76
Cap. 7: Instituţii, servicii şi structuri de Cap. 7: Instituţii, servicii şi structuri de sprijinire a familiei bazate pe şcoală şi sprijinire a familiei bazate pe şcoală şi comunitate comunitate 7.1. Forme de organizare şi structuri. 7.2. Centrele de informare şi consiliere a familiei. 7.3. Centrele de zi. 7.4. Tipuri de structuri existente 7.5. Exemple 7.5.1. Centre de zi preşcolare de prevenire a instituţionalizării 7.5.2. Centrele de criză pentru preşcolari 7.5.3. Centrele de zi pentru copiii şcolari 7.5.4. Centrele de zi pentru copiii cu CES 7.5.5. Centrele de resurse pentru părinţi OBIECTIVELE CAPITOLULUI La finele acestui capitol cititorul va fi capabil să: - să descrie structurile existente pentru a sprijini funcţia educativă a familiei;

7. Servicii, relatii, institutii.doc

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Cap. 7: Instituţii, servicii şi structuri deCap. 7: Instituţii, servicii şi structuri de

sprijinire a familiei bazate pe şcoală şisprijinire a familiei bazate pe şcoală şi

comunitatecomunitate

7.1. Forme de organizare şi structuri.

7.2. Centrele de informare şi consiliere a familiei.

7.3. Centrele de zi.

7.4. Tipuri de structuri existente

7.5. Exemple

7.5.1. Centre de zi preşcolare de prevenire a instituţionalizării

7.5.2. Centrele de criză pentru preşcolari

7.5.3. Centrele de zi pentru copiii şcolari

7.5.4. Centrele de zi pentru copiii cu CES

7.5.5. Centrele de resurse pentru părinţi

OBIECTIVELE CAPITOLULUI

La finele acestui capitol cititorul va fi capabil să:

- să descrie structurile existente pentru a sprijini funcţia educativă a familiei;

- să precizeze elementele unui Centru pentru informarea şi consilierea

părinţilor;

- să descrie un Centru de zi,

- să elaboreze planul de organizare a unui centru de zi care oferă servicii

copiilor şi părinţilor;

- să identifice resursele necesare pentru proiectarea şi organizarea unui

Centru pentru părinţi

- să facă diferenţa între viaţa de familie şi viaţa într-o instituţie.

Page 2: 7. Servicii, relatii, institutii.doc
Page 3: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.1. Forme de organizare şi structuri pentru a sprijini socio-7.1. Forme de organizare şi structuri pentru a sprijini socio-

educaţional părinţiieducaţional părinţii

După descrierea intervenţiilor în favoarea părinţilor cea mai acută întrebare

devine: Unde se pot derula programele de informare, educare şi consiliere a părinţilor ?

Pornind de la ideea că sprijinul acordat părinţilor pentru a-şi creşte mai bine copiii este

atât social cât şi educaţional, ne vom referi în acest capitol la structurile create pentru a

întări rolurile parentale şi a construi relaţii optime între părinţi şi copii. După ce am

precizat şi argumentat că nici o instituţie, cât de bună ar fi ea, nu poate înlocui familia,

revenim aici pentru a detalia câteva din acela modalităţi şi programe prin care sunt

sprijiniţi părinţii.

În funcţie de condiţiile de dezvoltare, opţiunea de program dar şi de dezvoltare a

politicilor socio-educaţionale, există mai multe forme de organizare şi structuri care

acordă sprijin familiilor. Putem astfel identifica trei forme de structuri instituţionale:

1. Centre separate, aflate în comunitate, de obicei pe langa o instituţie de tip

asistenţă socială sau educaţională sunt:

Centre de sprijin/suport pentru familie

Centre de informare şi consiliere,

Centre de resurse pentru părinţi

2. Camere special amenajate, (colturi, cabinete, centre) în interiorul unei

instituţii de plasament, de îngrijire a copilului sau într-o şcoală.

3. Asistenta speciala itinerantă este de tip social, educaţional, juridic, medical,

etc.

Aplicaţii:Aplicaţii: Argumentaţi importanţa celor trei forme de structuri instituţionaleşiArgumentaţi importanţa celor trei forme de structuri instituţionaleşi

necesitatea existenţei tuturor trei. necesitatea existenţei tuturor trei.

Precizaţi modalitatea în care ar putea fi eficientizată relaţionarea dintrePrecizaţi modalitatea în care ar putea fi eficientizată relaţionarea dintre

familie şi fiecare dintre cele trei forme de structuri instituţionale prezentate. familie şi fiecare dintre cele trei forme de structuri instituţionale prezentate.

Page 4: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.2. Centrele de informare şi consiliere a familiei sau Centrele7.2. Centrele de informare şi consiliere a familiei sau Centrele

de informare şi consiliere pentru părinţide informare şi consiliere pentru părinţi

Vom prezenta în continuare trei din formele cele mai cunoscute şi eficiente de

educaţie a familiei şi copilului aflat în situaţii dificile.

Centrele de informare şi consiliere sunt centrate pe activităţi de informare

şi formare a părinţilor;

Centrele de zi, se refera la servicii pentru sprijinirea directa a copiilor şi a

familiei;

Centrele de resurse pentru părinţi sunt forme de sprijin a familiei,

organizate cu precădere în cadrul institutiilor care au funcţii de educaţie.

Începem cu Centrele de informare şi consiliere a familiei sau pentru părinţi.

Pentru a le prezenta vom urmari ca puncte de reper: structura, functiile interventiei, locul

unde se organizeaza, beneficiarii, profesionistii implicaţi şi tipurile de activitati derulate.

7.2.1. Structura.7.2.1. Structura.

Centrele de informare şi consiliere a familei sau a părinţilor sunt structuri de

sprijin şi intervenţie pluridisciplinara în favoarea sprijinirii cresterii, dezvoltarii şi

educarii copiilor.

Intervenţia specifica în aceste structuri realizeaza o tripla functie:

Informare

Formare.

Orientare.

Dimensiunile activitatilor se refera la:

prevenirea situatilor de risc ale copilariei

rezolvarea problemelor familiei legate de cresterea şi educarea copiilor

dezvoltarea competentelor de parteneriat educaţional intre institutiile sociale

care au functii educative, familie, şcoală, comunitate.

Caracteristica principala a abordarii activitatilor cu familia în Centrele de

informare şi consiliere pentru familie sau pentru părinţi este parteneriatul educaţional.

Page 5: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Centrul promoveaza cunoaşterea detaliata şi preventiva a problemelor cu care se

confrunta familia în procesul educaţional şi colaborarea şi cooperarea intre institutiile

comunităţii pentru a o sprijini.

Acest gen de structuri nu pot exista de sine statator ci alaturi de o institutie care

are pioritar obiective socio-educative. De aceea propunem cea mai buna amplasare

situarea pe langa o şcoală. Se dezvoltă acest tip de structuri şi ca servicii oferite familiei

în asitenţa şi protecţia copilului. În acelasi timp este important ca centrul să fie deschis şi

flexibil ca structura. Să ofere servicii nu numai populatiei şcolare şi familiilor şcolii

respective, ci şi intregii comunităţi din imprejurimi. Este o forma de organizare care

presupune promovarea parteneriatul în comunitate.

Intervenţia în directia familiei, ca acţiune educaţională participa la transmiterea

unor norme şi realizeaza un anumit control social.

Sintetizând, centrele de informare şi consiliere a familiei sunt:

structuri deschise de sprijin în educaţie pentru copil şi familie

modele de parteneriat

liant al influenţelor educative intre agentii educationali în comunitate

structuri dependente de o institutie din comunitate, de preferinta de şcoală.

structuri cu o relativa independenta determinata de specificul actiunilor,

orarul diferit de al şcolii şi publicul beneficiar

institutii de formare continuua.

forme de educaţie nonformala, permanenta.

Aplicaţii:Aplicaţii: Argumentaţi necesitatea stabilirii unui parteneriat educaţional şi precizaţiArgumentaţi necesitatea stabilirii unui parteneriat educaţional şi precizaţi

componenţa acestuia şi rolul fiecărei componente. componenţa acestuia şi rolul fiecărei componente.

Exemplificaţi prin raportare la activităţi concrete cele trei funcţii deExemplificaţi prin raportare la activităţi concrete cele trei funcţii de

intervenţie specifică precizate anterior. intervenţie specifică precizate anterior.

Page 6: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.2.2. Unde se organizeaza 7.2.2. Unde se organizeaza

Centrele de informare şi consiliere a familiei se organizează pe langa o şcoală sau

alta institutie din comunitate care manifesta deschidere pentru acest tip de activitati.

Pentru a putea fi constituite şi a desfasura eficient activităţile:

trebuie să se manifeste interes şi deschidere din partea directiunii

şcolii/institutiei şi a cadrelor didactice;

să existe spatiul necesar amplasarii unei structuri cu o relativa independenta-

în desfasurarea orarului şi organizarea activitatilor;

şcoală/institutia să fie astfel amplasata, ca vecinatate şi problematica socio-

culturala şi educativa, incat să justifice intervenţia de sprijin.

7.2.3. Beneficiarii7.2.3. Beneficiarii

Beneficiarii acestui tip de servicii sunt părinţii şi copiii. Desi în mod explicit

centrul se adreseaza familiilor, deci cu precadere părinţilor, activităţile desfasurate aici

trebuie să-i presupuna şi pe copiii.

Serviciul se adreseaza tuturor părinţilor.

Cu alte cuvinte, familiile cu copii pot primi sprijin socio-educativ prin aceste

centre. Ne referim şi la bunici, unchi, frati mai mari sau alte rude care acceptă să participe

la activitati în numele părinţilor.

Din cadrul familiilor ne ocupam de familiile cu copiii.

Putem distinge urmatoarele categorii în cadrul publicului larg format din familii:

1. Părinţii de origine socio-economica defavorizată, tinand seama ca situaţiile

de risc în şcoală şi în educaţie în general apar cu precadere în asemenea familii;

2. Părinţi aflati în situaţii critice care influenţează exercitarea

responsabilitatilor lor în privinta copiilor şi prezinta risc crescut pentru cresteea şi

dezvoltarea copiilor:

divortati;

bolnavi cronici;

părinţi vitregi;

părinţi someri aflati la pragul saraciei;

Page 7: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

părinţi saraci;

părinţi adoptivi;

părinţi singuri/familii monoparentale.

3. Părinţii copiilor cu cerinte educative speciale (deficiente, handicapuri,

tulburări şi dificultăţi specifice, copii cu performante superioare şi supradotati, etc.)

tinand sema ca tot mai mult şcoală obişnuită se deschide integrării , normalizării şi chiar

incluziunii.

4. Părinţii copiilor care intampina dificultăţi de adaptare şcolară

dificultăţi şi tulburări de învăţare, atentie, maturizare, etc.

tulburări de comportament;

eşec şcolar;

absenteism şcolar;

abandon şcolar;

5. Părinţii obişnuiţi care:

temporal au nevoie de sprijin;

resimt nevoia unei informări periodice;

au nevoie de perfecţionarea practicilor şi schimbarea percepţiilor despre

educaţie în general şi despre copilul lor în special.

Aplicaţii:Aplicaţii: Descrieţi modalitatea în care centrele de informare şi consiliere a familiei potDescrieţi modalitatea în care centrele de informare şi consiliere a familiei pot

asigura suportul pentru părinţii „obişnuiţi”.asigura suportul pentru părinţii „obişnuiţi”.

Definiţi modalitatea de relaţionare dintre părinţi şi centrele de orientare şiDefiniţi modalitatea de relaţionare dintre părinţi şi centrele de orientare şi

consiliere a familiei şi exemplificaţi rolul şi acţiunile pe care ar trebui să le realizezeconsiliere a familiei şi exemplificaţi rolul şi acţiunile pe care ar trebui să le realizeze

părinţii în cadrul parteneriatului educaţional. părinţii în cadrul parteneriatului educaţional.

7.2.4. Scopul şi obiectivele7.2.4. Scopul şi obiectivele

Scopul. Focusul în problematica familiei, care face obiectul activităţilor centrului,

este copilul şi educaţia.

Trebuie subliniat de la început ca acţiunile socio-educaţionale nu sunt indreptate

să refacă familia cu probleme şi nici să o sprijine material-financiar. Acest tip de

Page 8: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

activităţi, deşi le putem organiza la centru , când există resurse alocate în acest sens, nu

constituie obiectiv prioritar.

Obiectivul fundamental al centrului este să sprijine functia educativa a

familie şi să faciliteze cunoaşterea şi respectarea drepturilor copilului.

Realizarea acestui obiectiv presupune activităţile cu familii care au copii, fie ca

sunt copii natuarali/biologici, adoptaţi sau daţi în îngrijire pe o perioadă.

Obiectivele generale. Obiectivele activitatilor desfasurate în aceasta structura de

sprijin sunt astfel urmatoarele:

1. Informarea şi educaţia părinţilor

2. Sprijinul părinţilor în rezolvarea unor probleme concrete legate de educaţia

copiilor precum şi dezvoltarea practicilor parentale;

3. organizarea şi promovarea parteneriatul educaţional în comunitate, în favoarea

copilului

Obiectivele particulare sunt urmatoarele:

să faciliteze indeplinirea rolurilor educative ale familiei;

să sprijine familia în deciziile şi actiunile referitoare la creşterea, dezvoltarea

şi educaţia copiilor;

să faciliteze parteneriatul activ dintre şcoală-familie şi comunitate;

să dezvolte responsabilităţile paternale;

să ofere modele de practici educaţionale în familie pentu imbunatatirea

climatului socio-afctiv şi educativ din familii;

să dea informatii şi modele de acţiune în rezolvarea diferitelor probleme care

intervin în cresterea copiilor;

să ofere un model de cunoaştere, explicare, aplicare şi respectare a

drepturilor copilului;

să faciliteze cunoaşterea practicilor bune în domeniul cresterii şi educarii

copiilor;

să familiarizeze părinţii cu tehnicile de luare a deciziilor şi să-I

responsabilizeza în acest sens;

să dezvolte tehnici de comunicare eficientă cu părinţii şi de negociere a

obiectivelor educaţionale cu ceilalti agenţi educaţionali şi cu copilul;

Page 9: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

să faciliteze schimburile de idei, practici şi opinii intre părinţi spre a intarii

miscarea părinţilor în favoarea dezvoltarii optime a copiilor;

să analizeze rezultatele actiunilor intreprinse pentru a perfectiona continuu

serviciile oferite familiei cu copii.

Să realizeze modele de programe de informare, educare şi dezvoltare a

practicilor educative în familie şi dezvoltarea competentelor parentale.

să reduca numarul de copii institutionalizati;

să reduca distanta dintre şcoală şi familie şi să ofere peimisele unei

colaborari eficiente;

să intareasca relatia şcoală- familie - comunitate.

Aplicaţii:Aplicaţii: Cum ar trebui definită relaţia şcoală-familie-comunitate pentru asigurareaCum ar trebui definită relaţia şcoală-familie-comunitate pentru asigurarea

suportului optim pentru dezvoltarea copilului? Care ar trebui să fie relaţia dintresuportului optim pentru dezvoltarea copilului? Care ar trebui să fie relaţia dintre

aceşti parteneri?aceşti parteneri?

Precizaţi modalitatea în care profesorii ar putea facilita relaţia şcoală-Precizaţi modalitatea în care profesorii ar putea facilita relaţia şcoală-

familie-comunitate, chiar şi în lipsa unui centru de informare şi consiliere a familiei. familie-comunitate, chiar şi în lipsa unui centru de informare şi consiliere a familiei.

7.2.5. Schimbari şi rezultate asteptate7.2.5. Schimbari şi rezultate asteptate

Referitor la structura schimbarilor preconizate în persoanalitatea părinţilor se

urmareste:

informarea, deci transmiterea unor informatii despre educaţie, copiii lor,

tehnici educative, drepturile copiilor, etc.

formarea unor abilitati şi a unor deprinderi (practici educaţionale);

schimbarea unor perceptii, atitudini şi practici greşite;

promovarea unei imagini de sine pozitive a părinţilor ca formatori şi adulţi

importanţi în viaţa copiilor;

formarea unor atitudini fata de copii, familie şi miscarea părinţilor ca

factor de decizie în politicile sociale şi educaţionale.

Aplicaţii:Aplicaţii:

Page 10: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Analizaţi măsura în care centrele de informare şi consiliere a familiei potAnalizaţi măsura în care centrele de informare şi consiliere a familiei pot

realiza schimbări în structura de personalitate a părinţilor şi schimbarea atitudinală.realiza schimbări în structura de personalitate a părinţilor şi schimbarea atitudinală.

Argumentaţi necesitatea implicării părinţilor în structurarea politicilorArgumentaţi necesitatea implicării părinţilor în structurarea politicilor

sociale şi mai ales educaţionale. sociale şi mai ales educaţionale.

7.2.6. Intervenţia socio-educativa propusa este complexa7.2.6. Intervenţia socio-educativa propusa este complexa

Intervenţia în centrele de informare şi consiliere a familiei este socio-educaţională

de sprijin. Ea se refera la informarea părinţilor, educaţia familiei şi remedierea unor

probleme educaţionale precum şi orientarea actiunilor şi deciziilor de tip educativ. Este

o intervenţie complexa pentru ca se adreseaza atât părinţilor ca principali beneficiari dar

şi copiilor pentru a caror calitate a educatiei este realizate precum şi agenţilor educativi

implicaţi în activitatea cu familia (cadrele didactice în principal).

Intervenţia poate fi solicitată de părinţi, de profesori, de copii, de alti profesionisti,

de membrii comunităţii. Un centru de informare şi consiliere a familiei primeşte

beneficiarii prin următoarele modalităţi:

1. Cererea expresa a beneficiarilor sau a altor persoane.

2. Cheama beneficiarii prin invitaţii directe la domiciliu sau în completarea

activităţilor şcolare.

3. Primeşte părinţi şi membrii ai familiei indrumaţi de cadrele didactice.

4. Primeşte membrii familiei îndrumaţi de alţi profesionişti din comunitate

(psiholog, medic, poliţist, preot, etc.)

7.2.7. Campul interventiei / domeniile socio-educative ale familiei 7.2.7. Campul interventiei / domeniile socio-educative ale familiei

Sunt descrise cel putin şase domenii în care se poate interveni socio-educativ

asupra familie:

1. Procesele educative din familie - practicile şi atitudinile educative predilecte;

2. Relatiile intre diferitii factori/actori/agenţi educationali care actioneaza

asupra copiilor: familia şi şcoală, familia şi alte institutii din comunitate;

3. Formarea părinţilor şi interventiile conduse în directia sprijinirii familiei

în exercitarea functiei educative;

Page 11: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

4. Formarea intervenantilor în actiunile cu familia;

5. interventiile în sprijinul familiilor substitut sau de adoptie precum şi legatura

cu institutiile care ofera posibilitata preluarii copiilor (internate, centre de plasament,

etc.);

6. Analiza politicilor sociale în directia familiei/ forme de stimulare a participarii

familiei la decizii, efectul legislatiei, etc.

Aplicaţii:Aplicaţii: Exemplificaţi prin cel puţin trei activităţi concrete fiecare dintre cele domeniiExemplificaţi prin cel puţin trei activităţi concrete fiecare dintre cele domenii

de intervenţie socio-educativă asupra familiei. de intervenţie socio-educativă asupra familiei.

7.2.8. Nivelurile de intervenţie7.2.8. Nivelurile de intervenţie

Este necesar să stabilim clar, de la inceput, care sunt cauzele care determina

intervenţia asupra familiei. Specificul actiunilor intreprinse în centrele pentru familie este

socio-educativ. Aceasta inseamna ca declansarea unei interventii se realizeaza în functie

de problematica sociala şi educaţională pe care o descrie funcţia educativa a familiei.

Putem determina urmatoarele nivele ( adaptare după Boutin şi During, 1994):

Sustinerea sau sprijinul şi supravegherea

Prevenirea initiala/primara

Prevenirea secundara

Repararea/refacerea

Demersul paleativ

Sustinerea se refera la un prim nivel de acţiune şi presupune ca intervenţia ofera

un prim ajutor fara a face să dispara dificultatea sau problema semnalata. Asa se petrec

lucrurile în cazul unui divort sau a problemei unui parinte care are un copil cu deficienta.

Actvitatile vor fi de empatie, orientare pozitiva dar nu de schimbare.

Supravegherea este ceruta de situaţiile în care problemele semnalate, disfunctiile

care apar, nu sunt cunoscute suficient şi chiar nu se cunaste daca acestea afecteaza sau nu

viata educativa a familiei. Este cazul copiilor maltratati şi al copiilor care provin din

părinţi foarte saraci. Intervenţia poate constă numai din observarea daca aceste lucruri

Page 12: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

exista, influenţează situatia copilului. Numai actiunile de interesare asupra copilului şi

asupra practicilor educative pot fi utile la acest nivel.

Prevenirea primara se refera la acele interventii care incearca să elimine riscul

unei tulburări şi se refera la persoanele care prezinta situaţii de risc. Astfel de interventii

sunt cele care se adreseaza intr-o şcoală de la periferie sau unei categori anume de părinţi

(mame singure sau tati singuri).

Prevenirea secundara se refera la nivelul de acţiune care incearca să evite

agravarea unei probleme. Ea se adreseaza unor persoane care manifesta deja o dificultate.

Aici se incadreaza problemele de eşec şcolar sau abandon şcolar. Daca tulburarea este

profund instalata se vorbeste chiar de un nivel tertiar de prevenire.

Remedierea unei tulburări constituie punctul nodal al multor interventii. Aceasta

tulburare, diagnosticata, necesita un demers curativ, prin ameliorare sau prin

schimbare/modificare a practicilor parentale. În urma interventiei se obtine de la parinte

sau de la grupul familial o alta modalitate de interactiune cu copilul.

Demersul paleativ, constă intr-o situaţie de practici deficitare, cand nu se poate

rezolva problema prin schimbarea atitudinilor sau actiunilor şi se prefera scoaterea

copilului din mediul respectiv şi situarea lui în altul.

Aceste nivele se pot intrepatrunde şi succeda intr-o ordine care apartine

fiecarui caz în parte

Aplicaţii:Aplicaţii: Analizaţi comparativ cele 5 nivele ale intervenţiei şi precizaţi specificulAnalizaţi comparativ cele 5 nivele ale intervenţiei şi precizaţi specificul

fiecăreia dintre ele. fiecăreia dintre ele.

Exemplificaţi prin acţiuni / activităţi concrete ale părinţilor şi ale centrelorExemplificaţi prin acţiuni / activităţi concrete ale părinţilor şi ale centrelor

de informare şi consiliere a familiei cele 5 niveluri de intervenţie. de informare şi consiliere a familiei cele 5 niveluri de intervenţie.

7.2.9. Principiile interventiei socio-educative în favoarea copilului şi a familiei7.2.9. Principiile interventiei socio-educative în favoarea copilului şi a familiei

Intervenţia socio-educativa este caracterizata de urmatoarele principii:

Investigarea se face organizat în cadrul unui proces de evaluare intiala şi

continuua şi se incheie cu o evaluare finala. În evaluare se strang datele necesare pentru

identificarea nevoilor de intervenţie şi orientarea activitatilor viitoare.

Page 13: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Proiectarea predictiva se refera la managementul resurselor de timp şi

informatie în functie de planificarea şi monitorizarea continuua a schimbarilor

preconizate.

Abordarea integrata se refera la maniera deschisa cu adresabilitate maxima

a programelor propuse. Centrul este deschis tuturor membrilor din comunitate şi

strategiile interventiei se adapteza problematicii diferite şi variate a copiilor şi familiilor.

Abordarea sistematica se refera la analiza tuturor factorilor implicaţi în

riscul de dezvoltare şi adaptare a copilului, evitand centrarea numai pe anumite aspecte.

Intervenţia personalizata defineste metoda aleasa în intervenţie şi optiunea

individualizarii ca metoda de lucru.

Parteneriatul educaţional constituie un punct nodal al actiunilor centrului şi

se refera la modalitatile de solutionare a problemelor, de luare a deciziilor şi de acţiune

propriu-zisa în colaborare, cooperare şi unitate intre partenerii persoane fizice

( profesionistii pe de o parte; psihologi, profesori, medici, politisti, preoti, etc., beneficiari

pe de alte parte: copiii, părinţii, alte rude, etc.)şi intre institutiile implicate (şcoală,

familia, dispensarul, politia, biserica, etc.)

Aplicaţii:Aplicaţii: Argumentaţi importanţa proiectării predictive în cadrul intervenţiei socio-Argumentaţi importanţa proiectării predictive în cadrul intervenţiei socio-

educative asupra familiei. educative asupra familiei.

Definiţi rolul părinţilor în intervenţia personalizată şi argumentaţiDefiniţi rolul părinţilor în intervenţia personalizată şi argumentaţi

necesitatea implicării acestora în demersul de intervenţie. necesitatea implicării acestora în demersul de intervenţie.

7.3. Centrele de zi7.3. Centrele de zi

În diferite studii şi documente care orienteaza sfera sprijinului oferit familiei şi

copiilor se specifica existenta Centrelor de zi ca forme de acţiune şi prevenire în sfera

familială.

Page 14: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.3.1. Definitia7.3.1. Definitia

Centrul de zi sprijina funcţile familiei de intreţinere şi educaţie a copiilor şi oferă

asistenţă în situaţiile de risc. Ca structură de sprijin Centrul de zi întăreşte funcţiile

familiei prin asigurarea unor servicii oferite copiilor pe anumite perioade ale zilei.

Centrul de zi este în primul rând un centru de ingrijire care asigură un cadru

adaptat nevoilor individuale pentru copiilor aflaţi în situaţie de risc în cadrul familiilor lor

de origine.

Centrul de zi poate asigura:

Ingrijirea,

Siguranta,

Supravegherea

Dezvoltarea

Educaţia

Există o mare varietate pentru centre de zi. Am putea considera că şi creşele şi

grădiniţele pentru copiii sunt tot centre de zi. Majoritatea acestor structuri dezvoltă

servicii care au în centru rezolvarea unei probleme de tipul: programul educativ al

copilului, supravegherea, situaţiile de neadaptare, dizabiltăţile, etc.

7.3.2. Argumentarea7.3.2. Argumentarea

Centrul de zi isi exercita atributiile în sprijinul copiilor şi familiilor cu scopul de a

promova dreptul de păstrare a relaţiilor familiale în condiţiile în care acestea nu se

pot exercita optimal şi au efecte negative asupra urmaşilor. Părinţii nu au resurse (timp,

situaţie socio-economică, etc.) sunt limitaţi de o boală sau o problemă personală ( plecaţi

la muncă în altă ţară, lipsiţi de libertate, etc.) sau nu reuşesc să gestioneze singuri

problemele legate de dezvoltarea şi şcolarizarea copiilor (abandonul studiilor,

dizabilitatea, etc.) şi să îşi exercite rolurile parentale.

Page 15: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.3.3. Vârsta copiilor7.3.3. Vârsta copiilor

În general, studiile realizate asupra structurilor de intervenţie în aceste situaţii se

refera la trei vârste care trebuie avute în vedere:

1. Preşcolaritatea

2. Perioada şcolarităţii

3. Trecerea de la perioada de şcoală la viaţa activă.

Aşa cum am descris, în literatura de specialitate se specifică faptul ca

problematica copiilor şi adolescentilor "în risc" constituie una din principalele probleme

pe care trebuie să o rezolve puterea publică prin serviciile propuse familiilor.

Argumentele aduse în acest sens se referă la:

consideraţiile demografice

imperativele date de dreptatea socială

necesitea de a oferi unui număr cat mai mare de tineri un nivel acceptabil de

calificare pentru a asigura prosperitatea economică.

La varstele preşcolare, s-au evidenţiat ca direcţii ale activităţilor propuse în acest

tip de servicii socio-educaţionale: educaţia familiei, consiliere pentru intelegerea

rolurilor şi responsabilitatilor sociale faţă de copiii , orientarea sprijinul pentru

dezvoltarea copiilor aflaţi în situaţii de risc, cât mai eficient şi adecvat în functie de

nevoile şi cerintele individuale pentru a elimina costurile crescute de mai târziu.

La vârstele şcolare există o mare varietate de probleme care necesită acţiuni

îndreptate în direcţia familiilor şi în principal a părinţilor. Sistemul şcolar este perceput

tot mai mult ca un factor de progres şi de ameliorare a competenţelor individuale şi

atitudinilor sociale deschise, flexibile, democratice. De aici se recunoaşte tot mai mult

faptul ca şcoala, în mod paradoxal determină eşecul prea multor copii., ceea ce are efecte

personale şi sociale grave.

Rata scazută a natalităţii, problemele relative la priorităţile sociale, evoluţia pieţii

muncii, cererea de lucrători tot mai specializaţi caracterizaţi de diversificarea

competenţelor, nevoia de supleţe şi voinţa de schimabare la un anumit moment al vieţii,

sunt tot atâtea cerinţe de analiză a serviciilor ţintite pentru vârsta adolescenţilor.

Page 16: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Se vorbeste chiar de o formă de dizabilitate de tip social sau inadaptare socială

(dificultăţi de învăţare socială) datorată unei adaptari inadecvate familiale, şcolare şi/sau

sociale. Acesta pune accentul pe dificultatile de învăţare datorate caracteristicilor

sociale sau culturale şi lipsei de cunoştinte. În acelasi timp, alte studii definesc ideea ca

defavorizarea sociala nu constituie un handicap decât daca nu se iau masuri de prevenire

şi nu se oferă structuri de sprijin. Astfel, persoanele defavorizate social nu sunt prin ele

insele persoane cu dizabilităţi ci societatea, reproduce în şcoală diferenţele şi percepţiile

despre calitatea lor socio-economica. Asta determină ca procesele economice generale să

opereze distinctii pe care şcoală poate să le agraveze.

Termenul "în situaţie de risc"inlocuieste pe cel de "defavorizat" şi este acceptat

ca definind mai bine posibilitatea pozitiva a inteventţei preventive.

În economiile contemporane, dinamice, globale, complexe şi mobile

problematica eşecul şcolar a inceput să devina o prioritate pentru tratarea adecvata a

copiilor şi pentru grija fata de viitorii producători sociali. Reuşita şcolară nu mai este

considerată numai o problema individuală (deşi în perspectiva drepturilor omului şi ale

copilului devine şi ea o cerinţă socială) ci şi o nevoie socială, pentru ca societatea are

nevoie de cât mai multi profesionişti şi de cât mai multe competenţe dezvoltate.

Aplicaţii:Aplicaţii: Exemplificaţi alte situaţii problematice în care se impus servicii socio-Exemplificaţi alte situaţii problematice în care se impus servicii socio-

educaţiuonale, în afara celor prezentate anterior. educaţiuonale, în afara celor prezentate anterior.

Analizaţi principalele diferenţe între vârstele şcolare în privinţa situaţiilor deAnalizaţi principalele diferenţe între vârstele şcolare în privinţa situaţiilor de

risc. risc.

7.3.4. Functiile7.3.4. Functiile

Centrele de zi au ca functii:

Prevenirea institutionalizării

Rezolvarea situaţiilor critice

Page 17: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.3.5. Beneficiarii7.3.5. Beneficiarii

Copiii cu vârste intre 0-7 ani, 7-10 ani şi 10 pana la 18 ani, care se gasesc în

situaţie de risc.

7.3.6. Problemele de rezolvat7.3.6. Problemele de rezolvat

Problemele (tipul de sprijin necesar) avute în vedere prin situaţiile risc:

1. Sprijin material pentru copil şi familie prin asigurarea mesei zilnice şi

supravegherii;

2. Sprijin pentru dezvoltarea copiilor prin programe speciale, când este cazul;

3. Sprijin şcolar pentru copiii care intâmpină dificultăţi de învăţare;

4. Sprijin pentru adaptarea socială şi integrare pentru adolescenţi.

7.3.7. Incaperile necesare intr-un CENTRU DE ZI7.3.7. Incaperile necesare intr-un CENTRU DE ZI

1. Camera de stimulare şi recreere, de jocuri, cu depozit de jocuri şi jucarii

2. Camera de studiu cu biblioteca şi mese de lucru

3. Camera pentru servirea mesei, ca o sufragerie, în care să fie pastrata

permanent şi să fie pusa în dulapuri vesela.

4. Dormitor cu dulapurile individuale ale copiilor. Acestea trebuie să aiba usi şi

sertare pentru ca fiecare copil are sosete, ciorapi, haine de corp şi alte haine personale,

dar şi obiecte proprii (pieptan, perie, jucarii, cartiel personale, etc.).

5. Baia care poate fi la fiecare dormitor, şi în care este necesar ca fiecare copil să

aiba paharul personal, periuta şi prosopul.

6. Camera pentru musafiri/camera părinţilor cu toate coordonatele mentionate

mai sus (în acelasi timp este necesar de specificat ca activităţile cu părinţii se pot

desfasura şi în sufragerie şi ca părinţii trebuie să aiba acces la toate incaperile, insotiti de

personalul institutiei).

7. Bucataria, la care copiii trebuie să aiba acces şi unde copiii mai mari pot ajuta.

8. Holul de intrare unde se tin hainele groase iarna şi umbrele, haine de ploaie.

Page 18: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.4. Tipuri de structuri existente7.4. Tipuri de structuri existente

Pentru varstele preşcolare de la 0 la 7 ani – Centre de zi pentru prevenirea

instituţionalizării şi Centre de zi pentru copii cu dizabilităţi.

Pentru scolaritate de la 7 la 15/16 ani – Centre şcolare cu regim de

semiinternat, Centre de zi pentru copiii cu dizabilităţi, Centre de “respiro” (centre pentru

relaxare şi program de petrecerea timpului liber pentru copiii cu dizabilităţi şi părinţii

lor),Centre de zi pentru copiii dezavantajaţi social (tot un tip de centre cu semiinternat),

Centre pentru prevenirea abandonului şcoar, Centre de asistenţă psihopedagogică pentru

copiii cu probleme de adaptare şcolară şi dificultăţi de învăţare, Centrele logopedice

pentru tulburările de limbaj, etc.

Petru integrarea activa în viata sociala de la 15/16 ani la 18/19

(problematica adolescenţilor)sunt cunoscute Centre de asistenţă psihopedagogică şcolară,

Centrele pentru petrecerea timpului liber, Centrele de “respire” pentru adolescenţi, etc.

Din nou accentuăm ideea că, aceste centre nu pot fi doar de asistenţă socială

sau doar educaţionale, ci socio-educaţionale.

Page 19: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Aplicaţii:Aplicaţii: Definiţi caracterul socio-educaţional al centrelor de zi şi argumentaţiDefiniţi caracterul socio-educaţional al centrelor de zi şi argumentaţi

necesitatea acestei dualităţi de roluri. necesitatea acestei dualităţi de roluri.

7.4.1. Principiile de functionare7.4.1. Principiile de functionare

Acest tip de servicii socio-educaţionale funcţionează după un set de principii care

integrează comunitatea şi familia în sprijinul dezvoltării individuale a copiilor şi

părinţilor. Enumerăm cele mai importante principii:

Functionarea integrată a servicilor oferite

Asigurarea parteneriatului social şi educaţional între factorii implicaţi.

Accesul deschis la toate tipurile de activităţi pentru oricine are nevoie.

Disponibilitatea pentru toate tipurile de activităţi necesare în sprijinul

beneficiarilor.

Asigurarea continuităţii serviciilor între diferitele instanţe implicate.

Axarea intervenţiilor pe nevoile beneficiarilor şi pe prevenire nu numai pe

criză

Claritatea folosirii resurselor/planificarea intervenţiilor şi resurselor.

Respectarea beneficiarilor (copii şi părinţi) ca persoane valoroase, unice, care

necesită sprijin pe perioade limitate.

Participarea beneficiarilor la proiectarea activităţilor, derularea şi continuarea

lor.

Împletirea sprijinului cu responsabilizarea, întărirea propriilor capacităţi şi

împuternicirea în preluarea sarcinilor familiale.

Sprijinul prin servicii socio-educaţionale se acordă pe o perioadă limitată, cu

scopul funcţionalităţii familiei la parametri de calitate, eficienţă şi eficacitate în relaţiile

familiale şi parentale.

Aplicaţii:Aplicaţii: Argumentaţi necesitatea continuităţii serviciilor oferite de diferite instanţe /Argumentaţi necesitatea continuităţii serviciilor oferite de diferite instanţe /

structuri şi precizaţi modalităţile concrete de realizare a acesteia. structuri şi precizaţi modalităţile concrete de realizare a acesteia.

Page 20: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Cum poate cadrul didactic să se implice în aplicarea practică a acestorCum poate cadrul didactic să se implice în aplicarea practică a acestor

principii? Care este rolul său?principii? Care este rolul său?

7.4.2. Tipul de intervenţie necesara7.4.2. Tipul de intervenţie necesara

Intervenţie este integrată, socio-educaţională , în functie de vârsta copiilor şi de

profilul centrului. Intervenţia integrata presupune echipa pluridisciplinară sau

multidisciplinară în planificare, decizie şi acţiune. Existenţa unei echipe de specialişti

determină folosirea tehnicilor de lucru în grup şi a deciziilor luate în comun.

7.4.3. Agentii de intervenţie7.4.3. Agentii de intervenţie

Agenţii de intervenţie sunt :asistenti sociali, educatori, profesori , psihologi,

consilieri psihopedagogi, medici, etc.

7.4.4. Activităţile necesare7.4.4. Activităţile necesare

Prevenire inadaptare şi prevenire institutionalizare

Intervenţie socio-educativa asupra copilului şi asupra familiei

Sprijin şcolar.

Intervenţii specializate de recuperare.

7.4.5. Directiile acţiunilor7.4.5. Directiile acţiunilor

Acţiunile organizate în centrele de zi se realizeaza în trei mari direcţii:

Amenajarea mediului de viaţa şi educaţional

Observarea şi evaluarea capacitatilor copilului sau adolescentului

Intervenţia propriu-zisa care difera în funcţie de problemele intâlnite la

copii, adolescenţi şi tineri şi se realizează asupra copilului şi a familiei

Se folosesc în acest sens mai multe tipuri de programe de intervenţie:

Programe individualizate (personalizate) de dezvoltare

Programe de sprijin în învăţarea individuală şi socială

Programe specializate de intervenţie

Page 21: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Programe sociale pentru copil şi familie

7.5. Exemple: Principalele tipuri de Centre de zi7.5. Exemple: Principalele tipuri de Centre de zi

7.5.1. Centre de zi preşcolare de prevenire a institutionalizarii7.5.1. Centre de zi preşcolare de prevenire a institutionalizarii

Definire

Sunt centre în care este sprijinita familia în cresterea şi educarea copiilor

prescolari (O-7 ani),. Ele asigura prevenirea situatiilor de risc în dezvoltarea copiilor şi

previn institutionalizarea.

Functii

De prevenire a situatiilor de risc prin supravegherea,ingrijirea, educarea şi

sprijinirea dezvoltarii copiilor şi familiilor lor.

Scop

Asigură prevenirea situatiilor de risc în cresterea şi dezvoltarea copilului datorate

mediului socio-cultural şi economic al familiei, prin ingrijire, supraveghere şi educaţie.

Beneficiarii

copiii de varsta 0-7 ani, aflati în situaţie de risc de institutionalizare şi/sau

nescolarizare adecvata,

părinţii acestora.

Activităţile :

1. Supravegherea copiilor, ingrijire şi hranire,

2. Programe de educaţie şi stimularea dezvoltarii,

3. Programe de sprijin social pentru familii,

4. Programe de dezvoltare a competentelor şi responsabilitatilor paternale şi de

educaţie a părinţilor.

Profesionisti

Asistent maternal pentru 0-3 ani

Asistenti sociali pentru familii

Educator-puericultor pentru 0-3 ani

Educatoare pentru 3-7 ani

Page 22: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

7.5.2. Centre de criză pentru prescolari7.5.2. Centre de criză pentru prescolari

Asigura ingrijirea şi tratamentele speciale, educaţia şi supravegherea copiilor care

au probleme de dezvoltare, dizabilităţi, boli cronice, în cazurile în care familia are nevoie

de sprijin şi pentru a nu lua copilul din mediul său natural.

Beneficiari

Copiii preşcolari cu dizabilităţi (severe sau profunde) şi boli cronice.

Părinţii acestor copii.

Profesionisti

Educator puericultor

Educator specializat

Psihopedagog specializat în functie de cerintele educative speciale

manifestate de copii.

Consilier psihopedagog pentru familii.

Psiholog

Asistent social

Activitati

Supravegherea copiilor, ingrijire şi hranire, programe de educaţie şi

stimularea dezvoltarii,.

Programe individualizate şi personalizate pentru cerintele educative speciale

ale copiilor.

Programe de grup, individualizate şi personalizate pentru familiile copiilor.

Reţele de familii şi programe de întărirea relaţiilor între familii:

Programe de sprijin social pentru familii şi copii

Programe desfasurate în echipa pluriprofesională

7.5.3. Centrele de zi pentru copiii scolari7.5.3. Centrele de zi pentru copiii scolari

Locul de funcţionare: Pe langa şcolile generale obişnuite şi speciale

Scopul

Page 23: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

De prevenire, sprijin social şi rezolvare a unor probleme de adaptare şcolară şi

sociala. Programul de sprijin material şi cel educaţional sunt doua componente care

trebuie avute în vedere în aceeaşi măsură.

Funcţii

Supraveghere, sprijin material, sprijin şcolar, eliminarea riscurilor de abandon,

prevenirea instituţionalizarii, rezolvarea unor probleme de adaptare şcolară şi socială.

Pentru copiii de la 7 la 14/15 ani exista mai multe probleme de rezolvat:

adaptarea şcolară la programe şi învăţare( dificultăţi de învăţare)

probleme de comportament

supraveghere şi pregatirea lectiilor

ajutor social cu hrana

sprijin educaţional

pregatirea pentru viata activa.

educaţia sexuala a adolescentilor

legatura cu familia şi colaborarea cu părinţii

Se pot realiza astfel de centre pe langa şcolile generale şi pe lânga licee.

7.5.4. Centrele de zi pentru copiii cu CES7.5.4. Centrele de zi pentru copiii cu CES

Pentru organizarea oricarei forme de sprijinire, educare şi acordare de servicii

copiilor cu CES, în plan international se porneste de la respectarea principiilor elaborate

de documente cunoscute la nivel internaţional precum:

Conventia cu privire la drepturile copilului – 1989,

Declaratia Conferintei mondiale a educatiei de la Jomtien, Tailanda care a

lansat ideea unei educatii pentru toti copiii – 1990,

Declaratia de la Salamanca -1994, care stabileste directiile de acces şi

participare a tuturor copiilor la educaţie şi viata sociala.

OCDE, Raportul cu privire la situaţia de risc,Paris, 1995

OCDE, Raportul cu privire la structurile sociale pentru situaţiile de risc, Paris

1996

Page 24: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Direcţiile de dezvoltare a centrelor pentru copiii cu CES

Organizarea unor Centre de ingrijire, educaţie şi sprijin sau orice alt serviciu

acordat, inclusiv relaxarea şi respiro, pentru copiii cu CES, indiferent de tipul dizabilităţii

sau tulburările semnalate, trebuie să porneasca de la doua directii fundamentale:

Să asigure abordarea individualizata şi sprijinul profesional şi

adecvat necesar nevoilor mai mult sau mai putin speciale ale copiilor ( asistenţă, educaţie

şi ingrijire)

Să incurajeze procesul de integrare şi/sau incluziune a acestor copii în cadrul

institutiilor obisnuite.

Aceste doua directii de acţiune se realizeaza prin urmatoarele forme specifice:

Integrarea în programe ale centrelor şi asigurarea formelor de intervenţie

specializate/speciale de educaţie, respiro, ingrijire sau asistenta.

Educaţia şi formarea comunităţii: asigurarea şi pregatirea prin mijloace

specifice a integrarii unor copii/sau abordarea incluziva a acestora, în şcolile şi

institutiile obisnuite de asistenta ingrijire şi educaţie.

Se presupune că participarea unui copil la programul dintr-un centru specializat se

face pe o perioadă limitată şi scopul acestei participări este integrarea în structurile

obişnuite de educaţie, pentru o integrare cât mai firească în societate şi viaţă.

O politica coerenta şi eficientă trebuie să prevada ambele aspecte prin crearea

unor Centre de zi flexibile, deschise, în acelasi timp cu orientarea, organizarea,

monitorizarea, evaluarea experienţelor de integrare şi/sau incluziune precum şi

implementarea rezultatelor bune în alte institutii şi forme.

Datorită reformei din protecţia drepturilor copilului in România, trebuie să

recunoaştem că s-au facut paşi mari pe calea oferirii unor servicii cât mai adecvate tuturor

situaţiilor de dificultate din viaţa copiilor şi acoperirea riscurilor în dezvoltare. Când ne

referim la copii cu CES găsim o sferă mult mai mare de servicii decât cea care acoperă

dizabilitatea. Este vorba de toate situaţiile care limitează participarea şi împiedică “buna

funcţionare” a copilului şi a familiei lui în viaţa societăţii precum şi exprimarea şi

afirmarea propriei persoane. De aceea, centrele care oferă servicii copiilor cu CES şi

familiilor lor, au în vedere nu numai dizabilitatea(care este în fapt o formă de exprimare

Page 25: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

a experinţei umane) ci şi defavorizarea, marginalizarea pe orice criteriu, sărăcia, situaţiile

sociale grave determinate de abandon, migraţia forţei de muncă, război, cataclisme, etc.

Centrele de zi pentru copiii cu CES au aparut din necesitatea prevenirii şi/sau

diminuarii institutionalizarii sau a izolarii de şi în familie a acestor copii.

Ele pot indeplini functii de recuperare - cu tipologie şi funcţionalitate diversă din

punct de vedere al timpului de şedere (de zi, saptămânal sau rezidenţial), al serviciilor

oferite (reabilitatre/recuperare sau şi de protecţie inclusiv sociala) sau al tipului de

reabilitare/recuperare oferit: kinetoterapie (fizioterapie), ergoterapie, logopedie,

psihoterapie, intervenţie (terapie) vizuala sau auditiva, etc.

Centrele de zi pentru copii cu CES pot fi în acelasi timp Centre de recuperare dar

şi Centre de respiro, dand posibilitatea părinţilor să cunoasca şi alte familii şi să se

elibereze pe anume perioade ale zilei de problemele cu care se confruntă în creşterea

copiilor cu probleme deosebite. Un asemenea centru poate prelua pentru perioade scurte

(de la cateva ore pe zi pâna la câteva saptămâni) copiii cu dizabilităţi severe sau profunde

din familii pentru:

1. acordarea unui timp liber acestora în weekend sau în concediu,

2. mentinerea copilului pe durata unor crize sau perioade de tratament intensiv,

3. alte motive din partea copilului sau a părinţilor care impun separarea temporara

a acestuia de familie.

Dacă se manifestă ca puncte de reper pentru acest tip de servicii , au efecte şi

asupra personalului şi realizeaza funcţii de schimb de experienţă prin folosirea

rezultatelor lor pozitive, aceste centre pot deveni şi Centre de resurse.

Tendinţa astazi în lume este ca aceste centre să fie integrate în comunitate, să aiba

un program de zi sau rezidential de scurtă durată, să aibă un sistem de intervenţie

(recuperare/reabilitare în echipa multidisciplinară) şi să implice cât mai mult părinţii şi

comunitatea.

Putem oferi ca exemple în Romania cîteva centre care oferă servicii copiilor cu

dizabilităţi şi sunt considerate centre de resurse prin experienţele acumulate: "Centrul de

educaţie speciala şi recuperare 'Primavara' din Reşiţa, (infiintat în 1992), Centrul Sf.Ana

şi Aurora din Bucureşti , Centrul Speranţa din Timişoara şi Centrul de resurse Cluj.

Page 26: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Obiectivul general

Favorizarea dezvoltarii globale a copiilor cu CES şi sprijinirea familiilor lor.

Obiective particulare

favorizarea dezvoltarii autonomiei copilului şi părinţilor prin programe de

intervenţie, educaţie şi recuperare individualizate.

facilitarea integrarii şcolare a copilului

facilitarea integrarii sociale a copilului

promovarea parteneriatului cu familia şi asigurarea sprijinului educatioanl

necesar părinţilor care au copii cu CES.

Serviciile asigurate la Centrul de zi pentru copiii cu CES

Se pot realiza urmatoarele servicii, unele dintre ele avand o pondere mai mare în

functie de nevoile comunităţii şi de cerintele părinţilor şi profesionistilor implicaţi

servicii de educaţie şi scolarizare cu frecventa temporală sau permanenta

servicii de educaţie speciala/recuperare prin programe individaulizate cu

frecenta periodica/un numar de sedinte saptamanale

servicii de recuperare neuromotorie (kinetoterapie)- frecventa

periodica/numar de interventii saptamanale

servicii de intervenţie logopedica- frecventa periodica/numar de interventii

saptamanale

servicii medicale care pot fi periodice în functie de problemele copiilor.

servicii de asistenta sociala, daca este vorba de copii orfani sau din familii în

situaţie de risc.

servicii de informare, orientare şi consiliere a familiilor care se refera la

asigurarea informatiilor necesare despre problemele legate de nevoile specifice ale

copiilor, asigura comunicarea intre familiile copiilor cu CES, stimuleaza colaborarile

intre părinţi şi profesionisti implicaţi în activitatea Centrului pentru consolidarea

programelor propuse.

Beneficiarii Centrelor de zi pentru copiii cu CES

Copiii cu CES care prezinta dizabilităţi de tip mediu sau sever, cu vârste de la 3 la

15 ani şi care nu sunt scolarizaţi în alte institutii precum şi copiii aflaţi în situaţii critice,

Page 27: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

de risc pentru dezvoltare (familiile nu pot asigura material şi psihosocial calitatea

necesară vieţii zilnice).

Selectia beneficiarilor

Este în funcţie de:

- excluderea copiilor din mediul şcolar obisnuit

- diagnosticul medical şi evaluarea psiho-pedagogica la Serviciul de evaluare

complexă în cazul copiilor cu dizabilităţi de tip senzorial, intelctual sau motorii

- situatia familiala critica (material şi cat priveste posibilitatea de intervenţie

specializata în cazul copiilor cu deficiente şi handicap)

Activitati

- Intervenţie speciala în diferitele probleme de învăţare

- Sprijin în problemele de învăţare şi adaptare individuala şi sociala a copiilor şi

familiilor lor.

- Programe de sprijin social pentru copii şi familii

- Programe de sprijin socio-educaţional pentru părinţi

Resursele de care trebuie să dispuna centrul

Indiferent de natura dizabilităţii sau a problemelor de dezvoltare ale copiilor

centrul trebuie să fie dotat cu:

- local adecvat şi accesibilizat;

- resurse materiale de sprijin în interventiile specializate;

- incaperi specializate pentru interventii specifice (cabinet logopedic la

problemele de limbaj şi auz, cabinet de evaluare psihologica, cabinet de kinetoterapie sau

stimulare motorie, etc.), camera de joc, camerele de odihna, incaperile în care se

desfasoara activitati cu părinţii, camera de resurse sau locul unde se prezinta materialele

de psrijin pentru părinţi şi pentru personalul centrului, administratia, etc.

- mijloace proprii de transport (în cazul deficientelor motorii şi a celor severe

sau asociate)

- facilitati de acces în cazul deficientelor motorii pentru carucioarele necesare

- materiale pedagogice şi de stimulare psihologica

- materiale de informare, documentare pentru părinţi şi pentru cadrele centrului

Page 28: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Echipa de profesionisti ai centrului

Centru de zi pentru copiii cu CES este asigurat de o echipa multidisciplinară.

Echipa se alcatuieste în functie de specificul problemelor intalnite la grupul de

copii pe care ii serveste. La un Centru care se adreseaza copiilor cu deficiente senzoriale,

vor fi psihologi, asistenti sociali, logoped, profesor de sprijin sau educator, profesorul de

cerinte speciale. La un centru pentru cerinte educative motorii va fi în plus

kinetoterapeutul.

În general echipa este alcatuită din:

- educator specializat sau profesor de educaţie speciala (psihopedagogie specială)

- logoped

- kinetoterapeut

- psiholog

- asistent social

- medic

- asistent medical.

Activitatea poate fi sprijinita prin voluntari, părinţi sau membrii unor asociatii

neguvernamentale.

Servicii asociate şi profesionisti asociati (Activitati de sprijin din exterior)

Activitatea Centrelor de zi poate fi sprijinita în mod direct de activitatea

desfasurata din exterior de:

- profesorul-consultant,

- profesorul itinerant sau

- consilierul psihopedagog

- asistentii sociali

- centrul logopedic,

- centrul de informare şi consiliere a familiilor,

- centrul de asistenta psihopedagogica.

- directia penru protectia copilului

Page 29: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Forme de organizare

Centrele de zi funcţionează prin mai multe forme de organizare:

1. Grupe speciale în instituţii obişnuite sau pe langa institutii abilitate cu serviciile

de sprijin, asistenta şi educaţie (pe langa spitale- Centre de zi educaţionale pentru copii

spitalizati pe perioade mai lungi, pe langa şcoli - grupe de copii cu deficienţe diferite

care nu sunt scolarizati în mod obisnuit, etc.)

2. Institutii de sine statatoare. Au clădiri separate, autoritate juridică şi

administrativă.

Premise de funcţionare

Pentru asigurarea conditiilor în instituţiile obisnuite care dezvoltă servicii de tip

Centru de zi este nevoie de urmatoarele premise:

- Asigurarea accesului fizic prin construirea de facilitati în cladiri şi incaperi,

cum ar fi: scari prevazute cu platforme de acces, toalete cu uşi suficient de largi, lifturi

sau scări rulante speciale pentru copiii cu dizabilităţi motorii care folosesc carucioare

- Pregatirea initiala a tuturor profesionistilor din domeniul serviciilor sociale şi

educaţionale să cuprinda elemente din problematica copiilor cu CES, drepturile,

egalizarea de şanse şi familiarizarea cu integrarea/includerea copiilor cu CES

- Asigurarea sprijinului (materiale necesare, profesionisti, cursuri de formare)

în cazul integrarilor/inclziunii copiilor cu CES (pregatirea continuua)

- Motivarea cadrelor sociale şi educaţionale prin forme specifice pentru a

incuraja acceptarea şi integrarea copiilor cu CES.

- Antrenarea familiilor în sprijinirea directa a initiativelor de

integrare/incluziune a copiilor cu CES. (parteneriatul profesionişti-părinţi, voluntariatul

părinţilor, asociatiile de părinţi, consilierea familiilor, etc.)

Case/centru de viaţă de tip familial (group-home)

Forma de fiintare a Centrelor de zi poate fi şi aceea a unei Case/centru de viaţă

de tip familial (group-home)

Acestea sunt institutii de ocrotire rezidentiala organizate dupa sistemul familial -

copiii locuiesc în grupe de 4-12 în case sau unitati/module de viata autonoma, sub

ingrijirea unor persoane cu rol de părinţi (mama şi tata, numai mama sau numai tata). Ele

sunt destinate de regula copiilor cu handicap fara părinţi - orfani sau abandonati; în

Page 30: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

anumite situaţii ele pot primi în rezidenta şi copii cu handicap sever în criza puternica sau

cu tulburări asociate de comportament.

Centrul de zi pentru copiii cu dizabilităţi

Centrul de zi pentru copiii cu dizabilităţi este o institutie cu profil pluridisciplinar

(socio-educaţional şi medical, uneori) care favorizeză dezvoltarea globala a copiilor care

nu pot frecventa şi participa în programele obişnuite ale copiilor de vârsta lor din cauza

unor limitări determinate de bariere provenite din dizabilitate (/deficienţe senzoriale,

intelectuale, mentale pe termen lung) sau din mediul lor apropiat de viaţă ( bariere

economice, sociale, culturale, etc.). Se cunosc centre pentru copii cu autism, down, alalie,

pentru copii cu dizabilităţi severe neuro-motorii, etc.

Amplasare

În comunitate, sau pe lânga anumite institutii sau şcoli speciale (Centre de zi

pentru copiii cu dizabilitati severe-grave, în cea mai mare parte pentru dizabilitati

multiple şi sau asociate)

Definirea

Este centru care ofera servicii în program zilnic, prelungit, pentru copiii scolari cu

dificultăţi severe-grave/specifice de învăţare şi pentru familiile lor. Asigura intervenţia

specializată şi şcolară în problemele copiilor cu dizabilităţi severe, asociate, grave,

neşcolarizati precum şi sprijinirea famiilor lor.

Este şi o forma de şcolarizare (dacă prevede şi program legat de activitatea

şcolară) şi de sprijinire a familiei şi copilului. În mod firesc, aşa cum cum prevede

Constituţia şi Legea învăţământului, orice copil trebuie să urmeze un traseu şcolar. Dacă

limitarea participării copilului este foarte severă şi acesta nu poate avea acces la

programul şcolar obişnuit, se organizează adaptarea curriculum-lui şi flexibilizarea

acestuia pentru a se asigura dezvoltarea competenţelor şi capacităţilor sale la paramatrii

optim. Un centru de zi pentru copilul cu dizabilităţi severe sau asociate oferă servicii de

sprijin, programe individualizate dar, nu înlocuieşte şcoala. Politicile din lumea întreagă

merg pe linia acceptării copilului cu dizabilităţi severe la anumite activităţi şcolare,

pentru integrarea sa în comunitatea din care face parte. Programul centrului de zi este

deci, în măsura posibilului, complementar sau în colaborare cu programul şcolar,.

Page 31: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Functii

- Prevenirea institutionalizarii,

- intervenţia specializata,

- supraveghere,

- educaţie generala

- educaţie şcolară,

- dezvoltare individuala şi sociala,

-sprijin material şi educaţional pentru copil şi familie.

Centrul trebuie:

- să fie deschis, să dea posibilitatea integrarii copiilor spre institutiile

obisnuite;

- să acorde servicii speciale/specializate pentru tipul de probleme de

dezvoltare pe care le are copilul,

- să se adreseze atât copilului, familiei cat şi pregatirii continuue a personalului

implicat,

- să posede o serie de facilitati care să asigure succesul interventiilor;

- să fie itinerant cînd este cazul (service la domiciliu) şi eventual să poata facilita

servicii de transport la în cazul copiilor cu probleme motorii grave;

- să fie pus în miscare de o echipa multidiscilinara;

- să functioneze în parteneriat cu părinţii;

- să organizeze planificat programe individualizate pentru copii, familii şi

profesionistii implicaţi.

Functiile Centrului pentru copii cu dizabilităţi

- asistenta medicala şi socială (protectie şi ingrijire) pentru copii şi părinţi

- educaţie pentru copii şi părinţi

- intervenţie specializată (reabilitare/recuperare) în functie de problemele

specifice fiecarui copil.

- relaxare şi respiro pentru copii şi părinţi

Aplicaţii:Aplicaţii: Analizaţi şi descrieţi rolul părinţilor în eficientizarea activităpţilorAnalizaţi şi descrieţi rolul părinţilor în eficientizarea activităpţilor

desfăşurate în cadrul centrelor de zi pentru elevi cu CES. desfăşurate în cadrul centrelor de zi pentru elevi cu CES.

Page 32: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Descrieţi modalitatea de relaţionare dintre centrele de zi pentru elevi cu CESDescrieţi modalitatea de relaţionare dintre centrele de zi pentru elevi cu CES

şi instituţiile şcolare şi precizaţi cum ar putea fi realizată eficientizarea acesteia. şi instituţiile şcolare şi precizaţi cum ar putea fi realizată eficientizarea acesteia.

7.5.5. CENTRELE DE RESURSE PENTRU PĂRINŢI - forme de sprijinire a7.5.5. CENTRELE DE RESURSE PENTRU PĂRINŢI - forme de sprijinire a

părinţilor în unitatile generale de invatamantpărinţilor în unitatile generale de invatamant

Centrele de resurse pentru părinţi sunt structuri construite în cadrul grădiniţei

sau şcolii pentru a sprijini programul de educaţie timpurie sau a completa programul

şcolar, în favoarea copiilor şi a familiilor lor. Ele nu necesită profesionisti anume ci

proiectarea şi organizarea periodica a unor activitati pentru părinţi. Cum programele se

bazeaza pe relaţii de parteneriat cu familia, în CRP se pot organiza şi sustine activitati de

implicare, informare, educare, consiliere, orientare, şi voluntariat a părinţilor

CRP este un spatiu anume pregatit să asigure un mediu propice comunicării

optime şi pozitive dintre profesori sau educatoare şi părinţi.Ca spatiu, el trebuie să

indeplineasca toate condiţiile pe care le indeplineste mediul educaţional : să constituie o

punte de legîtură, de comunicare cu familia. De aceea, în acest spatiu trebuie amenajate

obiecte de mobilier placute şi functionale (canapea, fotolii, mese mici, etc.) care să ofere

o ambianţa pozitiva şi relaxata.

În cadrul mobilierului este bine să existe şi o mica biblioteca în care să fie expuse

cărţi despre educaţie, brosuri educative pentru părinţi, materiale care ii pot interesa pe

părinţi, jocuri şi jucarii model pentru vârste diferite, desene şi lucrari efectuate de copii

din grupe diferite sau în activităţile şcolare, materiale produse de gradinita sau şcoală ca:

ghidul şcolii, grădiniţei, programul educativ, orarul zilnic şi trimestrial, programa , cărţi

pentru copii (modele), manuale, casete cu expereintele de învăţar ale copiilor sau cu alte

xemple de bune practici educaţionale, etc.

CRP este şi un loc de desfasurare a activitatilor cu părinţii în mod individual şi

în grupuri mici. De aceea, în masura posibilului este bine să existe şi cateva scaune în

jurul unei mese de discutii.

În acest loc, care poate fi chiar un hol anume amenajat sau o sală specialăp, se

intâlnesc părinţii şi educatorii, eventual consierii psiho-pedagogi care pot sprijini acest tip

de activitate, pentru legarea unui parteneriat educaţional.

Page 33: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Tot aici, comitetul de părinţi isi poate ţine întâlnirile periodice şi profesorii şi

educatoarele pot invita părinţii implicaţi, de câte ori este de discutat o problemă , pentru a

evita întâlnirile la uşa clasei-grupei sau în faţa tuturor.

Tipurile de activitati desfasurate sunt toate cele prezentate mai sus ţinand seama

că:

la o activitate cu un grup mare de părinţi nu este obligatoriu să participe toti

părinţii, dar este bine să fie implicaţi pe rand, de-a lungul unei perioade, toti părinţii;

se pot desfasura activitati cu un singur parinte, cu cativa şi cu un grup mare,

în functie de obiectivele urmarite;

activităţile trebuie planificate şi gandite inainte, ca orice activitate educativa,

cu exceptia momentelor de discutie iscate de diferite probleme curente;

părinţii trebuie considerati în acelesi timp parteneri şi beneficiari ai

programului educativ;

se face o „şcoală a părinţilor”, dar este bine ca acest lucru să nu fie specificat,

pentru a nu pune părinţii în situaţii dificile şi a-i valoriza;

de cate ori este posibil, construiti o atmosfera placuta, ca cea de acasa, chiar

serviti părinţilor un ceai, o cafea, sau o prajitură: pentru aceasta implicaţi comitetul de

părinţi şi sponsorii ;

sarbatoriti impreuna cu părinţii anumite date, sarbatorile, onomastici, Ziua

şcolii,grădiniţei, Ziua părinţilor, Ziua usilor deschise,etc.

folositi produsele activitatilor copiilor ca decor al CRP (desene, caiete de

teme,modelaje, colaje, etc,)

În 1993, într-o gradiniţă din Ploiesti am participat la o Zi a părinţilor. Atmosfera

de sarbatoare facea ca toata lumea să fie zambitoare şi emotionata. Părinţii au sosit la

gradinita impreuna cu copiii lor. Ei au fost pentru doua ore copii. S-au raspandit în grupe

şi au ales impreuna cu copiii activităţile pentru ziua respectiva. Au modelat, au desenat,

au construit şi au facut colaje. La sfarsit sau strans intr-o clasa şi au povestit cum au

lucrat impreuna cu copiii şi ce impresii au. Emotiile şi placerea cu care au discutat au fost

impresionante. Copiii, se simteau mândrii şi fericiti ca au demonstrat părinţilor lor cum se

joaca şi lucreaza la gradinita. Totul s-a terminat cu flori, vorbe bune şi o comunicare

extrem de eficientă intre gradinita şi familiile copiilor. Fiecare a învăţat cate ceva nou! În

Page 34: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

orice caz, gradinita a devenit cea mai cautata în cartierul respectiv. Acum toate şcolile şi

grădiniţele organizează Ziua uşilor deschise. Sunt experienţe foarte bune şi care aduc de

fiecare dată lecţii noi de parteneriat atât pentru profesori cât şi pentru părinţi. Pasul

următor de care avem nevoie este o mai mare încredere acordată părinţilor care ar putea

să organizeze singuri un asemenea eveniment. Mai este de lucru şi la crearea unor relaţii

calde, simple, clare, de respect şi stimă reiciprocă, dar de parteneriat între profesori şi

părinţi.

Un alt exemplu pot să fie serbările şcolare care însă, constituie încă, doar

momentul de premiere a unor performanţe superioare, a „competiţiei” şi nu a

„cooperării”, în prea multe şcoli din România. Dacă serbările ar fi pregătite împreună cu

părinţii, dacă premiile ar fi şi pentru cooperare şi comunicare eficientă, la serbare

atmosfera ar fi diferită şi toţi părinţii ar simţi nevoia să participe. O altă iniţiativă

necesară ar fi Ziua uşilor deschise la şcoală, când părinţii ar putea participa direct la ore,

ar comunica cu profesorii în mod organizat şi s-ar cunoaşte mai bine între ei. Activităţile

cu părinţii la şcoală trebuie să prevadă şi momente în care se construiesc reţelele de

colaborare între părinţi. Competiţia exagerată din şcoală este de mult transferată la

părinţi. Aceştia influenţează copii şi cercul se închide pentru a promova doar relaţii

încordate, de competiţie şi întrecere cu orice preţ. Prin activităţile organizate la Centrele

de resurse părinţii pot deveni aliaţii profesorilor în realizarea unor relaţii de cooperare în

şcoală.

Deşi centrele pentru părinţi au devenit o constantă a preocupărilor reformei

învăţământului trebuie precizat că în România nu există încă spaţii special amenajate

pentru întălnirile cu aceştia, decât în anumite grădiniţe. Se impune când e vorba de relaţia

profesori-părinţi ca în toate şcolile să se manifeste o altă abordare, care să deschidă

„poarta” la propiu şi la figurat părinţilor. Să îi invite să participe la decizii, acţiuni şi

forme de instruire. Rămâne de preconizat ca în viitorul apropiat experienţele grădiniţelor

să se extindă la şcoli să să devină o soluţie cunoscută pentru toţi.

Materiale de sprijin pentru CRP

În afara bibliotecii propuse mai sus este bine ca la CRP să fie o serie de brosuri

educative care se adreseaza părinţilor .

Page 35: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Brosurile educative trebuiesc formulate simplu, clar şi pe scurt cu o tematica

foarte variata. Ele trebuie să priveasca sanatatea, cresterea, dezvoltarea, educaţia, hrana,

relatiile copiilor, etc. Modul de prezentare trebuie să fie expresiv şi simplu pentru a atrage

atentia şi a formula principiile necesare intr-o maniera cat mai atractiva.

De exemplu: Zece reguli pentru a ii invata pe copii să invete, Cât şi cum privesc

copiii la Tv, Afectiunea pentru copiii nostrii, Masa în familie, Minciuna la copii, Cum

influenţează divorţul părinţilor dezvoltarea copilului, etc.

Este bine ca aceste brosuri să fie intr-o colectie unitara şi să se poata multiplica.

Fiecare gradinita şi şcoală poate confectiona o Carte a şcolii, grădiniţei cu date

de baza privind programul educativ şi administrativ, cu obiectivele generale şi particulare

urmarite, personalul didactic şi de sprijin, şi cu alte elemente care să particularizeze

unitatea respectiva. Aceasta carte poate purta numele grădiniţei respectiv al şcolii şi poate

prezenta simbolul/emblema acesteia.

În acelasi sens, fiecare clasa/grupa poate aduga în carte anumite informatii.

Este bine ca la CRP din gradiniţă să existe şi o ludotecă în care părinţii să

gaseasca cele mai utile jucarii pentru copiii de vârste diferite. În cursul diferitelor

activitati părinţii se vor familiariza cu acele jucarii care dezvolta creativitatea şi

antreneaza capacitatile fundamentale varstei. La şcoală este nevoie de manuale şi cărţi

variate cerute de procesul instructiv-educativ.

Un lucrare utilă elaborat de Asociaţia RENINCO România şi UNCEF în sensul de

mai sus este cartea „Să comunicăm cu plăcere”. Această lucrare este sub forma unui

dosar de instruire a părinţilor şi comunităţii pentru a cunoaşte mai bine dizabilitatea în

toate aspectele ei şi a o înţelege prin comunicare. Partea a doua a cărţii, denumită „Să

învăţăm cu placere” este un set de aproape 300 de fişe de stimulare a comunicării verbale

şi scrise, fişe care sunt prezentate drept „Exerciţii pentru acasă”.

Avem nevoie de tot mai multe astfel de lucrări şi materiale pentru a încuraja

părinţii să se informeze şi să cunoască cât mai adecvat dezvoltarea copiilor lor. Literatura

străină abundă dar, experienţa de educaţie romînească are specificul ei, care nu trebuie

neglijat.

Page 36: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

La CRP este bine să existe şi o videoteca, în care să fie adunate diferite filme

educative, inclusiv filme cu serbarile copiilor şi cu programul educativ propus de

gradinita.

CRP este bine să fie în responsabilitatea tuturor cadrelor didactice şi chiar cu

părinţi voluntari; fiecare să aiba acces permanent şi periodic.

Activităţile planificate de CRP este bine să se desfasoare dupa un program

stabilit impreuna cu comitetul de părinţi. Fiecare clasa/grupa să poata periodic desfasura

activităţile cu părinţii aici şi să se permita şi intilniri ale părinţilor. În gradiniţele şi şcolile

unde comitetul de părinţi este foarte activ el poate prelua o parte din sarcinile CRP şi

părinţii pot amenaja şi organiza impreuna cu profesorii sau educatoarele acest spatiu şi

activităţile lui. În acest spatiu se pot desfasura şi activitati cu sponsorii, acele unitati şi

intreprinderi care accepta să sprijine cu resurse materiale programul educativ. De

exemplu o fabrica de mobila poate oferi mici bucatele de lemn pe care părinţii şi

educatoarele să le transforme în cuburi. O fabrica de sticlarie poate ajuta cu oglinzile

necesare şi am vazut şi capace colorate şi cutii primite de la intreprinderi diferite. Este

cert ca gradinita are nevoie de sprijin material pentru a putea realiza permanent un suport

de jocuri şi jucarii variate în procesul de individualizare a predarii şi invatarii.

Părinţii pot contribui daca au posibilitatea, cu obiecte care nu le mai sunt de folos

(la coltul casei) şi cu donatii de jucarii de la copiii lor mai mari.

La CRP dn gradinite se poate realiza şi albumul grădiniţei, impreuna cu părinţii.

În acest album este bine să se gaseasca fotografii cu activităţile din gradinita inclusiv cu

cele cu părinţii. Daca exista sponsori, în acest album pot fi şi

fotografi cu intreprinderile respective. Exista foarte multe exemple pozitive în

acest sens: în anumite gradinite, prin grija părinţilor şi a sponsorilor s-au cumparat

jucarii, în altele s-au luat mochete, în alta s-au primit diferite obiecte utile grădiniţei sau

flori şi plante. Mai puţin găsim exemple de şcoli.

Pentru educatoare şi pentru profesori este important să identifice acei părinţii,

sau factori din comunitate, care o pot sprijini, să ii antreneze în acest domeniu şi să

valorizeze şi să faca cunoscuta intervenţia lor.

În masura posibilitatilor, la CRP pot exista şi seturi de materiale despre copiii

grădiniţei sau şcolii şi caiete sau mape cu produsele activitatilor lor. Părinţii pot primi

Page 37: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

informatii despre copii şi să vada diferitele obiecte pe care acestia le-au realizat în

gradiniţă sau proictele de la şcoală. Pot exista rafturi cu grupe diferite, sau sertare pentru

fiecare calsă sau grupa.

Reţinem însă că în nici un caz nu trebuie să valorizam numai anumiti copii. De

aceea desenele, lucrarile, proiectele copiilor sunt toate expuse. Nu numai cele perfecte:

toate. Este foarte important ca toţi copiii să se regăseaqscă în aceste expoziţii.

Daca sumarizam cele prezentate despre CRP putem spune:

Scopul CRP - parteneriatul educaţional

Obiectivele CRP - educaţia adultilor;

sprijinirea educatiei copiilor;

autoformare;

comunicare şi interrelatii;

culegere de informatii în sprijinul programului educativ al grădiniţei.

Mijloacele folosite - activitati comune familie- gradinita;

materiale de sprijin (brosuri, cărţi, pliante,etc.)

programe speciale de educare a părinţilor şi de comunicare intre acestia şi

educatoare;

echipe interdisciplinare de sprijin

Tipuri de CRP -

locale, în fiecare gradiniţă sau şcoală

zonale, ca centre model, de referinta pe o zona sau chiar la nivel naţional.

Aplicaţii:Aplicaţii: Exemplificaţi activităţi ale CRP şi materiale de sprijin pentru desfăşurareaExemplificaţi activităţi ale CRP şi materiale de sprijin pentru desfăşurarea

activităţii CRP în cadrul liceelor. Sunt acestea necesare?activităţii CRP în cadrul liceelor. Sunt acestea necesare?

Cum poate fi asigurată implicarea părinţilor în activitatea CRP?Cum poate fi asigurată implicarea părinţilor în activitatea CRP?

7.6. Un model de Centru pentru părinţi în şcoală, bazat pe7.6. Un model de Centru pentru părinţi în şcoală, bazat pe

comunitatecomunitate

Comunitatea educativa se defineşte ca ansamblul institutilor şi relatilor sociale

din mediul social apropiat al copilului.

Page 38: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea şi flexibilizarea

strategilor didactice către parteneriatul educaţional.Implicarea ca agenţi ai educatiei, a

diferitelor institutii şi persoane din comunitate, dezvolta actual o imagine complexa şi

dinamica a influenţelor educaţionale.

Fiecare institutie din comunitatea apropiata copilului poate influenţa formarea şi

instruirea cestuia: prin modalitati indirecte dar şi prin modalitati directe: sprijin,

colaborare, cooperare. În fapt este o responsabilitate pe care o au diferitele institutii, de a

contibui la efortul educativ şi a sprijini şcoală.

Institutiile din comunitate care pot fi antrenate în parteneriatul educativ cu

şcoală şi familia sunt:

- biserica- valorile moral-religioase sunt un punct important de reper în educaţia

morala şi comunitara a copilului;

- politia- educaţia preventiva şi cultivarea comportamentelor prosociale ;

- asociatiile nonguvernamentale ca forma de participare la viata societatii şi de

promovare a voluntariatului şi activitati în favoarea rezolvarii problemelor sociale;

- intreprinderile economice care pot sprijini material şcoală şi anumiti elevi

(burse şi ajutoare);

- institutiile sanitare care constituie un partener necesar cresterii şi dezvoltarii

tuturor membrilor comunităţii şi la care familia face cel mai des apel;

- mass-media ca sprijin al programelor educative, promovare a ideilor noi,

inovatiilor şi reformei, dar şi a unor perceptii, imagini şi idei în sensul valorilor educatiei.

Aplicaţie:Aplicaţie: Stabiliţi şi exemplificaţi rolul fiecărei instituţii în cadrul parteneriatuluiStabiliţi şi exemplificaţi rolul fiecărei instituţii în cadrul parteneriatului

educativ şi activităţile concrete pe care le pot desfăşura. educativ şi activităţile concrete pe care le pot desfăşura.

Relatiile sociale necesare educatiei sunt relatiile pe care le promoveaza azi toate

documentele internationale ale politicilor educative în lume:

-relatiile tipice societatilor democratice pluraliste şi deschise. Acestea implica

parteneriat, cooperare, colaborare, comunicare efectiva şi eficientă, acceptare şi toleranta,

negociere, identificare şi rezolvare creativa a conflictelor, multiculturalism, atitudini

nediscriminative şi flexibile.

Page 39: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care creste, se dezvolta şi

este educat copilul constituie o cerinta a educatiei de azi.

Toate acestea sunt promovate de psihipedagogia contemporana prin strategiile

euristice, participativ-active, empatice, deschise, flexibile, propuse activitatii didactice,

extradidactice şi de sprijin.

În perioada 1995-1997 în urma colaborarii dintre PHARE componenta 3,

Dezinstitutionalizare şi catedra de Pedagogie a facultatii de Psihologie şi Stiintele

Educatiei s-a creat la Şcoală 141 din Bucuresti un Centru pentru Informarea, Consilierea

şi Orientarea Părinţilor (CICOP). Acest Centru a deschis perspectiva unor servicii socio-

educative pentru părinţi şi în acelasi timp a dat nastere unei miscari neguvernamentale a

profesionistilor în favoarea unor noi profesii şi tipuri de activitati care să puna bazele unei

colaborari eficiente intre şcoală, familie şi comunitate. De asemenea, acest Centru a

promovat şi experimentat ideea de voluntariat în favoarea copiilor.

În jurul CICOP-ului s-a infiintat în 1997, Asociatia Comunitatea în Sprijinul

Copilului, organizatie neguvernamentala care militeaza pentru cooperare şi colaborarea

intre profesionisti şi părinţi, intre toti membrii comunităţii pentru a asigura servicii socio-

educaţionale de buna calitate pentru copii.

Una din ideile de la care porneste aceasta Asociatie este parteneriatul educaţional

în comunitate.

Proiectul PE (Parteneriat Educaţional) derulat în perioada 1998-2000 cu finantare

de la Duch Found, a avut în vedere tocmai aceasta idee. A fost organizat pe langa Şcoală

148 (sector 5, Bucureşti) un Centru Comunitar de Sprijin pentru Copil şi Familie. Acesta

şi-a desfăşurat activităţile bazat pe comunitate şi în favoarea copiilor din cartierul care

inconjoara şcoală respectiva. Acest Centru a constituit nu numai un model de organizare

a servicilor pentru familie dar şi o formă de cercetare acţiune asupra rolurilor şi funcţiilor

cadrului didactic de sprijin şi a consilierului şcolar.

Vom prezenta mai jos elementele de bază ale metodologiei de functionare a

acestui centru ca model de elaborare a unei asemenea structuri.

1. Ce este centrul “P.E.”

Centru este construit pe urmatoarele dimensiuni

Centru de sprijin social şi psihopedagocic pentru copil şi familie

Page 40: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Centru deschis pentru comunitate, familie şi şcoală

Centru de resure informationale pentru autoritatea locala şi pentru membrii

comunităţii

Model de actiuni preventive şi de rezolvare a unor situaţii socio-educaţionale

de criza

Model de dialog şi interactiune sociala şi profesionala

Model de activitate cu părinţii în şcoală pentru un parteneriat eficient

Centru de pregatire pentru viitorii profesionisti în domeniile socio-educative

Model de activitati profesionale integrate, în favoarea sprijinirii copilului şi a

familiei

Centru de dezvoltare şi acţiune pentru prevenirea discriminarii intre sexe,

nationalitati, religii, particularitati,(romi, copii cu CES şi copii provenind din Centre de

plasament).

2. Scopurile Centrului P.E.

Sprijinirea dezvoltarii socio-educative a copilului şi familiei în cadrul

comunităţii locale

Prevenirea institutionalizarii şi integrarea sociala şi şcolară a copiilor cu

cerinte educative speciale

Analiza şi construirea strategiilor de rezolvare a crizelor intre şcoală, familie,

comunitate şi copil

Asigurarea accesului şi participarii actorilor educationali nu numai la intrarea

în sistem, ci şi pe tot parcursul procesului instructiv- educativ

3. Obiective generale

Dezvoltare de activitati şi programe de informare şi formare (educaţia

părinţilor şi a membrilor comunităţii)

Identificarea şi dezvoltarea resurselor umane, materiale, metodologice

Formarea deprinderilor şi practicilor de parteneriat în relatiile dintre copil,

şcoală, familie şi comunitate

Dezvoltarea unor atitudini pozitive şi a unor perceptii sociale fata de

problematica cresterii, dezvoltarii şi educarii copiilor şi eliminarea discriminarilor de

orice natura

Page 41: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

4. Obiective particulare urmarite

Antrenarea resurselor institutionale profesionale şi umane din comunitate în

educaţia părinţilor

Dezvoltarea miscarii de voluntariat în favoarea cresterii, dezvoltarii şi

educarii copilului şi a familiei

Dezvolatea deprinderilor educative ale părinţilor

Identificarea rolurilor parentale şi responsabilizarea părinţilor

Identificarea şi derularea unor forme de activitati de sprijinire a

parteneriatului educaţional intre şcoală şi familie, familie-copil; profesor-elev şi parinte-

profesor

Dezvoltarea parteneriatului educaţional în cartier (comunitatea apropriata) cu

sprijinul moral al şcolii

Identificarea şi orientarea pozitiva a rezolvarii problemelor speciale aparute

în şcoală şi cartier (institutionalizare, cerinte educative speciale, abandon şcolar,

discriminare criterii etnice, etc.)

Dezvolarea şi producerea unor instrumente materiale adaptate nevoilor

specifice acestor grupuri

Dezvoltarea de noi practici şi profesii sociale, promovarea activitatii

integrate în echipa interdisciplinara, în favoarea dezvoltarii copilului şi a familiei şi

asigurarii adaptarii şcolare

Antrenarea cadrelor didactice în relaţii de parteneriat cu părinţii

Schimbarea perceptiilor sociale asupra copiilor institutionalizati şi a celor cu

CES sau abandon şcolar

Dezvoltarea unor atitudini pozitive referitor la copii institutionalizati, cu

CES, de etnii diferite sau cu probleme şcolare (insucces şi abandon)

Dezvoltarea unor forme de comunicare şi cooperare intre persoane implicate,

profesionisti, institutii şi membrii ai comunităţii locale

5. VOLUNTARII Centrului P.E.

Voluntari părinţi: pentru sustinerea activitatilor şi participarea directa la

organizarea şi derularea programelor

Page 42: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Voluntari cadre didactice: pentru a cunoaste, comunica şi interveni mai activ în

relatia dintre şcoală şi familie şi a se familiariza cu noi strategii de sprijinire a copilului şi

părinţilor

Voluntari studenti: pentru a deschide perspectiva unor noi activitati profesionale,

a se familiariza cu activitatea comunităţii şi cu strategiile de implicare a factorilor sociali

responsabili în educaţia formala, nonformala şi incidentala

Aplicaţie:Aplicaţie: Cum ar putea fi atraşi părinţii în desfăşurarea unor astfeld e activităţi deCum ar putea fi atraşi părinţii în desfăşurarea unor astfeld e activităţi de

voluntariat? Ce resurse ar putea fi utilizate? Dar cadrele didactice?voluntariat? Ce resurse ar putea fi utilizate? Dar cadrele didactice?

6. Tipuri de activitati

a. Preventive

b. Rezolvare a situatiilor de criza

c. Sustinere şi sprijin prin:

Educaţia părinţilor

Informare

Orientare

Consiliere sociala şi şcolară

7. Echipa Centrului este INTERDISCIPLINARA

asigura actiunile concrete de

Sprijin

Informare

Orientare

Educaţie

Echipa INTERDISCILINARA alcatuita din

Consilier psiho-pedagog

Asistent social

Psiholog

Educatori

Invatatori şi profesori

8. Influenţa interventiilor din Centrul P.E. asupra beneficiarilor

Page 43: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

* asigura sprijinul social şi educaţional la nivel local.

* formarea unei retele de comunicare în promovarea cresterii şi educarii şcolare şi

nonscolare a copiilor

* responsabilizarea şi sprijinirea participarii comunităţii

* responsabilizarea, sprijinirea şi participarea părinţilor

* egalizarea sanselor de acces şi participare

* imbunatatirea calitatii deprinderilor parentale

* cresterea accesului la educaţie şi formare

* cresterea accesului la sprijin şi facilitati comunitare

* implicarea comunităţii

* imbunatatirea respectului de sine

9. Beneficiarii centrului P.E.

Copii

Părinţii

Cadre didactice şi profesionisti din domeniul ocrotirii şi educarii copiilor

Care dintre ei?

Toti părinţii şcolii 148 şi comunităţii locale, care intampina dificultăţi socio-

educaţionale

Părinţii din vecinatate care solicita sprijinul

Copii şcolii 148 care solicita sprijinul

Copii cu dificultăţi de învăţare şi adaptare/integrare din şcoală 148

Cadrele didactice ale şcolii 148

Trei grupuri tinta de copii:

-20 copii integrati în şcoală, provenind din centrele de plasament;

-15 copii cu cerinte educative speciale din şcoală;

-15 copii care au abandonat şcoală;

Studentii şi profesionistii care se pregatesc pentru activitati de asistenta şi

educaţie

10. REZULTATE URMARITE - Indicatori

Domenii

1. În cadrul procesului instructiv educativ.

Page 44: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

2. În relatiile şcoală familie.

3. În resursele materiale şi instrumentele de sprijin social şi educativ

(instrumente metodologice, actiuni, materiale informative,etc.)

Indicatori de valuare a impactului acestui centru

- rata abandonului şcolar

- rezultatele şcolare

- scolarizarea copiilor

- integrarea şcolară şi sociala a grupurilor tinta

- gradul de participare şi de acces

- gradul de solicitare spontana

- materiale confectionate

- programele derulate şi opiniile beneficiarilor

- centrul ca resursa metodologica şi materiala

- biblioteca de specialitate

11. Actiunile INITIALE

Identificarea profesionistilor şi formarea echipei pluridisciplinare

Identificarea grupurilor tinta de beneficiari

Proiectarea activitatilor zilnice, saptamanale şi periodice cu diferitele

categorii de beneficiari

Proiectarea programului şi sarcinilor concrete ale fiecarui profesionist

Proiectarea şi confectionarea instrumentelor metodologice de lucru

aplicarea unui chestionar de opinie adresat părinţilor şi cadrelor didactice

programul de functionare al Centrului

programul actiunilor principale ale profesionistilor

proiectarea strategiei de lucru a echipei (cat de des colaboram şi cum)

lista grupurilor tinta

emblema şi brosura Centrului P.E.

amenajarea spatiului cu instrumentele necesare( pictare pereti, biblioteca,

etc.)

monitorizarea progreselor

12. Instrumente de inregistrare a activitatilor Centrului P.E.

Page 45: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Caietul de activitati

Caietul profesionistilor/sarcinile de lucru şi observatiile asupra activitatilor:

-educatori

-asistent social

-consilier psihopedagog

- profesor itinerant

- kinetoterapeut

- voluntari

Caietul echipei-intalnirile

Caietul vizitatorilor

Caietul de consiliere: notarea persoanei, problemei

Dosare de urmarire a consilierii

Fisele de ancheta sociala

13. Axele de continut ale programelor cu părinţii

Axa 1. Voluntariat, dezvoltarea spiritului comunitar şi sprijin civic.

Axa 2. Educaţie pentru sanatate şi prevenirea imbolnavirilor.

Axa 3. Dezvoltare, crestere, educaţie şi viata şcolară.

Axa 4. Sprijin în situaţii de dificultate: consiliere sociala şi psihopedagogica şi

terapie complexa pentru toti beneficiarii.

14. Axele de continut ale programelor cu copiii

Axa 1. Sprijin suplimentar în clasa.

Axa 2. Dificultăţi de învăţare şi programe individualizate în afara clasei.

Axa 3. Incurajarea opiniei personale, voluntariatului şi participarea la rezolvarea

propriilor probleme.

Axa 4. Comunitate, educaţie nonformala şi sanatate.

Axa 5. Abandon şcolar şi repetentie.

Axa 6. Integrare scoalara şi sociala.

Axa 7. Comunicare eficientă, probleme de comportament şi interrelatii.

Monitorizarea şi evaluarea evolutiei relatiilor familiale pentru copiii care ies din

Centrele de plasament

15. Concluzii

Page 46: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Activitatea acestui Centru şi rezultatele obtinute sunt doar un inceput care ne

incurajeaza să deschidem şi alte posibilitati pentru sprijinirea socio-educaţională a

familiei. În urma activitatilor derulate timp de un an s-a creat un curent în favoarea

sprijinirii familiilor şi pentru cercetarea realitatilor romanesti care determina nevoia unor

forme specifice de intervenţie. S-au realizat o serie de instrumente de lucru printre care

un set de 54 de brosuri educative, un Dictionar pentru părinţi, chestionare, fise de

observatie şi materiale ilustrative pentru fiecare din activităţile desfasurate. Implicarea

comunităţii este deosebit de dificila intr-un oras ca Bucurestiul şi intr-un cartier cu

probleme sociale. În acelasi timp fiecare realizare este de durata daca implica nu numai

părinţii dar şi membrii comunităţi. Principala reusita a programelor nostre a fost

parteneriatul educaţional în favoarea copiilor. Au castigat experienta şi s-au implicat în

aceeasi masura profesorii, părinţii şi profesionistii centrului. Managementul şcolii este de

asemenea deosebit de important. Numai impreuna cu un director/o directoare motivata

pentru schimbare şi care gandeste constructiv la problemele şcolii poti avea succes.

Voluntarii au constituit un alt punct forte al Centrului.

Cele mai reuşite activităţi au fost legate de cultura locală, de tradiţiile familiilor şi

de momentele de sărbătoare trăite împreună. Botezul a doi copii orfani, crescuţi de

bunică; concursul de mucenici pe data de 9 martie; carnavalul de Crăciun sau concursul

de vopsire a gardului şcolii; excursiile la mînăstire, la gradina zoologică, la munte care au

reunite familiile din proiect şi familiile profesioniştilor implicaţi; toate au fost lecţii de

viaţă trăite în cadrul comunităţii de părinţi şi copii împreună cu educatorii lor. Cel mai

important lucru învăţat în acest proiect a fost să trăim împreună, să ne sprijinim şi să ne

respectăm. De aceea relaţiile de parteneriat dintre familii, profesori şi membrii echipei de

proiect au fost reuşite.

Aplicaţii:Aplicaţii: Analizaţi comparativ centrele de tip parteneriat educaţional cu celelalteAnalizaţi comparativ centrele de tip parteneriat educaţional cu celelalte

tipuri de centre de zi şi stabiliţi punctele tari, respectiv punctele slabe ale acestui tiptipuri de centre de zi şi stabiliţi punctele tari, respectiv punctele slabe ale acestui tip

instituţional. instituţional.

Ar fi posibilă implementarea unui astfel de centru de tip parteneriatAr fi posibilă implementarea unui astfel de centru de tip parteneriat

educaţional în instituţia şcolară în care activaţi? Care ar fi dificultăţile întâmpinate?educaţional în instituţia şcolară în care activaţi? Care ar fi dificultăţile întâmpinate?

Dar resursele care ar putea fi valorificate?Dar resursele care ar putea fi valorificate?

Page 47: 7. Servicii, relatii, institutii.doc
Page 48: 7. Servicii, relatii, institutii.doc

Bibliografie

Vrasmas, E. Educaţia copilului preşcolar. Elemente de pedagogie la varstele

timpurii, Ed. Pro Humanitate, Bucuresti, 1999

Vrasmas Ecaterina, Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed.Aramis, Bucuresti,

2003

Vrasmas Ecaterina, Interventia socio educationala ca sprijin pentru parinti,

fragmente cap.8, Ed.Aramis, Bucuresti, 2008