Upload
el3na92
View
245
Download
7
Embed Size (px)
DESCRIPTION
aritmii
Citation preview
TULBURARILE DE RITM
DEFINIȚIE • Tulburările de ritm sunt anomalii ale
emiterii si ale conducerii stimulului electric iniţiator al activităţii cardiace
• In analiza unei tulburari de ritm este necesara: – Identificarea locului de origine al impulsului
electric (atrii, jonctiune, ventriculi) – Frecventa (normala, accelerata sau incetinita) – Regularitatea (ritm regulat sau neregulat) – Debutul (fenomen de scapare sau un ritm activ)
RITMUL SINUSAL NORMAL - CRITERII
• P de origine sinusala ( ax electric intre 0 si +90, +DII si – in aVR, in V1-V2 poate fi bifazic si in V3-V6 este de obicei +),
• unda P de morfologie constantă in aceeasi derivatie • PR constant (0,12-0,20sec). Variatiile peste sau sub
sunt legate de anomalii ale conducerii AV • Frecventa: 60-100/min • PP sau RR sunt constante sau prezinta variatii
minime. – Diferente > 0,16 ale PP indica o aritmie sinusala
MECANISMELE TULBURĂRILOR DE RITM ŞI DE CONDUCERE
I. Automatismul normal (exagerat sau deprimat) II. Apariţia automatismului patologic III. Postpotenţiale declanşate-precoce/tardive (triggered activity) IV. Reintrarea (cel mai frecvent) V. Parasistolia
AUTOMATISM ANORMAL • Depolarizare mai rapida decat a nSA a
altor celule miocardice care preiau functia de pacemaker.
• Factori care cresc automatismul: – ↑ CO2, ↓ O2, ↑ H+, ↑ gradul de intindere a
celulelor miocardice, – hypoK+ si hypoCa++.
Exemple: tahicardii ectopice atriale la pacientii
cu BPOC sau aritmii ventriculare la pacientii cu IMA
AUTOMATISMUL PATOLOGIC • Reprezinta automatismul aparut in centrii
miocardici diferiti (noi, patologici) de cei ai automatismului normal.
• Initierea acestui automatism este rezultatul: – Leziunii la nivelul testutului de conducere, – Heterogenitatii electrice a celulelor miocardice, (de ex
curentul de leziune) – Instabilitatii electrice a celulelor miocardice, (in special
in faza 4 a potentialului de actiune, cea a reveniriii la potentialul de repaos) cu aparitia de oscilatii de mica amplitudine a potentialului de repaus sau a celui din faza de repolarizare.
POST POTENTIALE • Aritmia este datorata bataii
precedente declasarii ei. • Post-potentialele tardive apar in faza
de repaus a ultimei batai. De cele mai multe ori se asociaza cu un Ca++ crescut (intoxicatiei digitalica sau stimulare CA excesiva)
• Post potentialele precoce apar in
faza de platou a repolarizarii ultimei batai. Apar mai frecvent cand durata PA e mai lunga (ex. xilina). Pot declansa torsade ale varfului (ex. Quinidina)
Conducere rapida Recuperare lenta
Conducere lenta Recuperare rapida
Impuls electric
Tesut cardiac de conducere
• 2 cai distincte cu punct comun de plecare si punct comun de finalizare (formeaza o bucla).
• Un bloc unidirectional la nivelul uneia din cele 2 cai • Conducerea lenta in calea blocata
MECANISMUL DE REINTRARE
Conducere rapida Recuperare lenta
Conducere lenta Recuperare rapida
Impuls electric prematur
Tesut cardiac de conducere
1. Aritmia este declansata de o bataie prematura
2. Calea de conducere rapida este blocata datorita perioadei ei refractare lungi; depolarizarea se deplaseaza doar pe calea lenta de conducere
Tesut in faza de repolarizare (perioada refractara lunga)
MECANISMUL DE REINTRARE – ETAPE
3. Unda de depolarizare a bataii premature ajunge la nivelul capatului distal al caii de conducere rapida, care acum nu mai este in perioada refractara si se deplaseaza retrograd pe calea rapida
Conducere rapida Recuperare lenta
Conducere lenta Recuperare rapida
Tesut cardiac de conducere
MECANISMUL DE REINTRARE - ETAPE
4. Ajungand la varful caii rapide, unda de depolarizare gaseste calea lenta cu perioada refractara incheiata si de aceea “re-intra” pe calea lenta si determina o miscare circulara a undei de depolarizare (circuitul de re-intrare)
Conducere rapida Recuperare lenta
Conducere lenta Recuperare rapida
Cardiac Conduction Tissue
MECANISMUL DE REINTRARE - ETAPE
Atrial Reentry • atrial tachycardia • atrial fibrillation • atrial flutter
Atrio-Ventricular Reentry • WPW • SVT
Ventricular Re-entry • ventricular tachycardia
AV Nodal Reentry • SVT
CIRCUITE DE REINTRARE
SA Node
PARASISTOLIA • Presupune functionarea la un interval fix a
unui pacemaker diferit de cel al ritmului dominant.
• Depolarizarea acestui focar nu este influentata de ritmul de baza: un bloc complet, constant sau intermitent izoleaza acest focar de evenimentele electrice din jur.
• Din cand in cand acest bloc dispare si focarul poate depolariza intreg miocardul excitabil.
DESCRIPTORI
DESCRIPTORI AI FORMARII IMPULSULUI • Locul de origine: evidentiat prin:
– legatura cu unda P – morfologie QRS):
• Frecventa Ritmului cardiac: • Regularitatea: • Debutul DESCRIPTORI AI CONDUCERII IMPULSURILOR: • Anterograd (dinspre proximal (atrii) spre distal
(ventriculi) • Retrograd – dinspre ventriculi spre atrii
DESCRIPTORI AI FORMARII IMPULSULUI
LOCUL DE ORIGINE 1. nSA: tahicardie sinusala – la
ritmuri accelerate P poate fi inclus in T precedent)
2. Atriale: EsA, ritm ectopic atrial
3. Jonctiune: PCJ si ritmuri jonctionale
4. Ventriculi: PVC
CLASIFICAREA ARITMIEI 1. Tulburari de ritm atriale
2. Tulburari de ritm joncționale 3. Tulburari de ritm ventriculare
DESCRIPTORI AI FORMARII IMPULSULUI
FRECVENTA RITMULUI CARDIAC 1. Accelerate: mai rapide
decat ritmul asteptat al pacemakerului respectiv, ex: un ritm de 60-80/min poate fi un ritm jonctional accelerat
2. Mai rare decat cel asteptat (ex bradicarida sinusala)
3. Normale: ex: ritmul de scapare jonctional: 45 batai/min
CLASIFICAREA ARITMIEI 1. Tahicardie 2. Bradicardie 3. Ritmuri de scapare
DESCRIPTORI AI FORMARII IMPULSULUI
REGULARITATEA • Ritm regulat: TPSV • Iregularitate regulata: ex:
bigeminism ventricular • Iregularitate neregulata:
fibrilatia atriala • Neregulat: Tahicardia
atriala/ventriculara multifocala
DEBUT • Activ: EsA, EsV • Pasiv: ritmuri de scapare
ARITMIILE ATRIALE
Reprezinta tulburările ritmului cardiac în care mecanismul responsabil de geneza aritmiei:
– este situat la nivelul atriilor, in nodul sinusal sau in afara acestuia, ca focar ectopic
sau – include atriile intr-un circuit de reintrare.
ARITMII ATRIALE - CLASIFICARE 1. ARITMIILE SINUSALE (TAHICARDIA SINUSALA,
BRADICARDIA SINUSALA, ARITMIA SINUSALA, PAUZA SINUSALA SI BLOCUL SINO-ATRIAL, BOALA SINUSULUI)
2. EXTRASISTOLELE ATRIALE 3. TAHICARDIILE ATRIALE 4. FLUTTERUL SI FIBRILATIA ATRIALA 5. ARITMIA HAOTICA ATRIALA 6. ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL
PACEMAKER-ULUI DOMINANT (Ritmul sinusului coronar, Ritmul AS , Stimulatorul migrant)
7. TULBURARI DE RITM DATORATE ALTERARII CONDUCERII INTRAATRIALA- Disociatia atriala
8. TULBURARI DE RITM PRIN SUPRIMAREA ACTIVITATII AUTOMATE SI DE CONDUCERE A ATRIILOR- Paralizia atriala
TAHICARDIA SINUSALA BRADICARDIA SINUSALA ARITMIA RESPIRATORIE PAUZA SINUSALA BLOCUL SINO-ATRIAL BOALA SINUSULUI
ARITMII SINUSALE
TAHICARDIA SINUSALA Ritm Sinusal cu frecventa > 100 -150/min P de aspect normal, PR normal, QRS normal Cauze:
– extracardiace: hipovolemie, hipotensiunea, hipertiroidismul, emotii – cardiace: cardita reumatica, IC
§ Simptome: palpitatii, discomfort, anxietate
BRADICARDIA SINUSALA
RS cu frecventa < 60 b/min (pana la Mx 35 b/min) P de aspect normal, PR normal, QRS normal • Durata: variabila • Se poate asocia cu aritmia sinusala
BRADICARDIA SINUSALA
Dg dif: BAV partial/total, ritmurile jonctionale pasive, BSA si FiA cu ritm lent
§ Nu implica obligatoriu existenta unei anomalii sau scaderea performantei cardiace. Poate fi expresia unor reflexe vagale (diferite surse de impulsuri aferente inducand vagotonia)
§ La varstnici, daca este permanenta, este de obicei expresia unei disfunctii sinusalede cauza organica ( ischemie cronica, leziuni degenerative ale sistemului excitoconductor sau ischemie acuta ca in faza initiala a infarctului miocardic posterior)
§ Bradicardia simptomatica: astenie marcata, lipotimii sau sincope, accentuarea IC – Tratamentul devine necesar
ARITMIA SINUSALA • RS cu variatiuni ale ciclului PP > 0, 16 sec (ritm neregulat) • Frecventa : N/ tahi/ bradicardie • P de aspect normal, PR normal, QRS normal Aritmia sinusala respiratorie este in legatura cu variatiile tonusului vagal legate de ciclul respirator:
– Expiratie - tonusul este crescut si ritmul cardiac scade / – Inspir - tonusul este scazut si ritmul creste)
ARITMIE SINUSALA
§ La copii si tineri nu are semnificatie patologica (Apneea- test diagnostic)
§ Frecventa la varstnici e mai rara Aritmia sinusala neasociata ciclului respirator este mai rara, poate surveni in cardiopatii organice si a fost descrisa in perioada initiala a infarctului posterior
PAUZA SINUSALA • Apare ca o insuficienta de formare a impulsului sinusal • Ritm neregulat, pe ECG se vad pauze fără activitate atriala • Clinic : ameteli/ fenomene sincopale • Pot fi consecinta unei hiperreflectivitati sino-carotidiene, boli
coronariene cu interesarea arterei nodului sinusal (ACD), miocardite, supradozaj digitalic
• Poate apare pe un cord indemn dar la persoanele varstnice traduce depresiune sinusala prin leziuni organice
• In blocul SA impulsul se formeaza dar nu se poate propaga datorita unui bloc de iesire.
• Deosebirea intre blocul SA si pauza sinusala: durata pauzei in blocul SA este un multiplu exact al ciclului sinusal
• Test dg pentru diferentierea unei inhibitii functionale, tranzitorii de o suferinta cu caracter durabil: atropina 1 mg iv cu cresterea ritmului la 90/min
BLOCUL SINO-ATRIAL
BOALA SINUSULUI • Grup de aritmii complexe asociate cu depresiunea
activitatii nodului sinusal • Există alternante între ritmurile bradicardice
asociate cu bloc SA/ pauze sinusale alternând cu tahiaritmii atriale cu fenomene sincopale, fenomene tromboembolice, deficit de irigare cerebrală
§ Dg pozitiv se face numai prin monitorizare (Holter) § Etiologie: boala coronariană asociată cu interesarea
aa nutritive ale sistemului excitoconductor si modificari degenerative
EXTRASISTOLE ATRIALE EXTRASISTOLE JONCTIONALE
EXTRASISTOLE SUPRAVENTRICULARE
EXTRASISTOLELE ATRIALE
• Reprezinta cea mai frecventă tulburare de ritm ECG: depolarizări precoce (batai premature) care întrerup secvența regulată a RS sau a altui ritm de baza, de origine atriala • Origine atriala: mono- sau pluri-focala • Conducere:
– Neconduse (blocate) – Conduse cu aberatii de conducere (daca intalnesc un ram al
fasciculului Hiss blocat; in general au aspect de BRD deoarece ramura dr are o perioada refractara mai lunga decat a ramurii stg)
– Conduse normal Aspectul variaza in functie de:
intervalul intre ES si unda P anterioara si lungimea ciclului cardiac anterior
MECANISME DE PRODUCERE
1. Reintrare – în extrasistolii sistematizate (bigeminism) - caracterizat printr-un interval de cuplaj fix: distanta dintre sistola precedenta si extrasistola este fixa
2. Focare ectopice prin automatism aberant 3. Parasistolia - presupune existenta unui focar
ectopic protejat de un bloc de intrare si de iesire. Sunt diferite ca mecanism de bataile de scapare care sunt datorate inhibitiei pacemaker-ului dominant. • Deosebirea ECG consta in aceea ca extrasistolele
survin precoce, distanta intre depolarizarea ritmului de baza si extrasistola fiind mai mica decat ciclul acestui ritm
• Extrasistolele pot lua nastere oriunde in atriu (inafara nodului sinusal) • Impulsul ectopic activeaza atriile pe cai diferite de cele urmate de
impulsul sinusal: unda P va fi diferita de P sinusal. • Activarea ventricului se face pe cale supraventriculara, complexul
QRS va avea aceeasi morfologie cu a complexului QRS sinusal. • Pauza post extrasistolica:
– Incompleta: EsSV intra in nSa si ii re-seteaza timing-ul de depolarizare, determinand aparitia unui P urmator mai precoce. Intervalul PP este < 2 intervale PP
– Completa (d.o in EsV) pentru ca nSA se descarca cu acelasi ritm, chiar daca una nu e condusa ( e inclusa in T).
Simptomatologia nu este data de EsSV propriu zisa ci de bataia relativ puternica care urmeaza dupa pauza post Es. In timpul pauzei, inima are un timp de umplere mai mare, facand urmatoarea bataie mai puternica. EsSV se pot asocia cu alte aritmii.
• Extrasistolele atriale pot fi diagnosticate dupa configuratia undei P care depinde de sediul focarului ectopic
• Unda P ectopica poate fi inversata cand datorita unui sediu de activare in portiunea inferioara a a atriului ea este condusa retrograd
§ Extrasistolele atriale se pot declansa mai precoce sau mai tardiv § perioada refractara a atriului este mai scurta decat
a nodulului AV sau a sistemului Hiss Purkinje
§ ca atare unele extrasistole atriale precoce care cad la 150-200 msec de la debutul P-ului sinusal pot fi blocate aparand pe ECG ca o unda P izolata, urmata de un complex sinusal
SAU § poate cadea in perioada refractara a nAV
(va fi condusa la ventricul cu un interval PR alungit) sau a Sistemului Hiss Purkinje (complexul QRS ar putea fi largit traducand o aberanta ventriculara). § Necesita diferentierea cu EsV.
ES jonctionale
• Similare cu cele atriale, dar mai putin frecvente • Focarul jonctional poate capta stimuli anterograd
(din ventriculi) sau retrograd (din atrii). Daca exista o captura retrograda, unda P poate fi inainte (cu un PR scurt), in interiorul sau dupa QRS.
EXTRASISTOLELE SUPRAVENTRICULARE (EsSV) - Diagnostic diferential ECG
ATRIALE
• P’ de morfologie ≠ de P ritmului sinusal
• P’R ≥ 0,12” • pauză decalantă • QRS suplu
JONCŢIONALE
• P’: – lipseşte se suprapune pe
QRS (nodal mediu) sau
– e negativ şi precede QRS, PR< 0,12 (nodal superior)
sau – e după QRS , P este
negativă, RP’<0,20 sec (nodal inferior)
• QRS suplu
DIFERENTA INTRE EsA si EsJ
DIFERENTA EsJ – SCAPARE JONCTIONALA
EsJ este o bataie precoce care se suprapune peste ritmul de baza. Ritmul de scapare jonctional apare tardiv si modifica ritmul de baza, prelund functia de pacemaker.
EXTRASISTOLĂ SUPRAVENTRICLARĂ
Extrasistolă supraventriclară
TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) FIBRILATIA ATRIALA (FI.A) FLUTTER ATRIAL (FL.A)
TAHIARITMIILE SUPRAVENTRICULARE
TPSV (Tahicardia paroxistica supraventriculară)
• Cuprinde un grup de aritmii al caror sediu se afla in atriu (inafara nSA) si care au un debut si sfarsit brusc
• Ritmul ectopic acccelerat activeaza atriile, inclusiv nSA • nSA care isi pierde tranzitor functia de pacemaker dominant
TPSV CARACTERISTICI
Tahicardie (ritm absolut regulat), frecventa atriala 130-280/min, medie de 200/min.
Conducerea AV este de obicei 1:1 atunci cand frecventa atriala este pana la 170-180, dar poate fi si 2:1.
Incepe si se termina brusc. Poate fi precedata de o EsSV. QRS au morfologie normal – daca largit au existat
defecte de conducere anterioare si se face dg cu tahicardia ventriculara sau cu sdr. de preexcitatie.
Relatiile dintre P si QRS sunt constant. In traseele de baza se vad extrasistole atriale cu P cu
configuratie identical cu P din cursul accesului (sugereaza un focar ectopic)
UNDA P in TPSV • De cele mai multe ori precede QRS • Pot exista unde P retrograde cel mai bine
vizibile in V1, dar si in DII sau DIII. – In V1 sunt numite pseudo-R', o mica deflexiune
a complex QRS care reprezinta unda P suprapusa.
– Mai frecvent undele P sunt incluse in QRS si nu pot fi bine identificate.
• Ca in majoritatea aritmiilor supraventriculare, QRS este ingust.
A - activare simultana a atriilor si ventriculilor B – mimeaza o tahicardie ventriculara C - unde P retrograde D - configuratie psuedo R´in V1 datorita unui P transmis retrograd
ETIOLOGIE: – persoane cu cord indemn – leziuni organice variate – Medicamente, inclusiv stimularea adrenergica – dezechilibre HEL – starea psihoemotionala, consum excesiv de cafea,
alcool Obs. In tahiaritmiile din sindromul de preexcitatie si cele asociate cu aberanta ventriculara (QRS largi) aspectul sugereaza o tahicardie ventriculara (deosebirea se face prin studii electrofiziologice)
TPSV – cauze particulare • Tahicardia atriala prin supradozaj digitalic/
tahicardie atriala cu bloc: – Frecventa atriala 130-250, usor neregulata,
conducerea AV se face cu un bloc partial sau sistematizat 2:1.
– Efortul fizic si atropina pot ameliora conducerea la 1:1
• Tahicardia atriala repetitive: scurte accese despartite de 1-2 batai sinusale. – Apar la tineri si dispar cu varsta
MECANISMUL TPSV 1. Focar ectopic situat în atriu sau în zona joncțională
2. Circuit de reintrare interesand atriul și zona AV sau nSA
Masajul carotidian ajuta la dg si la oprirea episodului de TPSV. Baroreceptorii carotidieni sunt sensibili la cresterea presiunii dar pot fi indusi in eroare de presiunea externa aplicata la nivelul lor. In mod normal cand presiunea arteriala creste, acesti baroreceptori induc un raspuns reflex transmis la cord prin n. vag, care descreste frecventa la care se activeaza nSa. si scad semnificativ transmiterea prin nAV. O alta metoda de crestere a presiunii arteriale este manevra Valsalva. In TPSV, masajul carotidian determina: • Intreruperea circuitului de reintrare si oprirea episodului de TPSV • Incetinirea ritmului TPSV cu identificarea mai usoara a localizarii
focaruli ectopic (morfologiei undei P).
TPSV Forma cea mai comună este cea paroxistică ( debut/sfarsit brusc) Frecvente > 200/ min sunt insotite de fenomene de insuficienta circulatorie. De obicei ritmul este in jur de 180/min, extrem de regulat
TPSV
Efectul masajului carotidian asupra TPSV
FLUTTERUL SI FIBRILATIA ATRIALA
Aritmii strâns înrudite, se pot transforma una într-alta. – Flutter se transforma in fibrilatie cu digitala; – Fibrilatia se transforma in Flutter cu chinidina
Flutterul este de 10-20 ori mai rar ca FiA la bolnavii cardiovasculari FLUTTERUL - succesiune rapida si regulata de depolarizari atriale cu frecventa in jur de 300/min. Caracteristica este prezenta undelor F
FIBRILAȚIA – succesiune neuniforma si neregulata, dezorganizata cu frecvență 311-578/min, medie (600) Caracteristica este prezenta undelor f
MECANISM DE PRODUCERE
• Teoria miscarii circulare - sustine existenta unei unde de excitatie in jurul varsarii venelor cave care stimuleaza atriile: – In flutter: unda de excitatie are o frecventa de
300 b/min – In FiA da nastere unor unde f activand
dezorganizat atriile si constituind focare secundare de reintrare (circuitul de reintrare nu mai urmeaza o cale constanta ceea ce explica frecventa mai mare si neregularitatea undelor atriale)
• Existenta unui focar ectopic cu descarcare rapida ( 300/min pentru flutter si 350-600 pentru FiA)
FLUTTER ATRIAL • Activitate atriala regulata 300/min (250-350/min) • Conducere AV cu grade variabile de bloc, regulat sau neregulat
(cel mai frecvent cu bloc 2:1) • Poate fi: Paroxistic/ stabil (> 2 sapt)/ cronic (> 1 an)
FLUTTER ATRIAL - CAUZE
• Apare de obicei la > 40 ani, • cardiopatii cronice moderate/severe, stenoza mitrală, miocardoscleroza, IMA • hipertiroidismul, • embolia pulmonara • stressul psihoemotional, • traumatisme, • narcoza, alcoolism • acidoza, • medicamente (chinidina, digitala…),
ASPECT ECG al FLUTTER ATRIAL • aspect tipic al activitatii atriale de “dinți de
fierăstrău” depolarizarea atriala are loc la un ritm atat de rapid ca nu se observa unde P discrete separate de linie izoelectrica. Linia izoelectrica urca si coboara continuu, producand undele F. – Imagine directă în DII, D III, V1 si V2
• Activare atrială rapidă este urmată de activare ventriculară dar de un blocaj fiziologic al impulsului la nivelul joncţiunii (2:1(150/’), 3:1(100/’), 4:1(75/’)) pentru ca nAV nu se poate repolariza atat de rapid pentru a transmite toate undele F.
• ritm regulat, de regulă paroxistică, trece în FiA >1 săptămână
EFECTUL MASAJULUI CAROTIDIAN
Manevrele vagale permit dg flutterului prin cresterea brusca a blocajului AV
FLUTTERUL ATRIAL
INTERPRETATI ECG
FIBRILAŢIA ATRIALĂ • dezorganizarea totală a activităţii electrice atriale,
frecvenţă atrială 350-600/’, intensitate variabilă • frecvenţa atrială ridicată nu permite contracţia atrială
→activitate mecanică atrială abolită • Frecventa ventriculara poate fi:
– Rapida > 100 b/min – Moderata- 60-100b/min – Lenta < 60/min – Un raspuns regulat indica un BAV grad III
FIBRILAŢIA ATRIALĂ - etiologie
– Fia paroxistică • intoxicaţii, alcool, cafea, stress • hipoxie • creşterea presiunii în atrii • chirurgia cardiacă, coronariană, cateterism
– Fia cronică • valvulopatii, cardiomiopatii, pericardite, miocardite, DSA, BNS,
WPW, cardiotireoză, ischemie, insuficienţă cardiacă, idiopatică
FIBRILATIE ATRIALĂ
MECANISM • iniţiere - Extrasistola • susţinere – microreintrare, (multiple
circuite de reintrare simultane) • nAV permite trecerea neregulata a
impulsului spre ventriculi
– Disparitia undei P – Linia izoelectrica neregulata – Frecventa atriala: 350-600/min – Frecventa ventriculara:
120-180/min
CONSECINŢE – dispariţia contribuţiei
contracţiei atriale la sistola ventriculară (scade DC)
– IC hipodiastolică la FC>150/’
– formarea de trombi în atrii →embolii după conversia la RS
– absenţa undelor P – Undele P sunt înlocuite cu unde f cu frecvenţă 350-600/’,
inegale, neregulate, morfologie şi amplitudine diferite (inechidistanţă, inechipotenţialitate), bine vizibile în DII sau V1
– absenţa liniei izoelectrice – QRS care survin total neregulat suplu/lărgit (WPW, BR,
aberanţă ventriculară)
FIBRILAŢIA ATRIALĂ - ECG
MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU Fi.A
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL (clinic şi ECG)
• tachicardie atrială haotică • flutter atrial cu transmitere variabilă • EV, ESV+RS • FiA joasă cu BAV+ extrasistole/scăpare
SV/V • FiA cu QRS largi cu: TV, flutter atrial+BR/
aberanţă/WPW, flutter ventricular
ARITMIA HAOTICĂ ATRIALĂ RITMUL SINUSUSLUI CORONAR RITMUL ATRIULUI STÂNG STIMULATORUL MIGRANT
ALTE ARITMII SUPRAVENTRICULARE
ARITMIA HAOTICA ATRIALA (TAHICARDIA ATRIALA MULTIFOCALA)
• Este o tahiaritmie cu frecventa de 100-200 batai/min • Daca frecventa < 100 batai/min se numeste si
pacemaker migrator (wandering atrial pacemaker).
Incidenta: Cel mai frecvent apare la pacienti cu BPOC • La pacientii varstnici cu stare altertata, clinic se
confunda cu fibrilatia atriala ECG: • P morfologie variabila ( cel putin 3 tipuri) • Absenta pacemaker atrial dominant • PP, PR, RR variabile • Interval izoelectrice intre undele P • Tahicardie atriala multifocala care poate evolua spre Fia
TAHICARDIA ATRIALA MULTIFOCALA
Ritm neregulat Unde P identificabile, dar de aspect diferit deoarece au originea in diferite zone ale atriilor – minimum 3 aspecte diferite d eunde P in aceeasi derivatie Intervalul PR variabil
ARITMIA HAOTICA ATRIALA • Mecanism: centri ectopici atriali multipli
sau care isi schimba sediul in prezenta unei depresiuni a nodului sinusal “wandering pacemaker”
• Evolutia este severa mai ales din cauza starii precare a pacientilor la care apare (se asociaza frecvent cu suferinta bronhopulmonara si infectii respiratorii acute)
• Rezistenta la antiaritmice, xilina are efect tranzitor. Se impune tratament al hipoxiei, antibioterapie, suport
WANDERING PACEMAKER
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT - Ritmul sinusului coronar-
- atriile sunt activate retrograd: P NEGATIVA DII, DIII si aVF si + in aVR
- PR >0,12 sec dar QRS normale.
• Dg diferential cu ritm nodal superior in care undele P negative preced complexul QRS cu un interval < 0,12 sec
• Nu necesita tratament si se converteste spontan la ritm sinusal
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT - Ritmul AS
– unda P negativă in DI (caracteristic)- daca se exclude dextrocardia sau inversarea electrozilor) DII si aVF si pozitiva in aVR.
- există si P izo sau bifazic in DI cand focarul se afla in extremitatea dreapta a AS
• Unda P + V1 ( in dom), V2 si V3 si negative in V4- V6 ( P negative in V6 este patognomonica)
• PR si QRS in limite normale • Frecvente in limita RS, labil, se converteste
spontan, nu necesita tratament
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT Stimulatorul migrant-
• modificari de morfologie ale undei P sugerand o migrare a pacemaker-ului dominant la nivelul sinusului atriilor sau zona AV.
• P se modifica ca amplitudine, forma, directie
• modificarile PR sunt mai accentuate cu respiratia.
Dg dif cu modificarile respiratorii ale undei P
prin schimbarea axului cand PR ramane constant
SINDROAMUL WPW SINDROMUL LGL
SINDROAMELE DE PRE-EXCITATIE
Sdr de preexcitatie: PR< 0.12” 1. Sdr. WPW (Wolff-Parkinson-White) :
calea accesorie (fascicului "Kent”) conecteaza AD de VD sau AS de VS, determinand activarea precoce a ventriculilor (unda delta) si scurtarea intervalului PR.
2. Sdr. GL (Lown-Ganong-Levine): cale accesorie ocoleste nAV legand AA direct de fasciculul Hiss; rezulta o excitare precoce a VV fara unda δ (activarea VV se petrece normal).
UNDA DELTA
Sdr. WPW (Wolff-Parkinson-White) : O cale accesorie (fasciculul "Kent”) conecteaza AD de VD (ca in diagrama) sau AS de VS permitand o activare precoce dar lenta a ventriculilor (unda delta) si un interval PR scurt.
SINDROMUL WOLF PARKINSON WHITE (WPW) • activarea ventriculară poate avea loc pe cele pe 2 căi
– pe cea normala – si pe cea care ocoleste nAV/Fasc. Hiss
• ECG: – PR scurt (<0,12-0,10sec) – QRS largit in functie de gradul de asinergism – Deformare parte initiala R - activare prematura a ventriculilor pe
cale accesorie unda delta
Sdr. WPW • Întrucât proprietățile refractorii ale celor 2
căi sunt diferite, sindromul de preexcitatie constituie modelul macroreintrării (fenomen ce sta la baza crizelor de tahicardie)
Tipul A de unda delta - QRS (+) in precordialele drepte si stangi
tipul B- unda delta - QRS ( –) in V1
Tip B