CUPRINSArgument Cap. I. Prezentarea societii Cap. II. Consideraii generale privind imobilizrile:2.1 Imobilizrile necorporale 2.2 Imobilizrile corporale 2.3 Imobilizrile financiare

Cap. III. Amortizarea imobilizrilor necorporale si corporale:3.1 Definirea imobilizrilor 3.2.1 Elementele de calcul ale amortizrii 3.2.2 Valoarea amortizabil 3.3 Metode de amortizare 3.3.1 Amortizarea liniar 3.3.2 Amortizarea degresiv 3.3.3 Amortizarea accelerat

Cap. IV. Contabilitatea amortizrii imobilizrilor necorporale si corporale:4.1 Conturi utilizate i funcionarea lor 4.2 Operaii specifice 4.3 Evidena operativ

Cap. V. Monografie

Bibliografie

1

Argument Activele imobilizate concretizate in imobilizri necorporale, corporale si financiare reprezint o pondere foarte mare din patrimoniul unui agent economic. Majoritatea imobilizrilor necorporale si corporale se degradeaz cu tipul si, ca atare, trebuie gsit o metoda pentru constatarea diminurii utilitii lor. Amortizarea urmrete in principal reducerea substanial a duratelor normale de funcionare a imobilizrilor corporale pentru accelerarea procesului de recuperare a capitalului investit in vederea constituirii fondurilor necesare retehnologizrii unitilor economice. Amortizarea asigura condiiile egale tuturor unitilor patrimoniale, indiferent de forma de proprietate, in stabilirea regimului amortizrii, calculrii, contabilizrii si reintegrrii capitalului investit, respectndu-se principiile unui sistem convenional echitabil. Se urmrete introducerea regimurilor de amortizare degresiv i accelerat n vederea mririi ritmului amortizrii, pentru combaterea consecinelor inflaiei si realizarea concordantei dintre interesele unitii patrimoniale si cele ale statului. Sumele rezultate din amortizare pot fi valorificate de ctre unitile patrimoniale pentru efectuarea de investiii rentabile. Prin competentele sporite create de agenii economici, inclusiv n ceea ce privete condiiile operaionale de reintegrare a capitalului investit, cu importante efecte n reducerea fiscalitii, prin asigurarea unei concordane ntre interesele statului i cele ale uniaii patrimoniale, consider c amortizarea joac un rol important n accelerarea procesului investiional n Romnia.

2

Capitolul IPrezentarea societii comercialeDenumirea societii Societatea comerciala S.C GEROM S.R.L este persoan juridic roman i i desfoar activitatea potrivit legislaiei romane i prevederilor prezentului statut. n toate actele, scrisorile, facturile, anunurile si publicitile private activitatea societii, va fi cunoscuta prin acest nume i prin numrul de nmatriculare din Registrul Comerului J/147/1990 Forma juridic a societii Forma juridic a societii este societate cu rspundere limitat, constituit potrivit legii nr. 31/1990, modificat i completat prin O.V.G nr. 30/1997 Sediul societii: Societatea are sediul n municipiul Botoani, strada Viilor, nr 19 jud. Botoani. Prin voina asociatului unic, sediul societaii poate fi schimbat n orice loc din Romnia, cu efectuarea formalitilor revzute de legea Registrului Comerului. Durata sicietii comerciale Scopul societii comerciale este de a realiza avtiviti de comercializare permise de lege, n vederea obinerii profitului. Obiectul de activitate l reprezint producerea i comercializarea produselor de carmangerie. Obiectul de activitate Scopul societii comerciale este de a realiza activiti de comercializare permise de lege, n vederea obinerii profitului.

3

Obiectul de activitate l reprezint producerea i comercializarea produselor de carmangerie. Capitalul social si parile sociale: Capitalul social subscris este de 17.000 lei, divizat n 17 pari sociale, fiecare n valoare de 1000 lei i se constituie de aportul n numerar al asociatului unic , depus n momentul constituirii. Capitalul social poate fi majorat pe baza aportului unic, prin crearea de pari sociale i noi , pe baza aportului n natura sau n numerar i utilizarea fondurilor de rezerv disponibil, create de societate. Prile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, care nu poate fi gravat de datorii sau alte obligaii personale. Un creditor al asociatului unic poate formula pretenii numai asupra unei pari din beneficiul societii care i se va repartiza, sau cotei pari cuvenite acestuia prin lichidarea societii, efectuate n condiiile prezentului statut. Asociatul unic nu este responsabil dect pana la concurenta sumei reprezentnd prile sociale pe care le poseda. Cesiunea parii sociale sau totale a parilor sociale ctre persoane tere se poate face pe baza hotrrilor asociatului unic. Cesiunea parii sociale trebuie constatat prin act autentificat i ndeplinirea formalitilor de publicitate, conform prevederilor legale. Conducerea societii: Conducerea societii se realizeaz de asociatul unic care potrivit legii, substituie Adunarea Generala cu toate drepturile i obligaiile sale. Asociatul unic are urmtoarele drepturi i obligaii: -aprob structura ogranizatoric schema de personal -aprob Regulamentul de Oridine Interioara

4

- aprob bugetul de venituri i cheltuieli, bilanul contabil, contul de profit i pierderi, raportul de gestiune -numete i revoc adminitratori - i d acordul asupra contractelor de munc ale angajailor - aprob contractarea de credite sau acordarea de mprumuturi - hotrte asupra oricrei probleme din competena sa. Hotrrile asociatului unic se consemneaz n registrul societii i devin obligatorii n desfurarea activitii sociaetii. Administrarea societii Administrarea socitii se face de ctre asociatul unic i administratorii numii de ctre acesta Pot fi numii administratori i persoanele din afara societii. Prin prezentul statut este numit administrator Mirel Radoi, cetean roman, cu domiciliul stabil n Botoani, strada Primverii numrul 24 Administratorul numit din afara societii nu poate primi, far autoritatea asociatului unic, mandatul de administrator n alte societi concurente sau avnd acelai obiect, nici s fac acelai fel de comer ori altul cunoscut pe cont propriu sau in contul altei persoane juridice sau fizice, sub sanciunea revocrii i rspunderii pentru daune. Administratorii au urmtoarele drepturi i atribuii: -aprob operaiile de ncasare si pli -aplic Regulamentul de Ordine Interioar -ntocmete proiectul programului economic i bugetul de venituri i cheltuieli -calculeaz i clarific dividendele -exercit controlul operativ al societii i rspunde de buna administrare a patrimoniului social. -rezolv orice alte sarcini stabilite de asociatul unic, dac acestea nu contravin legii i prezentului act

5

Administratorul numit din afara societii este obiligat s informeze periodic asociatul unic n legatur cu situaia economico financiar a societii. Activitatea societii Exerciiul economico-financiar ncepe la 1 ianuarie i se termin la 31 decembrie al fiecrui an. Primul exerciiu va ncepe la data constituirii societii. Angajarea personalului se face n funie de necestitile impuse de volumul de munc, pe baz de contract de munc sau convenie, condiiile de angajare i retribuire fiind atributul negocierii. Nivelul salariilor personalului se stabilete i se modific de ctre administratori, cu respectarea dispoziiilor legale. Amortizarea fondurilor fixe se stabilete prin aplicarea normelor de amortizare asupra valorilor de amortizare a fondurilor fixe i se include n contul prestrilor de servicii sau cheltuieli fiind utilizate pentru nlocuirea imobilizrilor corporale i alte nevoi ale societii. Asociatul unic poate s decid c bunurile proprietate personal, nchiriate sau dobndite prin alte mijloace sa fie folosite n interesul societii, pentru care se va ncasa o chirie stabilit. Amortizarea imobilizrilor corporale va fi suportat prin includerea n cheltuieli. Lucrurile de reparaii capitale se vor executa pe baza hotrrii asociatului unic, costurile acestora fiind incluse n cheltuielile de circulaie, ori ealonat pe mai muli ani. Societatea va ntocmi anual bilanul contabil i contul de profit si pierdere, va ine evidena activitii economico-financiare n lei. Beneficiul societii se stabilete prin bilanul contabil aprobat de asociatul unic. Participarea la profit i pierdere se face n proporie de 100% a asociatului unic n conformitate cu cota de participare la constituirea capitalului social. Din beneficiile societii se va prelua n fiecare an cel puin 5% pentru formarea fondului de rezerv, pan ce acesta va atinge minimum a cincia parte din capitalul social.

6

Dac fondul de rezerv dup constituire s-a micorat din orice cauz, va fi completat cu respectarea prevederilor de la aliniatul 2. Asociatul va putea lua avans n contul dividendelor ce vor fi calculate la sfritul anului. Asociatul unic va putea lua, cu titlu de mprumut anumite sume de bani n vederea rezolvrii unor probleme personale, cu obligaia ca acestea s fie restituite. Asociatul unic va putea hotr c anumite cheltuieli sau pli urgente s fie achitate din contribuia sa, dac societatea nu dispune de lichiditi. Aceste sume vor putea fi retrase dac asociatul unic hotrte sau vor fi trecute n alte fonduri ale societii. Asociatul unic va putea hotra formarea fondurilor legale: participarea salariailor la profit pentru asigurri sociale, premii, ajutoare, alocaii pentru copii, protocol, reclam i publicitate. Asociatul unic va putea hotara c, n interesul societii, s efectueze mprumuturi n bani de la persoanele juridice i fizice pentru care s plteasc un comision care va fi trecut pe cheltuieli. mprumuturile n numerar vor fi folosite pentru investiii sau mrirea activelor circulante. Dizolvarea Societatea se dizolv i asociatul unic cere aceasta n urmtoarele situaii: - imposibilitatea realizrii bietului de activitate - faliment - reducerea capitalului social sub limit legal dac asociatul nu hotarte rentregirea lui - incapacitatea asociatului unic - hotrrea asociatului unic Societatea fiind dezvoltata, administratorul nu mai poate ntreprinde noi operaii, n caz contrar, este rspunztor ptr operaiile pe care le-a ntreprins. Interdicia prevzut la aliniatul 2. se aplic din ziua la care dizolvarea a fost hotrta.

7

Fuziunea Fuziunea se hotrte de asociatul unic Bilanul contabil ntocmit cu aceasta ocazie va fi depus odat cu cererea de nscriere a hotrrii de fuziune in Registrul Comerului pentru a fi menionat n registru. Fuziunea nu poate avea efect decat dupa 3 luni de la publicarea in M.O, cu exceptia cazurilor in care nu se justifica plata tuturor datoriilor sociale sau cand nu exista acordul tuturor asociatilor. In cursul termenului prevazut la articolul 1 oricare creditor al societatii va putea face apozitia la instanta. Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la ramanerea definitiva a sentinei judecatoresti. Lichidarea societatii Lichidarea se va face de catre lichidatori desemnati de asociatul unic, daca instanta nu hotaraste altfel. Toate actele emanate de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichiditate. Lichidatorii ce au achitat datoriile societatii au proprii lor bani nu vor putea sa execute impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti. Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor aciunile ce decurg din crearea la termen din valoarea aportului la capitalul social. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din Registrul Comertului. Dupa aprobarea socotelilor si terminarea reparatieim registele si actele societatii se vor depune la asociatul unic. Litigii Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti. Litigiile nascute din raporturile contractuale pot fi solutionate si prin

8

arbitraj. Litigiile personalului angajat de societate se rezolva potrivit legislatiei in vigoare in Romania.

CAP IIConsideraii generale privind imobilizarileImobilizrile sau activele imobilizate reprezint bunuri si valori de orice natur, mobile sau imobile, necorporale sau corporale, achizitionate sau create de unitatea patrimoniala, destinata sa serveasca o perioada indelungata, mai mare de un an, in activitatea unitatii si care nu se consum la prima utilizare. In organizarea contabilitatii imobilizarilor se tine seama de continutul lor, dupa care ele se impart in 3 mari categorii si anume: imobilizari necorporale imobilizari corporale imobilizari financiare Fiecare din aceste categorii prezinta o serie de trasaturi specifice, ceea ce influenteaza modul de organizare a contabilitatii sintetice si analitice. Contabilitatea tuturor categoriilor de imobilizari se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 2 Conturi de imobilizari din Planul de Conturi General, care cuprinde in grupe distincte conturile imobilizarilor necorporale, conturile imobilizarilor corporale, conturile imobilizarilor in curs de executie, conturile imobilizarilor financiare, precum si conturile amortizarilor privind imobilizarile si a celor privind provizioanele pentru deprecierea acestora.

9

Caracterizarea imobilizarilor, structurate pe cele trei categorii si pe grupe omogene, operatiile economice si financiare specifice, precum si conturile sintetice si analitice corestunzatoare refletarii acestor operatii vor fi prevazute in continuare.

2.1 Imobilizarile necorporaleimobilizarile necorporale numite si investitii de potential, active intangibile sau active nemateriale sau acele imobilizari care nu sunt prezentate printr-un bun fizic, concret, ci prin valori nemateriale, respectiv printr-un document juridic sau comercial. In cadrul acestei categorii se cuprind urmatoarele: a) b) c) d) e) Cheltuieli de constituire Cheltuieli de cercetare si dezvoltare Concesiuni, brevete si alte drepturi sivalori similare Fondul comercial Alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agentii a)Cheltuieli de constituire, numite si cheltuieli de stabilimente sau cheltuieli de organizare reprezinta cheltuieli ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale, cum sunt: taxe si alte cheltuieli de inmatriculare; cheltuieli cu emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni; cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate legate de constituirea sau dezvoltarea unitatii; alte cheltuieli legate de infiintare si extinderea activitatii unitatii patrimoniale. Cheltuielile de constituire sunt supuse amortizarii pe o durata de maxim 5 ani, pentru care intreprinderea va fixa un plan de amortizare rezonabil.

economici sau achizitionate de la terti

10

b)Cheltuieli de cercetare si dezvoltare sunt ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare, in regie proprie, care sa prezinte garantia realizarii eficinetei scontate in urma aplicarii acestora, precum necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale. Cheltuielile de cercetare si dezvoltare sunt considerate imobilizari, care indeplinesc urmatoarele trei conditii: directia societatii comerciale trebuie sa precizeze concret intentia de a proiectele in curs de cercetare trebuie sa fie net infividualizate, iar costul fiecare proiect de cercetare trebuie sa aiba serioase prosibilitati de produce si comercializa sau a utiliza produsul, sau procedeul obtinut prin cercetare lor sa fie stabilit distinct rezolvare tehnica si de rentabilitatea comerciala. c) Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare cuprind cheltuielile efectuate pentru achizitionarea contra unei plati a drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu sau create de societate, in cazul in care legislatia permite inscrierea acestora in active. Concesiunea realizata pe baza unui contract de concesiune consta in transmiterea de catre o parte numita concedent, altei parti numita concesionar a unui drept de eploatare si administrare rentabil, pe un termen determinat, in schimbul unei redevente, a unui bun, activitate sau serviciu public proprietate de stat Concesiunea se acorda pe baza de licitatie public, cu conditia statului un venit fix anual cel putin egal cu media profiturilor nete realizate prin eploatarea in ultimii 5 ani a obieectului concesiunii. Dreptul de superficie este dreptul de priprietate al unei persoane asupra constructiti pe care a realizat-o pe terenul altei persoane, impreuna cu dreptul de folosinta asupra terenului pe care s-a ridicat constructia. Acest drept se supune amortizarii.

11

Uzufructul este dreptul de folosinta de catre un agent economic al unui bun sau valoare care apartine altei persoane si de a beneficia de rezultatele folosirii bunului respectiv. Agentul economic amortizeaza uzufrutul dobandit. Inchirierea, realizata pe baza unui contract de inchiriere, consta in preluarea in folosinta pe un timp determinat a unui bun din proprietatea statului sau proprietatea privata in schimbul unei chirii stipulata in contract. Brevetele sunt documente oficiale care atesta calitatea de inventatator, iar prin aplicarea lor se realizeaza obiecte econimice cu efecte financiare. Pot intra in patrimoniul unitatii prin aport la capitalul social, prin achizitie alte ci. Brevetele pot fi amortizate de unitatea patrimoniala care le detine pe peroada monopolului de exploatare. Licentele sunt titluri prin care posesorul unui brevet de inventie acorda dreptul unei persoane fizice sau juridice, contra unei sume de bani, de a folosi si valorifica partial sau integral brevetul. Licentele sunt amortizabile pe perioada de eploatare. d) Fondul comercial reprezinta acea parte din fondul de comert sau cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al unitatii patrimoniale cum sunt: clientela, vad comercial, reputatia firmei. Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport sau de utilitate a fondului de comert si valoarea elementelor de activ aduse in cheltuielile suplimentare pentru achizitionarea acestora constituie fiind comercial Fondul comercial, de regula nu se amortizeaza, decat dac se constat o depreciere ireversibil a acestuia, cum ar fi demolarea unui imobil. El este scos din patrimoniu prin vanzarea activelor la care se refera. e)Alte imobilizari necorporale sunt constituite din programele informatice create in cadrul unitatii patrimoniale sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii,

12

precum si alte imobilizari necorporale evaluate la costul amortizarii in functie de durata probabila de utilizare, care insa nu poate depasi o perioada de 5 ani. 2.2 Imobilizarile corporale Imobilizarile corporale sau de natura materiala reprezinta bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei unitati patrimoniale. Ele includ: a)Terenuri si amenajari de terenuri Terenurile se pot detalia pe mai multe subgrupe si anume: terenuri agricole si silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii etc. Terenurile se evalueaza la intrarea in patrimoniu, la o valoare stabilita potrivit legii, in functie de fertilitate, amplasarea acestora si alte criterii la valoarea de aport sau la costul de achizitie, dupa caz. Terenurile, de regula, nu sunt supuse amortizarii. Amenajarile de terenuri reprezinta investitiile efectuate pentru punerea in valoare a terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucruri similare. Aceste investitii sunt supuse amortizarii. b) Constructii Exist opinii potrivit carora constructiile nu sunt considerate ca imobilizari amortizabile deoarece valoarea cumulata a constructiei si a terenului pe care acestea sunt construite nu se diminueaza in timp. O asemenea abordare, precizat si in Standardele de Contabilitate Internationala trebuie analizate astfel: - terenuri si constructiile sunt doua categorii de imobilizari distincte - natura lor diferita implic si o rezolvare contabila diferita, in sensul ca terenurile trebuie inregistrate distinct si orice crestere a valorii terenului trebuie tratata diferit de valoarea constructiilor supuse amortizarii.

13

c) Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii in care sunt cuprinse masini si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale si plantatii. d) Mobilier, aparatur birotic, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. 2.3 Imobilizarile financiare Imobilizarile financiare reprezinta investitii financiare sau de portofoliu, respectiv sume de bani investite de o ntreprindere in patrimoniul altor unitati, sub forma titlurilor de participare si a creantelor legate de participanti, a titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu, a imprumuturilor acordate tertilor si a altor titluri si creante imobilizate. Imobilizarile financiare reprezinta urmatoarele caracteristici: nu au structur materiala reprezinta sume banesti imobilizate pe termen lung in afara unitatii genereaza venituri financiare sub forma dividendelor, dobanzilor etc nu se pot amortiza pentru ca nu sufera deprecieri ireversibile pot fi supuse unor deprecieri temporale reversibile, pentru care se contituie

provizioane de depreciere Imobilizarile financiare se pot grupa astfel:a)

Titluri de participare sunt constituite din titluri de valoare sub forma de actiuni

si parti sociale, detinute de o unitate patrimoniala in capitalul altor societati comerciale, care permite unitatii detinatoare exercitarea unei influente majore in gestiunea societatii care au emis aceste titluri, precum si obtinerea de venituri sub forma de dividende.

14

b)

Interesele de participare reprezinta drepturi detinute in capitalul unei societati

comerciale in scopul obtinerii de venituri financiare, fara interventia in gestiunea societatii la care sunt detinute titlurile.c)

Creantele imobilizate sunt reprezentate de: -creantele legate de participantii reprezinta drepturile banesti determinate de acordarea

de imprumuturi pe termen lung sau mediu unitatilor asociate ale societatilor comerciale la care unitatea patrimoniala detine titluri de participare. - imprumuturi acordate pe termen lung care sunt sume de bani acordate tertilor pe baza unor contracte de imprumut, pentru obtinerea de dobanzi - dobanzi aferente creantelor imobilizate d) Tituluri imobilizate ale activitatii de portofoliu constau in acele titluri de valoare pe care o unitate patrimoniala le dobandeste in vederea realizarii la o scadenta, pe termen lung sau mediu, a unor venituri financiare, fara a putea intervine in gestiunea societatii care le-a emis, precum si alte titluri detinute pe o perioada indelungata. De fapt, toate titlurile de valoare, altele decat titlurile de participare, pe care o unitate detinatoare nu le poate revinde intr-un termen scurt reprezinta titluri imobilizate. Imobilizarile in curs Sunt considerate imobilizari in curs investitiile neterminate, la sfarsitul unui exercitiu financiar, executate in regie proprie, facturate de terti sau sub forma de aport in natura de catre asociati. Mai sunt considerate imbolizarile in curs si avansurile acordate furnizolor de imobilizari, pana la deontarea acestora.

15

CAP IIIAmortizarea imobilizarilor necorporale si corporale3.1. Definirea amortizariiAmortizarea reprezinta alocarea (reparatia) valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa de utilizare previzionare. Fata de aceasta interpretare generala, exista numeroare conceptii privind amortizarea. Pentru contabilitatea prezinta interes urmatoarele trei:a)

amortizarea ca proces de corectie a valorii imobilizarilor: amortizarea este

constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de catre activele imobilizate ca urmare deprecierii in timp (uzurii fizicii si morale). Pornind de la aceasta interpretare se procedeaza la corectia valorii activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiata de realitate. b) amortizarea ca proces de transef sau de repartizare a consturilor imobilizarilor asupra cheltuielilor exercitiului. Transferul se face pe perioada economica de utilizare a activului amortizabil.c)

amortizarea ca sursa de finantare a reinnoirii imobilizarilor : are scopul de

conserva in ntreprindere resursele generate de activitatea acesteia necesare reconstituirii imobilizarilor.

16

IAS 16 defineste amortizarea ca fiind alocarea sistematica a valorilor amortizabile a unui eactiv pe intreaga sa durata de viata utila. Cu alte cuvinte, amortizarea reprezinta procesul de alocare rationala si sistematica a costului unei imobilizari de-a lungul duratei sale utile de via pentru a realiza conectarea cheltuielilor la venituri. Valoarea contabil net (costul de achiziie mai puin amortizarea acumulat) a activelor imobilizate amortizabile se va diminua ireversibil prin efectul trecerii timpului, al utilizrii, al diminurii potenialului productiv. Amortizarea poate fi analizat din 3 puncte de vedere: contabil, economic i financiar. *Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezint micorarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosire a lui de ctre ntreprindere intr-un anumit interval de timp, nvechirii, concurentei, schimbrii tehnice sau altor cauze. Pentru a imbrca forma de amortizare, aceast micorare trebuie s prezinte un caracter ireversibil, ceea ce permite delimitarea ei de noiunea ei de provizion. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea net contabil. *Din punct de vedere economic, diminuarea valorii unui element de activ, rezultnd din depreciere, solicita pregtirea i nlocuirea acestora cu altui nou. Ca urmare, achiziia i utilizarea imobilizrilor reprezint o cheltuiala i un element al costului suportat de ntreprindere, de aici, necesitatea constituiri fondurilor necesare rennoirii imobilizrilor amortizabile la sfritul vieii acestora prin veniturile viitoare, fr a recurge la capitaluri proprii sau la contractarea de datorii. * Din punct de vedere financiar, amortizarea este o surs de autofinanare a capitalului imobilizat care se constituie, chiar i n cazul in care ntreprinderea nu realizeaz profit, prin prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este, deci, o component esenial a capacitaii de autofinanare.

17

3.2 Elemente de calcul ale amortizrii Cteva elemente privind analiza amortizrii prin prisma normelor contabile europene i internaionale sunt semnificative pentru stabilirea unu plan de amortizare: 3.2.1 Durata amortizrii reprezint durata n ani sau n uniti de producie folosit pentru alocarea n timp a valorii amortizabile. Durata de amortizare trebuie tratat ca o mrime economica n baza creia se asigur o alocare raional a valorii amortizabile a activului. Se pot reine urmtoarele ipostaze:

Durata normal de folosire a imobilizrilor corporale, noiune adoptat n

contabilitatea din Romnia, este diferit de durata fizic de utilizare a imobilizrilor i este echivalent duratei economice n cadrul creia folosirea activului produce profit, respectiv veniturile obinute din exploatarea s acopere cel puin cheltuielile cu funcionarea, reparaia i ntreinerea lui. -

Durata util de via reprezint: perioada pe parcursul creia se estimeaz c ntreprinderea va utiliza activul supus numrul unitarilor produse ce se estimeaz a fi obinute de ntreprindere prin Aceasta durat este mai mic decat durata de via fizic i se estimeaz conform IAS

amortizrii-

folosirea activului respectiv. 16, n raport cu urmtoarele criterii: uzura fizic estimat, care depinde de condiiile de exploatare, cum ar fi: numrul de schimburi n care se utilizeaz, programul de reparaii i ntreinere practicat de ntreprindere, modul de pstrare i ntreinere al activului cnd acesta nu este utilizat.

18

uzura moral aprut ca urmare a schimbrilor sau imbuntirilor aduse procesului de producie sau datorit schimbrilor n structura cererii pe pia pentru bunurile produse i serviciile furnizate de activul in cauz. producia fizic estimat sau capacitatea de producie a acestuia prevederile legale privind posibilitatea folosirii activului, cum ar fi, de exemplu, exprimarea termenelor din contractele de leasing. 3.2.2 Valoarea amortizabil este egal dup caz cu: a) diferena dintre valoarea contabil iniial i valoarea rezidual (tratamentul de baz) b) diferena dintre valoarea reevaluat i valoarea rezidual (tratamentul alternativ) Valoarea rezidual este valoarea net pe care societatea se atepta s o primeasc pentru un activ la sfritul duratei utile de via a acestuia dup scderea costurilor prognozate de ieire (vnzarea). Estimarea valorii reziduale se efectueaz la intrarea activului sau cu ocazia reevalurii, cnd se stabilete valoarea just a activului. Se apreciaz c valoarea rezidual este reinut n calculul valorii amortizabile numai n masura n care este o mrime semnificativ. Dac valoarea rezidual este negativ, cum ar putea fi n cazul unui activ poluant, valoarea amortizabil va fi mai mare dect costul de achiziie. 3.3. Metode de amortizare Valoarea amortizabil a unui element de imobilizri necorporale i corporale trebuie alocat n mod sistematic pe parcursul duratei de via util a activului. Aceasta alocare este reflectat prin metoda de amortizare, metod care trebuie sa reflecte modul n care sunt consumate de ctre ntreprindere beneficiile economice generate de activ.

19

Aplicarea unei metode sau alteia de calcul a amortizrii are o mare importan de a crei just rezolvare sunt interesate direct, nu numai ntreprinderile, dar i statul prin organele sale fiscale. ntreprinderea este interesat ca prin amortizare s asigure reconstituirea capitalului imobilizat, iar statul este interesat pentru ca marimea amortizrii influeneaz mrimea rezultatului impozabil. Astfel, o supraevaluare a amortizrii determin un rezultat mai mic i, deci, un impozit pe profit mai mic. Metoda de amortizare aleas trebuie aplicat n mod consecvent de la o perioad la alt n afara de cazul n care apariia unei situaii diferite justific schimbarea metodei. n perioada n care se schimb metoda, efectul trebuie cuantificat i prezentat, iar motivul trebuie menionat n situaiile financiare. n Romnia, ntreprinderile sunt obligate samortizeze imobilizrile corporale i necorporale potrivit legii numrului 15\1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, utiliznd unul din regimurile: amortizarea liniar, amortizarea degresiv i amortizarea accelerat. 3.3.1 Amortizarea liniar Aceasta metoda este bazat pe ipoteza unei deprecieri sau unei utilizri repartizate n timp n mod regulat. n ara noastr amortizarea liniar se determin prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporional cu numrul de ani i cu duratele normale de utilizare a activelor imobilizate. Amortizarea liniar anual se calculeaz prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a activelor imobilizate. Cota (norma) de amortizare se calculeaz astfel:

20

CA =

100 Durata normala de utilizare din catalog (exprimata in ani )

In cazul reevalurii activelor corporale, n baza unor acte normative, cota de amortizare se determin dup cum urmeaz:100 Durata normala de utilizare din catalog (exprimata in ani )

CA =

Cota astfel determinata se va aplic asupra valorii ramase, actualizat. Pentru imobilizrile de natura construciilor, amortizarea anuala se va calcula numai n regim liniar. Utilizarea regimului de amortizare liniar se aproba de consiliul de administraie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii n funciune. Metoda amortizrii liniare este uor de utilizat, dar aspectul sau simplificator o expune la unele critici. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constatat pe tot parcursul vieii sale. Aceast metod nu ine cont nici de scderea capacitii de producie, nici de creterea n timp a cheltuielilor de ntretinere datorate uzurii. Exemplu: La o durata de 5 ani corespunde o rata de amortizare de 100/5=20%. Pentru un bun cu o valoare de 10.000 lei i o durata de utilizare de 5 ani, creia i corespunde o rat anual de amortizare de 20%, situaia amortizrii este urmtoarea: Anul 1 2 3 4 5 Valoarea de intrare 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 Amortizarea anuala 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 Amortizarea cumulata 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 Valoarea contabil 8.000 6.000 4.000 2.000 0

21

n situaia n care bunul a fost supus procesului de reevaluare, numitorul raportului se refer numai la durata rmas. Pentru ca amortizarea sa fie egal, prin metoda liniara, rata de amortizare se aplic la valoarea de intrare (valoarea bruta contabil). Data de ncepere a amortizrii este dat de punerea n funciune a bunului. Dac aceasta data nu coincide cu nceputul anului sau daca bunul iese din funciune nainte de nchiderea exerciiului financiar, amortizarea anual este calculata proporional cu timpul efectiv de funcionare. Exemplu Pentru bunul exemplificat anterior, dac data intrrii n ntreprindere ar fi fost 28 martie exerciiul N, situaia amortizrii pentru fiecare an este urmtoarea: - exerciiul N : 10.000 x 20% x 9/12 = 1.500 lei - exerciiul N+1, N+2, N+3, N+4, N+5: 10.000 x 20%= 2.000 lei - exerciiul N+6: 10.000 x 20% x 3/12 = 500 lei Conform legislaiei din ara noastr, ntreprinderile ntocmesc un plan anual de amortizare, iar lunar se ntocmete situaia de calcul si repartizare a amortizrii efective. n consecin, calculul amortizrii are n vedere numrul lunilor de funcionare respectiv, de nefuncionare, i nu cel al zilelor i se nregistreaz n contabilitate din luna urmtoare punerii n funciune. 3.3.2 Amortizarea degresiv Aceast metod are ca efect nscrierea n cheltuieli a unei amortizri mai mari n cursul primelor exerciii de utilizare a bunului, n raport cu amortizarea corespunztoare exerciiilor ulterioare. Justificarea economica a acestei metode este dat de faptul c deprecierea este , pentru unele imobilizri, ntr-adevr, mai mare n cursul primelor exerciii i, pe de alta parte, de

22

constatare c acestea au o capacitate de serviciu mai mare n primii ani de viaa, dup care ele antreneaz cheltuieli de ntreinere din ce n ce mai mari. Amortizarea degresiva se calculeaz: - fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constanta; - fie,mai ales, prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresiv (descresctoare). Metoda se constituie nsa n baza pentru amortizarea degresiv fiscal. Aceasta este utilizat n multe ri ale Europei continentale. n ara noastr, amortizarea degresiv const n multiplicarea cotei de amortizare liniar cu unul dintre coeficienii urmtori:

1,5 daca durata normal de utilizare a activului imobilizat este ntre 2 i 5 ani. 2.0 dac durata normal de utilizare a activului imobilizat este ntre 5 i 10 ani. 2,5 dac durata normal de utilizare a activului imobilizat este mai mare de 10 Determinarea amortizrii degresive se face avnd n vedere urmtoarele elemente: a)cota (rata) anual linear de amortizare. Ea se stabilete cu ajutorul urmtoarei

ani

relaii: Ral=100% N

In care: Ral - rata anuala liniara de amortizare 100% - valoarea contabila a imobilizrii corporale N durata de folosire a imobilizrii corporale b) rata multiplicat (corijat) de amortizare. Ea se stabilete n felul urmtor: Rm = Ral x K n care: - Rm - rata multiplicat de amortizare; - Ral - rata anual liniar de amortizare

23

- K coeficientul multiplicator, prevzut de lege, care variaz n funcie de durata de viaa a imobilizrilor corporale c) anuitatea amortizrii pentru primul exerciiu financiar. Amortizarea ncepe s fie calculat, pentru prima anuitate, de la data achiziionrii imobilizrilor corporale, si nu din momentul punerii lui n funciune ca n cazul amortizrii lineare, cu ajutorul relaiei: Aap= Rm x Vc n care: Aap- reprezint anuitatea amortizrii calculat pentru primul exerciiu financiar Rm- rata multiplicat de amortizare Vc- valoarea contabila a imobilizrii corporale d) anuitile degresive pentru exerciiile financiare urmtoare. Asemenea amortizri se calculeaz n exerciiile financiare viitoare conform relaiei urmtoare: Adu= Rm x Vra n care: Adu- anuitile degresive calculate pentru exerciiile financiare urmtoare Rm- rata multiplicat de amortizare Vra- valoarea rmas de amortizat La cele artate, se mai adaug i urmtoarea observaie: n ultimii ani, cnd se constat c anuitatea amortizrii calculat pentru exerciiul financiar este inferioar ctului rezultat din mprirea valorii rmase de amortizat la numrul de ani de parcurs, se calculeaz amortismentele egale pentru aceti ultimi ani. Utilizarea regimului de amortizare degresiv se aprob de consiliul de administraie al agentului economic respectiv de responsabilul de gestiunea patrimoniului. Amortizarea degresiva poate fi aplicat n dou variante: - fr influena uzurii morale (AD1);

24

- Cu influenta uzurii morale (AD2). Calculul amortizrii n varianta ADJ, se face prin aplicarea ratei: - la valoarea de intrare pentru prima anuitate - la valoarea net contabil pentru celelalte anuiti Cnd anuitatea amortizrii calculat n sistemul degresiv devine egal sau inferioar anuitii liniare determinat ca raport intre valoarea ramas i numrul de ani rmai de amortizat. Pentru aceasta se divizeaz valoarea rmas neamortizat (valoarea net contabil) Ia numrul anilor ramai pentru utilizarea bunului. Amortizarea degresiv, varianta AD2, ine cont de influena uzurii morale care acioneaz asupra activelor imobilizate i care se reflect n calculul amortizrii anuale. Aceast variant permite recuperarea prin amortizare a valorii de intrare ntr-o perioad de timp mai mic dect durata normal de utilizare, diferena n ani reprezentnd influena uzurii morale. Pentru activele imobilizate care au o durata normal de fucionare de pn la 5 ani inclusiv nu se aplic regimul de amortizare degresiv, varianta AD2. Pentru aceste active amortizarea se va calcula utiliznd varianta AD1. Pentru calculul amortizrii in varianta AD2, se vor avea n vedere elementele: - durata normal de utilizare, conform catalogului - cota de amortizare n regim de amortizare degresiv; - perioada n care se calculeaz amortizarea degresiv; - perioada n care se calculeaz amortizarea liniar Exemple de calcul al amortizori prin utilizarea regimului degresiv: I. Varianta AD1

25

Presupunem urmtoarele date referitoare la un activ: - valoare de intrare: 4.000 lei; - durata normal de funcionare conform catalogului: 10 ani; - cota medie de amortizare degresiv (tabelul nr. 1, col.3): 20%. Amortizarea anual se va calcula conform principiului de amortizarii degresive, astfel: Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II Varianta AD2 Presupunem urmtoarele date referitoare la un activ: -valoare de intrare: 2.000lei -durata normalde functionare conform catalogului: 8ani -cota medie de amortizare degresiv: 25%. Amortizarea anual se va calcula astfel: Anul Modul de calcul Amortizarea anual Valoarea rmas Modul de calcul 4.000 x 20% 3.000 x 20% 2.560 x 20% 2.048 x 20% 1.638,4 x 20% 1310,70 x 20%< 1310,72:5 Amortizarea anual Valoarea ramas degresiv (lei) 800 640 512 409,6 327,68 262,68 262,144 262,144 262,144 262,144 (net contabil) 3.200 2.560 2.048 1.638,4 1.310,72 1.048,576 786,432 524,288 262,144 0

26

degresiv (lei) 1 2 3 4 2.000:4 500 500 500 500

(lei) 1500 1000 500 0

3.3.3 Amortizarea acceleratAmortizarea accelerat const n calcularea i includerea n primul an de funcionare n cheltuielile de exploatare a unei amortizri anuale de pan la 50% din valoarea contabil de intrare a imobilizrilor corporale. Amortizarea pentru exerciiile financiare urmtoare este calculat la valoarea rmas de amortizat, dup exemplu. Valoarea imobilizrii corporale intrat pe 15 februarie, exerciiul N este de 60 lei durat normal de folosire de 5 ani. Tabloul de calcul a amortizrii, n condiiile n care prorata este calculat n funcie de numrul de luni folosite se prezint astfel:

Exerciiul N N+1 N+2 N+3 N+5 60 x 50% 30:4 30:4 30:4 30:4

Amortizare calculat =30lei =7,5 lei =7,5 lei =7,5 lei =7,5 lei

Pentru echipamentele tehnologice, respectiv maini, utilaje i instalaii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse n funciune dup data intrrii n

27

vigoare a Legii nr. 25/2005, privind impozitul pe profit, se poate utiliza regimul de amortizare accelerat far aprobarea organului fiscal teritorial. Din prezentarea metodelor de amortizare se constat c din relaiile de calcul lipsete valoarea rezidual. Este o reglementare n spiritul IAS 16 care prevede c valoarea rezidual este adeseori nesemnificativ i poate fi neglijat n calculul valorii amortizabile. Dac valoarea rezidual este semnificativ, estimarea acesteia se efectueaz fie la data intrrii imobilizrii fie la data unei eventuale evaluri ulterioare a imobilizrii. Ultima precizare se regsete, parial i intr-o forma discutabil, n regimul de amortizare din Romnia, n sensul c valoarea brut rezidual recuperat la ieiri este utilizat pentru compensarea cheltuielilor ocazionate de scoaterea din funciune, precum i a valorii ramase de amortizat.

CAPITOLUL IVContabilitatea amortizrii imobilizrilor necorporale i corporale4.1. Conturi utilizate i funciunea lor: Grupa 2.8 Amortizri privind imobilizrile

28

Agenii economici, indiferent de forma de organizare i de tipul de proprietate, precum i instituiile publice, au obligaia nregistrrii n contabilitate, n conturi distincte, a mijloacelor fixe, a amortizrii acestora i a sumelor nete rezultate din dezmembrarea i valorificarea mijloacelor fixe scoase din funciune. Cu ajutorul de pasiv 2.8.0 Amortizri privind imobilizrile necorporale se ine evidena amortizrii imobilizrilor necorporale. El se dezvolt n urmtoarele conturi operaionale: - 2.8.0.1 Amortizarea cheltuielilor de constituire - 2.8.0.3 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare-

2.8.0.5 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenelor, mrcilor comerciale i

altor drepturi i valori similare - 2.8.0.7 Amortizarea fondului comercial-

2.8.0.8 Amortizarea altor imobilizri necorporale

Contul 2.8.0 Amortizri privind imobilizrile necorporale

Debit

2.8.0 Amortizri privind imobilizrile necorporale Credit - valoarea amortizrii imobilizrilor necorporale(6.8.1) - rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile(1.17)

- amortizarea aferenta imobilizrilor necorporale vndute sau scoase din evidenta(2.0.1, 2.0.3, 2.0.5, 2.0.7, 2.0.8)

29

Soldul contului reprezint amortizarea imobilizrilor necorporale. Distinct, se evideniaz n contabilitate i amortizarea imobilizrilor corporale. Contul neoperaional 281 Amortizri privind imobilizrile corporale, folosit pentru consemnarea amortizrii imobilizrilor corporale, se dezvolt n urmtoarele conturi sintetice de gradul doi: - 2811 Amortizarea amenajrilor de terenuri - 2812 Amortizarea construciilor - 2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor - 2814 Amortizarea altor imobilizri corporale Contul 281 Amortizri privind imobilizrile caporale Corespondenele acestui cont sunt urmtoarele:

30

Debit

2.8.0 Amortizri privind imobilizrile corporale Credit

-Valoarea amortizarii imobilizarilor corporale -cheltuieli aferente amortizarii vandute sau scoate din evidenta (211, 212, 213,214) imobilizarlor coprorale (681) -rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile(117) -valoarea amortizarii imobilizarilor utilizate in operatii de participatie, transferata conform contractelor (458) - valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si restituite proprietarului (212, 213, 214)

Soldul contului reprezint amortizarea imobilizrilor corporale.

31

Debit 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i Credit provizioanele - valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri i cheltuieli (151) - amortizarea aferent imobilizrilor necorporale i corporale (280, 281) - valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizrilor necorporale i corporale (290, 291, 293) - valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor i produciei n curs de execuie (391 la 398) - valoarea provizioanelor constituite pentru creane nencasabile, clieni dubioi, ru platnici sau n litigiu (491, 496)

Amortizarea imobilizrilor corporale i necorporale reprezint cheltuieli de exploatare i se nregistreaz ca atare n debitul contului 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele Corespondentele acestui cont sunt urmtoarele

4.2 Operaii specifice

32

Operaiile privind amortizarea imobilizrilor sunt urmtoarele: Amortizare cheltuieli de constituire 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = constituire 2801 Amortizarea cheltuielilor de

nregistrare amortizare pentru o lucrare de cercetare 6881 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = dezvoltare 2803 Amortizarea cheltuielilor de

Achiziionare de program informatic amortizat: 208 Alte imobilizri necorporale 6881 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = necorporale = 404 Furnizori de imobilizri 2803 Amortizarea altor imobilizri

Se aduce ca aport un brevet amortizabil: 205 Concesiuni, brevete, licene, mrci, i alte drepturi i valori asimilate = capitatul 456 Decontri cu asociaii privind

33

6811 Cheltuieli de exploatare privind 1011 = amortizarea imobilizarilor Capitalul subscris nevrsat

=

2805 Amortizarea concesiunilor, 1012 brevetelor, marcilor si altor Capitalul subscris vrsat drepturi si valori asimilate

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor

=

2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, mrcilor, i altor drepturi

i valori asimilate Se scade din activ fondul comercial n 3 ipostaze: complet amortizat, parial amortizat, neamortizat: I 2807 Amortizarea fondului comercial II = 207 Fond comercial

% 2807 Amortizarea fondului comercial 6582 Cheltuieli privind activele cedate si alte operaii de capital III 6582 Cheltuieli privind activele cedate si alte operaii de capital

=

207 Fond comercial

=

207 Fond comercial

34

Se achiziioneaz o licen amortizabil 205 Concesiuni, brevete, licene, mrci i alte drepturi i valori asimilate = 404 Furnizori de imobilizri"

Se realizeaz un program in cadrul firmei incomplet amortizat: 208 Alte imobilizri necorporale = 721 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, mrcilor i altor %2808

=

drepturi si valori asimilate 208 Alte imobilizri necorporale

Amortizarea altor imobilizri necorporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital

Se primete prin donaie un mijloc fix incomplet amortizat :

35

213 Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii %2813

=

131 Subvenii pentru investiii

=

213 Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale i plantaii

Amortizarea altor imobilizri necorporale 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte operaii de capital

Se inregistreza amortizarea lunar pentru o imobilizare corporal procurat prin fonduri Phare: 6111 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor 131 Subvenii pentru investiii = = 2813 Amortizarea intalaiilor, mijloacelor de transport, ori animale i plantaii 7584 Venituri din subvenii pentru investiii

Se constat la inventar lipsa unei imprimante incomplet amortizat: nregistrarea amortizrii accelerate pentru un mobilier:

36

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor 4.3. Evidena operativ

=

2814 Amortizarea altor imobilizri corporale

Fia mijlocului fix

Servete ca document pentru evidena analitic a mijloacelor fixe. Se ntocmete ntr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelai fel i de aceeai valoare care, n cazul unitilor, au aceleasi cote de amortizare i sunt puse n funciune n aceeai lun. Se pstreaz n cartotec pe grupe de mijloace fixe, n ordinea codurilor din clasificarea fondurilor fixe conform Legii nr. 15/1994, iar n cadrul acestora, fiele mijloacelor fixe se grupeaz pe locuri de folosin. Cnd formularul este folosit ca fi colectiv, nu se sorteaz pe locuri de folosin. Fiele mijloacelor fixe scoase din funciune sau transferate se scot din cartotec i se pstreaz separat. Se completeaz pe baza documentelor justificative privind mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completrii, mbuntirii modernizrii sau reevalurii lor (proces-verbal de recepie, de punere n funciune, bon de micare a mijloacelor fixe, proces - verbal de scoatere din funciune etc). Cnd formularul este folosit ca fi colectiv, mjloacele fixe se nscriu pe un singur rnd, specificndu-se n prima coloan numerele de inventar atribuite. n acest caz, valoarea unitar de inventar se poate nscrie n coloana a 3-a a formularului.

37

In coloana ,,Buci, intrrile se nscriu ,,n negru, iar ieirile ,,n rou nregistrrile n coloanele ,,Debit, ,,Credit i ,,Sold se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe. In rubrica destinat datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, n afar de datele privind marca, numrul de fabricaie, seria se nscriu i prtile componente ale mijlocului fix. De exemplu, la o cldire se completeaz instalaiile de nclzire central, sanitare, electrice etc. Data amortizrii complete i cota de amortizare se nscriu n spaiile rezervate. Nu circul, fiind document de nregistrare contabil. Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil

PROCES VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCIUNE A MIJLOACELOR FIXE/DE CLASARE A UNOR BUNURI MATERIALE Servete ca: - document de constatare a ndeplinirii condiiilor scoaterii din funciune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a obiectelor de inventar in folosin i de declasare a unor bunuri materiale altele dect mijloacelor fixe, potrivit dispoziiilor legale;

38

- document de consemnare a scoaterii efective din funciune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a obiectelor de inventar in folosin sau de declasare a bunurilor materiale; - document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si materialelor rezultate din scoaterea efectiv din funciune a mijloacelor fixe, precum i din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru declasare; - document justificativ de nregistrare in evidena magaziilor (depozitelor) i n contabilitate. Se ntocmete n dou exemplare, separat pentru mijloace fixe, obiecte de inventar n folosin i bunuri materiale aflate in gestiunea unui singur gestionar, pe baza documentaiei prevzute n normele legale (nota privind starea tehnica a mijlocului fix propus a fi scos din funciune deviz estimativ al reparaiei capitale, act constatator al avariei, avize, not justificativ privind descrierea degradrii bunurilor materiale, specificaia bunurilor materiale propuse pentru declasare etc.). Formularul se completeaz astfel: - capitolele I i II, de ctre comisia constituit n acest scop, dup caz (la unitile cu capital privat responsabilitatea revine administratorilor), cu constatrile i concluziile rezultate din analiza documentaiei primite i din verificarea strii mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funciune, scoaterii din uz a obiectelor de inventar in folosin sau a bunurilor materiale propuse pentru declasare, se semneaz de membrii comisiei; - capitolul III, dup aprobarea propunerilor i efectuarea scoaterii din funciune, din uz sau declasrii, de ctre comisia de analiz i avizare a propunerii de declasare a bunurilor materiale sau de delegaii numii de conducerea unitii care semneaz pentru realitatea operaiilor; servete i ca document de predare Ia magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i materialelor rezultate din scoaterea din

39

funciune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar sau din declasarea bunurilor materiale. Se menioneaz c, n cazul scoaterii din funciune a mijloacelor fixe, numrul de inventar se va trece la capitolul II In coloana ,,Denumirea. n situaia n care capitolul III se completeaz n alte exerciii financiare, este necesar s se ntruneasc o noua comisie care s ntocmeasc un nou proces-verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe de declasarea unor bunuri materiale care s confirme datele completate n acest capitol. Procesul-verbal de scoatere din funciune circul: - la persoana autorizat s aprobe scoaterea din funciune a miijloaceIor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare); - la secie (serviciu, subunitate), pentru nregistrarea n eviden la locul de folosin a mijloacelor fixe scoase din funciune (ambele exemplare); - la magazie, pentru descrcarea gestiunii, respectiv nregistrarea n eviden a bunurilor materiale declasate (ambele exemplare); - la magazia primitoare, pentru semnare de ctre gestionar a primiri n gestiune a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente i materialelor rezultate din scoaterea efectiv din funciune a mijloacelor fixe i materialelor recuperabile i refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a obiectelor de inventar n folosin sau din declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare); - la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidena contabil, pentru verificarea i nregistrarea operaiilor privind scoaterea din funciune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare); - Ia compartimentul care a fcut propunerile de scoatere din funciune, din uz sau de declasare, pentru nregistrare n evide (exemplarul 2).

40

Procesul-verbal de scoatere din funciune se arhiveaz: - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1); - la compartimentul care ine evidena imobilizrilor corporale (exemplarul 2).

PROCES-VERBAL DE RECEPIE PROCES-VERBAL DE RECEPIE PROVIZORIE PROCES-VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE PROCESVERBAL DE RECEPIE FINALASe folosete de ctre regiile autonome, societile comerciale, instituiile publice, unitile cooperatiste, asociaiile i celelalte persoane juridice. Servete ca: - document de nregistrare n evidena operativ i n contabilitate; - document de consemnare a studiului n care se afla obiectivul de investiii: - document de apreciere a calitii lucrurilor privind obiectivul de investiii: - document de aprobare a recepiei; - document de constatare a ndeplinirii condiiilor de recepie provizorie a obiectivului de investiii; - document de aprobare a recepiei provizorii a obiectivului de investiii; - document de punere in funciune a obiectivului de investiii; - document de recepie final a obiectivului de investiii; Se ntocmete, n trei exemplare, la data puneri n funciune a mijlocului fix, astfel: a) procesul-verbal de recepie se ntocmete pentru mijloace fixe independente

41

care nu necesit montaj i nici probe tehnologice (utilaje pentru investiii, unelte, accesorii de producie mijloace de transport auto, animale etc.); acestea considerndu-se puse n funciune la data achiziionrii lor; b) procesul-verbal de recepie provizorie se ntocmete pentru utilajele care necesit montaj, dar care nu necesit probe tehnologice, precum i cldirile si construciile speciale care nu deservesc procese tehnologice; acestea considerndu-se puse n funciune la data terminrii montajului, respectiv la data terminrii construciei c) procesul-verbal de punere n funciune se ntocmete pentru utilajele i instalaiile care necesit montaj i probe tehnologice, precum i cldirile i construciile speciale care deservesc procese tehnologice; acestea considerndu-se puse n funciune la terminarea probelor tehnologice; d) procesul-verbal de recepie final se ntocmete pentru sondele folosite la extracia ieiului i gazelor, sonde de injectie precum i sondele provenite din lucrrile geologice care au dat rezultate; acestea considerndu-se puse n funciune la darea lor n producie. Se ntocmete de ctre secretarul comisiei numite pentru recepionarea obiectivului de investiii, in prezenta membrilor comisiei care este format din: preedinte, specialiti consultani asisteni la recepie Circula: - la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 si 3); - la compartimentul care efectueaz opera de control financiar preventiv (exemplarul 2); - la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea i nregistrarea procesului verbal de recepie (exemplarele 2 si 3).

42

Se arhiveaz: La furnizor (antreprenor): - la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 i 3). La beneficiar: - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

CAPITOLUL VMonografie La nceputul lunii ianuarie 2006 societatea comerciala GEROM S.RL. prezint urmtoarea situaie iniial: Clieni Casa Conturi curente Ia bnci Terenuri Utilaje Materii prime Furnizori Rezerve legale Capital social subscris vrsat Creditori diveri 5500 lei 1500 lei 20000 lei 2000 lei 5500 lei 2000 lei 6000 lei 3500 lei 17000 lei 2000 lei 2100 Iei 5900 Iei

Amortizarea altor imobilizri necorporale Amortizarea mijloacelor de transport

43

n cursul lunii se efectueaz urmtoarele operaii: 1) Conform Facturii Fiscale nr. 10 din data de 2.01.2006 (Anexa 1) se achiziioneaz materii prime: carne bovin 2000 lei, carne porc 2000 lei de Ia S.C. PANDA S.A.

2) Conform Ordinului de Plata nr. 40. din data de 3.01.2006 (Anexa 2) se p1atete furnizorul prin virament. 3) Conform Facturii Fiscale nr. 11 din data de 5.01.2006 (Anexa3) achiziioneaz un utilaj (lad frigorific) n valoare de 6000 lei 4) Conform Notei Contabile nr. 1 din data de 7.01.2006 (Anexa 4) se nregistreaz amortizarea liniara lunar, tiind c durata de fincionare a utilajului este de 5 ani . 5) Conform Facturii Fiscale nr. 12 din data de 8.01.2006 (Anexa 5) se achizitioneaza un program informatic n valoare de 2160 lei. 6) Conform Notei Contabile nr.2 din data de.9.01.2006 (Anexa6) se nregistreaz amortizarea liniar lunar, tiind c durata de funcionare a programului informatic este de 3 ani. 7). Conform Procesului - Verbal de Scoatere din Funciune nr. 156 din data de 11.01.2006 (Anexa7) se scoate din eviden programul informatic dup amortizare n valoare de 2160 lei. 8) Se achiziioneaz conform Facturii Fiscale nr. 13 din data de 13.01.2006 (Anexa 8) un teren evaluat la cost de achiziie de 8000 lei, TVA 19%. 9) Conform Notei contabile nr.3 din data de 14.01.2006 (Anexa9) se efectueaz amenajri de teren cu fore proprii in valoare de 6000 lei. 10) Conform Notei Contabile nr.4 din data de 15.01.2006 (Anexa 10) se nregistreaz amortizarea amenajrilor de teren n valoare de 6000 Iei.

44

11) Conform Procesului - Verbal de Scoatere din Funciune nr.193 din data de 16.0 1.2006 (Anexa 11) se nregistreaz scderea din gestiune a utilajului. 12) Conform Facturii Fiscale nr.14 din data de 17.01.2006 (Anexa l2) se p1atete energia fa de furnizorul S.C. ELECTRICA S.A., in valoare de 2000 lei, T.V.A 19%. 13) Conform Ordinului de Plat nr.50din data de 18.01.2006 (Anexa l3)se pltete furnizorul de energie electrica prin virament. 14)Conform Bonului de Consum nr.30 din data de 19.01.2006 (Anexa14) se nregistreaz consumul de materii prime: carne bovina 1500 lei, ca porc 1500 lei. 15) Se obin produse finite n valoare de 10000 lei conform Bonului de transfer nr.121 din data de 20.01.2006 (Anexa l5). 16) Conform Facturii Fiscale nr. 15 din data de 21.01. 2006(Anexa 16) se vnd produse finite n valoare de 9500 lei. 17) Conform Dispoziiei de Livrare nr.36 din data de 25.01.2006 (Anexa 17) se descarc gestiunea de produsele finite vndute Ia pre de nregistrare de 9000 Iei. 18) Conform Notei Contabile nr.5 din data de 26.01.2006 (Anexa 18) se nchid conturile de cheltuieli. 19) Conform Notei Contabile nr. 6 din data de 27.01.2006 (Anexa 19) se nchid conturile de venituri. 20) Conform Notei Contabile nr.7 din data de 30.01.2006 (Anexa 20) se regularizeaz TVA-ul. Se cere: ntocmirea Registrului Cartea Mar

45

BibliografieContabilitatea financiar a ntreprinderii- Ed. Universitar Bucureti aut. Mihai Ristea Contabilitatea financiar Ed. Mrgritar, Bucureti 2002 aut. Mihai Ristea , Cornelia Graziela Dumitru ,,Contabilitatea financiar- Editura CERTI, Craiova, 1994 aut. Barbacioiu V. Contabilitatea financiar a ntreprinderii- Ed. Fundaiei Chemarea Iai aut. .V. Ptru Contabilitate aprofundat- Editura Economic ,Bucureti 1996 aut. Feleaga N. Coutabilitate general- Editura SITECH, Craiova, 1997 aut. Mihai M. ,,Funciunile conturilor. Actualizri- 2003-Ed. Economic 1996 aut .Popovici Ilie ,,Manualul expertutui contabil i al contabilului autorizat-Ed. Agora, Bacu 2000 aut. Dane Vasile, Drehu Emilian, Gorbnescu Constantin Dr. Ptru Vasile Dr. Rotila Aristia Contabilitatea financiar Autor Migai Ristea Editura Mrgritar Bucureti 2003 Contabilitatea financiar Autor Emilian Dumitrean Bazele contabilitii Autor Mihai Ristea Emil Horonea Contabilitatea financiar a ntreprinderii Editura : intelcredo Deva Autor: Iacob Petru

46