5orbita

  • View
    56

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Marieta Dumitrache orbita

Text of 5orbita

  • tt07

    ORBITA

    Exoftalmia .... pag. 108Enoftalmia .... Pag. 110Leziuni vasculare in orbiti.....i............... ...........pag. 110

    Varice orbitareExoftalmia pulsatilS

    Exoftalmia de origine tiroidianiTumori orbitare.... ......... pag. 115

    Tumori primitiveTumori metastatice

    Afecfiuni infecfios-inflamatorii ale orbitei. ......pag. 120OsteoperiostitaCelulita orbitardTromboflebita de sinus cavernosMicoze orbitareParazitozePseudotumoriMiozita

    Traumatismele orbitei................. .-..pag.126

  • ORBITA

    Orbitele sunt doud cavitdli osoase situatelateral de linia mediani avdnd forma unorpiramide cubaza dirijatd anterior gi in afardgi v6rful posterior, cu axul anteroposterior de4,5 cm. gi un confinut de 26 ml.Orbita comunicE cu cavitatea craniand pringaura optic6, fanta sfenoidald, cu foselenazale prin canalul lacrimonazal gi cu fosapterigomaxilar6 prin fanta sfeno-maxilar6.Orbita este ciptugitl de periost, iarconfinutul ei este format din globul ocularinconjurat de capsula Tenon, glandalacrimald, mugchii extrinseci ai globuluiocular, nervi senzitivi, motori,'vegetativi;vase arteriale gi venoase, tesut celuloadipos,expansiuni gi prelungiri aponevrotice, careformeazd aponevroza orbito-ocular6.Septul orbitar gi globul ocular impart orbitaintr-un compartiment anterior gi unulposterior. In compartimentul anterior se afl6pleoapele, aparatul lacrimal gi parteaanterioard a globului ocular. Compartimentulposterior denumit spafiul retrobulbar esteimpirlit in spaliul intraconal gi extraconal incare conul muscular este format din mugchiextrinseci orbitari invelili in fascie.Pozifia globului ocular in orbitd estecondifionatd de fo4e antagonice: unele tindsd impingd globul ocular inainte (s6ngeleacumulat in venele orbitare, grdsimeaorbitard, tonusul muqchilor oblici) altele autendin{a de a-l retine in orbitd (tonusulmugchilor drepfi, presiunea exercitati depleoape).Procesele patologice orbitare pot lua nagterein cavitatea orbitari sau se propagd ei dincavitl1ile vecine gi pot afecta: perefii osogi,conlinutul celulo-fibro-adipos, diferiteleformaliuni anatomice din orbit6.Procesele patologice orbitare se manifestifrecvent prin modificarea poziliei globuluiocular cu impingerea acestuia in afar[ -EXOFTALMIE, mai rar cu infundareaglobului in orbiti - ENOFTALMIE.

    EXOFTALMIAExoftalmia este protruzia anterioar[ aglobului ocular in orbitd gi este produsd prinorice proces patologic orbitar care realizeazdo discordanfi intre mlrimea orbitei giconlinutul sdu.- Examinarea clinici a orbitei estecomplexd gi necesitd mdsurarea exoftalmieicu exoftalmometrul Hertel in care normal dela marginea laterali a peretelui orbitar pdndla apexul cornean la adult sunt l4-20mm.Protruzia este atunci c6nd apare o diferenlide 2 mm. intre cele 2 apexuri corneene gicind este depdgitd limita superioari (20mm)a protruziei. La CT scan globul ocular esteprotruzionat cind depaqegte cu mai mult de2 I mm. anterior linia interzigomatic5.- Interogatoriul pacientului oferd datemajore privind modul de instalare alexoftalmiei (brutal, progresiv, fluctuent)evolu{ia exoftalmiei, asocierea exoftalmieicu alte semne oculare (durere, licrimare,sciderea acuitilii vizuale, diplopie),antecedente traumatice, neurologice, ORL,endocrinologice.Caracterele exoftalmiei sunt variabile giexprimd etiologia ei, exoftalmia putdnd fiuni sau bilaterald, axiald (directd) saulaterald (indirectd), pulsatil6 in fistulacarotido-cavemoasd, cu caracter inflamatorin celulit6, abces, flegmon orbitar,reductibi16 in Basedow, nereductibil6 intumori, iar prezenfa unui suflu in regiuneatemporali orienteazi cdtre o etiologievasculard.- Examenul oftalmologic completintr-o exoftalmie fdcut sistematic poateevidentia:- modificdri senzorio-motorii cuafectarea motilitatii oculare extrinseci cudiplopie prin interesarea nervilor III, IV, VI,iar analiza sensib i I itdti i corneene evidenf iazistarea nervuluiV- examenul anexelor poate evidenfia optoz6 sau o retractie palpebrald. Examindndanexele oculare in dinamicd se controleazlocluzia palpebral[ voluntar[ gi se cerceteazdo eventuali asinergie oculopalpebrald

    t

    108

  • - conjunctiva poate fi hiperemiatd sauchemozatd- examenul biomicroscopic al poluluianterior ocular poate evidenlia leziuni aleepiteliului cornean prin ocluzie palpebraldincompletd, clipit ineficient, hipoesteziecorneand- mlsurarea TIO poate evidenlia ohipertonie care poate suspiciona o compresiea globului ocular- examenul fundului de ochi poatearlta modificiri ale papilei nervului optic cuedem papilar, atrofie opticd sau prezenfi depliuri retiniene in polul posterior princompresia globului ocular sau dilatalii alevaselor retiniene prin retur venos,deficitar ,- Examenul clinic general, completatcu examenul neurologic, endocrinologic esteobligatoriu pentru a stabili dacb este posibil,contextul in care a apirut exoftalmia- Radiografia cu raze X:- rxgrafia craniu fafd/ profilprecizeazd conturul orbitelor, sinusurilor,taua turceascd, lama criblati, apofizeleclinoide anterioare- rxgrafia sinusuri ale felei- incidenfa Blondeau verificd pereliiorbitari gi sinusurile de vecinitate- rxgrafie de orbitd poate evidentiamirirea orbitei in tumori, traumatisme, lipsamodificirilor peretilor osogi suspecteazd opatologie benign6, in timp ce distrugereaperelilor relevd o patologie maligndPrezenla calcificdrilor orbitare orienteazdcitre meningiom, carcinom de glandilacrimal6. retinoblastom.Hiperostoza osoasd susplcloneazameningiom, boala Paget, iar l5rgirea gduriioptice gliom de nerv optic, meningiom,llrgirea fi surii orbitare superioare, anevrism,tumori cu extindere posterioar6.Ecografia orbitari poate eviden{iaimagini cu ecogenitate inalt6, sugestivepentru orbitopatia distiroidiand, hemangiom,hemoragie, iar imaginile cu ecogenitatescizuti sunt sugestive pentru varice orbitare,mucocel, chist dermoid, limfom.- CT scan - doza de radia{ii in cazulCT-scanului este de aproximativ I -2 cGy

    comparativ cu o radiografie de craniu careeste aproximativ 5 mGy. Rezoluliaimaginilor CT-scan poate evidenfia jesuturimoi, structuri intracraniene, mase sauformatiuni cu calcificari (ex. limfangiom),oase, sau distrucfii osoase (limfom,leucemie, histiocitozl), vase de singe (cucontrast) gi corpi strdini. Pentru orbit5,slaidurile de CT trebuie sd fie sub 3mmgrosime gi secfiunile si fie atdt in plan axialcit gi coronal.- RMN rezonanta magneticdnucleard - pentru orbita normalS imaginilein Tl sunt edificatoare, vitrosul apdrdndintunecat gi grlsimea orbitard luminoasd, iarmodificdrile patologice sunt vizibile in T2 cuvitrosul ce apare luminos gi grisimeaintunecatE. Imaginile in T2 sunt utile penffudiferenfierea leziunilor melanice deprocesele hemoragice ale coroidei.RMN cu substanfd de contrast este utilpentru aprecierea malformatiilor vascularecu flux crescut gi a leziunilor orbitare binevascularizate.- Venografia prin injectarea substanleide contrast in vena angularl este utili indiagnosticul gi urm[rirea varicelor orbitare 9iin studiul sinusului cavernos.- Angiografia prin rezonan{Imagnetici - vizualizeazd vase de calibrumediu gi mare din sistemul arterial, dar nu sepot obline detalii atdt de fine ca inangiografia direct6.- Arteriografia este folositd lapacienfii cu suspiciune de anevrism saumalformaf ie arterio-venoas[- Testele sanguine sunt necesarepentru orientarea etiologici a diagnosticului :- Hemoleucograma este timportant5 in diagnosticul leucemiilor,limfoamelor- Testele de funcfie toroidian[(T3,T4, TSH) sunt obligatorii la pacientii cuorbitopatie distiroidiand- Anticorpi citoplasmaticiantineutrofili sunt indispensabili pentrudiagnosticul granulomatozei Wegener- Biopsia este necesara pentru deciziaconduitei terapeutice.

    109

  • Tmori lnfectii lnflmatii Altele

    I coprl

    BenigneDermoideCapilareHemangioame

    MaligneRabdomiosarcomRetinoblastomNeuroblstomGliom de nuv optic

    Tumori secundareSrcom EwingLeucemis acutdmie loidiHistimitoza cucelule Lanserhans

    Celulitaorbitutr

    Encefa-lffelconge-nitalAnoma-t i iveno6eorbitare

    ADULT

    Gliom de neru opticMeningiom de nervopticmtastue

    Celulltaorbilsi

    LrDlropstie disti-roidimdPseudo-tumoraorbituF

    Cauze frecvente de exoftalmie unilateral5

    Cele mai frecvente cauze de exoftalmiebilaterali

    PSEUDOEXOFTALMIIEste simularea unei proemin[ri a globuluiocular sau o asimetrie adevaratl dar care nuse datoreazi cregterii conlinutului orbitar.Cauzele care pot produce pseudoexoftalmiasunt:- glob ocular mArit (miopie forte,buftalmie)- enoftalmie contralateralE (glob miccontralateral, tumori cicatricialIcontralaterali)- orbite asimetrice (congenitald,postiradiere, postchirurgicald)

    - fanti orbihra asimetric[ ( cel marfrecvent prin retracfie palpebrall, paraliziefacialI peri feric6, ptoza contralateral6)

    ENOFTALMIAEste deplasarea ochiului posterior Si poatef i :- congenitald- secundard - prin schimbarea relalieivolumetrice intre cavitatea orbitard osoasArigidi $i conlinutul s6u prin : mdrireacavitdlii orbitare prin fracturi $i prinmodificarea continutului orbitar prinsc6derea volumului {esutului adipos sau almasei musculare.- prin dezvoltarea inadecvatd acavitalii orbitare- prin oprirea dezvoltarii osoase inradioterapie pentru retinoblastom- in ca$exie, neoplasm, deshidratare,diaree

    PSEUDOENOFTALMIA este prezentd in:- Blefaroptoza unilateral6- Sindromul Claude-Bemarnd-Horner- Exoftalmie contralaterale- Pseudoexoftalmie contralaterald- Miopie forte contralaterald- Buftalmie sau megalornee contra-lateralS' Retracfie de pleoapd contralateraldPatologia orbitei cuprinde,,VENIT":V = afecliuni vasculare : fistuld carotido-cavernoasa, hemangiom, varice orbitareE = afectiune endocrind : orbitopatiadistiroidiand / maladia Graves BasedowN = afectiuni neoplazice (gliom de nervoptic, meningiom, sarcom, retinoblastom)I = afectiuni infecf ios-infl amatoriiT: traumatisme de orbitiV LEZIUNI VASCULANE iX ORBITA

    pot fi venoase, arteria