6 Formarea Cadrelor Didactice

8/18/2019 6 Formarea Cadrelor Didactice

1/16

6. FORMAREA CADRELOR DIDACTICEPENTRU INTERCULTURALITATE

6.1. Starea de fapt cu privire la formarea cadrelor didacticepentru interculturalitate

6.2. Formarea pentru interculturalitate / competen’especice, etape, dimensiuni

6.2.1. Prolul profesorului “competent intercultural”

6.3. Prorame de formare, ini!iative, suestii


2/16

6.1. Starea de fapt cu privire la formarea cadrelor

didactice pentru interculturalitate Valorificarea diversităţii culturale în educaţie este un domeniu încă aflat în dezvoltare, expansiune.

Factorii centrali ai evoluţiei sale sunt fără îndoială cadrele didactice, profesioniştii aflaţi cel mai aproapede elevi, având un rol fundamental în evoluţia acestora. Însă nepregătiţi şi nesusţinuţi suficient profesorii

pot deveni, ciar involuntar, factori de stopare ai procesului de construire a unei şcoli democratice,nediscriminante, interculturale.

Aşadar, profesorii nu pot fi lăsaţi să se descurce singuri în angrenaul unei clase !ogat multiculturale, fărăformare preala!ilă, fără susţinere."tarea de fapt

#. #ucoş$ %În universităţile noastre formarea profesorilor urmează mai mult un traiect te&nicist în direcţiaspecializării academice. 'incolo de formarea de tip ştiinţific, prin ac&iziţionarea cunoaşterii specifice,c&iar formarea de tip pedagogic, mai ales în universităţile româneşti lasă de dorit. (ro!leme esenţiale

precum$

ur!anizarea, glo!alizarea informaţiilor, pluralitatea culturală, su!culturile tinerilor,rămân pe dinafară, în numele unui profesionalism îngust,, adesea didacticist, de altfelrelativ şiiluzoriu. )re!uie să se mediteze mai profund la noi raporuri între dimensiunile formării, între

partea academică şi cea relaţională, între pregătirea generică şi cea specializată, între formarea

iniţială şi cea continuă


3/16

6.1. Starea de fapt cu privire la formarea cadrelor

didactice pentru interculturalitate *.+.Verma, ---$ (are a fi o necesitate universală de ameliorare a sistemelor de formare, căci

maoritatea programelor de pregătire a profesorilor din uropa, America, Australia sau #anada acordă oatenţie limitată unor aspecte ca diversitatea etnică şi culturală, disparităţilor sociale sau discriminărilor pe criteriu de gen, #&iar şi acele programe care îşi propun săs e adreseze acestor aspecte ce ţin decontextul egalităţii de şanse în educaţie le a!ordează într/o manieră minimală şi superficială.

+. "cott, A. (into, --0$ În aproape toate sistemele, profesorii nu au suficiente oportunităţi pe parcursulformării iniţiale şi continue de a studia despre diferenţele culturale dintre elevi şi impactul acestoraasupra actului didactic

1.A. 2an3s, --0$ #urriculumul formal din şcoli, colegii, universităţi oferă profesorilor oportunităţi puţine şi inconsistente de a acumula cunoştinţe şi a!ilităţi pentru o activitate eficientă în contexteculturale diverse.

În astfel de condiţii, motivat sau nu, multe cadre didactice eşuează sau reuşesc parţial să gestionezeadecvat diversitatea


4/16

6.2. Formarea pentru interculturalitate /

competenţe specifice, etape, dimensiuni

Formarea pentru diversitate a profesorilor nu este un demers facil, c&iar dacă este susţinut de un numărîn creştere de sugestii 4 suport pentru iniţiativele locale sau personale de pregătitr.

Formarea profesorilor pentru educaţie interculturală este un domeniu în fază de cristalizare şiconsolidare.

'ificultatea delimitării şi structurării curriculumului acestei formări, şi cu atât mai mult, standardizareaacestuia, derivă din faptul că această pregătire presupune nu numai instrumentări te&nico/metodologicespecifice, ci şi reconsiderări de semnificaţii, transformarea mentalităţilor, sc&im!ări atitudinale, procesecomplexe şi de durată.

(rin scopurile şi semnificaţiile sale, formarea pentru educaţia interculturală nu este specific doar unorcategorii de profesori din anumite şcoli, ci este o componentă transversală pentru formarea tuturor

profesioniştilor domeniului socioeducaţional. 5ecesităţile acestei formări, în liniile sale directoare,sunt fundamental aceleaşi pentru toţi profesorii integraţi în şcoli mai mult sau mai puţin multiculturale,dar categoric locuitori ai unei lumi plurale, pentru elevi şi comunităţile acestora, %alfa!etizareainterculturală6 este deopotrivă importantă.


5/16

6.2.1. Profilul profesorului “competent

intercultural”

În contextele actuale sociale şi educaţionale, dinamice, plurale, intercorelate %portretul/ro!ot6 al profesorului eficient capătă noi contururi, se îm!ogăţeşte constant cu noi dimensiuni. 5oi solicitări suntadăugate clasicului profil de competenţă al cadrului didactic, ceea ce face să înţelegem că şi în cazulcompetenţei interculturale, sc&ema generativă a profesionalismului didactic o reprezintă cea adeterminismului dintre roluri didactice 4 competenţe didactice 4 standarde de formare$

Între aceste noi roluri se evidenţiată tot mai mult şi cele legate de educaţie pentru pluralitate,concretizate în$ %mediator cultural6 72ârlogeanu, --, p.89 %translator cultural6 %!ro3er cultural6 un mediator al spaţiilor partizane atitudinal, punându/le în relaţii de comunicare un facilitator de oportunităţi pentru dezvoltarea personalităţilor un moderator al dialogurilor între actorii comunicării educaţionale un remodelator al situaţiilor educaţionale, al mentalităţilor aflate în proces de maturizare un purtător de mesa şi lider de opinie ştiinţifică un manager profesionalizat al comunităţii de elevi 7vezi :. 5eacşu, ---, p.;


6/16


intercultural”

:ată suficiente noi roluri profesionale care cer noi componente în profilul de competenţe al profesoruluide astăzi, a!ilitat să funcţioneze eficient în contexte interculturale. 'evine evident că înţelegerea şivalorificarea unor fenomene socioculturale constituie premise pentru formatorul intercultural. 5uînseamnă că tre!uie să facem din toţi profesorii psi&ologi, sociologi sau antropologi culturali, ci să propensăm o pregătire coerentă şi în direcţia socială. % 5u poţi face educaţie de tip intercultural dacă nu ai

competenţa de a asocia sau a corela sim!oluri culturale diferite, dacă nu cunoşti mizele diferitelorformaţiuni culturale ale spaţiului în care îţi desfăşori activitatea6 7#. #ucoş, ---, p.-09. 'e asemenea, profesorul intercultural tre!uie să fie conştient că procesul de predare/învăţare nu este neutru din punct devedere cultural, ci din contra este un serios purtător de valori.

G. K. !"#$ 7---, p.0-eic&ner 70;;9 crede că profesorii cu atitudini şi credinţe interculturaleadecvate sunt cei care$ au o perspectivă adecvată asupra propriei identităţi culturale şi etnice= au aşteptări înalte şi adecvate de la toţi elevii, acompaniată de credinţa că toţi elevii pot reuşi=


7/16


intercultural”

sunt dedicaţi pentru a promova egalizarea şanselor pentru toţi elevii= dezvoltă o relaţie cu elevii lor, fără a/i percepe drept %ceilalţi6, %cei diferiţi6= oferă un curriculum stimulativ academic= se concentrează pe crearea unui mediu de învăţare interactiv şi cola!orativ= includ în curriculum contri!uţiile şi perspectivele diferitelor grupuri etnoculturale care compun

societatea= predau în mod explicit elemente culturale în şcoală şi sunt preocupaţi să susţină identitatea şi

mândria etnică a elevilor= sunt implicaţi în comunitate şi acţiunile sociale din afara clasei, focalizate pe promovarea unei

societăţi umane şi uste.

Acestor precizări li se pot aduga şi altele aparţinând altor autori 7"?adener, 0;88, "anders şi @iseman,0;;-9, structurate pe mai multe niveluri$ autoexaminare= climat= strategii de instruire şi conducere= activităţi explicit multiculturale=

relaţia cu părinţii.


8/16


intercultural”

':5":B5:C (DEF:CBCB: (DEF"EDBCB: #E()5) :5)D#BC)BDAC

1.%imensiunea conitiv

cuno0tin!e apar!innd unor domenii specice teme de psioloie social,antropoloie cultural, etnoloie 0i etnorae, socioloie, teoria comunicrii,socioloia educa!iei, demorae etc.4 reinterpretate, adaptate 0i armoni5ate nfunc!ie de necesit!i proprii

cuno0tin!e referitoare la drepturile omului7 de a re8ecta, a tri 0i a ac!iona !inndcont de conte9tul n care se situea5 0i de pu:licului cruia i se adresea5 cunoa0terea drepturilor omului 0i a instrumentelor interna!ionale referitoare laacestea cunoa0terea pro:lemelor principale ale timpului nostru 0i a nclcrii drepturiloromului cunoa0terea institu!iilor, a orani5a!iilor uvernamentale 0i nonuvernamentale,

locale, na!ionale, reionale 0i interna!ionale care sunt implicate n domenii deactivitate avnd letur cu educa!ia drepturilor omului ntr;o perspectivintercultural etc

2.%imensiunea

instrumental;

“eciparea” cadrelor didactice cu acele metode, procedee, tenici pedaoicefavora:ile promovrii ecit!ii, cola:orrii, valori5rii individuale n spa!iul 0colar< redimensionarea 0i desciderea cultural a fondului metodoloic de!inut n mod

tradi!ional de profesori< formarea a:ilit!ilor pedaoice de estionare a clasei multiculturale cu


9/16


intercultural”

2.

%imensiuneainstrumental;metodoloic

s descopere, s aprecie5e 0i s a=ute la valoricarea aptitudinilor elevilornscu!i n medii defavori5ate, ciar dac ei nu se e9prim n termenii a0tepta!ide 0coal< s stpneasc modelele active 0i participative, n nv!area prin rupuricooperante, n orani5area de proiecte colective, de cercetare 0i ancet, nanimarea unor =ocuri de simulare, aunor interpretri de roluri, de de5:ateri< s se familiari5e5e cu utili5area documentelor autentice, alecturii critice amanualelor 0colare 0i a informa!iei< s medie5e con8ictele, s descopere pre=udec!ile 0i stereotipurile 0i sperceap cunoa0terea din mai multe puncte de vedere< s ia n considerare nen!eleerile care pot surveni ntre persoane de lim:i,culturi sau reliii diferite 0i s i a=ute s le dep0easc< s de5volte strateii novatoare 0i s coopere5e cu ansam:lul partenerilorcomunit!ii< s evalue5e nv!mntul 0i educa!ia nu numai n termeni de selec!ionare 0icompeti!ie, ci 0i din punctul de vedere al raporturilor sociale care se potde5volta.

3.%imensiunea

e9presivrela!ional;;

crearea unui mediu adecvat de nv!are 0i valoricarea diversit!ii ca resursdidactic<

cristali5area unor mentalit!i democratice care s permit educatorilor se9perimente5e forme eciente de comunicare, de e9presie, de asumare a


10/16

6.%. Pro&rame de formare, iniţiative, su&estii

ultiplele propuneri şi iniţiative particulare ale unor instituţii a!ilitate sunt o dovadă certă aconţtientizării din ce în ce mai profunde a necesităţii acestei formări.

Această formare are mai multe zone de iniţiere. (ot fi enumerate cel puţin trei niveluri de iniţiere, derulare şi susţinere a programelor de formare pentru

dezvoltarea unei şcoli interculturale$ (rograme internaţionale, demarate de instituţii transnaţioonale ale căror directive au creat curente

de opinie în multe ţări= (rograme susţinute de guvernele locale= (rograme punctuale derulate de diverşi furnizori de formare 7 universităţi, centre a!ilitate,

asociaţii, organizaţii nonguvernamentale9.$. P"'G"$#! (! F'"#$"! )*)+)$! -$ *)!- '*)*!*$-

#onsiliul uropei 4 instituţie care contri!uie semnificativ la cristalizarea şi definirea domeniuluieducaţiei interculturale$ 0;8 4 (roiectul lansat de #onsiliul uropei, intitulat %Formarea educatorilor pentru educaţia interculturală6, cu care ocazie a fost emisă recomandarea 08G din 0;8G a #omitetuluide iniştri ai statelor mem!re, unde sunt indicate următoarele acţiuni specifice$ conştientizarea profesorilor faşă de diferitele ipostaze şi expresii culturale= identificarea atitudinilor etnocentriste şi a stereotipurilor, precum şi com!aterea acestora= responsa!ilizarea educatorilor în legătură cu formarea la copii a capacităţii de a înţelege

persoanele care aparţin altor culturi=


11/16

6.%. Pro&rame de formare, iniţiative, su&estii

înţelegerea cauzelor şi a consecinţelor economice, sociale şi politice ale fenomenului migraţionist= integrarea deli!erată a copiilor ce provin din alte culturi în noua cultură, simultan cu încuraarea şi

cultivarea legăturii cu vec&ea cultură. Ca rândul său *!S' propune &uvernelor lumii, 0n cadrul conferinţei “Formarea profesorilor

pentru educaţia intercultural” din 2 septem3rie145, includerea dimeniunilor pluriculturale caelemente de !ază în formarea iniţială şi perfecţionarea cadrelor didactice. În 144%, *!S' a lansat un alt proiect menit s cercete7e 8i s ameliore7e pro&ramele de

pre&tire a cadrelor didactice 0n domeniul interculturalitţii. E!iectivele acestuia au vizat$ analiza referinţelor şi a !azelor de date privind inovaţiile în domeniul formării cadrelor didactice

pentru interculturalitate= dezvoltarea unor studii comparative privind relevanţa acestor inovaţii în pregătirea profesorilor

pentru diversitatea culturală, formularea pe această !ază a unor politici generale referitoare laformarea profesională a cadrelor didactice în acest domeniu=

dezvoltarea unei cercetări comparative privind concepţiile şi atitudinile viitoarelor cadre didactice privind diversitatea culturală, rasismul, educaţia interculturală, pe !aza unui c&estionar cu alegerimultiple aplicat unui eşantion de -- de studenţi din zece ţări=

la!orarea de studii de caz la nivelul unui sistem de învăţământ pe următoarele dimensiuni$

Analiza curriculumului de formare iniţială a învăţătorilor în vederea identificăriicomponentelor ce fac trimitere la interculturalism=


12/16

6.%. Pro&rame de formare, iniţiative,

su&estii analiza practicilor de succes şi a experienţelor pozitive din domeniul formării cadrelor didactice

pentru interculturalitate= analiza metodelor utilizate în formarea iniţială a cadrelor didactice în domeniul

interculturalismului= analiza percepţiilor viitorilor profesori asupra pluralităţii de culturi, rasismului, xenofo!iei în

educaţie etc. #umulând rezultatele acestor direcţii de acţiune, proiectul *!S'9:)!, organizat su! denumirea

%6ducaţia pentru participare şi democraţie$ (rofesorii şi ducaţia ulticulturalăH:nterculturală6 a propusun model integrat de formare a cadrelor didactice pentru educaţia multi/Hinterculturală, în construcţiacăruia s/apornit de la analiza unor o!servaţiiHpremise definitorii pentru domeniul formării profesorilor înspiritul educaţiei pentru interculturalitate$

Dezolvarea pro!lemelor educaţionale apărute în contexte multiculturale nu poate fi făcută prinmăsuri izolate=

#urriculumul educaţiei o!ligatorii este în principal monocultural, realitate care solicită programelorde pregătire a cadrelor didactice să ofere profesorilor spriin pentru a suplini acest neauns=

ste a!solut necesar ca orice program de formare să aute profesorii să/şi depăşească atitudinileetnocentriste sau defavora!ile faţă de minorităţi. Analiza concepţiilor cadrelor didactice privind

elevii aparţinând diferitelor grupuri culturale reprezintă un semnificativ punct de plecare pentruorganizarea oricărui program de formare a cadrelor didactice pentru interculturalitate=


13/16


su&estii ducaţia multi/Hinterculturală solicită din partea educatorilor a!ilitatea de a promova o

educaţie adaptată, centrată pe elev= de multe ori, acest lucru este ignorat, profesoriiconsiderând că %a preda6 e sinonim cu %a oferi informaţii6, iar %a învăţa6 cu %a asculta6 şi %amemora6, ceea ce evident este total ineficient din punctul de vedere al interculturalităţii. #aatare, programele de pregătire a profesorilor tre!uie să/i aute să/şi modifice astfel deconcepţii neproductive şi să/şi dezvolte capacitatea de a construi învăţarea în funcţie despecificul şi necesităţile elevilor=

#adrele didactice tre!uie autate pentru a comunica eficient şi a/i înţelege pe elevi, indiferentde apartenenţa lor etnică= programele de formare vor auta profesorii pentru a cunoaştediferitele stiluri de învăţare ale elevilor sau %structura lor temporală6 7 şi anume policronă saumonocronă9 pentru a înţelege semnificaţiile atri!uite informaţiilor în funcţie de concepţiile şiatitudinile fiecăruia. Bn alt aspect important este susţinerea cadrelor didactice pentru a facecorelaţii realiste între dificultăţile de învăţare şi apartenenţa la un anumit grup etnic=

ducaţia interculturală solicită în mod explicit un demers centrat nu numai pe elev ci şi pecomunitate. #a atare, pentru a evita ve&icularea unor stereotipuri şi preudecăţi defavora!ileoricărui act didactic, formarea profesorilor tre!uie să includă informaţii elementare desprespecificul grupurilor etnice şi culturale, ca religia, lim!a, diferitele credinţe, ta!uuri,organizarea temporală= în plus, dascălii tre!uie pregătiţi pentru a comunica eficient cufamiliile elevilor pentru a/i stimula să se implice în viaţa şcolii=


14/16


su&estii Având în vedere că maoritatea materialelor sunt preponderent monoculturale, prezentând

perspectiva grupului dominant, cadrele didactice tre!uie să/şi dezvolte prin formări adecvatea!ilitatea de a nu reîntări stereotipurile şi de a/şi crea propriile materiale de spriin.

:. )*)+)$)! $-! G!"*!-'" -'$-!

Ca nivel local, pregătirea cadrelor didactice în spiritul pedagogiei diversităţii devine realitateconcretă atunci când este considerată de administratorii sistemului o prioritate, când este deli!erataccentuată de documentele de politică educaţională, când este susţinută adecvat metodologic şifinanciar.

AB")DAC:A$ Daportul de cercetare privind formarea profesorilor a criticat instituţiile de pregătire pentru eşecul şi inadapta!ilitatea acestora de a pregăti viitorii dascăli pentru educaţieinterculturală.

ADA 2D:)A5:$ 0;8- 4 Erdinele emise de 'epartamentul ducaţiei şi Itiinţei 7'"9 al*uvernului arii 2ritanii, care fac referire directă la %diversitatea etnică şi culturală6 şi lanecesitatea ca viitoarele cadre didactice să înveţe cum sălupte împotriva preudecăţilor şistereotipurilor !azate pe criterii etnice şi rasiale.

(ED)B*AC:A$ Eficializarea demersurilor de formare în domeniul educaţiei interculturale, după0;;, când inisterul ducaţiei 5aţionale iniţiază un proiect pilot de pregătire a profesorilor .#ele 0J- de ore de formare sunt structurate modular pe următoarele axe tematice$


15/16


su&estii )anaementul proiectelor educative< 'lemente de socioloia rupurilor de imiran!i 0i minoritari< *unoa0terea dinamicii rupurilor de imiran!i 0i a fenomenelor de contact

cultural 0i etnic< Familia 0i comunitatea< '9cluderea social n cartierele ur:ane< *omunicare 0i interac!iunile cu ceilal!i< )etodele de educa!ie intercultural 0i producerea de materiale specice< (rani5area structurilor de pretire permanent la nivelul rupurilor

locale. &()#$#7

Pre5en!a disciplinei 'duca!ie intercultural n pacetul de discipline op!ionale, modul depretire psiopedaoic %PP%< Pre5en!a disciplinei 'duca!ie intercultural n pacetul de discipline op!ionale, modul de

pretire psiopedaoic nivel , %PP%< )asterate pe dulticulturalitate nstitute de nterculturalitate ve5i "imi0oara4 cu prorame specice

C. PROGRAME PUNCTUALE DE FORMARE. PARTENERIAT COMUNITAR

Staiile de pretire punctuale sunt cele mai frecvente7 **%;uri, Proiecte cutrainin, prorame la nivel interna!ional, reional sau comunitar


16/16

:i3lio&rafie0. 2an3s, 1.A., 7--09, Diversity within Unity. Essential Principles for Teaching

and learning in a Multicultural Society, #enter for ulticultural ducationBniversitK of @as&ington

. 2ârlogeanu, C., 7--9, %(aradigma educaţional/umanistă în contextul

postmodernităţii6, în , .(ăun, '. (otolea, Pedagogie. Fundamentri teoretice !i demersuri aplicative, ditura (olirom, :aşi.. #ucoş, #., 7---9, Educa"ia. Dimensiuni culturale !i interculturale, ditura

(olirom, :aşiG. 5eacşu, :., 7--9, %mpatia şi modelartea competenţelor pentru profesia

didactică. (erspectiva psi&oeducaţională6, în , .(ăun, '. (otolea, Pedagogie.

Fundamentri teoretice !i demersuri aplicative, ditura (olirom, :aşi

Documents

6 Formarea Cadrelor Didactice