Muşchii gâtului A. Muşchii regiunii laterale: - M. platisma - M. sternocleidomastoidian - M. scaleni: anterior, mijlociu, posterior - M. drept lateral al capului

M. superficiali ai gâtului: - M. digastric - M. stilohioidian - M. milohioidian - M. genitohioidian - M. sternohioidian - M. omohioidian - M. sternotiroidian - M. tirohioidian

B. Muşchii regiunii mediane a gâtului: M. prevertebrali: -M. lung al capului - M. lung al gâtului - M. drept anterior al capului

MUŞCHIUL PLATISMA (muşchiul pielosul gâtului) Originea: - fascia regiunii infraclaviculare şi acromiale - fascia muşchiului marelui pectoral şi a deltoidului InsŢr ia tŢrminal : -fibrele anterioare: rafeul sprahioidian -fibrele posterioare: la nivelul mandibulei, pe linia oblică, pe piele şi ţesuturile subcutanate ale regiunii Ac iunŢa: - când muşchiul ia punct fix pe inserţia de origine: coboară buzele (participă la exprimarea sentimentelor de tristeţe, frică sau dispreţ); - când muşchiul ia punct fix pe inserţia de la nivelul mandibulei: ridică pielea gâtului şi o împinge înainte.

MUŞCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN Originea: - capul medial, sternal

este pe manubriul sternal - capul lateral, clavicular

- la nivelul porţiunii mediale a feţei superioare a claviculei

InsŢr ia tŢrminal : - faţa laterală a

procesului mastoidian; - linia nuchală superioară

MUŞCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN

Ac iunŢa: - contracţia unilaterală a muşchiului determină înclinarea capului de aceeaşi parte - contracţia bilaterală: continuă mişcarea de flexie a capului şi a gâtului începută de muşchiul drept anterior; dacă flexia prealabilă lipseşte muşchiul fixează capul în articulaţia atlantooccipitală realizând extensia - când ia punct fix la nivelul capului participă la ridicarea toracelui.

MUŞCHIUL SCALEN ANTERIOR Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor

transverse ale vertebrelor cervicale C3-C6. InsŢr ia tŢrminal : cele 4 fascicule musculare

formate se unesc şi se inseră pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei I.

MUŞCHIUL SCALEN MIJLOCIU Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor

transverse de la nivelul ultimelor vertebrelor cervicale. InsŢr ia tŢrminal : fasciculele formate se unesc şi se

inseră pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei I. MUŞCHIUL SCALEN POSTERIOR Originea: pe tuberculii posteriori ai proceselor

transverse ale vertebrelor cervicale C5-C7. InsŢr ia tŢrminal : a celor 4 fascicule formate este

pe tubercul de pe faţa superioară a coastei a II-a.

Ac iunŢa: - contracţia unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă - contracţia bilaterală creşte rigiditatea coloanei vertebrale - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt muşchi inspiratori, în inspirul forţat - contracţia scalenilor anteriori participă la flexia capului faţă de coloana vertebrală

MUŞCHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI

Originea: la nivelul procesului transvers al atlasului InsŢr ia tŢrminal : la nivelul procesului jugular al

occipitalului. Ac iunŢa: înclinarea laterală a capului

MUŞCHIUL LUNG AL CAPULUI Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale

vertebrelor C3-C6. InsŢr ia tŢrminal : pe faţa inferioară a porţiunii bazilare a osului

occipital. MUŞCHIUL LUNG AL GÂTULUI Originea: - porţiunii verticale: pe corpurile primelor vertebre toracice şi la

nivelul ultimelor trei vertebre cervicale - porţiunii inferioare: pe corpurile primelor trei vertebre toracale; - porţiunea oblică superioară: porneşte de la tuberculii anteriori ai

proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. InsŢr ia tŢrminal : - porţiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale

C2-C4; - porţiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai

proceselor transverse ale vertebrelor cervicale C5-C6; - porţiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al

atlasului.

MUŞCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI Originea: este pe faţa anterioară a masei laterale şi a

procesului transvers al atlasului. InsŢr ia tŢrminal : este pe procesul bazilar al

occipitalului. Muşchii prevertebrali sunt flexori ai capului şi ai

coloanei cervicale. Muşchii prevertebrali sunt inervaţia de către ramurile

profunde ale plexului cervical.

MUSCULATURA REGIUNII

POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ŞI A CEFEI

Originea: - linia nuchală superioară - protuberanţa occipitală externă - ligamentul nuchal procesele spinoase ale vertebrelor C7-T12 - ligamentul supraspinos toracal

MUŞCHIUL TRAPEZ

InsŢr ia tŢrminal : - superioare: se realizează la nivelul treimii laterale a marginii posterioare şi a feţei superioare a claviculei; - mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului şi a spinei omoplatului; - inferioare: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei omoplatului.

MUŞCHIUL TRAPEZ

MUŞCHIUL TRAPEZ Ac iunŢa: - când ia punct fix pe inserţia medială: ridică umărul (omoplatul) şi îl trage intern - contracţia fasciculului superior determină aplecarea laterală a capului şi rotează capul de partea opusă - contracţia fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat - contracţia fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mişcările de căţărare.

MUŞCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL)

Originea: - faţa externă a ultimelor

trei sau patru coaste - apofizele spinoase ale

ultimelor vertebre dorsale şi lombare

- pe creasta sacrală mediană - pe 1/3 posterioară a buzei

externe a crestei iliace - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului

InsŢr tŢrminal: - la nivelul porţiunii supero-

interne a humerusului.

MUŞCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL)

Ac iunŢa: - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi şi rotator intern al braţului - când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracţionează asupra coastelor şi ajută la mişcarea de ridicare a toracelui (ca în căţărare).

MUŞCHIUL RIDIC TOR AL SCAPULEI (MUŞCHIUL UNGHIULAR)

Originea: - prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale.

InsŢr ia tŢrminal : - la nivelul unghiului supero-intern al omoplatului.

MUŞCHIUL RIDIC TOR AL SCAPULEI (MUŞCHIUL UNGHIULAR)

Ac iunŢa: - când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern şi în sus - când ia punct fix la nivelul omoplatului: muşchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa

Originea. - pe procesele

spinoase ale primelor patru vertebre toracale şi a ultimei vertebre cervicale.

InsŢr ia tŢrminal : - la nivelul marginii

mediale a omoplatului.

MASA MUŞCHILOR ROMBOIZI

Ac iunŢa: - când ia punct fix pe coloană: este de a trage omoplatul intern - concomitent cu bascularea unghiul inferior al omoplatului spre coloana vertebrală - când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana vertebrală spre acesta

MASA MUŞCHILOR ROMBOIZI

MUŞCHIUL DIN AT POSTERIOR ŞI SUPERIOR Originea: nivelul proceselor spinoase ale vertebrei C7

şi ale primelor trei vertebre toracale. InsŢr ia tŢrminal : la nivelul feţei externe a coastelor

de la 2 la 5. Ac iunŢa este de a ridica coastele, intervenind în

inspir MUŞCHIUL DIN AT POSTERIOR ŞI INFERIOR Originea: la nivelul ultimelor două procese spinoase

toracice şi a primelor două lombare InsŢr ia tŢrminal : prin patru digitaţii pe feţele

externe ale ultimelor patru coaste. Ac iunŢa: coboară coastele fiind un muşchi expirator.

MUŞCHIUL SPLENIUS Originea: fascicule care se inseră pe:

• jumătatea inferioară a ligamentului nuchal • procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale şi ale primelor 4-5 vertebre toracale • ligamentele interspinoase

InsŢr ia tŢrminal :

• pentru splenius al capului: la nivelul jumătăţii laterale a linei nuchale şi pe faţa laterală a mastoidei • pentru splenius al gâtului: pe vârful proceselor transverse ale atlasului şi axisului

Ac iunŢa:

• contracţia bilaterală determină extensia capului • contracţia unilaterală determină înclinarea capului de aceeaşi parte

MUŞCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE Planul III muscular Origine:

- la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor lombare - pe creasta sacrată mediană; - pe faţa posterioară a sacrumului; - pe creasta iliacă; - pe fascia toraco-lombară.

InsŢr ia tŢrminal : - coloana latŢral : leagă bazinul de coaste, coastele între ele: muşchiul ilio-costal: m. iliocostalis - coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste şi de procesele transverse: muşchiul longissimus sau lungul dorsal - coloana mŢdial : solidarizează bazinul cu procesele spinoase şi procesele spinoase între ele: muşchiul spinal (m. spinalis). Ac iunŢ: masa musculară, în totalitatea ei, participă la: -extensia capului şi a trunchiului - asigurarea menţinerii poziţiei verticale a corpului.

MUŞCHIUL TRANSVERSOSPINOS Planul IV muscular Muşchiul transverso-spinos este format din fascicule musculare dispuse între procŢsul transvŢrs al unŢi vŢrtŢbrŢ şi procŢsul spinos supraiacent. Se formează astfel două coloane musculare dispuse de o parte şi de cealaltă a coloanei vertebrale. După modul în care fasciculele musculare trec până la un proces spinos supraiacent, mai îndepărtat sau mai apropiat, se descriu: - muşchiul semispinal, cel mai superficial; are fascicule ce trec peste 4 vertebre: muşchiul semispinal toracic, cervical şi al capului; - muşchii multiţizi au aceeaşi direcţie ca şi cei descrişi mai sus; sunt muşchi care acoperă şanţurile vertebrale de la nivelul sacrumului şi până la nivelul axisului; - muşchii rotatori sunt situaţi în planul cel mai profund; ei fac legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar peste o vertebră.

Planul muscular V este cel care se găseşte cel mai profund: 1. muşchii intŢrspinoşi 2. muşchii intŢrtransvŢrsari 3. muşchii rotatori ai capului: - muşchiul marele drept posterior al capului - muşchiul micul drept posterior al capului Ambii au acţiune de extensia capului (când se contractă bilateral) şi îl rotează de partea care a intrat în acţiune (contracţia unilaterală înclină capul) - oblicul inferior al capului - cel mai puternic rotator al capului, întoarce faţa de aceeaşi parte cu muşchiul care a realizat contracţia - oblic superior al capului - extensor al capului, înclină capul lateral, roteşte capul şi duce faţa de partea care a intrat în contracţie); 4. muşchii sacro-coccigieni

MUŞCHII TORACELUI Muşchii proprii ai toracŢlui sunt dispuşi la nivelul

coastelor

MUŞCHII INTERCOSTALI În spaţiul intercostal se descriu câte doi muşchi

intercostali: unul intern şi altul extern, mai scurţi decât lungimea spaţiilor pe care le ocupă; se continuă prin lame aponevrotice intercostale, externe şi interne.

Muşchii intŢrcostali ŢxtŢrni se inseră pe buza externă a

două coaste vecine. Direcţia fibrelor este oblic de sus în jos şi dinapoi

înainte. Muşchii intŢrcostali intŢrni au dispoziţie inversă celor

precedenţi.

Ac iunŢa: - muşchilor intercostali externi: este de ridicători

ai coastelor (inspiratori); - muşchilor intercostali interni: este de expiratori

(coboară coastele); - ambele grupe de muşchi sunt importanţi în

dinamica cutiei toracice.

MUŞCHII INTERCOSTALI

MUŞCHII SUBCOSTALI

Originea acestor muşchii se găseşte pe faţa medială a unei coaste aproape de unghi şi apoi pe faţa medială a

celei de a II-a sau a III-a coaste subiacente.

Sunt consideraţi muşchi rudimentari fără acţiune.

MUŞCHII SUPRACOSTALI (RIDIC TORI AI COASTELOR)

Sunt muşchi mici, în număr de 12 perechi, dispuşi în

spatele muşchilor intercostali externi, de la procesele transverse la coaste.

Muşchii intervin în inspir.

MUŞCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI

(TRIUNGHIULARUL STERNULUI)

Este un muşchi care ocupă faţa profundă a plastronului sterno-costal.

Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la nivelul feţei posterioare a procesului xifoidian şi a corpului sternului.

De la origine fasciculele devin divergente şi se insŢr

terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV.

Ac iunŢa este redusă, participând la respiraţie.

MUŞCHIUL SUBCLAVICULAR

Originea: - la nivelul primei coaste InsŢr ia tŢrminal : - la nivelul mijlocului feţei inferioare a claviculei. Ac iunŢa: este de coborâre a claviculei şi a umărului; de protecţie a plexului brahial.

Muşchii comuni ai toracŢlui şi mŢmbrŢlor superioare

Originea - fasciculul superior: pe jumătatea medială a marginii anterioare a claviculei - fasciculul mijlociu, sternocostal: de pe faţa anterioară a sternului şi de pe cartilajele primelor 6 coaste adevărate; - fasciculul abdominal: la nivelul tecii dreptului abdominal.

InsŢr ia tŢrminal se realizează printr-un tendon comun celor trei fascicule la nivelul culisei bicipitale a humerusului.

MUŞCHIUL MARE PECTORAL

MUŞCHIUL MARE PECTORAL

Acţiunea: - când ia punct fix la nivelul toracelui muşchiul realizează adducţia braţului, mai ales când acesta este la orizontală - participă la proiecţia anterioară a umărului - realizează rotaţia internă a braţului - când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în sus (mişcarea de căţărare) - este muşchi auxiliar în inspir.

Originea: - realizează prin trei digitaţii de pe feţele antero-laterale ale coastelor III, IV şi a V-a. InsŢr ia tŢrminal : - comună pentru cele trei fascicule formate şi se găseşte la nivelul marginii mediale a procesului coracoid al omoplatului.

MUŞCHIUL MIC PECTORAL

MUŞCHIUL MIC PECTORAL Ac iunŢa: - când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid şi coboară umărul în jos şi înainte - este auxiliar în mişcările de basculare ale omoplatului - când ia punct fix la nivelul procesului coracoid: este muşchi inspirator

MUŞCHIUL DIN AT ANTERIOR

Muşchiul prezintă trei porţiuni: - una, de la nivelul feţei externe a primelor două coaste la unghiul superior al omoplatului - a doua, reprezentată de trei digitaţii ce pornesc de pe faţa externă a coastelor II-IV şi se termină pe marginea medială a scapulei - o porţiune inferioară care porneşte de la nivelul feţei externe a coastelor V-X şi ajunge la nivelul unghiului inferior al omoplatului.

Ac iunŢa: - când ia punct fix la nivelul toracelui: proiectează omoplatul înainte şi lateral - când muşchiul ia punct fix la nivelul omoplatului: ridică coastele participând la respiraţie - intervine în fixarea scapulei pe peretele posterior al toracelui

MUŞCHIUL DIN AT ANTERIOR