţiune sub auspicUs regis. P e iasfârş itu l lunei F eb ru a rie st. n. va fi p ro ­m o va t în C luj sub auspicus regis D o c to r în filo so fie d-l Edm und Kuncz, fiu l d ire c to ru ­lu i suprem şco la r K u n cz E lek . La actu l fe s t iv va asista, p recu m se anunţă din C lu j, însuşi m in istru l A p p on y i.

Condamnarea admiralului Nebogatow Şi SOţL Diu P e te rsb u rg se anunţă, că Ţ a ru l a ap roba t sen tin ţa conziliuh ti de războ iu , prin ca re adm ira lu l N e b o g a to w a fo s t con ­dam nat la 10 ani în ch isoare de fo rtă rea ţă .

Asupra eatastrofei din comuna Pu-Cbeni (ju d e ţu l M uscel) se mai com unică în că u rm ătoa re le am ăn u n te : D in tre cei 16 locu ito ri, m u n citori la fabrica d-lu i B ar- bu Bellu , ca ri au fo s t în g rop a ţi de iav ină, unui s in gu r anum e Ion Ilina, fiind prins la m a rg in ea avaianşei, a reuşit, după s fo r ţă r i su praom eneşti, să iasă de sub greau a p o ­va ră ce-1 apăşa. A p roa p e is to v it de pu teri sărm anu l sătean s ’a putut t îr î până la o co libă , unde făcând puţin fo c s’a m ai pu­tu t în v io ra . D e aci Ion Ilin a ducându-se în com una Puchen i în ş tiin ţă pe p r im ar de m area nenorocire, al că re i m a rto r a fo s t şi d in ca re a scăpat g ra ţ ie num ai în tâm - p lărei. Im ed ia t a p o rn it în spre locu i de- sastru iu i, un m are num ăr de lo cu ito r i. Ş e ­fu l ga rn izoan e i, în fru n tea unei ech ipe de 40 lu cră to ri au p leca t şi ei pen tru a sa lva pe a ce le d in tre v ic tim e, cari v o r m ai fi ră ­m as în v ia ţă . D upă o m uncă ex traord in ară , ca re a du ra t mai m u lte oare , zăpada fiind pe aco lo de pes te 4 m e tr i, nu au pu tu t fi scoase de sub m orm anu l de zăpadă decât ca d a vre le c e lo r 15 săten i, ca ri şi-au s fâ rş it v ia ţa In tr ’un m od a tâ t de g roazn ic . Ja lea d in com una Pucheni, unde au răm as mai m u lte vădu ve ş i num eroşi cop ii o rfan i, e d e nedescris,

Pentru masa studenţilor români dinBraşOV au m ai în tra t u rm ătoa re le con tr i- b u ir i : cu lista de colectă Nr. 10. (C o lec - t a n t : O p rea liodean, sfud. cl. V IL g iîn n .) d in S a iiş te : D r. S tro ia , p rotopop , Dr. Comşa, m edic, Ione l Com şa, com ercian t, în vă ţă to r ii câte 5 cor. A lg y a , v ice -eo lon e l p e n s , Oprea Rodean , econ om , A n a D. B orc ia vă i., câ te 4 cor.; I. Ban ci u, com ercian t, Oct. Sglim bea , funct. de bancă, I. Cb irca, notar, D. Ban- ciu, farm acist, D. St. H erţa , econom , câ te 2 c o r . ; N. N. Ţ in tea , com erc ian t, D. Roşea, com ercian t, Sabin P iso , funeţ, de bancă, D. B. Comşa, com erc ian t, D um itru Cupu, D. Popa Rom ănescu, econom , P. D. Roşea, econom , câte 1 cor. Suma totală 51 cor.

Cu Lista de colectă Nr. 11, (co lec- t a n t : 1. Ignaton, cl. V I. g im n .) C. M oidovan , B ă iţa 1 cor., Mihai Tu rc in , O rm indea 80

bani, S. P on g râ cz , O rm indea 1 cor., O prean Petru , O rm indea 60 bani, lu liu E liu Cosm a, C răc iu neşti 2 cor., P e tru Becsa, O rm indea 40 b., D ion is M ăteeş, C ă in e l 50 b., G eo rg e Fau r, Căinel 1 cor. La o la ltă total K. 7‘30.

Prim ească m arin im oşii don a to ri c e le m ai că ldu roase m u lţu m iri. Direcţiunea gimn. gr. or. român.

In cancelaria advocatului Dr. EugenBrâu în T ea ca (T e k e ) a flă im ed ia t ap lica re un cand idat de advocat.

Concertul d-şoarei A. Umling. o cân ­tă rea ţă necunoscută pănă acum B raşoven i­lo r a p rocu ra t publicu lu i nostru d o r ito r de m uzică M ercu ri seara m om en te de m are p lăcere artistică . A ceas tă cân tă rea ţă este d-şoara A d e la U m ling, d e o r ig in e din Si- biiu, ca re de la prim a e i în fă ţişa re ne-a câ ş t iga t în sbor s im patiile . O figu ră s im ­patică, v o ce de salon fru m oasă şi m lăd i­oasă, un tim bru c la r şi a rg in tiu , şcoală bună, ia tă în scu rt ca lită ţile d -şoare i Um - iin g, P ro g ra m u l concertu lu i a fo s t b o ga t şi b ine a les şi de la în cepu t pănă la s fâ r­ş it părea că prin sala de la »G ew e rb e v e - r e in « ad ie ze firu l p r e v e s t ito r al p r im ă vere i, ca re prin in te rm ed iu l v o c e i du lce şi m lăd ioase a d -şoarei U m lin g , se fu r i­şase în su fletu l as is ten ţilo r, purtându-i p rin s fe re mai .senine. E g reu a spune, care din ce le 17 cân tece s i a r ii le -a esecu ta t m ai b ine d -şoara U m ling. T o a te au p lăcu t şi ap lau ze le nu m ai vo iau să în ­ce teze . Publicu l rom ân esc a fo s t îndeoseb p lăcu t su rp rin s prin ce le tr e i fru m oase com p oziţii a le d-lu i G. D im a. »Ş i dacă r a ­m uri ba t ’n g e a m «, »M u gu r, m u g u re l« »Ş t ii tu m â n d ro «, lu a te în p rog ram şi cân ta te cu m u ltă că ldură şi sen tim en t. D -şoa ra U m lin g a şi fo s t fr en e tic ap laudată, în câ t ne-a mai cân ta t în că oda tă »Ş t i i tu m ân­d ro «. C om p ozito ru l R. Lassel, care a acom ­pan iat şi de astădatâ în m od m ăestru , a fo s t de asem enea v iu aciam at.

R eu şita frum oasă a concertu lu i ne face a crede, că d -şoara U m lin g va m ai ven i pe ia B raşov, unde, suntem s igu ri, va găs i şi pe v i ito r m u lte s im patii şi m u lţi ad m ira to ri. r.

E ven im en te le din Rusia.- - »A g e n ţ ia W es tn ik com unică, cum -

ca la alegerile primare ale marilor pro­prietari din provincia Moscova au fo s t a leş i: p r in c ip e le S erb a tow , p reşed in te le U ni- unei a d evă ra ţilo r ruşi, p rin c ip e le A le x e Ga- litz in şi con te le G udovic i S ch ipow , şefu l partidu lu i revolufciunei pac ifice ; m em bru l acel’uiaş partid D u k o w sk y ş i p rincipele Pau l D o lg o ru k y , cadet, cari erau şi dânşii candidaţi, n’au fo s t aleşi. A c e s te a leg e r i nu sunt. d e fin it iv e pen tru -că sunt num ai a le­g e r i de prim ul g ra d ; rezu lta tu l d e fin it iv poa te fi m od ifica t în urm a a le g e r ilo r din oraş.

— A g e n ţ ia W es tn ik com un ică cum- că procurorul Sfântului Sinod a ad resa t o co rere conziiiu iu i de m in iştri, re levân d că da te fiind re ia ţiu n ile d in tre s ta t şi b i­serică , gu ve rn u l trebue, a firm ând lib e r ta ­tea cu ltu r ilo r şi a conştiin ţe i, să v e g h e ze n e în ceta t ia observa rea d rep tu rilo r p r iv i­le g ia te şi să recunoască b iserice i în tre a g a lib e r ta te de care s’a bucu rat to td eau n a cu p r iv ir e la adm in istra ţiu nea sa in ternă.

— P o liţ ia din P e te rsb u rg a reu ş it să pue m âna pe o în trea gă bandă o rga n iza tă de escroci, cari operau în num ele o rga n iza ţ ie i re vo lu ţion a re . E scroc ii a r fi tr im is în tim p de 5 luni m ai b ine d e5 0 0 scrisori de am e­n in ţare, la d ive rş i p rop rie ta ri şi oam en i b ine situaţi, cărora le cereau bani în nu­m e le re vo lu ţio n a r ilo r . P a r te din ce i a re s ­ta ţ i tră iau în P e te rsb u rg având legă tu ri prin co respon den ţă cu a gen ţii lo r r is ip iţ i pe la ţară , unde îşi făceau de ob icei o p e ­raţiun ile .

— Tribu na lu l m ilita r din L od z a con ­dam nat la m oarte prin îm puşcare 3 lu cra ­to r i im p lica ţi în d ive rse cr im e şi fu rtu ri. Condam naţii au fo s t M ercuri execu ta ţi.

— In u rm a sen tin ţe i tribunalu lu i m i­lita r din Odesa a fost executat prin spăn- eurare lu cră toru l Dernkin, acuzat/ fiind că a ucis pe un tova ră ş a i ‘său, condam nat ia m oa rte d e c ă tre o rgan iza ţia revo lu ţion a ră . P o liţ ia a a res ta t pe unul din partic ipan ţii la g r e v a şco la ră a e le v ilo r excluşi din clasa V I din şcoala de co m erţ de aci. Se crede că cel a res ta t ar fi acela care a depus bom ba cu in ten ţia de a svâ r li în aer şcoala de com erţ.

— Din N ovo rad om s se anunţă, că po ­liţ ia a a res ta t 38 de m em brii ai partidu lu i soc ia lis t po lonez, p e n tru c â au luat parte la o în tru n ire op riră de po liţie . In tre cei a res ta ţi se a flă şi tre i fem ei. In localu l în- tru n ire i s’au gă s it num eroase proclam aţiun i şi scrieri re vo lu ţion a re .

Budapesta, 8 Februarie. In şe­dinţa de eri a dietei s’a primit In a treia cetire proiectul contingentului de recruţi şi după aceea s’a început desbaterea proiectului de lege privi­tor la asigurarea contra nenorocirilor şi în caz de boală a funcţionarilor co­merciali şi industriali. înainte de a intra în ordinea zilei ministrul Ko- ssuth a răspuns la învinuirile ce i-s’au adus în şedinţa de alaltăeri de cătră dep. Brediceanu, declarând că într’a- devăr a adresat alegătorilor 48-işti din cercul Bocşei un circular învitân- du-i să voteze pentru Weiss, dar acest circular nu Ta subscris ca ministru ci ca preşedinte al partidului. Kossuth declară în fine, că impiegaţii de la căile ferate pot să-şi exerciteze drep­tul de vot cu cea mai deplină liber­tate^?!)

Budapesta, 8 Februarie. Dieta nu ţine mâne şedinţă. Proxima şedinţă se va ţinea Joia viitoare.

Viena, 8 Februarie. Starea sani­tară a primarului Dr. Lueger s’a agravat. La dorinţa proprie a fost îm­părtăşit cu sf. taine.

GarlOYiţ, 8 Februarie. Patriarchul Braneovici a intentat proces pentru calomnie contra dep. congresual Mu- siczkyf care l’a acuzat în plenul şe­dinţei de escrocherie.

Roma. B Februarie. Ministrul ma­rinei Mirabello a depus pe biuroul ca­merei un proiect prin care cere un credit extraordinar de 160 milioane lire pentru construire de vase de răs­boiu.

Diverse.P e r u c a lu i R o c k e f e l le r . D -l R o c k e -

f e l Ier e m ilia rdar, aceasta o ş tie toa tă lu ­m ea, da r e l mai e ceva : e s g â rc it şi p le­şuv. A c e s te t r e i s tă r i su n t pen tru dânsul un iz v o r n eseca t de năcazuri. F iind m ilia r­dar, el a exp loa ta t, fiind sgârc it, e l su feră de această exp loa ta re . P e de a ltă parte , p leşuvia iui îl s ileş te să p oa rte perucă şi — peru c ile costă bani.

A nu l tre c u t d-I R o c k e fe lle r avu o a- v en tu ră nep lăcu tă cu p r ile ju l că lă to r ie i sa le Ja Paris . E l pu rta o perucă zb îr lită , lip s ită de o r ic e e legan ţă , ca re îl făcu ob iectu l a - ten ţiu n ei, şi — fie z is în trea că t — al i r o ­n iei tu tu ror. E i îş i d e te sam ă de această a ten ţ ie şi com andă num ai d ecâ t Ia un m a re m agaz in de con fec ţiu n ! din P a r is o perucă escelen tă , ca re în adevăr, îl făcu m ai g ra ­ţio s şi putu să m ea rgă cu succes ia Com - p iegn e , unde avea oa re -ca r î a faceri.

Când a rtis tu l peru ch ier î i p re z in tă nota de plată, d-l R o c k e fe lle r găs i că e cam sărată , da r o p lă ţi cu gen tile ţă , spu­nând : »M ie nu-m i p lace n ic l-odată p r i­s o su l«.

A cu m v re -o câ tva t im p d-l R o c k e ­fe lle r scrise coa foru lu i său diu Paris , să-i iacă o a ltă perucă şi să i-o exp ed ie ze în A m erica . C o le tu l poştal, p u rtă to r al peru - cei, a junse la vam a din N e w -Y o r k şi fu re ţin u t aco lo pănă la a ch ita rea d rep tu lu i

: de 75 de do iarî.

M iliardaru l re fu ză să p lă tească această notă en orm ă şl în tr ’o sc r isoare pe ca re o adresa coa foru lu i său, îi spu se : Nu vreau să m ă ru in ez din cauza părului. T r im ite -m î vech ea m ea perucă pe care ţi-am lăsat’o. E a o să -m i m ai servească în casă m ai a- ies iarna.

Coaforu l se esecu tă şi-i tr im ise p e ­ruca cea bătrânească. D ar şt pentru acest pachet vam a din N e w y o rk p retinse to t 75 de do iarî.

»P e ru ca aceea, exc lam ă d l R o c k e ­fe lle r , n ’a p re ţu it atât. n ic i pe v rem u ri când e ra în p lină sp lendoare ! V o iţ i să mă ru i­naţi, v o iţ i să m ă j e f u i ţ i !«

Şi d-l R o ck e fe lle r nu v rea să-şi r e ­clam e peruca şi pachetu l stă tr is t la vam ă.

P ro p r ie ta r : Dr. A u re l M ureşianu .

R ed ac to r respons. in te rim .: V ic to r B ran isce.

2K2-* s ’ a mu ta t

VIII Kocbgasse Nr. 29 - VienaC o n s u l t a t i u n i

cu celebritatile medicate, cu specialiftii de lac facultatea de medicina ain Viena.

Telefon nr. 17065.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 20— 1907.

99 Cálindarul Plugarului“A apărut în editura tipografiei

A. Mureşianu din Braşov „Câlinda- rn l P lugaru lu i“ pe 1907.

Cu apariţiunea lu i pe 1907 „Gâlin- darul Plugaruluiu în tră în ai 15-lea an al ex is ten ţe i sale, ed iţ ia de fa ţă es te dec i o ed iţ ie an iversa ră ceea-ce se în fă ţişază prin - t r ’o în vă lito a re cu un desem n, tip ă r ită în patru co lori.

In partea în tâ iu a „ Călindarului Pluga­rului“ aducem da te le ca len daris tice în toa tă estensiunea, după ca ri u rm ează în d ru m ă­r ile necesare, p r iv ito a re la postă, te le g ra f, la ta x e le pen tru t im bre , com p e tin ţe etc. U rm ează apo i tabe la tâ rg u r ilo r din A rd ea l, B ănat şi ţa ra ungu rească după d a te le o fi­c ia le a le m in isteru lu i ung. de com erciu . T â rg u r ile sunt in d ica te a tâ t după a lfab et eâ t şi după lu n ile anului.

P a rtea E c o n o m ic ă con ţin e u rm ătoa ­r e le a r t ico le : R o d ire a şi îm b u n ă tă ţirea cu­curuzu lu i. Cum să se dedea în vă ţă to r ii la econ om ie ca să poată da p ildă bună ţă ra ­n ilo r (d e I. G eorgescu ). M aşina de c lo c it ouă (un a d evă ra t is v o r de v e n it pen tru popor). C laponul ca m am ă crescă toa re de pui în locu ito ru l p e r fe c t al c lo şee i— fo losu l ş i in stru area lu i (d e A les . C h ira ). Capra. O cu la rea sau a lto irea In och iu (d e A n .

B o ldo r). D ou ăsp rezece porunci pen tru în ­g r i j ir e a ca ilor.

P a rtea l i t e r a r ă a re u rm ă toa re le a r­t ico le : Ion Cum pliiu şi pustn jcu l-că lindar (d e R od in a), In m unţi, p o e z ie de O ct. G oga. B io g ra fia lu i A x e n t ie S everu . Jub ileu l r e ­ge lu i C arol ş i E x p o z iţ ia gen era lă rom ân ă din 1906 pe m ai m u lte pagin i. C ân tec de E ca ter in a P itiş . C u ge tă r ile unei re g in e . Cuza V o d ă şi m oş M itrea. F a ta vech e (p o e ­z ie ). P o ve ţe . A n e cd o te şi g lum e. D răgu ţa d iacu lu i (p o e z ie ). D iverse .

P r in te a r t ic o le le de m ai sus sunt m a i m u lte ilu stra ţiu n i rep rezen tâ n d : P e r e g e le A lfo n s o al Span ie i cu so ţia sa, m in istru l p reşed in te u n ga r W e k e r le şi m in istru l p re ­şed in te austriac B ek, A x e n te S everu pe cata fa lc , r e g e le Carol I. şi p rin ţu l m oş te ­n ito r Ferd in and . A p o i ilu s tra ţ iile m ari în ­făţişând in tra rea la ex p o z iţ ia rom ân ă şi A re n e le rom an e de la expoziţie .

C onvins fiind că c e t ito r ii acestu i că- lindar îi v o r fa ce şi de rându l acesta o bună şi ca ldă p r im ire , în cepând de la ţă ­ranu l nostru pănă ia frun taşu l de la oraş, nu le v o m în ş ira m u lte vo rbe , ci Si vom in v ita cu fră ţască d ra g os te sâ-1 cum pere, să-l c itească şi să-l răspândească, ca pe un că lindar de ca re n im ănu ia pănă acum a în că nu i a păru t rău că a da t pen tru e l pu ţin ii ban i ce costă.

C ă lindaru l P lu ga ru lu i costă 40 bani

( f i le r i ) esem p laru l plus p o rto posta i d e 10 bani.

A b o n a ţ ilo r z ia ru lu i nostru , ca ri vo esc să a ibă că lindaru l, li*se v o r t r im ite cu p re ­ţu l d e 40 ban i fr a n c o . V â n ză to r ii ca ri v o r des face m a i m u lte exem p la re de-oda tă p ri­m esc rabatu l cu ven it.

Cursul ia bursa din Viena.D in 7 F eb ru a rie n. 1907.

R en ta ung. de nur 4 Vu........................114 36R en ta de co ron e ung. 4 % . . . 95.85Im pr. că ; . ie r . ung. în aur 3 V 27o • 84.60 im p i. că ii. fe r . ung. în a rg in t 4 % • 95 60 Bonuri ru ra le c roa te -s la vo n e . . . 96.60im pr. ung. cu p r e m i i ....................... 201 76Losu rî p en tru reg . T is e i ş i S egh ed in . 152 10 R en ta de h ârtie austr. 4 2/10 . . . 9 9 1 5R en ta de a rg in t austr. 47/i() . . . 99 1 0R en ta de aur austr. 4 % . . • . 17 30R en ta de cordne austr. 4 % . . . 199 15Bonuri ru ra le u ngare 3 !/2°/0 . . . 89.30 Lo s .ir i din 1860 . . . . . . 1 56 60dwcţiî d e -a le B ăn ce i ung. de cred it 16 68 A e ţ il d e -a le B ă n ce i austr. de c red it 836 — A o ţ iî d e-a le B ăn ce i austro-ung. . - 687.26N a p o leo n d o r i............................ 19.09M ărc i im p eria le ge rm an e . . . 117 52bondou v i s t a .................................. 241.—Paris v is ta ............................................. 95.47N o ie i t a l i e n e ........................................ >Î6.50

* vinstitut de credit şi economii, societate pe aeţU in „ T U R D A u.

Se vinde!!Casa

din strada Prundului (Angergasse) Nr. C. 58, prot. fund. Braşov Nr. 8567 A j* 4540 Top. (proprietate a d-lui Romul E. Petric şi a mino- renelor sale surori).

Reflectanţii să se adreseze eu ofertele lor, verbale sau înscris, că- tră d-1 I)r . N . Y eeerd ea, dirigen- tul Filialei „Albina“ din Braşov.

Nr. 2725,3-3.

Contul Bilanţului.

Fol. maestr. A C T I V A • Cor.

380. Numerar . . . . . .1j 8297 67

381.382. ,

Cambii escomptate . Cambii hipotecare .

274023-4490813-67 364837 11

383. împrumut hipotecar . . . ! 416314 50320. împrumut pe obligaţii . 1258374. Efecte . . . . . . 3333 —328. Casele institutului .

Amortizare 2/io% •96923-88

193-84 96730 04Realităţi de vânzare . . 31138 69

390, 391, 393, 388. Credit de cont-eurent . 2Í514 91

412. Depunere proprie . 45260 62312. C h i r i e ................... 334 —

839. Mobiliar . . . . Amortizare 10%

1014-55101-45 913 10

179, 386, 389, 392, 397. Diverse conturi debitoare . . 18130 75

1008062 39

Fol. maestr.295.399. 404. 348. 414.400. 384. 373. 305. 351.

P A S I V A

Capital 1600 acţii à K. 100D e p u n e r i ............................Fond de reservă . . . . Fond special de reservă . .Fond de pensiuni . . . . Dividende neridieafce . . .D e p o s i t e .............................Interese transitoare pre 1907C r e d i t o r i .........................................

P r o f i t ................................................

Cor. fii.

160000 —

668099 6479080 963295 88

15255 45469 —

7393 247794 —

46293 5020380 72

1008062 39

Contul Perdere şi Profit.

luliu G. Vladuţiu m. p.,director executiv.

Alesandru Gaia m. p.;contabil.

r e c )

luliu Bardoşi m. p., Ioan Mesaroş m. p.,preşedinte. v.-preşedinte.

Nkulau Solomon m. p.,

C o m i t e t u l de

I u n e a :Dr. luliu Popescu m. p.,

>

La esposiţiilo hygieniece din Cairo în anul 189b. şi în Londra la anal .1896 a fost premiat

S p ir t u l R e u iu a a lui Viddereu diploma de onoare şi eu medalie de aur.

P rob a t de capac ită ţi m ed ica le şi în tre ­

b u in ţa t cu succes în sp ita le

Sp iR T U l-R E U M Aşi V L O D de P I T E R E ,

are e fe c t s igu r la to a te pă rţile co rp u lu i şi anu m e: contra reumatismului durere de nervi, şoldină, işchiaş, asthmă ş. a.

în multe cazuri efectul este atât de mare, că după o fricţiune încetează durerile.

D u r e r i d e d i n ţ i şi e a p vindecă in 5 minute

Preţul unei sticle cu instrucţie 1 coroană, sticle mai mari eu 2 cor. 40 bani.

D e p o u p r in c ip a l în B u d a p e s t a : la farmacia d lai J o s i f TorB fc,

Kirâly*utcza nr. 12 şi Andrassy kőrút nr. 26, şi la d-l Dr. A . Efcg?er, Váczi körút 17.

asemenea in toate farmaciile din provinţă, precum şi la proprietarul

WIDOER GYULAf a r m a c i s t i n S á tn ra ly a -lJ J lie ly .

Comande din provincie se efecfudză prompt.D e p o u î n B r a ş o v : la Victor Roth far­

macia la Ursu, Alexina Jekelins, Franz Kelemeo, Friedrich Stenner, Ed. Ksgler. 2 - 20.2719.

g _____________________________— &

E Ş I T E :I1

Q o ** fii. I N T R A T E : Cor. fii.

402. Interese de depuneri . 29966 41 Intrate:306. „ „ amortizare . . 2669 50 376. Interese de cam bii................... 23648 91385. „ „ reescompt 17 47 377. „ „ hipotecă . . . . 29121 04387. Dare directă . . . 678411 1 401. „ * obligaţii . . . . 61 28

10% după interese de 409. „ „ întârziare . . . . 7619 07depuneri . . . . 2999-69 9783 80 360. „ „ e f e c t e ................... 239 58

410. S a la r e ........................ 5010 — 332. „ „ cont-curent . . . 1428 02 ;

378. Relut de cuartir. . . 1419 99 411. Venitul rea lită ţilor................... 4693 72 1

372. Maree de pr senţă . . 600 - 403. P roviz iu n i.............................. . 4632 32

394. Spese curer i . . . . • a • 512 20 408. Competinţa de scris . . . . 352 30

386. Port*postal . . . . • • • î 14 06 N .309. Ecuivalent................... • • ♦ 126 80413. Remuneraţii . . . . • • • 600 —

889. 328. Amortisări................... • • • 295 29 N .351. P r o f i t ........................ 20380 72

71496 24 71496 24

T u rd a , 31 Decemvrie 1906.

T l i s ă !C in e nu se în grije sc© de tuşă pScătuesce con tra s&

Caramei lede p i e p t

ale lui Kaisercu 3 bradî

proba te de m ed ic i şi re c o ­m andate con tra tusei, ră- ce le i, guturaiu lu i. 4512 re- ounoscin ţe d o ved e sc e fe c ­tu l m inunat al a ces te i m e-dicinî. — oh pachet costă 20 Şî 40fileri şi Se află la farmaciile: în Braşov F. Iloth, E. Kugler, Frid. Jekclius, Franz Kellemen, Julim Homung, H. G. Obert, W. Klein,* Fried. Stenner, Eug. Neustădter.

!1

rysä\

y;;;.

Pap Gergely m. p. •VI

r-M s* mă.

! *îi>

Nicolau Baţiu m. p.,

s u p r a v e g h i a r e :Simian Pop m. p., Bőlőni István m. p., Samoil Poruţiu m. p., leltnek Heinrich m. p., Iovian Mureşan m. p. j

preşedinte.

...Tipografia A. Mureşianu, Braşov.