ETAPA ÎNVĂŢĂRII SILABELOR

Etapa silabei este foarte importantă, fără de care nu trebuie trecut mai departe şi la nivelul căreia apar foarte multe tulburări de analiză, sinteză, confuzii, omisiuni etc.

Ordinea silabelor de antrenat şi exersat este următoarea:• Silabe directe (consoană+vocală- pa, pe, pi , po, ma, mu, mo,

me, etc.) şi silabe inverse (vocală+consoană – ap, am, as, em, om, im, etc)

• Silabe închise (consoană+vocala+consoana) şi deschise (vocala+consoană+vocală) cu şi fără semnificaţie (închise: bat, rac, car, vas, cor, tim, tin, ten, set; deschise: apa, iţe, ici, ace, ară, eta, ete, ape, ale)

• Silabe de diftongi (ai,au,ei,ea,ai,iu) şi grupuri de consoane (br,cr,st,pl,bl,cl, etc.);

• Cuvinte monosilabice (rac, sac,mac,arc, pat, foc, joc,etc.)• Silabe repetate (papa, pipi, mama, bibi, nana, tata, bebe,

baba,etc)

EXERCIŢII UTILIZATE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ

Exerciţii de compunere şi descompunere (prin analiza şi sinteza fonetico -grafică) a silabelor directe şi inverse, de exemplu: fa, fe, fi, af, ef, if,of,uf...

Exerciţii de citire şi copiere a silabelor cu şi fără sens – logatomi (lal,lel,lil,lol,ala,ele,ale etc.

Exerciţii cu material fără semnificaţie :

a) Ex. pregătitoare reversibilităţii: le, il, la, lu, ul,ol, lo, ali, ulo, luo, lao, ola, alu, lula

b) Abordarea reversibilităţii: al, la, as, sa, ad, da, ro, or etc.

c) Abordarea fonemelor complexe plecând de la un element comun: a, am, al, ia sau o, on, oi

Exerciţii cu material cu semnificaţiea) Compararea similitudinilor după criteriul

diferenţei : prin adiţie : car-carte-cartelă; substituire (rac, sac, mac, tac, fac; fes, şes, des)prin reversibilitate: rac-car, arc-cra, ras-sar, mac-

cam,etc

b) Recunoaşterea unei silabe într-un ansamblu de structuri asemanatoare:

car în cra, rac, arc, roc, car, arc.

• Lexia şi grafia de grupe silabice structurate, diverse: Silabe directe (c+v)- (pa –po-pu –pe-pi etc.) şi silabe inverse

(v+c) cu şi fără semnificaţie – (ac, al, am, an, as, ar,om, el, il,etc.)

Silabe închise (c+v+c) şi deschise (v+c+v) cu şi fără

semnificaţie (pap, bat, sap, tap, ata, apa, ape, ete, ite, etc.)

Cuvinte ce conţin silabe cu aglomerări de consoane :

- 2 consoane consecutive (pc = capcana, pl = plop, br = brad, bl=

blană, tr = tren, mp = compot, pr = capră,etc.);

- 3 consoane consecutive (stropesc, strâng, castron, strada, etc.)

• Lexia şi grafia diftongilor şi triftongilor: ai, au, ei, ai, iu, ie,

eau, iau, eai, iei, eoa, ioa

• Lexia şi grafia silabelor repetate: papa, mimi, pipi, soso,

baba, mama, etc.

ETAPA ÎNSUŞIRII CUVÂNTULUI

Însuşirea lexică şi grafică a cuvintelor trebuie să respecte o ordine, o succesiune a învăţării acestora: Cuvintele monosilabice – de tipul c+v Cuvintele bisilabice cu structura – c –v – c – v în special

labiale “p”, “b”, “m”, vibrantele “l” şi “r”, “v”, “f” şi mai dificil, “g” şi “t”,

Cuvintele bisilabice de tipul – v-c-v (“are”, “apa”,”aţa”) Cuvintele bisilabice de tipul – v-c-v-c (“arac”, “atac”) Cuvinte bisilabice de tipul c-v-c (“barca”) Cuvinte monosilabice de tip c-v-c (“far”, “dar”) Cuvinte trisilabice de tipul c-v-c-v-c-v (“cireşe”, “vinete”)Pot apărea dificultăţi în unele situaţii: Debutul prin vocală; Sfârşitul prin consoană Prezenţa diftongilor şi a grupurilor biconsonantice în citire

şi scriere.

• RECUNOAŞTEREA ŞI REPRODUCEREA ÎN SCRIS ŞI ÎN CITIT, A CUVÂNTULUI

Tehnici pentru evidenţierea structurii fonetice a cuvântului prin analiză ( masă= ma+să= m+a+s+ă) şi sinteză fonetică (m/a/s/ă m-a-s-ă ma-să masă)

Exerciţii de copiere şi dictare de cuvinte monosilabice, bisilabice, polisilabice, cu dificultăţi crescânde

Exerciţii de citire cu voce tare a şirurilor de cuvinte şi accentuarea corectă a cuvintelor

-Exerciţii de copiere pe verticală, a literelor sau silabelor unui cuvânt pentru a asigura analiza elementelor componente cât şi diferenţierea elementelor cuvântului: COPAC

C CO

O

P PAC

A

C- Exerciţii de copiere de cuvinte, scrise cu litere de

tipar sau cursiv, pe model- Exerciţii de dictare de cuvinte, însoţită de

numerotarea fiecărei litere, de numerotarea silabelor

- Completarea cuvintelor lacunare cu (literele sau silabele lipsă)

- Exerciţii de dictare de cuvinte izolate sau incluse în text simplu care conţin sunete ce provoacă confuzii de natură vizuală

- Exerciţii de dictare de cuvinte care încep cu aceiaşi silabă, plecând în general, de la un cuvânt monosilabic (ex.:car-carte-cartela;)

- Exerciţii cu silabe decupate, la început simple apoi cu struct. grafică mai complexă (ex: iap, stra, gro, blo, etc.)

- Tehnici de diferenţiere fonetică şi grafică între consoanele perechi (s-ş, c-g, f-v,t-d, s-z,p-b) datorită asemănărilor lor, prin tehnici ca:

Sublinierea cu culori sau semneScrierea pe coloane, a cuvintelor ce le conţinGăsirea într-un text a cuvintelor care le conţin

şi gruparea pe coloane diferite Dictări de silabe şi cuvinte pe coloane diferiteFormarea de cuvinte cu sunetele pereche date

• SCRIEREA ŞI CITIREA CUVINTELOR CU DIFICULTĂŢI SPECIFICE LIMBII ROMÂNE

a)Tehnici pentru lexia(pronunţarea ) literei “x”, care se face prin

- ”cs” în cuvintele : ax, box, excelent, lux, fix, export, text, textil, oxigen, maxilar, saxofon, taxator, etc.

- “gs” în cuvintele: examen, exemplu, exerciţiu, exersat, exact, etc..

b)Tehnici pentru lexia şi grafia unor litere care redau foneme diferite:

- Litera “i” este redată ca : vocală – “bine”; semivocala – “doi”,” iarnă”, “noi”; ”i” scurt - “lupi”, “buni”, “pomi”

- Litera “u” redă ca vocală şi semivocală: “bun” sau “nou, “doua”

- Litera “c” redă”carte”, ”canal” sau “cer”, “cicoare”- Litera “g” redă : “gară”, “gata” sau “ger” “girafă”

c)Tehnici pentru lexia şi grafia cuvintelor cu doi de “i” (ii) la sfârşit.

Se alcătuiesc sintagme în care cuvintele se însoţesc de “câţiva” şi “toţi”:

Câţiva: oameni toţi: oamenii

elevi elevii

români românii

d)Tehnici pentru citirea şi scrierea cuvintelor cu trei de “i”(-iii) la sfârşit: “câţiva copii”, “toţi copiii”

e) f)Tehnici pentru lexia şi grafia cuvintelor scrise cu “m” , înainte de “p” şi “”b: ambiţie, bumbac, combină, hambar şi mpie, compot, timp,compunere.

• PERFECŢIONAREA SCRIERII ŞI CITIRII CUVINTELORExerciţii cu materiale cu şi fără semnificaţie:a) Compararea similitudinilor parţiale, grupate două câte

două , după criteriul diferenţei, prin:- Adiţia unui elelment (tac-trac, lasă-plasă, rame-grame)- Substituirea unui element în cuvinte lanţ (masă-casă-lasă-

iasă-pasă etc.)- Reversibilitate (rac-car; lac-cal) - Cuvinte înlănţuite (bun-pun, bile-pile, bas-pas, etc.)b)Similitudini parţiale în cascadă (port-mort-tort-sort)c)Recunoaşterea unei silabe sau cuvânt într-un ansamblu de

structuri asemănătoare (car în cra, rac, arc, car)d) Citirea de sintagme care conţin cuvinte paronime sau cu

structuri inversate f) Citirea de texte scurte cu dificultati ce se repetă g)Citirea de texte cu dificultăţi variabile

h) Serii de exerciţii constituite din copierea şi apoi citirea de cuvinte, propoziţii şi texte “sudate” (logopedul este pus în situaţia de a se separa elementele şi a le stabili sensul) Ex: m a m a a c u m p ă r a t m e r e c o p i l u l a m â n c a t u n m ă r Mama a cumpărat mere. Copilul a mancat un măr.

i) Exerciţii de citire şi scriere care cuprind cuvinte, propoziţii “dislocate”, în care logopatul trebuie să reaşeze structurile în ordinea logică.

j) Procedeu prin care, cu ajutorul a două cartonaşe se descoperă, treptat, cuvântul sau la cazurile grave chiar fiecare element sau silabă în parte. Se înlătură astfel conduita de “ghicire” a cuvântului din context

k) Procedeu în care se prezintă un carton prevăzut cu o fereastră , care încadrează cuvântul ce prezintă dificultăţi lexico-grafice. În cazurile de omisiune a unor silabe (ex: “păpuşa” – “puşa”) se folosesc cartonaşe de dimensiuni mici, care reduc “câmpul vizual” la întinderea silabei afectată de eliziune

k) Jocurile de lectură. Se oferă un număr de 4-5 imagini din care, se selectează pe rând câte una .

Se arată imaginea, se denumeşte obiectul şi se arată denumirea scrisă pe verso.

Apoi se arată imaginea fără a fi denumită, iar copilul caută cartonaşul cu denumirea corespunzătoare, şi o citeşte.

Următorul pas se arată denumirea fără a se indica imaginea şi trebuie găsită denumirea respectivă. Etc.

m) Exerciţii pentru lexia pe verticală a cuvintelor unui text Ex.: Grivei

vrea un os.n) Procedeu de reconstruire a cuvintelor din litere

sau silabe mobile, în variantele: - reconstituirea din litere asezate în ordine

alfabetică;- formarea cuvintelor din ce în ce mai lungi şi mai

complexe , după dictare

ETAPA ÎNSUŞIRII PROPOZIŢIILOR

• Recunoaşterea şi reproducerea propoziţiilorTehnici pentru copierea de propoziţii cu dificultate

progresivă (de la simplu - S+P la complexe)Exerciţii de dictare de propoziţii însoţite de analiza

şi sinteza cuvintelor şi silabelor componenteExerciţii de alcătuire de propoziţii pornind de la

cuvinte date de logoped şi apoi de logopat. Propoziţiile se scriu şi se analizează fonetic şi grafic.

Exerciţii de copiere şi dictare, însoţite de numărarea cuvintelor sau scrierea lor în culori diferite

Exerciţii pentru respectarea semnelor de punctuaţie şi reglarea respiraţiei în acest sens

• Consolidarea propoziţiilor

Se porneşte de la principiul gradării dificultăţilor şi a

numărului de foneme:

- Citirea sintagmelor simple

- Citirea sintagmelor complexe

- Citirea sintagmelor care conţin structuri inversate

- Citirea de propoziţii cu structuri complexe

- Citirea de texte scurte

- Citirea de propoziţii în care cuvintele sunt formate din

mai multe silabe cu dificultăţi variabile

• Tehnicile pentru lexia şi grafia respectivă a propoziţiilor se bazează pe legătura între imagine-propoziţie complexă scrisă şi propoziţie citită

Se folosesc în acest sens numeroase procedee printre care :Formarea de propoziţii pornind de la imagini complexeAlegerea răspunsului potrivit din două răspunsuri scrise pe

caietCitirea şi scrierea de povestiri scurte, fabule, anecdote,

ghicitoriCompletarea propoziţiilor lacunareReconstituirea propoziţiilor din cuvinte izolateAlcătuirea de propoziţii cu cuvinte date, cu cuvinte

paronime, cu partea finală constantă, cu structuri reversibile, cu dificultăţi progresive.

ETAPA TEXTELOR

Textele vor fi selectate în funcţie de dificultăţile implicate

a) Texte scurte, selectate după preferinţa copilului cu scopul de a stimula apetitul pentru citit;

b) Texte scurte cu anumite dificultăţi utilizându-se metoda de “acoperire” şi “descoperire” treptată a cuvintelor şi silabelor din cuvinte aplicându-se principiile : copilul să pronunţe ce a văzut şi nu ce vede în acel moment

c) Texte scurte conţinând o anumită dificultate pentru copil , utilizând metoda scrierii cromatice a cuvintelor sau de subliniere silabelor, sau de urmărire cu un beţişor a silabelor

d) Texte cu sens (tematice) formate din 4-8 sintagme înscrise aleatoriu şi care trebuie scrise în ordinea lor logică;

e) Texte cu sens (tematice) formate din 4-8 sintagme sudate , urmând să fie dislocate, respectând succesiunea cronologică şi regulile ortografice.

Exerciţii utilizate:Exerciţii de completare de texte scurte, cu

analiză grafo-fonetică a propoziţiilor.Exerciţii de dictare de texte scurte respectând

regulile de ortografieExerciţii de formare de texte scurte pornind de

la cuvinte date, pe o temă datăExerciţii de autodictare de propoziţii, poezii,

ghicitoriExerciţii de copiere, dictare , compunere