Organele centrale ale provincieiConducerea provinciei și apoi, a provinciilor, a evoluat în funcție de organizarea

teritorială. câtă vreme Dacia a fost o provincie unitară, ea era condusă de un guvernator

numit legatus augusti pro consule (legat imperial de ordin senatorial și de grad consular).

Acest guvernator exercita depline puteri pe plan administrativ, judiciar și militar. Avea în

subordine mai multe legiuni (I Adiutix, IV Flavia Felix și XIII Gemina), întrucât la romani

guvernatorii de rang consular aveau dreptul de a conduce mai multe legiuni.

După reformele lui Hadrian, Dacia Superior era condusă de către un legatus augusti

pro praetore, dar de data aceasta, de rang pretorian, adică un fost pretor la Roma. Acest

guvernator exercita și el în Dacia Superior atribuții administrative, judiciare și militare, dar el

avea dreptul de a conduce o singură legiune (XIII Gemina). Dacia Inferior și Dacia

Porolissensis erau conduse de guvernatori de rang inferiori - procuratori prezidiali. Ei

proveneau din rândurile cavalerilor (ordinul ecvestru) și exercitau în provinciile conduse

atribuții administrative, militare și judiciare.

După reformele lui Marc Aureliu guvernatorul Daciei Appulensis dobândește atribuții

de coordonare, fiind denumit legatus augusti pro consule daciarum trium (legatul imperial al

celor trei Dacii). El redobândește rangul consular. Are în subordine două legiuni (V

Macedonica și XIII Gemina) și supraveghează activitatea guvernatorilor din Dacia Malvensis

și Dacia Porolissensis, deoarece Dacia Malvensis era condusă tot de către un procurator

prezidial, pe când Dacia Porolissensis era condusă, începând din anul 168 e.n., de

comandantul Legiunii a V-a Macedonica.

Tot la nivel central se întrunea Consiliul celor trei Dacii (Concilium provinciae

sau Concilium Daciarum trium), format din reprezentanții municipiilor și coloniilor. Acest

consiliu se întrunea o dată pe an și avea rolul de a promova interesele comunităților locale pe

lângă guvernator. Avea inclusiv dreptul de a se plânge împăratului pentru eventualele abuzuri

ale guvernatorului, deși, în realitate, acest consiliu îndeplinea rolul de a promova cultul

imperial, persoana împăratului simbolizând unitatea imperiului, dovadă că acest consiliu era

condus de un sacerdos arae augusti (preot al cultului imperial).