of 61 /61

4.senzorial

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 4.senzorial
Page 2: 4.senzorial

Procesarea senzoriala (denumita uneori si “integrare senzoriala”) se refera la modul in care sistemul nervos primeste informatiile ce vin de la simturi si le transforma in raspunsuri motorii si comportamentale adecvate. (Miller, 2012)

Integrarea senzoriala: Procesul neurologic care organizeaza senzatiile ce vin de la propriul corp si din mediu si face posibila utilizarea efectiva si eficienta a corpului in mediu. Reprezinta prelucrarea informatiilor. (Ayres, 1988)

Page 3: 4.senzorial

Copiii cu tulburari de procesare senzoriala sunt deseori neintelesi si gresit diagnosticati.

Neputinta de a procesa corect informatiile senzoriale va conduce spre comportamente extrem de particulare.

Page 4: 4.senzorial

Pentru a avea succes un elev trebuie sa aiba capacitatea de a indeplini zilnic o multitudine de sarcini:

- ingrijire personala independenta- a avea grija de lucrurile proprii- a face fata unei zile intregi de scoala fara a fi foarte obosit- abilitatea de a organiza si secventiona informatiile- abilitatea de a „citi” indicatiile sociale si de mediu- a obtine performanta si a sta in banca fara a fi excesiv de distras- abilitatea de a inregistra si procesa corect informatiile senzoriale

Page 5: 4.senzorial

copii care evita sau par tematori in activitati ca: jocuri in care se pot murdari, echipamente de joaca, anumite sunete, mirosuri sau gusturi

copii care par neindemanatici sau necoordonati copii care au probleme cu tranzitiile copii care au dificultati cu interactionarea si

relationarea sociala cu cei de aceeasi varsta copii care nu se pot adapta si nu pot gestiona

dificultatile pe care le intampina, de pilda nu pot cere ajutor

copii care au dificultati in mentinerea unui prag de excitabilitate optim pentru activitati - nivelul de energie este prea sus sau prea jos

Page 6: 4.senzorial

Acestea sunt senzatiile care ne ofera informatii despre mediul exterior. Reprezinta raspunsurile fiziologice la actiunea stimulilor exteriori:

Vedere - sistemul vizual Sunet - sistemul auditiv Gust - sistemul gustativ Miros - sistemul olfactiv Atingere - sistemul tactil

Page 7: 4.senzorial

Avem, de asemenea, senzatii care vin din interiorul corpului nostru si ne comunica cum este corpul pozitionat in spatiu si cum se misca.

Simtul pozitionarii corpului si al miscarii - sistemul proprioceptiv

Simtul miscarii in spatiu - sistemul vestibular

Page 8: 4.senzorial
Page 9: 4.senzorial
Page 10: 4.senzorial

Sistemul vestibular primeste impulsuri de la

receptorii localizati in urechea interna privind

pozitia si miscarea capului in relatie cu

gravitatea. Orice schimbare a pozitiei capului

stimuleaza anumiti receptori vestibulari.

Page 11: 4.senzorial

Trebuie sa procesam corect informatia

vestibulara pentru a ne folosi cum trebuie

vederea, pentru a ne pregati postura,

pentru a mentine, balansa, planui actiunile,

miscarea, pentru a ne calma si a ne regla

comportamentul.

Page 12: 4.senzorial

Sistemul vestibular este strans legat de sistemul auditiv. Ambele sisteme reactioneaza la vibratii.

Parintii si terapeutii ocupationali observa frecvent cresterea vocalizarii si expresivitatii atunci cand un copil este prins in anumite activitati de miscare. Bebelusii ganguresc mai mult cand sunt leganati si copiii cu intarzieri lingvistice pot sa rosteasca mai multe cuvinte cand sar, alearga sau cand mormaie. Ayres (1979) a sugerat ca acest lucru se intampla din cauza legaturilor dintre sistemul auditiv si vestibular.

Page 13: 4.senzorial

Sistemele vizual si auditiv au o relatie stransa.

Sistemul vestibular influenteaza dezvoltarea miscarilor ochilor, incluzand urmarirea si fixarea. Impreuna, sistemele vizual si vestibular, ajuta corpul sa pastreze o pozitie verticala.

Page 14: 4.senzorial

Definitia simplificata: simtul care ne spune unde se afla in spatiu partile corpului si ce miscari executa acestea.

Cum recunoastem problemele de simt proprioceptiv - Exemplu

“Miscarile neconstientizate”

Page 15: 4.senzorial

Proprioceptia este constienta inconstienta a pozitiei corpului. Ne informeaza in legatura cu pozitia partilor corpului, relatia dintre ele si relatia lor cu alti oameni si obiecte. Ne spune cata forta este necesara muschilor si ne permite gradarea miscarilor.

Receptorii sistemului proprioceptiv sunt localizati in muschi, tendoane, ligamente si articulatii.

Page 16: 4.senzorial

Anumite tipuri de senzatii proprioceptive pot ajuta la reglarea starilor de atentie ale creierului (Wilbarger,1991;Williams si Shellenberger,1994). Aceste senzatii proprioceptive sunt furnizate de activitati care necesita intinderea muschilor si o munca grea. Aceste activitati includ Wrestling-ul, Tug si War si lovirea sacilor de box.

Senzatiile proprioceptive incarca rar intr-un mod excesiv sistemul nervos, iar unele dintre senzatii pot avea atat abilitatea de a calma, cat si de a alerta, in functie de sistemul nervos al individului (Williams si Shellenberger,1994).

Page 17: 4.senzorial

Sistemul tactil ne furnizeaza simtul tactil. Este primul sistem senzorial care opereaza in uter

(Fisher et al.,1991) si este important ca acest simt sa fie eficient inca de la nastere.

Copiii nenascuti au reflexele necesare supravietuirii, reflexe care pot fi stimulate prin atingere. Simtul atingerii le permite sa se alimenteze, sa inceapa sa creeze o legatura cu parintii si sa fie calmati de paturicile fine atunci cand adorm.

Simtul atingerii este important pentru crestere si dezvoltare, dar si pentru supravietuire. Copiii prematuri care sunt masati regulat sunt mai alerti, activi si calmi, castiga mai bine in greutate si isi orienteaza raspunsurile mai bine ( Ackerman,1991).

Page 18: 4.senzorial

Sistemul tactil primeste informatii tactile de la celulele receptoare din piele. Acesti receptori se gasesc pe tot corpul, furnizand informatii despre atingerile usoare, presiune, vibratii, temperatura si durere.

Fiecare activitate a vietii de zi cu zi (imbracatul, perierea dintilor si parului, mancatul, spalarea, treburile casnice, munca de la scoala si activitatile de la serviciu) depinde de sistemul tactil.

Page 19: 4.senzorial

Are doua componente:

Sistemul protector : este primitiv ne anunta cand suntem in contact cu ceva care poate fi periculos si impulsioneaza corpurile noastre sa reactioneze in fata unui rau posibil

Sistemul distinctiv: iti permite sa simti caracteristica obiectului pe care il atingi. Abilitatea de a simti atingerea fina a unui parinte, suprafata pufoasa a unei piersici sau suprafata proeminentelor unei capsuni si clapele pianului sub degetele tale depind toate de sistemul distinctiv.

Page 20: 4.senzorial

Presiunea profunda elibereaza dopamina (indeparteaza cortizolul, stresul) (Harper, 2011)

Cum recunoastem problemele de simt tactil - Exemplu

Page 21: 4.senzorial

Abilitati academiceAtentiePerceptia auditivaEchilibruCoordonare bilateralaConstientizarea corpuluiPozitionarea corpuluiStabilitatea emotionalaCoordonare ochi - piciorCoordonare ochi - manaMotricitate finaFlexibilitateForta, gradarea miscarilorSiguranta in campul gravitationalMotricitatea grosiera

LateralitateRelationare sanatoasaKinestezieTonusul muscularStabiliatatea posturalaPraxia, inclusiv planificarea motorieAuto-calmareaStima de sineAuto-protejareaAuto-reglareaAbilitatile socialeAbilitatile de vorbire si limbajPerceptia tactilaVizualizarePerceptia vizuala

Page 22: 4.senzorial

Tulburarile procesarii senzoriale sunt pur si simplu ceea ce se intampla cand informatia senzoriala din mediu si de la propriul corp NU este organizata, interpretata corect si eficient de catre creier.

www.sensoryprocessingmadesimple.com

Page 23: 4.senzorial

Sunt comportamentele neadecvate ca intensitate informatiilor senzoriale obtinute (raspuns comportamental disproportionat fata de informatiile senzoriale care vin din mediu si de la propriul corp).

Trei sub-tipuri:1. Hiper-responsivi senzorial2. Hipo-responsivi senzorial3. Cautare senzoriala

Page 24: 4.senzorial

Raspuns exagerat al sistemului nervos la un impuls senzorial.

Tactil Vestibular Proprioceptiv Auditiv Vizual

Page 25: 4.senzorial

Lipsa unui raspuns sau un raspuns insuficient la impulsurile senzoriale din mediu.

Tactil Vestibular Proprioceptiv Auditiv

Page 26: 4.senzorial

Sistemul nervos al cautatorilor - senzoriali are nevoie de un impuls intens pentru ca senzatia sa fie procesata corespunzator de catre creier.

Tactil Vestibular Proprioceptiv

Page 27: 4.senzorial

Probleme de stabilitate, miscare, sau planificare ale unor serii de miscari ca raspuns la cererile senzoriale (Miller, 2006)

Dispraxia Tulburarile de postura

Page 28: 4.senzorial

Discriminarea senzoriala reprezinta “abilitatea de a interpreta si distinge mesaje in cadrul sistemelor senzoriale” (Miller, 2006)

Tactil Vestibular Proprioceptiv

Page 29: 4.senzorial

“Ocupatia principala a copilului este joaca!” Copiii invata prin joc. Activitatile trebuie sa fie distractive!

Focalizeaza-te pe copil! Cand lucrati cu un copil, goliti-va mintea de orice distractori, uitati-va la copil si spuneti-va: “pentru aceasta perioada de timp, sunt al tau!”

Petreceti timp invatand sa fiti un bun “detectiv”. Observati copilul pentru a afla ce este motivant pentru el si cum raspunde la varietatea de stimuli /activitati.

Incepeti cu activitatile pe care copilul le indeplineste cu succes. Cresteti usor gradul de dificultate.

Page 30: 4.senzorial

Activitatile ar trebui sa fie:

Cu baza senzorio-motorie Adecvate Distractive Usoare (The Out-of-Sync Child Has Fun, Carol

Kranowitz, 2003).

Page 31: 4.senzorial

“Autoreglarea este capacitatea de a atinge, schimba, sau mentine un nivel adecvat de alerta pentru o activitate sau o situatie” (Williams & Shellenberger, 1996).

Page 32: 4.senzorial

Constienta este nivelul nostru de alerta. Abilitatea de a

mentine stari potrivite de constienta se dezvolta din

abilitatea noastra de a echilibra (regulat sau modulat)

stimulii senzoriali primiti din mediul inconjurator. O stare

normala de constienta este esentiala dezvoltarii

urmatoarelor abilitati:

Atentia la sarcini

Controlul impulsului

Tolerarea frustrarii

Echilibrul reactiilor emotionale

Page 33: 4.senzorial

Program de constientizare a nivelului de alerta (excitabilitate) pentru

autoreglare “Daca corpul tau este ca motorul unei

masini, uneori ruleaza incet, uneori cu viteza mare sau cateodata ruleaza tocmai potrivit.” (Williams & Shellenberger(1996)

Page 34: 4.senzorial

Acest program invata copiii si adultii cum sa recunoasca propria variatie a nivelurilor de trezire si alerta si cum aceste niveluri influenteaza invatarea, comportamentul si atentia. Williams si Shellenberger au furnizat o serie de strategii care pot fi invatate cu usurinta de copii si ajuta la cresterea sau scaderea starii de trezire.

Page 35: 4.senzorial

Etapa intai: Invatati “cuvintele motorului” Maxim (ridicat) / Rapid Minim (scazut) / Incet Tocmai potrivit

Etichetati "viteza" motorului dumneavoastra si apoi a copilului dumneavaoastra.

Page 36: 4.senzorial

Ridicat (Rapid): hiperactiv, scapat de sub control, iritabil, frustrat, anxios

Tocmai potrivit: calm, focalizat, relaxat, fericit, gata sa invete

Scazut (Incet): obosit, plictisit, lent, tonus scazut, bolnav, trist

Page 37: 4.senzorial
Page 38: 4.senzorial

Termometrul Diagrama ridicat / scazut Animale Semafor Expresii faciale Culori Numere (The Incredible 5 Point Scale;

Buron and Curtis, 2003)

Page 39: 4.senzorial

Etapa a doua: Introduceti activitiati senzorio-motorii si

strategii de schimbare ale nivelului de alerta al motorului

Actvitati / strategii ce permit copilului sa experimenteze alegerea

Page 40: 4.senzorial

• Miscare / Vestibular si Proprioceptiv• Asculta / Auditiv• Priveste / Vizual• Atinge / Tactil• Gusta / Gustativ• Miroase / Olfactiv

Williams & Shelleberger(1996)

Page 41: 4.senzorial

Activitatile motorii orale sunt importante pentru:

Organizare / calmare Intarirea sistemului respirator Intarirea musculaturii implicate in vorbire Intarirea sistemului vizual (suflarea necesita

divergenta, suptul necesita convergenta)

Page 42: 4.senzorial

Integrarea senzoriala in scoala

Page 43: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranţa

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Tactili (atins), corp si membre

Poarta haine care le acopera tot trupul indiferent de vreme

Copilul mare care atinge totul

Poarta haine putine indiferent de vreme

Frecventa frecare, manipulare a unor obiecte de anumite texturi

Nu rezista imboldurilor fizice

Frecarea degetelor sau a unor parti ale corpului in mod frecvent

Au un spaţiu personal neobisnuit de mare

Neatentia la substantele varsate pe corp

Se plang excesiv ca au fost impinsi sau loviti

Page 44: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Presiune profunda Manifesta rezistenta fata de cazaturi, sporturi de contact, sarituri, balansari

Cauta deseori atingeri cu presiune mare, ca „imbratisarea ursului”

Aparent nu au forta pentru sarcini functionale, dar au forta suficienta la testare

Vor dormi doar daca sunt inveliti strans intr-o patura

Se lovesc frecvent de obiecte sau oameni fara un motiv aparent

Page 45: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Oral/facial In principiu, mananca doar un tip de mancare

Mesteca sau sug frecvent obiecte

Se opun puternic la spalatul pe fata, dinti, pieptanat si continua sa se planga cand au terminat

Par a nu fi constienti de atingerea fetei, exceptand cazul existentei unui input vizual

Deseori nu sunt constienti ca au mancare pe fata sau ca saliveaza

Page 46: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Durere Reclamatii neobisnuite si prelungite in cazul unor incidente minore

Nu sunt constienti ca sangereaza cand au o rana

Reclamatii sau interpretari ale unor senzatii minore ca fiind „dureroase”

Lipsa neobisnuita a fricii de a cadea pe suprafete dure

Nu pare sa simta injectiile

Nu este constient de arsuri sau arsuri de soare

Page 47: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Temperatura Comentarii consistente despre schimbarile de temperatura cand sunt experimentate

Bea lichide foarte fierbinti fara a se plange

Tendinta de a reactiona si / sau eticheta ca prea fierbinte sau prea rece temperatura moderata

Insista sa aiba bai foarte calde

Page 48: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Auditiv (sunete) Isi acopera frecvent urechile Nu reactioneaza la comenzi daca nu sunt indicii vizuale

Observa sau comenteaza despre zgomotele de fond, cum ar fi traficul, aerul conditionat, sau zgomotul dintr-o clasa alaturata

Pare sa aiba auzul slab, ceea ce insa nu este confirmat de testele auditive

Cauta in mod constant zone linistite departe de semeni pe terenul de joaca sau in clasa

Cauta muzica neobisnuit de puternica (cu o anamneză normala documentata)

Fug din camera sau din zona ca raspuns la zgomot

Pune urechea pe difuzor

Frica irationala de aparate mici cum ar fi blenderul sau mixerul

Aud sirenele sau trenurile care vin inaintea celorlalti

Page 49: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Vizual(vedere si lumina)

Stinge lumina din casa pentru activitati ca mancatul, uitatul la TV sau joaca

Invarteste obiectele strident colorate sau reflectorizante, priveste lumina printre frunze

Isi acopera ochii sau clipeste frecvent

Aprinde si stinge lumina des

Evita sa iasa in zilele insorite Priveste miscarile repetitive cum ar fi rasfoirea paginilor unei carti

Comenteaza regulat cand intra sau iese soarele dintre nori

Manipuleaza obiectele aproape de fata desi nu are probleme de vedere

Page 50: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Miscarea (miscarea trupului in spatiu)

Temator sau rezistent in timpul jocurilor de echipa ca baschetul

Nu se teme de inaltime sau de posibilitatea caderii

Evita pozitiile in care isi poate pierde echilibrul

Cautare excesiva a tumbelor si a activitatilor de lupta

Evita pozitiile in care nu are picioarele pe pamant

Se invarteste in cerc excesiv

Reactioneaza negativ la rasucirea capului

Page 51: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Miscarea (reactii la fortele de miscare)

Evita aparatele de joaca care ii propulseaza corpul în aer, ca leaganele

Cauta activitati de invartire pentru perioade lungi

Rau de miscare Are in mod constant pozitii neobisnuite pe aparatele de joaca

Teama de escaladari si lifturi Doreste cu ardoare sa „mearga repede” in parcul de distractii

Page 52: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Vibratii Temator de foarfecele frizerului

Tolereaza stimulii care vibreaza pentru perioade lungi

Refuza sa tina uscatorul de par sau mixerul

Se teme de periuta de dinti electrica, dar nu si de cea normala

Page 53: 4.senzorial

Stimuli Exemple de evitare senzoriala sau toleranta

scazuta

Exemple de cautare senzoriala si / sau toleranta

ridicata

Mirosul si gustul Mananca in special mancaruri fara gust

Nu sesizeaza mirosurile puternice

Reactioneaza sau comenteaza la mirosuri normale ca si cand sunt iritante

Ii plac manacarurile condimentate

Reactioneaza sau comenteaza la mirosuri pe care ceilalti nu le simt

Page 54: 4.senzorial

fizice vizuale auditive de organizare de alertare si calmare de comportament

Page 55: 4.senzorial

Faceţi ca mediul sa ajute concentrarea elevilor

1. Delimitati spatiul personal2. Asezati scaunele, pupitrele si mesele astfel incat copiii sa stea asezati cu

talpile pe covor si genunchii indoiti la 90 de grade.3. Daca un copil este usor de distras asigurati-va ca locul lui nu este langa usa

sau fereastra.4. Folositi echipamente pe care se poate sta alternativ: stat pe mingi

terapeutice, scaune in formă de T, bean bag sau perne de pozitionare. 5. Permiteti copiilor sa lucreze in alte pozitii: culcati pe covor si sprijiniti pe

coate, in picioare la o masa, stand pe o parte, avand un clipboard pe care sa scrie.

6. Folositi un covor moale de plus in zonele de joaca, pentru a atenua zgomotul.7. Daca e posibil, e bine sa aveti un balansoar in sala de clasa si / sau un hamac

sau un leagan in afara clasei unde copilul sa poata merge sa se relaxeze.8. Permiteti copiilor sa foloseasca saci de dormit sau paturi cu greutati intr-un

colt de lectura linistit9. Folositi un cort mic sau o casuta de joaca cu perne mici si / sau bean bag

pentru relaxare daca copilul e supraexcitat.

Page 56: 4.senzorial

Orarele vizuale constituie un bun punct de plecare

1. Folositi programe vizuale zilnice2. Scrieti benzi cu alfabetul si cifrele pe banca copilului pentru a le folosi ca referinta sau ghidare.3. Plasati desenul unui ceas care sa indice ziua / ora de terapie sau sesiuni de asistenta, in afara clasei.4. Folositi banda, cercurile sau patratele covorului pentru a intari granitele personale la invatatul din

pozitie sezut sau in zonele de joaca.5. Folositi simboluri vizuale cum ar fi cuvinte sau imagini pentru organizarea obiectelor personale, cutiilor

sau dulapurilor.6. Pastrati distractorii vizuali la minim, atarnati pe peretii holurilor „operele de arta”7. Ajutati copiii sa ramana organizati si concentrati prin:

1. Folosirea degetului sau a unui card ajutator sub linia pe care lucreaza cand citeste sau la matematica

2. Folositi caiete cu patratele sau ajutor vizual pentru a alinia numerele la matematica3. Folositi informatie vizuala minima pe fiecare pagina4. Acoperiti alte zone ale paginii la care nu se lucreaza in acel moment, pentru a pastra copilul

concentrat8. Folositi zone de studiu delimitate pentru reducerea stimulilor.9. Minimalizati numarul jucariilor, jocurilor, decoratiunilor din mediu.10. Sa aveti spatiu de depozitat suficient, cutii si rafturi pentru a pune totul deoparte (in cutii etichetate).11. Pastrati tabla de scris curata.12. Stingeti lumina in timpul pauzelor de liniste.13. Mutati afisele de aducere aminte si informationale in spatele clasei, astfel incat copiii sa fie atenţi doar

la profesor.

Page 57: 4.senzorial

Moduri de a reduce stimularea auditiva

1. Casti sau dopuri de urechi disponibile pentru copiii care sunt sensibili sau distrasi de zgomotele mediului.

2. Rugati copilul sa repete ce ati spus, inainte de a se apuca de lucru, pentru a fi siguri ca a inţeles.

3. Stabiliti contactul vizual cu copilul inainte de a-i vorbi.4. Invatati copilul sa ceara ajutor si faceti-va disponibili pentru ei daca au dificultăţi.5. Fragmentati indicatiile in pasi marunti si dati-le copiilor timp in plus pentru a le

procesa daca e nevoie.6. Avertizati copilul despre orice zgomot mai puternic inainte ca acesta sa se

produca… De exemplu: clopote, alarme, sunatul clopotelului etc.

Page 58: 4.senzorial

1. Dati indicatii simple, pas cu pas. Puneti copilul sa verbalizeze pasii necesari pentru realizarea sarcinii. Folositi un covarstnic, daca este posibil, sau pe dumneavoastra pentru a demonstra cum se realizeaza sarcina, apoi rugati copilul sa incerce si el.

2. Folositi o abordare consecventa cand invatati un copil o noua abilitate si acordati-i timp pentru a o exersa.

3. Dati copilului indicatii potrivite, in cea mai buna modalitate de invatare pentru el ( auditiv, vizual sau multi-senzorial). Demonstrati ca model si repetati daca e necesar. Monitorizati copilul pentru a fi siguri ca a inteles si ca este capabil sa indeplineasca sarcina.

4. Ajutati copilul sa planuiasca rezolvarea fiecarei sarcini prin intrebari ca: „De ce materiale ai nevoie?” / „Ce vei face intai?” / „Ce vei avea de facut cand vei termina?” etc.

5. Oferiti cateva sugestii sau o sesiune de brainstorming cu covarstnicii copilului daca un copil are probleme in formularea ideilor.

6. Ajutati copiii care au dificultati cu tranzitiile prin folosirea unui cronometru sau dandu-le un semnal verbal cand e timpul de schimbare a activitatilor.

7. De asemenea, tranzitiile pot sa mearga mai bine daca o lista de imagini este pe tabla pentru a arata activitatile zilei.

8. Ajutati pregatirea copilului pentru tranzitie cu strangerea lucrurilor si o selectie muzicala neschimbata care sa o faca amuzanta si sa fie un semnal de trecere la alta activitate.

9. Dati-le copiilor acelasi loc organizat si potrivit pentru a pune materialele dupa ce au terminat sa le foloseasca.

Page 59: 4.senzorial

Activitati alerte pentru copiii letargici:1. Permiteti copilului sa soarba apa cu gheata dintr-un flacon pe parcursul zilei.2. Folositi iluminat puternic.3. Faceti copilul sa se spele pe fata cu apa rece, daca e nevoie.4. Luati frecvent pauze active in timpul sarcinilor dificile (ex. sarituri, mars pe loc, ridicari de jos etc.)5. Incurajati activarea cu ajutorul leganatului, sariturilor, cataratului, jocului cu mingea etc.6. Puneti copilul sa mestece puternic o guma de mestecat cu gust intens, fara zahar sau sa suga

bomboane fara zahar (bomboane gumate etc.) Activitati de calmare pentru copiii agitati:1. Folositi un iluminat bland, fara neon!2. Permiteti copilului sa asculte muzica linistitoare la casti.3. Folositi o voce blanda si vorbiti rar, incetinind miscarea in timp ce vorbiti.4. Permiteti copilului sa se intinda pe covor intr-o zona delimitata, cu paturi cu greutati, perne grele sau

pe un bean bag pe care sa stea cand lucreaza la scris sau citit.5. Apasati tare umerii copilului cu presiune constanta si egala.6. Evitati sa grabiti copilul.7. Puneti copilul responsabil de cea mai grea sarcina la momentul in care se face ordine; sa puna la loc

cartile sau obiectele grele, sa impinga sau sa ia pe sus scaunele, sa stearga mesele etc.8. Faceți pe copilul „asistentul profesorului”; sa duca cartile la biblioteca, dati-i pauze de miscare mai

dese dandu-i sarcini (circulare la birou sau la alt profesor, impartirea hartiilor etc.) sau dandu-le „sarcini grele” ca ascutitul creioanelor, stersul tablei etc.

9. Planificati din timp, permiteti timp suficient intre activitati si in timpul lor.10. Faceti astfel incat copilul sa poata sa sara pe o mini-trambulina, sa sara sau sa stea pe o minge

terapeutica in loc sa stea pe scaun pentru a-i oferi un plus de stimulare.11. Incurajati invartitul, rostogolitul, leganatul in timpul orelor de sport sau în pauza.12. Permiteti copilului sa aiba jucării de strans silentioase, obiecte care se pot roade, tuburi de guma etc.

in timp ce asculta lectia sau lucreaza.13. Lasati copilul sa faca „flotari de scaun” (sa se ridice de pe scaun cu mainile pe langa corp) si / sau

legati de scaun bandă elastica (Thera-Band) si puneti-l sa o intinda cu picioarele in timp ce lucreaza.

Page 60: 4.senzorial

1. Incurajati copilul, imputerniciti-l, evitati sa il salvati cand el se straduieste ( de ex. „rezista!”, „poti face asta!”, „hai ca e bine!”).

2. Laudati-l si premiati-l cand incearca din rasputeri, reuseste ceva nou, face ceva in mod independent, respecta regulile sau reuseste ceva chiar daca rezultatul nu este exact cel prefigurat.

3. Fiti clari in criticile constructive; faceti declaratii pozitive despre ceea ce A REALIZAT copilul, apoi faceti sugestii despre modurile de a imbunatati, sugestii clare, concise si / sau solicitati sugestii de la copil despre ce lipseste si cum se poate imbunatati data viitoare.

4. Validati-i, recunoasteti-le eforturile, respectati-le alegerile si sentimentele oricare ar fi ele!

5. Stabiliti reguli ferme, clare, cu consecinte potrivite daca sunt incalcate de copii. Tineti-va de ele.

6. Vorbiti despre sarcina / problema cu copilul cand se straduieate sa o rezolve.

7. Fiti constienti de semnalele copilului cand incepe sa-si piarda controlul. Fiti proactivi in a face fata acestor situatii INAINTE sa ajunga copilul in ele.

8. Invatati copilul despre spatiul personal si intariti regula de a ramane in aceste granite si sa-si pastreze mainile „acasa”.

Page 61: 4.senzorial

Va multumesc!