I.C.D.M CRISTIAN SIBIU

RAPORT DE CERCETARE

.

PROIECT P.S. 6.3.5 /332

DEZVOLTAREA SI IMBUNATATIREA CALITATIVA A RASELOR DE ANIMALE, BOVINE, OVINE, CAPRINE, IMBUNATATIREA

TEHNOLOGIILOR DE CRESTERE SI EXPLOATARE IN GOSPODARIILE FAMILIALE MONTANE

Etapa V/2008 - REALIZAREA MODELULUI EXPERIMENTAL

Activitati :

1. Modernizarea exploatatiilor agricole montane private prin cresterea bovinelor,

ovinelor si caprinelor in directia obtinerii productiilor de carne, lapte

2.Utilizarea de solutii tehnologice adecvate zonei, speciei, rasei, productiei

In zona montana Romaniei exista cca.1000000 gospodarii private, in marea lor

majoritate cu caracter de subzistenta, in care se practica o agricultura traditionala,

ponderea fiind reprezentata de cresterea animalelor in sistem extensiv.In judetul Sibiu

zona montana reprezinta 30,5% din suprafata totala a fondului funciar, suprafata agricola

fiind reprezentata de 21,1%.In structura fondului funciar se remarca ponderea mare a

pasunilor, 28% si a fanetelor, 31,5%, fapt ce releva potentialul ridicat pentru cresterea si

exploatarea animalelor in zona.Din totalul de 17132 gospodarii montane la nivelul

judetului Sibiu, 55,3% detin o suprafata de pana la 1 ha, fapt ce demonstreaza ca tot

atatea gospodarii desfasoara o activitate de subzistenta in plan agricol.Alte aprox. 32%

din gospodarii detin intre 1-5 ha si numai aprox.12% detin suprafete de peste 5

ha.Gospodariile cu suprafete intre 10-25 ha sau mai mari de 25 ha, reprezinta 3% si

respectiv 3,5%.Din totalul exploatatiilor doar 0,03% detin instalatii de muls si 0,36% sunt

modernizate.In zona montana a judetului Sibiu exista si localitati cu suprafete agricole

mari ( Saliste, Rasinari, Jina, Gura Raului, Poiana, Sadu), localitati cu traditie in cresterea

animalelor.Ponderea mare a pasunilor si fanetelor a favorizat dezvoltarea cresterii

rumegatoarelor. Modul de folosire a terenului agricol evidentiaza faptul ca in aceste zone

exista conditii favorabile de crestere a animalelor, indeosebi pentru speciile care

pasuneaza, respectiv bovine, ovine si caprine.Principalele culturi intalnite in localitatile

din zona montana sunt plantele furajere (28,7%) si porumbul (25,3%), urmate de cartof

(16,75) si grau(1,8%).

In ceea ce priveste structura efectivelor de animale, la rumegatoare (bovine,

ovine, caprine), din totalul pe judet, in zona montana se afla 17% din efectivul de bovine,

43% din efectivul de ovine si 22,3% din efectivul de caprine.

Prin activitatile prevazute in cadrul proiectului s-a incercat evidentierea structurii

exploatatiilor de animale( ovine si caprine,bovine)din zona montana a judetului Sibiu,

zona cu traditie in cresterea rumegatoarelor.

Cresterea ovinelor este o activitate economica, traditionala, cu deosebite

implicatii sociale.Aceasta activitate a reprezentat intotdeauna pentru fermieri o sursa de

hrana si de materie prima pentru satisfacerea nevoilor familiale, dar si pentru comert.In

ceea ce priveste numarul de ovine, Romania este considerata ca tara cu cel mai mare

potential din Europa Centrala si de Est, dar si cu cele mai mari probleme de rezolvat.In

ceea ce priveste efectivele de ovine, Romania se afla pe primele locuri in Europa, ceea ce

ne-ar indreptati sa incercam sa castigam un loc pe piata mondiala, mai ales ca in Uniunea

Europeana exista deficite foarte importane la carnea de miel in special, dar si la laptele de

oaie si capra. De asemenea, pentru laptele de oaie si capra si pentru produsele

derivate(branzeturi de calitate) nu au fost stabilite limite de productie, asa cum este in

cazul laptelui de vaca.Hotararea Uniunii Europene de a nu introduce cote pentru aceste

produse nu a fost intamplatoare. Datele statistice ale MADR releva faptul ca desi sectorul

de crestere a ovinelor este cu cel mai mare volum la export, el este cel mai putin vizibil.

Marimea efectivelor de ovine in diferitele zone geografice este influentata de

traditie, conditiile de crestere si cerintele pietei.Diversitatea productiilor pe care le

realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le consuma, confera

cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva.Pe

langa alte oportunitati, cresterea ovinelor ar trebui sa reprezinte o piata cu perspective

reale de dezvoltare, avand in vedere si faptul ca in prezent oieritul traditional se

confrunta cu o serie de probleme(criza de forta de munca, investitii necesare pentru

respectarea conditiilor igienice impuse de noile norme europene, pretul scazut al

produselor si dificultatea valorificarii lor), care, dupa declaratiile Asociatiilor de

Crescatori de Ovine pun in pericol acest sector.

Turma ovine rasa Turcana

Berbec rasa Turcana

Datele au fost preluate din informatiile statistice, dar si culese direct din zona de

studiu, pe baza unor chestionare de sondaj.S-a urmarit dinamica fondului funciar,

dinamica efectivelor de ovine, incarcatura de ovine/ha teren agricol si pasune si in mod

deosebit specializarea gospodariilor in cresterea animalelor.Intre cresterea rumegatoarelor

si productia vegetala exista o stansa legatura.Animalele contribuie intr-o masura

importanta la imbunatatirea productiei vegetale si la cresterea rentabilitatii ei.

Exploatarea si valorificarea pajistilor din zona montana si premontana se

realizeaza in cele mai multe cazuri prin pasunat extensiv (deplasarea turmelor liber pe

pasune), sistemele moderne de utilizare a pajistilor(parcelare, exploatare mixta:pasunat,

cosit,, respectarea incarcaturii la ha in functie de cantitatea si calitatea biomasei,etc) fiind

foarte rar intalnite.

Pasunile cu incarcatura mai mare decat potentialul productiv al acestora,

determina pasunatul la ras, ceea ce duce la degradarea acestora prin disparitia speciilor

de plante valoroase si cresterea celor rezistente la tasat, hrana insuficienta pentru animale

si cu valoare nutritiva scazuta, cu influenta negativa asupra productiilor de lapte si carne.

Pasunile ineficient folosite, cu incarcatura prea mica de animale, permit dezvoltarea

luxurianta a plantelor, de obicei a celor cu valoare productiva si nutritiva scazuta, ceea ce

determina o slaba utilizare a bimasei, imbatranirea ierburilor, scaderea valorii nutritive,

aparitia stufarisurilor si a arbustilor, a musuroaielor, care in final duc la deprecierea

pajistilor

Valorificare pajistilor nu se face dupa un program bine stabilit(evitarea pasunatului

mixt, ovine-bovine, stabilirea incarcaturii la ha in concordanta cu productia de masa

verde si calitatea acesteia, etc). Exista zone unde pasunile sunt supraincarcate, fapt ce

duce la degradarea acestora si la hrana insuficienta pentru animale, care vor inregistra

productii scazute de lapte si carne. In alte zone pasunile au o incarcatura prea mica,

fenomen ce atrage dupa sine o slaba utilizare a nutretului verde, imbatranirea ierburilor si

scaderea valorii nutritive.

Pajiste degradata

In zona montana a judetului Sibiu, se constata cresterea traditionala a celor doua

specii de baza, respectiv ovine si bovine in toate comunele analizate.In aceasta zona

exista gospodarii specializate pe cresterea ovinelor si/sau a bovinelor, sau gospodarii cu o

activitate mixta.Numarul gospodariilor care nu detin animale este de aprox. 27%.

Cresterea ovinelor in judetul Sibiu, reprezinta o activitate traditionala,

multiseculara, fiind activitatea de baza pentru zona Marginimii Sibiului, unde alaturi de

cresterea animalelor se practica activitati traditionale privind prelucrarea produselor(lana,

lapte, carne) cu un pronuntat caracter specific local(branzeturi, imbracaminte, articole

artizanale, instrumente pentru prelucrarea produselor( obiectele de inventar ale stanii,

ateliere de cojocarie, confectionarea palariilor traditionale, ateliere pentru tesaturi, etc)

Cresterea oilor in special cuprindea in mod obligatoriu o perioada de

transhumanta, care imbraca forme variate de la o localitate la alta, in functie de numarul

animalelor detinute de crescatori si de posibilitatile economice si umane.In general

cresterea animalelor in judetul Sibiu si cu precadere in Marginimea Sibiului, este o

activitate familiala, mostenita din stramosi si desfasurata dupa principii specifice fiecarei

familii. Schimbarile privind proprietatea terenurilor au determinat si schimbari in

cresterea ovinelor, atat in plan tehnologic cat si economic.Acestea impun o noua abordare

tehnica si economica, in functie si in concordanta cu cerintele pietei, sanitare veterinare si

concurentiale europene.

Judetul Sibiu ocupa locul II pe tara in ceea ce priveste efectivul de ovine.Se spune

sa sibienii sunt printre cei mai aprigi crescatori de oi.In judetul Sibiu sunt 400000 de oi,

deci tot atatea cati locuitori. Din totalul efectivelor de rumegatoare (bovine, ovine,

caprine)din zona montana, ponderea cea mai mare o detin ovinele cu 93%. Din totalul

gospodariilor detinatoare de animale din zona, 56% detin numai oi, 43% cresc bovine. In

general sistemul de crestere a animalelor in zona montana este cel de pendulare scurta, cu

iernarea pe baza de fanuri naturale si cu folosirea pe timpul verii a pasunilor etajelor

montane mai inalte, prin vacarii, stane de oi sau exploatatii mixte.Acest sistem de crestere

a animalelor, determina o foarte buna calitate a carnii, laptelui si branzeturilor, desi

productiile obtinute sunt mici.

Pajiste degradata

Pasunat extensiv turma satului

Stana montana Paltinis Sibiu

Gospodariile taranesti detin cea mai mare parte a efectivului de ovine.Ponderea

cea mai mare o reprezinta gospodariile in care se cresc efective de ovine mai mici de 10

capete(64%).Gospodariile care detin peste 500 capete ovine reprezinta doar 0,4% din

numarul total de gospodarii, in ele fiind concentrat 15% din efectivul total de ovine din

zona.

Exploatatie montana Jina-Sibiu

Rasa Turcana detine ponderea cea mai mare in aceasta zona. Este o rasa rustica si

bine adaptata la conditiile aspre de mediu, rezistenta la intemperii si boli si valorifica bine

resursele de hrana de pe pajistile montane. Rasa Turcana detine aproape jumatate din

totalul efectivului de ovine, la nivel national( 44,5% ).Ovinele valorifica cel mai bine

pasunile si fanetele din zona montana. In conditiile de la noi, oile pot pasuna, in zona

montana cu altitudine intre 700 1300 m, intre 90 si 120 zile. Pasunatul se incheie de

obicei intre 31 august 10 septembrie, in functie de evolutia vremii. Prin tarlire, oile

contribuie la ridicarea fertilitatii solului si la sporirea productiei de masa verde.Pe langa

productia diversificata obtinuta de la ovine, acest motiv face din cresterea ovinelor o

ramura foarte importanta a zootehniei.In general ratiile ovinelor sunt constituite din masa

verde in perioada de pasunat, fanuri in perioada de stabulatie la care se adauga grosiere si

concentrate in perioada de fatari. In marea lor majoritate acestea nu sunt bine echilibrate

si nu asigura cerintele nutritionale in diferitele etape fiziologice. In gospodariile private,

in timpul iernii oile se cresc in general in adaposturi amenajate in apropierea casei.Exista

si zone in care se mai practica transhumanta, ca o traditie foarte veche. In judetul Sibiu

din peste 1700 de crecatori de ovine, doar 5 mai practica transhumanta.

Practicarea transhumantei

Practicarea transhumantei

Pastorii din Marginimea Sibiului se plang ca nu mai pot sa respecte traditia

milenara pentru ca nu mai au pe unde sa-si mane oile, transhumanta riscand astfel sa

ramana doar un motiv de balada.Nici micii crescatori nu mai vad o afacere din cresterea

oilor.Unii dintre ei, chiar dintre cei care au crescut oi din tata in fiu, incearca sa-si vanda

turmele.Lana, care era un produs important obinut de le oi, de cativa ani buni nu mai are

piata, fapt care impune orientarea crescatorilor catre alt produs, conform cerintelor pietei

europene sau chir mondiale.In general oile sunt crescute pentru lapte-carne si mai putin

lana.Atunci cand sunt exploatate pentru carne, animalele sunt crescute pe pasune, prin

tehnologii traditionale, si valorificate la finele pasunatului, in luna septembrie.

Valorificarea pajistilor montane prin pasunat cu tineret ovin

Ciobanii sibieni , desi au oi mai multe decat alte tari europene, se feresc sa devina

persoane juridice, fapt ce-i impiedica sa exporte celebra branza de oaie.Oile din judetul

Sibiu depasesc ca numar pe cele din Austria, pentru ca aici sunt ciobani care au si peste

2000 de oi.In judet exista atestate 209 produse traditionale, fabricate de 35 agenti

economici.In viitor exista premiza ca produsele traditionale sa fie mai bine promovate

printr-o noua institutie numita Oficiul national de produse traditionale.Pe pasunile alpine

oile pot pasuna 2-3 luni.

Laptele obtinut este destinat procesarii in special ca branza telemea si de burduf,

destinata consumului familial si desfacerii pe piata libera. In Romania consumul de carne

de oaie este foarte mic drept pentru care cresterea de oi pentru carne pare a fi o actiune

neprofitabila. In judetul Sibiu exista mai multe asociatii ale crescatorilor de ovine si toate

se confrunta cu aceleasi probleme: piata de desfacere, subventii si rase productive, etc.

Daca vor sa reziste pe piata europeana in acest sector, ei vor trebui sa gaseasca rezolvari

rapide. Si unii dintre ei au gasit deja rezolvari pentru o parte din acestea. Cu toate

problemele invocate, exista totusi in judet crescatori care au obtinut performanta, atat prin

cresterea in rasa pura a efectivelor de rasa Turcana sau Tigaie, dar si prin incrucisarea

oilor de rasa Turcana si Tigaie cu berbeci din rasa Schwarzkopf, in vederea imbunatatirii

calitatii carcasei.Succesul inregistrat de presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine

din judetul Sibiu, care anul trecut a adus in premiera in zona noastra berbeci din

Germania(Schwartzcopf) pentru oile din stanele sale, a devenit un exemplu de urmat

pntru oierii din Marginimea Sibiului. Asociatia Complex OVISIB SRL, constituita la

nivelul judetului Sibiu, cu un numar de 90 membrii care detin un efectiv de aprox.

100000 oi, a incheiat un contract de colaborare cu o firma germana de procesare si

valorificare a carnii de ovine.

Datele prezentate nu releva conditii favorabile pentru dezvoltarea activitatilor de

crestere a ovinelor. Este evidenta necesitatea si importanta inteventiei factorilor

decizionali, pentru crearea premizelor favorabile de dezvoltare a acestui sector.

In scopul ameliorarii efectivelor de ovine in directia imbunatatirii calitative si

cantitative a productiei de carne, in unitate au fost efectuate incrucisari ale rasei

autohtone Turcana cu berbeci din rase de carne Suffolk.

Metisi Turcana x Suffolk

Berbeci Suffolk

Sporul mediu zilnic in perioada de nastere-9 luni la metisii masculi F1 Suffolk x Turcana comparativ cu masculii Turcana

rasa curata

0,000

0,050

0,100

0,150

0,200

0,250

1 2 3

M - Metisi Suf xTurcM-Turcana

Fatare- Intarcare

nrcare-5 luni

5 luni- 9 luni

0,00 5,00

10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00

1 2 3 4

Dinamica de crestere de la nastere la varsta de 9 luni la metisii masculi F1 Suffolk x Turcana comparativ cu masculii rasa

Turcana

M-Metisi Suf xTurcM- Turcana

Sporul mediu zilnic in perioada de nastere-9 luni la metisii femele F1 Suffolk x Turcana comparativ cu femelele Turcana

rasa curata

0,000 0,020 0,040 0,060 0,080 0,100 0,120 0,140 0,160 0,180 0,200

1 2 3

F-Metisi Suf xTurcF-Turcana

Fatare- Intarcare

nrcare-5 luni

5 luni- 9 luni

Fatare Intarcare 5-luni 9-luni

Dupa modelul practicat in anul anterior dar si in anul curent la ICDM, in doua

exploatatii private au fost efectuate, in campania de monta 2008, pe un efectiv de 10

respectiv 12 capete, monte cu berbeci din rasa Suffolk, specializati pentru productia de

carne si din rasa Lacaune, specializati pentru productia de lapte.Rezultatele obtinute vor

fi prelucrate si prezentate in etapa urmatoare.

Berbeci Lacaune

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

1 2 3 4

Dinamica de crestere de la nastere la varsta de 9 luni la metisii femele F1 Suffolk x Turcana comparativ cu femelele rasa

Turcana

F-Metisi Suf xTurcF-Turcana

Fatare Intarcare 5-luni 9-luni

Prin incrucisari cu rasa Suffolk se obtin miei care se caracterizeaza printr-o greutate

corporala mai buna, o calitate superioara a carcasei cu un randament sporit la sacrificare.

Metisii obtinuti se maturizeaza devreme. Astfel se poate asigura un pret mult mai bun

pentru primii miei de primavara, valorificati pe piata. Mieii vanduti mai tarziu, la greutati

mai mari, prezinta o carcasa bine imbracaa in carne. Mieii Suffolk care sunt pastrati

pentru ingrasare sau chiar pentru monta, raspund foarte bine la imbunatatirea

alimentatiei.Un alt avantaj al rasei sunt oile rezultate din aceste incrucisari.Ele se

comporta foarte bine in cazul fatarilor timpurii si adauga un punct in plus conformatiei

mieilor.

In zona montana, alaturi de cresterea oilor, cresterea vacilor pentru lapte

reprezinta o ocupatie de baza, care asigura venituri ritmice pentru crescatori.Sustinerea

valorificarii eficiente a laptelui ca materie prima, permite realizarea unor investitii in

retehnologizarea activitatii necesare realizarii unor produse lactate de calitate, asigura

stabilitatea fortei de munca, valorificarea superioara a furajelor realizate pe pajisti.

In judetul Sibiu in prezent sunt inregistrate 37 ferme profesionale, cu un efectiv de

1203 vaci cu lapte si 15200 exploatatii individuale cu 28500 vaci. Din acestea, 22 de

ferme sunt cuprinse in programe de modernizare-restructurare. Laptele este colectat de 9

procesatori prin 36 centre de colectare autorizate sanitar-veterinar.

In zona montana se afla aprox.17% din efectivul total de bovine si aprox. 19% din

efectivul de vaci cu lapte. Din totalul efectivului de rumegatoare crescut in zona montana,

bovinele reprezinta 5,5%. Animalele sunt crescute in gospodarii de 1-2 capete, mai rar 3-

5 capete, prin metode traditionale: vara in turma satului, pe pasunile comunale, iarna in

grajdul din gospodarie, alimentatia fiind bazata pe furajele obtinute in gospodaria proprie.

Exista foarte putine ferme mari. In multe din aceste gospodarii calitatea furajelor este

necorespunzatoare, adapostul, modul de intretinere sunt de calitate inferioara.Normele de

igiena nu sunt in totalitate respectate.O parte din aceste gospodarii(10%) sunt dispuse sa

faca o imbunatatire si doresc sa-si creasca efectivul de animale, sa imbunatateasca

calitatea fuajelor si a conditiilor de intretinere.

Structura raselor de taurine este dominata de Baltata romaneasca, in proportie de

peste 60%, Baltata cu negru romaneasca 30-34%, Bruna 5-7% si izolat Pinzgau 1-

2%.Reproductia se bazeaza pe insamantari artificiale(25-30%)monta dirijata cu tauri

atestati(10-15%) sau monta in harem. Productia de lapte obtinuta, variaza in functie de

valoarea genetica a animalelor si sistemul de crestere, cu limite cuprinse intre 2500 si

4000 l lapte/cap/lactatie.In general, productiile sunt destinate pentru consumul propriu

sau pentru piata libera si mai rar pentru procesare. Introducerea si dezvoltarea de

tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si

calitatii productiei la cerintele pietei, sunt cerinte care trebuie luate in considerare pentru

dezvoltarea exploatatiilor.

Efectivul de caprine crescut in zona montana, reprezinta 22,3% din efectivul total

de caprine al judetului Sibiu. Raportat la efectivul de rumegatoare crescut in zona

montana, caprinele detin 1,5% din efectiv. Ele sunt intretinute in general in apropierea

gospodariei, iar produsele sunt destinate exclusiv consumului propriu. Se regasesc uneori

alaturi de turmele de ovine, in numar variabil de la 20 -50 capete sau chiar in turme

separate de 50-60 capete.Sunt intalnite in localitatile cu potential economic mai redus,

exploatate pentru productia de lapte si carne, in special de tineret caprin. In cele mai

multe cazuri laptele se valorifica amestecat cu cel de oaie sau capra. Laptele si produsele

derivate din lapte de capra nu sunt cautate si nici apreciate la noi. In Uniunea Europeana

laptele si produsele derivate din lapte de capra sunt foarte apreciate, datorita calitatii lor

deosebite.

Turma capre

Adapost caprine

Avand aceasta radiografie a zonei, prin activitatile proiectului in derulare, am

incercat sa intervenim prin implementarea unor solutii si verigi tehnologice noi, in

vederea modernizarii exploatatiilor agro-zootehnice, ca o conditie esentiala in procesul de

dezvoltare acestora.S-a avut in vedere ameliorarea efectivelor de animale si cresterea

productiilor, imbunatatirea calitatii produselor de origine animala dar si imbunatatirea

cantitativa si calitativa a productiilor obtinute pe pajist, in vederea cresterii veniturilor

exploatatiilor si incurajarea fenomenului de asociere in organizatii profesionale. Organizarea activitatii de ameliorare a efectivelor de animale (bovine, ovine,

caprine) se realizeaza printr-un complex de masuri tehnico-organizatorice ce vizeaza

activitatea de reproductie - calea principala de imbunatatire a performantelor productive

ale animalelor(pregatirea reproducatorilor masculi si femele in vederea montei la ovine si

caprine, organizarea loturilor experimentale pentru ovine, bovine, caprine in directia

productiei de lapte si carne, stabilirea tehnologilor de exploatare, organizarea si

amenajarea spatiilor de exploatare a animalelor din loturile experimentale, asigurarea

bazei furajere, asigurarea starii de sanatate a animalelor din loturile experimentale, etc.). Organizarea procesului de reproductie, ca mijloc de actiune in cresterea,

exploatarea si ameliorarea productiilor la animale, presupune un complex de masuri

tehnico-organizatorice prin care se urmareste obtinerea unui numar sporit de produsi cu

potential genetic si productiv ridicat. In acest sens este necesara utilizarea

reproducatorilor (masculi si femele) cu valoare genetica ridicata si pregatirea

corespunzatoare a acestora pentru campania de monta, alegerea sistemului adecvat de

monta precum si desfasurarea metodica a procesului de reproductie, intretinere si

exploatare. Utilizarea berbecilor cu valoare genetica ridicata precum si pregatirea buna a

lor, a oilor si caprelor influenteaza in mod benefic procesul de reproductie, procentul de

fecunditate si prolificitate, spermatogeneza si ovogeneza, sincronizarea estrului, calitatea

produsilor precum si dezvoltarea fatului in timpul gestatiei.

In cadrul ICDM Cristian, in vederea continuarii experimentului de crestere si

exploatare pentru productia de carne, prin aplicarea tehnologiei vaca de carne, a fost

selectionat un lot format din 6 capete bovine din rasa Baltata romaneasca, care din punct

de vedere morfo-productiv corespund tehnologiei(conformatie corporala si tip morfo-

productiv pentru productia de carne-lapte).S-a urmarit in principal, dinamica sporului in

greutate la vitei.

Pasunat parcelat cu gard electric

Tehnologie - Vaca de carne

0,5 0,58 0,6 0,96 1,06 1,1 0,56 0,54 0,6 0,93 1,16 1

0,5 0,67 1,4 1,35 1,64 1,5 0,6 0,7 0,76 1,45 1,22 1,13

0,48 0,67 1 1,45 1,25 1,3 0,46 0,64 0,58 0,96 0,96 1

F

F

M MM

0,6 0,8 1,19 1,25 1,54 1,53 0,7 0,9 1,09 1,41 1,19 1,36 0,5 0,7 1,12 1,38 1,22 1

0,73 0,87 1,09 1,22 1,38 1,06

De asemenea, tot pentru imbunatatirea productiei de carne la bovine, in cadrul

ICDM Cristian au fost realizate insamantari artificiale cu material seminal provenit de la

tauri din rase specializate pentru productia de carne, respectiv doua monte cu Aberdeen

Angus si doua monte cu Charolaise.Rezultatele sunt prezentate in graficele de mai sus.

La metisarile cu Aberdeen Angus sporurile inregistrate se incadreaza intre 0,5

1,54 kg/cap/zi, iar la metisarile cu Charolaise se inregistreaza sporuri intre 0,5

1,38kg/cap/zi.Rezultatele nu pot fi comparate deoarece metisii cu Charolaise au fost

femele, iar cei cu Aberdeen Angus masculi.

In scopul implementarii in exploatatii agricole private a tehnologiei de crestere si

exploatare a taurinelor in directia productiei de carne, in sistem de stabulatie libera,

practicat in cadrul unitatii noastre, am procedat la identificarea fermierilor si a sistemelor

de ingrasare practicate de acestia, la inventarierea posibilitatilor materiale, tehnice si

profesionale a acestora si adaptarea lor tehnologiei propuse.

In sectorul de crestere a bovinelor au fost identificate doua exploatatii private, in care

au fost implementate tehnologiile practicate in cadrul unitatii noastre si anume in una din

BR x AA BR x AA BR x C BR x C

Greut. fatare=41 kg Greut. livrare=245

Greut. fatare=42 kg Greut. livrare=238 kg

Greut. fatare=44 kg Greut. livrare=213 kg

Greut. fatare=43 kg Greut. livrare=214 kg

F

FMM

ele tehnologia Vaca de carne, iar in a doua metisarea cu rase de carne, respectiv

Charolaise si Aberdeen-Angus.

In prima exploatatie a fost lotizat un efectiv de 6 capete vaci din rasa Baltata

romaneasca, cu aptitudini morfo-productive pentru productia de carne.Animalele au fost

intretinute in sistem de stabulatie libera, iar fatarile au fost grupate in perioada februarie-

martie.In cadrul exploatatiei, inca de la varsta de trei saptamani, s-a amenajat un refugiu

pentru vitei, unde li s-au administrat suplimentar concentrate (porumb si grau) obtinute

din productie proprie, tarate, fan de lucerna, sare si apa la discretie. In perioada de

pasunat, fermierul a inchiriat o pasune parcelata cu ajutorul gardului electric, unde viteii

au pasunat alaturi de mamele lor. In parcele a fost asigurata in permanenta apa si

animalele au beneficiat de un umbrar pentru perioadele de arsita. Dezvoltarea si cresterea

in greutate a viteilor a inregistrat valori variabile, cuprinse intre 0,4 1,3kg/cap/zi.

Rezultatele obtinute sunt apropiate si comparabile cu cele obtinute in cadrul ICDM

Cristian, dar si cu cele din literatura de specialitate.

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

SM

Z

1 2 3 4 5 6

Implementarea tehnologiei "Vaca de carne" in sectorul particular

MartieAprilieMaiIunieIulieAugust

In toata aceasta perioada vacile nu au fost mulse, viteii beneficiind de intreaga

cantitate de lapte. Viteii au fost valorificati la greutatea de 174-189 kg, inregistrand o rata

a profitului de 10%. Tineretul mascul ingrasat pe pasune cu lapte matern, masa verde si

adaos de concentrate realizeaza sporuri de 950 1180g/zi/cap, ajungand la sfarsitul

perioadei de pasunat (7-8 luni) la greutati de 209 308 kg, Vacile exploatate in directia

productiei de carne prin vitelul si productia de lapte, sursa de hrana pentru unul, doi sau

mai multi vitei, prin productia de carne pe care o da si productiile secundare( gunoiul de

grajd) isi acopera cheltuielile intr-un ciclu de exploatare.La veniturile directe obtinute

prin valorificarea productiei de carne se adauga si primele acordate de Guvernul

Romaniei.

ICDM a prezentat un model de adapost ieftin si simplu, realizat in cadrul unitatii,

care poate reprezenta un prim pas pentru amenajarea spatiilor in vederea exploatarii

vacilor pentru productia de carne, sistem pretabil in special pentru zonele colinare inalte

si montane, acolo unde productia de lapte se afla in zona de risc, datorita dificultatilor de

colectare.

Abordarea printr-o prisma noua in tara noastra a tehnologiilor de crestere si

exploatare a taurinelor si cuprinderea in cadrul acestora a tehnologiei vacii de carne,

reprezinta mai mult decat acceptarea unei tehnologii noi, cat mai ales aderarea la un nou

concept, la o intelegere larga, realista si obligatoriu economica a acestei importante si

vitale activitati care este cresterea taurinelor. Tehnologia prezinta un grad deosebit de

complexitate, in sensul ca eficienta bioeconomica depinde nu numai de calitatile si

potentialul genetic al animalelor, dar si de punerea in valoare a potentialului productiv al

pasunilor si in mod deosebit de disciplina tehnologica. Realizarea tehnologiei vacii de

carne nu este o actiune de crestere si exploatare a animalelor ci o tehnologie integrata de

valorificare superioara atat a genofondului cat si a terenurilor, indeosebi a pajistilor

naturale si cultivate.

In cea de a doua exploatatie, pe 4 vaci din rasa Baltata romaneasca au fost

efectuate insamantari artificiale cu material seminal provenit de la tauri din rasele

Charolaise si Aberdeen Angus.Viteii obtinuti au avut la fatare greutati cuprinse intre 40-

45 kg si un spor mediu zilnic cuprins intre 0,65-1,4 kg la metisarile cu Charolaise si

greutati intre 44-45kg si spor mediu zilnic 0,45-1,10kg la metisarile cu Angus.

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

SM

Z

1 2 3 4

Metisari pentru productia de carne in exploatatii private

MartieAprilieMaiIunieIulieAugust

BR x AA

BR x C BR x C BR x AA

3. Modernizarea adaposturilor si imbunatatirea calitatii igienice a acestora Adapostul (grajdul) ocupa in mod justificat locul cel mai important in ierarhia

constructiilor dintr-o gospodarie taraneasca, dupa casa omului.Importanta sa rezida din

faptul ca in adapost se finalizeaza obiectivele principale ale cresterii si exploatarii

animalelor: productia si reproductia Adaposturile de animale din gopodariile montane

sunt in numar destul de mare necorespunatoare. Modernizarea lor trebuie sa urmareasca

imbunatatirea compartimentarii si a fluxului tehnologic, imbunatatirea starii de igiena si a

confortului tehnologic, dotarea cu adapatori, instalatii pentru mulsul mecanic, etc. In

prezent orientarea este catre adaposturi cu stabulatie libera. Se urmareste relizarea unor

adaposturi simple, ieftine dar care sa ofere conditii optime pentru animale.

Adaposturile necesare pentru cresterea in sistemul vacii de carne sunt simple , ieftine

din punct de vedere economic, realizate cu minimum de investitie si capabile sa asigure

protectie impotriva intemperiilor, atat in perioada de stabulatie cat si in cea de

pasunat.Ele pot fi amenajate pe timp de vara in fostele tabere de vara, iar in stabulatie in

adaposturi semideschise, cu acces liber la padocul aferent adapostului, unde se asigura

frontul de furajare, spatiul de miscare, adapatul, etc.

Pentru zona colinara inalta si montana amenajarea grajdurilor si surilor existente in

gospodariile individuale poate reprezenta un prim pas pentru exploatarea vacilor in

directia productiei de carne, cu conditia asigurarii proceselor tehnologice la parametri

optimi. In cadrul unitatii a fost realizat un adapost simplu, semideschis de 12/21 m cu un

padoc de 6/35 m, unde animalele au fost intretinute in stabulatie libera.Adapostul este

amplasat in imediata apropiere a pasunii, in asa fel incat in cazul conditiilor climatice

nefavorabile, animalele sa poata fi adapostite.Adapostul asigura spatiul necesar atat

pentru animalele adulte cat si pentru descendenti, respectiv viteii obtinuti din fatarile

ulterioare. Adapostul este format dintr-un sopron si un padoc, compartimentate pentru

doua categorii de animale:adulte si vitei.Pentru vitei s-a amenajat un refugiu, unde li s-au

administrat concentrate. Asternutul este permanent cu paie si rumegus, iar evacuarea se

face o singura data pe an primavara sau toamna manual sau mecanizat dupa caz. Au fost

amenajate iesle pentru furajare, adapatori si suporti pentru administrarea sarii.In perioada

de pasunat, animalele stau in permanenta pe pasune.

Adapostul poate fi realizat in conditii similare, avantajoase si in gospodariile

individuale care vor si pot sa aplice tehnologia vacii de carne.Este o oferta practica ce

poate fi preluata si generalizata pentru zona colinara inalta si montana. Colectivul de

lucru al proiectului este in masura sa ofere solutii constructive pentru fermieri.

Pentru fermierii cu posibilitati materiale mai bune recomandam solutii moderne

simple si eficiente, fie prin modernizarea unor spatii existente, fie prin constructia din

temelii a adaposturilor.

Din punct de vedere structural adapostul trebuie sa cuprinda mai multe zone:

1. Zona de furajare

2. Zona libera (padoc)

3. Zona de odihna

4. Zona pentru refugiu vitei

5. Depozit , boxe de fatare -izolare.

Suprafata adaposturilor pentru exploatarea vacilor cu vitei pentru productia de

carne, trebuie sa asigure un minim de 4-6 m/cap vaca adulta si 2-4 m pentru

vitei.Materialele de constructie pot fi reprezentate de metal sau lemn pentru structurile de

rezistenta, lemn pentru pereti si tigla sau placi ondulate pentru acoperis. Fundatia care

sustine structurile de rezistenta este realizata din beton la fel ca si pardoseala adapostului,

a padocului si a zonei de furajare. Zona de acumulare a dejectiilor, respectiv padocul, are

o panta de scurgere spre fosa de depozitare aflata la capatul adapostului. Zona de odihna

este izolata pe trei laturi prin pereti de scandura, iar asternutul este permanent format din

paie si rumegus, evacuat o data pe an. Evacuarea dejectiilor din padoc(zona libera) se

efectueaza cu tractorul cu lama in fosa pentru dejectii aflata la capatul adapostului.

Volumul fosei pentru dejectii trebuie sa asigure depozitarea dejectiilor pe un interval de

timp de minim o jumatate de an. Tot in zona de odihna se amenajeaza refugii pentru vitei

in care sunt amplasate sursa de apa, sarea, jgheburile de furajare.

In bibliografia de specialitate studiata gasim modele asemanatoare cu cele pe care

noi le utilizam. Materialele de constructie utilizate sunt cat se poate de ieftine.Simplitatea

si eficienta unor astfel de adaposturi i-a determinat pe multi fermieri sa apeleze la

asemenea solutii. Alaturat prezentam un astfel de model.

Un adapost (grajd) salubru, bine solutionat din punct de vedere constructiv si ambiental

este nu numai o investitie eficienta si sigura, ci si singura sansa ca oamenii sa-si

valorifice cunostintele si experienta lor proprie, iar animalele potentialul biologic,

genetic. Printr-o intelegere si cunoastere complexa a procesului tehnologic de productie

bazat pe cerintele ergonomice si cele fiziologice fundamentale, se pot elabora solutiile

tehnologice cele mai eficiente cu nivele de cheltuieli cat mai reduse.

4.Promovarea tehnologiei de muls mecanic la bovine, ovine si caprine

Practicarea mulsului mecanic in exploatatiile studiate este foarte redusa.La vaci

mulsul mecanic se practica doar in 5% din exploatatiile inventariate si doar acolo unde

sunt peste 10 capete. La ovine si caprine mulsul mecanic nu se practica in nici una din

exploatatiile studiate. Crescatorii de ovine sunt reticenti in ceea ce priveste mulsul

mecanic si considera ca rasele de oi romanesti nu se preteaza la mulsul mecanic.Ei

considera ca mulsul manual este mai igienic si mai bun pentru bunastarea animalelor, cu

conditia ca laptele sa indeplineasca conditiile necesare pentru consum. De asemenea,

dupa consultarea unui numar mare de crescatori de ovine si specialisti, s-a ajuns la

concluzia ca pentru ca mulsul mecanic sa fie eficient, fiecare oaie trebuie sa produca la o

mulsoare cel putin 0,5 l lapte, ceea ce la rasele noastre(Turcana, Tigaie), se realizeaza

numai in perioada mai-iunie, cca 45 zile si doar la 50% din oi. De aici rezulta ideea de a

produce hibrizi intre rasele de ovine autohtone si rase specializate pentru lapte, pentru

obtinerea unor productii mai mari si crearea conditiilor de introducere a mulsului

mecanic in conditii de eficienta economica. Un alt motiv pentru care introducerea

mulsului mecanic a fost neglijata, este pretul foarte ridicat al unei instalatii de muls

mecanic, dar si lipsa energiei electrice la stana. Fermierii sustin ca racordarea la reteaua

de energie electrica in unele cazuri, este mai costisitoare decat o investitie pentru o ferma

noua si ca este nevoie de interventia factorilor decizionali, pentru a mai reduce tarifele

practicate de companiile de retele electrice.

In vederea promovarii sistemului de muls mecanic au fost prezentate

crescatorilor avantajele mulsului mecanic, atat pentru bovine cat si pentru ovine si

caprine, sisteme si aparate de muls, etc.

In urma demersurilor noastre precum si ca urmare a gruparii crescatorilor in

Asociatii profesionale, exista, in randul membrilor unor asociatii, initiative de ameliorare

a productiei de lapte prin incrucisari cu rasa Lacaune, in vederea exploatarii ovinelor in

ferme specializate pentru productia de lapte si obtinerea de produse traditionale romanesti

de calitate(telemea de Sibiu, cas, cascaval, urda, branza de burduf,etc.) si de

implementare a sistemului de muls mecanic.

In cresterea bovinelor, sistemul reprezinta o necesitate pentru obtinerea laptelui

conform, asa incat mulsul mecanic trebuie sa devina tot mai mult utilizat.

5. Imbunatatirea managementului si marketingului pentru exploatatiile agricole

montane

Cresterea animalelor in zona montana se face in cele mai multe cazuri in sistem

traditionl, uneori de subzistenta. Datorita acestui fapt in zona montana se inregistreaza

inca productii mici fata de potentialul genetic al animalelor, puterea economica este la

nivel scazut, ceea ce nu poate sustine dezvoltarea unei baze tehnico- materiale necesara

pentru cresterea animalelor pe principii tehnologice moderne. Exploatatiile agricole

montane sunt defavorizate si datorita conditiilor mai vitrege (altitudine, temperaturi

scazute, curenti de aer, panta, fertilitate scazuta a solului, etc). Datorita acestor motive si

nu numai, este necesar a se lua o serie de masuri pentru intarirea economica a acestora.

Eficientizarea exploatatiilor agricole presupune aplicarea unui complex de masuri de

natura organizatorica, tehnica si economica. Dintre acestea putem enumera stabilirea

directiilor de exploatare, in functie de potentialul genetic animal, suprafete si culturi

agricole, potentialul uman, zona, amplasament, conditiile natural economice, etc.,

formularea unor programe de ameliorare si planuri de selectie, imbunatatirea sistemelor

de apreciere si alegere a animalelor pentru reproductie, sprijinirea diferitelor forme de

asociere a crescatorilor, in vederea unei mai bune valorificari a productiilor, folosirea mai

eficienta a resurselor furajere, elaborarea unor solutii tehnologice si de conducere a

fermelor, etc.

Un alt obiectiv de urmarit ar fi achizitionarea de animale cu potential genetic

ridicat, care ar duce la cresterea calitativa si cantitativa a productiilor, in asa masura incat

o parte din productie sa fie destinata pentru consumul propriu, iar surplusul sa fie

valorificat sub diferite forme(valorificare directa sau ca produse prelucrate).

De asemenea, imbunatatirea productiei si exploatarea rationala a pajistilor nu

beneficiaza de o foarte mare atentie, ceea ce a dus la o un proces lent si continuu de

degradare a acestei resurse. Sporirea productiei de masa verde pe pajisti este legata de

exploatarea intensiva si rationala cu animalele, pe o perioada cat mai lunga a anului, in

scopul realizarii unor productii animaliere cu costuri mai mici.In zona premontana si

montana vegetatia este compusa din specii mai putin valoroase, dar acestea se pot

imbunatati prin aplicarea de ingrasaminte organice in cantitati mari, sau prin tarlire cu

animale, intr-un numar mai mare de zile pe suprafata.Este oligatorie stabilirea unui

pogram de pasunat rational, cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal,

dupa fiecare ciclu de pasunat. Una din principalele parghii economice in vederea sporirii

productiei de masa verde si de utilizare completa a acesteia o reprezinta efectuarea

lucrarilor ameliorative pe pajisti. Masurile tehnice, organizatorice si economico-

financiare necesare ameliorarii pajistilor trebuie sa fie incluse in cadrul unor

amenajamente pastorale intocmite pentru fiecare pasune.

In conditiile faramitarii proprietatii si a exploatatiilor agricole nu se poate vorbi de

o redresare a sectorului agricol.Pentru a obtine productii competitive din punct de vedere

calitativ si cantitativ, este necesar sa functioneze exploatatii moderne, eficiente, care sa

corespunda noilor cerinte tehnologice.Trebuie precizat ca sustinerea exploatatiilor

agricole comerciale mari nu inseamna distrugerea exploatatiilor familiale, a micii

gospodarii taranesti. In domeniul managementului exploatatiilor agricole, ICDM a

urmarit si cresterea competentei profesionale a fermierilor, prin organizarea de vizite de

lucru, cursuri de instruire si dezbateri interactive simple care au vizat o buna informare a

fermierilor pentru modernizarea exploatatiei, respectarea standardelor de igiena si

bunastare a animalelor, modalitatile de intelegere, aplicare si respectare a bunelor practici

agricole, orientarea catre activitati ce se potrivesc cel mai bine fiecarei situatii, stimularea

producerii de alimente de origine animala ecologice, prezentarea unor modele de asociatii

in vederea stimularii asocierilor si a muncii in echipa, modalitati de imbunatatire a

produselor agricole, pentru ca ele sa corespunda standardelor de calitate pentru a fi

competitive pe piata europeana, toate acestea cu scopul de a dobandi aptitudini

manageriale necesare pentru administrarea unei exploatatii agricole viabile din punct de

vedere economic.Cresterea competivitatii exploatatiilor agricole presupune specializarea

exploatatiei, diversificarea productiilor in functie de cerintele pietei, introducerea de

tehnologii performante, investitii pentru reorganizare si retehnologizare, etc.

Transformarea exploatatiilor autarhice din zona montana in exploatatii

specializate pe produs, prin promovarea unor solutii si tehnologii moderne de crestere,

exploatare si valorificare a productiilor, reprezinta activitatea conjugata a factorilor cu

responsabilitate in zona (invatamant, cercetare, institutii guvernamentale si locale,

asociatiile profesionale, etc.)

6 Stimularea organizarii fermierilor in asociatii profesionale pe produs. Pentru imbunatatirea si eficientizarea activitatilor in cadrul fermelor, este necesara

asocierea fermierilor in Asociatii ale crescatorilor.Noile politici agricole care incep sa se

cristalizeaze, prevad acordarea de subventii doar prin intermediul asociatiilor care vor

gestiona aceste fonduri. Spiritul asociativ nu ii incanta in mod deosebit pe fermierii

sibieni, uneori din cauza unei mentalitati consevatoare, alteori din lipsa de informare.Cu

toate acestea, la nivelul judetului exista asociatii ale crescatorilor de ovine si taurine,

unele cu rezultate promitatoare. In cadrul Asociatiei Crescatorilor de Ovine din judetul

Sibiu, exista contracte ferme, cu parteneri europeni, pentu valorificarea tineretului ovin

ameliorat in directia productiei de carne, la anumite greutati, crescut in diferite sisteme

(tineret valorificat la 14-16 kg pentru carne alba, furajat in exclusivitate cu lapte, tineret

in greutate de 24-28kg furajat mixt lapte si pasune si tineret peste 35 kg intretinut pe

pasune cu adaos de concentrate). In anul 2008 au fost exportate peste 2000 cap. miei

metisi F1 proveniti din incrucisari ale raselor locale cu berbeci din rase de carne.

Pentru acest tip de productie, in unitate sunt rezultate privind incrucisari cu rasa

Suffolk, iar in exploatatiile private cu Cap negru german, Suffolk, rasa de carne de Palas,

etc.

In vederea stimularii fermierilor de a se organiza in asociatii profesionale, in

colaborare cu Asociatia Crescatorilor de Ovine si Asociatia Crescatorilor de Taurine din

Sibiu, au fost organizate intalniri cu fermierii din zona, mese rotunde, vizitarea loturilor

experimentale si demonstrative, etc.

Formare si informare profesionala (prezentare loturi exeprimentale)

In urma vizitarii loturilor experimentale ale unitatii, fermierii au solicitat berbeci

din rase de carne si lapte pentru campania de monta din 2008 si au stabilit prin

intermediul Asociatiei o mai buna modalitate de valorificare in comun a produsilor

obtinuti, iar cei interesati in practicarea tehnologiei de crestere si exploatare a vacii de

carne au hotarat amenajarea unor parcele de pasunat in apropierea taberei de vara din

pasunea comunala, in vederea exploatarii in comun a unor efective mai mari de vaci cu

vitei in directia productiei de carne.

CONCLUZII

1. Suprafata mare a pajistilor si fanetelor in zona montana a judetului Sibiu,

favorizeaza cresterea animalelor. Rasa Turcana detine aproape jumatate din

efectivele de ovine la nivel national si 43% din efectivele de ovine din zona

montana a judetului Sibiu.Stimularea cresterii ovinelor in contextul unei zone cu

potential preponderent gricol, ar putea constitui una din solutiile eficientizarii

exploatatiilor agricole si a ridicarii nivelului de trai al locuitorilor din zona

montana.

2. Sectorul de crestere a animalelor in zona montana, activitate cu traditie, se

confrunta cu o serie de probleme, care pun in pericol dezvoltarea acestuia.

3. Efectivul de caprine crescut in zona montana a judetului Sibiu reprezinta aprox.

22% din efectivul total de caprine al judetului, exploatate pentru productia de

carne si lapte.

4. Faptul ca laptele, sortimentele de branzeturi din lapte de oaie si capra si carnea

sunt solicitate in tarile europene si nu sunt limitate cantitativ, ar trebui sa constitue

un obiectiv important pentru asociatiile de producatori, care ar trebui sa se

organizeze conform cerintelor pietei.

5. Structura raselor de bovine in exploatatiile din zona montana a judetului Sibiu,

este dominata de Baltata romaneasca, ce detine peste 60% din efectiv.

6. Datele experimentale obtinute in cadrul unitatii si in exploatatii private,

referitoare la cresterea bovinelor in directia productiei de carne, prin aplicarea

tehnologiei Vaca de carne, releva posibilitatea obtinerii de sporuri medii zilnice la

vitei cuprinse intre 0,45 -1,64 kg/cap/zi, sporuri comparabile cu cele mentionate

in literatura de specialitate.

7. Sporul mediu zilnic inregistrat la mieii metisi Turcana x Suffolk, exploatati pe o

pajiste de deal, pe parcele delimitate cu gard electric, a fost intre 0,065

0,228g/cap/zi, repartizat pe diferite perioade de crestere(de la fatare pana la 9

luni).

8. Studiile si anchetele efectuate in gospodarii si exploatatii montane din judetul

Sibiu, precum si datele statistice preluate, evidentiaza necesitatea restructurarii si

reorganizarii activitatilor agricole din zona rural-montana, prin implementarea de

noi solutii si metode tehnologice, corelate cu traditia si specificul zonei, cu baza

tehnico-materiala existenta, resursele umane, financiare si naturale

disponibile.Dezvoltarea cercetrii montane aplicative si promovarea unor tehnologii agricole, adaptate si adaptabile diferitelor zone, poate contribui la

dezvoltarea si consolidarea exploatatiilor agricole montane.

9. Chiar daca agricultura montana nu reuseste sa asigure in totalitate nevoile de

hrana pentru populatia sa, prin resursele de care dispune, prin produsele de

calitate si locul in structura ocupationala a populatiei, trebuie sa fie luata in

considerare pentru dezvoltarea durabila a acestui teritoriu.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. N. CIOLCA si col.,1972, Aptitudinile pentru productia de carne la rasele si

varietatile de oi crescute in RS Romania. Lucrarile stiintifice ale SCCO, vol. I, Redactia

revistelor Agricole, Bucuresti.

2. C. PASCAL, 2007 Cresterea ovinelor si caprinelor.Editura PIM, Iasi

3. I. PADEANU, 2006 Cu crescatorii de oi si capre, de la marile neajunsuri la pumnul

de speranta, Revista Ferma

4. I. PADEANU , 2006 Uniunea Europeana vrea mai mult lapte de oaie.(I), Revista

Ferma

5. G. POGAN, 2007 Dezvoltarea durabila a zonei montane din Romania, Lucrari

stiintifice ICDM Cristian-Sibiu, vol. V, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,

6. POPA DOINA, C.BOZDOG, E. SILVAS, 2007 Vaca de carne-sansa realista de

rentabilizare a cresterii bovinelor in exploatatiile agricole montane, Lucrari stiintifice

ICDM Cristian-Sibiu, vol. V, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu

7. E. SILVAS si col.,1984 Cercetari privind noi tehnologii de crestere si exploatare a

taurinelor din rasa Baltata romaneasca, I, Vaca de carne, Revista de cresterea animalelor,

1984

DIRECTOR PROIECT,

DR. MED. VET. DOINA POPA