2: geo bogza

3: gheorghe dinu

4: andré far5: m. h. maxy6: michonze

7: sa§a panä

8: al.dimitriu-ph§e§ti

stephan roll

10: ives tanguy

11: a. zaremba

12: geo bogza

13: gheorghe dinu

14: andré far

15: m. h. maxy16: michonze

prezentati cu :

chiromancie ascultä

h. maxy PROCESIUNE

unirea liberä chkeasc5 declaratii la deschiderea unui

Iiceu luminä crudä poem ales Inainte de a deschide pe rimbaud jurnal depi*" represalii histoire de dada antologie acvarium peOi de foc talent

anul IV nr. 39 Octombrie 1931 lei 5.

www.dacoromanica.ro

CHIROMANCIE A S CU L TADe and mereu márindu-se cifra voasträ de 6-teva milioane a trecut peste murmurul mut al pamin-tului i s'a ridicat surzind urechile de vuiet ? Lipesc

de pämint timpla un umblet ca intr'un pod cu stafii,o sfisiere in carne ca de hirtie le aud si cu o lacrimade sare imi ciuruie pleoapa un cancer al dureriiCa o cometa viciata de trindávie, ca un bratactiv amputat, ciocanul si-a smuls, din pumnul vostrucoada si linga masinile grele ca bivoli cu singelenegru prelins pe biele si rati zace. Inteun desertal panicei í inteo nebunie a foamei spectrul vostrutrece. Undeva pe birourile cu press-papieuri de bronzun cap ghiftuit de bine cauta solutia, salutul vostruin formule economice. Si numárul minat de cauzecu totul altele si explicite in sensul unei econo-mii politice mai adevarate, creste. Fetele se tragla o rindea invizibilá, gurile tac sugrumate de unrictus si de o exasperare taciturna, care colcaie si seasmute amorfa. Ochii se pierd si tot mai straveziecarnea se subliaza in proportia descresterii alimen-tare. Privesti mai atent si grin trupurile lor sticloasede inanitie vei vedea ca un enorm paianjen de oszbatindu-se scheletul i poate, iruteo zi, carnea ca orufä flasca va cadea in faduri palide la glesne si unexod cu sunetul lemnos va porni pe acoperisul desinge al planetei, tropiind un cintec de lehadä alunui veac de pomina, de rästurniiri si de ictorie.Voi yeti fi victimele lui, voi yeti fi invingátoriiPe miinile voastre strinse uscate la piept ca oicoana a pamintului, pe miinile voastre scrijelite sicu unghii negre se desprinde si va invaluie un nimb,flacara unei pleoape ale mele. Caut In cintec o man-giiere, o coaje de piine ca o nestimata pentru gurilevoastre, o caut, dar cintecele sunt nevolnice si nu lemai auzili. Si miinile voastre se subtiaza de anemiesi incep sa se lumineze mortuar ca miinile de min-

spre care intind si fruntea si fluerul si buzelezdrelite de stele si de stinci. Cu ele ati batut ca peo nicovali planeta ridicindu-i ()rase fulminante, aliintins peste fluvii pambici de otel, ai iirnit pe direparalele, carele de fier si aburi, ati doborit padurile,si ati främintat ca pe un aluat lemnul iscodind din elfotoliile lascive in care sa expieze in fermentairiluxuriante pintecele ca niste mlastini. Cit le.ar trebuipumnilor sa se implinte in ghemul de mate si sa-Ismulga ea ye niste radacini jilave si pestilentiale ?AO dada si-ati infrumusetat planeta, ati lucrat dinain-tea naturii de multe ori intrecind-o sí totusi miinilevoastre sfinte si mari s'au incrucisat pe un pieptscobit si se ofilesc in toamna aceasta ca alte frunzeale unui arbore de -Wei si de fosfor si vor dirdiimiine in buzunarele reci ale iernii. Tineti-le in zare,intindeti-le aici pe masa evenimentelor. Pe palma lorin liniile limpezi ca o oglinda citeste inebunit,un ochiu speriat, un destin care e sit al luí. Birneleunui continent trosnesc, se relaxeaza. Furnalele, se

In piraiele midi ale gusterilorLumina stie in ochiul albastru un havuzPämintul lipit cu urechea la izvorSi florile fac unde pe unde treciIn saliva ascund un dispret pentru curcuheieSi in vilvataia bicelor stelele singeluiPe scarile spirale de fructeE o rostogolire de care nu ti-am vorbitIn norii blonzi ploi negre

memoria ca un cutit infipta in omCu un genunchiu pus pe lunä te astept.

$tephan roll

sgiltiie ca o padure de plopi cu solul deplasindu-sesi un torent de roti se prabuseste in bezna. Locomo-tive se isbesc de stinci o rid, rid ca niste clowniimensi de voi, becisnici i fläminzi, de voi cari le-aticalit zimt cu zimt.

Undeva e punctul final si infailibil moartea. Darcu un Opal viata despica pina la el cerul. Un apel sio incruntare. Din toate patine stoluri de pasäri degroaza S. O. S. fug in neant se incruciseazä, zmulgpenele. Toate posturile de ajutor si-au atirnat pe usicite un lacat ca o frunza de vita a unei sleiri defini-tive. In geamat un chiot se increteste singeriu intr'unsimbure ascutit. In tarii pämintul si-a rupt gheizerelede -grin si de secara dar ochii vostrii skit hamesiti,si flacara miinilor palide cu nervura unor frunze gre-le invelind fruntea ca o patlaginä uscata, se zdrentuie.Sä incuiem in cutia de arama cintecul ca o monedia altor vremuri. Un apel, o incordare si sa purtarncom-JiinSa pe obraz ca un herald al dezastrului, ca oexema a zilei, dureroasa. Intoarceti-va cu fata unulinaintea celuilalt. Privirile voastre au scazut, glasuls'a strivit ca sub o grinda. De ce ? Macelul färä pre-cedent v'a siipat si s'a infruptat din carnea voastra in-cropita de funingeni si de tarina. 0 dantura de otelv'a sfisiat si acum flaminziti in puhoaie dupä ce atiridicat orau7e de pomina cu uzine ca niste buduare alemateriel; dupà ce ati täiat paduri i ati facut diumuri.Destinul vostru e in palma voastra scris de doui ori.Stringeti pumnul i izbiti teasta acesta inferbintin-du-se, striviti ochiul acesta care va scurteazd si vetjflaminzi mai departe resemnati si vor veni altii sa Iraclued inainte sicriul de crist1 in care ireti fi palizi siireali ca o principesä a trecutului vostru glorioslamentabil, a materialismului istoric,

gheorghe dinu

www.dacoromanica.ro

UNIREA LIBER AFemeia mea cu pdrul din focal peiduriiCu gindurile din fulgerele de ceildureiCu talia clepsidreiFemeia mea cu talia de vidrd Mire dintii tigruluiFemeia mea cu gura de cocardei $i din buchetul stelelor

de ultima meirimeCu dintii din amprente de $oarece alb pe pämintul albCu limba de chilimbar $i de sticlä $lefuiteiFerneia mea cu limba de jertfei injunglzialdCu limba de peipu$d care inchide $1 deschide ockiiCu limba din piatrif de necrezutFernela mea cu genele linioare din primal scris al copilulaiCu sprincenele din marginea cuibului de rinduneaFemeia mea cu timplele de ardezie din acoperi$ul serei$i din aburii ferestrelorFemeia mea cu ameri de $ampanie$i de finttnä cu capete de delfini sub ghiatezFemeia mea cu incheiturile mfinilor din clzibriteFemeia mea cu degete de hazard $i de as de cupäCu degete de fin cositFemeia mea cu subtiorile de jder $i din jirDin noaptea Sfintului IonDin meilinita $i din cuiburi de cioceinitoareCu bratele din spuma märii $i din stavilä$i din amestecul griului $1 al moriiFemeia mea cu gambe de fusCu inigeiri de ceasorniceirie $i disperareFenzeia mea cu pulpele din melcluvä de socFemeia mea cu picioarele de initialeCu picioarele din legeituri de chei cu picioarele de muncitori

betivi cari astupä geiurile pe coreibiiFemeia mea cu gitul de orzFemeia mea cu gitleju! Vale de aurDe tatilnire tn chiar patul torentuluiCu stnii de noapteFemeia mea cu stuff de mu$uroi marinFemeia mea cu stud din creuzetul rubinuluiCu stud de spectra al razei sub roadFemeia mea cu pintecele din desfacerea In evantai a zilelorCu pintecele glziard uriapFemeia mea cu spate de paseire care fuge verticalCu spate de argint viuCu spate de luminäCu ceafa de piaträ rostogolitä $i de cretei adatäSi din ceiderea unui pahar din care abia s'a beiutFemeia mea cu coapsele de naceläCu coapsele de policandru $i din pene de seigeatei.5i din tije de pene de peiun albDe balantei imperceptibiläFemeia mea cu fesele de lut $i de amiantäFemeia mea cu fesele din spate de lebeideiFemeia mea cu fesele de primeivareiCu sexul de floarea vintuluiFemeia mea cu sexul de zeiceimmnt aurifer $i de ornitorincFemeia mea cu sexul de algd $i de bomboane vechiFemeia mea cu sexul oglindäFemeia mea cu ochii plini de lacrimiCu ochii de panoplie violetä $i de ac magnetizatFemeia mea cu ochii de savanäFemeia mea cu ocIdi de apd de belut in InchisoareFemeia mea cu ochii de lemn mereu sub toporCu ochii de niveld de apei de nivelei de aier de pdmint

de foc

in.romine$te de sa$a pana

michonze

CAZACEASCALumina' mare izvoritä din cer, din pämint.

Murmur de voci puternice.Chiot ca srapneld pe lingd urechile uimite.Proectil bicolor ti§nit din nu se §tie unde.fad apare in grimasd de clown.Suspendat in spatiu, cizmele lUi läcuite s'au

topit in aier. linduire de arpe, clocot de bulhoand,lunecare End de au tremurind in razele soarelui,jucarie pe roatd trasä cu sfoard. Impletit ca ocoadd de cal, spirald invirtitoare, arc invizibil, pi-ruetä de lumind, incercindu-se pe sine insu§i.Sustras gravitätii, eliberat de presiune minile i selungesc infrico§dtor, trupul lui ia proportie ului-toare, se'ndoaie, se fringe, se fringe, se'mpartese'mprd§tie, umple- tot spatiul ; te orbete, ochii Ilpierd, dispare...

Corul, lumina, cerul au pierit toate, chid ful-gerul s'a despicat in cloud.

1928 d. zaremba

www.dacoromanica.ro

antologie DECLARATII LA DESCH1DEREA UNU1 LICEUUN TANAR SE SINUCIDE

A TREIA ZI DUPA NUNTA

DOROHOLTinarul Costache Mate-duc, din comuna Dimächeni, judetulDorohoi, s'a snucis in irnprejurarinelamurite. A treia zi dupa nuntd,pe c:nd sotia se afla pe ogor, lamunca cimpului, la 500 metrii de sat,Mateciuc a spus nevesti sale cd seduce pentru putin limp §i se inapo-iaza imediat.

S'a refugiat apoi inteo luncd §i s'asp:nzurat de craca unui nuc.

Chid a fost descoperit cadavrul,femeia a le*inat.

Mod iele sinuciderii nu se cunosc.SINUCIDEREA UNUI

FUNCTIONAR COMERCIALIntr'o modesta camera moblatd din

Ca lea VacdreVi Nr. 212 locuia demai multd vreme tinarul Iacob Schei-ner, in etate de 24 ani, originar dincomuna Flondoreni, judetul Strojenet(Bucovina). In Bucure§ti Jacob Schei-ner îi cistiga existenta ocupind unpost de functionar comercial la ma-gazinul de accesorii de automobileFratii Lazdrescu et Co." din Ca leaVictoriei, vis-a-vis de ministerul deFinante.

De la o vreme tindrul functionar de-venise extrem de abätut, dar la toateintrebdrile puse in aceasta privinta decei din jurul SEW, se mentinea sti päs-treze cel mai desavir§it mutism.

Eri la amiazd, gazda sa intrigatade faptul cd Schne'ider nu se sculasede dimineatá ca de obicei, spre a seduce la slujbd, a bdtut in 10 cu sco-pul de a-1 de4tepta, dar la bdtaile re-petate nu a primit nici un räspuns.Constata totusi cu surprindere ca chi-ria§ul trebuie sa fie acasä, deoarecheia era varitti pe dinauntru in broa-sca, iar u§a era incuiatä.

Sosirea autorititilorBänuind imediat ea ceva ciudat se

intimplase, s'a dus de a anuntat cir-curnscriptia VI periferie i la fata lo-cului au venit d-1 inspector de politieloan Popa impreund cu eful circurn-scriptiei sus zise insotiti fiind de unIdcdtu§, care a procedat la deschi-derea fortata a u4ii.

In momentul cind au pätruns incasä, un tablou lugubru li se infätisäinaintea ochii or. Iacob Schneider zä-cea neinsufletit, jos pe dqumeauainro§ita de singe.

Ungd cadavru se afla un revolverBrowning, arrnd cu care nefericitultinar §i-a curmat firul vietii träginduliun glonte in timpla dreaptd, astfel cdmoartea i-a fost fulgeratoare.

Fiind invital sg vorbeascg la liceul din Ploe§li cu ocazia des-ehiderii cursurilor din loamna aceasta, d-1 Geo Bogza a cilit in fella au-ditprului c Impus dia elevi, pgrinfi si profesxi, declaraliile cari urmeazg.

Mä desgustä perfidia operii pe care educatia o intreprinde cu fie-care dintre noi. Sub pretexul unei pregätiri pentru viatä, ia in primirenoile fiíne i striveste in eie cele mai suave fäsii de suflet, orice ten-dintd de manifestare in temerar si räzvrätire, dar mai ales are grijä säformeze fiecärula o lamentabilä sí inutilá constiintä. 5tiu ce cancer alelanului vital e constiinta, ce pumn de cenusä aruncat peste pälpäirilede dinduntru, ce drojdie care sd fermenteze si sä inácreascd gindurile.

Punctul meu de onoare e declaratia sclera/1A cä nu am nevoie deconstiintä. Ma lipsesc de ea ca de un excrement. Vreau sá consum sausä refuz viata inteo cruzime de fapte si de ginduri scutit de anemiereasi caracterul prozaic pe care le-ar aduce fiintei mete, constiinta. Sint sigurca lumea ar fi fost mai superba, mai fiirä miros de cirpä nádusitä, maigeneroasä in manifestärile ei dacä ar fi fost lipitä de grimasa interioarda constiintei.

Vorbesc evident de meschina constiintd-scrupul, de constiinta-con-duitá moralä cu care educatia cautä sä-si inzestreze victimele, fiindcdexistä o alta constiintä - torent din mintea ca o gresie o isbucnire defläcäri pilpiind tragic deasupra lumii, o constiintä-ingetegere späimintä-toare si in aceias mäsurd o constiinti-dezastru iremediabil, Nietzche siDostoiewschi au cunoscut-o.

Dar unde educatia culmineazA in ipocrizie, e in constatarile-i elo-gioase fatä de sine si fatä de cei pe earl i-a dresat, särbätoririle de finede an sau de deceniu, si nu se tine seamá cá in schimbut unor mize-rabile cunostiinte s'a räpit indivizilor o serie de virtuti initiate printrecari cea mai pretioasá si de mine iubitá cel mai mutt, e pornirea nestä-vilitä pentru intrebärile periculoase in urma cärora rdsturnarea falselorechilibre, e inevitabilá.

Dacá viata e capabilá sä capete la un moment dat un aspect gran-dios, färá încloialä eh' aceasta se intimplä in clipa cind abia desprins dinpin7ele intunericului si sub imboldul unor forte eterne din inconstient,copilul pune prima intrebare cu caracter subversiv. Clipa in care s'adescoperit praful de puscä si dinamita e poate de mai putinä importantä.

Intrebarea subversiva a copitului. Intr'o concentrare si prelungire aei peste virstä stä toatä esenta din care au pornit acele evenimente deprábusiri si mari prefaceri zguduind lumea din timp in limp. Revolutieinseamnd revizuirea unor stäri de lucruri si formula revizuirii e intre-barea. Revolutia incepe cu De ce ? i asta e intrebarea pe care o aducede dincolo copilul. A fi revolutionar e in buna másurä a-ti pästra neat-terate virtutile copiläriei. A nu capitula. A pune mai departe intrebäricar/ sfi stinjeneascä oamenii si sd le arunce nisip fierbinte in respiratieintrebiri cari in ceilalti" sa trezeascä elanuri uriase. Iatä, multimeaasteaptä dezorientatá pe sträzi, citeva capete masive se ridicá, intreabi :De ce ei sä mänince cozonac si voi sä n'aveti One ? si o avalansäde piepturi generoase in fata baricadelor, o därimare a Bastiliei, urmeazärepede ca inteun film.

Intrebiri. Sint intrebäri sub arsura cirora oamenii au murit carbo-nizati. Sint intrebäri eari rup, intrebári cari dor, intrebäri cari incendiazä.Sint intrebäri cad. inebunesc. Hamlet e printul intrebirii si al nebuniei.

Intrebarea e neliniste, e f ebrä, e neurastenie. In clipa in care a fostrezolvatä incepe lamentabilul, obezitatea.

Intreaga serie de josnicli in care oameni se complac, tot ce a mairämas pe planetá situatie arbitrare sau fetidá nu va putea fi remediatädecit de intrebirile copiilor cari vor veni deacum inainte.

Dar lasitatea oamenilor mari cunoaste o permanenti dezertare dinfata copilului din clipa in care el incepe sa intrebe. Pentru a evita si-

www.dacoromanica.ro

L UMIN A CR UD APlaja gärilor liniazd un caiet de dictando. In custi cuvintele danseazd ca

umbrele si nici o mingiiere nu e mai luminoasá decit mingiierea degetelortale mici ca surisuri. Un peisaj cu pasäri farä aripi se intinde inteodirectie necunoscutd, departe. 0 stabile enigmaticd care asteaptä sd-rutul in virful sinilor. Sau poate o corabie de purpurä se ineacdin norii festonati dela orizont. Uneori linia orizontului tiece ca unsant prin iním i atunci simti un magnet cu poluri neldmurite. Printeomare incendiatd trecé fruntea albh ca un. steag al pdcii i fruntea ningeo cometä de prevestiri. Lacrimile sapd un paradis plerdut fard portisi minutele eferve3cante cautä imbrätisarea de scrum a serii, saciicu bucurii, tentatiile in ghirlande proaspete. Existd o floare liliputandcare creste pe marginea unui lac negru cIt o pupilá. Tu o stii. Deaceiacind mergi lingd mine md inveselesti cu bruma unui parfum nesperat.Si cu pleoapele strinse sfdrim o legenda de cristal. Cuvintele isi multipliedsensurile de citeva ori pe zi si rododeneronul e mai ros si mai putincärnos la mingiierile fulgerului, :jar baso-réliefurile lavei apleacd la pi-cioarele muntelui o balustradd

Existä o orä a sinuciderilor cind sufletele rdmin la garderobä si nicio ureche nu aude cintecul hieratic dinddrátul draperiilor. Timplele se in-tilnesc pe meridianut unui glonte si o razd de lumind singurd strabateoarbä nämolul creierului. Chid ai pärdsit imbrdedmintea de soare pentruvoiajul in virtej, ochii pdstrau imaginea iubità. A fost deajuns o secunddsubtire ca un ac si ai vdzut din fundul abisului un deget de culoareachemdrii ispititor ca un sarpe si pur ca stiletul. Si la plecarea capului pespate sunetele se subtiau ca sufletele agonicilor spre o planetä iluzorie.in lutnina transmisd defilau ruinele din holocaustrul färä salvare sirdnile otrdvite de mirosul oleandrului. Dacá cineva ti-ar fi däruit o amfordde singe ai fi cunoscut visul care arde, visul care sufocä visul spaddinrositä in privirea conspiratorilor. Si o verandd se indlta in locul zeilor-briganzi intorsi cu fata in noapte,

Opriti-vd. Pietoni falsi, nu se va sti, nu yeti ii crezuti nici in secundachid veti rosti adevárul precum nu sint nici ceasornicele in clipa ceamai exacta' la eari sint chiar pictate deasupra pràvàliilor. Opriti-vdpriviti aceastá fatä calmd cu läcrämioarele dintilor pictate dupä o acoladade singe. Treptele urea odatä cu amintirile. E o asteptare in fiecare fibrdce se desface in garoafe, o infrigurare retinutä sub masca linistii. Poateobsesie. 0 candela isi supravegheazd credinciosii cu degetele viermd-noase, cu abcese pe toatd cdmasa de lut a pielli, ca pansele. Cu umeriisub o povard färä refuz. Inaintea lor un tunel fosforescent. E o zi catoate celelalte zile, adicä stranie. Idiotia fastuoasei inmormintdri caretrece e precisd. Si totusi femeia plinge si incrusteazä in alen o filigrandneagrä. In aceastá dimineata cu promoroacd, toate &duffle sint neldmurite,amortite. Cutitul ce mi-ai dat aseard e de ceard jar covorul pe care-1credeai altfel era pentru pantofil tdi o capcanä, pentru pantofii tii caricäutau un coridor ingust cIt zimbetul lor paralel. Curind au inceput sdse desluseascä casele tiroleze esele in ploaie, cu cearcäne verzi la fe-restre. Casele erau jucärii svirlite ca seminte pentru a distra cerul

tuatiile penibile in earl temeritatea spirituala a acestula i-ar pune, ei auinventat educatia care are grija sä castreze din limp in noile fíine glan-dele oricarei afirmari Wise, educatia Ii invatä cum sà nu gindeascdsau in orice caz cum sd gindeasca inutil.

Pentrucä orice gind robust n'ar putea fi cleat impotriva asezäreia cdrei ambasadoare pe lingd copil este. Ea, educatia, a cdrei rea cre-dintä n'o egaleazd decit stirpiciunea sufleteascd a celor cari au promulgat-o.

Si pentru care dezgustul meu nu cunoaste niel o margine.geo bogza

Cauzele sinucideriiPe o Masula s'au gasit cinci scrisori

ldsate de sinucigas cu putin inaintede a-si pune sinistrul plan in aplicare.

Prima scrisoare e adresata D-luiprirn-procuror, a doua familiei Ldza-rescu, a treia unui frate a sat' anumeHerman Schneider, domiciliat intr'ocomuna din judetul Bacilli, a patrascrisoare e adresata colegilor sai, iarcea de a cincea cuprinde iodicatiunidate de sinucigas cu privire la chipulcum sti fie inmormintat.

Din cuprinsul scrisorilor ldsate deIacob Schneider reiese cí si-a puscaptit zilelor din cauza ca i se plicti-sise de viatti.

Din ordinul procurorului de servi-ciu, cadavrul sinucigasului a fost trans-portat la institutul medico-legal.

SINUC1DEREA UNUICOMERCIANT DIN FOCSANI

El se spinzurd a treia zi dupd nuntäLa ora 1 si jumatato s'a sinucis

prin strangulare, tinarul comerciantHaim Lipcovici, in etate de 28 anipatronul magazinului George".

Numitul se insurase alaltaieri la Buzau.La fata locului au sosit D-nii prim-

procuror Calciu, medic legist Dr. Chu-peanu si subcomisarii Stanciu §i GavrilIonescu, cari au deschis o ancheta.

Sinucigasul a ldsat pe o bucalti dehîrtie patru cuvinte Dragd Sili, iar-td-m !"

Sinuciderea a provocat o vie im-presie in orasul nostru uncle Lipcovicierea bine cunoscut.SINUCIDEREA UNUI STUDENTAlt student a incercat sa-si puie

capat zilelor azi dimineata. Iancu Fis-man, in virsta de 22 ani, student lafacultatea de drept, îi facea stagiulmilitar la §coala de infanterie.

Din cauza unei lipse dela scoald ela fost pedepsit cu carcera. Faptulacesta l'a intristat in asa chip Incas'a hotárit sd-si mind capdt zilelor.

Pe la orele 10 dimineata, pe chidse afla singur intfo camera a locuinteipdrintilor sdi din Calea Grivitei, 25si-a descdrcat un glonte de revolverin cap, cdzind jos inteun lac de singe.

La detundtura armei au venit in-grijiti in camera cei ai easel gäsindpe student in nesimtire.

Cu toatd interventia medicaid, stu-dentul a sucombat.SINUCIDEREA UNUI MUNCITOR

Pe Str. Doamnei a fost gash, cazutjos pe trotuar intr'un lac de singe sinemai putind vorbi, un indivit prostimbräcat.

Ridicat de trecdtori impreunti cusergentul de ora§ din postul respectivsi transportat co un automobil la spi-talul Coltei, a incelat din viatä inaintede a i se Vi putut da vre-un ajutornledical.

www.dacoromanica.ro

Din cercetarile facute s'a pututconstata ca se nurne§te Tanase Nicolaemuncitor §i ca si-a pus capat zilelor,din cauza rnizeriei täinduli beregatacu un brici,

SINUCIDEREA UNEI MAMEDISPERATE

CLUJ. Azi dimineata, la ora 10,femeia Suzana Comarony, de 49 ania incercat sa se sinucida, aruncindu-sede pe fereastra apartamentului sau,situat la etajul intii al caselor d-luiDr. Vaida Voevod, din piata Stefancel Mare.

In stare disperatä sinuciga§a a fosttransportatä la clinica unde interesin-du-ne ni s'a raspuns ca sint putinesperante de a fi salvata.

In camera s'au gasit mai multescrisori din care relese ca SuzanaKornaroni a incercat sa-§i puna ca-pat zilelor, nemaiputind supravietuidurerii ce i-a rost provocata prinmoartea recenta a fiicei sale in etatenumai de 18 ani.

Tinara Maria Komaroni s'a sinucisstrangulindu-se, din cauza unei dra-aoste nenorocite.

In urma cu §ase ani, un frate maimare al Mariei Komaroni s'a sinucisimpu§cindu-se.SINUCIDEREA DIN STR. CAROL

0 impresionanta sinucidere s'a in-timplat aseara pe la orele 7, in stia-da Carol.

D-na Bety Cohn, in elate de 32 ani,de fel din provincie, Eind suferindd,a venit impreuna cu sotul sau, acumciteva zile in Bucure§ti. Sotii Cohnerau gazduiti la niste rude. in stra-da Carol Nr. 41, uncle li se daduseo camera la etajul II.

Aseara pe la orele 7 insa in timpce atit sotul precum §i toti ai caseise aflau plecati in ora, nefericitafemeie, profitind de faptul ca ramasesingura, s'a hotarit sd-si puie capatzitelor. Deschizind fereastra camereiin care locuia s'a aroncat in stradadela o inaltime de patru metri.

Trecatorii ingroziti cari au fost mar-torii oculari la aceasta scend au datalarma, fiind anuntata telefonic i sal-varea. La fata locului, a venit dudscurta trecere de timp internul Rd-dulescu care n'a mai putut face altcevadecit sa constate moartea sinuciga*eicare in cadere îi sdrobise craniu'l depavaj.

Cazul a fost adus apoi la cunoViintaparchetului, la locul sinuciderii venindd-nul Judecator de instructie Preutescu§i procuror RaFanu cari au dispustransportarea cadavrului sinuciga§eila institutul medico-legal.

FAPTE DIN CAPITALÄD-na Naix capitan Ple§orianu, deloc din Ismail s'a strangulat eri la

locuinta sa clip Str. Buie§ti No. 14

din inima ta, mary. Si abea treziti din somn ai privit pajistea cu prospe-timi in cute, cu paduri eari se rostogoleau in buimacire si ai mingliatpeisagiul cu fruntea un timbru lipit de geamul compartimentului. Frunteafära prihana de care fruntea mea se sprifina in secundele de nesigurantäsi la atingerea careia se patoleste o fierbere si se sterg cicatricele capasii unei lebezi pe lac. Fruntea ta desvelitä ca un ecran pe care citescpoema zilelor scrisa cu spuma sampaniei, fruntea care ascunde secretuldiminetelor semilucide si al somnului pazit de ingeri.

Intr'un exil benevol trec incertitudini si se desfiinteazä in usor. 0 pasärecinta prohodul florilor ucise distrat in corolele albe de mireasa. Se vanumixa pina la trei si la trei o pedalä va strivi pe toti locuitorii aceleiinsule spre care te indrepti cu o grimasa de nedumerire. Acolo vei of eriprimei &Oran colivia cu surprize si vei inlocui pe dumnezeu inteuntinut sinucis. Dar chid singuratatea va räsuna in tine ca ecoul unei coardede violoncel uitat inteun pod al naufragiului, vei mai avea taria sa deschizio carte, cartea cu poeme si sa te cufunzi in ea ca in legänarea de ba-lansoar ? Vei mai simti prin mädularele batrine muiate in acel balsam, f ic-rul ce-1 incercai la fiecare paging pcste care ai plimbat cu acuratetaumbra cutitului de taiat filile ? Florile cari se despletesc in imagini, luminadin vocale si nuferii cari murdarean genunchii cu funigei desträmatidin taiatul filelor I Täiatul filelor cari II simtiai ca desvirginare i deslu-seai la fiecare pagina un tipät, un spasm. Deschide fereastra. Aier, aiermutt sa hiciuiasca pläminii mincati de carii lenesi. In fatd, o stinca pare undeget inmanusat care te cheama. Sterge broboanele naortii cu razele deaur ale zorilor. Pune tinuta de ceremonie, prinde la cheutoare o tube-rozä pudrata cu alcooluri oträvite incepe reprezentatia de miraj cu tro-puri de mesteacän, tälpi de plus. Sint bijuterii cari tresar la apropriereaeprubetei in cari au fermentat spirite, perle cari ucid pe purtator

ca un cancer. Intr'o zi se isca revelatia turn de iv oriu dupa coti-tura dezastrului iminent si toate nelinitíle inceteaza si rotile dintate incuiesecretul miscärii. Ala in acest muzeu fruntea e o nicovalä in care inten-sitatea desfäsuririlor loveste cu un tirnacop de oglinzi. Pietre depänatein alge, lar altele pär pudrat in dezordine lingä o buclä de ace. Alaturio stalacticä si o stalagmitä in rut ; lar decorul e din pietre in cari frun-ze preistorice si-au gravat monograma cind anii se numärau cu milioa-nele. Inca un viraj printre serpii imbracind arboril in tricou, printre mo-n etele incendiate ale pestilor rosii si svelti. Alt viraj §i un tron se lumi-neazi pe dinauntrul pleoapei. Gondolele pleaca pe drumul cel mai scurtdintre tine si luceafär, pe un bazin fremätind ca o coama electricä pe oata subtire ca un zimbet, pe o apa a carei oglinda nu vei putea niciodatdsä refuzi. A fost poate cel mai indraznet capitol -din viatä. Simtiai inimazornaind aldturi. Un amnar de sidef a scaparat in intuneric, nici o pavananu te-a fern de alicele soarelui inteo zi, ai descoperit in pintecele decerneala al penitei, poemul.

Niel un gind nu distrama fuiorul ramas in bezna. Cintecele se refu-giaza in unghere, se substituie nälucilor, razvratirea inchina moleselii pa-lide steagul, jar aláturi ingropate in frunze amintirile inchipuie in tainaun colan. Smältuit de creier cuvintul mut asteaptd ora reinvierii. Altadataerau rotiri de soim peste bariera de margherite a clipei transfigurate; prinoase fluierau indemnuri si din padure in vis era de-ajuns un pas.Nouri se alunga ca indoiala. Descarci un revolver spre stelele carivor cadea cu zumzetul confetilor de pe turnura marchizei refugiata peterasa in toiul balului. Jurimprejur zidul pästreaza amprente de parfum.Aläturi fanaticii imbrätisati Oda' la cenusa. Pentru cä esti un condamnat,cuvintul tau calatoreste diseminind epidemia. Fruntea ta nu se mai simteacasä. Atunci arunci revolverul in oglindä si ca sa evadezi din cuscaadormi.

sasa panA

www.dacoromanica.ro

TAMSYV

ives tanguy

POEMUL INVECTIVÀPOEM ALESscumpului meu Suu Panä

Destrabalatele firgului s'au Inhaitat cu haimanalesi au cutreierat maidanele In lung si tattrupul lor era supt, stors, devoratde gurite flarnmnzilor din mahalale.

Acestia, ndpdstuiti erau (animate stranii uneori>generoase, destrabalatele se Imparteauun spasm de mult dorit la ele îi gaseausi Cîini 1ibidinoi si cersetori chiori

Feciorii de bani gata abia treziti din visle,=au vazut printre genele lor frumoase.ele mThcau pe strada gutui vierrnânoase§i-4i dezveleau din pulpa un spatiu interzis.

Dar nu prostituate erau, ci Indragostitede ceiace In viatä e joc periculossub fuste albastre duceau un sex veninossi'n pumni, ca pe sopIrle, tItele strivite.

Glesnele subtiri sí le voiau pline cu iegThcaltamintea visnic descheiata In picioarepe frunte o pecingine ca o floare

alta pecingine pe trupul untreg.

Dar daca destrabalatele erau totusi frumoaseo rand de aveau (ca tdietura cruda a briciului>le parfuma pulpele cu mirosui straniu al viciuluisi le plimba paianjeni turburatori prin oase.

Feciorii de bani gata au parasit pafateles'au oprit In fata destrabalatelor, pierduti

ele salutat, ei s'au apropiat tacuti ;feciorii de bani gata saruta lung destrabatalele.

geo bogzax

www.dacoromanica.ro

Cercetirile au stabilit cä sinucigasaîi pärds se sotul, fuind indragostita dealtul, iar apoi Hind parasitä de acestaa hotarit sa se s'nucida.

0 F.INUCIDERE ORIGINALALA LYON

0 tinara de 18 ani cu numeleNatasa Neclado, stabilita in orasulnostril cu pdrintii in arma revolutiei,s'a sinucis in dapa amiaza de eri inurma unei certe cu un tindr cu careintret'nea raporturi amoroase. La ple-carea acestuia a rupt si inghitit toatescrisorile de dragoste ce le primisedela dinsul, deasernenea a inghitit sialte obiecte primite dela iubitul eiprecum un hrel, un ceas mic de mindcloud panglici cu care au lost proha-bii legate scrisorile. Sinucigasa n'alasat nici o scrisoare, iar modul de.Sinucidre S'a descoperit la necropsie.SINUCIDEREA UNUI STUDENT

IN MEDICINÄAseard pe la orele 7 s'a sinucis la

locuinta sa sublocotenentul Alex. Bin-der student in anul V la institutulmeclico-militar. Sinucigasul e D-luiDr. Binder din Dorohoi i se bucurade multd simpatie printe colegii

Cum s'a sinucisNici cei cu care stdtuse de vorbd

in cursul zilei de eri, nici gazda n'auobservat ceva care sä trädeze &duifunest ce-1 stdpinea.

Spre seara, Binder a venit acasdca de obicei. Fära sd spuie nimänuinilnic, s'a retras in camera' si dupäcea zavorit usa, tras 3 focuri derevolver in timpla dreaptä. Doud &anteau razbit prin craniu i s'au infipt Itiperete. Unul a rdmas infipt in creier.

Auzind cletundturile gazda a alergatimediat i fortind usa camerei luiBinder, a patruns induntru.

Ne!ericitul student se svircolea in-trun lac de singe.

S'a dat imediat alarma.A sosit la fata locului procurorul

de serviciu.Sinucigasul a fost transportat in

stare disperatd la spitalulCauzele sinuciderii nu se cunosc.

Nu sint sperante de scdpare.SINUCIDERE DRAMATICÄ

La o gard linga Arrast, o fata de18 ani, stenografa, s'a aruncat subrotiie until tren, care tocmai intrain gait.

TAM ei, care venise s'o la pentrua o duce la Paris, voi s'o retina, darfu lovit in timpld de locomotivamoartea i-a fost instantanee.

Trenul a fost oprit si vrind sd sescoatä de sub rotile locotnotivei cor-pul fetei, rdmas a. teafard ca Orin mi-nulle, ea resistd cu inversunare.

In cele din urrnd a lost transpor-tatd cu sila In biroul sefului WO,

INAINTE DE A DESCHIDE PE RIMBAUDNOTIUNILE DE ESTETICA ARHAICA

Poetul, considerat boscar sublim, poate surprinde prin ingeniozitateapotrivirii miilor de panglici. Este misiunea criticului de a-i descoperitrucurile si a le denunta publicului, a carui curiozitate nu este dozaticleat numai de patrundere. Unui vers din Mallaitué

...Des ,blancs sanglots g:issant sur l'azur des corolesThibaudet Ii ofera un comentar de o pagina, de unde reiese in chip

evident, efectele artistice lunecatoare ce se pot scoate din intrebuintareaabila a unei simple consoane.

Inutila scuza de pedantism a lui Thibaudet. Poetii si criticii de odi-nioara aveau in grad inalt supertitia corespondentii dintre forma si fond.Acela dovedeste sensibilitatea estetica cea mai ascutita care-si anali-zeazá constiincios cantitatea de senzatii auditive i vizuale din materia-1,11 oferit de diverse sunete. Corespondenta dintre cele doua notiuni esteatunci perfect realizata poetul poate fi pe rind vioará, privighetoaresau claxon de automobil. Baudelaire, Hugo, Eminescu, prin asemeneadistilerii, au C. at aceleas rezultate colorate si muzicale.

Socotesc preliminara inläturarea a cestei prime superstilii, dintre altemultele, pentru acel care ar dori sä patrunda in lumea Lai Rimbaud :Cine prefera :

...La voix des sources change et me parle du soh...unui rind ca :

..,0 les calvaires et les moulins du désert, les iles et les meules L.Rimbaud nu poate exista.Cu siguranta, curiozitatea vechei estetice poate fi satisfacuta prin-

teo stofä de esenta muzicalä ca de pe timpul simbolismuluiEntends comme brame Dar poate fi Néanmoins ils restentPrès des acacias complect rasturnata Sicile, AlemagneEn avril la rame c Uhl d in aceías Dans ce brouillard tristeViride du bois. poezie Et blémi justement.

Un om, cu reputatia de cea mai subtila inteligenta a secolului,scrie linistit

La frénésie du depart, le mouvement d'impatience excite parl'univers, la profonde conscience des sensations et de tears n'sonances hatino-niques, qui rendent si énergique et si active l'ceuvre brève et 1, iolente deRimbaud, sont nettement présents et reconnaissables dans Baudelaire..."

Dacä opera lui Rimbaud s'ar reduce la Bateau ivre" sau la faimo-sul sonet al vocalelor, prezentate drept caracteristice in toate istorilleliteraturii si in majoritatea antologiilor, Paul Valéry ar avea dreptateRimbaud ar avea constiinta adinca a senzatiilor si a rezonantelor lorarmonice".

Dimpotrivä, a face tot mai invizibilã legatura dintre material siimaterial este progresul urmarit de Rimbaud din chiar primele poezii.In acest senz Les illuminations" reprezinta etapa supremd. Intreru-perea brusca a frazei sau a versului, sfarimarea oricarei linii de armoniesi plasticitate, ar fi deocamdata un singur exemplu de derutare a logiceivechiului cititor

Après le moment de Fair des bilcheronnes à la rumeur dutorrent sous la mine des bois, de la sonnerie des bestiaux à l'écho desvals, et des cris des steppes.

Pour l'enfance d'Hélène frissonnérrent les fourrés et les ombres, etle seins des pauvres, et les légendes du ciel,

Et ses yeux et sa danse supérieurs encore aux éclats précieux, auxinfluences froides, au plaisir du décor et de l'heure uniques".

Suficient, cred, pentru indepärtarea fortata a amatorului inarmatcu prejudicii estetice de orice natura.

Ma vie serail toujours trop immense pour étre dévouée à la forceet A. la beauté".

Poezia lui Rimbaud depaseste muzicalitatea, poezie pura, reteteefecte artistice. E cintul unui suflet imens pe care universul intregpoate sä-1 incapa. al. dimilriu-päue0i

nu

www.dacoromanica.ro

JURNAL DE PL AJAScumpului meu Ilarie Voronca

Mi-aduc aminte de ceva despre care nu stiu daci a fost realitatesau halucinatie sau un copac, unul din acei copaci cari isi infig radaci-nile in creier si cresc in afarä prin brate pina in virful unghiilor sideacolo mai departe, citiva centimetri spatiu mic si macabru din juruldegetelor atit cit continua sa creasca si unghiile oamenilor dupa ce aumurit. Acest copac pe care 1-am vazut intii intf o carte de anatomie sechianti sistemul nervos si raspindirea lui in trup fotografiata in negativam'a fäcut sa ma cabrez ca in fata nnui paianjen si am cautat sa fug.Dar el era in mine. La fel mi s'a intimplat cind mi-am vazut fotografiateintestinele sau circomvolutiunile creierului. Imi iubesc suprafata dar asvrea sa fug de dinauntru meu.

Aceía despre care imi aduc aminte e o intimplare pe strazile intor-tochiate ale untií oras oriental topit in amintire, era noapte cu luna siarhitectura abracadabranta a orasului facea ca pe lespezile straziide umbra sa se succeada precipitat ca si cum lumina ar fi Offit í eumai mult o pata in clipa aceia alunecam dealungul zidurilor detasat de atreia dimensiune si de orice posibilitate de oprire inainte de a fi ajunsin fata portii de nuc sculptat care punea intre mine si capatul visuluiun obstacol impenetrabil si prin care totusi am trecut subliindu-mapina la volatil si imponderabil.

Trecerea mea deadreptul prin lemn a fost mai mult un spectacolluminos, moleculele materiei se desfaceau din bezna ca niste planete,veneau pima in dreptul meu si ma salutau dispärind apoi din nou inintuneric.

Poarta fusese a unei geamii si dupa misterioasa parcurgere máaflam inauntru chid pasii asasinilor investmintati in albastru au inceputsá rasune printre coloanele de marmora. Imi era gura arsa dar soldulfemeiei 1-am simtit dulce pentruca era rotund si in momentele de mare

se confunda in mintea mea intoarsä brusc laregistrul de senzatii al copiláriei.

Femeia fusese intinsa pe ceva de pe care bratele Ii atirnau albein jos si investmintatii in albastru oficiau in jurul ei un ceremonial degesturi neintelese si stranii. Asasinii albastrii erau asasini mistici siurmau sa-si execute victima dupi un catechism care îi purtase de mt.&ori prin ierburi inalte in urm-i serpilor de al ciror venin aveau nevoieca de un elexir al credintei.

Ei ascultau in aier o desfacere de pinze al caror freamat Il simteauvenindu-le ca o adiere peste fruntile pline de o sudoare in care se con-centra to -di grija lor de reusita asasinatului. Miinile le aveau negrepentruca si le privisera toata noaptea cu ochi arzatori, ele aveau sadesfaca pieptul si sa aleaga din el pumnul de carne rosie al inimii.

Asasini mistici crimele vcastre sunt frumoase si imi plac. Nimeninu stie ca boabele de diamant sint ochii vostrii pietrificati de ariacredintei care a clocotit in ei si v'a luminat calea spre culcusul cuvictime moi si calde,

Asasini mistici imi plac si crimele voastre. Ele au fost deobicei acelefete frumoase care ar fi facut copii multi ar fi invitat sá spunna min-ciuni si ar fi murit cu pintecul labartat. Voi le-ati smuls din urzeala demucegai a acestui destin i le-ati spintecat trupul cIt erea Inca' proaspätcu acele minunate bijuterii cari erau cutitele voastre si sub care moarteadevenea desigur perlati si sublima.

Asasini mistici, critnele voastre au patat cu singe numele luiDumnezeu si i-au dat o savoare fira de care multi nu I-ar fi lubitNu vorbesc de voi sadici inchizitori ai spaniei ci pe voi asasini ai ori-entului care ati ucis turmentati de credinta voi care ati murit cu bale lagura i invirtindu-vá inteun picior.

Ma aflam printre voi inteo intimplare despre care nu stiu clack' afost realitate sau halucinatie sau un copac, unul din acei copaci numitisistemul nervos si ale cirui fructe de febra si neurastenie le culeg uneoridrin scris. Asasini mistici, vä salut. geo bogza

unde i s'a fatut o injectie calmanttidar in thnpul anchetei fata a fugit dinnou, incercind sä se arunce sub unalt tren.

A fost impiedicata la timp delaacest plan sinistru.

Sinucigap 'n'a aflat inca de tragicamoarte a tatalui ei.Cauza incercarilor de sinucidere e odragoste nenorocita.SINUCIDEREA UNUI GREFIER

DELA CASATIEEri dim. pela orele 7 jum. a lost

gasit mort, de cdtre sergentul din post,inteun boschet din dosul bufetului, inapropiere de soseaua Jianu colt custr. Dirnitrie Ghica, un necunoscut, bi-nisor imbracat. In mina dreapta in-clestata, se afla revolverul cu care ne-cunoscutul si-a ra pus zilele printr'unglont, tras ILl partea stinga a pieptului,perforändu-i inima i esina apoi prinspate. Asupra lui s'au gasit mai multecarti de vizitti cu adresa : DemetruDemetrescu-Buzdu str. Apo!odor. Duptiinfdtisare pare sa fi fost un mic siujbas.

Din ordinul procuroru ui de serviciucadavrul sinucigasului a fost transpor-tat la institutul medico-!egal. Se credecf sinucigasul si-a pus twat zilelorasta noapte pela orele 12.

In ultimul timp aflam ca sinucigasuldela Sosea se numeste D. DemetrescuBuzau, fost grefier la Inalta Curte deCasatie i justitie, domiciliat in Bucu-resti, strada Apolodor No. 13. La els'au gdsit mai multe scrisori in carearata cd-si curind firul vietii din cauzaunei paralizii ce-a cdpatase de cifratimp si care ii transformase viata in-teun adevärat chin.

SINUCIDEREA DIN CALEAGRIVITEI

Acum cloud zile a venit in Capitala,ocup7nd o camera la hotelul Bratu dincalea Grivitei, fostul consider agricolValeriu Zaharia, de let din coMunaDogdta, judetuf Roman.

Eri dirnineata Zaharia nu Parasisecamera, ca de obicei. Intr'un tirziit,personalul de serviciu a auzit clouddetunäturi puternice de armd. Servi-torii au spart up si au intrat induntrugäsindu-1 pe Zahar!a scaldat intr'unlac de singe. li träsese cloud gloantein timpla dreapta i moartea i-a fostfufgerdtoare.

Pe masd s'au gäsit doud scrisoriinchise adresate procurorufui general

prefectului politiei.Cadavrul a lost transportat la in-

stitutul medico-legal.lii camerd sra gdsit un revolver

Browing" calibru 6,35, din care lip-seau dottä &ante.

In buzunarul hainei s'au .gasit 7 lei.In cele cloud scrisori aratd cd-si

pune capät zilelor din cauza mizeriei.Spune 0 nu poate sd fie nici o

nuiald asupra cauzelor sinuciderii.Roaga sa nu i se facd autopsie

cadavrul sá fie predat familial

www.dacoromanica.ro

REPRESALIIIAII Sint §i au lost un vajnic tributar al culturii

literaturii romineVi. Insu0 Eminescu poet de marimeatiia avut trecutul säu prin celebrul Copou, insu0 Creanga,insu0 etc. etc. Hymalaia prozei romineVi ca o budincaenorma tot aici a crescut in teasta d-lui M. Sadoveanu.Tot aici au fost Junimea RommnL Convorbiri Literare, Con-temporanul, este : Viata Romineasca, flavieta d-lui D. Botez,pojarul de imagini i calimara de acadele ale lui Teodo-reanu Ionel, pisalogul Philippide i fiul. Ultimul rejeton alaceluimi Ia§i pare-se sa fie George Lesnea cu volumul sàudin acest an Fleac Bine inteles ca nu l'arn citit,dar o intimplare de a ma afla vara aceasta inteun oras demunte, inteo casuta cu ghivecele muntilor la fereastra, cuaierul de sticla spärgindu-se la fiecare OW, a %cut ca in-trind odata din poiata in casa si descopar ca am aduslipit pe talpa un fragment de jurnal. L'am indepartat cuochii in alta parte, cu cealalta talpa. A doua zi disderni-neata gazda mi-l'a readus lipit de papucul ei. M'a intrigatmi-a amintit un automatism discutat de Freud. Am apropiatfragmentul i cu ajutorul unui baston l'arn desfacut i citit.Era din Adevarul Literal.", o singura poezie parca decu-pata (deV se cunoVea ca era rupt la intimplare) a d-lui LesneaDespartire ". De incapacitatea i capul de cuc al d-luiSevastos (Ce-vaste-os) mose de belisse et littérature sintemde mult resemnati. Dar sa publici pastke chiar dupa unpoet pe care-1 publici in fiecare numar de al tau, pina acolonu-i presupuneam sevastosia. Past*, facuta cu foita, a d-luiLesnea e bineinteles dupa Arghezi, acest ultim azil i can-tina a ultirnului contigent literar, i e dupa o poeZe pe careo §tiam pe derost 'Inca de pe vremea anteargheziana. Astanu insemneaza ca nu recunoaVem ca §i d-lui a inceput sasfir§easca ca un porc de cline. Ca sA ispravim, sa-I punempe Lesnea cu genunchii pe boabe de porumb, in douacoloane, numai cu cloud versuri din poemul d-sale, nevrindsa ne sacrificam mai mult spatiu.

$i cum se face oare cä brafele au stätutNevolnice de parcel din umeri ne-au dizut?

G. Lesdea (Despärtire)

0 ! mii ridic, pe suflet, s'o string sitrutDar bratele din umeri le simt cä mi-au cäzut.

Arghezi (roarnna)

CAUTAM IMPREJUR. Nici o publicatie, nici un co-tidian in care o pana sa zgirie pecinginea, nici un creiercare sa se asVirle ca o piatra in vitrina cu hipopotami degelatina ai ecranului de azi. 0 laVtate i o aplecare pre-tutindeni. Orice gazeta, mice scriitorpolernkti nu mai avem

de mult cointeresati in tribulatiile vreunui partid sau alevreunei intreprinder bancare. Banci cari se prabu§esc antre-nind cu ele bietele depozite ale unor oameni cari si-au datpe miinele dolofane i buboase de briliante ale bancherilor,bietele lor zile negre". Cele doua trei zile ale crahuluiputin zgomot, putin subiect apoi trecerea mai departe la-sind in urma un cortegiu de calamitate i mizerie. FratiiBercovitz vor continua, cu toata garantia averii, lor perso-nale sa fie miliardarii banilor furati; Eskenazii din Craiovadeasemeni i delictul lor deV justitiabil i penal.se va clasa

va netezi terenul pentru continuarea mai departe a altorexcrocherii. i nici o piatra pentru geamul cu hipopotamide gelatina.

INCA UNA din pluralele insuVri ale lui Lucian Botz eaceia de a avea la cea de a doua majusculd a numelui sau

semicercul inferior in plus.Imaginati-va capul lui de cucuruzV in cutele lui o raVna care-ti ramlne intre degete V decare te scuturi cu silk. 0 helice if vintura hai-hui. Penitasa e prolifica, e heteroclita, e universala. Lucian Vie detoate, se ocupa de toate V mai ales de ontologie. E ingropatde o aureola ca inteo rnaioneza poluala de activitatea sade eseist i cronicar. D-I Potz ne da tircoale. Balele luiSint trandafiril, talpile lui ne calca pe o dunga posterioaracu o gaura in mijlocul lor care e oriiiciul nostru anal, peunde rasufla dorinta sa de a fi i cu noi. Pentru binelespinarea lui fragila, pentru ambitia lui impericasa i obra-zul lui de lipie placardam pe 110' : Murdäria i lipirea

chiar chid ele grit elogioase oprite cu bataie i cuapa fiarta.

NOUVEL AGE. Numar consacrat lui U. R. R. S.Peste 30 de semnaturi toate tinere, toate dintr'o tara, pentrumulti, Ciumata de o hidra rosie. Literatura lor e luata de josde langa umarul proletarului ridicind ciocanul ; de IMOmecanicul plin de promoroaca neagra a uzinei, din pa-durile gigantice doborite intr'un iure. 0 viata robusta, unelan nestavilit, un entuziasm i o emu'atie unice in istoriadesvoltarii civilizatiei umane, se ridica inteun Opal.

lor azi chid asistam la o generala degringolada, cindo depresiune e pretutindenea, V foam ea e un val pe fetelea milioane de oameni fart de lucru, te umple de elan V-tida in inimà un pumn spre el. 0 poezie a lui Maiakowski

o introducere a lui Wladimir Pozner.roll

UNUDONAL" vä fere§te de artri-tism, gutá, sciatick acid uric, etc.11111111111=111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro

HISTOIRE DE DADAGeorges Ribernont-Dessaignes nu a fost unul dintre promotorii

dadaismului, a aderat la rni*carea distructiva abia cind aceasta sestabilise la Paris, dar a aderat cu un entuziasm si o fermitate pe carealtii mai tineri (gruput Littérature de pilda) n'au avuto. Deasemeneacind prin 1922 dada incepea sa moarä de inanifie el a fast elementulunei cif mai posibile prelungiri cautind sg-i ggseascg noi forme demanifestare.Au trecut deatunci aproape zece ani. Dessaignes a parcurs cuacela$ elan si devotament experienta suprarealista, din cenfru sau depe margined careia a scris o serie de ciirll de cea mai dirza tinutaspirituala conferindu-i un loc privelegiat.Acum Georges Ribemont-Dessaignes a publical o istorie adadaismului. 0 istorie desigur de bung' credintg nici o urma derafuialä, niei o veleitate de a se releva, dealungul paginilor dar oistorie palida $i nedesvoltalg in toate posibilitgüle la care s'ar fi pre-tat. 0 istorie a dadaismuluichiar de o finula obiectivä ar fi pututfi o nou i ultima vanitoare dealatul continentului spiritual. Dessaignesnu o face.Face citeva pagini de o frurnoasg teorie, de pura speculatiunecerebralg in jurul principiului dada distructiv intru total $i a impo-sibilitglii acestuia de vietuire fara a consfrui altceva in loc. Ceiacee o dezicere. Totoi dada a indraznif tot ceiace se putea indrazni, afacut din necuviinta o virtute si a dus-o ping la ultimile limite.Toujours la portée de ce mouvement dépassa la lifférature etl'Art. Il visait la liberation de l'individu hors des dogmes, des formuleset de lois, son affirmation sur le plan de l'esprit, et l'on peut direlibérait l'individu du l'esprit luirneme, en plaeanf le genie aumeme rang que l'idiot.Dupa care Dessaignes incepe istoricul etapelor mi*carii, alitde cunoscute dealIfel, doar in scrisul lui acele fapte îsi ggsesc con-firmarea i sint situate oarecum definitiv. Tzara a gäsit cuvintulDada deschizind la intimplare un dictionar intfuna din clipele anului

1918 $i intr'un Zürich al anarhiei *i al tuturor vinfurilor. CabaretulVoltaire pornit din intenfiile comerciale ale unui prieten german ajungesediul actiunei dinamitarde, sub semnul de singe al anului. Noi membrivin din toate partite continentului*i de peste ocean (Francis Picabia).dada se define*te treptat in disculii i manifesfe. Curind mi*careadevine international& alunecg spre est 5i se stabileste la Paris. Aicifuziuni cu grupuri i personagii, apoi seria spectacolelor de poming

$i de scandal, de imens scandal indignind $i in acela* limp excitindpublicul.

Dar dupa cileva manifestiiri si un succes care pgrea ca o eon-sacra poate tocrnai deaceia dada inceteazit scandalul in afarit siit incepe, de astadata pentru mai putini dar cu mai multa furie inchiar sinul ei. Grupul nu se mai putea mentine {tug dfscipling, dardadai*tii erau impotriva oricgrei discipline Breton tia aceasta, ve-leitatile lui de ,,conducgtor de oameni il face sii se retragg cel din-tii, e banuit ca autor al unor infernale scrisori anonime pe care da-dai*tii incep sg le primeasca, infine :

Jaques Rigauf, exprit particuliérement désorganisateur, se mon-tra dada parmi les dadas. C'est it dire qu'il poussa à la démoralisa-lion, ne fut pas etranger it a la ruine de dada, et somme tout fit mer-veille ET C'EST LUI QII AVAIT RAISON. Sublinierea e a lui Dessai-gnes. Dadaistii i*i ofereau cu satisfactie sau cu furie spectacolulpropriei lor desorganizari. Un motiv in plus li-lprilejuie$le un ehelner.Uitg in preajma acestora intr'o cafenea. un portefeuilles cu o sumaimportantä. Dadaistii nu infirzie sa $i-1 insuseascil. Moment istoric.Sg fie sau nu restifuit ? Statutele dada prevgd furful. Banii vor fi oprifi.Cifiva protesteaza : e un biet chelner, daca ar fi fost un bogat... Darnu e mai demonstrativ, mai dada sa furi pe om sarac deeit pe unbogat ? Paul Eduard opre*te loll banii. Dar are grija sg-i restituie inascuns. Intimplarea aceasta, adaugg Desssaignes, a demonstrat impo-sibilitatea practica a dadaismului. Acel din spiritul cgruia pornise cucitiva inainte, care 11 vazuse crescind i intinzindu-ze peste toata Eu-ropa, Tristan Tzara se izoleaza $i publicA numarul unic ut revisteiLe Coeur it Barbe.

Sfirsilul lui Dessaignes e de panegiric astfel:Dada était terminé.Né d'un élan vers la libération el la vie, conscient de la force

el de la faiblesse de l'esprit humain, il avail compris lui-mame qu'ilne pouvait fravailler qu'it sa propre ruine 11 cut conscience de safaillite et ne s'en défendit pas.

Se vor mai scrie probabil $i alte istorii ale dadaismului. Atuncicind cei mai tineri dintre participanfi vor avea virsla pe care o areDessaignes azi. Si va vent de sigur un limp cind dadaismul va paredo legend:a. Contimporanii lui vor fi spectre pe o fatg de staniu a tim-pului.

andró far

INEZEICENSga.RainfillIESIRMetiNIIBM1111RCV7IRIUMMEMIHERININL.

<MMIIIISIMEMIIIIIMINEDCAR TI F IL ME NO TE CORESPONDENT A F AP TECITITi :L'UNION LIBRE Paris 1931. Plache fa aparula luna trecutg

in tiraj unic de 75 exemplare fgrä numele aulorului *i fara editura.Dar initialii au aflat ca de pe primul rind al coperlei lipseau cuvin-tele ANDRÉ BRETON. Poemul e tradus in intregime de D-1 Sa$a Pangin acest numgr al revistei UNU.

Georges Ribemont-Dessaignes ELISA Roman. 1931.Andre Breton, René Char, Paul Eluard RALENTIR TRA-

VAUX. Editions surréalistes.René Char ARTINE. Editions surréalistesRené Char LE TOMBEAU DES SECRETS. Editions sur-réalistes.Salvador Dali LA FEMME VISIBLE. Editions surréalistes 1931Paul Eluard A TOUTE EPREUVE. Editions surréalistes.Jean Paul LE jUBILE. Ed. Stock.Pierre Navilles LE REINES DE LA MAIN GAUCHE.

(Tirage limité à quelques exemplaires)XVOR APARE :

A. Zaremba : DESCHIDERE Poeme. Edilura Unu,René Char L'HOMME EN QUESTION.Rpriét Char CHEMIN DES SOURCES (in colaborare cuPaul Eluard )

M Seuphor GRECO (considérations sur sa vie el surquelques-unes de ses oeuvres). Ed. Les Tendances nouvelles.Dr. A. d'Eck LA PLURALITÉ SEXUELLE. Editions LesTendances nouvelles.

XFILME.Le train des sucidés Regia lui Edmond-T. Gréville Film maimutt literar decil cinematografic. Metrajul compfeaza numai pentru

nepustori : acest film cauta sg evadeze din scenariile ridicole.Un soir de rafle.Tabù Ultima realizare a lui Murnau.Big House.Le Million Realizare de René Clair.Le bateau it moteur Diesel Piatiletka Realizare de Pudowkine.Adevarata Africa.Nord Atlantic.Tragedia minei Realizare de Pabst. Ultimele 11.6 sin! docu-mentare.M in regia lui Fritz Lang.Cotoiul dresat cu Bankroll.Al. Capone cu Bankroll.

X9 AUGUST 1931. Un an dela nicartea lui A. Zaremba.

www.dacoromanica.ro

acvai2fumMirART1NE gardait en dépit des anirnaux et des cyclones une

infarissable fraicheur. A la promenade c'etait la transparenc,7! absolue.ANTOLOGIE.Scriind acum alive limp despre reportajul pur"notild corn-

plect schingiuild si alteratei de greselile de tipar, de pildö: repor-terul imagineazaimaginea in cuvint, In loc de reporterul Tranagazi-

neazi imaginea in cuvint (spre deosebire de poet care inventeazaimaginea cu ajutorul cuvintelor) André Far pornenea de ceiutareaIn viala colidianei a acelor japte de esenla truvaiurilor cinernato-grafice apilrute prin jocul hazardului si concentrind in ele simbolulunei situalii care se desfdsura de cilva limp.

0 altcY manifestare a spiritului modern e gustul pentru eta-tuirea unor in care toll membrii componenfi fiinle si lu-cruridesi alaluind un tot bine inchegat sei fie totusi unul folei deallul In cea mai desdvirsild Upset de corelalie, dar nu in dezordinesi aspect de lucruri harababura eifi aici e geniu si platra de in-cercare a procedeuluio impresie stranie sä se detaseze in perma-nenlö, spectatorul sd fie turburaf si Ord voia lui sei se gindeasceila intervenlia unor forle misterioase cari au bulversat natura.

Cdutarea acesfor truvaiuri inverse veto- cinematograficese datoreaza suprarealistilar si in primul rind lui Max Ernst ale

cdrui colege au gout inconjurul plane/0 ca ernolie si procedeu delucru. E uorba de o ulmiloare improspótare a lurnii, obiectele cd-peilind subit o valoare :mud prin fapful cd stau acolo uncle nu artrebui sei stele, unde din loaie punctele de vedere logice pe cadle posedeim slit deconcertate do a le vedea.

In lumina acestei scurte precizeiri se U2 inlelege tror rosfulacestui coridor numitantologie. Aceleas reportaje cari in marele co-lic/lane prin umformitate de stil fi conlinut ajung cea mai facildmonetei a stirilor, alloite acum pe o coloand de poeme din Unu vorcöpefla dintr'o datá un curs nou, tar faptele relatate vor apare dez-ghiogate de gazeteiresc sit trece In ochi masive, crude tari.

Abla am-a reportalele acestea vor incepe sä trdíascel.

DOMNULE 1. 0 Tarbescu Futurism, nu. Organic asa cevan'a existaf niciodata in Rominia. S'a incercat poate importarea, curuimporfate au fosl loafe curentele in literatura romineasca, afara deunul. Numai Tristan Tzara a dus ceva de aici spre occident. lath'dar granata dadaismului conceputa in Rominia pentru a explode subpavilionul larg al Elvefiei, la Zürich.

Miscarea dela Unu nu este literatura, nici curent nici scoalaliterara : ca si suprarealismul, reprezinta o stare de spirit. 0 lacrimape un obraz de culoarea aierului, o umbra care logodeste formasufletului prin care rataceste, o capsa inel pe degetul nelini$tii.

Nous ne sommes jamaisAi scris in cele trei pagini cuvinte peste cari ochiul meu a

revenif, ca o bagbelii imponderabilà pentru descoperiful stratuluisubleran de apa, cu senzafia unui germene de injelegere comunacind a citit era alit de intuneric incit un strop de lumina s'ar filopit ca o margea clari in cralerul unui vulcan".

Am o senzafie precisa ca fiecare clipa e mai bogata decitboate tezaurele si totusi i deaceia perfect inutila. lar din zborul deflulure al gindului fie $i liparil in firai nelimitat ramin imaterialespiralele.

Fou comme je suisle ne suis pas 4 toule exirémiléj'arrache les arbasies qui retieaneal le suicide au bord desprélpices. sa5a para.

P. S Doar un hohot de ris poate umple abisul dintre celescrise de d-la sau cuvintul de magie alb6 VRItjk depe copertarevislei $i celelalte colaborki (cu unele race*: D-nul 1. N. Copoiu)contra ciirora Iti recomand scuipatul browningutui sau scuipatul pur.

XRIE4 mais pleurez en meme temps. Si sous ne pouvez pas

pleurer par les yeux, pleurez par la bouche. Est-ce encore impossible,urinez ; mais j'avertis qu'un liquide quetconque est ici nécessairepour atténuer la secheresse que powle dans ses flaucs, le rire au,hails fendus en arrière.

rené charPE1NDREC'est plus que voirPeindreC'est concevoir.DEACUM, in fiecat-o dirninaaja, din bate mari 1 orase aviatori

indriisneji se vor ridica in aier $i pornind spre est cu citeva mii deKilometri pe ora, Ii vor ajuta soarelui sa rasara.

CALATOREAM prin Sahara. Prietena mea nu putea injelege dece dela un limp o sand tot mai de3 De fan!, ii furam cu limba salivadin gura.

ORESALA capitala a arfei clasice e sanatatea. Daca nenuma-ratele junone ar fi suferit de turburari gastrice si Madonele de pietrela rinichi, anumite sculpfuri si tablouri ar mai fi $i astazi suportabile.

V1SUL este o a doua viaja. N'am putut deschide fära frerna-tere aceste porji de ivoriu sau de coin cari ne separa de lumeainvizibila. Primele clipe ale somnului sint imagined morfii ; o amor-jire nebuloasa cuprinde gindul noslru, $i nu putem determina clipaexacta cind eul sub o and forma, continua opera existenfei. E osubterana \raga care se lumineaza pujin cite pujin, si unde se des-prind de umbra $i de noapte figurile pale gray imobile carilocuiesc in marginea stelelor. Apoi labloul se formeaza, o claritatenoua lumineaza $i face sa joace aceste aparijii bizare ; lumea Spiri-telor se deschide pentru noi. gérard de rkervel

UN 1ES AN CARE A COM1S 0 CRIMA IN V1S SE PREDA AU-TORIT'ATILOR.

Un caz interesant s'a petrecut in apropierea oraselului nostril-dimineafa s'a prezentat la legiunea de jandarmi un fiinar anume

Spiridon Pricop in virsta de 20 ani, funcjionar la administrajia mo-$iei Costiuleni-la$i.

Acesta a declarat cà in urma cu citva limp ucis iubita,dar n'a avut curajul sa destainuiasca fapta.

Tinärul a fost menfinut la legiune i s'a ordonat o ancheta laCostuleni. Dar cele relatate nu par a corespunde adevarului, cerce-ladle n'au slabilit crima.

Crezindu-se ca tinarul Spiridon e poate dement sau cà aravea intenfia sa induca in eroare auforitajile, a fost supus unui noninterogatoriu.

El susjine ca a comis o crima dar in vis.totusi s'a prezentat jandarmilor pentru a-$i isp4i pedeapsa.

Spiridon, de cînd a avut acel vis s'a sugestional ca a comis crima.Bietul functionar a fost linistit $i trimis acasa.

(OPINIA. XXVII Nr. 7313 din 17 Septembrie 1931.)

UN PERCEPTOR SECHESTREAZÄ COP1LUL UNU1 CONTR1BUAB1LChisindu, 8. Din comuna Patrulea judeful nostru, ni se

comunica un fapt senzalional. Perceplorul comunei ducîndu-se lacasa lui Ion Sàvilà i negasind nid un fel de avere care sà poritàfi sechestrat6 pentru plate impozitelor, a ridicat pur si simplu uncopil al acestuia, In etale de 10 luni.

Perceplorul a Wet sugaciul $11-a pxedat unei femei din sal, curecomandalia c6" sub nici un motiv nu poate da copilul familieiSàvilà fàrà ordinul lui.

(DIMINEATA Septembrie 1931)

ADRESE : Savi Panii General Angelescu, /63. Bucure$ti (11)Studio Maxy CaleaVicloriei, '17. Bucure$ti (I)

apare in prima duminica a fieci-inintil reiiteltunNi sguibracnotnrdeuspcoernesaabuiinfuieicacroe-

semnatar de articol X lei 5,,comte de lautréamorkt (Isidore Ducasse)studio grafic Steaua Artm." b-dul Maria,-2

www.dacoromanica.ro