MANUAL DE TRANZIT

2

Prefaţă Planul de acţiune pentru tranzit în Europa1 chema la elaborarea unui manual practic care să conţină o descriere detaliată a regimurilor de tranzit comun şi comunitar şi să clarifice rolul, atât al administraţiei, cât şi ale operatorilor. Acest manual trebuie să servească la promovarea unei mai bune înţelegeri a funcţionării regimului de tranzit şi a rolului diferiţilor intervenienţi. El va permite, de asemenea, garantarea unei aplicări armonizate a regulilor de tranzit şi egalitatea de tratament între toţi operatorii. Manualul cuprinde cinci mari părţi: introducere generală, statutul mărfurilor, garanţii, procedura normală de tranzit şi simplificări. Manualul va fi adus la zi pe măsură ce evoluţia regimurilor de tranzit comun şi comunitar o va necesita. Trebuie să se sublinieze că manualul de faţă nu are forţă de lege şi că el nu are decât un rol explicativ. El furnizează totodată o interpretare a regulilor de tranzit comun tuturor autorităţilor vamale, care aplică regimul de tranzit comun/comunitar. Dispoziţiile juridice asupra tranzitului, precum şi celelalte elemente de legislaţie vamală primează faţă de conţinutul manualului şi ele trebuie întotdeauna să fie consultate. Textele convenţiilor şi instrumentelor juridice comunitare care sunt de bază sunt publicate la adresa următoare: the Official Journal of the European Union. Fiind vorba de decizii ale Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, textele care sunt de bază sunt cele care figurează în Culegerea de Jurisprudenţă a Curţii de Justiţie şi Tribunalul de primă instanţă. Eventualele instrucţiuni naţionale sau note explicative care există în plus în manual pot fi integrate la punctul 6 al fiecărui capitol din manual, în afara publicării sale în ţara despre care este vorba sau publicate separat. Pentru mai ample informaţii, consultaţi administraţia dumneavoastră vamală.

Bruxelles, 1 mai 2004

Manualul este disponibil pe format electronic şi poate fi trimis pe internet (pentru adresă, a se vedea ” Surse de informaţii generale”)

1 COM(97) 188 final, 30.4.1997

3

Tablă de materii* Prefaţă Tablă de materii generală Partea I: Introducere generală Partea a II-a: Statutul mărfurilor Partea a III-a: Garanţii Partea a IV-a: Procedura normală de tranzit Partea a V-a: Simplificări Partea a VI-a: Datorie şi Recuperare Listă de abrevieri curente Listă de definiţii Surse de informaţii generale

*Prezentul Manual cuprinde:

- versiunea de baza – Documentul TAXUD/801/2004

- Modificarea nr.1 din 10.09.2004;

- Modificarea nr.2 din 06.12.2004;

- Modificarea nr.3 din 07.12.2004;

- Modificarea nr.4 din 29.03.2005

- Modificarea nr.5 din 25.11.2005

4

PARTEA I – INTRODUCERE GENERALĂ ....................................... 21

1. Scurt istoric al tranzitului ..………….…………......…………… Statutul mărfurilor ………………………………….....…………

2. 25 3. Tranzit comun ………………………………………….......……

3.1 Legislaţie……...................……………………………...........… 3.2 Descrierea regimului .……………………...................……..… 26

4. Tranzit în interiorul Comunităţii ...……………………………... 4.1 Tranzit comunitar .………....................………………………… 4.1.1. Legislaţie .........…………………………………….. 4.1.2. Descrierea regimului ..…………………………….

4.1.2.1. Tranzit comunitar extern ...……………………….. 4.1.2.2. Tranzit comunitar intern ...…………………...……

4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) …. 4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate în

cursul unei operaţiuni NCTS ..............................

4.1.3.2. Birou de plecare ..…………………………………. 4.1.3.3. Birou de destinaţie ………………………………… 4.1.3.4. Birou de tranzit . …………………………………… 4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinaţie 4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat şi

destinatar agreat .................................…………..

4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile în Comunitatea Europeană 36 4.2.1. Introducere ....……………………………………… 4.2.2. TIR (Transport Internaţional Rutier) .…………….

4.2.2.1. Context şi legislaţie ..... ...………………………… 4.2.2.2. Descrierea regimului TIR .………………………... 4.2.3. ATA (Admitere Temporară) ..…...........………….. 4.2.3.1. Context şi legislaţie .........………………………… 4.2.3.2. Descrierea regimului ……………………………… 4.2.4. Manifestul Rinului …………………………………. 4.2.4.1. Context şi legislaţie .........…………………………

4.2.4.2. Descrierea regimului ...…………………………….

4.2.5. Transporturi N.A.T.O ...…………………………… 4.2.5.1. Context şi legislaţie .........………………………… 4.2.5.2. Descrierea regimului ……………………………… 4.2.6. Colete poştale .…………………………………….. 4.2.6.1. Context şi legislaţie .........………………………… 4.2.6.2. Descrierea regimului ……………………………… 5. Excepţii (pro memoria) ...……………………………………….. 44 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ....………………….. 44 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiilor vamale .….......... 45 8. Anexe ..…………………………………………………………… 45 8.1. Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei

referitoare la tranzitul comunitar şi comun .............................

45 PARTEA a II a – STATUTUL MĂRFURILOR ................................... 56 1. Introducere .....…………………………………………………… 56 2. Principii generale şi legislaţie ..........………………...………… 57 3. Dovada statutului comunitar al mărfurilor .….....…………… 57 3.1. Linie regulată …………….....................………………………..

5

3.1.1. Definiţie .……………………………………………. 3.1.2. Proceduri de autorizare a liniei regulate ............ 3.1.3. Navlosire parţială ………………..………………… 3.1.4. Linie regulată şi linie neregulată ………………. 4. Dovada statutului comunitar al mărfurilor ……....……..…..… 64 4.1. Dovada statutului comunitar dată de un expeditor agreat ... 4.2. Dovada statutului comunitar şi manifestul maritim ................ 4.3. Dovada statutului comunitar în cazul transbordării .....……… 4.4. Dovada statutului comunitar şi factura sau documentul de

transport .................................................................................

4.5. T2L ......................................................................................... 73 5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit

maritim şi alte produse maritime ............................................

74 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …...................……. 77 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ..........…… 78 8. Anexe .............…………………………………………………… 78 8.1. Exemplu de contract de navlosire cu contractare de servicii

de transport ........................................................................…

79 8.2. Manifest maritim – TC 12 Procedură şi autorizare …..…...… 84 8.3. Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor .. 94 8.4. Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată ..... 107 8.5. Lista autorităţilor competente pentru serviciile navale

regulate 108

PARTEA a III a - GARANŢII …………..........................................…. 114 1. Introducere ............……………………………………………… 114 1.1. Scopul garanţiei …………………….............................……... 1.2. Forme de garantare ………......………………………………… 1.3. Scutirea de la garantare………...………………………………. 1.4. Validitatea geografică ……………..............………………….. 1.5. Tabel de garanţii ...……......……………………………………..

2. Dispoziţii generale ………………………………………………. 118 2.1. Necesitatea unei garanţii ………………………………………..

2.1.1. Introducere ……………………......……………….. 2.1.2. Excepţii .................…......………………………….

2.2. Calculul sumei garanţiei ………..........…………………........... 2.2.1. Introducere …………….......………………………. 2.2.2. Calcul………………………………………………..

2.3. Garantul……..……………………………………………………. 2.3.1. Introducere ………...………………………………. 2.3.2. Stabilirea şi agreerea (a garantului) ……....……. 2.3.3. Responsabilităţi ………………………....……….. 2.3.4. Actul de garanţie în cazul revocării sau

rezilierii.................................................................

3. Garanţia izolată ………………………….....……………….. …. 123 3.1. Depozit în numerar …….............................……………………

3.1.1. Introducere .......……………………………………. 3.1.2. Rambursare …………………....………………….. 3.2. Garanţie izolată prin garant .............................………………. 3.3. Garanţia izolată prin titluri (TC 32) …………….....……………

3.2.1. Responsabilitate şi agreere . ……….....………… 3.3.2. Notificarea …………………………………...........

6

3.3.3. Titlu .....……………………………………………… 4. Garanţia globală şi dispensa de garanţie .....…………………. 126 4.1. Dispoziţii generale ……………………………......……………..

4.1.1. Introducere ....……………………………………… 4.1.2. Condiţii generale ………………......……………… 4.1.3. Calculul sumei de referinţă ....……………………. 4.1.4. Cuantumul garanţiei …………….………………... 4.1.5. Certificatul de garanţie .………………….......…... 4.1.6. Obligaţiile principalului obligat ………………....… 4.1.7. Reexaminarea anuală ..…………....…………….. 4.1.8. Revocarea şi anularea autorizaţiei ……...........

4.2. Reducerea sumei garanţiei şi dispensa de garanţie .............. 131 4.2.1. Introducere ……………………........................…..

4.2.2. Criterii de reducere …………………......………… 4.2.3. Cereri referitoare la mărfurile care prezintă

riscuri ridicate de fraudă cât şi la alte mărfuri ......

5. Scutirea de la garanţie prevăzută de reglementări ......……… 134 5.1. Transportul pe calea aeriană ...……………………………….. 5.2. Transportul pe Rin şi apele sale …………………………........ 5.3. Transportul pe calea ferată sau prin containere mari ............. 5.4. Instituţii publice şi organizaţii internaţionale …....……..……...

6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria) ….........……… 136 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................. 137 8. Anexe ……….........……………………………………………… 137 8.1. Lista de garanţi autorizaţi să furnizeze garanţie izolată TC

32 ........................................................................................... 137

8.2. Lista căilor navigabile interioare………....…………………….. 137 PARTEA a IV a - PROCEDURA NORMALĂ DE TRANZIT ......……. 143 CAPITOLUL I – Declaraţie normală de tranzit …….…………………. 144 1. Introducere ……..........................………………………………. 144 2. Principii generale şi legislaţie ...........…….....…………………. 145 3. Procedura de declarare …………………..…………………….. 145 3.1. Încărcarea ……………………………………..………………… 3.2. Declaraţia de tranzit ……………….…………………………….

3.2.1. Formularul şi completarea declaraţiei de tranzit . 3.2.2. Exemplarele DAU BIS …....………………………. 3.2.3. Lista de încărcătură, formular şi completare …... 3.2.4. Trimiteri mixte ......……………………………........ 3.2.5. Semnarea declaraţiei de tranzit …....................... 4. Situaţii particulare (pro memoria) ..……………………………. 158 5. Excepţii (pro memoria) …………………………………....……. 167 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ………………..…… 168 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................ 169 8. Anexe ....………………..………………………………………… 169 8.1. Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU .............. 170 8.2. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra

cărora informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant ...............

180

8.3. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra căruia informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant.................................................….

7

CAPITOLUL 2 – FORMALITĂŢI LA BIROUL DE PLECARE …...... 182 1. Introducere ........…………………………………………………. 182 2. Principii generale şi reglementare ...…………………....…….. 183 3. Descrierea procedurii la biroul de plecare ……...………...….. 183 3.1. Prezentarea DAU …………………………....………………….. 3.2. Constituirea unei garanţii ……………………....………………. 3.3. Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei de tranzit ……………. 3.4. Rectificarea declaraţiei de tranzit ……………………………… 3.5. Verificarea declaraţiei de tranzit ……………………………….. 3.6. Itinerariu şi itinerariu obligatoriu ……………………………….. 3.7. Termene …………...........…...………………………………...... 3.8. Mijloace de identificare ………………………………………….

3.8.1. Introducere ……….......……………………………. 3.8.2. Metode de sigilare …………...……………………. 3.8.3. Caracteristicile sigiliilor ……………….........…….. 3.8.4. Utilizarea sigiliilor de un model special …...…….. 3.9. Eliberarea mărfurilor ........................................……………….

4. Situaţii particulare (pro memoria) …………………….……….. 194 5. Excepţii (pro memoria) ……………………………….....……… 194 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …………………..… 195 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ……......... 196 8. Anexe ……………………………………................................... 196 8.1. Menţiunea ,,Dispensă” ………….......………………………….. 197 8.2. Menţiunea ,,Conform” ………………….……………………….. 198 8.3. Nota de informare………………….………………………......... 199 8.4. Menţiunea ,,Număr în cifre” .....……….……………………….. 208

CAPITOLUL III – FORMALITĂŢI ŞI INCIDENTE PE PARCURSUL TRANSPORTULUI ............................................................................

209

1. Introducere ........…………………………………………………. 2. Principii generale şi reglementări .......………………....……... 3. Formalităţi în caz de incident pe parcursul transportului şi la

biroul de tranzit.. ............................................................ 211

3.1. Formalităţi în caz de incident pe parcursul transportului ........ 211 3.2. Formalităţi la biroul de tranzit ……..........................…………

3.2.1. Biroul de tranzit …………...............……………... 3.2.2. Formalităţi la biroul de tranzit ……….....……….. 3.2.3. Avizul de tranzit (TC 10) ……………......………... 3.2.4. Schimbarea biroului de tranzit ……....………….. 3.2.5. Acţiuni în cazul unor nereguli minore .................. 4. Situaţii particulare (pro memoria) ……..................…………… 217 5. Excepţii (pro memoria) ………………..................……………. 217 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ....………………….. 218 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ............… 219 8. Anexe (pro memoria) ..............…………………………………. 219 CAPITOLUL 4 – FORMALITĂŢI LA BIROUL DE DESTINAŢIE ...... 220 1. Introducere ….........……………………………………………… 220 2. Principii generale şi legislaţie ...........…………………….……. 221 3. Formalităţi la biroul de destinaţie ……………....……………… 222 3.1. Încheierea operaţiunii de tranzit …………….…………………. 3.2. Controlul încheierii operaţiunii ……………………...…………..

4. Situaţii particulare …….........…………………………………… 228

8

4.1. Eliberarea unei recipise …………………………………...……. 4.2. Eliberarea unei probe alternative …………....………………… 4.3. Prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara zilelor şi

orelor de lucru şi într-un alt loc decât biroul de destinaţie ......

4.4. Nereguli .........………………………..............................……… 4.4.1. Nereguli privind sigiliile ……......................……… 4.4.2. Alte nereguli .. …………………....……………….. 4.4.3. Anchetă asupra neregulilor ....……………...........

4.5. Schimbarea biroului de destinaţie ………….………….....…… 5. Prezentarea după expirarea termenului .........................……. 238 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ………….…………. 239 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …........… 240 8. Anexe ........………………………………………………………. 240 8.1. Menţiunea ,,Conform” ……………..........……………… 8.2. Menţiunea ,,Exemplarul T5 prezentat” ………......………….. 8.3. Menţiunea ,,Probă alternativă” ……………………......……… 8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea

exemplarelor nr. 5 …...............................................................

8.5. Menţiunea ,,Diferenţe”: ……………………………………....... 8.6. Menţiunea: ,,Nereguli: …” ………....……….......……….......... 8.7. Menţiunea ,,Anchetă în curs” ………………………………...... 8.8. Menţiune ,,Taxe încasate” ………………………….....…. 8.9. Menţiunea ,,Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul … (nume

şi ţară)” .............................................................................

8.10 Menţiunea ,,Ieşire din ….. supusă restricţiilor sau impozitelor prin Regulamentul/Directiva/Decizia nr. ...” …........................

CAPITOLUL V – ÎNCHEIEREA REGIMULUI .........………………..... 265 1. Introducere ……….........………………………………………… 265 2. Principii generale şi reglementări .………………………....….. 266 3. Descărcarea regimului …………………………………….……. 3.1. Condiţii de încheiere …………………………….....…………… 3.2. Forme de încheiere ………………………………………….….. 3.3. Efectele încheierii ………………………….......................……. 3.4. Informarea principalului obligat şi dovezi alternative ale

încheierii regimului ..............................................................…

3.4.1. Cererea de informaţii de la principalul obligat ..... 3.4.1.1. Obiectul cererii de informaţii …………..……….... 3.4.1.2. Procedura generală de solicitare de informaţii

.....…..

3.4.1.3. Procedura cererii de informaţii în cazul procedurilor simplificate proprii anumitor moduri de transport ………………................................…

3.4.2. Proba alternativă a încheierii regimului de tranzit …………………....................................................

3.4.2.1. Proba alternativă că mărfurile au fost prezentate la biroul de destinaţie sau la un destinatar agreat ………......................…………..............................

3.4.2.2. Proba alternativă că mărfurile în cauză au fost plasate sub un regim vamal într-o ţară terţă ......

4. Procedura de cercetare .. …………….....................…………. 275 4.1. Introducere ………………………………………………....…….

9

4.2. Autoritatea competentă şi termen pentru a declanşa procedura de cercetare .........................................................

4.3. Începutul procedurii de cercetare – ţara de plecare ...…...….. 4.4. Răspunsul ţării de destinaţie la avizul de cercetare ............... 4.5. Răspunsul ţării de tranzit la avizul de cercetare ....………….. 4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 ……….…....………………….... 4.7. Consecinţele procedurii de cercetare .......…………………….

5. Procedura de control ulterior ......……………......…………….. 285 5.1. Obiective şi modalităţi de control ulterior ..... ……………….... 5.2. Documente supuse controlului ulterior ......…………………....

5.2.1. Declaraţia de tranzit pe formularul DAU ……...... 5.2.2. Manifest cu valoare de declaraţie de tranzit ….... 5.2.3. Proba alternativă ……….....…………………….... 5.2.4. Documente T2L ………..………………………….. 5.2.5. Documente comerciale cu valoare de document

T2L ......................................................................

5.3. Consecinţele controlului ulterior ......……..……………………. 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …………....……….. 290 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................. 291 8. Anexe ……………………........................……………………… 291 8.1. Lista autorităţilor competente ………....……………………….. 8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat …….. 8.3. TC 20 – Aviz de cercetare şi Notă de utilizare …………...…. 8.4. Model de scrisoare de revenire TC 22 ………........………….. 8.5. Exemple de situaţii în procedura de cercetare ......……......... 8.6. Formularul TC 21 – Cerere de control ulterior .............……… 8.7. Formularul TC 21A – Cerere de control ulterior .......………...

CAPITOLUL 6 – ANDORA, SAN MARINO ŞI TERITORIILE UNDE NU SE APLICĂ DIRECTIVA TVA ….............................……..

324

1. Introducere ………………………………………….....………… 324 2. Andora .......………………………………………………………. 325 2.1. Context şi legislaţie .....………...………………………………. 2.2. Formalităţi ...………………………………………………………

2.2.1. Mărfuri prevăzute la capitolele 1 la 24 din SH …. 2.2.2. Mărfuri prevăzute la capitolele 25 – 97 din SH … 3. San-Marino ………………....……………………………………. 332 3.1. Context şi legislaţie ........... …………………………………..... 3.2. Formalităţi ………………………………...………………………

4. Teritorii unde nu se aplică directiva TVA ………....………….. 335 4.1. Context şi legislaţie ...........………....………………………….. 4.2. Regimul de tranzit comunitar intern ………….....…………...... 4.3. Documente referitoare la statutul vamal ………………..……..

5. Excepţii (pro memoria) ………........……………………………. 338 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ….....………………. 338 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................ 339 8. Anexe (pro memoria) ……………...............................……….. 339

PARTEA a V a - SIMPLIFICĂRI ......…………………………………… 340 1. Introducere …………………...………………………………….. 340 2. Principii generale şi legislaţie ............…………………....….. 2.1. Condiţii generale privind simplificările ....... …....…………….. 2.2. Procedura de autorizare …………………........………………..

10

2.3. Revocarea şi modificarea autorizaţiei …….….………………. 3. Descrierea simplificărilor ………….……………………………. 347 3.1. Garanţia globală şi dispensa de garanţie …………….....……. 348 3.2. Utilizarea listelor de încărcătură speciale ………………........ 349 3.3. Utilizarea sigiliilor cu model special ….....………......………… 350 3.4. Dispensa de itinerariu obligatoriu ..…………....………………. 351 3.5. Expeditor agreat ………………………………...………………. 352

3.5.1. Introducere ……………………………………….... 3.5.2. Autorizare ………………………………......……… 3.5.3. Proceduri ……………………..……………………. 3.5.3.1. Autentificarea declaraţiei de tranzit (DAU) ..…. 3.5.3.2. Măsuri de identificare ……………………......…… 3.5.3.3. Expedierea mărfurilor ……………………......…… 3.6. Destinatar agreat …..........……………………………………… 360

3.6.1. Introducere ………………..……………………….. 3.6.2. Autorizare ………………………………......……… 3.6.3. Proceduri ……………………...…………………… 3.6.3.1. Recipisă ………………………...…………………. 3.6.3.2. Sosirea mărfurilor …………………….…………… 3.7. Mărfuri transportate pe calea ferată sau pe containere mari 365 3.8. Mărfuri transportate pe cale aeriană ……………….....………. 366

3.8.1. Introducere ………………….......…………………. 3.8.2. Procedura simplificată de nivel 1 …………...…… 3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 .. 3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 …...... 3.8.2.3. Cazuri particulare – nivelul 1 …………………...... 3.8.3. Procedură simplificată de nivel 2 ……...………… 3.8.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 ..... 3.8.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2 …...... 3.8.3.3. Nivelul 2 – cazuri particulare (utilizarea codului

C) ........................................................................

3.8.3.4 Situaţia specifică nivelului 2 (reintroducerea mărfurilor transbordate pe teritoriul Comunităţii)

3.8.4. Cazuri particulare (Nivel 1/Nivel 2) .....………….. 3.8.4.1. Grupaj („consolidare”) .………………………...... 3.8.4.2. Navlosire aeriană pe rută (transport de

suprafaţă) ............................................................

3.8.4.3. Transport efectuat de companii de curierat expres .................................................................

3.9. Mărfuri transportate pe cale maritimă …......………………….. 395 3.9.1. Introducere ………........…………………………… 3.9.2. Procedura simplificată de nivel 1 ………….......... 3.9.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 ...... 3.9.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 ….…. 3.9.2.3. Exemple ………....…………………………………. 3.9.3. Procedura simplificată de nivel 2 …………...…… 3.9.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 ...... 3.9.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2 …...... 3.9.3.3. Exemple ………………....…………………………. 3.9.4. Cazuri particulare ........................ …………....…. 3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel) ...........................................

11

3.9.4.2 Transportul maritim al mărfurilor pe nave care oferă alte servicii decât cele de transport naval regulat .................................................................

3.10 Transporturi prin conducte (pro memoria) …………………… 421 3.11 Proceduri simplificate în baza articolului 6 al

Convenţiei/articolul 97, paragraf 2 din CVC .................…...... 422

4. Cazuri particulare (pro memoria) ………………….........…….. 422 5. Excepţii (pro memoria) …………………..........……………….. 422 6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria) ....…………….. 422 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …............. 423 8. Anexe ……………………..……………………………………… 423 8.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură

speciale .................................................................................

8.2. Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat .....................................................................................

8.3. Ştampila specială ………………………………....…………….. 8.4. Derogare de la ştampila specială (Franţa, Italia) ………....…. 8.5. Lista aeroporturilor şi birourilor vamale de control ………..... 8.6. Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivel 2 . 8.7. Schema explicativă a grupajului aerian ………….....………… 8.8. Model de autorizaţie eliberată companiilor maritime -

nivelele 1 şi 2 ........................................................................

8.9. Schema explicativă a grupajului maritim …...………………… 8.10 Formular de notificare pentru procedurile simplificate …….... PARTEA a VI-a: Datorie si recuperare........................................... 481 1. Scopul prevederilor referitoare la datorie si recuperare in

cadrul procedurii de tranzit comun/comunitar......................... 481

2. Naşterea datoriei şi identificarea debitorilor............................ 482 3. Recuperarea datoriei............................................................... 490 4. Situaţii particulare (pro memoria)............................................ 5. Excepţii (pro memoria) ........................................................... 6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ............................... 7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …............. 8. Anexe

8.1 Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare 8.2 TC24 notă de informare 8.3 TC30 solicitare de adrese

12

Lista de abrevieri curente AELS Asociaţia europeană a liberului schimb AT AUSTRIA ATA Carnet ATA (admitere temporară) BE Belgia CVC Cod vamal comunitar, (regulament (CE) nr. 2913/92

din 12 octombrie 1992, JO L 302 din 19.10.1992 şi modificările sale)

CH Elveţia CIM Contract de transport internaţional feroviar al

mărfurilor CMR Contract de transport internaţional al mărfurilor pe căi

rutiere Convenţie Convenţia privind regimul de tranzit comun din 20 mai

1987 Convenţia DAU Convenţia privind simplificarea formalităţilor în

comerţul cu mărfuri, din 20 mai 1987 CS Cehia CY Cipru CZ Republica cehă DA Danez DAI Document administrativ de însoţire DAU Document administrativ unic DE Germania/German DK Danemarca EDI Schimb electronic de date (Electronic Data

Interchange) EE Estonia/Estonian EL Grec EN Englez ES Spania/Spaniol FI Finlanda/Finlandez FR Franţa/Francez GB Marea Britanie GR Grecia HU Ungaria/Ungar IE Irlanda IRU Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere

(International Road Union) IS Islanda/Islandez

13

IT Italia/Italian JO/MoF Jurnal Oficial/Monitor Oficial LT Lituania/Lituanian LU Luxemburg LV Letonia/Leton MT Malta/Maltez NL Olanda/Olandez NO Norvegia/Norvegian NCTS Noul sistem computerizat de tranzit PAC Politică agricolă comună PL Polonia/Polonez PT Portugalia/Portughez RVC Regulamentul Vamal Comunitar – (regulamentul CE

nr. 2454/93 din 2 iulie 2993, JO L 293 din 11.10.1993 şi modificările sale)

SE Suedia SH Sistem armonizat de descriere şi de codificare a

mărfurilor SI Slovenia SK Republica Slovacă/Slovac SL Sloven SV Suedez TVC Tarif vamal comun (CE) TAD Document de însoţire a tranzitului (Transit

Accompanying Document) TIR Carnet TIR (Transport Internaţional Rutier) UK Regatul Unit

14

Listă de definiţii Asociaţia europeană a liberului schimb (AELS)

Grup de ţări ce reuneşte Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Autoritate competentă

Autoritatea vamală sau orice altă autoritate însărcinată cu aplicarea reglementărilor vamale.

Birou de plecare Biroul vamal unde sunt acceptate declaraţiile de plasare a mărfurilor în regim de tranzit.

Birou de destinaţie Biroul vamal unde trebuie prezentate mărfurile plasate în regim de tranzit pentru a se încheia regimul.

Birou de garanţie Biroul unde autorităţile competente ale fiecărei ţări decid că, trebuie să se constituie o garanţie printr-un garant

Birou de tranzit Birou vamal situat la:

Tranzit comun Tranzit comunitar

Punct de intrare - într-o parte contractantă

- pe teritoriul vamal al comunităţii în cazul în care mărfurile au traversat teritoriul unei ţări terţe în cursul operaţiunii de tranzit

Punct de ieşire - teritoriul unei părţi contractante atunci când o trimitere părăseşte acest teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit, printr-o frontieră între partea contractantă în cauză şi o ţară terţă

- pe teritoriului vamal al Comunităţii atunci când o trimitere părăseşte acest teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit printr-o frontieră între un stat membru şi o ţară terţă, alta decât o ţară AELS

Carnet ATA Document vamal utilizat pentru exportul temporar,

tranzitul şi admiterea temporară a mărfurilor destinată utilizării specifice, cum ar fi prezentări, expoziţii sau târguri, cu titlu de material profesional sau mostre comerciale

Comunitatea europeană (CE)

Statele membre sunt Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Republica Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit,

15

Spania, Suedia şi Ţările de Jos. Începând cu 1 mai 2004, Comunitatea europeană cuprinde de asemenea Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă , Slovenia şi Ungaria. *Incepand cu 01 ianuarie 2007 Comunitatea europeana cuprinde de asemenea Romania si Bulgaria.

Destinatar agreat Persoana autorizată pentru a primi în locaţiile sale sau în orice alt loc stabilit, mărfurile plasate sub regimul de tranzit, fără a prezenta aceste mărfuri şi declaraţia de tranzit la biroul de destinaţie.

Document administrativ unic (DAU)

Formular format din mai multe exemplare care este utilizat în Comunitate şi în ţările AELS pentru controlul importurilor, exporturilor şi al mărfurilor în tranzit. Este vorba de un document în opt părţi ce cuprinde următoarele exemplare: - Exemplarul nr. 1, care este păstrat de autorităţile

ţării unde sunt îndeplinite formalităţile de export (expediţie) sau de tranzit;

- Exemplarul nr. 2 care este utilizat în scopuri

statistice de către ţara exportatoare (în anumite cazuri, el poate fi , de asemenea, utilizat de către ţara de expediţie);

- Exemplarul nr. 3, care revine exportatorului după

ce a fost vizat de către autorităţile vamale; - Exemplarul nr. 4 care este păstrat de către biroul

de destinaţie după îndeplinirea operaţiunii de tranzit sau care poate servi drept document T2L sau T2LF care permit atestarea statutului comunitar al mărfurilor;

- Exemplarul nr. 5 care este exemplarul de

returnare pentru regimul de tranzit; - Exemplarul nr. 6, care este păstrat de autorităţile

ţării unde sunt îndeplinite formalităţile la sosire; - Exemplarul nr. 7 : Exemplarul care este utilizat în

scopuri statistice de către ţara de destinaţie (formalităţi la sosire)

Exemplarul nr. 8, care revine destinatarului după ce a fost vizat de către autorităţile vamale.

16

Autorităţile naţionale vamale pot furniza diverse combinaţii ale acestor 8 exemplare, în funcţie de tipul operaţiunii urmărite. A se vedea de asemenea: documentul de însoţire a tranzitului

DAU BIS Formular destinat pentru completarea exemplarelor DAU în cazul declarării mai multor articole

Declaraţie de tranzit

Act prin care o persoană manifestă, în forma şi după modalităţile prescrise, voinţa sa de a plasa mărfurile sub un regim de tranzit

Document administrativ de însoţire (DAI)

Document de control ce acoperă circulaţia mărfurilor supuse accizelor, între două puncte ale Comunităţii

Document de însoţire a tranzitului (TAD)

Document ce însoţeşte mărfurile atunci când declaraţia de tranzit este întocmită în NCTS la biroul de plecare. Exemplarele A şi B ale TAD înlocuiesc exemplarele 4 şi 5 ale DAU. Modelul şi completarea acestui document figurează în apendicele III al anexelor D3 şi D4 ale Convenţiei/anexa 45 bis ale RVC. Referinţele exemplarelor nr. 4 şi 5 ale DAU se aplică mutatis mutandis la exemplarele A şi B ale documentului de însoţire a tranzitului. A se vedea de asemenea: DAU

Exemplar de control T5

Declaraţia şi angajamentul utilizate pentru acoperirea mărfurilor importate sau exportate în/din teritoriul vamal al Comunităţii, sau care circulă pe acest teritoriu, pentru care trebuie dovedit că ele respectă condiţiile de utilizare şi/sau de destinaţie prevăzute sau prescrise de către o regulă comunitară

Expeditor agreat Persoana autorizată să efectueze operaţiuni de tranzit fără a prezenta mărfurile şi declaraţia de tranzit la biroul de plecare.

Garanţie Acoperire financiară destinată să garanteze încasarea drepturilor şi a altor taxe, constItuită de către principalul obligat

Listă de încărcătură Document administrativ sau comercial care poate fi utilizat în locul unui DAU – BIS atunci când mai multe articole sunt transportate sub regimul de tranzit.

Manifest În cazul transportului maritim sau aerian, document ce prezintă lista mărfurilor încărcate la bordul mijlocului de transport. Acest document poate fi utilizat în scopuri vamale, în baza unei autorizaţii prealabile, în măsura în care conţine informaţiile necesare, în special cele privind statutul mărfurilor şi identificarea lor.

Mărfuri comunitare Mărfuri care sunt: - în întregime obţinute pe teritoriul vamal al

Comunităţii în condiţiile vizate la articolul 23 al

17

codului, fără a include mărfuri importate din ţările sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii. Mărfurile obţinute din mărfurile plasate sub un regim suspensiv nu sunt considerate ca având statut comunitar, în cazuri speciale, de importanţă economică, stabilite în conformitate cu procedura comitetului;

- importate din ţările sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii şi care au fost puse în liberă circulaţie (importate);

- obţinute, pe teritoriul vamal al Comunităţii fie numai din mărfurile vizate la alineatul 2, fie pornind de la mărfurile vizate la primul şi al doilea alineat.

Mărfuri ne-comunitare

Mărfuri altele decât cele comunitare

Parte contractantă Parte semnatară a Convenţiei privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1997 şi a Convenţiei privind simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri din 20 mai 1987. Părţile contractante sunt în număr de opt: Comunitatea Europeană, Elveţia, Islanda, si Norvegia. *începând cu data de 01 ianuarie 2006 Romania a devenit parte semnatara a Conventiei iar din 01 ianuarie 2007 stat membru al Comunitatii europene.

Persoană stabilită într-o Parte Contractantă/în Comunitate

– în cazul unei persoanei fizice, orice persoană care are domiciliul într-o parte contractantă/în comunitate,

– în cazul unei persoane juridice sau unei asociaţii de persoane, orice persoană care are sediul social, administraţia centrală sau un sediu permanent stabil într-o parte contractantă/în comunitate.

Principal obligat Persoana care, direct sau printr-un reprezentant abilitat, plasează mărfurile în regim de tranzit.

Ţările AELS În sensul tranzitului comun ţările următoare sunt considerate ţări AELS: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi România* * Începând cu data de 01 ianuarie 2006

Reprezentare Orice persoană poate desemna un reprezentant pe lângă autorităţile vamale pentru îndeplinirea actelor şi formalităţilor prevăzute de legislaţia vamală (a se vedea art. 5 din CVC)2

Statut vamal Statutul unei mărfi ca marfă comunitară sau necomunitară

2 Atunci când manualul face referinţă la condiţia ca solicitantul să fie stabilit în Comunitate,

această condiţie poate fi îndeplinită pe baza regulilor în materie de reprezentare .

18

Teritoriul vamal al Comunităţii

Teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde: - Austria - Belgia - Danemarca, cu excepţia insulelor Feroe şi

Groelanda, - Germania, cu excepţia insulei Heligoland şi

teritoriul Buesingen - Grecia, - Finlanda (cu insulele Aland) - Franţa (cu Monaco şi departamentele de peste

mări: Guadeloupa, Martinica, Guyana şi Reunion) cu excepţia teritoriilor de peste mări şi de Saint-Pierre şi Miquelon şi Mayotte,

- Irlanda, - Italia, cu excepţia comunelor Livigno şi Campione

d’Italia cât şi apele naţionale ale lacului Lugano cuprinse între ţărm şi frontiera politica a zonei situată între Ponte Treza şi Porto Ceresio

- Luxemburg, - Ţările de Jos în Europa, - Portugalia, - Spania, cu excepţia Ceuta şi Melilla - Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, şi

insulele anglo-normande şi insula Man - Suedia Începând cu 1 mai 2004, teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde de asemenea: - Cipru, - Estonia, - Ungaria, - Letonia, - Lituania, - Malta - Polonia, - Republica Slovacă, - Republica Cehă, - Slovenia Teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde apele teritoriale, apele maritime interioare şi spaţiul aerian al statelor membre, cât şi teritoriul Principatului Monaco, cu excepţia apelor teritoriale, apelor maritime interioare şi spaţiul aerian al acelor teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii vizat mai sus. *Începând cu 1 ianuarie 2007 teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde de asemenea: Romania si Bulgaria.

Teritorii unde nu se aplică directiva TVA (cunoscute totodată

Teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, dar cărora nu li se aplică dispoziţiile directivei 77/388/CEE (TVA). Este vorba de insulele

19

sub denumirea „teritorii nefiscale” sau „teritorii speciale”)

Aland, insulele Canare, insulele anglo-normande, Guyana franceză, Guadeloupe, Martinica, Muntele Athos şi Reunion.

Tranzit comun Regim vamal ce permite transportul mărfurilor între Comunitate şi ţările AELS, sau între ţările AELS

Tranzit comunitar Regim vamal ce permite mărfurilor să circule de la un punct la altul al Comunităţii

Surse de informaţii generale Uniunea Europeană http://europa.eu.int/eur-lex/en/lif/ind/en_analytical_index_02.html - Legislaţia vamală http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs/transit/index_en.htm - Manualul de tranzit - Lista birourilor de tranzit vamal - Anuar al reţelei de tranzit - Noi sisteme de tranzit vamal pentru Europa (broşură) - Legislaţie - Consultări cu comerţul Site-uri de internet ale administraţiilor vamale internaţionale Germania http://www.Zoll-D.de/ Austria http://www.bmf.gv.at/ Belgia http://www.minfin.fgov.be/index.html Bulgaria http://www.customs.government.bg Cipru http://www.mof.gov.cy/ce Danemarca http://www.toldskat.dk/ Spania http://www.aeat.es/incio.htm Estonia http://www.emta.ee3 Finlanda http://www.tullfi.fi/ Franţa http://www.douane.gouv.fr Grecia http://www.gsis.gov.gr/ Ungaria http://www.vam.hu/ Irlanda http://www.revenue.ie Islanda http://www.tolur.is/english/default.htm Italia http://www.finanze.it/dogane/ Letonia http://www.vid.gov.lv Lituania http://www.cust.lt Luxemburg http://www.etat.lu/DO/ Malta http://www.business-line.com/depofcus/ Norvegia http://www.toll.no/ Ţările de Jos http://www.belastingdienst.nl Polonia http://www.guc.gov.pl 3 Inlocuit prin Modificarea 1 din 2004, document TAXUD nr.801 din 10.09.2004

20

Portugalia http://www.dgaiec.min-financas.pt/sitdgaiec.nsf?Open Republica Slovacă http://www.colnasprava.sk/ Republica Cehă http://www.cs.mfcr.cz România http://www.customs.ro Regatul Unit http://www.hmce.go.uk/ Slovenia http://carina.gov.si/angl/index.htm Suedia http://www.tullverket.se Elveţia http://www.zoll.admin.ch/ Turcia http://www.gumruk.gov.tr/ Diverse: Organizaţia Mondială a Vămilor http://www.wcoomd.org/ie/index.html Naţiunile Unite – http://www.unece.org/trans/bcf/welcome.html Convenţia TIR

21

PARTEA I - INTRODUCERE GENERALĂ

Prima parte a prezentului manual conţine

descrierea contextului istoric şi o scurtă prezentare a sistemelor de tranzit. Punctul 1 explică natura şi scopul regimului de tranzit şi un scurt istoric al acestuia. Punctul 2 prezintă statutul vamal al mărfurilor. Punctul 3 oferă o prezentare a regimul de tranzit comun. Punctul 4 prezintă regimul de tranzit comunitar precum şi alte regimuri de tranzit aplicabile în cadrul Comunităţii europene. Punctul 5 se referă la excepţii. Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice. Punctul 7 este rezervat pentru uzul administraţiilor vamale. Punctul 8 conţine anexele la Partea I a manualului.

22

1. Scurt istoric al tranzitului

Circulatia mărfurilor

La intrarea marfurilor intr-o tara/teritoriu, serviciile vamale percep plata drepturilor vamale la import sau alte taxe si,daca este cazul, aplică masurile de politica comerciala (de exemplu taxe antidumping). Aceste reguli se aplica chiar daca marfurile traversează (tranzitează) aceasta ţara sau teritoriu. In anumite conditii, drepturile şi taxele percepute pot fi rambursate atunci când marfurile parasesc ţara/teritoriul. Aceasta procedura poate fi repetata in tara sau pe teritoriul următor.In felul acesta marfurile pot face obiectul unei serii de proceduri administrative la trecerea frontierelor inainte de a ajunge la destinatia finala.

Functiile principale ale tranzitului

Tranzitul este o facilitate vamala care permite operatorilor transportul marfurilor peste frontiere sau teritorii vamale fara sa achite taxele datorate in principiu la intrarea (sau la iesirea) din acest teritoriu, neefectuând decât o singură formalitate vamală. Raportat la situatia descrisa mai sus, se poate vorbi de un regim mai simplu la nivel administrativ si mai economic pentru circulatia marfurilor peste mai multe teritorii vamale. Tranzitul este relevant in mod particular în Comunitate, care cuprinde un teritoriu vamal unic dar o multitudine de teritorii fiscale:marfurile pot circula sub regimul de tranzit de la punctul de intrare în Comunitate pina la punctul de vamuire unde, in momentul incheierii tranzitului vor trebui sa îndeplinească obligatiile vamale si fiscale locale şi mărfurile sunt plasate în liberă circulaţie sau sub un nou regim suspensiv. Totodată, un regim suspensiv poate fi de asemenea terminat prin plasarea marfurilor necomunitare sub regimul de tranzit,de exemplu prin reexportul din teritoriul vamal comunitar.

Evolutia sistemului de tranzit

La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, schimburile de marfuri au cunoscut o dezvoltare rapida in Europa. In acest context, procedurile vamale complicate de fiecare data cind marfurile

23

treceau o frontiera, constituiau un impediment asupra schimburilor. Intr-un climat de cooperare din ce in ce mai bun intre natiuni, s-au initiat negocieri sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa din cadrul ONU, având ca obiectiv incheierea unui acord international pentru facilitarea circulatiei marfurilor in Europa.

Acordul TIR Primul Acord T.I.R a fost incheiat in 1949 si

prevedea introducerea intr-un anumit numar de tari europene a unui sistem de garantare care sa acopere drepturile vamale si alte taxe susceptibile de a fi percepute asupra marfurilor care circulau in Europa in cadrul schimburilor internationale. Succesul Acordului TIR din 1949 a condus la elaborarea Conventiei TIR adoptata in 1959. Aceasta conventie a fost revizuita in 19754 si, în ianuarie 2002, numără 64 de parti contractante.

C E Paralel cu dezvoltarea globala a schimburilor

internationale, s-a constatat faptul că Comunitatea Europeană nou creată si in plina expansiune avea nevoie de un regim de tranzit specific, pentru facilitarea circulatiei marfurilor si a formalitatilor vamale in interiorul şi între statele membre.

Comunitatea europeana Tratatul de instituire a Comunitatii europene a fost încheiat in 1957 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. Statele membre fondatoare au fost: Germania, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos. Danemarca, Irlanda si Regatul Unit au aderat la Comunitatea europeana in 1973. Grecia s-a alaturat in 1981, urmata in 1986 de Portugalia si Spania, apoi in 1995 de Austria, Finlanda si Suedia.

Regimul de tranzit comunitar

Necesitatea de a dispune de un regim de tranzit specific Comunitatii europene a devenit presanta in 1968, odata cu introducerea tarifului vamal comun. Regimul de tranzit comunitar a fost introdus in 1968 si a facilitat circulaţia mărfurilor comunitare şi ne-comunitare, in cadrul Comunitatii Europene. Pentru prima dată s-au folosit siglele T1 pentru

4 Convenŝia vamală relativă la transportul internaŝional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR

(Convenŝia TIR din 1975, manual TIR ECE/TRANS/TIR/5, publicaŝii ale Naŝiunilor Unite

24

marfurile necomunitare si T2 pentru marfurile comunitare.

Circulatia intracomunitara a mărfurilor via ţările A.E.L.S.

Ţinând seama de creşterea volumului schimburilor şi pentru facilitarea circulaţiei mărfurilor, în Europa regimul de tranzit comunitar a fost extins în 1972 prin doua acorduri destinate sa faciliteze schimburile comerciale cu Austria si Elveţia. Aceste tări cu o pozitie geostrategica importanta in Europa, făceau parte din Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS).

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.) Acordul de constItuire a A.E.L.S. a fost incheiat in 1959 si a intrat in vigoare in 1960. Statele membre fondatoare erau Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, Suedia si Elvetia. La asociaţie au aderat ulterior Islanda si Finlanda. Austria, Danemarca, Finlanda, Portugalia, Regatul Unit si Suedia nu mai fac parte din A.E.L.S. din momentul in care au devenit membri ai Comunitatii Europene.

Tranzit comun Acordurile din 1972 cu cele doua tari A.E.L.S.,

Elvetia si Austria au fost inlocuite in 1987 prin doua conventii stabilite intre Comunitatea europeana si toate tările A.E.L.S. Aceste conventii vizau facilitarea importurilor si exporturilor de marfuri cu destinatia sau provenind din Comunitate sau din statele membre A.E.L.S. sau circulaţia lor între ţările A.E.L.S. Una din conventii stabilea un regim de tranzit comun5, în timp ce alta permitea simplificarea formalitatilor de import, export si tranzit, prin introducerea documentului administrativ unic (DAU)6. Aceste conventii sunt cunoscute sub denumirea de „Conventie”, respectiv „Conventia DAU”.

Ţările Vişegrad La 1 iulie 1996, la cele doua conventii au aderat

cele patru state Vişegrad, respectiv: Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Republica Slovacă.

Ţările Vişegrad şi toate viitoarele parti

5 Conventia CE-AELS privind un regim de tranzit comun, din 20 mai 1987, J.O.L 226, 18.08.1987 +

modificările ulterioare 6 Conventia C.E.-AELS privind simplificarea formalitatilor în comerŝul cu marfuri (care prevedea

utilizarea unui document administrativ unic.) ( JOL 134 din 22. 5. 1987) + modificări

25

Ţări candidate

contractante sunt considerate „ţări A.E.L.S.” în sensul celor doua conventii. Numeroase alte state si-au exprimat dorinta de a beneficia de regimul de tranzit comun.

Reforma tranzitului

Constituirea pietei unice in 1993 si modificarea contextului politic in Europa centrala si de est impun ca o necesitate obiectiva reformarea regimului de tranzit.

2. STATUTUL MĂRFURILOR

Din momentul introducerii tranzitului comunitar in 1968, statutul vamal al marfurilor este principalul factor care determină plasarea acestor mărfuri sub o declaratie de tranzit T1 sau T2. În anumite cazuri trebuie făcută dovada acestui statut al marfurilor. Partea a II-a a prezentului manual furnizeaza explicatii mai ample privind statutul vamal al marfurilor.

3. TRANZIT COMUN 3.1. Legislatie Baza legală pentru procedura de tranzit comun

este Conventia privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1987 (vezi nota de subsol nr.5). Partile contractante la aceasta conventie sunt Uniunea Europeana si cele trei tari A.E.L.S. (Islanda, Norvegia si Elvetia). Conventia se aplica si Principatului Liechtenstein, in masura in care acesta formeaza o uniune vamala cu Elveţia. Baza legală pentru simplificarea formalitatilor în comerţul cu marfuri între comunitate si ţările A.E.L.S. precum si intre ţările A.E.L.S. este conventia DAU din mai 1987(vezi nota de subsol nr.6). In sensul celor doua conventii, tarile candidate sunt considerate state A.E.L.S.

Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual detaliaza regulile si principiile privind adoptarea reglementarilor referitoare la tranzitul comun.

26

3.2 Descrierea regimului

Regimul de tranzit comun prevede suspendarea

platii drepturilor vamale, accizelor,T.V.A.-ului,si a altor taxe aplicabile marfurilor, in timpul transportului acestora de la biroul vamal de plecare la biroul vamal de destinatie. El poate fi utilizat de operatorii economici pentru a facilita circulatia marfurilor de la o parte contractanta la o alta parte contractanta. Cu toate acestea utilizarea sa nu este obligatorie. Regimul de tranzit comun este gestionat de administratiile vamale din diferitele parti contractante prin intermediul unei retele de birouri vamale, denumite birouri de plecare, birouri de tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie. Procedura incepe la biroul de plecare si ia sfirsit atunci cind marfurile si declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie, conform dispozitiilor aplicabile in materie de tranzit. Un exemplar al declaratiei de tranzit vizat corespunzător este remis de serviciile vamale către biroul de plecare (sau la un birou centralizator din tara de plecare). La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din ţara de plecare descarcă regimul de tranzit si il eliberează de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezerva ca nici o iregularitate sa nu fi fost constatata.

Principalul obligat în tranzitul comun

Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, principalul obligat solicita plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de titular al operatiunii de tranzit, el este, după acordarea liberului de vamă în tranzit, responsabil de prezentarea mărfurilor (cu sigiliile intacte, după caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la biroul vamal de destinatie si in cadrul termenului acordat. Există totodată alte persoane responsabile de prezentarea marfurilor la biroul de

27

Articolul 2 Convenţie

destinaţie. Principalul obligat este, de asemenea, responsabil pentru plata drepturilor si taxelor exigibile in cazul unui eveniment sau al constatării unei nereguli. Principalul obligat trebuie sa constituie o garantie destinata sa acopere cuantumul drepturilor si altor taxe suspendate pe timpul circulatiei marfurilor (în cazul in care nu a fost scutit prin lege sau printr-o autorizatie). Aceasta garantie poate lua forma unui depozit în numerar sau a unui angajament furnizat de o institutie financiara care acţionează în calitate de garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual, care furnizeaza informaţii mai ample privind garanţiile şi garantorii).

Regimul de tranzit comun comporta o procedura

T1 si o procedura T2, utilizate in functie de statutul marfurilor in cauza.

T1 Procedura T1 permite circulatia marfurilor ne-

comunitare cu suspendarea masurilor, care sunt in mod normal aplicabile acestora la import.

T2 Procedura T2 permite circulatia marfurilor comunitare cu suspendarea masurilor care ar fi in mod normal aplicabile acestora, la importul intr-o tara A.E.L.S.

Procedura simplificata

In anumite circumstante si sub rezerva autorizării de către autorităţile vamale competente, procedura de tranzit comun poate fi simplificata (vezi Partea a V-a din prezentul manual consacrata procedurilor simplificate de tranzit). (Informaţii mai ample referitoare la procedura de tranzit comun se regăsesc în Părţile IV şi V)

4.TRANZIT ÎN INTERIORUL COMUNITATII

Prezentul punct este împărţit după cum urmează: - informaţii privind Tranzitul comunitar (punctul

4.1) - informaţii privind alte sisteme de tranzit

aplicabile in cadrul Comunitatii Europene (punctul 4.2)

28

4.1 Tranzit comunitar 4.1.1. Legislaţie Tranzitul comunitar are ca baza juridica codul

vamal comunitar(regulamentul CEE nr 2913/92 al consiliului) si regulamentul său de aplicare (regulamentul Comisiei CEE nr 2454/93). Reglementările privind tranzitul comunitar au fost extinse pentru a include schimbul de mărfuri si cu principatul Andorra in cadrul uniunii vamale formate intre Comunitate şi principat. O extensie similară există pentru schimburile între Comunitate şi San Marino în cadrul uniunii vamale formată cu acest stat. (vezi Partea a IV-a, capitolul 6 al manualului prezent pentru informatii mai ample in legatura cu Andorra si San Marino). Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual detaliaza regulile si principiile referitoare la adoptarea legislaţiei privind tranzitul comunitar.

4.1.2. Descrierea regimului

Prezentul punct descrie regimul de tranzit comunitar dupa cum urmeaza: - tranzit comunitar extern (punctul 4.1.2.1.) - tranzit comunitar intern (punctul 4.1.2.2.)

Utilizarea regimului de tranzit comunitar

Sistemul de tranzit comunitar se aplica pentru circulatia marfurilor ne-comunitare si in anumite cazuri pentru marfuri comunitare intre doua puncte ale Comunitatii (vezi punctul 4.2. referitor la alte regimuri de tranzit aplicabile in Comunitatea europeana). Regimul de tranzit comunitar este gestionat de administratiile vamale din diferitele State Membre prin intermediul unei retele de birouri vamale, denumite birouri de plecare, birouri de tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie. Regimul de tranzit comunitar incepe la biroul de plecare si se încheie atunci când marfurile si declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie. Un exemplar al declaratiei de tranzit vizat corespunzător, este returnat de serviciile vamale la biroul de plecare (sau la un birou

29

centralizator din Statul Membru de plecare). La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din statul membru de plecare descarcă declaraţia de tranzit si il eliberează de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezerva ca nici o neregulă sa nu fi fost constatata.

Principalul obligat in tranzitul comunitar

Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, principalul obligat solicita plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de titular al operatiunii de tranzit, el este responsabil după acordarea liberului de vamă în tranzit, de prezentarea mărfurilor intacte (cu sigiliile intacte după caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la biroul vamal de destinatie, in cadrul termenului acordat. Există totodată alte persoane responsabile de prezentarea mărfurilor la biroul de destinaţie. Principalul obligat este de asemenea responsabil pentru plata drepturilor si altor taxe exigibile in cazul unor evenimente sau constării unor nereguli. Principalul obligat trebuie sa constituie o garantie destinata sa acopere cuantumul drepturilor si taxelor suspendate pe timpul circulatiei marfurilor (când nu a fost exceptat prin lege sau printr-o autorizaţie). Aceasta garantie poate lua forma unui depozit în numerar sau a unui angajament furnizat de o institutie financiara care acţionează în calitate de garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual pentru mai multe informatii despre garanţi şi garanţii).

Tranzit extern si intern Art.91 şi 163 CVC

Exista doua tipuri de proceduri de tranzit comunitar: T1 (tranzit extern) si T2 (tranzit intern) care în general reflectă statutul mărfurilor aflate în circulatie.

Procedura simplificata

In anumite circumstante si sub rezerva autorizării de către biroul vamal competent, procedura de tranzit comunitar poate fi simplificata (vezi Partea a V-a din prezentul manual pentru informaţii privind procedurile simplificate de tranzit).

(Părţile a IV si a V-a ale prezentului manual furnizeaza informatii mai ample despre regimul de tranzit comunitar.)

30

4.1.2.1.Tranzit comunitar extern

T1 Regimul de tranzit comunitar extern (T1)se aplica in principal pentru circulatia marfurilor ne-comunitare.El suspenda drepturile si alte taxe aplicabile pina in momentul in care marfurile ajung la destinatia lor din Comunitate.

Articolul 340 (3) RVC

Cu toate acestea regimul de tranzit comunitar extern(T1) este, de asemenea, obligatoriu pentru circulatia marfurilor comunitare care ar trebui transportate in mod normal sub un regim de tranzit (T2) atunci cind sunt exportate catre sau traversează, una sau mai multe tari A.E.L.S.cu aplicarea conventiei referitoare la un regim de tranzit comun, si daca aceste marfuri:

au facut obiectul formalitatilor vamale de export în vederea acordării de restituri la export, catre terte tari in cadrul politicii agricole comune (PAC),sau

provin din stocuri de interventie , sunt supuse masurilor de control al utilizarii, si/sau al destinatiei si au facut obiectul formalitatilor vamale de export catre tari terte in cadrul politicii agricole comune (PAC), sau

beneficiaza de restituiri sau rambursari de drepturi de import cu condiţia ca ele sa fie exportate in afara teritoriului vamal al Comunitatii, sau

se prezinta sub forma de produse compensatoare sau de mărfuri în aceeaşi stare şi care au făcut obiectul formalităţilor vamale la export către ţări terţe lichidând regimul de perfecţionare activă, sistemul drawback, în vederea restituirii sau rambursării drepturilor vamale.

4.1.2.2. Tranzitul comunitar Intern

T2 Regimul de tranzit comunitar intern (T2) se aplica marfurilor comunitare atunci când acestea sunt expediate de la un punct la altul al teritoriului vamal al Comunitatii, cu traversarea teritoriilor uneia sau mai multor ţări A.E.L.S. El nu se aplica atunci când mărfurile sunt transportate exclusiv pe cale maritima sau aeriana.

T2F Regimul de tranzit comunitar intern (T2F) se

31

aplica circulaţiei marfurilor comunitare care sunt expediate către, din sau între zone nefiscale ale teritoriului vamal al Comunitatii. Prin zone nefiscale se înţelege teritoriul vamal al Comunităţii în ale cărei zone nu sunt aplicabile dispoziţiile directivei 77/388/CEE directiva TVA. Acestea sunt: Insulele Canare, Guyana franceza, Guadelupe, Martinica. Insulele Aland, Insulele anglo-normande, Muntele Athos şi Reunion.

4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS)

In zilele noastre administratiile vamale trebuie sa

se adapteze cu rapiditate si flexibilitate la exigentele comertului şi să urmărească evoluţia permanentă a mediului de afaceri, NCTS serveste ca instrument de gestiune si de supraveghere a sistemului de tranzit. Bazat pe utilizarea sistemelor informatice sofisticate si procesării electronice a datelor, va permite o gestionare mai moderna si eficientă decat sistemul bazat pe suport hartie, cu lacunele dovedite.

Principalele obiective ale NCTS sunt:

sporirea eficientei si eficacitatii operatiunilor de tranzit,

ameliorarea prevenirii si detectarii fraudelor ,

accelerarea tranzactiilor derulate sub regimul de tranzit si asigurarea unui grad mai ridicat de securitate.

Ca regulă generală NCTS va fi utilizat atât pentru tranzitul comunitar, intern si extern cât si pentru tranzitul comun, in situatiaţiile in care în prezent se utilizează documentul administrativ unic (DAU), ca document T1 sau T2. Din acest motiv, intr-o prima faza, sistemul informatizat nu va trata procedurile simplificate sub care circula marfurile transportate pe cale ferată, aeriana, maritima sau prin conducte si pentru care în esenţă, se utilizează documentele proprii ale transportatorului.

În prezent sunt implicate în acest proiect 24 de tari si se estimeaza ca in timp sistemul informatizat va face legătură între aproximativ 3000 de birouri vamale europene.

32

4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate în cursul unei operaţiuni NCTS

Înainte de a intra în detalii este util să se indice

care sunt principalele elemente şi mesaje utilizate într-o operaţiune NCTS:

declaratia de tranzit, prezentata sub forma unui document pe suport de hirtie sau în format electronic,

numarul de referinta al operaţiunii (MRN) care este un numar de inregistrare unic atribuit de sistem pentru fiecare declaratie, în vederea identificării circulaţiei,

documentul de insotire a tranzitului (TAD) care insoteste marfurile de la plecare pana la destinatie,

mesajul ”aviz anticipat de sosire” (AAR) care este trimis de biroul de plecare catre biroul de destinatie mentionat in declaratie

mesajul „aviz anticipat de tranzit” (ATR) care este trimis de biroul de plecare catre biroul (birourile) de tranzit declarate, pentru a notifica frontiera anticipată de trecerea transportului,

mesajul „notificare de trecere a frontierei” (NCF) care este trimis de biroul de tranzit real dupa verificarea transportului,

Mesajul „aviz de sosire” care este trimis de biroul de destinatie real, biroului de plecare, la sosirea marfurilor,

Mesajul „rezultatele controlului” care este trimis de biroul de destinatie real, biroului de plecare (dupa verificarea marfurilor, după caz).

În plus, este important de retinut ca sistemul acopera toate combinatiile posibile de proceduri normale si simplificate, atât la plecare (expeditor agreat) cât si la sosire (destinatar agreat).

4.1.3.2. Biroul de plecare

Declaratia de tranzit este prezentata la biroul de

plecare fie sub forma unui document pe suport hârtie fie in format electronic. Declararea electronica poate fi efectuata la biroul de plecare sau de la sediul operatorilor. Indiferent de forma de prezentare, declaratia

33

trebuie sa contina toate datele necesare si sa respecte specificaţiile sistemului, deoarece sistemul codifica si valideaza datele in mod automat. Dacă se descoperă o incoerenţă a datelor, sistemul semnalează acest lucru. Agentul economic este informat pentru a putea aduce corectările necesare înainte ca declaraţia să fie definitiv acceptată. De îndată ce corectările sunt introduse şi declaraţia este acceptată, sistemul atribuie declaraţiei un număr de înregistrare unic, care este numărul de referinţă al operaţiunii. Apoi, dupa ce verificările au fost efectuate, fie la biroul de plecare fie la sediul expeditorului agreat, şi garanţiile sunt acceptate, marfurile vor fi plasate sub regimul de tranzit. Sistemul tipăreşte documentul de insotire a tranzitului si daca este cazul, lista articolelor, fie la biroul de plecare, fie la sediul expeditorului agreat. Aceste documente trebuie sa insoteasca marfurile si sa fie prezentate la toate birourile de tranzit si la biroul de destinatie.

Atunci când tipăreşte aceste documente, biroul de plecare trimite simultan un aviz anticipat de sosire la biroul de destinatie declarat. Acest mesaj contine în principal informatiile extrase din declaratie, pentru a permite biroului de destinatie verificarea marfurilor, în momentul sosirii acestora. Biroul de destinatie trebuie să dispună de toate informatiile posibile, privind operatiunea de tranzit pentru a fi in masura sa ia o decizie corectă asupra acţiunilor care trebuie întreprinse la sosirea mărfurilor.

Daca marfurile trebuie sa tranziteze printr-un birou de tranzit, biroul de plecare trimite ,de asemenea un aviz anticipat de tranzit, astfel incât biroul de tranzit sa fie informat in avans de sosirea transportului si sa poata verifica trecerea marfurilor.

4.1.3.3. Biroul de destinatie

La sosire, marfurile trebuie sa fie prezentate la

biroul de destinatie (sau la destinatarul agreat) impreună cu documentul de insotire si lista

34

articolelor (daca este cazul). Autoritatea vamală, care a primit deja avizul anticipat de sosire, cunoaşte toate detaliile operatiunii si va putea decide in avans ce metode de control vor fi necesare.

La introducerea numarului de referinta unic (MRN) în sistem, acesta va identifica automat avizul anticipat de sosire corespunzator operatiunii de tranzit, aviz pe baza căruia se va decide o eventuală acţiune sau un control, şi va trimite mesajul „aviz de sosire” la biroul de destinatie.

Dupa aplicarea procedurilor de control adecvate, biroul de destinatie informeaza biroul de plecare despre rezultatele controlului cu ajutorul mesajului „rezultatele controlului”, indicind eventualele nereguli constatate.

Acest mesaj este obligatoriu pentru descărcarea operatiunii de tranzit la biroul de plecare si deblocarea garantiilor constituite pentru operaţiune.

4.1.3.4. Biroul de tranzit

Atunci când marfurile sosesc la un birou de tranzit ele trebuie prezentate autorităţii vamale împreuna cu documentul de insotire a tranzitului si daca este cazul cu lista de articole. Avizul anticipat de tranzit ,deja disponibil in sistem este găsit automat la introducerea numarului de referinta şi trecerea marfurilor poate fi aprobată. O notificare de trecere a frontierei este trimisă catre biroul de plecare.

4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinatie

Daca marfurile tranziteaza printr-un birou de tranzit altul decit cel declarat , mesajul iniţial trimis către biroul de tranzit declarat nu este de nici o utilitate. În acest caz biroul real de tranzit va trimite un mesaj la biroul vamal de plecare pentru a-i cere avizul anticipat de tranzit, astfel încât să poată avea acces la informatiile privind transportul. După ce a efectuat verificările corespunzătoare,

35

acesta va trimite notificarea de trecere a frontierei la biroul de plecare. La fel, marfurile pot fi prezentate la un alt birou de destinatie decit cel declarat. Biroul real de destinatie solicită biroului de plecare sa-i trimita avizul anticipat de sosire pentru a dispune de informatiile necesare privind operatiunea de tranzit. In cazul modificarii biroului de tranzit sau de destinatie, mesajele trimise birourilor declarate sunt inutile şi rămân deschise. În acest sens, sistemul trimite in mod automat acestor birouri un mesaj pentru a le indica unde si cind au fost prezentate birourilor declarate marfurile pentru a putea închide aceste mesaje.

4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat si destinatar agreat

Recurgerea la cele doua proceduri simplificate reprezinta utilizarea optima a resurselor disponibile in cadrul NCTS. Posibilitatea de a efectua toate procedurile de la sediile proprii si de a schimba informatii cu autoritatea vamală pe cale electronica, este in mod clar, procedura cea mai rapida, cea mai practica, mai sigura si mai economica.

În mod evident, în afară de faptul că el trebuie să corespundă criteriilor impuse pentru a deveni expeditor agreat sau destinatar agreat în cadrul procedurii de tranzit cu DAU, operatorul va trebui să aibă un sistem informatic adecvat pentru schimbul de informaţii cu biroul vamal corespunzător. Acesta nu poate funcţiona decât dacă birourile respective sunt conectate la NCTS.

In masura în care aceste criterii sunt indeplinite, NCTS permite expeditorilor agreati să:

întocmească declaratiile de tranzit folosind propriul lor sistem informatic;

trimita electronic, mesajul conţinând declaratia, la biroul de plecare fara a fi necesara prezentarea marfurilor;

trimita si sa primeasca pe cale electronica mesajele ulterioare, in special cererile de corectare a declaratiei vamale, notificarea acceptarii sale si notificarea eliberării

36

marfurilor în tranzit.

In ceea ce priveste destinatarii agreati, NCTS le permite să:

primeasca marfurile si documentul de insotire direct la sediile lor;

trimita mesajul „aviz de sosire” la biroul de destinatie competent, pe cale electronica;

primeasca si sa trimita autorităţii vamale, pe cale electronica, mesajele ulterioare privind permisiunea de descarcare a marfurilor si notificarea rezultatelor descarcarii.

4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile în Comunitatea Europeană 4.2.1 Introducere

Articolul 91, para. 2 si articolul 163, para. 2 din CVC

In afara de regimurile de tranzit comun si comunitar intern/extern se utilizeaza si alte regimuri care vor fi descrise mai departe. Contrar regimurilor de tranzit comun şi comunitar, regimul TIR are la baza un sistem internaţional de garantie care se bazează pe un lanţ de asociaţii naţionale de garanţi (vezi punctul 4.2.2 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul A.T.A. este similar regimului T.I.R, dar este limitat pentru anumite tipuri de mărfuri (vezi punctul 4.2.3 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul manifestul Rinului se aplica transportului fluvial de marfuri necomunitare pe Rin si afluentii sai (vezi punctul 4.2.4 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul NATO se aplica marfurilor destinate fortelor NATO (vezi punctul 4.2.5 pentru informatii mai ample despre acest regim). Regimul postal se aplica marfurilor expediate pe cale postala(vezi punctul 4.2.6 pentru informatii mai ample despre acest regim).

37

4.2.2.TIR (Transport Internaţional Rutier) 4.2.2.1 Context si legislaţie

Articolele 91 şi 163 din CVC

Principala reglementare privind regimul TIR este Conventia TIR din 1975 elaborata sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa a Natiunilor Unite(CEE/ONU)7. Ea a fost adoptata de Comunitatea europeana in numele statelor membre prin regulamentul (CEE) nr.2112/78 din 25 iulie 19788. Articolele 451-457 din RVC prevăd circulaţia mărfurilor în Comunitate sub acoperirea carnetelor TIR. Conventia TIR a fost modificata cu regularitate. Cea de-a douazeci si doua modificare a intrat in vigoare la 12 mai 2002.

La 1 ianuarie 2002 conventia TIR continea 64 de parti contractante, in special Comunitatea europeana cu cele 15 state membre, cele 4 tari Visegrad, ca si Elvetia si Norvegia. Aplicarea regimului TIR este posibila numai in statele in care exista asociatii garante agreate (52 de tari la 1 ianuarie 2002). Conform reglementarilor comunitare regimul TIR nu poate fi utilizat in Comunitate decat pentru un transport care incepe si se sfarseste la exteriorul Comunitatii, sau care este efectuat intre doua puncte ale Comunitatii cu traversarea teritoriului unei tări terte. Administrarea conventiei TIR cuprinde un anumit număr de părţi. Un comitet de gestiune compus din toate partile contractante supravegheaza aplicarea conventiei. Un numar mare de activitati sunt sustinute si pregatite de grupul de lucru pentru problemele vamale privind transporturile (WP30), din cadrul CEE/ONU. Comitetul si grupul de lucru se reunesc regulat la Geneva.

4.2.2.2. Descrierea regimului TIR

Sistemul TIR are cinci principii de baza:

transportul marfurilor in vehicule sau containere agreate sub sigiliu vamal;

7 vezi nota 4

8 JO L 252 din 14.9.1978, p.1.

38

suspendarea, pe durata transportului TIR a drepturilor si taxelor aplicate marfurilor si garantarea plăţii acestora printr-un lant de garantii valabile la nivel international. Asociatia garanta nationala din fiecare tara garanteaza plata tuturor drepturilor sau taxelor susceptibile de a deveni exigibile in cazul aparitiei unor nereguli survenite în acea ţară, in derularea operatiunii TIR. Fiecare tara fixeaza limita de garantie, dar suma maximă care poate fi cerută fiecărei asociaţii naţionale în caz de neregulă este de 50000 USD, (iar pentru Comunitate 60000 EUR sau suma echivalentă în moneda naţională).

existenta unui document de insotire a marfurilor recunoscut la nivel international, carnetul TIR, care atesta existenta garantiei si serveste ca document de control vamal in tarile de plecare, de trecere si de destinatie. Carnetele TIR sunt tipărite de Uniunea Internationala a transportatorilor rutieri (I.R.U.) si distribuite asociatiilor garante nationale. Un carnet TIR este valabil pentru un singur transport TIR; El este deschis în ţara de plecare şi serveşte ca document pentru controlul vamal în ţările de plecare, tranzit şi destinaţie.

masurile de control vamal luate de tara de plecare sunt recunoscute de către ţările de trecere si de destinatie. In consecinta marfurile transportate sub regim TIR in vehicule sau containere sigilate, ca regulă generală, nu vor fi controlate la birourile vamale de trecere;

pentru a exista un control al accesului la regimul TIR, asociatiile nationale care doresc sa elibereze carnete TIR pentru persoanele care doresc să le utilizeze, au obligaţia de a respecta anumite conditii si obligatii minimale şi trebuie autorizate de către autoritatile competente (in general autoritatea vamală).

Un transport TIR este compus dintr-o serie de

operatiuni TIR. In fiecare parte contractanta operatiunea TIR începe la biroul vamal de plecare sau de intrare si se termina la biroul vamal de destinatie sau de iesire. Fiecare operatiune TIR este controlata in acelasi mod ca si in cadrul regimului de tranzit comunitar sau comun prin intermediul voletelor 1 şi 2 din carnetul

39

TIR. Biroul vamal de plecare sau de intrare al unei parti contractante detaseaza voletul nr 1 al carnetului. Biroul vamal de destinatie sau de iesire al aceleiasi parti contractante detaseaza voletul nr 2 si il trimite la biroul vamal de plecare sau la un birou centralizator, pentru a-l compara cu voletul nr.1 si a descărca operaţiunea TIR. O procedura similara este aplicata în fiecare parte contractanta traversata de transportul TIR Un transport TIR poate implica pâna la patru birouri de plecare si de destinatie. Un nou set de volete numărul 1 şi 2 este utilizat pentru fiecare birou de plecare sau de destinaţie suplimentar.

În aplicarea acestui regim, teritoriul vamal al Comunităţii este considerat ca formând un singur teritoriu. Recurgerea la acest regim este condiţionată de faptul ca o parte a traseului să fie efectuată pe cale rutieră şi ca plăcuţele TIR să fie aplicate pe vehicul sau pe container în timpul transportului TIR.

4.2.3. ATA (Admitere Temporară) 4.2.3.1. Context şi legislaţie Bazele juridice pentru aceasta procedura sunt

Conventia ATA si Conventia privind admiterea temporara, cunoscută sub denumirea de Conventia de la Istanbul. Conventia ATA incheiata in 1961 este in vigoare si cuprinde în prezent 61 de parti contractante. Conventia de la Istanbul, destinata initial sa inlocuiasca conventia ATA a fost încheiată la 26 iunie 1990 la Istanbul, sub auspiciile Consiliului de cooperare vamala (denumit în prezent Organizatia mondiala a vamilor -OMV).Ea este coordonata de un comitet de gestiune si cuprinde în prezent 34 de parti contractante.

Carnetul A.T.A. ca document de tranzit

Dispozitiile privind utilizarea carnetului ATA ca document de tranzit in cadrul Comunitatii sunt cuprinse in articolele 451-455 si 458-461 din RVC.

40

4.2.3.2. Descrierea regimului9

Articolul 451 RVC În scopul utilizării carnetului ATA şi în conformitate cu prevederile art.451, Comunitatea este considerată ca formând un singur teritoriu. A. La biroul de plecare Biroul de plecare sau biroul de intrare în Comunitate va detaşa voletul de tranzit nr.1, completează rubrica H (câmpurile A-D) şi, pentru a asista returnarea voletului nr.2, completează în rubrica H (câmpul E) numele complet şi adresa biroului la care trebuie returnat voletul nr.2. În măsura în care este posibil, această adresa trebuie completată prin aplicarea unei ştampile.

Acest birou va completa şi certifica totodată eliberarea în tranzit (rubricile 1-7) din fila corespunzătoare de tranzit, înaintea returnării carnetului către titular.

B. La biroul de destinaţie

Biroul de destinaţie sau de ieşire din Comunitate (după caz) va detaşa voletul nr.2, va certifica rubrica H (câmpul F), va completa remarcile corespunzătoare în câmpul G şi va transmite fără întârziere acest volet la biroul menţionat în rubrica H (campul E). Acest birou va completa şi certifica totodată descărcarea (rubricile 1-6) din fila corespunzătoare de tranzit, înaintea returnării carnetului către titular.

C. Procedura de cercetare Toate verificările referitoare la carnetele ATA vor fi

efectuate cu referire la birourile centralizatoare din Statele membre, a căror listă este publicată regulat în Jurnalul Oficial, seria C. Diagrama schematică de mai jos ilustrează utilizarea carnetului ATA ca document de tranzit pentru mişcarea mărfurilor prin sau pe teritoriul vamal al Comunităţii, în cadrul procedurii de admitere temporară.

.....................................frontiera externă UE ....................................

9 Modificat prin Modificerea nr. 5

Carnetul ATA este

eliberat de o semnatara

a Conventiei

BIROU DE INTRARE

Tranzit catre biroul de

destinatie care actionează ca

birou de import temporar

BIROU DE IESIRE

Voletul alb de reexport

BIROU DE IEŞIRE Se incheie tranzitul

41

B

4.2.4. Manifestul Rinului 4.2.4.1.Context şi legislaţie

Manifestul Rinului ca document de tranzit

Bazele juridice pentru acest regim sunt Conventia de la Mannheim din 17 octombrie 1868 si protocolul adoptat de Comisia centrala pentru navigatie pe Rin la 22 noiembrie 1963. Reglementarile comunitare care prevad ca manifestul Rinului să poată fi utilizat ca document de tranzit comunitar sunt prevazute in articolul 91, paragraful 2 si in articolul 163, paragraful 2 din CVC.

4.2.4.2 Descrierea regimului Regimul manifestului Rinului permite navelor care

circula pe Rin si pe afluentii sai sa traverseze frontierele nationale, pe baza prezentarii manifestului Rinului.

Conventia de la Mannheim se refera la urmatoarele state riverane ale Rinului: Tarile de jos, Belgia, Germania, Franta şi Elvetia care in sensul prezentei conventii sunt considerate ca formind un singur teritoriu. Articolul 9 al conventiei dispune ca o nava care calatoreste pe Rin fara sa incarce sau sa descarce marfuri pe teritoriul acestor tari, poate sa circule fara control vamal. Regimul manifestului renan a fost instituit pentru a facilita circulatia marfurilor pe Rin si pe afluentii sai. După caz, manifestul poate fi utilizat ca document de tranzit comunitar.

BIROU DE DESTINAŜIE CARE

ACŜIONEAZĂ CA BIROU DE

IMPORT TEMPORAR - încheie tranzitul

- voletul alb de import

- completează datele finale pt reexport - completează voletul de reexport

BIROUL DE REEXPORT

Voletul alb de reexport

Tranzit către biroul de ieşire

42

4.2.5. Transporturi NATO 4.2.5.1. Context şi legislaţie10 Regulile referitoare la importul, exportul şi tranzitul

mărfurilor pentru forţele NATO sunt cuprinse în Înţelegerea dintre Părţile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord referitoare la statutul forţelor lor, semnate la Londra la data de 19 iunie 1951. Documentul folosit pentru transportul unor asemenea mărfuri este NATO formularul 302. Legislaţia comunitară care precizeaza pentru NATO, ca formularul 302 sa fie folosit ca document de tranzit comunitar este articolul 91 din CVC.

4.2.5.2. Descrierea regimului Sunt 19 membri ai Organizaţiei Tratatului

Atlanticului de Nord (NATO), adică Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Canada, Republica Cehă, Ungaria, Irlanda, Norvegia, Polonia, Turcia şi Statele Unite ale Americii. Autorităţile vamale din fiecare ţară menţionată mai sus, în înţelegere cu fiecare unitate NATO staţionată pe teritoriul său, îşi desemnează un birou vamal (sau un birou central) pentru a fi responsabil pentru formalităţile vamale şi pentru controale privind transportul mărfurilor purtate de sau către fiecare unitate NATO.

Formularul NATO 302 ca document de tranzit

Fiecare birou vamal de plecare desemnat într-un stat membru va trimite către unitatea NATO formularul său de control 302:

preautentificat cu ştampila şi semnătura unui birou oficial desemnat;

numerotat serial, şi

având adresa completă a biroului vamal (pentru returnarea copiei a formularului 302)

Biroul vamal va păstra înregistrarea unui număr şi a seriilor de numere a formularului 302 preautentificat care este emis către unitatea NATO sub controlului acesteia.

10

Modificat prin Modificarea nr. 5 din 25.11.2005

43

Fiecare încărcătură va fi trimisă sub acoperirea unui formular preautentificat 302. Nu mai târziu de timpul încărcăturii, autoritatea competentă NATO va completa formularul 302 cu declaraţia semnată şi stampilată incluzând data de expediere, certificând că au fost deja luate în grijă pentru expediere. O copie a unui formular 302 completat şi semnat va fi dat fără întârziere biroului vamal responsabil pentru unitatea NATO care expediază sau în responsabilitatea căruia au fost expediate; celelalte copii vor acompania transportul. Când transportul a ajuns la unitatea NATO de destinaţie, copia formularului 302 care acompaniază transportul va fi ştampilată şi semnată de către autorităţile competente cu semnătura de primire. Două copii ale exemplarului 302 semnate şi ştampilate, vor fi date biroului vamal care controlează unitatea NATO de destinaţie sau unui birou desemnat de către autorităţile competente (biroul central); biroul vamal va reţine copia ştampilată şi va returna a doua copie biroului vamal implicat, în statul membru de plecare (la adresa arătată pe exemplarul 302). Totuşi, ar trebui să fie notat că atunci când bunurile care circulă sub acoperirea exemplarului 302, sunt transportate peste tot în timpul circulaţiei lor folosind procedura simplificată aplicabilă bunurilor transportate pe cale ferata sau in containere mari, operaţia care circulă sub acoperirea exemplarului 302 este anulată în timpul părţii din călătorie pentru care este folosită procedura simplificată.

4.2.6. COLETE POŞTALE 4.2.6.1. Context şi legislaţie

Baza juridica pentru acest regim este data de

articolul 91, paragraful 2 din CVC si de articolul 462 bis din RVC.

44

4.2.6.2. Descrierea regimului11

Când mărfuri necomunitare sunt transportate prin poştă (incluzând coletele poştale) de la un punct către altul în teritoriul vamal al Comunităţii, pachetul şi alte documente de însoţire vor avea o etichetă galbenă. În absenţa unei etichete galbene sau a altor evidenţe a statutului necomunitar, mărfurile vor fi tratate ca mărfuri comunitare. Dacă pachetul conţine atât mărfuri comunitare cât şi necomunitare, bunurile comunitare ar trebui să fie acoperite de o declaraţie de statut comunitar (T2L). Un document de statut poate fi trimis fie separat către destinatar pentru prezentare la autorităţile vamale sau poate fi împachetat în pachet. În ultimul caz, în exteriorul pachetului ar trebui să fie marcat clar, pentru a se arăta că include documentul care atestă statutul. Un document T2L poate fi emis ulterior.

Articolul 237 RVC

Etichetele galbene trebuie să fie fixate în exteriorul pachetului şi pe exemplarul CN22 (nota expediere). Suplimentar, eticheta galbenă trebuie să fie ataşată declaraţiei vamale pentru colete poştale CN22/CN23. Când bunurile comunitare sunt transportate prin poştă (incluzând pachetele poştale) către sau de la teritoriile non-fiscale ale Comunităţii, pachetul şi documentele de însoţire vor purta o etichetă galbenă. Aranjamentele descrise mai sus se aplică doar bunurilor trimise prin poştă între două puncte de pe teritoriul vamal al Comunităţii şi nu bunurilor trimise prin poştă la destinaţia finală dintr-o ţară A.E.L.S. Totuşi, bunurile comunitare trimise către aceste ţări printr-o livrare către Comunitatea Europeană ar trebui să fie acoperită de o declaraţie de statut comunitar pentru prezentarea în statul membru de destinaţie.

11

Modificarea nr.5

45

5. Excepţii (pro memoria)

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiilor vamale 8. Anexe - 8.1 Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei referitoare la tranzitul comunitar şi comun

46

Anexa 8.1

Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei referitoare la tranzitul comunitar şi comun

1. Tranzit comunitar Reglementarile din CVC ( codul vamal comunitar) care fixeaza principiile de baza ale tranzitului comunitar sunt supuse procedurii de co-decizie (articolul 251 din tratatul CE). Această procedură conferă Parlamentului puterea de a adopta instrumente juridice împreună cu Consiliul. În procedura de co-decizie Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, cu excepţia cazurilor în care adoptă modificări care au făcut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei, caz în care el trebuie să hotărască în unanimitate. Parlamentul hotărăşte cu majoritate (absolută). Tratatul CE (articolul 202)confera Comisiei competente de aplicare a reglementarilor la nivel comunitar. Concret,fiecare instrument juridic defineste nivelul competentei de executie acordata Comisiei si modalitatile de exercitare. In multe cazuri se impune ca Comisia, sa fie asistata de un comitet, conform unei proceduri cunoscută sub numele de „comitologie”, reglementata de decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 199912. Decizia „comitologiei” prevede de asemenea ca Parlamentul sa poata superviza punerea in aplicare a instrumentelor legislative adoptate in cadrul procedurii de co-decizie („droit de regard”). Poate să adopte o rezoluţie care să indice că măsurile propuse de către Comisie, sau, după caz de către Consiliu, depăşesc competentele de executie conferite prin legislatie, si sa

12

Decizia Consiliului din 28 iunie 1999 asupra modalităŝilor de exercitare a competenŝelor de

execuŝie conferite de Comisie (M O 184 din 17.7.1999)

47

ceara reexaminarea acestora si prezentarea unui nou proiect de masuri (de exemplu CVC) În acest caz Comisia reexaminează măsurile propuse şi poate decide fie să transmită Comitetului un nou proiect de măsuri, fie să continue procedura sau să prezinte Parlamentului european şi Consiliului o propunere în baza tratatului. Conform articolelor 247 si 247bis din CVC, masurile necesare aplicarii Codului Vamal sunt adoptate in procedura de „comitologie”. Aceste dispozitii de aplicare sunt cuprinse in reglementarea CEE nr 2454/93 a Comisiei din 2 iulie 1993 cu modificarile ulterioare. Comitetul Codului Vamal este Comitetul competent pentru domeniul vamal. El este împărţit în mai multe secţiuni din care secţiunea de tranzit numită în mod comun Comitetul de tranzit.

In cadrul procedurii de comitologie, comisia nu poate adopta masuri de executie decit daca statele membre participante la comitet le aproba cu o majoritate calificata. In caz contrar sau atunci când comitetul nu se pronunta, masura propusa este retrimisa Consiliului care poate lua o decizie, in termen de trei luni, pe baza unei majoritati calificate.In cazul în care Consiliul nu este de acord cu proiectul propus, Comisia îl va reexamina.Totusi, in cazul in care Consiliul nici nu adopta actul normativ dar nici nu isi manifesta opozitia faţă de propunere, Comisia va adopta măsurile de implementare.

Comitetul de tranzit poate fi totodată solicitat să examineze orice problemă referitoare la legislaţia în domeniul tranzitului, atunci când aceasta nu conduce la adoptarea unor măsuri de implementare (Art.294 CVC). Comitetul de tranzit serveste ca forum de coordonare in ceea ce priveste pozitia pe care trebuie sa o adopte Comunitatea in cadrul grupului de lucru CE-AELS pentru tranzitul comun. 2.TRANZIT COMUN Conventia de tranzit comun din 20 mai 1987 este gestionată de o comisie mixta compusa din reprezentanti ai partilor contractante (directori generali ai administratiilor vamale) care iau decizii prin consens. Aceasta comisie este asistata de un grup de lucru CE-AELS prezidat de un reprezentant al Comisiei europene.Comisia mixta formuleaza recomandari partilor contractante, care iau decizii pe baza unanimitatii mai ales in ceea ce priveste modificarile aduse conventiei sau adoptarea unor măsuri de implementare13. Ea dispune de asemenea de competente directe in materie decizionala pentru adoptarea anumitor masuri care nu afecteaza in mod esential conventia (in particular modificarile anexelor sau adaptarile conventiei, justificate de aceste modificari sau adoptarea de masuri tranzitorii in cazul aderării la Comunitate a unor noi state membre sau invitării unor ţări terţe să adere la convenţie)14. Partile contractante trebuie mai intii sa-si definitiveze procesul decizional intern inainte de a actiona in cadrul conventiei.

13

Art. 15, paragraful 2 al Convenŝiei 14

Art. 15, paragraful 3 al Convenŝiei

48

3. Regulile procedurii Acest capitol face referire la regulile interioare ale comitetului codului vamal, ale comisiei mixte si ale grupului de lucru .

3.1. Comitetul codului vamal COMITETUL CODULUI VAMAL Avînd in vedere Regulamentul Consiliului CEE nr 2913/92 din 12 octombrie 1992 care stabileste Codul Vamal Comunitar15, modificat ultima dată prin reglementarea Parlamentul european si Consiliului (CE) nr 2700/200016, si mai ales articolele 247 bis paragraful 3 si 248 bis, paragraful 3.

A STABILIT REGULAMENTUL SAU INTERIOR DIN 5 DECEMBRIE 2001 PE BAZA REGULAMENTULUI APROBAT DE COMISIE LA DATA DE 31.01.200117

Articolul 1 Structura

1. Comitetul cuprinde sectiunile urmatoare:

sectiunea reglementarilor vamale generale

sectiunea pentru origine

sectiunea pentru francizele vamale

sectiunea pentru valoarea in vama

sectiunea pentru antrepozite vamale si zone libere

secţiunea regimuri vamale cu caracter economic

sectiunea de tranzit

sectiunea pentru documentul administrativ unic

sectiunea de rambursari

sectiunea pentru nomenclatura tarifara si pentru statistica

sectiunea pentru circulatia bagajelor calatorilor pe cale aeriana sau maritima

sectiunea pentru economie tarifara

sectiunea pentru contrafaceri

Sectiunea pentru tratament favorabil (destinaţie finală a mărfurilor) 2. În aplicarea acestor reguli, prin referinţele la acţiunile „Comitetului”, se înţelege referinţe la secţiunea respectivă.

15

JOL 302 din 19.10.1992, p. 1 16

JOL 311 din 12.12.2000, p. 17

17

JO C 38 din 6.2.2001, p.3

49

Articolul 2 Convocare

1. Sedinţa Comitetului este convocată de catre presedinte,fie la initiativa sa, fie la cererea majoritatii simple a membrilor comitetului. 2. Reuniunile pot fi convocate pe sectiuni sau cu alte comitete instutuite in alte domenii pentru probleme privind competentele lor specifice.

Articolul 3

Ordinea de zi

1. Ordinea de zi este stabilita de presedinte care o supune aprobarii comitetului. 2. Ordinea de zi trebuie să facă distincţie între:

a) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea comitetului conform procedurii normale, prevăzută la: -articolul 247 bis din Regulamentul CEE nr 2913/92;

b) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea

comitetului, conform procedurii de gestiune, prevăzută la: - Articolul 248 bis din Regulamentul Consiliului ( CEE) nr.2913/92, - Articolul 10 din regulamentul Consiliului (CEE) nr.2658/87 18 - Articolul 6,paragraful 2, din regulamentul Consiliului (CE) nr. 747/200119 sau din dispozitii asemanatoare in materie de preferinte tarifare; - Articolul 13,paragraful 3 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/9420, - Articolul 7, paragraful 2 din regulamentul Consiliului21 (CE) nr. 2505/96; - Articolul 3,paragraful 2, din regulamentul Consiliului22 ( CE) nr. 1255/96; - Articolul 10,din regulamentul Consiliului23 (CE) nr. 32/2000.

c) Alte chestiuni supuse examinarii comitetului, fie din initiativa

presedintelui, fie la cererea scrisa a unui membru al comitetului, în conformitate cu:

-Articolul 8 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87; -Articolul 249 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92; -Articolul 13, par. 2 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/94; -Articolul 7, paragraful 3, din regulamentul Consiliului (CE) nr. 2505/96.

18

JO L 256 din 7.9.1987, p.1. 19

-JO L 109 din 19.4. 2001,p.2 20

-JO L 341 din 30. 12.1994,p.8 21

-JO L 345 din 31.12.1996, p.1 22

-JO L 158 din 29.6. 1996, p.1 23

-JO L 5 din 8.1.2000, p.1

50

Articolul 4

Documentaţia care se transmite către membrii comitetului

1. Convocarea,ordinea de zi precum şi proiectele de măsuri care necesita avizul comitetului,si orice alt document de lucru sunt transmise de presedinte reprezentantilor permanenti si membrilor comitetului, conform articolului 14, paragraful 2, ca regulă generală, nu mai târziu de 14 zile calendaristice inainte de data reuniunii. 2. In cazuri urgente şi atunci când se impune luarea unor masuri cu aplicabilitate imediata, presedintele poate, din proprie initiativa, sau la cererea unui membru al comitetului, sa reduca termenul de 14 zile prevazut in paragraful precedent la 5 zile calendaristice. 3. In caz de extrema urgenta, presedintele se poate dispensa de termenele prevazute la paragrafele 1 şi 2. In acest caz problema inscrisa pe ordinea de zi va putea fi aprobata cu o majoritate simpla a membrilor comitetului.

Articolul 5 Informarea Parlamentului european

1. Ordinea de zi si proiectele supuse comitetului privind masurile de executie adoptate dupa procedura prevazuta in articolul 251 din tratat sunt transmise de Comisie Parlamentului european, pentru informare în aceleaşi termene şi condiţii în care sunt transmise reprezentanţilor permanenţi. 2. Rezultatul global al votului, lista de prezenta, despre care se face referire in articolul13) si raportul sumar al reuniunii, menţionat la articolul 12 paragraful 2, sunt transmise de Comisie Parlamentului european in termen de 14 zile calendaristice de la data reuniunii Comitetului.

Articolul 6

Avizul comitetului

1. In cazul in care avizul comitetului este cerut in cadrul procedurii de gestiune sau al procedurii normale, acesta este emis cu majoritate de voturi, conform articolul 205, paragraful 2 al Tratatului. 2. Presedintele,din proprie initiativa sau la cererea unui membru, poate supune la vot un punct care nu a fost inscris pe ordinea de zi la sfirsitul reuniunii sau pentru o reuniune ulterioara: - daca in cursul reuniunii unui proiect ii este adusa o modificare de fond, - daca textul proiectului a fost supus comitetului in cursul reuniunii - daca pe ordinea de zi a fost inclusa o problema noua, conform articolului 4, paragraful 3. In caz de dificultati deosebite presedintele poate prelungi reuniunea pina in ziua urmatoare. 3. La cererea unui membru al comitetului, votarea unui punct de pe ordinea de zi poate fi amânată, dacă documentele corespunzătoare nu au fost transmise membrilor in termenele fixate conform articolului 4 paragrafele 1 si 2.

51

Totusi la propunerea presedintelui sau la cererea unuia din membri, comitetul poate decide cu o majoritate simpla a membrilor sai sa mentina acest punct pe ordinea de zi, având în vedere urgenţa problemei. 4. In cazul in care comitetul nu a emis avizul in termenul fixat de presedinte,acesta poate prelungi acest termen,in afara cazurilor de urgenta , maximum pina la sfirsitul reuniunii urmatoare. După caz, se poate recurge la procedura scrisă prevăzută la articolul 10 al prezentului regulament.

Articolul 7

Reprezentare si cvorum

1. Fiecare delegatie a unui stat membru este considerata ca un membru al comitetului. Rambursarea cheltuielilor de către comisie este limitata la un reprezentant pe stat membru si pe reuniune. Acest reprezentant poate, pe cheltuiala statului membru, sa fie insotit de alti functionari ai administratiei, sau, cu aprobarea presedintelui de alti experti, conform articolului 9, paragraful 1. 2. Delegatia unui stat membru, poate asigura in caz de necesitate reprezentarea, maxim, a unui alt stat membru. Presedintele va fi informat in scris despre aceasta situatie de catre reprezentantul permanent al statului membru care va fi reprezentat. 3. Cvorumul, cerut pentru validarea deliberarilor comitetului referitoare la proiectele de masuri, in sensul articolul 3, paragraful 2, punctele a) sau b) este singurul in masura sa emita un aviz, cu majoritatea prevăzută în acest scop.

Articolul 8

Grupuri de lucru 1. Comitetul poate constitui grupuri de lucru pentru examinarea problemelor specifice. Grupurile de lucru sunt prezidate de un reprezentant al comisiei sau al unui stat membru. Sunt aplicabile paragrafele 1 şi 2 ale articolului 7. 2. Grupurile de lucru au sarcina sa raporteze comitetului. In acest scop ele pot desemna un raportor.

Articolul 9

Admiterea tertilor 1. Presedintele poate decide să invite experti pentru a discuta probleme specifice, din proprie inititiva sau la cererea unuia dintre membri. 2. Reprezentantii statelor terte sau organizatiilor sunt invitati sa asiste la reuniunile comitetului conform dispozitiilor din actul Consiliului şi ale Acordului încheiat de Comunitate, ale deciziei Consiliului de asociere sau ale oricărui alt act de bază care prevede prezenţa respectivilor observatori. 3. Expertii si reprezentantii statelor terte si organismelor trebuie sa se retraga atunci cind comitetul dezbate probleme confidentiale precum si in momentul votarii.

Articolul 10

Procedura scrisa 1. Daca este necesar şi in cazuri bine motivate,avizul comitetului poate fi obtinut prin procedura scrisa.In acest scop presedintele le comunica

52

membrilor comitetului proiectele de masuri care vor trebui avizate, in conformitate cu articolul 14, paragraful 2. Membrii comitetului care nu si-au exprimat opozitia fata de aceste proiecte sau intentia de a se abtine de la vot, până la expirarea unui termen limită, se considera ca sunt de acord cu proiectul. Termenul respectiv nu poate fi mai mic de 14 zile calendaristice. În caz de urgenţă sau de extremă urgenţă se aplică termenele prevăzute la paragrafele 2 şi 3 ale articolului 4. Presedintele informeaza comitetul despre rezultatele procedurii scrise. 2. Totusi daca un membru al comitetului cere ca proiectul de masuri sa fie examinat in cadrul unei reuniuni a comitetului, procedura scrisa se incheie fara rezultat, iar presedintele va convoca comitetul in termenul cel mai scurt posibil.

Articolul 11

Secretariat Secretariatul comitetului si, daca este cazul, al grupurilor de lucru constituite conform articolului 8 din prezentul regulament, este asigurat de serviciile Comisiei.

Articolul 12

Minuta şi raportul sumar al reuniunii 1. Presedintele raspunde de elaborarea minutei pentru fiecare reuniune. Aceasta va contine opiniile exprimate pentru proiectele de masuri mentionate in articolul 3, paragraful 2, punctul a) sau b) şi după caz opiniile exprimate privind problemele menţionate la articolul 3, paragraful 3, punctul c). Textul opiniilor face obiectul unei anexe separate. Minutele verbale sunt transmise membrilor comitetului in termen de 15 zile lucratoare. Acestia il informeaza in scris pe presedinte despre observatiile eventuale,care vor parveni comitetului.In caz de dezacord modificarile propuse vor face obiectul unei discutii in cadrul comitetului.Daca dezacordul subzista aceasta modificare este anexata minutei. 2. Se impune, de asemenea, sub responsabilitatea presedintelui, redactarea unui raport sumar destinat Parlamentului european. In raportul sumar vor fi descrise pe scurt punctele din ordinea de zi si rezultatul votului asupra propunerilor de masuri inaintate comitetului. Aceasta nu are menţionate poziţiile individuale ale Statelor Membre în cursul discuţiilor comitetului.

Articolul 13

Liste de prezenta 1. La fiecare reuniune presedintele stabileste o lista de prezenta specificind autorităţile sau organele ale căror persoane sunt desemnate de Statele Membre pentru a le reprezenta. 2. La inceputul fiecarei reuniuni, oricare membru desemnat sa participe la lucrarile comitetului,care ar putea avea un conflict de interese in legatura cu un anumit punct al ordinii de zi, trebuie sa aduca acest lucru la cunostinta presedintelui comitetului. Membrii delegatiilor care nu apartin unei autoritati sau organizaţii a unui stat membru semneaza o declaratie, certificând ca participarea lor nu comporta un conflict de interese.

53

In eventualitatea unui astfel de conflict de interese membrul se abtine sa participe la punctele ordinii de zi în cauză, la cererea preşedintelui.

Articolul 14

Corespondenta 1. Corespondenta privind comitetul este adresata comisiei, si este in atentia presedintelui comitetului. 2. Corespondenta destinata membrilor comitetului este adresata reprezentantilor permanenti, daca este posibil prin curier electronic; o copie este adresată direct persoanei desemnate de fiecare Stat Membru.

Articolul 15

Transparenta 1. Principiile si conditiile privind accesul publicului la documentele comitetului sunt identice cu cele definite in Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului european si al Consiliului din 30 mai 200124. Rolul de a statua asupra cererilor vizind accesul la documente ii revine Comisiei. Daca cererea este adresata unui stat membru acesta aplica articolul 5 din regulamentul mentionat mai sus. 2. Deliberarile comitetului au un caracter confidential.

3.1.COMISIA MIXTA SI GRUPUL DE LUCRU CE-AELS pentru tranzitul comun

Articolul 1

Presedintia comisiei mixte este detinuta prin rotatie, pe perioada unui an calendaristic, de catre un reprezentant al Comisiei Comunitatii Europene si un reprezentant al uneia din tarile AELS.

Articolul 2

Sarcinile secretariatului comisiei mixte sunt asigurate prin rotaţie de catre un reprezentant al comisiei Comunitatii Europene si un reprezentant al tarilor AELS care exercita presedintia.

Articolul 3

Presedintele comisiei mixte fixeaza data si locul reuniunilor cu acordul partilor.

Articolul 4 Inainte de fiecare reuniune presedintele va fi informat despre componenta delegatiilor participante.

24

OJ L 145, 31.05.2001, p.43

54

Articolul 5 Sedintele comisiei mixte nu sunt publice, decât dacă există o decizie contrară. Comisia mixta poate, in functie de subiectele tratate, sa invite orice persoane sau organizatii interesate de aceste subiecte.

Articolul 6 Deciziile si recomandarile comisiei mixte referitoare la o problema urgenta pot fi rezolvate prin procedura scrisă.

Articolul 7 Toate comunicările presedintelui si ale partilor contractante prevazute prin prezentul regulament interior sunt transmise partilor si la secretariatul comisiei mixte.

Articolul 8 1. Presedintele stabileste ordinea de zi provizorie pentru fiecare reuniune. Aceasta va fi transmisa partilor cu cel putin 15 zile inainte de inceputul reuniunii. 2. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care e formulată o cerere de înscriere şi parvine presedintelui cu cel putin 21 de zile inainte de inceperea reuniunii, dacă documentaţia este trimisă, cel mai târziu, la data trimiterii acestei ordini de zi. 3. Ordinea de zi este aprobată de comisia mixta la inceputul fiecarei reuniuni. Se permite insa inscrierea pe ordinea de zi a reuniunii a unui punct care nu figureaza in ordinea de zi provizorie. 4. Presedintele poate,cu acordul partilor sa reduca termenul prevazut la paragrafele 1 si 2, in functie de necesitati.

Articolul 9 Comisia mixta se poate reuni împreună cu comisia mixta instituita prin Conventia din 20 mai 1987 privind simplificarea formalitatilor în comerţul cu marfuri.

Articolul 10 1. Secretariatul Comisiei mixte redacteaza un raport sumar al fiecarei reuniuni, insistind asupra concluziilor adoptate de Comisia mixta. 2. Dupa ce a fost aprobat de catre Comisia mixta, raportul sumar este semnat de presedintele in exercitiu si de secretariat si pastrat in arhivele Comisiei Comunităţii Europene. 3. O copie a raportului sumar este remisa partilor.

Articolul 11 Actele adoptate de Comisia mixta vor fi semnate de presedinte.

Articolul 12 Recomandarile si deciziile Comisiei mixte, in sensul articolului 15 din conventie sunt denumite „recomandare” sau „decizie” şi urmate de un numar de ordine si de o referinţă la continut.

55

Articolul 13 1. Recomandarile si deciziile comisiei mixte in sensul articolului 15 al Conventiei sunt impartite in articole. Deciziile comporta ca regula generala o dispozitie care stabileşte data intrarii lor in vigoare. 2. Recomandarile si deciziile vizate la primul paragraf se încheie cu formula „Întocmit la …….la…..”, data fiind cea la care ele au fost adoptate de comisia mixtă. 3. Recomandarile si deciziile vizate la primul paragraf vor fi comunicate destinatarilor vizati la articolul 7.

Articolul 14

Fiecare dintre Parti participa la cheltuielile ocazionate de reuniunile Comisiei mixte, atit in ceea ce priveste cheltuielile personalului ,ale calatoriei si diurnei cit si in ceea ce priveste cheltuielile de posta si telecomunicatii.

Articolul 15 1. Cheltuielile relative la traducerea sedintelor si a documentelor sunt suportate de Comunitate,atunci cind traducerea se refera la limbile oficiale din Comunitate.

2. Dacă o ţară din AELS foloseşte o limbă neoficială în Comunitate, această ţară suportă cheltuielile care decurg din traducerea sau interpretarea într-o limbă oficială a Comunităţii. 3. Cheltuielile relative la organizarea materială a reuniunilor sunt suportate de Partea Contractantă pe teritoriul căreia se ţine reuniunea.

Articolul 16 Fara a prejudicia alte dispozitii aplicabile în materie, deliberarile Comisiei mixte vor fi confidenţiale.

Grup de lucru

Articolul 17

Se instituie un grup de lucru insarcinat sa asiste comisia mixta in exercitarea atributiilor sale. In acest grup de lucru sunt reprezentanti ai tuturor partilor contractante.

Articolul 18 Presedintia si secretariatul grupului de lucru sunt asumate de Comisia Comunitatii Europene.

Articolul 19 Articolele 3-5, 7-10 şi 14-16, se aplica mutatis mutandis si grupului de lucru.

56

3.2 . Declaraţii înscrise în minutele reuniunilor Comisiei mixte

1. Prima reuniune a Comisiei mixte care a avut loc pe 21.01.1988

În legătură cu activităţile secretariatului Comisiei mixte, ţările din AELS au stabilit că vor fi asistate de Secretariatul AELS. Comisia mixtă a luat notă.

În aplicarea articolului 5 din regulamentul interior25, Comisia mixtă acceptă să invite Secretariatul AELS la reuniunile sale. Fără a prejudicia dispoziţiile articolului 7 şi 10, paragraful 3 din regulamentul interior, la cererea ţărilor AELS, comunicările preşedintelui şi ale părţilor contractante vor fi trimise Secretariatului AELS. În virtutea art.15, paragraful 3 din regulamentul interior, cheltuielile pentru reuniunile organizate de ţările AELS vor fi suportate de aceste ţări.

PARTEA A II-A – STATUTUL MĂRFURILOR

1. Introducere

Partea a II-a se refera la statutul marfurilor, necesitatea si modalitatile de a atesta acest statut precum si importanta sa pentru sistemele de tranzit.

Punctul 2 descrie principiile generale si legislaţia pe care se bazează acordarea statutului marfurilor.

Punctul 3 trateaza dovada statutului comunitar al

25

Document XXI/1303/87

57

marfurilor.

Punctul 4 descrie cum se poate proba statutul comunitar al marfurilor

Punctul 5 explica cum se poate proba statutul comunitar al produselor de pescuit maritim.

Punctul 6 este rezervat instructiunilor nationale specifice.

Punctul 7 este rezervat pentru uzul administratiilor vamale.

Punctul 8 contine anexele la Partea a II-a.

2. Principii generale si legislaţie

58

Articolul 4, paragraful 6, din CVC Mărfuri comunitare

Prin mărfuri comunitare se înţelege:

Articolul 2 din Convenţie

obtinute in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii,sau

Articolul 4, paragraful 7 din CVC

importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si puse in libera circulaţie, sau

obtinute sau produse pe teritoriul vamal al Comunitatii, din mărfuri importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si sunt puse in libera circulaţie sau dintr-o combinaţie între aceste mărfuri şi mărfuri obtinute in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii.

Mărfuri necomunitare

Marfurile necomunitare sunt marfurile:

care nu au fost obtinute in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii, sau

Articolul 4, paragraful 8 din CVC

importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si care nu au fost puse in libera circulaţie.

Ce procedură de tranzit?

Distinctia mentionată, privind statutul marfurilor determină dacă marfurile declarate în tranzit vor fi plasate sub procedura T1,T2 sau T2F.

3. Dovada statutului comunitar al mărfurilor

Articolul 313, paragraful 1 din DAC

Ca regula generala toate marfurile care se gasesc pe teritoriul vamal al Comunitatii sunt considerate ca marfuri comunitare in afara cazului cind se stabileste ca ele nu au un statut comunitar.

Exista totusi circumstante in care, în pofida regulii generale, statutul comunitar al mărfurilor comunitare trebuie să fie probat.

59

Articolul 313, par.2 din RVC

Acestea sunt:

la reintroducerea marfurilor comunitare care au parasit teritoriul vamal al Comunitatii.

Cu toate acestea probarea statutului comunitar nu este necesara in urmatoarele cazuri: 1) In cazul transportului aerian pentru marfuri care au fost imbarcate sau transbordate pe un aeroport din teritoriul vamal al Comunităţii cu destinatie un alt aeroport situat in teritoriul vamal al Comunitatii, si transportul se efectueaza sub acoperirea unui singur document de transport unic emis într-un stat membru; sau,

2) în cazul transportului maritim, mărfurile comunitare care au fost transportate între porturi, situate pe teritoriul vamal al Comunităţii pe o linie regulată autorizată (vezi punctul 3.1);

Atunci cind marfurile comunitare se gasesc in depozit temporar sau intr-o zona libera de control, de tip I sau intr-un antrepozit liber.

Atunci când mărfurile comunitare sunt plasate sub un regim suspensiv sau intr-o zona libera de control de tip II

Nota: Marfurile comunitare al căror statut nu poate fi probat, dacă este necesar sunt considerate ca mărfuri necomunitare.

Articolul 2, par. 2, Apendicele II din Convenţie Articolul 314, paragraful 3 din RVC

Nota: Documentele sau modalitatile privind statutul nu pot fi utilizate pentru marfurile pentru care au fost indeplinite formalitatile de export sau sunt plasate sub regimul de perfectionare activa (sistemul cu rambursare).

60

3.1. LINIE REGULATA 3.1.1. Definitie Articolul 313a din RVC

O linie regulata este un serviciu regulat folosit de nave pentru transportul regulat al marfurilor numai intre porturi situate pe teritoriul vamal al Comunitatii şi nu pot veni sau pleca sau face escală în afara acestui teritoriu sau într-o zonă liberă de control de tip I dintr-un port situat pe teritoriul vamal al Comunitatii (modalităţi de control bazate în principal pe existenţa unei împrejmuiri)

Acest concept de linie regulata nu trebuie sa fie confundat cu conceptul de „linie regulata”utilizat de operatorii de transport maritim.

3.1.2 Proceduri de autorizare a liniei regulate26

Articolul 313b din RVC

Autorizarea nu este acordata decit companiilor maritime care:

Sunt stabilite pe teritoriul vamal al Comunitatii şi ale căror evidenţe sunt accesibile autorităţilor vamale competente;

Pot proba autoritatilor vamale ca asigura o linie regulata;

Nu au comis infracţiuni grave sau repetate in relatie cu functionarea unei linii regulate;

Se angajeaza sa nu efectueze, pe rutele acoperite de agreere, nicio escala intr-un port al unei tari terte sau intr-o zona libera de control de tip I, a unui port situat pe teritoriul vamal al Comunitatii şi nici o transbordare pe marea deschisă;

Se angajeaza sa pastreze certificatul de linie maritima regulata la bordul navei si sa-l prezinte impreuna cu toata documentatia, la solicitarea autoritatilor vamale competente.

Cererea de linie regulata trebuie sa fie depusa la autoritatile vamale ale statului membru în care are sediul compania maritima care deserveste linia.

26

Modificat prin Suplementul nr. 4 din 29.03.2005, documentul Taxud/801/2004

61

AGENT ECONOMIC

Cererea trebuie sa contina urmatoarele informatii:

Denumirea societăţii;

Porturile Comunitare avute in vedere (exceptand zonele libere de control de tip I);

Numele navelor care deservesc linia regulata;

Descrierea activitatilor (volumul traficului, orarul liniei regulate, orarul de întoarcere a navelor, etc) si, daca este cazul

Numele armatorilor co-asociati.

Dupa examinarea cererii, autoritatile vamale ale

statului membru in care este stabilita compania trimit un exemplar administratiei centrale a celorlalte state membre implicate, pentru a le cere acordul. Acestea notifica primirea cererii si dispun de un termen de 60 de zile pentru a notifica acordul sau refuzul. In cazul in care statul membru consultat va da un aviz nefavorabil, el va indica motivele si dispozitiile juridice corespunzatoare neregulii comise. Autoritatile statului membru catre care a fost inaintata cererea nu vor elibera autorizatia si vor comunica motivele care au stat la baza refuzului.

Daca nu a fost primit nici un răspuns în cele 60 de zile calculate de la data primirii cererii, autorităţile vamale acordă autorizaţia companiei maritime în cauză.

VAMA Toată corespondenţa cu celelalte administraţii vamale privind serviciile de linii regulate va fi transmisă prin poştă şi o copie va fi transmisă prin fax sau e-mail. Anexa 8.5 conţine lista autorităţilor competente pentru autorizarea procedurii şi alte notificări referitoare la serviciile de linii regulate.

62

Certificatul de linie maritima regulata autorizată este eliberat intr-unul sau mai multe exemplare.

De fiecare data cind compania maritima doreste sa adauge sau sa schimbe navele aferente liniei maritime regulate, ea va comunica autorităţillor vamale competente numele navelor aferente ale liniei. Autoritatile vamale competente vor modifica in consecinta certificatul de linie autorizată si vor notifica schimbarile, administratiilor altor state membre în cauză.

VAMA

Autorizaţie eliberarea unui certificat de linie maritimă regulată. După caz, se înscrie în rubrica 4 (Alte informaţii) a certificatului de linie maritimă regulată numele armatorilor co-asociaţi, pentru fiecare navă.

1 Cererea este considerată primită la 5 zile după data poştei.

3.1.3. Navlosire parţiala In cazul unei navlosiri partiale cererea de

autorizare a liniei regulate este depusa de către persoana care coordoneaza linia regulata, (de exemplu: decide navele care vor fi utilizate pentru linia regulată si fixeaza escalele), sau de reprezentantul său. Autoritatile competente pot solicita orice informatie necesara pentru a analiza cererea.

Anexa nr.8.1 contine exemple de contracte de navlosire cu subinchiriere si navlosire partiala.

3.1.4. Linie regulata si linie neregulata Atunci când compania maritima utilizează o linie

regulata nu va fi necesar sa se probeze statutul comunitar al marfurilor transportate la bordul navei autorizate.

63

Nota – Marfurile necomunitare si in anumite cazuri marfurile comunitare, care sunt transportate la bordul navei autorizate trebuie sa fie plasate sub procedura de tranzit T1 sau T2F(TF), normala sau simplificata. Pentru detalii a se vedea Partile IV si V.

Atunci când compania maritima nu utilizează o

singura linie regulata, statutul comunitar al marfurilor trebuie intotdeauna probat.

Exemplul nr.1

Ruta New YorK/Le Havre pe o linie neregulata

La sosirea in portul Le Havre marfurile se considera necomunitare.

Pentru marfurile comunitare (exceptind marfurile supuse accizelor) incarcate in Le Havre: se utilizează un document T2L sau la cererea companiei maritime, un manifest purtind sigla „C”;

Pentru marfurile comunitare supuse accizelor incarcate la Le Havre: se utilizează documentul administrativ de insotire specific (DAI)

Exemplul nr.2

Ruta Le Havre/Point a Pitre pe o linie neregulata

Marfurile sunt toate considerate non comunitare la sosirea lor la Point a Pitre

Pentru marfurile comunitare: se utilizează un document T2LF sau, la cererea companiei maritime un manifest cu sigla <F>.

64

Exemplul nr.3

Ruta Genoa/Marsilia pe o linie neregulata

La sosirea in Marsilia marfurile se considera a fi necomunitare

Pentru marfurile comunitare (in afara de cele supuse accizelor) incarcate la Genoa: se utilizează un document T2L sau, la cererea companiei maritime un manifest purtind sigla „C”.

Pentru marfurile comunitare supuse accizelor incarcate la Genoa: se utilizează documentul administrativ de insotire specific (DAI).

Exemplul nr. 4 Ruta New YorK/Le Havre, Anvers pe o linie neregulata

La sosirea navei in portul Le Havre toate marfurile sunt considerate ca necomunitare.

O parte este descarcata la Le Havre, si restul ramine la bord.

Aici pot aparea doua cazuri:

Marfurile descărcate sunt dirijate pe cale rutiera pina la Anvers: se întocmeşte o declaraţie de tranzit T1, acoperind parcursul rutier, cu constituirea unei garantii.

Marfurile nedescarcate sunt transportate pe cale maritima pina la Anvers: nu este necesar plasarea în tranzit comunitar. La sosirea la Anvers toate marfurile sunt considerate ca necomunitare, cu excepţia prezentării unei probe care sa ateste statutul lor comunitar.

65

Exemplul nr.5

Exportul produselor agricole cu cerere de restituire

Ruta Le Havre/Anvers/ New York pe o linie neregulata

Formalitatile de export sunt indeplinite in portul Le Havre, unde marfurile sunt incarcate pe nava sub acoperirea unui singur document de transport catre o tara terta, apoi sunt transportate pina la Anvers unde sunt reincarcate pe o nava cu destinatia catre o tara necomunitară.

Întrucât aceste marfuri transportate pe o linie neregulata sunt considerate necomunitare.

In ceea ce priveste restituirea la export: Documentul T5 care serveste ca proba ca marfurile au parasit Comunitatea (în aplicarea articolului 4 din regulamentul (CEE) nr.3665/87) este vizat in portul Le Havre.

4. Dovada statutului comunitar al marfurilor

Atunci când trebuie să se probeze statutul

comunitar al marfurilor, se utilizează unul din urmatoarele documente sau una din urmatoarele reguli, cu condiţia ca marfurile:

i) sa provina dintr-un alt stat membru,fara a traversa teritoriul unei tari terte,sau

ii) sa provina dintr-un alt stat membru, traversind teritoriul unei tari terte, cu conditia ca transportul sa fie efectuat sub acoperirea unui singur document de transport emis într-un stat membru.

66

iii) sa fi fost transbordate, intr-o tara terta pe un alt mijloc de transport, altul decât cel pe care mărfurile au fost iniţial încărcate şi un nou document de transport să fi fost emis. Acest nou document trebuie sa fie insotit de o copie a documentului original care acopera transportul din statul membru de plecare catre statul membru de destinatie.

Dovada statutului comunitar

documentul T2L (exemplarul nr. 4 al documentului administrativ unic - pentru informaţii mai ample a se vedea Partea a IV-a, capitolul 1, punct 3.2.1.)

Articolele 5, 9, 10, 11 şi 12, App. II al Convenţiei

documentul T2LF (exemplarul nr.4 din DAU, pentru marfurile transportate in/din sau intre zonele nefiscale - pentru informaţii mai ample a se vedea Partea a IV-a,capitolul 6,punctul 4)

Articolul 314c, paragraful 1, din RVC

O factura sau un document de transport completat corespunzător care eventual nu acoperă decât mărfurile comunitare, având sigla T2L respectiv T2LF.

Pe o linie maritima neregulata un manifest maritim purtind toate siglele referitoare la marfuri (pentru informaţii mai ample a se vedea punctul 4.2)

Un manifest maritim sau aerian in cazul procedurii simplificate de tranzit (nivelul 2) purtind sigla „C” pentru marfurile comunitare.

Un volet de carnet TIR sau ATA purtind siglele T2L sau T2LF si certificat de biroul de plecare.

Placa si documentul de inmatriculare al unui vehicul cu motor inmatriculat intr-un stat membru (Pentru informaţii mai ample a se vedea anexa 8.3.)

Art. 319 RVC Codul si marca de proprietate (sigla) aplicate

pe un vagon de marfuri apartinind unei societati de cale ferata a unui stat membru (a se vedea anexa 8.4);

O declaratie privind statutul comunitar pentru recipienti, ambalaje, paleţi si alte materiale cu caracter similar, cu exceptia containerelor care sunt returnate goale dupa folosire, la plecare

67

dintr-un alt stat membru cu excepţia cazurilor de suspiciune;

O declaratie privind statutul comunitar pentru bagajele apartinind calatorilor (si care nu au un caracter comercial) cu excepţia cazurilor de suspiciune.

Documentul administrativ de insotire (DAI) prevazut de regulamementul (CEE) nr.2719/92 destinat sa acopere transportul marfurilor in libera practica supuse accizelor, intre doua puncte in interiorul Comunitatii,

Un document T2M pentru produsele de pescuit maritim obtinute de navele comunitare de pescuit, in afara apelor teritoriale ale unei tari sau intr-un teritoriu situat in afara teritoriului vamal al Comunitatii, şi pentru marfurile obtinute din aceste produse.

Prezumtia de statut comunitar in ceea ce

priveste trimiterile postale expediate (inclusiv coletele) intre doua puncte in interiorul teritoriului comunitatii. Totusi cind aceste trimiteri sunt expediate din/inspre o zona nefiscală pe ambalaj si pe documentul de insotire trebuie aplicata o eticheta speciala.

Un document atestind statutul comunitar al marfurilor care se gasesc intr-o zona libera de control de tip I sau intr-un antrepozit liber.

Un exemplar de control T5 (utilizat cind exportul din comunitate este interzis, restrictionat sau supus drepturilor de export sau altei taxe). Atentie: un exemplar de control T5 utilizat pentru exportul marfurilor care beneficiaza de o restituire nu va fi acceptat ca proba a statutului comunitar al marfurilor.

68

Nota 1. Ambalajul care nu are statut comunitar Pentru mărfurile comunitare conţinute în ambalaje care nu au statut comunitar, documentul care atestă statutul comunitar al mărfurilor are una din menţiunile următoare: CS obal N DA N-emballager DE N-Umschlieβungen EE N-pakendamine EL εטζКεטαζiα N ES envases N FR emballages N IT imballaggi N LV N iepakojums

HU N esomagolas MT ippakkjar N NL N-verpakkingen PL opakowania N PT embalagens N SI N embalaza SK N-obal FI N-pakkaus SV N forpackning EN N packaging RO Ambalaje N

Articolul 314c , paragraful 3 din RVC

Nota 2. Eliberarea retroactivă Atunci când condiţiile permit, documente doveditoare ale statutului comunitar al mărfurilor sunt completate şi aceste documente pot fi eliberate ulterior. În acest caz, ele vor conţine una din menţiunile următoare în roşu:

CS-Vystaveno dodatecne DA-Udstedt efterfΦlgende DE-Nachtraglich augestellt EE-Välja antud tagasiulatuvalt EL Eкδoζέט εк حωט טζحέpωט ES Expedido a posteriori FR Delivre a posteriori IT Rilasciato a posteriori LV Izsniegts retrospektivi LT Retrospekttyusis isdavimas

HU Kiadva visszamenoleges hatallyal MT Mahrug b’mod retrospettiv NL Achteraf afgegeven PL Wystaawione retrospectiywnie PT Emitido a posteriori SI Izdano naknadno

69

SK Vyhotovené dodatočne FI Annettu jalkikateen SV Utfaardat i efterhand EN Issued retroactoively IS Utgefio eftir a NO Utstedt i etterhand RO Eliberat ulterior

4.1 Dovada statutului comunitar dată de un expeditor agreat27 Articolul 324d din RVC

Autorităţile vamale pot autoriza o persoană, care va fi cunoscută ca „expeditor agreat” pentru a folosi documentele T2L, T2LF, documentele comerciale şi manifestele încărcăturilor ca documente de statut, fără a fi nevoie să le prezinte pentru vizare la biroul competent. În autorizaţie vama determină dacă DAU poate fi autentificat fie prin preautentificare de către vamă sau autentificare de către expeditorul autorizat.

În cazul preautentificării de către vamă,

semnătura oficială a biroului vamal responsabil pentru autentificarea anterioară trebuie să nu fie scris de mână şi ştampila biroului poate fi pre-printată dacă autentificarea anterioară este administrată central de către o singură autoritate vamală. În cazul autentificării singur, expeditorul agreat foloseşte o ştampilă specială şi pune o imprimare a acestei ştampile în rubrica C a DAU. Paragraful 3.5.3.1 furnizează mai multe informaţii referitor la acest subiect. Pentru aplicarea articolului 324c (1)(b) RVC, pre-printarea unei ştampile speciale este aprobată de autorităţile competente a ţării unde este stabilit expeditorul agreat şi nu de autorităţile din ţara unde imprimeria este stabilită. Când documentele sunt realizate printr-un sistem de procesare a datelor electronic sau automat, expeditorul agreat poate fi autorizat să nu le semneze. Documentele T2L, T2LF sau documentele comerciale vor conţine în locul semnăturii expeditorului agreat una din următoarele menţiuni:

27

Modificarea nr.5

70

CS Podpis se nevyzaduje DA Fritaget for underskrift DE Friestellung von der Unterschriftsleistung EE Allkirjanoudest loobutud EL Δεט απiحεiحαi טπoץpαфŋ ES Dispensa de firma FR Dispensede signature IT Dispensa dalla firma LV Derigs bez paraksta LT Leista nepasirasyti HU Alairas alol mentesitve MT Firma mhux mehtiega NL Van ondertekening vrijgesteld PL Zwolniony ze skladania podpisu PT Dispensada a assinatura SI Opustited podpisa SK Oslobodenie od podpisu FI Vapautettu allekirjoituksesta

SV Befrielse fran underskrift

EN Signature waived IS Undanpegio undirskrift NO Fritatt for underskrift RO Dispensă de semnătură

4.2 . Dovada statutului comunitar şi manifestul maritim Manifestul încărcăturii (în cazul unei linii maritime

neregulate) trebuie să conţină următoarele informaţii:

Numele şi adresa completă a companiei maritime,

Identitatea navei,

Locul şi data încărcării mărfurilor,

Locul de descărcare;

Pentru fiecare partidă de marfă:

O referire la conosament sau la un alt document comercial,

Numărul, descrierea, mărcile şi numerele coletelor,

Denumirea comercială uzuală a mărfurilor care să cuprindă suficiente detalii pentru identificarea lor,

71

Masa brută în kilograme,

Numărul de identificare al containerului, daca este necesar,

Următoarele indicaţii referitoare la statutul mărfurilor, după caz:

litera „C” (echivalentă cu T2L) pentru statutul comunitar al mărfurilor,

litera „F” (echivalentă cu T2LF) pentru statutul comunitar al mărfurilor care se îndreaptă sau care provin dintr-o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care nu se aplică dispoziţiile directivei 77/388/CEE, de ex. o zonă nefiscală;

litera „N” pentru orice alte mărfuri,

Manifestul corect completat şi semnat de

compania navală este, la cererea acesteia, vizat de biroul vamal competent. Biroul vamal competent vizează manifestul încărcăturii aplicând pe el următoarele menţiuni:

numele şi ştampila biroului vamal competent,

semnătura unui funcţionar al acestui birou,

data vizării. Dacă manifestul este folosit pentru a dovedi statutul comunitar al mărfurilor, autorităţile vamale pot autoriza compania navală să întocmească acest manifest cel mai târziu în ziua următoare plecării navei, dar înainte de sosirea sa în portul de destinaţie finală. Această autorizaţie se acordă în anumite condiţii (vezi anexa 8.2).

72

4.3. Dovada statutului comunitar în cazul transbordării Mărfuri comunitare:

Dacă mărfurile comunitare sunt transportate de o companie navală autorizată conform art. 448 RVC, ele sunt marcate cu codul „C” pe manifestul încărcăturii. Totuşi, dacă mărfurile sunt transbordate într-un port comunitar pe o navă care nu face parte dintr-o linie maritimă regulată, statutul lor se poate pierde. Acest fapt prezintă o problemă în portul comunitar final de destinaţie (de descărcare). Problema este ilustrată schematic în felul următor:

SOUTHAMPTON Încărcarea de mărfuri comunitare: Cod „C”

Nava A (linie maritimă regulată)

MARSILIA

Transbordare

Nava B (linie maritimă neregulată)

TARANTO Este necesară dovada statutului mărfii

Într-un astfel de caz, dovada obligatorie a statutului mărfii prezentată în portul comunitar de destinaţie finală (de descărcare), de exemplu Taranto, va trebui să fie un T2L, eliberat şi certificat de autorităţile competente cel mai târziu în portul de transbordare, de exemplu Marsilia. Se recomandă ca, în acest caz, dovada statutului mărfurilor să le însoţească încă de la începutul operaţiunii de transport (nava A). De asemenea, dovada obligatorie a statutului mărfurilor poate fi făcută prin manifestul încărcăturii (conform paragrafului 4.2.).

4.4. Dovada statutului comunitar şi factura sau documentul de transport

AGENT ECONOMIC Factura sau documentul de transport trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

73

Numele şi adresa completă a expeditorului, sau ale celui interesat, daca acesta nu este expeditorul,

Numărul, natura, mărcile şi numerele coletelor,

Descrierea mărfurilor,

Masa brută în kilograme,

Numerele containerelor, dacă este necesar,

Sigla T2L sau T2LF, după caz,

Semnătura olografă a persoanei interesate Notă: Factura sau documentul de transport nu trebuie să se refere decât la mărfuri comunitare. Factura sau documentul de transport, corect completat şi semnat de cel interesat este, la cererea acestuia, vizat de biroul vamal competent. Numai în Comunitate: Dacă valoarea totală a mărfurilor comunitare, acoperite de factură sau de documentul de transport, nu depăşeşte 10.000 Euro, viza biroului vamal competent nu este necesară. Totuşi, în acest caz, numele şi adresa biroului vamal competent trebuie să figureze pe document, pe lângă informaţiile mai sus menţionate. Dovada statutului comunitar al mărfurilor şi utilizarea unui carnet TIR sau ATA: Dacă mărfurile transportate sub acoperirea unui carnet TIR sau a unui carnet ATA sunt în înregime comunitare, declarantul aplică lizibil sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, în rubrica prevăzută pentru descrierea mărfurilor, precum şi semnătura sa, pe toţi voleţii carnetului, pe care îl prezintă biroului vamal de plecare pentru a fi vizat. În cazul în care carnetul TIR sau carnetul ATA acoperă atât mărfuri comunitare cât şi mărfuri necomunitare, cele două categorii trebuie să fie indicate separat şi sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, trebuie să fie aplicată astfel încât să se refere clar numai la mărfurile comunitare.

VAMA Biroul competent vizează factura sau documentul de transport aplicând pe acestea următoarele menţiuni:

Numele şi ştampila biroului vamal competent,

Semnatura unui funcţionar al acestui birou,

Data vizării,

Numărul de înregistrare sau numărul declaraţiei de expediţie, dacă o astfel de declaraţie este necesară.

Dacă un carnet TIR sau un carnet ATA este prezentat spre vizare unui birou vamal de plecare pentru a dovedi statutul comunitar la mărfurilor, se recomandă să se acorde o deosebită atenţie ca mărfurile comunitare şi cele necomunitare să fie separat prezentate, şi ca sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, să fie aplicată astfel încât să se refere clar numai la mărfurile comunitare. Sigla este certificată prin ştampila biroului vamal de plecare, însoţită de semnătura funcţionarului competent.

74

4.5 T2L28

Inlocuire Nu este un timp limită pentru emiterea unui document T2L. Un document T2L poate fi înlocuit de unul sau mai multe documente atunci când circumstanţele o impun.

Copii

suplimentare Dacă sunt necesare trei exemplare, acestea pot fi suplinite printr-un exemplar original şi două xerocopii, acestea din urmă fiind adnotate cu “copie”.

Emitere

retroactiva Un document T2L poate fi emis retroactiv doar dacă emiterea unui astfel de document nu este prohibită de legislaţie şi este emis cu discernămât şi cu o atentă examinare pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate condiţiile de emitere a documentului. Cu toate acestea, un document T2L emis retroactiv va fi acceptat de către autorităţile vamale fără a prejudicia aplicarea procedurii de control ulterior sau a altor proceduri de asistenţă administrativă, în special în eventualitatea unor suspiciuni sau a unor nereguli, în accord cu prevederile articolului 314a al IPC (Articolul 21 al Apendicelui II al Convenţiei). Documentul T2L emis retroactiv va avea următorul înscris, aşa cum se regăseşte în Nota 2 a Paragrafului 4 a Părţii a II-a :“Dovada statutului Comunitar al mărfurilor”.

Declaratia T1

emisa eronat Se poate emite un document T2L retroactiv pentru mărfurile pentru care s-a emis eronat o declaraţie T1. În acest caz, documentul T2L trebuie să conţină o referinţă la acea declaraţie T1.

Semnaturi

pretiparite Semnătura reprezentantului biroului responsabil pentru autentificarea anterioară necesară nu trebuie să fie manuală iar ştampila acelui birou poate fi ampretată dacă autentificarea anterioară este administrată la nivel central de către o singură autoritate vamală. Se aplică prevederile Părţii IV, capitolul 1, paragraful 3.2.1 “Formularul şi completarea declaraţiei de transit”, cu respectarea cerinţelor

28

Introdus prin Modificarea nr.5 din 2004

75

formularelor documentelor T2L. Pentru mărfurile Comunitare, care au intrat într-o ţară EFTA şi care vor fi re-exportate sub o altă procedură de tranzit decât cea comună, T2L nu trebuie reînnoit cu condiţia ca anterior mărfurile să nu fi fost antrepozitate în vederea reexpedierii. Pentru a demonstra că mărfurile au fost sub permanenta supraveghere a autorităţilor vamale, birourile vamale competente ale ţărilor EFTA vor ştampila partea de sus a documentului, precizând data re-exportării.

5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit maritim şi alte produse maritime Articolul 325, paragraful 2, din RVC

Pentru justificarea statutului comunitar, trebuie să fie întocmit un formular T2M pentru:

Produse din peşte oceanic capturat în afara mării teritoriale a unei ţări sau a unui teritoriu care nu aparţine teritoriului vamal al Comunităţii de către o navă de pescuit comunitară29 şi

Mărfurile obţinute pornind de la produsele menţionate, la bordul navei menţionate sau la bordul unei nave-uzină30 comunitare, în fabricarea cărora, dacă este cazul, au intrat alte produse cu statut comunitar.

Articolul 325, paragraful 3, din RVC

Nota: Pentru a dovedi statutul comunitar se poate folosi jurnalul de bord al navei sau orice alte mijloace care stabilesc statutul mărfurilor, pentru următoarele produse:

Produse din peşte oceanic capturat sau extras din mare, în afara mării teritoriale a unei ţări sau a unui teritoriu care nu aparţine teritoriului vamal al Comunităţii, de către nave comunitare care nu sunt nave

29

„Nava Comunitară de pescuit ” este un vas care este afişat şi înregistrat într-o parte a teritoriului

unui Stat Mambru care este parte a teritoriului vamal al Comunităŝii, care are steagul unui Stat

Membru, care pescuieşte produse marine, sau, după caz, le procesează la bord. „Înregistrat”

presupune includerea în registrul Comunitar al navelor de pescuit, înfiinŝat prin Regula (EC) nr.

26/2004.

30

„Navă Comunitară de prelucrare” este un vas care este afişat şi înregistrat într-o parte a teritoriului

unui Stat Mambru care este parte a teritoriului vamal al Comunităŝii, care are steagul unui Stat

Membru şi care nu pescuieşte produse marine dar procesează aceste produse la bord. „Înregistrat”

presupune includerea în registrul Comunitar al navelor de pescuit, înfiinŝat prin Regula (EC) nr.

26/2004.

76

de pescuit sau nave-uzină, sau

Produse din peşte oceanic capturat sau extras din marea teritorială a unei ţări sau a unui teritoriu care aparţine teritoriului vamal al Comunităţii, de către nave ale unei ţări nemembre a Comunităţii

Articolul 326, paragraful 1, din RVC

Prezentarea documentului T2M Formularul T2M trebuie sa fie prezentat:

1. de către nava de pescuit comunitară care a efectuat capturarea şi, dacă este cazul, prelucrarea produselor sau

2. de către o altă navă de pescuit comunitară sau de către nava-uzină comunitară care a efectuat prelucrarea produselor transbordate plecând de la nava vizată la punctul 1 sau

3. de către orice altă navă pe care au fost transbordate produsele şi mărfurile plecând de la navele vizate la punctele 1 şi 2 fără a se fi procedat la nici o modificare sau

4. de un mijloc de transport acoperit de un singur document de transport emis în ţara sau teritoriul care nu aparţine teritoriului vamal al Comunităţii în care produsele şi mărfurile au fost debarcate de pe navele vizate la punctele 1, 2 sau 3.

Informaţii despre carnetul de formulare T2M

Articolul 327 şi 328 din RVC

Formularul este imprimat într-una din limbile oficiale ale Comunităţii stabilită de autorităţile competente ale statului membru căruia îi aparţine nava de pescuit. Formularele T2M sunt legate în perechi de câte 10 formulare, fiecare pereche fiind compusă dintr-un formular detaşabil şi o copie nedetaşabilă. Fiecare formular are un număr de serie unică, imprimat atât pe original cât şi pe copie. Carnetul de formulare T2M este emis, la cererea persoanei interesate, de biroul vamal comunitar care are în competenţă supravegherea portului de exploatare a navei de pescuit comunitară căreia îi este destinat. Înainte de emiterea carnetului către persoana interesată, aceasta trebuie să completeze rubricile 1 şi 2 şi să semneze la rubrica 3 pe toate

77

originalele şi copiile formularelor din carnet. Biroul vamal competent completează rubrica B de pe toate originalele şi copiile formularelor din carnet. Autoritatea care are în competenţă înregistrarea navei de pescuit comunitară căreia îi este destinat carnetul aplică ştampila sa în rubrica A pe toate originalele şi copiile formularelor. Carnetul are un termen de valabilitate de 2 ani începând de la data la care a fost emis. Când toate formularele din carnet au fost utilizate sau la expirarea termenului de valabilitate, sau când nava pentru care a fost emis carnetul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute, carnetul trebuie să fie restituit fără întârziere biroului vamal care l-a emis.

AGENT ECONOMIC Căpitanul navei de pescuit comunitare căreia i-a fost emis un carnet T2M completează rubrica 4, precum şi rubrica 6 dacă la bord se şi prelucrează produsele de pescuit, şi completează şi semnează declaraţia care figurează în rubrica 9 a originalului şi a copiei unui formular din carnet în timpul:

fiecărei transbordări de produse pe o navă de pescuit comunitară sau pe o navă-uzină comunitară care le va prelucra;

fiecărei transbordări de produse sau de mărfuri pe orice altă navă care le transportă direct, fără nici o prelucrare, cu destinaţia într-un port din teritoriul vamal al Comunităţii sau într-un alt port ca să fie, ulterior, trimise către teritoriul vamal al Comunităţii;

fiecărei debarcări de produse sau mărfuri într-un port din teritoriul vamal al Comunităţii;

fiecărei debarcări de produse sau de mărfuri într-un port ca să fie, ulterior, trimise către teritoriul vamal al Comunităţii;

Orice operaţie de prelucrare sau de transbordare a produselor mai sus menţionate trebuie să fie înregistrată în jurnalul de bord al navei. Transbordările sunt indicate corespunzător în jurnalele de bord ale navelor implicate. În timpul unei transbordări, originalul şi copia formularului T2M referitor la produse trebuie să fie corect completate şi semnate de cei doi căpitani implicaţi. Originalul formularului T2M este remis căpitanului navei pe care produsele sunt transbordate. Este posibilă o a doua transbordare.

78

VAMA Atunci când un formular T2M şi toate produsele pe care acesta le acoperă sunt prezentate la un birou vamal, funcţionarii vamali completează şi vizează rubrica 13 şi trimit formularul T2M la biroul vamal care l-a emis.

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

79

7. Parte rezervată administraţiilor vamale 8. Anexe

- 8.1 Exemplu de contract de navlosire care implică subcontractare (de servicii de transport) şi navlosire parţială - 8.2 Manifestul încărcăturii – TC12 – Procedură şi autorizare - 8.3 Dovada statutului comunitar al autovehiculelor rutiere - 8.4 Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată - 8.5 Lista autorităţilor competente pentru serviciile de linii regulate

80

Anexa 8.1 Exemplu de contract de navlosire care implică subcontractare (de servicii de transport) şi navlosire parţială Navlosire parţială Acest paragraf explică aspectele comerciale ale navlosirii parţiale, în special în sectorul transportului containerizat, precum şi implicaţiile în tranzitul comunitar.

1. Introducere În transportul containerizat, navlosirea parţială este în general cunoscută sub numele de „navlosire de celule” (Slot Charter). O celulă este un compartiment al navei care corespunde dimensiunilor unui container sau ale unei unităţi containerizate. Se disting două tipuri de containere:

a) EVP (TEU eng.) = containere echivalente de 20 picioare b) EQP (FEU eng.) = containere echivalente de 40 picioare

2. Tipuri de navlosire de celule Se disting două mari forme:

a) navlosirea de celule obişnuită (Ordinary Slot Charter) şi b) acordul de partajare a spaţiului navelor (Vessel Sharing

Agreement)

3. Navlosire de celule obişnuită In cazul navlosirii de celule obişnuită, un navlositor (o linie navală) ia în

chirie de la un armator (o altă linie navală care dispune de capacităţi excedentare pe o navă) un anume număr de celule. Navlositorul plăteşte (în mod normal) o sumă de bani pentru toate celulele luate în chirie, chiar dacă nu le va utiliza pe toate. Contractul de navlosire de celule obişnuită se incheie (în mod normal) la fiecare voiaj al navei.

4. Acordul de partajare a spaţiului navei În acordul de partajare a spaţiului navei, două (sau mai multe)companii navale convin sa-şi pună la dispoziţie una alteia un număr determinat de celule pe nave sau pe itinerarii determinate. Aceste acorduri sunt în mod normal încheiate pe bază de reciprocitate şi companiile maritime nu-şi percep reciproc taxe pentru celulele pe care le împart. 5. Consecinţe comerciale

a) În afară de faptul că navlosirea de celule obişnuită presupune

o plată (spre deosebire de partajarea spaţiului navei), aplicarea acestor două tipuri de navlosire este identică din punct de vedere juridic.

b) Sistemul funcţionează ca un contract de navlosire obişnuit, adică încărcătura este transportată în cadrul unui voiaj în

81

numele navlositorului, pe baza propriilor sale conosamente şi manifeste. Armatorul emite un singur conosament care acoperă toate celulele utilizate şi nu câte un conosament pentru fiecare container sau lot. Cu excepţia declaraţiilor de mărfuri periculoase şi a altor declaraţii de acest fel, armatorul nu dispune de nici un document care să reprezinte diferitele expedieri (partide de marfă expediate): expeditori, destinatari, conţinut, etc.

c) Mărfurile transportate în cadrul acordurilor de navlosire de celule sau de partajare a spaţiului navei sunt ca şi cum s-ar afla la bordul unei nave aparţinînd navlositorului.

d) Expeditorul/destinatarul nu trebuie obligatoriu să ştie sau sa fie informat că o parte a transportului a fost efectuat în cadrul unui contract de navlosire de celule sau de partajare a spaţiului navei.

e) Expeditorul/destinatarul primeşte un conosament emis de compania maritimă cu care a încheiat un contract de transport.

6. Consecinţe pentru tranzitul comunitar În cazul acordurilor comerciale de navlosire parţială, fiecare companie maritimă poate acţiona ca principal obligat cu condiţia ca toate manifestele să fie conforme dispoziţiilor articolelor 447 şi 448 din RVC. În plus, voletul „conosament maritim” al manifestului încărcăturii navei care transportă mărfurile trebuie să menţioneze, pentru atenţionarea autorităţilor competente din portul de destinaţie, că controalele de tranzit trebuie să fie efectuate pe baza manifestelor şi conosamentelor navlositorului. 7. Consecinţe pentru aprobarea liniilor maritime regulate

a) În cazul navlosirii parţiale, cererea de autorizare a unei linii maritime regulate se depune de persoana (cărăuş sau navlositor) care stabileşte linia regulată, de exemplu: determină nava sau navele care vor fi utilizate pe linia maritimă regulată şi fixează escalele, sau de reprezentantul său. Autorităţile vamale pot cere orice document care poate fi folosit pentru aprecierea calităţii solicitantului şi mai ales contractul de transport (navlosire).

b) Exemple: Exemplul nr. 1: - Nava HMS Goodwill aparţine armatorului A care încheie un contract de navlosire pe un anume termen cu compania maritimă B (subînchiriere). Prin acest contract, A îşi pune nava la dispoziţia lui B. - B este responsabil cu gestionarea comercială a navei pe care a închiriat-o. El stabileşte porturile care vor fi deservite de nava sa (linie regulată). Ca să-şi asigure încărcarea la maximum a navei,

82

B încheie cu C un acord de partajare a navei (navlosire parţială). Avem deci navlosire parţială: B concesionează lui C exploatarea comercială a unei părţi a navei HMS Goodwill şi păstrează exploatarea restului navei. Autorizarea de a opera linia regulate trebuie să fie cerută de B pentru nava HMS Goodwill.

Exemplul nr. 2:

Linia Navele Persoane răspunză-toare de stabilirea

liniei

Navlositori parţiali

1 2 3 4

Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Corvette şi

Caravel A

B: - pe Corvette: Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne -pe Caravel: Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne-Vigo

C: - pe Corvette: Rotterdam- Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne -pe Caravel: Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne- Vigo

D: - pe Corvette: Rotterdam- Southampton-Anvers - Le Havre- Lisbonne

Rotterdam-Felixstowe -Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-Lisbon-Leixoes-Vigo

Douro B

A: Rotterdam-Felixstowe -Southampton-Anvers-Le Havre-Bilbao

C: Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-Lisbon-Leixoes

D: Anvers-Le Havre-Bilbao- Lisbonne -Leixoes-Vigo

Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Angela J C

A: Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Lisbonne

B: Rotterdam-Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne

D: Anvers-Le Havre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Goodwill D

A: Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre -Lisbonne

B: Rotterdam-Southampton-Anvers-LeHavre- Lisbonne

C: Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

In coloana 1 figurează linia cu diferitele porturi în care vor opri navele aferente liniei. Pentru acest serviciu se cere aprobarea „liniei regulate”.

În coloana 2 figurează navele aferente liniei. Ca să fie cuprinse pe aceeaşi cerere, trebuie ca navele să facă escale în diferitele porturi vizate în cerere.

83

În coloana 3 figurează numele persoanelor răspunzătoare pentru stabilirea liniei (porturi). Aceasta este persoana care va face cererea de autorizare si care trebuie sa-i informeze pe navlositorii parţiali (coloana 4) că linia are statut de linie regulată. Această persoană poate, de asemenea, să transporte mărfuri pe această linie.

În coloana 4 figurează navlositorii parţiali care au închiriat spaţii pe nava unui cărăuş. Aceste persoane nu trebuie să ceară autorizare dar trebuie să respecte, sau să le impună clienţilor lor să respecte procedurile vamale care decurg, (conform statutului vamal al mărfurilor transportate) din caracterul regulat al liniei.

c) Conţinutul cererii şi al autorizaţiei de linie regulată31 Certificatul unui serviciu regulat de pescuit (anexa 42 a IPC) se completează cu respectarea următoarelor instrucţiuni:

General: Certificatul trebuie completat informatic sau utilizându-se o tehnică de procesare a datelor. Orice modificare ulterioară a certificatului poate fi efectută şi manual, cu cerneală şi majuscule şi va fi certificată întotdeauna de vamă (data, ştampila şi semnătura reprezentantului).

Rubricile: Rubrica 1: Se va înscrie numele companiei navale sau numele reprezentantului şi adresa completă. În cazul în care administrarea comercială a unui vas este împărţită între mai multe companii, pentru care sunt specificate porturile deservite, se va trece numele fiecărei companii navale implicate, sau a reprezentantului şi adresa completă. În acest caz, fiecare companie navală implicată va fi responsabilă pentru un singur transport de serviciu regulat naval. Rubrica 2: Se vor înscrie porturile de trecere pentru a urma o anumită rută. Numele fiecărui port este urmat de codul ISO aferent ţării (de exemplu Rotterdam (NL), Felixtowe (UK), Le Havre (FR)). Atunci când certificatul este emis pentru mai multe rute, fiecare rută trebuie să fie distinsă printr-un număr (de exemplu: 1. Rotterdam (NL) - Dover (UK) - Le Havre (FR), 2. Lisbon (PT) – Vigo (ES) – Bilbao (ES), etc.) Rubrica 3: Se va înscrie numele navelor mandatare conform rutei specificate în rubrica 2. În cazul în care sunt mai multe rute specificate în rubrica 2, navele se vor diferenţia printr-un număr al rutei pe care o

31

Inlocuit prin Modificarea nr. 5 din 2004

84

urmează (de exemplu: 1. HMS Neptune, HMS Goodwill, 2. HMS Corvette, 3. HMS Douro, etc.). Rubrica 4: Se va înscrie numele unei navlositorului/lor (nu numele navei). Persoana care va solicita autorizaţia trebuie să menţioneze autorităţilor vamale numele navlosantului. Este de reţinut faptul că navlosantul nu este deţinătorul certificatului şi numele acestuia nu este trecut în rubrica 1. Rubrica 5: Această rubrică trebuie datată şi semnată de către compania/ile navală/e sau de către reprezentanţii menţionaţi în rubrica 1. Rubrica A: Numele Statelor Membre sunt urmate în paranteze de codul ISO al ţării: (BE), (CY), (DE), (DK), (EE), (ES), (FI), (FR), (GR), (IE), (IT), (LT), (LV), (MT), (NL), (PL), (PT), (SE), (SI), sau (UK).

Implementări: Autorităţile vamale se vor asigura că, nu mai târziu de 30 Iunie 2006, toate certificatele sunt în acord cu instrucţiunile menţionate (de mai sus).

85

Anexa 8.2 Manifestul maritim – TC12 – Procedură şi autorizare Notă explicativă referitoare la utilizarea formularului TC12 A. Introducere 1. RVC (articolul 313, paragraful 2) prevede că, în cazul unei linii navale neregulate, statutul comunitar al oricăror mărfuri transportate pe mare trebuie să fie dovedit. 2. Statutul comunitar al mărfurilor poate fi dovedit în principal cu manifestul companiei maritime, conform articolului 317a din RVC (articolul 10 al App II, Convenţie). 3. Un astfel de manifest trebuie să fie certificat înainte de plecarea navei din port, de către vamă sau de compania navală, dacă aceasta are statut de expeditor agreat. 4. Totuşi, din motive de logistică, manifestul nu este uneori disponibil pentru certificare la momentul plecării navei. În acest caz, o companie navală poate transmite electronic detaliile manifestului din portul de plecare, după plecarea navei către portul de destinaţie, astfel încât manifestul să fie disponibil în portul de destinaţie înainte de sosirea navei. 5. Articolul 324e din RVC (articolul 18 din Apendicele II al Convenţiei) stabileşte dispoziţii, pe de o parte, pentru eliberarea ulterioară a manifestului pentru justificarea statutului comunitar al mărfurilor, şi pe de altă parte pentru transmiterea acestuia, prin sistemul electronic de schimb de date, în portul de destinaţie, cu respectarea anumitor condiţii. B. Procedura de consultare 1. O companie navală internaţională care, fie are sediul într-o ţară, fie dispune acolo de un birou regional, poate cere autorităţilor competente ale acelei ţări autorizaţia de a folosi, în calitate de expeditor agreeat, simplificarea prevăzută la articolul 324e din RVC (articolul 18 din Apendicele II). Această companie stabileşte în cererea de autorizare lista tuturor ţărilor şi a tuturor porturilor de plecare şi de destinaţie pe care le are în vedere. Compania navală va trebui să indice, de asemenea, în această cerere numele reprezentanţilor săi în aceste porturi. 2. Autorităţile competente ale acelei ţări verifică dacă cererea îndeplineşte condiţiile vizate la articolul 324e paragraful 2 din RVC (articolul 18, paragraful 2, din Apendicele II). Dacă acestea sunt respectate, cererea este transmisă pentru aprobare, autorităţilor competente (enumerate în anexa B) din ţările pe teritoriile cărora sunt situate porturile de plecare şi de destinaţie. 3. În paralel, compania navală trebuie să ceară birourilor sale din fiecare port de plecare şi de destinaţie, să informeze autorităţile vamale din aceste porturi despre intenţia de a utiliza procedura simplificată şi un sistem electronic de schimb de date.

86

4. La primirea notificării prevăzute la paragraful 2 de mai sus, autorităţile competente ale ţărilor în care sunt situate porturile de plecare şi de destinaţie prevăzute avertizează autorităţile vamale naţionale din porturi să aştepte comunicarea menţionată la paragraful 3. 5. Autorităţile vamale din porturile de plecare şi de destinaţie verifică, împreună cu birourile locale ale companiei maritime, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru utilizarea procedurii simplificate, şi, în special, dacă este respectat criteriul referitor la un număr semnificativ de voiaje între ţări pe itinerariile recunoscute. 6. La sfârsitul acestei proceduri de consultare, autorităţile vamale din porturile de plecare şi de destinaţie informează autorităţile competente din ţările dacă aceste porturi sunt dotate sau nu cu echipamente care să permită utilizarea unui sistem electronic de schimb de date şi dacă compania navală îndeplineşte sau nu condiţiile prevăzute de articolul 324e, paragraful 2 din RVC (articolul 18, paragraful 2, din Apendicele II al Convenţiei). 7. În termen de 60 de zile de la data notificării, autorităţile competente ale ţărilor în care se situează porturile de plecare şi de destinaţie informează autorităţile competente responsabile pentru acordarea autorizaţiei despre acordul sau refuzul lor. 8. Orice refuz trebuie să fie motivat. 9. În cazul avizului favorabil sau în absenţa unui răspuns în termen de 60 de zile de la data notificării, autorităţile competente pentru autorizare vor proceda la eliberarea autorizaţiei. 10. Autorităţile competente care au eliberat autorizaţia transmit o copie a acesteia autorităţilor competente (enumerate în anexa B) din ţările pe ale căror teritorii se află porturile de plecare şi de destinaţie prevăzute. C. Autorizaţia La finalizarea procedurii prevăzute la secţiunea B, autorităţile competente pentru autorizare emit companiei maritime o aprobare, după modelul prezentat în anexa A. Autorizaţia poate fi revocată sau modificată conform dispoziţiilor legale în vigoare (articolul 9 din Cod, articolul 54 din Apendicele I al Convenţiei privind regimul de tranzit comun). 1. Scopul Simplificarea se referă la transportul tuturor mărfurilor transportate de compania navală pe mare, între porturile statelor membre ale Comunităţii şi ale ţărilor AELS, enumerate în autorizaţie. 2. Documentaţia cerută pentru expediţii Dacă manifestul companiei navale este folosit ca dovadă a statutului comunitar al mărfurilor, acesta trebuie să evidenţieze cel puţin datele prevăzute de articolul 317a din RVC (articolul 10 din Apendicele II). Acestea cuprind următoarele indicaţii:

numele şi adresa completă a companiei navale;

identitatea navei,

locul şi data încărcării,

87

locul descărcării mărfurilor, şi pentru fiecare expediţie:

referinţa la conosamentul maritim sau la un alt document comercial,

numărul, natura, mărcile şi numerele coletelor,

denumirea comercială uzuală a mărfurilor, care să conţină suficiente detalii pentru a permite identificarea lor,

masa brută în kilograme,

numerele de identificare ale containerelor, atunci când este cazul; următoarele indicaţii referitoare la statutul mărfurilor:

sigla „C” (echivalentă cu „T2L”) sau „F” (echivalentă cu „T2LF”), după caz, pentru mărfurile al căror statut comunitar poate fi justifiat

sigla „N” pentru celelalte mărfuri.

3. Procedura în portul de plecare Compania navală întocmeşte manifestul care serveşte la justificarea statutului comunitar al mărfurilor cel mai târziu în ziua următoare plecării navei şi, în orice caz, înainte de sosirea navei în portul de destinaţie.

Compania navală transmite manifestul în portul de destinaţie, prin sistemul electronic de schimb de date. La cerere, compania maritimă transmite manifestul autorităţilor vamale din portul de plecare, fie prin sistemul electronic de schimb de date fie pe suport de hârtie, dacă acestea nu dispun de mijloacele tehnice necesare recepţionării datelor pe cale electronică. Autorităţile vamale competente din portul de plecare efectuează controale pe baza unei analize de risc. 4. Procedura în portul de destinaţie Compania maritimă prezintă o copie a manifestului autorităţilor vamale din portul de destinaţie, fie prin sistemul electronic de schimb de date fie pe suport de hârtie, dacă acestea nu dispun de mijloacele tehnice necesare recepţionării datelor pe cale electronică. Autorităţile competente din portul de destinaţie verifică statutul comunitar declarat, prin controale pe baza unei analize de risc, şi efectuând verificări împreună cu autorităţile competente din portul de plecare. 5. Infracţiuni/Nereguli Compania navală trebuie să raporteze autorităţilor competente din porturile de plecare şi de destinaţie orice nereguli sau infracţiuni pe care le-a constatat. Ea este, de asemenea, obligată să contribuie la clarificarea infracţiunilor sau neregulilor constatate de autorităţile competente din porturile de plecare şi de destinaţie.

88

Dacă în portul de destinaţie infracţiunile sau neregulile nu pot fi clarificate, autorităţile competente din acest port le vor notifica autorităţilor competente din portul de plecare şi, autorităţile care au eliberat autorizaţia astfel încât acestea să poată lua măsurile ce se impun. 6. Răspunderile companiei navale Compania navală trebuie:

să păstreză evidenţe corspunzătoare care să permită autorităţilor competente să verifice operaţiunile din porturile de plecare şi de destinaţie;

să pună la dispoziţia autorităţilor competente orice documente relevante;

să se angajeze să fie pe deplin responsabilă în faţa autorităţilor competente pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, precum şi pentru notificarea oricăror infracţiuni şi nereguli şi să contribuie la clarificarea lor.

89

ANEXA A Model de autorizaţie TC12

1.Titularul autorizaţiei

............................................. (Numărul Autorizaţiei)

Autorizaţie pentru utilizarea procedurii simplificate prevăzută la articolul 324e din

RVC (articolul 18, Apendicele II al Convenţiei)

2. Ţările şi porturile de plecare la care se referă autorizaţia şi numele reprezentantului(ţilor) companiei navale

3. Ţările şi porturile de destinaţie la care se referă autorizaţia şi numele reprezentantului(ţilor) companiei navale

4. Alte informaţii

5. Autoritatea emitentă Ştampila Numele: Data: Adresa: Ţara: (Semnatura)

ANEXA B LISTA AUTORITĂŢILOR COMPETENTE PENTRU CONSULTARE

Ţara Numele autorităţii Adresa autorităţii Punct de Contact

(A) (B) (C) (D)

BELGIA

Administration Centrale des douanes et accises Service Procédures

douanières, direction 10

Cité Administrative de l’État Tour des finances, boîte n° 37 Boulevard du Jardin Botanique, 50 1010 Bruxelles

DANEMARCA

În Danemarca, diferitele birouri vamale locale sunt responsabile cu eliberarea autorizaţiei.

Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit

publicată în anuarul „reţeaua tranzit”.

FINLANDA

Turun Tulli/meriliikenneluvat

PL 386 20101 Turku

Mr Heimo Pönkä Tél.: +358-20-4924245 Mobile: +358-40-3324245 Fax: +358-20-4924017 E-mail: Heimo.Ponka@tulli.fi

FRANŢA

Direction générale des Douanes et Droits Indirects

23 bis, rue de l'Université F – 75007 PARIS

Mme Chasseriau Maud Tél. : +33-1- 44744621 E-mail :maud.chasseriau@douane.finances.gouv.fr

GERMANIA Oberfinanzdirektion Hamburg Zoll- und Verbrauchsteuerabteilung

AdresA poştală: Postfach 1132 44 20432 Hamburg Sediul:

D-na Meyer Tél. : + 49-40-42820-1279 Fax : + 49-40 42820-1329 E-mail : Nancy.Meyer@ofdhh.bfinv.de D-na Wenske

91

Rödingsmarkt 2 20459 Hamburg

Tel. : + 49-40-42820-1282 Fax: + 49-40-42820-1329 E-mail :

Tanja.Wenske@ofdhh.bfinv.de

GRECIA Ministry of Finance Directorate General Of Customs and Excise 19th Division-1st Department

K. Servias 10 101 84 Athens Greece

Tél. :0030210/3248832 Fax :0030210/3225731 e-mail :d19diadi@otenet.gr

ISLANDA Directorate of Customs

Tryggvagötu 19 101 REYKJAVÍK Iceland

Hörður Davíð Harðarson; Ágúst Magnússon; Elín Sigurjónsdóttir; Jóhanna Gunnarsdóttir; Ástrós Guðlaugsdóttir

IRLANDA The Revenue Commissioners, CAP & Transit Procedures Branch

5th Floor, Castle House, South Great Georges Street, Dublin 2,

Ireland

M. Gerard Cullen Tél.: 00353 1 6748961 Fax: 00353 1 6772315 E-mail: gcullen@revenue.ie

ITALIA32 AGENZIA DELLE DOGANE Area gestione tributaria e rapporti con

gli utenti. Ufficio regimi doganali e fiscali

Via Mario Carucci, 71 00143 Roma

Rosanna Lavuzza Phone: 0039 06 50246040 Fax: 0039 06 5001037 e-mail: tributi.regimi@finanze.it Mr. Giancarmine Chiarello Phone: 0039 06 50245073

OLANDA În Ţările de Jos, diferitele birouri vamale locale sunt responsabile cu

eliberarea autorizaţiei.

Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit

publicată în anuarul „reţeaua tranzit”.

32

Modificat prin suplementul nr.5 din 25.11.2005

92

NORVEGIA Toll- og avgiftsdirektoratet Driftsavdelingen/VFS

Postboks 8122 Dep. 0032 OSLO

POLONIA

Urzÿd Celny w Gdynia ul. Polska 8 81-339 Gdynia

tél. +48.58.620.29.30

Urzÿd Celny w Szczecin ul. Energetyków 55 70-952 Szczecin

tél. +48.91.462.34.71

PORTUGALIA Direcção- Geral das Alfândegas e dos Impostos Especiais sobre o Consumo Direcção de Serviços de Regulação Aduaneira

Rua da Alfândega, nº 5 -r/c 1149-006 LISBOA

Tél.: 351 218813879 Fax: 351 218813984 E-mail: dsra@dgaiec.min-financas.pt

SPANIA33 Agencia Estatal de Administración Tributaria Departamento de Gestión Aduanera e II. EE

Avenida del Llano Castellano, 17 28034 - MADRID

Isabel Rodriguez Fernandez; Nicolás Campo Hernández; Pascual Tomas Hernández Tél.: ++ 34 91 728 94 50; Fax : ++ 34 91 358 47 21 E-mail : gesadu@aeat.es

SUEDIA

Tullverket34 Box 850 S-201 80 Malmo

Tullverket Mälardalsregionen Åke Perhult Kvalitetssäkrings- och tillståndssektionen

Box 27311 S-102 54 Stockholm

ake.perhult@tullverket.se

Tullverket Östersjöregionen Företagsenheten - IKS

Box 153 S-374 23 Karlshamn

ostersjo@tullverket.se

33

Modificat prin Modificarea nr.1 din 10.09.2004 34

Modificarea nr. 2 din 06.12.2004

93

Tullverket Skåneregionen Företagsenheten Tullinformations- och kvalitetssäkringssektionen

Box 850 S-201 80 MALMÖ

skane@tullverket.se

Tullverket Västsvenska regionen Klareringssektion Göteborg Klar grp Gbg/ Anders Karp

S-404 85 Göteborg

vastsvenska@tullverket.se

REGATUL UNIT AL MARII

BRITANII

HM Customs & Excise CCTO National Simplifications Team

Custom House Main Road Harwich Essex - CO12 3BE

Tél. : 00 44 1255 244700 Fax : 00441255 554508 ccto.od@hmce.gsi.gov.uk

SLOVENIA CARINSKA UPRAVA REPUBLIKE SLOVENIJE, GENERALNI CARINSKI URAD

SMARTINSKA 55 SI - 1000 LJUBLJANA SLOVENIJA

POLONIA Customs Chamber in Gdynia Izba Celna w Gdyni

UL. POLSKA 8 81- 339 GDYNIA

TEL +48.58.620.29.30

Customs Chamber in Szczecin Izba Celna w Szczecinie

UL. ENERGETYKOW 55 70-952 SZCZECIN

TEL +48.91.462.34.71

REPUBLICA SLOVACĂ Nu se aplica -

REPUBLICA CEHĂ Nu se aplica -

MALTA Ministry of Finance Customs Division Transit Branch

Custom House Valletta CMR 02 MALTA

Mr. Anthony Busuttil Phone: 00356 2225 1422; Fax: 00356 2165 1250 e-mail: anthony.b.busuttil@gov.mt

CIPRU Customs Headquarters, Ministry of Finance

Corner M.Karaoli and Gr. Afxentiou, 1096, Nicosia

Tel:+357 22 601651 Fax:+357 22 302031 E-mail:

94

headquarters@customs.mof.gov.cy

LETONIA

VID Kurzemes reģionālās iestādes muitas

pārvalde

Liepājas ielā 48, Kuldīga, LV-3300 Latvia

VID Rīgas muitas reģionālās

iestādes muitas pārvaldes

Citadeles ielā 1, Rīgā, LV-1010 Latvia

VID Vidzemes reģionālās iestādes muitas

pārvaldes

Beātes ielā 49, Valmierā LV-4201 Latvia

ESTONIA35 Tax and Customs Board Lokke 5 15176 TALLINN Estonia

Vadim Iljusin Tel: +372 696 7892 Fax: +372 696 7733 vadim.iljusin@emta.ee

LITUANIA Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyrius

Tranzito kontrolės poskyris

A. Jak.to g. 1/25 LT-01105 Vilnius

Mr Audrius Budrys Tel: +370 5 266 60 80; Fax: +370 5 266 60 14 E-mail: a.budrys@cust.lt

UNGARIA Nu se aplica - -

ROMANIA Autoritatea Naţională a Vămilor Str. Matei Millo, nr.13, sector 1, Bucureşti

35

Modificat prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005

Anexa 8.3

Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor În vederea determinării în mod uniform a statutului vamal al vehicolelor rutiere cu motor care circulă pe teritoriul Comunităţii, s-a convenit să se respecte următoarele reguli:

1. Reglementările privind circulaţia mărfurilor dintr-un punct în altul pe teritoriul vamal al Comunităţii sunt pe deplin aplicabile pentru circulaţia vehiculelor rutiere cu motor, vase de croazieră şi avioane de turism.

2. Termenul „circulaţie” nu vizează numai utilizarea vehiculelor pentru

deplasarea în interiorul teritoriului vamal al Comunităţii, se foloseşte pentru toate mărfurile comunitare, pentru transferul de proprietate (livrare/achiziţie), de asemenea pentru transferul unui vehicul fără schimbarea proprietarului.

3. Articolul 313, paragraful 1 din RVC stipulează că: „Sub rezerva

articolului 180 din Cod și a excepțiilor enumerate în alineatul (2) din

prezentul articol, toate mărfurile de pe teritoriul vamal al Comunității se

consideră mărfuri comunitare, cu excepția cazului în care s-a stabilit că ele nu au statut comunitar”. Această prezumţie se aplică şi la circulaţia vehiculelor.

4. Astfel, atunci când vehiculele sunt importate dintr-o ţară terţă şi puse în circulaţie fără să fie înmatriculate într-un stat membru, acestea pot fi expediate către un alt stat membru, în calitate de mărfuri comunitare pe baza prevederilor din articolul 313, paragraful 1. În ceea ce priveşte înmatricularea lor , aceste vehicule trebuie tratate la fel ca şi vehiculele fabricate în Comunitate.

5. În aceste condiţii, înmatricularea vehiculelor noi nu trebuie să depindă

de dovada statutului comunitar al acestor vehicule. 6. În cazul apariţiei unor suspiciuni, autorităţile competente pot cere

informaţii cu caracter de asistenţă mutuală. În acelaşi timp aceste cereri nu trebuie să îmbrace o formă de automatism.

7. În consecinţă vehiculele comunitare trebuie să poată circula în

interiorul teritoriului vamal al Comunităţii în aceleaşi condiţii ca toate celelalte mărfuri comunitare. Nu este prevăzută nici o intervenţie a nici unui birou vamal.

8. Aceste reguli nu afectează dispoziţiile aplicabile în domeniul fiscal şi în

special în relaţiile cu dispoziţiile referitoare la cerinţele înmatriculării în ţările de rezidenţă ale proprietarului.

96

9. Fără a prejudicia prevederile de mai sus, orice vehicul rutier cu motor înmatriculat într-o ţară membră UE este considerat ca având statut comunitar dacă:

a) documentul de înmatriculare al vehiculului este emis de

autorităţile competente ale statului membru UE unde acest vehicul este introdus;

b) datele de înmatriculare ale acestui vehicul înscrise în documentul de înmatriculare şi eventual pe placa de înmatriculare, corespund exact caracteristicilor de mai jos, în funcţie de ţara de înmatriculare.

În alte cazuri, dovada statutului comunitar trebuie furnizată

conform dispoziţiilor articolului 320, punctul b) al RVC.

10. Dovezi ale statutului comunitar ale vehiculelor cu motor ţinând cont de numărul de înregistrare (articol 320, punct a) din RVC):

Belgia: vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Belgia sunt considerate că au statut comunitar doar dacă: 1. certificatul de înmatriculare conţine pe pagina de titlu, ştampila de culoare

roşie, având amprenta de mai jos: (această ştampilă a fost utilizată până în octombrie 1993). [ ŞTAMPILĂ ROŞIE ]

2. certificatul de înmatriculare are pe verso-ul Paginii nr.1, sigla T1, siglă aflată în stânga menţiunilor referitoare la regimul de admitere temporară;

97

(SPECIMEN DE CERTIFICAT DE INMATRICULARE)

3. certificatul de înmatriculare are, în locul detaliilor privind vehicolul,

menţiunea „plaque marchand” sau „handelaarsplaat” sau „Händlerplatte”. Placuţa de înmatriculare are un grup de litere şi un grup de cifre compuse din următoarele combinaţii:

- plăcuţa pentru maşini:

litera Z + 2 alte litere + 3 cifre.

- plăcuţa pentru motociclete: literele ZM + 1 altă literă + 3 cifre (dimensiuni diferite de alte inscripţii; literele în partea superioară, cifrele în partea inferioară).

- plăcuţa pentru remorci:

literele ZU + 1 altă literă + 3 cifre. Cifrele şi literele sunt de culoare verde pe fond alb. O vignetă autocolantă indicând anul trebuie să fie de asemenea aplicată într-un loc special prevăzut.

4. certificatul de înmatriculare are, în locul detaliilor privind vehicolul

menţiunea „plaque d’essai” sau “proefrittenplaat” sau “Prüfungsplatte”. Placuţa de înmatriculare are un grup de litere şi un grup de cifre compuse din următoarele combinaţii:

- pentru maşini: literele ZZ + 1 altă literă + 3 cifre; - pentru motociclete: literele ZZM + 3 cifre (dimensiuni

diferite de alte inscripţii; literele în partea superioară, cifrele în partea inferioară).

- pentru remorci: literele ZZU + 3 cifre. Cifrele şi literele sunt de culoare verde pe fond alb. O vignetă autocolantă indicând anul trebuie să fie asemenea aplicată într-un loc special prevăzut.

98

Cipru Direcţia de Transport Rutier din Cipru este informatizată din

01.01.1997. Toate documentele de înmatriculare eliberate după 2 ianuarie 1997 sunt listate la imprimantă, mai puţin cele referitoare la vehicule destinate exporturilor („EXPORT”) sau cele în tranzit („VISITOR”), care sunt încă întocmite manual şi numelele de pe plăcile de înmatriculare sunt diferite de alte vehicule.

a) Vehicule înmatriculate în Cipru cu titlu permanent

Toate vehiculele înmatriculate în Cipru cu titlu permanent au un număr de înmatriculare compus din una, două sau trei litere (alfabetul latin) şi un număr în serie între 1 şi 999. Fiecare vehicul are două plăcuţe: una în faţă pe fond reflectorizant alb, cealaltă în spate pe fond reflectorizant galben, literele şi cifrele apărând negre.

Pentru a determina statutul comunitar al majorităţii vehiculelor care au numere de înmatriculare de tipul LLNNN (de exemplu YW764) sau LLLNNN (de exemplu EAY857), trebuie verificate informaţiile corespondente ce se află în documentul de înmatriculare şi care sunt explicate în tabelul A.

b) Vehicule înmatriculate pentru diplomaţi (CD)

Vehiculele diplomatice au două numere de înmatriculare pe documentele de înmatriculare. Primul corespunde înmatriculării permenente. Al doilea număr indică faptul că vehiculul aparţine corpului diplomatic. Numărul de înmatriculare al vehiculelor diplomatice sunt formate dintr-o combinaţie de două cifre care indică codul ambasadei sau al Comisiei, urmate de literele „CD” şi de numărul alocat vehiculului de către ambasada sau Comisia în cauză.

Aceste vehicule circulă cu numerele de înmatriculare diplomatice atâta timp cât posedă statutul diplomatic, când îşi pierd acest statut ele vor circula cu înmatricularea permanentă. Statutul comunitar al acestor vehicule poate fi verificat consultând documentele lor de înmatriculare.

c) Vehicule înmatriculate cu titlu temporar: vehicule turistice (Vizitatori – V) sau vehicule destinate exportului

Vehiculele înmatriculate în Cipru pentru turişti sau cele destinate

exportului nu au statut comunitar. Numărul lor de înmatriculare se prezintă în felul următor:

Explicaţii

a) Turişti: NNNNVNN (de exemplu 1604V04) N corespunde unei cifre b) Exporturi: ENNNNN ( de exemplu E11234) E corespunde unei litere

99

Tabel A

Informaţii (indicaţii fiscale) (în romana şi în greacă aşa cum apar pe documentele de înmatriculare)

Forma posibilă a informaţiilor, cu traducere în română

1 Drepturi vamale Tειωλεηαθóμ Δαζκόμ

Exonerare, Drepturi partial plătite, Drepturi plătite ΠΛHPHΣ AΠAΛΛAΓH, MEPIKH AΠAΛΛAΓH, KATABΛHΘHKE

2 Codul de exonerare al dreptului K.E Δαδκώv (Kωδtkόμ Eμαipεζεμ Δαδκώv)

01.01,01.18,01.19,07.02,07.03,07.05,07.06,07.07, 11(4)α, 11(4)β, 11(4)µ

Notă: numai informaţiile de la punctul 1, figurează pe certificatele de înmatriculare completate manual. Republica cehă: 1. Se consideră că vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica cehă au caracter comunitar dacă înmatricularea lor îndeplineşte una din condiţiile următoare:

Placă dreptunghiulară albă are o inscripţie cuprinsă între 5 şi 7 caractere (cel puţin o literă şi o cifră) de culoare neagră (de exemplu: 1K3 2246). Prima literă corespunde departamentului teritorial. Vehiculele cu motor speciale, de asemenea tractoarele agricole sau forestiere au o placă dreptunghiulară pe fond galben.

Vehiculele rutiere cu motor sunt în circulaţie cu plăci cu numere albe, afişând serii mai vechi formate dintr-o combinaţie de două sau trei litere şi de patru cifre, grupate în perechi separate de liniuţe de culoare neagră pe fond alb (de exemplu: CHA 63-46). Camioanele, autobuzele şi remorcile înmatriculate cu serii mai vechi au o placă dreptunghiulară pe fond galben.

Placă dreptunghiulară albă pe care inscripţia apare neagră, având un câmp roşu în care figurează data expirării, utilizată de vehicule destinate exportului.

Placă dreptunghiulară albă specială unde inscipţia de culoare verde este compusă din litera „V” urmată de patru cifre (vehicole de colecţie).

Placă dreptunghiulară albă specială utilizată pentru înmatriculare permanentă, unde inscripţia de culoare verde este compusă din cinci până la şapte caractere, primul caracter fiind o literă şi corespunde departamentului, celelalte fiind cifre arabe.

Placă dreptunghiulară albă specială utilizată pentru vehicule în probe cu inscripţia de culoare verde , compusă din cinci caractere prima fiind „F” urmată de patru cifre.

2. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica cehă nu sunt considerate că au caracter comunitar atunci când au o placă metalică

100

dreptunghiulară albastră având literele „DD” sau „XX”, urmate de cinci caractere, litere de tipar şi cifre, de culoare galbenă (corpuri diplomatice sau misiuni străine), exceptând cazurile în care statutul comunitar este atestat de documente însoţitoare. Danemarca:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Danemarca se consideră că au caracter comunitar atunci când în partea inferioară a certificatului de înregistrare figurează următoarea menţiune: „IKKE TOLDDOKUMENT VED OMREGISTRERING” (în traducere: nu trebuie prezentat nici un document vamal în caz de schimbare a proprietarului).

Germania:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica Federală Germană se consideră că au caracter comunitar atunci când au o placă de înmatriculare dreptunghiulară unde inscripţia este o combinaţie de două grupe de litere şi de o grupă de cifre (ex. BN-JJ 390 sau K-AX 8495) şi atunci când s-a eliberat un document de înmatriculare german pentru vehiculul în cauză.

Estonia:

Vehiculele rutiere cu motor sunt înmatriculate în Estonia pe baza regementărilor în vigoare. Numărul de înmatriculare este format dintr-o combinaţie de trei litere şi de trei cifre. Începând cu 1 mai 2004 partea stângă a plăcii de înmatriculare are sigla „EST”.

Grecia:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica elenă se consideră că îndeplinesc în Grecia prevederile articolelor 9 şi 10 al Tratatului Comunităţii Europene Economice, atunci când au o placă de înmatriculare dreptunghiulară de culoare albă unde inscripţia este o combinaţie de două litere şi patru cifre (de ex. BA 7876) sau numai şase cifre ( de ex. 237.568 – plăci mai vechi care sunt încă în vigoare ) iar documentul lor de înmatriculare este formularul T – 01 – 19. Nu se consideră că au statutul comunitar atunci când pe placa de înmatriculare sunt inscripţiile: a) literele CD sau ΔΣ (corpuri diplomatice) înaintea numerelor (culoare verde) b) literele ΞA (misiune străină) înaintea numerelor (culoare galbenă) c) literele EX (admitere temporară) înaintea numerelor (culoare albă).

Spania:

1. Placa de înmatriculare a vehiculelor rutiere cu motor este o combinaţie de două grupe de litere (prima grupă corespunde regiunii teritoriale, ex. MA - Malaga, M – Madrid; a doua grupă este formată din

101

una sau două litere) şi un grup de cifre (de la 0000 la 9999) aflate între cele două grupe de litere (ex.MA–6555–AT).

Sunt în circulaţie vehicule rutiere cu motor cu placi de înmatrculare mai vechi formate dintr–o combinaţie de una sau două litere şi de maximum şase cifre, ex. M–636.454.

Din octombrie 2002, vehiculele rutiere cu motor au o placă de înmatriculare compusă din patru cifre urmate de trei litere fără a se indica provincia (ex. 4382 BRT). Vehiculele cu motor înmatriculate în Spania, conform celor mai sus menţionate sunt considerate că au statut comunitar. 2. Nu au statut comunitar vehiculele cu motor înmatriculate în Spania care au următoarele inscripţii: – CD, CC – placă turistică unde inscripţia este o combinaţie de două grupe

de cifre (prima cuprinsă între 00 şi 99; a doua cuprinsă între 0000 şi 9999) şi o grupă de litere (una sau două în funcţie de caz). Toate grupele sunt separate de o liniuţă. Ex : 00–M–0000.

– pentru a fi vizibilă data limită de valabilitate a permisului de circulaţie temporară, placa turistică are o bandă verticală de culoare roşie de 3 cm pe care figurează ultimele două cifre ale anului cu data limită, de culoare albă (prima cifră deasupra celei de–a doua cifre) şi luna în cifre romane (dedesubtul cifrelor). Ex.: 00–M–0000– 86–VI

Franţa:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Franţa se consideră că au statut comunitar exceptând cazurile în care sunt înmatriculate cu inscripţiile următoare: – CMD, CD, C, K (statut diplomatic sau asimilate) – TT (sejur temporar) – IT (sejur temporar) – WW (garaj).

Irlanda:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Irlanda sunt considerate ca având statut comunitar numai dacă ele sunt înmatriculate într-o serie alta decât seria ZZ şi documentul de înregistrare (Registration card) nu poartă menţiuni speciale în materie vamală (de ex. Menţiunile făcând referiri la „Revenue Commissioners” ) Această menţiune este întotdeauna însoţită de ştampilă vamală.

Italia:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Italia se consideră că au statut comunitar cu excepţia: 1. Sunt înmatriculate cu una din inscripţiile speciale următoare:

102

– E E (Escursionisti Esteri) – C D (Corpo Diplomatico) 2. Dacă placa de înmatriculare conţine cuvântul “PROVA”; 3. Dacă placa de înmatriculare are sigla “SO” şi dacă în plus

documentul de înmatriculare (libretto di circolazione) are următoarea menţiune: “vehicolo soggetto a formalita doganali nel caso di transferimento di proprieta o di transferimento di residenza del proprietario dal territorio di livigno ad comune. Produrre documento doganale al p.r.a. di Sondrio.”

Letonia36: Vehiculele rutiere cu motor înregistrate în Republica Letonia se

consideră că au statut comunitar atunci când au o placă de înmatriculare dreptunghilară albă care are înregistrări compuse dintr-o combinaţie de două litere negre şi o combinaţie de cifre (de la unu până la patru cifre, ex. EP-6037) (dar pot fi doar litere sau doar cifre) şi de asemenea li s-au eliberat un document de înregistrare letonian. De la 1 mai 2004 au steagul UE pe fond albastru cu 12 steluţe şi două litere negre (LV) pe partea dreaptă.

Lituania:

Vehiculele rutiere cu motor înregistrate în Lituania se consideră că au statut comunitar exceptând cazurile: 1. Dacă sunt înmatriculate în calitate de vehicule care aparţin

corpurilor diplomatice şi sunt dotate cu o placă dreptunghiulară cu o inscripţie formată din litere şi/sau cifre albe pe un fond reflectorizant verde înconjurat de un chenar alb. Vehiculele rutiere cu motor care au plăci de înmatriculare de acest tip pot avea sau nu statut comunitar. Statulul lor nu poate fi determinat decât consultând documentele de înmatriculare.

2. Dacă sunt înmatriculate cu titlu temporar şi poartă plăci de înmatriculare temporare de tipul următor:

- placă dreptunghiulară care conţine o combinaţie de litere şi / sau cifre roşii pe un fond reflectorizant alb înconjurat de un chenar roşu (plăci de înmatriculare temporare predate la finele importului sau exportului),

- placă dreptunghiulară formată dintr-o combinaţie de litere şi / sau cifre roşii pe un fond reflectorizant alb întărit de o bandă albastră pe latura stângă şi înconjurat de un găitan roşu. Ultimele două cifre ale acestei combinaţii corespund cu ultimele două cifre ale anului de expirare a înmatriculării. Banda albastră a plăcii de înmatriculare are drapelul lituanian şi literele albe “LT” (plăcuţe de înmatriculare temporară eliberate vânzătorilor de vehiculele rutiere cu motor).

36

Modificat prin Modificarea nr.1 din 10.09.2004

103

Vehiculele rutiere cu motor care au plăci de înmatriculare temporare pot să nu aibă statut comunitar. Acest statut poate fi verificat numai consultând documentele de înmatriculare.

Luxemburg:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Luxemburg se consideră că au statut comunitar, exceptând: - dacă cartea de înmatriculare (carte gri) are menţiunea:

“DOUANE – ADMISSION TEMPORAIRE Duties when sold”.

Ungaria37:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Ungaria se consideră că au statut comunitar dacă nu au fost înregistrate sub una din următoarele serii speciale:

DT, CK, CD (Statut diplomatic si similar)

C, V (admitere temporară)

E (provizoriu) Malta:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Malta se consideră că au statut comunitar dacă au două plăci de înmatriculare dreptunghiulare. Una este fixată în faţa vehiculului, cealaltă în spate, ele sunt poziţionate astfel încât literele şi cifrele sunt verticale. Înmatricularea poate avea forma a trei combinaţii: numeric, alfabetic, alfanumeric. Placa de înmatriculare are litera “M”, emblema UE (stele galbene) este situată deasupra, cu o hologramă dedesubtul căreia este inscipţia plăcii. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Malta nu trebuie să fie considerate că au statut comunitar atâta timp cât au plăci de înmatriculare cu una din combinaţiile următoare:

CD* *** DIPLOMAŢI TRIAL RN*** IMPORTATORI DE VEHICOLE CU MOTOR DDV *** MEMBRI IMPORTANŢI AI CORPURILOR DIPLOMATICE PRO*** PROTOCOALE DMS*** MISIUNI DIPLOMATICE *** **X EXPORTURI PRIN NEGOCIATORI TF* *** EXONERARE DE IMPOZIT GV* *** VEHICULE ALE GUVERNULUI GM ** VEHICULE ALE MINISTERULUI

37

Informatii introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2004

104

Olanda: Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Olanda au statut comunitar

exceptând situaţiile în care documentul de înmatriculare (denumit “kentekenbewijs”) are una din următoarele forme:

1. “Kentekenbewijs” care are literele “BN” sau “GN” combinate cu

două grupe de două cifre (ex.:12-BN-14, GN-33-01, 88-91-BN). 2. “Kentekenbewijs” are un număr de înregistrare format dintr-un

grup de două litere, urmate de un grup de două cifre şi de litera D (ex.: PD-21-D).

3. “Kentekenbewijs” are literele CD, CD-J, CD-A (ex.: CD-121, CD-J-58).

4. “Kentekenbewijs” cu numărul de înregistrare format: a) din literele RC urmate de un grup de două, de trei sau de

patru cifre (ex.:RC-81, RC-1214) sau b) din literele AFC urmate de un număr de 5 cifre, număr

cuprins între 79.000 şi 99.999 (ex.: AFC-81783). 5. “Kentekenbewijs” cu o combinaţie de cifre şi litere de forma:

de la ZZA001 la ZZT999 pentru maşini şi de la ZZX001 la ZZZ999 pentru motociclete.

Polonia:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Polonia se consideră că au statut comunitar: - dacă au o placă dreptunghiulară cu înmatricularea constând

într-o combinaţie de litere şi cifre (până la şapte elemente, din care cel puţin o literă) de culoare neagră pe un fond reflectorizant alb sau galben (vehicole de colecţie), caractere de culoare roşie pe fond reflectorizant alb (vehicole în probe), caractere de culoare albă pe fond reflectorizant albastru (statut diplomatic sau asimilat) sau caractere de culoare albă pe fond negru (plăci mai vechi, dar încă în vigoare) şi

- dacă li s-a elibarat un document de înmatriculare polonez. Portugalia:

1. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Portugalia se consideră că au statut comunitar dacă au o placă de înmatriculare dreptunghiulară de culoare albă, pe care inscripţia este o combinaţie de două litere şi patru cifre negre separate în perechi prin liniuţe (ex.: AB-32-46). Documentul de înmatriculare este formularul “LIVRETE 1227”.

2. Totuşi vehiculele rutiere cu motor care sunt înzestrate cu o placă de asemenea dreptunghiulară de culoare albă având lierele CD, CC sau FM aparţinând diverselor corpuri diplomatice pot avea sau nu, statut comunitar. Acest statut nu poate fi verificat decât consultând documentele lor de circulaţie.

105

Slovenia: Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Slovenia se consideră că

au statut comunitar dacă au o placă dreptunghiulară care are un cod de înmatriculare alfanumeric (corespunzând regiunilor) (de la trei la şase litere sau o combinaţie de litere şi cifre) şi cu un document de înmatriculare sloven care le-a fost eliberat.

Republica slovacă38:

1. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica Slovacă au statut comunitar, dacă numerele lor de înregistrare au una din următoarele serii speciale:

- o placă de înmatriculare dreptunghiulară, de culoare albă, care poartă o inscripţie formată din două literă şi cinci caractere negre (trei numere şi o pereche de litere) separate printr-o liniuţă (Ex.: BA-858BL). Prima pereche de litere corespunde regiunii. Al doilea grup de caractere, după liniuţă, poate fi format din 5 litere, sau litere la primele 4 caractere şi o cifră la al 5-lea caracter sau litere la primele 3 caractere şi cifre la al 4 lea şi al 5-lea caracter. Vehiculele de stradă motorizate sunt, de asemenea, în circulaţie cu plăcuţe de numere albe provenind din seriile anterioare formate din combinaţia a 2 sau 3 litere şi 4 numere pereche în negru, separate de o liniuţă (de exemplu: BA 12-23); - placuţa specială rectangulară cu număr alb cu numere roşii pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespondente departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “M” urmată de 3 cifre. După litera “M” poate fi adăugată altă literă de asemenea. Astfel de plăcuţe sunt utilizate pentru vehiculele noi fabricate, vehiculele noi cumpărate sau vehiculele folosite pentru teste. - plăcuţa specială rectangulară cu număr galben cu numere negre pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespondente departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “V” urmată de 3 cifre. După litera “V” poate fi de asemenea adăugată altă literă. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehiculele înregistrate pentru export. În colţul din dreapta este câmpul cu data de expirare; - plăcuţa specială rectangulară cu număr galben având cifre roşii pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespunzătoare departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “H” urmată de 3 cifre. După litera “H” poate fi adăugată de altă literă de asemenea. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehicule istorice; - plăcuţă specială rectangulară cu număr alb având cifre albastre pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespunzătoare departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “S” urmată de 3 cifre. După litera “S” poate fi adăugată

38

Introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2005

106

de asemenea altă literă. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehicule folosite în sport; - plăcuţă specială rectangulară cu număr alb având cifre verzi pe două linii. Prima linie constă din litera “C” posibil urmată de altă literă şi a doua linie constă din 5 cifre. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehicule individual importate către Republica Slovacia la care eligibilitatea tehnică nu a fost aprobată încă, sau pentru alte vehicule.

2. Totuşi, vehiculele motorizate care poartă o plăcuţă rectangulară albastră, având literele “EE” sau “ZZ” urmate de 5 numere în galben, care aparţin unor corpuri diplomatice sau misiuni străine şi care au sau n-au statut comunitar. Statutul comunitar poate fi verificat doar prin consultarea documentaţiei lor.

Finlanda: Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Finlanda se consideră că

au statut comunitar, excepţie făcând cele care sunt înmatriculate temporar pentru export (înmatriculare pentru export), caz în care au o placă de înmatriculare formată dintr-o literă şi maximun patru cifre de culoare neagră pe un fond reflectorizant alb. Pe aceste plăci de înmatriculare se menţionează pe marginea lor dreaptă, anul şi luna expirării înmatriculării cu caractere albe pe fond reflectorizant roşu.

Nu se consideră că au caracter comunitar vehiculele cu motor, dacă acestea au:

1. O placă de transport care conţine o literă şi maximum patru cifre, caracterele fiind roşii pe un fond alb reflectorizant; 2. O placă de probă pe care se află menţiunea “KOE” (= probă) cu caractere negre aliniate vertical, de asemenea o literă şi maximum trei cifre pe un fond reflectorizant galben.

Suedia:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Suedia se consideră că au caracter comunitar exceptând cazul în care sunt înmatriculate temporar pentru export (înmatriculare pentru export), caz în care au o placă de înmatriculare cu caractere albe pe un fond roşu. Data de expirare (an, lună, zi) a înmatriculării temporare figurează la dreapta şi la stânga plăcii de înmatriculare. Pe de altă parte, un document special este eliberat proprietarului, precizând tipul de înmatriculare temporar. Celelalte vehiculele rutiere cu motor înmatriculate temporar se consideră că au statut comunitar.

Regatul Unit:

Vehiculele rutiere cu motor, înmatriculate în Regatul Unit se consideră că au cstatut comunitar dacă placa de înmatriculare conţine informaţiile următoare şi dacă documentele sau certificatele de înmatriculare nu au menţiunile “Customs restriction” sau „Customs concession” sau “Warning: Custom duty and tax have not been paid on this vehicle”. Pe placa de înmatriculare din faţa vehiculului caracterele

107

sunt negre pe fond alb. Pe placa de înmatriculare din spatele vehicolului caracterele sunt negre pe fond galben.

Marea Britanie

Înainte de 01 septembrie 2001: O literă urmată de un număr în serie până la 999, urmate de o

combinaţie de până la 3 litere sau inversul acestei secvenţe (de ex.: E 380 RPW, TEC 504 R). După 1 septembrie 2001. Două litere urmate de două cifre, urmate apoi de trei litere: (de ex: BD51 SMR, LF03 OAD).

Irlanda de Nord 3 litere şi până la 4 cifre (ex.: CDZ 1277).

Insula Man O literă, caracterele MN urmate de un număr în serie între 1 şi 999,

apoi altă literă (ex.: BMN 820 A).

Jersey Litera J apoi un număr în serie de până la 5 cifre (ex.: J 41821).

Guernesey Un număr de până la 5 cifre. Alderney AY şi un număr de până la 4 cifre ( ex.: AZ 138).

ROMANIA În România există trei feluri de înmatriculari a vehiculelor rutiere, respectiv permanentă, temporară şi pentru corpul diplimatic. Se consideră că vehiculele rutiere înmatriculate permanent în România au statut comunitar. Placile pentru inmatricularea permanenta a vehiculelor rutiere au urmatoarea structura: LL NN XXX, unde LL este indicativul judetului, format din una sau doua litere, NN este prima parte a numarului de ordine de la 01 la 99 si XXX este a doua parte a numarului de ordine, format din trei litere de la AAA la ZZZ. Placa are suportul din aluminiu si fondul reflectorizant de culoare alba, iar literele si cifrele sunt de culoare neagra si sunt insotite de un certificat de inmatriculare pentru vehiculul in cauza. Se considera ca vehiculele rutiere inmatriculate temporar sau pentru corpul diplomatic nu au statut comunitar, exceptand cazurile in care caracterul comunitar este atestat de documente insotitoare. Plăcile pentru înmatricularea temporară se atribuie autovehiculelor şi remorcilor care sunt de provenienţă străină şi beneficiază de regimul de admitere temporară sau pentru vehiculele destinate exportului.

108

Plăcile pentru înmatricularea temporară a vehiculelor rutiere au următoarea structură: LL NNNNNN F, unde LL este indicativul judeţului, format din una sau două litere, NNNNNN este numărul de ordine de la 101 la 999999 şi F este o fracţie pe find roşu având la luna şi anul în care expiră înmatricularea, exprimate fiecare prin două cifre. Placa are suportul din aluminiu şi fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele sunt de culoare neagră şi sunt însoţite de un certificat de înmatriculare pentru vehiculul în cauză. Nu există înscrise în certificat menţiuni speciale pentru evidenţierea provenienţei din UE sau din afara acesteia. Plăcile pentru înmatricularea vehiculalor rutiere aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic care îşi desfăşoară activitatea în România au următoarea structură: indicativul CD, CO sau TC, după caz şi numărul de ordine format din câte două grupuri de 3 cifre. Placa este pe fond reflectorizant de culoare albă iar literele şi cifrele sunt de culoare albastră şi sunt însoţite de un certificat de înmatriculare pentru vehiculul în cauză.

11. Atunci când caracteristicile de înmatriculare a unui vehicul rutier cu motor, pe baza prevederilor indicaţiilor din paragraful 10, îl fac să fie considerat că nu are statut comunitar, cel interesat poate totuşi justifica statutul comunitar al unui vehicol prin prezentarea unui document T2L sau a unui document echivalent, conform dispoziţiilor articolului 320 al RVC.

109

Anexa 8.4 Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată Pentru aplicarea articolului 321 din RVC, numărul de cod şi marca proprietarului figurează în tabelul următor:

ŢARA NR. DE COD MARCA PROPRIETARULUI (INITIALELE)

Belgia 88 B Republica Cehă 54 CD Cipru Nu se aplica Danemarca 86 DSB Germania 80 DB Estonia 26 EVR Grecia 73 CH Spania 71 RENFE Franţa 87 SNCF Irlanda 60 CIE Italia 83 FS Letonia 25 LDz Lituania 24 LG Luxemburg 82 CFL Ungaria39 55

43 MAV GYSEV

Malta Nu se aplica Ţările de Jos 84 NS Austria 81 ÖBB Polonia 51 PKP Portugalia 94 CP Slovenia 79 SŢ Republica slovacă

56 ŢS

Finlanda 10 VR Suedia 74 SJ Regatul Unit al Marii Britanii

70 BR (în afara cazului când numărul vagonului este urmat de litera P)

Romania 53 CFR

39

Introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2004

110

ANEXA 8.540 LISTA AUTORITĂŢILOR COMPETENTE PENTRU SERVICIILE NAVALE REGULATE

Ţara Numele autorităţii Adresa autorităţii Punct de Contact

(A) (B) (C) (D)

BELGIA

Administration Centrale des douanes et accises Service Procédures

douanières, direction 10

Cité Administrative de l’État Tour des finances, boîte n° 37 Boulevard du Jardin Botanique, 50 1010 Bruxelles

DANEMARCA

În Danemarca, diferitele birouri vamale locale sunt responsabile cu eliberarea autorizaţiei.

Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit

publicată în anuarul „Reţeaua Tranzit”.

FINLANDA

Turun Tulli/meriliikenneluvat

PL 386 FI-20101 Turku

Mr Heimo Pönkä Tél.: +358-20-4924245 Mobile: +358-40-3324245 Fax: +358-20-4924017 E-mail: Heimo.Ponka@tulli.fi

FRANŢA Direction générale des Douanes et Droits Indirects

23 bis, rue de l’Université F – 75007 PARIS

Mme Chasseriau Maud Tel : +33-1- 44744621 Fax: +33-1-4474 4940 E-mail :

maud.chasseriau@douane.financ es.gouv.fr

GERMANIA Oberfinanzdirektion Postal address: Ms.Meyer

40

Introdusa prin Modificarea 4/2005

112

Hamburg Zoll- und Verbrauchsteuerabteilung

Postfach 1132 44 20432 Hamburg

Residential address:

Rödingsmarkt 2 20459 Hamburg

Tel : + 49-40-42820-1279 Fax : + 49-40 42820-1329 E-mail : Nancy.Meyer@ofdhh.bfinv.de Ms. Wenske Tel : + 49-40-42820-1282 Fax: + 49-40-42820-1329 E-mail : Tanja.Wenske@ ofdhh.bfinv.de

GRECIA Ministry of Finance Directorate General Of Customs and Excise 19th Division-1st Department

K. Servias 10 101 84 Athens Greece

Tel :0030210/3248832 Fax :0030210/3225731

e-mail :d19diadi@otenet.gr

IRLANDA

The Revenue Commissioners, CAP & Transit Procedures Branch,

Revenue Government Buildings Customs Unit 1 St. Conlons Road Nenagh Co. Tipperary

Mr. John Sherlock Tel.: 00353-67-63440 Fax: 00353-67-44126 e-mail: jsherloc@revenue.ie

ITALIA AGENZIA DELLE DOGANE Area gestione tributaria e rapporti con gli utenti. Ufficio regimi doganali e fiscali

Via Mario Carucci, 71 00143 Roma

Rosanna Lavuzza Phone: 0039 06 50246040 Fax: 0039 06 5001037 e mail: dogane.tributi.regimi@finanze.it Mr. Giancarmine Chiarello Phone: 0039 06 50245073

LUXEMBURG - - -

OLANDA Belastingdienst Douane Rotterdam

Kantoor Laan op Zuid Team 2 Klantcoördinatie Postbus 50966 NL – 3007 BJ Rotterdam

Tel. (0031) 10 290 4970 Fax: (0031) 10 290 4705

113

AUSTRIA - - -

PORTUGALIA Direcção- Geral das Alfândegas e dos Impostos Especiais sobre o Consumo Direcção de Serviços de Regulação Aduaneira

Rua da Alfândega, nº 5 -r/c 1149-006 LISBOA

Director telephone: 351 218813890 Fax: 351 218813984 E-mail: dsra@dgaiec.min-financas.pt

SPANIA Agencia Estatal de Administración Tributaria Departamento de Gestión Aduanera e II. EE.

Avenida del Llano Castellano, 17 28071 - MADRID

Isabel Rodríguez Fernandez Nicolás Campo Hernández Lola Ginés Pérez Phone: ++ 34 91 728 98 58 Fax : ++ 34 91 358 47 21 e-mail : gesadu@aeat.es

SUEDIA Tullverket Nedre Norrlandsregionen Företagsenheten

Box 796 S-851 22 Sundsvall

nedrenorrland@tullverket.se

Tullverket Mälardalsregionen Åke Perhult Kvalitetssäkrings- och tillståndssektionen

Box 27311 S-102 54 Stockholm

ake.perhult@tullverket.se

Tullverket Östersjöregionen Företagsenheten - IKS

Box 153 S-374 23 Karlshamn

ostersjo@tullverket.se

Tullverket Skåneregionen Företagsenheten Tullinformations- och kvalitetssäkringssektionen

Box 850 S-201 80 MALMÖ

skane@tullverket.se

Tullverket Västsvenska regionen Klareringssektion Göteborg Klar grp Gbg/ Anders Karp

S-404 85 Göteborg

vastsvenska@tullverket.se

114

MAREA BRITANIE

HM Customs & Excise CCTO National Simplifications Team

Custom House Main Road Harwich Essex - CO12 3PG

Mr Patrick Parsons Tel: 00 44 1255 244894 Fax: 00 44 1255 244784 e-mail: ccto.general@hmce.gsi.gov.uk

SLOVENIA CARINSKA UPRAVA REPUBLIKE SLOVENIJE, GENERALNI CARINSKI URAD Sektor za carinske in davěne postopke

ŠMARTINSKA 55 SI - 1000 LJUBLJANA SLOVENIJA

Ms. Branka Srsen Tel.: +386-1-4783878 Fax: +386-1-4783904 e-mail: Branka.Srsen@gov.si

POLONIA Customs Chamber in Gdynia Izba Celna w Gdyni

Ul. Polska 8 81-339 Gdynia

tel.+48.58.620.29.30 Fax: +48-58-621 0554 e-mail: dyrektor@gdy.mofnet.gov.pl

Customs Chamber in Szczecin Izba Celna w Szczecinie

Ul. Energetyków 55 70-952 Szczecin

tel. +48.91.462.34.71 Fax: +48-91-480 5801 e-mail: ic.szczecin@szc.mofnet.gov.pl sekretariat.icszczecin@szc.mofnet.gov.pl

SLOVACIA - - -

CEHIA - - -

MALTA Ministry of Finance Customs Division Transit Branch

Custom House Valletta CMR 02 MALTA

Mr. Anthony Busuttil Phone: 00356 2225 1422 Fax: 00356 2165 1250 e-mail: anthony.b.busuttil@gov.mt

CIPRU Customs Headquarters, Ministry of Finance

Corner M.Karaoli and Gr. Afxentiou, 1096, Nicosia

Tel:+357 22 601651 Fax:+357 22 302031 E-mail: headquarters@customs.mof.gov.cy

115

LETONIA VID Kurzemes reģionālās iestādes muitas pārvalde

Liepājas ielā 48, Kuldīga, LV-3300 Latvia

Ilvita Mantaja Phone: +371 3320416 Fax: + 371 3320416 E-mail: Ilvita.Mantaja@kreg.vid.gov.lv

VID Rīgas muitas reģionālās iestādes muitas pārvaldes

Citadeles ielā 1, Rīgā, LV-1010 Latvia

Mr Ojārs Ūdris Fax: +371 7 047301 E-mail: Ojars.Udris@rm.vid.gov.lv

VID Vidzemes reģionālās iestādes muitas pārvaldes

Beātes ielā 49, Valmierā, LV-4201 Latvia

Andris Liepiņš Phone: +371 4207768 Fax: + 371 4207805 E-mail: andris.liepins@vreg.vid.gov.lv

VID Galvenā muitas pārvalde * * for representatives from other countries

Kr. Valdemāra ielā 1 a

Rīgā, LV-1841 Latvia

Ilona Kazaka Phone: +371 7357247 Fax: + 371 7357248 E-mail: Ilona.Kazaka@dep.vid.gov.lv

ESTONIA Tax and Customs Board Lokke 5 15175 TALLINN Estonia

Vadim Iljušin Tel: +372 696 7892 Fax: +372 696 7733 vadim.iljusin@customs.ee

LITUANIA Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyrius Tranzito kontrolės poskyris

A. Jakšto g. 1/25 Mr Audrius Budrys LT-01105 Vilnius Tel: +370 5 266 60 80 Fax: +370 5 266 60 14 E-mail: a.budrys@cust.lt

UNGARIA - -

ROMANIA Autoritatea Nationala a Vamilor Str. Matei Millo, nr.13, sector 1 Bucuresti

116

PARTEA a III-a – GARANŢII

1. Introducere

Partea a III-a a prezentului manual tratează garanţiile aplicabile

operaţiunilor de tranzit.

Punctul 1 conţine introducerea şi legislaţia aplicabilă garanţiilor utilizate în

tranzit

Punctul 2 prezintă dispoziţiile generale aplicabile garanţiilor utilizate în

tranzit.

Punctul 3 descrie garanţia izolată.

Punctul 4 descrie garanţia globală şi dispensa de garanţie.

Punctul 5 descrie scutirea de la garantare prevăzută prin lege.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice.

Punctul 7 este rezervat uzului administraţiei vamale

Punctul 8 conţine anexele la Partea a III-a.

117

1.1. Scopul garanţiei

Baza legala

Taxele vamale şi celelalte taxe aplicabile asupra mărfurilor sunt temporar suspendate Dacă aceste mărfuri sunt plasate sub regim de tranzit comun/ comunitar. Pentru asigurarea plăţii taxelor vamale şi a celorlalte taxe rezultate din naşterea unei datorii (vamale) în cursul unei operaţiuni de tranzit, principalul obligat trebuie să furnizeze o garanţie Baza legala care reglementează garanţiile utilizate în tranzit: - articolul 10 al Convenţiei, articolele 5 până la 7, de la 12 la 15, de la 48 la 61 şi 118 din Apendicele I al Convenţiei, - anexele I, III şi IV ale apendicelui I şi - anexele B1 până la B7 din Apendice III. - articolele 94, 95, 189 până la 200 din CVC - articolele 342, 345 până la 348, de la 372 la 384, articolul 450c din RVC şi - anexele 44c, 46b, 47a, de la 48 la 51, 51a, 51b şi 54 din RVC

1.2. Forme de garantare

Articolul 6(1) App I Convenţie Articolul 193 CVC

O garanţie poate fi constituită sub forma unui depozit sau printr-un garant. Garanţia poate fi izolată şi atunci acoperă o singură operaţiune de tranzit, sau globală – caz în care acoperă mai multe operaţiuni. Garanţia izolată constituită printr-un garant poate lua forma unor titluri de garanţie izolată eliberate principalilor obligaţi. Utilizarea garanţiei globale constituie o măsură de simplificare în raport cu regulile normale în materie de tranzit şi este deci supusă autorizării.

118

1.3. Scutirea de la garantare

Ca o măsură excepţională, nu trebuie constituită o garanţie în următoarele cazuri:

Articolul 7 apendice I, Convenţie Articolul 95 CVC Articolul 342(3) şi articolul 446 RVC

- scutire de la garantare prevăzută prin reglementări:

pentru anumite moduri de transport,

Articolul 189(4) CVC

pentru autorităţi publice, în cadrul tranzitului comunitar (vezi punctul 5.4)

Articolele 56,57 şi 58 apendice I Convenţie

- scutire de la garantare acordată prin autorizaţie;

Articolul 94(4) CVC

Articolul 379, 380 şi 381 RVC

- scutirea de la garantare acordată prin decizie naţională:

Articolul 10(2) a) Convenţie

dacă părţile contractante convin între ele, pe baza unui accord bilateral sau multilateral, de renunţare la garanţie în cadrul operaţiunilor de tranzit comun care implică numai teritoriile lor,

Articolul 10(2) b) Convenţie

dacă una dintre părţile contractante decide să renunţe la garanţie pentru partea din cadrul operaţiunii de tranzit care se desfăşoară între biroul de plecare şi primul birou de tranzit

Articolul 189(5) CVC

dacă autorităţile vamale ale statului în cauză nu pretind constituirea unei garanţii pentru o operaţiune de tranzit comunitar a cărei sumă totală de garantat este sub 500 euro.

1.4. Validitatea geografică

Articolul 10(1) Convenţie

Ca regulă generală, garanţia este valabilă numai între părţile contractante participante la operaţiunea de

119

Articolul 12(2)şi (3) Apendice I Convenţie

tranzit comun. Ca o măsură excepţională, garanţia izolată constituită prin depozit sau prin titluri, este valabilă pentru toate părţile contractante.

Atunci când o garanţie nu este valabilă decât pentru părţile contractante implicate într-o operaţiune, este posibilă restrângerea validităţii sale geografice. Garantul poate suprima numele anumitor părţi contractante, sau ale Principatului Andorra sau al Republicii San-Marino pe actul de garanţie. Ca rezultat, garanţia este valabilă pentru toate părţile contractante şi statele care nu sunt excluse (barate). Totodată, trebuie notat că o garanţie nu acoperă operaţiunile de tranzit comun având provenienţa şi destinaţia Andora şi San Marino, în măsura în care Convenţia nu se aplică acestor ţări.

În tranzitul comunitar, o garanţie este valabilă în toate statele membre ca şi în Principatul Andora şi în Republica San Marino. Sub rezerva că Comunitatea Europeană, Principatul Andora sau Republica San-Marino nu au fost barate pe actul de garanţie (cauţiune) şi că principalul obligat respectă condiţiile de utilizare a garanţiei, acesta din urmă poate să furnizeze o garanţie acceptată de către autorităţile competente ale unei părţi contractante alta decât Comunitatea, pentru operaţiuni de tranzit comunitar derulate în sânul Comunităţii Europene, sau între Comunitatea Europeană şi unul dintre aceste state.

1.5. Tabel de garanţii

Garanţie izolată Garanţie globală Depozit Prin garant Titlu

Aria de acoperire

O singură operaţiune

O singură operaţiune

O singură operaţiune

Mai multe operaţiuni

Validitatea geografică

Nici o restricţie

Restricţie posibilă

Nici o restricţie

Restricţie posibilă

Mărfurile din anexa I

apendice I Convenţie/ Anexa 44c

RVC

Nici o restricţie posibilă

Nici o restricţie posibilă

Restricţie posibilă

Restricţie posibilă

Suma totală a 100 % din 100 % din 100 % din 100 % *)

120

garanţiei cerute

taxele vamale şi din celelalte taxe

toate taxele vamale şi din celelalte taxe

toate taxele vamale şi din celelalte taxe

50 % *) 30 % *) 0 % **)

din suma de referinţă

Durata valabilităţii

certificatelor

Nu are Nu are Un an maximum de

la data eliberării

Doi ani (prelungire pe

doi ani, posibilă o singură dată)

Dovada costituirii garanţiei

Depozit constituit de principalul

obligat

Act de garanţie

conform cu modelul ce figurează în anexa B1

apendice III din Convenţie/

Anexa 49 RVC

Titlu de garanţie izolată TC 32

*) Certificat de garanţie

globală TC 31

**) certificat de dispensă de

garanţie TC 33

Notă: dacă informaţiile referitoare la garanţie sunt schimbate între biroul de garanţie şi biroul de plecare prin mijloace electronice, folosind tehnologia informaţiilor şi reţelele informatice, nici certificatul de garanţie globală TC 31, nici certificatul de scutire de garanţie TC 33 nu trebuie prezentate la biroul de plecare.

2. Dispoziţii generale

2.1. Necesitatea unei garanţii

2.1.1. Introducere

Articolul 5(1) apendice I Convenţie Articolul 94(1) CVC

Constituirea unei garanţii suficiente pentru asigurarea plăţii datoriei (vamale) susceptibile a se naşte - în ceea ce priveşte mărfurile – este o condiţie obligatorie pentru transportul mărfurilor sub acoperirea regimului de tranzit comun/comunitar. Plata sumelor în joc este asigurată din momentul în care suma totală a garanţiei este calculată conform dispoziţiilor aplicabile garanţiei utilizată.

2.1.2. Excepţii

Articolul 24 apendice I

Dacă nici o informaţie asupra garanţiei nu figurează pe declaraţia de tranzit sau actul de garantare cerut

121

Convenţie Articolele 62 şi 63CVC

nu este prezentat la biroul de plecare, declaraţia nu trebuie acceptată.

Articolul 29(1) alineatul al doilea Apendice I Convenţie Art. 73(1) şi Art. 74(2) CVC

Dacă cuantumul garanţiei se dovedeşte a fi insuficient, biroul de plecare nu va elibera mărfurile în tranzit atâta timp cât nu se va aduce o garanţie pentru acoperirea integrală a sumei totale a datoriei (vamale) susceptibile a se naşte.

Biroul de plecare va trebui totodată să nu acorde liberul de vamă pentru mărfuri dacă documentele prezentate arată că garanţia nu a fost constituită de principalul obligat al operaţiunii de tranzit în cauză.

2.2. Calculul sumei garanţiei

2.2.1. Introducere

Articolul 5 (1) apendice I Convenţie Articolul 94 (1) CVC

Cuantumul garanţiei va fi calculat astfel încât să acopere integral suma totală a datoriei (vamale) susceptibile a se naşte.

2.2.2. Calcul

Articolul 12 si 56(2)b) apendice I Convenţie Articolul 345(1) şi articolul 379(2) alineatul al treilea RVC Articolul 341 RVC Articolul 3(1), apendice I Convenţie

Ca regulă generală, acest calcul se efectuează pe baza taxelor cele mai ridicate aferente mărfurilor în cauză din ţara de plecare. Va trebui ţinut cont de toate drepturile vamale şi celelalte taxe, de ex. de accize, de TVA, general aplicabile la importul acestor tipuri de mărfuri în cauză. În ceea ce priveşte drepturile vamale, taxele cele mai ridicate sunt taxele convenţionale. Privilegiile derivate din prezentarea unor elemente la momentul punerii în liberă practică (circulaţie), de exemplu beneficiile unei taxe preferenţiale sau al unui contingent, nu vor fi luate în considerare.

Calculul debitului se efectuează pe baza drepturilor

122

de import care ar fi fost aplicate la importul de marfuri de acelaşi tip din ţara de plecare, în caz de punere în liberă circulaţie. Mărfurile în liberă circulaţie într-o parte contractantă trebuie să fie tratate ca şi mărfurile importate dintr-o ţară terţă.

Procedura T2 Articolul 3(d) apendice I Convenţie

Se va face la fel cu mărfurile comunitare plasate sub regim de tranzit comun. Ele sunt considerate ca şi necomunitare la momentul calculului în scopul garantării plaţii eventuale a unei datorii vamale care s-ar naşte într-o parte contractantă, alta decât Comunitatea.

Articolul 56(1) Alineatul al doilea apendice I Convenţie Articolul 379(1) alineatul al doilea RVC

Mărfurile în cauză sunt clasificate pe baza tarifului vamal. Dacă ele nu figurează în anexa I apendice I din Convenţie/anexa 44c RVC) şi clasificarea lor nu este posibilă sau corespunzătoare, suma totală a garanţiei poate fi estimată. Această estimare va ţine cont de faptul că garanţia trebuie să acopere integral suma totală a datoriei (vamale) susceptibilă de a se naşte. În cazuri excepţionale unde o estimare nu este posibilă, suma totală a garanţiei este prezumtiv stabilită la 7000 de euro. Ideea de bază a articolului 56, paragraful 1 alineatul al doilea din apendice I al Convenţiei se aplică atât la garanţia globală cât şi la garanţia izolată.

În cazul mărfurilor care prezintă riscuri crescute de fraudă, enumerate în anexa I apendice I al Convenţiei (anexa 44c din RVC), calculul este efectuat pe baza clasificării mărfurilor.

Dacă stabilirea sumei totale a unei garanţii izolate în cazul mărfurilor pentru care o taxă minimală este indicată în anexa I apendice I din Convenţie (anexa 44c din RVC) şi cantităţile minimale sunt depăşite, rezultatul calculului va trebui comparat cu aceste sume minime. Dacă rezultatul este superior, suma totală de garantat este cea stabilită pe baza calculului.

În cazul contrar, suma totală a garanţiei este cea stabilită pe baza sumei minimale din anexă.

Exemplu: Un transport de 3 tone de unt (poziţia SH 0405.10)

123

va fi plasat sub regim de tranzit în ţara X. Drepturile vamale şi celelalte taxe aplicabile asupra mărfurilor în această ţară necesită în mod normal constituirea unei garanţii de 7500 de euro. Totusi, deoarece în coloana a 5-a a anexei este indicat că garanţia aplicabilă produsului la care se referă se ridică la minimum 2600 de euro pe tonă, garanţia va fi stabilită la 7800 de euro.

2.3 Garantul

2.3.1. Introducere

Articolul 3(j) apendice I Convenţie Articolul 195 al 2-lea alineat CVC

Garantul este o persoană terţă, fizică sau juridică, distinctă de principalul obligat. O filială trebuie să fie o entitate juridică distinctă a societăţii mamă.

2.3.2. Stabilirea şi agreerea (a garantului)

Articolul 6(4) apendice I Convenţie

Garantul este stabilit în partea contractantă, unde garanţia este constituită şi este agreat de autorităţile competente.

Articolul 195 alineatul al doilea CVC

În ceea ce priveşte Comunitatea, garantul nu trebuie neapărat stabilit în statul membru unde este constituită garanţia, nici agreat de către autorităţile vamale. Când o cauţiune a fost agreată într-un alt stat

membru, dovada acestei agreeri va trebui să fie conformă cu dispoziţiile în vigoare din statul membru al biroului de garanţie.

Garantul este agreat de autorităţile competente conform cu dipoziţiile în vigoare din ţările la care ne referim. Relaţia juridică între garant şi autorităţile competente este guvernată de reglementările naţionale în cadrul general al regulilor referitoare la regimul de tranzit.

Articolul 6(4) apendice I Convenţie Articolul 342(2)

Un garant trebuie să-şi aleagă domicilii în toate ţările în care garanţia sa este validă sau atunci când legislaţia unei ţări nu prevede această posibilitate, ea va trebui să desemneze un mandatar. Alegerea

124

RVC domiciliului conferă garantului un loc în care să-şi desfăşoare activitatea, înregistrată conform reglementărilor din ţara la care ne referim, la care autorităţile competente pot efectua toate formalităţile şi procedurile referitoare la garantare, în scris, în forma legală prevăzută. Mandatarul este o persoană fizică sau juridică desemnată de garant.

Această procedură permite verificarea primirii notificării scrise şi a actelor adresate unui garant în orice ţară în care o datorie vamală este susceptibilă a se naşte în relaţie cu mărfurile plasate sub regimul de tranzit.

AGENT ECONOMIC GARANTUL se angajează să nu-şi schimbe domiciliul ales şi comunicat, fără o informare prealabilă a biroului de garanţie. Acest birou va fi de asemenea informat referitor la toate modificările care îi privesc pe mandatarii desemnaţi.

2.3.3. Responsabilităţi

Responsabilitatea garantului se bazează pe acceptarea angajamentului său, de biroul de garanţie. Ea începe să aibă efect de la data de la care biroul de plecare plasează mărfurile acoperite de garanţie, sub regimul de tranzit.

Responsabilitatea cauţiunii este limitată la valoarea maximă ce figurează în documentul de garanţie. Nu este posibil să se solicite valoare superioară.

2.3.4. Actul de garanţie în cazul revocării sau rezilierii

Articolul 118 apendice I Convenţie Articolul 450c-d RVC

Atunci când angajamentul garantului este revocat sau reziliat, biroul de garanţie păstrează actul de garanţie corespunzător cel puţin un an, exceptând cazul în care datoria (vamală) a fost stinsă sau prescrisă sau garantul a fost informat despre recuperarea datoriei sau despre decărcarea regimului.

Dacă garantul este informat că o operaţiune de tranzit

125

n-a fost încheiată, biroul de garanţie păstrează actul de garanţie, în baza informaţiilor primite până la recuperarea sau la încheierea operaţiunii, sau după caz, până când garantul este eliberat de obligaţii.

3. Garantia izolata

3.1. Depozitul în numerar 3.1.1. Introducere

Art. 6(1) şi art. 12(2), apendicele 1 din Convenţie

O garantie sub forma de depozit în numerar poate fi constituita la biroul de plecare conform dispozitiilor in vigoare in tara de plecare. Ea este restituită cand regimul este descărcat.

Art. 345 (2) RVC 3.1.2. Rambursare Ca regula generala, de obicei, biroul de plecare este

competent pentru rambursare. El anunta pricipalul obligat in momentul depunerii si se intereseaza de modalitatea de rambursare preferată. Daca principalul obligat opteaza pentru un virament, biroul de plecare noteaza referintele contului sau bancar si il informeaza ca, cheltuielile de transfer vor fi in sarcina sa.

3.2 Garantie izolata prin garant

Atunci cand biroul de garantie nu este biroul de plecare, retine o copie a actului de cautiune. Biroul de plecare trebuie să informeze biroul de garanţie de retrimiterea originalului principalului obligat.

126

3.3. Garantia izolata prin titluri (TC 32)

3.3.1. Responsabilitate si agreere Articolul 6(4), al doilea alineat al apendicelui I al Convenţiei

Articolul 195, al treilea alineat, CVC

Actul de garanţie pentru garantia izolate prin titluri TC 32, nu contine suma maximă a obligatiilor. Biroul de garantie se asigura ca garantul dispune de suficiente resurse financiare pentru a achita intreaga datorie vamala care ar putea lua naştere. In particular, in autorizaţie exista posibilitatea să se limiteze numarul de titluri TC 32 emise de un anumit garant. Titlul TC 32 este conform modelului existent in anexa B3, a apendicelui 3 al Conventiei/ anexa 54 a RVC.

3.3.2. Notificarea

Fiecare tara trebuie sa notifice Comisiei, numele si adresa garantului autorizat sa emita titluri. Lista garantilor agreati figureaza in anexa 8.1. In caz de revocare sau reziliere a unei autorizatii, tara biroului de garantie informeaza imediat Comisia si ii comunica data deciziei. Comisia informeaza celelalte tari.

3.3.3. Titlul

Garantul poate combina titlul cu un cotor şi, după caz, cu o recipisă. Absenta semnaturii principalului obligat pe titlulu nu afecteaza valabilitatea sa. Nu este obligatoriu ca semnatura garantului pe titlu sa fie holografă.

AGENT ECONOMIC

Garantul indica pe titlu TC 32 data pana la care titlul este valabil.

Durata valabilitatii titlului nu poate fi mai mare de un an de zile de la data emiterii.

127

Garantul poate exclude de la acoperirea garantiei marfurile enumerate in anexa I a apendicelui I al Conventia/anexa 44C a RVC (marfuri prezentand risc ridicat de frauda).

AGENT ECONOMIC

Daca un garant doreste sa excluda marfurile enumerate in anexa I a apendicelui I

al Conventiei/anexa 44C a RVC, de sub acoperirea unui titlu TC 32, trebuie sa

înscrie una din urmatoarele mentiuni pe titlul de garantie:

CS Omezena platnost

DA Begraenset gyldighed

DE Beschrankte Geltung

EE Piiratud kehtivus

EL л εрηoрηζκέλε ηζالλο

EN Limited validity

ES Valides limitada

FR validite limiteee

HU Korlatozott ervenyu

IT Validita limitata

LV Ierobezots derigums

LT Galiojimas aprobotas

MT Validita limitata

NL Beperkte geldigheid

PL Oraniczona waznose

PT Validade limitada

RO Validitate limitată

SI Omejena veljavnost

SK Obmedzena platnost

FI Voimassa rajoitetusti

128

SV Begransad giltighet

IS Takmarkao gidissvio

NO Begrenset gyldighet

4. Garantia globala si dispensa de garantie

4.1. Dispozitii generale

4.1.1. Introducere

Art. 48(1)a) apendice I din Convenţie

Art. 372(1) a) RVC

Art. 49-53 , apendice I din Convenţie

Articolele 373-376 RVC

Utilizarea unei garantii globale sau a unei dispense de garantie este o masura de simplificare acordata in baza unei autorizatii. Principalul obligat candidat trebuie sa depuna o cerere pe langa autoritatile competente sa acorde autorizatia.

4.1.2.Conditii generale.

Solicitantul trebuie sa satisfaca conditiile generale stabilite in art. 49 paragraful 1 al apendicelui 1 din Conventie ( art. 373, paragraful 1 al RVC). Pentru detalii, a se vedea pct. 2.1. din Partea V.

4.1.3.Calculul sumei de referinta

Utilizarea garantiei globale si al dispensei de garantie acordata se face in limita unei sume de referinta. Pentru a proteja interesele financiare ale partilor contractante si ca sa se tina cont de nevoile pricipalului obligat, aceasta suma este calculata cu mare atentie.

129

Perioada de cel puţin o saptamana pe baza careia suma de referinta este calculata trebuie sa fie reprezentarea activitatii pricipalului obligat in materie de tranzit. Ea trebuie de asemenea sa tina cont de transportul marfurilor in timpul perioadelor de varf sau ale marfurilor pe care operatorul nu le declara regulat sub regimul de tranzit pentru ca sa acopere toate posibilitatile eventuale.

Biroul de garantie stabileste suma de referinta pe baza informatiilor furnizate de catre solicitant (mai ales a documentelor contabile si comerciale), privind marfurile pe care le-a transportat in trecut si cele pe care intentioneaza sa le introduca sub regim de tranzit in viitor.

El calculeaza suma de referinta legala si alte taxe la

nivelul cel mai ridicat aplicabil ( de vazut pct. 2.2).In acord cu solicitantul biroul de garantie poate estima valoarea sumei de referinta rotunjind sumele pentru ca sa acopere suma ceruta.

4.1.4.Cuantumul garantiei.

Cuantumul sumei de referinta a garantiei globale este echivalent cu valoarea maximului existent in angajamentul garantului din actul de cautiune pe care solicitantul il prezinta la biroul de garantie pentru acceptare.

4.1.5.Certificatul de garanţie

Autoritatile competente dau un certificat principalului obligat. Pentru a evita o utilizare abuziva a certificatelor si a garantiei nu se elibereaza exemplare suplimentare decat atunci cand se justifica si in cantitatile in care principalul obligat are nevoie (de exemplu atunci cand acesta prezinta in mod regulat declaratii de tranzit in mai multe birouri vamale).

130

Orice obligatie sau restrictie suplimentara impusa la eliberarea unei autorizatii trebuie semnalata la rubrica 8 ,,mentiuni speciale,, a certificatului ( anexa B7 al apendicelui 3 al Conventiei sau anexa 51b al RVC).

De exemplu, mentiunea urmatoare poate fi facută pe document :

„validitate limitata” Aceasta mentiune inseamna ca cererea autorizatiei nu se refera decat la transportul marfurilor care nu sunt enumerate in anexa 1 a apendicelui 1 din Conventia – anexa 44c RVC (marfuri prezentand riscuri de frauda). Atunci cand aceste marfuri nu depasesc cantitatea minimala corespunzatoare pot fi acoperite de o garantie cu validitate limitata.

N.B. Un certificat de dispensa de garantie TC 33 nu

este valabil pentru marfurile prezentand riscul de frauda sporita. Acest certificat nu poarta niciodata mentiunea „validitate limitata”.

„Valabil numai la biroul de plecare...”(Nume)

4.1.6. Obligatiile principalului obligat

Art. 56(1)(4) apendicele I din Convenţie Art. 379(1)(4) RVC

Art. 53(2) apendicele I din Convenţie Art. 376(2) RVC

Principalul obligat trebuie sa se asigure ca sumele angajate nu depasesc suma de referinta stabilita. El ia toate masurile necesare ca sa respecte aceasta obligatie si sa supravegheze ca suma de referinta nu este depasita. Autoritatile competente precizeaza modalitatile de control in autorizatie. Ele pot examina propunerile formulate de principalul obligat. Metoda de control trebuie sa permita principalului obligat sa determine daca suma angajata pentru operatiunea de tranzit care va urma nu depaseste suma de referinta.

Din acest punct de vedere autoritatile competente pot cere in particular ca principalul obligat sa-si pastreze un exemplar din fiecare declaratie de tranzit pe care a prezentat-o si de asemenea a sumei de

131

drept plus altor taxe calculate si estimate. In particular, el poate calcula suma de referinta deducand din aceasta, suma angajata pentru fiecare operatiune de tranzit in momentul plasarii marfurilor sub regim de tranzit. Apoi recrediteaza suma de referinta cand este informat despre incheierea operatiunii de tranzit. Principalul obligat poate prevedea ca operatiunea de tranzit s-a incheiat la data la care marfurile trebuie prezentate la biroul de destinatie. Trebuie modificate conturile ulterior, daca este informat ca procedura nu a fost incheiata si descarcata definitiv sau daca s-a incheiat dupa expirarea termenului fixat de biroul de plecare. Atunci cand principalul obligat constata ca suma de referinta poate fi depasita trebuie sa ia masurile care se impun in raport cu autoritatea si daca este necesar, sa faca previziuni in scopul prevenirii urmatoarelor posibile operatiuni de tranzit.

Art. 56(4), al doilea alineat al apendicelui I din Convenţie

Art. 379(4) al doilea alineat RVC

El informeaza biroul de garantie de situatie si ii furnizeaza explicatii. Daca depasirea rezulta din circumstante speciale, biroul nu ia nici o alta masura. Daca depasirea rezulta dintr-o schimbare generala a situatiei, de exemplu o marire a volumului operatiunilor sau o schimbare a marfurilor de transportat, biroul de garantie procedeaza la ajustarea sumei de referinta care necesita un nou act de cautiune si pentru autoritatea competenta eliberarea unei noi autorizatii si a unui nou certificat de garantie.

Daca cuantumul de referinta nu a fost ajustat inaintea urmatoarelor operatiuni de tranzit si daca din acest motiv acesta este depasit, principalul obligat ataseaza la declaratia de tranzit in cauza o garantie ce acopera integral aceasta taxa vamala susceptibila sa apara pentru ca sa se permita plasarea marfurilor sub regim de tranzit.

132

Art. 54 şi 56 (4) apendicele I al Convenţiei

Art.9 (2) CVC

Art. 377 şi art. 379(4 ) RVC

Daca principalul obligat nu informeaza biroul de garantie despre depasirea cuantumului de referinta autorizatia poate fi anulata.

4.1.6. Reexaminarea anula

Art. 56(3) apendicele I din Convenţie Art. 377 şi art. 379 (4) RVC

De altfel biroul de garantie face o reexaminare anula a sumei de referinta. Aceasta reexaminare permite mai ales sa se determine daca este necesara o ajustare a sumei de referinta. Biroul tine cont de toate informatiile utile primite si de informatiile furnizate de principalul obligat conform exigentelor mentionate in autorizatie.

4.1.7. Revocarea si anularea autorizatiei

Art. 61, apendicele I al Convenţiei Art. 384 RVC

In cazul anularii sau rezilierii autorizatiei certificatele prealabile emise nu pot fi folosite pentru a plasa marfurile sub regim de tranzit si trebuie retrimise fara intirziere de principalul obligat la biroul de tranzit.Tara de origine a biroului de garantie indica Comisiei mijloacele prin care certificatele care raman valabile si care nu au fost inca retrimise pot fi identificate. Comisia informeaza celelalte tari despre aceasta. Pentru informatii suplimentare a se vedea punctul 2.3 de la Partea V.

133

4.2 Reducerea sumei garantiei si dispensa de garantie 4.2.1. Introducere

Cuantumul maxim al garantiei care, de regula, corespunde sumei de referinta poate fi redus atunci cand principalul obligat satisface anumite criterii de fiabilitate. El poate fi redus la 50% sau 30% din suma de referinta. Dispensa de garantie poate fi acordata in cazul marfurilor care nu figureaza in anexa 1 a apendicelui 1 al Coventiei, anexa 44c RVC.

4.2.2. Criterii de reducere

Art. 57 şi 58 apendicele I al Convenţiei Art. 380 şi 381 RVC

Criteriile aplicabile depind de prezenta sau nu a marfurilor in lista de la anexa I, apendicele I Conventie/Anexa 44c RVC. Criteriile la fel ca si aplicarea lor sunt indicate in tabelele urmatoare:

Marfurile care nu figureaza in anexa I a apendicelui I al Conventiei /anexa 44c RVC (marfuri nesensibile)

Suma garantata/criterii

100% 50% 30% Dispensa

Situatie financiara sanatoasa

Nici o conditie suplimentara

+ + +

Experienta suficienta (in ani)

+ (1)*

+ (2)*

+ (3)*

Nivel ridicat de cooperare

_ + +

Gestionarea transportului

_ _ +

Resurse financiare

suficiente pentru satisfacerea

angajamentelor

_ _ +

*Aceste durate sunt scurtate la un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informatice pentru introducerea declaratiei de tranzit.

134

Marfurile care figureaza in anexa I, Apendicela I al Conventiei/anexa 44c a RVC (marfuri care prezinta un risc ridicat de frauda)

Suma garantata/criterii

100% 50% 30% Dispensa

Situatie financiara sanatoasa

+ + +

Nu se autorizează

dispensa

Experienta suficienta (ani)

+ (1)*

+ (2)*

+ (3)*

Nivel ridicat de cooperare

+ sau +

+ +

Calitatea transportului

+ +

Resurse financiare

suficiente pentru satisfacerea

angajamentelor

- - +

*Aceste durate sunt scurtate cu un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informatice pentru introducerea declaratiei de tranzit.

135

Pe linga explicatiile privitoare la criteriile furnizate la anexa 3 a apendicelui I la Conventie si Anexa 46 din RVC, indicatiile urmatoarele pot fi luate in considerare:

- situatia financiara a principalului obligat este considerata sanatoasa atunci cand autoritatile competente stiu ca respecta termenul dorit in materie de vama si de impunere, si atunci cand nu au cunostinta de un faliment iminent, si nici de probleme financiare.

- in scopul determinarii daca principalul obligat dispune de o experienta suficienta a procedurilor de tranzit, se poate tine cont de numarul de operatiuni care nu au fost corect facute per raport per ansamblu al operatiunilor efectuate, a metodei utilizate pentru controlul sumei de referinta al numarului de neregularitati comise care au dus o situatie de datorie (vamala)

- pentru a determina daca nivelul de cooperare cu autoritatile competente este ridicat se poate sa nu se tina cont de exigentele sau de obligatiile legale ce decurg dintr-o autorizatie.

- cu scopul de a determina daca principalul obligat stapaneste operatiunile de transport trebuie examinat daca el insusi sau transportatorul sau, aplica normele de securitate ridicate.

- o certificare ISO potrivita sau utilizarea sistemelor

de control pot atesta aceasta cunostinta. - pentru a determina daca principalul obligat dispune de resurse financiare suficiente el poate dovedi ca poseda active sau o obligatie contractuala de acord de credit permanent de acoperire a sumei de referinta, neacoperita de suma de garantie.In acest caz, documentele potrivite recente (bilant, o situatie anuala a conturilor sau declaratia unui verificator de conturi) trebuie sa fie prezentate.

136

4.2.3. Cerere referitoare atat la marfurile care prezinta riscuri de frauda crescuta cat si la alte marfuri

Cind cererea privitoare la marfurile existente in anexa 1 a apendicelui I al Conventiei (anexa 44c RVC), intr-o cantitate ce excede minimului corespunzator (indicate in coloana a 3-a a tabloului) si a marfurilor care nu figureaza in aceasta anexa, principalul obligat decide daca cererea asupra tuturor marfurilor sau a diferitelor tipuri de marfuri trebuie sa fie tratata separat. Alegerea unui tratament separat aduce cu sine calcule de sume de referinta separate, o aplicare separata a criteriilor. De asemenea documente de garantie si certificate distincte. Totodata autoritatile competente pot accepta un angajament unic din partea garantului, astfel ca elementele pertinente ale acestuia sa fie modificate cu scopul de acoperire fara ambiguitati a unei eventuale datorii (vamale).

Daca principalul obligat opteaza pentru o apreciere globala a cererii sale, se va calcula o suma de referinta globala si se va emite un certificat global. Pentru asigurarea deplina a protectiei intereselor financiare a partilor contractante, articolul 58 al apendicelui 1 al Conventiei (art.381 RVC) se aplica stiindu-se ca principalul obligat trebuie sa corespunda criteriilor cerute in cazul marfurilor figurind in anexa 1 al apendicelui 1 al Conventiei (anexa 44c RVC).

5. Scutirea de la garantie prevazuta de reglementari

5.1. Transportul pe cale aeriana.

Art.7(1)(a) Apendicele I al Conventiei Art. 95(1)(a) CVC

Scrisoarea de garantie acordata transportatorului de marfuri pe calea aeriana nu se aplica cheltuielilor aeriene de transport in cadrul procedurii simplificate vizate in Partea a V-a pct.3.8.4.2.

137

5.2. Transportul pe Rin şi apele sale

Art.7(1)(b) Apendicele I al Conventiei Art. 95(1)(b) CVC

Lista ce figureaza in anexa 8.2. defineste caile Rinului pe baza informatiilor furnizate de administratiile vamale ale tarilor interesate,

5.3 Transportul pe calea ferata sau in containere

Art. 7(1)(d) şi 48 (1)(g)(i) App.I Conventie Art.95 (1) CVC Art. 342(3) şi art. 372(1) g) i) RVC

Scutirea de garantie acordata marfurilor transportate pe calea ferata sau in marile containere nu se aplica decat in cazul utilizarii unei proceduri simplificate.

5.4. Institutii publice si organizatii internationale

Art. 189(4) CVC

In tranzitul comunitar o scutire de garantie se acorda fara autorizatia administratiilor publice atata timp cat sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii. Aceasta dispozitie se aplica de asemenea organizatiilor internationale instituite intre tari sau guverne, unde cel putin un stat este stat membru. In ambele cazuri scutire de garantie nu se acorda decat atunci cand activitatile economice ale acestor administratii sau organizatii nu concureaza cu cele private stabilite in Comunitate

138

6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria)

139

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale 8. Anexe - 8.1. Lista de garanţi autorizaţi să elibereze titluri de garanţie izolată TC 32 - 8.2. Lista căilor navigabile interioare

140

Anexa 8.141 LISTA SOCIETĂŢILOR GARANTE

AUTORIZATE SĂ EMITĂ TITLURI DE GARANŢIE IZOLATĂ

Lista se bazează pe informaŝiile primite de la Statele Membre şi ŝările AELS.

ŢARA GARANTUL DATA REMARCI BELGIA -

BULGARIA -

DANEMARCA Danske Speditører BØRSEN

DK – 1217 København K

14.12.2006 Vezi punctul 1).

GERMANIA -

GRECIA Ομοζπονδία Φορηηγών

Ασηοκινηηιζηών Ελλάδος

Διεθνών Μεηαθορών

ΠƀƄηƃίων 351

111 41 Αθήνƀ.

ΔΛΛΑΓΑ

Greek Federation of

International Road

Transport Carriers

(O.F.A.E)

Patision 351

111 41 Athens

GREECE

22.12.2006 Vezi punctul 1).

SPANIA ASTIC –

Asociación del Transporte

Internacional

por Carretera C/ López de Hoyos, 322 – 2ª

planta

28043 Madrid

20.12.2006 Valabilitate extinsă

declarată pentru

titlurile emise

înainte de 1.1.2007.

FRANTA -

ITALIA -

OLANDA -

AUSTRIA -

PORTUGALIA -

FINLANDA -

SUEDIA -

41

Versiune actualizata la data de 06 februarie 2008

141

MAREA

BRITANIE Road Haulage Association 35 Monument Hill

Weybridge

Surrey

KT13 8RN

7.12.2006 Vezi punctul 1).

REPUBLICA CEHĂ

PST Ostrava, a.s.

Nádraņní 112/969

CZ-702 00 Ostrava-Moravská

Ostrava

21.12.2006 Vezi punctul 1).

MERKUR KEY, a.s.

Nad Vývozem 4868

CZ-760 05 Zlín

21.12.2006 Vezi punctul 1).

UNGARIA ROYAL SPED

Szállítmányozói Rt. H-1151 Budapest

Bogáncs u. 1-3

19.12.2006 Vezi punctul 1).

EUROSPED

Nemzetközi Fuvarozó és

Szállítmányozó

Részvénytársaság H-1138 Budapest

Szekszárdi u. 14

19.12.2006

Vezi punctul 1).

IBUSZ

Utazási Irodák

Idegenforgalmi és

Kereskedelmi Kft.

H-1053 Budapest

Ferenciek tere 10

19.12.2006 Vezi punctul 1).

ISLANDA -

NORVEGIA Logistikk- og

Transportindustriens

Servicekontor AS Postboks 5489 Majorstuen

N-0305 OSLO

19.12.2006 Valabilitate extinsă

declarată pentru

titlurile emise

înainte de 1.1.2007.

NOTĂ:

Valabilitate până la

data de 31.01.2008

pentru titlurile

emise înainte de

31.12.2007.

POLONIA Bre Bank S.A. ul. Senatorska 18 00-950 Warszawa Poland

20.12.2006 Vezi punctul 1).

142

Bank Polska Kasa Opieki S.A. ul. Grzybowska 53/57 00-950 Warszawa Poland

20.12.2006 Vezi punctul 1).

Towarzystwo Ubezpieczeń InterRisk S.A. ul. Noakowskiego 22 00-668 Warszawa Poland

20.12.2006 Vezi punctul 1).

NOTĂ:

Garantul menŝine

valabilitatea

titlurilor emise

înainte de

06.02.2008

REP.SLOVACIA -

ROMANIA -

ELVEŢIA -

CYPRU -

ESTONIA -

LETONIA -

LITHUANIA Lithuanian National Road Carriers’ Association LINAVA J. Basanavičiaus g. 45, LT-03506 Vilnius Lithuania

6.12.2006 Valabilitate extinsă

declarată pentru

titlurile emise

înainte de 1.1.2007.

MALTA -

SLOVENIA -

1) NU EXISTĂ NICI O EXTINDERE PENTRU TITLURILE EMISE ÎNAINTE DE 01.01.2007 CARE SE

REFERĂ LA OPERAŜIUNI DE TRANZIT CARE SE ÎNCHEIE DUPĂ DATA ADERĂRII.

143

Anexa 8.2

Lista căilor navigabile interioare

Belgia a) canalul Terneuzen b) Escaut până la Anvers c) canalele care asigură legătura între Smeermaas sau Petit-Lanaye şi Liege d) noul canal între Escaut şi Rhiau mergând din portul Anvers spre Krammer spre Ţările de Jos şi trecând prin Escaut-ul oriental, Eendracht, Slaakdam şi Prins Hendrikpolder e) Albertcanal f) canalul Willebroek

Germania Toate apele legate de Rin

Franţa a) Marele canal Alsacia b) Moselle între Apach şi Neuves-Maisons c) les Briefs de Marckolsheim, Rhiau, Gerstheim, Strasbourg şi Gambsheim, care sunt situate pe râul francez Rin, între Kembs şi Vogelgrun

Luxemburg

Partea din Moselle canalizată, cuprinsă între ecluză şi nacelele din Apach-Schengen şi Wasserbillig

Ţările de Jos

1) Căile renane propriu-zise a) relaţia Lobith-Amsterdam;

- Rin , Waal, canal Amsterdam –Rin b) relaţia Lobith-teritoriul portului

Rotterdam: - Rin , Waal, Merwede, Noord,

Nieuwe Maas, Nieuwe Waterweg - Rin , Lek, Nieuwe Maas, Nieuwe

Waterweg c) relaţia Lobith-Dordrecht-Hansweert-

Anvers: Rin , Waal, Merwede , Dordtse Kil sau Nieuwe Merwede, Hollands

144

Diep, Volkerak, Krammer, Zijpe, Mastgat, Keeten, Oosterschelde (Escaut oriental), canal care traversează Zuid-Beveland, Westerschelde (Escaut –ul occidental), Escaut

d) relaţia Lobith-Dordtse -Hansweert-Gand:

Rin , Waal, Merwede, Dordrtse Kil sau Nieuwe Merwede, Hollands Diep, Volkerak, Krammer, Zijpe, Mastgat, Keeten, Oosterschelde (Escaut oriental), canal care traversează Zuid-Beveland, Westerschelde (Escaut –ul occidental), canalul Terneuzen

e) relaţia Lobith-De Kempen, Smeermaas sau St. Pieter:

toate căile uzuale între aceste locuri şi unde pot traversa căile următoare: Rin , Waal, JulianaKanaal, Dieze, Zuid-Willemsvaart, Canal Wessem-Nederweert

2) Sunt considerate a fi folosite căi renane: - vapoarele care vin pe Rin şi au destinaţia Anvers sau Gand, sau - vapoarele venind din Anvers sau Gand, trebuind să părăsească, mai întâi, Regatul pe Rin şi până în momentul în care ele trec pe teritoriul portului Rotterdam pentru a transborda mărfuri în tranzit, se găsesc sub jurisdicţia manifestului renan sau pentru a completa schimbul prin mărfuri care trebuie să părăsească Regatul pe căile renane, conduse spre Anvers sau Gand sau pe Rin. 3) În practică, calea navală care există de la 1975 şi care, trece în acelaşi timp, dinspre Anvers prin ecluzele din Kreekrak, este considerată, în egală măsură, cale renană.

Elveţia Rinul până la Basel

Republica Slovacă*

Dunărea

145

Republica cehă*

toate căile navale situate pe teritoriul ceh

Ungaria * Dunărea

*Dispensă valabilă până la aderarea la Comunitate.

PARTEA IV - PROCEDURA NORMALĂ DE TRANZIT

Partea IV se referă la procedura normală de tranzit, care se bazează pe utilizarea documentului administrativ unic (DAU) ca declaraţie de tranzit. Aceasta se împarte în 6 capitole. Capitolul 1 tratează procedura normală de declarare în tranzit. Capitolul 2 tratează formalităţile ce trebuie îndeplinite la biroul de plecare. Capitolul 3 tratează incidentele care pot surveni în timpul transportului. Capitolul 4 tratează formalităţile ce trebuie îndeplinite la biroul de destinaţie. Capitolul 5 tratează incheierea si descarcarea procedurii. Capitolul 6 tratează despre regulile specifice care se aplică în Andorra, San Marino şi în teritoriile unde directiva TVA nu se aplică.

Articolul 3, punctele b) şi c) apendicele I al convenţiei Articolul 4 din CVC

Notă:

Este important de remarcat că expresia "declaraţie de tranzit" are două sensuri. Pe de o parte, prin "declaraţie de tranzit" se înţelege declaraţia prin care o persoană arată, într-o formă corespunzătoare, că doreşte să plaseze mărfuri în regim de tranzit şi, pe de altă parte, se înţelege documentul utilizat ca declaraţie de tranzit, adică "exemplarele DAU" cerute. In capitolele care urmează, expresia este utilizată în

146

prima sa accepţiune, formularul cerut fiind DAU.

Capitolul 1 - Declaraţia normală de tranzit

Introducere

1. Introducere Acest capitol descrie procedura normală de tranzit, care se bazează pe utilizarea DAU ca declaraţie de tranzit. Punctul 2 descrie principiile generale şi legislatia care se aplică declaraţiei de tranzit. Punctul 3 descrie procedura normală de declaraţie de tranzit, de la încărcarea mărfurilor până la întocmirea şi semnarea declaraţiei. Punctul 4 tratează despre situaţiile speciale privind procedura de declaraţie de tranzit. Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale. Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice. Punctul 7 este rezervat utilizării administraţiilor vamale. Punctul 8 conţine anexele la capitolul 1.

147

2. Principii generale şi legislatie

Baza legala

Declaraţia de tranzit este declaraţia în vamă care plasează sau permite plasarea mărfurilor în regim de tranzit. Bazele juridice pe care se întemeiază procedura de declaraţie de tranzit utilizând DAU sunt: - articolul 12 al convenţiei DAU, - articolul 5 din anexa II a convenţiei DAU; - articolele 3, 16, 17, 19, 20 şi 21 din apendicele I al convenţiei, - apendicele III al convenţiei: Titlul I, articolele 2, 3, 4 şi 5, Anexa A7, titlurile I, II şi III, Anexele A9, A10 şi A11, - articolele 4, 198 la 217, dacă este cazul şi 219 din CVC, - articolele 208, paragraful 2 şi 209, paragraful 1, din RVC, - articolele 349 la 354 din RVC, - anexa 37, titlul I, punctul A şi titlul III din RVC şi - anexele 38, 44 bis şi 45 din RVC.

3. Procedura de declarare Prezentul punct furnizează informaţii despre:

- încărcarea mărfurilor (punctul 3.1.), - declaraţia de tranzit (punctul 3.2.), - formularul de declaraţie de tranzit şi completarea

acestuia (punctul 3.2.1), - exemplarele BIS din DAU (punctul 3.2.2.), - listele de încărcătură, formular, completarea şi

utilizarea acestora (punctul 3.2.3.), - trimiterile mixte (punctul 3.2.4.), - semnarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.2.5.).

148

3.1 Incărcarea

Incărcare

Mijloc de transport unic Articolul 16 Apendicele I al Convenţiei Articolul 349 din RVC

In sensul regimului de tranzit, se înţelege prin încărcare punerea mărfurilor pe un mijloc de transport unic cu scopul de a le expedia de la un birou de plecare la un birou de destinaţie sub acoperirea unei declaraţii de tranzit42. Se consideră a constitui un mijloc de transport unic cu condiţia să transporte marfuri care trebuie să fie transportate împreună:

un vehicol rutier însoţit de remorca (remorcile)

sau semiremorca (semiremorciele) sale;

o garnitură de vehicole sau de vagoane de cale ferată

navele constituind un ansamblu unic;

containerele încărcate pe un mijloc de transport unic

Nu pot face obiectul aceleiaşi declaraţii de tranzit

decât mărfurile încărcate pe un mijloc de transport unic şi destinate să fie transportate de la acelaşi birou de plecare la acelaşi birou de destinaţie.

Dacă o trimitere este repartizată între două mijloace de transport, este necesară o declaraţie de tranzit separată pentru fiecare mijloc de transport, chiar dacă toate mărfurile sunt transportate între aceleaşi birouri de plecare şi de destinaţie. In schimb, un mijloc de transport unic poate fi utilizat pentru încărcarea de mărfuri la mai multe birouri de plecare precum şi pentru descărcarea la mai multe birouri de destinaţie. Dacă mărfurile sunt încărcate pe un mijloc de transport unic la mai multe birouri de plecare, trebuie prezentată o declaraţie de tranzit la fiecare birou de plecare pentru a acoperi mărfurile încărcate la acest punct.

42

În cazul unor colete individuale care sunt plasate în procedură de tranzit, nu există o legătură directă între

colete şi mijlocul de transport. În acest caz, orice măsuri de identificare sunt aplicate pe colete.

149

Mai multe documente de tranzit43

Fără a prejudicia dispoziţiile prevăzute la Art.7(3) al Convenţiei, pot fi emise mai multe declaraţii de tranzit de către acelaşi principal obligat, pentru mărfurile transportate într-un mijloc de transport unic către aceeaşi destinaţie. Trebuie furnizată o garanţie corespunzătoare pentru fiecare astfel de declaraţie. Aceleaşi reguli sunt aplicabile în cazul eliberării de copii după declaraţiile de tranzit.

3.2 Declaraţia de tranzit

3.2.1 Formularul şi completarea declaraţiei de tranzit44

DAU/SAD DAU se compune din file numerotate după cum urmează: - un set de 8 file numerotate consecutiv

(exemplarele de la 1 - 8) sau - un set de 4 file numerotate consecutiv

(exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5). Dacă este necesar DAU poate fi însoţit de file suplimentare (exemplarele DAU BIS). Acestea sunt numerotate în acelaşi fel ca şi seturile normale: - un set de 8 file compus din exemplare de la 1 BIS

la 8 BIS - un set de 4 file compus din exemplarele 1/6 BIS,

2/7 Bis, 3/8 BIS şi 4/5 BIS. Pentru informaţii mai cuprinzătoare asupra acestor exemplare BIS şi asupra listelor de încărcatura, a se vedea punctele 3.2.2, respectiv 3.2.3.

Exemplarele declaraţiei de tranzit

Pentru declaraţia de tranzit, trebuie utilizate trei file de DAU, şi anume exemplarele nr.1, 4 şi 5. - exemplarul nr.1 este păstrat de biroul de plecare

la care este înregistrată declaraţia; - exemplarul nr.4 însoţeşte mărfurile până la biroul

de destinaţie, care-l păstrează; - exemplarul nr.5 însoţeşte mărfurile până la biroul

de destinaţie, care-l trimite înapoi în ţara de plecare, după încheierea procedurii de tranzit.

43

Introdusă prin modificarea nr.5 din 25.11.2005 44

Modificarea nr.5

150

Setul DAU cu 4 exemplare

Atunci când declaraţia de tranzit se întocmeşte pe

formulare provenind dintr-o serie de 4 file, sunt

necesare două seturi: exemplarele nr.1 şi 4 sunt luate

din primul set iar exemplarul nr.5 din al doilea. In

fiecare set, exemplarele nefolosite trebuie să fie

însemnate prin bararea numărului lor pe margine; de

exemplu, Dacă pe exemplarul 1/6 cifra 6 este barată,

trebuie să se înţeleagă că fila este utilizată ca

exemplar nr.1. Cerinţe tehnice Articolul 3, Titlul 1, Apendicele III al Convenţiei Articolul 215 din RVC

Hârtia

Formularele DAU utilizate ca declaraţie de tranzit

trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice,

în afară de cazul în care declaraţia este făcută pe

cale informatică (calculator).

DAU utilizat ca declaraţie de tranzit este tipărit pe

hârtie:

- autocopiantă

- care să cântărească cel puţin 40 g/m2;

- suficient de opacă pentru ca indicaţiile care

figurează pe o faţă să nu afecteze lizibilitatea

indicaţiilor de pe cealaltă faţă;

- suficient de rezistentă pentru ca, atunci când este

folosită în mod normal, să nu se rupă sau să se

şifoneze;

- de culoare albă, tipărită în verde.

Rubricile care trebuie obligatoriu completate pentru

tranzit au un fond verde.

Formatul formularelor este de 210 milimetri / 297 mm,

fiind admisă o toleranţă maximă la lungime de 5 mm

în minus şi de 8 mm în plus. Codul culorilor

DAU utilizează următorul cod de culori:

* seturile DAU şi DAU BIS cu 8 file:

- exemplarele nr.1, 2, 3 şi 5 au pe marginea

dreaptă o bordură continuă de culoare roşie, verde,

galbenă, respectiv albastră;

- exemplarele nr.4, 6, 7 şi 8 au pe marginea

dreaptă o bordură discontinuă de culoare albastră,

151

roşie, verde repectiv galbenă;

* seturile DAU şi DAU BIS cu 4 file:

- exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5 au pe marginea

dreaptă o bordură continuă şi la dreapta acesteia, o

bordură discontinuă de culoare roşie, verde, galbenă,

respectiv albastră.

Adresa de retur inscrisa pe exemplarul nr.5 poate fi

tiparita in culoarea rosie.

Lăţimea bordurilor continue este de aproximativ 3

mm. Bordura discontinuă este constituită dintr-o

succesiune de pătrate cu latura de 3 mm, aflate la

distanţă de 3 mm unul de altul.

Declaraţia informatizată Anexa A7, titlul I, punctul A, Apendicele III al Convenţiei Articolul 205 din RVC, Anexa 37, titlul I, punctul A, din RVC Articolul 4(3) Conventia DAU

Regula generală cere ca declaraţiile de tranzit să fie

întocmite în scris pe un DAU completat de mână, cu

ajutorul unei maşini de scris sau tipărit printr-un

sistem informatizat de prelucrare a declaraţiilor.

Totuşi, autorizarea de a tipări DAU prin sisteme

informatizate publice sau private, dacă este necesar

pe hârtie, poate fi supusă unor condiţii.

Atunci cand declaratiile sunt tiparite pe hartie

intreaga, pot fi tiparite printr-un program pe computer

utilizand orice culoare.

Totusi, documentele tiparite la imprimanta trebuie sa

fie in conformitate cu regulile stabilite. Utilizarea

hartiei non autocopiante poate fi autorizata atunci

cand acestea sunt completate printr-un procedeu

infomatic (de ex. la imprimanta laser)

Atunci când formularul este completat cu ajutorul unei

maşini de scris, printr-un procedeu mecanografic sau

asemănător, el trebuie introdus în maşină astfel încât

prima literă a datei ce urmează să se înscrie în

căsuţa nr.2 să fie plasată în căsuţa care figurează în

colţul superior stâng.

Formularul mai poate fi completat şi de mână, scris

citeţ cu cerneală şi cu litere mari de tipar. Completarea Pentru întocmirea unei declaraţii de tranzit, trebuie

152

unei declaraţii de tranzit

completate toate rubricile obligatorii ale setului de

exemplare DAU; completarea celorlalte este

facultativă. Instrucţiunile privind întocmirea DAU

figurează în anexa 8.1.

Doar primul formular DAU trebuie completat. Dat fiind

că acesta trebuie să fie autocopiant, datele vor

apărea şi pe celelalte exemplare.

Anexele 8.2. şi 8.3 furnizează cele mai cuprinzătoare

informaţii despre procedeul autocopiant.

Limba Declaraţiile de tranzit trebuie întocmite într-una din

limbile oficiale ale părţilor contractante, acceptată de autorităţile competente din ţara de plecare.

VAMA Atunci cand indicatiile dintr-o declaratie de tranzit completata in limba Greaca trebuie reproduse pe o alta declaratie de tranzit, autoritatile responsabile pentru reproducerea lor fie: - ataseaza a copie certificata a declaratiei in Greaca la declaratia pe care

trebuie facute mentiunile, cu referire la fotocopia acestei ultime declaratii, fie

- introduc o traducere in limba proprie a mentiunilor de pe declaratie pe care trebuie sa le inscrie.

Pentru a se evita întârzierile la biroul de plecare/

destinaţie (sau la biroul de trecere) este important ca

operatorii să completeze corect DAU.

Biroul de plecare este obligat să se asigure că DAU

este completat corect şi citeţ şi că ştampila biroului de

plecare este aplicată în mod clar pe declaraţie. Rubricile pentru tranzit Lista maximală

Lista maximală a rubricilor care trebuie completate

pentru regimul de tranzit este următoarea: rubricile

nr.1 (a treia sub-diviziune), 2, 3, 4, 5, 6, 8, 15, 17, 18,

19, 21, 25, 26, 27, 31, 32, 33 (prima sub- diviziune),

35, 38, 40, 44, 50, 51, 52, 53, 55 şi 56 (adică, în afară

153

de rubrica 26 - rubricile cu fond verde).

Pentru informaţii mai ample, a se vedea anexa 8.1.

VAMA Rubricile DAU indicate prin majusculele B,C,D(/J),E(/J),F,G şi I trebuie să fie completate de autorităţile vamale (sau de expeditor agreat in cazul rubricii D(/J)). Totuşi, partea stângă a rubricii I poate fi utilizată şi de destinatarul agreat.

Erori în completarea DAU Articolul 25 al apendicelui I al convenţiei Articolul 65 din CVC

Ştersăturile şi scrisul deasupra nu sunt permise.

Toate corecturile trebuie să se facă bifând indicaţiile

eronate şi adăugând, dacă este necesar,indicaţiile

dorite.

Acestea trebuie să fie parafate de cel care le-a scris

şi vizate de autorităţile vamale. In unele cazuri,

acestea pot să ceară depunerea unei noi declaraţii.

Totuşi, nu se permite nici o corectare atunci când

autorităţile competente, după ce au primit declaraţia

de tranzit, şi-au semnalat intenţia de a examina

mărfurile, au stabilit că datele furnizate nu erau

corecte sau au acordat deja liberul de vamă al

mărfurilor. 3.2.2 Exemplarele DAU BIS45 Articolul 17 al apendicelui I al convenţiei Articolul 208 din RVC

Documentul administrativ unic poate fi însoţit, dacă e

necesar, de unul sau de mai multe file

complementare numite DAU BIS

Utilizarea exemplarelor DAU BIS

Exemplarele DAU BIS pot fi folosite în următoarele

cazuri:

1. Dacă declaraţia de tranzit conţine mai mult de

un articol sau

2. Dacă un transport conţine mărfuri T1, T2 şi

T2F. Exemplarele DAU BIS sunt folosite în acest

caz (ca liste de încărcătura) pentru a furniza

informaţii amanunţite despre statutul vamal al

45

Modificat prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005

154

diferitelor mărfuri (T1, T2 sau T2F). Documentul

administrativ unic furnizează, în plus, un rezumat

al exemplarelor DAU BIS utilizate pentru mărfurile

de fiecare statut. Completarea exemplarelor DAU BIS Titlul III, anexa A7, Apendicele III al Convenţiei. Anexa 37 din RVC

Exemplarele DAU BIS fac parte din declaraţia de

tranzit şi trebuie să satisfacă aceleaşi cerinţe tehnice.

Ele trebuie completate conform instrucţiunilor de

completare a documentului administrativ unic, dar:

în cazul transporturilor mixte (la care sigla „T”

este aplicată în caseta nr.1, subdiviziunea 3, a

DAU), se aplică sigla „T1bis”, „T2bis” sau

„T2Fbis”, după caz, in caseta nr.1,

subdiviziunea 3 „Declaraţie”, a DAU BIS

utilizarea casetelor nr. 2 „Expeditor/Exportator”

şi nr. 8 „Destinatar” (caseta 2/8 în seturile de 4

pagini) din exemplarele DAU BIS este

facultativă pentru părţile contractante şi nu

trebuie să conţină decât numele şi, eventual,

numărul de identificare al persoanei

respective.

Formularele complementare care au siglele „T1bis” şi

„T2bis” nu trebuie să fie semnate.

În afara unui transport mixt, toate casetele nr. 31

„Denumirea mărfurilor” care nu sunt utilizate trebuie

barate astfel încât sa împiedice utilizarea lor

ulterioară.

Notă: Utilizarea combinată a exemplarelor DAU BIS

şi a listelor încărcăturii nu este posibilă.

3.2.3 Lista de încărcătură, formular şi completare

Liste de

încărcătură ca

parte descriptivă

a DAU

Pot fi utilizate liste de încărcătură ca parte descriptivă

a DAU.

Acestea trebuie să fie conforme cu formularul

prezentat în anexa A10 a apendicelui III din convenţie

şi în anexa 45 a RVC, în afară de cazul în care este

autorizată utilizarea unei liste de încărcătură speciale.

Pentru informaţii mai ample despre lista de

155

încărcătură specială, a se vedea Partea V.

Utilizarea listelor de încărcătură nu afectează

obligaţiile legate de procedura de expediere/de

export sau de orice procedură în vigoare în ţara de

destinaţie avută în vedere, sau referitoare la

formularele utilizate pentru aceste formalităţi.

Poate fi folosită ca listă de încărcătură numai faţa

fomularului.

Cerinţe

tehnice

Anexa A11,

Apendicele III

din convenţie

Anexa 44 bis a

RVC

Hârtia folosită pentru listele de încărcătură trebuie să

fie hârtie adezivă pentru înscrisuri cântărind cel puţin

40 gr/mp şi care să fie atât de rezistentă încât

atunci când este folosită în mod normal să

nu se rupă şi nici să nu se şifoneze.

Listele de încărcătură trebuie să cuprindă:

* titlul "Listă de încărcătură";

* un cadru de 70 mm/55 mm împărţit într-o parte

superioară de 70 mm/15 mm unde să se aplice sigla

"T" urmată de una din menţiunile necesare şi o parte

inferioară de 70 mm/40 mm unde să se facă celelalte

menţiuni necesare;

* coloane al căror cap de tabel este redactat după

cum urmează:

- Număr de ordine,

- Mărci, numere, numărul şi natura coletelor,

- Descrierea mărfurilor,

- Ţara de expediţie/de export,

- Masa brută (kg)

- Rezervat administraţiei.

Cei interesaţi pot să adapteze după nevoile lor

lăţimea acestor coloane, dar coloana intitulată

"Rezervat administraţiei" trebuie să aibă o lăţime de

cel puţin 30 mm. Pot fi utilizate şi alte spaţii decât

cele arătate mai sus.

Listele de încărcătură trebuie întocmite în acelaşi

număr de exemplare ca şi declaraţia de tranzit la care

se referă.

156

AGENT ECONOMIC

1. Orice articol înscris pe lista de încărcătură trebuie să fie precedat de un

număr de ordine.

2. Fiecare articol trebuie urmat, dacă este necesar, de orice referinţă

cerută de reglementare, în special referinţele la documentele, certificatele

şi autorizările prezentate.

3. Imediat sub ultima înscriere, trebuie trasată o linie orizontală iar spaţiile

nefolosite trebuie barate astfel încât să fie imposibilă orice adăugire

ulterioară.

4. Atunci când listele de încărcătură sunt utilizate pentru o trimitere

conţinând mai multe tipuri de mărfuri, trebuie barate următoarele rubrici

ale DAU:

rubrica nr.15 "Ţara de expediţie/de export",

rubrica nr.32 "Număr de articole",

rubrica nr.33 "Codul mărfurilor",

rubrica nr.35 "Masa brută (kg)

rubrica nr.38 "Masa netă (kg)" şi, dacă este necesar,

rubrica nr.40 "Declaraţie sumară, document precedent",

rubrica nr.44 "Menţiuni speciale/ducumente prezentate/certificate şi

autorizaţii".

5. Atunci când listele de încărcătură sunt utilizate pentru trimiterea mai

multor tipuri de mărfuri, rubrica nr.31 "Colete şi descrierea mărfurilor" din

DAU nu trebuie să fie folosită pentru indicarea mărcilor şi numerelor, a

numărului şi a naturii coletelor, nici pentru descrierea mărfurilor. In schimb

trebuie să se indice aici, în caz de nevoie, numărul de serie şi sigla (T1,

T2 sau T2F) a listelor de încărcătură anexate.

VAMA Biroul de plecare înscrie numărul de înregistrare pe lista de încărcătură. Acest număr este acelaşi cu cel al DAU asociat. Acesta fie că se aplică cu ajutorul unei ştampile care conţine numele biroului de plecare, fie se scrie cu mâna. In acest ultim caz, ştampila oficială a acestui birou trebuie să însoţească numărul. Semnătura funcţionarului vamal este facultativă.

Atunci când mai multe liste de încărcătură însoţesc acelaşi DAU, fiecare listă trebuie să poarte un număr de serie atribuit de principalul obligat. Numărul total de liste de încărcătură care însoţesc DAU figurează în rubrica nr.4 "List.încărc." de pe acesta din urmă.

157

Notă: nu este posibil să se combine utilizarea de liste de încărcătură şi de exemplare DAU BIS.

Trimiteri mixte Articolele 19 şi 20 din apendicele I al convenţiei Articolele 351 şi 352 ale RVC

3.2.4 Trimiteri mixte46

În cazul transporturilor care conţin, în acelaşi timp,

mărfuri care circulă sub regimul de tranzit T1 şi

mărfuri comunitare care circulă sub regimul de tranzit

T2/T2F, sub acoperirea unei singure declaraţii de

tanzit, documentul administrativ unic va fi însoţit de

exemplare DAU BIS (vezi punctul 3.2.2) sau de liste

de încărcătură (vezi punctul 3.2.3) separate.

Documentul administrativ unic furnizează informaţiile

comune, precum şi un rezumat al exemplarelor DAU

BIS sau al listelor de încărcătură folosite pentru

mărfurile de diferite statute.

Fiecare exemplar DAU BIS sau listă de încărcătură

acoperă mărfuri care au acelaşi statut vamal.

Ca alternativa, se pot întocmi documente

administrative unice separate (de exemplu un DAU

T1 pentru mărfurile necomunitare şi un DAU T2 sau

T2F pentru mărfurile comunitare).

Nota: Este posibil ca mărfurile comunitare care nu

sunt plasate sub regimul vamal de tranzit (şi care

circulă pe teritoriul vamal al Comunităţii) să fie

transportate cu acelaşi mijloc de transport ca şi

mărfurile plasate sub acest regim. În acest caz,

declaraţia de tranzit acoperă numai mărfurile plasate

sub regimul de tranzit (pentru informaţii mai ample

despre transporturile mixte vezi capitolul 2, punctul

3.8.1).

OPERATOR

În cazul unui transport mixt, sigla „T” se aplică în câmpul din dreapta al

casetei nr.1 a documentului administrativ unic. Spaţiul gol de după sigla

„T” trebuie să fie barat, ceea ce indică faptul că sunt anexate exemplare

DAU BIS cu sigla „T1bis”, „T2bis”sau „T2Fbis” sau liste ale încărcăturii cu

46

Înlocuit prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005, doc TAXUD/801/2004

158

sigla „T1”, „T2”sau „T2F”, după caz.

Dacă se utilizează exemplare DAU BIS, următoarele casete ale primului

articol al documentului administrativ unic trebuie să fie barate:

Caseta nr.32 „Articolul nr.”,

Caseta nr.33 „Codul mărfurilor”,

Caseta nr.35 „Masa bruta”,

Caseta nr.38 „Masa neta”,

Caseta nr.40 „Declaraţia sumara, document precedent”, şi, dacă

trebuie,

Caseta nr.44 „Menţiuni speciale/documente/certificate si autorizaţii”

Printre altele, o menţiune referitoare la numerele exemplarelor DAU BIS

cu sigla „T1bis”, „T2bis”sau „T2Fbis” se trece în:

Caseta nr.31 „Colete şi descrierea mărfurilor”

Dacă se utilizează liste de încărcătură, următoarele casete din documentul

administrativ unic trebuie să fie barate:

Caseta nr.15 „Ţara de expeditie/export”,

Caseta nr.32 „Articolul nr.”,

Caseta nr.33 „Codul mărfurilor”,

Caseta nr.35 „Masa brută”,

Caseta nr.38 „Masa netă”,

Caseta nr.40 „Declaraţia sumară, document precedent”, şi, dacă

trebuie,

Caseta nr.44 „Menţiuni speciale/documente/certificate şi autorizaţii”

Printre altele, o menţiune referitoare la seriile, numerele şi siglele („T1”,

„T2”sau „T2F”) diferitelor liste de încărcătură se trece în:

Caseta nr.31 „Colete şi descrierea mărfurilor”

Dacă se transportă simultan mărfuri T1 şi mărfuri T2, aceleaşi manifeste

pot fi utilizate, bifându-se pe unele mărfurile T1 şi pe altele mărfurile T2.

Pentru informaţii mai ample asupra ambalajelor în cazul transporturilor mixte, vezi punctul 4.1 al prezentului capitol.

159

Articolul 21 Apendicele I al convenţiei Articolul 199, paragraful 1, din RVC

3.2.5 Semnarea declaraţiei de tranzit47 Prin semnarea declaraţiei de tranzit, principalul obligat îşi asumă responsabilitatea pentru exactitatea informaţiilor prezentate, pentru autenticitatea documentelor anexate şi pentru respectarea tuturor obligaţiilor ce decurg din plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit.

OPERATOR Insuşi principalul obligat sau un mandatar al său, semnează declaraţia de tranzit în rubrica nr.50 a DAU. Semnatura principalului obligat trebuie să fie olografă pe exemplarul nr.1, dar poate fi reprodusă prin autoimprimare pe celelalte exemplare.

Inlocuirea semnăturii manuscrise Articolul 4 din apendicele I al convenţiei Articolele 4 şi 199, paragraf 2, din RVC

Înlocuirea semnăturii olografe cu o semnătură

electronică poate fi autorizată dacă formalităţile sunt

efectuate cu ajutorul unui sistem informatic public sau

privat.

Autorităţile competente pot acorda această facilitate

operatorilor care îndeplinesc un anumit număr de

condiţii tehnice şi administrative, care vor fi stabilite în

autorizaţie.

În acest caz, semnătura olografă se înlocuieşte cu o

semnătură electronică, aceasta din urmă având

aceeaşi valoare juridică. Dispensa de semnătură

Expeditorii agreaţi pot fi autorizaţi sa nu semneze

declaraţia de tranzit, sub rezerva prezentării unui

angajament scris prin care aceştia recunosc că

acţionează ca principali obligaţi pentru toate

operaţiunile de tranzit efectuate sub acoperirea

declaraţiilor de tranzit pe care au fost aplicate

ştampilele lor speciale.

Pentru informaţii mai ample asupra acestei proceduri,

considerate ca o simplificare a procedurii normale

47

Înlocuit prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005

160

de tranzit, a se vedea Partea IV.

4. Situaţii particulare (pro memoria) 4.1 Reguli aplicabile mărfurilor ambalate Următoarele reguli trebuie să se aplice mărfurilor

ambalate: a) Mărfuri ne-comunitare ambalate care nu au statut comunitar O singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent. b) Mărfuri ne-comunitare ambalate care au statut comunitar În toate cazurile o singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent.

Articolul 340c(3) RVC

c) Mărfuri comunitare la care se face referire în Articolul 340c(3) Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitar O singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent. În orice caz, atunci când astfel de produse în loc să fie exportate în afara teritoriului vamal sunt puse în liberă circulaţie, li se aplică tratamentul comunitar numai în baza eliberării unui document T2L retrospectiv. Lăsând la o parte posibilitatea acordării de restituiri la exportul produselor agricole, în vederea rambursării drepturilor, un document T2L poate fi obţinut numai în urma achitării datoriilor CCT aplicabile ambalajelor.

(d) Mărfurile comunitare ambalate care nu au statut comunitar 1) Exportate din teritoriul vamal

Exportate către o ţară terţă, alta decât EFTA

O declaraţie T1 trebuie completată pentru ambalaje astfel încât, dacă ambalajul este pus în liberă circulaţie, nu beneficiază în mod greşit de tratament comunitar. Acest document trebuie să poarte una din următoarele menţiuni:

161

CS zboţí Společenství

DA fælleskabsvarer DE Gemeinschaftswaren EE Ühenduse kaup EL θoηvoηηθα εκπoξεúκαηα ES mercancías communitarias FR merchandises communautaires IT merci comunitarie LV Kopienas preces LT Bendrijos prekės HU közösségi áruk MT Merkanzija Komunitarja NL communautaire goederen PL towary wspólnotowe PT mercadorias comunitárias SI skupnostno blago SK Tovar Spoločenstva FI yhteisötavaroita

SV gemenskapsvaror EN Community goods RO Mărfuri comunitare

Exportate către o ţară AELS O singură declaraţie T1 trebuie completată pentru

162

mărfuri şi ambalajul afferent. Acest document trebuie să poarte menţiunea “Mărfuri comunitare” aşa cum s-a arătat mai sus şi “T1 ambalaje” aşa cum se arată mai jos. 2) Destinate altor State membre în sensul Articolului 163 (1) din Codul vamal comunitar O singură declaraţie T2 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent după achitarea datoriei vamale aplicabile ambalajelor. Atunci când persoana interesată nu doreşte să achite datoria vamală aplicabilă ambalajelor, declaraţia T2 trebuie să poarte una din următoarele menţiuni:

CS obal T1 DA T1 emballager DE T1-Umschließungen EE T1-pakend EL Σπζθεπαζηα T1 ES envases T1 FR emballages T1 IT imballaggi T1 LV T1 iepakojums

LT T1 pakuotė HU T1 göngyölegek MT Ippakkjar T1 NL T1-verpakkingsmiddelen PL opakowania T1 PT embalagens T1

163

SI pakiranje T1 SK Obal T1 FI T1-pakkaus SV T1-förpackning EN T1 packaging RO ambalaje T1

3) Destinate altor State Membre în afara celor precizate la punctul (2) menţionat mai sus.

Nu este necesară completarea declaraţiei de tranzit comunitar după achitarea datoriei vamale aplicabilă ambalajelor. În cazul în care persoana interesată nu doreşte achitarea datoriei vamale, atunci se plasează în procedură T1. (e) Transporturi mixte

1) Transporturi care includ într-un singur colet mărfuri în procedură T1 şi mărfuri în procedură T2 .

Se întocmesc declaraţii separate în concordanţă cu statutul conţinuturilor. În rubrica 31, cantităţile transporturilor separate trebuie indicate în partea superioară a acestei rubrici, ca de altfel şi descrierea şi numărul altor documente completate pentru transporturile mixte în cauză. Declaraţiile trebuie să poarte una din menţiunile următoare:

CS obal Společenství DA fælleskabsemballager DE gemeinschaftliche Umschließungen EE Ühenduse pakend

164

EL Koηλoηηθε ζπζθεπαζηα ES envases comunitarios FR emballages communautaires IT imballaggi comunitari LV Kopienas iepakojums LT Bendrijos pakuotė HU közösségi göngyölegek MT Ippakkjar Komunitarju NL communautaire verpakkingsmiddelen PL opakowania wspólnotowe PT embalagens comunitárias SI skupnostno pakiranje SK Obal Spoločenstva FI yhteisöpakkaus SV gemenskapsförpackning EN Community packaging

RO Ambalaje comunitare

Dacă transportul combinat este in ambalaje T1, trebuie completată o singură declaraţie pentru mărfuri şi pachete. 2). Transportul mixt care include un singur pachet de marfă în procedura T1 şi mărfuri în mişcare în afara procedurii de tranzit. Va fi folosită o singură declaraţie. În rubrica 31, cantităţile şi felul mărfurilor în transporturi împărţite (split consignments) în procedura T1 trebuie menţionate una din următoarele menţiuni:

165

CS zboţí není v reţimu tranzitu

DA varer ikke omfattet af forsendelsesprocedure DE nicht im Versandverfahren befindliche Waren EE Kaubad ei ole transiidi protseduuril EL ........................... ES mercancías fuera del procedimento de tránsito FR marchandises hors procédure de transit IT merci non vincolate ad una procedura di transito LV Precēm nav piemērota tranzīta procedūra LT Prekės, kurioms neįforminta tranzito procedūra HU nem továbbítási eljárás alá tartozó áruk MT Merkanzija mhux koperta bi proċedura ta' transitu NL geen douanevervoer PL towary nie przewożone w procedurze tranzytu PT mercadorias não cobertas por um procedimento de trânsito SI blago, ki ni krito s tranzitnim postopkom SK Tovar nie je v tranzitnom reţime FI tavaroita, jotka eivät sisälly passitusmenettelyyn SV varor ej under transitering EN goods not covered by a transit procedure

RO mărfuri neacoperite de procedura de tranzit

4.2. Mărfuri în bagajele pasagerilor

Articolul 323 RVC

Administraţiile sunt obligate să aplice prevederile

Articolului 323 al CVC (care stabileşte statutul

comunitar) în cazul mărfurilor în bagajele pasagerilor

fără destinaţie comercială.

Oricum, la intrarea pe teritoriul vamal al Comunităţii,

pasagerii care vin dintr-o ţară terţă pot plasa mărfurile

în procedura de tranzit comunitar.

4.3. Transportul mărfurilor comunitare către, de la sau printr-o ţară AELS

Când mărfurile sunt transportate în sau prin teritoriul

uneia sau mai multor ţări AELS este recomandabil să

se respecte regulile următoare în vederea asigurării

trecerii frontierei:

a). Când mărfurile sunt transportate între două puncte

166

situate în Comunitate prin teritoriul uneia sau a mai

multor ţări AELS, este recomandabil să se plaseze în

procedura de tranzit comun/comunitar la biroul vamal

competent unde principalul obligat este autorizat, sau

unde mărfurile sunt încărcate pentru transportul în

procedura de tranzit comun/comunitar, sau cel târziu

înainte de ajungerea la zona de frontieră a

Communităţii/AELS pentru a evita întârzierile la

trecerea frontierei. Similar, este recomandabil ca

transporturile să se încheie în procedura de tranzit

comun/comunitar în afara frontierei Comunităţii/AELS

oricând e posibil.

b). Autorităţile competente din Statele Membre şi din

ţările AELS trebuie să se asigure că agenţii

economici sunt informaţi oficial despre prevederi şi

sunt înştiinţaţi de avantajele aplicării prevederilor

paragrafului a), în vederea evitării pe cât posibil a

dificultăţilor practice la frontierele Comunităţii/AELS.

Tranzit prin teritoriul unei ţări AELS

Art. 163 CVC/ Art. 2 Convenţie

Transportul mărfurilor comunitare dintr-un punct din Comunitate către altul printr-o ţară AELS poate avea loc în cadrul procedurii T1 sau T2(vezi Partea I, paragraful 4.1.2.1.)

Mişcarea mărfurilor comunitare către o ţară AELS.

Mişcarea mărfurilor comunitare către o ţară AELS.

Când mărfurile sunt exportate către o ţară AELS în procedură de tranzit, declaraţiile de tranzit trebuie să aibă menţionat „Export” în roşu pe toate exemplarele documentelor de tranzit.

793(5) RVC

Când mărfurile sunt exportate fără o procedură de

tranzit de ex. aerian sau naval, nu este obligatorie

menţiunea „Export” în roşu pe documentul de tranzit.

Când mărfurile comunitare sunt transportate în

procedură simplificată pe calea ferată de la o staţie

167

de cale ferată în teritoriul Comunităţii la o staţie de

cale ferată de destinaţie într-o ţară AELS, este o

problemă de export. În orice caz, dacă mărfurile sunt

retrimise dintr-o ţară AELS către o parte a

Comunităţii, operaţiunea nu trebuie să fie referitoare

la un export dacă operatorul demonstrează că este o

problemă de livrare intra-Comunitară. Această

dovadă poate fi eliberată în particular de realizarea

unei facturi care poartă numerele de înregistrare a

TVA ale expeditorului şi destinatarului aşa cum

prevede Directiva EEC 77/388, sau prin realizarea

Documentului de Însoţire Administrativ pentru Accize

aşa cum se prevede în Directiva EEC 92/12.

Re-exportul mărfurilor comunitare dintr-o ţară

AELS

Re-exportul mărfurilor comunitare dintr-o ţară AELS. Art. 9, Convenţie

a). Mărfurile comunitare care au fost aduse într-o ţară

AELS în procedura T2 pot fi re-exportate sub acea

procedură cu conditia ca:

i). Nu a intervenit nici o schimbare în starea sau

identificarea sa;

ii). Nu au fost plasate, în acea ţară AELS, într-o altă

procedură decât tranzit sau antrepozit*, şi

iii). Documentul T2 sau T2L emis de o ţară AELS

poartă o referinţă la documentul precedent emis de

un Stat Membru şi toate menţiunile speciale apar.

*doar mărfurile antrepozitate pentru mai puţin de cinci

ani (sau mărfuri în conformitate cu Capitolele 1-24 ale

Sistemului Armonizat şi antrepozit pentru mai puţin

de şase luni) pot fi recunoscute sub procedura T2.

b). Oricum, în cazul exportului prin aer sau apă fără o

procedură de tranzit (a se vedea mai sus), ţările

AELS nu pot emite un T2 dacă nu a fost o declaraţie

de tranzit ca document precedent. În consecinţă, re-

expedierea trebuie efectuată sub acoperirea unui

document T1. La re-intrarea în Comunitate,

transportul trebuie tratat ca un import de mărfuri dintr-

o ţară ţerţă.

Acţiunea de re-intrare a mărfurilor retrimise în

168

Comunitate.

Acţiunea de re-intrare a mărfurilor retrimise în Comunitate

i). Când mărfurile comunitare sunt re-expediate dintr-

o ţară AELS cu destinaţie în Comunitate, ele sunt

transportate sub acoperirea unui document T2 sau a

unui document echivalent (de ex. Scrisoare de

trăsură CIM-T2).

ii). În vederea determinării, în Statul Membru de

destinaţie, dacă este furnizat – achiziţie intra-

Comunitară care va fi intreruptă într-o ţară AELS sau

un re-import urmat de export temporar sau definitiv

din Comunitate, trebuie observate următoarele reguli:

1. Mărfurile şi declaraţia T2 sau documentul

echivalent trebuie prezentate la biroul vamal

de destinaţie în vederea completării operaţiunii

de tranzit.

2. Este responsabilitatea acestui birou să decidă

dacă mărfurile pot fi eliberate imediat sau

trebuie plasate într-o procedură vamală.

3. mărfurile trebuie eliberate imediat în cazul în

care o declaraţie sau documentul echivalent

nu poartă referinţa exportului precedent din

Comunitate.

În caz de îndoieli, biroul de destinaţie poate solicita o

dovadă de la destinatar (de ex. Emiterea unei facturi

cu numărul de înregistrare al TVA al expeditorului şi

destinatarului în concordanţă cu prevederile Directivei

77/388/EEC modificată), sau prin controlul aposteriori

al documentului.

4. Mărfurile trebuie transmise vămii pentru

aprobare sau folosinţă cu toate consecinţele

care urmează (plătirea TVA la import şi taxele

interne când este necesar):

- când este specificat pe declaraţia T2 sau pe

documentul echivalent că este o operaţiune

care urmează un export din Comunitate

(menţiunea „export” aşa cum este prevăzut în

Art. 793 (6) din RVC şi repetat în concordanţă

cu prevederile art. 9 (4) al Convenţiei privind

regimul de tranzit comun, sau

- când destinatarul sau reprezentantul său nu

pot demonstra că a fost o livrare intra

169

comunitară.

4.4. Duplicate

În caz de furt, pierdere sau distrugere a declaraţiei de

tranzit, a documentului T2L sau a exemplarului de

control T5, poate fi emisă o copie (duplicat).

Duplicatul trebuie emis:

La cerea autorităţii vamale,

La cererea părţii interesate după investigaţii

ale biroului vamal implicat.

Duplicatul trebuie să aibă menţionat cuvântul

„DUPLICAT”, cu litere îngroşate, ştampila biroului

vamal care a emis duplicatul şi semnătura celui

autorizat.

5. Excepţii (pro memoria)

170

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

171

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale 8. Anexe

- 8.1. Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU

- 8.2. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra cărora informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant

- 8.3. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra cărora

informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant

172

Anexa 8.1

Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU

Rubrici rezervate operatorilor economici

I. Formalităţi în ţara de plecare.

Rubrica nr.1 - Declaraţie

Trebuie completată numai a 3-a sub-diviziune. Menţiunile care trebuie să

figureze aici, după caz, sunt următoarele:

T1: pentru circulaţia mărfurilor necomunitare în cadrul Comunităţii şi care provin

sau sunt destinate Comunităţii şi ţărilor AELS, precum şi între ţările AELS.

Regimul T1 mai este folosit pentru a acoperi circulaţia mărfurilor comunitare în

anumite împrejurări;

T2: pentru circulaţia mărfurilor comunitare, Dacă este cazul;

T2F: pentru mărfurile comunitare expediate la destinaţie Comunitate, provenind

dinspre sau între teritoriile Comunităţii, unde directiva TVA nu se aplică;

T: pentru circulaţia de trimiteri mixte care regrupează mărfuri T1 şi T2. In acest

caz, mărfurile sunt enumerate pe exemplare DAU BIS sau pe liste de încărcătură

distincte pentru fiecare categorie. Spaţiul gol din spatele siglei "T" trebuie barat

pentru a se evita adăugarea unor cifre sau litere suplimentare.

Notă: Dacă, după caz, siglele "T1", "T2", T2F", "T1bis", "T2bis", T2Fbis", au fost

omise, se consideră că mărfurile sunt plasate sub regimul T1.

Rubrica nr.2 - Expeditor / exportator

Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante.

Aici trebuie să se indice numele şi adresa completă a expeditorului/exportatorului

în cauză.

Părţile contractante pot să adauge notiţei de utilizare obligaţia de a include

numele de identificare atribuit celui interesat de autorităţile competente pentru

motive fiscale, statistice sau altele.

173

In caz de trimitere grupată, menţiunea "Divers", în limba adecvată, poate fi

înscrisă în această rubrică şi lista expeditorilor poate fi anexată declaraţiei.

Rubrica nr.3 - Formulare

În această rubrică trebuie să se indice numărul de ordine al setului şi numărul

total de seturi de formulare şi de formulare complementare utilizate. De exemplu,

în cazul unui DAU însoţit de două exemplare DAU BIS, 1/3 este indicat pe DAU,

2/3 pe primul exemplar DAU BIS şi 2/3 pe al doilea.

Dacă declaraţia se referă la un singur articol(adică atunci când o singură

rubrică “descrierea mărfurilor” trebuie completată) nu se înscrie nimic în rubrica

3, dar cifra 1 este aplicată în rubrica 5.

Dacă sunt folosite două seturi a 4 file în loc de un set a 8 file, acestea sunt

considerate că formează unul singur, în scopul stabilirii numărului de formulare.

Rubrica nr.4 - Lista de încărcătură

In această rubrică se indică numărul total de liste de încărcătură sau de liste

comerciale descriptive, anexate eventual la declaraţie.

Rubrica nr.5 - Articole

In această căsuţă se indică numărul total de articole acoperite de DAU. Numărul

de articole corespunde numărului de rubrici 31 ce trebuie completate.

Rubrica nr.6 - Total colete

Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante.

In această rubrică căsuţă se indică numărul total de colete (palete, cutii, bobine,

etc.) care constituie trimiterea în cauză.

Rubrica nr.8 - Destinatar

In această rubrică trebuie să se indice numele şi adresa completă ale persoanei,

persoanelor sau societăţilor cărora trebuie să le fie livrate mărfurile (destinatarul).

In caz de grupare, menţiunea "Diverşi", în limba adecvată, poate fi înscrisă în

această rubrică şi lista destinatarului poate fi anexată DAU.

Părţile contractante pot permite ca această rubrică să nu fie completată în cazul

în care destinatarul este stabilit în afara teritoriului părţilor contractante (adică

Comunitate/ţară AELS).

In acest stadiu indicarea numărului de identificare nu este obligatorie.

Rubrica nr.15 - Ţara de expediere/de export

In această rubrică trebuie să fie înscris numele ţării de provenienţă din care sunt

expediate/exportate mărfurile.

174

Rubrica nr.17 - Ţara de destinaţie

In această rubrică trebuie să fie înscris numele ţării de destinaţie.

Rubrica nr.18 - Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport la

plecare

Informaţiile următoare trebuie să fie furnizate:

- în prima sub-diviziune, identitatea, de exemplu numărul sau numerele de

înmatriculare, sau numele, mijloacele de transport (autocamion, vapor,

vagon de cale ferată, avion) pe care mărfurile sunt direct încărcate

atunci când sunt prezentate la biroul de plecare;

- în cea de a doua sub-diviziune, naţionalitatea acestor mijloace de

transport, utilizându-se codul prevăzut în acest scop.

Dacă mijlocul de transport este constituit din mai multe elemente, se indică

naţionalitatea mijlocului care asigură propulsarea ansamblului.

De exemplu, dacă se utilizează un vehicol tractor şi o remorcă înmatriculate

diferit, este bine să se indice atât numărul de înmatriculare al vehicolului tractor

cât şi cel al remorcii, precum şi naţionalitatea vehicolului tractor.

CAMIOANE

se indică numărul de înmatriculare al vehiculului.

CONTAINERE

numărul containerului nu trebuie indicat în această rubrică, ci în rubrica nr.31.

In schimb, informaţiile referitoare la vapor sau la vehiculul care transportă

containerul trebuie să figureze în această rubrică.

VAPOR

se indică numele vaporului.

AVION

se indică numărul de înmatriculare al avionului.

CALE FERATĂ

se indică numărul de înmatriculare al vagonului de cale ferată. In acest caz,

nu este necesar să se indice naţionalitatea.

In cazul caroseriilor amovibile aşezate pe vagoane, în rubrica nr.31 este

indicat numărul de înmatriculare al acestora, întrucât sunt considerate

containere.

INSTALAŢII DE TRANSPORT FIXE

In acest caz nu se indică nici numărul de înmatriculare, nici naţionalitatea.

In celelalte cazuri, declararea naţionalităţii este facultativă pentru părţile

contractante.

175

Rubrica nr.19 - Containere (Ctr)

Utilizarea acestei rubrici căsute este facultativă pentru părţile contractante.

Unul din codurile următoare trebuie indicat pentru a se indica situaţia presupusă

la trecerea frontierei părţii contractante unde se află biroul de plecare, aşa cum

este ea cunoscută în momentul plasării mărfurilor în regim de tranzit:

Codurile aplicabile sunt următoarele:

"0" atunci când mărfurile nu sunt transportate într-un container;

"1" atunci când mărfurile sunt transportate într-un container.

Rubrica nr.21 - Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport activ

care trece frontiera

Această rubrică este facultativă pentru părţile contractante în ceea ce priveşte

identitatea (de exemplu, numărul de înmatriculare sau numele).

Această rubrică este obligatorie în ceea ce priveşte naţionalitatea.

In caz de transport feroviar sau prin instalaţii fixe, nu se indică nimic în ceea ce

priveşte numărul de înmatriculare sau naţionalitatea.

Indicaţi codul adecvat pentru gen (autocamion, vapor, vagon de cale ferată,

avion, etc.), urmat de numărul de identificare (de exemplu, numărul de

înmatriculare sau numele) al mijlocului de transport activ (mijlocul de transport

asigurând propulsarea) care se presupune că este utilizat pentru trecerea

frontierei exterioare a părţii contractante de care aparţine biroul de plecare. Apoi

indicaţi codul care corespunde naţionalităţii sale aşa cum este ea cunoscută în

momentul plasării mărfurilor în regim de tranzit.

In cazul unui transport combinat, sau Dacă există mai multe mijloace de

transport, mijlocul de transport activ este cel care asigură propulsarea

ansamblului. De exemplu, în cazul unui camion îmbarcat pe un vapor, mijlocul de

transport activ este vaporul; în cazul unui vehicul tractor şi al unei remorci,

mijlocul de transport activ este vehiculul tractor.

Rubrica nr.25 - Mod de transport la frontieră

Utilizarea acestei căsuţe este facultativă pentru părţile contractante.

Următoarele coduri trebuie să fie utilizate pentru a se indica modul de transport

activ cu care se presupune că mărfurile părăsesc teritoriul părţii contractante

unde se află biroul de plecare;

176

Codurile aplicabile sunt următoarele:

A - codul cu o cifră (obligatoriu);

B - codul cu două cifre (a doua cifră facultativă pentru părţile contractante);

A B DENUMIREA

1

2

3

4

5

7

8

9

10

12

16

17

18

20

23

30

40

50

70

80

90

Transport maritim

Vagon pe vapor de mare

Vehicol rutier cu motor pe vapor de mare

Remorcă sau semi-remorcă pe vapor de

mare

Vas de navigaţie interioară pe vapor de

mare

Transport pe calea ferată

Vehicul rutier pe calea ferată

Transport pe şosea

Transport pe calea aerului

Trimiteri postale

Instalaţii de transport fixe

Transport prin navigaţie interioara

Propulsie proprie

Rubrica nr.26 - Mod de transport la interior

Pentru Statele Membre ale UE această rubrică este facultativă în ceea ce

priveşte tranzitul comunitar.

Utilizând codul comunitar adecvat (a se vedea codurile pentru rubrica 25),

indicaţi mijlocul de transport la plecare.

Rubrica nr.27 - Locul de încărcare

Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante.

Dacă este cazul, indicaţi sub formă de cod, locul unde mărfurile trebuie să fie

încărcate pe mijlocul de transport activ cu care acestea urmează să treacă

frontiera părţii contractante unde se află biroul de plecare, aşa cum este el

cunoscut atunci când mărfurile sunt plasate în regim de tranzit.

Rubrica nr.31 - Colete şi descrierea de mărfuri - Mărci şi numere -

Numărul (numerele) containerului (containerelor) - Număr şi natură

177

In această rubrică trebuie să se indice mărcile, numerele, numărul şi natura

coletelor sau, în cazul mărfurilor neambalate, este bine să se indice numărul de

mărfuri acoperite prin declaraţie, sau menţiunea "In vrac".

In toate cazurile trebuie să fie indicată denumirea comercială uzuală a mărfurilor,

dar această denumire trebuie să cuprindă enunţurile necesare pentru

identificarea mărfurilor.

Dacă utilizarea rubricii nr.33 este obligatorie, denumirea comercială uzuală a

mărfurilor trebuie să fie destul de precisă pentru a permite clasificarea corectă a

mărfurilor.

Rubrica nr.31 mai trebuie să conţină şi indicaţiile cerute de eventualele

reglementări specifice (de exemplu, accize) care pot fi aplicate.

In caz de utilizare a containerelor, mărcile lor de identificare trebuie înscrise în

această căsuţă.

Rubrica nr.32 - Articol Nr

In această rubrică trebuie înscris numărul de ordine al articolului în cauză în

raport cu numărul total al articolelor declarate în formularele şi exemplarele DAU

BIS utilizate aşa cum sunt ele definite în căsuţa nr.5.

Dacă declaraţia se bazează doar pe un singur articol de marfă, această rubrică

nu trebuie să fie completată, cifra "1" urmând să fie indicată în rubrica nr.5.

Rubrica nr.33 - Cod mărfuri

Această rubrică trebuie completată atunci când:

- aceeaşi persoană întocmeşte o declaraţie de tranzit în acelaşi

- timp sau în urma unei declaraţii vamale comportând indicarea unui cod

- mărfuri sau

- o declaraţie de tranzit acoperă mărfuri care figurează în "lista mărfurilor care

prezintă riscuri sporite de fraudă" (anexa I din apendicele I al

convenţiei/anexă 44 C din RVC);

- reglementarea comunitară o impune în Comunitate.

Această rubrică este destinată să primească codul SH al mărfurilor, compus din

cel puţin şase cifre. Totuşi, în Comunitate indicaţi cele opt cifre ale nomenclaturii

combinate atunci când acest lucru este prevăzut de o dispoziţie comunitară.

Această rubrică nu trebuie completată pe declaraţiile de tranzit T2 şi T2F

întocmite în ţările AELS, în afară de cazul în care declaraţia de tranzit precedentă

conţine indicarea codului "marfă", caz în care trebuie să se indice codul care

figurează în declaraţia corespunzătoare.

In celelalte cazuri, utilizarea acestei rubrici este facultativă.

178

Rubrica nr.35 - Masa brutto

Se indica masa brutto, exprimată în kilograme, a mărfurilor descrise în rubrica

nr.31.

Masa brutto corespunde masei cumulate a mărfurilor şi a tuturor ambalajelor

acestora, cu excepţia containerelor şi a altor materiale de transport.

Ca regulă generală, atunci când masa brutto este mai mare de 1 kg şi comportă

o fracţiune de unitate (kg), este permis să se procedeze la următoarea rotunjire:

- de la 0,001 la 0,499 - rotunjire la unitatea inferioară (kg);

- de la 0,5 la 0,999 - rotunjire la unitatea superioară (kg).

Dacă declaraţia se referă la mai multe feluri de mărfuri, este suficient să se indice

masa brutto totală în rubrica nr.35 a primei pagini şi nu se mai completează

rubrica nr.35 de pe filele suplimentare.

Rubrica nr.38 - Masa netă

Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante. Totuşi, în caz

de tranzit comunitar, această dată trebuie indicată atunci când reglementarea

comunitară o prevede.

În această rubrică este indicată masa netă, exprimată în kilograme, a mărfurilor

descrise în rubrica nr.31 corespunzătoare. Masa netă corespunde masei

mărfurilor aşa cum sunt, fără nici un ambalaj.

Rubrica nr.40 - Declaraţie sumară/document precedent

Această rubrică serveşte la indicarea referinţei destinaţiei vamale precedente sau

a documentelor vamale corespunzătoare.

Dacă trebuie să se menţioneze mai mult de o referinţă, menţiunea "Diverse"

poate fi înscrisă şi lista de referinţe în cauză trebuie anexată declaraţiei de

tranzit.

Rubrica nr.44 - Menţiuni speciale/Documente prezentate/Certificate şi

autorizaţii

Această rubrică conţine informaţiile cerute de reglementările specifice aplicate în

ţara de expediere/export, precum şi referinţele documentelor produse în sprijinul

declaraţiei (în special numerele de înregistrare a exemplarelor de control T5,

numărul de licenţe/autorizaţii de export, datele privind reglementările veterinare şi

fitosanitare, numărul conosamentului, etc.).

In cazul mărfurilor care prezintă riscuri de fraudă sporite, sau atunci când

autorităţile vamale sau principalul obligat consideră că este necesar, poate fi fixat

179

un itinerariu obligatoriu. ţările care urmează să fie traversate trebuie să fie cel

puţin indicate. Atunci când a fost acordată o dispensă de obligaţie de itinerariu

obligatoriu, se aplică menţiunea "Dispensă de itinerariu obligatoriu ".

Sub-diviziunea "Cod menţiune specială (MS)" nu trebuie completată.

Rubrica nr.50 - Principal obligat şi reprezentant autorizat, loc, dată şi

semnătură

In această rubrică sunt înscrise numele principalului obligat (numele complet al

persoanei sau al societăţii) şi adresa lui completă, iar dacă este cazul şi numărul

de identificare care i-a fost atribuit de autorităţile competente. Dacă este necesar,

se poate indica şi numele şi prenumele sau societatea reprezentantului abilitat să

semneze pentru principalul obligat.

Sub rezerva unor eventuale dispoziţii speciale referitoare la utilizarea de sisteme

informatizate, originalul semnăturii manuscrise a persoanei interesate trebuie să

figureze pe exemplarul nr.1 al DAU, care este păstrat de biroul de plecare. Dacă

este vorba de o persoană juridică, semnatarul trebuie să indice, după semnătură,

numele, prenumele şi calitatea.

Rubrica nr.51 - Birouri de tranzit prevăzute (şi ţări) dată şi semnătură

In această rubrică trebuie înscris biroul de intrare prevăzut în fiecare parte

contractantă al cărei teritoriu se prevede a fi traversat. Dacă operaţiunea implică

traversarea unui teritoriu, altul decât cel al părţilor contractante, este cazul să se

indice biroul de ieşire prin care mijlocul de transport părăseşte teritoriul părţilor

contractante.

Birourile de tranzit sunt enumerate în "Lista birourilor competente pentru

operaţiunile de tranzit".

(http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm).

După numele biroului trebuie indicat şi codul ţării la care se face referire.

Codurile care se aplică sunt următoarele:

Belgia BE

Republica Cehă

Danemarca

Germania

Estonia

Grecia

Spania

Franţa

Irlanda

Italia

Cipru

CZ

DK

DE

EE

GR

ES

FR

IE

IT

CY

180

Letonia

Lituania

Ungaria

Luxemburg

Malta

Ţările de Jos (Olanda)

Austria

Polonia

Portugalia

Slovenia

Slovacia

Finlanda

Suedia

Regatul Unit

Islanda

Norvegia

Elveţia

România

LV

LT

HU

LU

MT

NL

AT

PL

PT

SI

SK

FI

SE

GB

IS

NO

CH

RO

Rubrica nr. 52 - Garanţie

Codul corespunzător tipului de garanţie (a se vedea tabloul de mai jos) trebuie

înscris în sub-diviziunea "Cod".

Dacă este cazul, indicaţi informaţia adecvată, aşa cum este ea specificată în

tabloul de mai jos, în rubrica "Alte indicaţii necesare".

Dacă garanţia globală, dispensa de garanţie sau garanţia izolată nu este valabilă

pentru toate părţile contractante, se adaugă menţiunea "Nu este valabil pentru"

urmată de codul părţii contractante la care se face referire (a se vedea lista

codurilor aplicabile la punctul referitor la rubrica nr.51).

Situaţie Cod Alte indicaţii

În caz de dispensă de garanţie (Art. 57, apendicele I)

0 - numărul certificatului de dispensă de garanţie

În caz de garanţie globală 1 - numărul certificatului de garanţie globală - biroul de garanţie

În caz de garanţie izolată prin garant 2 - referinţă la actul de garanţie - birou de garanţie

181

În caz de garanţie izolată în numerar 3

În caz de garanţie izolată prin titluri 4 - numărul titlului de garanţie izolată

În caz de scutire de garanţie (art. 7 al apendicelui I)

6

In caz de scutire de garanţie pe baza unui acord (art. 10(2)(a) al Convenţiei)

A

În caz de scutire de garanţie pentru parcursul între biroul de plecare şi biroul de tranzit(art. 10(2)(b) al Convenţiei)

7

În caz de garanţie izolată conform anexei IV, punctul 3, apendicele I

9 - referinţă la actul de garanţie - biroul de garanţie

Rubrica nr.53 - Biroul de destinaţie (şi ţara) In această rubrică (birou de destinaţie) trebuie să se indice numele biroului vamal unde mărfurile trebuie să fie prezentate pentru a încheia operaţiunea de tranzit. Birourile de destinaţie figurează în "Lista birourilor competente pentru operaţiunile de tranzit" disponibilă la adresa de Internet următoare: http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/csrdhome.htm. Mai trebuie indicat după numele biroului de destinaţie şi codul referitor la ţara în discuţie (utilizaţi codul adecvat care figurează în lista prezentată sub punctul destinat rubricii nr.51).

II Formalităţi pe parcurs Rubrica nr.55 - Transbordări Primele trei rânduri ale acestei rubrici trebuie completate de transportator atunci când, în timpul operaţiunii considerate, mărfurile în cauză sunt transbordate de la un mijloc de transport la altul sau de la un container la altul. Transportatorul nu poate să procedeze la transbordare decât după ce a obţinut autorizaţia autorităţilor competente din ţara unde trebuie să aibă loc transbordarea. Aceste autorităţi vizează exemplarele nr.4 şi 5 din DAU atunci când consideră că operaţiunea de tranzit poate să continuie în mod normal şi după ce au luat măsurile necesare, Dacă este cazul. Rubrica nr.56 - Alte incidente în cursul transportului Rubrica ce trebuie completată conform obligaţiilor existente în materie de tranzit.

182

In afară de aceasta, atunci când mărfurile au fost încărcate pe o semi-remorcă şi numai vehiculul tractor este schimbat în cursul transportului (fără să aibă loc vreo manipulare sau transbordare a mărfurilor) indicaţi în această căsuţă numărul de înmatriculare şi naţionalitatea noului vehicul tractor. Intr-un astfel de caz, viza autorităţilor competente nu este necesară.

Anexa 8.2

Exemplarele DAU şi formularele complementare pe care trebuie să apară, prin autocopiere, datele ce figurează aici

(începând de la exemplarul nr.1)

Numărul rubricii Exemplarele Numărul rubricii

Exemplarele

I. RUBRICILE PENTRU OPERATORII ECONOMICI

1 1-8 fără caseta din

mijloc 1-3

32 33

1-8 prima casetă din

stânga 1-8

2 1-5(1) alte casete

3 1-8 1-3

4 1-8 35 1-8

5 1-8 38 1-8

6 1-8 40 1-5(1)

8 1-5(1) 44 1-5(1)

15 1-8 50 1-8

17 1-8 51 1-8

18 1-5(1) 52 1-8

19 1-5(1) 53 1-8

21 1-5(1) 54 1-4

25 1-5(1) 55 -

27 1-5(1) 56 -

31 1-8

II. RUBRICILE PENTRU UZUL ADMINISTRATIV

C D/J E/J F

1-82

1-4 - -

G H I

- - -

183

1

În nici un caz, utilizatorilor nu trebuie să li se ceară să completeze aceste rubrici pt. tranzit, pe exemplarul 5. 2 Aceste date apar sau nu pe exemplarele specificate, la alegerea ţării de plecare.

Anexa 8.3

EXEMPLARELE FORMULARELOR DAU PE CARE TREBUIE SĂ APARĂ, PRIN AUTOCOPIERE, DATELE CE FIGUREAZĂ AICI

(începând de la exemplarul nr.1)

Numărul rubricii Exemplarele Numărul rubricii Exemplarele

I. RUBRICILE PENTRU OPERATORII ECONOMICI

1 1-4 fără caseta din

mijloc 1-3

32 33

1-4 din prima casetă

din stânga 1-4

2 1-4 alte casete

3 1-4 1-3

4 1-4 35 1-4

5 1-4 38 1-4

6 1-4 40 1-4

8 1-4 44 1-4

15 1-4 50 1-4

17 1-4 51 1-4

18 1-4 52 1-4

19 1-4 53 1-4

21 1-4 54 1-4

25 1-4 55 -

27 1-4 56 -

31 1-4

II. RUBRICILE PENTRU UZUL ADMINISTRATIV

C D/J

1-4 1-4

G H

- -

184

E/J F

- -

I -

Capitolul 2 - Formalităţi la biroul de plecare

1. Introducere

Prezentul capitol tratează formalităţile şi procedurile

care trebuie îndeplinite la biroul de plecare.

Punctul 2 descrie principiile generale care

reglementează formalităţile la biroul de plecare şi

furnizează informaţii generale asupra bazelor juridice.

Punctul 3 descrie procedura la biroul de plecare.

Tratează chestiuni legate de prezentarea,

acceptarea, verificarea şi înregistrarea declaraţiei de

tranzit, de rectificarea ei şi de constituire a garanţiei.

Furnizează totodată informaţii despre itinerar, termen,

sigilare şi acordarea liberului de vamă al mărfurilor.

Punctul 4 tratează despre situaţii deosebite privind

formalităţile la biroul de plecare.

Punctul 5 este consacrat excepţiilor.

185

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale

specifie.

Punctul 7 este destinat administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele capitolului 2.

2. Principii generale şi reglementare

Procedura de tranzit începe la biroul de plecare prin

prezentarea DAU însoţit de mărfuri.

Bazele juridice pe care se întemeiază procedurile

descrise în prezentul capitol sunt:

- articolele 22 la 29 din apendicele I al convenţiei,

- anexa II din apendicele I al convenţiei,

- articolele 62, 63, 65 şi 68 la 73 din CVC,

- articolele 202, 247 şi 355 la 357 din RVC,

- anexa 46 bis din RVC.

3. Descrierea procedurii la biroul de plecare

Prezentul punct furnizează informaţii despre:

- prezentarea DAU (punctul 3.1.),

- constituirea unei garanţii (punctul 3.2.),

- acceptarea, înregistrarea şi adnotarea DAU

(punctul 3.3.),

- rectificarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.4),

- verificarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.5),

- itinerarul şi itinerarul obligatoriu (punctul 3.6.),

- termenul (punctul 3.7),

- sigilii (punctul 3.8),

- acordarea liberului de vamă al mărfurilor(punctul

3.9).

186

Articolele 22 şi 24 din App I a Convenţiei Articolele 62 şi 63 din CVC şi articolul 202 RVC

3.1 Prezentarea DAU DAU şi toate documentele de însoţire sunt prezentate împreună cu mărfurile la biroul de plecare în timpul programului de funcţionare a acestuia. Totuşi, la cererea principalului obligat şi pe cheltuiala acestuia, documentele pot fi prezentate şi în alte momente sau în alte locuri acceptate de biroul de plecare.

Lista birourilor vamale

Biroul de plecare trebuie să fie competent pentru operaţiunile de tranzit şi tipul de trafic avut în vedere. Lista birourilor vamale competente pentru operaţiunile de tranzit figurează la adresa următoare: http://europa.eu.int//comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm.

OPERATOR Următoarele documente trebuie prezentate la biroul de plecare: * exemplarele nr.1,4 şi 5 ale DAU, completate corespunzător. In caz că se utilizează exemplare DAU BIS sau liste de încărcătură, acestea trebuie anexate la DAU; * o garanţie (Dacă este necesar, a se vedea partea III); * un document de transport. Biroul de plecare poate să scutească operatorul de a prezenta acest document, dacă este păstrat la dispoziţia lui; * Dacă procedura de tranzit urmează unui alt regim vamal, biroul de plecare poate să ceară să i se prezinte documentele referitoare la acest regim; * alte documente, dacă se cer.

VAMA Biroul de plecare: * verifică dacă exemplarele nr.1,4 şi 5 ale DAU sunt completate corect şi dacă, în caz că se utilizează exemplare DAU BIS sau liste de încărcătură, acestea sunt anexate la DAU; * verifică validitatea garanţiei; * verifică documentele de transport şi alte documente de însoţire. * verifică, dacă este cazul, documentele referitoare la regimul vamal precedent; * verifică licenţele de export sau orice alt document similar, dacă este cazul.

187

3.2 Constituirea unei garanţii

Tip de garanţie Articolul 5, App.I al convenţiei Articolul 94 CVC

Constituirea unei garanţii este cerută pentru angajarea unei operaţiuni de tranzit (în afară de cazul de dispensă de garanţie prin lege sau cu autorizare). Pentru informaţii mai ample asupra garanţiilor, a se vedea Partea III din prezentul manual.

VAMA Biroul de plecare verifică dacă: * detaliile garanţiei, indicate în rubrica nr.52 din DAU corespund documentelor prezentate; * suma totală a garanţiei este suficientă; * garanţia este validă în toate părţile contractante implicate în operaţiunea de tranzit; * garanţia este constituită în numele principalului obligat identificat în rubrica nr.50 din DAU; * garanţia n-a expirat (certificate TC31 şi TC33); * perioada de valabilitate de 1 an de la data emiterii n-a expirat (certificate TC32);

* semnătura care figurează în rubrica nr.50 a DAU corespunde cu cea dată pe verso-ul certificatului de garanţie globală TC31 sau al certificatului de dispensă de garanţie TC33. Notă: Trebuie să se prezinte originalele documentelor de garanţie. In cazul unei garanţii izolate sub forma unui angajament, actul de garanţie trebuie să fie păstrat şi anexat exemplarului nr.1 al DAU. In cazul unei garanţii globale, certificatul de garanţie (original) (TC31 sau TC33) este predat operatorului.

3.3 Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei de tranzit48

Articolul 24 apendicele I al convenţiei Articolele 62 şi 63 CVC

Biroul de plecare acceptă declaraţia de tranzit cu condiţia ca:

Să conţină toate informaţiile necesare,

Sa fie însoţită de documentele necesare,

Mărfurile menţionate în declaraţie sunt prezentate la biroul vamal.

48

Modificarea nr.5

188

Un document administrativ unic, aparent incomplet sau incorect nu va fi acceptat. Biroul de plecare trebuie să înregistreze declaraţia de tranzit prin înscrierea numărului de înregistrare în Rubrica „C” – „Biroul de plecare” din documentul administrativ unic şi prin inserarea în rubrica D(/J) a DAU „Controlat la biroul de plecare” detalii ale controalelor efectuate, sigiliile aplicate şi termenul limită atribuit, adăugând semnătura şi ştampila biroului de plecare.

VAMA – Procedura de tranzit comun. În vederea facilitării implementării procedurii de tranzit comun în practică, biroul de plecare poate emite notificare generală de informare pentru transportatorii mărfurilor pentru a-i informa despre formalităţile ce urmează a le efectua. Notificarea trebuie emisă îndeplinind formalităţile. Anexa 8.3. conţine textul notificării în toate versiunile lingvistice.

3.4 Rectificarea declaraţiei de tranzit

Articolul 25 apendice I din convenţie Articolul 65 CVC

Principalul obligat poate să ceară autorizaţia de a

rectifica declaraţia de tranzit chiar şi după acceptarea

acesteia de către autorităţile vamale. Rectificarea nu

poate să aibă ca efect schimbarea referinţei

declaraţiei de tranzit asupra altor mărfuri decât cele

care au făcut iniţial obiectul declaraţiei.

Corectările se efectuează bifând indicaţiile greşite şi

adăugând, Dacă este necesar, indicaţiile dorite. Ele

trebuie parafate de autorul lor şi vizate de autorităţile

vamale. Dacă este cazul, acestea pot cere

depunerea unei noi declaraţii. Nu sunt admise

ştersături sau adăugiri.

Nici o modificare nu mai este permisă atunci când

autorităţile competente, după ce au primit declaraţia

de tranzit, şi-au exprimat intenţia de a examina

mărfurile, au stabilit că datele furnizate nu au fost

corecte sau au dispus deja acordarea liberului de

vamă al mărfurilor.

189

3.5 Verificarea declaraţiei de tranzit

Articolul 27 apendice I din convenţie Articolul 68 şi 69(1) CVC

După ce autorităţile vamale au acceptat declaraţia,

acestea pot să procedeze, pe baza unei analize de

risc sau prin sondaj:

* la un control documentar privind declaraţia de

tranzit şi orice document anexat

* la o inspecţie a mărfurilor însoţită de o eventuală

prelevare de mostre în vederea analizării acestora.

* la un examen aprofundat al mărfurilor.

Locul vizitei Examinarea mărfurilor este efectuată în locurile

desemnate în acest scop şi în timpul orelor prevăzute

în acest scop. Autorităţile competente pot, totuşi, la

cererea şi pe cheltuiala principalului obligat să

procedeze la examinarea mărfurilor în alte locuri şi la

alte ore.

3.6 Itinerariu şi itinerariu obligatoriu

Articolul 23, apendicele I din convenţie Articolul 355

Regula generală cere ca mărfurile plasate în regim de

tranzit să fie transportate la biroul de destinaţie pe un

drum economic justificat.

Totuşi, în cazul mărfurilor care prezintă riscuri de

fraudă ridicate, sau atunci când autorităţile vamale

sau principalul obligat consideră că este necesar,

poate fi stabilit un itinerar obligatoriu. Ţările ce

urmează a fi traversate trebuie cel puţin indicate în

căsuţa nr.44 DAU. O dispensă de obligaţia de a urma

un itinerar obligatoriu poate fi acordată principalului

obligat cu titlu de simplificare, în anumite condiţii

(pentru informaţii mai ample, a se vedea Partea V,

punctele 3,4)

VAMA Pentru fixarea unui itinerar obligatoriu pe baza unor elemente comunicate de principalul obligat, biroul de plecare: * aplică în rubrica 44 DAU, menţiunea "Itinerar obligatoriu " urmată de ţara

190

de traversat (sunt suficiente codurile) Nota 1: pentru Comunitate, daţi codurile statelor membre vizate Nota 2: daţi codurile ţarilor terţe incluse în itinerarul obligatoriu.

Schimbarea itinerarului obligatoriu Articolul 33 apendice I din convenţie Articolul 355 RVC

Itinerarul obligatoriu poate fi modificat în timpul

operaţiunii de tranzit. In acest caz, transportatorul

este obligat să adnoteze rubrica nr.56 a exemplarelor

nr.4 şi 5 din DAU şi să le prezinte cu trimiterea

autorităţilor vamale ale ţării pe teritoriul căreia se

găseşte mijlocul de transport. Autorităţile competente

examinează Dacă operaţiunea de tranzit poate să

continue, iau toate măsurile care sunt necesare şi

adnotează rubrica G a exemplarelor nr.4 şi 5 din

DAU.

Pentru detalii mai cuprinzătoare asupra procedurii de

urmat în caz de incidente în timpul transportului, a se

vedea Partea IV, cap.3, punctul 3.1.

3.7. Termene

Articolul 26 apendice I din convenţie Articolul 356 RVC

Biroul de plecare fixează termenul în care mărfurile

trebuie prezentate la biroul de destinaţie.

Termenul astfel prescris de biroul de plecare leagă

autorităţile competente in ţările al căror teritoriu este

traversat în cursul operaţiunii de tranzit, care nu-l pot

modifica. Depăşirea termenului

Atunci când termenul nu este respectat din motive

justificate corespunzător faţă de biroul de destinaţie şi

neimputabile transportatorului sau principalului

obligat, acesta din urmă este considerat că a

respectat termenul prevăzut.

VAMA

Pentru fixarea termenului, biroul de plecare ţine cont de:

* mijlocul de transport folosit,

* itinerariu

* dispoziţiile care reglementează transportul şi orice altă

dispoziţie (ex.: legislaţia socială sau pentru protecţia mediului aplicabilă

modului de transport)

191

* elemente comunicate de principalul obligat, dacă este cazul.

Biroul de plecare indică data limită în căsuţa D(J) a DAU (sub forma JJ-

MM-AA) sau confirmă cea stabilită de principalul obligat. Este vorba de

data la care mărfurile, declaraţia de tranzit şi orice alt document trebuie

prezentate la biroul de destinaţie.

3.8. Mijloace de identificare

Prezentul punct este subîmpărţit după cum urmează:

- introducere (punctul 3.8.1.)

- metode de sigilare (3.8.2.)

- caracteristicile sigiliilor (3.8.3.)

- utilizarea unor sigilii de model special (punctul

3.8.4.)

3.8.1. Introducere49

Articolul 11 paragraf 2 din convenţie Articolul 28 apendice I din convenţie Articolul 72 CVC şi art.357, par.4, RVC

Dispensă Mărfuri cu risc ridicat

Asigurarea identificării mărfurilor transportate în

procedură de tranzit este foarte importantă. Ca o

regulă generală, identificarea acestor bunuri este

asigurată prin sigilare. Orice documente care sunt

folosite pentru identificarea bunurilor trebuie să fie

anexate la DAU şi ştampilate în aşa fel încât să

asigure că substituirea nu este posibilă.

În orice caz, biroul de plecare poate renunţa la

obligaţia de sigilare când descrierea mărfurilor este

suficient de precisă pentru a asigura identificarea

uşoară a mărfurilor (de ex. prin menţionarea

numărului de şasiu şi motor când mijloacele de

transport sunt în procedură de tranzit). Această

descriere trebuie introdusă în rubrica 31 a DAU. În mod normal, descrierea mărfurilor nu trebuie privită ca o măsură de identificare în cazul:

Mărfurilor cu risc ridicat şi enumerate în anexa I, Apendicele I din Convenţie/Anexa 44c RVC,

Produsele agricole care, în Comunitate, dau dreptul la plati (restituiri, prime, etc)

49

Modificarea nr.5

192

VAMA Biroul de plecare, care a fixat sigiliile, trebuie să menţioneze „opposite the heading” sigilii fixate în rubrica D(/J) a DAU, numărul în cifre şi identificarea mărcilor sigiliilor fixate. În cazul în care sigiliile nu sunt obligatorii pentru identificare biroul de plecare trebuie să scrie cuvântul „DISPENSĂ” în rubrica D(/J) a DAU deasupra menţiunii „sigilii fixate”. Anexa 8.1. şi Anexa 8.4. conţin, de asemenea, menţiunea „dispensă” şi „numărul în cifre” în toate versiunile lingvistice.

Trimiteri mixte În cazul mărfurilor care nu fac subiectul unei

proceduri de tranzit transportate împreună cu mărfuri

în procedura de tranzit pe acelaşi mijloc de transport,

sigilarea mijlocului de transport, în mod normal nu se

va face atunci când identificarea mărfurilor este

asigurată prin măsuri de sigilare a fiecărui pachet în

parte sau prin descrierea precisă a mărfurilor.

Notă: mărfurile trebuie clar separate şi etichetate în

vederea identificării uşoare a mărfurilor care sunt în

procedură de tranzit de cele care nu sunt.

Articolul 28 (2) App.I din convenţie Articolul 72 CVC şi art.357, par.I RVC Articolul 28 (6), App. I din convenţie Art. 72 CVC

Descărcări succesive

Dacă identificarea transportului nu poate fi asigurată

prin sigilare sau prin alte măsuri de identificare

(descriere) biroul vamal de plecare poate refuza ca

mărfurile să fie plasate în regim de tranzit.

Sigiliile nu trebuie rupte fără autorizarea autorităţilor

competente.

Când un vehicol sau container a fost sigilat la biroul

de plecare şi au loc descărcări succesive la mai multe

birouri de destinaţie situate în ţări diferite, la

autorităţile vamale ale birourilor intermediare unde

sigiliile sunt rupte pentru a descărca părţi din

transport, trebuie fixate sigilii noi şi menţionate în

193

rubrica „F” a exemplarelor 4 şi 5 ale DAU.

3.8.2. Metode de sigilare

Articolul 11(2)Convenţie Articolul 28 par. 3 din App. I, convenţie Articolul 72 CVC şi art.357, par.2 RVC

Există două metode de sigilare: * sigilarea pe capacitate şi * sigilarea pe colete Dacă se sigilează pe capacitate, mijlocul de transport trebuie să corespundă acestei metode.

VAMA Biroul de plecare consideră ca fiind apte pentru sigilare mijloacele de transport: * care pot fi sigilate simplu şi eficace; * care au o astfel de structură încât nici o marfă să nu poată fi extrasă sau introdusă fără efracţie, lăsând urme vizibile sau fără ruptură de sigiliu; * care nu conţin nici un spaţiu ascuns care să permită ascunderea mărfurilor; * ale căror spaţii rezervate încărcării sunt uşor accesibile pentru controlul efectuat de autorităţile competente (art.28 şi art.72). Notă: orice vehicol acceptat şi recunoscut ca fiind apt aplicării de sigilii cu aplicarea altor convenţii internaţionale (ex.TIR) este presupus a fi apt sigilării în scopul tranzitului.

3.8.3. Caracteristicile sigiliilor

Toate sigiliile utilizate în scopul identificării trebuie să

răspundă anumitor caracteristici şi specificaţii tehnice.

Caracteristici ale sigiliilor Anexa II, apendice I convenţie Articolul 357

Sigiliile trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

* sigiliile să fie rezistente la utilizarea normală;

* să poată fi verificate şi recunoscute cu uşurinţă;

* să fie astfel fabricate încât orice încercare de

ridicare sau rupere să lase urme vizibile cu ochiul

liber;

* să fie concepute pentru o utilizare unică sau, Dacă

194

paragraf 2 RVC Anexa 46 bis RVC

au utilizări multiple, să fie concepute astfel încât

fiecare aplicare să fie clar identificată printr-o indicaţie

unică;

* să poarte o marcă de identificare care să

individualizeze fiecare sigiliu.

Sigiliile trebuie să răspundă următoarelor specificaţii

tehnice:

forma şi dimensiunile sigiliilor pot să varieze

dar dimensiunea trebuie să permită buna

lizibilitate a mărcilor de identificare;

mărcile de identificare a sigiliilor trebuie să nu

fie falsificabile şi să fie greu de reprodus;

materialul utilizat trebuie să permită evitarea

rupturilor accidentale şi să împiedice o

falsificare sau reutilizare care să nu fie

descoperită.

3.8.4. Utilizarea de sigilii cu model special

Articolul 48 (1c) şi art.63 App. I convenţie Articolul 372 (1c) şi art.386 RVC

Pentru a putea utiliza sigiliile cu model special,

principalul obligat trebuie să fie autorizat de

autorităţile competente.

Această măsură este o simplificare supusa anumitor

condiţii (a se vedea Partea V, punctul 3.3).

Când sunt utilizate sigilii cu model special, principalul

obligat indică marca acestuia, natura şi numărul în

căsuţa D(/J) DAU, privind rubrica "Sigilii aplicate".

Sigiliile trebuie aplicate înainte de eliberarea in tranzit

a mărfurilor.

O autorizaţie separată pentru utilizarea sigiliilor de

model special nu este cerută pentru un expeditor

agreat a cărui autorizaţie stipulează că identificarea

este asigurată prin sigilare.

3.9. Eliberarea mărfurilor

După îndeplinirea formalităţilor la biroul de plecare,

de ex:

Completarea corespunzătoare a exemplarelor

195

Articolul 29 Apendicele I al Convenţiei Articolul 249 RVC

DAU,

Furnizarea unei garanţii, când este cerută (vezi

Partea III)

Stabilirea termenului limită,

Stabilirea unui itinerariu obligatoriu, atunci

când este cazul,

Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei

Verificarea declaraţiei

Identificarea mărfurilor

mărfurile vor fi eliberate şi data eliberării va fi

introdusă în rubrica D (/J) a exemplarelor DAU.

VAMA

Când formalităţile au fost îndeplinite, biroul de plecare:

Trebuie să întroducă cuvântul „SATISFĂCĂTOR” în rubrica D(/J) a

exemplarului nr.1 al DAU.

Trebuie să se asigure că menţiunile din rubrica D(/J) sunt

autentificate prin semnătura lucrătorului vamal şi conţine ştampila

lizibilă şi data.

Semnătura lucrătorului vamal (autorităţii vamale) trebuie aplicată de mână

pe exemplarul nr. 1 dar poate fi reprodusă prin copiere pe alte exemplare.

Anexa 8.2 conţine menţiunea „satisfăcător” în toate variantele lingvistice.

196

4. Situaţii particulare (pro memoria) 5. Excepţii (pro memoria)

197

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

198

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale 8. Anexe 8.1 Menţiunea „Dispensă”

8.2 Menţiunea „Conform”

8.3 Nota de informare

8.4 Menţiunea „Număr în cifre”

199

Anexa 8.1 Menţiunea „Dispensă”

CS Osvobození

DA Fritaget

DE Befreiung

EE Loobumine

EL Απαιιαγή

ES Dispensa

FR Dispense

IT Dispensa

LV Der gs bez z moga

LT Leista neplombuoti

HU Mentesség

MT Tne ija

NL Vrijstelling

PL Zwolnienie

PT Dispensa

SI Opustitev

SK Oslobodenie

200

FI Vapautettu

SV Befrielse

EN Waiver

IS Undanþegið

NO Fritak

RO Dispensă

Anexa 8.2

Menţiunea „Conform”

CS: Souhlasí

DA: Konform

DE: Konform

EE: Vastavuses

EL: θαιωδ

ES: Conform

FR: Conforme

IT: Conforme

LV: Atbilst

LT: Atitinka

HU: Rendben

MT: Tne ija

NL: Conform

PL: Zgodnie

PT: Conforme

SI: Ustrezno

201

SK: Súhlasí

FI: Tyydyttävä

SV: Konform

EN: Satisfactory

IS: Fullnægjandi

NO: Konform

RO Conform

Anexa 8.350

Nota de informare

DK

De har lige foretaget toldformaliteterne i forbindelse

med passering af en grænseovergang. Før De

afleverer varerne hos varemodtageren, skal De på

det lokale

toldkontor, hvor varemodtageren hører til eller på et

andet hertil fungerende kontor i indlandet, foretage

de øvrige toldformaliteter, som har forbindelse med

indførelse, opmagasinering eller videreforsendelse

af varerne.

Brydning af forseglningen og losning af varerne

uden tilladelse af toldvæsenet er ikke tilladt. Kun i

tilfælde af, at varemodtageren er i besiddelse af af

en såkaldt tilladelse "godkendt modtager", kan

forsendelsesproceduren afsluttes ved, at

varemodtageren

modtager varerne.

SØRG FOR AT DE HAR UDFØRT ALLE

FORMALITETER !

DERVED UNDGÅR DE EN BØDE OG VIDERE

FØLGER.

50

Introdusa prin Modificarea nr.5

202

EL

Ππιν ƀπό λίγο ƂκƄƂλέƃƀƄƂ Ƅιρ κƀƄά Ƅη ƁιέλƂςƃη Ƅων

ƃςνόπων ƀπƀπƀίƄηƄƂρ ƄƂλωνƂιƀκέρ ƁιƀƄςπώƃƂιρ.

ΠποƄού πƀπƀƁώƃƂƄƂ Ƅƀ ƂμποπƂύμƀƄƀ ƃƄον

πƀπƀλήπƄη,

ππέπƂι νƀ ƄηπήƃƂƄƂ ƀκόμη κƀι άλλƂρ ƄƂλωνƂιƀκέρ

ƁιƀƄςπώƃƂιρ ƃσƂƄικά μƂ Ƅην

Ƃιƃƀγωγή, ƀποθήκƂςƃη ή ƁιƀμƂƄƀκόμιƃη Ƅων

ƂμποπƂςμάƄων κƀι μάλιƃƄƀ ƃƄο

ΣƂλωνƂίο πποοπιƃμού πος Ƃίνƀι ƀπμόƁιο γιƀ Ƅον

πƀπƀλήπƄη ή ƃƂ ένƀ άλλο ƄƂλωνƂίο

πποοπιƃμού ƃƄο ƂƃωƄƂπικό. Η πήξη Ƅων

μολςβƁοƃƅπƀγίƁων κƀθώρ κƀι η ƂκƅόπƄωƃη

Ƅων ƂμποπƂςμάƄων σωπίρ Ƅη ƃςγκƀƄάθƂƃη Ƅηρ

ΣƂλωνƂιƀκήρ Απσήρ, ƀπƀγοπƂύονƄƀι. Η

ƁιƀƁικƀƃίƀ Ƅηρ ƁιƀμƂƄƀκόμιƃηρ Ƃίνƀι ƁςνƀƄόν νƀ

ολοκληπωθƂί οπιƃƄικά μƂ Ƅην πƀπάƁοƃη Ƅων

ƂμποπƂςμάƄων ƃƄον πƀπƀλήπƄη, μόνον Ƃάν ƀςƄόρ

έσƂι ƃƄην κƀƄοσή Ƅος

Ƅην άƁƂιƀ Ƅος "ƂγκƂκπιμένος πƀπƀλήπƄη".

ΒΔΒΑΙΩžΔΙΣΔ ΟΣΙ ΣΗΡΗΑΣΔ ΟΛΔ ΣΙ

ΤΠΟΥΡΔΩΔΙ Α.

ΔΣΙ ΑΠΟſΔΤŽΔΣΔ ΠΡΟΣΙΜΑ ΚΑΙ ΔΠΙ

ΠΛΔΟΝ ΤΝΔΠΔΙΔ.

ES

Acaba Ud. de cumplir las formalidades aduaneras

exigidas para el paso de la frontera.

Pero antes de entregar la mercancía al destinatario o

a otra aduana de destino situada en el interior del

país a fin de cumplimentar otras formalidades

aduaneras referentes a la importación, depósito, o

tránsito de las mercancías.

Queda prohibido romper los precintos o descargar

las mercancías sin autorización de las autoridades

aduanas. La operación de tránsito únicamente podrá

concluirse mediante la entrega de la mercancía al

destinatario en caso de que este disponga de la

llamada autorización de "destinatario autorizado".

¡ CERCIÓRESE DE HABER CUMPLIDO TODAS

LAS FORMALIDADES !

ÁSÍ EVITARÁ LA IMPOSICIÓN DE MULTAS Y

OTRAS CONSECUENCIAS.

203

GB

You have just completed the customs formalities for

crossing the border. Before you deliver the goods

you are carrying to the adressee you must complete

certain other customs formalities relating to the

import, storage or transit of the goods. This should

be done at the authorised customs office of

destination for the addressee or another inland

customs office of destination. You are not allowed

to break the seals on the goods or to unload goods

without the permission of the customs authorities.

Transit procedure may be completed by delivering

the goods to the addressee only if the addressee

holds a permit as "authorised consignee".

CHECK THAT YOU HAVE COMPLETED ALL

THE NECESSARY FORMALITIES !

BY DOING SO YOU CAN AVOID FINES AND

OTHER CONSEQUENCES.

DE

Sie haben soeben die beim Grenzübertritt

erforderlichen Zollformalitäten erledigt. Bevor Sie

die Waren beim Empfänger abliefern, müssen Sie

bei dem für den Empfänger zuständigen

Bestimmungszollamt oder bei einem anderen

Bestimmungszollamt im Inland noch weitere

Zollformalitäten in Bezug auf die Einfuhr, die

Lagerung oder die Durchfuhr der Waren erledigen.

Das Aufbrechen des Zollverschlusses sowie das

Abladen von Waren ohne Zustimmung der

Zollbehörde ist unzulässig. Nur wenn der

Empfänger im Besitz einer Genehmigung

"Zugelassener Empfänger" ist, kann das

Versandverfahren durch die Übergabe der Waren an

den Empfänger abgeschlossen werden.

ACHTEN SIE AUF DIE EINHALTUNG ALLER

VORSCHRIFTEN !

SO VERMEIDEN SIE GELDBUSSEN UND

WEITERE FOLGERUNGEN.

PL Przed chwilą załatwił Pan/Pani formalności celne na

granicy. Przed przekazaniem towarów odbiorcy

należy wypełnić dalsze formalności celne odnośnie

importu, składowania lub tranzytu towarów.

Formalności te powinny byc dokonane w urzędzie

204

celnym przeznaczenia właściwym dla odbiorcy lub

w innym wewnętrznym urzędzie celnym

przeznaczenia. Nie wolno zrywac plomb ani

wyładowywac towarów bez zgody władz celnych.

Procedura tranzytowa może być zakończona przez

przekazanie towarów odbiorcy tylko wtedy, gdy

odbiorca posiada odpowiednią zgodę urzędu

celnego, upoważniającą go do występowania jako

"upoważniony odbiorca".

UPEWNIJ SIĘ, CZY ZAŁATWIŁEŚ WSZYSTKIE

NIEZBĘDNE FORMALNOŚCI !

W TEN SPOSÓB UNIKNIESZ KAR

PIENIĘŻNYCH I DALSZYCH KONSEKWENCJI.

FR

Vous venez d' accomplir les formalites douanières

requises pour le passage de la frontière. Mais, avant

de livrer les marchandises au destinataire, vous

devez encore vous acquitter au bureau de douane de

destination dans le ressort duquel est établi le

destinataire, ou à un autre bureau de destination

intérieur, de diverses autres formalités douanières

pour l'importation, l'entreposage ou le transit des

marchandises que vous transportez. La rupture des

scellements ou le déchargement de marchandises,

sans autorisation de la douane, sont interdits. Vous

ne pouvez terminer l'operation de transit en

remettant les marchandises au destinataire que si ce

dernier est en possession d'une autorisation lui

conférant la qualité de "destinataire agréé".

ASSUREZ-VOUS QUE VOUS VOUS ETES BIEN

ACQUITTE DE TOUTES VOS OBLIGATIONS !

VOUS EVITEREZ AINSI UNE AMENDE

(ADMINISTRATIVE) ET LES AUTRES

CONSEQUENCES SUSCEPTIBLES DE

S'IMPOSER.

IT

Le formalità doganali connesse con il passaggio di

frontiera sono state da voi espletate.

Prima di consegnare la merce al destinatario si rende

necessario il disbrigo di ulteriori formalità doganali

per l'importazione, il deposito od il transito delle

merci, da effettuarsi presso l'ufficio doganale di

destinatione di competenza della zona di residenza

205

del destinatario od altro ufficio doganale di

destinazione all'Interno del Paese. Non sono

ammessi la rimozione dei sigilli doganali o lo

scarico delle merci senza autorizzazione da parte

delle autorità doganali. E' possibile terminare

l'operazione di transito consegnando le merci al

destinatario, solo quando il medesimo sia in

possesso di una autorizzazione che lo qualifichi

"destinatario autorizzato".

ASSICURATEVI DI AVER ADEMPIUTO A

TUTTI GLI OBBLIGHI !

COSI' FACENDO, EVITERETE AMMENDE ED

ALTRE POSSIBLI CONSEGUENZE.

HU

Ön éppen elintézte a határátlépéshez szükséges

vámalakiságokat. Mielőtt az árukat a címzettnek

kiszolgáltatja, a címzett székhelye/telephelye szerint

illetékes rendeltetési vagy más illetékes belterületi

rendeltetési vámhivatalnál az áru behozatalára, átmeneti

megőrzésére vagy árutovábbítására vonatkozó

vámalakiságokat Önnek kötelező elintéznie. A vámzárak

eltávolítása, valamint az áru kirakodása a vámhatóság

engedélye nélkül tilos. Az áru közvetlen átadása a

címzettnek csak azon esetben jelenti az árutovábbítás

szabályszerű befejezését, ha a címzett egy úgynevezett

"engedélyezett címzett" engedély birtokosa.

ÜGYELJEN MINDEN SZÜKSÉGES ALAKISÁG

TELJESÍTÉSÉRE !

EZÁLTAL ELKERÜLHETI A PÉNZBÍRSÁGOT ÉS A

TOVÁBBI KÖVETKEZMÉNYEKET.

NL U hebt zojuist de douaneformaliteiten voor

grensoverschrijding vervuld. Alvorens u de

goederen aflevert bij de geadresseerde, moet u op

het douanekantoor van bestemming waaronder de

geadresseerde ressorteert of op een ander kantoor

van bestemming in het binnenland, nog verdere

douaneformaliteiten vervullen met betrekking tot de

invoer, de opslag of de doorvoer van de

goederen.Het verbreken van de verzegeling en het

lossen van de goederen zonder toestemming van de

douane is ongeoorloofd. Alleen in het geval dat de

geadresseerde in het bezit is van een zogenaamde

vergunning "toegelaten geadresseerde" kan het

206

douanevervoer door overgave der goederen aan de

geadresseerde afgesloten worden.

OVERTUIGT U DAT U AAN ALLE

VERPLICHTINGEN HEBT VOLDAAN !

ZO VOORKOMT U EEN BOETE EN VERDERE

GEVOLGEN.

PT As formalidades aduaneiras necessárias para a

passagem da fronteira acabam de ser cumpridas.

Porém, antes de entregar as mercadorias ao

destinatário, terá de se dirigir à estância aduaneira

de destino sob cuja jurisdição se encontra o

destinatário ou a outra estância aduaneira de destino

no interior do país, para satisfazer outras

formalidades referentes à importação, armazenagem

e operações de trânsito das mercadorias. Não é

permitida a quebra dos selos ou a descarga de

mercadorias sem autorização da alfândega. Somente

nos casos em que o destinatário se acha na posse da

chamada licença de "destinatário autorizado", é

possível concluir o regime de trânsito mediante

entrega das mercadorias ao destinatário.

ASSEGURE-SE DE TER SATISFEITO TODAS

AS FORMALIDADES !

DESSE MODO EVITARÁ MULTAS E OUTRAS

CONSEQUÊNCIAS.

RO Tocmai aŝi îndeplinit formalităŝile vamale de trecere

a frontierei. Înainte de livrarea mărfurilor

transportate destinatarului, trebuie îndeplinite o

serie de formalităŝi vamale referitoare la import,

antrepozitare sau tranzit al bunurilor. Aceastea

trebuie realizate la biroul vamal de destinaŝie al

destinatarului mărfurilor sau la un alt birou vamal de

interior de destinaŝie. Nu vi se permite ruperea

sigiliilor aplicate mărfurilor sau descărcarea

mărfurilor fără acordul autorităŝii vamale. Procedura

de tranzit poate fi completă prin livrarea mărfurilor

destinatarului acestora doar în cazul în care

destinatarul are calitatea de “destinatar agreat”.

VERIFICAŜI CĂ AŜI ÎNDEPLINIT TOATE

FORMALITĂŜILE NECESARE!

FĂCÂND ACEASTA EVITAŜI AMENZI ŞI

207

ALTE CONSECINŜE.

TR Siniri gecmek icin gerekli formalitileri biraz önce

yerine getirdiniz. Mali alicisina teslim etmeden

önce, alicinin bulundugu yerdeki gümrük subesinde

veya ülke içindeki baska bir gümrük subesinde

malin ithali, depolanmasi veya transit geçebilmesi

ile ilgili diger gümrük formaliterini de yerine

getirmeniz gerekir. Gümrük makamlarinin izni

olmadan gümrük mührünün açilmasi ve malin

bosaltilmasi yasaktir. Ancak alici "yetkili alici"

oldugunu gösteren bir belgeye sahip bulunuyorsa,

mal aliciya teslim edilmek suretiyle muamele

tamamlanabilir.

TÜM YÜKÜMLÜLÜKLERI YERINE

GETIRMEYE DIKKAT EDIN !

BU SURETLE PARA CEZASINDAN VE DAHA

BASKA OLUMSUZ SONUÇLARDAN

KURTULURSUNUZ.

CZ

Právě jste ukončili celní formality související s

překročením státní hranice. Před dodáním zboņí

příjemci je nutné vyřídit u místně přísluńného

celního úřadu určení nebo u některého jiného

celního úřadu v tuzemsku i dalńí formality

týkající se dovozu, uskladnění nebo tranzitu zboņí.

Poruńení celní závěry, jakoņ i vykládka zboņí bez

souhlasu celního úřadu, jsou nepřípustné. Tranzitní

reņim můņe být ukončen dodáním zboņí příjemci

pouze v případě, kdy příjemce vlastní povolení

"schváleného příjemce".

DBEJTE NA DODRŅOVÁNĺ VŃECH PŘEDPISŮ!

PŘEDEJDETE TÍM PENĚŅITÝM POKUTÁM A

DALŃÍM NÁSLEDKŮM.

SK Práve ste vybavili colné formality potrebné pri

prekročeni hranice. Pred dodaním tovaru príjemcovi

je potrebné v tuzemsku vybavit' eńte d'alńie

formality týkajúce sa dovozu, uskladňovania alebo

priameho tranzitu tovaru na colnici určenia, ktorá je

miestne prísluńná príjemcovi alebo na inej colnici

určenia. Poruńenie colnej uzávery, ako aj vykládka

tovaru bez súhlasu colnice sú neprípustné. Reņim

208

tranzitu môņe byt' ukončený dodaním tovaru

príjemcovi iba, ak príjemca je drņitel'om povolenia

colných orgánov ako "schválený príjemca".

DBAJTE NA DODRŅIAVANIE VŃETKÝCH

PREDPISOV !

PREDÍDETE TÝM PEŇAŅNÝM POKUTÁM A

ĎALŃÍM NÁSLEDKOM.

RU Вы только что выполнили необходимые при

переходе через границу таможенные

формальности. Прежде чем сдать товары

получателю, Вы должны выполнить ещѐ другие

в отношении ввоза, хранения или перевозки

транзитом товаров таможенные формальности в

компетентной для получателя таможне

назначения или в другой таможне назначения

внутри страны. Открытие таможенного

обеспечения, а также разгрузка товаров без

согласия таможенного управления не

разрешается. Отправка товаров путѐм их

передачи получателю может быть закончена

толко в том случае, если получатель располагает

разрешением "авторизованный получатель".

СЛЕДИТЕ ЗА СОБЛЮДЕНИЕМ ВСЕХ

ПРАВИЛ !

ТАКИМ ОБРАЗОМ ВЫ ИЗБЕГАЕТЕ

ДЕНЕЖНОГО ШТРАФА И ДРУГИХ

ПОСЛЕДСТВИЙ

NO Du har nettopp fullført tollprosedyrene for

grensepassering. Før du leverer varene til

mottakeren, må det foretas visse formaliteter knyttet

til innførsel, lagring eller direkte transitt av varene.

Dette må gjøres ved bestemmelsestollstedet hvor

mottakeren er hjemmehørende, eller et annet

bestemmelsestollsted inne i landet. Det er ikke tillatt

å bryte forseglingen eller å losse varene uten

tillatelse fra Tollvesenet. Transitteringen kan bare

avsluttes ved direkte levering av varene til

mottakeren dersom denne er godkjent som

"autorisert mottaker".

SJEKK AT DU HAR FULLFØRT ALLE

NØDVENDIGE FORMALITETER !

209

PÅ DEN MÅTEN KAN DU UNNGÅ

ADMINISTRATIV FORFØYNING ELLER

ANDRE REAKSJONSFORMER .

FI Olette juuri suorittanut rajanylityksessä vaadittavat

tullimuodollisuudet. Teidän on vielä suoritettava

muita tavaroiden tuontiin, varastointiin tai

kauttakulkuun liittyviä tullimuodollisuuksia

vastaanottajan sijoittautumispaikan

määrätullitoimipaikassa tai muussa sisämaan

määrätullitoimipaikassa ennen kuin toimitatte

tavarat vastaanottajalle. Tavaroiden sinettien

murtaminen ja tavaroiden purkaminen on kielletty

ilman tulliviranomaisen lupaa. Passitusmenettely

voidaan päättää toimittamalla tavarat

vastaanottajalle ainoastaan, jos vastaanottajalle on

myönnetty lupa toimia "valtuutettuna

vastaanottajana".

TARKISTAKAA, ETTÄ OLETTE

SUORITTANUT KAIKKI MUODOLLISUUDET!

NÄIN TOIMIMALLA VÄLTÄTTE SAKOT JA

MAHDOLLISET MUUT SEURAAMUKSET.

SE Ni har just klarat av tullformaliteterna vid

gränspassagen. Innan Ni kan leverera de varor Ni

transporterar till mottagaren, måste Ni uppfylla

vissa andra tullformaliteter, som hör ihop med

import, lagring eller transitering. Detta kan göras

vid mottagarens kontrolltullkontor eller vid annat

bestämmelsetullkontor i landet. Det är förbjudet att

bryta förseglingar eller att lossa varor utan tullens

medgivande. Transiteringen kan avslutas genom att

varorna levereras till mottagaren endast om denne

har tillstånd att vara "godkänd mottagare".

KONTROLLERA ATT NI FULLGJORT ALLA

NÖDVÄNDIGA FORMALITETER !

PÅ SÅ SÄTT KAN NI UNDGÅ BÖTER OCH

ANDRA PÅFÖLJDER.

SI Ravnokar ste opravili carinske formalnosti za

prehod meje. Pred dostavo blaga, ki ga prevaņate

naslovniku, morate opraviti ńe nekatere druge

carinske formalnosti v zvezi z uvozom,

210

skladińčenjem ali tranzitom blaga. To mora biti

urejeno pri namembnem uradu, ki je pristojen za

naslovnika ali pri drugem namembnem carinskem

uradu v notranjosti. Brez dovoljenja carinskih

organov ne smete odstraniti carinskih oznak ali

raztovoriti blaga. Tranzitni postopek se lahko konča

z dostavo blaga naslovniku, če ima ta dovoljenje za

pooblańčenega prejemnika.

PREVERITE, ALI STE OPRAVILI VSE

ZAHTEVANE FORMALNOSTI!

TAKO SE IZOGNETE PLAČILU KAZNI IN

DRUGIM POSLEDICAM.

Anexa 8.451 Mentiunea "numar în cifre"

CS .......… (počet v číslech)

DA ............ (antal)

DE ............ (Anzahl in Ziffren)

EE …… .(arv numbrites)

EL ............()

ES ............ (numero en cifras)

FR ............ (nombre en chiffres)

IT ............ (numero en cifre)

LV …….....(skaits)

LT …… ...(skaičius skaitmenimis)

HU ............ (darabszám)

MT ………(numru f'figuri)

NL ............ (aantal in cijfers)

PL .............(ilość w cyfrach)

PT ............ (quantidade em algarismos)

RO..............(numar in cifre)

51

Introdusa prin Modificarea nr.5

211

SI … ..........(število izpisati s številkami)

SK ............ (počet v číslach)

FI ............ (lukumäärä numeroina)

SV ............ (antal med siffror)

EN ............ (number in figures)

IS ............. (tala i tölustöfum)

NO ............ (antall med siffer)

Capitolul 3 – Formalităţi şi incidente în timpul transportului

1. Introducere

Prezentul capitol descrie formalităţile de îndeplinit la

biroul de tranzit în cazul utilizării DAU în calitate de

declaraţie de tranzit şi în caz de incident pe

parcursul transportului.

Punctul 2 descrie principiile generale şi

reglementările privind formalităţile de îndeplinit la

biroul vamal de tranzit şi în caz de incident pe

parcursul transportului.

Punctul 3 descrie formalităţile de îndeplinit în cazul

incidentelor pe timpul transportului şi cele de

îndeplinit la biroul de tranzit.

212

Punctul 4 tratează situaţiile particulare

Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor specifice

naţionale.

Punctul 7 este rezervat utilizării de către

administraţia vamală.

Punctul 8 conţine anexele capitolului 3

2. Principii generale şi reglementări

Mărfurile plasate sub regimul de tranzit sunt

transmise către biroul de destinaţie pe o rută

justificată economic (uneori urmând un itinerar

alternativ), trecând prin unul sau mai multe birouri de

tranzit.

Incidentele sunt susceptibile de a apărea pe timpul

transportului. În acest caz trebuie respectate

proceduri specifice.

Baza juridica pe care se bazează procedurile

descrise în prezentul articol este:

- articolele de la 31 la 33 din apendicele I din

convenţie;

- anexa A7, titlu II, punctul II „Formalităţi pe

parcursul drumului”, apendice III din convenţie;

- articolele 13 şi 14 din CVC;

- articolele 359, 360 şi 412 din RVC;

213

- anexa 37, titlul II, punctul B, din RVC.

3. Formalităţi în caz de incident pe parcursul

transportului şi la biroul de tranzit

Prezentul punct furnizează informaţii pentru :

- formalităţi de îndeplinit în caz de incident pe

parcursul transportului(punct 3.1);

- formalităţi de îndeplinit la biroul de tranzit (punct

3.2).

3.1 Formalităţi în caz de incident pe parcursul

transportului

Incidente pe timpul transportului

Dacă incidentele survin în timpul transportului

mărfurilor, transportatorul are obligaţia de a informa

neîntârziat cel mai apropiat birou vamal competent.

Exemple de ceea ce poate fi considerat ca şi incident

pe parcursul transportului :

imposibilitatea respectării itinerariului stabilit;

ruperi accidentale ale sigiliilor;

transbordarea mărfurilor într-un alt mijloc de

transport;

descărcarea imediată, parţială sau totală a

mijlocului de transport în caz de pericol iminent.

Acţiunea autorităţii competente

În caz de incident pe timpul transportului,

transportatorul aplică neîntârziat adnotările

necesare în rubrica nr.56 a exemplarelor 4 şi 5 ale

DAU şi prezintă documentele precum şi încărcătura

autorităţilor competente din ţările în care a avut loc

incidentul. Articolul 33 apendice I din convenţie Articolul 360 RVC

Autorităţile competente decid dacă operaţiunea de

tranzit poate continua sau nu. În caz afirmativ, biroul

competent completează rubrica G din exemplarele

nr.4 şi 5 ale DAU indicând măsurile întreprinse.

În cazul ruperii sigiliilor dintr-o cauză independentă de

voinţa transportatorului, autoritatea competentă

examinează marfa şi autovehiculul. Dacă operaţiunea

de tranzit este autorizată a continua, noile mijloace de

identificare sunt aplicate şi exemplarele 4 şi 5 sunt

214

vizate în consecinţă. Transbordarea mărfurilor

Transbordarea mărfurilor într-un alt mijloc de

transport nu se poate efectua decât cu autorizarea

autorităţilor competente din locul în care se doreşte

să se realizeze transferul.

În acest caz, transportatorul întrebuinţează rubrica

nr.55 „Transbordări” a exemplarelor nr.4 şi 5 din

DAU, cu litere de mână lizibile, cu cerneală şi cu

majuscule. Autoritatea vamală vizează rubrica F din

exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU. Atunci când au fost

efectuate mai mult de două transbordări şi rubrica F

este deja întrebuinţată, informaţia cerută este indicată

de transportator în rubrica nr.56 ale exemplarelor nr.4

şi 5 din DAU şi vizate de vamă în rubrica G.

Descărcare parţială sau totală

În caz de pericol iminent, dacă descărcarea parţială

sau totală a mijlocului de transport este cerută,

transportatorul informează neîntârziat autorităţile

competente şi procedează la adnotările necesare în

rubrica nr.56 din DAU. Autorităţile vamale iau toate

măsurile necesare şi vizează exemplarele nr.4 şi 5

ale DAU în rubrica G. Totuşi, atunci când doar

vehiculul tractor a fost înlocuit (însemnând că marfa

nu a fost manipulată sau transbordată), numărul de

înmatriculare şi naţionalitatea noului vehicul tractor

sunt înscrise în rubrica nr.56 din DAU. În acest caz,

viza autorităţilor competente nu este necesară.

Incident sau accident

În cazul altui incident sau accident având o influenţă

asupra respectării obligaţiilor principalului obligat sau

ale transportatorului, autorităţile vamale competente

trebuie să fie imediat informate.

Fracţionarea unei încărcături

Toate fracţionările unei încărcături trebuie să se

efectueze sub supraveghere vamală şi trebuie să fie

începută finalizarea procedurii de tranzit. Noile

declaraţii de tranzit trebuie să fie stabilite pentru

fiecare fracţie de încărcătură.

3.2. Formalităţi la biroul de tranzit

Prezentul punct furnizează informaţii despre:

215

- biroul de tranzit (punct 3.2.1),

- Avizul de trecere TC10 ( punct 3.2.2),

- Schimbarea biroului de tranzit ( punct 3.2.3),

- Conduita de îndeplinit în caz de iregularităţi (punct

3.2.4).

3.2.1. Biroul de tranzit52

Biroul de tranzit este un birou vamal autorizat, situat

la un punct de intrare sau ieşire. Următorul tabel

evidenţiază varietatea posibilităţilor pentru un birou

de trazit comun şi Comunitar.

Tranzit Comun Tranzit Comunitar

Punct de

intrare

-într-o parte Contractantă, -pe teritoriul vamal al

Comunităţii atunci când

mărfurile au traversat

teritoriul unei ţări terţe pe

parcursul unei operaţiuni

de tranzit,

Punct de

ieşire

-dintr-o parte Contractantă

atunci când încărcătura

părăseşte teritoriul acelei

Părţi Contractante pe

parcursul unei operaţiuni de

tranzit, traversând o

frontieră dintre acea Parte

Contractantă şi o ţară terţă.

-dintre teritoriul vamal al

Comunităţii atunci când

transportul părăseşte

acel teritoriu pe parcursul

unei operaţiuni de tranzit,

traversând o frontieră

dintre un Stat Membru şi

o ţară terţă, alta decât o

ţară AELS.

52

Modificarea nr.5

216

Pentru a facilita circulaţia mărfurilor Comunitare dintre

diferitele părţi ale teritoriului vamal al Comunităţii,

atunci când acestea trebuie să traverseze teritoriul

unei ţări terţe, alta decât o ţară AELS, Statele

Membre trebuie să încerce stabilirea, pe cât posibil,

atunci când circumstaţele locale permit, unor benzi de

circulaţie speciale pe parcursul birourilor vamale

situate la frontierele externe ale Comunităţii,

rezervate pentru controlul mărfurilor comunitare care

circulă sub acoperirea unui document vamal emis

într-un alt Stat Membru.

Controlul acestor bunuri trebuie limitat la verificarea

dovezii statutului Comunitar al mărfurilor şi, dacă este

necesar, la încheierea operaţiunii de transport, în

cazul în care pentru acea operaţiune nu se justifică o

examinare amănunţită.

În cazul în care controlul menţionat mai sus nu

demonstrează nici o neregulă, transportul îşi va urma

destinaţia.

3.2.2. Formalităţi la biroul de tranzit

Articolul 32, Apendice I convenţie Articolul 6 apendice III Convenţie

Declaraţia de tranzit, mărfurile şi avizul de trecere

(TC10) sunt prezentate la fiecare birou de trecere53.

Cei din acest birou pot inspecta mărfurile doar dacă

se consideră necesar. TC10 este reţinut de biroul

de tranzit.

Articolele 359 şi 412 din RVC

Atunci când mărfurile circulă sub regimul de tranzit,

sosirea la un birou de tranzit care nu a fost prevăzut,

se aplică procedura generală. Un TC10 este

prezentat la acest birou de tranzit care nu a fost

prevăzut. În acest caz, TC10 este transmis la biroul

de plecare şi numele biroului de tranzit şi codul ţării

sunt trecute în rubrica nr.51 din exemplarele nr.4 şi 5

din DAU.

Articolul 12 din convenţie

Notă: anumite ţări cer prezentarea unui exemplar

53

TC10 nu trebuie prezentat atunci când biroul de plecare şi biroul de tranzit utilizează NCTS.

217

suplimentar al exemplarului nr.4 din DAU la statisticile

finale.

a) la primul birou de tranzit în toate ţările AELS,

b) la primul birou de tranzit din Comunitate, în cazul

în care mărfurile fac obiectul unei operaţiuni T1 sau

T2 care începe într-o ţară din AELS.

Biroul de tranzit respectiv trimite acest exemplar

suplimentar la biroul naţional de statistică

competent.

3.2.3. Avizul de trecere (TC10)

TC10 Articolul 32, paragraf 2,4 şi 5 apendice I din convenţie Articole 359, paragraf 2şi3 şi art 412 din RVC

Biroul de tranzit acceptă TC10 imprimat în limba unei alte părţi contractante Cu toate că mărfurile se găsesc într-un singur mijloc de transport, un TC10 trebuie să facă referire la toate declaraţiile de tranzit care îl însoţesc ( T1, T2, T2F, T- ). Dacă spaţiul disponibil pe spatele TC10 este insuficient pentru a conţine indicaţii asupra tuturor declaraţiilor, trebuie să se utilizeze unul sau mai multe avize de trecere. Atunci când mărfurile tranzitează teritoriul unei ţări din AELS, biroul de tranzit pune ştampila pe exemplarul nr.4 din DAU pentru a certifica trecerea frontierei.

.

OPERATOR

Transportatorul are grijă să prezinte un TC10 la fiecare birou de tranzit.

3.2.4 Schimbarea biroului de tranzit

Articolul 32, paragraf 4 apendice I, Conventie

din convenţie Articolul

Mărfurile se pot îndrepta către un birou de tranzit, altul decât cel înscris în exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU

218

359,paragraf 3, din RVC,

VAMA În cazul schimbării biroului de tranzit, noul birou utilizat trimite imediat TC10 la biroul prevăzut iniţial (menţionat în rubrica nr.53 a DAU) Totuşi, în cazul unei operaţiuni de tranzit între 2 state membre ale Comunităţii, atunci când biroul de tranzit este situat într-o ţară din AELS, aceasta este cea care păstrează TC10. Atunci când biroul de tranzit este situat intr-o ţară alta decât cea a biroului iniţial prevăzut, trebuie verificat dacă garanţia este valabilă pentru tranzit prin ţara în care este situat.

3.2.4 Acţiuni în cazul unor nereguli minore

Nereguli minore Atunci când biroul de tranzit constată nereguli minore

într-o declaraţie de tranzit şi când nu sunt alte indicii de abuz, el nu întrerupe operaţiunea, dar notează faptele pe exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU, pentru a informa biroul de destinaţie.

VAMA

Biroul de tranzit lasă neregulile constatate fără urmări dar corectându-le,

dacă este posibil, în următoarele cazuri:

1. Absenţa menţiunii „Expeditor agreat” în rubrica D (/J) din DAU, dacă

este loc (art. 69 din apendicele I Convenţie/articolul 402 din RVC);

2. Inscripţii manuale (sau corecturi) neautentificate ale numărului de

înmatriculare a mijlocului de transport (rubrica nr.18 şi 21);

3. Absenţa numărului de înmatriculare a mijlocului de transport ( rubrica

nr.18 şi 21) sau a numerelor containerelor ( rubrica nr.31);

4. Indicarea unui birou de tranzit prevăzut altul decât cel efectiv traversat.

5. Absenţa indicării unui birou de tranzit

219

Nereguli grave

Atunci când un birou de tranzit constată nereguli grave într-o operaţiune de tranzit, întrerupe procedura de tranzit şi începe cercetările ce se impun.

4. Situaţii particulare (pro memoria) 5. Excepţii (pro memoria)

220

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

221

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe (pro memoria)

222

Capitolul 4 – Formalităţi la biroul de

destinaţie

1. Introducere

Atunci când mărfurile sunt transportate sub regim de

tranzit, ele sunt îndrumate de un birou de plecare

către un birou de destinaţie. Prezentul capitol

tratează diferitele formalităţi de îndeplinit la biroul de

destinaţie atunci când DAU este utilizată ca şi

declaraţie de tranzit.

Punctul 2 descrie principiile generale şi

reglementările privind formalităţile la biroul de

destinaţie.

Punctul 3 descrie procedurile de urmărire şi măsurile

223

ce trebuie luate de către autorităţile vamale în ceea

ce priveşte terminarea procedurii de tranzit.

Punctul 4 tratează situaţiile particulare privind

încheierea procedurii de tranzit.

Punctul 5 acoperă excepţiile şi regulile generale

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor vamale

naţionale

Punctul 7 este rezervat utilizării de către administraţia

vamală

Punctul 8 conţine anexele capitolului 4.

2. Principii generale şi legislaţie

La sfârşitul operaţiunii de tranzit, mărfurile împreună

cu documentele sunt prezentate autorităţilor vamale,

la biroul de destinaţie. Această operaţiune indică

încheierea operaţiunii.

Biroul de destinaţie verifică mărfurile şi documentele

şi returnează exemplarul nr.5 al DAU, vizat în regulă,

la biroul de plecare (sau, dacă există, la biroul

centralizator).

În absenţa iregularităţilor, regimul de tranzit este

224

încheiat de către biroul de plecare ( sau biroul

centralizator): vezi capitolul 5.

În caz de iregularităţi trebuie îndeplinite alte măsuri.

Baza juridică Bazele juridice care răspund de procedurile descrise

în prezentul capitol sunt următoarele:

Articolele de la 34 la 38, paragraful 1,

apendicele I din convenţie

Articolul 92 , paragraf 1, din CVC

Articolele de la 361 la 364 din RVC.

Notă: articolul 38 din Apendicele I din convenţie şi

articolul 92 din CVC stabilesc o distincţie între

sfârşitul şi încheierea procedurii de tranzit.

3. Formalităţi la biroul de destinaţie

Prezentul punct furnizează informaţii despre:

- prezentarea mărfurilor împreună cu documentele

la biroul de destinaţie (punctul 3.1)

- controlul şi completarea exemplarelor din DAU

(punctul 3.2).

La sfârşitul prezentului punct, se presupune că nici o

iregularitate nu a survenit. Măsurile care se iau în

cazul iregularităţilor sunt detaliate la punctele 4.4 şi

4.5 din prezentul capitol.

Notă: Sfârşitul operaţiunii de tranzit la biroul de

destinaţie este diferit de încheierea regimului de

225

tranzit. Îi revine biroului de plecare sau biroului

centralizator al ţării de plecare decizia, pe baza

informaţiilor furnizate de biroul de destinaţie, dacă

regimul poate fi încheiat. Pentru mai multe informaţii,

vezi partea a IV-a, capitolul 5.

3.1. Incheierea operaţiunii de tranzit

Articolele 4 şi 38 apendice I din convenţie

Terminarea regimului rezultă din combinarea unui

element de fapt-prezentarea mărfurilor şi a

documentelor de tranzit aceasta relativ la biroul de

destinaţie, şi un element de drept-o prezentare

efectuată conform cu dispoziţiile regimului, în funcţie

de tipul de procedură, normală sau simplificată54 ,

utilizată.

Articolele 14,92 Şi 96 din CVC

Atât prima, cât şi cealaltă acţiune relevă

responsabilitatea unui principal obligat, de la care se

constituie obligaţia principală.

Momentul la care regimul ia sfârşit permite a închide

deodată operaţiunea de tranzit şi perioada până la

care principalul obligat este ţinut la respect de

obligaţiile ataşate regimului. Un eveniment unde nu

se respectă obligaţiile intervenite ulterior acestei date

relevă alte destinaţii şi alte reguli vamale decât cele

de tranzit.

Aceasta nu semnifică totuşi că responsabilitatea

(financiară sau alta) a principalului obligat nu poate fi

angajată ulterior la sfârşitul regimului, astfel încât el

54

În completarea definiŝiei de sfârşit de regim, se găsesc într-adevăr o serie de dispoziŝii specifice precizând

condiŝii particulare cărora regimul se presupune a se termina sau este considerat că a fi pe cale a se termina

în cadrul procedurilor precum cele privind destinatarii agreaŝi

226

poate garanta o operaţiune de tranzit anterioară.

Obligaţia revine altor persoane

În afară de principalul obligat, alte persoane sunt

supuse obligaţiilor în cadrul regimului de tranzit.

Transportatorul şi toate persoanele care au încărcat

mărfurile în colete, care au fost plasate sub regimul

de tranzit sunt în egală măsură responsabile de

prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinaţie

în termenul prescris şi de respectarea întocmai a

măsurilor de identificare.

Articolul 34, paragraf 1,app I din convenţie Articolul 361 din RVC

Mărfurile şi exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU sunt

prezentate la biroul de destinaţie în termenul prevăzut

în acest scop.

Termenul Articolul 26, apendice I din convenţie Articolul 356 din RVC

Prezentarea trebuie să se facă în termenul fixat de

biroul de plecare. Acest termen este înscris în rubrica

D din DAU.

Termenul prescris de biroul de plecare leagă

autorităţile competente din ţările ale căror teritorii sunt

traversate în cursul operaţiunii de tranzit. El nu poate

fi modificat de aceste autorităţi, mai ales de către

autorităţile vamale din biroul de destinaţie. Pentru mai

multe informaţii vezi Partea a IV-a capitolul 3,

punctele 36 şi 37.

3.2. Controlul încheierii regimului

Controale După prezentarea mărfurilor şi a exemplarelor nr. 4 şi

5 din DAU la biroul de destinaţie, autorităţile vamale,

determină dacă condiţiile regimului de tranzit au fost

227

respectate şi vizează declaraţia de tranzit în

consecinţă.

Mărfurile care au circulat sub regim de tranzit pot fi

examinate de autoritatea vamală. Tot ceea ce

priveşte încărcătura nu face în acest timp obiectul

unui examen aprofundat. Autorităţile vamale aplică în

general un sistem bazat pe analiză de risc pentru a

selecţiona încărcăturile care trebuie controlate. Ele nu

trebuie să efectueze verificări detaliate a mărfurilor,

decât în caz de suspiciuni.

Articolul 36, apendice I din convenţie Articolul 363 din RVC

Exemplarul numărul 5 al DAU trebuie returnat fără

întârziere de către biroul de destinaţie autorităţilor

competente din ţara de plecare, nu mai târziu de luna

care urmează datei de sfârşit a operaţiunii. Chiar şi în

caz de suspiciune, unde se constată iregularităţi,

acest exemplar trebuie să fie returnat în acest

termen.

Biroul de destinaţie reţine exemplarul 4 din DAU.

VAMA

Biroul de destinaţie înregistrează declaraţia de tranzit prezentată, într-o

manieră care să permită un acces comod şi rapid la documente în caz de

căutare.

Biroul de destinaţie compară informaţiile din exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU.

Indică informaţiile următoare în rubrica I „ Controlat la biroul de destinaţie”

pe cele două exemplare ale DAU:

1. numărul de înregistrare;

2. data sosirii

228

3. rezultatul controlului asupra mijloacelor de identificare( verificarea stării

sigiliilor aplicate şi controlul pe baza descrierii mărfurilor);

4. rezultatul examinării obligatorie privind termenul pentru prezentarea

itinerarului;

5. menţiunea „conform” în rubrica „remarci” atât timp cât nici o iregularitate

nu a fost constatată;

6. semnătura unui funcţionar vamal şi o ştampilă cu însemnele biroului.

Notă: semnătura, ştampila şi menţiunea „conform” trebuie de asemenea

aplicată pe documente atunci când biroul de destinaţie acceptă prezentarea

mărfurilor şi documentelor fără control. Anexa 8.1 prezintă diferite versiuni

lingvistice ale menţiunii „Conform”.

VAMA (doar în Comunitate)

Atunci când un exemplar de control T555 eliberat de un birou de plecare

este prezentat cu exemplarele 4 şi 5 din DAU, biroul de destinaţie trebuie să

indice „Exemplarul T5 prezent”, în rubrica „Remarci” în rubrica I „Controlat la

biroul de destinaţie” al DAU.

Anexa 8.2 prezintă menţiunea „Exemplarul T5 prezent” în toate limbile

comunitare.

Un număr mare de ţări dispun de un birou naţional

centralizator pentru returnarea şi recepţia

exemplarului 5 al DAU.Totuşi, birourile regionale sau

locale pot utiliza de asemenea această cale. Ţările

55

Exemplarul de control T5 este un document cerut uneori pentru circulaŝia mărfurilor în interiorul

teritoriului vamal al Comunităŝii. Este utilizat pentru a aduce dovada utilizării şi/sau a destinaŝiei sigure a

mărfurilor, atunci când se specifică măsuri comunitare specifice exigente( de ex. în cazul produselor

agricole).Articolele de la 912 bis la 912 octies din RVC furnizează mai multe informaŝii despre exemplarul

T5

229

următoare nu dispun de un birou centralizator:

- Austria

- Cehia

- Danemarca

- Finlanda

- Norvegia

- Suedia

- Elveţia

Lista birourilor naţionale centralizatoare cu scopul de

returnare a exemplarului 5 din DAU figurează în

anexa 8.4

VAMA

Într-o ţară ce dispune de un birou naţional centralizator, biroul de

destinaţie returnează exemplarul 5 al DAU către ţara de plecare prin

intermediul acestui birou.

Într-o ţară ce nu dispune de un birou naţional centralizator, biroul de

destinaţie returnează exemplarul 5 al DAU la biroul naţional al ţării de

plecare, sau la biroul de plecare, Dacă nici ţara de plecare nu dispune de

un birou centralizator.

Exemplarele trebuie returnate la adresele care figurează dedesubtul

rubricilor nr.15 şi 17 din exemplarul nr.5 al DAU.

Biroul trebuie să procedeze la returnarea exemplarului 5 din DAU măcar o

dată pe săptămână.

230

4. Situaţii particulare

Prezentul punct furnizează informaţii pentru situaţiile

particulare ale regimului de tranzit survenite la biroul

de destinaţie, şi anume:

- la eliberarea unei recipise (punctul 4.1);

- la eliberarea unei dovezi alternative (punctul 4.2);

- la prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara

zilelor şi orelor de funcţionare şi în alt loc decât

biroul de destinaţie(punctul 4.3)

- la constatarea iregularităţilor(punctul 4.4);

- la schimbarea biroului de destinaţie (punctul 4.5).

4.1. Eliberarea unei recipise

Articolul 35 Apendice I din convenţie

La cerere autoritatea vamală eliberează o recipisă

unei persoane, care prezintă declaraţia de tranzit şi

mărfurile la biroul de destinaţie.

Art 362 din RVC Această recipisă nu poate servi totuşi ca dovadă alternativă a încheierii procedurii.

Funcţiile recipisei

Recipisa are 2 funcţii importante. În primul rând

permite informarea principalului obligat că

transportatorul a prezentat documentele de tranzit la

biroul de destinaţie. În al doilea rând joacă un rol

important în cazul unei cercetări, atunci când biroul

de plecare nu a primit exemplarul 5 al DAU, care

trebuia să-i parvină. În acest caz principalul obligat

este în măsură de a prezenta la biroul de plecare

recipisa, indicând pe lângă ce birou au fost

prezentate documentele de tranzit. La procedura de

cercetare se vor găsi astfel facilităţi.

231

Forma recipisei Recipisa trebuie să fie conform:

modelului TC11-prezentată în apendice III, anexa

A13 din convenţie/anexa 47 din RVC sau

partea detaşabilă de pe verso exemplarului 5 al

DAU

Completarea recipisei

Persoanele ce solicită recipisa o completează înainte

de prezentarea pentru viză unui funcţionar de la

biroul de destinaţie.

OPERATOR

Persoana care cere o recipisă la un birou de destinaţie completează

formularul TC11, la mână, într-o manieră lizibilă, prin indicarea:

numele şi ţara biroului de destinaţie

tipul de declaraţie căruia i se atribuie DAU

numărul declaraţiei de tranzit

data

numele biroului vamal de plecare

Pe de altă parte, recipisa poate conţine alte informaţii

asupra încărcăturii. Principalul obligat poate, de

exemplu, dacă doreşte să indice la care transportator

de mărfuri se va înapoia recipisa după notările asupra

acesteia de către autorităţile vamale. Biroul de

destinaţie nu este obligat să înapoieze recipisele prin

poştă, dar nu-i este interzis să o facă, dacă este

necesar. În mod normal principalul obligat cere

transportatorului să-i înapoieze recipisa.

Adresa de returnare poate fi indicată :

pe spatele recipisei atunci când formularul de

232

recipisă este conform modelului arătat în anexa

A13, apendice III din convenţie/anexa 47 din RVC;

pe spatele exemplarului 5 al DAU, în rubrica goală

ce se află la dreapta rubricii D, atunci când

recipisa este alcătuită din partea detaşabilă aflată

pe verso exemplarului 5 al DAU.

Notă: atunci când declaraţia de tranzit este alcătuită

dintr-un formular compus din 4 exemplare prin

aplicarea primului articol, paragraful 1, punctul b),

apendicele II din convenţia DAU/articolul 208,

paragraful 3, titlul VII din RVC, adresa de returnare

poate să nu fie indicată.

VAMA

Atunci când este cerută o recipisă, funcţionarul de la biroul de

destinaţie:

verifică dacă este utilizat formularul adecvat, mai ales formularul

TC11 sau partea detaşabilă a exemplarului nr.5 din DAU;

verifică dacă este citeţ;

verifică dacă a fost corect completat;

verifică că nimic nu interzice eliberarea recipisei

eliberează recipisa persoanei care i-a cerut-o, când totul este în

ordine.

Notă: eliberarea unei recipise „ sub rezervă” este interzisă

(articolul 35 al apendicelui I al convenţiei/articolul 362 al RVC)

4.2 Eliberarea unei dovezi alternative

Articolul 34 paragraf 3, app. I din convenţie

Principalul obligat poate cere autorităţilor vamale să-i

furnizeze o dovadă alternativă pe baza căreia regimul

233

va fi încheiat într-o manieră regulată.

Articolul 362 Paragraf 3 din RVC

Această cerere poate fi formulată în momentul în care

declaraţia de tranzit şi mărfurile sunt prezentate la

biroul de destinaţie

Notă: pentru informaţii mai ample în legătură cu acceptarea probei alternative de către biroul de plecare a se vedea capitolul 5, punctul 3.4.2

OPERATOR

Pentru a obţine o probă alternativă, conform articolului 34, paragraful 3 din

apendicele I al convenţiei/articolul 361, paragraful 3 din RVC:

o copie a exemplarului nr.5 din DAU şi dacă este cazul DAU, BIS sau

o copie suplimentară a exemplarului nr.5 din DAU şi dacă e cazul DAU,

BIS

pot fi prezentate la biroul de destinaţie pentru certificare

Copia, care poate fi o fotocopie, trebuie:

- să fie semnată în prealabil de principalul obligat

- să poarte menţiunea „copie”

- să poarte menţiunea „dovadă alternativă”( care poate fi imprimată pe copie)

- şi să conţină numărul de înregistrare al declaraţiei de tranzit şi informaţiile

care figurează despre declaraţie

Anexa 8.3 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii”probă alternativă”

VAMA

Documentele sus menţionate, având numărul declaraţiei de tranzit, trebuie să fie

certificate de autorităţile vamale. Certificarea poate fi de asemenea efectuată

printr-un sistem informatic, dar trebuie să apară în clar de la autoritatea vamală

din ţara de plecare că documentul certificat este unul originar.

Biroul de destinaţie trebuie să vizeze proba alternativă când nu a constatat

nereguli. Viza este în acelaşi fel ca şi în cazul exemplarului nr.5 din DAU

(ştampila biroului, semnătura funcţionarului şi data)

234

Persoana care prezintă un astfel de document cu mărfurile şi declaraţia de tranzit

este însărcinată să reprezinte principalul obligat. Biroul de destinaţie trebuie să

dea copia sau exemplarul suplimentar al exemplarului 5 din DAU vizat, acestei

persoane.

4.3. Prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara zilelor şi orelor

de lucru şi într-un alt loc decât biroul de destinaţie

Articolul 34, paragraf 1,app. I din convenţie Articolul 361 din RVC

În general, mărfurile şi documentele de tranzit

corespunzătoare trebuie să fie prezentate:

- la biroul de destinaţie şi

- în timpul zilelor şi orelor de funcţionare

Totuşi, biroul de destinaţie poate autoriza

prezentarea mărfurilor şi a documentelor de tranzit în

afara acestor perioade şi în alt loc.

Articolul 34, apendicele I din convenţie Art 2002 din RVC

Conform reglementărilor naţionale, cheltuielile care

rezultă sunt suportate de operator.

4.4. Nereguli

4.4.1.Nereguli privind sigiliile

În general, mărfurile sunt sub sigiliu în timpul

transportului lor în regim de tranzit. La biroul de

destinaţie, autorităţile vamale verifică dacă sigiliile

sunt intacte. Dacă au fost falsificate, ele indică

această informaţie pe DAU.

VAMA

Biroul de destinaţie verifică starea sigiliilor şi notează rezultatul inspecţiei sale în

rubrica I a exemplarelor 4 şi 5 din DAU, privind rubrica „controlul sigiliilor”. Dacă

235

sigiliile sunt în stare proastă, sau dacă rezultă că au fost falsificate, autorităţile

vamale pot examina mărfurile şi indica faptele pe DAU.

(articolul 34 din apendicele I al convenţiei/articolul 72 din CVC şi articolul 361 din

RVC)

4.4.2. Alte nereguli

Biroul de destinaţie menţionează neregula pe care a

constatat-o cu scopul de a informa biroul de plecare.

Biroul de plecare decide în funcţie de faptele

prezentate şi determină măsurile potrivite care se iau.

Trebuie să se distingă următoarele cazuri:

1. La biroul de destinaţie poate fi constatată o

diferenţă între mărfurile enumerate pe documentul

de tranzit şi cele real prezentate:

VAMA Biroul de destinaţie

- Înregistrează declaraţia de tranzit

-notează în rubrica I a exemplarelor 4 şi 5 din DAU, privind rubrica

„Observaţii”

Menţiunea „Diferenţe: excedent…

lipsă……

natura mărfurilor……….

clasificare tarifară………….

-trimite exemplarul din DAU în ţara de origine urmând procedura obişnuită

Anexa 8.5 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „diferenţe”

236

2. Biroul poate constata o neregulă privind informaţiile

care figurează pe exemplarele nr.4 şi 5 din DAU.

VAMA

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit;

-notează în rubrica I a exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU, privind rubrica

„Observaţii” menţiunea „Nereguli: rubrica...”

-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura

obişnuită.

Anexa 8.6 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „ Nereguli

:rubrica..”

4.4.3. Anchetă asupra neregulilor

Biroul de destinaţie poate decide să ancheteze

neregula constatată.

VAMA

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit

-precizează menţiunea „Anchetă în curs” în rubrica I a exemplarului nr.5

din DAU vizând rubrica „Observaţii”

-trimite exemplarul nr. 5 al DAU în ţara de plecare urmând procedura

obişnuită

237

Notă: ţara de destinaţie trebuie să trimită exemplarul nr.5 din DAU

neîntârziat şi cel mai târziu în luna care urmează datei sfârşitului operării.

-trimite rezultatele anchetei la biroul de plecare în următoarele trei luni ,

prin procedura obişnuită

Pentru informaţii mai ample a se vedea capitolul 5, punctul 4

Anexa 8.7 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii”Anchetă în

curs”

Biroul de destinaţie poate decide perceperea datoriei

rezultate din neregulă. În acest caz menţiunea „

Impuneri percepute” este notată în rubrica I a

exemplarului nr.5 al DAU. Biroul de plecare nu

informează principalul obligat în legătură cu

declanşarea procedurii.

Notă: menţiunea „Impuneri percepute” nu semnifică

neapărat că taxele au fost efectiv cerute şi achitate.

Autorităţile biroului de destinaţie pot deci să acceptat

o declaraţie de plasare în orice altă destinaţie vamală

admisă.

VAMA

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit

-odată informat de acoperirea integrală a taxelor pune menţiunea „Taxe

încasate” în rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, aparţinând rubricii

„Remarci”

-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura

obişnuită

238

Anexa 8.8 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii „Taxe

încasate”

Notă:

Ţara de destinaţie trebuie să trimită exemplarul nr.5 din DAU neîntârziat şi

cel mai târziu în luna care urmează datei sfârşitului operării.

4.5. Schimbarea biroului de destinaţie

Articolul 34, paragraf 4 şi 5, app. I din convenţie

O operaţiune de tranzit poate lua sfârşit într-un birou,

altul decât cel prevăzut în declaraţia de tranzit. Acest

birou devine atunci birou de destinaţie.

Art.361 din RVC Trei situaţii pot apărea:

1. Noul birou de destinaţie este situat în aceeaşi parte

contractantă (sau în acelaşi stat membru), ca cea

înscrisă în declaraţia de tranzit:

VAMA

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit

-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund

cu cele ce figurează pe exemplarul nr.5

-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă sunt puse) şi traseul (dacă este impus)

-determină nivelul de verificare impus

- inscrie menţiunea „conform” în rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU aparţinând

rubricii „remarci” când verificarea efectuată a dus la un rezultat satisfăcător

-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura obişnuită

Anexa 8.1 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii „ Conform”

239

2. Noul birou de destinaţie este situat într-o altă parte

contractantă (sau într-un alt stat membru) decât cea

înscrisă în declaraţia de tranzit:

VAMA

Biroul de destinaţie

-înregistrează declaraţia de tranzit

-verifică rubrica 52 din DAU pentru a se asigura că garanţia este valabilă în ţara

respectivă

-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund

celor care figurează pe exemplarul nr.5 al DAU

-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă au fost puse) şi traseul (dacă este impus)

-determină nivelul de verificare impus

-pune menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ...(nume şi ţară)” în

rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, vizând rubrica”remarci”, când verificarea

efectuată a dus la un rezultat satisfăcător

-trimite exemplarul 5 din DAU în ţara de plecare urmărind procedura obişnuită

Aneax 8.9 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „Diferenţe..”

3.Noul birou de destinaţie este situat într-o parte

contractantă diferită de cea înscrisă în DAU, care

poartă menţiunea următoare:

„Ieşire din ……. supusă unor restricţii sau taxe

conform reglementării/directivei nr. …”

Anexa 8.10 prezintă diferite versiuni lingvistice ale

acestei menţiuni.

240

VAMA

Biroul de destinaţie

-înregistrează declaraţia de tranzit

-verifică rubrica 52 din DAU pentru a se asigura că garanţia este valabilă în ţara

respectivă

-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund

celor care figurează pe exemplarul nr.5 al DAU

-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă au fost puse) şi traseul (dacă este impus)

-determină nivelul de verificare impus

-pune menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ..(nume şi ţară)” în

rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, vizând rubrica ”remarci”, când verificarea

efectuată a dus la un rezultat satisfăcător

-trimite exemplarul 5 din DAU în ţara de plecare urmărind procedura obişnuită şi

notificarea după care mărfurile supuse restricţiilor de export sau impozitării au

fost duse până la biroul vamal respectiv

-păstrează mărfurile sub control vamal şi hotărăşte:

-să autorizeze transferul lor spre partea contractuală de care aparţine biroul de

plecare sau

-să nu permită ridicarea lor înainte de primirea unei autorizaţii scrise specifice de

ridicare trimisă de biroul de plecare

5. Prezentarea după expirarea termenului

Articolul 26, paragraf 3 app. I din convenţie

Probele următoare pot fi furnizate pentru a atesta

circumstanţele neprevăzute, neimputabile

transportatorului sau principalului obligat, conducând

la prezentarea mărfurilor după expirarea termenului:

Articolul 356 din RVC

Declaraţia poliţiei (în caz de accident, furt etc)

Atestarea unui serviciu de sănătate(în caz de

îngrijiri etc)

241

Atestarea unui serviciu de depanare (în caz de

reparare a vehiculului)

Orice element de probă a unei întârzieri datorate

unei greve sau a oricărei alte împrejurări

neprevăzute.

Totuşi, rămâne la latitudinea biroului de destinaţie să hotărască validitatea probei.

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

242

7. Parte rezervată pentru uzul administaţiei vamale

8. Anexe

8.1. Menţiunea „Conform”

8.2. Menţiunea „Exemplar T5 prezentat”

8.3. Menţiunea „ Probă alternativă”

8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea exemplarelor 5

8.5. Menţiunea „Diferenţe …”

8.6. Menţiunea „Nereguli: ...”

8.7. Menţiune „Anchetă în curs”

8.8. Menţiunea „Taxe încasate”

8.9. Fraza „ Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ...(nume şi ţara)”

8.10. Menţiunea „Ieşire din … supusă restricţiilor sau impozitărilor prin Regulament/Directiva/Decizia nr….”

243

Anexa 8.1 Menţiunea „Conform”

Menţiunea „Conform” în toate versiunile lingvistice, de utilizat în cazul în care nu s-a constatat nici o neregulă:

CS: souhlasí

DA: konform

DE: konform

EE: vastavuses

EL: θαιωδ

ES: conform

FR: conforme

IT: conforme

LV: atbilst

LT: atitinka

HU: rendben

MT:

NL: conform

244

PL: zgodnie

PT: conforme

SI: ustrezno

SK: súhlasí

FI: tyydyttävä

SV: konform

EN: satisfactory

IS: fullnægjandi

NO: konform

RO Conform

Menţiunea se inscrie în sub-caseta din stânga de la rubrica I a DAU.

Anexa 8.2

Menţiunea „Exemplarul T5 prezentat”

CS list T5 p edloţený

DA eksemplar T5 modtaget

DE Exemplar T5 vorgelegt

EE T5-dokument esitatud

EL πξ o oηζζελ αληηηππ o T5

ES presentado ejemplar T5

FR exemplaire T5 présenté

IT presentato l'esemplare T5

LV T5 formul rs uzr d ts

LT T5 egzempliorius pateiktas

HU

MT

NL eksemplaar T5 overgelegd

245

PL karta T5 przedstawiona

PT apresentado o exemplar T5

SI kontrolni izvod T5 predloţen

SK výtla ok T5 predloţený

FI valvontakappale T5 esitetty

SV Kontrollexemplar T5 uppvisat

EN copy T5 presented

RO Exemplar T5 prezentat

Anexa 8.3 Menţiunea „Probă alternativă”

CS Alternativní d kaz

DE Alternativnachweis

EE Alternatiivsed tõendid

EL Ελαιιαθηηθή απόδεημε

ES Prueba alternativa

FR Preuve alternative

IT Prova alternativa

LV Alternat vs pier d jums

LT Alternatyvusis i rodymas

HU Alternatív igazolás

MT Prova alternattiva

NL Alternatief bewijs

PL Alternatywny dowód

246

PT Prova alternativa

SI Alternativno dokazilo

SK Alternatívny dôkaz

FI Vaihtoehtoinen todiste

SV Alternativt bevis

EN Alternative proof

IS Önnur sönnun

NO Alternativt bevis

RO Probă alternativă

Anexa 8.4

Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea exemplarelor nr. 5 din DAU

Belgia Bureau centralisateur des douanes Centralisatiekantoor der douane Quai des Péniches, 55 Akenkaai, 55 Bloc B/3 Blok B/3 B-1000 BRUXELLES B-1000 BRUSSEL

Germania 1. Hauptzollamt Braunschweig Zentralstelle Zollversand Postfach 1540 D-38335 HELMSTEDT

2. Hautptzollamt Bielefeld Zentralstelle Zollversand Alter Uentroper Weg 2 D-59067 HAMM

247

Grecia .ηεύζπλζε Τειωλείωλ Αηηηθήο Γξαθείν .ηα µ µ Πι . Αγ . Νηθνιάνπ 185 10 Πεηξαηάο Ε..ΑΣ Œ GRECE DIEFTHINSI TELONION ATTIKIS CENTRAL TRANSIT OFFICE ST. NICKOLAS SQ. 185 10 PIRAEUS GREECE

Spania

Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de Madrid Oficina Centralizadora de Tránsitos C/. Guzmán el Bueno, 139 E Œ 28071 MADRID Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de La Junquera Oficina Centralizadora de Tránsitos Carretera Nacional II, s/n E Œ 17071 LA JUNQUERA Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de Las Palmas de Gran Canaria Oficina Centralizadora de Tránsitos Explanada Tomás Quevedo, s/n E Œ 35071 LAS PALMAS DE GRAN CANARIA

Franta Bureau Centralisateur des Documents Communautaires 161, chemin de Lestang F - 31057 TOULOUSE Irlanda Central Transit Office Customs and Excise Quay Street Donegal Town Co. Donegal Ireland

248

Italia Direzione Regionale per l™Abruzzo, il Molise e le Marche Via Palestro, n 19 60122 ANCONA tel. 071 227521 fax 071 207514 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Aosta Autoporto Valle D™Aosta, n 33/a 11020 POLLEIN (AO) tel. 0165 32344 fax 0165 40169 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogana di Bari Corso De Tullio, n. 3 70122 BARI tel. 080 5211733 fax 080 5217904 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Bergamo Via Pietro Rovelli, n. 21/A 24125 BERGAMO tel. 035 233000 fax 035 270490 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Brescia Via Perotti, n. 9 25125 BRESCIA tel. 030 2685511 fax 030 2685229 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Brindisi Viale Regina Margherita, n. 3 72100 Œ BRINDISI tel. 0831 521020 fax 0831 523914 Direzione Regionale per l™Emilia Romagna Via Montebello, n. 2/2 40122 BOLOGNA tel. 051 6088811 fax 051 242924 Direzione Regionale per il Trentino Alto Adige

249

Via Galileo Galilei, n. 4/b 39100 BOLZANO tel. 0471 563000 fax 0471 563243 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Cagliari Via Riva di Ponente S.n.c. 09123 CAGLIARI tel. 070 66343 fax 070 605101 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Catania Viale Dusmet, N; 17 95121 CATANIA tel. 095 7349311 fax 095 531842 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Chiasso Via Motta, n. 5 6830 CHIASSO (Sizzera) tel. 031 540680 fax 031 540621 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Como Via Regina Teodolinda, n. 2 22100 COMO tel. 031 264291 fax 240317 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Domodossola Scalo Domo II 28851 BEURA CARDEZZA (VB) tel. 0324 236065 fax 0324 236088 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Firenze Via Valfonda, n. 25 50123 FIRENZE tel. 055 272081 fax 055 289420 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Genova Via R. Rubattino 1 16100 GENOVA tel. 010 2462361/2/3 Œ 010 2758220 fax 010 261150

250

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Gorizia Via Trieste, n. 301 34120 GORIZIA tel. 0481 527411 fax 0481 22071 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Imperia Calata Sandro Anselmi, n. 1 18100 IMPERIA tel. 0183 650047 fax 0183 652367 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di La Spezia Viale Italia, n. 6 19100 LA SPEZIA tel. 0187 770523 Œ 0817 770515 fax 0187 21056 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Livorno Piazza dell™Arsenale, n. 10 57123 LIVORNO tel. 0586 836511 fax 0586 881001 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Messina Via 1° Settembre, n. 38 98100 MESSINA tel. 090 774881 Œ 090 774882 fax 090 674343 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Milano I Via Valtellina 1 20159 MILANO tel. 02 60501 Œ 02 6950212 fax 02 6880089 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Milano II 20090 AEROPORTO DI LINATE tel. 02 70200510 fax 02 7388477 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Monfalcone Via Terme Romane, n. 5 34074 MONFALCONE (GO) tel. 0481 410387

251

fax 0481 411815 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Napoli Via Alcide De Gasperi, n. 20 80133 NAPOLI tel. 081 2527111 fax 081 552823 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Novara Via Gniffetti, n. 11/a 28100 NOVARA tel. 0321 34251 fax 0321 32419 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Padova Corso Stati Uniti, n. 16 35020 CAMIN Œ PADOVA tel. 049 8702626 Œ 049 8702794 fax 049 8702683 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Palermo Via Francesco Crispi, n. 143 90133 PALERMO tel. 091 583271 Œ 091 588271 Œ 091 588371 Œ 091 588571 fax 091 326173 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Perugia Via Venanzio Gabriotti, n. 1 06100 S. ANDREA DELLE FRATTE (PG) tel. 075 5287040 fax 075 5280757 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Pisa Via delle Darsena, n. 1a 56121 PISA tel. 050 24170 Œ 050 502527 fax 050 48577 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Porto Torres Via Azzuni, 1 07046 PORTO TORRES tel. 079 509436 fax 079 509299 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Reggio Calabria Via Porto Banchina Margottini

252

89100 REGGIO CALABRIA tel. 0965 21403 fax 0965 20395 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Roma I Via Scalo di San Lorenzo, n. 10 00185 ROMA tel. 06 448871 fax 06 4958327 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Roma II Aeroporto civile L. da Vinci 00050 FIUMICINO tel. 06 65632749 fax 06 65632752 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Salerno Via Molo Manfredi, n. 44 84100 SALERNO tel. 089 2571411 fax 089 225257 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Savona Piazza Rebagliati, n. 5 17100 SAVONA tel. 019 821001 Œ 019 821007 fax 019 813104 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Siracusa Via Riva della Darsena, n. 8 96100 SIRACUSA tel. 0931 65655 Œ 0931 65907 fax 0931 60351 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Taranto Via Cristoforo Colombo Œ Porto Mercantile 74100 TARANTO tel. 0994 714646 fax 0994 716535 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Torino Interporto di Torino Œ Prima strada, n. 3 10043 ORBASSANO (TO) tel. 011 3975583 fax 011 3975589

253

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Trapani Via Ammiraglio Staiti, n. 9 91100 TRAPANI tel. 0923 21050 fax 0923 22409 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Trieste Corso Cavour, n. 6 34135 TRIESTE tel. 040 6723111 fax 040 6723304 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Udine Piazza Agricoltura, n. 16 33100 UDINE tel. 0432 245311 fax 0432 245338 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Varese Via Dalmazia, n. 56 21100 VARESE tel. 0332 331336 fax 0332 331491 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Venezia Via Dorsoduro, n. 10 30123 VENEZIA tel. 041 5200589 Œ 041 5222173 fax 041 520717 Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Verona Via Sommacampagna 26/A 37137 VERONA tel. 045 954222 Œ 045 954524 fax 045 953227 Luxemburg Bureau Centralisateur Documents T Œ Centre Douanier BP 1122 L - 1011 LUXEMBOURG Olanda Belastingdienst / Douane Centraal verzendadres: Postbus 4501 NL. 6401 JA HEERLEN

254

Portugalia Direcção-Geral das Alfândegas e dos Impostos Especiais sobre o Consumo Direcçao de Serviços de Regulação Aduaneira Divisão de Circulação de Mercadorias Serviço centralizador do Regime de Trãnsito Rua da Alfàndega, n° 5 PT - 1194 LISBOA CODEX Regatul unit H.M. Customs and Excise Central Community Transit Office PO Box 1 Harwich Essex CO12 3BE UNITED KINGDOM Guernsey Customs and Excise PO Box 417 St Peter Port Guernsey GY1 3WJ Channel Islands States of Jersey Customs & Excise La Route du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ Channel Islands Andora Ministeri de Relacions Exteriors Despatx central de duana 62, 64 Prat de la Creu Andorra La Vella Ungaria 17. sz. Vámhivatal H - 1591 Budapest, Hungária Pf.: 310 Islanda Ríkistollstjóri Tryggvagata 19 IS - 150 REYKJAVÍK

255

San-Marino Ufficio Tributario Via Ventotto Luglio, 212 RSM - 47031 BORGO MAGGIORE REPUBBLICA DI SAN MARINO Polonia Izba Celna w L odzi Centralne Biuro Tranzytu Ul. Karolewska 41 90-560 L ód Slovacia Colné riaditel'stvo oddelenie tranzitu P.O. BOX 52 SK-830 00 BRATISLAVA Slovenia CENTRALNA TRANZITNA PISARNA Mednarodni prehod 2b, Vrtojba SI-5290 .EMPETER PRI GORICI SLOVENIJA Malta Central Transit Office Custom House Valletta CMR 02 MALTA Cipru Central Transit office Customs Headquarters, Ministry of Finance Corner M. Karaoli and Gr. Afxentiou, 1096, Nicosia Letonia State Revenue Service Republic of Latvia National Customs Board 1a Kr. Valdemara St., Riga, LV-1841, Latvia,

256

Estonia MAKSU ja TOLLIAMET (TAX and CUSTOMS BOARD) Tallinna Tolliinspektuur (Tallinn Customs House) Transiidi Keskasutus (Transit Central Office) Sadama tn. 21. 10111 Tallinn Eesti Lituania Muitin s departamentas Muitin s proced r skyrius Tranzito kontrol s poskyris A. Jakýto g. 1/25 LT-01105 Vilnius LIETUVAŒLITHUANIA România Autoritatea Nationala a Vamilor Serviciul Tranzit Str. Matei Millo, nr.13, Sector 1, Bucuresti

Anexa 8.5 Mentiunea de facut atunci cand biroul de destinatie constata „Diferente”: in rubrica I, dupa “Remarci” : CS: Odlišnosti: přebytečné mnoţství ....

chybějící mnoţství ....

název zboţí . ....

sazební zařazení ....

DA: Uoverensstemmelser: overtallig : .....

manko : .....

varebeskrivelse : .....

tarifering : .....

DE: Unstimmigkeiten: Mehrmenge : .....

257

Fehlmenge : .....

Art der Waren : .....

Tarifstelle : .....

EE: Erinevused: ülejääk : .....

puudujääk : .....

kauba kirjeldus : .....

tariifne klassifitseerimine : .....

EL: o : : .....

:.....

o :….

o o : .....

ES: Diferencias: sobra : .....

falta : .....

clase de mercancia : .....

clasificación arancelaria : .....

FR: Différences: excédent : .....

manquant : .....

nature des marchandises : .....

classement tarifaire : .....

IT: Differenze: Eccendenza : .....

Deficienza : .....

Natura della merci : .....

Classificazione tariffaria : .....

LV: Atšķirības: vairāk : .....

Mazāk : .....

Preču apraksts : .....

Tarifu klasifikācija : .....

258

LT: Neatitikimai: perteklius : .....

trūkumas : .....

prekių aprašimas : .....

tarifinis klasifikavimas : .....

HU: Eltérések: többlet ....

hiány ....

az áruk fajtája ....

tarifaszáma ....

MT:

NL: Verschillen: teveel : .....

tekort : .....

soort goederen : .....

tariefpostonderverdeling : .....

PL: Niezgodności: nadwyżki ....

braki ....

opis towarów ...

klasyfikacja taryfowa ....

PT: Diferenças: para mais : .....

para menos : .....

natureza das mercadorias : .....

259

clasificaçao pantal : .....

SI: Razlike: višek : .....

manko : .....

opois blaga : .....

tarifna oznaka : .....

SK: Nezrovnalosti: nadbytočné mnoţstvo

chýbajúce mnoţstvo .…

druh tovaru ....

sadzobné zaradenie ....

FI: Eroavuudet: ylilukuinen tavara : .....

puuttuu : .....

tavaralaji : .....

tariffiointi : .....

SV: Avvikelser: övertaligt gods : .....

manko : .....

varuslag : .....

klassificering : .....

EN: Differences: excess : .....

shortage : .....

description of goods : .....

tariff clasification : .....

IS: Osamræmi: Umframmagn: ....

Vöntun: .....

Vörulysing: ....

Tollflokkun :....

NO: Uoverensstemmelser: overtallig: ....

260

manko:.....

varebeskrivelse:....

tariffering :....

RO: Diferente: excedent : .....

lipsa: .....

natura marfurilor: .....

clasificare tarifara :

Nota:

Plusurile si lipsurile vizeaza sau nr.coletelor sau

masa bruta sau amandoua

Diferentele de incadrare tarifara trebuiesc

mentionate in mod unic deoarece :

- reglementarea legata de tranzitul

comunitar/comun o cere sau,

- in cazul Comunitatii, este utilizat un

exemplar de control T5.

Daca este nevoie, aceste diferente trebuiesc

notificate pe litere (in scris) sau pe o fotocopie a

documentului in cauza (T1,T2,T2F,T2L,T2LF,CIM

sau buletinul de trimitere – TR).

Este totodata locul de a indica masa neta sau orice

alta unitate de masura adecvata

Anexa 8.6

Mentiunea de efectuat daca biroul de destinatie constata nereguli privind

informatiile de pe exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit

CS

DA Uoverensstemmelse: Feld …..

DE Unstimmigkeit: Feld …..

EE

EL

ES Diferencia: casilla …..

261

FR Irrégularité: case …..

IT Discrepanza: casella …..

LV

LT

HU

MT

NL Verschil: vak …..

PL

PT Discrepância :

SI

SK

FI Eroavuus: kohta …..

SV Avvikelse : fält ….

EN Discrepancy: box …..

RO Nereguli: rubrica....

262

Anexa 8.7 Menţiunea care trebuie inscrisa atunci când o anchetă este în curs

CS: ".ET ENÍ ZAHÁJENO"

DA: "UNDERSØGES"

DE: "UNTERSUCHUNG EINGELEITET"

EE: "TEHAKSE JÄRELEPÄRIMINE"

EL: " IE A OMENE EPEYNE "

ES: "INVESTIGACION EN CURSO"

FR: "ENQUÊTE EN COURS"

IT: "INDAGINI IN CORSO"

LV: "P RBAUDE TIEK VEIKTA"

LT: "ATLIEKAMI TYRIMAI"

HU: "VIZSGÁLAT FOLYAMATBAN"

MT:

NL: "ONDERZOEK GAANDE"

PL: "WSZCZ TO POSZUKIWANIA"

PT: "INQUERITO EM CURSO"

SI: "POIZVEDBE POTEKAJO"

SK: ".ETRENIE ZA ATÉ"

FI: "TUTKINTA ALOITETTU"

SV: "UNDERSÖKNING INLEDD"

EN: "ENQUIRIES BEING MADE"

IS: "Í ATHUGUN"

NO: "UNDERSØKELSE IVERKSATT" RO: "ANCHETĂ ÎN CURS"

263

Anexa 8.8

Menţiunea care trebuie aplicată când sunt incasate taxe CS: „SCELNÍ DLUH UHRAZENl”.

DA: „ABELØB OPKRÆVETl”

DE: „EABGABENERHEBUNG ERFOLGTlN”

EE: "MAKSUD MAKSTUD"

EL: „EI PAX EI E E IBAPYN EI”

ES: „STRIBUTOS PERCIBIDOSlÜ”

FR: „RIMPOSITIONS PERCUESlT”

IT: „TDAZI E TRIBUTI RISCOSSI”

LV: "MAKS JUMI IEKAS TI"

LT: "MOKES IAI I.IE.KOTI"

HU: „UVÁMTEHERKISZABÁS T RTÉNTlE”

MT:

NL: „LHEFFINGEN GEIND”

PL: „LPOBRANO OP ATYlB”

PT: „TIMPOSICOES COBRADASlO”

SI: "DAJATVE POBRANE"

SK: „KVYBRATÉ CLOlB”

FI: „IMAKSUT VELOITETTUlÜ”

SV: „VAVGIFTER DEBITERADElI”

EN: „NCHARGES COLLECTED”

IS: „SGJÖLD INNHEIMTlV”

NO: „OBELØP OPPKREVETl”. RO: „TAXE INCASATE”

264

Anexa 8.9

Menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul –... (numele şi ţara)” CS Nesrovnalosti: u ad, kterému bylo zboţí p edloţeno–– (název a zem)

DA Forskelle: det sted, hvor varerne blev frembudt –– (navn og land)

DE Unstimmigkeiten: Stelle, bei der die Gestellung erfolgte ––(Name und Land)

EE Erinevused: asutus, kuhu kaup esitati ––––..(nimi ja riik)

EL .ηαθνξέο : ε µ µ πξνζθν µ ζην ηειωλείν ––(Ολν µ θαη ρώξα )

ES Diferencias: mercancías presentadas en la oficina –– (nombre y país)

FR Différences: marchandises présentées au bureau –– (nom et pays)

IT Differenze: ufficio al quale sono state presentate le merci ––(nome e paese)

LV At. ir bas: muitas iest de, kur preces tika uzr d tas(nosaukums un valsts)

LT Skirtumai: i staiga, kuriai pateiktos prek s (pavadinimas ir valstyb )

HU Eltérések: hivatal, ahol az áruk bemutatása megtörtént ––(név és ország)

MT Differenzi: uffi ju fejn l-o etti kienu ppre entati (isem u pajji )

NL Verschillen: kantoor waar de goederen zijn aangebracht ––(naam en land)

PL Niezgodno ci: urz d w którym przedstawiono towar (nazwa i kraj)

PT Diferenças: mercadorias apresentadas na estãncia –– (nome e país)

SI Razlike: urad, pri katerem je bilo blago predloţeno – (naziv in drţava)

SK Nezrovnalosti: úrad, ktorému bol tovar dodaný –– (názov a krajina). FI Muutos: toimipaikka, jossa tavarat esitetty –– (nimi ja maa) SV Avvikelse: tullkontor där varorna anmäldes –– (namn och land) EN Differences: office where goods were presented –– (name and country) IS Breying: tollstjóraskrifstofa þar sem vörum var framvísað ––(nafn og land) NO Forskjell: det tollsted hvor varene ble fremlagt –– (navn og land)

265

RO Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul –– (nume şi ţară)

Anexa 8.10

Menţiunea „Ieşire din ... – supusă restricţiilor sau taxelor” conform reglementării/directivei nr. ... CS Výstup ze ––––– podléhá omezením nebo dávkám podle na ízení/sm

rnice/rozhodnutí c – DA Udpassage fra –––––.. undergivet restriktioner eller afgifter i henhold til

forordning/direktiv/afgørelse nr. ... DE Ausgang aus –––––..- gemäß

Verordnung/Richtlinie/Beschluss Nr. ... Beschränkungen oder Abgaben unterworfen.

EE Ühenduse territooriumilt väljumine on aluseks piirangutele ja maksudele vastavalt määrusele/direktiivile/otsusele nr–.

EL Η έμνδνο από –––––. ππνβάιιεηαη ζε πεξηνξηνξηζ µ ή ζε επηβαξύλζεηο από ηνλ Καλνληζ µ / Οδεγία / Απόθαζε αξηζ . –

ES Salida de–––––.. sometida a restricciones o imposiciones

en virtud del (de la) Reglamento/Directiva/Decisión no ...

FR Sortie de ––––––.. soumise à des restrictions ou à des impositions par le règlement ou la directive/décision no ...

IT Uscita dalla ––––––– soggetta a restrizioni o ad imposizioni a norma del(la) regolamento/direttiva/decisione n. ...

LV Izveýana no –––––, piem rojot ierobeţojumus vai maks jumus saska ar

Regulu/Direkt vu/L mumu No–, LT I. ve.imui iý ––––– taikomi apribojimai arba mokes iai, nustatyti

Reglamentu/Direktyva/Sprendimu Nr.–, HU A kilépés.......... területér l a –....... rendelet/irányelv/határozat

szerinti korlátozás vagy teher megfizetésének kötelezettsége alá esik MT H ru mill-su ett g all-restrizzjonijiet jew h lasijiet ta t Regola/Direttiva/De i

joni Nru–

266

NL Bij uitgang uit de –––––– zijn de beperkingen of heffingen van Verordening/Richtlijn/Besluit nr. ... van toepassing.

PL Wyprowadzenie z–––––.. podlega ograniczeniom lub op atom zgodnie z

rozporz dzeniem/dyrektyw /decyzj nr – PT Saída da ––––––.. sujeita a restrições ou a imposições pelo(a)

Regulamento/Directiva/Decisão n.º ... SI Iznos iz ––––––.. zavezan omejitvam ali obveznim dajatvam na podlagi

uredbe/direktive/odlo be ýt – SK Výstup z––––––. podlieha obmedzeniam alebo platbám pod a

nariadenia/smernice/rozhodnutia c –. FI ....... vientiin sovelletaan asetuksen/direktiivin/päätöksen

N:o ... mukaisia rajoituksia tai maksuja SV Utförsel från ––––––– underkastad restriktioner eller avgifter i enlighet

med förordning/direktiv/beslut nr ... EN Exit from ––––––– subject to restrictions or charges under

Regulation/Directive/Decision No ... IS Útflutningur frá –––––––háð takmörkunum eða gjöldum samkvæmt

reglugerð/fyrirmælum/ákvörðun nr. ––. NO Utførsel fra ––––. underlagt restriksjoner eller avgifter i henhold til

forordning/direktiv/vedtak nr.– RO Ieşire din ...... supusă restricţiilor sau taxelor conform

reglementarii/directivei nr. ...

267

CAPITOLUL 5. Încheierea regimului

1. Introducere

Prezentul capitol descrie maniera în care autorităţile

competente procedează la încheierea regimului de

tranzit comun/comunitar sau în lipsă unde, angajează

acţiuni necesare în termeni de acoperire a datoriei şi,

dacă e cazul, de sancţionarea infracţiunilor. Acest

capitol se bazează pe utilizarea DAU în calitate de

declaraţie de tranzit.

Punctul 2 acoperă principiile generale şi reglementările. Punctul 3 tratează încheierea regimului. Punctul 4 este consacrat procedurii de cercetare. Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale. Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice. Punctul 7 este rezervat utilizării administraţiilor vamale. Punctul 8 conţine anexele capitolului 5

268

2. Principii generale şi reglementări

Baza legala Bazele juridice de care se ţine seamă la procedura de

încheiere sunt următoarele:

-articolele de la 38 la 41 din anexa I a convenţiei.

-articolul 92 din CVC

-articolele 365 şi 366 din RVC. În prezentul capitol se înţelege prin:

Definiţii

”sistem informatizat” – sistemul de schimb de date

între autorităţile competente în legătură cu tranzitul

prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi a reţelelor

informatice, la care se aplică dispoziţiile capitolului VII

din apendicele I la convenţie (subsecţiunea 7 a

secţiunii 2 a capitolului 4 din titlul II din RVC); acest

sistem informatizat care leagă autorităţile competente

în materie de tranzit comun / comunitar, este diferit

de «procedurile informatizate « care permit

principalului obligat sau destinatarului agreat de a

îndeplini formalităţile şi de a comunica cu autorităţile

competente utilizând procedeele informatice.

”sisteme pe hârtie” – sistemele, simplificate sau nu,

altele decât sistemele informatizate.

Convenţia (articolul 38 din apendicele I) şi Codul

Vamal (articolul 92) stabileşte o distincţie între

incheierea şi descarcarea regimului de tranzit comun/

comunitar.

Această deosebire şi aceste definiţii sunt valabile

oricare ar fi procedura de tranzit (procedură normală

sau simplificată, manuală sau informatizată) şi

sistemul (sistem hârtie sau sistem informatizat)

utilizat.

Lichidarea regimului este subordonată probei care a

luat sfârşit. Absenţa unei asemenea probe (a cărei

269

formă, natură şi modalităţi de control pot varia în

funcţie de procedură) trebuie să conducă autorităţile

competente la întreprinderea de demersuri necesare

sau la confirmarea, la nevoie prin mijloace alternative,

la finalizarea regimului sau la angajarea de acţiuni în

recuperare şi, dacă este cazul, de acţiuni represive

care se impun.

3. Descarcărea regimului

Prezentul punct furnizează informaţii privind:

-condiţiile de lichidare (punctul 3.1)

-forma de lichidare (punctul 3.2)

-efectele lichidării (punctul 3.3)

-informaţiile cerute principalului obligat şi probele

alternative la sfârşitul regimului (punctul 3.4)

3.1 Condiţii de încheiere

Articolul 38 paragraful 2 al anexei I a convenţiei Articolul 92, paragraful 2 al CVC

Lichidarea regimului de tranzit rezultă de la

constatarea că a luat sfârşit în condiţiile reamintite în

capitolul 4, punctual 3.3. El relevă responsabilitatea

autorităţilor competente. În stadiul actual al

procedurilor, autoritatea competentă pentru a

proceda la lichidare este în general cea a ţării de

plecare, chiar dacă noile dispoziţii lasă deschisă

posibilitatea unei lichidări de către orice autoritate în

măsură de a proceda la confruntarea datelor.

Lichidarea poate lua diverse forme funcţie de tipul de

procedură folosit-notă de subsol 28 (notă de subsol

28- poate de fapt fi vorba de o comparaţie care

rezultă de o apropiere la fel de bine de documente

(exemplarele nr. 1 şi 5 plus listele de încărcătură în

cadrul unei proceduri bazate pe DAU, manifeste

aeriene sau maritime şi lista lunară a biroului de

destinaţie, în cadrul unei proceduri simplificate - de

nivel 1) ca mesaje electronice (« aviz anticipat de

sosire » şi « rezultatele controlului » din cadrul

sistemului informatizat).

De o manieră generală, finalizarea este efectuată pe

270

baza unei confruntări de date aferente operaţiunii de

tranzit ca cele stabilite la plecare şi ca cele care sunt

evidenţiate şi certificate la destinaţie.

3.2 Forme de încheiere

Încheierea regimului de tranzit va fi realizată de

manieră generală implicită, fără a da locul unei decizii

formale a autorităţii competente. Principalul obligat şi

garantul vor putea considera regimul încheiat în

absenţa notificării împotriva părţii de autoritatea

competentă în termenele prevăzute. În acest scop

autoritatea competentă nu va lua în general contactul

cu principalul obligat, garantul sau alte autorităţi

vamale, dacă ele nu dispun de probă (sau au dubii

asupra faptului) în cazul în care regimul a luat sfârşit

şi că acesta nu este în măsură să încheie.

Notă: notificarea ea însăşi nu este un element

constitutiv al naşterii unei datorii vamale.

3.3 Efectele încheierii

Faptul că regimul a fost în mod formal sau implicit

încheiat nu prejudiciază dreptul şi obligaţia pentru

autoritatea competentă de urmărire a principalului

obligat şi / sau, dacă este cazul, garantul care apare

ulterior (sub rezerva termenului de prescripţie a

acţiunilor de recuperare sau represive) că regimul nu

a luat sfârşit şi nu ar trebui deci să fie încheiat.

3.4 Informarea principalului obligat şi dovezile

alternative ale încheirii regimului

Prezentul punct furnizează informaţii :

- despre cazul în care, în absenţa de probe ale

încheierii regimului de transit, autoritatea competentă

cere principalului obligat să furnizeze informaţii

despre încheierea acestei proceduri (punctul 3.4.1).

- despre cazul în care principalul obligat aduce o

probă alternativă de la sfârşitul regimului (punctul

3.4.2). Sunt vizate procedurile de care utilizează sistemul pe

271

hârtie cu recurgere la DAU cât şi sistemul

informatizat, şi inclusiv în cazul în care intervine un

expeditor sau un destinatar agreat.

Procedurile simplificate

Notă : Pentru garantarea aplicării uniforme a

articolului 38 al apendicelui I al convenţiei / articolului

92 din CVC, oricare ar fi procedura de tranzit utilizată

este important ca, în măsura posibilităţilor, o analiză

similară trebuie urmată mutatis mutandis, în ceea ce

priveşte procedurile simplificate proprii a anumitor

moduri de transport, vizate la articolul 48, paragraful

1, punctul g), al apendicelui I al convenţiei / articolului

372, paragraful 1, punctul g, al RVC.Totuşi,

dispoziţiile relative ale acestor proceduri care prevăd

o procedură specifică prevalează.

3.4.1. Cererea de informaţii de la principalul

obligat

3.4.1.1. Obiectul cererii de informaţii

Articolul 39 al apendicelui I al convenţiei Articolul 365 din RVC

Cererea de informaţii este destinată să implice pe

principalul obligat în cercetarea de elemente care

permit stabilirea dacă regimul a luat sfârţit şi în ce

condiţii (schimbarea biroului de destinaţie, de

exemplu). Această implicare va avea loc la un stadiu

relativ timpuriu (ţinând cont de termenul de

prezentare a mărfurilor şi de timpul necesar pentru a

putea dispune de probe la sfârşitul regimului), îi va

permite deasemenea de a demonstra că şi-a

îndeplinit obligaţiile. Dacă nu este în măsură de a

aduce o astfel de probă principalul obligat va avea

mai puţine posibilităţi de a se pregăti la o eventuală

acţiune de recuperare şi după caz, de a contribui la

identificarea ţării competente în materie.

Această cerere de informaţii vizează de asemenea să

evite angajarea inutilă a unei proceduri administrative

de cercetare când principalul obligat este în măsură

să furnizeze elementele de informare necesare

pentru a proba că regimul s-a sfârşit (sau a orienta

cercetarea către biroul de destinaţie efectiv). Aceasta

deoarece este recomandat autorităţilor competente

272

din ţăra de plecare de a nu întârzia să-l informeze pe

principalul obligat de absenţa returnării probei

încheierii, într-o manieră să-i permită de a furniza

informaţii utile înaintea expirării termenului de 4 luni,

când va trebui angajată procedura de cercetare.

Lista autorităţilor competente figurează în anexa 8.1.

3.4.1.2 . Procedura generala de solicitare de

informatii

Art. 39 paragraful 1 al apendicelui I al conventiei Art. 365 paragraful 1 al RVC

In sistemul clasic (pe hartie ), atunci când exemplarul

nr. 5 al formularului DAU nu a revenit autoritatii

competente a tarii de plecare in termenul de doua

luni de la data acceptarii declaratiei,aceasta autoritate

(care poate fi biroul vamal de plecare , dar in egala

masura si autoritatea regionala sau un birou

centralizator) informeaza pe principalul obligat si-l

invita sa aduca proba prin care regimul a fost

incheiat.

Art.39 paragraful 1 bis al apendicelui I al Conventiei Art.365 paragraful 1 bis al RVC

In sistemul informatizat , atunci cand termenul de

prezentare a marfurilor la destinaţie a expirat si

mesajul "aviz de sosire" nu a fost primit de biroul de

destinatie , atunci trebuie sa intervina informarea

principalului obligat.

Model de scrisoare de informare

Un model de scrisoare de informare a principalului

obligat figureaza in anexa 8.2. Folosirea ei nu este

obligatorie, dar acest model indica informatiile minime

cerute. Cand principalul obligat comunica cu

autoritatile competente prin mijloace informatice ,

aceasta scrisoare poate , daca este necesar , sa fie

inlocuita cu un mesaj electronic echivalent.

3.4.1.3 Procedura solicitarii de informatii in cazul

procedurilor simplificate proprii anumitor moduri

de transport

In cazul recurgerii la o procedura simplificata de

tranzit comun /comunitar specific anumitor modalitati

273

de transport , autoritatile competente ale tarii de

plecare îl informeaza pe principalul obligat , atunci

cand sunt in masura, pe baza elementelor de care

dispun , ca regimul n-a fost incheiat.

In particular , cum este cazul : Articolul 111 al apendicelui I al conventiei Articolul 444 sau 447 , paragraful 7 al RVC

- atunci când in cadrul procedurilor simplificate aerian

/maritim - nivelul 1:

- lista lunara a manifestelor nu a fost transmisa

autoritatii competente a aeroportului sau a portului de

plecare in termen de doua luni de la sfarsitul lunii in

cursul caruia manifestele au fost prezentate biroului

de plecare , sau

- daca aceasta lista nu cuprinde totalitatea acestor

manifeste (din aceasta cauza regimul nu poate fi

considerat ca fiind incheiat datorita manifestelor care

lipsesc); Articolul 112 al apendicelui I al conventiei Articolul 445 sau 448 al RVC

- in cadrul procedurilor simplificate aerian/maritim -

nivelul 2:

- un control al manifestelor si/sau al inscrisurilor tinute

de compania aeriana sau maritima sau

- o notificare a contraventiei sau a iregularitatii

provenind de la autoritatile aeroportuare sau portuare

de destinatie ne arata ca manifestul nu este disponibil

sau nu a fost prezentat la destinatie; Articolul 113 al apendicelui I al conventiei Articolul 450 al RVC

- in cadrul procedurii simplificate prin conducte, un

control al inscrisurilor tinute de cel care exploateaza

sistemul de conducte ne arata ca marfurile nu au

ajuns in instalatii sau in reteaua de distributie a

destinatarului, sau nu au fost preluate de acesta.

Model de scrisoare de informare

Modelul de scrisoare de informare prezentat in anexa

8.2 este deasemenea utilizat in acest scop. Utilizarea

sa nu este obligatorie , dar acest model indica

informatiile minimale cerute.

Atunci cand principalul obligat comunica cu

autoritatile competente prin intermediul procedurilor

informatice, aceasta scrisoare poate , daca este

necesar, sa fie inlocuita de un mesaj electronic

echivalent.

Totuşi, o solicitare de informatii nu este necesara

atunci cand absenta incheierii regimului a fost

274

identificata chiar de principalul obligat insusi

(companie aeriana sau maritima , societate de cai

ferate , întreprinderea de transport sau de societate

de exploatare a sistemului de conducte) conform

obligatiilor corespunzatoare dreptului de a folosi

procedura simplificata respectiva. Cand principalul obligat comunica cu autoritatile

competente prin intermediul procedurilor informatice,

aceasta notificare poate, daca este necesar, sa fie

inlocuita de un mesaj electronic echivalent.

Articolul 39 paragraful 2 al apendicelui I al conventiei Articolul 365 paragraful 2 al RVC Articolul 39 paragraful 3 al apendicelui I al conventiei Articolul 365 paragraful 3 al RVC

3.4.2. Proba alternativa a incheierii regimului de

tranzit

In cazul absentei probei incheierii regimului pe cale

administrativa , principalul obligat trebuie sa fie rugat

sa caute el insusi aceasta proba sau un document

avand o valoare echivalenta ("proba alternativa").

Reglementarea identifica doar doua categorii de

documente care pot fi acceptate de autoritatile

competente ale tarii de plecare ca si probe

"alternative" ca regimul a fost incheiat sau poate fi

considerat ca fiind incheiat. Nici un alt document nu

va fi acceptat ca si proba alternativa a incheierii

regimului. 1. Prezentarea unui document certificat de autoritatile

vamale ale tarii de destinatie stabilind ca marfurile in

cauza au fost prezentate la biroul vamal de destinatie

sau la un destinatar agreat (vezi punctul 3.4.1.)

2. Prezentarea unui document cu caracter vamal

atestand ca marfurile in cauza au fost plasate sub un

regim vamal intr-o tara terta (vezi punctul 3.4.2.2). O asemenea proba nu poate fi acceptata decat daca

este certifictă de o autoritate vamala si daca ea este

cosiderata satisfacatoare de catre autoritatile

competente ale ale tarii de plecare, adica daca le

permite efectiv sa se asigure ca este vorba de

marfurile in cauza si ca nu exista nici o indoiala in

ceea ce priveste autenticitatea documentului si

certificarea sa de catre autoritatile competente.

In toate cazurile, sarcina probarii revine principalului

275

obligat.

3.4.2.1. Proba alternativa ca marfurile au fost

prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un

destinatar agreat

Articolul 39 paragraf 2 al apendicelui I al conventiei Articolul 365 paragraf 2 al RVC

Aceasta proba alternativa este constituita dintr-un

document certificat de autoritatile vamale ale tarii de

destinatie, mentionandu-se numarul de inregistrare al

declaratiei de tranzit, cuprinzand identificarea

marfurilor in cauza si stabilind ca ele au fost

prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un

destinatar agreat.

Poate fi vorba de tot documentul, sau să fie văzute

datele cu caracter administrativ sau comercial in

masura in care el permite să constate prezentarea

marfurilor la biroul de destinatie sau la un destinatar

agreat si ca acesta să fie certificat de catre autoritatile

competente ale tarii de destinatie. Documentul

prezentat poate avea un caracter global si sa

cuprinda daca este necesar mai multe operatiuni de

tranzit. In particular, proba poate lua forma unuia din

urmatoarele documente, in masura in care el este

certificat de catre autoritatile competente:

- un exemplar suplimentar sau o fotocopie a

exemplarului nr.5 din DAU,

- o copie a declaratiei sau a documentului ce atesta

plasarea marfurilor sub un nou regim vamal ca

urmare a prezentarii lor la un birou vamal de

destinatie sau la un destinatar agreat,

- o atestare a biroului vamal de destinatie , bazata pe

documentele detinute (exemplarul nr. 4 din DAU , de

exemplu) si/sau datele disponibile la acest birou sau

obtinute de la destinatarul agreat, referitoare la

marfurile prezentate la acest birou sau la un

destinatar agreat in problema operatiunii de tranzit, - o copie a unui document comercial sau de

transport sau un extras de inscrisuri, eventual

informatice, a operatorilor implicati intr-o operatiune

de tranzit, care permit confirmarea ca marfurile in

276

cauza au fost prezentate in regula la acest birou sau

la un destinatar agreat (de exemplu rapoarte de

descarcare sau de inspectie, certificate de debarcare,

conosamente maritime sau scrisori de transport

aerian, dovezi de plata, facturi si ordine de transport). Articolul 41, paragraful 4, din apendicele I al conventiei

Autoritatea competenta a tarii de plecare nu poate lua

in considerare o proba alternativa a incheierii

regimului decat daca nu dispune de dovada originala

in amanarile prevazute.

Daca aceasta dovada originala ii parvine ulterior, ea

trece peste proba alternativa. In orice situaţie proba

alternativa trebuie sa lase loc unui control a posteriori

daca autoritatea competenta are cea mai mica

indoiala asupra autenticitatii sale sau asupra

identitatii marfurilor in cauza (vezi punctul 5 );

proba alternativa nu poate fi atunci acceptata decât

dacă autoritatea sesizată pentru cererea de control a

posteriori nu a confirmat ca datele sunt autentice si

exacte.

3.4.2.2. Proba alternativa ca marfurile in

cauza au fost plasate sub un regim vamal intr-

o tara terta.

Articolul 39, paragraful 3, al apendicelui I al conventiei Articolul 365, paragraful 3 din RVC

In absenta dovezii de prezentare a marfurilor la biroul

de destinatie sau la un destinatar agreat, este inca

posibil pentru autoritatile competente sa considere ca

regimul a fost încheiat daca ele dispun de un

document sau de o copie/fotocopie a unui document

vamal care atesta trimiterea marfurilor in cauza către

o destinatie vamala intr-o tara terta.

Trebuie sa fie vorba exclusiv de documente sau de

date cu caracter vamal (declaratie vamala sau

atestare de plasare sub un regim vamal sau

trimiterea către o destinatie vamală) certificată de

autoritatile vamale din tara de destinatie si care

permit efectiv autoritatilor din tara de plecare sa

considere ca dovezile sunt prezente pentru marfurile

in cauza si ca acestea au parasit efectiv teritoriul

partilor contractante/statelor membre.

Acceptarea unui astfel de document ca dovada ca

regimul poate fi considerat inchis nu ar fi prejudiciat

277

de eventualele proceduri susceptibile de a fi ulterior

deschise impotriva principalului obligat,

transportatorului sau destinatarului marfurilor in

virtutea reglementarilor in materie de datorie vamală

(in cazul sustragerii frauduloase a marfurilor in regim)

sau in legatura cu impunerea de sanctiuni de catre

partile contractante/Statele membre.

4. Procedura de cercetare

Prezentul punct este divizat dupa cum urmeaza :

- introducere ( punctul 4.1),

- autoritatea competenta si termenul pentru

angajarea in procedura de cercetare (punctul 4.2),

- inceputul procedurii de cercetare (punctul 4.3),

- raspunsul tarii de destinatie la avizul de cercetare

(punctul 4.4),

- raspunsul tarii de tranzit la avizul de cercetare

(punctul 4.5),

- scrisoare de revenire TC22 (punctul 4.6),

- consecintele rezultatelor procedurii de cercetare

(punctul 4.7).

4.1. Introducere

Articolul 40 din apendicele I din conventie Articolul 366 din RVC

Procedura de cercetare este lansata de catre

autoritatile competente in cazul absentei dovezii

sfarsitului regimului de tranzit rezultata dintr-un

anumit termen sau despre care sunt informati sau

banuiesc ca regimul nu a fost încheiat.

Procedura de cercetare este in principal destinata:

- sa reuneasca informatii permitand punerea in

evidenta a dovezii încheierii procedurii, in vederea

lichidării regimului, sau

- in lipsa unei asemenea dovezi sau cand dovada

278

prezentata se dovedeste ulterior falsificata sau

nevalabila sa stabileasca conditiile de naştere a

datoriei, sa identifice debitorul sau debitorii si sa

determine autoritatile competente la recuperarea

datoriei.

Aceasta procedura este fondata pe o cooperare

administrativă intre autoritatile competente si tine cont

de informatiile furnizate eventual de catre principalul

obligat (vezi punctul3). Lista autoritatilor competente

in materie de procedura de cercetare figureaza in

anexa 8.1.

Buna sa functionare presupune :

avizul de cercetare completat intr-o maniera

completa si detaliata,

o inregistrare efectiva si corecta a sosirilor si

tranzitelor de catre birourile de destinatie si de

tranzit,

o reactie rapida si clara a autoritatilor sesizate

o lista actualizata a autoritatilor competente si

a birourilor vamale

4.2. Autoritatea competenta si termen pentru a

declansa procedura de cercetare

Procedura de cercetare este inceputa imediat de

catre autoritatile competente din tara de plecare:

Articolul 40, paragraful 1, primul aliniat, din apendicele I conventie Articolul 366, paragraful 1, primul aliniat din RVC

- in cadrul unui sistem documentar : cand ele nu

dispun intr-un termen de patru luni, incepand cu

data acceptarii declaratiei de tranzit, de dovezi ca

regimul a luat sfarsit; aceasta pentru tot atata cat

procedura autorizata asigura controlul sfarsitului

regimului prin intermediul unei trimiteri a unei

asemenea dovezi la autoritatea competenta a tarii

de plecare56;

Articolul 40, para. 1, alin.3,

- in cadrul sistemului informatizat: fie ca nu au

56 Nu este cazul de exemplu pentru procedurile simplificate Aer/Mare-Nivelul 2 Conducte şi

containere mari care nu prevăd o trimitere a dovezii de sosire a mărfurilor , controlul încheierii regimului fiind asigurat pe alte căi

279

apendicele I al conventiei

Articolul 366, para. 1, alin.3 RVC

primit mesajul “aviz de sosire” in termenul acordat

pentru prezentarea marfurilor la destinatie fie ca

nu au primit mesajul “rezultatele controlului” in

sase zile care urmeaza receptiei mesajului “aviz

de sosire”

Art. 40, para.1, alin. 2, apendicele I al conventiei

Articolul366, para. 1, alin.2, RVC

- oricare ar fi sistemele utilizate:

de indata ce autoritatile competente sunt

informate sau banuiesc la un stadiu precoce

(chiar inainte de expirarea termenului de mai

sus) ca regimul nu a fost încheiat pentru toata

marfa sau o parte din marfa, in particular daca

dovada prezentata face sa apara diferente sau

daca apare ca ea a fost falsificata; in caz de

banuiala autoritatea competenta a tarii de

plecare trebuie sa aprecieze in functie de

circumstante daca procedura de cercetare

trebuie sa fie precedată sau insotita de o

procedura de control a posteriori a validităţii

dovezilor prezentate (pentru mai multe

informatii a se vedea punctul 5);

Articolul 40, paragraful 2, din apendicele I al conventiei

Articolul 366, paragraful 2 din RVC

imediat ce autoritatile descopera a posteriori

(dupa expirarea termenului de mai sus) ca

dovada care le-a fost prezentata a fost

falsificata si ca regimul, in fapt, nu a luat

sfarsit; procedura de cercetare nu este totusi

angajata in cazul in care ea apare inca utila fie

pentru a infirma constatarea falsificării, pentru

a confirma si a permite sa se determine

datoria, debitorul si autoritatea competenta

pentru incasarea datoriei.

Procedura de cercetare nu poate fi angajata daca

intre timp principalul obligat a putut aduce o proba

alternativa satisfacatoare a încheierii regimului

(pentru mai multe informatii, vezi punctul 3.4.2.)

280

4.3. Inceputul procedurii de cercetare- tara de

plecare

Formularul TC 20

Procedura de cercetare trebuie sa fie angajata

prin trimiterea de catre autoritatea competenta a tarii

de plecare catre tara de destinatie a unui aviz de

cercetare stabilit pe un formular conform modelului

TC20 ce figureaza in anexa 8.3. Trimiterea poate fi

facuta in plic recomandat cu confirmare de primire. In

orice caz, autoritatea competenta din tara de plecare

trabuie sa pastreze o inregistrare a trimiterii.

Formularul TC20 este completat cu toate informatiile

disponibile inclusiv cele primite de la principalul

obligat, mai ales in cea ce priveste orice schimbare a

destinatarului marfurilor. Formularul TC20 este insotit

de o copie a documentului sau a documentelor

folosite pentru plasarea marfurilor sub regim

(exemplarul nr.1 al declaratiei, listele de incarcare,

manifest aerian sau maritime, etc).

4.4 Raspunsul tarii de destinatie la avizul de

cercetare

Autoritatea competenta sesizata prin avizul de

cercetare din tara de destinatie trebuie sa

reactioneze cat mai curând posibil si de o manieră

corespunzătoare in functie de informatiile de care

dispune sau ca ea este aptă sa le stranga.

Articolul 34, paragraful 2, al apendicelui I al conventiei Articolul 361, paragraful 2, din RVC

Autoritatea competentă procedeaza mai intai la o

cercetare a propriei sale documentatii (inregistrarea

exemplarelor nr.4 si 5 din DAU , exemplarele nr.4 sau

manifestele arhivate, …) sau mutatis mutandis in

cele ale destinatarului agreat, daca e cazul. Aceasta

cercetare poate sa-i permita uneori sa regaseasca

originalul dovezii de la incheierea regimului

(exemplarul nr.5 din DAU îndeosebi) care nu ar fi fost

inca trimis sau s-ar fi pierdut.

Cand aceasta cercetare nu da rezultate, autoritatea

competentă trebuie să-l contacteze pe destinatarul

declarat al marfurilor sau persoana indicată, daca e

281

cazul pe formularul TC20 de catre autoritatea

competenta a tarii de plecare, cum ar putea primi

direct marfurile si documentele (inclusiv exemplarul

nr.5 din DAU), fara a trece prin biroul de destinatie.

Totodata, daca informatiile mentionate de autoritatea

competenta a tarii de plecare pe TC20 sau

documentele anexate nu sunt suficiente pentru a

permite urmarirea cercetarilor de catre autoritatea

competenta a tarii de destinatie, acesta trebuie sa-i

ceara informatii complementare. În acest scop

returnează TC20 autoritatii competente a tarii de

plecare dupa ce a completat rubrica II. Autoritatea

competenta a tarii de plecare trebuie sa completeze

rubrica III si sa retrimita TC20 autoritatii competente a

tarii de destinatie.

Ca urmare a acestei cercetari diferitele cazuri

urmatoare sunt posibile:

1. Marfurile in cauza au fost in mod efectiv

prezentate biroului de destinatie sau destinatarului

agreat,dar:

Articolul 36 al apendicelui I din conventie Articolul 363 din RVC Articolul 111, para. 7, App. I din conventie Articolele 444/447, paragraful 7, din RVC

- dovada incheierii regimului nu a fost retrimisa in

timpul acordat (de exemplu pentru inapoierea

exemplarului nr. 5 din DAU sau inapoierea listei

lunare in procedura simplificata aer/mare-nivelul

1)

In acest caz autoritatea competenta a tarii de

destinatie trebuie sa procedeze imediat la inapoierea

catre autoritatea competenta a tarii de plecare a

TC20 completat corect.

Articolul 74 ,paragraful 1 punct b),al apendicelui I din conventie Articolul I

- dovada încheierii regimului nu a fost restituita

biroului de destinatie de catre un destinatar agreat in

pofida obligatiei care ii revine.

In acest caz, autoritatea competenta a tarii de

destinatie, odata ce aceasta dovada a fost regasita,

282

408,paragraful 1,punct b),din RVC

trebuie sa procedeze imediat la retrimiterea catre

autoritarea competenta a tarii de plecare dupa ce mai

intii a verificat ca destinatarul agreat a adus

adnotarile cerute in ce priveste data sosirii marfurilor

si starea sigiliilor si a inregistrat sosirea marfurilor si a

vizat cu forme in regula dovada. Se alatura aici TC20

completat corespunzător si trebuie tinut seama de

destinatarul agreat si masurile care se impun.

- dovada incheierii regimului a fost trimisa dar se pare

ca nu a parvenit autoritatii competente a tarii de

plecare.

In acest caz, autoritatea competenta a tarii de

destinatie trebuie sa retrimita autoritatii competente a

tarii de plecare, cu TC20 corespunzător adnotat,

copia dovezii. Este vorba fie de documentul primit de

autoritatea competenta a tarii de plecare (exemplarul

nr.1 din DAU sau copia declaratiei de tranzit preluată

la plecare prin sisteme informatice, manifest de

plecare, etc.), fie o copie a unui document aflat in

posesia autoritatii competente a tarii de destinatie

(exemplarul nr.4 din DAU sau formularul A din

documentul de insotire a tranzitului, manifest la

destinatie sau o copie pastrata a listei lunare, etc.).

Aceasta autoritate trebuie sa menţioneze pe copie

data sosirii marfurilor si rezultatele controlului daca s-

a efectuat, apoi s-o certifice aplicându-i mentiunea

“Dovadă alternativă”.

2. Marfurile in cauza nu au fost prezentate la biroul

de destinatie sau nu au fost remise destinatarului

agreat:

-a existat o schimbare a biroului de destinatie: in

acest caz este în mod normal biroul real de destinatie

este cel care trebuie sa procedeze la inapoierea

dovezii de incheiere a regimului catre autoritatea

competenta a tarii de plecare:

+ daca autoritatea competenta a ţării biroului de

destinatie declarat a putut sa identifice biroul real de

destinatie, ii retrimite TC20 adnotat cu aceasta

informatie in caseta IV si informeaza autoritatea

competenta a tarii de plecare punindu-i la dispozitie o

283

copie a documentului;

+ daca autoritatea competenta a tarii biroului de

destinatie declarat nu a putut sa identifice biroul real

de destinatie, TC20 completat corespunzător in

caseta IV este transmis de biroul de destinatie

declarat la ultimul birou de tranzit prevazut in

declaratia de tranzit; in lipsa biroului de tranzit TC 20

este retrimis direct autoritatii competente a tarii de

plecare.

Cand nu a avut loc o schimbare a biroului de

destinatie (sau o asemenea schimbare nu a fost

constatata): in acest caz, daca autoritatea

competenta a tarii de destinatie stabileste ca a avut

loc o livrare directa de marfuri la un destinatar

neagreat, declarat sau mentionat pe formularul TC 20

sau la o alta persoana, ea trebuie sa returneze TC 20

si copia declaratiei de tranzit la autoritatea

competenta a tarii de plecare, daca e cazul, un

document anexat, cu toate informatiile punand mai

ales in evidenta :

- identitatea destinatarului si eventual a altor

persoane in cauza,

- data si modalitătile livrării directe a marfurilor ,

- natura si cantitatea lor, si

- destinatia vamala care le-a fost data , daca e

cazul.

Daca autoritatea competenta a tarii de destinatie nu

poate sa regaseasca nici o urma a marfurilor in

cauza, TC 20, corespunzător adnotat, este transmis

la ultimul biroul de tranzit prevazut pe DAU ; in lipsa

biroului de tranzit TC 20 trebuie sa fie direct trimis

autoritatii competente a tarii de plecare ( idem caz

2,ptc.2).

In cazurile vizate la pct. precedent, unde autoritatea

competenta a tarii de destinatie trimite TC 20, la

ultimul biroul de tranzit prevazut, ea trebuie in acelasi

timp, sa adreseze o copie, pentru informarea asupra

stadiului procedurii de cercetare, la autoritatea

competenta a tarii de plecare.

284

4.5 Raspunsul tarii de tranzit la avizul de

cercetare.

Ultimul birou de tranzit prevazut, căruia îi este

transmis TC 20, adnotat de catre biroul de destinatie,

trebuie sa cerceteze neintirziat avizul de tranzit

corespunzator expedierii in cauza.

Ca urmare a acestei cercetari, diferentele sunt

posibile in urmatoarele situatii :

1. expedierea a fost efectiv prezentata la ultimul

birou prevazut si un aviz de tranzit a fost regasit

(daca e cazul trimis de catre biroul vamal de

tranzit efectiv traversat)

In acest caz biroul de tranzit trebuie sa adnoteze

informatia pe TC 20, anexindu-i copia avizului de

tranzit, si sa-l trimita in mod direct autoritatii

competente a tarii de plecare. 2. Nici un aviz de tranzit (sau nici un alt element de

proba a trecerii, cum ar fi o inregistrare de catre

birou), nu a fost regasit la ultimul birou de tranzit

prevazut)

In acest caz, biroul de tranzit trebuie sa retrimita TC

20 adnotat cu aceasta informatie, la biroul de tranzit

precedent, prevazut pe DAU sau, in lipsa la

autoritatea competenta a tarii de plecare.

Fiecare birou de tranzit succesiv sesizat prin avizul

de cercetare, trebuie sa procedeze intr-un mod

simular, trimitind neintirziat TC20, corect adnotat, fie

la biroul de tranzit precedent, prevazut pe DAU, fie in

lipsa, direct la autoritatea competenta a tarii de

plecare, care trage concluziile care se impun din

informatiile primite astfel.

Cind biroul de tranzit trimite TC20 la biroul de tranzit

precedent prevazut, el adreseaza in mod egal o

copie, pentru informarea starii procedurii de

cercetare, la autoritatea competenta a tarii de

plecare, cu scopul de a permite acesteia din urma sa-

si orienteze investigatiile si solicitările eventuale catre

ultima autoritate sesizata prin avizul de cercetare.

285

Biroul de tranzit prevazut trebuie sa informeze de

asemenea autoritatea competenta a tarii de plecare

daca, dupa ce deja a fost trimis avizul de cercetare la

biroul de tranzit precedent, el primeste de la biroul de

tranzit efectiv un aviz de trecere (a se vedea situatia

descrisa la punctul 1).

4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 (aducere la

cunostinta)

Cand autoritatea competenta a tarii de plecare nu a

primit nici o confirmare de primire, sau nici un

raspuns cere informatii suplimentare sau informaţii de

la autoritatea competenta a tarii de destinatie sau de

la un birou de tranzit, ea trebuie sa adreseze o

scrisoare de revenire fiind insotita de copia avizului

de cercetare TC 20 la autoritatea competenta a tarii

de destinatie. Anexa 8.1. contine lista autoritatilor

competente la care scrisoarea de revenire trebuie

trimisa.

Cand autoritatea competenta nu a primit confirmarile

de primire atunci cand a solicitat, trimite o scrisoare

de revenire la autoritatea competenta a tarii de

destinatie anexand o copie a avizului de cercetare TC

20.

Formularul TC 22

Scrisoarea de revenire se redacteaza pe un formular

conform modelului TC 22, care figureaza in Anexa

8.4.

Cind autoritatea competenta nu figureaza in lista de

la Anexa 8.1., ea este indicata in « Lista birourilor

vamale competente pentru operatiuni de tranzit

comun »/ comunitar, stabilita si scoasa in evidenta in

cadrul sistemului informatizat "Common

Services/Reference Data" a sistemului informatizat

N.C.T.S.. Aceasta lista este de asemenea disponibila

pe internet la adresa urmatoare :

http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/csrdhome.htm

286

Aceasta scrisoare de revenire TC 22 este adresata:

- in lipsa confirmarii de primire a TC20 cerute,

intr-un termen rezonabil, chiar de cind apare

evident faptul ca avizul de cercetare TC 20 nu

a sosit la destinatie, dar cel mai tirziu, la

sfirsitul unui termen de 3 luni de la trimiterea

TC20-ului sau

- din lipsa raspunsului la avizul de cercetare TC

20 sau la cererea de informatii suplimentare,

cel mai tirziu, dupa o perioada de 3 luni de la

trimiterea TC 20. Autoritatea competenta a tarii

de destinatie sau autoritatea superioara

trebuie sa-i dea curs imediat.

Scrisoarea de revenire TC 22 poate sa fie adresata in

acelasi timp adnotata corect si completata prin

documentele si informatiile utile, la un birou de tranzit

cind autoritatea competenta a tarii de plecare a fost

avizata de trimiterea avizului de cercetare la acest

birou si că nu i s-a dat nici un curs.

4.7. Consecintele procedurii de cercetare.

Pe baza raspunsurilor primite in cadul procedurii si de

asemenea din eventualele informatii comunicate de

principalul obligat, autoritatea competenta a tarii de

plecare, trebuie sa fie in masura sa determine daca

operatiunea de tranzit a fost încheiată sau nu si daca

ea este in masura sa o verifice si o incheie.

Conform dispozitiilor in materie de datorie şi

recuperare autoritatea competenta a tarii de plecare

determina:

Daca o datorie vamala este nascuta sau nu

debitorul sau debitorii datoriei,

Daca este cazul locul efectiv sau presupus de

nastere a datoriei vamale si in acelasi timp

autoritatea competenta pentru recuperarea

eventuala a datoriei daca acest lucru are loc. Art.116, paragraful 1 al apendicelui I al Convenţiei Art. 215,

Autoritatea competenta a tarii de plecare trebuie sa-si

concluzioneze cercetarile, cel mai tarziu in 10 luni de

la data inregistrarii declaratiei de tranzit. Aceasta se

aplica, in mod egal cind autoritatea mentionata nu a

primit raspuns procedurii de cercetare.

287

paragraful 1 al CVC Art. 450 bis din RVC

Rezultatele procedurii de cercetare pot fi pe larg

influentate de toate informatiile sau de observatiile

aditionale, comunicate de autoritatea competenta, in

legatura cu marfurile in cauza. Este un caz particular,

daca o iregularitate sau o frauda (sustragere,

substituire, etc.) a fost constatata in mod direct in

cursul operatiunii, daca marfurile in cauza au fost

regasite in intregime sau partial, in afara

supravegherii vamale si in acelasi timp autorii fraudei

sau iregularitatii fraudei au fost identificati. De aceea

intreaga informatie din domeniu trebuie sa fie imediat

comunicata autoritatii competente a tarii de plecare.

Art. 40, para. 5 şi articolul 118, para. 4 al apendicelui I al convenţiei Art. 366, para. 5 şi articolul 450d, para. 3 din RVC

Invers, cand in sfarsit s-a stabilit ca urmare a

procedurii de cercetare ca regimul a fost încheiat in

mod corect, autoritatea competenta a tarii de plecare

trebuie sa informeze imediat pe principalul obligat si

daca are loc toata pe autoritatea vamala, care ar fi

angajat deja o actiune de recuperare. Autoritatea

competenta trebuie sa-l informeze pe garant conform

articolului 118, paragraful 4, apendicele I al conventiei

/art.145 c, paragraful 3 din RVC. In plus, autoritatea

competenta are in mod egal facultatea de a informa

pe celelalte autoritati competente implicate in

procedura de cercetare si in particular pe biroul de

garantie. Alte exemple de situatii susceptibile de a

surveni pe timpul procedurii de cercetare, sunt

furnizate in anexa 8.5.

5. Procedura de control ulterior

Acest punct furnizeaza informatii despre:

- obiectivele si modalitatile controlului ulterior

(punctul 5.1);

- documentele supuse controlului ulterior

(punctul 5.2)

- consecintele legate de rezultate (p.5.3).

5.1. Obiective si modalitati de control ulterior

Un control ulterior este efectuat pentru a verifica

autenticitatea si exactitatea mentiunilor si sigiliilor

aplicate pe exemplarele declaratiei de tranzit si pe

288

celelalte documente sau date referitoare la

operatiunea de tranzit, precum şi pe documentele

utilizate pentru a proba statutul comunitar al

marfurilor.

Controlul ulterior este efectuat pe baza analizei de

risc sau a unei selectii aleatorii.

Totusi in cazul indoielii sau al presupunerii de frauda

sau al neregularitatii, este necesar, sa se efectueze

un asemenea control. Cand ea il estimeaza

corespunzător pentru a atinge obiectivele procedurii

de control, autoritatea competenta are facultatea de a

recurge la mijloace tehnologice.

Autoritatile competente solicitate trebuie sa trimita

formularul autoritatilor competente care au facut

cerere in cele doua luni care urmeaza datei trimiterii.

Cand un document privind marfurile care prezintă

riscuri de frauda (anexa I apendicele I al

Conventiei/anexa 44c din RVC) trebuie sa facă

obiectul unui control ulterior sau in cazul presupunerii

falsificării unui sigiliu, formularul TC21 trebuie sa fie

marcat de o banda rosie in diagonala (cu pixul, cu

carioca sau imprimat). Autoritatea competenta trebuie

sa trimita formularele astfel marcate cel mai tarziu in

cele 5 zile lucrătoare de la primire.

In cazul in care nici un raspuns nu a fost primit intr-o

perioada de 2 luni, autoritatea competenta solicitantă

trebuie sa adreseze o scrisoare de revenire TC 22 cu

o copie a TC 21-lui utilizat pentru cererea de control

si daca are loc, a detaliilor explicative la autoritatea

superioara a autoritatii competente solicitate.

Un model de TC 21 figureaza in anexa 8.6.

5.2.Documente supuse controlului ulterior

5.2.1. Declaratia de tranzit pe formularul DAU

Pentru a detecta si a preveni frauda, declaratia si viza

sa trebuie sa fie verificate de catre autoritatile

competente ale tarilor de plecare, de tranzit si de

destinatie, chiar de la aparitia unei erori sau a unui

motiv de indoiala a validitatii lor. Acest control este efectuat cu ajutorul formularului

TC21, al carui model figureaza la anexa 8.6. Motivul

289

controlului trebuie sa fie indicat acolo.

In plus, fiecare birou de plecare trebuie sa procedeze

la un birou prin sondaj, din toate exemplarele nr. 5 din

DAU intr-o proportie de cel putin două dintr-o mie cu

un minimum de patru documente pe luna. Aceasta

procedura se aplica chiar atunci cand un document

de insotire este anexat marfurilor si ca biroul de

tranzit nu poate primi datele privind operatiunea de

tranzit uzand tehnologiile informatiei si retelele

electronice.

5.2.2. Manifest cu valoare de declaratie de tranzit

Cand marfurile sunt transportate pe calea aerului sau

pe apa sub acoperirea procedurii simplificate- nivelul

2, reluată in articolul 112 al apendicelui I din

Conventie si în articolele 445 si 448 din RVC, o forma

de control vamal este exercitata ulterior de catre

autoritatile competente din aeroporturi sau din

porturile de destinatie, printr-un sistem de audit, pe

baza unei analize la nivelul riscurilor expuse.

Daca este necesar, autoritatile competente din

aeroport sau din portul de destinatie pot transmite

detalii despre manifest autoritatilor competente din

aeroportul sau portul de plecare, in vederea verificarii.

Aceasta verificare trebuie sa fie efectuata utilizand

documentul TC 21A, al carui model figureaza in

anexa 8.7. Fiecare formular trebuie sa enumere

detaliile din extrasele manifestelor referitoare la un

singur avion sau navă si la un singur operator

autorizat.

Rubricile 1, 2 si 3 ale documentului TC 21A trebuie

completate de catre autoritatile competente din

aeroportul sau portul de destinatie. Daca este

necesar, extrasele manifestelor, care se raporteaza

trimiterilor vizate prin control, sunt anexate

formularului.

Formularele de control pot fi trimise prin birourile

centralizatoare ale operatiunilor de tranzit

comunitar/comun din tarile considerate la autoritatea

competenta din aeroportul sau portul de plecare.

290

Autoritatile competente din aeroportul sau portul de

plecare trebuie sa verifice detaliile manifestelor care

figureaza pe TC 21A referindu-se la evidenţele

contabile tinute de catre operatorul autorizat.

Rezultatele controlului trebuie sa figureze in rubricile

4 si 5 ale formularului. Intreaga diferenta trebuie sa

fie consemnata sub rubrica 4.

5.2.3. Proba (dovada) alternativa

In caz de indoiala sau suspiciune, autoritatea

competenta din tara de plecare trebuie sa ceara

controlul a posteriori al probei alternative prezentate.

In plus, autoritatea trebuie sa ceara controlul ulterior

a cel puţin 10 documente din 1000, cu un minim de

10 pe luna.

5.2.4. Documentele T2L Este recomandat ca o cerere de control ulterior dintr-un document T2L sa fie efectuata atunci cand acesta este eliberat a posteriori pentru indreptarea efectului unei declaratii de tranzit T1. Aceasta cerere ar trebui sa fie sistematică chiar de cand documentul mentionat T2L este prezentat dupa o succesiune de operatii de tranzit realizate sub acoperirea declaratiilor de tranzit prezentate in diferitele tari. In plus, doua documente T2L din 1000 prezentate la un birou dat, trebuie sa faca obiectul unui control prin sondaj.

5.2.5. Documente comerciale cu valoare de

document T2L

Este recomandat ca un control sa fie efectuat in caz

de suspiciune, abuz sau neregularitate, putand sa fie

comis in favoarea utilizarii facturii sau documentului

de transport care echivalează cu documentul T2L.

Se presupune a fi suspiciune, abuz sau neregularitate

cazul in care este evident ca interesatul procedeaza

291

la fractionarea expedierii, in asa fel incat sa nu

depaseasca pragul de 10000 euro.

Pe de altă parte, 2 documente comerciale (factura

sau document de transport) din 1000 prezentate la un

birou, in calitate de T2L trebuie sa faca obiectul unui

control prin sondaj.

5.3. Consecinţele controlului ulterior

Autoritatea competenta care solicită controlul ulterior

trebuie sa ia masuri in functie de informatiile primite.

Daca nu este primit nici un raspuns satisfacator al

autorităţii superioare intr-o perioada de trei luni, de la

data expedierii scrisorii de revenire TC 22, autoritatea

competenta, care solicită controlul ulterior trebuie sa

ia o decizie, bazandu-se pe informatiile de care ea

dispune.

Totusi, in masura in care o datorie vamala este în joc

in cazul unei operatiuni de tranzit, este in

responsabilitatea autoritatii competente a tării de

plecare, de a se angaja în cercetări dacă este

necesar si de a determina elementele esentiale in

legatura cu datoria (vamala), debitorul şi a autorităţii

competente pentru recuperarea şi aplicarea

dispoziţiilor privind datoria şi recuperarea.

292

6. Instrucţiunile naţionale specifice (rezervat)

293

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale 8. Anexe 8.1. Lista autorităţilor competente 8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat 8.3. TC20 – Aviz de cercetare şi Notă de utilizare 8.4. Model de scrisoare de revenire TC22 8.5. Exemple de situaţii în procedura de cercetare 8.6. Formularul TC21 – Cerere de control ulterior 8.7. Formularul TC21 A – Cerere de control ulterior

294

Anexa 8.1 Lista autorităţilor competente Lista reia, ţara cu ţara

1. autorităţile ţării de plecare competente pentru informarea principalului obligat, în absenţa dovezii, că regimul a luat sfârşit,

2. autorităţile ţării de plecare competente pentru trimiterea de avize de

cercetare şi de scrisori de revenire,

3. autorităţile competente ale ţării de destinaţie cărora li se adresează avizele de cercetare şi scrisorile de revenire (inclusiv „autorităţile superioare”),

4. autorităţile competente pentru trimiterea cererilor de control ulterior 5. autorităţile competente pentru primirea cererilor de control ulterior

În vederea facilitării cercetărilor şi controalelor în cadrul procedurilor

referitoare la transporturile aeriene, o listă cu aeroporturi şi birouri vamale ce corespund în anexa 8.5 de la partea V.

BELGIA

1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditor al avizului de cercetare şi scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire : Autoritatea superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale57)

4. Expeditor al cererii de control

ulterior

Birou de plecare

5. Destinatarul Birou de destinaţie

57

http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm

295

cererii de control ulterior

DANEMARCA

1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditor al avizului de cercetare şi scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire : Autoritate superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditor al cererii de control

ulterior

Birou de plecare

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

GERMANIA58

1.

Scrisoare de informare

Regiunea Nordrhein-

Westfalen

Hauptzollamt Aachen

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Freunder Weg

52068 Aachen

DEUTSCHLAND

Region Niedersachsen

Bremen

Sachsen-Anhalt

Hauptzollamt Braunschweig

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Hagenweg 4

37081 Göttingen

DEUTSCHLAND

Region Hessen

Rheinland-Pfalz

Saarland

Hauptzollamt Gießen

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Lindenstraße 6c

36037 Fulda

DEUTSCHLAND

Region Schleswig-Holstein

Hamburg

Mecklenburg-Vorpommern

Hauptzollamt Itzehoe

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Eggerstedter Straße 1

25421 Pinneberg

DEUTSCHLAND

58

Informatii transmise de Germania in data de 19.09.2006

296

Region Sachsen

Thüringen

Hauptzollamt Dresden

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Hartmut-Dost-Straße 5

01072 Dresden

DEUTSCHLAND

Region Brandenburg;

Berlin

Hauptzollamt Potsdam

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Tizianstraße 13

14467 Potsdam

DEUTSCHLAND

Region Bayern

DE007400 Augsburg

DE007500 Landshut

DE007600 München

DE007750 Rosenheim

Hauptzollamt Rosenheim

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Poststraße 4

83435 Bad Reichenhall

DEUTSCHLAND

Region Bayern

DE008750 Nürnberg

DE008800 Regensburg

DE008850 Schweinfurt

Hauptzollamt Schweinfurt

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Bamberger Straße 14

97631 Bad Königshofen

DEUTSCHLAND

Region Baden-Württemberg Hauptzollamt Heilbronn

Zentralstelle Such- und Mahnverfahren

Kastellstraße 53

74076 Heilbronn

DEUTSCHLAND

2.

Expeditorul

a) avizului de cercetare b) scrisorii de revenire

a) Hauptzollamt Braunschweig

Zentralstelle Zollversand

Postfach 1540

38350 Helmstedt

Deutschland

b) Zentralstellen Such- und

Mahnverfahren

(a se vedea Nr. 1)

297

3.

Destinatarul

a) avizului de cercetare

b) scrisorii de revenire

a) Hauptzollamt Braunschweig

Zentralstelle Zollversand

Postfach 15 40

38350 Helmstedt

DEUTSCHLAND

b) Vorgesetzte Behörde

der Bestimmungsstelle

(see Customs Office List1)

4.

Expeditor

al cererii de control ulterior

Bestimmungsstelle über

Hauptzollamt Braunschweig

Zentralstelle Zollversand

Postfach 15 40

38350 Helmstedt

DEUTSCHLAND

5.

Destinatarul

cererii de control ulterior Hauptzollamt Braunschweig

Zentralstelle Zollversand

Postfach 15 40

DE - 38350 Helmstedt

DEUTSCHLAND

GRECIA

1. Scrisoare de informare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

DIEFTHINSI TELONION ATTIKIS CENTRAL TRANSIT OFFICE ST. NICKOLAS SQ 185 10 PIRAEUS GREECE

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

5. Destinatarul cererii de control a

posteriori

DIEFTHINSI TELONION ATTIKIS CENTRAL TRANSIT OFFICE ST. NICKOLAS SQ 185 10 PIRAEUS GREECE

1 http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/de/csrdhome.htm

298

SPANIA

1. Scrisoare de informare

Biroul de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Biroul de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) avizul de cercetare: biroul de destinaţie b) avizul de revenire: Autoritatea superioară a biroului de destinaţie (a se vedea lista birourilor vamale)

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

Biroul de plecare Biroul de tranzit Biroul de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control a

posteriori

Biroul de plecare Biroul de tranzit Biroul de destinaţie

FRANŢA

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire : Autoritate superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie

IRLANDA

1. Scrisoare de informare

The central Transit Office (Demands), Customs & Excise, Lifford, Co. Donegal, Ireland

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

The central Transit Office, Customs & Excise, Quay Street Donegal Town

299

Co. Donegal, Ireland

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

The central Transit Office, Customs & Excise, Quay Street Donegal Town Co. Donegal, Ireland

4. Expeditorul cererii de control ulterior

The central Transit Office, Customs & Excise, Quay Street Donegal Town Co. Donegal, Ireland

5. Destinatarul cererii de control ulterior

The central Transit Office, Customs & Excise, Quay Street Donegal Town Co. Donegal, Ireland

ITALIA59

1. Scrisoare de informare

Biroul de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Biroul de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) Biroul de destinatie b) autoritatea superioara a biroului de destinatie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Biroul de plecare Biroul de tranzit Biroul de destinatie

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Biroul de plecare Biroul de tranzit Biroul de destinatie

SLOVENIA

1. Scrisoare de informare

CENTRALNA TRANZITNA PISARNA Mednarodni prehod 2b, Vrtojba SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI SLOVENIJA

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

CENTRALNA TRANZITNA PISARNA Mednarodni prehod 2b, Vrtojba SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI SLOVENIJA

59

Informatii transmise de Italia in data de 23.03.2006

300

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

CENTRALNA TRANZITNA PISARNA Mednarodni prehod 2b, Vrtojba SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI SLOVENIJA

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

CENTRALNA TRANZITNA PISARNA Mednarodni prehod 2b, Vrtojba SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI SLOVENIJA

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

CENTRALNA TRANZITNA PISARNA Mednarodni prehod 2b, Vrtojba SI-5290 ŠEMPETER PRI GORICI SLOVENIJA

MALTA

1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Central Transit Office, Custom House Valletta CMR 02 MALTA

3. Destinatarul avizului de cercetare şi l

scrisorii de revenire

Central Transit Office, Custom House Valletta CMR 02 MALTA

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Central Transit Office, Custom House Valletta CMR 02 MALTA

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Central Transit Office, Custom House Valletta CMR 02 MALTA

CIPRU

1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : birou de destinaţie b) scrisoare de revenire :

Customs Headquaters, Transit section 1440 Nicosia

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Birou de plecare

301

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Birou de destinaţie

LETONIA

1. Scrisoare de informare

State Revenue Service Republic of Latvia National Customs Board la Kr. Valdemara St., Riga, LV-1841, Latvia phone +371 7047400, fax +371 7322440

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

State Revenue Service Republic of Latvia National Customs Board la Kr. Valdemara St., Riga, LV-1841, Latvia phone +371 7047400, fax +371 7322440

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

State Revenue Service Republic of Latvia National Customs Board la Kr. Valdemara St., Riga, LV-1841, Latvia phone +371 7047400, fax +371 7322440

4. Expeditorul cererii de control ulterior

State Revenue Service Republic of Latvia National Customs Board la Kr. Valdemara St., Riga, LV-1841, Latvia phone +371 7047400, fax +371 7322440

5. Destinatarul cererii de control ulterior

State Revenue Service Republic of Latvia National Customs Board la Kr. Valdemara St., Riga, LV-1841, Latvia phone +371 7047400, fax +371 7322440

ESTONIA

1. Scrisoare de informare

TAX and CUSTOMS BOARD Tallinn Customs House Transit Central Office Sadama Street 21 10111 Tallinn Estonia

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de

TAX and CUSTOMS BOARD Tallinn Customs House Transit Central Office

302

revenire Sadama Street 21 10111 Tallinn Estonia

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

TAX and CUSTOMS BOARD Tallinn Customs House Transit Central Office Sadama Street 21 10111 Tallinn Estonia

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

TAX and CUSTOMS BOARD Tallinn Customs House Transit Central Office Sadama Street 21 10111 Tallinn Estonia

5. Destinatarul cererii de control a

posteriori

TAX and CUSTOMS BOARD Tallinn Customs House Transit Central Office Sadama Street 21 10111 Tallinn Estonia

LITUANIA

1. Scrisoare de informare

Direcţia regională a vămilor în a cărei rază de acţiune îşi desfăşoară activitatea biroul vamal Vilniaus teritorinė muitinė Savanorių pr. 174 LT-01105 Vilnius LIETUVA-LITHUANIA Kauno teritorinė muitin Jovar g. 3 LT-47500 Kaunas LIETUVA-LITHUANIA Klaipėdos teritorinė muitinė S. Nėries g. 4 LT-92228 Klaipėda LIETUVA-LITUANIE Šiaulių teritorinė muitinė Metalistų g. 4 LT-78500 Šiauliai LIETUVA-LITUANIE

303

Panevėţio teritorinė muitinė Ramygalos g. 151 LT-36220 Panevėţys LIETUVA-LITUANIE

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyrius Tranzito kontrolės poskyris A. Jakšto g. 1/25 LT-01105 Vilnius LIETUVA-LITHUANIA

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyrius Tranzito kontrolės poskyris A. Jakšto g. 1/25 LT-01105 Vilnius LIETUVA-LITHUANIA

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyrius Tranzito kontrolės poskyris A. Jakšto g. 1/25 LT-01105 Vilnius LIETUVA-LITHUANIA

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyrius Tranzito kontrolės poskyris A. Jakšto g. 1/25 LT-01105 Vilnius LIETUVA-LITHUANIA

UNGARIA

1. Scrisoare de informare

17. sz. Vámhivatal H – 1591 Budapest, Hungária Pf.: 310

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

17. sz. Vámhivatal H – 1591 Budapest, Hungária Pf.: 310

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

17. sz. Vámhivatal H – 1591 Budapest, Hungária Pf.: 310

4. Expeditorul cererii de control ulterior

17. sz. Vámhivatal H – 1591 Budapest, Hungária Pf.: 310

304

5. Destinatarul cererii de control ulterior

17. sz. Vámhivatal H – 1591 Budapest, Hungária Pf.: 310

LUXEMBURG

1. Scrisoare de informare

Birou de încasări (vezi lista birourilor de încasări60)

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de încasări (vezi lista birourilor de încasări2)

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou încasare (vezi lista birourilor de încasare²) b) scrisoare de revenire: Direcţia Vămilor şi Accizelor

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Birouri de încasare (vezi lista birourilor de încasare²)

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Birouri de încasare (vezi lista birourilor de încasare²)

OLANDA

1. Scrisoare de informare

Belastingdienst/Douane Douanepost Zuivering Postbus 4501 6401 JA Heerlen Nederland

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

Belastingdienst/Douane Douanepost Zuivering Postbus 4501 6401 JA Heerlen Nederland

3. Destinatarul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

Belastingdienst/Douane Douanepost Zuivering Postbus 4501 6401 JA Heerlen Nederland

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Belastingdienst/Douane Douanepost Zuivering Postbus 4501 6401 JA Heerlen Nederland

5. Destinatarul cererii de control

Belastingdienst/Douane Douanepost Zuivering

60

www.etat.lu/DO

305

ulterior Postbus 4501 6401 JA Heerlen Nederland

AUSTRIA

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire: Finanzlandesdirektion

4. Expeditorul cererii de control

a posteriori

Birou de plecare

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

PORTUGALIA

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

FINLANDA

1. Scrisoare de informare

NCTS: TORNIO –FI954001 PROCEDURA ALTERNATIVA: Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de

NCTS: TORNIO –FI954001 PROCEDURA ALTERNATIVA: Birou de plecare

306

revenire

3. Destinatarul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) avizul de cercetare: biroul de destinaţie b) avizul de revenire: Autoritatea superioara a biroului de destinaţie (TORNIO –FI954001)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Autoritatea superioara a biroului de plecare (TORNIO –FI954001)

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

SUEDIA

1. Scrisoare de informare

Tullverket Box 850 S-201 80 MALMO

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Tullverket Box 850 S-201 80 MALMO

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Tullverket Box 850 S-201 80 MALMO

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Biroul vamal respectiv

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Biroul vamal respectiv

REGATUL UNIT

1. Scrisoare de informare

HM Customs and Excise Central Community Transit Office P.O. Box 1 Harwich Essex CO12 3BE UNITED KINGDOM

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

HM Customs and Excise Central Community Transit Office P.O. Box 1 Harwich Essex CO12 3BE UNITED KINGDOM

3. Destinatarul avizului de cercetare şi

HM Customs and Excise Central Community Transit Office

307

al scrisorii de revenire P.O. Box 1 Harwich Essex CO12 3BE UNITED KINGDOM

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

HM Customs and Excise Central Community Transit Office P.O. Box 1 Harwich Essex CO12 3BE UNITED KINGDOM

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

HM Customs and Excise Central Community Transit Office P.O. Box 1 Harwich Essex CO12 3BE UNITED KINGDOM

GUERNESEY

1. Scrisoare de informare

Guernsey Customs and Excise New Jettz White Rock, St Peter Port Guernsey GY1 2LL

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Guernsey Customs and Excise New Jettz White Rock, St Peter Port Guernsey GY1 2LL

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Guernsey Customs and Excise New Jettz White Rock, St Peter Port Guernsey GY1 2LL

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Guernsey Customs and Excise New Jettz White Rock, St Peter Port Guernsey GY1 2LL

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Guernsey Customs and Excise New Jettz White Rock, St Peter Port Guernsey GY1 2LL

308

JERSEY

1. Scrisoare de informare

States of Jersey Customs and Excise La Route du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ CHANNEL ISLANDS

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

States of Jersey Customs and Excise La Route du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ CHANNEL ISLANDS

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

States of Jersey Customs and Excise La Route du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ CHANNEL ISLANDS

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

States of Jersey Customs and Excise La Route du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ CHANNEL ISLANDS

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

States of Jersey Customs and Excise La Route du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ CHANNEL ISLANDS

REPUBLICA CEHĂ

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul a) aviz de cercetare: birou de destinaţie

309

avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

b) scrisoare de revenire: autoritatea superioară a biroului de destinaţie ( vezi lista birourilor vamale)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie Direcţia vamală (Celní ředitelství) Direcţia generală vamală (Generální ředitelství cel)

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie

ISLANDA

1. Scrisoare de informare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

NORVEGIA

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire: Birou de destinaţie

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control

Birou de plecare Birou de tranzit

310

ulterior Birou de destinaţie

POLONIA

1. Scrisoare de informare

Biroul vamal respectiv

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Izba Celna w Łodzi Centralne Biuro Tranzytu Ul. Karolewska 41 90-560 Łódź

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Izba Celna w Łodzi Centralne Biuro Tranzytu Ul. Karolewska 41 90-560 Łódź

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Izba Celna w Łodzi Centralne Biuro Tranzytu Ul. Karolewska 41 90-560 Łódź

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Izba Celna w Łodzi Centralne Biuro Tranzytu Ul. Karolewska 41 90-560 Łódź

REPUBLICA SLOVACĂ

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire: Autoritatea superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de plecare Birou de tranzit Birou de destinaţie

ELVEŢIA

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

Birou de plecare sau birourile centralizatoare următoare:

311

al scrisorii de revenire - Boncourt - Castasegna - Chiasso-Ferrovia - Genéve La-Praille

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire: Autoritatea superioară a biroul de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare sau Biroul central de anchete sau Eidgenössische Oberzolldirektion Bern

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie Birou de plecare

ROMANIA

1. Scrisoare de informare

Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Biroul centralizator Autoritatea Nationala a Vamilor Str. Matei Millo nr.13, sector 1 Bucuresti

3. Destinatarul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţie b) scrisoare de revenire: Biroul centralizator Autoritatea Nationala a Vamilor Str. Matei Millo nr.13, sector 1 Bucuresti

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare sau Biroul centralizator

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

312

Anexa 8.2

Model de scrisoare de informare a principalului obligat [Numele autorităţii competente a tării de plecare]

[ Data si locul] [numele şi adresa

principalului obligat]

Obiect: Tranzit comun/comunitar Absenţa probei de încheiere a regimului de tranzit

Doamna , Domnule

În calitatea dvs. de principal obligat pentru următoarele declaraţii vamale de

tranzit comun/comunitar:

[referinţe şi date despre declaraţia de tranzit]

pe lângă biroul de plecare [specificarea biroului vamal de plecare].

Vă informăm în conformitate cu prevederile art. 39 par.1 al apendicelui I al

Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun /art. 365 par. 1 al

Regulamentului CEE nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 care stabileşte

anumite dispoziţii de aplicare a Regulamentului CEE nr. 2913/92 al Consiliului

din 12 octombrie 1992 instituind codul vamal comunitar61, ca nu dispunem de

dovada încheierii regimului de tranzit pentru aceste declaraţii vamale.

Având în vedere aceasta, vă invităm să ne puneţi la dispoziţie elementele şi

documentele care pot dovedi că regimul a fost efectiv încheiat, dacă e cazul

schimbarea biroului vamal de destinaţie şi/sau a birourilor vamale de tranzit. Vă

rog să furnizaţi această informaţie în două luni de la data acestei scrisori

deoarece suntem obligaţi să iniţiem o procedura de cercetare după patru luni de

la data înregistrării declaraţiei vamale de tranzit.

Dovezile aduse de dv. trebuie să respecte dipoziţiile art. 39 par. 2 şi 3 al

apendicelui I al Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun / art. 365, par.

2 şi 3 din Regulamentul CEE nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 care

stabileşte anumite măsuri de aplicare a Regulamentului CEE nr. 2913/92 al

Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar.

Vă reamintesc că în cazul în care încheierea regimului nu poate fi probată, veţi fi

considerat debitor pentru plata datoriei (drepturi de import/ de export/ şi alte 61

A se bifa menŝiunile inutile

313

impuneri), aferente mărfurilor care au făcut obiectul acestor operaţiuni în temeiul

art. 114 şi 115 din apendicele I al convenţiei citate anterior / art. 203-204 din

Codului vamal comunitar sus menţionat¹.

Dacă vă găsiţi în imposibilitatea de a dovedi că regimul a fost încheiat, vă

invit să furnizaţi toate informaţiile de care dispuneţi, în particular locul (ţara) unde

estimaţi că s-au produs faptele care au dus la naşterea datoriei vamale, conf. art.

116 Apendicele I la Convenţia menţionată/ art. 215 al codului vamal menţionat¹.

Formula de politeţe.

314

Anexa 8.3 TC 20 – AVIZ DE CERCETARE I. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL VAMAL DE PLECARE

A. Declaraţia de tranzit nr. B. Biroul de destinaţie (denumire şi ţara) a cărei copie o ataşăm (…) C. Biroul de plecare (denumire şi adresa completă) D. Birouri de tranzit prevăzute (denumire şi ţări)

1. 2.

3. 4. 5. 6.

E. Identificarea mijlocului de transport: F. Destinatar (nume şi adresa completă): G. Conform informaţiilor furnizate de principalul obligat, transportul a fost

1. Prezentat la biroul dvs. la data de |__|__|__| 2. Predat destinatarului la data de |__|__|__| Z L A Z L A

3. Predat catre ......................………………………………………………………….........la data de |__|__|__| (numele şi adresa persoanei sau firmei) Z L A

H. O recipisă referitoare la documentul de tranzit eliberată de către biroul dvs. la data de |__|__|__| mi - a fost prezentată. Z L A

I. Principalul obligat nu a putut da informaţii despre sosirea transportului. Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

II. A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ DIN ŢARA DE DESTINAŢIE: CERERE

Pentru continuarea cerecetărilor rog biroul vamal de plecare să-mi trimită: O copie a facturii .2 ڤ Descrierea exactă a mărfurilor .1 ڤ Numele persoanei însărcinate cu .4 ڤ O copie a manifestului, conosamentului .3 ڤsau a scrisorii de transport aerian îndeplinirea formalităţilor la biroul de destinaţie. :Actele sau informatiile urmatoare (a se preciza) .5 ڤ Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

III. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE PLECARE: RĂSPUNS LA CERERE

atA .1 ڤşăm informaţiile, copiile sau documentele solicitate 1 2 3 4 5 etacidni eletnemucod uas eliipoc ,eliiţamrofnI .2 ڤla cifrele .svd ertăc ed etaticilos ڤ ڤ ڤ ڤ ڤ

nu sunt disponibile. Locul si data: Semnătura: Ştampila:

315

IV. A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITĂTEA COMPETENTĂ DIN ŢARA DE DESTINAŢIE

:Dovada încheierii regimului a fost trimisă la data de |__|__|__| (Z L A) anexam copia certificata a .1 ڤ documentului trimis, care echivalează cu o confirmare (b) ڤ documentului primit (a) ڤ .Dovada încheierii regimului, certificată, este anexată prezentului aviz de cercetare .2 ڤ tsof ua elamav elirutperD .3 ڤîncasate. sruc nî tnus elirătecreC .4 ڤşi dovada încheierii regimului va fi trimisă în cel mai scurt timp. eletnemucod ărăf icia tatnezerp tsof a lutropsnarT .5 ڤcorespunzătoare. ua eletnemucoD .6 ڤfost prezentate aici fără transport. icia etatnezerp tsof ua un eraotiţosnî eletnemucod icin ,lutropsnart iciN .7 ڤşi .nu a putut fi obţinută nici o informaţie despre sosirea acestora ڤ TC20 a fost trimis la biroul de destinaţie real …………………………..........(nume şi ţara) ڤ .TC20 a fost trimis la ultimul birou de tranzit prevăzut , menţionat în caseta I punctul D ڤ Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

V. A SE COMPLETA DE CĂTRE ULTIMUL BIROU DE TRANZIT PREVAZUT

tsof a tiznart ed ziva nU .1 ڤprezentat aici la data de |__|__|__| Z L A Un aviz de tranzit mi-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) .2 ڤ unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A .Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent .3 ڤLocul şi data: Semnătura: Ştampila:

VI. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL VAMAL DE TRANZIT PREVĂZUT ( ANTERIOR)

tsof a tiznart ed ziva nU .1 ڤprezentat aici la data de |__|__|__| Z L A im tiznart ed ziva nU .2 ڤ-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A .Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent .3 ڤLocul şi data: Semnătura: Ştampila:

VII. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE TRANZIT (PREVĂZUT) ANTERIOR

va nU .1 ڤiz de tranzit a fost prezentat aici la data de |__|__|__| Z L A im tiznart ed ziva nU .2 ڤ-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A .Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent .3 ڤLocul şi data: Semnătura: Ştampila:

VIII. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE TRANZIT (PREVĂZUT) ANTERIOR

tsof a tiznart ed ziva nU .1 ڤprezentat aici la data de |__|__|__| Z L A im tiznart ed ziva nU .2 ڤ-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A .Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent .3 ڤLocul şi data: Semnătura: Ştampila:

316

TC 20 . Aviz de cercetare . Note de completare

1. Informaţiile şi răspunsurile sunt date prin bifarea rubricilor prevăzute la

sfârşitul acestora.

2. Avizul de cercetare este utilizat pentru toate procedurile de tranzit ,

simplificate sau nu, dând posibilitatea autorităţii competente din ţara de plecare

de a furniza o dovadă că regimul s-a încheiat.

3. Sub punctul I-A , autoritatea competentă solicitantă trebuie să menţioneze

datele de referinţă ale declaraţiei de tranzit (DAU sau documentul de transport

care echivalează cu o declaraţie în măsura în care datele sunt cerute în

declaraţie, sau chiar în lipsa acestora (în caz contrar) dacă acest mijloc de

transport este cunoscut de autoritatea solicitantă (în special prin intermediul

principalului obligat) pentru care aceasta nu dispune de dovada că regimul a fost

încheiat, ataşând o copie a acesteia.

4. Sub punctul I-E trebuie să fie identificat mijlocul de transport utilizat, oricare ar

fi acesta.

5. Sub punctul I-F , autoritatea competentă solicitantă, trebuie să indice

destinatar -ul(ii) agreaţi sau nu, cei care au depus declaraţia de tranzit, atunci

când acest lucru este obligatoriu, sau în lipsa destinatarul prezumtiv susceptibil

că a primit mărfurile, după informaţiile aflate în posesia autorităţii menţionate mai

sus.

6. Sub punctul I-G-3 trebuie să fie indicaţi destinatarii reali, aceia care au fost

identificaţi de către principalul obligat.

7. Sub punctul II-3, autoritatea competentă solicitată, trebuie să ceară

comunicarea documentelor de transport chiar dacă acestea nu au valoarea unei

declaraţii de tranzit (în acest ultim caz, aceasta ar fi trebuit menţionată la punctul

I-A).

8. Sub punctul IV, autoritatea competentă solicitată, trebuie să informeze

autoritatea competentă din ţara de plecare despre rezultatele cercetărilor care nu

sunt în competenţa acestui birou.

9. Sub punctul IV-1, autoritatea competentă solicitată, marchează rubrica şi

trimite o copie adnotată şi vizată a exemplarului 1 primit de la autoritatea

competentă solicitantă. În alte cazuri (copia exemplarului 4 sau copia oricarui alt

document lista lunară aer/ mare nivelul1, de exemplu care au valoarea dovezii

încheierii regimului), marchează rubrica b).

Dacă autoritatea competentă solicitată transmite un TC20, ea trebuie să

marcheze rubrica prevăzută la punctul 7, anexând şi, dacă este necesar, să

adauge informaţiile complementare. Aceasta trebuie să informeze autoritatea

competentă din ţara de plecare prin intermediul unei copii a avizului de

cercetare.

317

Fiecare birou de tranzit trebuie să procedeze într-o manieră similară în cazul în

care nu se regăseşte avizul de tranzit.

10. Un TC 20 distinct trebuie să fie utilizat pentru fiecare declaraţie de tranzit.

318

Anexa 8.4

TC 22 – SCRISOARE DE REVENIRE

I. Biroul de plecare II. Autoritatea solicitată

(denumire şi adresa) (denumire şi adresa completă)

III. Referintă / Nr.

IV. Declaraţia de tranzit (fel, Nr. şi data)

V. ڤ TC 20 – Aviz de cercetare (Nr. şi data) TC 21 – cerere de control ulterior (Nr. şi data) ڤ TC 21 (A) – cerere de control ulterior (Nr. şi data) ڤ

VI. Eventuale precizări privind biroul vamal de destinaţie

VII. Alte informaţii eventuale - urmare pe verso-

VIII. Nu am primit încă răspunsul la :

avizul de cercetare vizat mai sus TC 20 ڤ cererea de control ulterior menţionată mai sus TC 21 ڤ

Vă rog frumos să aveţi bunăvoinţa de a mă informa asupra rezultatelor cercetărilor efectuate

IX. Răspunsul autorităţii competente:

- urmare pe verso-

La ..............................., ....................... Semnătura Ştampila

Anexe: O copie a declaraţiei vamale de tranzit

319

O copie a ڤ Documentului TC 20 – Aviz de cercetare DocumentuluiTC 21 – Cerere de control ulterior ڤ

VII. Alte informaţii eventuale (urmează)

IX. Răspunsul autorităţii competente solicitate (urmare)

320

Anexa 8.5

Exemple de situaţii în procedura de cercetare Dacă la încheierea procedurii de cercetare, operaţiunea de tranzit nu a putut fi încheiată, autoritatea competentă a biroului de plecare poate fi confruntată cu una dintre următoarele situaţii30, din care ea trebuie să tragă consecinţa, îndeosebi pentru a determina autoritatea competentă pentru recuperarea datoriei: a) operaţiunea nu implică nici un birou vamal de (operaţie pur-internă a unei părţi contractante la convenţie)

O asemenea situaţie nu poate privi decât o operaţiune de tranzit comunitar în interiorul comunităţii sau o operaţiune de tranzit limitată la teritoriul unor alte părţi contractante (operaţiune care nu aparţine tranzitului comun). Exemplu:

[Danemarca - Germania – Franţa - Spania]

Autoritatea competentă din ţara de destinaţie (autoritatea dintr-o ţară aparţinând aceleiaşi părţi contractante sau aceleiaşi ţări) nu poate furniza nici o dovadă de prezentare la destinaţie.

Transportul “a dispărut” undeva pe teritoriul părţii contractante/ţării în cauză. b) Operaţiunea de tranzit implicând birouri de tranzit la ieşire apoi la intrare ale aceleiaşi părţi contractante (trecând prin una sau mai multe terţe ţări, altele decât ţările aparţinând AELS)

În practică numai Comunitatea ar putea fi confruntată cu o astfel de situaţie.

Exemple: [Austria - Slovenia/Croaţia/Bosnia/Serbia/FRV Macedonia - Grecia]

30 Nu este vorba decât de exemple de situaŝii care se bazează pe prezumŝii decât pe concluzii adevărate. Intradevăr ,

nimic nu poate garanta cu certitudine că transportul pentru care un aviz de tranzit este prezentat conŝinând mărfurile

declarate. Pe de altă parte aceste exemple nu pot să ŝină cont de avizele de tranzit eventual falsificate sau să reflecte

situaŝiile în care un transportator a omis să prezinte un aviz de trecere şi/sau biroul de tranzit la care a uitat să ceară

acest aviz de tranzit. Aceasta totuşi se referă la prezumŝiile pe care se bazează în principal identificarea ŝării de

” sustragere” a mărfii şi determinarea autorităŝii competente pentru a recupera datoria vamală.

321

Autoritatea competentă din ţara de destinaţie nu poate furniza nici o probă de prezentare la destinaţie şi:

I. un aviz de tranzit a fost prezentat la intrarea (reintroducerea) pe teritoriul părţii contractante în cauză (în Grecia de exemplu):

- transportul a fost reintrodus pe teritoriul părţii contractante în cauză, şi apoi a dispărut. II. un aviz de tranzit a fost prezentat la ieşire dintr-o parte contractantă în cauză (în Austria în exemplul prezentat) dar nu şi la intrarea (reintroducerea) în aceeaşi parte contractantă (în Grecia –de exemplu):

- transportul « a dispărut » între două birouri de trecere într-o ţară terţă III. nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat, nici la ieşire din partea contractantă în cauză (în Austria de exemplu) nici la reintroducere în aceeaşi parte contractantă (în Grecia, în exemplu):

- transportul nu a părăsit partea contractantă în cauză şi a dispărut între biroul de plecare şi primul birou de tranzit la ieşire.

c) Operaţiunea de tranzit implicând doar un birou de tranzit (la intrare) la frontierele între părţile contractante .

Exemple:

[Polonia – Republica Cehă - Germania – Elveţia – Franţa]

I. Nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat la biroul de tranzit (la intrarea în Franţa) dar un aviz a fost prezentat la biroul de tranzit precedent (la intrarea în Elveţia):

- transportul a sosit până în Elveţia dar a “dispărut” între biroul de tranzit la intrarea în Elveţia şi biroul de destinaţie din Franţa ; acelaşi raţionament este aplicabil în funcţie de biroul de trecere identificat ca fiind ultimul care a vizat un aviz de tranzit

II. Nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat. - transportul nu a părăsit partea contractantă de plecare şi a dispărut undeva.

d) Operaţiunea de tranzit implicând birouri de tranzit la frontiere între părţile contractante şi cele ale unor terţe ţări.

322

Exemple:

[Grecia - Bulgaria/România/Ucraina – Slovacia – Polonia ]62 Este vorba despre un caz ce combină punctele b) şi c) . Situaţiile şi soluţiile sunt deci similare, mutatis mutandis.

62

Nota: Acest exemplu era valabil inainte ca Romania sa devina parte contractanta a Conventiei de tranzit

comun

323

Anexa 8.6 TC21 . CERERE DE VERIFICARE - CONTROL ULTERIOR

I. AUTORITATE CARE SOLICITĂ II. AUTORITATE SOLICITATĂ (denumire şi adresa completă) (denumire şi adresa completă)

III . CERERE DE VERIFICARE cu titlu de sondaj pentru motivul indicat în casuţa C sau D Vă rugăm să verificaţi A. Autenticitatea ştampilei şi a semnăturii aplicate în rubrica I "Controlat la biroul de destinaţie (rubrica I) a exemplarului de retur (ex.5) Nr. ....anexat .1ڤ în rubrica F şi/sau G al exemplarului de retur (ex.5) nr............. anexat .2 ڤ în rubrica "C. Birou de plecare" a exemplarului 4 sau 5 nr........... anexat .3 ڤ în rubrica "D. Controlat la biroul de plecare" a exemplarului 4 sau 5 nr .............. anexat .4 ڤ în rubrica 31 "Colete şi denumirea mărfurilor" a exemplarului 4 sau 5 nr............. anexat .5 ڤ B. Autenticitatea şi exactitatea menţiunilor înscrise

1. în rubrica nr........

2. în documentul nr........... din ............... (anexat) C. Autenticitatea şi exactitatea probei alternative ................................ (anexată) D. Verificarea este solicitată deoarece Lipseşte semnătura .2 ڤ lipseşte ştampila .1 ڤ rubrica nu este completată în totalitate .4 ڤ ştampila nu este lizibilă .3 ڤ documentul conţine ştersături şi/ sau corecturi .6 ڤ au fost făcute corecturi fara a fi certificate .5 ڤ data nu este menţionată .8 ڤ ştampila nu este recunoscută 7 ڤ alte motive (a se specifica) .9 ڤ Locul ......................................., Data..................................................... Semnătura............................................ Ştampila ............................. ___________________________________________________________________________

IV. REZULTATUL VERIFICĂRII A. Ştampila şi semnătura sunt autentice ڤ :B. Documentul nu a fost prezentat şi ڤ ştampila este posibil să fie falsificată .1 ڤ ştampila pare a fi fost aplicată în mod abuziv .2 ڤ semnătura nu aparţine agentului vamal responsabil .3 ڤ C. Menţiunile sunt corecte ڤ :D. Menţiunile nu sunt corecte. Menţiunea corectă este ڤ :E. Remarca ڤ semnătura a fost aplicată.2 ڤ o ştampilă a fost aplicată lizibil .1 ڤ corecturile au fost certificate .4 ڤ rubrica a fost completată .3 ڤ

ştampila este oficială poate fi acceptată .6 ڤ ştersăturile şi/sau menţiunile în plus .5 ڤpot fi acceptate

proba alternativă este conformă şi .8 ڤ data a fost înscrisă .7 ڤpoate fi acceptată

Alte motive (a se specifica) .9 ڤ Locul..................................................., Data...........................................

324

(Semnătura) (Ştampila)................... ____________________________________________________________________________________________ Notes: 1. O cerere este stabilită pentru fiecare document al cărui control este solicitat 2. Informaţiile şi răspunsurile sunt date bifând cu o cruce în rubricile prevăzute în acest scop. 3. Autoritatea competentă solicitată va veghea ca cerererile de control care-i parvin să fie tratate cu prioritate

325

Anexa 8.7

TC21A – CERERE DE CONTROL ULTERIOR

1. Autoritatea care emite cererea (Nume şi adresa completă)

2. Autoritatea competentă , destinatara cererii (Nume şi adresa completă)

3. CONTROLUL STATUTULUI DORIT PENTRU TRANSPORTURILE URMĂTOARE, AL CĂROR EXTRASE DE MANIFESTE AERIENE/MARITIME* SUNT REPRODUSE MAI JOS/ATAŞATE*:

Numele şi adresa titularului autorizaţiei

Aeronanava/navă* şi data plecării

Port/aeroport* de plecare N° de ordine

N° manifestului aerian/ maritim*

Numerele ( sau mărcile ) şi numerele containerelor

Descrierea încărcăturii

Numărul de colete

Greutatea (kg.) sau volumul

Statutul declarat (T1, T2, TF, TD, C, F, X)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

4. REZULTATUL CONTROLULUI Controlul diferitelor transporturi este satisfăcător doar pentru următoarele numere de ordine: (Documentele justificative anexate)

5. AUTORITATEA CARE A EFECTUAT CONTROLUL Nume: ............................... Semnătura: ........................ Data: ............................... Ştampila: ..........................

* Bifaţi menţiunile inutile. Prezenta cerere nu poate fi utilizată decât pentru o singură societate, o singură aeronavă sau o singură navă.

326

După completare se va trimite la biroul menţionat în rubrica 1.

Capitolul 6 – Andora, San Marino şi teritoriile unde nu se aplică directiva TVA

1. Introducere

Capitolele precedente descriu procedura de tranzit

normal. Prezentul capitol descrie aranjamentele

specifice care există între: • Comunitate şi Andora (punctul 2),

• Comunitate şi San Marino (punctul 3), • Comunitate şi teritoriile sale unde directiva TVA nu se aplică (punctul 4). Punctul 5 este consacrat excepţiilor. Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice. Punctul 7 este rezervat pentru uzul administraţiilor vamale. Punctul 8 conţine anexele.

327

2. Andora

Prezentul punct furnizează informaţii despre:

- contextul şi baza juridică (punctul 2.1),

- formalităţile (punctul 2.2).

2.1. Contextul şi legislaţie

În anul 1990 CE şi Andora au încheiat un acord sub

forma unui schimb de scrisori privind crearea unei

uniuni vamale31. Această uniune vamală se aplică

comerţului cu mărfuri precizate de la capitolul 25 la

cap. 97 ale sistemului armonizat (SA).

Prin decizia nr. 1/96 a comitetului mixt CE -

Andora32, regimul de tranzit comunitar stabilit prin

codul vamal comunitar (CVC) şi dispoziţiile de

aplicare ale acestuia (RVC) a fost extins la

schimburile acoperite de uniunea vamală. Această

decizie a fost ulterior înlocuită prin decizia nr. 1/2003

a Comitetului mixt CE-Andora33.

2.2. Formalităţi

2.2.1 Mărfurile prevăzute la capitolele 1 la 24 ale SH

Exportul şi importul mărfurilor descrise la aceste

capitole cu destinaţia sau provenind din Andora sunt

considerate importuri sau exporturi cu o destinaţie

sau provenind dintr-o terţă ţară.

31 Acord sub formă de schimb de scrisori între CEE şi Principatul de Andora , semnat la 28 iunie 1990 (JO L 374 din

31.12.1990, p. 14). 32 DECIZIA N° 1/96 A COMITETULUI MIXT CE-ANDORA din 1 iulie 1996 , privitoare la anumite metode de

cooperare administrativă pentru aplicarea acordului sub formă de schimb de scrisori între CEE şi Principatul de Andora

şi asupra tranzitului de mărfuri între părŝi (JO L 184 din 24.7.1996, p. 39). 33 Decizia n° 1/2003 a Comitetului mixt CE-Andora din 3 septembrie 2003 în ceea ce priveşte dispoziŝiile legislative,

reglementările şi actele administrative necesare unei bune funcŝionări a uniunii vamale (JO L 253 din 7.10.2003, p. 3).

328

Un DAU este deci prezentat, completat cu

menţiunea EX pentru export sau cu menţiunea IM

pentru import în rubrica nr. 1.

Exemple34:

a)Exportul mărfurilor comunitare cu destinaţia

Andora

- produsele agricole cu restituire la export

Prezentarea unei declaraţii de export EX1 (la biroul

vamal de export al statului membru) însoţită de un

exemplar de control T5. Exemplarul nr. 3 al DAU şi

exemplarul de control T5 trebuie să fie prezentate la

biroul vamal de ieşire din Comunitate (birou vamal

francez sau spaniol), care aplică ştampila.

-produse agricole fără restituiri la export

Prezentarea unei declaraţii de export EX1 (la biroul

vamal de export al statului membru). Exemplarul nr.

3 al DAU trebuie să fie prezentat la biroul vamal de

ieşire din Comunitate (birou vamal francez sau

spaniol), care aplică ştampila.

- mărfurile accizabile pentru care a fost întocmit un

document DAI şi care însoţeşte mărfurile până la

frontieră

Prezentarea unei declaraţii de export Ex 1 la biroul

vamal de export al statului membru care vizează

imediat exemplarul nr. 3 al DAU. Documentul DAI

este prezentat la biroul vamal de ieşire din

Comunitate (birou vamal francez sau spaniol), care

aplică ştampila .

-produse agricole cu restituiri la export şi supuse

accizelor pentru care a fost întocmit un document

DAI şi care însoţeşte mărfurile până la frontieră

34 Aceste exemple se referă la transporturile rutiere.

329

Prezentarea unei declaraţii de export Ex 1 (la biroul

vamal de export al statului membru) însoţită de un

exemplar de control T5. Exemplarul n° 3 al DAU se

prezintă la biroul vamal de export al statului care

aplică ştampila imediat. Exemplarul de control T5 şi

DAI trebuie să fie prezentate la biroul vamal de ieşire

din Comunitate (birou vamal francez sau spaniol),

care aplică ştampila.

b) Importul în teritoriul vamal al Comunităţii al

mărfurilor agricole provenind din Andora

La biroul vamal de intrare în comunitate mărfurile

sunt plasate sub un regim vamal definitiv (import)

sau sub un regim de tranzit T1 până la biroul de

destinaţie din Comunitate.

Trebuie notat că mărfurile originare din Andora, aşa

cum sunt definite prin acordul de uniune vamală,

sunt exceptate de drepturi de import comunitare în

măsura în care ele sunt importate sub acoperirea

unui certificat de circulaţie EUR1 sau a unei

declaraţii pe factură a exportatorului (titlul II al

acordului de uniune vamală).

c) Tranzitul pe teritoriul Comunităţii cu destinaţia

Andora

O declaraţie de tranzit T1 întocmită la punctul de

intrare în Comunitate (Regatul Unit al Marii Britanii

de exemplu) în vederea trimiterii mărfurilor către

Andora.

Declaraţia de tranzit T1 este prezentată la biroul de

ieşire din Comunitate care păstrează exemplarul nr.

4 şi trimite înapoi exemplarul 5 la biroul de plecare.

d) Tranzitul între două puncte din Comunitate via

Andora

330

Regimul de tranzit comunitar nu acoperă tranzitul

prin Andora, fiind necesară o procedură distinctă

(andoriană) .

Regimul de tranzit comunitar este considerat

suspendat pe teritoriul Andorei în măsura în care

tranzitul prin această ţară se efectuează sub

acoperirea unui document de transport unic.

În absenţa unui document de transport unic, care

acoperă tranzitul prin Andora, regimul de tranzit

comunitar ia sfârşit la punctul de ieşire din

comunitate înainte de intrare în Andora.

2.2.2. Mărfurile cuprinse în capitolele 25 la 29 din

Sistemul Armonizat

Decizia nr. 1/2003 permite aplicarea mutatis

mutandis a regimului de tranzit comunitar stabilit de

Codul Vamal Comunitar şi de Dispoziţiile de Aplicare

a Codului schimburilor de mărfuri cuprinse în

capitolele de la 25 la 97 din Sistemul Armonizat

dintre Comunitate şi Andora.

Pentru schimburile dintre Statele membre ale

Comunităţii şi Andora, formalităţile vamale ce trebuie

îndeplinite sunt similare celor care existau înainte de

instituirea pieţei interne în 1993. Se prezintă deci un

DAU [Document Administrativ Unic], purtând

menţiunea EX pentru export sau menţiunea IM

pentru import în rubrica nr. 1.

În acest context, este cazul să se distingă

următoarele cazuri ipotetice:

- mărfurile de liberă circulaţie, aşa cum sunt definite

de acordul de uniune vamală, circulă sub regimul de

tranzit comunitar intern (T2) (T2F), vezi exemplul a),

sau (T2L).

- mărfurile care nu sunt de liberă circulaţie circulă sub

regimul de tranzit comunitar extern (T1). Vezi

331

exemplul b);

- pentru cazurile particulare vizate de regulamentul

(CE) nr. 3448/9363, mărfurile circulă sub regimul de

tranzit comunitar extern (T1). Vezi exemplul c).

Garanţia furnizată în cadrul regimului de tranzit

comunitar trebuie să fie valabilă pentru Comunitate

şi pentru Andora. Pe actele de garanţie şi

certificatele de garanţie menţiunea «Principatul

Andorei» nu trebuie să fie bifată.

Exemple:

a) Expedierea de mărfuri de liberă circulaţie (altele

decât cele acoperite de regulamentul (CE) nr.

3448/93) din Comunitate spre Andora, şi viceversa

- formalităţile de expediere se îndeplinesc în biroul

situat într-un stat membru/în Andora: întocmirea unui

COM1 şi a unui T2

sau

- formalităţile de expediere se îndeplinesc la frontiera

CE-Andora: mărfurile circulă liber până la frontiera

unde s-a întocmit fie un COM1 sub rezerva

prezentării unui T2L, fie un document cu efect

echivalent care dovedeşte caracterul comunitar al

mărfurilor.

Trebuie totuşi notat că biroul vamal de frontieră care

face oficiul de birou de ieşire poate refuza plasarea

mărfurilor sub regimul de tranzit dacă acest regim

trebuie să înceteze la biroul vamal de frontieră vecin.

63

Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 care determină regimul de

schimb aplicabil anumitor mărfuri ce rezultă din procesarea produselor agricole (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 318 din 20.12.1993, pag.18). Exemple de produse vizate: manitol, sorbitol, cazeină, cazeinaţi şi alţi derivaţi ai cazeinei, dextrină şi cleiuri pe bază de dextrină, amidonuri şi cleiuri pe bază de amidon, agenţi de finisare şi agenţi de apretare preparaţi pe bază de substanţe amilacee.

332

b) Expedierea de mărfuri care nu sunt de liberă

circulaţie (altele decât cele acoperite de

regulamentul (CE) nr. 3448/93) din Comunitate spre

Andora, şi viceversa

Mărfurile care nu sunt de liberă circulaţie se

expediază sub acoperirea unei declaraţii T1 până la

biroul de destinaţie din Andora sau din Comunitate.

c) Cazuri particulare prevăzute de regulamentul (CE)

nr. 3448/93

Formalităţile descrise mai sus se aplică sub rezerva

următoarelor condiţii:

- produsele agricole comunitare procesate expediate

din Comunitate spre Andora şi care beneficiază de

restituiri la export

Întocmirea unei declaraţii de export COM1 şi a unei

declaraţii de tranzit T1.

Atunci când se foloseşte un exemplar de control T5,

acest document se predă biroului vamal de ieşire din

Comunitate.

- produsele agricole procesate în liberă circulaţie în

Andora expediate spre Comunitate

Aceste produse circulă sub regimul de tranzit

comunitar extern (T1).

Serviciile vamale ale Comunităţii fiind obligate să

taxeze elementul mobil, declaraţia T1 trebuie să

poarte menţiunea «A nu se percepe taxe decât

pentru elementul agricol – Acordul CEE-Andora»,

subliniată cu roşu.

333

Alte regimuri de tranzit

Regimul de tranzit comun nu se aplică schimburilor

cu Andora.

Andora nu este parte contractantă la convenţia TIR.

Tabel de sinteză a formalităţilor (pentru tranzit,

export, import)

Mărfurile cuprinse în capitolele 1 la 24 din Sistemul

Armonizat

Mărfuri provenind din CE

Mărfuri provenind din Andora

Cu restituiri la export

DAU «EX1»64 + T5

Fără restituiri la export

DAU «EX1» sau T165

Mărfuri supuse accizelor

DAU «EX1»66 + DAA [Document Administrativ de însoţire]

Mărfuri supuse accizelor cu restituiri la export

DAU «EX1» + T5 + DAA

Toate mărfurile DAU «IM4»67 (+ EUR.1) (pentru punerea în liberă circulaţie) sau T1

Mărfurile cuprinse în capitolele 25 la 97 din Sistemul Armonizat (altele decât produsele vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/93)

Mărfuri provenind din CE

Mărfuri provenind din Andora

Mărfuri în liberă circulaţie

COM1 + T2 (T2F) (biroul de interior) sau T2L (T2LF) + COM1 (frontieră)

COM1 + T2 (T2F) (biroul de interior) sau T2L (T2LF) + COM1 (frontieră)

Mărfuri care nu sunt de liberă circulaţie

T1 T1 (tranzit) sau DAU «IM4» (punere în liberă circulaţie)

64

Exemplarul nr. 3 al DAU se vizează de către biroul vamal de ieşire din Comunitate.

65

Situaţia tranzitului de mărfuri necomunitare care traversează teritoriul Comunităţii 66

Exemplarul nr. 3 al DAU se vizează de către biroul vamal al ţării exportatoare 67

Punerea în liberă circulaţie se efectuează de către biroul vamal de intrare în Comunitate

334

Produsele agricole vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/93

Mărfuri provenind din CE

Mărfuri provenind din Andora

Cu restituiri la export

COM1 + T1 (şi, dacă e necesar, T5)

În liberă circulaţie T1 + menţiunea « nu se percepe decât elementul agricol - Acordul CEE-Andora»

3. San Marino

Acest punct furnizează informaţii despre:

- contextul şi baza juridică (punctul 3.1),

- formalităţi (punctul 3.2)

3.1 Contextul şi legislaţie

În 1992, CE şi San Marino au încheiat un acord

interimar de comerţ şi uniune vamală68. Acest acord

a fost înlocuit prin acordul de cooperare şi de uniune

vamală69 care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2002.

Uniunea vamală se aplică mărfurilor cuprinse în

capitolele 1 la 97 din tariful vamal comun (TVC), cu

excepţia produselor acoperite de tratatul care

instituie Comunitatea europeană a cărbunelui şi

oţelului («produse CEC») de la capitolele 72 şi 73.

Decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE-San

Marino70 a stabilit dispoziţiile referitoare la mişcarea

68

Acordul interimar de comerţ şi de uniune vamală dintre Comunitatea economică europeană şi Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 359 din 9.12.1992, pag. 14). 69

Acordul de cooperare şi de uniune vamală dintre Comunitatea economică europeană şi Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 84 din 28.3.2002, pag. 43). 70

Decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE – San Marino din 22 decembrie 1992 referitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru aplicarea acordului interimar şi

335

mărfurilor dintre Comunitate şi San Marino. Această

decizie se aplică de la 1 aprilie 1993 şi a fost

modificată prin decizia nr. 1/200271 care a intrat în

vigoare la 23 martie 2002.

3.2 Formalităţi

Decizia nr. 4/92, aşa cum a fost modificată,

coordonează metodele de cooperare administrativă

dintre San Marino şi CE în momentul aplicării

regulilor regimului de tranzit comunitar.

Următoarele reguli se aplică mişcărilor de mărfuri

acoperite de uniunea vamală dintre CE şi San

Marino (capitolele 1 la 97 din TVC, cu excepţia

«produselor CEC»):

1. Circulaţia mărfurilor de la birourile comunitare

abilitate spre Republica San Marino

Mărfurile care circulă sub regimul T1 cu destinaţia

San Marino sunt puse în liberă circulaţie într-unul din

birourile vamale comunitare abilitate în Italia72.

Un birou vamal abilitat eliberează un document T2-

SM sau T2L-SM73 pentru a acoperi urmărirea

mişcării mărfurilor spre San Marino. Autorităţile

competente din San Marino vizează exemplarul nr. 5

al T2-SM sau exemplarul T2L-SM, după caz, şi

trimite documentul la biroul de plecare în Italia (unul

din birourile vamale comunitare abilitate enumerate la procedura de reexpediere a mărfurilor spre Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 42 din 19.2.1993, pag. 34). 71

Decizia nr. 1/2002 care modifică decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE – San Marino din 22 decembrie 1992 referitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru aplicarea acordului interimar şi la procedura de reexpediere a mărfurilor spre Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 99 din 16.4.2002, pag. 23). 72

Lista acestor birouri vamale figurează în decizia nr. 2/2000 (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 21

din 23.1.2001). Este vorba de birourile din Forli, Genova, Livorno, Ravenna, Rimini, Roma II, Orio Al Serio, Milano II, Trieste şi Bologna. 73

Documentul T2L-SM se eliberează în trei exemplare purtând una din menţiunile următoare: Rilasciato in tre essemplari – Eliberat în trei exemplare. Originalul şi un exemplar al documentului se predau persoanei în cauză în timp ce ultimul exemplar se păstrează la biroul de plecare.

336

la nota 21).

2. Circulaţia mărfurilor din Comunitate74 spre San

Marino

Dovada că mărfurile sunt în liberă circulaţie în cadrul

Comunităţii trebuie să fie prezentată autorităţilor

competente din San Marino. Ea poate lua forma unui

document T2 (T2F) vizat corespunzător de către

biroul de plecare din Comunitate, sau poate fi vorba

de originalul documentului T2L (T2LF) sau de

document cu efect echivalent (în special documentul

administrativ de însoţire vizat în regulamentul (CEE)

nr. 2719/92).

3. Circulaţia mărfurilor din San Marino spre

Comunitate (cu excepţia Italiei75)

Mărfurile trimise din San Marino spre Comunitate

trebuie să fie acoperite de un document T2 sau T2F

eliberat de autorităţile competente din San Marino

(având ca destinaţie un birou vamal al Comunităţii),

un document T2L sau T2LF sau un document cu

efect echivalent. Acest document se prezintă biroului

de import din Comunitate pentru a atesta că

mărfurile sunt în liberă circulaţie la San Marino.

În cazul în care mărfurile de expediat în Comunitate

au fost în prealabil introduse în Republica San

Marino sub acoperirea unui document T2F, T2LF

sau de un document având o valoare echivalentă (în

special documentul administrativ de însoţire DAI

vizat în regulamentul (CEE) nr. 2719/92), autorităţile

competente din San Marino vor face referire la

documentul care însoţea mărfurile la sosirea lor în

Republica San Marino.

74

Schimburile dintre Italia şi San Marino se efectuează în cadrul unui regim fiscal (TVA). 75

Idem

337

Pe actele de garanţie şi certificatele de garanţie,

menţiunea «Republica San Marino» nu trebuie să fie

bifată.

Notă: «produsele CECA» nu sunt acoperite de

uniunea vamală. În consecinţă, ele sunt considerate

drept mărfuri care nu sunt în liberă circulaţie atunci

când sosesc în Comunitate.

4. Alte regimuri de tranzit

Regimul de tranzit comun nu se aplică schimburilor

cu San Marino.

San Marino nu este parte contractantă la convenţia

TIR.

4. Teritorii unde nu se aplică directiva TVA

Acest punct furnizează informaţii despre:

- contextul şi baza juridică (punctul 4.1),

- regimul de tranzit comunitar intern (punctul 4.2)

- documentele referitoare la statutul vamal (punctul

4.3)

4.1 Context şi legislaţie

Articolul 3 din CVC Directiva 77/388/CEE

Următoarele teritorii (denumite «teritorii în care nu se

aplică directiva TVA»), deşi fac parte din teritoriul

vamal al Comunităţii, nu sunt incluse în teritoriul său

fiscal:

338

Insulele anglo-normande,

Insulele Canare,

următoarele departamente franceze de peste mări:

Guadelupa, Martinica, Guiana şi insula Reunion,

muntele Atos,

Insulele Aland.

Dispoziţiile directivei 77/388/CEE nu se aplică

acestor teritorii.

În scopul de a supraveghea ca aceste prelevări

fiscale (TVA şi accize) să fie controlate şi luate în

considerare, circulaţia în Comunitatea mărfurilor

comunitare cu destinaţia în, provenind din sau în

teritorii în care nu se aplică directiva TVA este

acoperită de regimul de tranzit comunitar intern,

atunci când acesta se aplică, sau de documente

referitoare la statutul vamal al mărfurilor.

4.2 Regimul de tranzit comunitar intern

Regimul de tranzit comunitar intern utilizat pentru

mişcările acoperite de articolul 340 C din

Regulamentul Vamal Comunitar se numeşte regim

T2F şi se aplică după cum urmează:

- declaraţie de tranzit în ajutorul DAU:

Aplicaţi sigla T2F în rubrica nr. 1 a DAU.

- manifest aerian sau maritim (linie maritimă regulată

autorizată) utilizat ca declaraţie de tranzit

(simplificare de nivel 1):

Aplicaţi sigla T2F pe manifest.

- manifest aerian sau maritim (linie maritimă regulată

autorizată) utilizat ca declaraţie de tranzit

(simplificare de nivel 2):

Aplicaţi sigla TF în faţa mărfurilor comunitare în

cauză.

339

4.3 Documente referitoare la statutul vamal

Atunci când procedura de tranzit T2F nu este

obligatorie (de exemplu, pe o linie maritimă

neregulată) şi când se utilizează documente pentru a

atesta statutul comunitar al mărfurilor care circulă cu

destinaţia în, care provin din sau în teritoriile în care

nu se aplică directiva TVA, următoarea procedură se

aplică:

- DAU sau documente comerciale utilizate ca dovadă

a statutului:

Aplicaţi sigla T2LF în rubrica nr. 1 a DAU sau pe

documentele comerciale, după caz.

- manifest maritim (linie neregulată) utilizat ca

dovadă a statutului:

Aplicaţi sigla F în faţa mărfurilor comunitare în cauză.

Pentru informaţii mai ample privind caracterul

comunitar, vezi partea a II-a.

340

5. Excepţii (pro memoria)

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

341

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe (pro memoria)

342

PARTEA A V-A – SIMPLIFICĂRI

1. Introducere

Partea a V-a se referă la simplificările în domeniul

tranzitului.

Punctul 2 prezintă principiile generale şi condiţiile

referitoare la simplificările în materie de tranzit.

Punctul 3 descrie fiecare din simplificările în materie

de tranzit.

Punctul 4 tratează situaţii particulare.

Punctul 5 acoperă excepţiile.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale

specifice.

Punctul 7 este rezervat administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele Părţii a V-a a acestui

manual.

343

2. Principii generale şi legislaţie

Baza legală se găseşte în:

- articolele 48-113 din Apendicele I la convenţie;

- articolul 94 din Cod (CVC);

- articolele 372-450 din Regulamentul Vamal

Comunitar.

Simplificările în materie de tranzit se subîmpart în

general în două mari categorii:

1. simplificările în funcţie de operator;

2. simplificările în funcţie de modul de transport.

Simplificările în materie de tranzit, care sunt toate

dependente de fiabilitatea operatorilor economici şi

se supun autorizării, au ca scop găsirea unui echilibru

între controalele vamale necesare şi facilitarea

schimburilor comerciale. Punctul 3 prezintă diversele

simplificări în materie de tranzit.

Prezentul punct descrie procedura necesară pentru

obţinerea unei autorizaţii de simplificare în tranzit şi

defineşte:

- condiţiile generale de îndeplinit de către un operator

care doreşte să obţină autorizaţia de a utiliza o

simplificare (punctul 2.1);

- procedura necesară pentru obţinerea unei autorizaţii

(punctul 2.2);

- procedura de retragere sau de modificare a unei

autorizaţii (punctul 2.3);

344

2.1 Condiţii generale privind simplificările

Există condiţii generale care se aplică tuturor

simplificărilor76, precum şi condiţii suplimentare care

se pot aplica fiecărui tip particular de simplificare.

Condiţiile suplimentare sunt precizate separat în

rubrica consacrată fiecăreia din simplificările

particulare (vezi paragraful 3).

Articolul 49 din Apendicele I la Convenţie

Articolul 373 din RVC

Articolul 4(2) din Cod

Pentru a beneficia de autorizaţia de a utiliza o

simplificare, trebuie îndeplinite condiţiile generale

următoare:

solicitantul trebuie să fie stabilit într-una din părţile

contractante.

Dacă solicitantul este o persoană fizică, el trebuie să

aibă reşedinţa obişnuită într-una din părţile

contractante.

Dacă solicitantul este o persoană juridică sau o

asociaţie de persoane, el trebuie să aibă sediul

social, administraţia sa centrală sau sediul permanent

într-una din părţile contractante.

solicitantul trebuie să recurgă regulat la regimul de

tranzit.

Atunci când se solicită o autorizaţie pentru

simplificarea „destinatar agreat”, solicitantul trebuie

să primească în mod regulat mărfuri plasate sub

procedura de tranzit.

Atunci când este vorba de o primă cerere de

autorizaţie, autorităţile competente trebuie, din

principiu, să admită că solicitantul recurge în mod

regulat la regimul de tranzit comun/comunitar, mai

puţin dacă le parvin informaţii care indică faptul că

acesta nu este în măsură să-şi îndeplinească

obligaţiile. Atunci când este cazul să se determine

76

Simplificările ‚cale ferată’, ‚container mare’ şi ’transport prin conducte dau loc unei autorizaŝii începând

de la o dată şi în condiŝii încă de determinat.

345

numărul de operaţiuni ce constituie o recurgere

regulată, autorităţile competente trebuie să evalueze

eforturile administrative legate de eliberarea

autorizaţiei şi de examinarea anuală în raport cu

nevoile solicitantului.

Condiţia este de asemenea îndeplinită dacă

autorităţile vamale ştiu că solicitantul este în măsură

să-şi îndeplinească obligaţiile legate de acest regim.

solicitantul nu a comis abateri grave sau

repetate privind legislaţia vamală sau fiscală.

În plus, autorităţile competente nu acordă autorizaţia

decât dacă ele sunt în măsură să asigure

supravegherea regimului şi controalele necesare fără

a fi nevoie să aplice un dispozitiv administrativ

disproporţionat în raport cu nevoile persoanelor în

cauză.

În acest scop, interesatul trebuie să ţină evidenţe

contabile pentru a permite vămii să efectueze un

control eficace în relaţie cu simplificarea în cauză.

2.2 Procedura de autorizare

Orice simplificare este supusă autorizării. Cererea de

autorizare se întocmeşte în scris. Ea trebuie să fie

semnată şi datată. Solicitantul trebuie să furnizeze

autorităţilor competente toate elementele necesare

examinării cererii sale.

Se poate folosi un chestionar standard.

Cerere se depune la autorităţile competente din ţara

în care este stabilit solicitantul. Articolul 375,

paragraful 2, din RVC

Procedurile de eliberare a autorizaţiilor sau de

respingere a cererilor trebuie să fie conforme cu

dispoziţiile generale din dreptul administrativ naţional

al ţării în cauză şi în conformitate cu dispoziţiile

tranzitului comun/comunitar. Comunitatea prevede un

termen maxim de trei luni începând de la primirea

cererii de către autorităţile vamale.

346

AGENTUL ECONOMIC Pentru a obţine o autorizaţie:

1. prezentaţi în scris o cerere semnată şi datată precizând simplificarea dorită,

2. includeţi toate elementele necesare pentru a justifica cererea, cum sunt:

- coordonatele solicitantului,

- locul unde este stabilit,

- informaţiile referitoare la frecvenţa de utilizare a regimului de tranzit şi orice altă

informaţie care permite autorităţilor competente să determine în ce măsură vor

putea fi respectate obligaţiile,

3. furnizaţi informaţii privind modul în care se ţine contabilitatea dumneavoastră.

Notă: Trebuie semnalat că solicitantul răspunde de exactitatea informaţiilor şi de autenticitatea documentelor furnizate.

Articolul 53, paragraful 2, din apendicele I la convenţie

Articolul 376, paragraful 2, din RVC

Înainte de a elibera autorizaţia, autorităţile competente trebuie să verifice dacă condiţiile generale, precum şi condiţiile specifice simplificării solicitate sunt satisfăcute. Autorizaţia trebuie să conţină toate informaţiile necesare aplicării corecte a simplificării în cauză de către operator şi supravegherii de către autorităţile competente. Ea intră în vigoare la data eliberării sale. Autorizaţia precizează că titularul este obligat să informeze autorităţile vamale despre orice eveniment survenit după acordarea autorizaţiei şi susceptibil de a avea o incidenţă asupra menţinerii sale sau a conţinutului său.

Autorităţile competente justifică în scris refuzul unei cereri.

VAMA

Biroul competent trebuie:

347

- să înmâneze solicitantului un original al autorizaţiei, datat şi semnat, şi una sau

mai multe copii,

- să păstreze toate cererile şi toate documentele justificative,

- să păstreze o copie după toate autorizaţiile eliberate.

AGENTUL ECONOMIC

Autorizaţia se prezintă la cererea biroului de plecare în cazul următoarelor

simplificări:

- utilizarea de sigilii având un model special;

- dispensa de itinerariu obligatoriu;

- aplicarea procedurii simplificate cale aeriană;

- aplicarea procedurii simplificate cale maritimă.

VAMA

În caz de respingere a unei cereri, biroul competent trebuie:

- să păstreze o copie a cererii şi a notificării respingerii,

- să păstreze toate documentele justificative.

Aceste documente se păstrează pe o durată de cel puţin trei ani începând de la

sfârşitul anului civil în cursul căruia a fost respinsă cererea (chiar mai mult timp

dacă dreptul naţional cere acest lucru).

Articolul 55(2) din apendicele I la convenţie – articolul 378, paragraful 2, din RVC

348

2.3 Revocarea şi modificarea autorizaţiei

Articolul 54 din

apendicele I la

convenţie

Articolele 6 la 10 din CVC

Articolul 377 din RVC

Autorizaţia se reziliază la cererea titularului.

La fel, autorităţile competente pot revoca sau

modifica autorizaţia dacă ajung la concluzia că, pe

baza informaţiilor furnizate sau prin autoritatea lor, o

autorizaţie nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite.

Aceasta în special în cazul când:

autorizaţia s-a eliberat pe baza unei informaţii

falsificate sau incomplete despre care titularul ştia

sau trebuia să ştie, una sau mai multe condiţii de eliberare a

autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite,

un eveniment survenit după acordarea autorizaţiei

are o incidenţă asupra menţinerii sale sau asupra

conţinutului său,

titularul său nu mai îndeplineşte o obligaţie ce îi

revine în baza acestei autorizaţii,

titularul a comis abateri grave sau repetate privind

legislaţia vamală sau fiscală.

Notificarea şi data

revocării sau

modificării

Autorităţile competente anunţă în scris pe titularul

unei autorizaţii despre motivele care le-au determinat

să o modifice sau să o revoce şi data la care intră în

vigoare decizia lor.

VAMA

Atunci când o autorizaţie este revocată, biroul competent:

- păstrează o copie a autorizaţiei şi a notificării revocării;

- păstrează toate documentele anexate.

Aceste documente se păstrează timp de cel puţin trei ani începând de la sfârşitul

anului civil în cursul căruia a fost revocată autorizaţia (chiar mai mult timp dacă

dreptul naţional cere acest lucru). Articolul 55, paragraful 2, din apendicele I la

convenţie – Articolul 378, paragraful 2, din Dispoziţiile de Aplicare a Codului

349

3. Descrierea simplificărilor

Articolul 48 din apendicele I la convenţie

Articolul 372 din RVC

În acest capitol veţi găsi simplificările următoare:

- garanţia globală şi dispensa de garanţie (punctul

3.1);

- utilizarea listelor de încărcătură speciale (punctul

3.2);

- utilizarea de sigilii având un model special

(punctul 3.3.);

- dispensa de itinerariu obligatoriu (punctul 3.4);

- statutul de expeditor agreat (punctul 3.5);

- statutul de destinatar agreat (punctul 3.6);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe calea ferată sau prin intermediul

containerelor mari (punctul 3.7);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe cale aeriană (punctul 3.8);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe cale maritimă (tranzit comunitar

doar) (punctul 3.9);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe canale navigabile (punctul 3.10);

- procedurile simplificate bazate pe articolul 6 al

convenţiei/articolul 97, paragraful 2, din cod

(punctul 3.11).

Validitatea geografică a simplificărilor autorizate

TOATE ŢĂRILE:

- garanţie globală* - garanţie globală redusă* - dispensa de garanţie*

350

- liste de încărcătură speciale *sub rezerva excluderii prin garanţie. Valabil în Andorra/San Marino numai pentru tranzitul comunitar.

TOATE ŢĂRILE în măsura în care operaţiunea de tranzit începe în ţara în care a fost emisă autorizaţia:

-utilizarea de sigilii cu un model special -scutire de la itinerariul rută obligatorie -statutul de expeditor agreat

ŢARA ÎN CARE A FOST EMISĂ AUTORIZAŢIA:

-statut de destinatar agreat

ŢARA (ŢĂRILE) în cauză:

-proceduri simplificate

transport pe calea ferată transport cu containere mari transport pe cale aeriană transport pe cale maritimă (numai în

Comunitate) transport prin conducte

- proceduri simplificate în baza articolului 6 al Covenţiei, /articolul 97, paragraful2, al Codului

3.1. Garanţia globală şi dispensa de garanţie

Articolele de la 56 pînă la 61 din apendicele I al convenţiei

Articolele 379 pînă la 384 din RVC

Dacă este necesar, principalul obligat trebuie să constituie o garanţie pentru a putea plasa mărfurile în tranzit. În procedura de tranzit de drept comun este vorba despre o garanţie izolată care acoperă o singură operaţiune de tranzit.

351

Cu toate acestea un operator economic poate, în

anumite condiţii, să dispună de o garanţie globală sau

să beneficieze de o dispensă de garanţie care să

poată acoperi mai multe operaţiuni de tranzit. Pentru

informaţii suplimentare privind garanţia globală şi

dispensa de garanţie, a se vedea Partea III.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

3.2. Utilizarea listelor de încărcătură speciale

Articolul 62 din

apendicele I şi anexa

A11 din apendicele

III al convenţiei

Articolul 385 şi

anexa 44 b

din RVC

Autorităţile competente pot autoriza principalul obligat

să utilizeze, ca liste de încărcătură speciale, liste

care nu corespund tuturor condiţiilor care le sunt

aplicabile în mod normal.

Pentru ca simplificarea să poată fi acordată, listele de

încărcătură trebuie să corespundă următoarelor

criterii:

1. listele sunt emise de către agenţi economici a căror

evidenţe se bazează pe un sistem integrat de

prelucrare electronică sau automatică a datelor;

2. listele sunt concepute şi completate astfel încît să

poată fi folosite fără dificultate de către autorităţile

competente;

3. listele satisfac anumite criterii suplimentare

enunţate în anexa 8.1.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

352

punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

3.3. Utilizarea sigiliilor cu model special

Articolul 63 din

apendicele I al

convenţiei

Autorităţile competente pot autoriza principalul obligat

să recurgă la utilizarea de sigilii cu un model

special pentru mijloacele sale de transport sau pentru

colete.

Articolul 386

din RVC

Anexa II din

apendicele I al

convenţiei

Anexa 46 a din RVC

Aceste sigilii trebuie să respecte caracteristicile

prevăzute la punctul 3.8.2. din capitolul 2 al părţii IV.

Un expeditor agreat nu are nevoie de o autorizaţie

separată pentru utilizarea de sigiliu cu un model

special dacă autorizaţia sa precizează că

identificarea mărfurilor este asigurată prin sigilare.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia trebuie să precizeze caracteristicile sigiliilor.

OPERATORUL

Principalul obligat indică:

amprentele; natura ; numărul

353

sigiliilor aplicate în rubrica D “Control al biroului de plecare”, în faţa cuvintelor “Sigilii aplicate”.

Sigiliile sunt aplicate cel mai tîrziu cu ocazia acordării liberului de vamă mărfurilor.

3.4. Dispensa de itinerariu obligatoriu

Articolul 64 din

apendicele I al

convenţiei

Articolul 387 din

RVC

Autorităţile competente pot acorda principalului

obligat dispensă de la o rută obligatorie în cazul în

care acesta ia măsuri care să permită autorităţilor

vamale să verifice în orice moment unde se află

transportul.

Principalul obligat trebuie să precizeze în cererea

sa modul în care va fi în măsură să identifice poziţia

transporturilor sale (de exemplu, prin utilizarea

sistemului GPS, „Tracking and Tracing”, a altor

mijloace de comunicare de date, etc.).

În cazul în care solicitantul beneficiază de o garanţie

globală redusă, autorizaţia îi poate fi acordată dacă

demonstrează că poate să asigure realizarea

transportului. Principalul obligat poate să

demonstreze aceasta, printre altele:

a) în cazul în care el însuşi efectuează

transportul conform unor norme de securitate

ridicate, sau

b) în cazul în care foloseşte un transportator

cu care a încheiat un contract pe termen lung

şi care oferă servicii conform unor norme de

securitate ridicate, sau

c) în cazul în care apelează la un intermediar

care a încheiat un contract cu un transportator

oferind servicii care răspund unor norme de

securitate ridicate.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

354

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia trebuie să precizeze cel puţin că titularul ia măsurile care să permită

autorităţilor vamale să verifice în orice moment unde se află transportul.

OPERATORUL

Principalul obligat indică în rubrica nr.44 a declaraţiei de tranzit (DAU)

menţiunea „Dispensa de itinerariu obligatoriu”.

3.5. Expeditor agreat

Prezentul punct este subdivizat după cum urmează:

introducere (punctul 3.5.1.);

autorizare (punctul 3.5.2.);

proceduri (punctul 3.5.3.).

3.5.1. Introducere

Definiţie Articolul 65 din apendicele I al convenţiei

Expeditorul agreat este persoana abilitată de către autorităţile competente să efectueze operaţiuni de tranzit fără a prezenta la biroul de plecare nici mărfurile şi nici declaraţiile vamale care au ca obiect aceste mărfuri.

Articolul 398

din RVC

Expeditorul agreat are competenţa de a îndeplini următoarele formalităţi: - întocmirea declaraţiilor de tranzit; - sigilarea mijlocului de transport sau a coletelor; - expedierea mărfurilor fără intervenţie vamală. Expeditorul agreat este principalul obligat.

355

3.5.2. Autorizarea

Articolul 66 din apendicele I al convenţiei

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă

cu punctul 2.2., doar dacă nu se prevede altfel în

cele ce urmează. Articolul 399 din RVC Pentru a obţine statutul de expeditor agreat

operatorul economic trebuie nu numai să

îndeplinească condiţiile generale (a se vedea punctul

2.1.), ci să şi dispună de o garanţie globală sau să

beneficieze de o dispensa de garanţie (a se vedea

partea III, paragraful 4).

În cazul în care declaraţia de tranzit este depusă la

un birou de plecare care utilizează sistemul de tranzit

informatizat (NCTS), statutul de expeditor agreat nu

poate fi acordat decît dacă operatorul economic, în

plus faţă de îndeplinirea celorlalte condiţii, îşi prezintă

declaraţiile de tranzit la biroul de plecare utilizînd

procedee informatice.

Totodată, în ceea ce priveşte autorizaţiile valabile

înainte de 31 decembrie, această condiţie nu devine

obligatorie decît începând cu data de 1 ianuarie

2007.

Articolul 71 din

apendicele I al convenţiei

Pentru a permite autorităţii competente o primă

evaluare, cererea trebuie să specifice, cu precădere,

în măsura în care este posibil:

Articolul 404 din RVC

> numărul estimat de transporturi pe săptămînă,

> natura mărfurilor în cauza,

> mijloacele de transport utilizate

> locul (locurile) de plecare.

Autoritatea competentă poate să ceară solicitantului

toate elementele suplimentare sau justificative

indispensabile prelucrarii dosarului.

Evidenţele titularului trebuie să fie organizate astfel

încît informaţiile privind mărfurile înscrise în declaraţia

de tranzit să poată fi uşor corelate cu informaţiile din

documentele de transport, facturi, etc. Informaţiile

356

privind volumul şi felul coletelor, precum şi natura şi

volumul mărfurilor şi regimul lor vamal au o

importanţă deosebită.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia cuprinde următoarele precizări:

> biroul sau birourile de plecare competente pentru operaţiunile de tranzit ce se vor efectua;

> termenul, precum şi modalităţile prin care, expeditorul agreat informează biroul de plecare asupra operaţiunilor de tranzit ce se vor efectua cu scopul de a-i permite acestuia să efectueze eventual un control înainte de plecarea mărfurilor;

> măsurile de identificare ce trebuie luate, caz în care autorităţile competente pot să impună ca mijloacele de transport sau coletele să fie sigilate de către operatori cu sigilii speciale agreate de acestea;

> categoriile sau transporturile de mărfuri excluse din autorizaţie.

3.5.3. Procedura

3.5.3.1. Autentificarea declaraţiei de tranzit (DAU)

Articolul 67 din apendicele I al convenţiei Articolul 400 din RVC

În simplificarea „expeditor agreat” există două

metode pentru autentificarea DAU:

1. preautentificarea de către vamă sau

2. autentificarea de către expeditorul agreat.

Metoda care va fi utilizată de către expeditorul agreat

este stabilită în autorizaţie.

1. Vama poate să preautentifice exemplarele din

DAU aplicand în rubrica C ştampila biroului de

plecare, semnătura şi numele funcţionarului.

357

Expeditorul agreat va aplica mai tarziu în rubrica C

data la care mărfurile sunt expediate şi va atribui

DAU-ului un număr, în conformitate cu condiţiile

stipulate în autorizaţie.

Documentele DAU preautentificate sunt anticipat

numerotate succesiv şi sunt înregistrate de către

biroul vamal.

Toate filele DAU-bis sau listele de încărcătură care

însoţesc documentele DAU preautentificate trebuie

să fie, de asemenea, preautentificate.

Anexa C1

apendicele III al

convenţiei

Anexa 62 din RVC

2. Expeditorul agreat utilizează o ştampilă specială

din metal şi aplică această ştampilă în rubrica C

din DAU (specimenul amprentei acestei ştampile

în anexa 8.3.).

Ştampila este aplicată pe exemplarele nr.1, 4 şi 5

ale DAU, precum şi pe toate filele complementare

(DAU-bis) sau listele încărcăturii.

Numărul DAU-ului care trebuie înscris în caseta 3 a

ştampilei speciale poate fi preimprimat în acelaşi timp

cu această ştampilă şi în amprenta acesteia. Acest

număr trebuie să provină dintr-o serie cronologică

neîntreruptă.

Ştampila poate să fie preimprimată pe documentele

DAU. Agentii economici care doresc să utilizeze

acest mod de preimprimare trebuie să se adreseze

unui tipograf agreat de autoritatea vamală în ţara în

care este stabilit expeditorul agreat.

Autorităţile vamale pot autoriza expeditorii agreaţi

să completeze documentele DAU prin procedee

informatice. În acest caz, amprenta ştampilei speciale

imprimată de computer poate să fie puţin diferită,

mai ales în ceea ce priveşte dimensiunile, de

modelul prevăzut în anexa 8.3.

Notă: autorităţile vamale italiene şi franceze

358

folosesc o ştampilă specială din metal al cărei

specimen de amprentă este reprodus în anexa 8.4.

Articolul 68 din

apendicele I al

convenţiei

Articolul 401 din

RVC

Expeditorii agreaţi sunt obligaţi să ia toate măsurile

necesare pentru a păstra ştampila specială

sau documentele preautentificate sau preimprimate în

condiţii de securitate pentru a se evita orice abuz,

pierdere sau furt şi a le prezenta la orice solicitare a

autorităţilor vamale.

Vama poate controla ulterior dacă expeditorul

agreat a luat toate măsurile necesare pentru a

asigura păstrarea ştampilei speciale sau a

formularelor care conţin amprenta ştampilei

biroului de plecare sau a ştampilei speciale.

Articolul 70 din

apendicele I al

convenţiei

În cazul în care documentele DAU purtînd amprenta

stampilei speciale sunt întocmite printr-un sistem

informatic sau automatic integrat de prelucrare a

datelor, autoritatea competentă poate acorda

expeditorului agreat scutire de semnătură.

Articolul 403

din RVC

Expeditorul agreat care a obţinut dispensa de

semnătură trebuie să aplice în rubrica nr.50 a

documentului de tranzit menţiunea „Dispensă de

semnătură”.

Dispensa este acordată cu condiţia ca expeditorul

agreat să fi transmis, în prealabil, autorităţilor vamale

un angajament scris prin care se recunoaşte ca fiind

principalul obligat pentru toate operaţiunile de tranzit

efectuate sub acoperirea DAU-rilor care conţin

amprenta ştampilei speciale.

3.5.3.2. Măsuri de identificare

Autorizaţia prevede ce măsuri de identificare trebuie

luate şi dacă ele trebuie aplicate de expeditorul

agreat sau de biroul de plecare.

În cazul în care expeditorul agreat trebuie să sigileze

359

mijlocul de transport sau coletele, sigiliile utilizate

trebuie să fie agreate de vamă.

Anexa II din apendicele I al convenţiei

Sigiliile cu model special trebuie să fie conforme cu

caracteristicile sigiliilor descrise la punctul 3.8.2. din

capitolul 2, partea IV.

Anexa 46 bis Vama poate să acorde dispensă de utilizare a

sigiliilor în cazul în care expeditorul agreat furnizează

o descriere a mărfurilor în termeni suficient de

detaliaţi ca să permită identificarea cu uşurinţă a

cantităţii şi a naturii acestora.

În cazul în care sigilarea nu este cerută, expeditorul

agreat trebuie să înscrie menţiunea „Dispensă” în

rubrica D din DAU după cuvintele „sigilii aplicate”.

Autorizaţia stipulează cazurile în care sunt utilizate

sigiliile şi cazurile în care sunt utilizate alte măsuri de

identificare.

3.5.3.3. Expedierea mărfurilor

Articolul 71 din apendicele I al convenţiei

Articolul 402 din RVC

Expeditorul agreat completează declaraţia de

tranzit cel mai tîrziu în momentul expedierii mărfurilor.

Expeditorul agreat este obligat să informeze

autorităţile vamale, în conformitate cu prevederile

cuprinse în autorizaţie, despre operaţiunile de tranzit

de efectuat pentru ca autorităţile competente să

poată, dacă este necesar, să efectueze controale

înainte de acordarea liberului de vamă mărfurilor.

Informaţiile comunicate autorităţilor vamale trebuie să

includă următoarele:

- detalii ale declaraţiei de tranzit,

- data şi ora expedierii mărfurilor, precum şi

informaţii privind sigiliile eventual aplicate,

360

- denumirea comercială a mărfurilor, inclusiv codul

din SA, dacă este cazul,

- numărul licenţelor şi/sau al altor certificate

necesare, dacă este cazul.

În general, perioada (orele) în care expeditorul agreat

poate expedia mărfurile corespunde cu programul

normal de lucru al biroului vamal.

Totuşi, luând în considerare activităţile specifice ale

anumitor agenţi economici, autorităţile competente

pot să prevadă în autorizaţie posibilitatea expedierii

mărfurilor în afara programului normal de lucru al

biroului competent.

În plus, autorităţile vamale pot autoriza un expeditor

agreat care efectuează transporturi conform unui

program regulat (zile şi ore fixe) să comunice acest

program biroului vamal competent. Autorităţile

vamale scutesc expeditorul de obligaţia de a informa

biroul vamal asupra fiecărui transport efectuat şi, în

acest caz, nu se mai ţine seama de termenul de

intervenţie a biroului vamal.

Fără a prejudicia dreptul autorităţilor vamale de a

autoriza expeditorii să transmită informaţii prealabile

asupra operaţiunilor de tranzit de efectuat prin

telefon, fax, poştă electronică şi alte tehnologii

informatice, utilizarea tehnicilor moderne de transfer

al datelor ar trebui să fie încurajată.

Articolul 69 din apendicele I al convenţiei

Articolul 402

din RVC

În cazul în care vama nu efectuează un control la

plecare, expeditorul agreat precizează, cel mai tîrziu

în momentul expedierii:

- în rubrica nr.44 a exemplarului nr.1 al declaraţiei

de tranzit, detaliile rutei obligatorii (cerută numai

pentru mărfurile care prezintă riscuri mari de

fraudă, sau atunci cînd autorităţile vamale sau

principalul obligat consideră că este necesar);

361

- în rubrica nr. 50 din exemplarul nr.1 al declaraţiei de

tranzit menţiunea „Dispensă de semnătură”, dacă

este cazul,

şi,

- în rubrica D a exemplarului nr.1 al documentului

menţionat: 1. data limită la care mărfurile trebuie să fie

prezentate la biroul de destinaţie (trebuie menţionată

o dată, şi nu numărul de zile),

2. informaţiile privind sigiliile utilizate (sau „Dispensă”,

dacă este cazul), şi

3. menţiunea „Expeditor agreat”.

În cazul în care autorităţile vamale de la biroul de

plecare efectuează controlul unui transport, ele

menţionează acest lucru în rubrica D a declaraţiei de

tranzit.

Expeditorul agreat trebuie să transmită

transportatorului exemplarele nr.4 şi 5 ale declaraţiei

de tranzit, şi să păstreze exemplarul nr.1.

Articolul 69 din RVC După plecarea mărfii, expeditorul agreat trimite fără

întîrziere, şi în termenul prevăzut în autorizaţie,

biroului vamal de plecare exemplarul nr.1 al

documentului de tranzit.

VAMA

Biroul de plecare trebuie:

- să păstreze exemplarul nr.1 al declaraţiei de tranzit;

- să verifice numerotarea succesivă a declaraţiilor de tranzit (declaraţiile preautentificate neutilizate sunt restituite vămii).

362

3.6. Destinatar agreat

Acest paragraf este subdivizat după cum urmează:

-introducere (punctul 3.6.1.);

-autorizare (punctul 3.6.2.);

-proceduri (punctul 3.6.3.).

3.6.1. Introducere

Regula generală prevede că mărfurile plasate sub

regimul de tranzit trebuie să fie prezentate la biroul de

destinaţie, ca şi declaraţiile de tranzit aferente

acestora.

Totodată, statutul de destinatar agreat permite

titularului să primească mărfurile în localurile proprii

sau, dacă este cazul, în alte locuri precizate fără a le

prezenta, însoţite de exemplarele nr. 4 şi 5 ale

declaraţiei de tranzit, biroului de destinaţie.

3.6.2. Autorizare

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2., cu excepţia cazurilor menţionate mai jos.

Pentru a obţine statutul de destinatar agreat,

operatorul economic trebuie să îndeplinească

condiţiile generale (a se vedea punctul 2.1.).

Începând de la o dată stabilită de către autorităţile

vamale, dar nu mai târziu de ianuarie 2007, statutul

de destinatar agreat nu poate fi acordat decît dacă

operatorul economic, pe lângă îndeplinirea celorlalte

condiţii, comunică cu autorităţile vamale folosind

procedee informatice.

363

Pentru a permite autorităţii competente o primă

evaluare, cererea trebuie să specifice, cu precădere,

în măsura în care este posibil:

> numărul estimat de transporturi primite pe

săptămînă,

> natura mărfurilor în cauză,

> mijloacele de transport utilizate

> locul (locurile) de sosire.

Evidenţele titularului trebuie să fie organizate în aşa

fel încât informaţiile privind mărfurile înscrise în

declaraţia de tranzit să poată fi uşor corelate cu

informaţiile din documentele de transport, facturi, etc.

Informaţiile privind volumul şi felul coletelor, precum

şi cele privind natura şi volumul mărfurilor şi regimul

lor vamal au o importanţă deosebită.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia cuprinde următoarele precizări:

>biroul sau birourile de destinaţie competente pentru supravegherea destinatarului agreat;

>termenul în care, precum şi modalităţile prin care, destinatarul agreat informează biroul de destinaţie despre sosirea mărfurilor pentru a-i permite acestuia să efectueze eventual un control;

>dacă destinatarul agreat este autorizat să desfacă sigiliile eventual aplicate;

>categoriile sau primirile de mărfuri excluse din autorizaţie;

>dacă nici o acţiune nu este impusă biroului de destinaţie înainte ca destinatarul agreat să poată dispune de mărfurile primite.

3.6.3. Procedura

364

3.6.3.1. Recipisa

Articolul 72, paragrafele 2 şi 3 din apendicele I al convenţiei

Pentru fiecare transport sosit, în termenul prevăzut,

în localurile proprii sau în alte locuri precizate în

autorizaţie şi ale cărui mărfuri, însoţite de

exemplarele nr. 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit, îi

sunt prezentate cu sigiliile intacte, destinatarul agreat

eliberează, la cererea transportatorului, o recipisă.

Recipisa poate să ia forma:

Articolul 406, paragrafele 2 şi 3 din RVC

>modelului TC11 prezentat în apendicele I, anexa

A13 a convenţiei/anexa 47 din RVC sau

>recipisei prezentă pe verso-ul exemplarului nr.5 al

DAU.

Persoana care cere o recipisă trebuie să o

completeze înainte de a o prezenta destinatarului

agreat.

3.6.3.2. Sosirea mărfurilor

Destinatarul agreat este obligat să informeze biroul

de destinaţie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute

în autorizaţie, despre sosirea mărfurilor pentru ca

autorităţile competente să poată efectua controale,

dacă este necesar, înainte de acordarea liberului de

vamă.

Destinatarul agreat este obligat să informeze biroul

de destinaţie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute

în autorizaţie, despre sosirea mărfurilor pentru ca

autorităţile competente să poată efectua controale,

dacă este necesar, înainte de acordarea liberului de

vamă.

Informaţiile comunicate biroului de destinaţie

trebuie să includă următoarele:

- detalii din declaraţia de tranzit

- data şi ora sosirii mărfurilor, precum şi starea

sigiliilor eventual aplicate,

365

- denumirea comercială a mărfurilor, inclusiv codul

din SA, dacă este cazul,

- detalii privind excedentele, deficitele, substituirile

sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte.

În general, perioada (orele) în care destinatarul

agreat poate primi mărfurile corespunde cu programul

normal de lucru al biroului vamal local.

Totuşi, luând în considerare activităţile specifice ale

anumitor agenţi economici, autorităţile competente

pot să prevadă în autorizaţie ca mărfurile care sosesc

în afara programului de lucru al biroului competent să

poată fi vămuite printr-o procedură simplificată.

În plus, autorităţile vamale pot autoriza un destinatar

agreat care primeşte transporturi conform unui

program regulat (zile şi ore fixe) să comunice acest

program biroului vamal competent, scutindu-l astfel

de obligaţia de a informa biroul vamal la fiecare

transport primit şi permiţându-i să dispună de mărfuri

chiar de la sosirea acestora fără intervenţia biroului

vamal.

Notă: de fiecare dată cînd se constată un excedent,

un deficit, o substituire sau alte nereguli, cum ar fi

sigilii rupte, biroul de destinaţie trebuie să fie informat

imediat despre aceasta.

În cazul în care autorităţile vamale decid să

controleze mărfurile, acestea nu pot fi descărcate de

către destinatarul agreat. Dacă vama nu are intenţia

de a controla mărfurile, destinatarul agreat este

autorizat să le descarce.

Fără a prejudicia dreptul autorităţilor vamale de a

autoriza folosirea telefonului, faxului, a poştei

electronice şi a altor tehnologii ale informaţiei,

utilizarea tehnicilor moderne de transfer al datelor ar

trebui să fie încurajată.

366

În cazul în care autorităţile vamale nu controlează

transportul la destinaţie, destinatarul agreat trebuie să

precizeze:

- în rubrica I a exemplarelor nr.4 şi 5 ale declaraţiei

de tranzit şi, dacă este necesar, în registrul de sosire:

1. data sosirii şi

2. starea sigiliilor eventual aplicate.

Notă: a doua subdiviziune a rubricii I este rezervată

pentru observaţiile biroului de destinaţie.

Destinatarul agreat trebuie să transmită fără întîrziere

biroului de destinaţie exemplarele nr.4 şi 5 ale

declaraţiei de tranzit.

VAMA

În ceea ce priveşte:

- înregistrarea, controlul sau adnotarea DAU-ului,

- returnarea exemplarului nr.5 la biroul de plecare,

- modul de tratare a neregulilor, un eventual control, etc.

dispoziţiile părţii IV se aplică „mutatis mutandis”

367

3.7. Mărfuri transportate pe calea ferată sau pe containere mari

(de completat)

368

3.8. Mărfuri transportate pe cale aeriană

Prezentul punct este subdivizat după cum urmează:

- introducere (punctul 3.8.1.)

- procedura simplificată de nivelul 1 (punctul 3.8.2.)

- procedura simplificată de nivelul 2 (punctul 3.8.3.)

- cazuri speciale (punctul 3.8.4.)

3.8.1. Introducere

Articolele 111 şi 112 din apendicele I al convenţiei

În cazul în care mărfurile sunt transportate pe cale

aeriană, regimul de tranzit este obligatoriu în

tranzit comunitar şi facultativ în tranzit comun. Articolele 444

şi 445 din

RVC

Parcursul aerian beneficiază de scutire de la

garantare. Se pleacă de la principiul că transportul

aerian este securizat şi că, exceptînd cazurile de

deturnare sau accident, condiţiile de transport sunt

îndeplinite de la plecare pînă la sosire.

Procedurile simplificate (nivelele 1 şi 2) sunt

accesibile companiilor aeriene care îndeplinesc

condiţiile descrise la punctele 3.8.2. sau 3.8.3. (pe

lîngă condiţiile generale). Simplificarea constă în

utilizarea manifestului aerian, sub formă sa pe suport

pe hîrtie (nivelul 1) sau electronică (nivelul 2), drept

declaraţie de tranzit.

În virtutea dispoziţiilor în materie de tranzit, compania

aeriană care utilizează o procedură simplificată

devine principalul obligat şi poate efectua formalităţile

de tranzit folosind manifestul aerian drept declaraţie

de tranzit.

Companiile aeriene care doresc să utilizeze

manifestul aerian drept document de tranzit trebuie

să informeze despre aceasta în prealabil

aeroporturile din Comunitate şi/sau pe cele din ţările

AELS implicate.

369

O listă a aeroporturilor din Comunitate şi din ţările

AELS este prezentată în anexa 8.5.

Din punct de vedere conceptual, manifestul aerian

utilizat drept declaraţie vamală pentru tranzit ar trebui

să fie diferit de manifestul comercial al încărcăturii

sau de manifestul de grupaj.

Trebuie remarcat că tranzitul pe cale aeriană poate,

de asemenea, să fie efectuat şi pe baza unei

declaraţii de tranzit DAU (procedura normală de

tranzit).

Aeroportul de încărcare este aeroportul de plecare,

aeroportul de descărcare este aeroportul de

destinaţie.

3.8.2. Procedura simplificată de nivelul 1

Articolul 111 din apendicele I al convenţiei

În procedura simplificată de nivelul I, o companie

aeriană este autorizată să utilizeze manifestul

(hârtie) de încărcare drept declaraţie de tranzit.

Articolul 444

RVC

Conţinutul manifestului aerian utilizat trebuie să

corespundă modelului reluat în apendicele 3 din

anexa 9 a Convenţiei privind aviaţia civilă

internaţională.

Această simplificare este caracterizată de faptul că

mărfuri plasate sub diferite proceduri de tranzit

trebuie să figureze pe manifeste distincte care vor

servi drept declaraţie de tranzit pentru fiecare

procedură în parte. De exemplu, un zbor poate fi

înscris prin trei manifeste:

370

1. manifestul încărcăturii comerciale (care acoperă

toate mărfurile de la bordul avionului),

2. un manifest al încărcăturii servind drept declaraţie

de tranzit şi care reia mărfurile ce circulă sub

procedura T1 şi,

3. un manifest al încărcăturii servind drept declaraţie

de tranzit şi care reia mărfurile ce circulă sub

procedura T2F (sau T2*).

*) Acesta poate fi cazul în tranzitul comun.

3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivelul 1

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2., dacă în cele ce urmează nu se prevede

altfel.

Cererea este depusă la autorităţile competente din

ţara în care compania aeriană este stabilită.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

De fiecare dată cînd compania aeriană vrea să

schimbe unul sau mai multe aeroporturi ea trebuie să

depună o nouă cerere la autorităţile competente din

ţara în care este stabilită.

AGENT ECONOMIC

Compania aeriană trebuie să prezinte în cererea sa următoarele informaţii:

1. forma manifestului, 2. numele aeroporturilor de plecare vizate de procedură, 3. numele aeroporturilor de destinaţie vizate de procedură.

371

VAMA

Procedura simplificată de nivelul 1:

Conţinutul autorizaţiei include:

- forma manifestului,

- numele aeroporturilor de plecare şi de destinaţie vizate de procedură,

- condiţiile de utilizare a simplificării, în special obligaţia de a folosi manifeste aeriene distincte pentru procedurile T1, T2* şi T2F.

*) Acesta poate fi cazul în tranzitul comun.

AGENT ECONOMIC

Compania aeriană trebuie să transmită autorităţii vamale din fiecare aeroport menţionat o copie certificată a autorizaţiei.

Autorizaţia pentru simplificarea de nivelul 1 este prezentată ori de cîte ori este solicitată de către biroul de plecare.

3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de

nivelul 1

Manifestul trebuie să conţină următoarele menţiuni:

statutul vamal al mărfurilor, „T1”, „T2*” sau „T2F”,

după caz;

semnătura unui reprezentant abilitat al companiei

aeriene, precum şi data;

numele companiei aeriene care transportă

372

mărfurile;

numărul zborului;

data zborului;

numele aeroportului de plecare (încărcare) şi al

aeroportului de destinaţie (descărcare)

şi pentru fiecare transport înscris în manifest există

spaţiu pentru a comunica:

numărul scrisorii de transport aerian;

numărul de colete;

descrierea mărfurilor conform denumirii

comerciale uzuale cuprinzînd enunţurile necesare

pentru identificarea acestora sau, dacă este cazul,

menţiunea „consolidare” (echivalentă cu un

grupaj), eventual sub o formă prescurtată. În acest

caz scrisorile de transport aerian care privesc

transporturile înscrise în manifest trebuie să

conţină o descriere a mărfurilor conform denumirii

lor comerciale uzuale care cuprind enunţurile

necesare identificării acestora;

greutatea brută;

*) menţiunea “T2” se poate aplica manifestelor

întocmite în procedura de tranzit comun.

În cazul în care compania aeriană nu are statutul de

expeditor agreat, manifestul (manifestele) cu valoare

de declaraţie (declaraţii) de tranzit se întocmeşte cel

puţin în două exemplare şi se prezintă pentru viză

autorităţilor vamale de pe aeroportul de plecare.

VAMA din aeroportul de plecare

Vizează manifestul sau manifestele cu numele şi ştampila biroului vamal, data vizei şi semnătura agentului vamal;

Păstrează o copie a manifestului (manifestelor).

373

La aeroportul de destinaţie, compania aeriană, în

cazul în care nu are statut de destinatar agreat,

prezintă autorităţilor vamale mărfurile, precum şi

manifestul (manifestele) cu valoare de declaraţie

(declaraţii) de tranzit.

Pentru necesităţile controlului, biroul de destinaţie

poate solicita prezentarea manifestului mărfurilor (sau

a scrisorilor de transport aerian) pentru toate

mărfurile descărcate.

Notă pentru Comunitate: mărfurile comunitare care

nu sunt plasate sub regimul de tranzit comunitar

intern (T2, T2F) pot circula liber către destinaţia lor

comunitară în măsura în care nu există suspiciuni sau

îndoieli în ceea ce priveşte statutul mărfurilor la

sosirea pe aeroportul de destinaţie.

Mărfurile comunitare care au fost declarate la export

şi care nu au fost plasate sub procedura de tranzit

sunt identificate conform articolului 793, paragraful 5,

din RVC (în general, prin menţiunea „Export” înscrisă

cu roşu pe documentul de transport).

VAMA din aeroportul de destinaţie

Păstrează o copie a fiecărui manifest prezentat.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie nu

returnează autorităţilor vamale din aeroportul de

plecare exemplare ale manifestului. Încheierea

procedurii de tranzit se efectuează pe baza unei liste

lunare întocmită de compania aeriană.

374

AGENT ECONOMIC

Compania aeriană sau reprezentantul său pe aeroportul de destinaţie întocmeşte la începutul fiecărei luni o listă recapitulativă a manifestelor care au fost prezentate biroului vamal de destinaţie în cursul lunii precedente. Această listă trebuie să conţină următoarele elemente:

numărul de referinţă al fiecărui manifest; sigla corespunzătoare: T1, T2 sau T2F; numele (eventual abreviat) companiei aeriene care a transportat mărfurile; numărul zborului; data zborului.

Notă: pentru fiecare aeroport de plecare este întocmită o listă distinctă.

VAMA

Biroul de destinaţie vizează un exemplar al listei manifestelor, întocmită de către compania aeriană, şi îl trimite biroului de plecare.

Autorizaţia poate, de asemenea, să stipuleze că lista poate fi transmisă biroului de plecare chiar de către compania aeriană.

Biroul de plecare trebuie să urmărească dacă a primit listele prevăzute prin procedura simplificată de nivelul 1.

În cazul în care se constată nereguli privind informaţiile din manifestele înscrise în listă, biroul de destinaţie informează despre aceasta biroul de plecare, precum şi autoritatea care a emis autorizaţia, referindu-se în special la scrisorile de transport aerian (LTA) corespunzătoare mărfurilor care au făcut obiectul acestor constatări.

3.8.2.3 Cazuri particulare – nivelul 1

Scrisorile de transport aerian care acoperă mărfuri

375

care circulă deja sub un regim de tranzit (document

de tranzit comunitar/ comun, carnet ATA, formular

NATO 302, etc.) sunt reluate pe manifestul

încărcăturii comerciale, dar nu trebuie să figureze pe

manifestul cu valoare de declaraţie de tranzit.

Scrisoarea de transport aerian referitoare la aceste

mărfuri trebuie să facă referire la regimul de tranzit

(numărul documentului, data şi biroul de plecare).

Titularul regimului de tranzit este principalul obligat.

Diagrama prezentată în continuare exemplifică

procedura simplificată de nivelul 1 în transportul

aerian.

376

Procedura simplificată – nivelul I

Avion

Manifest pentru toate mărfurile

de la bordul avionului

Compania aeriană întocmeşte 2 copii ale

manifestelor distincte cu valoare de

declaraŝie de tranzit pentru a fi vizate de

autorităŝile din aeroportul de plecare. Vama

păstrează o copie.

Manifestul T1 pentru mărfuri

ne-comunitare

Compania aeriană prezintă o copie a fiecărui manifest

autorităŝilor din aeroportul de destinaŝie.

Manifestul T2F pentru mărfuri

comunitare transportate la destinaŝia

din, venind din, sau între teritoriile

citate în articolul 340 c (1) din RVC

377

3.8.3. Procedura simplificată de nivel 2

Articolul 112 din apendicele I al convenţiei

Articolul 445

din RVC

În procedura simplificată de nivelul 2, o

companie aeriană este autorizată să utilizeze un

singur manifest (electronic) încărcăturii drept

declaraţie de tranzit pentru mărfurile plasate sub mai

multe proceduri de tranzit.

Simplificarea de nivelul 2 poate fi acordată

companiilor

aeriene care operează un număr semnificativ de

zboruri între ţările AELS şi/sau Statele membre şi

care utilizează sisteme electronice de schimb de

date (EDI) pentru a transmite informaţiile între

aeroporturile de plecare şi de destinaţie.

3.8.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de

nivel 2

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2., dacă în cele ce urmează nu se prevede

altfel.

Cererea trebuie să fie depusă la autorităţile

competente ale ţării în care compania aeriană este

stabilită sau în care are biroul său regional.

AGENTUL ECONOMIC

Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:

1. forma manifestului;

2. descrierea activităţilor (importanţa traficului, tipul de legătură);

3. o listă a aeroporturilor de plecare vizate de procedură;

4. o listă a aeroporturilor de destinaţie vizate de procedură.

378

Dacă autorităţile competente din ţara căreia i-a fost

adresată cererea se declară satisfăcute după

examinarea acesteia, ele contactează, transmiţînd o

copie a cererii, autorităţile competente din Statele

membre ale Comunităţii şi/sau din ţările AELS de pe

fiecare aeroport menţionat în cerere, cu scopul de a

obţine acordul acestora.

În acelaşi timp, acestea solicită companiei aeriene să

dea instrucţiunile necesare escalelor pe care le

utilizează în diferite aeroporturi de destinaţie pentru

ca acestea să contacteze autorităţile vamale din

fiecare dintre aceste aeroporturi şi să le transmită un

dosar privind manifestul şi tehnicile de schimb de

date ce vor fi utilizate (de exemplu, SITA, PELICAN).

La primirea copiei cererii, autorităţile competente de

destinaţie invită autorităţile vamale din aeroporturile

lor să aştepte comunicarea dosarului menţionat mai

sus. Autorităţile vamale din aeroporturile de destinaţie

examinează împreună cu birourile locale ale

companiei aeriene în cauză dacă sunt îndeplinite

condiţiile de utilizare a procedurii simplificate de

nivelul 2 (în special, sistemul de schimb electronic de

date, accesul vămii la sistem, locul pentru controlul

mărfurilor, locul pentru controlul evidenţelor

companiei aeriene şi, dacă este cazul, calitatea

reprezentantului acesteia).

La sfîrşitul acestei proceduri de consultare,

autorităţile vamale ale aeroportului de destinaţie

semnalează autorităţilor lor competente dacă acest

aeroport este dotat sau nu cu echipamente care să

permită utilizarea tehnicii de schimb de date propusă

de către compania aeriană în cauză şi dacă această

companie corespunde criteriilor enunţate mai sus.

În termen de 60 de zile de la primirea notificării,

autorităţile competente din ţara de destinaţie

379

informează autorităţile competente din ţara de

plecare asupra acordării unei autorizări definitive sau

condiţionale a cererii. Autorităţile competente din ţara

căreia i-a fost adresată cererea acordă ulterior

autorizaţia sub rezerva unor eventuale observaţii

precizate de către ţara de destinaţie.

Dacă nu a fost primită nici o obiecţie în termen de 60

de zile de la data notificării, autorităţile vamale din

ţara de plecare acordă procedura simplificată de

nivelul 2. În cazul în care autoritatea competentă a

altei ţări îşi comunică refuzul de a acorda autorizaţia

bazîndu-se pe cea de-a treia condiţie generală, ea va

preciza motivele şi dispoziţiile juridice

corespunzătoare infracţiunii comise. Autorităţile din

ţara în care a fost făcută cererea nu vor elibera

autorizaţia şi vor trebui să informeze compania

aeriană asupra motivelor refuzului.

Autorităţile vamale ale biroului de plecare eliberează

companiei aeriene o aprobare după modelul din

anexa 8.6. Simplificarea se aplică zborurilor atît la

sosire, cît şi la plecare.

Autorizaţia este valabilă în ţările interesate şi se

aplică numai operaţiunilor de tranzit efectuate între

aeroporturile în cauză.

Autorizaţia privind simplificarea de nivelul 2 este

prezentată ori de cîte ori este solicitată de către biroul

de plecare.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

De fiecare dată cînd compania aeriană vrea să

schimbe unul sau mai multe aeroporturi, ea trebuie să

depună o nouă cerere la autorităţile competente din

380

ţara în care este stabilită.

VAMA

Procedura simplificată de nivelul 2:

Conţinutul autorizaţiei (conform modelului prezentat în anexa 8.6.):

-numele aeroporturilor de plecare şi de destinaţie unde se aplică procedura;

-condiţiile de aprobare a utilizării manifestului unic informatizat cu valoare de declaraţie de tranzit.

3.8.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2

Manifestul aerian este documentul emis de către o

companie aeriană în momentul plecării aeronavei. El

este documentul care atestă îmbarcarea efectivă a

mărfurilor. Pe acest document se fac următoarele

menţiuni:

în funcţie de articolele la care se face referire în

manifest, sigla corespunzătoare „T1”, „T2”, „TF”,

„TD”, „C”, „F”, sau „X” (a se vedea mai jos);

numele companiei aeriene care transportă

mărfurile;

numărul zborului;

data zborului;

numele aeroportului de plecare (încărcare) şi de

destinaţie (descărcare).

şi pentru fiecare transport înscris în manifest trebuie

să se comunice:

numărul scrisorii de transport aerian;

numărul coletelor;

381

descrierea mărfurilor conform denumirii lor

comerciale uzuale cuprinzînd enunţurile necesare

pentru identificarea acestora sau, dacă este cazul,

menţiunea „consolidare” (echivalentă cu un

grupaj), eventual sub o formă prescurtată. În acest

caz scrisorile de transport aerian care se referă la

transporturile înscrise în manifest trebuie să

conţină o descriere a mărfurilor conform denumirii

lor comerciale uzuale cu enunţurile necesare

identificării acestora;

greutatea brută.

Siglele „T1”, „T2”, „TF”, „TD”, „C”, „F”, sau „X” trebuie

să fie utilizate pe manifest în felul următor:

Sigla Tranzit comun Tranzit comunitar

T1 Mărfuri plasate sub regimul de tranzit extern T1

Mărfuri plasate sub regimul de tranzit extern T1

T2 Mărfuri plasate sub regimul de tranzit intern T2

-

TF Mărfuri plasate sub regimul de tranzit intern T2

Mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar intern

transportate la destinaţia de, provenind de la, sau între

teritoriile din articolul

340 c,,paragraful 1 din RVC

TD Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit*

Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit sau care sunt

transportate în cadrul regimului de perfecţionare activă, de

antrepozitare vamală sau de admitere temporară*

C

(echivalent cu T2L)

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de

tranzit

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al

căror statut comunitar poate fi stabilit

382

F

(echivalent cu T2LF)

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de

tranzit

-

X Mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate

sub un regim de tranzit

Mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate sub un

regim de tranzit

(fără siglă) Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de

tranzit

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al

căror statut comunitar nu va trebui să fie stabilit

* În astfel de cazuri, compania aeriană aplică şi sigla

„TD” pe scrisoarea de transport aerian

corespunzătoare, precum şi o menţiune privind

procedura urmată, numărul de referinţă, data şi biroul

care a emis documentul de tranzit sau de transfer.

Trebuie subliniat că nu compania aeriană ci

principalul obligat, care a semnat declaraţia de tranzit

în cauză la plecare, este responsabil de procedura de

tranzit.

Notă pentru Comunitate: În scopul de a facilita la

maximum libera circulaţie a mărfurilor comunitare,

indicarea statutului „C” pe manifest conferă mărfurilor

o libertate de circulaţie către destinaţia lor comunitară

în măsura în care compania păstrează în evidenţele

sale comerciale de la aeroportul de plecare dovada

statutului şi dacă nu există suspiciuni sau îndoiali

suficientă în ceea ce priveşte statutul mărfurilor la

sosirea pe aeroportul de destinaţie. Cu toate acestea,

autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie au

posibilitatea de a verifica statutul comunitar declarat,

prin efectuarea de controale a posteriori

corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, şi să

informeze, dacă este necesar, autorităţile vamale din

aeroportul de plecare.

Exceptînd cazul în care reglementările naţionale

383

prevăd o perioadă mai mare, compania aeriană

păstrează dovezile statutului tuturor transporturilor în

evidenţele sale comerciale timp de trei ani, plus

perioada scursă de la începutul anului curent.

Această arhivare poate fi realizată pe suport de hîrtie

pe microfişe sau pe suport informatic.

Manifestul aeroportului de plecare care este transmis

prin sistem de schimb de date devine manifestul

aeroportului de destinaţie.

Un exemplar al manifestului de schimb de date este

prezentat, la cerere, autorităţilor vamale ale

aeroportului (aeroporturilor) de destinaţie, dacă acest

fapt nu a avut deja loc în timpul procesului de schimb

de date.

Pentru nevoile controlului, biroul de destinaţie poate

să ceară prezentarea de scrisori de transport aerian

privind toate mărfurile înscrise în manifest.

Procedura de tranzit este considerată ca încheiată de

îndată ce manifestul de schimb de date a fost

prezentat biroului vamal din aeroportul de

destinaţie şi mărfurile i-au fost puse la dispoziţie.

Autorităţile vamale din aeroportul de plecare

efectuează prin sistemul de audit controale ulterioare

în sistemul de schimb de date pe baza unei analize

de risc.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie

efectuează controale prin sistemul de audit, pe baza

unei analize a nivelului de riscuri întâlnite şi, dacă

este necesar, transmit pentru control autorităţilor

vamale din aeroportul de plecare informaţii despre

manifestele primite prin schimb de date. Acest control

se efectuează utilizînd documentul TC21A (cf. anexei

8.7. din partea IV, capitolul 5).

384

Compania aeriană este obligată să notifice

autorităţilor vamale orice infracţiune sau neregulă

constatată la aeroportul de destinaţie, mai ales cele

constatate ca urmare a controalelor efectuate, şi pe

baza raportului său din activitate (excedent sau

deficit) referindu-se în special la scrisorile de

transport aerian privind mărfurile care au făcut

obiectul acestor constatări.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie

notifică autorităţilor vamale din aeroportul de plecare,

precum şi autorităţii care a emis autorizaţia, de îndată

ce este posibil, orice infracţiune sau neregulă,

referindu-se, în special, la scrisorile de transport

aerian privind mărfurile care au făcut obiectul acestor

constatări.

Autorităţile vamale trebuie să aibă în permanenţă

acces la informaţiile conţinute în sistemele

informatice ale companiilor aeriene beneficiind de

procedura simplificată.

Diagrama redată în continuare este o ilustrare a

procedurii simplificate de nivelul 2 pe cale aeriană.

385

Procedura simplificată – nivelul 2

Avion

Compania aeriană întocmeşte manifestul electronic cu

valoare de declaraŝie de tranzit şi, dacă se cere, furnizează o

copie pe suport de hîrtie autorităŝilor vamale din aeroportul

de plecare.

Manifestul avionului pentru toate mărfurile

T1 (mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar extern)

TF (mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar intern în baza

articolului 340 c, paragraful 1, din RVC

TD (mărfurile plasate deja sub regimul de tranzit)

C (mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit şi al

căror statut comunitar poate fi stabilit)

X (mărfurile comunitare pentru export care nu sunt plasate sub o procedură

de tranzit)

Compania aeriană se asigură că manifestul

electronic este disponibil pentru autorităŝile din

aeroportul de destinaŝie şi, dacă este necesar,

furnizează o copie pe suport de hîrtie autorităŝilor

din aeroportul de plecare

386

3.8.3.3. Nivelul 2 – cazuri particulare (utilizarea codului C)

În cazul în care procedura de tranzit simplificată de nivelul 2 este utilizată pentru transportul mărfurilor în regimul de tranzit, utilizarea codului C pentru transporturile de mărfuri comunitare pe cale aeriană este următoarea.

1. Exemplul I E.M.--------- E.M.

Codul ce trebuie utilizat este, indiscutabil, codul C (pentru mărfurile al căror statut comunitar poate fi determinat).

2. Exemplul II (tranzit comun) E.M.--------- AELS

Codul ce trebuie utilizat este, indiscutabil, codul T2.

3. Exemplul III Avionul A Avionul B

E.M.-------------- AELS -------------- E.M.

(fără transbordare)

În acest caz, este admisă utilizarea codului C.

4. Exemplul IV

Avionul A Avionul B

E.M.-------------- AELS -------------- E.M.

(cu transbordare)

387

În acest caz trebuie să fie respectate următoarele principii:

-pentru avionul A

LTA este emisă în acelaşi mod ca pentru un zbor direct între două State membre,

manifestul indică aeroportul E.M. de plecare (încărcare), aeroportul de destinaţie al zborului (AELS) şi aeroportul final E.M. de destinaţie (descărcare),

transbordarea din avionul A în avionul B se efectuează, în mod normal, într-un termen de cîteva ore sub controlul vamii;

-pentru avionul B

nici o LTA suplimentară nu este necesară, noul manifest indică aeroportul de plecare AELS

(încărcare), aeroportul iniţial E.M. de plecare (încărcare) şi aeroportul final E.M. de destinaţie (descărcare).

Consecinţe pentru codificare.

Dacă ne referim la explicaţiile din exemplul de mai

sus, este evident că mărfurile în cauză circulă sub

acoperirea unui contract de transport unic. În plus,

autorităţile competente din Statul membru de

destinaţie finală dispun de toate informaţiile necesare

pentru a determina punctul precis de plecare

(încărcare).

Toate codurile sunt disponibile pentru utilizare de

către companiile aeriene din AELS abilitate să

folosească procedura. Important este ca pe

aeroportul de plecare (încărcare) să fie aplicat codul

corect, ca acesta să nu fie modificat de către o altă

companie aeriană şi să fie disponibil pe aeroportul de

destinaţie (descărcare).

388

CONCLUZIE

Codul „C” (echivalent cu T2L) trebuie să fie utilizat

după cum urmează:

avionul A „C” avionul B „C”

E.M.-------------- AELS -------------- E.M.

(cu transbordare)

cu condiţia ca:

să fie clar că, o dată ce codul a fost stabilit de către compania aeriană în cauză pe aeroportul de plecare (încărcare), acesta nu poate fi modificat de către o altă companie aeriană,

sistemele de schimb de date ale companiilor aeriene să poată fi adaptate în mod corespunzător şi să ofere asigurările necesare pentru evitarea abuzurilor, şi

condiţiile vizate în exemplul IV, avionulul A, să fie respectate.

3.8.3.477 Situaţia specifică nivelului 2

(reintroducerea mărfurilor transbordate pe

teritoriul Comunităţii)

Pot apărea două situaţii în ceea ce priveşte

transbordarea aeriană sub acoperirea nivelului 2 al

procedurii simplificate:

I. Atunci când nu s-a schimbat mijlocul de

transport, mărfurile pot fi transbordate şi au

codul „C”, în acord cu prevederile punctului 4

şi cu „concluziile” paragrafului 3.8.3.3. de mai

sus.

II. La reintroducerea pe teritoriul Comunităţii,

mărfurile vor fi eliberate imediat sau vor fi

plasate sub un regim vamal.

III. Atunci când s-a făcut o schimbare a modului

de transport de pe cale rutieră, ferată sau

77

Modificat prin Modificarea nr.5

389

maritimă, pe cale aeriana, AWB va fi emisă de

către o ţară AELS. Acel document va putea

avea codul „C” având menţiunea documentului

de tranzit precedent. Oricum, ţările EFTA au

afirmat că nu garantează transportul

considerat „export”, marcat cu rosu, atunci

cand acesta se aplica.

În asemenea situaţii, ar fi prudent să se colecteze

TVA-ul şi taxele interne, cu exceptia cazului in care

destinatarul poate prezenta documentele cerute (prin

prezentarea unei facturi cu numarul de inregistrare

TVA al expeditorului si destinatarului în acord cu

prevederile Directivei 77/388/EEC sau prin

prezentarea documentului administrativ de insotire in

conformitate cu prevederile Directivei 92/12/EEC) sau

printr-un control ulterior al documentului.

3.8.4. Cazuri speciale (Nivelul 1 / Nivelul 2)

3.8.4.1. Grupaj („consolidare”)

Există două feluri de grupaje aeriene:

1.grupajul efectuat de către compania aeriană: în

acest caz, compania aeriană este cea care

precizează statutul mărfurilor pentru fiecare rînd al

manifestului;

2. grupajul care face obiectul unui contract între

expeditor şi cel care realizează grupajul: acest

contract este denumit „House Air Waybill” (LTAF).

Transportul aerian al grupajului, luat în totalitate, se

efectuează sub acoperirea unui contract între cel care

realizează grupajul şi compania aeriană. Acest

contract este denumit scrisoare de transport aerian

mamă (LTAM- „Master Air Waybill”).

În plus, grupajul face obiectul unui manifest de grupaj

390

care este o listă analitică a transporturilor incluse în

grupaj, cuprinzînd menţiuni asupra scrisorilor de

transport aerian fiice (LTAF – „House Air Waybill”)

corespunzătoare fiecărui transport. Prin urmare,

trebuie să se facă o deosebire între manifestul de

grupaj şi manifestul de încărcare al companiei

aeriene, care are valoare de declaraţie de tranzit.

În cazul în care o companie aeriană, în acord cu

procedurile simplificate de tranzit de nivelele 1 şi 2,

efectuează un transport pe baza unei LTA mamă

(„Master Air Waybill”), i se permite să ignore

conţinutul LTA fiice („House Air Waybill”) care au fost

pregătite de către cel care a realizat grupajul. În

acest caz, compania aeriană poate accepta grupajele

de transport sub procedurile de nivelele 1 sau 2 în

măsura în care:

cel care realizează grupajul se obligă să păstreze

dovada statutului transporturilor individuale la

nivelul LTAF,

manifestele grupajului conţin informaţiile

specificate în apendicele 3 din anexa 9 a

Convenţiei privind Aviaţia civilă internaţională,

de la plecare până la sosire LTAF-urilor (House

Air Waybills) să fie disponibile pentru efectuarea

controalelor vamale,

manifestele de grupaj menţionează statutul potrivit

pentru fiecare articol în parte, după cum se vede

în continuare,

statutul cel mai înalt care figurează în manifestul

de grupaj este notificat companiei aeriene.

Ordinea statutului este T1, T2, T2F (TF), TD, C, F,

391

X.

Siglele ”T1”, ”T2”, ”TF”, ”TD”, ”C”, ”F” si „X” trebuie

indicate pe manifest în felul următor :

Sigla Tranzit comun Tranzit comunitar

T1 mărfuri plasate sub regim de tranzit extern T1

mărfuri plasate sub regim de tranzit extern T1

T2 mărfuri plasate sub regim de tranzit intern T2

--

T2F(TF) mărfuri plasate sub regim de tranzit intern T2

mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern transportate la destinaţie de, provenite din, sau între teritorii cuprinse in art. 340 quater, paragraf 1 al RVC

TD mărfuri plasate deja sub un regim de tranzit*

mărfuri plasate deja sub un regim de tranzit sau care sunt transportate în cadrul regimului de perfecţionare activă, antrepozit vamal sau admitere temporară*

C (echivalent cu T2L)

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al căror statut comunitar poate fi stabilit

F(echivalent cu T2LF)

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

--

X mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

(fără siglă) mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al căror statut comunitar nu va putea fi stabilit

*În timp ce mărfurile, care sunt deja plasate sub o procedură de tranzit (de exemplu: tranzit comunitar, carnet TIR, carnet ATA, formular NATO 302, etc.) sunt reluate în grupaj, care trebuie să poarte codul „TD” în faţa

392

articolului corespondent; mai mult, LTAF-urile trebuie să poarte codul „TD” şi să indice tipul procedurii utilizate, precum şi numărul, data şi numele biroului de plecare al declaraţiei de tranzit. Atunci când compania aeriană face uz de procedura

simplificată de nivel 1, ea trebuie să includă grupajul, sub codul „consolidare” sau abrevierea lui în manifestul aerian al cărui statut corespunde statutului superior (în ordinea următoare: T1, T2, T2F) ce figurează în manifestul grupajului.

Exemplu: Dacă manifestul grupajului conţine mărfurile T1, T2, T2F, acest manifest trebuie reluat în manifestul aerian T1.

În timp ce compania aeriană este autorizată să facă uz de manifestul de schimb conform cu procedura simplificată de nivel 2, codul „consolidare” sau o menţiune prescurtată este suficientă.

Cazurile următoare sunt exemple de grupaj în cadrul procedurii simplificate de nivel 1 şi 2.

393

Procedura simplificată de nivel 1

Nota: Manifestele 3 şi 5 nu vizează procedurile de tranzit (nr.3) sau procedurile de

tranzit pentru care principalul obligat este declarantul (nr.5).

Manifestul incărcăturii (declaraţie de tranzit) Nr.1 ..<<portant>> ..T1 Nr.4.. <<portant>> ..T1

Manifestul incărcăturii (declaraţie de tranzit) Nr.2 .. <<portant>> ..T2F

1 Manifest de grupaj Trimitere….T1 Trimitere….TD Trimitere….C Trimitere….X

4 Manifest de grupaj Trimitere….T2F Trimitere….TD Trimitere….T1 Trimitere….C

3 Manifest de grupaj Trimitere….C Trimitere….X

2 Manifest de grupaj Trimitere….TD Trimitere….C Trimitere….T2F

5 Manifest de grupaj Trimitere….TD Trimitere….C Trimitere….X

394

Procedura simplificată de nivel 2

Toate manifestele de grupaj, LTAF-urile şi manifestul

Manifest de grupaj (declaraţie de tranzit) Nr. 1 ….<<portant>>..T1 Nr. 2 ….<<portant>>..TF Nr. 3 ….<<portant>>...C Nr. 4….<<portant>>…T1 Nr. 5….<<portant>>…TD

1 Manifest de grupaj Trimitere……T1 Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X

2

Manifest de grupaj Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……TF

3 Manifest de grupaj Trimitere……C Trimitere……X

4 Manifest de grupaj Trimitere……TF Trimitere……TD Trimitere……T1 Trimitere……C

5 Manifest de grupaj Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X

395

aerian trebuie prezentate la solicitarea autorităţilor

competente din aeroportul de plecare.

Toate manifestele de grupaj, LTAF-urile şi manifestul

aerian trebuie, la cerere, să fie prezentate autorităţilor

competente din aeroportul de destinaţie. Autorităţile

abilitate exercită controalele corespunzătoare ale

marfurilor pe baza informaţiilor conţinute în

manifestele grupajului.

În afara cazurilor în care se utilizează codificarea

„TD” (procedura simplificată de nivel 2), compania

aeriană acţionează atât în calitate de principal obligat

şi este responsabil în întregime pentru toată

operaţiunea, în cazul unor nereguli. Legăturile dintre

compania aeriană şi cel care grupează (mărfurile)

pun în evidenţă clauzele contractuale private de ordin

comercial.

Schema

exemplificativă

O schemă exemplificativă a grupajului aerian este

reprodusă în anexa 8.7.

3.8.4.2. Transport efectuat de companii de curierat expres

Când compania de curierat expres este ea însăşi

transportatoare, acţionând ca o companie aeriană, ea

poate cere să poată beneficia de procedurile

simplificate de la nivelul 1 şi 2 descrise la punctele

3.8.2 şi 3.8.3.

Cererea acordării procedurii simplificate a nivelului 2

trebuie să fie introdusă în măsura în care acest lucru

e posibil în ţările unde se află platforma hub a

companiei de curierat expres.

Pentru transportul de mărfuri în exclusivitate

comunitare, companiile de curierat expres nu mai

trebuie să întocmească manifestul în scopuri vamale,

nici să identifice statutul vamal al mărfurilor.

396

Dimpotrivă, pentru transportul mărfurilor ce intră în

raza de aplicaţie a regimului de tranzit, compania de

curierat expres respectivă este supusă dispoziţiilor de

regim simplificat de tranzit şi care se aplică

companiilor aeriene.

Atunci când compania de curierat expres actionează

în calitate de companie aeriană autorizată, să

utilizeze procedura simplificatăde nivel 1 ea

întocmeşte după caz manifeste distincte pentru

mărfuri conform statutului lor vamal.

Atunci când compania de curierat expres actionează

ca o companie aeriana autorizată să folosească

procedura simplificată la nivelul 2, ea trebuie să

întocmească un manifest şi să figureze în faţa fiecărui

articol statutul vamal al mărfurilor.

În cazul în care două sau mai multe companii de

curierat expres utilizează împreună un avion în

sistem charter, fiecare companie trebuie să acţioneze

ca o companie aeriană.

Atunci când compania de curierat expres nu

actionează ca o companie aeriana, ci încredinţează

transportul unei companii aeriene, atunci pot să apară

două cazuri :

Dacă o LTA acoperă o singură expediere,

compania de curierat expres trebuie să indice

statutul vamal al expedierii pe LTA (scrisoare de

trăsură aeriană);

Dacă o LTA acoperă mai multe expedieri, regulile

aplicabile sunt cele ale grupării aeriene, aşa cum

apar definite la punctul 3.8.4.1.

În cazurile în care expedierile expres sunt

transportate cu un curier ce călătoreşte la bord (on

board air courier), principiile care se vor reţine sunt

următoarele :

a) curierul călătoreşte ca un pasager obişnuit ;

b) expediţiile expres sunt reluate într-un manifest al

companiei de curierat expres.

397

c) compania aeriană transportă expedierile ca

bagaje în plus, depozitate de obicei în partea din

avion rezervată pentru bagaje;

d) bagajele în plus nu apar în manifestul companiei

aeriane ;

e) articolul 323 din RVC nu se aplică în cazul acestor

expedieri.

Ca o măsură de simplificare supusă autorizării,

companiile de curierat expres pot utiliza manifestele

lor ca liste de încărcătură, conform articolului 62 din

apendicele I al conventiei/articol 385 din RVC (a se

vedea punctul 3,2).

În cazul în care companiile de curierat expres

transportă marfuri pe cale terestră, ele pot utiliza

manifestele lor ca liste de încărcătură, conform cu

punctul 3.8.4.2.

3.9 Mărfuri transportate pe cale maritimă

Acest punct este împărţit după cum urmează :

introducere (punctul 3.9.1.)

procedura simplificată la nivelul 1 (punctul

3.9.2)

procedura simplificată la nivelul 2 (punctul

3.9.3)

cazuri particulare (punctul 3.9.4)

3.9.1 Introducere

Tranzitul comunitar pe cale maritimă este obligatoriu

pe liniile regulate autorizate (a se vedea partea a II-a

pentru informaţii mai ample despre liniile regulate

autorizate).

Procedura normală de tranzit, efectuată prin

398

prezentarea de DAU-ului (exemplarele nr.1, 4 si 5)

este cerută împreună cu constituirea unei garanţii.

Procedurile de tranzit simplificate (la nivelul 1 si 2)

sunt disponibile pentru companiile maritime ce

operează pe o linie regulată autorizată şi care

corespund condiţiilor enumerate la punctele 3.9.2 sau

3.9.3 (ca supliment la condiţiile generale, a se vedea

punctul 2.1).

Simplificarea presupune utilizarea manifestului de

încărcătură ca document de tranzit, ori separat pentru

fiecare categorie de mărfuri (nivelul 1), ori pentru

toate categoriile de mărfuri plasate în tranzit (nivelul

2).

Din punct de vedere conceptual, manifestul de

încărcătură folosit ca declaraţie vamală de tranzit,

diferă de manifestul de încărcătură comercial sau de

manifestul de grupaj.

Articolul 446 din

RVC

În virtutea dispoziţiilor privind tranzitul, companie

maritimă devine atunci principalul factor responsabil

şi poate efectua formalităţile de tranzit prin folosirea

manifestului ca declaraţie de tranzit.

Atunci când compania aeriană foloseşte procedura

simplificată, ea nu mai trebuie să furnizeze o

garanţie.

Portul de plecare este portul de încărcare, portul de

destinaţie este portul de descărcare.

3.9.2 Procedura simplificata de nivel 1

Articolul 447 din

RVC

În procedura simplificatā de nivel 1, o companie

maritimă este autorizată să folosească manifestul de

încărcătură ca declaraţie de tranzit.

Această simplificare este caracterizată de faptul că

atunci când operaţia de transport se referă în acelaşi

timp la mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar

399

extern (T1) si la mărfuri plasate sub regim de tranzit

comunitar intern (T2F), aceste mărfuri trebuie să

figureze în manifeste separate. În plus, mai este si

manifestul de încărcătură comercial si care cuprinde

toate mărfurile de pe vas.

3.9.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de

nivel 1

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

punctul 2.2, cu excepţia cazului în care apar indicaţii

diferite în cele ce urmează :

Compania maritimă care doreşte să folosească

procedura simplificată de nivel 1 trebuie să facă în

acest sens o cerere pe lângă autorităţile competente

din ţara unde este stabilită.

Autorităţile vamale eliberează o autorizaţie conformă

cu modelul de la anexa 8.8.

Pentru rezilierea si revocarea sau modificarea

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

De fiecare dată când compania maritimă vrea să

schimbe unul sau mai multe porturi, ea trebuie să

depună o noua cerere pe langă autorităţile

competente ale tării în care ea este stabilită.

AGENT ECONOMIC Compania maritimă trebuie să prezinte informaţia următoare în cerere :

0. forma manifestului, 1. numele porturilor de plecare la care se referă procedura, 2. numele porturilor de destinaţie la care se referă procedura.

400

VAMA Conţinutul autorizaţiei (conform cu anexa 8.8) :

forma manifestului

numele porturilor de plecare si de destinaţie la care se referă procedura,

condiţii de folosire a simplificării, incluzând si condiţia folosirii de manifeste separate pentru procedura T1 şi procedura T2F.

AGENT ECONOMIC Compania maritimă trebuie să transmită o copie certificată a autorizaţiei la autoritatea vamală din fiecare port menţionat. Autorizaţia de simplificare de nivel 1 este prezentată la fiecare cerere a biroului de plecare.

3.9.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1

Manifestul trebuie să cuprindă urmatooarele

menţiuni :

statutul vamal al mărfurilor « T1« sau « T2F«,

semnătura unui reprezentant abilitat al companiei

maritime precum şi data,

numele si adresa completa a companiei maritime

respective,

identitatea vasului,

locul încărcării,

locul descārcārii,

precum si, pentru fiecare expediere :

referirea la conosamentul maritim,

numărul, natura, marcile şi numerele de identificare

ale coletelor,

descrierea mărfurilor după denumirea lor

comercială uzuală cuprinzând enunţurile necesare

pentru identificarea lor,

masa brutto în kilograme şi,

dacă este cazul, numerele de identificare ale

containerelor

401

Atunci când compania maritimă nu are statut de

expeditor agreat, manifestul echivalent declaraţiei de

tranzit este întocmit în două exemplare cel puţin şi

este prezentat pentru viză la autorităţile vamale din

portul de plecare (portul de încărcare).

VAMA din portul de plecare Vizează manifestul sau manifestele având numele si ştampila biroului vamal, data vizei si semnătura agentului vamal ; Pastreză o copie a fiecărui manifest.

În portul de destinaţie (portul de descărcare),

compania maritimă, atunci când nu are statut de

destinatar agreat, prezintă mărfurile precum si

manifestele echivalând cu declaraţia de tranzit, la

autoritaţile vamale.

Din motive de necesitate a controlului, biroul de

destinaţie poate cere prezentarea manifestelor (sau a

conosamentelor maritime) şi care se referă la toate

mărfurile descărcate.

Mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub regim

de tranzit comunitar intern (T2F) pot circula liber spre

destinaţia lor comunitară în măsura în care nu există

suspiciune sau îndoială rezonabilă în ce priveşte

statutul mărfurilor la sosirea în portul de destinaţie.

Mărfurile comunitare la export care nu au fost plasate

sub procedura de tranzit sunt identificate conform

articolului 793, paragraful 5 al RVC (in general, prin

menţiunea « Export« cu roşu pe titlul de transport).

VAMA din portul de destinaţie O copie a fiecărui manifest prezentat este păstrată.

402

Autorităţile vamale din portul de destinaţie nu mai

trimit exemplare ale manifestului la autorităţile vamale din portul de plecare. Lichidarea procedurii de tranzit se face pe baza unei liste lunare stabilită de compania maritimă.

OPERATOR Compania maritimă sau reprezentantul său în portul de destinaţie întocmeşte la începutul fiecărei luni o listă recapitulativă a manifestelor care au fost prezentate la biroul vămii de destinaţie în cursul lunii precedente. Această listă trebuie să reia elementele următoare:

numărul de referinţa al fiecărui manifest,

sigla adecvată T1 sau T2F

numele (eventual prescurtat) al companiei maritime care a transportat mărfurile,

data transportului maritim. Nota: o listă separată este stabilită pentru fiecare port de plecare.

VAMA

Biroul de destinaţie vizează un exemplar de pe lista pregatită de compania maritimă şi o trimite la biroul de plecare. Autorizaţia poate să prevadă de asemenea că această companie maritimă să procedeze ea însăşi la transmiterea listei la biroul de plecare . Biroul vamal de plecare trebuie să se asigure că a primit listele prevăzute prin procedura simplificată de nivel 1.

În cazul în care se constată nereguli în funcţie de manifestele care figurează în listă, biroul vamal de destinaţie informează biroul vamal de plecare cât şi autoritatea care a eliberat autorizaţia, făcând referire mai ales la conosamentele maritime care se referă la mărfurile care au condus la aceste constatari.

403

Diagrama de mai jos reprezintă procedura simplificată maritimă de nivel 1

Procedura simplificata – nivel 1

Nava

Manifest pentru toate mărfurile aflate la bordul navei

Compania maritimă întocmeşte câte 2 exemplare după fiecare tip de manifest ca declaraţie de tranzit pentru viza autorităţilor vamale din portul de plecare. Biroul vamal de plecare reţine un exemplar .

Manifest T2F pentru mărfuri comunitare

transportate la destinaţie de , provenite de la, sau între teritoriile cuprinse în art. 340 C,

paragraful 1, din RVC.

Compania maritimă prezintă o copie a fiecărui manifest autorităţilor vamale din portul de destinaţie .

Biroul vamal reţine un exemplar .

Manifest T1 pentru mărfuri

necomunitare

404

3.9.2.3. Exemple

Exemplul nr.1

Ruta Dunkerque-Rotterdam pe o linie regulată autorizată

- În procedură normală de tranzit: garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1 (exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU ) este emisă cu constituirea garanţiei .

Un document de însoţire specific (DAI) este utilizat pentru mărfurile comunitare purtătoare de accize

Notă: mărfurile comunitare se află în liberă circulaţie şi nu se utilizează regimul de tranzit comunitar. Aceste mărfuri se află înscrise în manifestul încărcăturii.

- În procedură simplificată de tranzit de nivel 1 : fără garantare

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile necomunitare. Un manifest (separat) purtând sigla T1 este întocmit ca declaraţie de tranzit. Un document specific de însoţire (DAI) este utilizat pentru mărfurile comunitare purtătoare de accize.

Notă: mărfurile comunitare se află în liberă circulaţie şi nu se utilizează regimul de tranzit comunitar. Aceste mărfuri se află înscrise în manifestul

405

încărcăturii.

Exemplul nr. 2

Ruta Le Havre/Fort de France pe o linie regulată autorizată

- În procedură normală de tranzit : garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu :

pentru mărfurile necomunitare: O declaraţie de tranzit ( exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU) este emisă, cu constituire a garanţiei .

pentru mărfurile comunitare (inclusiv cele purtătoare de accize): un document T2F (exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU) este emis, cu constituirea garanţiei.

- În procedură simplificată de nivel 1: fără

garantare

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru:

mărfurile necomunitare: Un manifest (separat) purtând sigla T1 este întocmit ca declaraţie de tranzit pentru mărfurile necomunitare.

anumite mărfuri comunitare (inclusiv cele purtătoare de accize): un manifest (separat) purtând sigla T2F este întocmit ca de declaraţie de tranzit pentru mărfurile comunitare.

3.9.3. Procedura simplificată de nivel 2

Articolul 448 din RVC

În procedura simplificată de nivel 2, o companie maritimă este autorizată să utilizeze un singur manifest de încărcătură (tipărit sau în format electronic) ca declaraţie de tranzit pentru mărfurile plasate sub mai multe proceduri de tranzit.

Companiile maritime internaţionale care sunt stabilite sau înregistrate in Comunitatea Europeană şi care

406

efectuează un număr semnificativ de curse între statele membre pot fi abilitate să utilizeze procedura simplificată de nivel 2 .

3.9.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de

nivel 2

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2 în afara cazului în care nu se indică altfel mai jos.

Cererea de acordare trebuie depusă pe lângă autorităţile vamale ale ţării din comunitare sau din AELS în care compania maritimă îşi are sediul sau dispune de un birou regional .

AGENT ECONOMIC Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:

1. forma manifestului , 2. descrierea activităţilor (importanţa traficului, tipul legăturii) , 3. o lista a porturilor de plecare prevăzute în procedură, 4. o lista a porturilor de destinaţie prevăzute în procedură .

După analiza cererii, în cazul favorabil, autorităţile

competente ale ţării îşi dau acordul transmiţând copia

cererii administraţiilor competente ale ţărilor membre

ale Comunităţii pentru fiecare port menţionat în

cererea companiei în vederea obţinerii acordurilor

acestora .

În acelaşi timp, ele cer companiei maritime să dea

instrucţiunile necesare in toate escalele pe care le

exploatează în diferitele porturi de destinaţie , incât

acestea să ia legătura cu autorităţile vamale din

fiecare port şi să le comunice un dosar despre

manifestul utilizat .

407

La primirea copiei cererii , autorităţile competente de

destinaţie invită autorităţile vamale din porturile lor în

vederea comunicării dosarului susmenţionat .

Autorităţile vamale din porturile de destinaţie

examinează împreună cu birourile locale ale

companiei maritime în cauză dacă condiţiile de

utilizare ale procedurii simplificate de nivel 2 sunt

îndeplinite .

La sfârşitul acestei proceduri de consultare

autorităţile vamale din portul de destinaţie

semnalează propriilor autorităţi competente dacă

această companie corespunde criteriilor enunţate mai

sus.

În cele 60 de zile ce urmează recepţiei primirii

autorităţile competente din ţara de destinatie

informează autorităţile competente din ţara de

plecare de acordarea unei autorizări definitive sau

condiţionate a cererii . Autorităţile competente ale ţării

de origine acordă îndată autorizaţia sub rezerva unor

eventuale observaţii precizate de ţara de destinaţie.

Dacă nu se primeşte nici un fel de obiecţiuni în cele

60 de zile de la data notificării autorităţile vamale din

ţara de plecare acordă procedura simplificată de nivel

2. Dacă autoritatea competentă a unei alte ţări

semnalează un refuz al autorizării, bazat pe a – 3 - a

conditie generală, ea indică motivele şi dispoziţiile

juridice corespunzătoare infracţiunii comise.

Autorităţile ţării în care s-a depus cererea nu vor

acorda autorizaţia şi vor trebui să informeze

compania maritimă despre motivele refuzului.

Autorităţile vamale ale biroului din portul de plecare

înmânează o agreere companiei maritime care îi

permite utilizarea procedurii simplificate de nivel 2.

Simplificarea se aplică transporturilor atât la sosire

cât şi la plecare.

408

Autorizatia este valabilă în ţările membre şi se aplică

numai operaţiunilor de tranzit comunitar efectuat între

porturile la care s-a făcut referire.

Autorizatia simplificării de nivel 2 este prezentata la

toate cererile biroului de plecare.

Dacă compania maritimă doreşte să utilizeze un

manifest în format electronic, procedura de autorizare

a procedurii simplificate pentru transport aerian de

nivel 2 (vezi punctul 3.8.3.) se aplică mutatis

mutandis.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

autorizaţiei vezi punctul 2.3

De câte ori compania maritimă doreşte să schimbe

unul sau mai multe porturi ea trebuie să depună o

nouă cerere pe lângă autorităţile competente ale ţării

în care ea este stabilită.

VAMA

Conţinutul autorizatiei (conform anexei 8.8):

- denumirea porturilor de plecare si de destinatie prevazute in procedura - conditii de utilizare a unui manifest unic (pe suport hartie sau in format

electronic) avand valoarea unei declaratii de tranzit .

3.9.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2

Compania maritimă indică următoarele informaţii pe

manifest :

În faţa articolelelor în cauză prevăzute, sigla

corespunzătoare : „T1”;”TF”;”TD”;”C” SAU „X” (a se

vedea mai jos)

semnătura unui reprezentat abilitat al companiei

409

maritime precum şi data,

numele şi adresa completă a companiei maritime

care transportă mărfurile,

identitatea navei,

locul de încărcare şi locul de descărcare

de asemenea pentru fiecare trimitere:

referinţa la conosamentul maritim ,

numărul, natura, mărcile şi numerele de identificare

ale coletelor,

descrierea mărfurilor după denumirea lor uzuală

conţinând enunţurile necesare pentru identificarea

lor,

greutatea brută (în Kg.) şi

dacă e cazul, numerele de identificare ale

containerelor

Siglele „T1”; „T2”, ”TF”;”TD”;”C”, „F” şi „X” vor fi

indicate pe manifest în felul următor:

Sigla

T1 mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar extern T1

TF mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern transportate la destinaţie, de la, sau între teritorii cuprinse in art. 340 C, paragraf 1 al RVC

TD mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit sau care sunt transportate în cadrul regimului de perfecţionare activă, de antrepozitare vamală sau de admitere temporară *

C (echivalent cu T2L)

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit al căror statut comunitar poate fi stabilit

X mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit

Fără siglă mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedura de tranzit si al căror statut comunitar trebuie să fie stabilit

410

* în acest caz compania aeriană aplică şi sigla “TD” pe conosamentul corespunzător, o referinţă la procedura urmată, numărul de referinţă, data şi biroul emitent al documentului de tranzit sau de transfer. Trebuie remarcat că nu compania maritimă ci principalul obligat care a semnat declaraţia de tranzit în cauză la plecare este responsabil de procedura de tranzit

Dacă compania maritimă nu are statut de expeditor agreat, manifestul avand valoare de declaraţie de tranzit este prezentat în cel puţin două exemplare pentru a fi vizat de către autorităţile vamale la portul de plecare (portul de încărcare).

VAMA din portul de plecare Vizează manifestul, manifestele cu numele şi ştampila biroului vamal, data vizei şi semnătura agentului vamal ; Păstrează o copie a fiecărui manifest sau Cere o copie pe hârtie a manifestului electronic.

Regimul de tranzit comunitar este considerat încheiat

în momentul prezentării manifestului şi mărfurilor la

autorităţile vamale din portul de destinaţie.

Cu scopul de a facilita la maxim libera circulaţie a

mărfurilor comunitare, indicatorul de statut «C» pe

manifest conferă mărfurilor o libertate de circulaţie

spre destinaţia lor comunitară în măsura în care

compania păstrează în documentele sale comerciale

la portul de plecare dovada statutului şi faptul că nu

există suspiciuni sau îndoieli rezonabile în ceea ce

priveşte statutul mărfurilor în momentul sosirii la

portul de destinaţie. Totuşi, autorităţile vamale din portul de destinaţie au

posibilitatea să verifice statutul comunitar declarat,

prin controale de rigoare a posteriori, pe baza unei

analize a riscurilor, şi referindu-se dacă este nevoie la

autorităţile vamale din portul de plecare.

Exceptând cazul în care legile naţionale prevăd o

perioadă mai lungă, compania maritimă păstrează

menţiunile statului pentru toate trimiterile în

411

documentele sale comerciale timp de trei ani întregi,

plus perioada care a trecut de la începutul anului în

curs. Această arhivare poate să fie realizată pe

hârtie, pe microfişe sau pe suport informatic.

Compania maritimă este obligată să anunţe

autorităţilor vamale orice neregulă sau infracţiune

constatată la portul de destinaţie, mai ales în urma

controalelor pe care le-a efectuat şi pe baza

raportului activităţii sale (excedent sau deficit),

referindu-se mai ales la conosamentele maritime

raportate la mărfurile care au generat aceste

constatări.

Biroul vamal de destinaţie anunţă, într-un timp

rezonabil, biroul de plecare despre toate diferenţele şi

neregulile, referindu-se în special la conosamentele

maritime raportate la mărfurile care au generat aceste

constatări. In acest caz este utilizat formularul TC21A

(vezi model în anexa 8.7 din partea IV, capitolul 5).

Autorităţile vamale din portul de plecare efectuează

prin sistem de audit controale a posteriori pe baza

unei analize de risc.

Autorităţile vamale ale portului de destinaţie

efectuează controale prin sistem de audit, pe baza

unei analize a nivelului de risc expus, şi dacă este

necesar, transmit detalii despre documentele primite

printr-un schimb de date între autorităţile vamale ale

portului de plecare, pentru verificare.

Aceasta verificare este efectuată prin folosirea

documentului TC21A (anexa 8.7din partea IV,

capitolul 5).

Autorităţile vamale au acces permanent la

documentele comerciale ale companiilor maritime

care utilizează procedura simplificată.

412

Diagrama următoare este o ilustrare a procedurii

simplificate pe mare de nivel 2.

Procedura simplificată-nivel 2

Compania maritimă întocmeşte 2 copii ale manifestului ca declaraţie de tranzit pentru viza autorităţilor vamale din portul de plecare. Vama păstrează o copie.

Manifestul unic pentru toate mărfurile T1 (mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar extern) TF (mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar intern în virtutea articolului 340 C, paragraf 1, al RVC) TD (mărfuri deja plasate sub regimul de tranzit) C (mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit al căror statut comunitar poate fi stabilit) X (mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit)

Compania maritimă prezintă o copie a manifestului autorităţilor vamale ale portului de destinaţie.

Nava

413

3.9.3.3. Exemple

Exemplul nr. 1

Dunkerque/Roterdam pe o linie regulată autorizată

-în procedura normală de tranzit: garanţie

obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru

mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1

(exemplarele n° 1, 4 si 5 ale DAU) este emisă, cu

constituire de garanţie.

Un document administrativ de insoţire specific (DAI)

este folosit pentru marfurile comunitare supuse

accizelor.

Nota: mărfurile comunitare sunt în liberă circulaţie şi

nu este nevoie de folosirea regimului de tranzit

comunitar. Aceste mărfuri sunt menţionate pe

manifestul de încărcare.

-în procedura de tranzit simplificat de nivel 2:

neconstituire de garanţie

Statutul vamal al mărfurilor este indicat pe manifest.

Siglele care trebuie folosite sunt descrise la punctul

13.9.3.2.

Un document administrativ de însoţire specific (DAI)

este folosit pentru marfurile comunitare supuse

accizelor.

414

Exemplul nr. 2

Le Havre/Fort de France pe o linie regulată autorizată

-în procedura normală de tranzit: garanţie

obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru :

- mărfurile necomunitare: o declaraţie de tranzit

(exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emisă, cu

constituire de garanţie.

- anumite mărfuri comunitare (în special cele supuse

accizelor): un document T2F (exemplarele nr. 1, 4 şi

5 din DAU) este emis, cu constituire de garanţie.

-în procedura simplificată de tranzit de nivel 2:

neconstituire de garanţie

Statutul vamal al mărfurilor trebuie indicat pe

manifest. Siglele care trebuie folosite sunt descrise la

punctul 3.9.3.2.

Exemplul nr. 3

Dunkerque/Lisabona pe o linie regulată autorizată

-în procedura normală de tranzit: garanţie

obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru

mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1

(exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emisă, cu

constituire de garanţie.

Un exemplar de control T5 este folosit pentru

mărfurile comunitare destinate exportului, supuse

restituţiilor. În acest caz, T5 trebuie prezentat la portul

de ieşire efectiv din comunitate. În exemplul dat, este

415

Lisabona.

Nota: mărfurile comunitare sunt în liberă circulaţie şi

nu este necesară utilizarea regimului de tranzit

comunitar. Aceste mărfuri sunt menţionate pe

manifestul de încărcare.

- în procedura simplificată de tranzit de nivel 2:

neconstituire de garanţie

Statutul vamal al mărfurilor este indicat pe manifest.

Siglele folosite sunt descrise la punctul 3.9.3.2. În

exemplul dat, sigla « X » este utilizată pentru

mărfurile comunitare destinate exportului, supuse

restituţiilor.

T5 trebuie prezentat la portul de ieşire efectiv din

Comunitate. În exemplul dat, este Lisabona.

3.9.4 Cazuri particulare

3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel 2)

Atunci când mai multe livrări de marfuri transportate

pe cale maritimă se reunesc sub forma unei livrari

grupate, fiecare articol al livrării grupate face obiectul

unui contract între expeditor şi agentul care face

gruparea.

Dovada acestui contract este dată prin eliberarea

unui borderou de expediţie aprobat de Federaţia

Internaţională a Asociaţiilor Tranzitarilor şi a celor

asimilaţi (FIATA), sau de un alt document comercial

convenit între expeditor şi agentul care face

gruparea.

Transportul maritim grupat, luat în ansamblu, este

efectuat pe baza unui contract între agentul care face

gruparea şi compania maritimă. Dovada acestui

contract este dată de un conosament întocmit de

416

transportator, o scrisoare de transport maritim sau un

alt document comercial convenit şi acceptat de

compania maritimă şi agentul care face gruparea.

In plus, livrarea grupată face obiectul unui manifest

de grupare întocmit de agentul care face gruparea de

transportator, care este o situaţie analitică a lotului

conţinut în livrarea grupată cu referinţă pentru fiecare

borderou de expediţie, conosament sau alt document

comercial. Trebuie făcută o distincţie între manifestul

de grupare şi manifestul de încărcare al companiei

maritime care echivalează cu declaraţia de tranzit.

Atunci când în acord cu procedurile simplificate de

nivele 1 şi 2, o companie maritimă execută

transporturi grupate conform modalităţilor unui

conosament întocmit de transportator, de o scrisoare

de transport maritim sau de un alt document

comercial, este admis ca acesta nu cunoaşte

neapărat conţinutul transportului grupat, doar atunci

când este vorba de mărfuri periculoase, acestea

trebuind să fie declarate separat.

In caz asemănător, compania maritimă poate să

accepte livrările grupate în transport sub procedurile

simplificate de nivel 1 sau 2 în măsura în care:

agentul care face gruparea se angajează să

păstreze urma statutului expedierilor în

documentele sale comerciale;

când manifestul grupării conţine informaţiile

specifice în art. 447, paragraf 4: al RVC (vezi

punctul 3.9.2.2.);

la plecare şi destinaţie borderourile de expediţie,

sunt disponibile pentru supravegherea vamală;

manifestul poartă în ce priveşte fiecare articol,

statutul corespunzător (vezi mai jos) ;

statutul cel mai ridicat figurează în manifestul de

grupaj este notificat companiei maritime.

Ordinea statutului este T1, T2F (TF), TD, C, X.

417

Siglele „T1” ,”T2F” („TF”), „TD”, ”C” sau „X” se vor

folosi pe manifest în modul următor :

Sigla

Tranzit comunitar

T1 Mărfuri plasate sub regim de tranzit extern T1

T2F TF

Mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern în conformitate cu articolul 340 C, paragraful 1 din RVC

TD Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit, sau sunt transportate în regim de perfecţionare activă, antrepozit vamal, sau admitere temporară*

C (echivalent cu

T2L)

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al cărui statut comunitar poate fi stabilit

X Mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

Fără siglă Mărfuri comunitare ce nu sunt plasate sub o procedură de tranzit şi al căror statut comunitar nu va putea fi stabilit

*Atunci când marfurile sunt deja plasate sub o procedură de tranzit (ex: tranzit comunitar, carnet TIR, carnet ATA, formular NATO 302,etc.) sunt reluate în grupaj, trebuie aplicat codul TD în faţa articolului corespondent. In plus LTAF poate avea codul TD şi se va indica tipul de procedură utilizată precum şi numărul, data, şi numele biroul vamal de plecare al declaraţiei de tranzit.

Atunci când compania maritimă utilizează procedura

simplificată de nivel 1, ea poate include grupajul sub

codul “Consolidare” sau abrevierea pe manifestul

maritim al cărui statut corespunde statutului celui mai

indicat (în următoarea ordine: T1, T2F), de exemplu

figurând pe lista de încărcătură, dacă manifestul de

grupare conţine mărfuri T1; T2F, acest manifest

trebuie cuprins în manifestul maritim T1.

Atunci când compania maritimă este autorizată să

utilizeze manifeste în conformitate cu procedura

simplificată de nivel 2 codul “Consolidare” sau

menţiunea abreviată admisă este suficientă.

In cazurile următoare sunt exemple de grupaje în

proceduri simplificate de nivel 1 şi 2.

418

Procedura simplificată de nivel 1

Nota: Manifestele 3 şi 5 nu vizează procedurile de tranzit ( nr.3) sau proceduri de tranzit pentru care principalul obligat este declarantul ( nr.5).

Manifestul incărcăturii (=declaraţie de tranzit) Nr.1 ..consolidare ..T1 Nr.4.. consolidare..T1

Manifestul incărcăturii (=declaraţie de tranzit) Nr.2 ..consolidare ..T2F

1 Manifest de grupaj Trimitere….T1 Trimitere….TD Trimitere….C Trimitere….X

4 Manifest de grupaj Trimitere….T2F Trimitere….TD Trimitere….T1 Trimitere….C

3 Manifest de grupaj Trimitere….C Trimitere….X

2 Manifest de grupaj Trimitere….TD Trimitere….C Trimitere….T2F

5 Manifest de grupaj Trimitere….TD Trimitere….C Trimitere….X

419

Procedura simplificată de nivel 2

Manifestele maritime, manifestele de grupaj ale

expedierilor şi borderourile de expediţie,

conosamentele şi alte documente comerciale

pertinente, sunt trimise la cerere autorităţilor

competente din portul de destinaţie. Toate listele de încărcătură, borderourile de

Manifestul încărcăturii (declaraţie de tranzit) Nr. 1….consolidare…..T1 Nr. 2 ….consolidare…..TF Nr. 3 ….consolidare …..C Nr. 4…..consolidare…T1 Nr. 5…consolidare……TD

1 Manifest de grupaj Trimitere……T1 Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X

2

Manifest de grupaj Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……TF

3 Manifest de grupaj Trimitere……C Trimitere……X

4 Manifest de grupaj Trimitere……TF Trimitere……TD Trimitere……T1 Trimitere……C

5 Manifest de grupaj Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X

420

expediţie, cunoscând şi alte documente comerciale

pertinente cerute, sunt trimise autorităţilor

competente din portul de destinaţie în acelaşi timp cu

manifestul maritim. Autorităţile exercită controale

corespunzătoare ale mărfurilor pe baza informaţiilor

conţinute în manifestul de grupaj.

În afară de cazul de codificare TD, compania

maritimă acţionează ca principal obligat şi deci în

totalitate responsabil de operaţiune în caz de

neregularităţi. Relaţiile dintre compania maritimă şi

agentul care face gruparea sunt evidenţiate în

contractele private de ordin comercial

Schema explicativă: O schemă explicativă de grupaj maritim este reprodusă în anexa

8.9.

3.9.4.278 Transportul maritim al mărfurilor pe nave

care oferă alte servicii decât cele de transport

naval regulat

Articolele 447 şi 448 din RVC - proceduri simplificate

nu sunt aplicabile pentru mărfurile transportate pe

vase care oferă alte servicii decât cele de transport

regulat, dacă transportatorul optează pentru utilizarea

procedurii de tranzit Comunitar.

Următoarele exemple restrictive se aplică doar pentru

mărfurile transportate pe vase care oferă şi alte

servicii decât cele de transport regulat, sub

acoperirea procedurii de tranzit Comunitar sau în alte

cazuri.

Mărfuri necomunitare

-Transporturile care încep în afara porturilor

78

Introdus prin Modificarea Nr.5

421

Comunitare de încărcare şi se termină în porturile

Comunitare de descărcare.

Exemplu: Brussels-Le Havre (transport rutier de la

Brussels la Antwerp)

Pentru transpotul rutier este obigatorie procedura T1,

în timp ce pentru transportul maritim este opţională.

Procedura recomandată: procedura de tranzit

Comunitar trebuie utilizată doar pentru porţiunea de

transport rutier.

- Transporturile care încep în porturile Comunitare de

încărcare şi se continuă în afara porturilor

Comunitare de descărcare.

Exemplu: Le Havre- Brussels (transport rutier de la

Brussels la Antwerp)

Pentru transpotul rutier este obigatorie procedura T1,

în timp ce pentru transportul maritim este opţională.

Procedura recomandată: se va face o declaraţie T1

pentru toată operaţiunea de la Havre la Brussels.

Operaţiunile care încep în afara porturilor Comunitare

de încărcare şi se continuă în afara porturilor

Comunitare de descărcare.

Exemplu: Madrid-Milan (transport maritim de la

Barcelona la Genoa)

Procedura recomandată: trebuie să se facă o singură

declaraţie pentru întreaga operaţiune (rutier şi pe cale

maritimă) de la Madrid la Milano.

Mărfuri comunitare

422

-Exportul produselor agricole pentru care se acordă

restituiri

Un exemplu ar putea fi produsele exportate din

Orleans cu destinaţie o ţară terţă. Formalităţile de

export se fac la biroul Orleans unde se întocmeşte un

exemplar de control T5. Biroul Havre remite

exemplarul de control T5 având completată data la

care mărfurile au părăsit teritoriul Comunităţii şi data

când acestea au fost încărcate pe vas la Havre, cu

destinaţia Antwerp. Acolo acestea sunt încărcate pe

un alt vas către o ţară terţă.

-Exportul mărfurilor Comunitare dintr-un teritoriu de

peste ocean aflat în afara teritoriului fiscal al

Comunităţii

Exemplu: Roterdam către Martinique

Mărfurile trebuie declarate pentru export la Roterdam

şi se întocmeşte T2LF.

-Operaţiuni intracomunitare supuse taxelor de export.

Exemplu: Roterdam către Stockholm

Se întocmeşte un exemplar de control T5 pentru

mărfurile Comunitare care sunt supuse taxelor de

export şi care sunt transportate între două puncte ale

teritoriului vamal al Comunităţii. (garantare specifică).

423

3.10. Transporturi prin conducte (pro memoria)

424

3.11.1 Proceduri simplificate in baza articolului 6, al Convenţiei/art. 97, paragraf 2 din CVC

Sub rezerva garantării aplicării masurilor la care sunt

supuse marfurile, tarile au posibilitatea să instaureze

între ele prin acorduri bilaterale sau multilaterale

proceduri simplificate, aplicabile anumitor moduri de

transport de marfuri sau anumitor întreprinderi.

Tarile comunica aceste proceduri simplificate

Comisiei Europene utilizând formularul care figureaza

in anexa 8.10

Procedura autorizata trebuie să fie în conformitate cu

punctul 2.2

Pentru rezilierea şi revocarea, sau modificarea

autorizatiei, vezi punctul 2.3

4. Cazuri particulare (pro memoria)

5. Excepţii (pro memoria)

6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria)

425

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale 8. Anexe

- 8.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură speciale

- 8.2. Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat

- 8.3. Ştampilă specială

- 8.4. Derogări privind ştampila specială (Franţa, Italia)

- 8.5. Lista aeroporturilor şi birourilor vamale corespondente

- 8.6. Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivelul 2

- 8.7. Schema explicativă a grupajului aerian

- 8.8. Model de autorizaţie eliberată companiilor maritime – nivelele 1 şi 2

- 8.9. Schema explicativă a grupajului maritim

- 8.10. Formular de notificarea procedurilor simplificate

426

Anexa 8.1.

Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură speciale

(Articolul 62 al apendicelui 1 al convenţiei – articolul 385 din RVC)

Principalul obligat poate fi autorizat să utilizeze ca liste de încărcătură, listele

care nu corespund tuturor condiţiilor din apendicele 3 al convenţiei şi/sau din

anexele 44 a şi 45 din RVC.

Autorizarea pentru utilizarea acestor liste de încărcătură depinde de următoarele

condiţii:

listele de încărcătură să fie emise de societăţi ale căror evidenţe să se

bazeze pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau automată a

datelor;

listele să fie concepute şi completate în aşa fel încât să poată fi utilizate

fără dificultate de autorităţile vamale şi

să menţioneze, pentru fiecare articol, informaţiile cerute în virtutea

apendicelui 3 al convenţiei şi/sau de anexa 44 a din RVC.

Societăţile ale căror evidenţe sunt bazate pe un sistem integrat de prelucrare

electronică sau automată a datelor şi care sunt autorizate să utilizeze

simplificările menţionate mai sus pot fi, de asemenea, autorizate să utilizeze

aceste liste de încărcătură pentru operaţiunile de tranzit comunitar care se referă

numai la un singur fel de marfă, în măsura în care această facilitate este

necesară ţinând seama de programele informatice utilizate de societăţi (pentru a

emite declaraţiile lor de tranzit).

De asemenea, poate fi autorizată utilizarea ca liste de încărcătură, listele

descriptive care sunt întocmite pentru efectuarea formalităţilor de

expediţie/export, chiar dacă aceste liste sunt emise de societăţi ale căror

427

evidenţe nu sunt bazate pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau

automată a datelor. Aceste liste descriptive trebuie:

să fie concepute şi completate în aşa fel încât să poată fi utilizate fără

dificultate de autorităţile vamale şi

să menţioneze, pentru fiecare articol, informaţiile cerute în virtutea

apendicelui 3 al convenţiei şi/sau de anexa 44 a din RVC. Anexa 8.2.

Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat

Solicitant: 1. Nume şi prenume (sau numele firmei) şi numărul de identificare pentru

TVA:

2. Adresa biroului (un chestionar trebuie să fie completat pentru fiecare birou în cazul în care solicitantul doreşte să beneficieze de aceste facilităţi):

3. Numărul de telefon şi numele persoanei de contact:

4. Numărul de fax, adresa electronică, etc. a biroului:

5. Activităţi (de exemplu: fabricant de.........)

Mărfuri:

6. Natura mărfurilor (prezentare detaliată); a se indica dacă este posibil codul mărfurilor:

7. Dacă este vorba despre mărfuri ce figurează în anexa I a apendicelui I al convenţiei/anexa 44 C a RVC? Da/Nu

8. Mărfurile sunt supuse reglementărilor în materie de licenţă de import sau transbordare?

9. Mărfurile sunt supuse altor măsuri de prohibiţie, de restricţie sau de control (măsuri sanitare, fitosanitare, etc.)?

Mijloace de transport:

10. Mijloace de transport utilizate (de exemplu: camioane, barje):

428

11. Indicaţi locurile unde sunt primite mărfurile care beneficiază de această simplificare (statut de destinatar agreat):

12. Instalaţiile solicitantului sunt racordate la reţeaua feroviară?

Da/Nu

Dacă da, ce gară utilizaţi?

13. Biroul de exploatare dispune de o platformă de descărcare pentru transporturile pe canale şi râuri (pe barjă):

Numărul transporturilor:

14. Numărul transporturilor pe [săptămână] [lună] pentru care va fi utilizată autorizaţia de expeditor agreat:

15. Programul de lucru în care, la sosire, vor putea fi efectuate formalităţile

pentru mărfurile plasate sub un regim vamal:

Dacă este imposibil să se stabilească un program regulat, daţi indicaţii aproximative:

Informarea vămii:

16. Ce birou(ri) vamal(e) de destinaţie doriţi să utilizaţi în calitate de destinatar agreat?

17. Descrieţi administraţia şi organizarea administraţiei din societatea

dumneavostră în ceea ce priveşte recepţia mărfurilor ce fac obiectul acestei autorizaţii şi pe baza căreia autoritatea vamală poate controla aplicarea acestei proceduri simplificate.

18. Indicaţi mijloacele utilizate pentru a informa vama (telefon, fax, poştă

electronică sau orice alt mijloc de comunicare). Întocmit la .............. la ...............

Locul data

Semnătura

429

MODEL

Autorizaţie de destinatar agreat TITULAR: Număr de înregistrare Doamnă, Domnule, Obiect: tranzit comunitar/comun: destinatar agreat. Autorizaţie. Ref: cererea dumneavoastră din.............. Am plăcerea de a vă informa că, în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93 din 2 iulie 1993 care stabileşte unele reguli de aplicare a codului vamal comunitar, aşa cum a fost modificat, precum şi cu măsurile de simplificare a procedurii de tranzit comunitar în general şi în particular pe baza art. 406 la 409, pe de o parte şi a art. de la 72 la 74 din apendicele I al Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun din 20 mai 1987, pe de altă parte, societatea dumneavoastră este autorizată să beneficieze de simplificarea formalităţilor regimului vamal de tranzit comunitar/comun care trebuie să fie efectuate la biroul de destinaţie.

1) Prezenta autorizaţie vă scuteşte de prezentarea fizică a mărfurilor la biroul de destinaţie.

2) Locaţie(i) agreată(e):

430

3) Birou(ri) vamal(e) competent(e):

4) Operaţiuni autorizate

a) transport pe calea ferată, navală sau rutieră de mărfuri din ţări terţe (T1) la plecare de la un birou vamal (sau expeditor agreat) din Comunitate sau dintr-o ţară AELS,

b) transport pe calea ferată, navală sau rutieră de mărfuri comunitare (T2)(T2F) la plecare de la un birou vamal (sau expeditor agreat) din Comunitate sau dintr-o ţară AELS.

5) Program de lucru autorizat

Programul normal de lucru al biroului competent: (de luni până vineri) Alte orare de lucru: Sâmbătă Duminică Zile de sărbătoare Noaptea Altele Dacă este necesar, sosirile de mărfuri aşteptate în afara orelor de program normal al biroului competent trebuie să fie anunţate în ziua precedentă, la ora ...

6) Mărfuri Autorizaţia este valabilă pentru următoarele mărfuri: - capitolul sau poziţii tarifare: Dacă este cazul, mărfurile excluse:

7) Informarea biroului competent privind transporturile aşteptate. Mijloc de informare: - telefon: - fax: - poştă electronică: - alte mijloace de informare:

Frecvenţa informaţiilor:

431

a) în cazul în care primiţi transporturi conform unui program regulat (zile şi ore fixe) şi dacă comunicaţi acest program biroului competent sunteţi scutit de transmiterea unei informări pentru fiecare transport;

b) dacă nu există un program regulat, sosirea sau sosirea aşteptată a

transporturilor trebuie să fie notificată biroului competent cu cel puţin [........] înaintea momentului în care descărcarea poate să înceapă. În ceea ce priveşte sosirea de transporturi urgente sau de transporturi a căror sosire este aşteptată în afara orarelor autorizate (vezi capitolul 5), trebuie să se ia legătura cu persoana responsabilă din biroul competent pentru a se conveni modul de notificare a sosirii;

c) în ceea ce priveşte mărfurile supuse unor măsuri particulare de control în cadrul politicii agricole comune informaţiile trebuie să parvină biroului competent cu cel puţin [........] înaintea momentului în care descărcarea poate să înceapă;

d) orice întârziere a sosirii mărfurilor trebuie să fie semnalată;

e) în afară de ora de începere a descărcării trebuie indicat în special:

- locul precis spre care mărfurile sunt dirijate în locaţiile societăţii, - destinaţia vamală a mărfurilor (punere în circulaţie sau import

definitiv, perfecţionare activă, antrepozitare, etc.), - tipul documentului de tranzit (T1, T2, T2F), - tipul (codul) şi cantitatea mărfurilor, - numărul licenţelor sau certificatelor CE eventual utilizate.

f) în fiecare caz când sunt constatate un excedent, un deficit, o substituire sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte, această informaţie trebuie să fie notificată imediat.

8) Registru de sosire

În calitate de destinatar agreat, vă revine obligatia să ţineţi un registru de sosire al cărui model şi formă sunt stabilite de comun acord cu responsabilul biroului vamal competent.

În principiu, trebuie să fie înregistrate următoare informaţii: - data şi ora de informare a serviciului competent, - data şi ora de începere a descărcării mijlocului de transport, - identitatea mijlocului de transport, - tipul, numărul, data şi biroul de plecare a documentului de

tranzit, - numărul licenţelor sau certificatelor CE eventual utilizate.

Aceste adnotări trebuie să fie făcute imediat pe măsură ce sunt cunoscute datele care trebuie menţionate.

432

În legătură cu înscrierea fiecărui transport o rubrică din registru trebuie să fie rezervată vămii. Înainte de utilizare, paginile registrului trebuie să fie numerotate cu numere dintr-o serie continuă. Primele şi ultimele pagini trebuie să poarte semnătura responsabilului biroului competent precum şi ştampila oficială a biroului respectiv. 9) Recipisa

Pentru fiecare transport sosit intact la termenul prevăzut, trebuie, la cererea transportatorului, să eliberaţi o recipisă în care declaraţi că documentele de tranzit precum şi mărfurile v-au fost livrate. În acest scop, puteţi să utilizaţi, dacă doriţi, (modelul de) recipisa TC11 sau recipisa detaşabilă (adapdând-o) prezentată în partea inferioară a verso-ului exemplarului nr. 5 din DAU. 10.) Prezentarea exemplarelor declaraţiei de tranzit Exemplarele declaraţiei de tranzit, faptul că agenţii au intervenit sau nu, trebuie să fie prezentate de destinatarul agreat biroului competent, cel mai târziu la [........]. Se înţelege că în ceea ce priveşte mărfurile care prezintă riscuri crescute de fraudă şi/sau cărora li s-a aplicat sistemul de informare prealabilă, declaraţia de tranzit trebuie să fie prezentată fără întârziere.

433

Anexa 8.3.

Ştampila specială

1. Stema sau orice alt însemn sau litere specifice ŝării

2. Biroul de plecare

3. Numărul declaraŝiei

4. Data

5. Expeditorul agreat

6. Autorizaŝia

434

Anexa 8.4.

Derogare de la ştampila specială (Franţa, Italia)

Expeditorii agreaŝi utilizează ştampila specială din metal admisă de autorităŝile vamale,

conform dispoziŝiilor art. 400, paragraful 1, punctul b) din RVC / art. 67, paragraful 1,

punctul b), din apendicele I al Convenŝiei, şi al cărui model figurează în anexa 62 din

RVC (anexa XV a apendicelui II al Convenŝiei).

a) Expeditorii agreaŝi italieni pot să utilizeze ştampile speciale ale căror modele sunt

reproduse mai jos:

[exemplu]

b) Expeditorii agreaŝi francezi care utilizează ştampila specială, al cărui model este

reprodus mai jos, pot continua să utilizeze această ştampilă până la 31

decembrie 2003.

Expeditorii agreaŝi care continuă să utilizeze acest model de ştampilă specială trebuie să

înscrie, în rubrica rezervată biroului de plecare care figurează pe faŝa formularelor de

tranzit, numele biroului de plecare, numărul documentului şi data.

[exemplu]

435

1. Stema ŝării

2. Autorizaŝia

3. Expeditorul agreat

Anexa 8.5

LISTA AEROPORTURILOR SI BIROURILOR VAMALE CORESPONDENTE

Tara (A)

Numele aeroportului (B)

Numele si adresa biroului corespondent (C)

Belgia 1. Antwerpen (Deurne) Kantoor der douane

Vliegveld 2100 DEURNE

2. Brussel (Zaventem)

Bruxelles Aéroport Kantoor der douane Luchthaven - Gebouw 706 1931 BRUCARGO

3. Charleroi (Gosselies) Bureau de douane

Entrepôt Avenue des États-Unis 6041 GOSSELIES

4. Liège (Grâce-Hollogne)

Luik Bureau de douane Entrepôt Rue de Namur 2 4000 LIÈGE

5. Oostende Kantoor der douane en accijnzen

Entrepot Slijkensesteenweg 3 8400 OOSTENDE

Cipru

1. Larnaca Internation Airport Larnaca Airport Customs office 7130, Larnaca

2. Paphos International Airport Paphos Airport Customs office 8320, Paphos

Republica Ceha 1. Brno - Tuřany

Celní úřad BRNO-II (0162) Pobočka CÚ Tuřany . leti.tě (0141) CZ - 627 00 Brno - Tuřany

2. Ostrava - Mosnov

Celní úřad NOVÝ JIČÍN (0463) Pobočka CÚ Mosnov . leti.tě (1441) CZ - 742 51 Mosnov

3. Praha - Ruzyně

Celní úřad RUZYNĔ - LETI.TĔ PRAHA (1941) Aviatická 12/1048

436

CZ - 160 08 Praha 6

4. Pardubice

Celní úřad PARDUBICE (0663) Pardubice . leti.tě (0641) Fáblovka 404 CZ . 533 52 Pardubice

5. Karlovy Vary

Celní úřad KARLOVY VARY (0861) Celní pobočka Karlovy Vary . leti.tě (0841) CZ - 360 01 Karlovy Vary

Estonia Tallinna Lennujaam

Tallinna Tolliinspektuur Lennujaama Tollipunkt Kesk- Sõjamäe 10A 11415 Tallinn, Eesti

Danemarca 1. Billund Airport ToldSkat Vestjylland

Region Herning Brændgårdvej 10 7400 Herning

2. Bornholm Airport ToldSkat Nordsjælland

Region Helsingør Strandpromenaden 8 A 3000 Helsingør

3. Copenhagen Airport,

Kastrup ToldSkat København Snorresgade 15 DK-2300 København S

4. Copenhagen Airport, Roskilde

ToldSkat Sydvestsjælland Region Køge Gymnasievej 21 4600 Køge

5. Esbjerg Airport ToldSkat Vestjylland

Region Herning Brændgårdvej 10 DK-7400 Herning

6. Karup Airport ToldSkat Vestjylland

Region Herning Brændgårdvej 10 DK-7400 Herning

7. Odense Airport

ToldSkat Fyn Region Odense Lerchesgade 35 DK- 5100 Odense C

8. Sønderborg Airport

ToldSkat Sydjylland Region Vejle Nordås 17 7100 Vejle

9. Thisted Airport

ToldSkat Nordjylland Region Aalborg Skibsbyggerivej 5 9000 Aalborg

10. Vojens Airport ToldSkat Sydjylland

437

Region Vejle Nordås 17 7100 Vejle

11. Aalborg Airport

ToldSkat Nordjylland Region Aalborg Skibsbyggerivej 5 9000 Aalborg

12. Århus Airport

ToldSkat Østjylland Region Århus Margrethepladsen 4 DK- 8000 Århus C

Germania 1. Augsburg Zollamt Göggingen

Abfertigungsstelle Flughafen Augsburg Postfach 101765 86007 Augsburg

2. Berlin-Schönefeld

Zollamt Berlin-Flughafen Schönefeld Postfach 33 12508 Berlin

3. Berlin-Tegel Zollamt Berlin-Flughafen Tegel Flughafen Tegel 13405 Berlin

4. Berlin-Tempelhof

Zollamt BerlinŠFlughafen Tegel Abfertigungsstelle Berlin-Tempelhof- Flughafen Tempelhof 12101 Berlin

5. Bremen

Zollamt Flughafen Hanna-Kunath-Strasse 12 28199 Bremen

6. Bielefeld

Zollamt Flughafen Paderborn Flughafenstr. 33 33142 Büren/Ahden

7. Dresden

Zollamt Dresden-Flughafen Wilhelmine-Reichard Ring 3 01109 Dresden

8. Düsseldorf

Zollamt Düsseldorf-Flughafen Flughafen 40474 Düsseldorf

9. Dortmund

Zollamt Dortmund Flughafen Flughafenring 1 44319 Dortmund

10. Erfurt

Zollamt Am Flughafen Abfertigungsstelle Luftverkehr Flughafenstr. 4 99092 Erfurt

11. Frankfurt(Main)

Hauptzollamt Frankfurt am Main-Flughafen Postfach 750463 60543 Frankfurt am Main

12. Friedrichshafen ZollamtFriedrichshafen

438

Abfertigungsstelle Flughafen Postfach 1620 88006 Friedrichshafen

13. Hahn

Zollamt Hahn-Flughafen Gebäude 830 55483 Hahn Flughafen

14. Hamburg

Zollamt Hamburg-Flughafen Flughafenstrasse 1-3 22335 Hamburg

15. Hannover

Zollamt Hannover-Flughafen Postfach 42 01 27 30661 Hannover

16. Karlsruhe

Hauptzollamt Karlsruhe Abfertigungsstelle Baden Airport Gebäude B 402 77836 Rheinmünster

17. Köln/Bonn

Zollamt Köln/Bonn-Flughafen Postfach 98 02 50 51147 Köln

18. Leipzig/Halle

Zollamt-Flughafen Leipzig Postfach 6 04029 Leipzig

19. München

Zollamt München-Flughafen Postfach 23 20 53 85329 München-Flughafen

20. Münster-Osnabrück

Zollamt Münster-Flughafen Hüttruper Heide 79-81 48268 Greven

21. Nürnberg

Zollamt Nürnberg-Flughafen Postfach 990120 90268 Nürnberg

22. Rostock/Laage

Zollamt Laage Abfertigung Flughafen Parkstraße 101 18299 Weitendorf

23. Saarbrücken

Zollamt Saarbrücken-Flughafen Flughafen 66131 Saarbrücken

24. Stuttgart

Zollamt Stuttgart-Flughafen Postfach 230122 70621 Stutgart

Grecia 1.Diethnis Aerolimenas Athinon «El.Venizelos» (Athènes)

Biroul vamal din aeroport 190 19 Spata Athènes

2.Kratikos Aerolimenas «Makedonia» (Thessalonique)

Bureau de douane de Thessalonique Aéroport «Makedonia» Mikra Œ55103 Thessalonique

3.Kratikos Aerolimenas Bureau de douane d'Héraklion

439

«N.Kazantzakis» (Héraklion-Crète)

Provlita 4, Limenas 71 110 Héraklion

4.Kratikos Aerolimenas «I.Kapodistrias» (Corfu)

Bureau de douane de Corfu Ethnikis Antistasis 1 Neo Limani 49 100 Corfu

5.Kratikos Aerolimenas « Diagoras» (Rhodes)

Bureau de douane de Rhodes Emporikos Limenas 85 100 Rhodes

Spania 1. Altet Aduana de Alicante Carretera 332 Alicante a Castellon km. 10 03071 Alicante

2. Almeria Aduana de Almeria Carretera de mijar 04071 Almeria

3. Asturias Aduana de Aviles Avenida conde de guadalhorce 17 33400 Aviles

4. Barcelona Aduana de Barcelona Aeropuerto de Barcelona 08820 Prat de Llobregat (Barcelona)

5. Fuerteventura Aduana de Fuerteventura Oficina de aduanas en el aeropuerto 35671 Fuerteventura

6. Granada Aduana de Granada Aeropuerto de Granada 18329 Granada

7. Ibiza Aduana de Ibiza Avenida bartolome rosello 17 7871 Ibiza

8. Imarcoain Aduana de Imarcoain (Dependencia regional de aduanas e de Navarra) Recinto Aduanero 31119 Imarcoain (Navarra)

9. Jerez De La Front Aduana de Jerez de la frontera-Aeropuerto Aduana de Jerez de la frontera (Delegaciõn de hacienda) Plaza de las marinas s/n 11071 Jerez de la Frontera

10. Coruña Aduana de la Coruña Alvedro s/n 15180 La Coruña

11. Lanzarote Aduana de Lanzarote Aeropuerto de Lanzarote

440

35571 Lanzarote 12. Las Palmas Aduana de Las Palmas

Aeropuerto de Gran Canaria Terminal de carga 35200 Las Palmas de Gran Canaria

13. Barajas Aduana de Madrid Terminal de Carga 28002 Madrid

14. Mahon Aduana de Mahon Anden de Poniente s/n 07701 Mahon

15. Malaga Aduana de Malaga Aeropuerto de Malaga 29071 Malaga

16. Murcia Aduana de Murcia Aeropuerto de San Javier 30071 Murcia

17. Mallorca Aduana de Palma de Mallorca Aeropuerto 07012 Palma de Mallorca

18. San Sebastian Aduana de San Sebastian c/Gadabarri s/n 20071 San Sebastian

19. Santander Aduana de Santander Parayas-Maliaño 39071 Santandar

20. Santiago de Compostela

Aduana de Santiago de Compostela Aeropuerto 15820 Labacolla (La Coruña)

21. Sevilla Aduana de Sevilla Aeropuerto 41071 Sevilla

22. Sondica Aduana de Sondica Aeropuerto de Sondica 48016 Sondica (Vizcaya)

23. Tarragona Aduana de Tarragona Aeropuerto de Reus 43271 Reus (Tarragona)

24. Reina Sofia Aduana de Tenerife Aeropuerto sur Reina Sofia Granadilla de Abora- Aeropuerto Reina Sofia 35071 Tenerife Sur

25. Los Rodeos Aduana de Tenerife Aeropuerto Norte Los Rodeos 35071 Tenerife Norte

441

26. Valencia Aduana de Valencia

Aduana del Aeropuerto de Valencia 46940 Valencia

27. Vigo Aduana de Vigo Aeropuerto de Peinador 36271 Vigo (Pontevedra)

28. Vitoria Aduana de Vitoria Aeropuerto 011996 Forondia-Vitoria (Alava)

29. Zaragoza Aduana de Zaragoza Garrappinillos 50080 Zaragoza

Franta Abbeville** BS d'Abbeville

Rue Ventose B.P 630 80144 Abbeville Cedex Tel: 03.22.31.63.10

Agen** BI d'Agen Centre routier Gaussens B.P 12 - 47520 Le Passage Tel: 05.53.87.62.42

Ajaccio-Campo dell'Oro B.C.S. d'Ajaccio Cite des douanes de pietralba rue des cigales B.P. 512 20090 Ajaccio Cedex Tel 04 95 51 71 79

Albi** BI d'Albi 1 rue Gabriel Pech - B.P 155 - 81005 Albi Cedex Tel: 05.63.43.33.25

Amiens** BI d'Amiens 39 rue Pierre Rollin - B.P 009 80091 Amiens Cedex 3 Tel: 03.22.46.85.38

Angers-Marcé** BI d'Angers Chemin de la salette - 49240 Avrille tel: 02.41.34.21.08

Angoulême** BI d'Angouleme 264 rue de Périgueux - 16022 Angouleme Tel: 05.45.37.00.40

Annecy** BS d'Annecy 13 av du Coteau B.P 517 - 74014

442

Annecy Cedex Tel: 04.50.66.87.45

Annemasse** BS d'Annemasse Rue Louis Armand - B.P 363 74107 Annemasse Cedex Tel: 04.50.37.48.87

Auxerre-Branches** BI d'Auxerre 24 bd Gallieni - 89000 Auxerre Tél: 03.86.46.37.13

Avignon** BI d'Avignon 1 rue de la venus d'Arles 84000 Avignon Tel: 04.90.87.32.71

Bâle-Mulhouse aéroport R.P. de Bâle Mulhouse Aéroport Aéroport de Bâle Mulhouse - Aérogare fret 68300 Saint Louis Tél: 03.89.90.42.30

Bastia-Poretta* BC de Bastia Poretta Aéroport de Bastia-Poretta 20290 Borgo Tél: 04.95.59.70.30

Beauvais-Tillé* Antenne de Beauvais Aéroport de Beauvais Tillé 60000 Beauvais Tél: 03.44.11.15.00

Bergerac** B.I. de Périgueux Aéroport de Bassillac 24 330 Bassilliac Tél: 05.53.54.94.67

Besançon-Vèze** B.I. de Besançon 1, rue de Picardie 25 000 Besançon Tel 03.81.52.18.52

Béziers-Vias** BCS d'Agde 1, rue des fauvettes Route du cap d'Agde 34300 Agde Tel: 04.67.94.21.68

Biarritz Bayonne Anglet* Annexe – BCS de Biarritz Aéroport de Bayonne Anglet Biarritz 64600 Anglet Tel: 05.59.23.90.71

Blois le Breuil** Annexe - BI de Tours Av Yves Farge - B.P. 134 37701 Saint pierre des corps Cedex

443

Tel 02 47 44 90 97 Bordeaux-Mérignac R.P de Bordeaux-Mérignac

Cedex b3-Zone de fret 33700 Mérignac Tel/05.56.34.34.96

Bourges** Annexe -BI de Bourges Le détour du pave - 18230 Saint Doulchard Tel: 02.48.68.90.29

Brest-Guipavas* Annexe - BCS de Landerneau 48 rue du commandant Charcot - 29220 Landerneau Tel: 02.98.85.07.40

Caen-Carpiquet * Annexe - BCS de Caen Ouistreham gare maritime - B.P 31 6 - 14150 Ouistreham Cedex Tel: 02.31.96.89.10

Cahors** BI de Montauban 22 rue Ingres - 82000 Montauban Tel: 05.63.92.77.63

Calais-Dunkerque** Annexe - B.C.S de Calais Extérieur Hoveport B.P. 455 62 225 Calais Cedex Tel 03.21.96.30.10

Calvi-Sainte Catherine* Annexe - R.C de Calvi Port de plaisance - 20260 Calvi Tel/ 04.95.65.00.69

BCS de Calvi

Route du stade - 20260 Calvi Tel: 04.95.65.04.14

Cannes Mandelieu* Annexe - BS de Cannes Aérodrome 12 aéroport de cannes Mandelieu - 06150 Cannes La Bocca Tel/ 04.93.90.41.76

Carcassonne** B.I de Carcassonne B.P 2004 - 11880 Carcassonne Cedex 9 Tel: 04.68.11.41.99

Castres-Mazamet** BI d'Albi 1 rue Gabriel Pech - B.P 155 - 81005 Albi Cedex Tel: 05.63.43.33.25

Cayenne-Rochambeau* R.C de Rochambeau Aéroport Zone fret Rochambeau - 97351

444

Matoury Tel: 0594 29.80.10

Chambéry-Aix-les-Bains** Annexe- BI de Montmélian 15 place René Cassin - 73800 Montmélian Tel: 04.79.84.79.83

Charleville** B.S.I de Charleville-Mézières 30 rue du petit bois B.P 489 08109 Charleville-Mézière Tel: 03.24.33.93.11

Châteauroux-Déols** Annexe- Cellule de contrôle de Châteauroux Aéroport Châteauroux-Déols rn 20 - 36130 Déols Tel: 02.54.60.53.69

Cherbourg-Maupertus* Annexe- BCS de Cherbourg Gare maritime transmanche quai de Normandie B.P 735 - 50107 Cherbourg Cedex Tel: 02.33.44.23.73

Clermont Ferrand-Aulnat* Annexe - Clermont aéroport PCV 63510 Aulnat Tel: 04.73.62.71.58

Colmar** BSI de Colmar 3 rue Denis Papin - B.P 1540 - 68015 Colmar Cedex Tel: 03.89.24.27.55

Courchevel-altiport** Annexe- BSI de Bourg St Maurice 439 av du stade - 73700 Bourg St Maurice Tel: 04.79.07.04.86

Deauville-Saint Gatien* Annexe- B.C.S de Deauville

3 rue auguste Decaens - B.P 100- 14080 Deauville Tel: 02.31.88.35.29

Dieppe** B.C.S de Dieppe B.P 222 - 76202 Dieppe Cedex Tel: 02.35.82.05.62

Dijon-Lonvic** Annexe - BI de Dijon 4 bis rue Jean Moulin - 21000 Tel: 03.80.71.56.99

Dinard-Pleurtuit* Antenne de Dinard-Pleurtuit Aérodrome de Dinard- 35730 Pleurtuit Tel: 02.99.46.12.42

445

Dole Travaux** Annexe - BI de Lons le Saunier Rue Blaise Pascal-B.P. 380 39 016 Lons le Saunier Tel: 03.84.86.12.10

Epinal** B.I d'Epinal Zone de la voivre 16 av. Pierre Blanck B.P 1028 - 88050 Epinal Cedex 9 Tel: 03.29.31.11.90

Figari* BCS de Bonifacio Gare maritime quai portigliolo - 20169 Tel: 04.95.72.16.48

Gap** B.I de Gap 3 place du rochasson - B.P 13 - 05008 Gap Cedex Tel: 04.92.51.06.90

Granville** BCS de Granville 61 rue de la résidence du stade B.P 429 50404 Granville Cedex Tel: 02.33.50.12.49

Grenoble-Saint Geoirs* Annexe - BCS de Saint-Geoirs Aéroport de St Geoirs 38590 St Etienne de St Geoirs Tel/04.76.93.51.67

Hyères le Palyvestre** BS d'Hyères 685 vieux quartier de Toulon - quartier la demi-lune 83400 Hyères Tel: 04.94.35.46.08

Issy-les-Moulineaux** BI de Paris-Sud 20 quai d'Austerlitz - 75013 Paris Tel: 01.44.06.87.47

La Mole** Annexe de St Tropez Quai de l'épi B.P 148 - 83991 St Tropez Cedex Tel: 04.94.97.00.24

La Rochelle-Laleu** Annexe - BCS de la Rochelle Bld Emile Delmas - B.P 2012 - 17009 la Rochelle 01 Tel: 05.46.67.19.31

Lannion** Annexe - B.C.S de Lannion 2 avenue de Lorraine - 22000 Saint Lannion Tel: 02.96.48.45.32

Laval** Cellule de contrôle de Laval 55 rue du dépôt - B.P 2235 - 53022 Laval Cedex 9 Tel: 02.43.49.97.40

446

Le Bourget R.C du Bourget Aéroport du Bourget, bat 48 B.P 15 - 93350 Le Bourget Tel: 01.48.62.50.73

Le Castelet** BS de Toulon Port Marchand - 83000 Toulon Tel: 04.94.03.90.53

Le Havre-Octeville* BCS du Havre Quai de Southampton terminal Grande-Bretagne B.P 27 76083 Le Havre Tel: 02.32.74.84.25

Le Mans-Arnage** Annexe - BI du Mans 96 rue de l'angevinerie ΠBP 21.54 72001 Cedex 1 Le Mans Tel: 02.43.80.63.00

Le Touquet** Annexe - B.C.S Le Touquet Aéroport Le Touquet 62520 Le Touquet Paris Plage Tel 03.21.05.35.12

Lille Lesquin R.P de Lille Lesquin aéroport CRD 1 rue Descats -B.P 309 - 59813 Lesquin Cedex Tel/ 03.20.87.56.54

Limoges** Annexe - BI de Limoges 53 rue théodore bac - 87032 Limoges Cedex Tel: 05.55.79.42.59

Lognes** BI de Marne la Vallée Immeuble concorde Luzard, 7 cours des roches- B.P. 202 - 77441 Marne la Vallee Cedex 2 Tel 01 60 95.51.66

Lorient Lann Bihoué** BCS de d'Hennebon Lorient 33 rue Voltaire- 56700 Hennebon Tel: 02.97.36.20.76

Lyon-Bron* BCS de Satolas Aéroport de Satolas - B.P 136 69125 Lyon satolas aéroport Cedex Tel: 04.72.22.74.20

Lyon Satolas R.P de Lyon Satolas B.P. 714 6 69125 Lyon Satolas aéroport Cedex Tel/ 04.72.22.78.44

Marseille Provence R.P de Marseille Marignane

447

B.P 5 - 13727 Marignane Cedex Tel: 04.42.10.50.70

Meaux** Antenne de Meaux Zi meaux poincy - B.P. 228 - 77108 Meaux Cedex Tel 01 64 33 15 93 Annexe - BI de Marne la Vallée Immeuble concorde luzard, 7 cours des roches- B.P. 202 - 77441 Marne la Vallee Cedex 2 Tel: 01 60 95.51.66

Megève** Annexe - BSI de Chamonix

Les pélerins - B.P 73 - 74402 Chamonix Cedex Tel: 04.50.53.89.12

Metz Nancy Lorraine* Antenne de Metz-Nancy-Lorraine aéroport, Aéroport de Metz-Nancy-Lorraine Route de Louvigny - 57420 Goin Tel: 03.87.69.79.21

Montbéliard** B.C.S. de Montbéliard 3 rue Oehmichen 25 202 Montbéliard CEDEX Tel 03.81.98.22.79

Montpellier Fréjorgues* Antenne de Fréjorgues Eurogare aéroport de Montpellier-Mediter 34130 Maugio Tel/ 04.67.20.25.47

Morlaix** Annexe de Morlaix Aérodrome de Ploujean - B.P 11 29201 Morlaix Cedex Tel: 02.98.88.06.31

Nancy-Essey** Bureau de Nancy aéroport 150 rue alfred Krug - B.P CS 5215 54052 Nancy Cedex Tel: 03.83.30.84.70

Nantes Atlantique* Bureau de Nantes Atlantique Aérogare de fret - B.P 25 - 44340 Bouguenais Tel: 02.40.75.43.19

Nevers** Annexe - Bureau de Nevers 25 bd Léon Blum B.P: 6 - 58018 Nevers Baratte

448

Tel: 03.86.71.78.00

Nice Côte d'Azur Bureau de Nice aéroport Aéroport de Nice Côte d'Azur zone de fret - B.P 1459 - 06008 Nice Cedex 1 Tel: 04.93.21.37.79

Nîmes Garons* Annexe - BI de Nîmes 3 place Séverine B.P 27036 - 30910 Nîmes Cedex 2 Tel: 04.66.36.35.00

Orléans-Saint-Denis de l'hôtel**

Annexe - BI d'Orléans Place de l'abbé Pasty Tel: 02.38.86.34.78

Orly Bureau d'Orly aéroport Zone de fret B.P 112 - 94396 Orly aérogare Cedex Tel/ 01.49.75.09.01

Pau-Pyrénées* Annexe - BCS de Pau-Uzein Aéroport de Pau Uzein - 64230 Uzein Tel: 05.59.33.17.00

Périgueux** B.I. de Périgueux Aéroport de Bassillac 24 330 Bassillac Tél: 05.53.54.94.67

Perpignan-Rivesaltes Annexe - BI de Perpignan Immeuble le Carré- avenue de Rome BP 5156 66031 Perpignan Tel: 04.68.68.17.93

Pointe à Pitre Le Raizet R.P Le Raizet aéroport Aéroport pole caraïbe morne maniel providence 97139 Les Abymes Tel: 0590.21.15.21

Poitiers** Annexe - BI de Poitiers 6, rue Claude Berthollet ZI République 3 86012 Poitiers Cedex 9 Tel: 05.49.61.50.93

Pontarlier** B.C.S. de Pontarlier Rue Charles Maire - B.P. 315 25 304 Pontarlier Cedex Tel 03.81.39.16.99

Pontoise** Annexe - BI de Gennevilliers 37 route principale du port B.P

449

221 92237 Gennevilliers Cedex Tel: 01.47.98.28.20

Quimper** Annexe - BCS de Quimper 28 bd de Bretagne - 29000 Quimper Tel: 02.98.55.02.19

Reims-Champagne* Annexe - BCS de Reims 25 rue Gutenberg - 51084 Reims Cedex Tel: 03.26.87.65.26

Rennes Saint-Jacques* Annexe - BI de Rennes 6 allée du Danemark- 35200 Rennes Tel: 02.99.50.84.28

Roanne** Annexe - BI de Saint Etienne ZI Verpilleux, 1 rue Necker - B.P 657 42042 St Etienne Tel: 04.77.47.61.80

Rodez** BI d'Albi 1 rue Gabriel Pech - B.P 155 - 81005 Albi Cedex Tel: 05.63.43.33.25

Roissy Charles-de-Gaulle R.P de Roissy-en-France Nord RP de Roissy-en-France Sud Rouen** BCS de Rouen rue de Lillebonne prolongée - 76000 Rouen Tel: 02.32.10.21.87

Saint-Brieuc** Annexe - BCS de Saint Brieuc 17 rue de Genève - 22000 Saint Brieuc Tel: 02.96.33.13.83

Saint-Denis Gillot R.P De Saint Denis Gillot Aéroport de Saint Denis Gillot - 97438 Sainte Marie Tel: 0262.48.81.28

Saint-Etienne** Annexe - BI de Saint Etienne Zi verpilleux, 1 rue Necker - B.P 657 42042 St Etienne Tel: 04.77.47.61.80

Saint-Nazaire-Montoir** Annexe - BCS de Saint-Nazaire Montoir rue des Morées - B.P 27 - 44550 Montoir de Bretagne Tel: 02.40.45.88.78

450

Saint Yan** Antenne de Paray le Monial Zi du Champ Bossu - 71600 Paray le Monial Tel: 03.85.81.03.26

Strasbourg Entzheim R.C de Strasbourg Entzheim aéroport B.P 33 - 67960 Entzheim Tel: 03.88.64.50.20

Tarbes- Lourdes-Pyrénées* Annexe - BCS de Tarbes Av du président Kennedy autoport des Pyrenées B.P 1334 - 65013 Tarbes Cedex 9 Tel: 05.62.93.29.91

Toulouse Blagnac Bureau de Toulouse Blagnac Aéroport zone de fret. bat h- 31700 Blagnac Tel/ 05.61.16.40.60

Tours** Annexe - BI de Tours Av Y. Farge B.P 134 37701 Saint Pierre des Corps Cedex Tel: 02.47.44.90.97.

Toussus le Noble* BI des Ulis Avenue des Indes B.P 7 - 91941 Les Ulis Cedex Tel: 01.64.46.37.30

Troyes-Barberey** R.P de Troyes CRD aéroport rue de la douane - B.P 55 10600 La Chapelle St Luc Cedex Tel: 03.25.74.51.40

Valence** Annexe - BI de Romans 22 bld Rémy Roure - 26100 Romans Tel: 04.75.71.10.80

Valenciennes** BSI de Valenciennes 53 rue de Romainville - 59322 Valenciennes Tel: 03.27.23.77.39

Vannes** BCS de Vannes 34 av. Paul Cézanne - 56019 Vannes Cedex Tel: 02.97.63.33.28

Vatry* Bureau de Châlons-en-Champagne CRD 2 av de Crayères zam de la

451

veuve 51022 Châlons-en-Champagne Cedex Tel: 03.26.69.50.00

Vesoul** B.I. de Besançon 1, rue de Picardie 25 000 Besançon Tel: 03.81.52.18.52

Vichy-Charmeil** Annexe - Cellule de contrôle de Vichy-Charmeil Aéroport de Vichy-Charmeil - 03110 Charmeil Tel: 04.70.32.34.99

* Aeroporturile in care sunt asigurate formalitatile vamale, pentru politie si sanitare pe o

perioada din an sau conform unor programe de lucru si, eventual, in afara acestei

perioade si a acestor programe, pe urmatoarele aeroporturi, in baza cererii inaintată la

autoritatea desemnata prin decizie a prefecturii.

** Aeroporturile in care sunt sunt asigurate formalitatile vamale, pentru politie si

sanitare, in functie de necesitati, in baza cererii inaintată la autoritatea desemnata prin

decizie a prefecturii.

Anexele vamale si drepturilor indirecte sunt tinute de o brigada vamala si legate pe plan

contabil unui birou contabil al vamii si drepturilor indirecte. Aceste anexe sunt deschise

pentru:

- controlul calatorilor, mijloacelor acestora de transport si bagajelor acestora,

- formalitatile de trecere prin vama a marfurilor in tranzit,

- controlul si vizarea documentelor care atesta iesirea din teritorriul comunitar al

marfurilor declarate la export,

- formalitatile vamale aferente traficului frontalier local.

Irlanda 1. Dublin

Customs & Excise

Cargo Terminal Dublin Airport

Co. Dublin

Ireland

2. Cork Airport Customs & Excise

Cargo Terminal Cork Airport

Co. Cork

Ireland

3. Shannon Airport Customs & Excise

Freight Terminal

Shannon Airport

Co. Clare

Ireland

Italia 1. Aeroporto di Alghero Circoscrizione doganale di Porto

Torres

452

Via Azuni, 2 - C.A.P. 07046

Tel. 079/510014 - Fax 079/514809

2. Aeroporto di Faconara

Marittima

Circoscrizione doganali di Ancona

Lungomare L. Vambitelli, 5 - C.A.P.

60121

Tel. 071/200814 - 071/200118 Fax

071/200814

3. Aeroporto di Bari Palese Circoscrizione doganale di Bari

Corso De Tullio, 3 - C.A.P. 70122

Tel. 080/5211733 - 3753 –

Fax 080/5217904

4. Aeroporto di Bergamo Orio

alSerio

Circoscrizione doganale di Bergamo

Via Rovelli, 21 C.A.P. 24100

Tel. 035/233000 - Fax 035/270490

5. Aeroporto di Bologna

(Borgo Panigale)

Circoscrizione doganale di Bologna

Via Indipendenza, 1 - C.A.P. 40010

Tel. 051/6650255 - Fax 051/6650414

6. Aeroporto di Brindisi Casale Circoscrizione doganale di Brindisi

Viale Regina Margherita, 3 - C.A.P.

72100

Tel. 0831/564307 - Fax 0831/523914

7. Aeroporto di Cagliari Elmas Circoscrizione doganale di Cagliari

Via Riva di Ponente - C.A.P. 09123

Tel. 070/660749 - Fax 070/663043

8. Aeroporto di Catania

Fontana Rossa

Circoscrizione doganale di Catania

Viale Africa, 172 - C.A.P. 95131

Tel. 095/531842 - 763 Fax

095/531842

9. Aeroporto di Firenze Circoscrizione doganale di Firenze

Via Valfonda, 25 - C.A.P. 50123

Tel. 055/214316 - Fax 055/289420

10. Aeroporto di Forlì

L.Ridolfi

Circoscrizione doganale di Ravenna

Via D'Alagio, 1/3 - C.A.P. 48100 Tel.

0544/422720 - Fax 0544/421213

11. Aeroporto di Genova C.

Colombo

Circoscrizione doganale di Genova

Via R. Rubattino, 1 - C.A.P. 16126

Tel. 010/2462361 -2 -3 Fax 010/26150

453

12. Aeroporto di Lamezia

Terme

Circoscrizione doganale di Reggio

Calabria

Via Porto Banchina Margottini -

C.A.P. 89100

Tel. 0965/21403 - Fax 0965/22395

13. Aeroporto di Milano Linate Circoscrizione doganale di Milano II

c/o Aeroporto di Linate - C.A.P.

20090

Tel. 02/70200470 -510 Fax

02/7388477

14. Aeroporte di Milano

Malpensa

Circoscrizione doganale di Milano II

c/o Aeroporto Malpensa - C.A.P.

21019

Tel. 02/40099734 - 854 Fax

02/400988

15. Aeroporto di Napoli

Capodichino

Circoscrizione doganale di Napoli

Via Alcide De Gasperi, 20 - C.A.P.

80100

Tel. 081/5525004 - Fax 081/5528234

16. Aeroporto di Olbia Costa

Smeralda

Circoscrizione doganale di Porto

Torres Via Azoni, 2 - C.A.P. 07046

Tel. 079/510014 - Fax 079/514809

17. Aeroporto di Palermo

Punta Raisi

Circoscrizione doganale di Palermo

Via Francesco Crispi, 143 - C.A.P.

90133

Tel. 091/588371 - Fax 091/588371

18. Aeroporto di Perugia S.

Egidio

Circoscrizione doganale di Roma I

Via Scalo San Lorenzo, 10 - C.A.P.

00185

Tel. 06/490555 - Fax 06/4958327

19.Aeroporto Liberi di Pescara Circoscrizione doganale di Pescara

Via Andrea Doria, 10 - C.A.P. 65100

Tel. 085/64152 - Fax 085/64161

20. Aeroporto di Pisa S. Giusto Circoscrizione doganale di Pisa

Via della Darsena, 1a C.A.P. 56121

Tel. 050/502527 Fax 050/48577

21. Aeroporto di Reggio Circoscrizione doganale di Reggio

454

Calabria (dello Stretto)

Calabria

Via Porto Banchina Margottini -

C.A.P. 89100

Tel. 0965/21403 - Fax 0965/22395

22. Aeroporto di Rimini

Miramare

Circoscrizione doganale di Ravenna

Via D'Alagio 1/3 - C.A.P. 48100

Tel. 0544/422720 - Fax 421213

23. Aeroporto di Roma

Ciampino

Circoscrizione doganale di Roma II

c/o Aeroporto L. Da Vinci - Fiumicino

-

C.A.P. 00050

Tel. 06/65011555 - Fax 06/65632752

24. Aeroporto di Roma

Fiumicino

Circoscrizione doganale di Roma II

c/o Aeroporto L. Da Vinci - Fiumicino

- C.A.P. 00050

Tel. 06/65011555 - Fax 06/65632752

25. Aeroporto di Ronchi dei

Legionari

Circoscrizione doganale di

Monfalcone

Via Terme Romane 5 - C.A.P. 34074

Tel. 0481/410387-056 - Fax

0481/411815

26. Aeroporto di Torino

(Caselle)

Circoscrizione doganale di Torino

Inteporto Torino - C.A.P. 10043

Tel. 011/3975583 - 261 - Fax

011/3975589

27. Aeroporto di Venezia

Tessera

Circoscrizione doganale di Venezia

Dorso Duro - Salute, 10, -C.A.P.

30123

Tel. 041/521106-4 - Fax 041/5206719

28. Aeroporto di Verona

Villafranca

Circoscrizione doganale di Verona

Via Somma Campagna, 26a - C.A.P.

37137

Tel. 045/8621678 - Fax 045/953227

Letonia79 1. Rīgas lidosta

Riga Airport (International)

Lidostas MKP 0240 Rīgas raj.,Mārupes pag., lidosta "Rīga",LV-1053

2. Ventspils lidosta Ventspils Airport

Ventspils MKP 0313 Prāmju 2,Ventspilī,

79

Inlocuite prin Modificarea 1/10.09.2004

455

(local importance)

LV-3602

3. Liepājas lidosta Liepaja Airport (local importance)

Liepājas ostas MKP 0411 Cukura 8/16,Liepājā, LV-3401

Lituania 1. Vilnius Airport

Vilniaus oro uosto postas Rodūnės kelias 2 LT.02188 Vilnius

2. Kaunas Airport

Kauno oro uosto postas Karmėlava LT.54085 Kauno rajonas

3. Palanga Airport

Palangos oro uosto postas Liepojos pl. 1 LT.00169 Palanga

4. Siauliai Airport

Siaulių oro uosto postas Lakūnų g. 4 LT.77103 Siauliai

Luxemburg 1. Luxembourg (Findel) Bureau des Douanes et Accises Luxembourg-Aeroport B.P. 61 L-6905 Niederanven

Ungaria 1. Budapest - Ferihegy I

Ferihegyi Közforgalmú Repülőtér 1. számú repülőtéri vámhivatal H - 1675 Budapest Pf. 40

2. Budapest - Ferihegy II

Ferihegyi Közforgalmú Repülőtér 2. számú repülőtéri vámhivatal H - 1675 Budapest Pf. 40

Malta Malta International Airport

Customs Office Airfreight Section Luqa MALTA

Olanda 1. Eelde Olanda Douanekantoor Eelde Machlaan 14 9761 TD Eelde

2. Eindhoven Douanekantoor Eindhoven-Airport Luchthavenweg 13 5657 EA Eindhoven

3. Hilversum en Lelystad Douanekantoor Hilversum Nieuwe Havenweg 53 II Postbus 183 1200 AD Hilversum

4. Maastricht -Aachen Douanekantoor Maastricht Airport

456

Aéroport Vliegveldweg 41 6190 AC Beek

5. Midden-Zeeland Douanekantoor Vlissingen Duitslandweg 1 Postbus 279 4380 AG Vlissingen

6. Aéroport de Rotterdam Douanekantoor Rotterdam-Airport Airportplein 50 3045 AP Rotterdam

7. Seppe Douanekantoor Roosendaal Borchwerf 10 A 4704 RG Roosendaal

8. Aéroport de Schiphol Douanepost Schiphol Cargo Centre Handelskade 1 Postbus 75757 1118 ZX Schiphol

9. Teuge Douanekantoor Apeldoorn Oude Apeldoornseweg 41 Π45 7333 NR Apeldoorn

10. Texel Douanekantoor Texel-Luchthaven Het Nieuwe Diep 23 1781 AC Den Helder

11. Twente Douanekantoor Twente Luchthaven Vliegveldweg 333 7524 PT Enschede

Austria 1. Graz Hauptzollamt Graz Zweigstelle Flughafen Flughafen Graz 8073 Feldkirchen bei Graz

2. Innsbruck Hauptzollamt Innsbruck Zweigstelle Innsbruck-Flughafen Fürstenweg 180 6020 Innsbruck

3. Klagenfurt Hauptzollamt Klagenfurt Zweigstelle Flughafen-Strasse Flughafen-Strasse 63 Flughafen Klagenfurt-Wörthersee 9020 Klagenfurt

4. Salzburg Hauptzollamt Salzburg Zweigstelle Flughafen Wilhelm-Spazier-Strasse 2 5020 Salzburg

5. Vienna (Wien) Zollamt Flughafen Wien

457

Postfach 21 1300 Wien-Flughafen

6. Linz Hauptzollamt Linz Zweigstelle Flughafen Flughafenstrasse 1 4063 Hörsching

Portugalia 1. Lisboa Alfândega do Aeroporto de Lisboa Aeroporto de Lisboa - Edifício 17 1700 LISBOA

2. Francisco Sá Carneiro (Porto)

Alfândega do Aeroporto do Porto Aeroporto Sá Carneiro 4470 MAIA

3. Faro Delegação Aduaneira do Aeroporto de Faro Aeroporto de Faro 8000 FARO

4. Santa Catarina (Madeira) Delegação Aduaneira do Aeroporto de Santa Catarina Aeroporto de Santa Catarina 9100 SANTA CRUZ

5. Porto Santo (Madeira) Delegação Aduaneira de Porto Santo Aeroporto do Porto Santo 9400 PORTO SANTO

6. Ponta Delgada (Açcores) Alfândega de Ponta Delgada Praça Vasco da Gama 9500 PONTA DELGADA

7. Santa Maria (Açores) Delegação Aduaneira do Aeroporto de Santa Maria Aeroporto de Santa Maria 9580 VILA PORTO

8. Lages (Açores) Delegação Aduaneira de Angro do Heroismo Patio da Alfândega 9700 ANGRO DO HEROISMO

Finlanda 1. Helsinki - Vantaa Helsingin lentotulli PL 11 FI-01531 VANTAA

2. Enontekiö Kivilompolon tulli FI-99440 LEPPÄJÄRVI

458

3. Ivalo Ivalon tulli PL 18 FI-99801 IVALO

4. Joensuu Joensuun tulli PL 72 FI-80101 JOENSUU

5. Jyväskylä Jyväskylän tulli PL 39 FI-40321 JYVÄSKYLÄ

6. Kajaani Kajaanin tulli PL 119 FI-87400 KAJAANI

7. Kemi/Tornio Kemin tulli PL 49 FI-94101 KEMI

8. Kittilä Muonion tulli FI-99300 MUONIO

9. Kruunupyy Kokkolan tulli PL 1006 FI-67101 KOKKOLA

10. Kuopio Kuopion tulli PL 68 FI-70701 KUOPIO

11. Kuusamo Kortesalmen tulli FI-93999 KUUSAMO

12. Lappeenranta Lappeenrannan tulli PL 66 FI-53501 LAPPEENRANTA

13. Mariehamn Mariehamns tull PB 40 FI-22101 MARIEHAMN

14 Oulu Oulun tulli PL 56 FI-90401 OULU

15. Pori Porin tulli PL 140 FI-28101 PORI

16. Rovaniemi Rovaniemen tulli PL 47 FI-96101 ROVANIEMI

17. Tampere-Pirkkala Tampereen tulli PL 133 FI-33101 TAMPERE

18. Turku Turun tulli PL 386 FI-20101 TURKU

459

19. Vaasa Vaasan tulli PL 261 FI-65101 VAASA

Slovenia 1. Ljubljana (Brnik) Carinski urad Ljubljana Izpostava Letaliý e Brnik SI - 4210 Brnik

2. Maribor Carinski urad Maribor Izpostava letaliý e Maribor SI - 2212 Orehova vas - Slivnica

Suedia80 1. Borlänge Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

2. Göteborg/Landvetter Tullverket Göteborg S-404 85 GÖTEBORG

3. Göteborg/Säve Tullverket Göteborg S-404 85 GÖTEBORG

4. Halmstad Tullverket Göteborg S-404 85 GÖTEBORG

5. Jönköping Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

6. Kalmar Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

7. Karlstad Tullverket Göteborg S-404 85 GÖTEBORG

8. Kiruna Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

9. Kristianstad Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

10. Linköping Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

11. Luleå Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

12. Malmö/Sturup Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

13. Norrköping Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

80

Inlocuit prin Modificarea nr.2 din 06.12.2004

460

14. Ronneby Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

15. Stockholm/Arlanda Tullverket Box 27 311 S-102 54 STOCKHOLM

16. Stockholm/Bromma Tullverket Box 27 311 S-102 54 STOCKHOLM

17. Sundsvall Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

18. Umeå Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

19. Visby Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

20. Västerås Tullverket Box 27 311 S-102 54 STOCKHOLM

21. Växjö Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

22. Örebro Tullverket Box 27 311 S-102 54 STOCKHOLM

23. Östersund Tullverket Box 850 S-201 80 MALMÖ

Regatul Unit al Marii Britanii COD IATA

AEROPORT Adresa cod ccsuk

EPU

ABZ Aberdeen H M CUSTOMS & EXCISE

Aberdeen Airport C/O Custom House 28 Guild St Aberdeen AB9 2DY

Z 410

BFS Belfast H M CUSTOMS & EXCISE Custom House Belfast International Airport Aldergrove Belfast BT29 4AA

P

516

BHX Birmingham H M CUSTOMS & EXCISE B 011

461

B 011 Cargo Centre Birmingham Airport B26 3QN

BOH Bournemouth H M CUSTOMS & EXCISE Bournemoth Airport C/O Compass House Ordnance Survey Site Romsey Road Southampton SO16 4HP

fara 290

BRS Bristol H M CUSTOMS & EXCISE Bristol Airport C/O Custom House Clayton St, Avonmouth Bristol BS11 9DX

A

033

CWL Cardifff H M CUSTOMS & EXCISE Cargo Terminal Cardiff International Airport Rhoose, Nr Barry S Glamorgan Wales CF62 3BD

C 048

EMA East Midlands H M CUSTOMS & EXCISE Bldg 108 Beverley Rd East Midlands Airport Castle Donnington Derby DE74 2SE

D

245

EDI Edinburgh H M CUSTOMS & EXCISE Edinburgh Airport Spitfire House, Cargo Village Turnhouse Rd Edinburgh EH12 0AL

E

436

EXT Exeter H M CUSTOMS & EXCISE Exeter Airport C/O Crownhill Court Tailyour Road Crownhill Plymouth PL6 5BZ

R

297

AOA Farnborough (airshow only)

HM CUSTOMS & EXCISE Farnborough Airport C/O Compass House Romsey Road Southampton SO16 4HP

fara 290

AOA Filton HM CUSTOMS & EXCISE Filton Airport C/O Custom House Clayton Street Avonmouth Bristol

fara 033

462

BS11 9DX LGW London Gatwick H M CUSTOMS & EXCISE

Timberham House Gatwick Airport Sussex RH6 0EZ

G

120

GLA Glasgow H M CUSTOMS & EXCISE Glasgow Airport C/O Falcon House 70 Inchinnan Rd Paisley PA3 2RE

X

444

LHR London Heathrow

H M CUSTOMS & EXCISE Wayfarer House Great South West Rd Feltham, Middx TW14 8NP

H

120

HUY Humberside H M CUSTOMS & EXCISE Humberside airportC/O Custom House Immingham Docks Immingham. South Humberside DN40 2NA

fara 241

LBA Leeds Bradford H M CUSTOMS & EXCISE Leeds Bradford Airport C/O Peter Bennet House Redvers Close West Park Ring Rd Leeds LS 16 6RQ

Y

084

LPL Liverpool H M CUSTOMS & EXCISE Liverpool Airport C/O Bldg 302 World Freight Centre Manchester International Airport Manchester M90 5XX

S

191

LCY London City H M CUSTOMS & EXCISE London City Airport C/O Wayfarer House Great South West Road Feltham Middlesex TW14 8NP

fara 150

LTN Luton H M CUSTOMS & EXCISE Luton Airport Luton LU2 9NJ

L

223

MAN Manchester H M CUSTOMS & EXCISE Bldg 302 World Freight Centre M 191 Manchester International Airport

M 191

463

Manchester M90 5XX

MSE Manston H M CUSTOMS & EXCISE Manston Airport C/O West Ferry Terminal Ramsgate Kent CT11 8RP

fara 043

NCL Newcastle H M CUSTOMS & EXCISE Newcastle Airport Woolsington Newcastle upon Tyne NE13 8BU

N

214

- Newquay HM CUSTOMS & EXCISE Newquay Airport C/O Custom House Arwenack Street Falmouth Cornwall TR11 3SB

fara 108

NWI Norwich H M CUSTOMS & EXCISE Norwich Airport Amsterdam Way Norwich NR6 6EP

W

058

PLY Plymouth H M CUSTOMS & EXCISE Plymouth Airport C/O Crownhill Court Tailyour Road Crownhill Plymouth PL6 5BZ

fara 250

PIK Prestwick H M CUSTOMS & EXCISE Liberator House, Prestwick Airport Ayrshire KA9 2PX

K

443

RWY Ronaldsway Isle of Man

HM Customs and Excise PO Box 6 Custom House Douglas Isle of Man IM99 1AG

fara 450

SOU Southampton H M CUSTOMS & EXCISE Compass House Romsey Road Southampton S016 4HP

fara 293

SEN Southend H M CUSTOMS & EXCISE Southend Airport C/O Tilbury Docks Tilbury Essex RM18 7EJ

fara 150

LSA

Stansted H M CUSTOMS & EXCISE New Terminal Bldg Stansted Airport Stansted, Essex CM24 1QS

S

121

MME Teesside H M CUSTOMS & EXCISE fara 219

464

Eustace House Tees Dock Teesport Middlesborough Cleveland TS6 7SA

JSY Jersey States of Jersey Customs and Excise Jersey Airport C/O La Route Du Port Elizabeth St Helier Jersey JE1 1JJ

fara 466

GSY Guernsey States of Guernsey Customs and Excise Guernsey Airport Forest Guernsey GY8 0DS

fara 462

Islanda 1. Akureyri Sýslumaðurinn á Akureyri Sýslumaður Eyjafjarðarsýslu Hafnarstræti 107 IS-600 AKUREYRI

2. Egilssadir Sýslumaðurinn á Seyðisfirði Sýslumaður Norður-Múlasýslu Bjólfsgötu 7 IS-710 SEYÐISFJÖRDUR

3. Keflavik Sýslumaðurinn á Keflavíkurflugvelli Grænási IS-235 KEFLAVÍKURFLUGVÖLLUR

4. Reykjavík Tollstjórinn í Reykjavík Tryggvagötu 19 IS-150 REYKJAVÍK

Norvegia 1. Alta Alta tollsted P.b. 1075 N-9503 ALTA

2. Bergen/Flesland Bergen regiontollsted P.b. 1893-1895 Nordnes N-5817 BERGEN

3. Bodø Bodø tollsted N-8039 BODØ

4. Harstad/Evenes Harstad tollsted P.b. 316 N-9483 HARSTAD

5. Haugesund/Karmøy Haugesund tollsted P.b. 608 N-5501 HAUGESUND

465

6. Kirkenes/Høybuktmoen Kirkenes tollsted P.b. 110 N-9915 KIRKENES

7. Kristiansand/Kjevik Kristiansand regiontollsted P.b. 247 N-4663 KRISTIANSAND

8. Narvik/Framnes Narvik tollsted P.b. 213 N-8501 NARVIK

9. Oslo/Gardermoen Oslo regiontollsted P.b.8122 Dep. N-0032 OSLO

10. Røros Trondheim regiontollsted N-7495 TRONDHEIM

11. Stavanger/Sola Stavanger tollsted P.b. 177 N-4001 STAVANGER

12. Torp Sandefjord tollsted P.b. 122 N-3201 SANDEFJORD

13. Tromsø Tromsø regiontollsted P.b.2133 N-9267 TROMSØ

14. Trondheim/Værnes Trondheim regiontollsted N-7495 TRONDHEIM

15. Ålesund Ålesund tollsted P.b.333 N-6001 ÅLESUND

Romania Aeroportul Numele si adresa biroului vamal

competent

Aeroport Arad Aeroport Arad Str. Bodrogului, FN, 310399, ARAD

Aeroport Sibiu Aeroport Sibiu Sos. Alba Iulia, no.73A, SIBIU

Aeroport Băneasa Băneasa Sos. Pipera, no.59, district 2, BUCURESTI

Aeroport Henri Coandă Otopeni Calea Bucurestilor, no.224E, OTOPENI, jud. Ilfov

Aeroport Cluj Napoca Aeroport Cluj Napoca Str. Traian Vuia, nr.149, CLUJ

466

NAPOCA, 400397, jud. Cluj

Aeroport Mihail Kogălniceanu Mihail Kogălniceanu Incinta Aeroport Internaţional Constanţa, str. Tudor Vladimirescu, nr.4, Jud. Constanţa

Aeroport Bacău Aeroport Bacău Str. Aeroportului, nr.1, BACĂU

Aeroport Iaşi Aeroport Iaşi Str. Nicolae Iorga, nr.10c, IASI

Aeroport Timişoara Timisoara Aeroport Aeroportul International Timisoara, Jud.Timis

Slovacia 1. Bratislava Pobo ka colného úradu Bratislava - letisko M.R. .tefanika Ivánka pri Dunaji SK-832 02 BRATISLAVA

2. Koýice Pobo ka colného úradu Koýice - letisko SK-041 75 KOSICE

3. Poprad Pobo ka colného úradu Letisko Poprad - Tatry Karpatská 13 SK-058 01 POPRAD

4. Sliac Colná stanica Slia - letisko SK-962 31 SLIAC

5. Piest'any Pobo ka colného úradu Piest'any Partizánska 2 SK-921 01 PIES ANY

Elvetia 1. Bâle-Mulhouse Zollamt Basel-Mülhausen Flughafen Postfach 251 CH-4030 BASEL

2. Berne-Belp Zollamt Bern Murtenstrasse 85 CH-3008 Bern

3. Genève-Cointrin Bureau de douane de Genève Aeroport C.P. 314 CH-1215 GENEVE AEROPORT 15

467

4. Lugano-Agno Ufficio doganale Ponte Tresa CH-6988 PONTE TRESA

5. Zürich-Kloten Zollamt Zürich-Flughafen CH-8058 ZÜRICH FLUGHAFEN

Anexa 8.6 Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivel 2 Conform condiţiilor procedurale, autorităţile competente ale ţării eliberează o aprobare companiei aeriene după modelul de mai jos: Obiectul autorizaţiei (1) Compania aeriană ......................................................................................................................

......................................................................................................................

......................................................................................................................

.......................................... este prin prezenta autorizată, sub rezerva unei posibile revocări în orice

moment, să recurgă la procedura simplificată de tranzit comunitar/comun conform art. 445 din RVC (art. 112 al apendicelui I) (denumită în continuare „procedură simplificată de tranzit”).

Domeniu (2) Procedura simplificată de tranzit acoperă transportul tuturor mărfurilor

transportate pe cale aeriană de companiile aeriene între următoarele ţări: Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu potrivit şi sub condiţiile art.

340 e, paragraful 1, din RVC. Documentaţia cerută pentru transporturi (3) În cazul în care este utilizat regimul de tranzit comunitar/comun,

manifestul care conţine informaţiile prevăzute în apendicele 3 din anexa 9 a convenţiei privind aviaţia civilă internaţională ţine loc de declaraţie de tranzit comunitar/comun cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art. 444, paragraful 4 din RVC (art. 111, paragraful 4 al apendicelui I).

Procedura la aeroportul de încărcare (birou de plecare)

468

(4) Compania aeriană consemnează statutul T1, T2*, TF, C (echivalentul documentului T2L) sau X tuturor transporturilor în evidenţele sale comerciale şi indică pe manifest statutul fiecărui transport cu excepţia cazului când acesta poartă menţiunea „consolidare” (eventual sub o formă prescurtată) pentru transporturile în grupaj.

În cazul în care un transport a fost deja plasat sub un regim de tranzit, compania aeriană înscrie codul TD (semnificând document de tranzit) pe manifest. În acest caz tipul, numărul, data şi biroul de plecare din declaraţia de tranzit utilizată trebuie să figureze pe scrisoarea de transport aerian corespondentă. Transporturile sunt identificate printr-o etichetă aplicată de compania aeriană pe fiecare transport, purtând numărul scrisorii de transport aerian care o însoţeşte; dacă un transport constituie o unitate de încărcătură, numărul unităţii de încărcătură trebuie să fie indicat. Conform art. 356 din RVC (art. 26 al apendicelui I al Convenţiei), termenul de prezentare al mărfurilor la locul de destinaţie este de [...]. Numărul de înregistrare al manifestului/declaraţiei de tranzit poartă cel puţin numărul zborului înscris în manifest şi data zborului. Compania aeriană care transportă transporturile înscrise în manifest devine principal obligat pentru aceste operaţiuni de transport. Compania aeriană prezintă la cerere toate exemplarele manifestului de schimb de date autorităţilor competente din aeroportul de încărcare dacă aceasta nu a fost făcută în cursul schimbului de date. În vederea controlului, toate scrisorile de transport aerian aferente transporturilor enumerate în manifest trebuie să poată fi puse la dispoziţia autorităţilor menţionate.

*Acesta poate să se aplice în cazul tranzitului comun. Procedura la aeroportul de descărcare (birou de destinaţie) (5) Manifestul aeroportului de încărcare, care este transmis prin sistemul de

schimb de date, devine manifestul aeroportului de descărcare. Procedura simplificată de tranzit este considerată încheiată îndată ce

manifestul de schimb de date este pus la dispoziţia autorităţilor competente din aeroportul de descărcare şi după ce transporturile enumerate în manifest le-au fost prezentate acestora.

Toate exemplarele manifestului de schimb de date sunt prezentate la

cerere autorităţilor competente din aeroportul de descărcare dacă aceasta nu a fost făcută în cursul schimbului de date; autorităţile competente pot,

469

în vederea controlului, să ceară să verifice toate scrisorile de transport aerian aferente transporturilor enumerate în manifeste.

Infracţiuni/nereguli (6) Compania aeriană notifică autorităţilor vamale orice infracţiune sau

neregulă constatată. Ea este de asemenea este obligată să contribuie la înlăturarea infracţiunilor sau neregulilor constatate de autorităţile competente ale aeroporturilor de încărcare şi de descărcare.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie notifică îndată ce este

posibil orice infracţiune sau neregulă autorităţilor vamale din aeroportul de plecare precum şi autorităţii emitente a autorizaţiei.

Responsabilităţile companiei aeriene.

(7) Compania aeriană este obligată să informeze înainte, birourile vamale locale din incinta aeroporturilor internaţionale de intenţia sa de a recurge la procedura simplificată de tranzit.

Compania aeriană trebuie de asemenea:

- să păstreze arhivele care permit autorităţilor competente să verifice operaţiunile la plecare şi la destinaţie,

- să pună toate evidenţele la dispoziţia autorităţilor competente şi - să se angajeze în faţa autorităţilor competente că va îndeplini

obligaţiile ce îi revin şi va contribui la înlăturarea oricărei infracţiuni sau nereguli.

Dispoziţii finale (8) Prezenta autorizaţie este valabilă fără a prejudicia formalităţile, la plecare

şi la sosire, revenindu-i companiei aeriene în ţările de plecare şi de destinaţie.

Autorizaţia intră în vigoare la.... În caz de nerespectare flagrantă gravă sau repetată a dispoziţiilor privind

procedura simplificată de tranzit sau modul de acordare a autorizaţiei aceasta este suspendată sau revocată.

Pentru autoritatea competentă Data

470

Semnătura

Anexa 8.7

Schema explicativa a grupajului aerian

(a se vedea pagina urmatoare)

472

Schema explicativa a grupajului aerian

STAF (A)

STAF (B)

STAF (C)

Trimitere (A)

20 colete (T1)

Trimitere (B)

30 colete (T2)

Envoi (C)

50 colis (T2)

Gruparea

STA = scrisoare de transport aerian

STAF = scrisoare de transport aerian

file

STAM = scrisoare de transport aerian

mama (consolidata)

LTAF în expeditii separate

Nu este vizibil pentru compania

aeriana

Compania

aeriana

Aeroport

de destinatie

DegrupajMANIFEST

PRINCIPAL

STAM

Manifestul de grupaj

care include

trimiterile T1, T2,

etc.

Destinatar (A)

Destinatar (B)

Destinatar (C)

Anex

a8

.7

Se indica STA & STAM

exemplu: 100 colete (grupaj)

MANIFEST DE GRUPAJ alte

trimiteri sub T1, T2, etc.

Manifest

de grupaj

CONTROL VAMAL

Degrupaj in vederea STAF

Lista manifestelor ( sau a mesajelor

EDI – in cazul schimbului electronic)

473

Anexa 8.8

Model de autorizaţie - transport maritim Dispoziŝiile prezentate mai jos se referă la aprobările eliberate companiilor maritime, în

scopul utilizării procedurii simplificate de tranzit comunitar, pe mare.

Nivelul 1

Model de autorizaŝie conform art. 447 din RVC

Obiectul autorizaŝiei

1. Compania maritimă

.......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

............................................................................................................................. este

autorizată, sub rezerva unei revocări în orice moment, să utilizeze procedura

simplificată de tranzit comunitar conform art. 447 din RVC, denumită în continuare

„procedură simplificată de tranzit”.

Domeniu de aplicare

2. Procedura simplificată de tranzit se aplică pentru transportul tuturor mărfurilor

efectuat pe mare, de compania maritimă, între porturile statelor membre ale

Comunităŝii înscrise în anexa alăturată.

Documente ce trebuie furnizate

3. Atunci cand procedura de tranzit comunitar este obligatorie, în sensul art. 340 e,

paragraful 2, din RVC, manifestul (specimen alăturat) este considerat echivalent cu

declaraŝia de tranzit comunitar, cu condiŝia să conŝină menŝiunile indicate în art.

447, paragraful 4 din RVC.

Procedura în portul de încărcare (biroul de plecare)

4. Manifestele trebuie să fie prezentate în două exemplare şi trebuie să conŝină

simbolurile corespunzătoare (T1,T2F) scrise cu caractere mari pe prima pagină, să

fie datate şi semnate de compania maritimă care le identifică ca declaraŝii de tranzit

comunitar. Aceste manifeste vor fi considerate echivalente cu declaraŝiile de tranzit

comunitar.

În cazul în care operaŝiunea de transport se referă în acelaşi timp la mărfurile care

trebuie să circule sub procedura de tranzit comunitar extern (T1) cât şi la mărfurile

care trebuie să circule sub procedura de tranzit comunitar intern (T2), aceste mărfuri

trebuie să fie înregistrate pe manifeste separate.

474

În cazul în care sunt transportate trimiteri în grupaj ele trebuie să fie identificate prin

termenul „grupaj” înscris inclusiv pe manifestul de tranzit comunitar având statutul

cel mai ridicat, termen reluat şi pe manifestul de grupaj (ex.: dacă grupajul include

marfuri T1, T2F, TD şi mărfuri comunitare, el trebuie să fie declarat sub manifestul

T1).

Cu excepŝia cazului in care compania maritimă este expeditor agreat în sensul art.

398 din RVC, manifestul trebuie să fie prezentat autorităŝilor competente în scopul

certificării, înainte de plecarea navei.

Conform articolului 356 din RVC, termenul de prezentare al mărfurilor la locul de

destinaŝie este de (….)

Compania navală care asigură transportul mărfurilor înscrise în manifest devine,

principal obligat pentru acest transport.

Procedura în portul de descărcare (biroul de destinaŝie)

5. Manifestele şi mărfurile înscrise în acestea sunt prezentate autorităŝilor competente

din portul de destinaŝie în scopul controlului vamal. Suplimentar, autorităŝile

competente pot solicita, prezentarea tuturor conosamentelor aferente mărfurilor

descărcate de această navă în port.

Autorităŝile vamale din fiecare port de destinaŝie transmit, o dată pe lună,

autorităŝilor vamale din portul de plecare o listă autentificată întocmită de compania

maritimă sau de reprezentanŝii săi, cu manifestele ce le-au fost prezentate, în cursul

lunii precedente.

Lista trebuie să includă numărul de referinŝă al manifestului, sigla de identificare ca

declaraŝie de tranzit, numele companiei maritime care a transportat mărfurile,

numele navei şi data transportului maritim.

Lista este întocmită în dublu exemplar după următorul model:

LISTA OPERAŢIUNILOR DE TRANZIT DIN LUNA......................

Port de plecare: Port de destinaŝie:

............................................. .................................................

Numărul

manifestului utilizat

cu valoare de

declaraŝie de tranzit

Data manifestului

utilizat cu valoare

de declaraŝie de

tranzit

Numele vasului Rezervat vămii

475

Ultima pagină trebuie să conŝină menŝiunea:

„................... (denumirea companiei maritime) certific prin prezenta că lista conŝine

toate manifestele referitoare la mărfurile transportate pe mare de la (port de plecare)

la (port de destinaŝie).”

Cele două exemplare ale listei trebuie să fie semnate de reprezentantul companiei şi

trimise biroului de destinaŝie cel mai târziu în a 15 zi a lunii următoare celei în care

au avut loc operaŝiunile de tranzit.

Nereguli/diferenŝe

6. Biroul vamal din portul de destinaŝie informează atât biroul vamal din portul de

plecare, cât şi autoritatea care a eliberat autorizaŝia despre toate neregulile sau

diferenŝele constatate, referindu-se în special la conosamentele mărfurilor în cauză.

Obligaŝiile companiei maritime

7. Compania maritimă trebuie:

- să ŝină evidenŝe corespunzătoare, care să permită autorităŝilor vamale să

verifice operaŝiunile, în porturile de plecare şi de destinaŝie;

- să pună la dipoziŝia autorităŝilor vamale toate documentele corespunzătoare

- să se angajeze să ajute la rezolvarea tuturor diferenŝelor şi

neregulilor.

Dispoziŝii finale

8. Prezenta autorizaŝie nu afectează formalităŝile îndeplinite de compania maritimă în

ŝările de plecare şi de destinaŝie în cazul plecării şi sosirii navelor.

Autorizaŝia intră în vigoare la data .....

În caz de încălcări grave sau repetate ale prevederilor referitoare la procedura

simplificată de tranzit sau atunci cand condiŝiile care au stat la baza eiberării

autorizaŝiei nu mai sunt îndeplinite, această autorizaŝie va fi suspendată sau

revocată.

Pentru autoritatea competentă

Data

Semnătura

476

ANEXĂ

PORTURI DE PLECARE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT

PORTURI DE DESTINAŢIE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT

477

Nivelul 2

Model de autorizaţie conform art. 448 din RVC

Obiectul autorizaŝiei

1. Compania maritimă

......................................................................................

.......................................................................................................................................

.................................................................................................................................

este autorizată prin prezentul document, sub rezerva unei posibile revocări în orice

moment, să utilizeze procedura simplificată de tranzit comunitar conform art. 448

din RVC, denumită în continuare „procedură simplificată de tranzit”.

Domeniu de aplicare

2. Procedura simplificată de tranzit se aplică pentru transportul tuturor mărfurilor

transportate pe mare de compania maritimă între porturile statelor membre ale

Comunităŝii înscrise în anexa alăturată.

Documente ce trebuie furnizate pentru transporturile de mărfuri

3. Pentru o procedură de tranzit comunitar care este obligatorie, în sensul art. 340 e,

paragraful 2, din RVC, manifestul (specimen alăturat) care este considerat declaraŝie

de tranzit comunitar cu condiŝia să conŝină menŝiunile indicate în art. 447,

paragraful 4 din RVC.

Procedura în portul de încărcare (locul de plecare)

Compania maritimă înscrie statutul [T1, TF, C (echivalentul documentului T2L) sau

X] tuturor transporturilor în documentele sale comerciale şi indică statutul fiecărui transport

pe manifest cu excepŝia cazului când acesta poartă menŝiunea „grupaj”.

În cazul în care un transport este acoperit deja de o procedură de tranzit existentă,

de exemplu o declaraŝie de tranzit (document administrativ unic), un carnet TIR, un

carnet ATA, sau un formular NATO 302, compania maritimă înscrie pe manifest

codul TD (= Document de Tranzit). În acest caz, tipul numărul, data şi locul de

plecare încrise în declaraŝia de tranzit sau în alte documente de tranzit trebuie să fie

indicate pe conosament.

Manifestul sau orice document comercial echivalent trebuie să fie disponibil pentru

control înainte de plecarea vasului.

Conform art.356 din RVC, termenul de prezentare a mărfurilor la locul de destinaŝie

este de [...].

478

Compania maritimă ce asigură transportul mărfurilor înscrise în manifest devine

principal obligat pentru transporturile plasate în tranzit (nu sunt incluse trimiterile

indicate prin sigla”TD”).

Procedura în portul de descărcare (loc de destinaŝie)

5. Procedura de tranzit este considerată încheiată prin prezentarea de către compania

maritimă, a manifestului şi mărfurilor autorităŝilor vamale din portul de destinaŝie.

Autorităŝile vamale pot cere, în scopul controlului, prezentarea tuturor

conosamentelor aferente mărfurilor descărcate de această navă.

Nereguli/diferenŝe

6. Compania maritimă trebuie să comunice autorităŝilor vamale orice infracŝiune sau

neregulă cunoscută. De asemenea, ea este obligată să ajute la clarificarea situaŝiilor

privind infracŝiunile sau neregulile constatate de autorităŝile vamale din portul de

încărcare şi descărcare.

Autorităŝile vamale din portul de descărcare, informează despre orice infracŝiune sau

neregulă de îndată ce este posibil, pe cele din portul de încărcare precum şi

autoritatea emitentă a autorizaŝiei, care iau măsurile necesare.

Obligaŝiile companiei maritime

7. Compania maritimă trebuie:

- să ŝină la zi documentele care permit autorităŝilor vamale să

verifice operaŝiunile în porturile de plecare şi de destinaŝie;

- să pună toate documentele pertinenete la dipoziŝia autorităŝilor vamale şi

- să se angajeze să fie în totalitate responsabilă în faŝa autorităŝilor vamale

pentru îndeplinirea obligaŝiilor ce îi revin, raportarea şi rezolvarea tuturor

diferenŝelor şi neregulilor.

Dispoziŝii finale

8. Prezenta autorizaŝie nu afectează formalităŝile îndeplinite de compania maritimă în

ŝările de plecare şi de destinaŝie în cazul plecării şi sosirii (a mărfurilor).

Autorizaŝia intră în vigoare la.....

În caz de încălcări grave sau repetate la prevederile procedurii simplificate de tranzit

sau la condiŝiile necesare eliberării autorizaŝiei această, autorizaŝie va fi suspendată

sau revocată.

Pentru autoritatea competentă

Data

Semnătura

479

ANEXĂ

PORTURI DE PLECARE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT

PORTURI DE DESTINAŢIE ADRESA BIROULUI

VAMAL COMPETENT

480

Schema explicativa a grupajului maritim

BE (A)

BE (B)

BE (C)

Trimitere (A)

20 colete (T1)

Trimitere (B)

30 colete (T2)

Trimitere (C)

50 colete (T2)

Gruparea

LTM = lista de transport maritime

BE = borderou de expediere

CT = conosament intocmit de tranzitar

CA = conosament intocmit de armator

BE, CT, etc. in expedieri

separate

Ne vizibile pentru compania

maritima

Compania

maritima

Port

de destinatie

Degrupare

MANIFEST

PRINCIPAL

CA

LTM

Manifest de grupaj

care include trimiteri

T1, T2, etc.

Destinatar (A)

Destinatar (B)

Destinatar (C)

Anex

a8

.9

Se indica CA si LTM

exemple: 100 colete grupate

MANIFEST DE GRUPAJ

Alte trimiteri sub T1, T2, etc.

Manifest

de grupaj

CONTROL VAMAL

Degrupaj in vederea CA, LTM si

a manifestului de grupaj

Lista manifestelor

Anexa 8.10

TRANZIT COMUN – TRANZIT COMUNITAR TAXUD/0925/2000 – FR

- FORMULAR DE NOTIFICARE

- Articolul 6 Convenŝia privind

regimul de tranzit comun (CTC)

- Articolul 97 (3) Codul vamal

comunitar

PROCEDURI SIMPLIFICATE

DESTINATAR

COMISIA EUROPEANĂ

Direcŝia generală de Fiscalitate şi Uniune

vamală

Acordul „Circulaŝia mărfurilor şi tranzit”

Str. Legii 200 – (MO51 4/30)

B-1049 BRUXELLES – BELGIQUE

Baza juridică:

CTC Art. 6 (bi/multilateral)

CVC Art. 97 (2) a (bi/multilateral)

CVC Art 97 (2) b (naŝional)

EXPEDITOR

Ŝară care autorizează procedura

simplificată:

Domeniul procedurii:

Simplificare autorizată cu

titlu individual

Numele titularului/Raportare la

autorizaŝie:

Document anexat: copia autorizaŝiei

Simplificări autorizate cu titlu

general

Denumirea regimului/Raportare la actul

juridic:

Document anexat: copia actului (*)

Alte ŝări interesate: (cu acorduri bi/multilaterale)

Scurtă descriere a simplificărilor:

482

Persoana de contact:

Referinŝa notificării

(PP/AAAA/NNN) (tara/anul/nr.referinţă)

Nr. ../..../...

Data şi semnătura: Ştampila:

(*) In acest caz nu este necesară notificarea autorizaŝiilor acordate individual.

483

PARTEA a VI-a - Datorie şi recuperarea

1. Scopul prevederilor referitoare la datorie şi recuperare în cazul procedurii de transit comun/comunitar

1.1. Armonizare limitată de dispoziţii

Legislaţie Decizia nr.1/2000 a comisiei mixte CE-AELS «tranzit

comun» din 20 decembrie 2000 a introdus la

apendicele 1 la convenţie un Titlu IV privitor la

datoria vamală şi recuperarea datoriei vamale.

Dispoziţiile similare existente, pentru tranzitul

comunitar, la articolele 203, 204, 213 şi 215 din Cod

ca şi la articolele noi 341 şi 450 bis la 450 bis5 din

RVC. Dispoziţiile codului au totuşi efecte trecând

peste regimul de tranzit comunitar şi vizează datoria

vamală în general.

Pe plan comunitar, această reformă legislativă a

regimului de tranzit permite înlăturarea anumitor

incoerenţe ale dispoziţiilor relative la datoria vamală

şi deci aduce o anumită unitate tranzitului comunitar.

Scopul noilor

dispoziţii

Noile dispoziţii în materie de datorie vamală şi

recuperarea datoriei vamale urmăresc să precizeze,

într-o manieră armonizată, situaţiile care dau naştere

unei datorii vamale în cadrul strict al operaţiunilor de

tranzit comun sau comunitar, identificarea debitorilor

şi să determine fără echivoc ţara competentă pentru

recuperarea datoriei vamale de la debitori şi pentru

garanţie. Ele nu merg însa mai departe şi lasă

fiecărei părţi contractante la convenţie

responsabilitatea de a acţiona în recuperarea

propriu-zisă a datoriei vamale, în conformitate cu

legislaţia naţională în materie. În ceea ce priveşte

Comunitatea, regulile aplicabile datoriilor vamale sunt

armonizate în cadrul Codului vamal comunitar.

1.2. Definiţii

Datorie În cadrul Convenţiei de tranzit comun, se înţelege

prin « datorie », atât drepturile vamale de import sau

de export cât şi alte impuneri aferente mărfurilor

plasate sub acest regim.

484

Datorie vamală

Articolul 4(9)

Cod Vamal

În cadrul comunitar, « datoria vamală » este definită

la articolul 4, paragraful 9, al Codului ca «obligaţia de

a plăti suma drepturilor de import sau de export»,

ele însele descrise la articolul 20 din Cod. Tranzitul

comunitar având deasemenea un efect suspensiv

privind « alte impuneri » (taxe naţionale), articolul 341

RVC extinde, numai în cadrul tranzitului comunitar,

anumite dispoziţii ale codului în materie de garantare,

datorie vamală şi de acoperire a acestor « alte

impuneri ».

Acoperire Prin termenul generic de « acoperire », se va înţelege

ansamblul de acţiuni care contribuie la încasarea

sumelor datorate. La nivelul Comunităţii, acoperirea

datoriei vamale începe prin înregistrarea sumei de

către autoritatea competentă, în sensul articolului 217

din Cod.

1.3. Distincţia dintre dispoziţiile represive şi

dispoziţiile financiare

Acoperirea unei « datorii » cu ocazia unei operaţiuni

de tranzit este rezultatul unei situaţii în care regimul

nu a putut fi incheiat in termen în condiţiile prevăzute

şi unde drepturile şi celelalte impuneri, suspendate

pe timpul regimului, trebuie deci sa fie acoperite.

Chiar daca situaţiile conducând la naşterea unei

datorii (conf.paragrafului 2) se asimilează adesea cu

« infracţiuni » sau « nereguli », ele nu trebuie sa fie

confundate cu acestea din urmă, ale căror

consecinţă nu este perceperea unei sume obiectiv

datorate, ci o sancţiune administrativă şi/sau penală (

putând implica luarea în calcul a unui element

intenţional). Acelaşi fapt, aceeaşi neregulă la

regimul de tranzit va putea adesea să ducă la

naşterea unei datorii şi a unei sancţiuni, chiar daca

pentru aceleaşi fapte, noţiunile de « datorie » şi

« sancţiune » să fie interschimbabile. Prezenta parte

vizează numai situaţiile obiective ducând la datorii,

lăsând la o parte aspectul represiv care este

indispensabil, dar depinde de fiecare ţară.

2. Naşterea datoriei şi identificarea debitorului

2.1. Sustragerea mărfurilor de la regim

2.1.1. Situaţii de sustragere

Articolul 114(1) O datorie se naşte din sustragerea mărfurilor de la

485

apendice 1 la

convenţie

regimul de tranzit comun, adică, aşa cum precizează

reglementarea comunitară, de la « supravegherea

vamală » inerentă acestui regim suspensiv. Astfel, în

principiu, noţiunea de « sustragere » s-ar putea

aplica pentru toate situaţiile în care vama nu este în

măsură să asigure respectarea reglementărilor

vamale, şi dacă este cazul, a altor dispoziţii aplicabile

mărfurilor.

Situaţiile care duc la sustragerea mărfurilor de la

regimul de tranzit sunt în particular :

- neprezentarea mărfurilor la biroul vamal de

destinaţie sau la un destinatar agreat, aici

înţelegând :

1. mărfurile au fost furate sau subtilizate total sau

parţial (« lipsuri ») în timpul transportului81

2. dovada prezentării a fost falsificată ;

3. mărfurile au fost livrate direct de transportator

către un destinatar neagreat ;

4. mărfurile declarate au fost înlocuite total sau

parţial cu altele ;

Articolul 865

RVC

- înlocuirea procedurii de tranzit /regim vamal al

mărfurilor (declaraţie de tranzit comunitar

extern/procedură T1 de tranzit comun, înlocuită

cu o declaraţie de tranzit comunitar intern/

procedura T2 de tranzit comun sau printr-un regim

vamal comunitar justificat de un document

T2L/T2LF sau echivalent ça şi cu semnul C sau F

pe un manifest aero/maritim).

2.1.2. Situaţii care nu constituie o sustragere de la

regimul de tranzit

Sunt bineînţeles situaţiile în care condiţiile citate nu

sunt îndeplinite cum ar fi ruperea sigiliilor astfel încât

trimiterea este obligatoriu prezentată la biroul de

destinaţie.82

81

In Comunitate, articolul 900 al DAC autorizează rambursarea sau remiterea drepturilor de import în caz

de furt de mărfuri necomunitare plasate sub regimul de transit în măsura în care aceste mărfuri sunt găsite

într-un termen scurt şi repuse, în starea în care se găseau la momentul furtului, în situaŝia lor vamală iniŝială. 82

La nivelul Comunităŝii, articolul 865, alineatul 2, DAC prevede că eroarea de statut vamal comisă pentru

mărfuri necomunitare pe un manfest aerian în procedură simplificată de transit comunitar- nivel 2 ( semn “C”

486

Articolul 114(2)

(a)

Apendicele I

Convenite

Artiolul 203(2)

CVC

2.1.3. Cand se naşte datoria vamala ?

În caz de sustragere, datoria se naşte în momentul

când mărfurile au fost sustrase de la regim.

În afara flagrantului delict al sustragerii mărfurilor din

mijlocul de transport, acest moment este adesea la

fel de greu de identificat ca şi locul sustragerii, cele

două elemente fiind legate. Data exactă a sustragerii

este totuşi de o importanţă relativă, în măsura în

care, termenul de rămânere a mărfurilor sub regim

fiind relativ scurt, elementele de calcul ale nivelului

datoriei nu ar trebui să suporte modificări

fundamentale. În cazul în care nu se poate identifica

locul şi momentul precis, sustragerea va fi în orice

caz intervenită între ultimul aviz de trecere eventual

prezentat şi ultima zi a termenului prevăzut pentru

prezentarea mărfurilor la destinaţie. Această ultimă

dată va fi luată în calcul ca ultim moment de naştere

a datoriei.

Articolul 115(1)

Apendicele I

Conventie

Articolul 203(3)

CVC

2.1.4. Debitori

Persoana care a sustras mărfurile de la regim (de la

supraveghere vamală) este debitoarea datoriei.

În afară de asta, în virtutea aceloraşi articole,

persoana care a participat la sustragere (complice)

sau care a deţinut sau tăinuit marfa (deţinător sau

tăinuitor) nu devine debitor decât dacă ştia sau

trebuia să ştie că a fost vorba de o sustragere ;

există deci aici un element intenţional pentru a o

putea considera ca debitor.

În sfârşit, devine deasemenea debitor persoana

care trebuie să execute obligaţiile care antrenează

utilizarea regimului, adică în transit comun (

comunitar ) în primul rând principalul obligat,

necondiţionat şi de manieră pur obiectivă, neexistând

nici un element intenţional care poate fi luat în calcul

pentru a identifica principalul obligat ca debitor. De

notat că alte persoane pot fi ţinute să execute

obligaţiile antrenate de utilizarea regimului, în

particular transportatorul şi destinatarul mărfurilor,

în loc de “T1” nu constituie sustragere, în măsura în care compania aeriană a regularizat situaŝia vamală a

mărfurilor procedând la la sosirea la destinaŝie.

487

cărora regimul de tranzit comun/comunitar le impune

obligaţii specifice .

În orice caz, ei pot deasemenea deveni debitori în

calitate de complici la sustragere sau deţinători ai

mărfurilor sustrase.

Art.114(1)b)

apendice 1

convenţie

Art.204(1) Cod

vamal

2.2. Alte nereguli la regim

2.2.1. Situaţii vizate

O datorie se naşte, în afara sustragerii mărfurilor de

la regim, în caz de:

- neexecutarea obligaţiilor antrenate de utilizarea

regimului, sau

- neîndeplinirea uneia din condiţiile fixate pentru

plasarea mărfurilor sub regim.

Ca fapte generatoare de datorii, în raport cu

sustragerea, aceste situaţii au deci un caracter

rezidual. În particular, dacă neexecutarea unei

obligaţii constituie sau conduce la sustragerea

mărfurilor de la regim, acesta din urmă dă naştere la

datorie şi în acest caz, se aplică dispoziţiile în materie

de sustragere (conf.para.21).

Articolul 114(2)

(a) apendice 1

convenţie

Articol 203(2) CD

Art.114(1) a)

apendice1

convenţie

Art.203(1)Cod

Acest tip de situaţie intervine după plasarea mărfurilor

sub regim şi bineînţeles, înainte ca acesta din urmă

să ia sfârşit.

Cu titlu de exemplu şi sub rezerva cazului de

sustragere de la regim, pe de o parte, sau de nereguli

care nu dau naştere la datorii (vezi paragraful 2.1.2.),

pe de altă parte, ar putea fi vorba de :

- nerespectarea itinerariului stabilit ;

- rupere de sigiliu, transbordare, descărcare sau un

alt incident în cursul transportului fără adnotarea

în exemplarul declaraţiei şi fără prezentarea

pentru viză la autoritatea competentă ;

488

vamal

- înstrăinarea, în timpul transportului, a unei părţi

contractante neacoperite de garanţia prezentată la

plecare ;

- prezentarea cu întârziere şi nejustificată la

destinaţie ;

- absenţa notificării unei iregularităţi de către titular

a unei operaţiuni simplificate aer/mare ;

- mai general, de nerespectarea de către o

persoană autorizată să utilizeze operaţiunea

simplificată, a condiţiilor prevăzute de

reglementările din autorizaţia eliberată.

2.2.1.2. Neîndeplinirea unei condiţii fixate pentru

plasarea sub regim

Art.23(2)

apendice1

convenţie

Art.355 apendice

1 convenţie

Art.360 RVC

Acest tip de situaţii intervine în cursul operaţiunii de

tranzit sau anterior plasării sub regim. În acest caz,

ea este pusăîn evidenţă numai după plasarea sub

regim ( în afară de cazul când nu s-ar fi acordat

liberul de vamă). Cu titlu de exemplu, şi sub rezerva

neregulilor care nu fac să se nască o datorie ( vezi

paragr. 2.2.2., în continuare), ne putem gândi la un

plasament efectuat :

- fără garanţie valabilă, fără act de cauţiune şi/sau

certificat sau titlu valabil în timp (

revocat,anulat, termen de valabilitate expirat) sau

în spaţiu (operaţiune de înstrăinare a unei părţi

contractante neacoperite de garanţie) sau în caz

de depăşire a sumei de referinţă pentru garanţia

globală sau scutirea de garanţie ;

- de către un expeditor agreat, fără sigiliu de

trimitere sau fără fixarea unui termen de

prezentare la destinaţie sauf ără fixarea unui

itinerariu fix când reglementarea autorizaţiei o

impune ;

- de către titularul unei operaţiuni simplificate

eliberate pe bază de elemente inexacte sau

incomplete ; pentru Comunitate : după anularea

autorizaţiei conform articolului 8 din cod.

489

2.2.2. Nereguli care nu dau naştere la datorii

Neregulile (evident altele decât sustragerea) care au

rămas “fără consecinţe reale asupra funcţionării

regimului” nu duc la naşterea unei datorii. Aceste

dispoziţii lasă de altfel fiecărei părţi contractante grija

de a identifica, după caz, situaţiile la care scutirea se

aplică şi deci de a le limita.

Art.26 apendice

1 convenţie

Art.356 DAC

2.2.2.1. Condiţii generale de scutire de la naşterea

datoriei

O asemenea scutire nu se poate lua în calcul, în

cazul neexecutării unei obligaţii antrenate de

utilizarea regimului sau de neîndeplinirea unei condiţii

fixate pentru plasarea mărfurilor sub regim, decât

dacă neregula în cauză :

- nu constituie prin nimic o tentativă de sustragere de

la regim ;

- nu implică o neglijenţă manifestă din partea celui

interesat.

Ar putea fi vorba de o neglijenţă manifestă dacă, de

exemplu, ţinând cont de experienţa sa profesională,

de caracterul mai mult sau mai puţin evident al

obligaţiilor /condiţiilor de respectat şi de eventualele

sale angajamente (mai ales în cadrul unei operaţiuni

simplificate), cel în cauză nu a făcut totul pentru a

evita nerespectarea obligaţiilor sale sau dacă el

comite de manieră repetată aceeaşi neregulă.

-permite îndeplinirea a posteriori a formalităţilor

necesare pentru a regulariza situaţia.

Forma acestei “regularizări” trebuie să ţină cont de

natura obligaţiei sau de condiţia care nu a fost

respectată.

Art.114 (1) alin2

apendice 1

2.2.2.2. Identificarea situaţiilor

Revine fiecărei părţi contractante, chiar dacă au fost

490

convenţie

Art.204(1)

alin2.DAC

îndeplinite condiţiile generale de scutire, să limiteze

aceste scutiri la anumite situaţii- cele care trebuie

totuşi identificate în prealabil. 3)

2.2.3. Momentul naşterii datoriei

În virtutea articolului 114, paragraful 2, pct.b),

Apendicele I la convenţie (articolul 204,paragraf 2 din

cod) ;

- în caz de neexecutare a uneia din obligaţiile

antrenate de utilizarea regimului, datoria se naşte

în momentul când această obligaţie înceteaza de

a fi îndeplinită.

3) Pentru Comunitate, articolul 859 din DAC conţine o

listă exhaustivă de nereguli, în sensul articolului 204,

paragraful 1, din cod, care sunt considerate- sub

rezerva respectării condiţiilor generale de scutire- ca

rămânând fără consecinţe reale asupra funcţionării

corecte a regimului vamal. Dacă una din obligaţiile

impuse prin utilizarea regimului de tranzit comunitar

nu a fost observată, mărfurile au fost prezentate

intacte la biroul de destinaţie şi operatorul nu este

vinovat de nici o neglijenţă manifestă, nu există nici

un motiv valabil de a susţine că s-a născut o datorie

vamală. De fapt, mărfurile sunt tot la dispoziţia

autorităţilor vamale.Ele pot primi o destinaţie vamală

şi interesele financiare în joc nu sunt cu nimic

ameninţate.

Pentru mărfurile plasate sub regimul de transit

comunitar, articolul 859 din DAC prevede o scutire în

condiţiile următoare:

1. mărfurile plasate sub regim au fost prezentate

intacte la biroul de destinaţie;

2. biroul de destinaţie a fost în măsură să verifice că

mărfurile au primit o destinaţie vamală sau au fost

plasate în deposit temporar la sfârşitul operaţiunii de

transit; şi

3. când termenul fixat la articolul 356 din DAC nu a

fost respectat şi paragraful 3 al art susnumit nu se

aplică, iar mărfurile au fost totuşi prezentate la biroul

491

de destinaţie într-un termen rezonabil.

În practică, nu este totdeauna uşor de identificat

momentul la care neregula s-a produs. Când

momentul nu se poate preciza , ne vom referi la

momentul când neregula a fost constatată.

- Datoria se naşte în momentul plasarii mărfurilor

sub regim când se constată ulterior o neregulă la

una din condiţiile reieşite din plasarea mărfurilor

sub regimul respectiv.

2.2.4. Debitori

În virtutea articolului 115, paragraful 2, Apendicele I

Convenţie (articolul 204, paragraful 3 din cod),

debitorul este :

- în cazul neexecutării uneia din obligaţiile

antrenate de utilizarea regimului, persoana care

trebuie să execute aceste obligaţii.

Este vorba de principalul obligat după articolul 4

paragraful 1 apendice 1 la Convenţie, dar poate fi

vorba în mod egal de transportator sau de

destinatarul mărfurilor (articolul 4 paragraful 2

apendice 1 din Convenţie articol 96 paragraf 2 din

cod).În toate cazurile, determinarea debitorilor

depinde de natura obligaţiei specifice care a dus la

neregulă sau de termenii dispoziţiei care crează

obligaţia.

- în caz de nerespectare a uneia din condiţiile

fixate prin plasarea sub regim, persoana care

trebuie să respecte aceste condiţii.

În acest caz, debitorul va fi principalul obligat,

singurul dator să respecte condiţiile prealabile

plasării, inclusiv în cadrul operaţiunii simplificate.

Dacă plasarea implică totuşi respectarea condiţiilor

de o terţă persoană, aceasta va fi deasemenea

considerată ca debitor.

2.3. Nu se naşte datorie în caz de distrugere totală

sau pierdere iremediabilă a mărfurilor

492

Articolul 114(3)

apendice I la

convenţie

Art.206(1) Cod

vamal

Nici o datorie nu se va naşte dacă cel interesat aduce

probe că neexecutarea obligaţiilor sale :

- rezultă din distrugerea totală sau pierderea

iremediabilă a mărfurilor ( adică acestea devin

inutilizabile)

- este datorată unei cauze depinzând de însăşi

natura mărfii ( evaporare naturală, …) sau ca

urmare a unui caz fortuit sau de forţă majoră, sau

- este consecinţa unei autorizaţii a autorităţilor

competente83

3. Recuperarea datoriei

3.1. Determinarea autorităţii competente pentru

recuperare

3.1.1. Autoritatea competentă pentru recuperare

Articolul 116(2)

Apendice 1 la

convenţie

Articolul 215(3)

Cod vamal

Determinarea autorităţii competente pentru acoperire

este fundamentală pentru buna gestionare a

regimului şi a consecinţelor sale la nivel financiar.

Autoritatea competentă este cea a ţării unde datoria

este născută sau se consideră a fi născută.

Această competenţă este valabilă pentru acoperirea

drepturilor vamale ca şi a altor impuneri. Este vorba

totuşi de o competenţă iniţială susceptibilă de a fi

repusă în cauză dacă determinarea locului naşterii

datoriei este rezultatul unei prezumţii şi dacă locul

unde s-au produs efectiv faptele care au dat naştere

datoriei va fi determinat ulterior. Intr-un asemenea

caz, consecinţele vor fi totuşi diferite după cum vor fi

implicate mai multe părţi contractante sau doar state

membre ale Comunităţii ( conf.paragraf 3.3.)

3.1.2. Locul naşterii datoriei

3.1.2.1. Locul unde se produc faptele care dau

naştere datoriei

Articolul 116(1)

Apendicele I

Convenţie

Depinde în principiu de identificarea locului unde s-

au propus în mod real faptele care au dat naştere

datoriei .

83

In dreptul comunitar, distrugerea este o destinaŝie vamală autorizată: vezi art.182 din cod.

493

Articolul 215 (1)

Primul alineat

Cod Vamal

Reglementarea nu se pronunţă asupra mijloacelor

pentru această identificare. Ea poate deci să fie

asigurată prin orice mijloc, astfel încât să fie probator

pentru autoritatea ţării respective (constatări ale

vămii, documente prezentate de principalul obligat).

Articolul 116(1)

b) apendice 1 la

Convenţie

Articolul 215(1)

alin.2 Cod Vamal

Articolul 116(1)

c) apendice 1

Convenţie

Articolul 215(1)

alin.3 Cod Vamal

În funcţie de faptele care stau la baza datoriei, locul

de naştere a datoriei va fi deci cel al sustragerii de la

regim, de neexecutare a unei obligaţii sau de

neîndeplinire a unei condiţii pentru plasament. În al

treilea caz şi ţinând cont de ceea ce a fost spus mai

înainte privitor la efectul unei asemenea

neîndepliniri, locul (ca şi momentul) de naştere a

datoriei va fi în principiu cel al plasamentului

mărfurilor sub regim.

O asemenea identificare nu este totuşi întotdeauna

posibilă. De aceea legislatorul a prevăzut recursul la

prezumţii pentru a determina locul de naştere a

datoriei când locul real nu poate fi determinat, ştiind :

- locul unde autorităţile competente constată că

marfa se găseşte într-o situaţie care dă naştere la

datorie ;

- în ultimă instanţă, un loc determinat prin

referinţă la ultima ţară de intrare unde un aviz de

trecere a fost prezentat, sau, în lipsă, la ţara de

care depinde biroul de plecare.

3.1.2.2. Locul unde autorităţile competente

constată că mărfurile se găsesc într-o situaţie

dând naştere unei datorii

Această constatare implică faptul că marfa se

găseşte la dispoziţia autorităţii. Simpla constatare a

existenţei unei datorii, fără să se ştie unde se găseşte

marfa, nu poate fi suficientă pentru a stabili

competenţa, aceasta pentru a evita ca mai multe

autorităţi să vină a constata că o anumită datorie s-a

născut în jurisdicţia proprie.

Art.116(1) c)

apendice 1

Convenţie

Articolul 215(1)

alin.3 Cod

3.1.2.3. Locul determinat în lipsă

Regula de determinare a locului prevăzută va

funcţiona dacă, la sfărşitul unui termen de zece luni

de la acceptarea declaraţiei de tranzit, locul de

naştere a datoriei nu poate fi determinat, nici prin

referinţă la locul unde s-au produs în mod real

494

Vamal

Articolul 450bis

DAC

faptele, nici prin referinţă la constatarea autorităţilor

că mărfurile se găsesc într-o situaţie care naşte

datorii.

Aplicarea acestei reguli este direct legată de

rezultatele (sau absenţa rezultatelor) procedurii de

cercetare la sfărşitul termenului de zece luni.

La sfârşitul acestui termen, neputându-se determina

un alt loc, datoria se consideră a fi născută :

- în cadrul tranzitului comun :

- fie în ţara de care depinde ultimul birou de intrare

unde a fost emis un aviz de trecere ;

- fie, în lipsă, în ţara de care depinde biroul de

plecare.

Exemple :

-Operaţiune de tranzit comun fără trecere printr-o

ţară terţă ;

[ Comunitate (Germania)- Elveţia- Comunitate

(Franţa)] (Partea IV, capitolul 5, anexa 8.5, sub c))

Situaţia I :

Ultimul aviz de trecere fiind remis la biroul de trecere

la intrarea în Elveţia, această ultimă ţară va fi

considerată ça locul naşterii datoriei .

Situaţia II :

Nefiind găsit nici un aviz de trecere, Germania va fi,

în calitate de ţară de plecare, considerată ca fiind

locul de naştere a datoriei .

- Operaţiune de tranzit comun cu trecere prin

una/mai multe tari terţe

[Comunitate (Polonia) – Ukraina – Comunitate

(Romania)] (Partea IV, ca.5, anexa 8.5, al.d))

Situaţia I:

Un aviz de trecere a fost remis la biroul de trecere la

intrarea în Romania; Aceasta va fi considerata ca loc

de naştere a datoriei.

495

Situaţia II:

Nici un aviz de trecere nu a fost regăsit; Polonia va fi,

în calitate de tara de plecare, considerata ca loc de

naştere a datoriei.

Atenţie: Dacă un aviz de trecere a fost trimis la un

birou de trecere la ieşirea din Comunitate (Polonia), şi

nu la intrarea în Romania, va trebui considerat ca nici

o datorie nu este născuta, eventuala sustragere a

mărfurilor nefiind făcuta sub regimul de tranzit

comunitar ci intr-o tara terţa, pe teritoriul căreia

efectul regimului (şi supravegherea vamala a

autoritatilor competente ale tarii respective) era

suspendat.

- în cadrul tranzitului comunitar:

fie la locul unde marfa a fost plasata sub

regim (statul membru de plecare);

fie la locul unde ea a fost introdusa pe

teritoriul vamal al Comunitatii sub acest

regim suspendat pe teritoriul tarii terţe după

art.93 din Cod (în tranzit comunitar, aceasta

înseamnă, locul unde ea a fost

prezentata la un birou de trecere la intrare,

înainte sa circule sub acoperirea unui titlu

de transport unic via o tara terţa).

Exemple :

- Operaţiune de tranzit comunitar fara trecere printr-

o tara terţa/tara din AELE

[Danemarca-Germania-Franta-Spania] (Partea IV,

capitol 5, anexa 8.5, al.a))

Nu exista birou de trecere; Danemarca va fi, în

calitate de stat membru de plecare, considerata ca

loc de naştere a datoriei.

- Operaţiune de tranzit comunitar cu trecere printr-

una/mai multe tari terţe altele decât tari AELS,

implicând birouri de trecere la plecarea apoi la

sosirea din/în Comunitate

[Comunitate (Slovenia) -

Croaţia/Bosnia/Serbia/Albania – Comunitate

496

(Grecia)] (Partea IV, capitol 5, anexa 8.5, al.b))

Situaţia I:

Un aviz de trecere a fost trimis la biroul de trecere

la introducerea (intrarea) mărfurilor sub regim în

Grecia ; aceasta tara va fi considerata ca loc de

naştere a datoriei.

Situaţia II:

Nici un aviz de trecere nu a fost regăsit; Slovenia

va fi, în calitate de tara de plecare, considerate ca

loc de naştere a datoriei.

Atenţie : Dacă un aviz de trecere a fost remis la

biroul de trecere la plecarea din Slovenia, şi nu la

intrarea în Grecia, va trebui considerat ca nici o

datorie nu este născuta, eventuala sustragere a

mărfurilor nefiind făcuta sub regimul de tranzit

comunitar ci intr-o tara terţa, pe teritoriul căruia

efectul regimului (şi supravegherea vamala a

autoritatilor competente ale tarii respective) era

suspendat.

3.1.3 Schimbul de informaţii şi cooperarea în

vederea încasării

3.1.3.1. Schimbul de informaţii

Cu excepţia cazului în care locul efectiv unde s-a

produs faptul (sustragerea, neexecutareaunei obligaţii

sau neobservarea unei condiţii), caz în care naşterea

datoriei poate fi determinata imediat şi fara echivoc,

determinarea de către autoritatea competenta este

rezultatul prezumţiilor.

Tarile trebuie deci sa acorde asistenta mutuala, nu

numai în stadiul de încasare propriu-zisa, ci şi mai

intai înainte de calcularea de către autoritatea

competenta pentru aceasta. Aceasta are loc printr-o

folosire eficace a procedurilor de informare despre

principalului obligat, înainte ca regimul sa se încheie,

ca şi despre procedurile de cercetare (Partea IV,

capitol 5, paragraf 4)

497

Aceasta asistenta trebuie, de altfel, sa fie urmărita de

autoritatea competenta determinata pentru încasare.

Aceasta din urma trebuie sa informeze biroul de

plecare şi biroul de garanţie în legătura cu datele

obţinute ca urmare a acţiunii de încasare. În final ea

le va comunica toate actele juridice importante

referitoare le derularea acţiunii de încasare (acte de

urmărire, acte de executare, acte de plata).

Lista autoritatilor competente în materie de încasare

din fiecare tara, intre care trebuie sa se efectueze

schimbul de informaţii, figurează în anexa 8.1.

Un astfel de schimb de informaţii este în mod vădit cu

atât mai necesar când autoritatea identificata ca şi

competenta pentru încasare nu este autoritatea tarii

de plecare, competenta pentru demararea şi

urmărirea procedurii de cercetare. Este important, în

acest caz, pe de-o parte ca autoritatea care a

demarat procedura de cercetare sa poată garanta ca

eventualele sale rezultate sunt efectiv considerate

(luate în calcul)la nivelul determinării autoritatii

competente pentru încasare. Aceasta, în special,

pentru a evita un cumul de acţiuni pentru încasarea

aceleiaşi datorii sau întârzieri în notificările

debitorului şi garanţiei care ar putea conduce la

pierderi de resurse. Trebuie sa fie, de asemenea, pe

de alta parte, Dacă autorităţile tarii de destinaţie sau

ale unei tari de trecere estimează ca dispun – când

este cazul. Înainte chiar/sau independent de primirea

unui aviz de cercetare – de elemente (dovezi de fapte

a originii datoriei sau descoperirea mărfurilor în

situaţia de naştere a unei datorii) care le-ar permite

sa stabilească competenta lor pentru încasare.

3.1.3.2. Rolul esenţial al autoritatii competente din

tara de plecare

În scopul determinării fara echivoc care este

autoritatea competenta pentru încasare, după o

perioada de 10 luni, autoritatea competenta din tara

de plecare trebuie sa lanseze procedura de

cercetare, cel puţin sa fie stabilit ca nici o alta tara n-a

498

fost implicata în operaţiunea de tranzit.

Ca lansează sau nu o procedura de cercetare,

autoritatea competenta din tara de plecare adresează

autoritatilor competente pentru încasare exemplarul

nr.5 sau copia exemplarului nr.1 sau un document

echivalent, purtând menţiunea constatărilor efectuate

ca sa permită acestei autoritati sa procedeze la

încasarea datoriei. Acest exemplar al declaraţiei de

tranzit este însoţit de toate celelalte documente utile,

cum ar fi procese verbale, copia avizului de cercetare

TC20, ca şi toate celelalte indicaţii disponibile

referitoare la mărfuri (moneda, cantitatea, valoarea,

etc.), de natura a facilita calculul drepturilor şi altor

impuneri în cauza (conform paragraf 3.2.1.1. « Calcul

totalului datoriei. Ea transmite de asemenea toate

indicaţiile utile referitoare la garanţie, în special în

vederea facilitării acţiunii complementare garantării

(conform paragraf 3.2.2.).

Autoritatea unei tari vizata pentru o operaţiune de

tranzit, având constatata o situaţie care duce la

naşterea datoriei în acea tara în cadrul regimului

(delict de sustragere a mărfurilor în timpul

transportului, nerespectarea unei obligaţii, …),

informează autoritatea tarii de plecare ca este

competenta pentru încasare şi va demara acţiunile

necesare.

Aceasta informaţie, care va fi sau nu legata de o

procedura de cercetare, va trebui sa parvină

autoritatii competente a tarii de plecare înaintea

expirării unui termen de 10 luni începând de la data

acceptării declaraţiei de tranzit, pentru a evita ca

aceasta autoritate sa nu demareze, din partea sa, o

acţiune de încasare. Atunci când procedura de

cercetare a fost demarata, aceasta informaţie este

adăugata pe formularul TC20 sau TC22, adresata în

retur autoritatii competente din tara de plecare.

În schimb, simpla constatare de “lipsuri”, în cursul

transportului sau la destinaţie, fara ca nici locul de

sustragere nici mărfurile sustrase sa poată fi regăsite

(cunoscute), nu permite stabilirea competentei

autoritatii tarii care a procedat la constatare. În acest

caz, autoritatea competenta a acestei tari, din propria

499

sa initiatita sau în cadrul unei proceduri de cercetare,

trebuie sa informeze despre acest fapt autoritatea

competenta din tara de plecare. Aceasta din urma, la

finalul unui termen de 10 luni şi inafara cazului în care

un aviz de trecere la intrarea intr-o alta tara este

regăsit, va fi competenta « prin neprezentare ».

Biroul de plecare informează autoritatea competenta

în materie de încasare cu ajutorul unui aviz de

informare TC24 conform modelului care figurează în

anexa 8.2.

3.2. Procedura de recuperare

3.2.1. Acţiuni împotriva debitorilor

Art. 117 (1),

App.I Conventie

Art. 218(3) CVC

Autorităţile competente demarează acţiunea de

încasare a datoriei (datorie vamala CE : « a se tine

cont de totalul drepturilor ») din momentul în care ele

sunt în măsura sa calculeze totalul datoriei şi sa

stabilească debitorul/debitorii.

3.2.1.1. Calculul totalului datoriei

Acest calcul depinde :

De natura drepturilor şi altor impuneri

constitutive ale datoriei, de luat în

considerare conform operaţiunii de tranzit

avuta în vedere, şi

De alte elemente de taxare de luat în

considerare.

Drepturile şi/sau alte impuneri în cauza vor diferi în

funcţie de regimul de tranzit utilizat şi de condiţiile

(locul) de naştere a datoriei. Pot fi prezentate

următoarele situaţii (eventuale tratamente

preferenţiale la import nu sunt luate în considerare) :

Tranzit comun

Cazul nr.1:

500

Operaţiune de tranzit comun referitor la mărfurile în

libera circulatie intr-o parte contractanta*

*Mărfurile comunitare care fac obiectul unei proceduri

T2 de tranzit comun vor fi luate ca exemplu prin

avantaj, dar acelaşi raţionament este aplicabil

mărfurilor naţionale (integral obţinute sau puse în

libera circulatie) de o alta parte contractanta care face

obiectul, plecând de la aceasta parte contractanta,

unei proceduri T1.

Exemplul 1A:

Procedura T2/livrare intracomunitara [Comunitate –

Elveţia – Comunitate]** (articol 2, paragraf 3 din

conventie)

**Este vorba în mod similar de un tranzit comunitar

intern T2 în sensul art.163, paragraf 2, punct a), din

cod/art.340 patrar, paragraf 2,din RVC.

Dacă evenimentele susceptibile a naşte o

datorie survin in Comunitate : nici un drept nu

este datorat (pentru ca este vorba de mărfuri

comunitare) alte impuneri pot fi datorate

conform regulilor relative la taxele nationale

aplicabile mărfurilor ;

Dacă datoria se naşte în Elvetia : este

datorata în Elvetia (drepturi şi alte impuneri la

import).

Exemplul 1B:

Procedura T2/export [Comunitate – Norvegia]

Dacă evenimentele susceptibile a naşte o

datorie survin in Comunitate : nici un drept nu

este datorat (pentru că este vorba de mărfuri

comunitare) alte impuneri pot fi datorate

conform regulilor relative la taxele naţionale

aplicabile mărfurilor ;

Dacă datoria se naşte în Norvegia : este

datorată în Norvegia (drepturi şi alte

impuneri).

501

Art. 251 (2) si

796 RVC

Exemplul 1C:

Procedura T1/export*** [Comunitate – Elvetia ]

(articol 2, paragraph 2 din convenţie)

***Situaţie similară vizată de art.91, paragraf 1, punct

b), din cod/art.340 pătrar, paragraf 3, puncte a) şi b)

din RVC pentru mărfurile care fac obiectul unor

măsuri la export.

Dacă evenimentele susceptibile a naşte o

datorie survin din Comunitate : nici un drept

nu este datorat (pentru că este vorba de

mărfuri comunitare) alte impuneri pot fi

datorate conform regulilor relative la taxele

naţionale aplicabile mărfurilor dar declaraţia

de export trebuie invalidată şi măsurile legate

de aceasta anulate;

Dacă datoria se naşte în Elveţia : este

datorată în Elveţia (drepturi şi alte impuneri).

Cazul nr.2:

Operaţiune de tranzit comun referitoare la mărfuri din

ţări terţe sau din alte părţi contractante****

****Pentru Comunitate : „mărfurile necomunitare” care

fac obiectul unei proceduri T1 de tranzit comun

(art.91, paragraf 1, punct a), şi art.93 din Cod)

Drepturile şi alte impuneri la import sunt

datorate în ţara unde datoria este născută.

Art. 91(1)(a),

91(2) (a) si 93

CVC

Art. 165 CVC

Art. 419(7) si

Tranzit comunitar şi/sau comun

Cazul nr.1

Operaţiune de tranzit comunitar extern T1 referitor la

mărfuri non-comunitare

Drepturile (datoria vamală) şi alte impuneri la

import sunt datorate în statul membru unde

acestea s-au născut.

Cazul nr.2

502

434(9) RVC

Operaţiune de tranzit comunitar intern T2

Cu excepţia tranzitului comun, este vorba de o

operaţiune de tranzit comunitar intern T2 între două

puncte din comunitate, via o ţară terţă alta decât cele

din AELE. O astfel de operaţiune nu serveşte decât

pentru a apăra statutul comunitar al mărfuri+ lor, fără

a suspenda nici un drept sau altă impunere pentru

Comunitate sau statele sale membre.

Nici un drept nu este datorat în Comunitate,

alte impuneri pot fi datorate conform

regulilor relative la taxele naţionale

aplicabile mărfuri lor.

Cazul nr.3

Operaţiune de tranzit comunitar intern T2F

Nici un drept (datorie vamala) nu este

datorata dar alte impuneri la import sunt

datorate în statul membru unde datoria este

nascuta.

Elementele de taxare de luat în considerare pentru

fiecare din drepturile şi alte impuneri în cauză sunt

cele aferente mărfurilor care fac obiectul declaraţiei

de tranzit, la cota în vigoare la momentul naşterii

datoriei şi în ţara unde ea este născută. Aceste

elemente sunt identificate prin intermediul datelor

care figurează pe declaraţie ca şi informaţiile sau

documentele culese, în special de la alte autorităţi

interesate sau de la principalul obligat (conform

paragraf 3.1.3. „Schimb de informaţii şi cooperare”).

3.2.1.2. Identificare şi solidaritate a debitorilor

Atunci când mai mulţi debitori sunt identificaţi pentru

o aceeaşi datorie, ei sunt ţinuţi cu titlu solidar la plata

totalului acelei datorii. Aceasta înseamnă în particular

că autoritatea competentă pentru încasare poate să

se adreseze fără să distingă unuia sau altuia în

vederea recuperării totalului datoriei şi că plata totală

sau parţială a sumei de către unul dintre debitori

stinge datoria, raţiunea acestei sume şi pentru ceilalţi.

Pentru detalii sunt aplicabile regulile părţilor

contractante.

503

3.2.1.3. Comunicarea la debitor

Totalul datoriei este comunicat debitorului şi achitat

de acesta în modalităţile şi termenele în vigoare între

părţile contractante.

Ca regulă generală, această notificare nu are loc

decât atunci când totul este pregătit pentru lansarea

procedurii de încasare*

*În ceea ce priveşte datoria vamală, aceasta

corespunde momentului de “luare în considerare a

sumei dreptului”, adică din momentul în care

autoritatea competentă pentru încasare este

identificată (într-un termen de 10 luni de la data

acceptării declaratiei de tranzit), debitorul sau

debitorii de asemenea şi suma datoriei calculată.

3.2.2. Acţiune împotriva garantului

3.2.2.1. Responsabilitatea garantului şi eliberarea

sa

Art.118 (1)

apendice I la

conventie

Art.199 (1) CVC

Răspunderea solidară a garantării în privinţa datoriilor

născute la nivelul principalului obligat, clientul sau,

poate fi angajata tot atât timp cât datoria este

susceptibilă a deveni exigibilă, în aceeaşi măsură în

care:

principalul obligat este debitor pentru o

datorie nascută în cadrul unei operaţiuni de

tranzit acoperită de o garanţie furnizată prin

cauţiune,

datoria nu este deja stinsă, în special prin

plata acesteia, sau este încă susceptibilă

de a lua naştere,

totalul datoriei de plată nu depăşeşte totalul

garanţiei prin cauţiune,

cauţiunea nu a fost eliberată de

angajamentele sale, ca urmare a neglijenţei

de notificare de către autoritatea

competentă în termenele prevăzute.

504

Art.118 (3)

apendice I la

convenţie

Art.199 CD

Art.450d,

paragraf 2 RVC

Cauţiunea nu poate fi deci eliberată de

angajamentele sale atât timp cât responsabilitatea sa

poate fi angajată conform menţiunilor precedente.

3.2.2.2. Limita responsabilităţii cauţiunii

Conform paragrafului 2, aliniatul al treilea a actului de

cauţiune (garanţie globală) care figurează în anexa

B4 a apendicelui III de la convenţie (anexa 48 din

DAC), cauţiunea poate, în caz de cereri de plată

succesive, să limiteze responsabilitatea sa la suma

maximă pe care ea a precizat-o. Totodată, această

limită nu se aplică decat operaţiunilor de tranzit

începute în 30 de zile de la primirea cererii de plata

precedentă. Este vorba despre a menţine riscurile

financiare asumate prin cauţiune în limite acceptabile.

De asemenea este vorba de faptul că acoperirea

garanţiei poate fi insuficientă pentru operaţiunile

începute în luna care urmează cererii de plată.

De exemplu :

Actul de cauţiune făcut stabileşte o sumă de

max.50.000 euro. La 15 ianuarie, cauţiunea este

solicitată la plată la o sumă de 40.000 euro şi este

achitata. Ea poate limita responsabilitatea sa la soldul

de 10.000 euro pentru toate operaţiunile de tranzit

începute înainte de 14 februarie. Dacă aceasta

operaţiune este începută înainte sau după 15

ianuarie nu are prea multă importanţă. În mod similar,

data la care are loc primirea cererii de plată nu are

câtuşi de puţin importanţă.

Totusi, cu exceptia anulării garanţiei, cauţiunea este

din nou ţinută la plată la nivelul sumei cerută până la

concurenţa celor 50.000 euro şi primeşte o a doua

cerere de plată pentru o operaţiune de tranzit

începută la 14 februarie sau la o data ulterioară.

505

3.2.2.3. Notificari la cautiune

Art.118 (2)

apendicele I la

conventie

Art.450 patrar (1)

RVC

Atunci când regimul nu a fost verificat cauţiunea

trebuie să primeasca notificare (conform paragrafului

3.1) :

din partea autoritatii competente pentru

incasarea intr-un interval de 12 luni incepand

cu data acceptarii declaratiei de tranzit, de

neverificare a regimului, apoi

din partea autoritatii competente pentru

incasarea intr-un interval de 3 ani incepand de

la aceeasi data, din cauza ca ea este sau va fi

tinuta la plata cu sumele de care raspunde cu

privire la operatiunea de tranzit

comun/comunitar aferenta.

A doua notificare trebuie sa precizeze numarul şi data

declaraţiei de tranzit, numele biroului de plecare,

numele principalului obligat şi totalul sumelor în

cauză.

Autoritatea competentă va remite o copie a cestei

notificări la biroul de garanţie în cauză.

Art.6 (4)

apendice I la

convenţie

Art.342 (2) RVC

În scopul facilitării acţiunii în ce priveşte cauţiunea, se

impune ca aceasta nu numai să fie stabilită la partea

contractantă unde garanţia este constituită dar şi să

fie ales domicilul sau să fie desemnat un mandatar în

fiecare dintre partile contractante implicate în

operaţiune de tranzit comun. Atunci când

Comunitatea este una dintre partile contractante,

cauţiunea trebuie să aleagă domiciliul sau să

desemneze un mandatar în fiecare din statele

membre. În măsura în care autoritatea competentă

pentru încasare nu este întotdeauna cea a ţării unde

garanţia a fost constituită, ea nu dispune neapărat de

informaţii (nume şi adresă) relative la cauţiune sau la

mandatarul din ţara în cauză. Intr-un astfel de caz,

este utilizată scrisoarea de cerere de adresa TC30

(al cărei model figurează în anexa 8.3).

506

3.2.2.4. Informarea cauţiunii în caz de încasare

sau de verificare în vederea incheierii

Art.118 (4)

apendice I la

convenţie

Art.450 patrar (3)

DAC

Atunci când cauţiunea a primit unele notificări

prevăzute în caz de neverificare cu exactitate, ea

este informată de autoritatea competentă pentru

încasare, fie de încasarea datoriei (pe lângă un

debitor) fie de controlul ulterior al regimului.

3.3. Determinarea ulterioara a locului efectiv al

naşterii unei datorii

Art.116 (10)

apendice I la

conventie

Art.215 (1) CVC

Determinarea autorităţii competente ”prin

neprezentare” poate, în unele cazuri să aibă doar un

caracter iniţial şi provizoriu, fără ca, totuşi, aceasta să

repună în cauză regularitatea acţiunilor de încasare

deja demarate.

3.3.1. Proba nouă

Locul unde s-au produs efectiv faptele care au dus la

naşterea datoriei poate uneori să fie descoperit

ulterior, aceasta permitand determinarea unei alte

autorităţi, care va avea competenţa pentru încasare.

Art.117 (4)

Apendicele I la

convenţie

Art.450 tertiar (1)

RVC

Dovada acestui loc poate fi adusă de autoritatea

iniţial determinată ca şi competentă pentru încasare,

prin orice modalitate.

În acest caz, această autoritate adresează fără

întârziere autorităţii competente din locul desemnat

toate documentele utile, incluzând o copie certificată

după dovada prezentată. Revine deci autorităţii astfel

stabilită să solicite primirea cererii şi să indice în 3

luni dacă este competentă pentru încasare având în

vedere documentele şi dovezile primite. În lipsa

răspunsului la cerere în cele 3 luni, autoritatea

determinată iniţial ca şi competentă reia acţiunea de

încasare angajată (demarată)

507

3.3.2. Noua autoritate competentă şi noua acţiune

de încasare

Dacă autoritatea stabilită se declară competentă, ea

angajeaza o noua acţiune de incasare a datoriei.

Aceasta acţiune poate, Dacă este cazul, sa fie

angajata chiar după expirarea termenului de răspuns

de 3 luni, mai ales Dacă verificarea de competenţă

solicită mai mult timp (dar în acest caz şi intre timp,

acţiunea iniţial angajată va fi continuată).

Art. 117 (5)

apendice I la

convenţie

Art.450 terţiar (2)

al doilea aliniat

RVC

Art.450 terţiar (2)

primul aliniat

RVC

Noua autoritate informează imediat autoritatea iniţial

competentă, care suspendă atunci acţiunea de

încasare Dacă aceasta nu a ajuns încă la plata

sumelor în cauză.

Dacă autoritatea iniţial competentă şi cea nouă

aparţin la doua State membre ale Comunităţii,

această nouă acţiune de încasare nu se poate referi

la alte impuneri (diferenţe de teritorialitate fiscală),

acţiunea de încasare a datoriei vamale (acelaşi

teritoriu vamal) nefiind afectată.

În schimb, dacă locurile şi autorităţile implicate

aparţin la două părţi contractante diferite, vor fi în

cauză, pe de-o parte drepturi (teritorialitate vamală) şi

pe de altă parte, alte impuneri (teritorialitate fiscală).

3.3.3. Consecinţe pentru acţiunea de încasare

iniţiala

O dată ce noua încasare a fost efectuată prin noua

autoritate competentă şi dovada acesteia adusă la

autoritatea iniţial competentă, aceasta din urmă:

fie anulează acţiunea de încasare iniţial

angajată, dar care nu a fost încă finalizată (şi

care era suspendată),

fie rambursează sumele deja percepute.

508

4. Cazuri particulare (pro memoria)

5. Excepţii (pro memoria)

509

6. Instrucţiuni naţionale specifice

(rezervat)

510

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei

vamale

8. Anexe

8.1. Lista autorităţilor responsabile pentru

recuperare

8.2 TC24 aviz de informare

8.3 TC30 cerere de adrese

511

Anexa 8.1.

Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare

După cum sunt înscrise, cu următoarele menţiuni :

La Insulele Anglo-Normande :

Când se constată o infracţiune sau a fost comisă o neregulă, sau se consideră că

a fost comisă, într-una din insulele Anglo-Normande, comunicarea trebuie trimisă,

după caz, la una din adresele de mai jos.

La Elveţia :

Biroul vizat sau unul din următoarele birouri centralizatoare :

512

Anexa 8.2

TC 24 TRANZIT COMUN/COMUNITAR

NOTA DE INFORMARE

DETERMINAREA AUTORITATII RESPONSABILE PENTRU RECUPERARE

1. Autoritate solicitanta: Numele si adresa completa: Nr. de inregistrare: Fax/Telex: E-mail/Internet:

2. Autoritate solicitata: Numele si adresa completa:

3. Declaratia de tranzit: Numar: Birou de plecare: Data: Avizul de cercetare TC20 a fost trimis: Da Data: Nr. inregistrare:

4. Autoritatea solicitanta notifica prin prezenta ca autoritatea solicitata va fi responsabila pentru recuperarea datoriei legate de operatiunea de tranzit mentionata mai sus. Aceasta se bazeaza pe urmatoarele fapte: …………………..

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

Urmatoarele documente sunt anexate:.................................................................................... ............................................................................................................................................................................

5. Informatii despre garant:

6. Pentru autoritatea solicitanta:

513

Locul: Data: Semnatura: Stampila

Anexa 8.3

TC 30 GARANTIE PENTRU TRANZIT COMUN/COMUNITAR:

SOLICITARE DE ADRESA (E)

1. Autoritate solicitanta: Numele si adresa completa:

2. Autoritate solicitata: Numele si adresa completa:

3. Certificat de garantie globala nr. Titlu de garantie izolata nr: Numele si adresa principalului obligat: ………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

4. Va rugam sa completati punctele urmatoare si sa ne returnati formularul:

a) Numele si adresa garantului:

..................................................................................……………………………………..

……………………………………………………………….………………………………..

b) Numele si adresa corespondentului garantului in… ........……………………………

………………………………………………………………………………………….………

…(tara biroului care solicita informatiile)……………………………..……………………

……………………………………………………………………………………….

c). Referintele (daca exista) to be quoted in letter to guarantor's correspondent:

...............................................................................................................................

6. Pentru autoritatea solicitanta:

7. Pentru autoritatea solicitata:

514

Locul: Data: Semnatura: Stampila:

Locul: Data: Semnatura: Stampila: