a Codului drepturilor și obligațiilor implementare Raport privind … · 2019-11-27 · o. Facultatea de Educație Fizică și Sport p. Facultatea de Sociologie și Asistență

Raport privind gradul de implementare

a Codului drepturilor și obligațiilor studentului

în Universitatea Babeș-Bolyai

anul universitar 2018-2019

Cuprins

1. Preambul

a. Rata de completare a Chestionarului

2. Interpretare răspunsuri

a. Sfera educațională

b. Activitatea de predare și evaluarea studenților

c. Reprezentare studențească

d. Administrativ și Comunicare

e. Alte probleme întâmpinate

3. Interpretare răspunsuri: Studenți internaționali

a. Rata de completare a chestionarului

b. Analiza răspunsuri

4. Date privind respondenții. Analiza răspunsuri libere

a. Facultatea de Matematică și Informaticăb. Facultatea de Fizicăc. Facultatea de Chimie și Inginerie Chimicăd. Facultatea de Biologie și Geologiee. Facultatea de Geografief. Facultatea de Litereg. Facultatea de Drepth. Facultatea de Istorie și Filosofiei. Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilorj. Facultatea de Psihologie și Științe ale Educațieik. Facultatea de Businessl. Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicăriim. Facultatea de Studii Europenen. Facultatea de Teatru și Televiziuneo. Facultatea de Educație Fizică și Sportp. Facultatea de Sociologie și Asistență Socialăq. Facultatea de Știința și Ingineria Mediuluir. Facultatea de Teologie Ortodoxăs. Facultatea de Teologie Greco-Catolică5. Recomandări

6. Concluzii

7. Anexe

1. Preambul

Raportul este realizat în baza rezultatelor obținute în urma chestionarului (Anexa 1.) conceput și înaintat studenților de către Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai (OSUBB) și Consiliul Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai (CSUBB), împreună cu consultarea organizațiilor studențești din UBB: ASB, ASFUBB, ASK, ASM, ASPR, EGEA, ELSA, Erasmus Student Network, Gutenberg. OSC,OSD, OSE, OSPN, Societatea Hermes, SSE, StudPAC, Scopul principal al chestionarului a fost acela de a monitoriza gradul de respectare a Codului drepturilor și obligațiilor studentului, precum și de a surprinde eventualele probleme pe care studenții le-au întâmpinat în anul universitar 2018-2019.

Întrebările din chestionarul dat au fost formulate luând în considerare Codul drepturilor și obligațiilor studentului din Universitatea Babeș-Bolyai și alte aspecte privind sfera academică și administrativă. Chestionarul a fost distribuit în toate facultățile Universității Babeș-Bolyai, fiind completat de aproape 1333 de studenți, dintre care 1297 studenți români și 36 studenți internaționali. Chestionarul a fost aplicat la sfârșitul anului universitar 2018/2019, în perioada 13 mai- 13 iulie 2019.

-Identitatea vizuală a campaniei de chestionare-

a. Rata de completare a chestionaruluiFacultățile în care s-au completat cele mai multe chestionare sunt Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor 28,2%, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei 11,6% , Facultatea de Drept 9,6% și Facultatea de Matematică și Informatică 9,1%.

Tabel 1. Distribuția numerică a respondenților pe facultăți

Facultatea Nr. studenți respondenți Facultatea de Biologie și Geologie 86

Facultatea de Business 19 Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică 50

Facultatea de Drept 124 Facultatea de Educație Fizică și Sport 10

Facultatea de Fizică 28 Facultatea de Geografie 29

Facultatea de Istorie și Filosofie 103 Facultatea de Litere 31

Facultatea de Matematică și Informatică 118 Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației 150

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială 48 Facultatea de Știința și Ingineria Mediului 15

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor 366 Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării 61

Facultatea de Studii Europene 50 Facultatea de Teatru și Televiziune 1

Facultatea de Teologie Greco-Catolică 4 Facultatea de Teologie Ortodoxă 3

Total studenți respondenți vorbitori de limba română 1296

2. Interpretare răspunsuri

a. Sfera educațională

Întrebările din chestionarul dat au fost formulate luând în considerare Codul drepturilor și obligațiilor studentului din Universitatea Babeș-Bolyai. La prima întrebare, „Ați auzit de Statutul Studentului (Codul drepturilor și obligațiilor studentului) ?” au răspuns afirmativ 77,9% dintre respondenți, iar 22,1% au răspuns negativ. Procentajul celor care au răspuns afirmativ este încurajator, dar în continuare proporția celor care nu au auzit de Codul drepturilor și obligațiilor studentului este ridicată. Totuși, față de anul universitar precedent procentul studenților care știu ce este Statutul Studentului a crescut.

Tabel 2. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind Statutul Studentului

A doua întrebare: „Ai fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” a avut un impact mai mare. Numărul celor care au fost informați (dintre respondenți) fiind de 86%, existând răspunsuri negative din partea a 7,3% din respondenți, iar 6,7% dintre aceștia nu știau dacă informarea a fost făcută.

Tabel 3. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind cursurile și evaluarea

În privința noțiunii de suport de curs, a cărei definiție este interpretabilă, dintre respondenții la chestionar 71,6% au beneficiat de acesta, iar 28,4% nu au primit suport de curs. Față de anul universitar precedent numărul de studenți care nu au primit suport de curs a scăzut cu 20%. Suportul de curs poate fi reprezentat de prezentările PowerPoint ale profesorilor, selecții de texte din partea acestora, documente și lucrări scrise conexe materiei etc. Conform Statutului Studentului din Universitatea Babeș-Bolyai, ART.9, alineat (3), studenții au „Dreptul la suport de curs gratuit, în format fizic sau electronic, și acces la toate materialele didactice necesare în mod gratuit, în bibliotecile universitare sau pe site-ul facultăţii;”

Tabel 4. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind acordarea suportului de curs

Întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” a adus din partea a 77,9% din respondenți un răspuns negativ. Totuși, 22,1% dintre aceștia au întâmpinat situații în care au fost nevoiți să participe la procesul educațional 10 ore pe zi, conform orarului stabilit în cadrul facultății. Față de anul universitar trecut procentele s-au modificat în direcția bună, dar într-o proporție redusă. Aceste situații apar pe fondul insuficienței sălilor de curs/seminar/laborator, raportată la capacitatea de școlarizare a facultăților, dar și din prisma disponibilității cadrelor didactice.

Conform Art. 8 din Statutul Studentului din UBB, alineat(17), studenții au „Dreptul de a refuza să participe la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică;”

Tabel 5. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind participarea la procesul educațional

Următoarea întrebare a dorit să surprindă felul în care se raportează studenții la materiile studiate, respectiv la planurile de învățământ și actualizarea acestora. Dintre cei 1297 studenți români respondenți, 87,5% consideră că ar fi util ca studenții

să fie consultați înainte de întocmirea planurilor de învățământ la specializările la care studiază. 8.6% dintre respondenți nu știu la ce se referă consultarea studenților privind planurile de învățământ, iar restul de 3,9% nu consideră util.

Consultarea studenților ar trebui realizată în cadrul Departamentelor din Facultăți, unde aceștia nu sunt reprezentați, neavând nici calitatea de membri observatori. Consultarea ar avea loc în momentul în care planurile de învățământ ies din actualitate, aceasta ar fi utilă întrucât studenții sunt beneficiarii programelor de studiu, astfel având un aport în propriul lor proces academic.

Tabel 6. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind consultarea studenților pentru întocmirea planurilor de învățământ

b. Activitatea de predare și evaluarea studenților

În privința metodelor de evaluare utilizate de profesori, un procent foarte mic de studenți (3,4%) le consideră inovatoare și ineficiente. Acestea sunt considerate a fi clasice de către 27,7% din respondenți, iar 54,3% procente din studenți consideră că modalitățile de evaluare sunt clasice dar au și caracteristici moderne care le eficientizează. Totuși, un procent de 14,6% din respondenți consideră modalitățile de evaluare puțin învechite și subiective. În privința metodelor de examinare, procentul celor care consideră modalitățile de predare „puțin învechite și ineficiente” a scăzut față de anul universitar precedent, lucru care dovedește evoluția didactică a profesorilor.

Tabel 7. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind metodele de evaluare a studenților

Conform CDOS, studenții au dreptul la două date de examinare pentru fiecare materie. Dintre respondenți, un procent destul de mare de studenți, de 94,1%, au avut două date de examinare în sesiune pentru fiecare examen. Există și cazuri unde acest lucru nu a fost respectat, respectiv pentru 5,9 % din respondenți. Față de anul universitar 2017/2018 procentul celor care au beneficiat de două date de examinare a crescut cu aproximativ 15%.

Tabel 8. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind datele de examinare

De asemenea, am întrebat studenții dacă au ales datele de examinare în funcțiile de propriile nevoi. Dintre respondenți 68,8% consideră că s-a ținut cont de părerea studenților, în timp ce un procent destul de mare, de 18,3% consideră că nu s-a ținut cont. În același timp există și un procent de 13,3% dintre respondenți care nu știu cine a ales datele de examinare. Părerea studenților ar trebui să fie exprimată prin reprezentanții de an care sunt în dialog direct cu profesorii și care trebuie consultați în momentul stabilirii datelor de examinare, pentru a nu exista suprapuneri și pentru a facilita sesiunea de evaluare de la finalul fiecărui semestru. De asemenea, reprezentanții de an trebuie să se consulte cu colegii lor, evitându-se situațiile problematice neprevăzute.

Tabel 9. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind alegerea datelor de examinare

În cadrul sesiunii de restanțe de la finalul sesiunii ordinare, studenții nu ar trebui limitați de prezența sau activitatea din timpul semestrului respectiv. În urma sesiunii de evaluare, 91,5% din respondenți au avut posibilitatea de a da examenele în sesiunea specială pentru măriri și restanțe fără limitări din partea cadrelor didactice. Totuși 8,5% dintre cei care au completat chestionarul au întâmpinat dificultăți în mărirea notelor pe considerentul activității semestriale.

Tabel 10. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind mărirea notelor după evaluare

Studenții nu au sesizat probleme majore în acordarea notelor în timp util, până la sfârșitul sesiunii, 7,5% dintre respondenți primind notele imediat după examen, 80,3% dintre aceștia la cateva zile după examen, iar 28,8.% dintre respondenți au primit notele după finalizarea sesiunii ordinare de examinare. Totuși 3,7% dintre studenții respondenți au primit notele cu întârziere, abia în sesiunea de restanțe. Aflarea notelor în timp util este relevantă pentru a da studenților timp de pregătire pentru mărirea notelor obținute, fiind o dovadă a eficienței modalităților de evaluare.

Tabel 11. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind perioada de acordare a notelor

În ceea ce privește calitatea evaluării, 87,4% dintre respondenți au considerat că au fost evaluați obiectiv și nediscriminatoriu. Totuși, 12,6% dintre studenții au considerat evaluarea subiectivă și discriminatorie. Procentul celor din urmă a scăzut totuși cu 10% fapt ce dovedește îmbunătățirea activității de evaluare. Totuși, conform Art. 9 din Statutului Studentului din Universitatea Babeș-Bolyai, alineat (1), studentul are „dreptul la o evaluare obiectivă și nediscriminatorie a competențelor dobândite după parcurgerea unui curs, cu respectarea programei și dreptul de a cunoaște baremul după care au fost evaluați;”.

Tabel 12. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind obiectivitatea evaluării

Conform indicatorilor de performanță ARACIS este recomandată evaluarea cunoștințelor studenților pe parcursul semestrului, prin metode interactive, teste, proiecte etc. Acest lucru este benefic întrucât se face o evaluare calitativă, ci nu cantitativă a studenților, decongestionând totodată activitatea din timpul sesiunii de examinare de la finalul semestrului. Dintre studenții respondenți 80,3% consideră evaluarea pe parcursul semestrului benefică, 11% nu o consideră benefică, iar 8,7% nu au știut ce să răspundă. Acest procent mare ilustrează disponibilitatea studenților pentru o activitate de evaluare mai bogată pe parcursul semestrului, prin examene parțiale, proiecte, quizz-uri, lucrări scrise etc.

Tabel 13. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind evaluarea pe parcurs a studenților

c. Reprezentare studențească

Domeniul reprezentării studențești cuprinde întrebări ce țin de activitatea CSUBB și de interacțiunea studenților cu reprezentanții lor. Când vine vorba de studenții reprezentanți în Consiliul Facultății și în Senatul Universității, aceștia sunt cunoscuți de 67,5% din respondenți. Iar 32,5% nu îi cunosc pe toți sau nu sunt la curent cu schimbările privind reprezentanții.

Tabel 14. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind popularitatea studenților reprezentanți

Doar 49% din respondenți țin legătura cu reprezentanții lor privind nelămuririle și problemele și sugestiile pe care le au. În procent de 51%, nu apelează deloc la reprezentanți, iar restul doar situațional intră în contact cu aceștia. Procentul studenților care nu apelează la studenții reprezentanți este cu peste 20% mai mare față de anul universitar 2017/2018. Acest lucru poate fi datorat faptului că anul trecut au avut loc alegeri studențești în mai multe facultăți. Totuși, procentul aduce în prim plan nevoia de mai bună comunicare cu toți studenții universității și implicarea acestora în activitatea academică și studențească.

Tabel 15. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind contactul cu reprezentanții

Deși comunicarea directă nu este întâlnită într-o proporție mare, studenții consideră că sunt informați de către reprezentanții lor, într-un procent de 63,1%. Doar 31,1% dintre respondenți consideră că reprezentanții îndeplinesc parțial datoria de a-și informa colegii, iar alți 5,8% consideră că reprezentanții nu își îndeplinesc datoria de a informa ceilalți studenți.

Tabel 16. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind activitatea studenților reprezentanți

Aceste informații evidențiază felul în care studenții acționează când întâmpină o problemă în mediul universitar. Astfel, 28,6% dintre respondenți preferă să își rezolve singuri problemele. Totuși, 45% dintre aceștia apelează la reprezentantul de an, acesta fiind cel mai apropiat, iar 2,9% la studentul reprezentant în Consiliul Facultății. Alți 10,2% merg direct la Secretariatul Facultății în vederea soluționării problemelor. Există și cazuri în care studenții nu știu ce să facă, în procent de 3%. În alte cazuri, studenții merg direct la Decanat, la studenții din Consiliul Facultății sau la organizațiile studențești de la nivelul facultății sau din UBB.

Tabel 17. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind modalitățile de acțiune

d. Administrativ și Comunicare

Având în vedere indicatorii de calitate ARACIS și unele modele de bună practică din cadrul UBB, am sondat opinia studenților cu privire la nevoia de adaptare a programului secretariatelor din Facultăți la nevoile studenților maturi sau angajați. Astfel, 58,5% dintre respondenți consideră programul de lucru neadaptat nevoilor acestora. Totuși, un procent de 26,1% dintre studenți consideră programul secretariatelor adaptat, în timp ce 15,4% nu au putut răspunde la întrebare.

Tabel 18. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind adaptarea programului secretariatului

În aceeași direcție, privind activitatea personalului administrativ, am dorit să observăm percepția studenților asupra acestuia. Astfel, dintre respondenți 71,4% consideră atitudinea generală a personalului administrativ potrivită pentru rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților. Totuși, există un procent de 28,6% care consideră uneori nepotrivită atitudinea personalului administrativ.

Tabel 19. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind personalul administrativ

De multe ori studenții s-au confruntat cu un orar care nu era compatibil cu nevoile lor, de obicei existând pauze între orele de curs și de seminar, suprapuneri între orare, situații cu mai mult de 8 ore pe zi etc. Astfel, am dorit să notăm percepția studenților cu privire la întocmirea orarului. Dintre respondenți doar 24,3% consideră că orarul cursurilor este potrivit propriilor nevoi, 47,5% dintre studenți văd întocmirea orarului parțial conformă nevoilor acestora, iar un procent de 28,2% nu consideră orarul ca fiind potrivit nevoilor studenților.

Tabel 20. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind întocmirea orarului

În ceea ce privește percepția studenților cu privire la aspectele materiale ce țin de sălile de curs/laborator, media răspunsurilor este de 3,37%, (unde 1=deloc mulțumit, iar 5=foarte mulțumit) fapt din care deducem că studenții sunt mulțumiți în general, dar au și câteva sugestii de îmbunătățire, lucru ce variază de la o facultate la alta.

Tabel 21. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind resursele materiale de care beneficiază studenții

e. Alte probleme întâmpinate

Observând că există o nevoie puternică din partea studenților de a fi informați și sprijiniți, am dorit să vedem cum se raportează aceștia la profesorul tutore/îndrumător de an pe care îl puteau contacta începând cu anul I de studiu. Astfel, doar un procent de 30,1% dintre studenți au avut un tutore care s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea acestora, un procent de 28,3% au văzut implicarea ca fiind parțială. Cel mai mare număr de studenți, 41,6% consideră că profesorul îndrumător nu s-a implicat în parcursul studenților și nu i-a consiliat în niciun aspect al vieții academice.

Tabel 22. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind implicarea profesorului îndrumător

Având în vedere indicatorii de calitate ARACIS și unele modele de bună practică din cadrul UBB, am sondat opinia studenților cu privire la utilizarea unei platforme de e-learning în cadrul propriei facultăți. Procentul răspunsurilor ilustrează nevoia de digitalizare a spațiului de învățare din universitate. Peste 90% dintre respondenți consideră că la nivelul facultății lor este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii.Dintre studenții care dispun de o asemenea platformă a fost transmis un feedback din care am dedus că este nevoie în momentul de față de o centralizare a materialelor de curs și de o platformă academică interactivă între profesori și studenți.

Tabel 23. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind utilitatea unei platforme de e-learning în cadrul facultăților

3. Interpretare răspunsuri: Studenți internaționali

Chestionarul aplicat la nivelul Universității a permis studenților să aleagă limba engleză pentru a răspunde întrebărilor, din dorința de a obține răspunsuri și din partea studenților internaționali, proveniți din mobilități Erasmus sau din alte acorduri internaționale de studiu. Întrebările sunt similare celor din formularul adresat studenților UBB, fiind adaptate în funcție de studenții internaționali. Interpretarea răspunsurilor va fi făcută în limba română. Numărul respondenților este mic, fiind aproape 40 de studenți care au completat integral formularul, dar au existat opinii relevante, care sunt marcate în analiza noastră. Chestionarul a fost aplicat în aceeași perioadă, la sfârșitul anului universitar 2018/2019, între 13 mai- 13 iulie 2019.

a. Rata de completare a chestionaruluiFacultățile cu cei mai mulți respondenți sunt Facultatea de Științe economice și gestiunea Afacerilor cu 30,6%, Facultatea de Matematică și informatică cu 25% , Facultatea de Litere cu 11,1% și Facultatea de Istorie și Filosofie cu 8,3%. Restul facultăților au avut un număr mai mic de respondenți.

Tabel 1. Distribuția numerică a respondenților pe facultăți

Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (88.9%), urmând nivelul master (11.1%) și niciun student aflat la doctorat.

Tabel 2. Nivelul de studiu al respondenților

Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Respondenții au completat în funcție de anul de studiu în care se aflau în momentul mobilității. Pentru nivelul de studii licență: 27,8 % dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul se modifică cu creșterea anilor de studiu, anul II 33,3% respondenți, anul III 22,2% dintre respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 5,6%, iar din anul II tot un procent de 5,6%.

Tabel 3. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de anul de studiu

În ceea ce privește limba de studiu a respondenților, 55,6% dintre aceștia au studiat în limba engleză, 16,7% în limba maghiară, 13,9% în limba română, iar 8,3% în limba germană.

Tabel 4. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de limba de studiu

b. Analiza de răspunsuri

Sfera educațională și drepturi studențeștiPrima întrebare: „Ai fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” a avut un impact mai mare. Numărul celor care au fost informați (dintre respondenți) fiind de 88,9%, existând răspunsuri negative din partea a 8,3% din respondenți, iar 2,8% dintre aceștia nu știau dacă informarea a fost făcută. Este un procent pozitiv, dar este bine ca studenții internaționali să cunoască integral metodele de evaluare utilizate de profesor, precum și programa și obiectivele cursului, întrucât pot fi diferite de cele cu care sunt obișnuiți.

Tabel 5. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind cursurile și evaluarea

În privința noțiunii de suport de curs, a cărei definiție este interpretabilă, dintre respondenții la chestionar 77,8% au beneficiat de acesta, iar 22,2% nu au primit suport de curs. Suportul de curs poate fi reprezentat de prezentările PowerPoint ale profesorilor, selecții de texte din partea acestora, documente și lucrări scrise conexe materiei etc. Conform Statutului Studentului din Universitatea Babeș-Bolyai, ART.9, alineat (3), studenții au „Dreptul la suport de curs gratuit, în format fizic sau electronic, și acces la toate materialele didactice necesare în mod gratuit, în bibliotecile universitare sau pe site-ul facultăţii;” Acest lucru este cu atât mai important, cu cât studenții internaționali au nevoie să fie sprijiniți cu materiale utile, în limba lor de predare, care să le faciliteze procesul educațional.

Tabel 6. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind acordarea suportului de curs

Întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” a adus din partea a 69,4% din respondenți un răspuns negativ. Totuși, 30,6% dintre aceștia au întâmpinat situații în care au fost nevoiți să participe la procesul educațional 10 ore pe zi, conform orarului stabilit în cadrul facultății. Aceste situații apar pe fondul insuficienței sălilor de curs/seminar/laborator, raportată la capacitatea de școlarizare a facultăților, dar și din prisma disponibilității cadrelor didactice.

Tabel 7. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind participarea la procesul educațional

Următoarea întrebare a dorit să surprindă percepția studenților internaționali asupra calității procesului educațional. A fost utilizat un sistem de notare, unde nota 1=Deloc calitativ, iar nota 5=Foarte calitativ. Cele mai multe răspunsuri au fost pentru calitativ și slab calitativ. Acest lucru ilustrează percepția studenților internaționali raportată la experiența universității de proveniență.

Tabel 8. Distribuția răspunsurilor la întrebarea privind calitatea studiilor

Următoarea întrebare a dorit să surprindă felul în care se raportează studenții la materiile studiate, respectiv la planurile de învățământ și actualizarea acestora. Dintre studenții internaționali respondenți 91,7% consideră că ar fi util ca studenții să fie consultați înainte de întocmirea planurilor de învățământ la specializările la care studiază, iar restul de 8,3% nu consideră util. Acest lucru relevă dorința generală a studenților de a avea acces la materii care să fie de actualitate și să se adapteze propriilor cerințe.

Tabel 9. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind consultarea studenților pentru întocmirea planurilor de învățământ

Activitatea de predare și evaluarea studenților

În privința metodelor de evaluare utilizate de profesori, niciunul dintre studenții internaționali nu le-a considerat inovatoare și ineficiente. Acestea sunt considerate a fi clasice de către 38,9% din respondenți, iar 50% procente din studenți consideră că modalitățile de evaluare sunt clasice dar au și caracteristici moderne care le eficientizează. Totuși, un procent de 11,1% din respondenți consideră modalitățile de evaluare puțin învechite și subiective. Acest lucru relevă nevoia de actualizare a metodelor de predare, astfel încât acestea să îi ajute pe studenți să asimileze informația în mod interactiv și să îi antreneze în dezbateri și discuții cu caracter educativ.

Tabel 10. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind metodele de predare ale profesorilor

Conform CDOS, studenții au dreptul la două date de examinare pentru fiecare materie, acest lucru fiind aplicabil și pentru studenții internaționali. Dintre respondenți, un procent destul de mare de studenți, de 91,7%, au avut două date de examinare în sesiune pentru fiecare examen. Există și cazuri unde acest lucru nu a fost respectat, respectiv pentru 8,3% din respondenți. Aceste procente ilustrează o situație pozitivă, în care studenților internaționali li s-au oferit aceleași drepturi, fiind totodată facilitat procesul de evaluare.

Tabel 11. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind datele de examinare

Conform indicatorilor de performanță ARACIS este recomandată evaluarea cunoștințelor studenților pe parcursul semestrului, prin metode interactive, teste, proiecte etc. Acest lucru este benefic întrucât se face o evaluare calitativă, ci nu cantitativă a studenților, decongestionând totodată activitatea din timpul sesiunii de examinare de la finalul semestrului. Dintre studenții respondenți 77,8% consideră evaluarea pe parcursul semestrului benefică, 8,3% nu o consideră benefică, iar 13,9% nu au știut ce să răspundă. Acest procent mare ilustrează disponibilitatea studenților pentru o activitate de evaluare mai bogată pe parcursul semestrului, prin examene parțiale, proiecte, quizz-uri, lucrări scrise etc.

Tabel 12. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind evaluarea pe parcurs a studenților

Studenții nu au sesizat probleme majore în acordarea notelor în timp util, până la sfârșitul sesiunii, 13,9% dintre respondenți primind notele imediat după examen, 83,3% dintre aceștia la cateva zile după examen, iar 36,1% dintre respondenți au primit notele după finalizarea sesiunii ordinare de examinare. Aflarea notelor în timp util este relevantă, fiind și o dovadă a eficienței modalităților de evaluare.

Tabel 13. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind aflarea rezultatelor evaluării

În ceea ce privește calitatea evaluării, 83,3% dintre respondenți au considerat că au fost evaluați obiectiv și nediscriminatoriu. Totuși, 16,7% dintre studenții au considerat evaluarea subiectivă și discriminatorie. Totuși, conform Art. 9 din Statutului Studentului din Universitatea Babeș-Bolyai, alineat (1), studentul are „dreptul la o evaluare obiectivă și nediscriminatorie a competențelor dobândite după parcurgerea unui curs, cu respectarea programei și dreptul de a cunoaște baremul după care au fost evaluați;”.

Tabel 14. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind obiectivitatea evaluării

Reprezentare studențească Domeniul reprezentării studențești cuprinde întrebări ce țin de activitatea CSUBB și de interacțiunea studenților cu reprezentanții lor. Când vine vorba de studenții reprezentanți în Consiliul Facultății și în Senatul Universității, aceștia sunt cunoscuți de 22,2% din respondenți. Iar 36,1% nu îi cunosc pe toți sau îi cunosc parțial, 41,7%.

Tabel 15. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind popularitatea studenților reprezentanți

Doar 27,8% din respondenți țin legătura cu reprezentanții lor privind nelămuririle și problemele și sugestiile pe care le au. În procent de 72,2%, nu apelează deloc la reprezentanți, iar restul doar situațional intră în contact cu aceștia. Diferența mare de procente aduce în prim plan nevoia de mai bună comunicare cu toți studenții universității, cu precădere cu studenții internaționali.

Tabel 16. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind contactul cu reprezentanții

Aceste informații evidențiază felul în care studenții acționează când întâmpină o problemă în mediul universitar. Astfel, 44,4% dintre respondenți preferă să își rezolve singuri problemele. Totuși, 44,4% dintre aceștia apelează la reprezentantul de an, acesta fiind cel mai apropiat. Alți 41,7% merg direct la Secretariatul Facultății sau la Biroul de relații internaționale în vederea soluționării problemelor. Există și cazuri în care studenții nu știu ce să facă, în procent de 16,7%. Aceste răspunsuri relevă nevoia de comunicare mai bună, precum și existența unor studenți la care studenții internaționali să poată apela.

Tabel 17. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind modalitățile de acțiune

Deși comunicarea directă nu este întâlnită într-o proporție mare, studenții consideră că sunt informați de către reprezentanții lor, într-un procent de 55,6%. Doar 38,9% dintre respondenți consideră că reprezentanții îndeplinesc parțial datoria de a-și informa colegii, iar alți 5,6% consideră că reprezentanții nu își îndeplinesc datoria de a informa ceilalți studenți.

Tabel 18. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind activitatea studenților reprezentanți

Administrativ și Comunicare Având în vedere indicatorii de calitate ARACIS și unele modele de bună practică din cadrul UBB, am sondat opinia studenților cu privire la nevoia de adaptare secretariatelor din Facultăți la nevoile studenților internaționali. Astfel, 50% dintre respondenți consideră programul de lucru neadaptat nevoilor acestora. Totuși, un procent de 50% dintre studenți consideră programul secretariatelor adaptat.

Tabel 19. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind adaptarea programului secretariatului

În aceeași direcție, privind activitatea personalului administrativ, am dorit să observăm percepția studenților asupra acestuia. Astfel, dintre respondenți 66,7% consideră atitudinea generală a personalului administrativ potrivită pentru rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților. Totuși, există un procent de 33,3% care consideră uneori nepotrivită atitudinea personalului administrativ.

Tabel 20. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind personalul administrativ

De multe ori studenții s-au confruntat cu un orar care nu era compatibil cu nevoile lor, de obicei existând pauze între orele de curs și de seminar, suprapuneri între orare, situații cu mai mult de 8 ore pe zi etc. Astfel, am dorit să notăm percepția studenților cu privire la întocmirea orarului. Dintre respondenți doar 38,9% consideră că orarul cursurilor este potrivit propriilor nevoi, 38,9% dintre studenți văd întocmirea orarului parțial conformă nevoilor acestora, iar un procent de 30,6% nu consideră orarul ca fiind potrivit nevoilor studenților.

Tabel 21. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind întocmirea orarului

În ceea ce privește percepția studenților cu privire la aspectele materiale ce țin de sălile de curs/laborator, media răspunsurilor este de 2,64%, (unde 1=deloc mulțumit, iar 5=foarte mulțumit) fapt din care deducem că unii dintre studenții internaționali sunt mulțumiți, dar au și câteva sugestii de îmbunătățire, lucru ce variază de la o facultate la alta. În acest caz putem compara diferența de percepție față de studenții români, studenții internaționali comparând situația din UBB cu cea din Universitatea de origine.

Tabel 22. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind resursele materiale de care beneficiază studenții

Observând că există o nevoie puternică din partea studenților internaționali de a fi informați și sprijiniți, am dorit să vedem cum se raportează aceștia la profesorul tutore/îndrumător pe care îl au. Astfel, doar un procent de 30,6% dintre studenți au avut un tutore care s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea acestora, un procent de 50% au văzut implicarea ca fiind parțială. Cel mai mare număr de studenți, 19,4% consideră că profesorul îndrumător nu s-a implicat în parcursul studenților și nu i-a consiliat în niciun aspect al vieții academice.

Tabel 23. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind implicarea profesorului îndrumător

Având în vedere indicatorii de calitate ARACIS și unele modele de bună practică din cadrul UBB, am sondat opinia studenților cu privire la utilizarea unei platforme de e-learning în cadrul propriei facultăți. Procentul răspunsurilor ilustrează nevoia de digitalizare a spațiului de învățare din universitate. Peste 83,3% dintre respondenți consideră că la nivelul universității este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii. Dintre studenții care dispun de o asemenea platformă a fost transmis un feedback din care am dedus că este nevoie în momentul de față de o centralizare a materialelor de curs și de o platformă academică interactivă între profesori și studenți.

Tabel 24. Distribuția procentuală a răspunsurilor la întrebarea privind utilitatea unei platforme de e-learning în cadrul facultăților

4. Date privind respondenții. Analiza răspunsuri libere

Fiecare întrebare a fost însoțită de o altă întrebare deschisă unde studenții au avut posibilitatea de a menționa punctual problemele întâmpinate, de a aduce sugestii și de a remarca situațiile pozitive existente. Aceste răspunsuri libere au fost centralizate pentru fiecare facultate, în baza răspunsurilor primite atât de la studenții români, cât și de la studenții internaționali înscriși la facultatea respectivă. Analiza de răspunsuri este împărțită în mai multe secțiuni, respectiv: Sfera educațională, Activitatea de predare și evaluarea studenților, Reprezentare studențească, Administrativ și comunicare și Alte probleme întâmpinate.

a. Facultatea de Matematică și Informatică

Date generale privind respondenții

Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (93,1%), urmând nivelul master (6%) și doctorat (0,9%).


Dintre respondenți, toți sunt la forma de învățământ cu frecvență, niciunul fiind înscris la forma de învățământ la distanță.

Tabel 2. Forma de învățământ la care sunt înscriși respondenții

S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 56% (65 respondenți), iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 44% (51 respondenți).

Tabel 3. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de sex

Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 50,9% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 28,4% respondenți, anul III 13,8% respondenți.

La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 3,4%, iar din anul II 2,6%.


La nivelul facultății de Matematică Informatică, din totalul de 116 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Matematică informatică, cu

31%, Informatică cu predare în limba română, 31,9% și Informatică cu predare în limba engleză, 20,7%.

Tabel 5. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de specializarea la care au studiat în anul universitar 2018-2019.

SFERA EDUCAȚIONALĂ

Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” nu au surprins probleme majore la nivelul facultății, existând doar cazuri în care schimbarea cadrelor didactice a adus după sine schimbarea metodelor de evaluare stabilite inițial, sau lipsa informării studenților în timp util. De asemenea, la nivelul întregii facultăți au fost sesizate nereguli de acest fel în cazul disciplinei Engleză, unde studenților li se aduceau în finalul semestrului noi criterii de promovare, printre care predarea unor teme/prezentări neanunțate de la începutul anului universitar.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins următoarele situații de neacordare a suportului de curs la următoarele materii: Sisteme Dinamice, Sisteme de Operare, Informatica Romana, Algoritmica Grafurilor; aproape toate materiile de matematică, printre care: Probabilitati, Statistica, Ecuații cu derivate parțiale, Ecuații diferențiale, Algebra 1 și 2, Teoria numerelor, Funcții reale, Geometrie. O situație recurentă este existența suporturilor de curs, precum și refuzul profesorilor de a-l înmâna studenților.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?„ aduc din partea studenților o serie lungă de situații în care numărul de ore zilnice

depășea 8 ore, ajungând chiar la 10-12 ore. Acest lucru, împreună cu situațiile în care studenții sunt nevoiți să parcurgă și distanța dintre cursuri/laboratoare, face ca procesul educațional să fie ineficient, studenții fiind lipsiți de randament .

ACTIVITATEA DE PREDARE ȘI EVALUAREA STUDENȚILOR

Răspunsurile la întrebările următoare: Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” au surprins următoarele sugestii din partea studenților:

● rezolvarea de exerciții în timpul cursului/seminarului.● mai multă practică pentru înțelegere, proporțională cu teoria● lucrul în echipă● eliminarea transcrierii cursurilor de pe tablă, metodă considerată ineficientă de către studenți● raportarea informației și la perioada scurtă de înțelegere din timpul cursului.● mai bună interacțiune student-profesor

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins următoarele cazuri -constrangerea studenților să participe la examen într-o singură dată prestabilită -constrangerea studenților de a participa la examen împreună cu grupa lor -existența unei singure date de examinare, în weekend; schimbarea datei de examinare doar cu acordul profesorului. Principala problemă observată la nivelul întregii facultăți, în ceea ce privește cele două date de examinare ale studenților, este stabilirea acestora în mod formal, studenților fiindu-le transmis că a doua dată de examinare este „de rezervă”, ci nu o posibilitatea lor de alegere.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” nu au surprins decât cazuri în care studenții au primit notele de la examenele din cadrul laboratoarelor din timpul semestrului în timpul sesiunii de examinare, iar unele note din timpul sesiunii ordinare au fost primite de studenți abia în timpul sesiunii de restanțe.

Răspunsurile la întrebările următoare ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” au surprins următoarele cazuri:

-refuzul de a acorda nota de trecere studenților care au obținut nota 4,5 în cadrul materiei Algebră. Cadrele didactice evaluează subiectiv și desconsideră efortul studenților de a-și mări notele. De asemenea, nu se ține cont de cererile de contestare a notelor sau de cererile studenților de a-și vedea lucrările.

-existența cazurilor de evaluare subiectivă în cadrul testelor din cadrul laboratoarelor.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” a surprins probleme

minore, acestea constând în imposibilitatea studenților de a recupera testele neanunțate din timpul anului universitar, precum și refuzul profesorilor de a păstra nota mai mare obținută de student, indiferent de sesiunea în care acesta a susținut evaluarea.

REPREZENTARE STUDENȚEASCĂ

Motivele pentru care studenții nu apelează la reprezentanții lor sunt faptul că nu îi cunosc pe aceștia și nu știu prin ce mijloace să apeleze la reprezentanți.

Răspunsurile la întrebarea următoare a surprins detalii ale problemelor întâmpinate și/sau sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească: mai buna comunicare între studenți, promovarea eficientă a informațiilor importante și crearea unui context de deschidere și socializare între aceștia.

ADMINISTRATIV ȘI COMUNICARE

Studenții nemulțumiți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor au adus următoarele sugestii:

● achiziționarea de table mai moderne;● existența de videoproiectoare în toate sălile în care sunt necesare pentru realizarea prezentărilor;● calculatoare mai noi care să facă față programelor utilizate în cadrul laboratoarelor, echipament hardware actualizat;● săli cu o capacitate suficientă pentru numărul de studenți dintr-o grupă;● mai multe prize;● existența Internetului în toate sălile.

Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au adunat răspunsuri pozitive din partea studenților, aceștia fiind mulțumiți de profesorii și materiile în cadrul cărora se folosește o platformă de e-learning. De asemenea, studenții au nevoie să existe o platformă în care să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online, unde profesorii ar putea face rezolvări de exerciții online etc.

ALTE PROBLEME

Studenților li s-a oferit posibilitatea de a aduce recomandări și observații suplimentare:

● existența profesorilor care nu stăpânesc limba engleză, dar predau la specializări cu profil engleză;● lipsa interacțiunii la cursuri, precum și nevoia de modalități de predare mai variate;● existența profesorilor care întârzie la cursuri și care nu folosesc timpul destinat seminarului/cursului pentru a preda informația necesară;● participarea mai activă a profesorilor în cadrul laboratoarelor;

● drumurile obositoare de la o locație a facultății la alta scad randamentul studentului pe termen lung;● internetul cu servere proxy din cămin nu permite studenților să își facă temele;● orarul fragmentat al studenților;● materiile de matematica(geometria și sisteme dinamice) au asociate 5 credite, mai mult decat cele 4 credite asociate materiei "structuri de date" în contextul în cadrul profilului de informatică;● proiectul POCU ar trebui să contureze stagii de practică în domeniul IT, dar a pus studenții în fața unor obstacole birocratice, care nu au ajutat studenții cu nimic concret.

b. Facultatea de Fizică

Date generale privind respondenții Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (82,1%), urmând nivelul master (17,9%) și niciun respondent aflat la doctorat.




S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 53,6%, iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 46,4%.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 50% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 28,6% respondenți, anul III 7,1% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 7,1%, iar din anul II tot 7,1%.


La nivelul facultății de Fizică, din totalul de 116 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Fizică medicală cu 46,4%, Fizică tehnologică cu 25%, Biofizică și fizică medicală cu 10,7% și Fizica cu 7,1%.

Tabel 5. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de specializarea la care au studiat în anul universitar 2018-2019


Întrebarea referitoare la beneficierea de suporturi de curs gratuite a surprins mai multe probleme, cea mai mare dintre ele fiind lipsa oricărui tip de suport de curs, fie el în format electronic sau pe hârtie (probleme au fost întâmpinate la materiile: Optică, Fizică Cuantică, Rezistența Materialelor, Electronică, Fizică Informatică, Fizică Tehnologică Fizică atomică, Chimie).

În ceea ce privește participarea la un actul de învățare pe o perioadă mai lungă de 8 ore pe zi, studenții afirmă faptul că au uneori și zile cu 10 sau chiar 12 ore de cursuri/seminarii/laboratoare.


La întrebarea: „Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” studenții au scos în evidență modalitatea clasică și învechită a profesorilor de a preda. Aceștia susțin că în multe cazuri informația prezentată în slide-uri nu este însoțită de explicații aferente ale profesorilor și militează spre schimbarea metodei clasice în care se folosesc tabla și creta, în favoarea unor metode de predare mai interactive.

Cu privire la posibilitatea de alegere între două date de examinare a fost semnalat faptul că în cadrul cursului de Optică nu a oferit acest drept studenților săi.


La întrebarea cu privire la motivele care împiedică studenții să țină legătura cu studenții reprezentanți, cel mai des invocat este lipsa de informare a studenților cu privire la cine sunt reprezentanții lor. Astfel, din cauza unei lipse acute de comunicare mulți studenți din cadrul Facultății Fizică susțin faptul că nu cunosc studenții care îi reprezintă în Consiliul Facultății.

ALTE PROBLEME

Alte probleme ale studenților din Facultatea de Fizică se leagă de atitudinea și lipsa de respect a personalului administrativ și de programul secretariatului care nu permite acestuia să se ocupe într-un mod eficient de problemele studenților.

Tot aceștia sugerează o mai bună promovare a regulamentelor Universității Babeș-Bolyai și a Statutului Studentului, deoarece, susțin ei, gradul de informare cu privire la drepturile și obligațiile studentului este unul sub-optim.

Consecutiv, unii studenți doresc ca tinerii doctoranzi să aibă posibilitatea de a beneficia de incadrare în funcția de cadrul didactic universitar ( începând ca asistent).

c. Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică


Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (97,9%), urmând nivelul master (2,1%) și niciun respondent aflat la doctorat.


Dintre respondenți, 97,9% sunt la forma de învățământ cu frecvență, iar 2,1% sunt înscriși sub învățământ la distanță.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 48,9% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 25,5% respondenți, anul III 19,1% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 4,3%, iar din anul II tot 2,1%.


La nivelul facultății de Chimie și Inginerie Chimică, din totalul de 47 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Inginerie biochimică 36,2%, Chimia și ingineria substanțelor 19,1%, Ingineria și informatica proceselor 17%, Știința și ingineria materialelor 10,6% și Chimie alimentara și tehnologii biochimice 8,5%.



În ceea ce privește respectarea fișei disciplinei, au fost semnalate schimbări ale metodelor de evaluare pe parcursul semestrului, fără consultarea prealabilă a studenților.

Întrebarea ce face referire la beneficierea de suport de curs gratuit de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, a scos la iveală mai multe probleme cu privire la respectarea acestui drept al studenților. Aceștia susțin că nu au beneficiat de suport de curs pentru materiile: Transfer termic și aparate termice, Matematici speciale, Termodinamica, Bazele chimiei analitice, Matematica și la specializările de inginerie

Întrebarea ”Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” a ridicat o problemă importantă în cadrul studenților. Aceștia au afirmat că orarul este solicitant, studenții avânt în unele zile ale săptămânii chiar și 10h/12h de cursuri/seminarii/laboratoare.


Privitor la metodele de predare folosite de profesori, studenții au identificat ca fiind ineficientă lecturarea profesorilor de pe slide-urile PowerPoint fără a aduce conținut nou în prezentarea orală, În ceea ce privește metodele inovatoare care au menținut atenția studenților au fost: folosirea site-ului Socrative și introducerea unei

metode de evaluare pe parcursul semestrului (care să fie menționată de la începutul anului universitar în fișa disciplinei).


În ceea ce privește gradul de mulțumire al studenților cu privire la dotările Facultății de Chimie și Inginerie Chimică, aceștia sunt nemulțumiți din cauza igrasiei și a mucegaiului întâlnite în unele săli de curs, proiectoare defecte și inutilizabile și dotarea sub-optimă a laboratoarelor. Studenții militează pentru introducerea wi-fi-ului în sălile de curs, dotarea laboratoarelor cu aparatură modernă și calculatoare mai performante.

d. Facultatea de Biologie și Geologie



Dintre respondenți toți sunt înscriși la forma de învățământ cu frecvență.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 51,4% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 12,5% respondenți, anul III 19,4% respondenți, licență an IV La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 9,7%, iar din anul II tot 1,4%.


La nivelul facultății de Biologie și Geologie, din totalul de 72 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Biologie 38,9%, Biochimie cu 27,8%, Biotehnologii industriale 18,1% și Biotehnologii moleculare 11,1%.



În ceea ce privește modalitatea de evaluare, studenții au subliniat faptul că aceasta a fost schimbată de mai multe ori pe parcursul semestrului sau chiar că metoda de evaluare stabilită nu era precizată în fișa disciplinei.

Întrebarea ”Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” a scos la iveală anumite probleme în cadrul Facultății de Biologie. Mulți profesori refuză să ofere studenților suporturi de curs, obligându-i pe aceștia să copieze materia de pe tablă.

Întrebare ”Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?”a ridicat o problemă importantă în cadrul studenților. Aceștia au afirmat că în orar sunt zile și cu 11 ore de curs/seminarii/laboratoare fără pauze. Orarul supraîncărcat îi obligă pe studenți să renunțe la cursuri precum modulul pedagogic pentru a putea face față unui program cu mai mult de 8 ore de proces educațional pe zi.

În ceea ce privește metodele de predare ineficiente și învechite, acestea încă mai sunt întâlnite în cadrul Facultății de Biologie, fiind în detrimentul studenților. Dintre acestea practici amintim: abuzarea de scrisul pe tablă, dictat sau citirea textului de pe suportul electronic fără explicații aferente.

Studenții consideră că au nevoie de cursuri mai interactive, care să sa plieze pe nevoile unei noi generații din ce în ce mai active și tehnologizate. Aceștia propun urmărirea unor documentare și filmulețe care să ajute la înțelegerea materiei și militează pentru cursuri interactive.

Studenții doresc să fie consultați cu privire la modalitatea de predare aleasă de profesor și doresc să fie un actor activ al procesului de învățare, nu un simplu beneficiar pasiv.


În ceea ce privește posibilitatea de a alege între două date de examinare și situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii nu s-au sesizat abateri grave.

Întrebarea ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” a ridicat din nou probleme în rândul studenților. Aceștia susțin că nu sunt evaluați obiectiv, în special în cadrul examenelor orale, iar discriminările se fac în funcție de prezențele la curs, sex și etnie.


La întrebarea legată de motivele ce îi împiedică pe studenți să țină legătura cu studenții reprezentanți din Consiliul Facultății, cel mai des a fost invocat faptul că aceștia nu îi cunosc din cauza lipsei acute de informare datorate neimplicării studenților reprezentanți. O parte dintre ei nu cunosc exact ce fel de probleme se pot discuta cu studenții reprezentanți, iar majoritatea nu știu cum să ia legătura cu aceștia.

La întrebarea ”Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” o mică parte a studenților Facultății de Biologie consideră că studenții reprezentanți nu își îndeplinesc îndeajuns atribuțiile, acest lucru concluzionându-se într-o lipsă de informare în rândul studenților.

Întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” a scos în evidență faptul că studenții au nevoie de noi materiale, mai moderne, în special pentru laboratoare (microscoape, eprubete, tuburi falcon, videoproiectoare etc).

În ceea ce privește practica de specialitate, studenții îndeamnă conducerea facultății spre suplimentarea locurilor de practică prin încheierea de parteneriate cu mai multe firme.

ALTE PROBLEME

Alte probleme ale studenților din Facultatea de Biologie și Geologie se leagă de atitudinea și lipsa de respect a personalului administrativ, dar și a profesorilor față de studenți și modalitățile de predare defectuoase.

e. Facultatea de Geografie



Dintre respondenți toți sunt înscriși la forma de învățământ cu frecvență.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 55,2% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 10,3% respondenți, anul III 13,8% respondenți.

La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 3,4%, iar din anul II tot 17,2%.


La nivelul facultății de Geografie, din totalul de 72 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Geografia Turismului 76%, Geografie simplă cu 8% și Cartografie 16%.



Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” au surprins probleme privind schimbarea modalităților de evaluare a studenților în timpul semestrului din cadrul cursului de Strategii de amenajare a teritoriului. De asemenea, au fost sesizate nereguli din partea unor cadre didactice care la seminarii pleacă din sală și revine două zeci de minute, fiind sesizat și faptul că nu tratează studenții cu respect și nu răspunde cu respect la întrebările acestora.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins următoarele probleme: necesitatea de a achiziționa contracost materiale didactice redactate de titularul de curs.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?„ nu a surprins probleme la nivelul facultății.


Răspunsurile la întrebările următoare: Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății? Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” au surprins următoarele sugestii și nemulțumiri din partea studenților:

● Ineficiența dictatului la cursuri, fenomen des întâlnit, menționându-se nevoia unui dialog constant și interacțiune între profesori și studenți;● Discursului științific, fără trimiteri practice din sfera specializărilor studenților;● Actualizarea materiei, unul dintre exemple fiind geomatica. Acesta este un domeniu vast, de actualitate, în continua schimbare și care necesită multe abilități practice care au fost neglijate în favoarea teoriei. Sugestia este valabilă la nivel general în cadrul Facultății,

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins următorul caz, respectiv gradul diferit de dificultate de la o dată de examinare la cealaltă, în a doua dată de examinare crescându-se nivelul de dificultate.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” nu a surprins nicio problemă majoră la nivelul facultății.

Răspunsurile la întrebările următoare ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” au surprins următorul caz, respectiv acordarea superficială de note mari studenților deși aceștia nu meritau, descurajând procesul de învățare și avansare profesională al acestora.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” nu a surprins nicio problemă la nivelul Facultății.


Motivele pentru care studenții nu apelează la reprezentanții lor sunt faptul că nu îi cunosc, reticența de a comunica cu o persoană străină lor, neîncrederea în aceștia.

Răspunsurile la întrebarea următoare a surprins detalii ale problemelor întâmpinate și/sau sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească: mai buna comunicare între studenți, promovarea eficientă a informațiilor importante și crearea unui context de deschidere și socializare între aceștia.


Unii studenți sunt nemulțumiți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor dar nu au adus sugestii.

Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” a adunat răspunsuri pozitive din partea studenților, aceștia dorindu-și o astfel de platformă și considerând-o utilă.

f. Facultatea de Litere


Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (93,3%), urmând nivelul master (6,7%) și niciun respondent aflat la doctorat.






Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 66,7% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 20% respondenți, anul III 6,7% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I nu au completat chestionarul, iar din anul II tot 6,7%.


La nivelul facultății de Litere, din totalul de 15 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt LMA, 53,3%, Limba și literatura maghiară, 6,7%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un procent mai mic.



Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” au surprins probleme minore la nivelul facultății, un caz concret fiind sesizat în cazul materiei de Literatură Engleză.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins numeroase cazuri în care studenții nu beneficiază de suport de curs la un număr semnificativ de materii.

Principalele dificultăți cu care s-au confruntat studenții în raportare la lipsa suportului de curs sunt:

•suprapunerile cursurilor, fapt ce nu permite studenților să participe integral la cursuri și să beneficieze de toată informația predată;

•cantitate substanțială de informație, greu de recuperat;

•refuzul nejustificat al profesorilor de a acorda suportul de curs în condițiile existenței acestuia;

•substituirea suportului de curs prin referințe și bibliografie;

•existența suportului de curs într-o limbă necunoscută de majoritatea studenților.

Materii vizate:

Materiile de trunchi comun; Lexicologie; Stilistică; Gramatica normativă; Limba coreeană; Engleza; Informatica aplicată; Limba spaniolă; Fonetică; Theme et grammaire; Franceză; Gramatică normativă; Specializarea B (Engleză); Fonetica (Norvegiana); Istoria literaturii engleze; Spaniolă; Studii culturale germană; Teoria Literaturii; Literatura Chineză; Limba Chineză; Estetică; Literatura Engleză; Literatura veche; Literatura română a sec. XIX; Semantică; Literatura Română; Morfologie; Teoria literaturii; Estetică; Semiotică; Teoria Literaturii etc.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?„ a surprins mari probleme în rândul studenților, existând cazuri multiple în care zilele de facultate ale studenților aveau în orar între 10-12 ore, de la 8:00 la ora 20:00.

Aceste situații scad foarte mult randamentul studenților, aceștia având nevoie și de timp pentru pregătirea temelor și pentru odihnă. Programul de studiu pe care îl impune Facultatea de Litere este profund dezechilibrat în condițiile în care studentul își dorește să onoreze decent obligațiile sale: prezența la toate cursurile și pregătirea pentru fiecare curs în parte, prin muncă individuală, în anul III de studiu fiind nevoie de timp și pentru scrierea lucrării de licență.


Răspunsurile la întrebările următoare: Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății? Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” au surprins următoarele sugestii din partea studenților:

•adaptarea metodelor de predare ale profesorilor străini în funcție de capacitatea și nevoile studenților, existând situații de profesori care suprasolicită studenții (Lb. Chineză);

•inovarea modalităților de predare, eliminându-se învățatul mecanic al cuvintelor, introducându-se învățarea alternativă;

•eliminarea sistemului de dictare-notare din modul de predare al profesorilor;

•găsirea de aplicabilitate concretă a noțiunilor teoretice învățate;

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins următoarele cazuri: studenții trebuie să stabilească în colectivul grupei data la care se prezintă toți la examen, au existat situații de refuz în stabilirea a două date de examinare.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” a surprins cazuri minore de situații în care notele ajungeau la studenți înaintea sesiunii de restanțe.

Răspunsurile la întrebările următoare ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” nu a surprins cazuri relevante, fiind doar situații în care profesorii manifestă preferințe evidente asupra anumitor studenți.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” nu a surprins nicio problemă majoră.


Motivele pentru care studenții nu apelează la reprezentanții lor sunt faptul că nu îi cunosc pe aceștia și nu știu prin ce mijloace să apeleze la reprezentanți, precum și faptul că nu au existat probleme suficient de mari, iar problemele mari existente nu pot fi rezolvate de studenții reprezentanți.

Răspunsurile la întrebarea următoare a surprins detalii ale problemelor întâmpinate și/sau sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească: mai buna comunicare între studenți, promovarea eficientă a informațiilor importante și crearea unui context de deschidere și socializare între aceștia. De asemenea, e nevoie de o mai mare deschidere către studenții de anul I și de o pregătire mai intensă a reprezentanților de an, pentru ca aceștia să înțeleagă în ce constau responsabilitățile pe care le au.


Studenții nemulțumiți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor au adus următoarele sugestii: găsirea de spații alternative pentru realizarea cursurilor sau

seminariilor, întrucât numărul studenților depășește posibilitățile infrastructurale ale clădirii facultății;

Renovarea sălilor de curs și a celor de lectură existente astfel încât să fie mai primitoare și să faciliteze procesul de învățare;

Dotarea sălilor existente cu videoproiectoare funcționale, table noi, markere și cu alte lucruri utile atât profesorilor cât și studenților.

Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au surprins situația în care platforma online este mai mult o chestiune formală la Facultatea de Litere, întrucât studenții nu beneficiază de informații actualizate în privința cursurilor. Nu sunt publicate online fișele disciplinelor din anul universitar curent, nici structura sau suporturile de curs pentru disciplinele predate.

De asemenea, studenții au nevoie să existe o platformă în care să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online, acest lucru ușurând modul în care are loc procesul de predare-învățare, precum și interacțiunea student-profesor.

ALTE PROBLEME

Studenților ți s-a oferit posibilitatea de a aduce recomandări și observații suplimentare:

•Din numărul studenților respondenți care au făcut practică, doar jumătate au beneficiat de acest stagiu în mod organizat din partea facultății. Principalele impedimente întâlnite de studenți au fost:

- întârzierea răspunsului din partea facultății cu privire la suportul în găsirea unui loc de practică;

- lipsa timpului și atenției din partea îndrumătorului de practică;

- numărul mic de companii doritoare care au încheiat parteneriate cu facultatea;

- poziționarea temporală nepotrivită a perioadelor de realizare a stagiului de practică.

•Numărul foarte mare de examene din timpul sesiunii poate să fie corectat printr-o evaluare mai eficientă pe parcursul semestrului

•S-a remarcat problema suprapunerilor orelor de curs și seminar în orar, fiind colectate cazuri concrete și opinii din partea studenților:

-numărul mic de ani de studiu pentru anumite specializări, raportat la cantitatea de informație cuprinsă în planurile de învățământ, respectiv la cerințele și nivelul de performanță înalt pretins studenților- suplimentarea numărului de ore de trunchi comun pentru anul II nu e benefică studenților, fiind încărcat programul și suprapunându-se cu stagiul de practică și cu alegerea temelor de licență.

-comasarea limbilor asiatice în 3 ani nu este eficientă

-necesitatea existenței de opționale bazate pe exprimarea orală, nu pe sistemul clasic predare-memorare

-lipsa utilității unor materii din curriculum

-disciplinele din trunchiul comun ar trebui revizuite- Disciplinele din trunchiul comun ar trebui revizuite, fiind astfel mai accesibile tuturor studenților deoarece acestea au un grad ridicat de dificultate în înțelegere;

-modificarea structurii, astfel încât sa fie 4 ani de studiu pentru limbi precum norvegiana,finlandeza, chineza, japoneza etc.

-posibilitatea existenței monospecializărilor;

-aglomerarea orarelor duce la scăderea eficacității educaționale;

-materia este prea concentrată pentru 3 ani de licență;

-cadrele didactice nu se mulează pe nevoile și capacitățile studenților;

-dezorganizarea orarelor;

-existența a prea multe cursuri, unele suprapuse în orar, cerându-se foarte mult (teme, exerciții, lecturi, prezentări, eseuri, prezență, practică etc.) în raport cu timpul real disponibil;

-programul de studiu este, în general, dezechilibrat.

g. Facultatea de Drept

Date generale privind respondențiiChestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, toți respondenții fiind la nivelul de studiu licență.


Dintre respondenți, 97,4% sunt la forma de învățământ cu frecvență, iar 2,6% sunt înscriși sub învățământ la distanță.

Tabel 2. Forma de învățământ la care sunt înscriși respondenții S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 78,1%, iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 21,9%.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 52,6% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 25,4% respondenți, anul III 18,4% respondenți, iar licență an IV 3,5% respondenți.



Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” nu au surprins probleme majore la nivelul facultății, singurul caz menționat fiind situația în care studenții au aflat doar înainte de sesiune modalitatea clară de evaluare.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins numeroase situații la nivelul Facultății de Drept, studenții remarcând faptul că primesc suport de curs de la foarte puțini profesori. Acest lucru este îngrijorător, întrucât cea mai mare parte a studenților ajunge în situația de a cumpăra materialele de unde pot învăța, fapt ce contravine dreptului acestora de a beneficia de suport de curs gratuit.

Principalele dificultăți cu care s-au confruntat studenții în raportare la lipsa suportului de curs gratuit sunt:

· cantitate substanțială de informație, greu de recuperat;

· refuzul nejustificat al profesorilor de a acorda suportul de curs în condițiileexistenței acestuia;

· lipsa de actualitate a materialelor de pe care se studiază;

· existența de suprapuneri în orar ce nu permite în unele cazuri studenților săparticipe la cursuri;

· substituirea suportului de curs prin referințe și bibliografie;

· prețul mare al cărților specializate în domeniile studiate;

· impunerea cumpărării anumitor cărți specializate, redactate de titularii de curs.

Această situație poate fi soluționată prin oferirea de materiale auxiliare cursurilor în format digital, în mod gratuit.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?„ a surprins mari probleme în rândul studenților, existând cazuri

multiple în care zilele de facultate ale studenților aveau în orar între 10-12 ore, de la 8:00 la ora 20:00.

Aceste situații scad foarte mult randamentul studenților, aceștia având nevoie și de timp pentru pregătirea temelor și pentru odihnă, fiecare materie având o parte de lucru individual pe care studentul trebuie să o îndeplinească.



· Evitarea dictatului la cursuri, fenomen des întâlnit, menționându-se nevoia unuidialog constant și interacțiune între profesori și studenți;

· Evitarea utilizării excesive a prezentărilor Power Point și a lecturării informației depe acestea;

· Adaptarea discursului științific cu trimiteri practice din sfera specializării;

· Organizarea structurată, schematică a materiei și a cursurilor;

· Eliminarea sistemului de reproducere mecanică a informației învățate șiintroducerea de metode diverse de evaluare a cunoștințelor acumulate de studenți.

Au fost surprinse și metode eficiente de predare: utilizarea de spețe practice, analiza de cazuri concrete, axarea strictă pe materia esențială, utilizarea Kahoot, Socrative, utilizarea de scheme conceptuale etc.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” nu au surprins cazuri majore, fiind menționată o singură materie unde studenții nu au putut alege una dintre cele două date, fiind repartizați automat.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins unele cazuri de întârziere a oferirii notelor, acest lucru fiind în defavoarea studenților care trebuie să se înscrie pentru sesiunea de restanțe/măriri.

De asemenea, s-au remarcat cazuri în care profesorii nu au ținut cont de cererile de contestare a notei venite din partea studenților.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” nu a surprins nicio problemă mare.





Studenții nemulțumiți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor au adus următoarele sugestii:

· Găsirea de spații alternative pentru realizarea cursurilor sau seminariilor, întrucât numărul studenților depășește posibilitățile infrastructurale ale clădirii facultății;

· Renovarea sălilor de curs și a celor de lectură existente astfel încât să fie mai primitoare, să fie comodă prezența la cursuri și totodată să faciliteze procesul de învățare;

· Dotarea sălilor existente cu videoproiectoare funcționale, table noi, markere, prize, sisteme de climatizare, mobilier nou și cu alte lucruri utile atât profesorilor cât și studenților.

Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au adunat răspunsuri pozitive din partea studenților , aceștia având nevoie să existe o platformă mai eficientă, diferită de platforma Google Drive, în care să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online, unde profesorii ar putea

răspunde la întrebări și unde ar putea fi actualizat în permanență catalogul cu notele de la proiectele studenților etc.

ALTE PROBLEME

Studenților ți s-a oferit posibilitatea de a aduce recomandări și observații suplimentare:

· Creșterea relevanței orelor de practică și scăderea superficialității în realizarea acesteia, precum și facilitarea găsirii de parteneri care să primească studenții Facultății de Drept în stagii de practică;

· Atenuarea discrepanțelor mari existente între seriile facultății;

· Introducerea de modalități suplimentare de evaluare și examinare a studenților pe parcursul semestrului;

· Adecvarea programei de studiu, astfel încât să atingă cerințele de pregătire a studenților, dar să nu supraîncarce programul acestora cu cursuri fără utilitate, existând cazuri în care unele materii au nevoie de o perioadă mai lungă de pregătire;

· Facilitarea unor contexte de mai bună înțelegere și socializare între studenți și profesori;

· Evaluarea profesorilor din punct de vedere pedagogic;

h. Facultatea de Istorie și Filosofie

Date generale privind respondenții Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (88%), urmând nivelul master (12%) și niciun respondent aflat la doctorat.


Dintre respondenți, 99% sunt la forma de învățământ cu frecvență, unul singur fiind înscris la forma de învățământ la distanță.


S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 62%, iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 38%.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 51% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 26% respondenți, anul III 12% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 10%, iar din anul II tot 1%.


La nivelul facultății de Istorie și Filosofie, din totalul de 100 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Studii de securitate cu 45%, Istorie cu 11%, Turism cultural cu 10% și Filosofie cu 7%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” au surprins probleme la nivelul facultății, existând cazuri frecvente în care studenții nu au fost informați de la începutul semestrului.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins următoarele probleme: studenții nu primesc suport de curs, prezentările trimise de profesori nu cuprind informațiile necesare promovării examenului, studenții nu au o sursă relevantă de unde pot găsi materia și alte informații ajutătoare. Acordarea suportului de curs în timp util, facilitează procesul de învățare, studenții vor citi informații validate și selecționate de profesori, vor avea în față structura materiei și vor putea recupera informația pierdută, dacă e cazul.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” a surprins nemulțumiri din partea studenților, existând situații în care studenții aveau orarul de la 8 dimineața până la ora 20 seara, cu pauze scurte sau inexistente. Mai mult, aceste situații apar în contextul în care celelalte zile din săptămână nu mai aveau aproape deloc activitate în orar, fapt ce slăbește randamentul studenților.


Răspunsurile la întrebările următoare: Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății? Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” au surprins modele de bună practică, dar și cazuri ce pot fi îmbunătățite. De asemenea, printre sugestii se numără:

● Ineficiența dictatului la cursuri, fenomen des întâlnit, menționându-se nevoia unui dialog constant și interacțiune între profesori și studenți;● Discursului științific, fără trimiteri practice din sfera specializărilor studenților;● Actualizarea materiei, sugestia fiind valabilă la nivel general în cadrul Facultății,

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” nu a surprins nicio problemă, studenții având posibilitatea de a alege între două date de examinare în general.

Răspunsurile la întrebările următoare ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” au surprins următoarele cazuri: acordarea de note prea mari studenților, raportate la nivelul lor de pregătire.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” nu a surprins probleme majore, exceptând cazurile în care profesorii au ținut cont de activitatea studenților în timpul semestrului și în cadrul sesiunii de măriri/restanțe.





Studenții nemulțumiți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor au adus următoarele sugestii: modernizarea sălilor, echipament tehnic funcțional (videoproiectoare cu HDMI, boxe, aer condiționat), de asemenea în cadrul Bibliotecii există doar cărți vechi, neactualizate, fiind necesară achiziția de noi publicații sau abonarea la baze de date din străinătate.

Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au adunat răspunsuri pozitive din partea studenților, aceștia fiind mulțumiți de profesorii și materiile în cadrul cărora se folosește o platformă de e-learning. De asemenea, studenții au nevoie să existe o platformă în care să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online etc.


● posibilitatea mai mare de alegere a cursurilor, astfel încât acestea să se plieze pe specializarea dorită. În aceeași direcție s-a remarcat dorința studenților de a studia aspecte care sunt corelate cu piața muncii și cu propriile specializări, dorindu-se reactualizarea planurilor de învățământ cu consultarea studenților;● folosirea tehnologiei pentru eficientizarea serviciilor administrative, precum și îmbunătățirea interacțiunii cu personalul administrativ al secretariatelor;● verificarea profesorilor în ceea ce privește materialul de curs oferit studențiilor și modul de predare, sesizându-se cazuri de profesori nespecializați în domeniul predat;● adaptarea orarului în funcție de nevoile studenților, în special pentru studenții de master;

● existența suportului de curs pentru materiile specializate unde bibliografia este greu de găsit, iar studenții nu au alte surse de informații;● notarea mai atentă și mai riguroasă a studenților, precum și sporirea interesului profesorilor pentru diminuarea fraudelor din timpul examenelor.

i. Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor



Dintre respondenți, 99,7% sunt la forma de învățământ cu frecvență, unul singur fiind înscris la forma de învățământ la distanță.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 51,7% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 32,4% respondenți, anul III 12,3% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 1,4%, iar din anul II tot 2,2%.


La nivelul FSEGA, din totalul de 351 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Contabilitate şi informatică de gestiune cu 16%, Informatică economică cu 14,5%, Finanțe și Bănci cu 13,7% și Marketing cu 9,4%, respectiv Economia comerţului, turismului şi serviciilor cu 9,7%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



La întrebarea <<Ați auzit de „Statutul Studentului” („Codul drepturilor și obligațiilor studentului”)?>>, deși răspunsurile sunt majoritar pozitive, numărul respondenților care nu cunosc termenul nu trebuie neglijat; „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” – nu s-au identificat probleme;

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” denotă că mulți dintre studenți au beneficiat de suportul de curs gratuit;


La întrebarea „Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?” majoritatea respondenților au considerat metodele ca fiind clasice, respectiv cu tendințe inovatoare; La întrebarea „Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” s-au identificat: 1. Metode învechie, ineficiente: predatul materiei prin citire slide-urilor din prezentările PowerPoint, insistența pe concepte pur teoretice (care nu se mai găsesc pe piață), dictare excesivă, fără explicații, scrierea de „table întregi de teorie” din care studenții nu înțeleg mai nimic, faptul că nu se lucrează după date obținute mai recent;2. Metode eficiente: captarea atenției studenților prin utilizarea de clipuri video, utilizarea platformei moodle, sesiune de întrebări, proiecte practice.

Răspunsurile la întrebarea „În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?” arată că în proporție mare studenții au răspuns pozitiv, cu excepții care se găsesc la întrebarea următoare;

„S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” – Aproximativ toate răspunsurile pozitive, numărul celor negative sau de tipul „nu știu” fiind neglijabil; „În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?” – majoritatea studenților au primit notele la câteva zile după examen, iar cazurile în care nu a fost așa sunt enumerate la următoare întrebare;

„Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” – majoritar răspunsuri negative; Între răspunsurile lăsate de studenți la întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” s-au găsit următoarele:

1. Studenților li se încalcă dreptul la contestație;

2. Studenții susțin că o parte din lucrări se corectează „la repezeală”, fără prea mare importanță;

„V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” – numărul răspunsurilor pozitive este foarte mare, dar există cazuri (enumerate mai jos) în care acest drept a fost încălcat;

Respondenții susțin că în sesiunea de măriri li s-au dat subiecte mult mai grele decât în sesiunea ordinară.

Răspunsurile la întrebarea „Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” arată că în majoritate studenții sunt de acord.


„Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” – numărul răspunsurilor pozitive este aproximativ egal cu cel al răspunsurilor negative; Principalele motive pentru care studenții nu apelează la studenții reprezentanți sunt: Neîncrederea în studenții reprezentanți; Lipsa de informare privind activitățile acestora; Dezinteresul acestora față de opinia celor pe care îi reprezintă; În multe răspunsuri studenții susțin că nu știu cine sunt studenții reprezentanți sau cu ce se ocupă. Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” arată că o majoritatea studenților și-au rezolvat problemele fie singuri, fie prin intermediul decanatului sau al secretariatului (iar restul au apelat fie la reprezentantul de an, fie la organizația studențească a facultății); La întrebarea „Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” studenții au răspuns majoritar pozitiv, iar în cazul celorlalți, detalii se regăsesc la următorul punct; „Dacă răspunsul dvs. este nu, vă rugăm să ne detaliați situația, respectiv să ne detaliați ce probleme ați întâmpinat și/sau să aduceți sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească:” – aici se regăsesc următoarele: 1. Ar trebui îmbunătățită partea de informare în rândul studenților;2. În cazul unei specializări (nu s-a dat nume), studentul reprezentant este în mare parte absent la cursuri/ seminarii și nu transmite colegilor informațiile pe care le primește;


La întrebarea „Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” cel mai mare număr de răspunsuri au fost negative; „Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” – numărul răspunsurilor negative este mai mare decât cel al răspunsurilor pozitive; „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” – primează răspunsurile de tip „parțial”; La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” respondenții au evaluat în medie cu notele 3 și 4; Printre răspunsurile la întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este 1 sau 2, ce îmbunătățiri ați face?” se evidențiază următoarele: 1. Achiziționarea de scaune noi;2. Un număr considerabil de studenți au menționat că laboratoarele de informatică necesită achiziționarea unor computere noi (majoritatea fiind stricate);3. O rețea Wireless mai bună;4. Table cu marker;5. Video-proiectoare.

ALTE PROBLEME ÎNTÂMPINATE La întrebarea „Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” majoritatea studenților au ales răspunsurile de tip „Nu” sau „Parțial”; „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) ” – număr foarte mare de răspunsuri pozitive; Răspunsurile la întrebarea „Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” arată că există o astfel de platformă în cadrul facultății, dar studenții sunt nemulțumiți că profesorii nu o folosesc; „Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesională?” – majoritatea studenților susțin că nu au beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate; La întrebarea „Dacă ai recomandări cu privire la îmbunătățirea activității de practică, te rugăm să le menționezi:” s-au înregistrat următoarele sesizări din partea studenților: 1. Contracte de parteneriat între facultate și firmele de profil;2. Suplimentarea locurilor;3. Încadrarea mai multor facultății din cadrul UBB în proiectul de practică POCU 109172;4. Mai mult sprijin din partea facultății față de acest subiect.

j. Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației



Dintre respondenți, 87,1% sunt la forma de învățământ cu frecvență, 12,9% fiind înscriși la forma de învățământ la distanță.

Tabel 2. Forma de învățământ la care sunt înscriși respondenții S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 90,5%, iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 9,5%.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 50,3% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 29,3% respondenți, anul III 6,8% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 11,6%, iar din anul II tot 2%.

Tabel 4. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de anul de studiu La nivelul facultății de Psihologie și Științe ale Educației, din totalul de 147 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Psihologie cu 70,7%,

Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar cu 8,8%, Psihopedagogie Specială cu 5,4%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” au surprins probleme la nivelul facultății, începând de la situația în care nu se explică la nicio materie ce competențe generează aceasta. Programa, structura și obiectivele cursului se regăsesc în mod alambicat în fișa disciplinei - rareori sunt explicitate de profesori în cadrul cursurilor la începutul semestrului. Acest lucru duce la lipsa de informare a studenților și la apariția de neînțelegeri pe parcursul semestrului.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins următoarele probleme:

- Studenți nu beneficiază de suport de curs diferit de bibliografia obligatorie sau de prezentările din cadrul cursurilor, sau nu există deloc în cadrul materiilor: PIPP, Managementul instituțiilor școlare și a clasei de elevi, Psihologie, Introducere în Neuroștiințe, Genetica comportamentului uman, Metodologia cercetarii si analiza datelor, Psihologia sportului, Didactica Psihologiei,

Psihologia Religiei, Psihologie socială şi a sănătății, Psihodiagnostic, Psihologia dezvoltării, Profile atipice de dezvoltare, Psihologie Organizațională.

- Suporturile de curs existente precum și unele părți din bibliografie nu sunt actualizate, nu sunt regăsite în fișele disciplinelor;

- Materialele didactice sunt trimise târziu studenților.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?„a surprins cazuri la nivelul facultății în care studenții aveau mai mult de 8 ore într-o zi, ajungându-se chiar la 10-12 ore cu tot cu pauzele dintre cursuri. Aceste situații scad foarte mult randamentul studenților, aceștia având nevoie și de timp pentru lectura bibliografiei și alte activități conexe, dar și pentru odihnă.



- Evitarea lecturii prezentărilor și a textelor și facilitarea de prezentări interactive ale informației

- Înregistrarea cursurilor pentru studenții de la ID

- Utilizarea de surse bibliografice actualizate

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins probleme în cadrul studenților de la ID, care nu au putut alege întotdeauna data de examinare. În plus, există cazuri în care doar o parte din studenți aveau posibilitatea de a alege în ce dată merg la examen.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins cazul în care studenții au primit notele în sesiunea de restanțe. Studenții au sesizat mai multe cazuri de întârziere a acordării notelor în urma evaluărilor.

Răspunsurile la întrebările următoare ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” au surprins cazuri în care profesorii nu luau în considerare cererile de contestare/ reevaluare ale studenților, precum și cererile de a revedea lucrările, acest lucru nefiind compatibil unei evaluări obiective. De asemenea, s-au menționat situații de corectare superficială a lucrărilor și de modificare a baremului, iar după caz inexistența acestuia.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” a surprins cazuri în care

studenților nu li s-a permis mărirea notelor, pe considerentul activității de seminar, ori nu li s-a permis mărirea notelor obținute în urma proiectelor.



Răspunsurile la întrebarea următoare a surprins detalii ale problemelor întâmpinate și/sau sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească: mai buna comunicare între studenți, promovarea eficientă a informațiilor importante și crearea unui context de deschidere și socializare între aceștia. De asemenea, e nevoie de o mai mare deschidere către studenții de anul I și de o pregătire mai intensă a reprezentanților de an, pentru ca aceștia să înțeleagă în ce constau responsabilitățile pe care le au, fiind recomandată și o monitorizare mai atentă a reprezentanților de ani, respectiv un raport de feedback din partea studenților reprezentanți.



Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au adunat răspunsuri pozitive din partea studenților, aceștia fiind mulțumiți de profesorii și materiile în cadrul cărora se folosește o platformă de e-learning. De asemenea, studenții au nevoie să existe o platformă în care să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online, unde profesorii ar putea răspunde la întrebări și unde ar putea fi actualizat în permanență catalogul cu notele de la proiectele studenților etc.


- Din numărul studenților respondenți care au făcut practică, doar jumătate au beneficiat de acest stagiu în mod organizat din partea facultății. Principalele impedimente întâlnite de studenți au fost:

- Superficialitate în implicarea studenților și a facultății în activitatea de practică;

- Îngreunarea birocratică excesivă;

- Lipsa timpului și atenției din partea îndrumătorului de practică;

- Numărul mic de companii doritoare să accepte studenții, din lista celor care au încheiat parteneriate cu facultatea;

- Poziționarea temporală nepotrivită a perioadelor de realizare a stagiului de practică.

Alte probleme întâmpinate de studenți au fost:

o Stabilirea orarului înaintea începerii semestrului;o Atitudinea superficială, ori lipsită de respect a personalului administrativ din cadrul secretariatului;o Ajustarea limbajului academic în funcție de capacitățile și nivelul studenților;o Transparentizarea procesului de acceptare în cadrul mobilităților Erasmus;o Seminarii supraaglomerate și ineficiente;o Desconsiderarea nevoilor speciale ale studenților la ID (program flexibil la secretariat, responsivitate din partea profesorilor etc.);o Centralizarea ineficientă a prezențelor de către profesori;o Materiale didactice în limba engleză;o Lipsa notificărilor trimise studenților cu privire la taxele și datele limită de plată a acestora

k. Facultatea de Business



Dintre respondenți, 94,7% sunt la forma de învățământ cu frecvență, 5,3% fiind înscriși la forma de învățământ la distanță.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 36,8% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 5,3% respondenți, anul III 47,4% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 10,5%, iar din anul II niciun student respondent.


La nivelul facultății de Business, din totalul de 19 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Administrarea afacerilor cu 57,9%, Administrarea afacerilor în servicii de ospitalitate cu 26,3%, Administrarea afacerilor internaționale cu 10,5%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



Metodele de predare inovatoare identificate de studenți sunt folosirea platformelor precum Menti.com și Kahoot.it în cadrul cursurilor, lucru care le oferă acestora un plus de dinamism.

De asemenea studenții laudă inițiativa de folosire a platformei Google Classroom pentru încărcarea materialelor de lucru online și facilitarea accesibilității.

Studenții au scos în evidență faptul că în cadrul a două materii (Control și audit financiar și Limba Engleză) aceștia nu eu primit notele până la sfârșitul sesiunii.


La întrebarea cu privire la motive care împiedică studenții să țină legătura cu studenții reprezentanți, cel mai des invocat este lipsa de informare a studenților cu privire la cine sunt reprezentanții lor. Astfel, din cauza unei lipse acute de comunicare mulți studenți din cadrul Facultății de Business susțin faptul că nu cunosc studenții care îi reprezintă în Consiliul Facultății.

La întrebarea ”Dacă aveți o astfel de platformă (E-learning) în cadrul facultății, cum funcționează?” studenții au afirmat că de cele mai multe ori încarcă suporturile de curs în

Google Drive. Deși profesorii dispun de platforma Teams, aceasta nu este folosită eficient de către toți profesorii facultății.

ALTE PROBLEME

Un aspect care a fost transmis este problema comunicării student-profesor la ciclul de învățământ la distanță. Se recomandă optimizarea modului în care profesorii comunică cu această categorie de studenți (punându-se accent pe transmiterea clară și concisă a modalității de evaluare) și a rapidității cu care aceștia încarcă suporturile de curs pe platformele folosite în acest sens.

l. Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării



Dintre respondenți, toți sunt înscriși la forma de învățământ cu frecvență, niciun respondent nefiind înscris la forma de învățământ la distanță.


S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 87%, iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 13%.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 38.9% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 44,4% respondenți, anul III 5,6% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 7,4%, iar din anul II 3,7% studenți respondenți.


La nivelul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din totalul de 54 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt CRP cu 40,7%, Publicitate cu 16,7%, Administrație Publică cu 14,8%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



Răspunsurile la întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” arată că în majoritate studenții au fost înștiințați; La întrebarea „Dacă nu ați fost informat sau vi s-a schimbat modalitatea de evaluare și examinare pe parcursul semestrului fără să fiți întrebați, vă rugăm să ne detaliați această situație (specializare, materie, nume tutore de curs, circumstanțe etc.):” se evidențiază: 1. Materia PR Online;2. Materia Organizații Regionale și Europene.„Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” – majoritatea studenților au răspuns pozitiv;

La întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” studenții au răspuns majoritar negativ; Răspunsurile la întrebarea „Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?” denotă că toți studenții au fost de acord.


„Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?” – studenții au descris, în majoritate, metodele ca fiind „clasice, dar cu caracteristici moderne care le eficientizează”; La întrebarea „Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” respondenții au surprins următoarele: sesiuni de întrebări, discuții sau debate, mai multă interacțiune profesor-student, participarea la conferințe, material video educativ; La întrebarea „În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?” se găsesc un număr mare de răspunsuri pozitive;

„S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” – studenții au răspuns în majoritate afirmativ; Răspunsurile la întrebarea „În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?” arată că majoritatea studenților au primit notele la câteva zile după examen;

„Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” – aproape toți respondenții nu au avut probleme de acest gen; „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” – în majoritate răspunsuri negative;

Răspunsurile la întrebarea „Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” denotă că un număr foarte mare de studenți sunt de acord.


La întrebarea „Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității?” primează răspunsurile afirmative, deși numărul celor negative nu trebuie neglijat; „Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” – un număr foarte mare de răspunsuri negative; La întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este nu, ce v-a împiedicat să o faceți?” se evidențiază următoarele: 1. Mulți dintre studenți nu îi cunosc;2. Dezinteres, inspiră neîncredere.„Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” – majoritatea studenților au ales să apeleze fie la reprezentantul de an, fie la secretariat;

„Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” – primează răspunsurile afirmative;


La întrebarea „Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” un număr foartee mare de studenți au răspuns negativ; Răspunsurile la întrebarea „Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” arată că primează răspunsurile pozitive; „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” – în majoritate se găsesc răspunsurile de tip „Parțial”, urmate de cele afirmative; La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” studenții au evaluat cu notele 4, respectiv 5 (în majoritate); La întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este 1 sau 2, ce îmbunătățiri ați face?” s-au menționat următoarele: aer condiționat și scaune mai confortabile.

ALTE PROBLEME ÎNTÂMPINATE

La întrebarea „Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” majoritatea răspunsurilor sunt de tipul „Parțial” sau „Da”; „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro)” – un număr foarte mare de răspunsuri pozitive; Răspunsurile la întrebarea „Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” arată că studenții sunt mulțumiți de cum funcționează platforma, dar nu și de faptul că profesorii o utilizează foarte rar; „Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesională?” - primează răspunsurile în care studenții nu au beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate; La întrebarea „Dacă ai recomandări cu privire la îmbunătățirea activității de practică, te rugăm să le menționezi:” s-au sesizat următoarele: 1. Oportunități de practică mai diversificate și comunicate studenților în timp util;2. Contracte de parteneriat cu firme de profil.

m. Facultatea de Studii Europene

Date generale privind respondenții Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, cei mai mulți respondenți fiind la licență (52,3%), urmând nivelul master (45,5%) și un respondent aflat la doctorat.

Tabel 1. Nivelul de studiu al respondenților Dintre respondenți, toți sunt înscriși la forma de învățământ cu frecvență, niciun respondent nefiind înscris la forma de învățământ la distanță.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 22,7% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 13,6% respondenți, anul III 18,2% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 38,6%, iar din anul II 4,5% studenți respondenți.


La nivelul Facultății de Studii Europene, din totalul de 44 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt RISE cu 43,2%, Management cu 9,1%, Administrație Europeană cu 6,8%, master Guvernanță europeană cu 15,9% și Afaceri europene şi management de programe cu 11,4%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



La întrebarea „Dacă nu ați fost informat sau vi s-a schimbat modalitatea de evaluare și examinare pe parcursul semestrului fără să fiți întrebați, vă rugăm să ne detaliați această situație (specializare, materie, nume tutore de curs, circumstanțe etc.):” au fost înregistrate câteva cazuri, fapt ce scoate în evidență lipsa de comunicare dintre studenți și profesori, precum și informarea deficitară de la începutul fiecărui semestru.

La întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” majoritatea răspunsurilor sunt pozitive, dar numărul celor negative nu este de neglijat;

„Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” – s-au înregistrat majoritar răspunsuri negative;

„Dacă răspunsul dvs. este da, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” – în primul semestru, an universitar 2018/2019, specializarea RISE-Engleză avea ore de la 8:00 la 18:00;

La întrebarea „Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?” s-a înregistrat un număr foarte mare de răspunsuri pozitive.


„Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?” – majoritatea răspunsurilor au clasificat metodele de predare ca fiind „Clasice, dar cu caracteristici moderne care le eficientizează”;

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” arată că studenții consideră dictatul materiei, ca fiind o metodă ineficientă, iar ca și metode inovatoare quiz-uri la începutul orelor pentru consolidarea materiei sau inițierea de discuții;

La întrebarea „În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?” nu s-au găsit probleme;

La întrebarea „S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” nu s-au înregistrat probleme;

„În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?” – majoritatea studenților au primit notele la câteva zile după examen, sau imediat după acesta;

„Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” – nu s-au găsit probleme;

„V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” – primează răspunsurile pozitive;

„Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” – număr foarte mare de răspunsuri pozitive.


În cadrul întrebării „Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității?” primează răspunsurile afirmative;

La întrebarea „Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” majoritatea studenților au răspuns negativ;

La întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este nu, ce v-a împiedicat să o faceți?” s-au evidențiat următoarele:

1. Neimplicarea acestora în relaționarea cu studenții;2. Nu se cunosc studenții reprezentanți în rândul celorlalți.

„Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” – majoritatea studenților au apelat fie la reprezentantul de an, fie la secretariat;

La întrebarea „Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” s-a înregistrat un număr mare de studenți care sunt de acord;


La întrebarea „Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” s-au înregistrat mai multe răspunsuri negative;

„Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” - nu s-au găsit probleme;

Majoritatea studenților au răspuns la întrebarea „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” cu „Parțial” sau „Da”;

La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” cei mai mulți studenți au evaluat cu nota 4, studenții fiind parțial mulțumiți. Printre sugestiile acestora se numără achiziționarea de:

1. Calculatoare noi;2. Încălzirea sălilor de curs/ seminar pe timpul iernii;3. Table cu marker;4. Videoproiectoare.


„Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” – primează răspunsurile de tip „Parțial” sau „Da”;

La întrebarea „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro)” toți studenții sunt de acord;

În cadrul întrebării „Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” s-a observat că studenții nu au o astfel de platformă, dar comunică pe un grup de Facebook făcut de studentul Senator;

La întrebarea „Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesională?” cei care au beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate au fost doar „Parțial” mulțumiți, sau complet nemulțumiți;

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ai recomandări cu privire la îmbunătățirea activității de practică, te rugăm să le menționezi:” arată că studenții își doresc mai multă implicare din partea facultății privind acest subiect și o paletă mai largă și diversificată de locuri;

În cadrul întrebării „Dacă ai plecat cu o mobilitate Erasmus+, pe parcursul cel puțin unui semestru, ai întâmpinat dificultăți în echivalarea creditelor/materiilor? Dacă ai întâmpinat orice fel de dificultăți, poți să ne oferi detalii:” s-au identificat următoarele:

1. Notele au ajuns la începutul semestrului 2, astfel studenții nu au putut beneficia de burse de merit;2. Procesul de dinaintea plecării cu mobilitatea Erasmus (și de după) este mult mai complicată decât pentru cei din alte țări.

n. Facultatea de Teatru și TeleviziuneUn singur student, masterand al Facultății de Teatru și Film, specializarea Teatru, film şi multimedia, a răspuns chestionarului.

STAREA EDUCAȚIONALĂ La întrebarea <<Ați auzit de „Statutul Studentului” („Codul drepturilor și obligațiilor studentului”)?>> toate răspunsurile au fost negative;

„Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” – toate răspunsurile au fost positive;

La întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” nu s-au găsit probleme;

La întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” nu s-au întâlnit cazuri;

„Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?” – doar răspunsuri afirmative.

ACTIVITATEA DE PREDARE ȘI EVALUAREA STUDENȚILOR „Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?” – studenții consideră metodele ca fiind „Clasice”;

„S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” – studenții au răspuns afirmativ;

„În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?” – după finalizarea sesiunii ordinare;

La întrebarea „Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” nu s-au întâmpinat probleme;

La întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” nu s-au înregistrat răspunsuri afirmative;

„Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” – primează răspunsurile pozitive.

REPREZENTARE STUDENȚEASCĂ „Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității?” – doar răspunsuri negative;

„Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” – de asemenea, doar răspunsuri negative;

Răspunsurile la întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este nu, ce v-a împiedicat să o faceți?” arată că studenții își doresc mai multă implicare din partea reprezentanților;

La întrebarea „Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” studenții au răspuns că preferă să își rezolve singuri problemele;

„Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” – răspunsurile denotă că studenții sunt nemulțumiți de activitatea acestora;

La întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este nu, vă rugăm să ne detaliați situația, respectiv să ne detaliați ce probleme ați întâmpinat și/sau să aduceți sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească:” se pare că cea mai mare problemă este faptul că nu se cunosc studenții reprezentanți, iar activitatea acestora nu este vizibilă.


Răspunsurile la întrebarea „Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” arată că studenții sunt nemulțumiți de programul secretariatului;

„Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” – respondenții sunt satisfăcuți de atitudinea personalului administrativ;

La întrebarea „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” primează răspunsurile negative;

„Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” – respondenții au evaluat cu nota 3;


„Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” –răspuns negativ;

Răspunsurile la întrebarea „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro)” sunt pozitive.

o. Facultatea de Educație Fizică și Sport




Tabel 2, Forma de învățământ la care sunt înscriși respondenții

S-a observat faptul că persoanele de sex feminin sunt reprezentate în proporție de 55,6% iar persoanele de sex masculin sunt reprezentate în proporție de 44,4%.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 33,3% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 33,3% respondenți, anul III 22,2% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 11,1%, iar din anul II niciun student respondent.


La nivelul Facultății de Educație Fizică și Sport, din totalul de 44 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Kinetoterapia și motricitate specială cu 44,4%, Educație Fizică și Sportivă cu 33,3%, Sport și performanță motrică și Kinetoterapia în afecțiuni ale aparatului locomotor cu 11,1%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



La întrebarea cu privire la motive care împiedică studenții să țină legătura cu studenții reprezentanți, cel mai des invocat este lipsa de informare a studenților cu privire la cine sunt reprezentanții lor. Astfel, din cauza unei lipse acute de comunicare mulți studenți din cadrul Facultății de Educație Fizică și Sport susțin faptul că nu cunosc studenții care îi reprezintă în Consiliul Facultății.

ALTE PROBLEME

O serie de alte probleme surprinse de studenți se referă la materialele folosite la cursurile de kinetoterapie care, susțin ei, sunt învechite, iar materia predată nu este actualizată în conformitate cu ultimele descoperiri în domeniu. S-a mai pus accentul pe atitudinea nepotrivită a unor profesori față de studenți, dar și pe suporturile de curs ce abundă în greșeli gramaticale.

p. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială



Dintre respondenți, 97,6% sunt înscriși la forma de învățământ cu frecvență, iar 2,4% dintre respondenți fiind înscriși la forma de învățământ la distanță.




Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 23,8% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul variază odată cu creșterea anilor de studiu, anul II 64,3% respondenți, anul III 9,5% respondenți. La nivelul de studii masterale, studenții din anul I au completat într-un procent de 11,1%, iar din anul II sunt 2,4% studenți respondenți.


La nivelul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, din totalul de 42 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Asistența socială cu 54,8%, Sociologie cu cu 26,2% și Resurse Umane cu 16,7%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



Răspunsurile la Întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” au surprins probleme la nivelul facultății: studenții nu au fost informați de la început, au existat cursuri unde s-a prezentat cu neclaritate programa și modalitățile de evaluare, nu există concordanță între fișa disciplinei și lucrurile prezentate în cadrul cursului.

Răspunsurile la întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” au surprins cazuri de neacordare a suportului de curs, printre materiile vizate se numără: Teorii sociologice moderne, Resurse umane, Prevenție terapie și reabilitare în adicții, Comunicare interpersonală creativă.

Studenții s-au confruntat cu:

•cantitate substanțială de informație, greu de recuperat;

•refuzul nejustificat al profesorilor de a acorda suportul de curs în condițiile existenței acestuia;

•substituirea suportului de curs prin referințe și bibliografie greu de găsit;

•existența suportului de curs într-o limbă necunoscută de studenți.

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?„ aduc din partea studenților o serie de situații în care numărul de ore zilnice depășea 8 ore, ajungând chiar la 10-12 ore. Acest lucru, împreună cu situațiile în care studenții sunt nevoiți să parcurgă și distanța dintre cursuri/laboratoare, face ca procesul educațional să fie ineficient, studenții fiind lipsiți de randament .



•adaptarea metodelor de predare ale profesorilor străini în funcție de capacitatea și nevoile studenților, existând situații de profesori care suprasolicită studenții (Lb. Chineză);

•inovarea modalităților de predare, eliminându-se învățatul mecanic al cuvintelor, introducându-se învățarea alternativă;

•eliminarea sistemului de dictare-notare din modul de predare al profesorilor;

•găsirea de aplicabilitate concretă a noțiunilor teoretice învățate;

Răspunsurile la întrebarea „Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins următoarele cazuri: constrangerea studenților să participe la examen într-o singură dată prestabilită -constrangerea studenților de a participa la examen împreună cu grupa lor -schimbarea datei de examinare doar cu acordul profesorului. Principala problemă observată la nivelul întregii facultăți, în ceea ce privește cele două date de examinare ale studenților, este stabilirea acestora în mod formal, studenților fiindu-le transmis că a doua dată de examinare este „de rezervă”, ci nu o posibilitatea lor de alegere. Printre materiile vizate se numără: Psihologie generală, Sociologia organizațiilor, Statistică, Engleză etc.

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat” au surprins cazuri în care notele erau transmise târziu studenților, fiind resimțit un dezinteres din partea profesorilor.

Răspunsurile la întrebările următoare ”Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:” au surprins unele cazuri de subiectivitate în acordarea notelor, dar nu este o problemă recurentă în rândul studenților.

Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” nu a surprins nicio problemă.



Răspunsurile la întrebarea următoare a surprins detalii ale problemelor întâmpinate și/sau sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească: mai buna comunicare între studenți, promovarea eficientă a informațiilor importante și crearea unui context de deschidere și socializare între aceștia. De asemenea, e nevoie de o mai mare deschidere către studenții de anul I și de o pregătire mai intensă a reprezentanților de an, pentru ca aceștia să înțeleagă în ce constau responsabilitățile pe care le au, fiind recomandată și o monitorizare mai atentă a reprezentanților de ani, respectiv un raport de feedback din partea studenților reprezentanți.


Studenții nemulțumiți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor au adus următoarele sugestii..

Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au adunat următoarele răspunsuri:


Răspunsurile la întrebările următoare „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” au adunat răspunsuri pozitive din partea studenților , aceștia având nevoie să existe o platformă în care să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online, unde profesorii ar putea răspunde la întrebări și unde ar putea fi actualizat în permanență catalogul cu notele de la proiectele studenților etc.

ALTE PROBLEME

•Din numărul studenților respondenți care au făcut practică, doar jumătate au beneficiat de acest stagiu în mod organizat din partea facultății. Principalele impedimente întâlnite de studenți au fost:

- întârzierea răspunsului din partea facultății cu privire la suportul în găsirea unui loc de practică;

- lipsa timpului și atenției din partea îndrumătorului de practică;

- numărul mic de companii doritoare care au încheiat parteneriate cu facultatea;

- poziționarea temporală nepotrivită a perioadelor de realizare a stagiului de practică.

•Reorganizarea planurilor de învățământ pentru specializarea Resurse Umane, unde se axează multe dintre materii în zona teoretică de sociologie.

•Numeroase situații de nerespectare a orarului din partea profesorilor.






q. Facultatea de Știința și Ingineria Mediului


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 40% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului I. Procentul scade proporțional cu creșterea anilor de studiu, anul II 26,7% respondenți, anul III 26,7% respondenți, anul IV cu 6,7% dintre respondenți. La nivelul de studii masterale niciun student nu a răspuns la chestionar.


La nivelul Facultății de Știința și Ingineria Mediului, din totalul de 15 răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Ingineria mediului cu 60%,

Știința mediului cu 33,3% și Gestiunea și Protecția mediului cu 6,7%, restul specializărilor fiind reprezentate într-un număr mai mic.



La întrebarea: „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” , răspunsurile studenților au fost pozitive (în majoritate); La întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” nu s-au surprins probleme; Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” arată că există cazuri în care studenții au fost solicitați pentru mai mult de 8 ore pe zi; „Dacă răspunsul dvs. este da, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” – un caz în care orarul cuprinde zece ore de cursuri și seminarii, fără alte două ore destinate modulului pedagogic; La întrebarea „Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?” toți respondenții au fost de acord;

ACTIVITATEA DE PREDARE ȘI EVALUARE A STUDENȚILOR

Răspunsurile la întrebarea„Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?” denotă faptul că majoritatea metodelor de predare sunt clasice (doar în anumite cazuri cu caracteristici mai moderne); La întrebarea „Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:”, respondenții propun următoarele idei pentru categoria metodelor învechite și ineficiente – a se renunța la predarea materiei într-un mod neatrăgător (citind de pe slide-urile prezentărilor Power Point), iar pentru metodele inovatoare și eficiente, respondenții propun pentru cadrele didactice să dezvolte metode cu caracter non-formal pentru orele de studiu; La întrebarea ”În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?” nu s-au întâmpinat probleme; Răspunsurile la întrebarea „S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” arată că sunt cazuri în care nu au fost luate în considerare și părerea studenților, deși în majoritate nu au existat probleme; Întrebarea „În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?” surprinde că studenții au primit nota la câteva zile după examen (în majoritate), cu excepțiile enumerate la întrebarea următoare; La întrebarea „Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat:” s-au enumerat următoarele cazuri: - în sesiunea de restanțe, după insistențele studenților și ale secretariatului, s-au afișat notele la materia în cauză (respondentul nu a specificat); - la materia ”Modificări Globale de Mediu” nu s-au afișat notele, deși sesiunea se terminase.Răspunsurile la întrebarea „Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” denotă că nu există cazuri;Răspunsurile la întrebarea „V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” arată că există cazuri în care studentului i s-a întâmplat aceasta (exemplul se găsește la următoarea întrebare);Răspunsurile la întrebarea „Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” arată că majoritatea respondenților sunt de acord;

REPREZENTARE STUDENȚEASCĂ La întrebarea „Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității?” răspunsurile au fost pozitive; „Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” – majoritatea răspunsurilor pozitive; Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” susțin că majoritatea studenților apelează la reprezentantul de an sau la studenții reprezentanți din Consiliul Facultății; „Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” – un număr mare de răspunsuri pozitive, iar restul consideră că reprezentanții și-au îndeplinit datoria parțial;


La întrebarea „Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” respondenții consideră (în majoritate) că programul secretariatului nu îndeplinește acest criteriu; Răspunsurile la întrebarea „Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” sunt majoritar pozitive, deși o parte nu ar fi de acord; „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” – răspunsurile în majoritate pozitive, dar nu trebuie neglijat numărul de răspunsuri negative sau cele care susțin că studenții sunt parțial satisfăcuți de orarul facultății; La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” respondenții au evaluat în (aproape) egală măsură cu notele 3 și 4 (din 5), ceea ce înseamnă că sunt satisfăcuți de resursele materiale de care dispun; Răspunsurile la întrebarea „Dacă răspunsul dvs. este 1 sau 2, ce îmbunătățiri ați face?” susțin că este necesară achiziționarea unor proiectoare noi;

ALTE PROBLEME ÎNTÂMPINATE „Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” – în majoritate răspunsuri pozitive; „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro)” – toți respondenții sunt de acord; Răspunsurile la întrebarea „Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează?” arată că studenții își doresc o astfel de metodă (nu există), cursurile găsindu-se doar pe site-ul facultății; În cazul întrebării „Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesională?” se observă că (în majoritate) studenții care au beneficiat de stagiu de practică asigurat de facultate sunt mulțumiți sau doar parțial mulțumiți; Răspunsurile la întrebarea „Dacă ai recomandări cu privire la îmbunătățirea activității de practică, te rugăm să le menționezi:” subliniază următoarele aspecte: se cere o mai bună organizare și comunicare între studenți și cei ce oferă stagiul de practică , precum și implicarea studenților în luarea deciziilor, dar și crearea unei platforme profesionale în care studenții să aibă acces la parteneriate cu sectorul privat, agenți economici etc; La întrebarea „Dacă ai plecat cu o mobilitate Erasmus+, pe parcursul cel puțin unui semestru, ai întâmpinat dificultăți în echivalarea creditelor/materiilor? Dacă ai întâmpinat orice fel de dificultăți, poți să ne oferi detalii:” nu s-au găsit probleme;

r. Facultatea de Teologie OrtodoxăDate generale privind respondenții Chestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, toți respondenții fiind la nivelul de studii licență.






Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 66,7%, dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului IV, respectiv anul I licență cu 33,3% respondenți.


La nivelul Facultății de Teologie Ortodoxă, din totalul de răspunsuri, specializările cu cel mai înalt grad de responsivitate sunt Teologie Ortodoxă Pastorală și Arta Sacră.


STAREA EDUCAȚIONALĂ

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” arată că nu informațiile nu au ajuns la toți studenții;

„Dacă nu ați fost informat sau vi s-a schimbat modalitatea de evaluare și examinare pe parcursul semestrului fără să fiți întrebați, vă rugăm să ne detaliați această situație (specializare, materie, nume tutore de curs, circumstanțe etc.):” – aceste date erau adeseori transmise cu câteva săptămâni înainte de examen;

La întrebarea „Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” majoritatea răspunsurilor au fost afirmative;

La întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” nu s-au notat cazuri;

„Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?” – număr foarte mare de răspunsuri pozitive.

ACTIVITATEA DE PREDARE ȘI EVALUAREA STUDENȚILOR Toți respondenții „Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?”au clasificat metodele de predare ca fiind „Clasice, dar cu caracteristici moderne care le eficientizează”;

În cadrul întrebării „În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?” nu s-au înregistrat nemulțumiri;

„S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” – toți studenții au fost de acord;

La întrebarea „Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” nu s-au găsit răspunsuri pozitive;

„V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” – nu s-au notat nemulțumiri;

La întrebarea „Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” s-a găsit un număr mare de răspunsuri afirmative.

REPREZENTARE STUDENȚEASCĂ „Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității?” – un număr mare de răspunsuri pozitive;

La întrebarea „Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” s-au găsit un număr mare de răspunsuri negative;

„Dacă răspunsul dvs. este nu, ce v-a împiedicat să o faceți?” – studenții consideră că nu ar schimba cu nimic situația;

La întrebarea „Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” se înregistrează că studenții au apelat fie la secretariatul facultății, fie la reprezentantul de an;

„Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” – majoritatea studenților sunt mai mult decât mulțumiți.


„Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” – toate răspunsurile afirmative;

„Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” – nu s-au sesizat nemulțumiri;

Răspunsurile la întrebarea „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” arată că studenții nu sunt mulțumiți de orar;

La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” studenții se arată foarte mulțumiți de sălile de curs.

ALTE PROBLEME ÎNTÂMPINATE „Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” – primează răspunsurile pozitive;

La întrebarea „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro)” studenții au răspuns în majoritate pozitiv;

„Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesională?” – studenții care au avut parte de stagiu de practică sunt parțial mulțumiți;

La întrebarea „Dacă ai recomandări cu privire la îmbunătățirea activității de practică, te rugăm să le menționezi:” s-a făcut sesizarea că studenții își doresc practică liturgică obligatorie din primul an.

s. Facultatea de Teologie Greco-CatolicăDate generale privind respondențiiChestionarul a fost distribuit către toate nivelurile de studiu, toți respondenții fiind la nivelul de studii licență.




Toți studenții respondenți la chestionar sunt de sex feminin.


Chestionarul se raportează la anul universitar 2018-2019. Pentru nivelul de studii licență: 66,7% dintre cei care au completat chestionarul se aflau la finalul anului anul II, respectiv anul III licență cu 33,3% respondenți.

Tabel 4. Distribuția procentuală a respondenților în funcție de anul de studiu La nivelul Facultății de Teologie Ortodoxă, din totalul de răspunsuri, specializarea la care sunt înscriși respondenții este Teologie greco-catolică Asistență Socială.



La întrebarea <<Ați auzit de „Statutul Studentului” („Codul drepturilor și obligațiilor studentului”)?>> s-au înregistrat ca fiind egale numărul răspunsurilor pozitive cu cel al răspunsurilor negative;

„Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?” - nu s-au găsit probleme;

„Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)” – număr foarte mare de răspunsuri pozitive;

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?” arată că nu sunt cazuri;

La întrebarea „Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?” toți respondenții sunt de acord.

ACTIVITATEA DE PREDARE ȘI EVALUAREA STUDENȚILOR La întrebarea „Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?” studenții au clasificat metodele de predare drept „Clasice, dar cu caracteristici moderne care le eficientizează” sau doar „Clasice”;

La întrebarea „Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:” s-a identificat faptul că studenții își doresc mai multe prezentări libere, nu doar de tipul PowerPoint;

„În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?” – nu s-au notat probleme;

La întrebarea „S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?” nu s-au găsit nemulțumiri;

La întrebarea „În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?” primează răspunsurile de tip „La câteva zile după examen”;

„Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen?” – nu s-au întâmpinat probleme;

„V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului?” - nu s-au notat nemulțumiri;

La întrebarea „Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți?” primează răspunsurile afirmative.

REPREZENTARE STUDENȚEASCĂ La întrebarea „Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității?” răspunsurile sunt majoritar pozitive;

„Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii?” – număr mare de răspunsuri pozitive;

Răspunsurile la întrebarea „Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la:” arată că un număr foarte mare de student apelează la secretariatul facultății;

La întrebarea „Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare?” se înregistrează un număr mare de răspunsuri pozitive.

ADMINISTRATIV ȘI COMUNICARE „Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi?” – număr foarte mare de răspunsuri afirmative;

Răspunsurile la întrebarea „Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților?” denotă că majoritatea studenților sunt mulțumiți;

La întrebarea „Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților?” s-a înregistrat că numărul răspunsurilor pozitive este egal cu cel al răspunsurilor negative;

La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor?” majoritatea studenților au evaluat cu nota 4 (din 5).

ALTE PROBLEME ÎNTÂMPINATE Răspunsurile la întrebarea „Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră?” denotă că studenții sunt destul de mulțumiți;

La întrebarea „Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro)” s-au înregistrat doar răspunsuri pozitive;

„Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesională?” - număr foarte mare de răspunsuri pozitive.

5. Recomandări generale

Recomandările următoare au fost făcute în baza răspunsurilor la chestionar, ținând cont de răspunsurile studenților, precum și de cerințele și nevoile unui mediu academic-universitar calitativ.

Admitere ● Dezvoltarea unor practici calitative de admitere, diferențiate în funcție de programul de studiu, prin stabilirea unor criterii de admitere care să stimuleze performanța academică.● Justificarea și micșorarea taxelor de admitere acolo unde este cazul.● Recomandăm integrarea unui student în comisia de admitere la nivel de universitate. respectiv. pentru fiecare facultate în parte, student validat împreună cu întreaga comisie în senatul universitar.● Admiterea ar putea fi orientată și spre studenții internaționali.● Admiterea ar trebui să permită studenților cu cerințe speciale șansa la un concurs de admitere cu probe accesibile lor( spre exemplu, limbaj special pentru surdo-muți).

Burse și taxe ● Realizarea unor campanii de informare a studenților, prin care li se explică utilizarea ulterioară a taxelor plătite de aceștia și multiplele metode de asistență financiară, mai ales categoriile de bursă de ajutor social, precum cea pentru îmbrăcăminte și încălțăminte sau cea în caz de deces, care nu sunt absolut deloc cunoscute de către studenți.● Creșterea proporției resurselor proprii ale instituției în fondul de burse.● Posibilitatea cumulării burselor de către studenții etnici români din afara granițelor.

Personal academic și universitar ● Elaborarea unui regulament de evaluare a rezultatelor învățării care să se ghideze în funcție de principiile învățământului centrat pe student, care să reglementeze anumite practici ce pot fi abordate de profesori, practici precum evaluarea informală, evaluarea pe parcurs etc. Revizuirea metodelor de predare și examinare astfel încât examinarea să fie percepută ca rezultat al învățării, unde studentul să poată aplica cunoștințele dobândite de-a lungul semestrului.● Respectarea metodologiei de evaluare a studenților de către toate cadrele didactice. În vederea transparenței evaluării, e obligatoriu ca baremul de evaluare pentru obținerea notei maxime să fie aduse la cunoștință studenților, pentru ca acesta

să aibă posibilitatea și dreptul de a se autoevalua și, în situații necesare, de a contesta rezultatul obținut. ● Pentru o învățare ulterioară eficientă, studenții ar trebui să primească feedback după fiecare evaluare.● Crearea unor mecanisme de analiză și perfecționare a procedeelor de cuantificare a dezvoltării profesionale de care are parte fiecare cadru didactic; aceștia ar trebui să se afle într-o continuă perfecționare și să ofere studenților exemple de bune practici, prin prisma sesiunilor de formare periodice la care iau parte, mai ales în domeniul pedagogic, unde studenții acuză lipsa unor competențe de predare și evaluare necesare aprofundării informației primite.● Facilitarea evaluării periodice a activității cadrelor didactice la nivelul metodelor de evaluare și examinare, realizarea unei perioade de evaluări după sesiunea de examinare, pentru a crea o pondere a informațiilor primite, în funcție și de modalitatea de examinare, rezultate și contestații, nu numai de modul de predare și relația student-profesor de pe parcursul semestrului.● Publicarea mult mai vizibilă a rezultatelor evaluării cadrelor didactice, pentru creșterea utilității și îmbunătățirea procesului de evaluare.● Desfășurarea unor cursuri de formare continuă a cadrelor didactice, prin accesarea unor programe de pregătire pedagogică specifică prin intermediul cărora profesorii să descopere noi metode de evaluare pe care să le adapteze mediului universitar.● Crearea unor metode de evaluare a personalului nedidactic și didactic auxiliar de către studenți, care să fie obiective și să vizeze toate categoriile de studenți.

Studenți ● Studenții au remarcat nevoia utilizării unei platforme de e-learning în cadrul facultăților, unde să fie centralizate toate materiile, suporturile de curs, unde să dea teste online, unde profesorii ar putea răspunde la întrebări și unde ar putea fi actualizat în permanență catalogul cu notele de la proiectele studenților etc.● Se recomandă standardizarea și actualizarea tuturor site-urilor ce țin de UBB. Actualizarea site-urilor astfel încât ele să conțină toate informațiile necesare studenților. Transparentizarea și actualizarea fișelor disciplinelor pe platforma online a facultății în cazurile în care acestea sunt incomplete sau învechite.● Facilitarea procesului de alegere a unui opțional din cadrul altei facultăți, prin promovarea ghidului de alegere a optionalelor și prin comunicarea eficientă dintre studenți și personalul administrativ.● Lucrul cu grupe mai mici de studenți, în special în cadrul laboratoarelor, care să perfecționeze astfel procesul de învățare.● Achiziționarea de echipamente de studiu pentru a rezolva problema suprapopulării orelor de laborator/seminar.● Actualizarea și reformularea Regulamentului privind activitatea profesională a studenţilor (nivel licenţă şi master) din Universitatea Babeş-Bolyai adoptat în 2012 în

vederea adăugării informațiilor și datelor specifice cu privire la modul exact de monitorizare a programelor de studii în vederea optimizării funcționării acestora. Recomandăm anexarea unui plan de acțiune concis și clar pentru facilitarea analizării însușirii acestuia. ● Implicarea studenților în procesul de actualizare și inovare a planurilor de învățământ, respectiv a fișelor de disciplină aferente programului de studii prin introducerea studenților observatori în Departamentele Facultăților deschise cu ajutorul CFCIDFR al UBB.● Internaționalizarea mediului de învățare prin atragerea de studenți internaționali și prin facilitarea mobilităților externe pentru studenți și cadrele didactice. Facilitarea parcursului educațional pentru studenții internaționali prin traducerea regulamentelor interne, a contractelor de studiu, de cazare și a informațiilor utile, precum și revizuirea și clarificarea obiectivelor învățării pentru a asigura compatibilitatea și comparabilitatea calificărilor.● Facultățile, în mod special cele din sfera reală, au nevoie de politici mai bune de dezvoltare a competențelor transversale prin activități suplimentare ce permit studentului să dobândească experiență și să se dezvolte multilateral.● Deschiderea mai mare a centrelor de cercetare către studenți. Facilitarea accesului la activitatea de cercetare pentru o arie mai largă de studenți prin programe specifice de practică și de încurajare a performanței.

Etică și administrativ ● Să se precizeze în Codul de Etică și Deontologie Profesională sau în regulamentul de funcționare a Comisiei de Etică metode prin care identitatea celor ce se sesizează este protejată, cât și definirea mai vastă a unor încălcări etice în mediul academic.● Universitatea Babeș-Bolyai să promoveze și mai mult o politică bazată pe prevenție cu privire la eventualele încălcări ale codului de etică în vigoare, demonstrând prin poziții publice, studii, analize sau măsuri efective luate în acest sens.● Creșterea numărului studenților din comisia de etică. Dacă tot este specificat în Regulamentul de funcționare a Comisiei faptul că studenții au minim un reprezentant în Comisie, se recomandă reluarea practicii de a avea doi studenți în Comisia de Etică - unul de la masterat și unul de la doctorat.● Consultarea studenților în legătură cu activitatea personalului administrativ și oferirea de oportunități de dezvoltare pentru personalul administrativ.● Crearea unui program de relații cu publicul mai flexibile, în cazul secretariatelor la nivel de facultăți, un exemplu de bună practică fiind observat în cadrul Facultății de Geografie.● Adaptarea serviciilor și resurselor în funcție de nevoile studenților de orice fel (internaționali, maturi, cu dizabilități).

● Inițierea unui plan de investiții pentru construirea mai multor spații de cazare. Construirea de cămine pentru rezolvarea problemelor de supra-cazare a studenților și a acoperirea cererilor de cazare în proporție mai mare.

6. Concluzii

Gradul de implementare al Statutului Studentului în UBB este mulțumitor. Studenții au o părere pozitivă în mare măsură despre nivelul calității procesului educațional, dar există unele aspecte ce îi nemulțumesc totuși la nivel de universitate și la nivel de facultate. Probleme apărute, de multe ori nu sunt reglementate prin regulamentele UBB, fapt ce accentuează nevoia actualizării periodice a regulamentelor și metodologiilor universitare.

7. Anexe

ANEXA 1- Întrebări Chestionar

1. La ce facultate studiezi?2. Nivel de studiu:3. Formă de învățământ:4. Specializări:5. An de studiu:6. Sex:7. Adresă de e-mail (Va fi folosită doar pentru a disemina rezultatele obținute în urma evaluării):8. Ați auzit de „Statutul Studentului” („Codul drepturilor și obligațiilor studentului”)?9. Ați fost informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de aceasta, precum şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare?10. Dacă nu ați fost informat sau vi s-a schimbat modalitatea de evaluare și examinare pe parcursul semestrului fără să fiți întrebați, vă rugăm să ne detaliați această situație (specializare, materie, nume tutore de curs, circumstanțe etc.):11. Ați beneficiat de un suport de curs gratuit, de minim 5 pagini, în format fizic sau electronic, pentru fiecare disciplină? (Suportul de curs se referă la materiale selecționate de profesori, unde este structurată materia cursului, conform fișei disciplinei.)12. Dacă răspunsul dvs. este nu, vă rugăm să ne detaliați situația (specializare, materie, nume cadru didactic, circumstanțe etc.):13. Ați fost nevoit să participați la procesul educațional mai mult de 8 ore pe zi, reprezentând cursuri, laboratoare și seminarii, exceptând cazurile de pregătire practică?14. Dacă răspunsul dvs. este da, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:15. Considerați util ca studenții să fie consultați cu privire la întocmirea planurilor de învățământ și fișelor disciplinei?16. Cum ați clasifica metodele de predare utilizate de profesorii facultății?17. Dacă ați identificat metode de predare inovatoare și eficiente sau, din contra, metode învechite și ineficiente, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii:18. În cadrul sesiunii normale v-au fost oferite două date de examinare diferite, dintre care ați avut posibilitatea de a alege?19. Dacă nu ai putut alege între două date de examinare, vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat:

20. S-a ținut cont de părerea studenților în alegerea datelor de examen?21. În urma sesiunii ordinare, când ați fost înștiințați de nota pe care ați primit-o?22. Dacă ați fost în situația de a nu primi notele până la sfârșitul sesiunii, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat:23. Ați fost pus până acum în situația de a fi evaluat subiectiv sau discriminatoriu la un examen? Dacă răspunsul dvs. este da, detaliați-ne ceea ce s-a întâmplat:

24. V-a fost limitată posibilitatea de a vă mări nota în cadrul sesiunii de restanțe pe considerentul activității din timpul semestrului? Dacă răspunsul dvs. este da, vă rugăm să oferiți mai multe detalii cu privire la materie și profesorul vizat: 25. Considerați benefică evaluarea pe parcursul semestrului a cunoștințelor dobândite de studenți? 26. Vă cunoașteți studenții reprezentanți din Consiliul Facultății și/sau studentul reprezentant din Senatul Universității? 27. Țineți legătura cu aceștia privind nelămuririle și problemele pe care le-ați întâmpinat, respectiv dacă aveți sugestii? 28. Dacă răspunsul dvs. este nu, ce v-a împiedicat să o faceți? 29. Dacă ați întâmpinat vreo problemă pe parcursul semestrului, respectiv în sesiune, ați apelat la: 30. Considerați că studenții reprezentanți și-au îndeplinit datoria de a informa studenții în legătură cu noile hotărâri sau și-au derulat într-o manieră adecvată activitatea de reprezentare? 31. Dacă răspunsul dvs. este nu, vă rugăm să ne detaliați situația, respectiv să ne detaliați ce probleme ați întâmpinat și/sau să aduceți sugestii pentru îmbunătățirea activității de reprezentare studențească: 32. Consideri că programul secretariatului se adaptează nevoilor studenților angajați/maturi? 33. Consideri că atitudinea generală a personalului administrativ este potrivită în rezolvarea solicitărilor venite din partea studenților? 34. Considerați că orarul este întocmit în conformitate cu nevoile studenților? 35. Cât de mulțumiți sunteți de resursele materiale ale sălilor de curs/laboratoarelor? Dacă răspunsul dvs. este 1 sau 2, ce îmbunătățiri ați face? 36. Considerați că profesorul tutore/îndrumător de an s-a implicat activ în dezvoltarea și consilierea voastră? 37. Considerați că la nivelul facultății este nevoie de o platformă de e-learning unde să fie centralizate toate materialele de curs și în cadrul căreia să se poată comunica mai ușor cu profesorii? (Exemplu: moodle.fspac.ubbcluj.ro) 38. Dacă aveți o astfel de platformă în cadrul facultății, cum funcționează? 39. Dacă ai beneficiat de un stagiu de practică asigurat de facultate, consideri că activitățile desfășurate te-au ajutat în dezvoltarea profesional 40. Dacă ai recomandări cu privire la îmbunătățirea activității de practică, te rugăm să le menționezi: 41. Dacă ai plecat cu o mobilitate Erasmus+, pe parcursul cel puțin unui semestru, ai întâmpinat dificultăți în echivalarea creditelor/materiilor? 42. Dacă ai întâmpinat orice fel de dificultăți, poți să ne oferi detalii: 43. Mai este ceva ce vrei să ne spui și noi am omis?

Documents

a Codului drepturilor și obligațiilor implementare Raport privind … · 2019-11-27 · o. Facultatea de Educație Fizică și Sport p. Facultatea de Sociologie și Asistență