STIMULAREA CREATIVITĂŢII LA ELEVII DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ

Coordonator ştiinţific: conf. univ. dr. LARISA STOG Absolvent: LUCA DRÎNGU MARIA CARMEN

Fiecare copil normal dezvoltat, dispune de un potenţial creativ general, care exersat, educat, poate fi valorificat. Asupra dezvoltării psihice creatoare a copiilor pot avea influenţă numeroşi factori, dar sarcina decisivă rămâne şcolii.

Multe lucrări pe tema creativităţii scot în evidenţă faptul că această capacitate specifică omului trebuie privită ca un fenomen complex, care angajează întreaga personalitate umană.

ARGUMENT

Noutatea studiului. Analizând literatura de specialitate am observat că există diverse studii vizavi de dezvoltarea şi stimularea creativităţii copiilor de vârstă preşcolară, adolescenţi şi mai puţin la elevii de vârstă şcolară mică.

Valoarea lucrării constă în faptul că s-a eleborat şi aplicat un proiect de stimulare a creativităţii la elevii de vârstă şcolară mică.

Acest proiect poate fi recomandat învăţătorilor, pentru cursuri de formare, dar şi părinţilor.

CUPRINS

Lucrarea a fost structurată pe trei capitole.

În primul capitol am evidenţiat aspectele teoretice şi anume abordarea psihologică a creativităţii.

În al doilea capitol am evidenţiat caracteristicile psihofiziologice ale vârstei şcolare mici.

Prin urmare, folosind la clasă metode şi procedee de învăţare creativă, am realizat cercetarea cu interpretarea datelor în ultimul capitol al lucrării.

CAPITOLUL 1ABORDAREA PSIHOLOGICĂ A

CREATIVITĂŢII

Creativitatea reprezintă o dimensiune complexă a personalităţii în care interacţionează o multitudine de factori de natură psihică, de natură socială şi de ordin biologic. Persoana creativă dispune de potenţial creativ;

Ca formaţiune psihologică, creativitatea este proprie tuturor copiilor, în limitele dezvoltării normale. Fiecare copil dispune de un potenţial creativ, respectiv de anumite trăsături sau însuşiri favorizante actului creator.;

CAPITOLUL 3 STIMULAREA CREATIVITĂŢII

LA ELEVII DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ MICĂ 3. 1. Scopul cercetării

Lucrarea de faţă are ca scop studierea nivelului dezvoltării creativităţii la elevii de vârstă şcolară mică (clasa a III-a) a gândirii creative şi impactul pozitiv al antrenamentului creativ - intensiv asupra dezvoltării parametrilor creativităţii şi, în general, a gândirii creative.

De asemenea, rezultatele obţinute în prezenta cercetare, au drept finalitate implementarea unui program de stimulare a creativităţii, având valenţe terapeutice şi tehnici creative de grup, care să vizeze dezvoltarea creativităţii la copii.

3. 2. Obiectivele cercetării

O1: Evidenţierea parametrilor creativităţii la elevii de vârstă şcolară mică;

O2: Studiul influenţei antrenamentului creativ asupra factorilor intelectuali ai creativităţii;

O3: Studiul influenţei antrenamentului creativ asupra gândirii creative, în general.

3. 3. Ipotezele cercetării

Ipoteza 1 : Se presupune că în expresia plastică se exprimă particularităţile creativităţii şcolarilor de vârstă mică.

Ipoteza 2: Se presupune că nivelul factorilor creativităţii creşte prin antrenament creativ.

Ipoteza 3: Se presupune că nivelul gândirii creative se îmbunătăţeşte prin antrenament creativ.

3. 5. Populaţia investigată

27 de elevi (clasa a III- a, 10 fete şi 17 băieţi) cu vârsta cuprinsă între 9-10 ani de la Grupul Şcolar Roznov.

Copiii provin din familii de muncitori şi intelectuali, beneficiind de condiţii modeste şi minime de viaţă, unii dintre ei beneficiind de sprijin din partea părinţilor în pregătirea lecţiilor.

3. 6. Metodologia cercetării

Pentru atingerea scopului acestei lucrări şi verificarea ipotezelor am utilizat „ Ghidul practic: Evaluarea creativităţii” elaborat de Mariana Caluschi şi Ana Stoica – Constantin.

Ghidul de creativitate are cinci probe: „Evaporarea apei” „Bastonul” „Banca şcolară” „Clubul oamenilor ingenioşi” „Semidiscul” Cele cinci teste propuse în această baterie

estimează cei mai importanţi factori ai gândirii creative: fluenţă, flexibilitate, originalitate, elaborare şi sensibilitate la probleme.

3. 6. 3. Studiul constatativ (pre-test)Rezultate

Rezultatele bateriei probelor de gandire creativa- evaluare initiala -

26%

4%

19% 19%

32%

0%0%0% 0%0%

0%5%10%15%20%25%30%35%40%45%50%

extremde slab

foarteslab

slab normalslab

normal normalbun

bun foartebun

deosebitde bun

extremde bun

Calificativ

Pro

cen

taj

Testare iniţială: total elevi: 27 - 10 fete - 17 băieţi 27 elevi - nivel normal slab: 1 elev (4%)

- nivel normal: 5 elevi (19%) - nivel normal bun: 7 elevi (26%)

- nivel bun: 9 elevi (33%) - nivel foarte bun: 5 elevi (19%)

3. 6. 5. Studiul de intervenţie (post-test)

Prezentarea centralizată a rezultatelor probelor de gândire creativă

Rezultatele bateriei probelor de gandire creativa- evaluare finala -

4%

0%0%0%0%0%

7%29% 30% 30%

0%

20%

40%60%

80%

100%

Calificativ

Pro

cent

aj

extrem de slab

foarte slab

slab

normal slab

normal

normal bun

bun

foarte bun

deosebit de bun

extrem de bun

Testare finală: total elevi: 27 - 10 fete

- 17 băieţi

27 elevi - nivel normal bun: 2 elevi (7%)

- nivel bun: 8 elevi (29%)

- nivel foarte bun: 8 elevi (30%)

- nivel deosebit de bun 8 elevi (30%)

- nivel extrem de bun 1 elev (4%)

3. 7. 2. Prezentarea comparativă a rezultatelor

din faza de pre-test şi post-test

Prezentarea comparativă a rezultatelor din faza de pre-test şi din faza de post-test

1

57

9

5

100000

2

8 8 8

02468

10

Nivel

Nu

mar

de

elev

i

Pre-test

Post-test

Histograma nr. 13 confirmă impactul pozitiv şi semnificativ al proiectului de intervenţie asupra lotului investigat şi creşte nivelul gândirii creative în faza de post-test. Nu se mai regăsesc în faza de post-test elevi cu un nivel extrem de slab, foarte slab, slab, normal slab şi normal, ci 2 elevi au un nivel normal bun, iar restul au un nivel bun, foarte bun, deosebit de bun şi extrem de bun al gândirii creative.

3.7. 4. Verificarea ipotezelor

Ipoteza 1: Se presupune că în expresia plastică şcolarii de vârstă mică îşi exprimă particularităţile creativităţii.

Pentru a demonstra această ipoteză am recurs la analiza de frecvenţă a mediilor obţiunte de şcolari la fiecare componentă a creativităţii la toate probele creative aplicate în faza iniţială a cercetării.

Aşa cum reiese din graficul nr. 1, majoritatea copiilor evaluaţi, adică 85,1 %, nu prezintă dificultăţi în ceea ce priveşte parametrul fluenţa, obţinând scoruri de la normal spre deosebit de bun. Acest fapt sugerează că elevii de vârstă şcolară mică formulează rapid răspunsuri şi în număr mare.

Din graficul 3 se desprinde următoarea concluzie: cu excepţia unui singur elev, toţi ceilalţi prezintă un nivel al originalităţii încadrat între normal şi deosebit de bun. Cu alte cuvinte, elevii dispun de aptitudinea de a da răspunsuri neuzuale, dar care să corespundă exigenţelor realităţii.

Ipoteza 2: Se presupune că nivelul factorilor creativităţii creşte prin antrenament creativ.

Astfel, se poate concluziona că ipoteza experimentală s-a confirmat parţial, există diferenţe de valori doar în cazul parametrului fluenţă. Prin antrenament creativ a fost stimulat doar debitul asociativ.

Ipoteaza 3: Se presupune că nivelul gândirii creative se îmbunătăţeşte prin antrenament creativ.

Se poate concluziona că ipoteza experimentală s-a confirmat, există diferenţe de nivel semnificativ ale gândirii creativite înainte şi după antrenament. În urma „ Programul de intervenţie pentru stimularea creativităţii" copiii şi-au dezvlotat gândirea divergentă.

CONCLUZII

majoritatea copiilor evaluaţi nu prezintă dificultăţi în ceea ce priveşte parametrul fluenţă, obţinând scoruri de la normal spre deosebit de bun. Acest fapt sugerează că elevii de vârstă şcolară mică formulează rapid răspunsuri şi în număr mare;

majoritatea copiilor evaluaţi au obţinut scoruri ridicate la parametrul flexibilitate, ceea ce exprimă faptul că aceştia au capacitatea de restructurare a traiectoriei gândirii în funcţie de noile cerinţe, răspunsurile formulate de ei fiind variate;

„Programul de intervenţie pentru stimularea creativităţii” a determinat o creştere a bogăţiei şi rapidităţii debitului asociativ la elevi.

PROPUNERI

introducerea în programa şcolară a unui curs bazat pe antrenamentul creativ care să vizeze dezvoltarea şi stimularea potenţialului creativ al fiecărui elev;

depistarea nivelului iniţial al dezvoltării şi potenţialului creativ al fiecăruia încă de la intrarea în clasa I;

dezvoltarea potenţialului creativ al fiecărui copil la sfârşitul claselor primare.

Prin această cercetare am dorit să demonstrez că e posibilă stimularea dezvoltării creativităţii la şcolarul mic printr-un antrenament creativ la orele de curs prin predarea disciplinelor corespunzătoare programei învăţământului primar.