MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELORDIRECTIA RECICLAREA MATERIALELOR

DESEURILE DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE

– O PROBLEMA DE MARE ACTUALITATE, DAR SI DE

MARE VIITOR

DESEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE

(DEEE)

In Romania, legislatia care reglementeaza regimul deseurilor de echipamente electrice si electronice cuprinde urmatoarele acte normative:

HG nr. 448/2005 – transpune Directiva Europeana nr. 2002/96, modificata prin Directiva Europeana nr. 2003/ 108 – privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

HG nr. 992/2005 - transpune Directiva Europeana nr. 2002/95 - privind restrictionarea anumitor substante periculoase care intra in componenta echipamentelor electrice si electronice;

Ordin comun MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 pentru aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a DEEE, modificat de OM nr. 1269/820/2006;

Ordin comun MMGA/MEC nr. 901/2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezinta riscuri prin contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare;

Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice nr. 66/2006 modificat de OM nr. 3/04.01.2007;

Ordin comun MMGA/MEC/ANPM nr. 556/435/191 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31 decembrie 2006.

Categoriile de echipamente electrice si electronice care intra

sub incidenta HG nr. 448/2005

(Anexa 1A):1. Aparate de uz casnic de mari dimensiuni2. Aparate de uz casnic de mici dimensiuni3. Echipamente informatice si de telecomunicatii4. Echipamente de larg consum5. Echipamente de iluminat6. Unelte electrice si electronice7. Jucarii, echipamente sportive si de agrement8. Dispozitive medicale9. Instrumente de supraveghere si control10. Distribuitoare automate

Structura materialelor si componentelor rezultate din DEEE

1. Fonta si otel 48% 2. Aluminiu 5% 3. Cupru 7% 4. Material plastic inflamabil 15% 5. Material plastic neinflamabil 5% 6. Sticla 5% 7. Cauciuc 1% 8. Circuite imprimate (PCB) 3% 9. Ceramice si sinterizate 2%10. Lemn si placaj 3%11. Alte metale (neferoase) 1%12. Altele 5%

48%

5%7%

15%

5%

5%1%

3% 2% 3%1% 5%

Fonta si otel Aluminiu Cupru MP infl.

MP neinfl. Sticla Cauciuc PCB

Ceramice Lemn Alte met. Altele

Tipurile si structura materialelor plastice care intra in componenta EEE

1. Polipropilena (PP) 18% 2. Stiren Butadiena Acrilonitril (ABS) 3. Stiren acrilic (ASA) 33% 4. Acrilonitril stiren (SAN) 5. Polistiren (PS) 19% 6. Polistiren rezistent la soc (HPS) 7. Poliuretan (PU) 8% 8. Rasini epoxidice (EP) 4% 9. Policlorura de vinil (PVC) 4% 10. Policarbonat (PC) 4% 11. Poliamida (PA) 3% 12. Polioximetilen (POM) 2% 13. Polietilen tereftalat (PET) 1% 14. Polibutilen tereftalat (PBT) 15. Poliesteri nesaturati (UP) 3% 16.Polietilena (PE) 1%

18%

33%

19%

8%

4%

4%

4%3%

2%1% 3% 1%

PP ABS/ASA/SAN PS/HPS

PU EP PVC

PC PA POM

PET/PBT UP PE

: 1. Aluminiu 5,8%

2. Cupru 9,7%3. Fier 9,2%4. Nichel 0,69%5. Plumb 2,24%

6. Cositor 2,15%7. Zinc 1,16%8. Argint 0,06%9. Aur 0,023%

10. Beriliu 0,003% 11. Cadmiu 0,014% 12. Crom 0,052% 13. Paladiu 0,010% 14. Antimoniu 0,35% 15. Mercur 0,0009% 16. Bromuri 2,03% TOTAL 33,8%

33%

33%

33%

1%

Metale Ceramica si sticla

Materiale plastice Hartie si lichide

Metale care intra in componenta PCB

SISTEME DE GESTIONARE A DEEE

• Exista 2 categorii generice de organizatii pentru gestionarea DEEE: Sistemul colectiv Sistemul competitiv, bazat pe ,,casa de clearing”

Sistemul colectiv - Este un sistem, organizat la nivel national, responsabil pentru colectarea, reciclarea si finantarea DEEE de pe teritoriul tarii respective;- Sunt organizatii nonguvernamentale, nonprofit, infiintate de una sau mai multe asociatii de profil, care sunt si actionarii acestora;- In unele cazuri, chiar daca aceste organizatii exista, mari distribuitori si supermarket-uri aleg sa ramana in afara sistemului si sa-si desfasoare propriile scheme de gestionare, ceea ce creeaza concurenta si face ca organizatia colectiva sa ramana eficienta;

- Aceste sisteme au avantajul economiilor de scara si se aplica in special in tarile mici unde volumul DEEE nu este destul de mare pentru a permite existenta mai multor sisteme;

- Organizatiile colective, bine conduse, reprezinta cea mai simpla varianta de a indeplini cerintele prevazute in Directiva DEEE;

- Aceste scheme nationale sunt organizate pe categorii de produse, in scopul atingerii unei eficiente maxime in ceea ce priveste procesarea, reciclarea si identificarea pietelor pentru materiile prime si materialele obtinute prin reciclare;

- Modelele colective sunt considerate utile pentru gestionarea deseurilor istorice, unde un sistem competitiv ar avea foarte putine avantaje;

Sistemul competitiv- Aceasta abordare consta in crearea unui cadru national, in care actori multiplii (producatori, reciclatori, organizatii de salubritate) pot furniza servicii;- Acest sistem a fost preferat de tarile care nu au avut o legislatie anterioara aparitiei Directivei DEEE;- Autoritatile asigura existenta unui sistem de inregistrare a producatorilor si defineste mecanismele de alocare, raportare si monitorizare;- In unele tari (Marea Britanie, Franta, Ungaria, Cehia) opereaza deja cinci-sase companii in domeniul gestionarii DEEE si piata ramane deschisa, desi pot interveni avantaje ale economiei de scara pentru operatorii existenti;

- Tarile cu o astfel de abordare au ca scopuri principale evitarea monopolului si mentinerea costurilor scazute de operare;- Spre deosebire de sistemele colective, unde exista o singura abordare pentru colectarea, depozitarea si transportul tuturor categoriilor de produse, sistemele competitive asigura o mai buna eficienta a costurilor si solutii adaptate diverselor categorii de produse;

- Sistemele competitive asigura indeplinirea minimala a tintelor de colectare si reciclare si nu ofera stimulente pentru depasirea acestora.• Pentru compararea eficientei sistemelor de gestionare a DEEE se utilizeaza urmatorii indicatori:- Rata de colectare (kg/locuitor);- Procentul de recuperare si reciclare pentru fiecare categorie de produse;- Costurile de recuperare si reciclare;- Valoarea totala a rezervelor in cadrul sistemului;- Cantitatile de deseuri eliminate sau incinerate.

CANALE DE COLECTARE

• Exista 3 canale primare de colectare: Punctele de colectare municipale; Sistemul takeback la distribuitori; Sistemul takeback la producatori.• Majoritatea sistemelor utilizeaza drept sursa principala de colectare punctele de colectare municipale.• Alte sisteme (Belgia, Olanda, Norvegia) incurajeaza participarea distribuitorilor, dar cantitatea colectata nu depaseste 30% din volumul total.• In tari non-EU, de exemplu Elvetia, sistemul SWICO a realizat, prin lantul de distributie, o rata de colectare de 55% din volumul total al DEEE.• Consumatorii si firmele pot preda DEEE la puncte special create; acestea pot fi centre specializate de sortare, gestionate de organizatia colectiva sau de terte parti care sunt remunerate pentru spatiul pus la dispozitie si munca prestata.

FACTORI CARE INFLUENTEAZA TIPUL SISTEMULUI DE GESTIONARE A DEEE

• Directiva DEEE lasa la latitudinea statelor membre modul de organizare a sistemului de gestionare a DEEE; aceasta este valabil mai ales in ceea ce priveste impartirea responsabilitatilor in cadrul organizatiilor si modul de finantare a sistemului;• Factorii care influenteaza tipul de sistem pe care o tara il alege pentru gestionarea DEEE sunt:

Existenta unei legislatii anterioare in domeniu;

Gradul de implicare al autoritatilor in infiintarea si functionarea sistemului;

Marimea si densitatea populatiei;

Distantele si geografia tarii respective;

Costul muncii;

Tipurile de DEEE colectate; Durata de operare a sistemului;

Existenta standardelor pentru tratare si reciclare;

Calitatea si standardizarea sistemului de raportare;

Comportamentul consumatorului;

Modul de functionare al sistemului ,,business to business”:

STRUCTURA DEEE COLECTATE

• Un studiu ICER (Industry Council for Electronic Equipment Recycling) a aratat ca in Marea Britanie rezulta anual, din gospodariile particulare, DEEE in greutate totala de peste 1 milion de tone, respectiv peste 90 de milioane bucati.

• Din punct de vedere cantitativ, peste 90% din DEEE colectate provin de la trei categorii:

Aparate de uz casnic de mari dimensiuni (Cat. 1, Anexa 1A), cum ar fi masini de spalat, aragazuri, frigidere, constituie 70% din greutatea totala a DEEE colectate;

Echipamentele de larg consum (Cat. 4, Anexa 1A), cum ar fi televizoare, aparatura video si audio, reprezinta 13% din greutatea totala a DEEE colectate;

Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (Cat.2, Anexa 1A) reprezinta 8% din greutatea totala a DEEE colectate, dar 30% din numarul total de articole;

Restul de 10% din DEEE colectate de la gospodariile particulare este compus din echipament ITC, scule, jucarii, echipamente de iluminat, instrumente de supraveghere si control.

• Un alt stadiu al cercetarii a aratat ca, din punct de vedere cantitativ, nivelul DEEE provenite din mediul de afaceri si institutional tinde sa-l depaseasca pe cel din gospodariile particulare;

• DEEE provenite din mediul de afaceri si institutional au o structura diferita de cele provenite din gospodariile particulare, echipamentele ITC avand o pondere mult mai mare

• Cercetarea ICER a evidentiat trei factori care influenteaza nivelul deseurilor care ajung la procesatorii de DEEE:

Marimea echipamentelor – peste 45 de milioane de articole dintre cele colectate de la gospodariile particulare au greutatea de maximum 2 kg; din acest motiv, ele pot fi aruncate impreuna cu deseurile menajere. ICER estimeaza ca numai 50% dintre aceste articole vor fi colectate separat. De asemenea, numai 20% dintre echipamentele de iluminat provenite de la gospodariile particulare vor ajunge la amplasamentele desemnate;

Numarul si locatia amplasamentele de colectare;

Destinatia echipamentelor – multe dintre echipamentele care ajung la punctele de colectare vor fi refolosite.

CONCLUZIE – peste 90% din DEEE colectate este compusa din articole cu o greutate mai mare de 10 kg; este probabil ca acestea sa fie colectate separat, deoarece sunt dificil de eliminat.

• Cercetarea ICER a mai aratat ca este improbabil ca punctele de colectare a DEEE sa aiba suficient spatiu pentru amplasarea de containere diferite pentru toate cele 10 categorii de echipamente din Anexa 1A.

• ICER recomanda utilizarea a cinci grupe: Echipamente frigorifice – sunt special tratate pentru a indeplini cerintele

referitoare la saracirea stratului de ozon; Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni – sunt articole cu

continut mare de metal si pot fi introduse in shredder; Echipamente care contin CRT-uri – trebuie sa ramana intacte si pot fi

reciclate; Echipamente de iluminat – nu trebuie sa contamineze alte deseuri si

pot fi reciclate; Toate celelalte DEEE – din punct de vedere tehnologic, pot fi procesate

impreuna.

Bariere in calea cresterii nivelului de reciclare a

materialelor rezultate din DEEE

• Cerere limitata pentru materialele rezultate;

• Cantitatea disponibila pentru reciclare;

• Pretul scazut al materialelor “virgine”;

• Variatii in compozitia materialelor rezultate;

• Lipsa standardelor de calitate pentru materialele rezultate;

• Procese de dezasamblare costisitoare;

• Indepartarea agentilor de contaminare;

• Valoare mica a componentelor rezultate.

Ciclul de viata al EEE

Service

Refabricare

Reciclare

Productie Sfarsit de viata

Extractie Eliminare

Reutilizare

Colectare

Reparare/Intretinere

Reparare componente

Recuperare

material

Distributie

Efi

cien

ta m

ater

iala

Ben

efic

iul e

con

om

ic

Uzura

Cadru managerial

Cadru legal

Generator deseuri

Gospodarii Comert

Colectori

Distribuitori Municipaliati ContractoriComerciantsecond hand

Destinatii deseuri

Export Reparare Reciclare Eliminare

Reutilizare produs Demontare

Reutilizare componente Recuperare mat./energie

Recuperare/distrugeresubstante periculoase

Reutilizare

Piatasecond hand Producator

Take backobligatoriu

Taxe pentru colectare,transport si reciclare

Flu

xu

ri n

es

pe

cif

ica

te

Pro

ce

s/r

uta

ne

sp

ec

ific

ata

le

ga

lJAPONIA

Cadru managerial

Initiativa legislativa

Generator deseuri

Gospodarii Comert

Colectori

Distribuitori Municipalitati ContractoriComerciantsecond hand

Destinatii deseuri

Export Reparare Reciclare Eliminare

Reutilizare produs Demontare

Reutilizare componente Recuperare materiale

Recuperare/distrugeresubstante periculoase

Reutilizare

Piatasecond hand Producator

Colectare combinata

Flu

xu

ri n

es

pe

cif

ica

te

Pro

ce

s/r

uta

ne

sp

ec

ific

ata

le

ga

lS.U.A.

Fara taxe,participare voluntara

Programe pilot

Cadru managerial

Cadru legal

Generator deseuri

Gospodarii Comert

Colectori

Distribuitori Municipalitati ContractoriComerciantsecond hand

Destinatii deseuri

Export Reparare Reciclare Eliminare

Reutilizare produs Demontare

Reutilizare componente Recuperare mat./energie

Recuperare/distrugeresubstante periculoase

Reutilizare

Piatasecond hand Producator

Colectare combinata

Costurile sunt incluse in pretul produselor noi

Flu

xu

ri n

es

pe

cif

ica

te

Pro

ce

s/r

uta

ne

sp

ec

ific

ata

le

ga

lUniunea Europeana

Sortare, (pre)tratare

Colectate separat de MSW

Colectate impreuna cu MSW

Analiza comparativa a strategiilor

Aspect logistic Variabile

Japonia Statele Unite ale Americii Uniunea Europeana

DHARL EPR 2 Pilot Massachusetts WEEED UK

Colectare

Nr produse/categorii 4/1 10/5 2/2 61/10 6/5

Sistem“Take-back” obligatoriu

Colectare combinata voluntara

Colectare combinata voluntara

Colectare combinata

reglementata

Colectare combinata

reglementata

Cantitate (t/an) 648000 291 460 1500000 419240

Destinatii

Reparare Nespecificata 5 - 10% 5-10% 4 - 45% 4 - 45%

Reutilizare Nespecificata 25 - 80% 25 - 40% ≥ 80% 0 - 63%

Reciclare 50 - 80% Peste 75% 60 - 75% ≥ 80% 1 - 63%

Eliminare 40 - 50% 5 - 10% 5-10% ≤ 20% ≤ 20%

Costuri

Colectare (€ / t) 435 – 875 300 180 170 - 340 95 – 165

Reciclare (€ / t) 420 - 805 280 - 9 - 425 55

Finantare Consumatorii Autoritati locale Autoritati locale Producatori Producatori

Sistemul de

reciclare

Tinte 50 - 60% - - 50 - 80% 50 - 76%

MetodeCu / fara

dezasamblareCu

dezasamblareCu

dezasamblareCu

dezasamblareCu

dezasamblare

Managementul substantelor periculoase

Recuperare / distrugere

Recuperare / distrugere sau

export

Recuperare / distrugere sau

export

Recuperare / distrugere

Recuperare / distrugere

LimiteFavorabil

exporturilorFavorabil

exporturilorFavorabil

exporturilorIntern Intern

• Infrastructura insuficienta pentru asigurarea unei colectari eficiente (numarul si distributia punctelor de colectare in teritoriu, logistica, containere pentru colectarea separata);

• Lipsa de educatie a populatiei in domeniul colectarii separate a deseurilor;

• Ca si alte tari ale Europei de sud-est, procedeul “nou pentru vechi” nu este un procedeu uzual si nu este agreat nici de consumatori, nici de distribuitori;

• Durata medie de viata a produselor (indeosebi a celor din categoriile 1 si 4, Anexa 1A, care constituie cea mai mare parte a DEEE colectate, este de aprox. 2,5 ori mai mare decat in tarile UE);

• Lipsa unei legislatii anterioare in domeniu.

Conditii specifice in Romania privind implementarea sistemului

de gestionare a DEEE

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR Directia Reciclarea Materialelor

DATE DE IDENTIFICARE:

Calea Victoriei nr.152, sector 1, Bucuresti tel: 021/315.10.85 021/317.87.75 fax:021/317.87.76

Site MEC: www. minind.ro/mediu/reciclarea materialelor

e-mail: cnrm@minind.ro