57507644 Notiuni de Cosmetologie[1]

8/13/2019 57507644 Notiuni de Cosmetologie[1]

1/53

Pielea Generalitati

-este un organ conjuctivo-epitelial, ce acopera intreaga suprafata a corpului si

care separa organismul de mediul inconjurator.

-la nivelul cavitatiilor naturale(orificiul bucal, nazal, anal) si organelor genitale se

continua cu mucoase si submucoase.

-este cel mai mare organ al corpului uman, cu o greutate de 4-6 kg. si o

suprafata de 1.70-1.75mp

-grosimea ei variaza in functie de varsta, sex, regiune anatomica si rasa, intre 1-

4 mm (pe palme si plante(talpi, pielea poate avea grosimea de 4-5mm, iar pe

pleoape poate atinge doar 0.!mm

"a copii, femei si #atrani pielea este mai su#tire.

Functii :

A. -de protectie(mecanica, c$imica, termica, fizica, antimicro#iana, etc prin

procesele de keratinizare, melanogeneza si prin producerea fanerelor (par si

ung$ii

B. - de aparare% asigura integritatea structurala a tegumentelor. &rezenta

stratului cornos realizeaza protectia fata de factorii mecanici si fizici (radiatiileultraviolete si descuamarea continua a acestuia, produce indepartarea

mecanica a su#stantelor c$imice, micro#ilor, fungilor, virusurilor, etc.

C. -secretorie si excretorie'secretia se#acee si sudoripara este realizata de

glandele se#acee si sudoripare.

Glandele sebacee

e#umul formeaza un film lipidic la suprafata pielii si o prote)eaza impotriva

agentilor infectiosi si regleaza pierderile de apa ale epidermului.

*n mod normal secretia de se#um este de 1-! g +zi. secretie exagerata

conduce la se#oree si acnee. ecretia se#acee variaza cu varsta, este mediata

1


2/53

$ormonal si nervos.a este foarte sla#a la copil, la pu#ertate devine maxima,

apoi este incetinita la #atranete.

*n cazul unei secretii insuficiente, parul devine uscat, mat, suprafata

epidermica este uscata si rugoasa (aspra, in timp ce $ipersecretia se#acee

provoaca parului un aspect gras, iar pielii si tenului o infatisare lucioasa,

dezagrea#ila.

Glandele sudoripare

unt doua tipuri de glande sudoripare% ecrine si apocrine.

Cele ecrine (exocrine sunt imprastiate pe tot invelisul cutanat. olul acestor

glande este de a produce si elimina transpiratia/ normal se elimina prin sudoare

0.5-1.5 l apa/ eliminarea se face prin evaporare continua prin porii sudoripari,

invizi#ila, impercepti#ila-perspiratie, insensi#ila. ecretia sudorala ecrina are rol

de a elimina caldura produsa de meta#olismul corporal, participand la procesul

de termoreglare.

Cele apocrinesunt situate in anumite zone ale corpului, in special in zona

axilara, regiunea om#ilicala, pliuri ing$inale, zona anogenitala. ecretia apocrina

este opalescenta, vascoasa, inodora la emisie/ in contact cu aerul si flora

#acteriana de la nivelul pielii se degradeaza si se formeaza produsi volatili urat

mirositori.stfel secretia se#acee si sudoripara formeaza filmul $idrolipidic de la suprafata

pielii.

D. -de termoreglare

ecanismul de termoreglare este nervos si se realizeaza pe doua cai%

prin excitarea receptorilor cutanati informatia a)unge la centrii termoreglatori sau

in mod direct prin actiunea temperaturii ridicate sau scazute a corpului. ctiunea

frigului produce un reflex vasoconstrictor prin care musc$iul erector al firului de

par se contracta/ se produce astfel o contractie a pielii, suprafata ei se

micsoreaza, iar prin presiune se elimina se#umul ce a)unge la suprafata pielii/

astfel se impiedica pierderea caldurii. *n sc$im#, la actiunea caldurii, suprafata

pielii se intinde, cu dilatarea concomitenta a vaselor si un aflux arterial crescut.

2


3/53

re loc si actiunea secretorie a glandelor sudoripare/ sudoarea se varsa la

suprafata pielii, unde prin evaporare, produce o racire a organismului.

E.-senzoriala'preluarea informatiilor tactile, termice si dureroase de catre zona

receptoare cutanata.

F. -imunologica

Culoarea pielii este dederminata de%

1. cantitatea si tipul de melanina din epiderm si derm

!. vascularizatia dermului

2. cantitatea de caroten in exces

4. concentratia sangelui in oxi$emoglo#ina si $emoglo#ina redusa

5. dispersia luminii prin grosimea epidermului

6. conditiile de viata si starea de sanatate

PIELEA STRUCTURA HISTOLOGICA

&ielea este organul cutanat format din tesuturile epiteliale ale epidermului,

glandelor si fanerelor(ung$ii si par si din straturile con)unctive ale dermului si

$ipodermului (oran con!uncti"o-epitelial#.

3otiunea de tesut ' tesuturile sunt grupari de celule care au forma si

structura asemanatoare si s-au diferentiat in vederea unei anumite functii. n

tesut este alcatuit din celule si su#stanta intercelulara.

3otiunea de tesut epitelial ' tesutul epitelial este caracterizat prin celule

care au in general forma poligonala, paralelipipedica sau prismatica cu foarte

putina su#stanta intercelulara numita cement. orma si structura celulelor si

faptul ca su#stanta intercelulara este redusa, demonstreaza diferentierea si

adaptarea acestui tesut la functia de acoperire, invelis protector sau de secretie.

3otiunea de tesut con)unctiv 'tesutul con)unctiv cuprinde grupurile de

tesuturi din organism, cu rol trofic si mecanic. l intra in constitutia tuturor

organelor, fiind elementul de unire a partilor componente. e aceea se mai

numeste si tesut de sustinere si legatura.

3


4/53

ste format din celule asezate la distanta unele de altele, su#stanta

fundamentala (intercelulara,in interiorul careia s-au diferentiat fi#re de colagen,

fi#re elastice (elastina si fi#re reticulare.

e la exterior catre interior pielea este formata din trei straturi%

1.epidermul

!.dermul

2.$ipodermul

$.EPIDER%UL

pidermul este constituit dintr-o succesiune de straturi de celule in diferite

stadii de viata.

elulele noi, formate la #aza epidermului, se deplaseaza in timp spre

suprafata, pierzandu-si $idratarea si aplatizandu-se. ceste celule care

im#ogatesc suprafata pielii, fiind moarte si aplatizate, sunt apoi exfoliate, facand

loc celulelor inlocuitoare.

in profunzime spre suprafata se disting mai multe zone, in continuitate, dar de

morfologie diferita%

1. &tratul 'a(al )er*inati"#-alcatuit dintr-un singur rand de celule,cu forma

cilindrica. *ntre aceste celule sunt intercalate melanocite,celule"anger$ans si celule erkel. "a acest nivel se o#serva o #ogata activitate

germinativa.&rin proliferarea si alunecarea spre exterior a celulelor #azale

se formeaza celelalte randuri de celule epiteliale ale epidermului.

2. &tratul %alpi+i- este portiunea cea mai groasa a epidermului si este

format din 6-!0 randuri de celule dispuse in mozaic.

3. &tratul ranulo&- este format din 1-4 randuri de celule rom#oidale. *n

ung$ie si corticala firului de par acest strat lipseste.

4. &tratul luci,u* )tran&parent#' este mai evident la palme si

plante(talpi."a granita dintre stratul granulos si straturile supraiacente se

produce modificarea morfologica esentiala, celulele pierzandu-si nucleul si

organitele citoplasmatice.

4


5/53

5. &tratul corno&' este format din 4-10 randuri de celule turtite, lamelare,

care si-au pierdut nucleul si celelalte organite. &artea superficiala este

formata din elemente care se pot desprinde la cele mai mici traumatisme.

*n acest stadiu, celulele isi pastreaza rezistenta lor, insa forta de coeziune

sla#este progresiv.

and celulele stratului cornos sunt eliminate prea rapid, asistam la formarea

excesiva a co)ilor sau a crustelor.

ceasta stratificare evidentiaza procesul morfologic si #ioc$imic de transformare

treptata ce-l sufera keratinocitele in migrarea lor din stratul #azal pana la

suprafata epidermului, unde a)ung ca celule cornoase, complet keratinizate.

eanoirea fiziologica a epidermului se realizeaza intr-o perioada de !6-!8 zile

.DER%UL

ermul sau stratul intern, mai este numit si pielea adevarata.ermul constituie

aproximativ 90: din masa pielii, furnizeaza suportul nutritional si structural

pentru epiderm.ermul se compune din tesut dens si neregulat format din fi#re

de elastina, fi#re de colagen si celule con)unctive.

*n derm se afla% terminatii nervoase li#ere pentru sensi#ilitatea tactila,

receptorii pentru frig, receptorii pentru cald si receptorii pentru algoreceptie siprurit. e asemenea, se mai gasesc% foliculii pilosi, canalele excretoare ale

glandelor sudoripare si se#acee, reteaua vasculara dermica si fi#ro#laste.

i#rele de colagen asigura tonusul si rezistenta pielii, iar fi#rele de elastina

confera elasticitate. u#stanta fundamentala sau matricea dermului contine 1+10

din apa corpului.

ermul are rol de sustinere, nutritie pentru epiderm si rezerva de apa pentru

organism.

5


6/53

.HIPODER%UL

;ipodermul este un tesut con)unctiv lax, format din numeroase fascicule

con)unctive.

*ntre aceste fascicule se gasesc celulele con)unctive care acumuleaza

grasime(celulele adipoase, determinand la acest nivel un tesut adipos.

*n acest segment se gasesc glomerulii glandelor sudoripare, #ul#ii firelor de

par, vase sangvine, limfatice si terminatii nervoase.

copul final al activitatii epidermice este producerea keratinei si a unei su#stante

grase, grasimea care im#i#a stratul cornos.


7/53

TIPOLOGII DE PIELE

TIPURI DE PIELE SE/SIBILA

*n functie de nivelul de tolera#ilitate al pielii aceasta poate fi%

$. Sen&i'ila irita'ila

&ielea irita#ila prezinta o tendinta innascuta spre iritare si reactioneaza

mai rapid si mai intens la agresiunile externe. &rezinta urmatoarele simptome%

senzatie de caldura, mancarime, intindere si mici intepaturi. e produce o

dilatare a vaselor superficiale si o reactie inflamatorie, determinata de factorii

externi.

*ritarea difera de alergie, deoarece este vor#a de o reactie inflamatorie

non-imunologica, in care lipseste o sensi#ilizare anterioara si antigenul nu este

memorat de limfocite. *nvers, iritarea poate favoriza alergiile de contact,

deoarece usureaza patrunderea alergenilor. =ipurile de piele sensi#ila prezinta

tul#urari ale permea#ilitatii cutanate, care favorizeaza patrunderea su#stantelor

iritante, reducand pragul de toleranta cutanata.

Sfaturi pentru acest tip de piele: =re#uie evitati factorii externi de

predispunere.

fatuiti-va clienta sa foloseasca agenti de curatare non-agresivi si a#uri, dupa

care sa aplice cr>me calmante care reduc pragul de reactivitate. oarte potrivitain acest caz este asca $idratanta calmanta de la vene. e altfel, toate

produsele din aceasta gama sunt destinate tenului sensi#il.

. Intoleranta

&ielea intoleranta prezinta reactii de intoleranta la produse cosmetice,

tratamente medicale si c$irurgie plastica, dar si la factori de tip mecanic (epilare

sau ras.

imptome% intepaturi, usturimi,senzatii de arsura si tensiune cutanata, prurit.

Tipuri ,e intoleranta%

*ntoleranta constitutionala% piele uscata, piele atopica, toate stadiile de rozacee,

dermatita se#oreica.

7


8/53

*ntoleranta ocazionala% afecteaza toate tipurile de piele prin cosmetice

nepotrivite, curatare agresiva, agresiuni climatice, efecte secundare ale

tratamentelor dermatologice.

Sfaturi:=re#uie evitate cauzele provocatoare. uratare non agresiva urmata de

a#uri, dupa care se aplica creme emoliente si $idratante pentru cresterea

tolerantei cutanate.

. Hiper-reacti"a &au alerica

u#stantele responsa#ile de $iper-reactivitate sunt alergeni (de o#icei de

contact, ca de exemplu produsele cosmetice sau medicamentele de uz topic

care apar pe un teren predispus. in punct de vedere clinic reactia apare dupa al

doilea contact cu su#stanta alergizanta, dupa un interval varia#il. e o#icei este

vor#a de o eczema acuta% inrosiri, edem, intepaturi, prurit si arsuri in regiunea

cea mai intinsa a zonei de contact initial.

lergia consta in reactia organismului la o su#stanta capa#ila sa actioneze ca

antigen, la care organismul devine mai sensi#il cu ocazia celui de-al doilea

contact. n antigen este o su#stanta capa#ila sa dezlantuie o reactie imunitara.

lergia de contact este o $ipersensi#ilitate intarziata care se manifesta in trei

faze% aza de sensi#ilizare, in timpul careia organismul recunoaste antigenul

aza de dezvoltare, in timpul careia antigenul este prezentat celulelor

imunitare (limfocite, care se sensi#ilizeaza si se transforma in limfocite '

memorie, do#andind capacitatea de a reactiona in mod specific contra

antigenului in cazul unor contacte ulterioare.

aza reala, efectiva, care se manifesta clinic in cazul unui contact ulterior

cu un antigen si limfocite-memorie, care determina o reactie inflamatorie.

Tratamentul:consta in primul rand in detectarea su#stantei responsa#ile

(consultatie alergologica. plicarea de ser fiziologic, urmata de aplicarea de

cortizon timp de 4-6 zile fac sa dispara pruritul si simptomele locale. e folosesc

anti$istaminici pe cale orala.

8


9/53

*n perioada de identificare a alergenului se curata fata cu un produs non-agresiv

si se aplica o crema $idratanta cu cea mai simpla formula posi#ila, fara parfum,

conservanti,silicon si tensioactivi

PIELEA USCATA

auze%

scata con&titutional-deficit al filmului $idrolipidic- p$? 5.5

ilmul $idrolipidic? se#um @ ciment intercelular@ factori naturali de $idratare

(3

-ciment intercelular? A@ceramide @colesterol

-3? uree@acid lactic @ aminoacizi @ ac. &irolidincar#onic

scata &ecun,ardatorita unor agresiuni climatice, c$imice (detergenti,

sapunuri si medicamentoase.

scata oca(ional'depinde de varsta, dupa 40 de ani 75: dintre oameni

au pielea uscata-Beroze senile.

Sfaturi:uratarea pielii se va face cu produse #lande $ipergrase, apoi se vor

aplica creme $idratante, emoliente, fara parfum, cu rol de a reface filmul

$idrolipidic.

PIELEA ATOPICAtopia consta intr-un caracter ereditar poligen, ale carui diverse

manifestari clinice ( dermatoza atopica, rinita alergica si astmul afecteaza

1+2 din populatie.

imptomele su#iective ale dermatozei atopice sunt un prurit intens, mai ales in

cazul crizelor acute, senzatii de intindere si mancarime.

imptomele o#iective sunt% uscarea pielii (care se manifesta la nou-nascuti in a

doua luna si se poate prelungi toata viata si crizele de eczema acuta (prurit

intens, inrosirea o#ra)ilor, fruntii, #ar#iei, genunc$ilor, coatelor, vezicule care se

sparg si asuda, cruste si apoi co)i. desea evolutia #olii este agravata de supra-

infectii #acteriene.

=ratamentul consta in aplicarea de cr>me pe #aza de cortizon pe

perioade scurte de timp, su# supraveg$ere medicala. *n afara perioadei de criza

9


10/53

acuta, se impune un tratament al uscaciunii pielii pe #aza de $idratanti, emolienti

si su#stante $ipergrase.( ex. =rixera 'crema, de la vene, precum si o #aie

calduta pe zi cu emulsii ce se adauga in apa ( ex =rixera- emulsia emolienta

pentru apa de #aie.

Tipuri ,e ten

efinirea tipului de piele se face prin autoexaminare sau cu a)utorul unui

specialist, fie prin metode simple, fie prin folosirea unei aparaturi adecvate-

se#ometre,p$ -metre.

xamenul vizual- determina aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenta

unor anomalii de natura pigmentara sau vasculara.xamenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii- neteda sau aspra, gradul

de $idratare, caracterul sau tonic sau flasc, consistenta si grosimea stratului

adipos.

xamenul cu lupa- se pot o#serva mai #ine porii desc$isi.

=ipurile de ten se clasifica dupa urmatoarele criterii%

. - dupa continutul de lipide,in functie de care distingem-tenul normal

(eudermic, tenul gras(se#oreic, tenul uscat si cel mixt/

C. - dupa continutul de apa avem tenul normal $idratat, $iper$idratat si

des$idratat/

. - dupa unele modificari fiziologice, aflate la granita cu patologia% tenul

acneic (complicatia tenului gras,tenul ridat si atrofiat, tenul cuperozic.

A. Dupa continutul ,e lipi,e

$.Tenul nor*al

&ielea normala are aspectul neted, catifelat, cu porii greu vizi#ili, de

culoare roz, luciu discret si tonus muscular #un. re p$-ul ideal%5.5. 3u necesita

ingri)iri speciale, ci doar profilactice impotriva procesului fiziologic de im#atranire.

Sfaturi:apunul de fata tre#uie evitat, oricat de calitativ ar fi el, deoarece

este alcalin. uratarea ideala a fetei consta in demac$ierea cu o emulsie

10


11/53

demac$ianta, urmata de o lotiune tonica. &rofilaxia im#atranirii incepe prin

folosirea unor cr>me in )urul oc$ilor, iar profilaxia des$idratarii tenului este

o#ligatorie , cel putin in sezonul rece. ac$ia)ul poate fi folosit fara restrictii, dar

folosirea preala#ila a unei cr>me de protecie (de regula $idratanta este

o#ligatorie,pentru ca pul#erile din componenta fardurilor si a pudrelor sunt

puternic a#sor#ante.

.Tenul ra&

=enul se#oreic sau gras are un aspect lucios, mai ales in zonele in care

glandele se#acee sunt mai #ine reprezentate%frunte, aripi nazale, #ar#ie (zona

=.

istingem doua tipuri de ten gras%

-tenul gras uleios ' are aspect lucios (fara leziuni, dar cu pori dilatati

- tenul gras asfixic' caracterizat prin exces de se#um, comedoane, asociate

sau nu cu acnee

omedoanele sunt formate prin o#turarea porilor cu se#um si inc$iderea

acestui depozit gras printr-un strat cornos dezvoltat . &rocesul de formare a

comedoanelor se datoreaza $iperc$eratinizarii stratului cornos si a secretiei

se#acee in exces si este favorizat de sla#a vascularizatie si oxigenare a

celulelor.Sfaturi: asurile de ingri)ire cosmetica tre#uie sa urmareasca aducerea la

normal a p$-ului pielii (la valoarea sa acida, altfel in$i#itia #acteriana nu este

posi#ila, folosirea de produse astringente si a#sor#ante pentru grasimi,

corectarea dezec$ili#rului endocrin si o alimentatie saraca in lipide de origine

animala.

.Tenul u&cat

=enul uscat este consecinta insuficientei secretiei se#acee. arenta de

lipide si de apa diminueaza protectia naturala impotrva agresiunilor externe.

idica cele mai multe pro#leme. ste o piele aspra la pipait, rugoasa, lipsita de

elasticitate, da senzatia ca trage.

spectul tenului este su#tire, fragil, irita#il, usor descuama#il si prezinta riduri.

11


12/53

auzele ce determina o astfel de piele sunt fie disparitia sau diminuarea filmului

$idrolipidic fie des$idratarea stratului cornos sau dereglarea procesului de

keratinizare.

"a modul teoretic, tre#uie facuta distinctia intre tenul alipic(sarac in

lipide si tenul ,e&+i,ratat(sarac in apa. ealitatea ne arata ca cele doua

entitati se suprapun, pentru ca, principala cauza a des$idratarii este tocmai

pierderea lipidelor cu rol protector.

Pielea alipicaeste determinata de lipsa sau insuficienta lipidelor

cutanate, diminuare sau lipsa determinata fie de existenta unui numar redus de

glande, fie datorita meta#olismului lor prost (secreta cantitati mici de se#um si

sudoare. stfel, cantitatile mici de lipide secretate au o contri#utie redusa la

constituirea filmului lipidic protector (nu pot impiedica evaporarea

transepidermica a apei.

Sfaturi: &rincipalele ingri)iri, la care se supune acest tip de ten, sunt

reprezentate de folosirea unor produse puternic emoliente si nutritive, care sa

aduca aportul de lipide necesar protectiei pielii. "otiunile tonice tre#uie sa fie

complet analcoolice. astile nutritive nu tre#uie sa fie mai rare de o data pe

saptamana, ca frecventa de aplicare.

0.Tenul *i1t2

&ielea mixta apare la persoane la care aspectul si calitatea pielii difera in

anumite zone ale fetei. &utem intalni mai multe situatii% piele normala si grasa,

ten gras si reactiv, sau gras si foarte uscat, uneori ten uscat irita#il si ten reactiv

aproape alergic.

C. upa continutul de apa %

1. Tenul hiperhidratat:

cest gen de ten nu constituie o varianta de ten recunoscuta unanim, ci mai

degra#a, un semn clinic intr-un proces patologic de retentie $idrica. e regula,

retentia si tendinta la edem sunt localizate in tesutul cel mai lax al fetei% zona

su#or#itala. demele sunt mai evidente matinal, urmand in cursul zilei sa se

dreneze, o data cu activarea tonusului general si venos.

12


13/53

2. Tenul deshidratat:

&ielea des$idratata se caracterizeaza prin continut scazut in apa, datorita

incapacitatii celulelor cornoase de a retine apa fie datorita modificarilor

continutului lipidic, fie ca urmare a scaderii factorului natural de umectare al

pielii(3.

esi stratul cornos este o mem#rana practic moarta, el are capacitatea naturala

de a-si mentine umiditatea si de a-si regla propria $idratare datorita unui complex

intracelular $idrosolu#il-3. ompusii $idrosolu#ili ai complexului sunt prote)ati

de lipidele care ii incon)oara, astfel e impiedicata dizolvarea lor cand pielea vine

in contact cu apa din exterior. "a mentinera apei in stratul cornos contri#uie si

lipidele cutanate care datorita $idrofo#iei lor constituie o #ariera impotriva

pierderii $idrice ' ceramidele sunt in cantitatea cea mai mare in stratul cornos.

stfel des$idratarea se accentueaza o data cu im#atranirea( continutul de

apa al stratului cornos scade su# 7: - normal fiind 10-1!:/ apare si un proces

de descuamare.

&ielea des$idratata este #razdata de riduri, lipsita de supleta, aspra, cu

descuamatie vizi#ila. &ielea normala sau grasa se des$idrateaza datorita folosirii

alcoolului si a acetonei, ce produc o degresare exagerata prin dizolvarea si

indepartarea grasimilor cutanate favorizand pierderea apei din stratul cornos.

C. Dupa *o,i3icari 3i(ioloice

1.Tenul acneic

cneea este o maladie a folicului pilo-se#aceu, care survine pe un teren

predispus genetic.a apare la nivelul fetei (in 90: din cazuri, al cefei, toracelui,

regiunii superioare a spatelui si a umerilor, asadar in zonele in care exista foliculi

pilo-se#acei.

oliculul pilo-se#aceu este compus dintr-un folicul pilos, una sau mai multe

glande se#acee si un musc$i care provoaca z#arlirea parului. &ana la

preadolescenta, glanda se#acee este foarte putin sau deloc functionala.

Alandele se#acee secreta se#um. e#umul este constituit din elemente diverse%

trigliceride, acizi grasi, fosfolipide, ceara, steroli, acid linoleic etc.

13


14/53

ompozitia calitativa si cantitativa a se#umului normal garanteaza vascozitatea

necesara evacuarii acestuia din interiorul glandelor se#acee.

Hiper&e'orea corespunde unei $ipersecretii de se#um.

*n cazurile de acnee, modificarile $ormonale legate de intrarea in perioada

de adolescenta provoaca o stimulare excesiva a glandelor se#acee, ceea ce

antreneaza o supraproductie de se#um. cest fenomen poate dura pana la

varsta adulta, iar la unele femei pana la 45 de ani.

&ielea devine grasa,lucioasa, isi pierde netezimea, iar porii se maresc. "a acest

aspect se mai adauga+iperc+eratini(area. *n cazurile de acnee, celulele se

multiplica excesiv. rificiul canalului pilo-se#aceu este o#structionat,impiedicand

evacuarea se#umului.

etentia de se#um in interiorul folicului pilo-se#aceu da nastere la doua

tipuri de leziuni retentionale%comedonul inc$is sau Dpunctul al#E si comedonul

desc$is sau Dpunctul negruE. D&unctul al#E sau microc$istul este o mica

proeminenta cutanata, de culoarea pielii, constituita din se#um, celule

c$eratinizate si #acterii.&e masura ce glandele se#acee produc se#um,

comedonul se umfla, existand riscul permanent ca el sa se desc$ida in derma.

aca acest comedon inc$is nu se rupe sau nu este eliminat in mod

spontan, el continua sa se dilate si sfarseste prin a se desc$ide la suprafatapielii, dand nastere Epunctului negruE, numit si comedon desc$is. e cele mai

multe ori Dpunctul negruE apare direct su# aceasta forma , fara a mai trece prin

faza punctului al#. uloarea neagra rezulta din contactul se#umului oxidat cu

oxigenul si razele F.

FOR%ELE AC/EEI

$. For*ele co*une

Acneea poli*or3a !u"enila

ste forma cea mai frecventa% apare in general intre 14 si 17 ani la fete si intre

16 si 19 ani la #aieti, afectand 80: dintre adolescenti.

ste asociata cu prezenta leziunilor retentionale- de la microc$isturi (puncte

al#e si comedoane desc$ise la leziuni inflamatorii, papule si pustule- pe un fond

14


15/53


16/53

Acneea &uarului &i a copilului *ic

ai frecventa la #aieti, aceasta forma de acnee poata sa apara la cateva

saptamani dupa nastere, fiind de fapt o acnee tranzitorie provocata de o reactie

exagerata a glandelor se#acee la anumiti $ormoni maternali.ste localizata pe

pometi si uneori pe fruntea si #ar#ia copilului afectat. ispare spontan, in cateva

saptamani, dar poate persista uneori mai multe luni sau c$iar 2-4 ani.

Acneea co&*etica

ste o forma de acnee care le afecteaza mai ales pe femeile cu varste

cuprinse intre !0 si 50 de ani, fiind provocata de aplicarea produselor

comedogene (responsa#ile de producerea comedoanelor. e caracterizeaza

prin aparitia comedoanelor la nivelul #ar#iei si al o#ra)ilor (fara frunte.ceasta

forma de acnee se vindeca dupa incetarea utilizarii produselor comedogene.

u#stantele responsa#ile de aparitia ei sunt uleiurile vegetale (uleiuri de in, de

migdale dulci, de maslineGsi vaselina.

Acneea *e,ica*entoa&a

ste cauzata de utilizarea medicamentelor care provoaca aparitia si

persistenta acneei. cestea sunt% androgenele, contraceptivele orale, corticoizi

sistemici si cei locali, antispasmodicele, antidepresivele, medicamentele anti-

tu#erculoza, sarurile de litiu (administrate pe cale orala, vit. C1!, produselecare contin $alogeni (iod, #rom, clor, flor

Acneea pro3e&ionala

e manifesta mai ales in cazul mecanicilor, frezorilor etc. ezulta din

contactul pielii cu un ulei mineral comedogen. "eziunile se mai numesc si Dcosuri

de uleiE.

16


17/53

Trata*ente

=ratamentele recomandate depind de forma acneei, de intensitatea ei si

de tipul de piele afectata. *n primele zile de tratament se o#serva in mod frecvent

o agravare a leziunilor, ca rezultat al fenomenului iritativ generat de

su#stantele active utilizate.

xista doua tipuri importante de tratamente medicamentoase% tratamente locale

si tratamente administrate pe cale orala.

Trata*entele locale utilizeaza trei elemente diferite% vitamina acida

(tretinoina, peroxidul de #enzoil si anti#ioticele (eritromicina si clindamicina.esi

sunt foarte des recomandate de catre dermatologi, anti#ioticele locale nu mai

dau rezultate satisfacatoare.

numite surse de &. acnes responsa#ile de aparitia leziunilor inflamatorii sunt

rezistente la anti#iotice si in special la eritromicina. &este 50: din sursele de &.

acnes sunt in prezent rezistente la eritromicina

Trata*entele a,*ini&trate pe cale orala sunt recomandate doar de

dermatolog.

xista patru tratamente anti-acneice orale importante% izotretinoina,

anti#ioticele(ciclina, tratamentele $ormonale (pilula contraceptiva si gluconatul

de zinc.

Pro,u&ele co&*etice a&ociate cu trata*ente *e,icale

*ndiferent daca sunt locale sau generale, tratamentele medicamentoase

se asociaza cu utilizarea produselor cosmetice de igiena si ingri)ire.

Produse de igiena usoare, non-agresive

apunurile prea dure nu sunt recomandate, ele provocand distrugerea filmului

lipidic de la suprafata pielii si putand declansa o secretie de se#um exagerata

care favorizeaza agravarea leziunilor.

Poduse de ingrijire, necomedogene, cu o mare putere de hidratarepentru

prevenirea si ameliorarea efectelor secundare produse de medicamentele anti-

acneice, in special a uscaciunii cutanate intense (x. "3- de la F3.

17


18/53

Produse complementare lipsite de grasimi, necomedogene, care

actioneaza asupratuturor pro#lemelor acneice ($iperse#oree, $iperc$eratinizare

si proliferarea #acteriana, pentru potentializarea tratamentelor madicamentoase.

Proli3erarea 'acteriilor

*n stare normala, flora cutanata prezenta la suprafata pielii si in foliculul

pilo-se#aceu este constituita, printre altele, din &ropioni#acterium acnes (&.

acnes, #acterie saprofita (non patogena, lipofila si totodata anaero#a (care se

multiplica in mediile sarace in oxigen

*n cazurile de acnee, sunt indeplinite toate conditiile% exista si lipide

(se#umul din folicul iar nivelul oxigenului este diminuat datorita dopului format.

stfel, &.acnes )oaca un rol important in dezvoltarea inflamatiilor si in

producerea unor su#stante cum ar fi%

- nzHme (lipaze care transforma anumite elemente continute de se#um in

acizi grasi li#er iritanti, comedogeni si pro-inflamatori/

- alte tipuri de enzime (proteaze si $ialuronidaze care degradeaza peretele

folicului pilo-se#aceu /

- mediatori care vor intretine reactia inflamatorie, provocand astfel o dilatare a

vaselor sangvine."eziunile (cosurile capata atunci un aspect caracteristic

prin culoarea rosiatica.*n momentul cand peretele foliculului cedeaza si se declanseaza reactia

inflamatorie, comedonul se transforma inEcosE rosu si dureros.

*n functie de evolutia reactiei inflamatorii, pot sa apara diverse leziuni%

- papule% leziuni inflamatorii cu un diametru mai mic de 5mm, care au

aspectul unor mici ridicaturi rosiatice. cestea se pot transforma in pustule.

- pustule % leziuni cutanate elementare superficiale sau profunde, constituite

dintr-o proeminenta epidermica localizata care contine puroi. pontan sau in

urma presarii, aceste leziuni se pot rupe, lasand, in unele cazuri cicatrice.

- nodul % leziuni rosii- violacee profunde, de cel putin 5 milimetri, constituite

din puroi amestecat cu se#um.

18


19/53

- chisturi% leziuni inflamatorii care rezulta din alaturarea mai multor noduli.

$isturile pot avea dimensiunii de cativa centimetrii. upa eliminarea

c$isturilor raman cicatrice.

PARTICULARITATILE PIELII %ASCULI/E

iferentele structurale anatomice dintre pielea masculina si feminina sunt

minime, invelisul cutanat avand la am#ele sexe aceleasi functiuni fiziologice.

actorii de diferentiere sunt % cantitatea, calitatea si distri#utia pilozitatii, secretia

de se#um si transpiratia.

&ielea este un organ care contine numerosi receptori $ormonali. a este

$ormono-sensi#ila si $ormono-dependenta.

;ormonii androgeni ($ormonii masculini se gasesc in cantitati mai mari la

#ar#ati decat la femei. oncentratia testosteronului li#er (produs de testicule

este mai mare la #ar#ati, avand mai multe consecinte%

creste densitatea pielii/ $ormonii androgeni sunt ana#olizanti (de exemplu,

determina cresterea masei musculare in timpul dopa)ului/creste numarul

straturilor din epiderma, vascularizatia, densitatea dermului si cantitatea

de colagen din acesta.

stimuleaza foliculul pilos/ apare prin urmare #ar#a si mustata/ actioneaza asupra glandelor sudoripare, modificand compozitia sudorii/

actioneaza asupra glandelor se#acee/ creste numarul si dimensiunea

glandelor se#acee.

Prin urmare pielea barbatilor este mai groasa, mai bogata in colagen, mai

ferma si mai elastica decat cea a femeilor.ecretia de sebum este de doua ori

mai mare decat la femei! prin urmare pielea barbatilor este predominant mi"ta

sau grasa, iar acneea este mai frecventa.

Sfaturi pentru barbati: eoarece #ar#ieritul inlatura stratul natural lipidic de

protectie si straturile cele mai superficiale ale epidermei, utilizarea dupa ras a

unui gel astringent este contraindicata. ele mai numeroase pro#leme sunt

cauzate de faptul ca #ar#atii utilizeaza produse care irita pielea. eci, este

19


20/53

important sa-i propuneti un produs de curatare usor care-i va mentine stratul

lipidic de protectie a pielii, dar si un gel de #ar#ierit neastringent.

upa #ar#ierit recomandati-i pa termala de la vene care este antiiritanta si

$idratanta.

&entru o $idratare a pielii adecvata propuneti-i mulsia fluida ec$ili#ranta de la

vene ce contine si un filtru solar care prote)eaza impotriva radiatiilor solare

daunatoare.

&ielea masculina este mai grasa decat cea a femeilor, produsele galenice din

gama #ar#ateasca tre#uie deci sa tina cont de criterii importante% ele nu tre#uie

sa fie nici prea grase nici prea astringente/ sunt preferate produsele de curatare

usoare care impiedica aparitia efectului de stralucire a pielii. (x. Aelul spumant

pentru ten normal sau mixt de la vene.

Tenul cupero(ic

ceasta categorie de ten se datoreaza unei dilatatii anormale a

capilarelor, la persoanele cu o fragilitate capilara mai mare, fie determinata

genetic, fie datorate unor procese patologice ce duc la carenta in sinteza

colagenului (avitaminoza , $ipercorticism, dar si fiziologic, prin inaintarea in

varsta (dupa 40 de ani, cand turnoverul colagenului devine negativ. =enulcuperozic este foarte sensi#il si trece foarte usor la stadiul de rosacee.

osaceea este caracterizata prin roseata o#ra)ilor, nasului, #ar#iei sau

fruntii, cu episoade care apar sau dispar in functie de dieta, stres, expunere la

temperaturi extreme. 3etratata la timp, roseata se accentueaza si devine

permanenta, apar capilare vizi#ile si eruptii care imita acneea. imptomele difera

de la individ la individ si in functie de gravitatea lor le putem imparti astfel%

#aza $- senzatii de caldura com#inate cu inrosiri trecatoare, care apar si

dispar, mai ales dupa ce s-au

consumat alimente calde sau alcool sau in urma unor sc$im#ari #ruste de

temperatura.

#aza %-roseata devine permanenta, apar capilare vizi#ile, teleangectaziile.

20


21/53

#aza &- aparitia de eruptii asemanatoare acneei, dar fara comedoane,

senzatie de iritatie, piele uscata si aspra.

#aza ' umflaturi ale pleoapelor si nasului, mai frecventa la #ar#ati

caracterizata de fi#roze si cresterea in volum a glandelor se#acee

(r$inop$uma

&useele nu sunt cauzate de un aflux instantaneu de sange arterial al fetei,

ci de o intarziere in golirea vinisoarelor, care in timp afecteaza microcirculatia si

progresiv produce o alterare a vaselor, ducand la aparitia cuperozei.

&unctul de plecare este o modificare functionala a venei faciale, care are un

rol precis in controlul temperaturii cere#rale. *n mod normal, in vena faciala,

sangele curge incet de la creier spre fata. *n cazul cresterii temperaturiicorporale, se manifesta o inversare a fluxului venos, care merge de la fata spre

creier, ducand la creier sangele care s-a racit in contact cu aerul incon)urator.

cest mecanism prote)eaza impotriva supraincalzirii cere#rale. "a persoanele

care sufera de acnee rozacee, in cazul cresterii temperaturii corporale nu se

produce inversiunea fluxului venos si intarzierea in golirea vinisoarelor determina

pusee vasomotorii, care apar in toate situatiile si care fac sa creasca temperatura

(mancaruri calde, emotii, efort fizic. stfel de mecanisme vasculare nu )ustifica

aparitia leziunilor specifice stadiului trei. e crede ca edemul cronic (lic$id in

derma, derivat din alterarea vaselor mici devenite mai permea#ile, produce o

reactie inflamatorie, care in anumite cazuri poate duce la aparitia de papule sau

pustule.

Concluzie: roseata + capilare izibile+ eruptii! semne foarte probabile

de rosacee.

Trata*entolul tratamentului cosmetic in acest caz este de a $idrata si mai ales de a

calma pielea.

e vor folosi produse neiritante, fara alcool, ulei mineral sau parfumuri

artificiale.unt total contraindicate datorita potentialului iritant produsele care

contin ;, peeling-urile

21


22/53

sau goma)ul mecanic.3u se fac extractii in zonele afectate, nu se expune tenul la

a#uri.

ste importanta informarea clientei asupra factorilor care agraveaza

aceasta afectiune% alimentele piperate, #auturile alcoolice, expunerea la soare

sau frig, sauna, produsele cosmetice care contin iritanti etc. ecomandati-i

crema de tratament de la vene- iroseal care contine retinalde$ida (sustine

meta#olismul celular ;...($esperidin metil c$alcona si dextran sulfat cu

proprietati decongestionante. uloare verde masc$eaza partial petele rosii ale

pielii.

e asemenea, clienta poate fi indrumata catre un medic dermatolog pentru ai

prescrie anti#iotice, cu rol in tratarea eruptiilor.&entru inlaturarea capilarelor

vizi#ile se foloseste laserul.

DIAG/OSTICAREA TIPULUI DE TE/

22


23/53

&entru a recomanda cu succes un produs cosmetic potrivit pentru fiecare

pro#lema a tenului, tre#uie sa recunoasteti si sa sta#iliti necesitatile pielii. *n

continuare va propunem un set de intre#ari pe care puteti sa le adresati clientei %

um preferati sa va curatati tenul I u produse pe #aza de apa sau pe #aza de

lapte demac$iant I

olositi sapunul pentru a va curata tenul+ I (sapunul tre#uie evitat deoarece

contine su#stante alcaline si distruge p$-ul pielii

aca va curatati tenul dimineata, la ce ora o#servati ca incepe sa luceasca I

*nainte de pranz, dupa pranz, nu se ingrasa. ceasta intre#are va a)uta sa va

dati seama de tipul de ten pe care il are clienta.

imtiti vreodata ca va strange fata I (lansand o astfel de intre#are veti reusi sa

va dati seama de nivelul de lipide la pielii

pelati la tratamente cosmetice din ca#inetele de specialitate I e cate ori pe

luna I aceti o exfoliere saptamanala a tenului I olositi produse a#razive I e

produse ati folositi pana acum I

PRODUSE DE I/GRI4IRE A TE/ULUI

23


24/53

ei trei pasi de ingri)ire a tenului sunt %

- Curatare

- Toni3iere

- Hi,ratare

*ata care sunt produsele pe care tre#uie sa le recomandam pentru a respecta cei

trei pasi de ingri)ire a tenului

A. CURATARE

gentii de curatare (leansers ' elimina murdaria, celulele moarte,

grasimea sau mac$ia)ul. emac$ierea se executa in fiecare seara si in fiecare

dimineata, iar in timpul zilei, de fiecare data cand se sc$im#a mac$ia)ul. eara -

pentru a inlatura de pe fata produsele de mac$ia), impuritatile depuse in timpul

zilei si produsele de secretie care raman pe piele si se descompun/ dimineata '

pentru a inlatura se#umul si produsele de secretie.

&rodusul demac$iant se va alege in functie de natura tenului si in functie de

preferinta pentru demac$iere in prezenta apei.

&ersoanele care nu agreeaza utilizarea apei pentru demac$iere au la dispozitie%

- cre*a ,e*ac+ianta

- lapte ,e*ac+iant

- lotiune ,e*ac+ianta

ceste produse sunt recomandate in special tenurilor normale, des$idratate si

uscate, dar pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor

expuse agresiunilor climatice.

nele #rand -uri recomanda folosirea aceluiasi demac$iant si pentru curatirea

zonei din )urul oc$ilor, altele au creat produse speciale destinate demac$ierii

oc$ilor.

&ersoanele care prefera demac$ierea in prezenta apei pot alege%

- el &pu*ant

- cre*a &pu*anta

24


25/53

ceste produse sunt recomandate in special tenurilor mixte+grase, dar pot

fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse la

temperature ridicate.

gentii de curatare spumanti pot fi pe #aza de sapun, sau fara sapun,

depinzand de tipul de detergent folosit. apunul este o mixtura de grasimi

animale sau vegetale, saruri alkaline (sodium cocoate sau sodium taloate. in

pacate agentii de curatare spumanti #azati pe sapunuri au tendinta de a lasa in

urma reziduuri care DdurificaE apa. xemplele includ varietatile vec$i de sapunuri

de toaleta. gentii de curatare spumanti fara sapun, cunoscuti comercial ca

Dsapunuri fara sapunE folosesc detergenti sintetici care sunt derivati de petrol. i

sunt mai putin alcalini si multi dintre ei sunt etic$etati ca D&; ec$ili#rantiE.

Arasimile sunt adaugate la agentii spumanti, pentru a determina mai putin

uscarea pielii (sapunuri supergrase/ faina de ovaz poate fi adaugata pentru

proprietatile ei calmante/ la sapunuri antiacneice se adauga agenti de exfoliere

ca% #enzoil peroxide, acidul salicilic si sulfura , iar la sapunurile deodorante

agenti anti#acterieni ca triclosan.

B. TO/IFIERE

doua etapa a procesului de demac$iere consta in aplicarea de lotiuni

tonice. "otiunile tonice completeaza operatiunea de demac$iere, indepartand

orice urma de mac$ia) sau impuritati de pe fata, activeaza circulatia sangelui si

exercita o actiune tonica asupra musc$ilor fetei.

*n cazul tenurilor sensi#ile si uscate se vor folosi lotiuni tonice 3ara

alcool )+i,ratante#5 care confera o senzatie de catifelare si confort, iar

persoanele cu ten mixt sau gras vor opta pentru lotiuni tonice sla# alcoolizate

(astringente si matifiante, cu actiune anti#acteriana si antimicro#iana/ acestea

confera o senzatie de improspatare si redau luminozitatea acestor tipuri de ten.

cidul glicolic si acidul salicilic sunt adaugati ca agenti exfolianti.

emac$iantele integrale (! in 1 asigura atat indepartarea produselor de mac$ia)

si a impuritatilor de pe fata cat si tonifierea si improspatarea fetei.

25


26/53

xista produse demac$iante special destinate curatirii zonei perioculare si

a #uzelor. &ot fi emulsii sau formule #ifazice. cestea actioneaza pentru

indepartarea rapida a produselor de mac$ia), inclusive a celor rezistente la apa

(tip Jater-proof.

C. HRA/IRE 6 HIDRATARE

a. Pro,u&e +i,ratante2

olosirea produselor $idratante are drept scop realizarea sau mentinerea unei

$idratari cutanate ec$ili#rate, astfel incat pielea sa-si pastreze elasticitatea si

luminozitatea naturala cat mai mult timp.

nele companii cosmetice au lansat pe piata produse diferite pentru zi (cu filtre

solare si pentru noapte, iar altele recomanda folosirea aceluiasi produs atat

dimineata cat si seara. x% essager de la Aalenic

*n general aceste produse se propun in doua variante de textura%

- crema- recomandata tenurilor normale+uscate

- fluid (emulsie sau gel-recomandat tenurilor normale, mixte sau grase.

ulte dintre asa numitele cr>me anti-rid, de intinerire, sau de reinnoire celulara

sunt de fapt doar #une $idratante. le reduc flaciditatea prin strangerea

(compactarea celulelor stratului cornos si prin umflarea celulelor sale fac ca

tenul sa para mai neted. uprafata mai neteda permite ca mai multa lumina sa

fie reflectata si pielea sa arate mai stralucitoare si mai putin mata.neori,

$idratantele contin ingrediente DspecialeE cum ar fi colagenul si elastina, care ar

tre#ui sa repare distugerile, dar in realitate acestea sunt prea mari pentru a

penetra derma. olagenul si elastina au oricum #une a#ilitati de a lega apa si de

aceea sunt foarte #uni $idratanti. e fac $idratantele este sa umfle celulele

stratului cornos si in acest fel pielea sa apara neteda aproape imediat. tentie lacremele anti-rid care afirma ca pot reduce ridurile peste noapteK devarul este ca

necesarul de colagenul nu poate fi adus peste noapte. ceste creme nu fac

altceva decat sa ascunda liniile. u alte cuvinte sunt doar #une $idratante.

tunci cand facem #aie statul cornos se $idrateaza dar nu se pastreaza pentru

mult timp pentru ca atmosfera il usuca repede. &entru a $idrata pielea tre#uie sa

26


27/53

aducem apa in stratul cornos si sa o pastram aici. ste exact ce fac $idratantele.

*n termeni medicali acestea reduc Dpierderea de apa trans-epidermalaE.unt

doua grupe de ingredienti in $idratante care fac asta.

&rimele suntlu'ri3iantii(uleiuri minerale sau vegetale si lanolina care reduc

pierderea apei prin evaporare, acoperind pielea cu un strat de protectie

nepenetra#il de apa.

l doilea grup de ingredienti sunt u*ectantiicare atrag si pastreaza apa in

stratul cornos.xemple de umectanti includ acidul lactic, ureea (ureea gasita in

cr>me este produsa sintetic din com#inarea unei molecule de car#on dioxid cu

doua molecule de amoniac nu din urina, acid $ialuronic (capa#il sa retina de

1000 de ori greutatea lui in apa, propilene glicol, glicerina, sor#itol, gelatina,

lecitina, etc. mectantii sunt ceea ce se numesc D$idratante fara uleiE ( oil-free

moisturizersE.

'. Pro,u&e *ati3iante

ceste produse sunt destinate ingri)irii corespunzatoare a tenurilor

mixte+grase, continind ingredienti care actioneaza pentru normalizarea productiei

excesive de se#um/ ma)oritatea au in compozitie si ingredienti cu actiune

anti#acteriana%

- un produs $idratant ' matifiant, cu o textura non-grasa, fluida,

pentru o $idratare imediata si de durata, adecvata tipurilor de ten

mixte+grase.

- n produs de matifiere instantane a tonei =, cu o textura de

asemenea fluida si cu un continut ridicat de pudra, pentru a corecta

aspectul lucios ' dezagrea#il al zonei =

- n produs corector impotriva cosurilor si imperfectiunilor, cu textura

fluida sau cremoasa (uneori usor colorata pentru a camufla perfectcest produs previne formarea punctelor negre, curata si calmeaza

iritatiile.

c. Pro,u&e nutriti"e

*n aceasta categorie intalnim produse care au in compozitie acizi grasi

esentiali necesari functionarii celulelor cutanate si lipide specifice stratului

27


28/53

cornos, deficitar in cazul tenului uscat. ceste produse au o textura cremoasa si

sunt propuse atat in varianta de zi cat si in varianta de noapte.

PRODUSE DE I/GRI4IRE SPECIALA

$. Pro,u&e &peci3ice reiunii perioculare

egiunea perioculara prezinta o epiderma mult mai fina (lipseste

$ipodermul si mai fragila decat restul fetei si de aceea necesita o atentie

speciala. =re#uie stimulata microcirculatia si regenerarea celulara a epidermei

din )urul oc$ilor. xista diverse produse cu efect decongestionant, de prevenire

sau corectare a cearcanelor, pungilor, ridurilor sau formatiunii cunoscuta su#

numele de Dla#a gastiiE in functie de necesitati si prioritati.

ceste produse sunt $ipoalergenice, testate dermatologic si oftalmologic.

. Pro,u&e anti-ae2cu actiune anti-ri, &i ,e re,are a 3er*itatii )cu e3ect

li3tin#

&rocesul de im#atranire incepe in )urul varstei de !5 de ani cand

procesele naturale regenerative incep sa incetineasca si devine evident dupa 45

de ani. atorita sc$im#arilor $ormonale se produce su#tierea pielii, aceasta

devenind fragila si vulnera#ila.

piralele de colagen si elastina sufera rupturi si distrugeri la legaturile dintre ele,

ca urmare pielea pierde mult din fermitate si elasticitate. u# actiunea

concomitenta a fortei gravitationale care trage pielea, se constituie ulterior

ridurile, pungile de su# oc$i sau de su# #ar#ie.

;idratarea scade, si ca urmare a acestei scaderi, pielea devine uscata si se

descuameaza. 3umarul de vase de sange din piele scade si de aceea pielea isi

pierde stralucirea si culoarea tinereasca. *n plus, acest proces de im#atranire

este exacer#at de factori ca frigul sau caldura extrema, expunerea excesiva la

soare (F, FC,stresul extern fiziologic sau nutritia improprie.

*n functie de diversele stadii ale procesului de im#atranire cutanata avem la

dispozitie%

- produse care previn procesul de im#atranire cutanata

28


29/53

=erapiile de prevenire a im#atranirii sunt metode de incetinire a procesului de

im#atranire prin terapii antioxidante, dieta #ogata in vitamine si putine calorii,

exercitii fizice.

- produse care au efect de intinerire sau pot cori)a efectele trecerii

anilor.

=erapiile de intinerire sunt metode noi, mult mai agresive care fac sa intoarca

ceasul #iologic al unui organ la starea #iologica si fizica apropiata de cea

existenta la varsta tineretii.

. Pro,u&e e13oliante. %a&ti

a. E13oliantele

unt produse destinate curatirii in profunzime a pielii. &rin goma) se

indeparteaza celulele moarte si orice urma de impuritati de la suprafata pielii,

lasand-o sa respire in voie.

=enul isi recapata frumusetea si stralucirea. =otodata, dupa aplicarea unui

exfoliant, tenul este pregatit pentru aplicarea altor produse cosmetice, carora le

favorizeaza si intensifica actiunea (tenul exfoliat va avea o mai mare putere de

a#sor#tie a componentelor nutritive continute in cr>me.

&rodusele exfoliante se vor folosi de 1 ' 2 ori + saptamana, in functie de tipul de

ten.

*n cazul tenurilor grase, asfixice, cu puncte negre, se recomanda

utilizarea unui exfoliant de 2 ori + saptamana. stfel, tenul nu va mai avea

coloratia cenusie datorata celulelor moarte neeliminate de la suprafata pielii.

&rodusele exfoliante se aplica pe fata perfect curata si umeda, prin masa)

circular, evitand zona perioculara. e indeparteaza prin clatirea a#undenta cu

apa calduta. &entru o#tinerea unui efect deose#it se recomanda, dupa exfoliere,

aplicarea unei masti (masti $idratante, energizante, nutritive.

n goma) puternic capata denumirea de peeling. &eelingul foloseste

mi)loace c$imice pentru indepartarea stratului superficial al pielii, provocand

formarea unui nou tesut cutanat. =otodata, prin peeling se excita in acelasi timp

celulele profunde ale dermei care formeaza un colagen nou. piderma este

astfel intinsa, ridurile se atenueaza, iar cele mai putin profunde dispar pentru o

29


30/53

anumita perioada. e recomanda ca peelingul sa fie executat su# supreaveg$ere

medicala .

De retinut% goma)ul se executa mecanic cu produse ce contin particule a#razive,

iar peelingul se executa c$imic su# supraveg$ere medicala.

'. %a&tile

osmetica moderna cunoaste in prezent multe si variate tipuri de masti.

olosite corect si adecvat tipului de ten, mastile aduc pielii numeroase avanta)e.

upa aplicarea lor, pielea apare neteda, curata, supla si intinerita. astile

stimuleaza circulatia sangvina, regenereaza tesuturile, inc$id porii si atenueaza

ridurile.

astile sunt produse cosmetice care aplicate pe piele si mentinute un timp

suficient au o actiune emolienta, $idratanta, calmanta, decongestionanta, sicativa

sau tonifianta, in functie de formula.

$. %a&tile ,e curatire - in general toate mastile au rol de curatire, avind in

compozitie su#stante care a#sor# murdaria, excesul de se#um si celule ale

stratului cornos aflate in diverse stadii de descuamare.

Sfaturi2*nainte de a aplica masca sfatuiti-va clienta sa-si demac$ieze foarte #inetenul. *n caz contrar, masca va astupa impuritatile, iar efectul va fi invers celui

scontat.

astile de curatare sunt aproape ca o a doua piele, un film ce se aplica pe

intreaga suprafata a fetei, exceptand regiunea oc$ilor.asca se indeparteaza

dupa ce s-a uscat timp de aprox. !0 de minute, dintr-o singura miscare executata

de )os in sus. astfel de masca se aplica o data pe saptamana.

. %a&tile nutriti"e unt indicate pentru regenerarea epidermei si atenuarea

sau intarzierea aparitiei ridurilor.

. %a&tile cal*ante' unt destinate tenurilor care se irita usor.

30


31/53

Sfaturi:&rodusul tre#uie sa fie #ogat in agenti anti-inflamatori. ste o masca

relaxanta, dupa aplicarea careia pielea devine din nou supla si stralucitoare. e

aplica o data pe saptamana, pe fata curata, apoi se lasa sa se a#soar#a 10-15

minute. *n functie de #rand necesita sau nu clatire cu apa calduta. deseori

excesul se sterge cu un servetel, prin tamponari usoare.

0. %a&ti pentru inc+i,erea porilor(masti purifiante sau astringente ' sunt

destinate tenurilor mixte+grase, cu pori desc$isi. u ca rezultat improspatarea si

curatirea perfecta a tenului, controleaza secretia glandelor se#acee, a#sor#

se#umul, micsoreaza diametrul porilor si elimina crustele.

Sfaturi2 puneti-i clientei dumneavoastra sa aplice masca o data sau de doua ori

pe saptamana, timp de 10 minute, pe pielea foarte #ine curatata.ugerati-i sa

utilizeze apoi o crema $idratanta energizanta.

7. %a&ti +i,ratante' sunt recomandate tenurilor des$idratate, avind rol de a

completa necesarul de apa al pielii.

upa aplicarea mastii, pielea va fi mult mai neteda si mai catifelata. enzatia de

Dpiele trasaE va disparea, facand astfel posi#ila actiunea produsului si in zona

apropiata din )urul oc$ilor, ceea ce este #enefic pentru micile riduri ce seformeaza aici. fatuiti-va clienta sa utilizeze o astfel de masca cu

regularitate.asca nu se clateste. urplusul se inlatura cu un servetel.=impul de

actiune este intre ! si 10 minute (depinde de #rand.

8. %a&ti re"itali(ante, cu actiune tonica ' sunt indicate tuturor tipurilor de ten

devitalizate, ridate inainte de vreme sau dupa perioade de stres, o#oseala sau

convalescenta. u efect de improspatare si netezire rapida a tenului, stimuleaza

meta#olismul pielii, ameliorand calitatea sc$im#urilor intercelulare.

c.Trata*ente inten&i"e

31


32/53

&entru persoanele care doresc rezultate spectaculoase intr-un timp foarte

scurt sau in cazurile in care se resimt acut efectele unei ingri)iri

necorespunzatoare a tenului sau persoane al caror comportament cutanat este

afectat de diversi factori interni sau externi, exista produse de ingri)ire intensiva

care se folosesc periodic sau in cure.

ceste produse pot fi de %

- corectare/

- $idratare/

- domolire a reactivitatii tenurilor sensi#ile/

- luminozitate, etc.

Protectia &i inri!irea 'u(elor

pre deose#ire de ten, pielea #uzelor, are o textura progresiva in grosime,

de la interior spre exterior. *n plus, pielea #uzelor nu poseda nici glande se#acee,

nici glande sudoripare sau foliculi ca celelalte parti ale epidermei.

*n general, uscarea #uzelor este cauzata de o stare de des$idratare ce se

agraveaza si mai mult in prezenta frigului, vantului si a umiditatii sla#e.

Sfaturi: eara, dupa demac$iere, sfatuiti-va clienta sa aplice pe #uzele

crapate un strop de produs exfoliant care va a)uta la eliminarea pielitelor, apoi o

crema grasa. *n anotimpul rece #uzele se vor prote)a zilnic cu un #alsam pentru

#uze. cesta se va aplica su# produsul de mac$ia) pentru a preveni efectele

temperaturii scazute din timpul iernii

Calsamul de #uze contri#uie la restaurarea #arierei de $idratare numai daca

aplicarea lui se face in mod consecvent.

32


33/53

PRODUSE PE/TRU I/GR4IREA CORPULUI

- gel pentru dus

- produse spumante pentru #aie, saruri si uleiuri de #aie

- produse exfoliante pentru corp, care asigura indepartarea stratului de celulemoarte, precum si a celor mai mici impuritati de pe suprafata corpului

- lapte $idratant pentru corp sau cr>me pentru ingri)irea corpului

- lotiuni tonice pentru corp, care pot fi %

1. energizante

!. revitalizante

2. relaxante

- produse anticelulitice care controleaza conturul corpului si amelioreaza

predispozitia infiltrativa pe care o au persoanele care sufera de celulita/ aceste

produse elimina lipidele din depozitele celulitice prevenind reaparitia celulitelor

localizate.

- deodorante, care pot fi% crema, cu #ila, stick, spraH/ cu sau fara alcool.

- produse pentru ingri)irea picioarelor% pudre, creme emoliente si exfoliante,

spraH, geluri/ aceste produse pot fi antifungice, antimicotice sau antiperspirante.

Reco*an,ari in inri!irea corpului

A. Go*a!ul corpului

e efectueaza manual, prin actiune mecanica, cu sau fara produse de exfoliere

xista mai multe tipuri de particule exfoliante% sfere de polietilen (plastic,

sam#uri de fructe, flori de sare, etc.

Aoma)ul fara particule exfoliante% - este vor#a de cremele care sunt lasate sa

se usuce cateva minute dupa aplicare si care sunt inlaturate prin frecare(pe #aza

de argila

ctiunea granulelor e mai puternica, mai adecvata si mai eficace pentru

clientele cu pielea mai aspra si a celor care vor sa simta ca produsul DlucreazaE.

33


34/53

rema de goma) este mai indicata pentru persoanele cu pielea sensi#ila,

pentru ca exfolierea este in acest caz mai delicata, si pentru clientele care se

expun frecvent actiunii goma)ului.

Atentie9Aoma)ul este contraindicat persoanelor cu pro#leme cutanate (iritatii,

cosuri,eczeme, arsuri,etc., sau cu pielea deose#it de sensi#ila. tentie la pori si

la negii in relief.

fectele goma)ului asupra corpului

- exfolierea celulelor moarte im#unatateste oxigenarea tesuturilor/

- actiunea mecanica a goma)ului stimuleaza circulatia. e o#tine un efect

cutanat superficial care se repercuteaza si in profunzime /

- pielea devine mai desc$isa si mai luminoasa in urma eliminarii impuritatilor

din spatiul intercelular /

- asperitatea cutanata se reduce, iar suprafata pielii devine astfel mai neteda/

- creste eficacitatea produselor pentru corp.

Reco*an,ari a&ociate

Aoma)ul poate fi com#inat cu un tratament de $idratare a pielii.

*m#unatateste si calitatea auto#ronzarii (recomandati-l impreuna cu

auto#ronzantuland o clienta incepe un tratament anticelulitic tre#uie sa-i recomandati un

produs de goma) pentru a face pielea mai receptiva la produse si pentru a facilita

penetrarea principiilor active.

B. Trata*entul anticelulitic

Celulita - etioloie

elulita reprezinta o dereglare a meta#olismului lipidic asociata cu o im#atranire

accelerata a tesutului adiacent.

emnul clinic cel mai eficient, practic elementul de diagnostic, este aparitia

aspectului de coa)a de portocala al pielii, vizi#il mai ales la strangerea

tegumentului intre degete. &ielea isi pierde elasticitatea si devine noduroasa.

34


35/53

=esutul adipos se comporta ca un depozit energetic. cumularile se produc in

urma meselor, iar arderile se efectueaza prin intermediul $idrolizei lipidelor in

acizi grasi li#eri si alcool sau glicerol in cazul trigliceridelor. &rocesul are loc in

cursul digestiei intestinale, su# influenta #ilei si a sucului pancreatic.

elulita cunoaste urmatoarele procese patologice ma)ore, care intretin

defectul%

1. paritia retentiei $idrosaline la nivelul dermo-$ipodermic (organismul

feminin, cu cateva zile inainte de ciclul menstrual, sau uneori c$iar si in

timpul ovulatiei, secreta estrogen, un $ormon care determina retentia

$idrica

!. odificarea aspectului celulelor adipoase datorita #locarii sc$im#urilor

intercelulare si a strangularii acestora.

2. &ierderea ar$itecturii dermului cu dezorganizarea retelelor de fi#re din

derm. i#rele elastice si de colagen se rigidizeaza, ca urmare a fixarii

moleculelor de glucoza pe acestea.

=oate aceste mecanisme converg spre formarea nodulilor de tesut adipos.*n

general, celulita afecteaza femeile de orice varsta, facandu-si aparitia imediat

dupa instaurarea ciclului menstrual sau la sfarsitul acestuia, cand femeia intra in

menopauza. *n cazul altor femei, insa, celulita apare concomitent cu administrarea pilulei

anticonceptionale. =ocmai din cauza prezentei estrogenilor in organismul

feminin, celulita este o pro#lema care afecteaza, in general, numai femeile.

vand in vedere faptul ca procentul de grasime in corpul femeilor este de !4:

fata de 11: in cel al #ar#atilor, se poate intelege usor de ce, femeia este cea

mai afectata.

:onele tinta

elulita predomina in urmatoarele zone ale corpului%

- zona superioara, interioara si exterioara a coapselor/

- zona interioara a genunc$ilor/

- #urta/

35


36/53

- solduri/

- fese/

- zona inferioara a spatelui/

- zona interioara si exterioara a #ratelor/

- glezne/

- zona superioara a spatelui/

- zona de su# omoplati.

*n prezent, expertii au cazut de acord asupra faptului ca nu se cunoaste cauza

pentru care celulita se localizeaza numai in aceste zone.

I,enti3icarea celulitei

xista doua tipuri de celulita% moale (flasca si tare (compacta

Celulita tare )co*pacta#ingroasa tesuturile care devin rigide si par sa adere

complet la musc$i. ste greu de inlaturat acest tip de celulita din structura de

dedesupt, iar pe de alta parte tesutul este foarte sensi#il la atingere si la

presiune, deoarece se comprima unele terminatii nervoase. *n cadrul acestui tip

de celulita, pielea este uscata,uneori aspra deoarece este lipsita de $rana

suficienta.*n aceste cazuri vergeturile sunt foarte evidente. ceasta forma se

intalneste de o#icei la femeile tinere, cu o forma fizica #una, dar si la cele maivarstnice. fecteaza acele femei care nu au avut fluctuatii de greutate.

Celulita *oale, din contra, nu adera la tesuturi, ci pare sa DfluctuezeE intre

musc$i si piele. ste un tip de celulita foarte evidenta si inestetica. mfla zone

intinse ale corpului, care devin astfel moi, tremuratoareGpare la femeile care

au devenit inactive dupa perioade de intensa activitate fizica, la cele care au tinut

un regim drastic sau cele care au pierdut #rusc in greutate si apoi au pus la loc

kilogramele pierdute.

Trata*entul celuliteiurmareste urmatoarele o#iective%

1. timularea drena)ului limfatic si venos (prin masa)

!. istarea procesului de retentie $idrica in organism(evitarea #auturilor

car#ogazoase

2. educerea depozitelor lipidice ( prin miscare si dieta

36


37/53

4. efacerea epiteliului degradat in mod secundar, a elasticitatii pielii

(utilizand creme specifice

5. ealizarea efectului antiglicare (adresat fi#relor de colagen

e regula , preparatele anticelulitice indeplinesc mai multe dintre

o#iectivele amintite, iar modul lor o#isnuit de aplicare% masa)ul, potenteaza si

mai mult drena)ul limfatic.

Inri!irea picioarelor

ele mai multe pro#leme de sanatate a picioarelor sunt determinate de

incaltamintea folosita. izmele, pantofii si c$iar sandalele pot fi prea stramte,

incomode, cu o croiala inadecvata, fa#ricate din materiale sintetice care nu

permit o #una aerisire a piciorului. alta cauza este fara indoiala igienanecorespunzatoare. &icioarele au nevoie de o igiena si de o ingri)ire pe masura.

A3ectiuni &peci3ice

Bataturile

unt cele mai frecvent intalnite afectiuni, fiind legate cel mai adesea de

calitatea incaltamintei. vand aspectul unor zone tegumentare ingrosate, de

forma rotunda, localizate de o#icei pe degete sau la calcaie, #ataturile pot fi

indepartate de catre medic sau tratate cu a)utorul plasturilor impregnati cu acid

salicilic, care tre#uie folositi pana la eliminarea completa a #ataturii. &entru

ingri)irea #ataturilor, este indicata si folosirea unor instrumente profesionale,

precum razuitorul pentru #ataturi si piele aspra si piatra ponce. ste important ca

in acelasi timp sa se foloseasca incaltaminte comoda si sa se prote)eze de

fiecare data zona in care e plasata #atatura, cu a)utorul unui plasture, pentru a

evita frecarea pielii de pantofi si reaparitia #ataturii.

%onturile

unt excrescente osoase care se formeaza pe partea laterala a articulatiei

degetului mare de la picior. rticulatia este rigida, umflata si adesea foarte

dureroasa. *n cazurile avansate, se poate o#serva si o deviere a degetului mare

spre interior, respectiv spre celelalte degete. &entru corectarea deviatiei

37


38/53

degetului mare, se pot folosi pernitele despartitoare speciale, din #urete

poliuretanic. &entru tratarea monturilor, este nevoie de interventie c$irurgicala,

insa sunt si cazuri mai putin grave care pot fi rezolvate cu a)utorul fizioterapiei.

n tratament local pentru calmarea durerilor, poate fi realizat cu a)utorul

plasturilor sau discurilor cu gel siliconic. ste foarte important sa se poarte

incaltaminte comoda.

Calu&uri

pre deose#ire de monturi si #ataturi, calusurile - portiuni in care pielea este

ingrosata - apar exclusiv in zona calcaielor. alusurile nu dor, ci provoaca o

senzatie de arsura. unt foarte sacaitoare, avand in vedere ca in timpul mersului

calcaiele sunt foarte solicitate. Lona respectiva poate fi ingri)ita cu a)utorul unueicreme pe #aza de ulei din germeni de grau, care sa inmoaie pielea, a unui

razuitor si a unei pietre ponce de calitate. &entru prote)area calcaielor este

recomandata utilizarea inaltatoarele pentru calcai cu partea centrala detasa#ila.

;eruci

unt excrescente cutanate cauzate de catre un virus rezistent in mediu

umed si cald. le apar la nivelul mainilor sau picioarelor. Ferucile plantare pot

atinge un diametru de aproximativ cinci centimetri si pot fi foarte dureroase. &ot fi

tratate local cu a)utorul gelurilor pe #aza de acid salicilic. aca verucile au

tendinta de a se inmulti, e o#ligatoriu sa se consulte un medic dermatolog.

Ferucile pot fi tratate si medicamentos la indicatia medicului sau indepartate

c$irugical. &entru a preveni aparitia verucilor, e #ine sa se asigure o igiena

corespunzatoare.

Talpi ,e atlet

ste o afectiune dermatologica data de o ciuperca. ceasta micoza poate

avea ca simptome% o piele al#icioasa sau rosie, inflamata si urat mirositoare,

mancarimi. e datoreaza unei igiene necorespunzatoare a picioarelor,

transpiratiei a#undente, incaltamintei confectionate din materiale sintetice.

iuperca poate fi luata de la piscina, din vestiarele si dusurile pu#lice.

38


39/53

&rolifereaza in mediile calde si umede si se transmite prin contact direct cu

suprafetele infectate. *n ciuda numelui sau, aceasta afectiune poate fi contactata

de catre oricine. *n general, #ar#atii sunt mai MvizatiM decat femeile.

=alpa de atlet se trateaza cu produse antifungice. e impune o igiena deose#ita%

spalarea zilnica a picioarelor, folosirea unor pudre, creme si spraHuri speciale -

pe #aza de tolnaftat - care distrug ciuperca, elimina senzatia de mancarime si

a)uta la prevenirea reinfectarii.

Pa&i in inri!rea picioarelor2

o crema exfoliatoare, pe #aza de acizi de fructe si sam#uri macinati de

piersica, o data pe saptamana, pentru indepartarea efectiva a pielii

ingrosate si aspre

o crema $idratanta, pe #aza de ulei de caise si vitamina , care se aplica

zilnic, pentru a mentine elasticitatea pielii

o crema pudra pentru picioare o#osite

un spraH pentru prospetimea picioarelor pe #aza de menta si ulei de

alune, ulei de menta

Inri!irea un+iilor

Structura un+iei2

1. partea vizi#ila a ung$iei ' scutul ung$iei 'este formata in intregime din

celule moarte, tari si rezistente/

!. matricea ' singura parte vie a ung$iei/

2. semiluna ' partea vizi#ila a matricei/ se afla la #aza ung$iilor/ este locul din

care ung$iile incep sa creasca in afara/ este #ine ancorata de stratul de#aza al ung$iei, care este un tesut moale care contine vase de sange/

4. cuticule 'separa ung$ia de piele/ au rolul de a prote)a partea vie a ung$iei

de patrunderea #acteriilor.

39


40/53

ng$iile cresc destul de repede, cca !,5 cm in 8 luni. tarea normala de

sanatate, dieta controlata, ingri)irea regulata a ung$iilor, confera acestora

un aspect placut.

Trata*entul in &a&e pa&i ,e inri!ire a un+iilor%

1. uratare ' stergerea ung$iilor cu un lic$id de curatare aplicat pe un disc de

#um#ac/ curatirea se face dinspre #aza spre varf/ acest proces tre#uie

urmat c$iar daca pe ung$ii nu exista o)a.

!. orma ' se retuseaza forma ung$iilir cu o pila fina/ miscarea de retusare

tre#uie facuta mereu in aceeasi directie/ retusurile nu tre#uie facute in

adancime, pentru ca aceasta duce la sla#irea rezistentei ung$iilor.

2. onditionare ' cuticulele se inmoaie in apa calduta timp de 1 minut./ nu se

taie nicioadata/ ele tre#uie impinse foarte usor cu un dispozitiv special creat

pentru acest lucru.

4. rema- crema de maini se aplica si pe ung$ii/ se maseaza fiecare deget, de

la #aza inspre varf pentru a stimula circulatia sangelui si a reface textura

pielii/

5. &rotectie-se aplica un strat de #aza pentru a prote)a ung$iile/ intaritorul

confera extra protectie si previne ruperea ung$iilor/ se recomanda aplicareaacestuia si su# varful ung$iilor/

6. "ustruire ' aplicarea o)ei de la #aza spre varfuri, pe mi)loc intai si apoi pe

laterale.

Inri!irea *ainilor

Reco*an,ari in inri!irea *ainilor2

ainile sunt agresate zilnic de factorii externi ai mediului. Fantul, soarele,

frigul produc o des$idratare puternica a epidermei. &rodusele de curatare

(detergentii contin surfactanti care agreseaza stratul $idrolipidic al acesteia.

#servati cu atentie mainile si ung$iile clientei dumneavoastra.#servati

daca ung$iile ei sunt casante, moi,striate sau despicate, ingrosate sau opace, au

40


41/53

o suprafata denivelata, sunt #om#ate, ingal#enite sau decolorate.#servati daca

mainile sunt umede,uscate sau prezinta edeme.

atentie riguroasa va va permite sa-i oferiti cele mai potrivite sfaturi.

fatuiti-va clienta sa-si ingri)easca mainile, masandu-le de doua ori pe zi cu o

crema de calitate. &e timpul iernii sa foloseasca o crema mai grasa, iar vara una

mai usoara .

&etele al#e de pe ung$ii semnaleaza o lipsa de vitamina sau de Linc,

iar daca sunt fragile si moi este vor#a de un dezec$ili#ru mineral. aca ung$iile

sunt concave (#om#ate inseamna o carenta de fier sau tul#urari nervoase, iar

daca sunt convexe indica o predispozitie la pro#leme pulmonare. uloarea

naturala a ung$iilor este roz. aca au o tendinta spre palid este semn de

anemie, in timp ce culoarea gal#ui indica pro#leme de ficat.

I/GRI4IREA PARULUI SI A SCALPULUI

*n lunga istorie a omenirii, aspectul podoa#ei capilare a fost de multe ori

insemnul unei epoci, al unui comportament social, expresia unui stil de viata, a

apartenentei la o clasa si nu in ultimul rind o manifestare a sexualitatii. &arul a

fost, dupa im#racaminte si podoa#e, cea mai vizi#ila expresie a individualitatii

sau anonimatului fiintei umane. e la c$ica omului primitiv, la rafinamentulperucilor secolului luminilor si pina la pletele $ippH din anii N60, parul lung sau

capetele rase au fost extremele intre care au oscilat pe rind gusturile. rice

sc$im#are care nu depinde de noi doare si ingri)oreaza% caderea exagerata a

parului, aspectul unsuros, matreata sau al#irea prematura.

&entru femei parul este un accesoriu in pas cu moda daca este coafat,

ondulat sau vopsit.*nsa un coafat sau un vopsit excesiv, in com#inatie cu o dieta

nesanatoasa, cu poluarea, cu efectele nocive ale razelor solare poate deveni

c$iar o pro#lema.

and apar asfel de pro#leme, un regim zilnic de intretinere si tratamentdevine foarte important.

41


42/53

onceptul de par normal din punct de vedere cosmetic este inevita#il

su#iectiv. l depinde de factori sociali, culturali si profesionali diferiti de la o

persoana la alta. n par sanatos si normal este curat, moale, matasos, sta#il si

cu firul integru.

irul de par se naste la nivelul epidermului, in foliculul pilar, si este format

din radacina sau #ul#, aflat intr-un sac la care se ataseaza glanda se#acee si

musc$iul firului, precum si din firul propriu-zis, sau ti)a, a carui culoare difera de

la o persoana la alta. ormat din celule moarte #ogate in proteine, din care cea

mai cunoscuta este keratina, parul are o structura fi#rilara concentrica. uloarea

este data de melanocite, celulele producatoare de pigmenti. ind dintr-un motiv

oarecare acestea isi inceteaza activitatea, parul al#este. &ersoana adulta posedacam 100.000-1!0.000 de fire in podoa#a capilara. Frem sau nu vrem, acestea au

o evolutie permanenta. iecare fir creste un milimetru la trei zile, ceea ce face

cam 1!-15 centimetri pe an. a lucrurile sa fie si mai complicate, in virful capului

parul creste mai repede decit la ceafa, in functie de sex, virsta, caracter etnic sau

sezon

STRUCTURA FIRULUI DE PAR

irul de par este alcatuit din 85: proteina (keratina, aproximativ 1!:

apa, si 0,1: pigmenti (melanina. irul de par isi are originea la nivelul dermului

profund, partea sa inferioara fiind irigata de vasele de sange din derm.

tructura firului de par%

1. trunc$i ' partea vizi#ila a firului de par ' este alcatuita, in general, din

celule moarte

2. radacina ' singura parte vie a firului de par/ se gaseste su# scalp, intr-o

adancitura numita folicul. iecare dintre noi are in structura scalpului intre

100 000 si 150 000 de foliculi

iecare fir de par este compus din trei straturi%

1. Cuticula(stratul exterioar ' invelisul protector al firului de par, este

alcatuit din solzi fini, care se suprapun unul peste celalalt, precum tiglele

42


43/53

pe acoperis. &arul este moale si are stralucire cand suprapunerea solzilor

este aproape uniforma. and aceasta suprapunere este deterioarat fizic

sau c$imic, parul isi pierde stralucirea, se rupe, se incurca usor.

2. Corte1ul(stratul urmator de cuticule 'este format din fi#re ce contin

celule ce confera rezistenta si elasticitate firelor de par. ortexul contine

pigmentul denumit melanina care da culoarea naturala firului de par.

3. %a,u"a (interiorul firului de par - este formata in celule delicate de

keratina. ceasta ofera su#stantele $ranitoarea necesare celorlalte doua

straturi.

=extura firului de par este determinata de marimea si forma foliculului

pilos, care este o caracteristica genetica controlata de varsta si rasa.

Se'u*uleste cel care confera stralucire naturala firului de par. cesta este

un ulei ce contine ceara si grasimi, este eliminat prin foliculul pilos de catre

glandele se#acee, responsa#ile de producerea se#umului. cesta ofera o

protectie eficienta firului de par, uniformizand suprapunerea solzilor cuticulei

si mentinand elasticitatea firului de par si nivelul optim de $idratare.

iclul de viata al firului de par%

-

parul creste mai repede intre 16-!4 de ani , viteza de crestere este de 0,2-0,4 mm+zi/ intr-o luna firul de par creste cu aproximativ 1 cm.

*n mod normal la nivelul scalpului se gasesc in )ur de 100 000 fire de par. intre

acestea in medie cad aproximativ 100 de fire pe zi in cazul unei persoane

normale. aderea acestor fire de par este explica#ila prin cele 2 faze ale

ciclului de viata pe care il parcurg firele de par% anagen,catagen si telogen.

Faza anagena' faza in care firul de par creste si are o durata varia#ila,

determinata genetic, specifica fiecarei persoane, intre ! si 6 ani.

Faza catagena' este o perioada mai scurta, de circa 1-! saptamani, in care

firul de par se opreste din crestere si in final moare, fara a se desprinde de

scalp.

43


44/53

Faza telogena- firele de par care de)a au murit raman pe scalp o periaoada de

aproximativ 2-4 luni si a#ia apoi se elimina spontan sau la o minima tractiune,

smulgerea lor fiind a#solut nedureroasa.

in acest motiv este important ca orice tratament pentru caderea excesiva

a parului sa fie urmat minim 2-4 luni pana cand cad toate firele care erau de)a

moarte in momentul inceperii sale. #ia dupa aceasta perioada se poate

constata reala eficienta a tratamentului recomandat. "a o persoana normala, in

orice moment al vietii sale, 90: din firele de par sunt in anagen si doar 10:

dintre acestea se gasesc in catagen si telogen. &erioada in care se elimina in

mod spontan de pe scalp aceste fire de par si care uneori este favorizata de

stres, deficite alimentare si vitaminice, sarcina sau convalescenta se numeste

efluviu telogen. *n aceasta situatie aflata la limita dintre patologic si normal, cele

mai indicate sunt suplimentele nutritive cu continut specific, asemanatoare

parului, si aplicatii locale su# forma de sampoane sau lotiuni cu vitamine si

su#stante vasodilatatoare. el mai frecvent se utilizeaza vitaminele din grupuil

C%C5 ' cu rol $ranitor si $idratant, C6 ' implicata in sinteza keratinei, derivati de

vitamina si su#stante care fac vasodilatatie la nivelul vaselor din derm

a)utand la o #una irigarea radacinii firului de par ' nicotinat tocoferol.

Principalele pro'le*e ale 3irului ,e par 2

1. Alopeciile' caderile excesive ale parului din diferite cauze/

!. tarile peliculare- matreata

$.Alopeciile

e clasifica in functie de mai multi facturi%

- dupa distri#utie% focale, difuze si totale/

- dupa momentul aparitiei%congenitale si do#andite%

- dupa tipul leziunii care le produce%cicatriciale si necicatriciale

Alopecia areata

44


45/53

ceasta forma de alopecie se mai numeste in termeni dermatologici

pelada. ste o pierdere focala, localizata a parului, determinata de o reactie

inflamatorie a la nivelul radacinii firului de par, a carei cauza nu a fost inca

determinata. e o#icei, aceasta afectiune este reversi#ila, afecteaza atat copiii

cat si adultii, are o distri#utie egala pe sexe si aproximativ !0: din cazuri au

antecendente in familie.

linic, aceasta #oala se descrie prin placi alopecice rotund-ovale de 1-5 cm

diametru. &ot aparea la nivelul scalpului, #ar#ii si sprancenelor. areori apare si

in alte zone ale corpului. volutia #olii este imprevizi#ila. e poate remite sau

extinde, determinand alopecie totala ' la nivelul scalpului sau universala ' la

nivelul intregului corp ( nu mai are sprancene, s.a.m.d

=ratamentul acestei forme de alopecie este strict medicamentos, prescris

exclusiv de catre dermatolog, deoarece se pot lua in discutie tratamente cu

efecte secundare care tre#uie atent monitorizate% su#stante irigante '

cign#olinul, corticosteroizi administrati sistemic sau local si aplicatii cu minoxidil,

su#stanta puternic vasodilatatoare ' lopexH.

P&eu,opela,a

ste, din pacate, o alopecie cronica cicatriciala ' ireversi#ila, de cauza

necunoscuta inca. fecteaza mai ales femeile (raportul femei+#ar#ati?2+1 si estemai frecventa intre 20 si 50 de ani. e#uteaza lent, de o#icei la nivelul vertexului

(varful capului cu una sau mai multe zone alopecice numulare (de dimensiunea

unei monede, ovale. ceasta forma de alopecie apare din cauza unei inflamatii

cronice la nivelul dermului. oliculul pilos va fi distrus treptat, iar procesul devine

ireversi#il. in acest motiv nu se cunoaste inca un tratament eficient impotriva

aceste afectiuni.

Alopecia an,roenetica

*n dermatologie mai este cunoscuta su# denumirea de calvitie $ipocratica.

ste o alopecie determinata genetic, cu o dispozitie specifica, determinata de

$ormonii androgeni in exces. Coala de#uteaza de o#icei intre 20-40 de ani,

uneori c$iar in adolescenta. e manifesta prin pierderea progresiva a parului din

regiunile fronto-temporale (tample si de pe vertex (varful capului. *n cazurile

45


46/53

care apar la varste precoce, de o#icei ne confruntam cu o pierdere totala si

destul de accelerata a parului. "a persoanele la care de#utul este mai tardiv '

40-50 de ani ' evolutia este limitata. cesti #ar#ati au, de o#icei, o pilozitate mai

accentuata la nivelul corpului.

=ratamentul eficient 100: deocamdata nu este cunoscut. xista incercari

terapeutice care garanteaza succesul in proportii varia#ile. ele mai la indemana

sunt aplicatiile cu inoxidil la care raspund cca 20: dintre pacienti, in functie de

vec$imea leziunii si de varsta su#iectului in cauza. &rognostic mai #un au

pacientii care au mai putin de 25 de ani si o vec$ime a leziunilor mai mica de 5

ani.

alta varianta terapeutica este reprezentata de lotiunile cu estrogeni,

$ormoni feminini sau c$iar ta#lete cu o compozitie asemanatoare, dar care

prezinta mari riscuri de feminizare ' ginecomastie(cresterea sanilor la #ar#at si

disfunctie sexuala.

*n ultimii ani s-a incercat transplantul de par care este o metoda

costisitoare si cu rezultate inca incerte

Alopecia an,roenetica 3e*inina

eprezinta aproximativ 85: din cazurile de alopecie la femei. Lonaafectata de pierderea parului este diferita de cea care apare la #ar#ati, fiind una

difuza care afecteaza mai ales regiunea mediana a scalpului, respectiv fruntea.

auza este reprezentata de o sensi#ilitate crescuta a firului de par la $ormonii

androgeni din sange, de $ipersecretia de androgeni (ovar polic$istic sau de

consumul de medicamente cu actiune asemanatoare cu a $ormonilor sexuali

masculini. =ratamentul se realizeaza cu $ormoni antiandrogeni administrati oral

(ciproteron acetat ' iane 25 si+sau $ormoni estrogeni administrati per os sau

local su# forma de lotiuni.

46


47/53

. Starile peliculare - *atreata

ceste afectiuni au o cauza comuna care are la #aza $ipersecretia de

se#um. upa cum #ine se stie, glandele se#acee la indivizii normali sunt mai

#ine reprezentate in zonele in care acestia nu prezinta pilozitate accentuata% fata,

spate, palme, plante. *n aceste zone apare de o#icei acneea, afectiune

determinata de secretia excesiva de se#um. *n mod normal, in zonele #ine

acoperite de par (scalpul, glandele se#acee ar tre#ui sa ai#a dimensiuni mai

reduse si sa secrete mult mai putin se#um. tunci cand nu se intampla asa,

apare , la nivelul scalpului, o stare peliculara, denumita popular matreata.

ceasta apare datorita unui fung-ciuperci saprofite (se gaseste in numar mic in

mod o#isnuit in piele ' &itHosporum vale care se mai numeste si alassezia

urfur.

ezvoltarea in exces a acestei ciupeci este favorizata de cantitatea

crescuta de se#um pe care o secreta in mod normal glandele se#acee la nivelul

scalpului. *n acest moment apare o stare peliculara uscata , denumita de

dermatologi &itHriasis apitis ' matreata uscata. ceasta se manifesta printr-o

descuamare accelerata a straturilor superficiale ale pielii scalpului datorita

inmultirii excesive a &itHosporum vale care reduce ritmul de reinnoire celulara

epiteliala de la !8 de zile pana la 7-8 zile. &acientii prezinta acel tip de matreatacu scuame mici, uscate, care cads ca faina pe umeri. ceste cazuri #eneficiaza

de tratament cu sampoane pe #aza de su#stante antifungice% ketoconazol '

3izoral, clotrimazol ' =riazol, disulfura de seleniu care are si rol antise#oreic '

elegel.

*n anumite cazuri, situatia se poate complica prin aparitia inflamatiei si

iritatiei, datorate descompunerii se#umului de catre &itHosporum vale. in

acest motiv, unii dintre pa

Documents

57507644 Notiuni de Cosmetologie[1]