4.Predici la Duminica lăsatului sec de brânză ( a Izgonirii lui Adam din Rai ) - Duminica Iertării

8/2/2019 4.Predici la Duminica lăsatului sec de brânză ( a Izgonirii lui Adam din Rai ) - Duminica Iertării

http://slidepdf.com/reader/full/4predici-la-duminica-lasatului-sec-de-branza-a-izgonirii-lui-adam-din 1/274

Predici la Duminica lăsatului sec de brânză ( a Izgonirii lui Adam din Rai ) -Duminica Iertării

Index

Evanghelia i A!ostolul zilei"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#Părintele Ilie $leo!a - Predică la Duminica lăsatului sec de brânză ( a Izgonirii lui Adam dRai ) - Des!re lucrarea %a!telor bune &n ascuns i des!re milostenie"""""""""""""""""'

Părintele Ilie $leo!a - Des!re creaie căderea omului Rai i iad"""""""""""""""""*#+%ântul Ioan ,ură de Aur - $uvânt la Duminica ăsatului sec de brânză (.milia des!!ro%etul Iona i des!re !ost)"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/'

+%ântul Ioan ,ură de Aur - $ă de vei ierta oamenilor greealele lor ierta-va i vouă 0atvostru $el ceresc1""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2#

+%ântul 3icolae 4elimirovici - Predică la duminica ăsatului sec de brânză 5 a izgonirii lAdam din Rai (6nce!utul !ostului +%intelor Pati)"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""#7+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul 5 Predică &n Duminica lăsatului sec de brânză (I)" "9/

+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul 5 Predică &n Duminica lăsatului sec de brânză (II)9:+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul 5 Predică &n Duminica lăsatului sec de brânză (III):7+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul - 0âlcuiri din +%ânta +cri!tură - Duminica lăsatului sec de brân"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""":#

+%ântul uca al $rimeei 5 $uvânt &n Duminica ăsatului sec de brânză - Des!re !ost :9+%ântul uca al $rimeei 5 $uvânt &n Duminica ăsatului sec de brânză - Des!re %ăărnic"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""";7



+%ântul uca al $rimeei 5 $uvânt &n Duminica ăsatului sec de brânză - A venit Postumaica &n%rânării"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""";9+%ântul uca al $rimeei - $uvânt la 4ecernia din Duminica ăsatului sec de brânză - <ermai &ntâi de te &m!acă cu %ratele tău"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""";=

+%ântul Ignatie >riancianinov - Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai '/+%ântul +imeon 3oul 0eolog des!re nevoia de căină din tot su%letul !entru toi cretinDialogul lui Dumnezeu cu Adam du!ă cădere""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""'2

+%ântul +iluan Athonitul - Plângerea lui Adam""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""''Arhimandrit +o%ronie de la Essex - $uvântări la intrarea &n Postul mare - $um să trecemarele !ost - $uvântarea a zecea""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""=#

Arhimandritul +o%ronie de la Essex - $uvântarea a uns!rezecea - Postul i lu!ta cu is!ite!e calea către &nviere""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*7*Arhimandritul +o%ronie de la Essex - $uvântări la intrarea &n Postul <are - $uvântareadouăzeci i !atra - ?. cum a dori ca voi toi să %ii !oei1@""""""""""""""""""""""""*7;Arhimandrit +o%ronie de la Essex - $uvântări la Duminica iertării - $uvântarea a douăzei cincea - ericită mintea carea nu a umblat &n s%atul necinstitorilor""""""""**/Arhimandritul 8aharia de la Essex des!re lucrarea restauratoare a !ocăinei (I)

6ntoarcerea &n Raiul din care ne-am izgonit !rin răzvrătire""""""""""""""""""""""""**:<itro!olitul Augustin de lorina - Predică la Duminica IertăriiBArmele duhovniceti acretinului"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*//+%ântul 0eoli!t al iladel%iei - $uvânt des!re !ost citit &n Duminica >rânzei (I) */:

+%ântul 0eoli!t al iladel%iei - $uvânt des!re !ost citit &n Duminica >rânzei (II) *2/Avva E%rem ilotheitul - +%aturi duhovniceti des!re iertare"""""""""""""""""""""""""*2#+%ântul 0eodor +tuditul des!re ăsatul secului de brânză""""""""""""""""""""""""""""""*2:

$uvântul ##B 6n <iercurea din să!tămâna brânzeiB să ne aducem aminte de darurile lDumnezeu i să ne silim ca să-i !lăcem""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*2:

$uvântul #9B 6n 4inerea din să!tămâna brânzeiB des!re mângâierea sărbătorilor i des!datoria de a ne ruga !entru cei din lume"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*2'$uvântul #:B a Duminica lăsatului sec de brânzăB tăierea voii este !entru cei su!ui ascultători adevăratul !ost"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*#7

Pr" Alexander +chmemann - Duminica iertării (izgonirii lui Adam din Rai) - C$ând mnecăesc degrab mă auzi@""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*#2

PFrintele Alexander +chmemann G 0risteea strFlucitoare H"""""""""""""""""""""""*#;Părintele Arsenie >oca 5 umina de !e munte"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*#=Părintele +o%ian - Predică %oarte %olositoare la intrarea &n Postul mareB Crai cretini nu vrevoltai &m!otriva !ostului" Primele 2 zile e mai greu dar a!oi &nce!i să simi e%ect

bine%ăcător@""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*99Părintele 3" +teinhardtB 0re!tele iertării (din Curnalul %ericirii@)"""""""""""""""*::Drumul omului &ns!re Raiul !ierdut" Rostul !uterea măsurile i dumanii PostuluPărintele Ioanichie >ălan - Predici %olositoare la &nce!utul Postului mareB C$ântarDomnului nu se cântă &n !ământ străin i bucuria Duhului +%ânt nu se simte &ntr-o inimă !lide răutate i ură@"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*:'Părintele Ierodiacon 4isarion Iugulescu - Duminica izgonirii lui Adam din Rai*;9

Rugăciune""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*'9+%ântul 4arlaam al <oldovei - Predică la Duminica ăsatului sec de brânză*':



Părintele Dumitru +tăniloae - 0rebuie restaurată comunicarea dintre oameni" $rucea esgermenul oricărei &m!ăcări !oarta comuniunii dintre toi oamenii" Iertarea este legată &nelegerea slăbiciunii celuilalt"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*=2PFrintele Petroniu 0Fnase +chitul Prodromu (<untele Athos) - Izgonirea lui Adam din R"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/7/Pr" ect Jniv" Dr" $onstantin 3ecula - Predică la Duminica ăsatului de sec de brânzăDuminica Izgonirii lui Adam i a Evei din Rai - Porile dumnezeietii !ocăine""" /79

Pr" $onstantin 3ecula - Duminici &n darB Predici i gânduri"""""""""""""""""""""""/7=Duminica iertării"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/7=4remea este a %ace !ostului"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/*7?Iar când !ostii nu %ii !osomorâi ca %ăarnicii@"""""""""""""""""""""""""""""""""""""/**

Pr" Dr" Dorin Picioru - Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai K/7*/L/*2Părintele Ion $ârciuleanu - Postul cretinesc"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/*=Părintele Iosi% 0ri%a - Evanghelia duminicii lăsatului sec de brânză - $eva des!re !ostul cadevărat""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""//90raian Dorz - 6mbrăcai &n Mristos (din meditaii la A!ostolul din Duminica ăsatului sec brânză 5 a Izgonirii lui Adam din Rai)""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""//=

0raian Dorz - Postul este ne!lăcut omului %iresc"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/2/0raian Dorz - Doamne cum am &ndrăznitN"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/290raian Dorz - Ai mila noastră"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/2;

Pr" AnthonO <" $oniaris - Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din RaiReeta &n trei !ări a lui Mristos !entru Post""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/2'Pr" <ihai 0egze - Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai) /##Pr" ,heorghe 3eamiu - Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai)Des!re !ost"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/97Pr" Ioan Abadi i Pr" Alexandru >uzalic - Duminica lăsatului sec de brânză /99

Rugăciune""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/9;Păcatul C.riginar@ sau căderea lui Adam din Rai" Pr" ames >ernstein des!re &nelegerea ortodoxă versus rătăcirile catolice i !rotestante"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/9=+te%anos Anagnosto!oulos - +ărutarea Iubirii din tim!ul +%intei iturghii" "/:'+avatie >atovoi - Iertarea 5 &nce!utul iubirii""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/;#Duminica iertării i &nce!utul Postului mare""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/'*Pr" $onstantin +turzu - Postul ca intrare in cantonament"""""""""""""""""""""""""""""""/'9Părintele $oman des!re sensul i riscurile !ostului i iertăriiB C+ă investim &n Dumnezeu1@/'Duminica iertării Duminica izgonirii lui Adam din Rai" De ce i &n ce %el ar trebui să inePostul mareN Postul adevărat 5 3u dieta ci ert%ă tainică &n ate!tarea &ntâlnirii cu <ire

Mristos"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/=9Pr" ,heorghe MolbeaB $unoaterea duhovnicească se dă !e măsura !ocăinei" i Ctraversare@ duhovnicească a!licată la viaa noastră a $anonului celui mare al +%ântulAndrei $riteanul""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""/==Pr" 4asile ,ordon - Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - a lăsatului sec de brân"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""27;Arhim" +imeon Qraio!oulos - CAdame unde etiN@" $e au %ăcut Adam i Eva du!ă căder$e %acem noi du!ă ce !ăcătuimN""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2*23evoina iertării i a le!ădării de iubirea de slavăB CDoar iubirea de slavă i %ără celelal

!atimi este &ndeauns ca omul să se &ndrăcească@"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2/*



<itro!olitul Antonie de +uroB .mul iertării !rin !ocăină - .mul nou" 0aina vindecărsu%letului !rin căutarea iertării""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2/:IP+ 0eo%an - ,ânduri la &nce!ut de !ostB Plânsul du!ă Raiul !ierdut dorul du!ă 6nviere"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""227IP+ Irineu Po!->istrieanul - Predică la Duminica lasatului sec de brânză - a Izgonirii lAdam din Rai"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""222P+ +ebastian - Predică la Duminica ăsatului de sec de brânză - A izgonirii lui Adam din Ra

Des!re !ostul des!lin""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""22'Prea%ericitul Părinte Patriarh Daniel - Predică la Duminica izgonirii lui Adam din Rai - Post- o%randă a iubirii de Dumnezeu""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2#/Istorioară 5 Puterea de-a ierta"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2#'



Evanghelia i A!ostolul zilei

Evanghelia

Ev. Matei 6, 14-21

14. Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;1. !ar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşeale

voastre.16. C"nd #ostiţi, nu $iţi trişti ca $ăţarnicii; că ei %şi smolesc $eţele, ca să se arate oamenilor c#ostesc. &devărat grăiesc vouă, şi-au luat #lata lor.1'. Tu %nsă, c"nd #osteşti, unge ca#ul tău şi $aţa ta o s#ală,1(. Ca să nu te arăţi oamenilor că #osteşti, ci Tatălui tău care este %n ascuns, şi Tatăl tău, Carvede %n ascuns, %ţi va răs#lăti ţie.1). *u vă adunaţi comori #e #ăm"nt, unde molia şi rugina le strică şi unde $urii le sa#ă şi $ură.2+. Ci adunaţi-vă comori %n cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde $urii nu le sa#ă nu le $ură.



21. Căci unde este comoara ta, acolo va $i şi inima ta.

A!ostol

E!istola către Romani a +%ântului a!ostol Pavel

omani 1, 11-14; 14, 1-4

Prochimen, glasul al 3-lea: C"ntaţi umne/eului nostru, c"ntaţi; c"ntaţi 0m#ă-ratului nostrc"ntaţi. (Ps. 46, 6)

+tihB Toate #o#oarele ateţi din #alme. trigaţi lui umne/eu cu glas de u-curie. (Ps. 46, 1)

11. 3i aceasta, $iindcă ştiţi %n ce tim# ne găsim, căci este ciar ceasul să vă tre/iţi din somn; căacum m"ntuirea este mai a#roa#e de noi, dec"t atunci c"nd am cre/ut.12. *oa#tea e #e s$"rşite; /iua este a#roa#e. ă le#ădăm dar lucrurile %n-tunericului şi să n%mrăcăm cu armele luminii.1. ă umlăm cuviincios, ca /iua5 nu %n os#eţe şi %n eţii, nu %n des$r"nări şi %n $a#te de ruşinnu %n ceartă şi %n #i/mă;14. Ci %mrăcaţi-vă %n omnul !isus ristos şi gri7a de tru# să nu o $aceţi s#re #o$te.

1. 8rimiţi-l #e cel sla %n credinţă $ără să-i 7udecaţi g"ndurile.2. 9nul crede să măn"nce de toate; cel sla %nsă măn"ncă legume.. Cel ce măn"ncă să nu dis#reţuiască #e cel ce nu măn"ncă; iar cel ce nu măn"ncă să nos"ndească #e cel ce măn"ncă, $iindcă umne/eu l-a #rimit.4. Cine eşti tu, ca să 7udeci #e sluga altuia: 8entru stă#"nul său stă sau cade. ar va sta, căomnul are #utere ca să-l $acă să stea.



Părintele Ilie $leo!a - Predică la Duminica lăsatului sec de brânză ( a Izgonirii lui Adam diRai ) - Des!re lucrarea %a!telor bune &n ascuns i des!re milostenie

!ar tu #ostind, unge ca#ul tău şi $aţa ta o s#ală, ca să nu te arăţi oamenilor că #osteşti Matei 1'<

Iubiţi credincioşi, Domnul şi Mn!ui!orul nos!ru Iisus "ris!os a #eni! din $er ca s% &ac% ascul!are P%rin!ele '%u şi s% slueasc% la mn!uirea neamului omenesc, scoţndu-l din robia dia#olului şmorţii. 0n toată Evangelia El a %nvăţat ne%ncetat #e oameni, cum să $acă voia lui umne/eu

cum să lucre/e $a#tele une s#re slava =ui şi s#re m"ntuirea su$letelor lor. 0n dumne/eiasEvangelie de a/i, #e l"ngă alte %nvăţături, ne arată cum să #ostim şi unde să adunăm comoar#entru su$letele noastre.

Ia!% ce ice *n +ri#inţa +os!ului ca s% &ie s+re sla#a lui Dumneeu şi s+re mn!uirea su&le!elnoas!re: Tu %nsă, c"nd #osteşti, unge ca#ul tău şi $aţa ta o s#ală, ca să nu te arăţi oamenilor c#osteşti, ci Tatălui tău care este %n ascuns; şi Tatăl care vede %n ascuns %ţi va răs#lăti ţie (Ma!ei1-1) .



ar M"ntuitorul ne-a #oruncit nu numai #ostul să-l $acem %n ascuns, s#re a scă#a de slaoamenilor, ci şi milostenia, şi rugăciunea, şi toate $a#tele une, că iată ce /ice5 =uaţi aminte $a#tele dre#tăţii voastre să nu le $aceţi %naintea oamenilor, ca să $iţi vă/uţi de ei; alt$el nu veavea #lată de la Tatăl vostru Cel din ceruri (Ma!ei 6, 1) . eci, c"nd $aci milostenie, nu tr"mi%nainta ta, cum $ac $ăţarnicii %n sinagogi şi #e uliţe, ca să $ie slăviţi de oameni; adevărat grăiesvouă că %şi iau #lata lor. Tu %nsă, c"nd $aci milostenie, să nu ştie st"nga ta ce $ace drea#ta ta, cmilostenia ta să $ie %ntr-ascuns şi Tatăl tău care vede %n ascuns, %ţi va răs#lăti ţie. !ar c"nd v

rugaţi, nu $iţi trişti ca $ăţarnicii cărora le #lace, #rin sinagogi şi #rin colţurile uliţelor, st"nd #icioare, să se roage ca să se arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă că %şi iau #lata lor. Tu %nsc"nd te rogi, intră %n cămara ta şi, %nci/"nd uşa, roagă-te Tatălui tău care este %n ascuns, Tatăl tău, Care vede %n ascuns, %ţi va răs#lăti ţie (Ma!ei 6, - 6).

Ia!%, &raţii mei, cum ne-a *n#%ţa! Mn!ui!orul nos!ru Iisus "ris!os s% lucr%m *n!ru ascuns, s+re a &eri de +%ca!ul cel mare al mndriei şi al sla#ei deşar!e care de mul!e ori ne #ine din laudoamenilor.

ar oare %ntotdeauna treuie să lucrăm $a#tele une %n ascuns: 'un!em da!ori s% lucr%m &a+!e

bune şi *n ascuns şi la ar%!are, cnd nu #om +u!ea s% le ascundem. *umai un lucru să avem vedere5 ca toate $a#tele noastre să $ie #lăcute lui umne/eu şi s#re slava =ui. $ă zi<ântuitorul nostru Iisus Mristos: &şa să lumine/e lumina voastră %naintea oamenilor, %nc"t vadă $a#tele voastre cele une şi să slăvească #e Tatăl vostru cel din ceruri (Ma!ei /, 16). Deci, ode &acem &a+!e bune *n ascuns, ori *n!ru ar%!are, s% le &acem s+re sla#a şi +l%cerea lui Dumnee0ces! lucru ne *n#aţ% şi #asul alegerii marele A!ostol Pavel, icnd: e aceea, ori de m"ncaţi, ode eţi, ori altceva de $aceţi, toate s#re slava lui umne/eu să le $aceţi. (I $orin!eni 1, 31).

umne/eieştii 8ărinţi ne arată că $a#ta are tru# şi su$let. Tru#ul $a#telor une este lucrarea lo

iar su$letul $a#telor une este sco#ul cu care le lucrăm. Deci, se cu#ine s% &im cu mare luaamin!e la sco+ul cu care lucr%m &a+!ele cele bune. 2a+!a bun% &%cu!% cu sco+ r%u are !emelie dumbr% şi, +e lng% &a+!ul c% +ierdem os!eneala s%#rşirii ei, ne &acem #ino#aţi de osnd%. $%umne/eu, care vede cele ascunse ale inimii noastre nu ia aminte la cele ce $acem, ci la sco#cu care lucrăm $a#ta ună.

0ces! ade#%r ni-l ara!% şi dumnezeiescul !ărinte <axim <ărturisitorul, care ice: >0n toate ce$ăcute de noi, umne/eu ia seamă la sco#> ?ilocalia, vol. !!, iiu, 1)4', #. (6<. $%ci unlucrea% &a+!a bun% ca s% &ie l%uda! şi cins!i! de oameni, al!ul, ca s% cş!ige bani sau a#ere, iar al!uca s% !rag% +e unii la +%ca!e şi demierd%ri. oa!e aces!e sco+uri sun! rele şi #%!%m%!oare de su&le

0l!ul *ns% su&er% !oa!% os!eneala &a+!elor bune şi cu mul!% r%bdare şi smerenie *şi duce crucea #iea#nd *n #edere numai sco+ul s&n! de a &ace !oa!e s+re sla#a lui Dumneeu, s+re a cş!iga mil%*ndurare *n iua morţii şi a udec%ţii de a+oi ca s%-şi mn!uiasc% su&le!ul. ericit i de trei ori %erieste asemenea om care nu dorete altceva &n viaă decât mântuirea su%letului său"

5are cţi din s&inţi, urnd sla#a de la oameni, au &ugi! de lume şi au slui! lui Dumneeu +r+us!ie!%ţi şi +rin s!ncile +%mn!ului Iar unii, s+re a &i urţi şi ba!ocoriţi de oameni, s-au &%cnebuni +en!ru "ris!os, +recum au &os! s&inţii 0ndrei şi 'imon. 0lţii, a#nd *n #edere +r%+as!ia sla#deşar!e, se sileau mai mul! a ascunde &a+!ele bune dec! a le lucra.



&şa vedem #e acel ătr"n care se de#ărta totdeauna %ntru ad"ncul #ustiului şi acolo %şi #etreceviaţa lui %n tăcere, %n linişte şi rugăciune. @dată l-a %ntreat ucenicul lui, /ic"nd5 >8entru c#ărinte, totdeauna $ugi de noi şi te de#ărte/i %n ad"ncul #ustiului: *u este mai ine să trăiea#roa#e de oameni, ca vă/"nd ei nevoinţa şi viaţa ta ună, să se $olosească şi alţii, şi tu vei avemai mare #lată de la umne/eu:> ăs#uns-a ătr"nul5 >Crede-mă, $iule, că măcar de ar cineva asemenea cu $"ntul şi Marele 8rooroc al lui umne/eu Moise şi ar trăi %m#reună coamenii, nu #oate să se ceme $iu al lui umne/eu du#ă dar şi să-şi $olosească su$letul să

nicidecum. Că eu sunt $iu al lui &dam, şi #recum &dam #ărintele meu, vă/"nd roada $rumoasăună la gust, n-a rădat să nu guste, #rin care a murit, aşa şi eu, c"nd văd rodul #ăcatulu%ndată %l #o$tesc, #rin care lu"nd şi gust"nd mor. 8entru aceea, 8reacuvioşii noştri 8ărinţ$ugeau din lume la #ustie, ca să-şi omoare #atimile şi #o$tele dulceţilor căci acolo nu a$lam"ncare care naşte #o$tele #ăcatului> 8ateric, m. A"lcea, 1)+. es#re smerenie<.

Iubiţi credincioşi, as!%i se las% sec de brn%, iar de mine *nce+e '&n!ul şi Marele +os! al Paş!elcare durea% şa+!e s%+!%mni. Primele şase s%+!%mni &ormea% +os!ul +ro+riu-is, iar ul!ims%+!%mn% de la 2lorii +n% la 7n#ierea Domnului, +os!im şa+!e ile *n cins!ea '&in!elor mn!ui!oarelor Pa!imi ale Domnului nos!ru Iisus "ris!os.

De &elul cum !rebuie s% +os!im ne *n#aţ% 7nsuşi Mn!ui!orul *n 8#ang9elia de as!%i, cum am aminla *nce+u!. &dică să #ostim du#ă #uterea $iecăruia, dar %n taină şi cu ucurie, iar nu cu tristec%ci sun! o +ar!e din creş!ini care s+un: 8u nu +o! +os!i c% sun! bolna# 'au dac% !o!uşi +os!esci, dou% se ara!% !riş!i, indis+uşi şi c9iar agi!aţi. 7n aceas!% +ri#inţ%, &raţii mei, !rebuie s% ş!iţi ;iserica nu es!e omor!oare de oameni ci de +a!imi. Pos!ul de mncare de dulce şi c9iar de #es!e rndui! de ;iseric% +en!ru !oţi, dar du+% +u!ere. 8l es!e necesar !u!uror, mai ales celor !ineri, cs%-i o+reasc% de la +%ca!e şi de la +a!imile !ru+eş!i. Iar dac% cine#a es!e bolna#, b%!rn sne+u!incios s% ascul!e de du9o#nicul lui şi s% +os!easc% du+% c! +oa!e.

'% ş!iţi şi aceas!a, c% +os!ul es!e de dou% &eluri. 8ost tru#esc , adică %n$r"nare de la m"ncare #e un tim# limitat, cu sco#ul de a ne rugmai curat lui umne/eu şi de a ne stă#"ni $irea.

&l doilea, este #ostul su$letesc , adică %n$r"narea limii, a ocilor, a au/ului de la cerele; a m"inilor să nu lucre/e vreun #ăcat şi, mai ales, %n$r"narea minţii de la imaginaţii

g"nduri #ătimaşe, a inimii de la #o$te şi tot $elul de răutăţi >care ies din inimă> şi a voinţca să nu acce#te săv"rşirea vreunui #ăcat.

Ia!% deci, cele dou% &eluri de +os!uri. *umai cine #osteşte cu am"ndouă $elurile de #ost, adică cu tru#ul şi cu su$letul, numai acela ţine #ost %ntreg şi adevărat.

Iar dac% cine#a es!e bolna# s% se *n&rnee de la mncare du+% +u!ere, dar s% +os!easc% de mnie, !u!un, de beţie, de cear!%, de *nur%!uri, de glume, de somn mul!, de gnduri şi imaginaţii necurade c%rţi rele, de +%ca!e ur!e !ru+eş!i şi su&le!eş!i, de &ur!, de minciun%, de udec%ţi +rin !ribunale, #r%i!orie, de a#or!uri, de di#orţ, de debin%ri *n!re rude şi de !o! +%ca!ul. Că mai mare este #ostsu$letesc de g"nduri şi de $a#tele rele, dec"t #ostul tru#esc de m"ncare. Cine se %n$r"nea/ă de toate aceste răutăţi se va #utea cu uşurinţă %n$r"na şi de la m"ncare şi ăutură.



Poa!e *n!reba cine#a de #ec9imea +os!ului, crend c% +os!ul a &os! rndui! de ;iseric% mul! m!riu. 0ici #% amin!esc cuvintele $"ntului Aasile cel Mare care s#unea că #ostul este una dcele mai veci #orunci, $iind r"nduit ciar din rai. Căci a #oruncit umne/eu lui &dam5 in to#omii din ai #oţi să măn"nci, iar din #omul cunoştinţei inelui şi răului să nu măn"nci, căci, /iua %n care vei m"nca din el, vei muri negreşitB ?acere 2, 16-1'<. <edeţi #ec9imea +os!ului= Idac% 0dam şi 8#a au c%lca! +orunca +os!ului şi ascul!%rii, #edeţi c% au &os! igoniţi din >ai şi amuri!= Ia!% #ec9imea +os!ului şi ia!% şi urm%rile celor ce au +u!u! dar n-au #oi! s% +os!easc%. eci

noi să ne silim a trece curgerea 8ostului Mare, cu %n$r"nare du#ă #uterea tru#ească su$letească. Iar cnd nu +u!em sau nu ş!im cum s% +os!im s% urm%m s&a!ul +reo!ului nos!ru.

Iubiţi credincioşi, +os!ul se res+ec!% şi *n ?egea <ec9e. Iudeii +os!eau lunea şi oia şi *n anumi!e du+% rnduiala de cul! a <ec9iului es!amen!. 6n egea Marului +%inii Părini !ornind de cultul iudaic au rânduit două zile de !ost să!tămânal obligatoriuB miercurea &n amintirvânzării Domnului de către Iuda i vinerea &n cinstea răstignirii ui !e cruce" <ai târziu srânduit i lunea zi de !ost mai ales !entru călugări ca să !risosească &n toate >iserica creti%aă de cultul iudaic" A!oi s-au rânduit i celelalte !atru !osturi de !este an dintre care cmai im!ortant !entru !ocăina i creterea noastră duhovnicească este Postul <are"

0n acest s$"nt #ost creştinii se %n$r"nea/ă de la m"ncare de dulce, merg c"t mai regulat iserică, se %m#acă unii cu alţii, soţii ţin de$initiv curăţenie tru#ească. &#oi toţi se roagă mmult, citesc regulat 8saltirea, $ac metanii şi milostenie du#ă #utere, se s#ovedesc şi %m#ărtăşesc %n #ost de două ori, sau măcar odată #"nă la $intele 8aşti, renunţă la 7udecăţi, certuri şi distracţii care roesc mintea şi %nşeală #e mulţi.

Pen!ru a a#ea &olos de +os! şi +en!ru a-l !rece cu uşurinţ%, !rebuie s%-l unim cu *nc% dou% &a+!e buncu s&n!a rug%ciune şi cu milos!enia. Rugăciunea i !ostul %ormează cele două ari!i cu ca

cretinul !oate zbura !ână la Mristos iar amândouă unite cu milostenia ne duc !ână &n %aPreas%intei 0reimi i %ormează cea mai sigură i scurtă scară de mântuire !entru cretini"scar% numai cu !rei !re+!e care ne +oa!e ridica de os, unde sun!em c%uţi *m+reun% cu 0dam, +sus, *n 7m+%r%ţia $erurilor. '% iubim aces!e !rei #ir!uţi şi s% le lucr%m !oa!% #iaţa, dar mai ales acu*n Pos!ul '&in!elor Paş!i. Postul este ert%a tru!ului rugăciunea este ert%a su%letului imilostenia este ert%a dragostei &n Mristos"

'% +os!im cu dragos!e şi s% urc%m scara Pos!ului Mare cu bucurie, iar nu sus+innd, c% +e d%!%!orde bun%#oie *l iubeş!e Dumneeu. 0dam a c%u! c%lcnd +orunca +os!ului. De aceea se şi numeşDuminic% de as!%i a Igonirii lui 0dam din >ai. *oi %nsă să ne ridicăm din căderea lui &dam

%ncerc"nd cu #ost, cu rugăciune şi cu milostenie, scara celor #atru/eci de /ile ale Marelui 8ocresc"nd duovniceşte %n credinţă, %n dragoste şi %n năde7dea m"ntuirii, #"nă vom a7ung%naintea lui ristos %nviat şi %n lumina cea nea#usă a 8reas$intei Treimi.

0n seara aceasta se citeşte la vecernie o rugăciune de iertare şi se iartă, acasă şi %n iserică, tocredincioşii din $iecare sat, #aroie, $amilie, ca şi cei din mănăstiri. ?ără iertare nu #utem %nce##ostul, nu ne #utem ruga şi osteneala ne este $ără $olos. Iar *nce+nd de mine, !im+ de +a!ru se ci!eş!e, *n &iecare biseric%, $anonul Mare al '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, o +rea &rumoarug%ciune de +oc%inţ%. $are +u!eţi, luaţi +ar!e cu e#la#ie la sluba $anonului Mare, care se ci!eş



+a!ru ile. 0cas% ci!iţi c%rţi de rug%ciuni şi c%rţi creş!ineş!i, du+% !im+ şi +u!ere &aceţi me!anii şi, males, ci!iţi Psal!irea +n% la '&in!ele Paş!i, c% mare +u!ere au +salmii.

$u aces!e scur!e *n#%ţ%!uri du9o#niceş!i, *nc9eiem +redica de ai şi rugăm #e unul umne/eu ne inecuv"nte/e %nce#utul 8ostului mare, ca să-l #arcurgem cu $olos şi să a7ungem cu ucursă ne %ncinăm şi slăvitei ale 0nvieri. &min.

Părintele Ilie $leo!a - Des!re creaie căderea omului Rai i iad



1. 8ărinte Cleo#a, s#uneţi-mi c"teva cuvinte des#re creaţia lumii vă/ute şi nevă/ute, du#%nvăţătura $inţilor 8ărinţi.

Toată creaţia este şcoala a su$letelor celor cuv"ntătoare, s#une $"ntul Aasile cel mare Eaimeron. $%ci, #rivind la cele create la umne/eu, ne %nălţăm cu mintea la cele nevă/ute şi n%ntărim %n s$"nta credinţă. $! sun!em *n !ru+, !oa!e le #edem ca +rin oglind% , adic% +rin creaţcare &ormea% icoana, imaginea celor #ii!oare de dincolo de mormn!.

Creaţia este oglinda lui umne/eu %n care se re$lectă unătatea, mila, #ronia şi iuirea Tatălceresc #entru noi oamenii.

$inţii 8ărinţi numesc #e toate cele vă/ute > s#atele lui umne/eu >, care %nci#uiessimoli/ea/ă #e cele viitoare. !ar c"nd vom trece la cele veşnice, atunci vom vedea cu ocii c

duovniceşti > $aţa lui umne/eu >, adică vom #rivi $aţă către $aţă slava 8rea $intei Treim$ără să mai avem nevoie de > oglin/ile > cele de #e #ăm"nt, adică de creaţii.

0ici +e +%mn! nu sun!em #rednici s% +ri#im +e Dumneeu *n &aţ%. Iar dac% auim +e '&n!0+os!ol şi 8#ang9elis! Ioan, icnd: > 8e umne/eu nimeni niciodată nu =-a vă/ut > (Ioan 1, 1s% *nţelegem c% nu ?-a #%u! du+% &iinţ%, du+% esenţ%, *ns% 7l #edem +rin creaţie. $% du+% &iinţ% n*ngerii din cer nu-? +o! #edea şi *nţelege +e Dumneeu.

2. Ce s#un $inţii 8ărinţi şi mai ales $"nta cri#tură des#re %ngeri şi des#re căderea lui &dam:

?a *nce+u! *ngerii nu ş!iau c% Iisus "ris!os es!e numi! de Du9ul '&n! 7ngerul s&a!ului celui marecum 7l numeş!e +roorocul Isaia, cu care se s&%!uia +ermanen! a!%l.

> 0ngerii nu-= ştiau de ?iu al lui umne/eu >, s#une $"ntul Aasile cel mare %n EaimeroDeci, cnd a s!riga! '&n!ul 0r9ang9el Mi9ail, icnd: 7nc9inaţi-#% 7ngerului s&a!ului celui mareunii din *ngeri n-au #ru! s% I se *nc9ine ?ui şi de aceea au c%u! *n adncul iadului, cum s+unMn!ui!orul: > Aă/ut-am #e satana, că/"nd ca un $ulger din cer > (?uca 1, 1).



Deosebirea din!re c%derea *ngerilor r%i şi a omului es!e c% *ngerii au c%u! cu #oia lor, deci dliber!a!e, iar omul a c%u! din am%gire şi din *ndemnul dia#olului.

!ar > #ăcatul cu s$ătuire >, s#une $"ntul !oan Dură de &ur, > 7umătate este al celui ce %l $ace 7umătate al celui ce l-a s$ătuit >.

Dumneeu a *ng%dui! omului *n >ai s% &ac% +%ca!ul cel mai mic, adic% s% m%nnce din +om

cunoş!inţei binelui şi r%ului. Că dacă m"nca din #omul Aieţii, cum s#une $"ntul !oan Dură d&ur, omul nu mai avea #ocăinţă niciodată, se %m#ietrea la inimă ca diavolul, cădea ca diavolunu mai murea niciodată şi se cinuia %n veci %n iad, asemenea satanei.

?a c%derea lui 0dam au con!ribui! dou% +a!imi raţionale ale omului - mndria şi +o&!a. Prin c%dersa, omul 0dam nu a +ierdu! !o!al 9arul lui Dumneeu, c%ci a c%u! din is+i!a dia#olului. 0s!&arul şi arvuna m"ntuirii au rămas %n om, #entru că a greşit din neştiinţă şi #entru că es#urtător de tru# #ăm"ntesc" @umai celui ce se lea+%d% de Dumneeu i se ia 9arul Du9ului '&ndar şi aces!a es!e +rimi! +rin +oc%inţ%. Iar cel ce greşeş!e din neş!iinţ%, +%s!rea% 9arul, *ns% aco+ede +%ca!e. !ată #entru care #ricină $emeia lui &dam s-a numit Eva, adică Aiaţă, iar nu moart

#entru că nu a că/ut total ca diavolul şi a#oi #entru că #rin a doua Eva, adică Maica omnuluse va i/ăvi neamul omenesc.

u#ă cuv"ntul $"ntului !oan Dură de &ur, %ndoit a $ost creat omul, cu tru# şi su$let; %ndoit$ost şi #omul cunoştinţei inelui şi răului; %ndoită şi urmarea greşelii lui &dam; %ndoit este raiul - raiul #ăm"ntesc, sau s"nul lui &vraam, unde stau su$letele dre#ţilor #"nă la 7udecaviitoare şi raiul ceresc, adică %m#ărăţia cerurilor unde vor intra dre#ţii #"nă du#ă a dou7udecată. !ar m"ncarea din #omul cunoştinţei inelui şi răului %nseamnă > c"t de ine eomului dacă nu m"nca şi c"t de rău este că a m"ncat >.

Des+re *ngeri !rebuie s% ş!im c% ei s-au idi! numai +rin gndirea lui Dumneeu, dar nu ernesc9imb%!ori, ci i-a l%sa! ca ei singuri s% cş!ige +rin lu+!% nesc9imbarea. 0!! *ngerii c! şi +rimoameni nu a#eau imaginaţie. $um au c%u! *ngerii *n imaginaţie, *nda!% au c%u! din cer *n iad, doreau s% &ie asemenea celui Prea*nal! .

Iar oamenii au c%u! *n cli+a cnd s-au *ndoi! de cu#n!ul lui Dumneeu. 7nda!% ce sa!ana le-a r%+&rica de moar!e, icnd: @u #eţi muri, ci #eţi &i #ii... , omul a c%u! *n imaginaţie şi a+oi *n +%ca$ea mai mare +agub% es!e s% ui!e omul de moar!e. $um i-a ş!ers omului din min!e &rica morţ*nda!% a muri! +rin +%ca!.

$"ntul !oan Dură de &ur s#une că #rimul om a că/ut #rin trei lucruri5 $emeia, lemnul #omuşi neascultarea. 3i tot #rin trei lucruri va $i m"ntuit5 Maica omnului, Crucea şi ascultarea.

. Ce s#un $inţii 8ărinţi des#re cele şa#te /ile ale creaţiei:

$"ntul Aasile cel mare, %n cartea sa Eaimeron $acerea lumii %n cele şase /ile<, s#une că /idirs-a $ăcut > %ngrecată > ca o $emeie %nsărcinată %n a noua lună, cu toate /idirile din ea, gata să dea viaţă. !ar uul lui umne/eu %ncăl/ea ad"ncul, > se odinea deasu#ra a#elor >, ca să de

viaţă a#elor şi /idirilor.



Deci +%mn!ul a#ea #iaţ% de cnd Du9ul '&n! *nc%lea adncul, dar nu a#ea şi su&lare de #iaţ'&n!a 'cri+!ur% la 2acere (ca+. 1,1-), s+une c% #ăm"ntul era netocmit şi gol , dar nimeni nu şde cnd era, c% cele cu oc9i *nc% nu se creaser%, nu +rimiser% su&lare de #iaţ%. Aiua *n!i a creaţiei&os! Duminic%, c%ci a!unci a is Dumneeu să $ie lumină (2acerea l, 3). De aceea 8l a *n#ia! !duminic%, c%ci +rin *n#iere a *nnoi! lumina cea din!i. =umina cea dint"i a $ost creată, iar nnecreată. Ea nu i/vora din energiile necreate ale uului $"nt. Era o lumină cerească a căr

origine omul nu #oate să o ştie. De asemenea, nici des+re +rimele !rei ile ale creaţiei nimeni ş!ie lungimea lor, c% *nc% nu era soare care s% r%sar% şi s% a+un%.

oarele este numit de $"ntul Aasile cel mare > căruţa luminii >, s#un"nd că umne/eu a #us soare numai #uţin din lumina creată %n /iua cea dint"i şi a r"nduit ca soarele să lumine/#ăm"ntul > ca o lam#ă >, adică munţii, codrii, c"m#iile, r"urile şi mările, care %m#line#orunca cea dint"i, mereu curg şi se adună la un loc.

oa!e legile +use de Dumneeu *n uni#ers, du+% care se conduce *n!reaga creaţie, se numesc '&inţii P%rinţi !emeliile lumii şi cine cuge!% la ele se *n!%reş!e *n credinţ% şi laud% cu mai mul

!%rie +e Aidi!orul a !oa!e, *m+linind cu#n!ul +roorocului Da#id care ice: > Cine va vori des##uterile omnului, au/ite va $ace toate laudele =ui > (Psalm 1/, ). ?egile uni#ersului nu sc9imb% nicioda!% +en!ru c% sun! !emelii ale *n!regii idiri. !ar c"nd au/im #e $"ntul &#ostolEvangelist !oan, /ic"nd5 Tatăl Meu lucrea/ă şi Eu lucre/ , să %nţelegem că Tatăl lucrea/ă #rlegile creaţiei şi ale vieţii; iar ?iul lucrea/ă #rin #ronie, adică #rin #ă/irea legilor universulucare $ormea/ă temeliile lumii vă/ute.

2rumuseţea idirilor crea!e de Dumneeu es!e aşa de minuna!%, *nc! şi *ngerii din cer se uimesc armonia lor, du+% cum s+une Io#: > c"nd s-au creat stelele, lăudatu-M-au cu glas mare toţi %nge

Mei > (Io# 3, ). 0rmonia şi &rumuseţea idirilor au uimi! +e s&inţi, +e &iloso&ii, +e *nţele+ţi, +oeţi, +e ar!iş!i, +e creş!ini şi c9iar +e +%gni, *n%lţndu-i cu min!ea la $rea!orul a !oa!e, DumneePrin cuge!area la idiri mulţi au cunoscu! +e Dumneeu, au s+ori! *n rug%ciune, au *n%lţa! imne laud% Aidi!orului şi au auns c9iar la rug%ciunea cea mai *nal!% a minţii şi a inimii. e aceea, s#u$inţii 8ărinţi, ne este de mare $olos să cugetăm la /idirile lui umne/eu, #entru a-= cunoaşte iui mai mult #e umne/eu.

4. Ce ne mai #uteţi s#une des#re creaţie şi des#re crearea omului:

umne/eu a $ăcut #e om şi %ntreaga lume din #atru materii sau stiii. ouă stiii uşoare - aer

şi $ocul - şi două stiii grele, care curg %n 7os - #ăm"ntul şi a#a -, du#ă mărturia $"ntului Aasicel mare.

0ces!e +a!ru s!i9ii lucrea% uni!e şi neames!eca!e, dar şi ames!eca!e. Iar *n #remea de a+oi, s!i9ia cmai de sus, cea mai uşoar%, adic% &ocul, #a arde +e celelal!e !rei s!i9ii, dar numai c! #a &i &iinomeneasc%, du+% cu#n!ul Domnului care ice: e m"nia &totţiitorului se vor a#rinde stiii#ăm"ntului (adic% aerul, +%mn!ul şi a+a). Dar ice Du9ul '&n! +rin gura lui Da#id c% nu #dis!ruge s!i9iile şi *n!reaga idire, ci numai le #a *nnoi: Trimite-vei uul Tău şi se vor /idi şi v%nnoi $ala #ăm"ntului (Psalm 13, 31).



umne/eu a creat trei ceruri. Cerul %nt"i este vă/duul; al doilea este eterul - un $el de $odeasu#ra vă/duului; şi al treilea cer este cerul %ngerilor. &ici a $ost ră#it $"ntul &#ostol 8avel a au/it cuvinte de nes#us #e care nu se cuvine omului a le grăi (II $orin!eni 1, -4). Aici esRaiul"

5mul a &os! crea! de Dumneeu, du+% c9i+ul şi asem%narea 'a. 8l es!e singura &%+!ur% +e careidi!-o Dumneeu cu minile 'ale, iar nu numai +rin cu#n!, ca +e !oa!e celelal!e. ?-a crea! a+oi c

s&a!ul celor !rei +ersoane ale Prea '&in!ei reimi, c% ice la 2acere: ă $acem om du#ă ci#ulasemănarea *oastră (2acere 1, 6). ru+ul omului a &os! crea! din +%mn!, iar su&le!ul lui a &oinsu&la! de Dumneeu *n c9i+ ne#%u!. .mul este com!us din două !ări - tru! i su%letdihotomism aa cum ne &nvaă >iserica noastră .rtodoxă B iar nu din !rei +%rţi - !ru+, su&le!du9- !ri9o!omism, cum *n#%ţau unii scrii!ori bisericeş!i #ec9i. 5mul are du9, adic% su&le! animal !oa!e #ie!%ţile, din care i#or%sc +u!erile &ireş!i ca: +u!erea seminal%, cea cresc%!oare, de 9r%nire, conser#are, ins!inc!ele e!c. Dar su&le!ul animal al omului a+arţine !ru+ului şi nu !rebuie s%con&und%m cu su&le!ul de origine di#in% crea! de Dumneeu *n om, care se uneş!e cu !ru+ul *n cli+%mislirii şi se duce la cele #eşnice +rin moar!e. ru+ul se #a reuni cu su&le!ul la udeca!a #ii!oar*ns% #a *n#ia indu9o#nici!, iar nu cum a &os! +e +%mn!.

@mul %nce#e de #e #ăm"nt să guste şi să trăiască cele ale cerului, căci %ncă de #e #ăm"nt materomului se %ndumne/eieşte, se luminea/ă la $aţă, se de/racă de cele #ăm"nteşti şi se %mracă %cele cereşti, aşa cum au $ost s$inţii. $%ci /idirea toată sus#ină, aşte#t"nd %nnoirea $irii omulu(>omani , -3).

Dumnezeu a %ăcut trei lumiBlumea de os, unde es!e numai *n!uneric, #%+aie de &oc şi !ar!ar, *n care se c9inuiesc dia#oşi su&le!ele celor +%c%!oşi. Iadul a &os! crea! *n cli+a c%derii *ngerilor r%i.

0 doua lume, numi!% ames!eca!%, adic% !ământească, unde es!e ames!eca! binele cu r%u bucuria cu *n!ris!area, &a+!a bun% cu +%ca!ul, +l%cerea cu durerea, #iaţa cu moar!ea. 0ici +%mn! se !rudeş!e omul s% sca+e de +%ca!e şi de iad şi s% dobndeasc% mn!uirea +rin &a+ bune şi +oc%inţ%. 0ici +l%cerea #ieţii sau a nunţii se r%s+l%!eş!e cu durerea, cu c9inurnaş!erii şi creş!erii de co+ii. 0l!&el nu es!e mn!uire.

Că s#une $"ntul Maim Mărturisitorul5 > Cine $uge de durerile veacului de acum, are #arte ddurerea cea veşnică >.

0 !reia lume es!e Raiul i 6m!ărăia $erurilor. 0colo es!e numai bucurie, cn!are, lumin%#iaţ% #eşnic%.

. Ce altceva treuie să mai ştim des#re om:5mul es!e regele creaţiei +en!ru c% es!e &%cu! cu s&a!ul Prea '&in!ei reimi, du+% c9i+ul asem%narea lui DumneeuB +en!ru c% are su&le! #iu şi +oar!% *n el, +rin ;o!e, +e a!%l, +e 2iul şi '&n!ul Du9.

@mul este singura $iinţă care #rimeşte darul de a s#ori %n virtute, %n s$inţenie şi %n #utera7ung"nd #"nă la indumne/eiere. 7ns% +rin +%ca!, omul a c%u! din cins!ea cea din!i, *n s!area c



de rob, de om +%c%!os. De aici, se +oa!e iar%şi sui la cins!ea cea din!i, de &iu al lui Dumneeu, *ncu mul!e şi mari er!&e şi os!eneli.

Ia!% ce ice des+re aceas!a $"ntul Drigorie de *Fssa5 > 8recum umne/eu l-a $ăcut #e om adumne/eu, dumne/eu al #ăm"ntului, tot aşa, #rin #ăcat, umne/eu -a su#ărat aşa de mult #om, %nc"t %ntreaga /idire s-a ră/vrătit asu#ra omului. Tru#ul %i este ne#utincios şi #lin dsu$erinţe, $ocul %l arde, $rigul %l omoară, şar#ele %l muşcă, lu#ul %l ucide, marea %l %neac

#ăm"ntul %l %ngite, $oamea %l cinuie, diavolul %l is#iteşte #"nă la moarte... >.Totuşi umne/eu nu l-a #ărăsit #e om. !-a dat mi7loace de %ndre#tare, de #ocăinţă şi de m"ntuir

• Mai *n!i i-a l%sa! harul mântuirii, deşi *n%buşi! de +%ca!e.• 0+oi i-a da! legea contiinei ca s%-l *n#eţe şi s%-l mus!re +en!ru cele rele.• I-a lăsat &n inimă dorul Raiului !ierdut adică nostalgia !aradisului , care *i d% omul

r#na +en!ru rug%ciune, lacrimi de +oc%inţ%, simţire du9o#niceasc% s+re cele bune.

0n ronogra$ se s#une că du#ă i/gonirea lui &dam din ai, #atru/eci de /ile a #l"ns strămoş&dam la #orţile aiului, cer"nd iertare, %nsă eruvimii care stră7uiau #orţile aiului nu i-au mdescis, căci nu mai #utea să intre %n nemurire omul muritor $ără #ocăinţă şi 7ert$ă drăscum#ărare a lui ristos. &tunci, %ntorc"ndu-se &dam %na#oi #e #ăm"nt, a %nce#ut a-l ara, asemăna şi a lucra %n sudoarea $runţii sale, ca să-şi do"ndească #"inea cea de toate /ilele.

eşi era de#arte de umne/eu, de aici de #e #ăm"nt omul 0l #utea vedea #e umne/eu, cus#une $"ntul !saac irul, %nsă %n ci# tainic, #rin cei doi oci ai su$letului.

Cu un oci 0l vedea #e umne/eu din /idiri, adică #rin contem#larea duovniceascăcreaţiei, a tuturor celor $ăcute aşa de minunat de m"inile lui umne/eu.

Cu al doilea oci 0l vedea #e umne/eu #rin %m#linirea #oruncilor =ui şi #rin simţireduovnicească a inimii.

$"ntul Aasile cel mare s#une %n această #rivinţă că, cu c"t s#oreşte omul %n cugetarea sacontem#larea naturală a /idirilor, %n aceeaşi măsură s#oreşte %n credinţa şi %n dragostea dumne/eu.

6. Ce ne %nvaţă $inţii 8ărinţi des#re cele nouă cete %ngereşti:

Dumneeu a crea! mai *n!i lumea ne#%u!%, adic% +e *ngeri. '&n!ul 0+os!ol Pa#el şi mai !r

ucenicul s%u, '&n!ul Dionisie 0re+agi!ul, *n lucrarea sa Ierar9ia cereasc% şi bisericeasc%, *m+ar*ngerii *n nou% ce!e cereş!i, &iecare cea!% de *ngeri a#nd o anumi!% misiune dumneeieasc% (>oma, 3B 1 Pe!ru 3, ).

• 0s!&el, era$imii cei cu c"te şase ari#i, eruvimii cei cu oci mulţi şi caunele saTronurile, care odinesc #e umne/eu g"nditor , &ormea% +rima cea!% de *ngeri. &ceşt%ncon7oară tronul cel de vă#aie şi lumină al 8rea $intei Treimi (Ieec9iel 1, 4-).

• 0+oi urmea% 8uterile, tă#"niile şi omniile, care &ormea% a doua cea!% milocie de *nge0ceş!ia au misiunea s% s!%+neasc% *n!reg uni#ersul, +lane!ele, s!elele, #n!urile, m%rile

+u!erile *n!unericului, adic% +e dia#oli şi iadul.



• Crmea% a+oi 0nce#ătoriile, &rangelii şi 0ngerii , care &ormea% a !reia cea!% de *ngeri şi ca misiune s% &ac% cunoscu!% oamenilor #oia lui Dumneeu. Deci, *ngerii noş!ri +%i!ori sunum%raţi *n cea!a a noua, ca cei mai de +e urm% din!re *ngeri şi cei mai a+ro+iaţi de neamomenesc.

'. Ce ştim din $"nta cri#tură şi de la $inţii 8ărinţii des#re ai:

'&n!a şi dumneeiasca 'eri+!ur% ne #orbeş!e des+re >ai, icnd: 3i a sădit umne/eu rai Eden, către ăsărit, şi-a #us acolo #e omul #e care l-a $ăcut. 3i a $ăcut umne/eu să răsară d#ăm"nt tot #omul $rumos la vedere şi un la m"ncare; şi #omul vieţii %n mi7locul raiului, #recuşi #omul cunoştinţei inelui şi răului (2acere , -).

$"ntul !oan amascin, des#re ai, /ice aşa5 > 8entru că umne/eu a vrut să $acă #e om dinto $ire vă/ută şi una nevă/ută, du#ă ci#ul şi asemănarea a ?acere 1, 26<, ca #e un %nger stă#"n al %ntregului #ăm"nt şi ale celor ce sunt %ntru el, i-a /idit omului %nainte un $el de #ala%m#ărătesc %n care trăind, va avea viaţă $ericită. &cesta este aiul dumne/eiesc, #lantat %n Edecu m"inile lui umne/eu, cămară a %ntregii ucurii şi veselii; căci Eden %nseamnă des$ătare

este situat %n #artea de răsărit, mai sus dec"t tot #ăm"ntul. &re o climă tem#erată şi este luminde un aer $oarte $in şi curat, aco#erit cu #lante veşnic %n$lorite, #lin de miros de ună mireasmum#lut de lumină, de#ăşind noţiunea oricărei $rumuseţi şi #odoae simţite; un ţinut cu adevărdumne/eiesc şi o locuinţă vrednică de cel $ăcut du#ă ci#ul şi asemănarea lui umne/eu. 0n nu locuia nici o $iinţă raţională, ci numai omul, #lăsmuirea m"inilor dumne/eieşti > ('&n!ul IoDamasc9in, Dogma!ica, ca+.11, Des+re +aradis).

$"ntul Aasile cel mare, ar%!nd din '&n!a 'cri+!ur% c% >aiul a &os! idi! de Dumneeu la r%s%rice: > 3i a sădit umne/eu raiul %n Eden, s#re răsărit, şi a #us acolo #e omul #e care l

#lăsmuit. ă %nţelegem, deci, ascultătorilor, sădire vrednică lui umne/eu şi rai cuviincios iuide #odoaă al unui Giditor ca &cesta at"t de mare >. 0+oi, ar%!nd c% nu cu lemne de obş!e a &o*m+odobi! >aiul, ice acelaşi '&n! P%rin!e: acă cu lemnele cele de oşte ar $i $ost #lin aiul, ar $i cu#rins cu adevărat intru $acerea cea dint"i a sadurilor şi nimic nu ar $i $ost treuinţă dsădirea cea mai aleasă şi mai deoseită... dar acum, mult mai deoseite şi cu ci#ul şi cgusturile şi cu neamurile, sadurile cele din sine, care mai %nainte răsăriseră din #ăm"nt, su$elurile co#acilor sădiţi de umne/eu %n ai (8Eaimeron).

(. 9nde este locul aiului şi al iadului şi care este originea lor:

$! +ri#eş!e des+re locul >aiului, $"ntul Aasile cel mare nu ara!% locul geogra&ic unde a &oanume. $i ice doar a!!: > eci acolo a sădit umne/eu aiul unde nu era sila v"nturilor, nne#otrivire a celor #atru stiii şi #atru vremi ale anului, nu grindină, nu trăsnete care a#rind, nvoluri, nici trăsnete care lovesc, nici %ngeţare de iarnă, nici ume/eală de #rimăvară, ni%n$ocare de vară, nici uscăciune de toamnă... &colo $loarea nu #uţină vreme străluceşte... Hunmireasmă este $ără de saţ, $rumoasa vo#seală veşnic străluceşte... &colo sunt neamuri de $eluri #ăsări, care #rin $loarea ari#ilor şi #rin dulcea viersuire a glasului, dulceaţă #rea minunaadaugă celor ce se văd, %nc"t să se os#ăte/e omul #rin toate simţirile5 #e unele vă/"ndu-le, #altele au/indu-le, #e altele #i#ăindu-le, #e altele mirosindu-le şi din altele gust"nd...

(8Eaimeron, $u#n! +en!ru >ai).



Des+re >ai, a!! '&n!a 'cri+!ur%, c! şi dumneeieş!ii P%rinţi ne ara!% c% locul lui es!e la >%s%raiul se mai numeşte şi > 8aradis >, care %n lima #ersană %nseamnă grădină #lină de saduri $lori. 0n lima eraică raiul se /ice > 8ardus >. Teo$ilact al Hulgariei şi $"ntul *icodim &gioritul s#un să nu se con$unde aiul cu ceru#entre că altul este cerul şi altul aiul, unde a $ost #rimul om.0şadar, ia!% aici +uţine cu#in!e des+re >ai şi locul >aiului. Iar des+re iad ş!im din dumneeieas

'cri+!ur% c% iadul es!e loc de c9in (Ma!ei 1, B 3, 33B Marcu , 43B ?uca 16, 3, ). F!im c% *n isu&er% !ru+ul şi su&le!ul celor +%c%!oşi (Ma!ei /, 3B 1, ). F!im c% *n iad es!e +edea+sa #eşni(Daniil 1, B Ma!ei /, 46). Iadul are &oc #eşnic (Ma!ei 1, )B &lac%ra #eşnic%B are ru de &o(0+ocali+sa ,1B 1, )B are &oc nes!ins (Isaia 66, 4B Marcu , 43)B are &oc mis!ui!or (Isaia 314)B are g9eena &ocului (Ma!ei /, B 1, B 1, )B are !ar!ar ( Pe!ru , 4B 0+oc. ,1)B acolo es!e#iermele, +lngerea şi scrşnirea dinţilor (Ma!ei 13, 4B /1, /), cum s+une Domnul nos!ru Iis"ris!os.

umne/eiescul 8ărinte !oan Dură de &ur, arăt"nd c"t $olos aduce omului cugetarea la iad, /ic> acă la geenă totdeauna vom g"ndi, nu vom cădea degraă %n geenă >. Fi iar%şi: > *ime

din cei ce au %naintea ocilor geena nu va cădea %n geenă > (7m+%rţire de gru, $u#n! des+udeca!a cea #ii!oare).

Iar unde es!e locul iadului, du+% '&n!a 'cri+!ur%, aces!a ni-l ara!% dumnezeiescul A!ostol Pavel8+is!ola sa c%!re 8&eseni, icnd: !ar aceea că -a suit, ce %nseamnă dec"t că -a #ogor"t #ărţile cele mai de 7os ale #ăm"ntului . 0+oi ice: cel ce -a #ogor"t, &cela este care -a şi sumai #resus dec"t toate cerurile, ca #e toate să le um#le (8&eseni 4, -1).

Deci, ia!% m%r!uria '&in!ei 'cri+!uri des+re locul iadului. ?ocul lui es!e *n +%rţile cele mai de

ale +%mn!ului , adic% adncul cel nem%sura! al #%du9ului.De aceea şi dumne/eiescul 8ărinte !oan amascin, *nţelegnd aces! lucru din '&n!a 'cri+!uice as!&el *n cn!%rile sale: > 8ogor"tu-Te-ai intru cele mai de 7os ale #ăm"ntului şi ai s$ăr"m%ncuietorile cele veşnice, care ţineau #e cei legaţi, ristoase, şi a treia /i, #recum !ona din cit, %nviat din morm"nt > ('luba 7n#ierii, +esna a 6-a).

7n car!ea Cşa +oc%inţei !i+%ri!% *n limba romn% la ;raşo#, *n anul 11, scrie: rumul cerului $ace #rin #ogor"re, du#ă cum şi drumul iadului se $ace #rin suire; şi măcar că cerul esdeasu#ra creştetului nostru, iar iadul este su #icioarele noastre, cu toate acestea, ca să a7ungi

cer este treuinţă să te smereşti şi să te #ogori, #entru că este scris %n $"nta cri#tură5 > Tot cce se va %nălţa #e sine, se va smeri, iar cel ce se smereşte #e sine se va %nălţa (?uca 14, 11).

• $! +ri#eş!e originea >aiului, el a &os! crea! de Dumneeu oda!% cu crearea +rimului omc%ruia i-a &os! *ncredinţa! s%-l lucree şi s%-l s!%+neasc%.

• Iadul a &os! crea! de Dumneeu +en!ru *ngerii c%uţi care s-au +re&%cu! *n dia#oli, *nain!e crearea omului, adic% *n cli+a cnd ?uci&er a cuge!a! s% &ie asemenea cu Dumneeu.

Altceva este Raiul i altceva este 6m!ărăia $erurilor" Raiul a %ost destinat omului &nainte dcădere &n care stau i su%letele dre!ilor !ână la udecata de a!oi %iind numit i sânul l



Avraam S iar 6m!ărăia $erurilor este locul unde se a%lă scaunul i slava Prea +%intei 0reimi unde vor intra su%letele dre!ilor du!ă udecata de a!oi %iiind numită i %ericirea veni (<atei /9 #:)"

). Care este numărul %ngerilor că/uţi din cer, du#ă $"nta cri#tură şi $inţii 8ărinţi, %n ce lostau diavolii #"nă la 7udecata viitoare şi de au voie să is#itească şi să #iardă #e oameni:

Dumneeiasca 'cri+!ur% nu ne ara!% eEac! num%rul *ngerilor c%uţi din cer, ci numai ne s+une c% cce au c%u! din cer *m+reun% cu ?uci&er au $ost a treia #arte din stelele cerului , adic% din *ng(0+ocali+sa 1, 4, ). Iar locuinţa *ngerilor c%uţi es!e *n #%du9, adic% locul din!re cer şi +%m(8&eseni 6, 1). 7n al! loc s+une c% *ngerii r%i sun! aruncaţi *n *n!uneric, adic% de+ar!e de &aţa lDumneeu, +n% la udeca!a #ii!oare (Isaia 14,1,1/B II Pe!ru B 4B Iuda 1, 6B ?uca , 31).

• Creştinii, toţi oamenii drepţi ai lui Dumnezeu sunt ispitiţi şi supăraţi de diavoli cu îngăduin şi voia lui Dumnezeu, pentru a nu se mândri, pentru a li se încerca credinţa şi pentru a- pune toată nădejdea lor numai în Dumnezeu (II Corinteni 1, !" I #etru 1, $-!%&

• De asemenea, creştinii sunt ispitiţi de diavol, pentru încercarea dragostei lor 'aţă

Dumnezeu (Deuteronom 1, %"• pentru încercarea supunerii oamenilor 'aţă de Dumnezeu (Deuteronom ), %"• pentru a se alege cei *uni de cei răi şi a se învrednici de mai multă plată&

Is+i!ele dia#olului, *ns%, nu *n!rec nicioda!% +u!erile noas!re, căci umne/eu nu %ngăduie să $iis#itiţi mai #resus de #uterile noastre (I $orin!eni 1, I3B II Pe!ru , B 0+ocali+sa 3,1).

1+. in ce cau/ă a că/ut omul din ai: in m"ndrie, din neascultare sau din amăgirediavolului:

0 c%u! din !oa!e aces!e +ricini.• Fi din mndrie, c%ci a #oi! s% &ie asemenea Aidi!orului s%uB• şi din l%comie, +en!ru c% a mnca! din +omul o+ri!B• şi din neascul!are, şi• din a#is!ia şi am%girea dia#olului ('&. MaEim M%r!urisi!orul, 2ilocalia, #ol. III. Pag. 1/

2acere 3, 1-B II $orin!eni 11, 3B I $orin!eni , /B Ma!ei 4, 1B I esaloniceni 3, /).

11. Ce s-ar $i %nt"m#lat cu &dam dacă nu m"nca din #omul cunoştinţei inelui şi răului,

m"nca din #omul vieţii:

acă &dam ar $i m"ncat din #omul vieţii, atunci şi #edea#sa lui ar $i $ost $ără de s$"rşit, adică nar mai $i murit, ca #rin moarte să i se ierte #ăcatul, ci ar $i $ost aruncat %n ad"ncul iadulu%m#reună cu diavolul, $ără nici o s#eranţă de iertare şi răscum#ărare ogmatica $"ntului !oaamascin, ca#. 11<.

12. Cum s-ar %nmulţit neamul omenesc şi ce soartă ar $i avut dacă nu greşea &dam %n ai:



$"ntul Maim Mărturisitorul s#une că > sco#ul de mai %nainte al lui umne/eu a $ost să nu nnaştem #rin legătura nunţii, din stricăciune >. Dar c%lcarea +oruncii a &%cu! ca oamenii s% *nmulţeasc% +rin nun!%, *n!ruc! 0dam a nesoco!i! legea da!% de Dumneeu.

Deci, !oţi cei ce se nasc din 0dam se %mislesc in!ru &%r%delegi , c%nd sub osn+ro!o+%rin!elui. 0ceas!a o s+une +roorocul Da#id icnd: %n #ăcate m-a născut maica mea . De8#a, maica noas!r%, a !u!uror, a n%scu! *n +%ca!, adic% din +l%cere. De aceea, şi noi c%nd su

osnda maicii noas!re 8#a, icem c% ne naş!em *n +%ca!e (2ilocalia, #ol. II, +ag. 1).9nii $inţi 8ărinţi a$irmă că, dacă &dam nu ar $i greşit, neamul omenesc s-ar $i %nmulţit #rcuv"nt. 7n aceas!% +ri#inţ% s+une $"ntul Aasile cel mare5 > Ce /ici, omule: Este oare vreun luccu ne#utinţă la umne/eu: @are umne/eu, Care %nmulţeşte neamul multor $eluri de #ăsă$ără %m#reunare, nu #utea $ace acest lucru şi cu neamul omenesc:... > (8Eaimeron, $u#n!ul )

Iar dac% *n!rebi ce soar!% ar &i a#u! 0dam dac% nu greşea *n >ai, la aceas!% ic c% > umne/eu l$ăcut #e om #entru ca să se %m#ărtăşească de ucuria de a $i %n #rea7ma lui umne/eu şi d$ericirea de a cunoaşte, de a-= slăvi #e umne/eu >.

8l es!e *ncununarea *n!regii idiri, es!e o lume mic%, cum s+un '&inţii P%rinţi. 8rin tru#ul său, om$ace legătura cu lumea vă/ută, iar #rin su$let el $ace legătura cu umne/eu. .mul a %ost %ăcut %ie %ă!tură aleasă a slavei dumnezeieti" >os!ul s%u *n >ai era s% *m+lineasc% +orunca lDumneeu şi s% lucree +rin 9arul Du9ului '&n! la des%#rşirea sa, aungnd +rin +ar!ici+are s% &du+% c9i+ul şi asem%narea lui Dumneeu (7n#%ţ%!ura de credinţ% 5r!odoE%, +ag. 1-3).

1. Cum se cuvine să trăim noi #e #ăm"nt, #entru a răscum#ăra #ăcatul strămoşesc al lui &da$ăcut %n ai:

Mai *n!i !rebuie s% ne bo!e%m *n numele Prea '&in!ei reimi, deoarece '&n!ul ;o!e desc9i7m+%r%ţia cerurilor, du+% cu#n!ul '&in!ei 8#ang9elii, care ice: e nu se va naşte cineva din a#şi din u, nu #oate să intre %n 0m#ărăţia lui umne/eu (Ioan 3, /). Du+% bo!e, a#em da!os% ne +%im de +%ca!e şi s% lu+!%m *m+o!ri#a lor, &iind au!aţi de 9arul lui Dumneeu cel +rimi! '&n!ul ;o!e.

> 8rin ote/ ne-a scos cu silă din roie, des$iinţ"nd #ăcatul #rin cruce şi ne-a dat #orunciliertăţii; dar a urma sau nu #oruncilor, a lăsat la voia noastră lieră. eci, ciar de la $"ntuHote/, du#ă arul lui !isus ristos, ni s-a dăruit arul desăv"rşit al lui umne/eu, s#

%m#linirea tuturor #oruncilor. ar #e urmă, tot cel ce l-a #rimit %n ci# tainic, dar nu %m#lineş#oruncile, #e măsura ne%m#linirii este luat %n stă#"nire de #ăcat, care nu este al lui &dam, ci aceluia ce a nesocotit #oruncile, %ntruc"t lu"nd #uterea lucrării, nu a săv"rşit lucrul > (2ilocal#ol. 1, $"ntul Marcu &scetul , +ag. ). Căci %n măsura %n care cre/"nd, lucrăm #oruncile, aceeaşi măsură lucrea/ă şi uul $"nt %n noi roadele ale... (Ibidem, +ag. ).

14. Care este cea dint"i lege dată omului %n ai:

u#ă cuv"ntul $"ntului !saac irul, cea dint"i lege dată de umne/eu omului %n ai este leg

cea $irească, adică vederea şi %nţelegerea /idirilor lui umne/eu (2ilocalia, #ol. G, $u#n!ul /).



1. #uneţi-ne c"teva cuvinte des#re #atriarul &vraam şi urmaşii =ui. Cum a a7uns el > #ărinal multor neamuri >:0#raam a &os! al uns+reecelea +a!riar9 de la 'em, &iul lui @oe. 8l a a#u! !rei &emei, +rin +ronia lDumneeu, c0 +rin ele s% uneasc% !oa!e cele !rei gru+e de +o+oare care se !rag din seminţia lui @o

• 0s!&el, +rin 'arra, care era din neamul lui 'em, se !rage seminţia e#reilor, adic% semiţii.•

Prin "e!uria, care era din neamul lui Ia&e!, al doilea &iu al lui @oe, se !rag +o+oarele 0siei8uro+ei, adic% ia&e!iţii.• Iar +rin a !reia &emeie, 0gar slunic%, care era din neamul lui "am, al !reilea &iu al lui @oe,

!rage seminţia agarenilor sau arabilor, numiţi şi 9amiţi.

Deci, +rin cele !rei &emei, 0#raam a de#eni! +%rin!e al !u!uror seminţiilor +%mn!ului, adic% semiţilor (e#reilor), al ia&e!iţilor, adic% al creş!inilor (indo-euro+enilor) şi al 9amiţilor, adic% arabilor. $nd !oa!e aces!e !rei seminţii #or crede *n "ris!os, a!unci se #or uni !oa!e +o+oarele şi &i o !urm% şi un +%s!or .

*oi creştinii suntem $iii lui &vraam #rin credinţa lui !saac, care simoli/a 7ert$a lui ristos #rin $emeia lui, eturia. 'emiţii sun! &iii lui 0#raam +rin 'arra, iar 9amiţii (arabii) sun! &iii l0#raam, +rin 0gar slunica. ar noi creştinii suntem $iii lui umne/eu #rin credinţa %n !isristos, care este mult mai de #reţ dec"t a $i $iul lui &vraam #rin s"nge, cum sunt evreii şi arai

16. #uneţi-ne ceva şi des#re *oe şi urmaşii lui.

@oe es!e al doilea 0dam al omenirii, +en!ru c% el singur cu *nc% şa+!e su&le!e au &os! sc%+aţi Dumneeu cu #iaţa *n #remea +o!o+ului. 8l a a#u! !rei &ii: 'em, "am şi Ia&e!. Pe 'em l

binecu#n!a! !a!%l s%u @oe, icnd: Hinecuv"ntat să $ie omnul umne/eul lui em, iar Canaa$iul lui am< să-i $ie ro . Pe Ia&e!, de asemenea, l-a binecu#n!a!, icnd: ă %nmulţeasumne/eu #e !a$et... iar +e "am l-a bles!ema!, +en!ru c% a #%u! goliciunea !a!%lui s%u, icndHlestemat să $ie CanaanB oul roilor să $ie la $raţii săi. (2acere , /-).

Da!ori!% +%ca!elor lui 'em, +%mn!ul Pales!inei a &os! mai !riu ocu+a! de +o+oarele canaaneiccare se !rag din "am. De aceea a &os! c9ema! 0#raam din ţara Cr *n $anaan ca s% moş!eneas+%mn!ul s!r%moşului s%u 'em.

Pen!ru aceea şi Moise a *n!ors +o+orul ales din 8gi+! *n +%mn!ul &%g%duinţei, adic% *n ţa$anaanului, care era da! lor de Dumneeu du+% +o!o+. Dar, du+% cum ş!im, din <ec9iul es!amene#reii au birui! a+roa+e !oa!e +o+oarele canaaneice din Pales!ina, a&ar% de cinci ce!%ţi +e caDumneeu nu le-a da! *n minile e#reilorB +en!ru ca +rin aces!e +o+oare +%gne s%-i smereasc% e#rei cnd #or ieşi *nain!ea lui Dumneeu. Deci, ori de c!e ori e#reii su+%rau +e Dumneeu, 8ll%sa s% cad% *n minile celor cinci +o+oare +%gne, +rin!re care au &os! şi &ilis!enii.

$inţii 8ărinţi s#un că umne/eu $ace tot aşa şi cu creştinii şi ciar cu ăraţii s$inţi. =e launele slăiciuni şi #atimi $ireşti neiruite de ei, #recum m"nia, somnul, $oamea, lenevire



g"ndurile, imaginaţia, is#itele tru#eşti, cu sco#ul să-i smerească, ca să nu cadă %n #ăcatm"ndriei. =a s$"rşitul vieţii, %nsă, umne/eu le ridică aceste #atimi şi #rin mila =ui se m"ntuies

Căci $ără mila =ui, nici s$inţii nu se #ot m"ntui, du#ă cuv"ntul care /ice5 > 0n dar suntm"ntuiţi >.

+%ântul Ioan ,ură de Aur - $uvânt la Duminica ăsatului sec de brânză (.milia des!re

!ro%etul Iona i des!re !ost)



2os!-a cu#n!ul Domnului c%!re Iona: Icoală-te şi mergi la *inive, cetatea cea mareJ (Iona l, ). Dar ce !rebuia el s% #es!easc% acolo= 8l !rebuia s% s!rige: I%ncă trei /ile şi *inive se va #ră#ăd(Iona 3, 4). ar #entru ce, o umne/eule, #orunceşti să se vestească mai %nainte nenorocirea #care voieşti să o trimiţi : >%s+unsul lui Dumneeu es!e: ITocmai ca să nu $ac ceea ce am #oruncsă se vesteascăJ. Pen!ru aceea Dumneeu ne-a ameninţa! şi cu iadul, +en!ru ca s% nu ne arunce iad. 8l ice c%!re noi cam aşa: ITeme-te de cuvintele Mele, şi nu vei tremura de $a#tele MeleJ.

0nsă #entru ce oare otărăşte El un termen aşa de scurt de iertare : Pen!ru c% !u s% cunoş!i &a+cea bun% a nini#i!enilor, care *n aşa de +uţine ile s-au +oc%i! de aşa de mul!e +%ca!e şi le-au s!r+o!oda!%, !rebuie s% !e minunei de *ndurarea lui Dumneeu, c%reia i-a &os! de auns o +oc%inţ% ade scur!% +en!ru a!! de mul!e +%ca!eB de aceea !u nu !rebuie s% cai *n den%d%duire, m%car de ai s%#rşi! mii de +%ca!e. Precum un om leneş şi del%s%!or, care, deşi are !im+ de +oc%inţ%, !o!uşi ns%#rşeş!e nimic *nsemna!, ci din uşur%!a!ea minţii, *n!rie de a se *m+%ca cu DumneeuB +e cn

dim+o!ri#%, cel r#ni!or şi dis+us la +oc%inţ%, *n !im+ scur! +oa!e &ace *ndes!ulare +en!ru +%ca!emul!or ani.

@u s-a le+%da! oare Pe!ru de Domnul de !rei ori = Fi a !reia oar% n-a &%cu! el oare aceas!a ur%mn! = @u s-a !emu! el oare de #orbele unei slunice neb%ga!e *n seam% = Fi ce = 0#u!-a el oa!rebuinţ% de mulţi ani s+re a se +oc%i = @icidecum, ci *n!r-o noa+!e a c%u! şi iar%şi s-a ridica!, *n!rnoa+!e s-a *mboln%#i! şi iar%şi s-a *ns%n%!oşi!. Dar cum s-a &%cu! aceas!a = 8l a +lns şi s-a #%i!a!, nu *n c9i+ obişnui!, ci +lin de r#n% şi de serioi!a!e. De aceea 8#ang9elis!ul nu ice numai: +lnsH, ci: Ia #l"ns cu amarJ (M!. 6, /).

7ns% c! de mare a &os! +u!erea aces!or lacrimi, cu#in!ele nu o +o! s+uneB dar urmarea lucrului araaceas!a. 0dic%, du+% acea c%dere grea şi ce c%dere *n +%ca! +u!ea &i mai cum+li!% dec! le+%darde Domnul = - "ris!os iar%şi a aşea! +e Pe!ru *n #rednicia sa cea de mai *nain!e şi iar%şi i-a ddreg%!oria *n!ie!%ţii *n ;iseric%, şi, ceea ce es!e mai mul!, el ne s+une c% dragos!ea lui Pe!ru esmai mare dec! a !u!uror celorlalţi 0+os!oli, cnd *l *n!reab%: I8etre, Mă iueşti tu mai mult decaceştia:J (7n. 1, 1/).

Poa!e !u #ei ice c% +e nini#i!eni de aceea i-a ier!a! Dumneeu aşa de uşor, c%ci ei nu erau *n#%ţaţi religia cea ade#%ra!%, du+% cum ice '&n!a 'cri+!ur%: Iluga care nu a ştiut voia omnului sau,



a $ăcut cele vrednice de ătăi, se va ate #uţinJ (?c. 1, 4). Pen!ru ca !u s% nu +ui aceas*m+o!ri#%, ţi-am adus c%derea '&n!ului Pe!ru, care, desigur, cunoş!ea cu des%#rşire #oia Domnul*ns% ia!% c% el, m%car c% a +%c%!ui!, ba *nc% a s%#rşi! cel mai mare +%ca!, !o!uşi a dobndi! din ncea mai mare *ncredere. De aceea, nu den%d%dui nici !u +en!ru +%ca!ele !ale.

Mai r%u dec! *nsuşi +%ca!ul es!e *m+ie!rirea *n +%ca!B şi *nc% şi mai r%u es!e, la c%dere, cnd cinenu se scoal% iar%şi. 0ceas!a o de+lnge Pa#el mai mul! şi o soco!eş!e mai #rednic% de !ngui!, cn

scrie $orin!enilor: IMă tem ca nu cumva, venind iarăşi, să mă smerească umne/eul meu la vşi să #l"ng #e mulţi care au #ăcătuit mai %nainte şi nu s-au #ocăit de necurăţia, de des$r"narea de necum#ătarea #e care le-au $ăcutJ (II $or. 1, 1).

Dar care !im+ ar +u!ea &i mai +o!ri#i! +en!ru +oc%inţ% dec! !ocmai !im+ul +os!ului=Dar s% ne *n!oarcem la is!oria +ro&e!ului Iona. Du+% ce a aui! el aces!e cu#in!e ale Domnului, sscula! şi s-a dus la Io+i, Is#re a $ugi de la $aţa omnului la TarsisJ (Iona l, 3).

@, omule, unde voieşti să $ugi : *u ştii tu oare, ce /ice 8salmistul5 I9nde mă voi duce de duul Tău, şi de la $aţa Ta unde voi $ugi:J (Ps. 13, J).

• #oate undeva pe pământ + nsă Ial omnului este #ăm"ntul şi #linirea luiJ (#s& , 1%&• au în lumea cea dedesu*t + Dar Jde mă voi #ogor% şi acolo K /ice 8salmistul -Tu de $a

eştiJ (#s& 1), )%&• au în cer+ nsă Ide mă voi sui %n cer, Tu acolo eştiJ (loc& cât&%&• au poate cumva în mare + Iar şi acolo m"na ta mă va a#ucaJL , zice 'ânta criptu

(*iidem, 1.%, precum tocmai s-a întâmplat lui Iona&

$u !oa!e aces!ea, +%ca!ul are acea *nsuşire c% um+le su&le!ul nos!ru de mul!% nebunie. 0dic%, +recu

cei ameţiţi şi beţi nebuneş!e şi &%r% +re#edere şo#%iesc *n !oa!e +%rţile, c9iar şi cnd *n a+ro+ierea lar &i o ben% sau o +r%+as!ie adnc%, sau al!ce#a asem%n%!or, *n care ar +u!ea s% se ros!ogoleasc%, !aşa se li *n!m+l% şi +%c%!oşilor, *mb%!aţi, ca de #in, de +o&!a de a s%#rşi +%ca!ul, ei şo#%iesc *n !oa+%rţile, nu ş!iu ce &ac şi nu #%d nici +rimedia cea de &aţ%, nici +e cea #ii!oare.

8entru ce, s#une-mi, !ona, #entru ce vrei tu să $ugi de omnul : >abd% +uţin şi cu &a+!a !e #*ncredinţa c% nu +oţi s% &ugi la mare, care şi ea es!e o slug% a lui Dumneeu. Deci, abia s-a sui! Ion*n corabie, c% marea a *n%lţa! #alurile sale şi a arunca! undele sale +n% la cer. Marea a &%cu! ca robcel credincios, care *n!lnind +e un al! rob care a +r%da! +e s!%+nul s%u, nu-1 +ierde din #edere

*m+iedic% +e oricine ar #oi s%-1 ia, +n% ce robul cel necredincios nu s-a *n!ors *nd%r%!, *nda!% ce ea *n!m+ina! şi a cunoscu! un al! rob necredincios, +ricinuieş!e mii de greu!%ţi cor%bierilor care 1-a+rimi!, mugeş!e şi, m%car c% nu &ace c9iar udeca!%, !o!uşi ameninţ% a *ng9iţi corabia *m+reun% oamenii, dac% nu se #a +reda robul cel necredincios.

Deci, ce au &%cu! cor%bierii *n acea &ur!un% = 0u arunca! +ro#iiile din corabie (Iona l, /). $orab*ns% nu s-a uşura!, c%ci +o#ara cea mai grea r%m%sese *n ea, adic% +ro&e!ul cel +%c%!osB a!! de grnu +rin !ru+ul s%u. ci +rin +%ca!.



$%ci nimica nu es!e aşa de greu şi a+%s%!or ca +%ca!ulB de aceea, +ro&e!ul Aa9aria l-a *n&%ţişa! suicoana unui bulg%re de +lumb (Aa9. /, )B iar% Da#id descrie &irea +%ca!ului +rin cu#in!eI8ăcatele mele au cov"rşit ca#ul meu, ca o sarcină grea s-au %ngreuiat #este mineJ (Ps.3, /)

Fi "ris!os a s!riga! c%!re cei ce au !r%i! cu mul!e +%ca!e: IAeniţi către Mine toţi cei osteniţi %m#ovăraţi, şi Eu vă voi odiniJ (M!. 11, ).

0şadar, +%ca!ul lui Iona a *ngreuna! corabia şi o ameninţ% cu +ieirea. 7n!re aces!ea, Iona %cdedesub! *n corabie şi dormea. 'omnul, deşi era greu, nu era +l%cu!, ci !ris!B era un somn *n care c%use nu din ne+%sarea de +rimedie, ci din melancolie.

0dic%, robii care nu s-au *nr%u!%ţi!, +rice+ *nda!% c% au greşi!. 0şa a &os! şi cu Iona. Du+% ces%#rşi! +%ca!ul, el *nda!% a cunoscu! m%rimea greşelii sale. 0şa es!e &irea +%ca!ului. 5da!% +%can%scu!, el +ricinuieş!e su&le!ului, ce l-a n%scu!, nenum%ra!e dureri. 'e *n!m+l% cu !o!ul al!&el dec!naş!erea cea &ireasc%. 5da!% ce &emeia a n%scu!, #aie!ele ei *nce!ea%. Dim+o!ri#%, +%ca!ul !ocmdu+% naş!erea sa c9inuieş!e mai mul! su&le!ul din care s-a n%scu!.

Deci, ce &ace crmaciul corabiei = I& venit la !ona şi i-a /is5 Icoală-te şi roagă #e umne/etăuJ (Iona 1,6). 0şadar, el ş!ia din eE+erienţ% c% aceea nu era o &ur!un% obişnui!%, ci era !rimis% dDumneeu, *m+o!ri#a c%reia nu aunge meş!eşugul oamenilor şi mna crmaciului nimica is+r%#eş!e. 8l a #%u! c% *n caul de &aţ% a#ea !rebuinţ% de un al! crmaci mai +u!ernic, adic% dacela care crmuieş!e !oa!% lumea, de au!orul cel ceresc. De aceea, cor%bierii au +%r%si! crma odgoanele şi !oa!e celelal!e, şi au ridica! minile lor la cer, s+re a c9ema +e Dumneeu *n au!or.

Fi cnd aceas!a n-a &olosi! la nimic, a!unci ei, ice '&n!a 'cri+!ur% au arunca! sorţi, iar sorţii desco+eri! +e cel #ino#a! (Iona l, ). 7ns% ei nu 1-au arunca! *nda!% *n mare, ci 1-au ţinu! *n miloc

&ur!unii şi al &ream%!ului, ca şi cum ar &i &os! liniş!e, au &orma! udeca!a *n corabie, ca el s% #orbeas+en!ru sine şi s% se a+ere, şi !o!ul s-a cerce!a! cu aşa am%nunţime ca şi cum ei ar &i !rebui! s% dcui#a soco!eal% des+re 9o!%rrea lor de udeca!%.

0scul!% numai cum !o!ul seam%n% a &i cerce!a! udec%!oreş!e: I#une nouă ce este lucrul tău şi unde vii şi %ncotro mergi, şi din ce ţară şi din ce #o#or eşti tu :J (Iona l, )

Marea cea mugi!oare 1-a +r!, soar!a 1-a a&la! şi a m%r!urisi! con!ra lui, ei !o!uşi nu au ros!i! *nda9o!%rrea de osnd% asu+ra lui, ci au urma! ca la o cur!e de udeca!%, unde, cu !oa!e c% sun! de &a+rţii, mar!orii şi do#eile, !o!uşi osnda morţii nu se ros!eş!e, +n% ce +r!ul *nsuşi

m%r!uriseş!e nelegiuirea sa. 0şa au &%cu! şi cor%bierii aceia. M%car c% erau oameni ne*n#%ţaţi neş!iu!ori, ei !o!uşi au urma! obiceiul udec%!oriei, şi *nc% *n!r-o as!&el de mugire şi *n#%luire a m%r*nc! ei abia +u!eau r%su&la.

e unde oare, iuiţilor, venea această #utere at"t de #revă/ătoare %m#otriva #ro$etului : Evenea de la #ronia şi de la %nţele#ciunea lui umne/eu. &dică umne/eu a %ngăduit acestea, csă aducă aminte #ro$etului că el treuie să $ie l"nd şi iuitor de oameni.

0ceas!a era ca şi cum ar &i s!riga! c%!re dnsul şi i-ar &i is: KCrmea% aces!or cor%bieri, aces!

oameni al!min!eri ne*n#%ţaţi. 8i nu soco!esc lucru mic o singur% #iaţ%, se +oar!% nu &%r% cruţare c9i



şi cu o singur% +ersoan%B !u, dim+o!ri#%, ai eE+us la +rimedia +ieirii o ce!a!e *n!reag%, cu a!! dmul!e mii de locui!ori. 8i, m%car c% au desco+eri! +e +ricinui!orul r%u!%ţii ibucni!e asu+ra lo!o!uşi, nu s-au n%+us!i! asu+ra lui cu udeca!a osndiriiB !u *ns%, m%car c% nu ai +r! +e nimeni dinnini#e!eni, !o!uşi *i arunci *n nenorocire şi *n +ierdere.

8u ţi-am +orunci! s% !e duci la dnşii şi, +rin +redicarea !a s%-i c9emi la mn!uireB !u *ns% n-ascul!a!B dim+o!ri#%, aceş!i cor%bieri, &%r% a le cere cine#a, &ac !o!ul ca s% !e sca+e B de +edea+s% +

!ine, cel #ino#a!. 0dic%, cu !oa!e c% marea s-a *n&%ţişa! ca +rş al +ro&e!ului şi sorţii au m%r!uricon!ra lui, şi el *nsuşi a recunoscu! şi a m%r!urisi! &uga sa, cu !oa!e aces!ea ei nu s-au gr%bi! a+ierde, ci s-au o+ri!, au cerca! şi au &%cu! !o!ul ca, la o asemenea #%di!% #ino#%ţie, de #a &i cu +u!ins% nu-1 +redea m%rii, *ns% marea, sau mai bine Dumneeu, n-a *ng%dui! aceas!a, #oind, a!! +rcor%bieri, c! şi +rin!r-un mons!ru din mare, s% aduc% +e +ro&e! la o cale mai bun%. Deci, cnd ei aui! +e Iona icnd: I=uaţi-mă şi mă aruncaţi %n mare, şi se va alina marea asu#ra voastr(Iona l, 1), ei n- au #oi! s% &ac% aceas!a, ci au crmi! s+re ţ%rmB #alurile *ns% i-au *m+iedica!.

u +n% acum ai udeca! +e +ro&e! +en!ru &uga luiB ascul!%-l acum cum gr%ieş!e *n +n!ecele c9i!ulde mare şi cum m%r!uriseş!e nedre+!a!ea sa. 0colo, adic% *n &ug%, el a greşi! ca un om de rnd, i

aici s-a ar%!a! ca un +ro&e!. 0şadar, marea 1-a lua! şi 1-a *nc9is *n +an!ecele unui mons!ru, ca *n!r!emniţ%. 8l nu s-a nimici! nici de #alurile cele *n&ricoşa!e, nici de mons!rul cel *nc% şi mai *n&ricoşcare 1-a *ng9iţi!B ba mai mul!, aces!a din urm% 1-a mn!ui! şi 1-a dus la @ini#eB iar% el s-a dus a+acolo şi a #es!i! 9o!%rrea Domnului +en!ru +ierderea ce!%ţii. @ini#e!enii au aui! aceas!a, au crecu#in!ele lui, nu le-au nesoco!i!, ci s-au gr%bi! *nda!% la +os!, b%rbaţi şi &emei, şi robi şi s!%+nc%+e!enii şi su+uşi, co+ii şi b%!rniB ba c9iar nici animalele cele &%r% de min!e n-au &os! scu!i!e d+%irea aces!ei da!orii.

Pre!u!indeni se #edeau 9aine de +oc%inţ%, +re!u!indeni cenuş%, +re!u!indeni lacrimi şi sus+ine, *nsu

*m+%ra!ul s-a +ogor! de +e !ron, a de+us coroana sa şi s-a *mbr%ca! *n #eş!mn! de +oc%inţ%B şi cc9i+ul aces!a ei au mn!ui! ce!a!ea de +ieire. 0ici s-a +u!u! #edea ce#a rar, adic% +or&ira s!n*nd%r%!, *n dosul 9ainei celei de +oc%inţ%.

$eea ce n-a +u!u! +or&ira, a is+r%#i! #eş!mn!ul cel de +oc%inţ%, iar ce n-a +u!u! coroana, a +u!cenuşa.

&şadar, ve/i c"t de adevărat este ceea ce /ic eu, că cineva nu treuie să se teamă de #ost, ci să teamă de viaţa cea des$ătată, de lăcomie şi de %muiare, %ndo#area şi %muiarea au /guducetatea *inivei şi au dus-o a#roa#e de #ieire. 8ostul %nsă iarăşi a %ntărit cetatea.

• Cu postul a intrat Daniil în groapa leilor, um*lând printre 'iarele acelea grozave ca printnişte oi&

• Cu postul au intrat cei trei tineri în cuptorul cel în'ocat din /a*ilon, mult timp petrecând 'lacără&

Ia!% rodurile cele m%ri!e ale +os!ului



Dar #ei ice, +oa!e: +os!ul sl%beş!e !ru+ul. Dar ascul!% ce *n#aţ% '&n!a 'cri+!ur%: ICiar dacă omnostru cel din a$ară se trece, cel dinlăuntru %nsă se %nnoieşte din /i %n /iJ (II $or. 4, 16).

0&ar% de aceas!a, dac% #ei cum+%ni lucrul mai cu de-am%nun!ul, #ei a&la c% +os!ul es!e c9i&olosi!or s%n%!%ţii, *n!reab% +e doc!ori, şi ei cum+%!area şi *n&rnarea o #or numi mam% a s%n%!%ţii, cnd din *mbuibare şi din #iaţa cea des&%!a!% +ro#in mii de boli. 0ces!ea sun! niş!e lucruri o!r%#i!care ies din!r-un i#or o!r%#i!, şi #a!%m% a!! s%n%!a!ea !ru+ului, c! şi a su&le!ului.

0şadar, s% nu ne *n&ricoş%m de +os!, care ne liberea% de nenum%ra!e r%u!%ţi. 8u ic aceas!a nu &%!emei, ci +en!ru c% ş!iu c% unii se !em de +os!, ca de un !iran cum+li!, as!&el c% ei *nşişi se #a!%m% sine, +rin *mbuibare şi necum+%!are. 8u, deci, #% *ndemn s% nu +ierdeţi +rin des&%!are şi beţie &olosadus de +os!.

$nd cine#a, +en!ru s!ricarea de s!omac, !rebuie s% ia doc!orie, dar mai *n!i *şi *ncarc% s!omacul cmnc%ri nes%n%!oase, a!unci el, deşi sim!e am%r%ciunea doc!oriei, nu are de la ea nici un &oloocmai aşa se *n!m+l% cu !ine, cnd *nain!e de a *nce+e +os!ul, mai *n!i !e um+li cu mncare şi cb%u!ur%, ca a+oi a doua i s% +rimeş!i doc!oria +os!ului. u simţi a!unci numai ne+l%cerea, dar n

nici un &olos de la dnsa, &iind lua!% !oa!% +u!erea doc!oriei, +rin necum+%!area cea s%#rşi!% de !in$nd !u *ns% #ei lua doc!oria +os!ului cu cum+%!are !ru+easc% şi cu !re#ie su&le!easc%, ea #a +u!cur%ţi mul!e din +%ca!ele !ale cele #ec9i.

0şadar, s% nu in!r%m *n +os! beţi şi ameţiţi, nici s% nu !recem de la +os! iar%şi la beţie, ca s% nu *n!m+le cu noi ceea ce se *n!m+l% cu un !ru+ slab, care, *m+ins &iind mai !are, cade. 0celaşi lucse *n!m+l% su&le!ului nos!ru, dac% el la *nce+u!ul şi la s&rşi!ul +os!ului se *n#eleş!e de nornecum+%!%rii şi al beţiei. 0ceia care se lu+!% cu &iarele cele s%lba!ice +%esc şi *n#elesc *n !o! c9i+cu +u!inţ% membrele cele de c%+e!enie. 0semenea &ac acum mulţi oameni *n &aţa +os!ului.

8i +ri#esc +os!ul ca +e o &iar% s%lba!ic%, cu care !rebuie s% se lu+!e, şi deci se *narmea% c*mbuibarea, se *n#elesc cu l%comia şi cu *mbuibarea şi aşa aş!ea+!% #enirea +os!ului, care !o!uşi es!e s%lba!ic şi *n&ricoşa!, ci *n&%ţişarea lui es!e blnd% şi lin%. Dac% *n!reb +e #reunul: KDe ce *mbeţi !u as!%i =H, el ice: KPen!ru c% mine am s% *nce+ +os!ulH, *ns% s+uneţi, nu es!e aceas!a oarenebunie *n&ricoşa!%, de a #oi s% *ncea+% cu su&le! necura! aceas!% m%ri!% *ndele!nicire cu &a+!a cbun% =

0m mai a#ea mul!e de is, dar +en!ru cei *nţeleg%!ori es!e des!ul aceas!a, de #or #oi s% &a*ndre+!are #ieţii lor.

?ie ca noi, #rin #ostul nostru, să ne $acem vrednici de 0m#ărăţia cerului, #e care să ne-o dearul şi iuirea de oameni a omnului nostru !isus ristos, căruia %m#reună cu Tatăl şi cuul $"nt se cuvine mărirea, acum şi-n vecii vecilor B&min.

Etras din cartea5 $"ntul !oan Dură de &ur - @milii la 8ostul mar



+%ântul Ioan ,ură de Aur - $ă de vei ierta oamenilor greealele lor ierta-va i vouă 0atălvostru $el ceresc1

Kă imităm pe tăpânul nostru0 ă nu luăm în seamă când greşesc alţii 'aţă de noi, să iertăm pe cce ne greşesc0 Dar când păcatul se întinde la Dumnezeu, atunci să pedepsim0 Dar nu ştiu cum

'ace că noi 'acem cu totul dimpotrivă0

u ne străduim de loc să pedepsim păcatele săvârşite împotriva lui Dumnezeu, dar dacă întâmplă să păcătuiască cineva 'aţă de noi, îl mustrăm şi-l osândim cu asprime" nu ne dăm seamcă pornim cu asta şi mai mult cu mânie asupra noastră pe Iu*itorul de oameni Dumnezeu&

Că Dumnezeu o*işnuieşte adeseori să nu ţină seama de păcatele ce le săvârşim 'aţă de 2l, dapedepseşte cu multă asprime păcatele ce le săvârşim 'aţă de semenii noştri&&&H. (5milii la 2aceomilia GG<I, II, *n col. P';, #ol. 1, +. 31).



K #ilda aceasta a datornicului nemilostiv (3atei 1)% n-a spus-o Domnul despre talanţi şi despdinari, ci de mulţimea păcatelor şi greşelilor noastre, ca să a'lăm că noi, deşi suntem datotăpânului cu zeci de mii de păcate, totuşi, pentru nespusa 4ui iu*ire de oameni, primim iertare dla 2l&

Dar dacă suntem cruzi şi nemiloşi 'aţă de semenii noştri, 'aţă de cei de aceeaşi 'ire cu noi, dacă n

le iertăm greşelile ce ni le greşesc nouă, ci le purtăm ură şi duşmănie pentru aceste păcaneînsemnate - căci câtă deose*ire este între o sută de dinari şi zece mii de talanţi tot atât de mardeose*ire este între păcatele ce le 'acem noi lui Dumnezeu şi păcatele ce ni le 'ac nouă semennoştri - atunci, vom atrage asupra noastră mânia tăpânului şi stăpânul va porunci să 'im traşi răspundere şi pedepsiţi şi pentru păcatele pentru care primisem iertare mai înainteH.(5milii2acere, omilia GG<II, <II, *n col. P';, #ol. 1, +. 346).

K0şa şi a!%l #os!ru $el ceresc #% &ace #ou%, dac% nu ier!aţi &iecare &ra!elui s%u din inimile #oas!+%ca!ele lor (Ma!ei 1, 3/). Mare es!e cş!igul +ildei, numai dac% #oim s% &im cu luare amin!e. $

Pu!em ier!a noi, oare, a!!a c! ne iar!% '!%+nul= @u Fi c9iar dac% am #oi s% &acem lucrul acesa+oi noi ier!%m unor robi ca şi noi, +e cnd noi +rimim ier!area de la '!%+n Fi ui!%-!e c! de +recisun! cu#in!ele '!%+nului @-a s+us a!!: Dac% nu ier!aţi oamenilor greşelile.

- Dar ce=

- acă nu iertaţi $iecare $ratelui său din inimile voastre #ăcatele lor. 9ită-te, că vrea ca inimnoastră să a7ungă liniştită şi #otolită, cugetul nostru netulurat şi slood de orice #atină; vrea arătăm multă unătate semenilor noştri.

Fi *n al!% +ar!e *l +u!em aui +e "ris!os s+unnd iar%şi: acă veţi ierta oamenilor greşelile lor, va ierta şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc (Ma!ei, 6, 14). ă nu socotim că $acem ine altuia, atunc"nd iertăm cuiva #ăcatele sau că-i $acem aceluia mare arB *uB *oi suntem cei care nucurăm de ine$acere şi mult $olos ne #ricinuieşte nouă $a#ta aceasta B şi iar%şi, du+% cum danu-i ier!%m +e cei ce ne greşesc, +e aceia cu nimic nu-i +u!em +%gubi, dar nou% *nşine ne +reg%!imai dinain!e osnda de nesu&eri! a g9eenei.

De aceea, rogu-#%, soco!ind !oa!e aces!ea, s% nu c%u!%m nicicnd s% ne r%bun%m +e cei care su+%r% sau care ne &ac *n al! c9i+ #reun r%u sau care se +oar!% cu duşm%nie &aţ% de noiB dim+o!ri#

gndindu-ne de c!% bine&acere ne sun!em nou% *nşine +ricinui!ori dac% iubim +e duşmanii noş!ri c!% *ndr%nire dobndim *nain!ea '!%+nului, dar mai *nain!e de !oa!e gndindu-ne c% *m+%carea cei care sun!em cer!aţi ş!erge +%ca!ele noas!re, s% ne srguim şi s% ne silim s% iubim +e duşmannoş!ri. Lndindu-ne, dar, la cş!igul ce-l a#em din aceas!% +ur!are, s% ar%!%m celor ce ne ur%sc !a!! de mare dragos!e ca şi cum ne-ar &i cu ade#%ra! +rie!eni.

Dac% ne gndim bine, nu ne +o! &i de a!! &olos +rie!enii şi cei care cau!% s% ne au!e *n orice c9i+, cne +oa!e &i de &olos dragos!ea +e care o ar%!%m celor ce ne duşm%nesc şi ne &ac r%u Dragos!aceas!a ne &ace #rednici de bun%#oinţa cea de sus şi ne uşurea% +o#ara +%ca!elor. (5milii 2acere, omilia GG<II, <II, *n col. P';, #ol. 1, ++. 346-34).



KDe #a şi c%dea #reun om. Iar%şi ara!% de#ino#%ţire +en!ru +%c%!os *n!r-un al! !emei de ier!arne+u!inţa &irii, +e care o d% de *nţeles +rin numele de omB &iindc% +recum marele Io#, #rnd s%a!rag% ier!area lui Dumneeu, gr%ia: Ce este omul că-l socoteşti #e el şi ai $ăcut cercetar#ăcatelor lui: (#. Io# , 1-1), aşa &acem şi noi a!unci cnd cerem ier!are +en!ru cine#a caregreşi!, s+unnd *n!r-una: 5m es!e, şi amin!ind de &ire, şi +rin aceas!a !r%gnd s+re mil% +e cel mni

De as!a şi Pa#el ara!% de#ino#%ţire *n &ire şi nimicnicia ei, icnd: e va şi cădea vreun om %n vrgreşealăH ($ele din!i omilii la 2acere, cu#n!ul al nou%lea, +. 11)

*u voieşti, /ice, să-l miluieşti #e $ratele: *u vrei să-i dai iertare, că este om şi el: *u vrei, ca oduovnicesc ce eşti, să-i %ntin/i m"na: !a seama la lucrurile tale şi nu vei avea nevoie să $s$ătuit #entru a-l a7uta #e cel ce /ace, ci singur %ndeamnă-te. Cum şi %n ce ci#: 8ă/indu-te #tine, ca să nu $ii şi tu is#itit. *-a /is5 că negreşit ai să #ăcătuieşti şi tu, ca să nu $acă #rea#ăsător cuv"ntul. ar cum: Ca să nu ca/i şi tu %n is#ită. 8oate că vei #ăcătui, #oate nu. ecviitorul ne$iind cunoscut, %nvistiereşte-ţi dinainte taina iuirii de oameni #rin $acerile de in

către a#roa#ele5 de vei cădea vreodată, vei a$la comoară mare de milă #usă deo#arteJ ($ele dinomilii la 2acere, cu#n!ul al nou%lea, ++. 1-13).

K acă %ţi aduci darul tău la altar şi acolo %ţi aduci aminte că $ratele tău are ceva %m#otriva tlasă darul tău %naintea altarului şi du-te de te %m#acă cu $ratele tău şi a#oi vino şi adu-ţi dartău (Ma!ei /, 3-4).

$e bun%!a!e $e iubire de oameni co#rşi!oare Pen!ru dragos!ea noas!r% de a+roa+ele Dumnerenunţ% la cins!ea şi sluirea ce !rebuie s% l-o aducem. (...)

$e cu#in!e ar +u!ea &i mai blnde dec! aces!ea= '% &ie *n!reru+!% *nc9in%ciunea ce Mi-o aduci, s+une "ris!os, ca s% r%mn% dragos!ea !a Pen!ru c% şi *m+%carea cu &ra!ele !%u es!e !o! o er!&% Daceea n-a s+us: Du+% ce *mi #ei aduce darul sau: *nain!e de a-l aduce, ci *l !rimi!e s% se *m+ace c&ra!ele s%u du+% ce darul es!e dus la al!ar şi er!&a *nce+use. Ii +orunceş!e, deci, s% alerge, c9iar milocul slubeiB nici du+% ce s-a s&rşi! sluba, nici *nain!e de a *nce+e.

- Pen!ru ce ne +orunceş!e s% &acem aşa= $are e +ricina=

- Du+% +%rerea mea, +rin o as!&el de +orunc%, omnul vrea să ne arate şi să ne dovedească doulucruri. 9nul, de care am vorit mai sus, #entru a ne arăta că #reţuieşte mult dragostea, căsocoteşte a $i cea mai mare 7ert$a şi că $ără dragoste nu este #rimită nici slu7a şi ni%ncinăciunea adusă lui umne/eu; al doilea, #entru a ne constr"nge să ne %m#ăcăm cu $ratenostru. Cel care a #rimit #orunca de a nu aduce %ncinăciune lui umne/eu %nainte de a s%m#ăca cu cel certat, se va grăi să alerge la cel su#ărat, ca să #ună ca#ăt vra7ei, dacă nu ddragostea de a#roa#ele, cel #uţin să nu-i răm"nă 7ert$a nesăv"rşită.

Domnul a &olosi! aces!e cu#in!e !ari, !ocmai +en!ru a *n&ricoşa şi a deş!e+!a. Du+% ce a s+us: =a

darul tău, nu s-a o#rit la at"ta, ci a adăugat5 %naintea altarului - iarăşi ca să %n$ricoşe/e şi c



locul - şi #leacă. 3i n-a s#us numai5 #leacă, ci a adăugat5 Mai %nt"i şi a#oi venind adu darul tă8rin toate aceste cuvinte a arătat că această s$"ntă masă a altarului nu #rimeşte #e cei catrăiesc %n duşmănie unii cu alţii.

'% aud% aces!e cu#in!e cei iniţiaţi, !oţi cţi se a+ro+ie de s&n!a mas% cu duşm%nie *n su&le! '% aud% şi cei neiniţiaţiH, c% şi c%!re ei sun! adresa!e cu#in!ele aces!ea 0duc şi ei er!&% şi dar, adirug%ciune şi milos!enie. Fi rug%ciunea e er!&%. 0scul!% ce s+une +ro&e!ul: ert$a de laudă Mă

slăvi (Ps., , 4)B şi iar%şi:

ert$eşte lui umne/eu 7ert$ă de laudăB (Ps., 4, 1/)B şi: idicarea m"inilor mele, 7ert$ă de sea(Ps., 14, ). Deci dac%-ţi &aci rug%ciunea &%r% s% &ii *m+%ca! cu &ra!ele !%u, e mai bine s% larug%ciunea, s% !e duci s% !e *m+aci cu &ra!ele !%u şi a+oi s% !e rogi.

oa!e s-au &%cu! +en!ru a &i +ace *n!re oameni. Pen!ru as!a c9iar Dumneeu '-a &%cu! om, a &%c!oa!e acele lucruri mari, ca s% ne aduc% +ace. Prin +orunca aceas!a "ris!os !rimi!e +e cel ce a &%cr%ul la cel c%ruia i-a &%cu! r%uB *n >ug%ciunea Domneasc% !rimi!e +en!ru *m+%care +e cel n%+%s!ui!&%+!aş.

7n >ug%ciunea Domneasc% s+une: !ertaţi oameni lor greşalele lor (Ma!ei 6, 14)B aici ice: Dac% ace#a *m+o!ri#a !a, du-!e la ei Dar, mai bine s+us, mi se +are c% şi aici !rimi!e Domnul !o! +e cn%+%s!ui! la &%+!aş, c% n-a s+us: *m+ac% +e &ra!ele !%u, ci: *m+ac%-!eB s+usa +are a &i +en!ru cel ces%#rşi! r%ul, dar !oa!e cu#in!ele sun! ise +en!ru cel n%+%s!ui!.

• Dac% !e *m+aci cu el, *i s+une "ris!os, +rin dragos!ea ar%!a!% aceluia M% #ei a#ea şi +e Mimilos!i# şi #ei +u!ea aduce er!&a cu mul!% *ndr%nire.

• Dac% mai ur%ş!i *nc%, gndeş!e-!e c% şi 8u renunţ cu +l%cere la cele ce Mi se cu#in, numai #oi s% &iţi +rie!eni. '%-ţi &ie aceas!a mngiere mniei !ale

"ris!os n-a s+us $nd ţi-a &%cu! un mare r%u, a!unci *m+ac%-!e, ci: Dac% are ce#a c! de m*m+o!ri#a !a.

Fi n-a ad%uga!: Dac% +e dre+! sau +e nedre+!, ci a s+us numai a!!: Dac% are ce#a *m+o!ri#a !a. $9idac% !e-ar ur* +e bun% dre+!a!e, nici aşa nu !rebuie s% *n!ini mai de+ar!e ura. Că şi ristos avtoată dre#tatea să $ie su#ărat #e noi, şi totuşi -a dat #e ine %nsuşi s#re 7ungiere, $ără să ţinseamă de acele greşeli ale noastre.

De aceea şi Pa#el, *n al! c9i+, ne sileş!e s% ne *m+%c%m, s+unndu-ne: oarele să nu a#ună #esm"nia voastră (8&es., 4, 6). Du+% cum a lua! ca +ricin% a *m+%c%rii er!&a, !o! aşa şi Pa#el, acelaşi sco+, a lua! iua. 'e !emea ca nu cum#a noa+!ea, cel mnios r%mnnd singur, s% nu i m%reasc% şi mai mul! mnia. Aiua *n!lneş!e o mulţime de oameni, aceş!ia *i +o! risi+i mnia şi-i +aba!e gndurileB dar noa+!ea, cnd omul es!e singur şi s!% şi se soco!eş!e *n el *nsuşi, #alurile mncresc şi &uria aunge mai mare.

De aceea, dar, Pa#el o ia *nain!eB #rea s%-l +redea no+ţii *m+%ca!, +en!ru ca dia#olul s% nu mai ai#reun +rile, da!ori!% singur%!%ţii, s% a+rind% cu+!orul mniei şi s-o &ac% mai cum+li!%. o! aşa ristos nu %ngăduie nici cea mai mică am"nare, #entru ca nu cumva, odată 7ert$a %m#linită, c



cu m"nia %n su$let să se tr"ndăvească, să am"ne %m#ăcarea de #e o /i #e alta. ristos ştie cduşmănia treuie scoasă iute din su$let; şi, ca un doctor iscusit, nu dă numai doctorii ce ne #$eri de oli, ci şi doctorii care tămăduiesc olile. (5milii la Ma!ei, omilia G<I, IG, *n col. P'#ol. 3, ++. 1-14).

K... #orunca de a ne %m#ăca cu duşmanii noştri este o #oruncă ce distruge toate #ăcatele /ămislide duşmănie. (5milii la Ma!ei, omilia G<I, G, *n col. P';, #ol. 3, +. 14)

KCe %nseamnă a se %m#ăca: %nseamnă sau5 8rimeşte mai ine să ţi se $acă nedre#tate, sau5 &7udecă #ricina ta, ca şi cum ar 7udeca-o celălalt, ca nu cumva, din #ricina egoismului tău, strici dre#tatea; şi, dim#otrivă, c"nd 7udeci #ricina altuia, 7udecă-o ca şi cum ar $i vora d#ricina ta şi aşa #ronunţă sentinţa.

Dac% e greu, nu !rebuie s% !e minuneiB c% +en!ru as!a a da! "ris!os mai *nain!e !oa!e acele &ericica, +rin şle&uirea şi +reg%!irea mai dinain!e a su&le!ului ascul!%!orului, s%-l &ac% mai des!oinic +en!+rimirea *n!regii 'ale legiuiri (5milii la Ma!ei, omilia G<I, G, *n col. P';, #ol. 3, +. 1/)

din =umina $intelor cri#turi - &ntologie tematică din o#era $"ntului !oan Dură de &ur, Ed&nestis 2++(, #. ((-()<



+%ântul 3icolae 4elimirovici - Predică la duminica ăsatului sec de brânză 5 a izgonirii luiAdam din Rai (6nce!utul !ostului +%intelor Pati)

Prima regul% a solda!ului care se a&l% +e cm+ul de lu+!%, es!e s% nu se +redea duşmanulu$omandan!ul d% comanda dinain!e, ca &iecare solda! s% se &ereasc% de ca+cana inamicului, +en!runu &i *nşela! şi +rins.

'olda!ul cel singura!ic, &l%mnd, *n&rigura! şi debr%ca!, #a &i mai is+i!i! s% se +redea duşmanuluPo!ri#nicul *nşel%!or se #a &olosi de s!rm!or%rile sale +rin !oa!e c%ile cu +u!inţ%.

5răjmaşul poate 'i 'lămând, dar va arunca soldatului o *ucată de pâine, pentru a-i arăacestuia îndestularea sa&5răjmaşul poate 'i în'rigurat, zdrenţuit şi dez*răcat, dar va arunca soldatului o 6ăinuţă, cacum el ar 'i îndestulat şi *ine îm*răcat&

2l va trimite soldatului ziceri, în care se laudă că este în întregime sigur de *iruinţa sa, şiva minţi pe sărmanul soldat, ca şi cum ar avea regimente de prieteni de-ai soldatului

stânga şi la dreapta lui, care s-au predat, ori generalul aceluia 'usese ucis în c6ip dovedori împăratul aceluia ceruse înc6eierea armistiţiului0

2l va 'ăgădui soldatului întoarcerea gra*nică la vatră şi o sluj*ă *ună şi *ani şi tot ceea omul poate doar să viseze, atunci când se a'lă în mare strâmtorare&

Leneralul ara!% !oa!e aces!e curse şi ca+cane ale #r%maşului, *nc% dinain!e, şi a!enţionea% soldas% nu aib% *ncredere *n ei cu nici un +reţ, ci s% se +%easc% +e ei, s% nu se +redea, ci s%-şi +%s!res!eagul cu credinţ%, c9iar cu +reţul #ieţii.

8entru soldaţii lui ristos este o regulă de %nsemnătate %ntreagă, ca să nu se dea #e vră7maşului, %n lu#ta cu duul cel rău, al acestei lumi. Fi "ris!os, ca 7m+%ra! şi $%+e!enie



noas!r% *n aceas!% lu+!%, ne ara!% aceas!a şi ne a!enţionea% des+re aceas!a. N!ată, v-am s#us de m%nainte.J (Ma!ei 4:/B c&. Ioan 14:), s+une 8l ucenicilor '%i.

Primedia es!e mare şi #r%maşul oamenilor es!e mai cum+li! şi mai *nşel%!or dec! oricare a#r%maş +e care #i-l +u!eţi *nc9i+ui. Domnul a gr%i! des+re aceas!a şi *n al! loc: Niată satana vcerut să vă cearnă ca #e gr"u.J (?uca :31).

'a!an cerce!ea% oamenii &%r% *nce!are, c9iar din iua *n care l-a *nşela! +e omul cel din!i din i*n care a +us s!%+nire +e liber!a!ea oamenilor, şi i-a *nde+%r!a! de Dumneeu, +unndu-i *n slului. 8l *l a!rage la sine +e solda!ul lui "ris!os, +rin oricare *nşelare cu +u!inţ%, ademenindu-l &%g%duieli mincinoase şi ar%!ndu-i o bog%ţie care nu eEis!%.

@imeni nu es!e mai &l%mnd dec! el, dar el le ara!% +ine celor &l%mni, c9emndu-i s% se +rede@imeni nu es!e mai debr%ca! dec! el, dar el *i a!rage +e oameni s+re culorile *mbr%c%minţii samincinoase şi *nc9i+ui!e. @imeni nu es!e mai s%rac dec! el, dar el, ca un #r%i!or de blci, &readou% monede una de cealal!% şi ara!% +ri#i!orilor c% el +are s% aib% milioane. @imeni nu a c%u! mos dec! el, dar el nu se o+reş!e nicioda!% din s+usul minciunilor, ca s% +ar% c% es!e birui!or şi

soldaţii lui "ris!os sun! *n#inşi, ca şi cum "ris!os a &ugi! de +e cm+ul de lu+!% şi se ascunde. J este mincinos şi tatăl minciunii H (Ioan :44), şi !oa!% +u!erea lui şi !oa!e a#erile lui nu eEis!% ade#%ra!. ?%murindu-i +e urm%!orii ?ui, de !oa!e *nşel%rile şi de armele dia#olului, Domnul Iisus la ar%!a!, +rin cu#n! şi +rin &a+!%, cum s% reis!e şi cu care arme s% lu+!e.

0nsuşi ristos este cea mai %nsemnată armă a noastră, a celor care 0i urmăm =ui5 venirea =#rintre noi şi #uterea =ui din noi, sunt armele noastre cele mai tari. 9ltimele ale cuvinte #e cani le arată Evangelia sunt5 N!ată, Eu cu voi sunt %n toate /ilele, #"nă la s$"rşitul veaculu(Ma!ei :). Fi 8l s-a ar%!a! cu ade#%ra! de-a lungul #eacurilor, *n milioanele de lu+!%!o

ne*n&ricaţi a+os!oli, mucenici, m%r!urisi!ori, P%rinţi +ur!%!ori de Dumneeu, &ecioare e#la#ioases&inţi b%rbaţi şi &emeiB şi !oa!e as!ea nu s-au ar%!a! numai *n #remurile !recu!e, ci *n c9i+ l%muri!sigur şi *n ilele noas!re, +en!ru !oţi cei care nu s-au su+us du9ului celui r%u. 8l nu numai c% 'e araas!%i, dar 'e #a ar%!a şi la s&rşi!ul #eacurilor, +en!ru c% 8l a +rooroci! c% la s&rşi!ul #eacurilor #or ar%!a mar!ori *nsemnaţi (0+ocali+sa 11:3).

Mai es!e şi +u!erea, care se #ede lim+ede şi ne*ndoios, a ru+ului şi 'ngelui '%u, Pa!ima ?u$u#in!ele ?ui, $rucea 'a mul! iubi!% şi d%!%!oare de #iaţ%, 7n#ierea 'a şi sla#a 'a &%r% de moar<oi, cei care sun!eţi l%muriţi de +u!erea cea de nebirui! a lui "ris!os, care curge ne*nce!a! (+recucuren!ul elec!ric) +rin credincioşii '%i, ar%!aţi aceas!a şi al!ora Fi #oi, cei care nu sun!eţi l%muri

dar doriţi s% #% l%muriţi, &aceţi !o! ceea ce #% cere 8#ang9elia şi #% #eţi l%muri. ?%saţi-i +e cei case *ndoiesc cu r%u!a!e, s% r%mn% *n *ndoiala lor. 8i nu-? lo#esc +e Dumneeu, ci +e ei *nşişiB ei n+un la *ndoial% +ierarea ?ui Dumneeu, ci c9iar a lor. <a #eni *nda!% #remea cnd nu se #or m+u!ea *ndoi, dar credinţa nu li se #a da lor.

ar, #e l"ngă eistenţa şi #uterea lui ristos, care sunt armele noastre de cel mai mare #reţ, lu#ta %m#otriva duului rău, omnul !isus ne-a mai dăruit şi alte $eluri de arme, #e care să $olosim, cu a7utorul =ui. &ceste arme sunt5 #ocăinţa nescimată, milostenia necurmatrugăciunea ne%ncetată, ucuria veşnică %ntru omnul !isus şi $rica de udecată şi de moarte

su$letelor noastre, a#oi, #rimind cu rădare su$erinţa #entru ristos, cu credinţă şi năde7de,



iert"nd ocările, a#oi #rivind această lume ca şi cum nici nu s-ar a$la, lu"nd #arte la $intele aTaine, la #rivegeri şi la #ostiri. Pomenim +os!irea la s&rşi!, nu +en!ru c% +os!irea es!e arma cmai ne*nsemna!% Doamne, s% nu *ng%dui aceas!a ci +en!ru c% 8#ang9elia de as!%i #orbeşdes+re +os!ire şi sco+ul nos!ru es!e s% #orbim des+re aceas!% 8#ang9elie.

JCă de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru cel ceresc; iar de nu veierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.H 0ces!a es

*nce+u!ul 8#ang9eliei de as!%i. De ce *nce+e as!&el= Pu!eţi s+une: ce legătură are aceasta c#ostirea: 'e leag% &oar!e s!rns, !o! aşa cum es!e o leg%!ur% &oar!e s!rns% *n!re +os!ire şi s&rşi!aces!ei 8#ang9elii, unde nu se #orbeş!e des+re +os!ire, ci des+re adunarea bog%ţiilor, dar nu a celde +e +%mn!, ci a celor din ceruri, unde molia şi rugina nu le s!ric% şi unde &urii nu le &ur%. Căatunci c"nd #ostirea este %nţeleasă cu %nţeles adevărat, creştin, şi nu %n ci#ul legii, %n ci#$ariseilor, atunci iertarea ocărilor şi %n$r"narea de la lăcomie %nseamnă #ost şi acesta este #ostcel mai %nsemnat, ori, dacă vreţi, cel mai ogat rod al #ostirii. Pen!ru c%, *n!r-ade#%r, are +uţi*nsemn%!a!e *n&rnarea de la mncare, dac% nu eEis!% *n&rnare de la *n!oarcerea oc%rii +en!ru oca+rimi!% şi de la *nşelarea cu bog%ţiile cele +%mn!eş!i.

Domnul nu ne +orunceş!e cu !%ria +u!erii 'ale: ier!aţi oaemnilor +%ca!ele lor 8l ne las% alegernoas!r% liber%, ca s% ier!%m sau nu. 8l nu #a c%lca +es!e liber!a!ea noas!r%, ca s% ne &orţee s% &acece#a, c%ci *n *m+reurarea aceea, &a+!a noas!r% nu ar mai &i a noas!r%, ci a ?ui, şi nu ar mai a#aceeaşi *nsemn%!a!e ca a!unci cnd am &i &%cu!-o *n c9i+ liber şi cu #oia noas!r%. 8s!e ade#%ra! c% nu ne +orunceş!e cu !%ria +u!erii ?ui, dar 8l ne ara!% ce ni se #a *n!m+la dac% nu &acem #oia ?uJ@ici a!%l #os!ru nu #% #a ier!a greşealele #oas!re.H Fi cine ne #a ier!a nou% +%ca!ele noas!re, danu Dumneeu= @imeni, &ie *n cer sau +e +%mn!B absolu! nimeni. 5amenii nu ne #or ier!a, +en!ru noi nu *i ier!%m +e ei, şi Dumneeu nu ne #a ier!a +e noi, +en!ru c% oamenii nu ne iar!% +e no0!unci, unde ne a&l%m şi unde ne #om a&la noi= @e #om s&rşi ilele sub un mun!e de +%ca!e şi,

#iaţa #ii!oare, +o#ara greu!%ţii acelui mun!e #a s+ori şi mai mul! *n !oa!% #eşnicia. De aceea, s% obişnuim s% nu *n!oarcem ocara la ocar%, r%ul +en!ru r%u, ori r%bunnd +%ca!ul +rin +%ca!. $n#ei un om bea! !ol%ni! *n noroi, !e #ei !ol%ni *n noroi lng% el= 'au #ei *ncerca s% *l ridici şi s%scoţi a&ar% din noroi= 2iecare +%ca! es!e noroi şi &iecare +a!im% es!e beţie. Dac% &ra!ele !%u şiros!ogoli! su&le!ul *n noroiul +%ca!ului, de ce s%-ţi arunci su&le!ul !%u s% ac% *n acelaşi noro0şadar, *n&rnea%-!e de la ceea ce &ace &ra!ele !%u şi gr%beş!e-!e s%-l ridici şi s%-l cur%ţi, +en!ru !a!%l !%u din ceruri s% !e ridice +e !ine şi s% !e cur%ţe de !oa!e +%ca!ele !ale şi s% !e aşee *n!re *nger'%i la 7n&ricoş%!oarea udeca!%.

NC"nd #ostiţiJ, s#une omnul, Nnu $iţi trişti ca $ăţarnicii; că ei %şi smolesc $eţele ca să se ara

oamenilor că #ostesc. &devărat grăiesc vouă5 3ă-au luat #lata lor.J

2%ţarnicii sun! cei care +os!esc, dar nu +en!ru Dumneeu, nici +en!ru su&le!ele lor, ci din +ricioamenilor, ca oamenii s%-i #ad% +os!ind şi s%-i laude +en!ru aceas!a. Dar, *n!ruc! nu !oţi oamenii+o! #edea *n &iecare i, ce m%nnc% şi ce beau, a!unci ei se s!r%duiesc s%-şi &ac% &eţele lor ca s% arac% +os!esc, ca ceilalţi s% +oa!% ci!i aceas!a +e &eţele lor. 7şi smolesc &eţele, &%cndu-le s% ara!e +alişi !ris!e, sl%b%noage şi adnci!e. 8i nu-şi ung &eţele lor cu uleiuri *nmiresma!e şi nu-şi s+al% &eţelor. Fi oamenii se ui!% la ei şi se minunea% şi *i laud%. 5amenii *i r%s+l%!esc minunndu-seB oamenle dau lor r%s+la!a +os!irii lor, l%udndu-i. $e mai +o! aş!e+!a ei de la Dumneeu= 8i nu au +os

+en!ru Dumneeu, ci +en!ru oameni. $e &el de +la!% s% mai cau!e ei +en!ru su&le!ele lor= 8i nu



+os!i! +en!ru su&le!ele lor. 8i au +os!i! +en!ru oameni şi oamenii i-au l%uda! +en!ru aceas!a. $ade#%ra! c% ei şi-au +rimi! +la!a lor. Fi Dumneeu nu le mai da!orea% nimic, nici nu le #a da nim+en!ru +os!irea lor *n #iaţa ce #a s% #in%.

NTu %nsă, c"nd #osteştiJ, s#une omnul, Nunge ca#ul tău şi $aţa ta o s#ală, ca să nu te arăoamenilor că #osteşti, ci Tatălui tău, Care este %n ascuns, şi Tatăl tău, Care vede %n ascuns, %ţi vrăs#lăti ţie.J 0ceas!a es!e cea mai bun% alc%!uire ce o +rimim +en!ru +os!ire. Iar *nţelesul

su+ra&aţ% es!e desluşi!. C"nd #osteşti, $ă aceasta #entru umne/eu şi #entru m"ntuirea su$letultău, nu #entru oameni. @u es!e c!uşi de +uţin im+or!an! ca oamenii s% #ad% şi s% ş!ie c% !u +os!e cu ade#%ra!, es!e mai bine +en!ru !ine ca ei s% nu #ad% şi s% nu ş!ie. Pen!ru aceas!a !u nu aş!e+ţi la oameni nici o r%s+la!%. Fi ce-ţi +o! da ei, care, ca şi !ine, se biuie +e Dumneeu +en!ru !oalucrurile= 8s!e im+or!an! ca Dumneeu s% #ad% şi s% ş!ie. Fi umne/eu va vedea oricum; nu #oţi ascun/i nimic de umne/eu. &şadar, nu arăta #ostirea ta #rin nici un semn vă/ut; El citeşaceasta %n lăuntru, ciar %n inima ta. 0şa cum ţi-ai uns ca+ul *nain!e de a +os!i, &% aceas!a şi cn+os!eş!iB şi aşa cum ţi-ai s+%la! &aţa !a *nain!e de a +os!i, &% aceas!a şi cnd +os!eş!i. 2ie c% &aaceas!a sau !e *n&rnei de la aceas!a nici una din!re aces!e alegeri +e care le &aci, nu-ţi #a s+omeri!ul !%uB dac% &aci aceas!a sau !e *n&rnei de la aceas!a nici nu !e #a mn!ui, nici nu !e #a duce

+ierare.

Dar aces!e cu#in!e ale lui "ris!os: Nunge ca#ul tău şi $aţa ta o s#alăJ ros!i!e a!! de 9o!%r!, *nţelesul lor l%un!ric +ro&und. Deoarece, dac% Domnul '-ar &i gndi! numai la ca+ul cel !ru+esc şi&aţa cea !ru+easc%, cu siguranţ% c% 8l nu ne-ar &i +orunci! s% ne ungem ca+ul şi s% ne s+%l%m &aa!unci cnd +osim. 8l ar &i s+us c% es!e un lucru de mic% im+or!anţ% şi li+si! de sens, unde ames!ec% roadele +os!irii, s%-ţi ungi sau s% nu-ţi ungi ca+ul, s%-ţi s+eli sau s% nu-ţi s+eli &aţa. 8slim+ede &a+!ul c%, *n adncul aces!or cu#in!e se ascunde un *nţeles !ainic. De al!&el, cel care *nţeleaceas!% +orunc% a lui "ris!os sub *n&%ţişarea ei de su+ra&aţ% şi *nce+e, mai ales a!unci cnd +os!eş!

s%-şi ung% ca+ul şi s%-şi s+ele &aţa, #a c%dea *n c9i+ul cel%lal! al &%ţ%rniciei. 8l #a +une iar%şi +ri#eliş!e, *nain!ea oamenilor +os!irea sa, *ns% *n!r-un c9i+ di&eri!. ar omnul tocmai aceastacăutat să ne %nveţe %n ci# lămurit, ca să nu $acem. &tunci, nu mai eistă nici o %ndoială caceastă #oruncă %şi are %nţelesul său lăuntric. $are es!e acela= 8s!e asemenea celui +e care la d0+os!olul Pa#el !%ierii *m+reur, *n!regind !%ierea *m+reur a inimii ca miloc mn!ui!or, şi soco!inc% *n&%ţişarea de la su+ra&aţ% a !%ierii *m+reur ca ne&iind mai im+or!an!% ca nes%#rşirea aces!!%ieri (Lala!eni 6:1/B >omani :).

Atunci Cunge ca!ul tău@ &nseamnăB unge mintea ta cu Duhul +%ânt" iindcă Cca!ul@ semni%iCmintea@ i &ntregul su%let i uleiul &nmiresmat cu care se unge ca!ul semni%ică Duhul +%ân

Fi aceas!a *nseamn%: #osteşte de toate g"ndurile cele rele şi %n$r"nea/ă-te de la toate cuvinteneruşinate şi $ără de $olos. Dim+o!ri#%: um#le-ţi mintea cu g"ndurile lui umne/eu, alucrurilor ale s$inte, ale curăţiei, ale credinţei şi dragostei şi cu toate cele ce sunt vrednice duul $"nt.

• 7ă la 'el şi cu lim*a ta 8 pentru că vor*irea şi mintea una sunt 8 'ie că te în'rânezi întregime de la vor*ire, ori, dacă vor*eşti, spune numai ceea ce este spre slava lui Dumnez

şi spre mântuirea su'letului&



7ă la 'el şi cu inima ta9 posteşte de toată ura şi de tot răul, zavistia şi mândria, 6uîmpotriva lui Dumnezeu şi a omului, de orice păcat şi po'tire păcătoasă, patimă şi dorinţăîn'rânează-te de la toate astea şi lasă uul $"nt lier, ca să semene %n inima ta $iecare $de #lantă s$"ntă şi ine-#lăcută lui umne/eu, $loare cerească.

7ă la 'el cu voia su'letului tău9 posteşte de la 'iecare scop păcătos şi de la 'apta păcătoasîn'rânează-te de la tot răul şi lasă uul $"nt lier, ca să ungă su$letul tău %nv"rtoşat, culeiul %nmiresmat al lui, să-i vindece rănile şi să-l %ntoarcă %ns#re umne/eu, să-l %ndemn

către lucrările cele une şi să-l um#le cu setea #entru $iecare ună lucrare care se a$lă umne/eu.

0ces!a es!e *nţelesul cu#in!elor: Junge ca+ul !%uH. 0l!&el s+us: %n$r"nea/ă şi stă#"neşte omul tălăuntric, care este de cea mai mare %nsemnătate, o#reşte-l de la $iecare rău şi %ndeamnă-l către tceea ce este un.

Ce %nţeles au cuvintele5 Ci s!ală %aa ta@: $aţa semni$ică omul #e dina$ară, omul tru#essimţitor K tru#ul omului. 'u&le!ul se ara!% lumii aces!eia, +rin milocirea !ru+ului. 8entumne/eu, su$letul este $aţa omului, dar #entru lume, su$letul este tru#ul omului. 8rin simţirşi mădularele tru#ului arătăm lumii ce g"ndim, ce simţim şi ce vrem. =ima transmite g"nduriminţii, ocii arată simţămintele inimii şi #icioarele duc la un s$"rşit sco#ul su$letului.

N#ală $aţa taJ %nseamnă5 curăţeşte-ţi tru#ul tău de săv"rşirea oricărui #ăcat, oricărei necurăşi oricărui rău. 0n$r"nea/ă-ţi simţurile de la tot ceea ce este de #risos şi #rime7dios;

• păzeşte-ţi oc6ii ca să nu ză*ovească prin amestecările acestei lumi"• păzeşte-ţi urec6ile de la toate cele care nu slujesc mântuirii su'letului"• păzeşte-ţi nasul, pentru ca su'letul tău să nu inspire mirosul acestei lumi, care degra*ă

sc6im*ă în du6oare"• în'rânează-ţi lim*a şi stomacul de po'tirea de multă mâncare şi *ăutură"• în'rânează-ţi întregul tău trup, ca să nu se 'acă peste măsură de delicat, şi să nu-ţi ceară m

mult decât îi are nevoie pentru vieţuire&• #e lângă toate acestea, în'rânează-ţi mâinile, ca să nu *ată şi să nu c6inuiască oamenii

animalele"• în'rânează-ţi picioarele ca să nu te ducă în păcat, să nu te ducă la petreceri prosteşti,

distracţii 'ără de Dumnezeu, la lupte şi 'urturi&• :i, împotriva tutturor acestora, 'ă din trupul tău o adevărată *iserică pentru su'letul tău" n

'ă din el o cârciumă de la marginea drumului, unde se adună tâl6arii ca să-şi împartă prad şi să-şi 'acă planuri pentru noi atacuri, ci *iserică a Dumnezeului Celui viu&

0ces!a es!e *nţelesul cu#in!elor: Jşi s+al% &aţa !aH. &ceasta este #ostirea care duce la m"ntuir&cesta este #ostul #e care %l #ro#ovăduieşte ristos, +os! &%r% &%ţ%rnicie, +os! care scoa!e du9urcele rele, şi aduce omului biruinţ% sl%#i!% şi roade boga!e, a!! *n aceas!% #iaţ%, c! şi *n curm%!oare.



8s!e im+or!an! s% obser#%m aici, c% "ris!os #orbeş!e mai *n!i des+re ca+ şi a+oi des+re &aţ% m*n!i des+re su&le! şi a+oi des+re !ru+. 2%ţarnicii +os!eau numai *n !ru+ şi ar%!au oamenilor +os!irlor +rin miloace !ru+eş!i. 0n contrast cu aceasta, ristos aşea/ă #ostirea lăuntrică #e #rimul loca#oi #ostirea din a$ară, tru#ească, nu #entru a socoti #ostirea tru#ească mai ne%nsemnată K căEl 0nsuşi oişnuieşte să #ostească tru#eşte K dar să %nce#em cu %nce#utul5 mai %nt"i se curăţeşi/vorul şi a#oi r"ul; mai %nt"i se curăţeşte su$letul şi a#oi oglinda su$letului.

5mul !rebuie mai *n!i s% se s!r%duiasc% s% &ac% +os!irea *n min!e, inim% şi *n #oia lui, şi a+oi *n!regeasc% +os!ul cu bun%#oire şi bucurie *n !ru+ul s%u, aşa cum +ic!orul &ace mai *n!i +ri#eliş!*n su&le!ul s%u şi a+oi degrab% şi cu #eselie, ugr%#eş!e +ri#eliş!ea cu mna. 0şadar, +os!ir!ru+easc% !rebuie s% &ie cu #eselie şi nu cu !ris!eţe. e aceea omnul $oloseşte cuvintele NungeJ Ns#alăJ; #entru că, aşa cum acestea aduc ună #lăcere şi ucurie omului celui tru#esc, tot a#ostirea K at"t a su$letului, c"t şi a tru#ului K treuie să aducă veselie şi ucurie su$letulomului.

$%ci +os!irea es!e o arm%, o arm% &oar!e +u!ernic% *m+o!ri#a du9ului r%u. 'olda!ul care se a&l% cm+ul de lu+!%, es!e arunca! la +%mn! a!unci cnd *şi +ierde armele, &iindc% omul ne*narma! es

sili! ori s% &ug%, ori s% se +redea. Fi a!unci cnd i se dau arme, el se bucur% din nou, +en!ru c% a!un*şi +oa!e +%s!ra locul şi +oa!e reis!a duşmanului. Cum ar #utea creştinul să nu se ucure, atunc"nd el se %narmea/ă cu #ostirea %m#otriva vră7maşilor celor mai %n$ricoşători ai su$letului săuCum ar #utea inima lui să nu se ucure din nou şi cum s-ar #utea ca $aţa sa să nu-i $istrălucitoare, atunci c"nd el vede %n m"inile sale o armă de care vră7maşul $uge cu matulurare:?%comia *l &ace +e om +osomor! şi !em%!or, dar +os!irea *l &ace #esel şi curaos. Fi cum l%comia l%ţeş!e !o! mai !are şi mai !are, !o! aşa şi +os!irea *ndeamn% la r%bdare !o! mai mare. 7m+%ra!ul Da#obişnuia s% +os!easc% #reme a!! de *ndelunga!%, *nc! el singur s+unea: Ngenuncii mei au slă

de #ostJ (Psalm 1:3).C"nd omul %şi dă seama de arul care vine #rin #ostire, dorirea lui creşte ca să #ostească tot mmult şi arurile care vin #rin #ostire sunt $ără de număr.

• #rin postire, omul îşi uşurează atâ trupul, cât şi su'letul de povara întunecimii şi învârtoşării& ;rupul său se 'ace uşor şi puternic şi su'letul său se 'ace strălucitor şi curat&

• #rin postire, omul îşi înalţă su'letul deasupra temniţei pământeşti şi pătrunde prîntunecimea vieţii trupeşti către lumina mpărăţiei lui Dumnezeu, către adevăratul său săla

• #ostirea îl 'ace pe om puternic, 6otărât şi curajos, atât înaintea oamenilor, cât şi înaintdracilor&

• #ostirea îl mai 'ace pe om darnic, *lând, milostiv şi ascultător&

• #rin postire, 3oise a 'ost învrednicit de primirea ;a*lelor 4egii din mâinile lui Dumnezeu&• #rin postire, Ilie a înc6is cerurile, aşa că nu a mai 'ost ploaie timp de trei ani de zile" pr

postire, el a c6emat 'oc din cer peste jert'elnicul cel idolesc, şi prin postire s-a curăţit şi putut el să meargă până la <ore* ca să vor*ească cu Dumnezeu&



• #rin postire, Daniel a 'ost iz*ăvit din groapa cu lei şi cei ;rei Copii, din cuptorul cu 'oc&• #rin postire, mpăratul David şi-a înălţat inima la Dumnezeu şi 6arul lui Dumnezeu

pogorât peste dânsul şi el a cântat rugăciunile cele mai dulci şi mai minunate pe care înălţase cineva vreodată lui Dumnezeu, înainte de venirea lui <ristos&

• #rin postire, împăratul Iosa'at i-a stârpit pe vrăjmaşii săi, pe amoniţi şi pe moa*iţi Cronici .9%&

• #rin postire, iudeii au 'ost iz*ăviţi de osândirea lui =man, cel care era al doilea dup

împărat (2stera >9%&• #rin postire, cetatea inive a 'ost iz*ăvită de la năruirea pe care o proorocise prooroc

Iona&• #rin postire, Ioan /otezătorul a ajuns cel mai mare dintre cei născuţi din 'emeie&

7narma! cu +os!irea, '&n!ul 0n!onie a birui! !oa!e ce!ele dracilor şi le-a alunga! de la el. $e= @um'&n!ul 0n!onie= 5 arma!% &%r% de num%r de s&inţi creş!ini, a!! b%rbaţi, c! şi &emei, s-au cur%ţi! +r+os!ire şi au auns cei mai mari eroi din is!oria omenirii. 7n!ruc! ei au cuceri! ceea ce es!e cel mgreu de birui! +e ei *nşişi. Fi biruindu-se +e ei, ei au birui! lumea şi +e 'a!an.

$"ntul Aasile s#une5 N8ostirea %ntăreşte mintea.J

$"ntul iodor5 N8ostitorii adevăraţi se %n$r"nea/ă de la m"ncare nu #entru că ei socotesc lucrul aceasta este rău %n sine, ci #entru ca, #rin %n$r"nare, să-şi #ă/ească #ărţile /urdalnice atru#ului.J

3i $ericitul !eronim5 Numne/eu, Giditorul şi omnul universului, nu are nevoie de ciorăitintestinelor din urtă, dar $ără aceasta nu #oate eista $a#tă ună5 aliter #udicitia tuta esse no#ossit.J

3i %n cele din urmă, nu omnul !isus 0nsuşi 3i-a %nce#ut #reoţia dumne/eiască a m"ntuirii lumcu un #ost lung de #atru/eci de /ile: 3i, %n $elul acesta, nu El a $ost &cela care ne-a arătat %n clămurit, că treuie să #unem %nce#ut un vieţii noastre de creştini cu a7utorul #ostirii: Mai *n+os!ul şi a+oi !o! res!ul #ine dim+reun% cu +os!irea şi +rin +os!ire. 8rin eem#lul ău #ersonaomnul ne-a arătat ce armă #uternică este #ostirea. Cu această armă, El l-a iruit #e atan #ustiu, cu ea a ieşit iruitor asu#ra celor trei #atimi satanice #rinci#ale, cu care =-a is#itit atan

iuirea de lenevire,

iuirea de mărire şiiuirea de arginţi.

&cestea sunt trei #atimi #ier/ătoare, cele mai mari ca#cane %n care vră7maşul diavol ademeneş#e soldaţii lui ristos.

Iubirea de arginţi desc9ide uşa al!or +a!imiB du+% cum s+une 0+os!olul, Nrădăcina tuturor relelo(I imo!ei 6:1). e aceea omnul 0şi %nceie %nvăţătura des#re #ostire atenţion"ndu-ne să navem iuire de arginţi, să ne %n$r"năm de la unătăţile cele care se %ngrămădesc să ne #iard

su$letul, care sucesc inimile de la umne/eu şi ascund su$letul %n #ăm"nt5 N*u vă aduna



comori #e #ăm"nt, unde molia şi rugina le strică şi unde $urii le sa#ă şi le $ură, ci adunaţi-vcomori %n cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde $urii nu le sa#ă şi nu le $ură. Căunde este comoara ta, acolo va $i şi inima ta.J $el care adun% comori +%mn!eş!i adun% +en!ru sic9in şi !eam%. Cnul ca aces!a se +ierde *n comorile sale şi inima lui es!e aco+eri!% de ţ%rn%. ( 8etamascinul s#une5 NEste adevărat că mulţi s$inţi din vremurile de odinioară aveau ogămari, ca &vraam, !ov, avid şi mulţi alţii, dar ei nu aveau #atima iuirii de averi, #entru că #riveau toate lucrurile ca a#arţin"nd lui umne/eu.J )

7n!o!deauna a#em cu noi comorile care sun! ale noas!re, &ie +e +%mn!, &ie *n cer. Lndurile noas!*nsoţesc comorile noas!re, inimile noas!re sun! al%!uri de comorile noas!re, !o! la &el es!e şi cu #onoas!r% &ie +e +%mn! sau *n cer. @oi sun!em legaţi de comorile noas!re aşa cum rul es!e lega! albia sa &ie +e +%mn! sau *n cer. Dac% ne adun%m comori +e +%mn!, #om &i bogaţi o #reme, d#om &i s%r%ci *n!reaga #eşnicieB iar dac% ne adun%m comori *n cer, #om &i s%raci o #reme, dar #ombogaţi *n!reaga #eşnicie. Fi una şi cealal!% sun! l%sa!e, ca noi s% alegem du+% #oia noas!r%. 7n acealiber!a!e de alegere se a&l% sla#a noas!r%, dar şi c9inuirea noas!r%. Dac% alegem comorile ce#eşnice care nu +o! &i a!inse de molii, de rugin% sau de &uri, sla#a noas!r% #a &i #eşnic%. Dac%, !o!unoi alegem celelal!e comori, +e care !rebuie s% le +%im de molii şi de rugin% şi de &uri, c9inuir

noas!r% #a &i #eşnic%.

'emni&icaţia l%un!ric% a comorilor +%mn!eş!i are *n sine, desigur, *n!reaga *n#%ţ%!ur% +%mn!easccul!ura +%mn!easc% şi rangurile +%mn!eş!i, *n m%sura *n care sun! des+%rţi!e de Dumneeu şi 8#ang9elie. Ci!area roade aceas!% comoar% ca şi molia, necaurile şi su&erinţele o macin% +recurugina roade &ierul, şi du9ul r%u o sl%beş!e şi o &ur% ca un 9oţ. &legerea comorilor cereşti, #otrivacestui %nţeles lăuntric, %nseamnă %mogăţirea minţilor noastre cu cunoştinţe des#re eistenţa lumne/eu şi des#re voia =ui, şi %mogăţirea inimilor şi su$letelor noastre cu cunoaşterEvangeliei, #entru că numai aceste comori singure nu cad #radă vremelniciei, vătămării

$urtului. &leg"nd asemenea comori, %ndată le dăm lui umne/eu s#re #ăstrare. 3i ceea ce este dat lumne/eu %n gri7ă s#re ună #ăstrare, nu mai este atins de molii, de rugină sau de $urumne/eu va trimite aceste comori să ne aşte#te, c"nd, du#ă moartea noastră, vom merge să%nt"lnim. &ceste comori ne vor $i aduse %naintea $eţei lui umne/eu. ar toate celelalte comocare, aici, #e #ăm"nt, ne-au des#ărţit şi ne-au %nde#ărtat de umne/eu, ne vor des#ărţi şi ne vo%nde#ărta de El %n cer %n vecii vecilor. 8entru că, dacă ne-am li#it inimile de comorile #ăm"nteşne-am dăruit su$letele lui atan. 3i atunci vom $i ca soldaţii care au $ost necredincioşi şi s-au daduşmanului lor %n$ricoşător şi uneltitor.

0şadar, s% desc9idem bine oc9ii c! mai es!e #reme. '% &im &erm 9o!%rţi c% biruinţa cea de +e urmnu #a &i a dia#olului şi a slui!orilor lui, ci a lui "ris!os, 7m+%ra!ul şi '!%+nul nos!ru. 0!unci, s% gr%bim s% lu%m arma cea birui!oare +e care ne-a d%rui!-o 8l +en!ru lu+!% +os!ul cel drag armcare se a&l% *n minile noas!re es!e +en!ru noi s!r%luci!oare şi +ur!a!% cu m%reţie, dar +en!#r%maşul nos!ru, ea es!e *n&ricoş%!oare şi aduc%!oare de moar!e.

ă ne %n$r"năm de la m"ncare şi ăutură multă, #entru ca inimile noastre să nu cadă =uc21526< şi să nu #ierim %n stricăciune şi %ntunecime.



'% ne +%im de la alegerea comorilor celor +%mn!eş!i, +en!ru ca 'a!an s% nu ne des+ar!% de "ris!şi s% ne dea *n gnd s% ne +red%m.

Fi cnd +os!im, s% nu +os!im ca s% &im l%udaţi de oameni, ci +en!ru mn!uirea su&le!elor noas!re sla#a Domnului şi Mn!ui!orului nos!ru Iisus "ris!os, +e $are 7l m%resc *ngerii şi '&inţii din cerdre+ţii +e +%mn!, *m+reun% cu a!%l şi cu Du9ul '&n! reimea cea de o &iinţ% şi nedes+%rţi!acum şi +ururea şi-n #ecii #ecilor. 0min

+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul 5 Predică &n Duminica lăsatului sec de brânză (I)

0du-ţi amin!e de unde ai c%u! 0şa *i s+une Domnul *ngerului ;isericii din 8&es *n 0+ocali+sa lIoan eologul. 0du-ţi amin!e, *ns% nu cu uşur%!a!e şi ne+%sare, ci *n aşa c9i+ *nc! s% a&li *n aceasimbold s+re +oc%inţ% şi *n!oarcere la &a+!ele bune de mai *nain!e. 0du-ţi amin!e de unde ai c%u!, +oc%ieş!e-!e, şi &% &a+!ele cele din!i (0+oc. , /).

Ia!%, aceas!% +orunc% ar !rebui insu&la!% ne*nce!a! &iec%rui om şi *n!regii omeniri c%u!e. 0duamin!e de &ericirea din!ru *nce+u! a celor *n!i-idiţi, &ericire mare şi cu ne+u!inţ% de +o#es!i!, care&os! +ierdu!% +rin c%dere, şi +rin aceas!a s% s!rneş!i *n !ine r#na şi gria de a !e scula şi a redobnceea ce ai +ierdu!.



/olnavul, de pildă, aducându-şi aminte de plăcuta stare a sănătăţii, doreşte mai cu osârdînsănătoşirea"cel ro*it, amintindu-şi *ucuria li*ertăţii, caută eli*erarea"cel sărăcit, amintindu-şi de ti6na îndestulării, 'oloseşte toate mijloacele pentru a se îm*ogădin nou&

$red c% nimeni n-ar &i ne+%s%!or şi lene#os de mn!uirea sa dac% nu i s-ar *m+uţina aducerea-amin

de aces! &a+!: ce bine era *nain!e de c%dere şi ce r%u am auns du+% c%dere

;ine*nţeles, aceas!% aducere amin!e ne-ar +u!ea arunca *n den%dede dac% nu am a#ea la *ndemmiloacele de a ne *ndre+!a s!area: dar ia!%, bun%!a!ea cea griulie a lui Dumneeu a rndui! ++%mn! c9i+ de sculare şi 1-a a+ro+ia! de noi - c9i+ de sculare +e care ne +u!em biui, +e care mul-au *ncerca! dea şi care şi-a ar%!a! *n +ri#inţa lor +u!erea sa cea minuna!%.

7n s!area *n care ne a&l%m, aducerea-amin!e de s!area din care am c%u! es!e acelaşi lucru cu s!rnirse!ei a!unci cnd *nain!ea oc9ilor se a&l% un i#or de a+% cura!%, ori s!rnirea &oamei a!unci cn*nain!ea oc9ilor se a&l% un os+%ţ *mbelşuga!.

3i iată sco#ul cu care ni se %n$ăţişea/ă %n $iecare an, %nainte de %nce#utul Marelui 8ost, istorcăderii #roto#ărinţilor. 8rin aceasta ni se s#une5 I&mintiţi-vă cum eraţi %nainte, cum v-aţi $ăcacum, şi um#leţi-vă de r"vnă #entru scularea din această stareB !ată, acum este vremeine#rimită; iată, acum este /iua m"ntuiriiB>

Dar ia!%, +arc% *n ciuda +ur!%rii de gri% a lui Dumneeu +en!ru noi, din !oa!e ade#%rurmn!ui!oare, de care +uţin ne amin!im, cel mai +uţin ne amin!im de c%derea cu care am c%u! +ersoana +ro!o+%rinţilor noş!ri - de +arc% !o!ul ar &i aşa cum !rebuie s% &ie.

Ci!are #rednic% de +lns - la &el de +lns ca şi a!unci cnd o &iic% de *m+%ra!, &iind a!ras% c%!lucruri osnice, +iernd din aceas!% +ricin% mila !a!%lui s%u şi c%nd *n!r-o s!are *nosi!%, ar aunla o asemenea nesimţire, *nc! ar ui!a c% nu se a&l% la locul s%u: cu a!! mai mul! cu c! are şi ca*m+%r%!easc% *nain!ea oc9ilor, şi miloc de a-1 &ace milos!i# +e *m+%ra! se g%seş!e, şi se ş!ie *m+%ra!ul es!e ga!a s% *şi +rimeasc% *na+oi &iica şi s%-i dea iar%şi !o! ce a#ea.

7n aceeaşi s!are se a&l% şi su&le!ul nos!ru, care es!e idi! du+% c9i+ul şi asem%narea lui Dumneea!unci cnd el nu +%s!rea% *n gndul s%u &elul *n care era la *nce+u! şi &elul *n care a auns acum,nu #rea s% se &oloseasc% de miloacele d%rui!e lui +en!ru *n!oarcerea la #rednicia din!i. 8l a &os! +*n!ru lumina cunoş!inţei, iar acum es!e *m+resura! de *n!unericul necunoş!inţei, *ndoielii şi r%!%cirii

= 'ost plin de pace a gândurilor, a dorinţelor şi a conştiinţei, iar acum în el se dă o luptă gândurilor cu dorinţele, a gândurilor şi dorinţelor cu conştiinţa - luptă din care el primeşrană după rană&

= 'ost în el dulce ti6nă şi deplină mulţumire, iar acum o patimă după alta lovesc inima, c6iîn timp ce aceasta se aşteaptă ca prin îndestularea patimii să capete plăcere&



De la aceas!% neornduial% din%un!rul su&le!ului #in şi am%r%ciunile, ne#oile, su&erinţele, nereuşi!eneornduielile dina&ar%. 5are aces!a es!e raiul des&%!%rii, *n care ţi se cu#enea s% &ii, su&le!e, du+naş!erea şi menirea !a= eci aminteşte-ţi de unde ai că/ut şi #ocăieşte-teB C"t de ne$ireascăstarea noastră de acum ar treui să simtă, #are-se, $iecare, necă7indu-se toată viaţa şi %ncerc"ngreutăţi şi li#suri de tot $elul5 şi totuşi, nu se %nt"m#lă aşa. Cnii se obişnuiesc a!! de mul! s!area lor de c%dere, *nc! nici +rin gnd nu le !rece c% n-ar &i !rebui! s% &ie aşa, c9iar *ncearc% aduc% do#ei cum c% nici nu !rebuie s% &ie al!&el. $e alnic

alnici sun! !oţi cei ce nu-şi sim! c%derea şi nu cau!% scularea. $u a!! mai alnici sun! creş!inii şi ccare !r%iesc a#nd *n &aţ% creş!inismul. *n &aţa noas!r% es!e casa mn!uirii şi *n ea ne-am *m+%r!%dea de +u!erile !%m%dui!oare ce lucrea% *n eaB es!e un lucru alnic dac% am ieşi! din ea, gus!nmncarea ce ne-a adus +ierarea. Dar e un lucru şi mai alnic dac%, s!nd a&ar%, +ri#im cu ne+%sa+ierderea şi *n lene#ia noas!r% nu n%uim s% in!r%m *n%un!ru iar%şi şi s% ne des&%!%m de bun%!%ţa&la!e acolo. &şadar tre/iţi, $raţilor, su$letele voastre, dacă au adormitB Tre/iţi-le /ic"nd5 Icoalte, su$lete adormit şi istovit %n #ăcate - scoală-te, şi te va s$inţi ristosB &i $ost de7a s$inţit şi ştii cmare este $ericirea celor s$inţiţiB 9m#le-te iar de r"vnă #entru acelaşi lucru şi scoală-teB !atacum este vremea ine#rimită, iată, acum este /iua m"ntuiriiB>

• =m căzut prin mâncare, să ne străduim a ne ridica prin post"• am căzut prin părerea de sine, să ne sculăm prin de'ăimarea de sine"• am căzut prin nepocăinţă, să ne sculăm prin lacrimile străpungerii"• am căzut prin lenevie şi uitare de Dumnezeu, să ne sculăm prin grija de mântuire şi 'rica d

Dumnezeu"• am căzut dedându-ne plăcerilor, să ne sculăm prin vieţuire aspră şi îndurare de *ună voie

lipsurilor"• am căzut prin înstrăinarea de /iserică, să ne sculăm prin mersul în casa lui Dumnezeu"• am căzut ascultând cântece ruşinoase şi îngăduindu-ne să dansăm, să ne sculăm pr

ascultarea cântecelor *isericeşti şi prin metanii dese"• am căzut prin multa vor*ire, să ne sculăm prin tăcere"• am căzut prin împrăştiere, să ne sculăm prin însingurare şi păzirea luării aminte"• am căzut prin ascultarea de vor*e deşarte şi citirea de cărţi deşarte, să ne sculăm pr

ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi citirea de cărţi mântuitoare&

Ia!%, *nc% +uţine ceasuri şi #a #eni #remea mn!ui!oare a +os!ului, ce c9eam% la sculare. '% &olosim de ea aşa cum ne ara!% mama noas!r% cea *nţelea+!% şi griulie, '&n!a ;iseric%. '% &olosim de ea, &iindc% nu ş!im de ni se #a mai da o #reme ca aceas!a - şi cine #rea s% r%mn% c%dere şi s% se *n&%ţişee *n cealal!% #iaţ% c%u!=

&cesta, #oate, e cel din urmă an c"nd mai suntem lăsaţi %ntre cei vii, #oate-#oate vom aduroadele #ocăinţei, #oate-#oate ne vom %ndre#ta. 3i dacă nici acum nu ne vom %ndre#ta, vom tăiaţi şi aruncaţi %n $oc. &v"nd acest lucru %n g"nd, să luăm otăr"rea ca de acum, intr"nd #ost, să intrăm şi %n nevoinţele sculării din cădere. &sta cere de la noi omnul; asta aştea#$"nta Hiserică, asta doresc toţi $inţii lui umne/eu, ce se g"ndesc la noi cu gri7ă şi #rivesc c%m#reună-#ătimire la aaterile vieţii noastreB &minB



martie 1(

+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul 5 Predică &n Duminica lăsatului sec de brânză (II)

'&n!a ;iseric% ne aduce acum amin!e de c%derea +ro!o+%rinţilor. 'co+ul +e care *l urm%reş!e ea +r

aceas!a es!e şi ca, amin!indu-ne c% ne a&l%m *n!r-un loc de surg9iun, s% ne um&l%m *n +ene şi s%



semeţim mai +uţin, şi *n loc de as!a s% ne smerim şi s% ne umilim mai mul!B dar es!e mai ales aceca, !recnd cu gndul de la c%derea +ro!o+%rinţilor la +ro+ria noas!r% c%dere, s% ne a+rindem du9ul de r#n% +en!ru sculare şi redobndirea a ceea ce am +ierdu! +rin c%dere. De aceea a şi &orndui!% +omenirea c%derii +ro!o+%rinţilor *nain!e de *nce+u!ul Pos!ului Mare, care es!e, mai mudec! orice, #reme de +oc%inţ% şi *ndre+!are. In aces! r%s!im+ sun!em da!ori s% ascul!%m gingaşglas, *m+reun%-+%!imi!or &aţ% de noi, al mamei-;iserici, cu care ea gl%suieş!e, +arc%, &iec%ruia din!noi: I&i că/ut: coală-teB !ată, ţi se descide uşa #ostului şi a #ocăinţei5 %mărătea/ă-te, int

cu %ndră/nire şi aleargă această alergare OcursăP $ără a te cruţaB>Pe lng% niş!e &ii ade#%raţi ai ;isericii nici nu ar &i ne#oie de a!!a s!%ruinţ% +en!ru a-i &ace s% amin!e la aceas!% c9emareB dar ce s% &acem cu su&le!ul nos!ru ne+%s%!or şi !rnda#= @u aude, sauind nu ia amin!e, sau dac% ia amin!e g%seş!e de#ino#%ţiri &el şi &el ca s% nu &ac% &a+!ele la carec9ema! +en!ru binele lui. ă intrăm, deci, %n su$letul nostru şi să-1 %ndu#lecăm să nu lase treacă %n /adar #ostul acesta, ci să se $olosească de el s#re a se #ocăi şi a se %ndre#ta.

@u ş!iu cum s-a *nce!%ţeni! la noi aşa o rnduial%, c% doar *n +os! de#enim +uţin mai serioşi, num*n +os! dobndim gnduri de gri% +en!ru mn!uirea noas!r%. 0l!cnd#a ne *ng%duim s% &acem

a#em c9e&, c!eoda!% cu &oar!e mul!% l%rgime, nu &%r% de +%ca!, soco!ind c% +%ca! nu a#em - iar +r+os! gndul se !re#eş!e cum#a de la sineB +o&!ele recunosc dre+! legiui!% m%sura ce le *n&rnea%se su+un ei, c9iar dac% nu *n!o!deauna &%r% cr!ire. Fi griile mul!e amuţesc, ieşind *n sc9imb ram+% gria +en!ru singurul lucru de !rebuinţ%, ce-şi *n&%ţişea% cerinţele (c9iar dac% uneori s&iiciune, ca un co+il s+eria!). 5 as!&el de bun% rnduial% adie de obicei asu+ra noas!r% '&n!ul Poes!e greu s% credem c% cine#a l-ar l%sa s% !reac% &ar% s% dobndeasc% road%.

'e *n!m+l% !o!uşi ca, *n ciuda *nruririi mn!ui!oare a +os!ului, c9iar *n ciuda silinţei de a n*ndre+!a +e care o resimţim *n #remea lui, +en!ru unii el s% nu se numere *n!re ilele de mn!uir

$ine n-are ne#oie şi cine nu sim!e !rebuinţa de a *ndre+!a *n sine ceea ce e ne*ndre+!a!= Dar #icruţarea de sine - mama ne+%s%rii şi lene#iei - şi *n%buş% !oa!e mişc%rile bune. Fi ia!% c% *nce+em amn%m *m+linirea aces!or cerinţe: la *nce+u! de +e o i +e al!a, a+oi de +e +rima s%+!%mn%+os!ului +e a doua sau +e a !reia, de +e a !reia +e a +a!ra sau +e ul!ima, iar *n ul!ima a+are nu ş!iu +iedic% sau nu ş!iu ce +re!eE! şi amnare mai n%scoceş!e lene#ia #iclean%. 0s!&el !rece !o! +os!ul &%ca omul s% se &i m%r!urisi! şi *m+%r!%şi!. 8i, dar dac% am irosi! #remea +os!ului, *n al! r%s!im+ greu creu! c% ne #om *ndele!nici cu lucrarea mn!uirii. Dac% *n +os!, cnd !o!ul es!e c! se +oa!e d+o!ri#i! +en!ru aceas!% lucrare, nu &acem as!a, de unde s% ne a+uc%m de aceas!% lucrare du+% +os!= aşa, #om !r%i iar%şi *n ne+%sare şi lene#ie, *n aceleaşi de+rinderi şi +a!imi +%c%!oase, mniind +Dumneeu la &el ca *nain!e, +n% la urm%!orul +os! - şi cine ş!ie dac% o s% !r%im ca s%-1 a+uc%m= $

se #a *n!m+la dac% o s% murim *n s!are +%c%!oas% şi ne+oc%i!%=

e #oate s#une că am trăit ca să a#ucăm acest #ost5 să mulţumim omnului #entru această mildar să ne şi grăim a ne $olosi de ea. ;ine*nţeles, +en!ru mn!uirea noas!r% a bine#oi! as!&Domnul, *n ciuda #ieţii noas!re ne+%s%!oare şi !rnda#e. >%s!im+ul #ieţii noas!re nu e *n s!%+nirnoas!r%, ci es!e *n +u!erea lui Dumneeu: iar Domnul lungeş!e ori scur!ea% #iaţa noas!r% du+% cuare de aş!e+!a! sau nu de la noi #reun bine. K$ei necredincioşi şi +%c%!oşi nu *şi #or *num%!%ţi ilelor, adic% nu #or !r%i nici um%!a!e din !im+ul +e care l-ar &i !r%i! dac% ar &i bine+l%cu! lDumneeu. ?iecare dintre noi e %n Hiserica lui umne/eu ceea ce este un #om %n livadă5 cei c

trăiesc %n ci# #lăcut lui umne/eu sunt #omii roditori, iar cei ne#ăsători şi leneşi sunt #om



neroditori. Drădinarul se uită la #omul neroditor un an, se uită doi, se uită trei, a#oi %l taie şiaruncă %n $oc.

0şa se *n!m+l% şi cu noi: Domnul aş!ea+!% de la noi roadele +oc%inţei un an, aş!ea+!% doi, aş!ea+!rei - şi a+oi, #%nd c% de la noi nu #ine nici un bine, ne d% +e mna morţii şi +rin aceas!a ne !rimla drea+!a r%s+l%!ire care aş!ea+!% +e ne+%s%!ori. 0min!iţi-#% +ilda Mn!ui!orului des+re smoc9incel nerodi!or (#. ?c. 13, 6-). tă#"nul s#une grădinarului5 I!ată, este al treilea an de c"nd vin

nu văd rod %n acest smocin5 taie-1, de ce să mai ocu#e locul %n /adar:> Drădinarul 1-a rugat mai lase #omul neroditor %ncă un an, #oate va aduce roadă; şi dacă nici atunci nu va aducatunci să-1 taie. &ceastă #ildă %nci#uie $elul %n care mila lui umne/eu se roagă de dre#tatlui umne/eu şi #rimeşte #entru noi, tr"ndavii, an du#ă an, aşte#t"nd5 nu cumva vom aduc#"nă la urmă, roadele #ocăinţei:

09, &raţilor, cine ş!ie: +oa!e c% es!e cea din urm% oar% cnd ni se d% +os!ul aces!a Deci s% au!%milos!i#irii s% co#rşeasc% dre+!a!ea, +unnd de acum *nain!e *n inima noas!r% 9o!%rrea ca *n ace+os! nea+%ra! s% ne ocu+%m de noi *nşine aşa cum se cu#ine şi s% *ndre+!%m !o! ce es!e ne*ndre+!a!#iaţa noas!r%, *n &a+!ele noas!re, *n simţ%min!ele şi 9o!%rrile noas!re. In!rnd *n +os!, s% ne +unem

min!e c% es!e ul!ima oar% cnd ni se d% #reme +en!ru +oc%inţ%, c% dac% o irosim, nu mai a#em aş!e+!a! o al!% mil% ca aceas!a. '% ne *n!emniţ%m *n aceas!% s!rm!orare: gndul c% a#em de ales *nos!enelile +oc%inţei şi moar!e, iar du+% moar!e #in udeca!a şi c9inurile #eşnice Poa!e c% #a &usomnul ne+%s%rii şi m%car ins!inc!ul de conser#are ne #a deş!e+!a du9ul la *ncordarea şi #ioiciunlucr%rii Nac!i#i!%ţiiO care-i sun! +ro+rii Fi +en!ru ca *nrurirea asu+ra noas!r% s% &ie mai +u!ernicurm%!oarele cu#in!e ale a+os!olului s% r%sune *n urec9ile noas!re &%r% con!enire: au nesocoteogăţia unătăţii lui umne/eu, şi a l"ndeţiiQ, şi a %ndelungii =ui rădări, ne-ştiind cunătatea lui umne/eu te %ndeamnă la #ocăinţă: Ci du#ă %m#ietrirea ta şi du#ă inima ne#ocăită %ţi aduni m"nie %n /iua m"niei şi a desco#eririi dre#tei 7udecăţi a lui umne/eu (>o

, 4-/).;ine*nţeles, mulţi şi &oar!e mulţi din!re noi c9iar aşa şi sun! dis+uşi s% &ac%: dar nu sun!, oare, şi uncare se cla!in% cu du9ul şi sl%besc cu inima= 2ie-#% mil% de #oi, &raţilor P%r%siţi +en!ru un min+ier%!oarea neluare amin!e &aţ% de lucrarea mn!uirii şi 9aideţi s% c9ibuim - Ia ui!e: cu!are cu!are - şi cţi nu sun! - se adun% *nc% din +rimele ile ale +os!ului ca s% ia asu+r%-şi os!eneli+os!irii şi +reg%!irii +en!ru +rimirea '&in!ei *m+%r!%şanii, iar eu şi cu #oi nici nu ne gndim s% neliniş!im şi s% ne !ulbur%m, ci ne +reg%!im s% !recem #remea ca de obicei, &%cnd #oia !ru+uluigndurilor. '-ar +%rea c% aceia +ierd, iar noi cş!ig%m: de &a+! noi sun!em cei care +ierdem, iar sun! cei care cş!ig% Ei #rimesc iertare de #ăcate, do"ndesc #ace %n conştiinţă şi %m#ăcare c

umne/eu, se unesc cu omnul #rin $intele Taine şi %nce# să guste dulceaţa vieţii ine#lăcu!ui umne/eu - iar *n noi r%mne aceeaşi neornduial% şi !ulburare l%un!ric%, aceeaşi !neal% nemulţumire, aceeaşi +o#ar% de +%ca!e şi +a!imi, aceeaşi den%dede şi c9inuire care s+oregreu!a!ea s!%rii noas!re &aţ% de cei care s-au *ndre+!a! şi s-au bucura! de *ndre+!area #ieţii lor. Cmb+are mai deas% a!unci cnd cele din ur sun! mai lumina!e. ?a &el şi cu noi: !oţi aceia #or urca din *n ce mai mul!, iar noi ne #om cobor* din ce *n ce mai mul!. Dar de ce s% *ng%duim s% ni se *n!m+aşa ce#a= 5are nu a#em aceeaşi &ire cu ei= 5are nu a#em aceeaşi c9emare cu ei= 5are nu ni s&%g%dui! şi nou% !o! ce #or +rimi ei= De ce, a!unci, s% ne *ng%duim a cunoaş!e li+suri ca aces!ea= Dcruţare de sine alnic% cruţare de sine, +rin care ne +ierdem +e noi *nşine +en!ru #ecie - D

os!eneal% ne !emem= Dar ce os!eneal% es!e aici= - &ceastă osteneală #are ostenicioasă doar #"n



c"nd #urcedem la ea5 şi %ndată ce vom %nce#e să ne ostenim, toată greutatea ei va #ieri, $iindnu ne vom osteni singuri, ci se va osteni %m#reună cu noi şi arul lui umne/eu, care a7ută toată lucrarea ună celor care lucrea/ă cu os"rdie. Dar c9iar dac% ar &i, *n!r-ade#%r, grea os!enea+en!ru cine#a, ce es!e greu!a!ea aceas!a *n &aţa r%s+l%ţii care se d% +en!ru +uţina noas!r% os!enealFi, de al!&el, cum s% ne descurc%m &%r% os!eneal%=

Ieri, '&n!a ;iseric% a +rosl%#i! +e !oţi cei care s-au ne#oi! *n!ru mn!uire. Ci!aţi-#% oţi s-

os!eni!: !ineri şi !inere, b%rbaţi şi &emei, mireni şi clerici, +us!nici şi !r%i!ori *n lumeB şi &%r% os!eneanimeni nu a in!ra! *nc% *n *m+%r%ţia cerurilor Dar ce s% mai #orbim des+re os!eneal%, cnd &%r% +u!em a&la numai +ierare Fi c9iar cei care +ier, oare nu +oar!% os!eneal% şi greu!%ţi= 59o, şi c*nc% - Fi a!unci, nu reiese c% a +e!rece *n os!eneala cea +ier%!oare sun!em ga!a, iar de os!eneamn!ui!oare nici nu #rem s% auim= Cnii #or s+une: Kreburile şi *m+reur%rile m% *m+iedic%. *nu vreau să aud aşa ceva; numai să vrei, şi treurile se vor $ace, %m#re7urările se vor aran7a, ilucrarea #ostirii şi #regătirii #entru #rimirea $intei %m#ărtăşanii se vor săv"rşi %n ci# m"ntuitde su$let. Dumneeu i-a da! omului liber!a!e, de care &olosindu-se omul +oa!e &ace ca !oa!e s% miş!e *n urul s%u. @u *n !reburi e +iedica, ci *n iubirea de sine, cruţarea de sine şi ui!area noas!r% Dumneeu, *n orbirea, nesimţirea şi lene#irea noas!r%. Ia!%, cu aces!ea ne-a lega! sa!ana ca şi cu niş

lanţuri şi ne-a arunca! s% ne !%#%lim *n +%ca!, iar noi ne şi bucur%m de as!a, cu !oa!e c% s!area *n cane a&l%m, #%di! lucru, nu e s+re binele nos!ru.

'% ne ridic%m, deci, din aces!e lanţuri cu care ne #nea% sa!ana ca s% ne aduc% la #oia sa. ascul!%m mai bine de glasul a+os!olesc, care ne !reeş!e din ne+%sare: Aremea este de acum ca ndin somn să ne sculăm. *oa#tea a trecut, iar /iua s-a a#ro#iat. ă le#ădăm, dar, lucruri%ntunericului şi să ne %mrăcăm cu armele luminii (>om. 13, 11-1). !ată, acum este vremine#rimităB !ată, acum este /iua m"ntuiriiB (II $or. 6, ) eştea#tă-te, cel ce dormi, şi te scoadin morţi, şi te va lumina ristosB (8&es. /,14) 0min

1 martie 1(+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul 5 Predică &n Duminica lăsatului sec de brânză (III)

+lavă Tie Doamne1 *nc% ne-am mai *n#rednici! s% !r%im +n% la '&n!ul Pos!B *nc% ni se mai d#reme +en!ru a ne #eni *n &ireB Dumneeu *nc% 'e mai ara!% ga!a s% ne +rimeasc% *n braţele +%rin!e



ale miluirii. rei s%+!%mni am s!riga! rugndu-ne: I9şile #ocăinţei descide-ne nouă, ătătorude viaţăB> Ia!%, s-a a+ro+ia! aceas!% #reme mn!ui!oare a +oc%inţei '!%m la in!rarea *n +%ântul Po- arena !ocăinei i a milostivirii lui Dumnezeu %aă de noi" '% +urcedem, aşadar, cu *ndr%nires% in!r%m cu dor. @imeni s% nu se dea *n l%!uri. @imeni s% nu se aba!% aiurea.

Pos!ul +are *n!uneca! +n% ce in!r%m *n arena luiB *ns% *nce+e numai, şi #ei #edea c% el e lumin% dunoa+!e, liber!a!e du+% lanţuri, uşurare du+% !rai greu. 0ţi aui! c% *n 0+os!olul de as!%i s-a s+u

*oa#tea a trecut, iar /iua s-a a#ro#iat (>om. 13, 1)= *oa#tea e vremea dinaintea #ostului, i/iua este 8ostul. 0+os!olul #rea ca noi s% *n!m+in%m +os!ul cu acelaşi dor cu care *n!m+in%m idu+% o noa+!e lung%. oar să #rimiţi %n inimă ceea ce cere, ce dă şi ce $ăgăduieşte #ostul - şi vevedea că alt$el nici nu #oate $i.

• ?iindcă ce cere #ostul: Poc%inţ% şi *ndre+!area #ieţii.• Ce dă: Ier!are des%#rşi!% şi *na+oiere a !u!uror milelor lui Dumneeu.• Ce $ăgăduieşte: ;ucurie *n Du9ul '&n! aici si #eşnica &ericire dincolo.

8rimeşte toate acestea cu inima, şi nu vei avea cum să nu doreşti #ostul.

7m+o!ri#a +os!ului se r%#r%!eş!e numai !ru+ul, şi cei ce nu bine#oiesc s+re +os!ire !ru+eş!i sun!, c!oa!e c% ei nu #or s% +ar% !ru+eş!i şi dau o eE+licaţie *n!ruc!#a mai ar%!oas% +en!ru *ns!r%inarea lde +os!: ei bine, nu #or s% renunţe la #iaţa +l%cu!% !ru+ului şi de as!a *nalţ% +lngeri *m+o!ri+os!ului.

!ar latura noastră duovnicească iueşte #ostul, %nsetea/ă du#ă #ost, se simte %n voie %n el. !rebui s+us: s% iubeş!i şi s% de#olţi *n !ine la!ura du9o#niceasc% şi s% &ii +rie!en cu +os!ul - d!ocmai +en!ru de#ol!area aces!ei la!uri a şi legiui! Domnul +os!ul. Ia!%, la *nce+u! es!e nea+%r

!rebuincioas% silirea de sineB es!e nea+%ra! !rebuincioas% os!eneala li+si!% de dulceaţ%, ca mai a+oi gus!%m roadele cele dulci. $uge!area !ru+easc% n-are dec! s% se *ns!r%inee de +os!B !u su+une-sub ugul credinţei şi ia amin!e la *n#%ţ%!ura a+os!oleasc%: Cugetarea tru#ească moarte este, icugetarea duovnicească - viaţă şi #ace5 căci cugetarea tru#ească este vră7maşă lui umne/ecă legii lui umne/eu nu se su#une, că nici nu #oate (>om. , 6-).

Ia!% cu ce se *n#ecinea% *ns!r%inarea de +os! i#or!% din r%s&aţarea !ru+ului şi su+unerea *nain!cuge!%rii !ru+eş!i: cu +ierderea +u!inţei de a +l%cea lui Dumneeu şi c9iar cu #r%m%şia *m+o!ri#a Dumneeu 0şadar, dac% cine#a are &ie şi o mic% scn!eie a !emerii de Dumneeu, acela nu se *ns!r%ina de +os! şi, *n lumina aces!ei !emeri, #a res+inge !oa!e +re!eE!ele mincinoase de a-1 s!ric'-ar +u!ea s+une: d% #iaţ% *n !ine &ricii de Dumneeu, şi cu +l%cere #ei in!ra *n arena +os!ulus!r%b%!nd-o &%r% os!eneal% +e !oa!%, de la *nce+u! +n% la s&rşi!.

Dar, +e de al!% +ar!e, cum s% dai #iaţ% &ricii de Dumneeu &%r% os!eneal%= Deşer!%ciunea, griildis!racţiile #ane, +l%cerile, a+lec%rile +%c%!oase, +resiunea leg%!urilor lumeş!i s!a!ornici!e nu *l la+e om s% in!re *n sine *nsuşi, s% *şi #in% *n &ire şi s% ca+e!e conş!iinţa #ie a leg%!urilor cu Dumnela care e *nda!ora!. e aceea, treuie să ne silim a intra %n arena #ostului şi a %nde#lini toacerinţele lui. &tunci se #otolesc dorinţele, g"ndurile şi #atimile deşarte, se aude lim#ede glasconştiinţei şi %nvie conştiinţa #re/enţei lui umne/eu şi a răs#underii $aţă de El. !ar du#



aceasta, ostenelile oişnuite ale #ostului ţi se vor #ărea, #oate, ciar ne%ndestulătoare5 $iindctemerea de umne/eu, care a %nviat #e această cale, devine o #utere neiruită, ce nu cunoaşnici un $el de %ngrădiri, a cărei lucrare este %ndre#tată de-a dre#tul %m#otriva oricărui răs$ăţ tru#ului, răs$ăţ #e care %l s#ri7ină cruţarea de sine. &tunci c"nd intri %n starea aceasta, toadre#turile tru#ului la comoditatea #e care i-o o$erim %n viaţa oişnuită ni se vor #ărea de la sinciudate şi caragioase; iar #"nă ce vei intra, degeaa dai %n vileag c"t de mincinoase su#retetele de răs$aţare a tru#ului care aat de la #ost.

Po! da un singur s&a!: lasă &n urmă &ntreaga ta viaă oricât de lungă i-ai %i %ăgăduit-oS stai !atul tău de moarte i cugetăB oare !oate contiina ta să &i %ăgăduiască ieire bună din trudacă aceasta te va a%la aa cum eti acumN Dacă nu !oate să tii dinainte că &n acea cli!ă veigata să ridici dintr-o dată greutatea a zeci sute mii de !osturi numai să !rimeti milă -mila nu &i va %i dată" Ast%el &n loc să cunoti atunci re%uzul acesta amar iată că i se dă !ostuunul singur %iindu-i de auns !entru a %i miluitB intră &n el cu bărbăie i străbate-* du!ă volui Dumnezeu" $ine tie !oate că este ultimul tău !ost i ultima ta miluire1 Dacă-* vei iroaltul să nu ate!i"

Fi de ce s% *l iroseş!i= Des!ul am !r%i! &%cnd #oia !ru+ului şi a gndurilor: e #remea ca, +%r%sin

+%ca!ele, s% !r%im *n dre+!a!e.

estul este vouă vremea cea trecută, s#une a#ostolul, celor ce %n vremea trecută a vieţii am $ăcvoia #ăg"nească, uml"nd %ntru necurăţii, %ntru #o$te, %ntru eţii, %ntru os#eţe, %ntru ăuturi intru ur"te slu7iri idoleşti (I Pe!r. 4, 3).

Este vremea să le#ădăm $a#tele %ntunericului şi să ne %mrăcăm %n armele luminii. E vremea %nce#em a umla cuviincios, ca /iua, şi a %nceta să mai $acem gri7a de tru# s#re #o$tă (#. >om. 11-14).

Căci dacă vom %nce#e să trăim du#ă tru#, vom muri; iar dacă vom %nce#e să omor"m cu du$a#tele tru#eşti, vii vom $i (#. >om. , 13).

0cum e +omeni!% c%derea +ro!o+%rinţilor, şi *n ei es!e c%derea cea de obş!e a noas!r%, a !u!uror. Cemi7locit această cădere: *ng%duinţa &aţ% de !ru+ şi *nc%lcarea +os!ului şi a *n&rn%rii. $%derea esmoar!eB scularea es!e #iaţ%. Arei să intri %n viaţă: In!r% *n ne#oinţa +os!ului, şi as!a cu a!! mai mucu c! nu +oţi s% nu-ţi dai seama c% şi +ro+riile !ale c%deri au ieşi! din acelaşi i#or.

'-ar +%rea c% sun! des!ule imbolduri care s% ne 9o!%rasc% la c9inuirea !ru+ului *n +os!ul de &aţ% +r

ne#oinţele omorrii de sine. $e#a ciuda! se s%#rşeş!e *ns% *n noi: cel mai mul! se c9inuie +e sine +os!uri cei care ar +u!ea s% *şi &ac% *nlesniriB iar cei c%rora li s-ar c%dea cel mai mul! s% se c9inuie +os!irea *şi &ac *nlesnirile cele mai mari. Dre+ţii *şi adaug% os!eneal% +es!e os!eneal%, iar +%c%!oşii *ng%duie *nlesnire +es!e *nlesnire. 5are as!a nu se *n!m+l% &iindc% dre+!ul se sim!e +%c%!os, i+%c%!oşii se +un +e sine *n rndurile dre+ţilor= Iar dac% aşa s!au lucrurile, nu es!e semn mai lim+eal orbirii de sine *n care ne ţine iubirea de !ru+ şi nici !emei mai logic ca s% n-o ascul!%m şi s% &ace*n ciuda ei.

Deci s% in!r%m cu b%rb%ţie *n arena +os!ului.



• '% nu &ie *n!re noi slui!ori ai !ru+ului &ricoşi, ce !remur% +en!ru #iaţa lor dac% se li+sesc #reun &el la mas% ori *nde+%r!ea% #reo +l%cere

• '% nu &ie *n!re noi nici slui!ori ai !ru+ului cu gnd deşer!, care au +re&%cu! corcolirea !ru+ul*n!r-o lege, *n #ir!u!ea unor *n#%ţ%!uri ale lor, a+ar!e. Pe unii ca aceş!ia *nc% din!ru *nce+u! i&%cu! de ruşine a+os!olul, numindu-i vră7maşi ai crucii, al căror s$"rşit este #ier/area, căror dumne/eu este #"ntecele şi a căror slavă este s#re ruşinea lor, care cele #ăm"nteşcugetă (2ili+. 3, 1-1).

0cum se aud mul!e *n#%ţ%!uri care l%rgesc c%ile #ieţii, şi dea s-au *nce!%ţeni! mul!e obiceiuri *n ca!ru+ul nos!ru se sim!e *n largul lui. Dar s% ne amin!im nemincinosul cu#n! al Domnului: !ntra#rin uşa cea str"mtă, că largă este uşa şi lată calea ceea ce duce %n #ier/are, şi mulţi sunt cei intră #rintr-%nsa; că str"mtă este uşa şi %ngustă calea ce duce %n viaţă, şi #uţini sunt cei ce o a$#e ea (M!. , 13-14).

Deci s% ne ali+im şi noi la acei +uţini, şi s% in!r%m cu b%rb%ţie +rin uşa ce ni se desc9ide a +os!uladuc%!or de s!rm!orare, ne*ng%duindu-ne r%s!%lm%ciri deşar!e şi aba!eri du+% soco!inţa +ro+rie de ceea ce a &os! legiui! *n c9i+ a!! de *nţele+!, de la ceea ce a &os! şi es!e *m+lini! *n c9i+ a!! mn!ui!or de c%!re !oţi cei ce au *nţeles şi *nţeleg sco+ul şi +reţul #ieţii *n !ru+, dar nu +en!ru !ru+ (>om. , 1).

0m

6 $eruarie 1(

+%ântul 0eo%an 8ăvorâtul - 0âlcuiri din +%ânta +cri!tură - Duminica lăsatului sec de brânză



N>om. 13, 11-14B M!. 6, 14-1O

QQaca veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru cel ceresc; iar dacă nu veierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.

$e miloc sim+lu şi lesnicios de mn!uire Qi se iar!% +%ca!ele, cu condiţia s% ierţi şi !u greşeli

a+roa+elui.

0s!a *nseamn% c% *ţi ţii soar!a *n mini.$alc%-ţi +e su&le! şi !reci de la simţ%min!e ne+rie!enoase &ade a+roa+ele !%u la unele cu ade#%ra! +aşnice, şi e de-auns.

Giua iertării - ce /i mare şi cerească a lui umne/euB acă ne-am $olosi cu toţii de ea aşa cum cuvine, /iua aceasta ar $ace din toate oştile comunităţile< creştineşti nişte oşti de ai, ia#ăm"ntul s-ar $ace una cu cerul.

+%ântul uca al $rimeei 5 $uvânt &n Duminica ăsatului sec de brânză - Des!re !ost



Mine *nce+e Pos!ul mare. 8i bine, ce este #ostul: 8entru ce a $ost el r"nduit: Domnul nos!ru Iis"ris!os a #orbi! nu o da!% des+re +os!. 7n !im+ul #ieţii ?ui +%mn!eş!i, ucenicii ?ui n-au +os!i!, icnd c%r!urarii şi &ariseii au *nce+u! s%-i mus!re +en!ru as!a +e ei şi +e *nsuşi Domnul Iisus "ris!o8l le-a r%s+uns: 8uteţi, oare, să $aceţi #e $iii nunţii să #ostească c"t tim# Mirele este cu ei: (?c.34).

C"t tim# a $ost cu a#ostolii %nsuşi omnul !isus ristos, umne/eiescul Mire al Hisericii alucuria le um#lea inima şi, ine%nţeles, n-aveau nevoie să #ostească. Domnul a ad%uga! *ns% #or #eni ile cnd Mirele #a &i lua! de la ei, şi a!unci #or +os!i. 0s!&el, 8l le-a +orunci! s% +os!eas*n anumi!e ile.

7n +erico+a e#ang9elic% de as!%i aţi aui! cu#in!ele Domnului +ri#i!oare la &a+!ul c% !rebuie +os!im. 8l ne-a +re#eni! ca nu cum#a s% +os!im ca &ariseii şi c%r!urarii, +en!ru care era im+or!a

numai s% +ar% +os!i!ori, dre+! care &%ceau o &aţ% mo9or!% şi *mbr%cau 9aine de doliu.

omnul !isus ristos ne #orunceşte să ne #urtăm cu totul alt$el %n vremea #ostului5 să #ostim c$eţe vesele, #line de ucurie, ca ascun/"nd #ostirea noastră de ocii oamenilor să #ostim %naintlui umne/eu, Care, vă/"nd taina inimii noastre #line de evlavie şi de $rica =ui, ne va răs#lăti arătare (#. M!. 6, 16-1). Iar cei care +os!esc doar de oc9ii lumii şi-au +rimi! dea r%s+la!a +rcins!irea +e care le-o ara!% oamenii.0ces!e +ilde sun! *ndeauns ca s% #% *ncredinţaţi de s&inţenia +os!ului, de &a+!ul c% el a &os! +oruncde c%!re *nsuşi Domnul Iisus "ris!os, dre+! care !rebuie s% a#em mare e#la#ie &aţ% de +os!, maluare-amin!e şi cins!ire adnc%. Pos!ul !rebuie s% &ie +en!ru noi un lucru eE!rem de im+or!an!.

$! de greu es!e cnd #ei c% +o+orul nos!ru nu mai are a+roa+e nici o idee des+re +os!, c% a+roan-au mai r%mas oameni care ţin +os!urile. $ei ce +os!esc sun! ba!ocoriţi, sun! numiţi K&%ţarniciH. ne gndim: aşa era +e !im+uri *n ţara noas!r%= Pos!ea *n!reg +o+orul, *nce+nd cu ţarul - şi ţineau nnumai Pos!ul Mare, ci şi !oa!e celelal!e +os!uri, miercurile şi #inerile. $o+iii mirenilor erau educ*n &rica lui Dumneeu, *n adnc res+ec! &aţ% de !oa!e regulile ;isericii, inclusi# &aţ% de cea +ri#i!oala +os!. 8i se +%!rundeau din co+il%rie de adnc% cins!ire &aţ% de +os! şi soco!eau c% es!e un +%cgreu c%lcarea lui. Fi era cucernic +o+orul rus - iar acum c! de +uţin a mai r%mas din #ec9cucernicie



$a a!are, da!oria mea es!e s% #% amin!esc marea s&inţenie a +os!ului, s% #% l%muresc de ce esne#oie de el - &iindc% oamenii uşura!ici s+un deseori: KDar nu-i !o!una ce mnc%m, ce, +rin mnca!rebuie s% +l%cem lui Dumneeu=H, şi dis+reţuiesc +os!ul. ar dacă %nsuşi omnul !isus ristne-a lăsat r"nduiala #ostului, %nseamnă că el este un lucru $oarte %nsemnat, indis#ensail - şi ccare dis#reţuieşte #ostul, care nu dă două #arale #e el, dis#reţuieşte cuvintele omnului !isuristos.

$a s% *nţelegem mai bine !oa!% *nsemn%!a!ea +os!ului, !rebuie s% l%murim +en!ru *nce+u! caresco+ul lui. 8ostul ne %nvaţă să ne %n$r"năm. 8rin #ost ne oişnuim să ne %n$r"năm #o$te#"ntecelui, să călcăm %n #icioare #o$tele rele ale tru#ului, care se străduiesc %ntotdeauna să ai%nt"ietate asu#ra duului, %ncerc"nd să %năuşe orice nă/uinţă duovnicească, su#un"nd voincugetării sale.

ru+ul nu ne duce la bine: el e i#orul celor mai mul!e +%ca!e şi smin!eli, *n s%#rşirea lucrurilcare +lac !ru+ului se a&l% esenţa maori!%ţii +%ca!elor - şi dacă noi, conştienti/"nd lucrul acesta, nsilim tru#ul să #ostească, dacă %l li#sim de m"ncăruri gustoase şi %melşugate, dacă ne mulţumi

cu strictul necesar, #rin asta c"ştigăm o victorie asu#ra lui, %nde#ărtăm ceea ce ne %m#iedică sducem o viaţă duovnicească, dăm liertate duului, %l %nari#ăm %n nă/uinţa lui s#re tot ce ess$"nt, ceresc, %nalt.

'arcina noas!r% e s% ne *n&rn%m de la !oa!e +a!imile şi +o&!ele rele, de la !o! ce es!e r%u, de la !o! caduce #%!%mare a+roa+elui, de la orice lucru +e care ni-1 dic!ea% egoismul şi adorarea de sin0şadar, !rebuie s% ne educ%m #oinţa *n aşa &el ca ea s% &ie *ndre+!a!% s+re lu+!a cu +a!imile, ca !oadorinţele noas!re s% n%uiasc% nu c%!re sa!is&acerea imboldurilor !ru+ului, ci c%!re cele de sus, c%!cele cereş!i, ca să avem sus inimile, ca să trăim %ntotdeauna cu g"ndul la umne/eu, la #orunci

lui ristos.7n aces! sco+, !rebuie s% educ%m *n noi de+rinderea *n&rn%rii, &iindc% ş!iţi c% la orice sco+ di&icil aunge +e calea an!renamen!ului de lung% dura!%. 0de#%rul aces!a es!e #alabil +en!ru orice munca!! in!elec!ual% c! şi &iic%. 'co+urile mari se a!ing doar cu silinţ% mare. $a a!are, !rebuie *nţelegem c% şi sco+ul a!! de *nal! al *n&rn%rii !ru+ului nos!ru, al lu+!ei cu +a!imile, cere eEersacons!an!%, lu+!% +ermanen!%.

8ostul este tocmai o ast$el de şcoală a %n$r"nării. @mul oişnuit cu #ostul, care ţine toa#osturile, mai ales c"nd a #ostit toată viaţa, cum $ăceau marii nevoitori, ca#ătă o #utere uriaşă

lu#ta cu toate is#itele, %nvaţă să se %n$r"ne/e de la tot #ăcatul. &ici este %nsemnătatea de temelie#ostului. Dar +os!ul, mai ales Postul mare, are şi o al!% *nsemn%!a!e, &iindc% este vreme !ocăină de mărturisire vreme !entru +%ânta &m!ărtăire, şi ca a!are !rebuie s% +e!receaceas!% #reme *n aducere-amin!e necon!eni!% de +%ca!e şi de ne#oia s+o#edaniei.

Fi dac% #om +os!i, *ns%şi *n&rnarea de la mncare ne #a aduce mereu amin!e de aces! &a+!. $nd aşei la mas% şi *nce+i s% m%nnci gus!area s%r%c%cioas%, *ţi amin!eş!i de ce ai ne#oie s% &aci as!&iindc% sun!em a+%saţi de +%ca!e şi *n #ederea marelui Pranic !rebuie s% ne cur%ţim de ele şi de !r%ul, ca *n ?umina!a Ai a Paş!ilor s% ne *n&%ţiş%m lui Dumneeu curaţi, *ndre+!%ţiţi, +oc%iţi +n%

adnc.



<edeţi ce mare es!e şi aceas!% *nsemn%!a!e a +os!ului= Doar oamenii s!ricaţi şi nec9ibudis+reţuiesc +os!ul. Din +%ca!e, co+iii generaţiei noas!re sun! *ns% educaţi *n!r-o de+linecunoaş!ere a +os!ului, nu sun! de+rinşi cu el, nu-şi +leac% micuţele ca+e!e de co+il *n &a+oruncilor ;isericii. 0r !rebui ca ei s% se *n#eţe cu +os!ul de la cea mai &raged% #rs!% cu +u!inţ%, s% creasc% o nou% generaţie de creş!ini, care s% &ie cu !o!ul al!&el dec! aces! !inere! des&rna! şi a!ecare ne *nconoar%. 8s!e ne#oie ca co+iii creş!inilor s% luminee ca niş!e s!ele cura!e *n aceas

socie!a!e +%c%!oas%, care calc% *n +icioare 'ngele lui "ris!os.P%!rundeţi-#% de s&n!ul gnd al *nsemn%!%ţii +os!ului şi al educ%rii co+iilor #oş!ri *n +%ineab%!u!% a lui.

6nainte de a vorbi des!re !ost Domnul Iisus Mristos ne-a s!us i !rima condiie ca !ostul ne %ie s!re mântuireB e nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va iergreşelile voastre (M!. 6, 1/).

<% mai amin!esc şi +ilda *m+%ra!ului care a 9o!%r! s% *nc9eie soco!elile cu !oţi da!ornicii s%i. I s

în'ăţişat un om care îi era dator cu o sumă uriaşă de *ani& Dat 'iind că nu avea de unde săînapoieze, împăratul a poruncit să 'ie vândut el însuşi, împreună cu soţia, copiii şi toată averea lupentru acoperirea datoriei& =tunci, datornicul a început să-l roage pe împărat să mai ra*dpromiţând că în timp va plăti tot& 7ăcându-i-se milă de el, împăratul i-a iertat datoria în întregime

$e credeţi c% s-a *n!m+la!= ndată ce omul cu pricina a ieşit de la împărat, s-a întâlnit cu cinecare îi era lui dator cu o sumă neînsemnată& = început să pretindă plata neîntârziată a datoriei şîn6ăţându-l, a început să îl sugrume& 5ăzând asta, slugile împărăteşti s-au tul*urat 'oarte tare şi apovestit totul împăratului& =cesta a poruncit ca datornicul său să 'ie c6emat şi i-a zis9 lug

vicleanăB Toată datoria aceea ţi-am iertat-o, $iindcă m-ai rugat. *u se cădea, oare, ca şi tu să milă de cel %m#reună slugă cu tine, #recum şi eu am avut milă de tine: 3i l-a dat #e m"ncinuitorilor, #"nă ce va #lăti toată datoria (M!. 1, 3-34).

5are nu era dre+! s% &ac% aşa= Domnul ne-a +orunci! s% ier!%m a+roa+elui greşelile &aţ% de noi, da#rem s% +rimim ier!are de la Dumneeu. De asemenea, Domnul Iisus "ris!os ne-a *n#%ţa! s% nrug%m lui Dumneeu +rin cu#in!ele urm%!oare: 3i ne iartă nouă greşelile noastre, #recum şi niertăm greşiţilor noştri (M!. 6, 1).0şadar, iertaţi-i #e toţi cei care sunt vinovaţi $aţă de voi, care v-au $ăcut să su$eriţi, care v-arănit orgoliul. 0ceas!a es!e condiţia din!i şi de !emelie +en!ru a +une *nce+u! +os!ului. Doar cnd

#om ier!a +e !oţi #om +u!ea *nce+e +os!ul şi marea !ain% a +oc%inţei. Dar oamenilor, de mul!e ori, es!e greu s% ier!e. $u c!% greu!a!e se r%suceş!e limba ca s% s+un% niş!e cu#in!e a!! de sim+lKIar!%-m%, &ra!ele meuH, de +arc% o leag% cine#a De lega! i-o leag% c9iar dia#olul, şi de as!a nea!! de greu s% s+unem cu#in!ele aces!ea sim+le.

Dar %iecare om care a biruit măcar o dată !iedica aceasta care a s!us !entru !rima dat?Iartă-mă@ simte cum se schimbă %ără &ntârziere inima sa simte &n ea &ndată o bucurie lină"iertat iar Domnul i-a dat bucurie i !ace &n su%let" A doua oară este dea mult mai uor s!unăB ?Iartă-mă@ iar a treia oară %oarte uor" i omul se &nvaă să ceară iertare cu uurin



i re!ede i i se duce a!ăsarea de !e inimă i nu mai zace !e ea !iatra dumăniei i &n locurii &n inima lui se sălăluiete s%ânta dragoste"Pen!ru mona9i, cu#n!ul Kiar!%-m%H e cel mai *nsemna!, cea mai mare obligaţie.;%!rnii du9o#niceş!i, c%rora li se *ncredinţau mona9ii s+re a-i c%l%ui *n #iaţa du9o#niceasc%,*n#%ţau *n +rimul rnd s% r%s+und% cu aces! cu#n! la orice mus!rare li s-ar &i &%cu!, &%cnd !o!oda!%+lec%ciune adnc% celui care i-ar &i mus!ra!.

0u &os! şi oameni uimi!ori, care ros!eau aces! cu#n! c9iar şi a!unci cnd asu+ra lor c%deau cele mruşinoase şi nedre+!e *n#inuiri. 8rau mona9i *n#inuiţi de cur#ie, care nu se de#ino#%ţeau şi r%s+undeau la acele cle#e!iri murdare, ci doar le r%s+undeau: KIar!%-m%H cu smerenie celor careasu+reau. Du+% aceea, !im+ de mulţi ani !r%iau *n&ieraţi cu numele de Kcur#arH, şi deseori do*nain!e de ieşirea din aceas!% #iaţ% Domnul #%dea ne#ino#%ţia lor, şi se cu!remurau inimile celor ca*i soco!iser% +%c%!oşi. Ia!% c! de mare es!e +u!erea s&in!ei ier!%ri.

0şadar, să %nce#em #ostul iert"nd #e toţi greşiţii noştri5 #e toţi cei care ne-au 7ignit, care ne-a$ăcut daune, care ne-au amăr"t cu ceva. 3i %n tim#ul #ostului să %m#linim $aţă de toţi vră7maşnoştri #orunca $"ntului &#ostol 8avel #e care am au/it-o %n &#ostolul de astă/i5 *imănui

nimic să nu $iţi datori, dec"t cu iuirea unuia $aţă de celălalt - că cel care iueşte #e a#roa#ele%m#linit legea; $iindcă #oruncile5 Iă nu săv"rşeşti #reacurvie, să nu uci/i, să nu $uri, să nmărturiseşti str"m, să nu #o$teştiJ şi orice altă #oruncă ar mai $i se cu#rind %n acest cuv"nt5 iueşti #e a#roa#ele tău ca #e tine %nsuţi. !uirea nu $ace rău a#roa#elui; iuirea este de%m#linirea legii - şi aceasta, $iindcă ştiţi %n ce tim# ne găsim, căci este ciar ceasul să vă tre/idin somn (>om. 13, -11).

0 #eni! #remea s% ne !reim din somnul nos!ru nes&rşi!, *n care nu ne gndim la Dumneeu, c%acum m"ntuirea este mai a#roa#e de noi dec"t atunci c"nd am cre/ut (>om. 13, 11). 0cum, du

ce a !recu! oarecare #reme *n care am slui! Domnului, mn!uirea e mai a+roa+e de noi dec! a!uncnd de-abia +%şisem +e calea #ieţii creş!ineş!i. *oa#tea e #e s$"rşite, iar /iua s-a a#ro#iat (>o13, 1). 0 !recu! noa+!ea cnd !r%iam *n bena de ne+%!runs a necunoaş!erii lui Dumneeu, mndrie şi egoism. Aiua +oc%inţei s-a a+ro+ia!. ă le#ădăm, dar, lucrurile %ntunericului şi să n%mrăcăm cu armele luminii; să umlăm cuviincios, ca /iua, nu %n os#eţe şi %n eţii, nu des$r"nări şi %n $a#te de ruşine, nu %n ceartă şi #i/mă, ci %mrăcaţi-vă %n omnul !isus ristos, gri7a de tru# nu o $aceţi s#re #o$te (#. >om. 13, 1-14). ocmai as!a ne *n#aţ% Marele Pos!. 0min.

1( martie 1)

+%ântul uca al $rimeei 5 $uvânt &n Duminica ăsatului sec de brânză - Des!re %ăărnicie



Mine +urcedem +e marea cale a +oc%inţei şi mn!uirii, +e calea Pos!ului Mare. 7nsuşi DomnulDumneeul nos!ru Iisus "ris!os ne *n#aţ% cum !rebuie s% +os!im: C"nd #ostiţi, nu $iţi trişti $ăţarnicii, că ei %şi smolesc $eţele ca să se arate oamenilor că #ostesc. &devărat grăiesc vouă5 şau luat #lata lor (M!. 6, 16).

Domnul nos!ru Iisus "ris!os ne-a +orunci!, de asemenea, s% &ugim de &%ţ%rnicie nu numai cn+os!im, ci şi cnd &acem milos!enie: =uaţi aminte ca $a#tele dre#tăţii voastre să nu le $ace%naintea oamenilor, ca să $iţi vă/uţi de ei, alt$el nu veţi avea #lată de la Tatăl vostru Cel diceruri. eci, c"nd $aci milostenie, nu tr"miţa %naintea ta, cum $ac $ăţarnicii %n sinagogi şi #uliţe, ca să $ie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă5 şi-au luat #lata lor. Tu %nsă, c"nd $amilostenie, să nu ştie st"nga ta ce $ace drea#ta ta, ca milostenia ta să $ie %ntr-ascuns, şi Tatăl tăCare vede %ntr-ascuns, va răs#lăti ţie (M!. 6, 1-4).

$! de *nsemna!e sun! aces!e cu#in!e ale Domnului $! de im+or!an! es!e s% nu +ierdem r%s+la!a la Dumneeu +en!ru &a+!ele noas!re bune <edeţi, 8l s+une c% dac% s%#rşim cu &%ţ%rnicie aces&a+!e bune, ne-am +rimi! dea +la!a de la oameni, iar de la Dumneeu nu mai a#em ce +la!% aş!e+!%m. 0m +re&era! +la!a de nimic care e sla#a de la oameni= 0m le+%da! +la!a #eşnic%, +la!a cmai mare: sla#a de la a!%l $eresc. Domnul a #orbi! mul! des+re &%ţ%rnicie, *n *n&ricoş%!oarea 'cu#n!are *n care-i *n&ierea% +e c%r!urari şi +e &arisei, 8l le s+une de mul!e ori: Aai voucărturarilor şi $ariseilor $ăţarnici (#. M!. 3, 13-), #es!ind c% #a &i #ai de !oţi &%ţarnicii. 2%ţarninici +en!ru +%ru!ele lor &a+!e bune nu #or +rimi de la Dumneeu +la!%.Dac% Domnul #orbeş!e cu a!!a s!%ruinţ% des+re #%!%marea şi +ierania aduse de &%ţ%rnic*nseamn% c% !rebuie s% cuge!%m: ce este $ăţărnicia, de unde vine ea, unde %şi are rădăcinile şi ca%i sunt $ormele:

2ormele ei sun! &oar!e di&eri!e.

• +ild% a celei mai cum+li!e, mai +ier%!oare &%ţ%rnicii, a &%ţ%rniciei de !rea+!% dia#oleasc%, sărutarea trădătoare dată Domnului Iisus <ristos de către Iuda în grădina ?6etsimani& 0cs%ru!are n-a &os! o m%r!urie a dragos!ei, ci semn +en!ru s!r%erii +e care-i adusese acolo ca s%ares!ee +e "ris!os. $e +oa!e &i mai cum+li! dec! aceas!% &%ţ%rnicie= '%ru!ul Iudei a de#ensimbolul !r%d%rii, &%ţ%rniciei, al celei mai mari osnicii şi nemernicii omeneş!i.



7n '&n!a 'cri+!ur% +u!em g%si şi al!e eEem+le de &%ţ%rnicie.

• ă vă povestesc despre unul dintre ele& mpăratul David avea o căpetenie de oaste, u general ce se numea Ioav, iar aul - vrăjmaşul lui, care voia să îl omoare - o altă căpetennumită =venir, care după moartea lui aul s-a supus lui David şi a 'ost primit de el& /lân

'iind, David l-a iertat, însă Ioav, care era plin de răutate, nu a putut să-l ierte, şi odată, cân

s-a întâlnit cu =venir, l-a tras spre sine ca şi cum ar 'i vrut să îl sărute prieteneşte, şi în timce-l săruta i-a în'ipt un pumnal în pântece&

0ces!ea sun! eEem+le ale &%ţ%rniciei celei mai mari, *ns% &%ţ%rnicia cunoaş!e numeroase !re+!e: esşi &%ţ%rnicie &oar!e &in%, +e care &oar!e greu o bagi de seam%. Cu toţi suntem su#uşi, mai mult samai #uţin, acestei oli su$leteşti, cu toţii ne străduim să #ărem oamenilor mai uni dec"t suntede $a#t, şi mulţi dintre noi arată o mască de cucernicie $ără să aiă cucernicia %n su$let.

Domnul Iisus Mristos i-a com#arat #e $arisei cu nişte morminte %ngri7ite #e dina$ară, %nsă #lin#e dinăuntru cu oase moarte (#. M!. 3, ), iar $inţii 8ărinţi cu un măr roşu şi $rumos

vedere, %nsă #e dinăuntru ros de viermi cu desăv"rşire. $! de eEac!% com+araţie 7n su&le!&%ţarnicului nu es!e bun%!a!e ade#%ra!%, nu es!e dragos!e ade#%ra!%, *ns% +e dina&ar% el +are şi bun,e#la#ios. Ia!% c% Domnul ne +re#ine cu +ri#ire la aceas!% nenoroci!% &%ţ%rnicie. 8l cere ca *n !oa&a+!ele noas!re bune s% nu &ie ames!eca!% deloc &%ţ%rnicia.

ar cum să %m#linim această #oruncă a lui ristos: 8i bine, +en!ru as!a !rebuie s% cunoaş!e+ricinile şi r%d%cinile &%ţ%rniciei.Există !atima slavei dearte a dorinei nesăturate de slavă de laudă i &ncuviinare din !artoamenilor" De aceas!% +a!im% su&erim cu !oţii: !u!uror ne +lace s% &im l%udaţi, !oţi n%uim s+re sla

de la oameni. Dar, oare, !rebuie s% n%uim s+re ea= $! &ace sla#a de la oameni= De ce aleargoamenii du+% *ncu#iinţarea gloa!ei, silindu-se *n &el şi c9i+ s% &ie ridicaţi *n sl%#i de ea=

0ceas!% +a!im% se #%dea &oar!e +u!ernic la ne&ericiţii de c%r!urari şi de &arisei, +e care Domnul i*n&iera! +en!ru &%ţ%rnicia şi n%uinţa lor de a &i +rimi! laudele +o+orului, care erau *mbina!e dis+reţ &aţ% de aces!a: Mulţimea aceasta, care nu cunoaşte =egea, este lestemată (In. , 4s+uneau ei. Fi de la cei +e care-i bles!emau, de la cei +e care *i soco!eau neş!iu!ori, c%u!au &%r% s+rosl%#ire şi +ream%rire.

<edeţi ce lucru osnic= De ce s% cauţi *ncu#iinţare de la cei +e care nu-i res+ecţi, +e a c%ror +%re

nu dai doi bani *n adncul inimii= De ce s% c%u!%m laud% şi sla#% de la o gloa!% care +oa!e s%-şi ara*ncu#iinţarea, ţi+nd nebuneş!e, c9iar şi &aţ% de cur#ele #o+si!e, c9iar şi &aţ% de oamenii li+siţi orice #alori morale, dar care o cuceresc +rin &orţa lor &iic% sau +rin al!e cali!%ţi *ndoielnice=

De ce s% c%u!%m *ncu#iinţarea unei gloa!e care, +e deasu+ra, as!%i !e +rea*nalţ%, şi !e laud%, şi +rosl%#eş!e, iar mine !e de&aim% şi necins!eş!e= @u se aseam%n% sla#a de la oameni cu &umul case risi+eş!e *n aer şi +iere &%r% *n!riere= 8a n-are absolu! nici o #aloare.

7n +lus, !rebuie s% ş!im c% sla#a &uge de cei care o cau!% şi *i umbreş!e deseori +e cei care n-o cau!

şi o dis+reţuiesc, şi nu *i dau *nsemn%!a!e. #uneţi-mi, slava cui este mai #resus de slava marel



ierar *icolae, ?ăcătorul de minuni: lava cui este mai #resus de slava şi mărirea cuvioşil&ntonie şi Teodosie ai =avrei 8eşterilor, era$im din arov, ergie din adone7: De la moar!cu#ioşilor 0n!onie şi eodosie a !recu! a+roa+e o mie de ani, de la moar!ea 2%c%!orului de minu@icolae - o mie şase su!e, şi +n% acum sla#a lor nu a su&eri! nici o *n!unecare, ci +e m%sur% ce !re!im+ul ea s!r%luceş!e !o! mai mul!.

0ceş!ia au c%u!a! #reoda!% sla#a şi lauda de la oameni= 5are a &os! #reun +ic de sla#% deşar!%

inimile lor s&in!e= @u !nimile lor erau curate, s$inte, şi de aceea le-a umrit slava dată nu oameni, ci de umne/eu %nsuşi.

$elor ce cau!% sla#a de la oameni, *nsuşi Domnul Iisus "ris!os le #orbeş!e +recum urmea%: Cu#uteţi voi să credeţi, c"nd #rimiţi slavă unii de la alţii: (#. In. /, 44). '% adncim *nţelesul aces!s+use. Domnul a s+us c% cel ce cau!% sla#a de la oameni nu +oa!e s% cread% *n Dumneeu, &iindc% locul Marelui Dumneeu, $%ruia !rebuie s%-I sluim, el şi-a &%cu! un idol - sla#a omeneasc%, aces!ui idol se *nc9in% şi *i slueş!e. $e +oa!e &i mai cum+li!=

0ces!e cu#in!e ale Domnului s-au *m+lini! asu+ra c%r!urarilor şi a &ariseilor, care erau &%ţarnici +

*n adncul &iinţei lor - *n inimile lor nu era credinţ%, c%ci dac% ar &i &os! credinţ%, dac% ?-ar &i cins+e Dumneeu şi ar &i a#u! &rica ?ui, cum ar mai &i +u!u! s%-? r%s!igneasc% +e 2iul lui Dumneecum ar mai &i +u!u! s% &ac% aceas!% nelegiuire, cea mai groanic% din!re !oa!e - +e care le-a cunoscneamul omenesc= 0de#%ra!e, ade#%ra!e sun! cu#in!ele lui "ris!os: cine caută slava de la oamenacela nu #oate să creadă.

!ar cei ce cred din toată inima %n umne/eu, care $ac inele nu de ocii lumii, ci din dragoste dine, din dragoste şi milostivire $aţă de oameni, din dragoste de umne/eu, din %ncinare ad"n%n $aţa tuturor #oruncilor lui ristos, sunt străini de orice slavă deşartă. Ei săv"rşesc toa

$a#tele lor nu #entru slavă lumească, nu ca să $acă #e s$inţii %n ci# $ăţarnic, ci $ac inele $iindnu #ot să nu-l $acă, $iindcă des#re ei a /is ristos5 ?ericiţi cei ce $lăm"n/esc şi %nsetoşea/ă ddre#tate, că aceia se vor sătura (M!. /, 6). Ei $lăm"n/esc, ei %nsetea/ă $ără saţ de dre#tate, ine, de #ace şi de m"ntuire #entru toţi, şi de aceea %m#linesc toată dre#tatea.

0s!&el, credina adevărată curăă inima de orice !ăcat, iar o!ra#a sla#ei deşar!e, dim+o!ri#%, escum+li! de +ier%!oare. ocmai din sla#a deşar!% se naş!e &%ţ%rnicia.

Iar +a!ima sla#ei deşar!e es!e cea mai +er&id%, cea mai &eluri!%, cea mai +rimedioas% şi cea mo!r%#i!oare din!re !oa!e +a!imile, &iindc% celelal!e +a!imi, dac% ne s!r%duim +rin +ro+riile s!r%danii

cu au!orul 9arului dumneeiesc, ne +o! l%sa *n +ace cu !im+ul, *ns% +a!ima sla#ei deşar!e nu ne +%r%si nicioda!%: ea ne urm%reş!e, se &oloseş!e şi de &a+!ele nos!re bune, şi de c%ldura rug%ciunilnoas!re, şi de +os!irea noas!r%, şi de *n&rnarea noas!r%, ca s% ne o!r%#easc% cu o!ra#a ei dia#oleasc$nd ne#oi!orul aunge la oarecare s+orire +e calea binelui, sla#a deşar!% *nce+e s% *i şo+!easc%urec9e: JCi!e, acum eş!i mai +resus de ceilalţi, acum i-ai *n!recu! +e !oţi &raţiiH 8l +oa!e s% nici ns+un%, ci numai s-o gndeasc%, *ns% o!ra#a sla#ei deşar!e i-a moli+si! dea su&le!ul ne&erici!.

De aceas!% o!ra#% sca+% doar cei care au dobndi! +lnsul ne*nce!a! al inimii, *n!ris!area necurma+en!ru +%ca!e, conş!iinţa +ro+riei +%c%!oşenii. es#re aceasta Cuviosul Aarsanu$ie cel Mare a s#

un cuv"nt scurt, dar ad"nc5 Nacă nu ai #l"nsul inimii, atunci ai slava deşartăN. $el ce nu a



+lns *n inim%, cel care nu !r%ieş!e doar +en!ru Dumneeu, care nu cau!% doar sla#a ?ui, &ugind sla#a +ro+rie, nu #a sc%+a de sla#a deşar!%.

'la#a deşar!% es!e subţire: ea nu ne +%r%seş!e nici cnd ne rug%m *n biseric%, &iindc% ia!% ce s+une al! mare dasc%l al ;iserici, $"ntul !oan cărarul5 N!a aminte ca nu cumva, a$l"ndu-te %ntre $rasă te arăţi mai dre#t dec"t ei %n oarecare #rivinţăB acă vei $ace asta, două rele vei săv"rşi acelaşi tim#5 #e $raţi %i vei răni cu r"vna ta mincinoasă, iar ţie %ţi vei da negreşit #rile7 de semea

cugetare. ?ii os"rduitor %n su$letul tău, $ără să dai %n vileag asta nici #rin mişcarea tru#ului, ni#rin %n$ăţişare, nici #rin cuv"ntN.

<edeţi, aşadar, ce *n#%ţ%!ur% adnc% ne-a da! Domnul Iisus "ris!os la *nce+u!ul Pos!ului Mare,*nce+u!ul ne#oinţei +oc%inţei= 0min!iţi-#% bine ce a s+us "ris!os des+re &%ţ%rnicieB nu &aceţi din +o+rile +en!ru &%ţ%rnicie, de sla#% deşar!%. @u #% rugaţi cu sla#% deşar!%, &iindc% aşa &%ceau c%r!uraşi &ariseii, mo!i# +en!ru care au &os! osndiţi +e #eci de c%!re Domnul Iisus "ris!os.

!ar #e voi, #e toţi care vă străduiţi să scă#aţi de $ăţărnicie, care vă temeţi ca de $oc de otraslavei deşarte, să vă #ă/ească omnul umne/eu de roia lor, să vă inecuv"nte/e #e cale

#ocăinţei %n vremea 8ostului Mare.

din5 $"ntul =uca al Crimeei, N8rediciJ, Editura o#ia, Hucureşti, 2+1

+%ântul uca al $rimeei 5 $uvânt &n Duminica ăsatului sec de brânză -

A venit Postul mai &n%rânării



$! de bine numesc s&in!ele cn!%ri +os!ul Kmaic% a *n&rn%riiH $%ci, +e de o +ar!e, nimic nu*m+inge +e om a!! de mul! la *nc%lcarea *n!regii *nţele+ciuni ca *mbuibarea şi beţia, adic% *nc%lcar+os!ului, iar +e de al!a +%irea +os!ului ne duce la cea mai *nal!% &orm% a *n!regii *nţele+ciuni, carecur%ţia inimii.

F!iu c! de grea es!e +os!irea *n #remurile noas!re, ş!iu c% nu !o!deauna +u!eţi g%si mncare de +o$e s% #% s+un= Im+or!an! e nu numai ce #% in!r% *n gur%, ci *n +rimul rnd dis+oiţia du9o#niceasca!i!udinea &aţ% de +os!: c%ci dac% nu a#eţi mncare de +os! şi sun!eţi ne#oiţi s% mncaţi ce +u!eg%si, Dumneeu n-o s% #% osndeasc% +en!ru as!aB dar dac% #eţi dis+reţui +os!ul, dac% nu #eţi a#in!enţia şi dorinţa de a +os!i, #eţi &i osndiţi de Dumneeu, &iindc% 8l +reţuieş!e nu numai &a+!enoas!re bune, ci şi in!enţiile noas!re bune. El #riveşte inima noastră, şi dacă vede că sunteamăr"ţi $iindcă nu #utem #osti, ne socoate această amărăciune %ntru adevărat #ost.

e ce suntem datori să nutrim mare evlavie $aţă de #ost: 0n #rimul r"nd, $iindcă #ostul a $or"nduit de %nsuşi omnul nostru !isus ristos, iar ceea ce a r"nduit El e s$"nt şi cuvintele =treuie #ă/ite din toată inima.

Pe lng% as!a, Domnul ne-a da! 8l *nsuşi +ild%, +os!ind +a!rueci de ile *n +us!ie. Fi s&inţii ?a+os!oli +os!eau, *n 2a+!ele a+os!olilor ci!im c% ei, #ostind şi rug"ndu-se, şi-au #us m"inile #esaul şi #este Aarnava, şi aşa i-au lăsat să #lece (#. 2a+!e 13, -3). $ei care nu #or s% +os!easc%, cce dis+reţuiesc +os!ul, care *l res+ing, de +ild% sec!anţii sau +ro!es!anţii, care +os!esc numai dou!rei ile +e an, s+un cu &%ţ%rnicie: Krebuie s% +l%cem lui Dumneeu nu +rin mncare, ci +rin &a+buneH. Dar &a+!ele lor bune sun! &%ţ%rnicie de la un ca+%! la al!ul. 8i &ac adeseori !rimi!ere cu#in!ele Domnului: *u ceea ce intră %n gură s#urcă #e om, ci ceea ce iese din gură, aceea s#ur#e om. (M! 1/, 11) - %nsă cuvintele acestea au $ost s#use mai mult s#re %n$ierarea cugetărdeşarte a $ariseilor şi a cărturarilor, care dădeau o uriaşă %nsemnătate curăţiei dina$ară, de #ilds#ălării m"inilor %nainte de masă, dar nu se %ngri7eau deloc de curăţia inimii. De asemenea, cuge!area deşar!% a +o!ri#nicilor +os!ului es!e #orba *n!o!deauna de as+ec!ul lui eE!erior, ca şi cu+os!ul ar &i regim alimen!ar

Mulţi ci!ea% cu#in!ele a+os!olului Pa#el: 8e cel sla %n credinţă #rimiţi-l nu %ntru %ndoirg"ndurilor, că unul crede să măn"nce de toate, iar cel sla legume măn"ncă. Cel ce măn"ncă s



nu dis#reţuiască #e cel ce nu măn"ncă, iar cel ce nu măn"ncă să nu os"ndească #e cel cmăn"ncă, $iindcă umne/eu l-a #rimit. Cine eşti tu ca să 7udeci #e sluga altuia: 8entru stă#"nsău stă sau cade. ar va sta, căci omnul are #utere ca să-l $acă să stea (>om. 14, 1-3).

'coase din con!eE!, cu#in!ele aces!ea nu sun! cu !o!ul lim+ei. 0+os!olul Pa#el #orbeş!e des++robleme dureroase ale #remii sale: des+re +%irea eEagera!% de c%!re unii a rnduielilor <ec9iues!amen!, *n +ar!icular a deosebirii din!re Kcura!H şi Knecura!H, +recum şi des+re &erirea

mnc%rurile er!&i!e idolilor sau gus!area lor şi smin!elile ce a+%reau de aici. $e#a mai os, lucraces!a de#ine e#iden!: 3tiu şi sunt %ncredinţat %n omnul !isus că nimic nu este %ntinat #rin sindec"t numai #entru cel care g"ndeşte că e ceva %ntinat5 #entru acela, %ntinat este... ău es#entru omul care măn"ncă s#re #oticnire. Hine este să nu măn"nci carne, nici să ei vin, nici $aci ceva de care $ratele tău se #oticneşte, se sminteşte sau slăeşte (>om. 14, 14-). Fi con!inuare s&n!ul a+os!ol !rage concluia c% treuie să $acem totul din credinţă şi %ntru slava lumne/eu.

7n aces! con!eE!, cel slab *n credinţ% es!e cel care se smin!eş!e, l%sndu-se !r! de cuge!area deşar!nu cel care +os!eş!e crend *n s&inţenia +os!ului. Pe deasu+ra, noi ne %n$r"năm de la m"ncarea

dulce nu $iindcă o socotim necurată, $iindcă tot ce a /idit #entru noi ?ăcătorul este curat, datorită #oruncii #rivitoare la %n$r"nare, s#re %n$r"narea #atimilor şi #o$telor noastre , ducu#n!ul aceluiaşi a+os!ol. Fi, bine*nţeles, +os!im +en!ru Domnul, *n!ru sla#a lui Dumneeu, cune-a şi *n#%ţa! Domnul. Dar de ce nu #or s% +os!easc% sec!anţii şi ceilalţi = '% se gndeasc% singuri

Din celelal!e 8+is!ole ale a+os!olului Pa#el +u!em !rage concluia c% şi el ţinea +os!.

Dau numai un eEem+lu. 7n a doua 8+is!ol% c%!re corin!eni, #orbind des+re numeroasele necauri+%!imiri +rin care a !recu! *n !im+ ce +ro+o#%duia des+re "ris!os, ara!% c% s-a a&la! *n &elur

+rimedii: %n osteneală şi su#ărare, %n #rivegeri de multe ori, %n $oame şi %n sete, %n #ostuadeseori, %n $rig şi %n golătate ( $or. 11, ). Fi a!unci, cine #a cu!ea s% s+un% c% a+os!olul n+os!ea= $ine #a cu!ea s% *i r%s!%lm%ceasc% #orbele, &%cnd din ele o !%g%duire a +os!uluDim+o!ri#%, el *i c9ema +e creş!ini s% eEersee +os!irea, le ar%!a uriaşa *nsemn%!ae a *n&rn%rii.

Iar care este %nsemnătatea #ostului:J - #eţi *n!reba.

ncă din 5ec6iul ;estament, în cartea prorocului Iona citim că Domnul Dumnezeu a osândit nimicire străvec6iul, uriaşul şi vestitul oraş inive - dar înainte de în'ăptuirea osândei l-a trimacolo pe prorocul Iona ca s-o vestească locuitorilor inivei şi să îi c6eme la pocăinţă&inivitenii a

'ost cutremuraţi de propovăduirea lui Iona" au căzut îndată pe gânduri, s-au pocăit, au 6otărât sşi sc6im*e viaţa păcătoasă - şi însuşi regele din inive le-a poruncit tuturor locuitorilor petreacă trei zile în post, punând la post c6iar şi animalele& 2l însuşi s-a îm*răcat în sac şi şiturnat cenuşă în cap, şi tot poporul a 'ăcut la 'el9 trei zile au postit toţi cu post deplin şi desăvârşit

Ce credeţi că s-a întâmplat+ #entru acest post, pentru adânca pocăinţă Domnul a miluit oraşinive şi a sc6im*at cumplita a 6otărâre& @raşul a scăpat de nimicire&

?iecare creştin #oate, la r"ndul său, să se m"ntuiască #rin #ost şi #ocăinţă, $iindcă #ostul naş

a#lecarea s#re #ocăinţă.



Mai #reau s% #% amin!esc c% Domnul, cnd ucenicii '%i nu au +u!u! s% #indece un *ndr%ci!, a &cest neam de draci nu iese dec"t cu rugăciune şi cu #ost (M!. 1, 1). <edeţi +u!erea +os!ului= igoneş!e dracii - dracii &ug de +os!, &iindc% ur%sc +os!ul. @u cum#a se a&l% +rin!re noi cine#a caur%ş!e +os!ul, asem%nndu-se dracilor=

Cine citeşte Aieţile $inţilor ştie %n ce ci# de neurmat #entru noi #osteau cuvioşii 8ărinţi

cuvioasele Maici5 ei #osteau mereu, adeseori nu m"ncau de dulce, mulţi gustau doar #"ine a#ă, dar trăiau o sută de ani şi mai ine, $iindcă %i ţinea arul atot#uternic al lui umne/eu, tim# ce noi nădă7duim %n s#ri7inul m"ncărurilor noastre ra$inate, care, $iindcă veni vora, sudeseori vătămătoare #entru sănătate, #ricinuind numeroase oli de stomac şi de intestine, durede ca#, #odagră şi aşa mai de#arte.

0şadar, s% nu se *ndoiasc% nimeni de &a+!ul c% +os!ul +e!recu! *n c9i+ +l%cu! lui Dumneeu #a!%m%, ci, dim+o!ri#%, d% !%rie şi +u!ere !ru+ului şi du9ului. @u +u!eţi +os!i cum +os!eau cu#ioşdar +u!eţi +%i +os!urile rndui!e de ;iseric%.Dac%, +os!ind, ne #om *n#%ţa s% ne *n&rn%m +n!ecele nes%ţios, ne #a &i mai sim+lu s% ne *n#%ţ%

cu *n&rnarea !u!uror +o&!elor, !u!uror +ornirilor !ru+eş!i, din care #in cele mai mul!e +%ca!e: +r*n&rnarea de la mncarea o+ri!% *n !im+ul +os!ului ne c%lim #oinţa. Fi oare sun! +uţine lucrurile la care !rebuie s% ne *n&rn%m= 5are +uţine sun! lucrurile +e care !rebuie s% ni le in!ericem=

0şadar, să ne inecuv"nte/e omnul la nevoinţa #ostului care ne stă %n $aţă, să ne dăruiasccredinţă, tărie şi rădare. &min.

2 martie 1)



+%ântul uca al $rimeei - $uvânt la 4ecernia din Duminica ăsatului sec de brânză - <ergmai &ntâi de te &m!acă cu %ratele tău

&stă/i, $"nta Hiserică ne aminteşte că a #urcede #e calea #ostului #utem numai iert"nd #e tocei vinovaţi $aţă de noi şi cer"nd iertare de la toţi $aţă de care suntem noi vinovaţi. e nu vierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre (M!. 6, 1/).

$e dre+!a!e adnc% e *n cu#in!ele aces!ea Cu 8reacuratul ău "nge, omnul !isus ristosrăscum#ărat #ăcatele tuturor oamenilor, deci şi #ăcatele celui care te-a necă7it - iar tu, ticăloasnu vrei să ierţi, c"nd ristos %nsuşi a iertatB Dac% nu #ei ier!a a+roa+elui greşelile lui, "ris!os !e aşea de-a s!nga la *n&ricoş%!oarea udeca!% şi !e #a osndi, nu-ţi #a ier!a greşelile, &iindc% nici nu ţi-ai ier!a! a+roa+ele.

0l!%da!%, Domnul a is: acă %ţi vei aduce darul tău la altar şi acolo %ţi vei aduce aminte că $ratetău are ceva %m#otriva ta, lasă darul tău acolo, %naintea altarului, şi mergi %nt"i de te %m#acă c$ratele tău, şi a#oi, venind, adu darul tău (M!. /, 3-4).

Iudeii din #ec9ime aduceau er!&% lui Dumneeu &eluri!e animale, acum *ns% darul adus +e er!&elnes!e *n!i de !oa!e rug%ciunea. Fi, ia!%, du+% cum s+une Domnul, dac% *ţi amin!eş!i c% ai ce*m+o!ri#a a+roa+elui !%u, dac% !e-a nec%i! sau dac% nu #rea s%-ţi ier!e +%ca!ul s%#rşi! &aţ% de e+leac%, nu *ndr%ni s% !e rogi, las%-ţi darul acolo şi mergi de !e *m+ac% cu &ra!ele !%u.Dar, ia!%, am aui! cu groa% c% s-a g%si! o &emeie ne&erici!% care nu se roag% nicioda!% lDumneeu &iindc% nu #rea s%-i ier!e +e cei care au nec%i!-o, aşa *nc! +re&er% s% nu se roanicioda!%. 5are as!a nu do#edeş!e ce +%ca! greu es!e #r%m%şia *m+o!ri#a a+roa+elui=

$u ade#%ra! es!e +%ca! de moar!e, care ne *ns!r%inea% de Dumneeu - şi mare es!e mnia ?*m+o!ri#a celor care nu-şi iar!% a+roa+ele.

6n 4ieile +%inilor !utem găsi !ilde &n%ricoătoare ale !ede!selor căzute asu!ra celor care n-vrut să ierte"



!eromonaul Tit din =avra 8eşterilor de la Riev era #e moarte, şi oştea s-a adunat la #atul luTit se vră7măşea cu ierodiaconul Evagrie, cu care $usese c"ndva #rieten. 3tiind asta, $raţii l-aadus #e Evagrie la el.

&tunci, $ericitul Tit s-a ridicat %n ca#ul oaselor, s-a %ncinat lui Evagrie şi şi-a cerut iertare - %nEvagrie, care avea inima %m#ietrită, a rostit groa/nicele cuvinte5 I*u te voi ierta nici %n aceasviaţă, nici %n veacul ce va să $ieBJ - şi deodată a că/ut mort.

?ericitul Tit s-a sculat din #at ca un om sănătos cu desăv"rşire şi cu mare cutremur le-a #ovest$raţilor că la #atul lui se adunaseră %ngerii şi dracii, iar dracii %i cereau su$letul, $iindcă vră7măşea cu $ratele său. C"nd Evagrie a rostit cuvintele acelea cum#lite, Tit a vă/ut cum undintre %ngeri l-a lovit deodată cu o lance de $oc, şi Evagrie a că/ut $ără su$lare. &celaşi %nger lluat #e Tit de m"nă, l-a ridicat din #at şi l-a vindecat.

8 cunoscu! şi al! eEem+lu *n&ricoş%!or - din <iaţa '&n!ului Mucenic @ic9i&or.

&cesta era sim#lu mirean, legat #rintr-o mare #rietenie de #reotul a#ricie. Cum se %nt"m#

uneori, diavolul a stricat dragostea lor $răţească şi a semănat ură %n inima lui a#ricie. @ric"truga *ici$or5 I?ratele meu, iartă-mă BJ, a#ricie nu-i ierta. !ată %nsă că a#ricie a $ost dat cinuri #entru ristos - $iindcă atunci era vreme de #rigoană cruntă %m#otriva creştinilor. =-acinuit vreme %ndelungată, a#oi l-au scos din oraş ca să-i taie ca#ul. *ici$or a vă/ut totul. alergat %n urma lui a#ricie şi a ostaşilor care-1 duceau, şi se ruga5 I8ărinte a#ricieB !artmăBJ

ar a#ricie tăcea, nu ierta, ascundea %n inimă răutate. 3i iată că atunci c"nd era să-i taca#ul, şi-a ridicat deodată m"inile, /ic"nd5 I*u mă omor"ţiB *u mă omor"ţiB Mă le#ăd

ristos BJ. 3i s-a le#ădat. 3i-a #ăstrat viaţa nenorocită. !ar %n locul lui, *ici$or, mărturisincredinţa %n ristos, a $ost #e loc tăiat cu saia şi acum este #roslăvit %n ceruri.

$! es!e de cum+li! s% nu ier!%m a+roa+elui nos!ru greşelile sale 5are noi ş!im ce se +e!rece inima lui= Poa!e c% se +oc%ieş!e cu lacrimi *nain!ea lui Dumneeu +en!ru necaul +e care ni l&%cu!, iar noi, ne#rnd s% ş!im de nimic, le re&u%m ier!area cu grosol%nie şi &%r% mil%. 0min!iţi-cum ier!a Domnul: cum l-a ier!a! +e !l9ar +e cruce, cum a ier!a! +e #ameşi şi +e cur#ele ce I-as+%la! +icioarele cu lacrimi. Iar noi sun!em adeseori &%r% mil%, adesea ne *nd%r%!nicim, neier!ndu+e a+roa+ele nos!ru.

2iecare din!re noi are mul!e +%ca!e. $u !oţii ne-am nec%i! a+roa+ele nu o da!%. Fi es!e rnduial% *n aceas!% sear% a duminicii ?%sa!ului sec de brn% s% ne cerem unii al!ora ier!are +en!ru !oagreşelile, şi eu sun! cel din!i da!or s% cer ier!are de la #oi.

Hinecuv"ntaţi, #ărinţi s$inţi şi $raţiB !ertaţi-mă #e mine, #ăcătosul, #entru c"te am greşit %n /iude astă/i şi %n toate /ilele vieţii mele cu cuv"ntul, sau cu $a#ta, sau cu g"ndul şi cu toate simţirimeleB &min.

2 martie 1)



+%ântul Ignatie >riancianinov - Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

Iubiţi &raţi Dea am auns c9iar la uşa '&n!ului Pos! 8a es!e dega!a s% se desc9id% *nain!ea noas!r% Dea ni s-a ci!i! as!%i 8#ang9elie, du+% rnduiala '&in!ei ;iserici, +o#aţa Domnului nos!Iisus "ris!os des+re in!rarea cu#iincioas% *n ne#oinţa Pos!ului.

e veţi ierta oamenilor greşelile lor , #es!eş!e *n#%ţ%!ura 8#ang9eliei care s-a ci!i! as!%i, ierta-vavouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vierta vouă greşelile voastre Matei 6, 14-1<.

$u aceas!% #es!ire ne *n!m+in% '&n!a ;iseric% la uşa Pos!ului 0ceas!a e condiţia +e care ea ne+une *nain!e, c9iar la +ragul in!r%rii *n c%mara cea du9o#niceasc% a +oc%inţei. *oi vrem să dovedicăinţa noastră #entru $eluritele a#lecări #ăcătoase, %ndur"nd $elurite li#suri şi str"mtorătru#eşti5 Evangelia cere de la noi milă mai %nainte de 7ert$ă, #entru ca 7ert$a să $ie ine#lăcului umne/eu.



oţi cei care doriţi s% +urcedeţi la ne#oinţa +os!ului şi rug%ciunii, !oţi cei care doriţi s% adunaţi roa*mbelşuga!e din +oc%inţa #oas!r% ascul!aţi cu#n!ul lui Dumneeu, ascul!aţi +orunca lui Dumneeuşi l%saţi, ier!aţi a+roa+elui greşelile +e care le-a &%cu! &aţ% de #oi

De #eţi ier!a oamenilor greşelile lor, ier!a-#a şi #ou% a!%l #os!ru $el cerescB iar de nu #eţi ieroamenilor greşelile lor, nici a!%l #os!ru nu #a ier!a #ou% greşelile #oas!re. 0min.

+%ântul +imeon 3oul 0eolog des!re nevoia de căină din tot su%letul !entru toi cretinii"Dialogul lui Dumnezeu cu Adam du!ă cădere

'&n!ul 'imeon, @oul eolog: J0dame, s+une: R0m +%c%!ui!SJ

JP%rinţilor şi &raţilor, bun lucru es!e +oc%inţa şi &olosul care #ine de la ea. F!iind aces! lucru, $el le ş!ie +e !oa!e dinain!e, Domnul Iisus "ris!os, Dumneeu nos!ru, a is: KPoc%iţi-#%, c%ci s-a a+ro+7m+%r%ţia $erurilorJ (Ma!. 4:1).

<reţi dar s% *n#%ţaţi cum &%r% +oc%inţ%, şi &%r% o +oc%inţ% din su&le!, aşa cum o cere de la n$u#n!ul, e cu ne+u!inţ% s% ne mn!uim= 0scul!aţi cu#in!ele &ra!elui #os!ru cel mai mic şi +%c%!os,#eniţi s% ne *nc9in%m şi s% c%dem la bunul şi iubi!orul de oameni Dumneeul nos!ru. '% *n!m+in%

&aţa ?ui in!ru m%r!urisire şi s% +lngem *nain!ea $elui ce ne-a &%cu! +e noi, +en!ru c% 8l es!e DomnDumneeul nos!ru, şi noi sun!em +o+orul ?ui şi oile +%şunii ?ui, şi nu-şi #a *n!oarce &aţa ?ui de noi.

'% ne c%im numai din !o! su&le!ul şi nu doar s% le+%d%m &a+!ele noas!re cele rele, dar s% &acem dis+ar% şi gndurile rele şi necura!e ale inimii, +o!ri#i! cu ceea ce s-a scris: K'&şiaţi-#% inimi#oas!re, iar nu 9ainele #oas!reJ (Ioil :13). $%ci ce &olos es!e, s+une-mi, dac% ne *m+%rţim !oaa#erile s%racilor, dar nu ne #om o+ri de la r%u şi nu #om ura +%ca!ul= $e &olos dac% nu &acem #reu+%ca! !ru+esc cu &a+!a, dar cu min!ea ne *nsoţim cu gnduri ruşinoase şi necura!e, şi *m+linim *n c9ne#%u! +%ca!ul, şi sun!em *m+%r%ţiţi şi s!%+niţi de +a!imile nes!%+ni!e ale su&le!ului= '% le+%d%m



rogu-#%, *m+reun% cu banii noş!ri, şi robia obişnui!% &aţ% de relele mai sus +omeni!e. Fi s% nu o+rim aici, ci s% ş!ergem cu r#n% cu lacrimi de +oc%inţ% *n!in%ciunea aces!ora. 2iindc% soco! cdac% nu se cur%ţ% cine#a +e sine *nsuşi cu !oa!% r#na, +rin lacrimile sale, de *n!in%ciunea +a!imiloci iese din #iaţ% *n!ina!, +e bun% dre+!a!e #% &i lua! *n rs de Dumneeu şi de *ngerii lui (?c :1:) şi *m+reun% cu dracii #a &i arunca! *n &ocul cel #eşnic (Ma! 1:B /:41). Da, cu ade#%ra! aşa &raţilor 2iindc% n-am adus nimic *n lume, ca, +%c%!uind, s%-l d%m +reţ de r%scum+%rare lDumneeu +en!ru +%ca!ele noas!re. K$%ci ce #a da omul *n sc9imb lui Dumneeu=J (>om 11:3/).

8 aşadar de !rebuinţ%, &raţilor, ca !oţi - şi nu numai mona9ii - s% se c%iasc%, s% +lng% şi s% se roa+ururea şi necon!eni! lui Dumneeu, şi s% dobndeasc% +rin asemenea &a+!e !oa!e celelal!e #ir!uţi. $aces! lucru e ade#%ra!, d% m%r!urie *m+reun% cu mine şi Ioan cel cu graiul de aur, marele s!l+ dasc%l al ;isericii, care *n cu#in!ele sale des+re Da#id !lcuieş!e Psalmul /, s+unnd c% e cu +u!incelui care are &emeie şi co+ii, şi slunice şi mulţime de casnici, şi a#eri mul!e, şi e +rins *n lucruraces!ei #ieţi, nu numai s% +oa!% &ace aceas!a (adic% s% +lng% şi s% se roage şi s% se c%iasc% *n &iecai), dar şi s% aung%, dac% #rea, la des%#rşirea #ir!uţii, şi s% +rimeasc% Du9ul '&n! şi s% se &a+rie!en al lui Dumneeu, şi s% se des&e!e de #ederea ?ui, aşa cum au &os! mai *nain!e de #enirea l"ris!os 0#raam, Isaac, Iaco# şi ?o! cel din 'odoma - ca s%-i las deo+ar!e +e ceilalţi, &iindc% su

mulţi - Moise şi Da#idB iar *n 9arul cel nou şi la ar%!area Dumneeului şi Mn!ui!orului nos!rPe!ru, +escarul şi ne*n#%ţa!ul, care, *m+reun% cu soacra sa şi cu alţii, #es!eş!e +e Dumneeu, $el '-a ar%!a!. Iar +e ceilalţi cine i-ar +u!ea num%ra=, *n!ruc! sun! mai mulţi dec! +ic%!urile de +loaiedec! s!elele cerului, &olosindu-se, +o!ri#i! cu#n!ului lui Pa#el, de lume, ca şi cum nu s-ar &i &olos(1 $or. :31). De aceea s-au şi &%cu! sl%#iţi şi s!r%luci!ori *nc% &iind *n aceas!% #iaţ%, iar acum şi #ecii nes&rşiţi se #or &ace şi mai sl%#iţi şi mai s!r%luci!ori, *n 7m-+%r%ţia lui Dumneeu.

aina con#orbirii lui Dumneeu cu 0dam

Dumneeu l-a &%cu! +e om din!ru *nce+u! *m+%ra! al !u!uror celor de +e +%mn!, ba c9iar şi al celce sun! sub bol!a ceruluiB &iindc% negreşi! +en!ru om au &os! aduse la &iinţ% soarele şi luna şi s!elelFi *ţi s+un acum un lucru +e care, cred, nu l-a desco+eri! lim+ede nimeni, dar a &os! s+us *n c9adumbri!. $are anume= 0scul!% Dumneeiasca 'cri+!ur%, care s+une: KFi a is Dumneeu lui 0dadu+% ce a c%lca! +orunca: R0dame, unde eş!i=SJ (2ac 3:). De ce a s+us aceas!a 2%c%!orul a !oa!@egreşi!, #rnd s%-l aduc% la simţire - şi, c9emndu-l la +oc%inţ%, i-a is: K0dame, unde eş!i= Ci!%la !ine *nsuţi, *nţelege-ţi goliciunea <ei de ce #eşmn! şi de ce sla#% !e-ai li+si! "ai, cuge!nenoroci!ule, 9ai, ieşi de unde !e-ai ascuns De Mine crei c% !e +oţi ascunde= (c&. 2ac 3:) '+unR0m +%c%!ui!SJ.

Dar el nu s+une aceas!a - sau mai degrab% eu, !ic%losul, nu s+un aceas!a, &iindc% a mea es!e +%ţani- dar ce anume s+une= K0m aui! glasul %u +e cnd umblai *n >ai, şi am cunoscu! c% sun! gol şi mam ascunsJ (2ac 3:1). Deci ce s+une a!unci Dumneeu= KFi cine ţi-a #es!i! c% eş!i gol= @u cum#ai mnca! din +omul din care ţi-am +orunci! numai din el s% nu m%nnci=H (2ac. 3:11).

<ei, iubi!ule, *ndelunga-r%bdarea lui Dumneeu= 2iindc% acela, nem%r!urisindu-I +%ca!ul *ndaDumneeu nu '-a mnia!, nu '-a *n!ors numaidec!, ci *i cere al doilea r%s+uns şi s+une: K$ine ţi#es!i! c% eş!i gol= @u cum#a ai mnca! din +omul din care ţi-am +orunci! numai din el s% nm%nnci= De ce ici: R'un! golS, iar +%ca!ul !%u *l ascuni= $rei oare c% #%d numai !ru+ul !%u, d



inima şi cuge!ele !ale nu le #%d=J. 2iindc%, am%gi! &iind, 0dam n%d%duia c% Dumneeu nu ş+%ca!ul.

Fi aşa cuge!nd el - cum mulţi, şi eu cel din!i, &ac +n% acum, ascunndu-şi relele lorDumneeu, ne#rnd s%-i *nmulţeasc% osnda, s+une: KFi de unde ai ş!iu! c% eş!i gol= @u cum#a mnca! din +omul din care ţi-am s+us s% nu m%nnci=J. $a şi cum ar s+une: K$rei c% +oţi s% ascuni cu !o!ul de Mine= @u ş!iu 8u oare ce ai &%cu!= @u s+ui: R0m +%c%!ui!S= '+un

nenoroci!ule: RDa, '!%+ne, am c%lca! +orunca a, am c%u! ascul!nd s&a!urile &emeii, am gremul! *m+linind cu#n!ul ei şi neascul!nd cu#n!ul %u 0i mil% de mineSJ. Dar nu s+une aceas!nu se smereş!e, nu se +leac%, drug de &ier e cerbicia inimii lui (c&.In!. 'ol. 4:4), cum es!e şi a menenoroci!ul $%ci dac% ar &i s+us aceas!a, ar &i r%mas *n >ai şi ar &i &os! scu!i! a!unci, +rin!r-un singcu#n!, de !o! cercul acela de eci de mii de lucruri rele c%rora li s-a su+us, &iind surg9iuni! şi %c*n iad a!!ea #eacuri.

$%ci a is Dumneeu lui 0dam: K7n ceasul *n care #eţi mnca din +omul din care #-am +oruncnumai din aces!a s% nu mncaţi, cu moar!e #eţi muriH (2ac :1B 3:11), adic% #eţi muri cu moar!su&le!easc%, care a a#u! loc *n c9iar ceasul acela, şi +en!ru care 0dam a şi &os! debr%ca!

#eşmn!ul nemuririiB Dumneeu n-a is dinain!e nimic mai mul! şi n-a &%cu! nimic mai mul!. Dcnd 0dam şi-a !%g%dui! +%ca!ul şi nu s-a c%i! nici cnd a &os! mus!ra! de Dumneeu (&iindc% a iK2emeia +e care u mi-ai da!-o, aceas!a m-a am%gi!H (2ac 3:1-13) - KPe care u mi-ai da!-oH - su&le! li+si! de !re#ie, ca şi cum l-ai &i s+us lui Dumneeu: Ku ai greşi!: &emeia +e care mi-ai da!-ea m-a am%gi!H - lucruri +e care le +%!imesc şi eu *nsumi, nenoroci!ul şi !ic%losul, care nu #reau m% smeresc !%cnd şi s% s+un din su&le! c% eu sun! +ricina +ieraniei mele, ci ic: K$u!are m*m+ins s% &ac şi s% s+un aceas!a şi aceas!a, cu!are m-a s&%!ui! s% lucre aceas!a şi aceas!aJ - 5, su&!ic%los, care ros!eş!i cu#in!e +line de +%ca! 5, su&le! neruşina! şi *n!ina! de cu#in!e *nc% şi mneruşina!e şi *n!ina!e), +rin urmare, aşa gr%ind 0dam, *i s+une a!unci Dumneeu: KPrin os!eneli

sudoare s%-ţi m%nnci +inea !a '+ini şi +%l%mida s%-ţi r%sar% +%mn!ulH (2ac. 3:1) şi la s&rşKP%mn! eş!i şi *n +%mn! !e #ei *n!oarceH (2ac 3:1). $u al!e cu#in!e, s+une: KQi-am is s% +oc%ieş!i şi, aşa, s% #ii iar%şi *n #ieţuirea !a cea din!i. Dar &iindc% eş!i aşa de *n#r!oşa!, du-!e acude+ar!e de Mine şi-ţi #a &i de auns dre+! +edea+s% *nde+%r!area !a, +en!ru c% +%mn! eş!i şi +%mn! !e #ei *n!oarceH (c&. 2ac. 3:1).

0şadar, l%sndu-l +e el, Dumneeu #ine la 8#a, #rnd s% ara!e ca +e dre+! cu#n! şi ea #a &i igoni*m+reun% cu el, *n!ruc! nu #rea s% se c%iasc%, şi-i s+une: KDe ce ai &%cu! aceas!a=H (2ac 3B13), m%car aceas!% s% s+un%: K0m +%c%!ui!J. $%ci ce al!% ne#oie, s+une-mi, a#ea Dumneeu s% gr%iasc%!re ea aces!e cu#in!e, dac% nu ca s-o &ac% s% s+un%: K7n nebunia mea, '!%+ne, am &%cu! aceas!a

eu, nenoroci!a şi !ic%loasa, neascul!ndu-e +e ine, '!%+nul meu. 0i mil% de mineJ. <ai, neruşinare $%ci cu şar+ele care ţi-a gr%i! *m+o!ri#a '!%+nului ai s!a! de #orb%, şi +e aces!a l-ai al*nain!ea lui Dumneeu, $are !e-a &%cu! +e !ine, iar s&a!ul aceluia l-ai ţinu! mai de cins!e şi made#%ra! dec! +orunca '!%+nului Fi cum nici ea nu s-a a&la! icnd K0m +%c%!ui!J, au &oalungaţi din des&%!are, au &os! surg9iuniţi din >ai, de+ar!e de Dumneeu.

Pri#eş!e-mi *ns% adncul !ainelor Iubi!orului de oameni Dumneeu, şi a&l% şi *n#aţ%-!e de aici cdac% s-ar &i +oc%i!, n-ar &i &os! igoniţi, n-ar &i &os! osndiţi, n-ar &i &os! osndiţi s% se *n!oarc% +%mn!ul din care au &os! luaţi.



Poc%inţa ne*nce!a!% cale c%!re >ai

$nd au &os! igoniţi şi au c%u! de acolo *n sudorile şi os!enelile !ru+eş!i, şi au *nce+u! &l%mneasc% şi s% *nse!ee, s% le &ie &rig şi s% !remure şi s% +%!imeasc% unele ca aces!ea, +e care +%!imim as!%i şi noi *nşine, a!unci dobndind de aici o simţire mai mare a aces!ei nenorociri c%deri, le-a +%ru! r%u, au +lns, şi-au lo#i! &aţa, şi-au smuls +erii ca+ului, !nguindu-se +en!*n#r!oşarea inimii lor - iar aceas!a nu o singur% i, nu dou% sau ece, ci, credeţi-m%, !oa!% #iaţa lo

Fi cum n-ar &i +u!u! s% +lng% +ururea şi necon!eni!, gndindu-se la '!%+nul acela cel blnd, la acdes&%!are negr%i!%, la #iaţa &%r% de grii şi &%r% c9in, la urcuşurile şi co-borrile la ei ale *ngerilor=

Dar ce &ace a!unci $el boga! *n mil% şi %ba#nic la +edea+s%= Pe cei +e care i-a igoni! din >ai d+ricina neruşin%rii, şi-a inimii şi cuge!ului lor li+si!e de +%rere de r%u, +e cei care s-au c%i! ducu#iinţ% şi s-au smeri! du+% #rednicie şi au +lns şi s-au !ngui!, 8l *nsuşi, 'ingurul din $el 'inguCnul-n%scu! 2iul şi $u#n!ul a!%lui $elui mai *nain!e de #eci +ogorndu-'e - +recum ş!iţi !oţi - nnumai c% '-a &%cu! om asemenea acelora, dar a +rimi! c9iar s% moar% ca şi ei de o moar!e cum+li!%ruşinoas% şi, +ogorndu-se la iad, i-a *n#ia! de acolo.

Deci $el ce a +%!imi! +en!ru ei aces!ea +e care le aui *n &iecare i, ca s%-i c9eme din acel *nde+%r!surg9iun, nu s-ar &i milos!i#i! oare &aţ% de ei dac% s-ar &i +oc%i! *n >ai= Fi cum ar &i &%cu! al!&el $ce es!e +rin &ire iubi!or de oameni şi +en!ru aceea l-a &%cu! +e om, ca s% se des&e!e *n >ai bun%!%ţile ?ui şi s% +rea m%reasc% +e ;ine&%c%!orul s%u=

5, +u!erea +oc%inţei şi a lacrimilor 5, oceanul negr%i!ei iubiri de oameni şi a ne+%!runmilos!i#iri, &raţilor

K0minJ, a is ade#%ra!ul Dumneeu, Knu #% #oi l%sa nicioda!%, ci #% #oi ar%!a ca +e niş!e &raţi

+rie!eni ai Mei, ca +e niş!e +%rinţi şi mame (c&. Ma! 1:4-/) şi rude şi *m+reun% moş!eni!ori ai M(>om :1), #-am +rosl%#i! şi #% #oi +rosl%#i, şi sus *n cer şi os +e +%mn!, iar #iaţa, #eselia şi slaaceas!a nu #or a#ea s&rşi! nicioda!%J.

Deci nu +e 0dam, ci +e sine *nsuşi s% se *n#inuiasc% &iecare din!re noi, a!unci cnd c%dem *n orica+%ca!, şi &iecare din!re noi s% ara!e ca acela +oc%inţ% #rednic%, dac% #rea s% dobndeasc% #ia#eşnic% *n Domnul nos!ru Iisus "ris!os, $%ruia se cu#ine !oa!% sla#%, *n #ecii #ecilor. 0min.

(preluat din ultimul număr, A.1, al revistei B7amilia ortodoă

in5 ICatee/e - crieri !!J eisis, 2++< Traducere de iacon !oan !ca 7



+%ântul +iluan Athonitul - Plângerea lui Adam

0dam, +%rin!ele *n!regii lumi, a cunoscu! *n >ai dulceaţa iubirii lui Dumneeu şi de aceea, a!un

cnd +en!ru +%ca! a &os! igoni! din >ai şi a +ierdu! iubirea lui Dumneeu, a su&eri! amarnic şi geam%! mare sus+ina *n !oa!% +us!ia. 'u&le!ul lui era c9inui! de un gnd: I&m %ntristat #umne/eu #e Care %l iuesc>. *u-i #ărea rău at"t de ai şi de $rumuseţea lui, c"t de $a#tul de$i #ierdut iuirea lui umne/eu, care %n $iece cli#ă şi nesăturat atrage su$letul s#re umne/eu.

0şa !o! su&le!ul care a cunoscu! +e Dumneeu +rin Du9ul '&n!, dar mai a+oi a +ierdu! 9arul, &aeE+erienţa c9inului lui 0dam. 'u&le!ul e bolna# şi *i +are !are r%u a!unci cnd *n!ris!ea% +e Domn$el Preaiubi!.

0dam !nea +e +%mn! şi sus+ina cu amar, şi +%mn!ul nu-i mai era drag. 'us+ina du+% Dumneşi gr%ia: Iu$letul meu t"n7eşte du#ă omnul şi %l caut cu lacrimi. Cum să nu-= caut: C"nd eracu El, su$letul meu era vesel şi liniştit, şi vră7maşul n-avea intrare la mine; dar acum duul crău a #us stă#"nire #e mine, şi el tulură şi cinuie su$letul meu, de aceea su$letul meu t"n7eşdu#ă omnul #"nă la moarte; duul meu se av"ntă s#re umne/eu şi nimic de #e #ăm"nt nu m#oate veseli, şi su$letul meu nu vrea să se m"ng"ie cu nimic, ci vrea să vadă din nou #e omnşi să se sature de El. *u-= #ot uita nici măcar #entru un singur minut şi su$letul meu se cinudu#ă El, şi de mulţimea %ntristării #l"ng cu sus#ine5 Miluieşte-mă, umne/eule, #e mine /idireta cea că/utăB>

0şa 9o9o!ea 0dam şi lacrimile lui curgeau de +e &aţa lui +e +ie+! şi +e +%mn!, şi !oa!% +us!ia r%sude geme!ele luiB dobi!oacele şi +%s%rile !%ceau lo#i!e de durere şi +lngeau, iar 0dam 9o9o!ea, c%+en!ru +%ca!ul s%u !oa!e au +ierdu! +acea şi iubirea.

Mare a &os! *n!ris!area lui 0dam du+% igonirea din >ai, dar cnd a #%u! +e &iul s%u, 0bel, omorde &ra!ele s%u, $ain, *n!ris!area lui s-a &%cu! şi mai mare, şi cu su&le!ul c9inui! de durere 9o9o!ea gndea: I*oroade vor ieşi şi se vor %nmulţi din mine şi toate vor su$eri şi vor trăi %n duşmănie oamenii se vor ucide unii #e alţii>. Fi aceas!% *n!ris!are a lui era mare, ca marea, şi o +oa!e *nţelenumai cel al c%rui su&le! a cunoscu! +e Domnul şi ş!ie c! de mul! 8l ne iubeş!e.



3i eu am #ierdut arul şi strig %m#reună cu &dam5 IMilostiv $ii mie, oamneB ă-mi du smerenie şi iuire.>

5, iubirea Domnului $ine !e-a cunoscu! !e cau!% ne*nce!a!, iua şi noa+!ea, şi s!rig%: IT"n7esc du#Tine, oamne, şi cu lacrimi Te caut. Cum să nu Te caut: Tu mi-ai dat să Te cunosc #rin uu$"nt, şi această cunoaştere a lui umne/eu atrage su$letul meu să Te caute cu lacrimi.>

UUU0dam +lngea: I*u-mi mai este dragă #ustia. *u-mi mai sunt dragi munţii cei %nalţi, nic"m#iile, nici codrii, nici c"ntecul #ăsărilor; nimic nu-mi mai este drag. u$letul meu e %ntrmare m"nire #entru că am %ntristat #e umne/eu. 3i dacă omnul m-ar aşe/a din nou %n aciar şi acolo aş su$eri şi aş #l"nge #entru că am %ntristat #e umne/eu #e Care %l iuesc.>

Du+% igonirea din >ai, 0dam s-a *mboln%#i! cu su&le!ul şi de *n!ris!are a #%rsa! mul!e lacrimi. Taşa, orice su$let care a cunoscut #e omnul t"n7eşte du#ă El şi s#une5 I9nde eşti Tu, oamne9nde eşti Tu, =umina mea: e ce Si-ai ascuns $aţa Ta de la mine: e multă vreme su$letul me

nu Te mai vede şi t"n7eşte du#ă Tine şi Te caută cu lacrimi.>

I9nde e omnul meu: e ce nu-= mai văd %n su$letul meu: Ce-= %m#iedică să vie/e %n min!ată ce5 nu este %n mine smerenia lui ristos şi iuirea de vră7maşi.>

UUU

umne/eu este iuire nesăturată şi cu ne#utinţă de descris.

0dam mergea +e +%mn! şi de mul!ele sale su&erinţe +lngea din inim%, dar cu min!ea se gndea DumneeuB şi cnd !ru+ul lui era ne+u!incios şi nu mai +u!ea #%rsa lacrimi, c9iar şi a!unci du9ul lardea du+% Dumneeu, +en!ru c% nu +u!ea ui!a >aiul şi &rumuseţea luiB dar, mai mul! dec! oric0dam iubea +e Dumneeu şi *ns%şi aceas!% iubire *l a!r%gea cu +u!ere s+re 8l.

I@, &dame, scriu des#re tine, dar tu ve/i5 mintea mea slaă nu #oate %nţelege cum t"n7eai du#umne/eu şi cum #urtai osteneala #ocăinţei.

@, &dame, tu ve/i că eu, co#ilul tău, mă cinui #e #ăm"nt; mic este $ocul %n mine şi iuirea daia nu se stinge.

@, &dame, c"ntă-ne c"ntarea omnului, ca su$letul meu să se veselească %n omnul şi să lu#te să-= laude şi să-= slăvească cum %l laudă %n ceruri eruvimii şi sera$imii şi cum toacinurile cereşti ale %ngerilor %i c"ntă c"ntarea %ntreit-s$"ntăB

@, &dame, #ărintele nostru, c"ntă-ne c"ntarea omnului, ca tot #ăm"ntul să te audă şi toţi $iii tsă-şi %nalţe mintea s#re umne/eu şi să se ucure de răsunetul c"ntării cereşti şi să uiamărăciunile lor #e #ăm"ntB>

UUU



Duhul +%ânt e iubire i dulceaă su%letului minii i tru!ului" 3i cine a cunoscut #e umne/e#rin uul $"nt, acela /iua şi noa#tea se av"ntă nesăturat s#re umne/eul Cel Aiu, #entru iuirea lui umne/eu e $oarte dulce. Dar cnd su&le!ul +ierde 9arul, a!unci cau!% din nou cu lacrim+e Du9ul '&n!.

Dar cine n-a cunoscu! +e Dumneeu +rin Du9ul '&n!, acela nu-? +oa!e c%u!a cu lacrimi, şi su&le!

lui e ne*nce!a! &r%mn!a! de +a!imiB min!ea lui e ocu+a!% cu gnduri +%mn!eş!i şi nu +oa!e aunge #edere Ncon!em+lareO, nici s% cunoasc% +e Iisus "ris!os, $are es!e cunoscu! +rin Du9ul '&n!.

0dam a cunoscu! +e Dumneeu şi >aiul, şi du+% c%dere *l c%u!a cu lacrimi.

@, &dame, #ărintele nostru, voreşte-ne nouă, $iilor tăi, des#re omnul. u$letul tău cunoscut #e umne/eu #e #ăm"nt, a cunoscut şi aiul, dulceaţa şi veselia lui, şi acum vieţuieşti %n ceruri şi ve/i slava omnului. #une-ne cum este #reaslăvit omnul #entru #atima şi ce $el de c"ntări se c"ntă %n ceruri şi c"t de dulci sunt aceste c"ntări, #entru că sunt c"nta#rin uul $"nt.

Aoreşte-ne de slava omnului, c"t de milostiv este El, şi c"t de mult iueşte /idirea a.

Aoreşte-ne de 8reas$"nta *ăscătoare de umne/eu, cum este ea mărită %n ceruri şi cu ce $el dc"ntări este ea $ericită.

#une-ne cum se ucură acolo s$inţii şi cum strălucesc de ar, cum iuesc ei #e omnul şi cu smerenie stau %naintea lui umne/eu.

@, &dame, m"ng"ie şi ucură su$letele noastre %ntristate. #une-ne ce ve/i %n ceruri:...e ce taci:... oar tot #ăm"ntul e %n %ntristare...

au din #ricina iuirii lui umne/eu nu-ţi mai #oţi aduce aminte de noi:

au ve/i #e Maica omnului %n slavă şi nu te #oţi smulge din această vedere şi nu vrei să ne s#un cuv"nt de m"ng"iere, nouă, celor ce suntem co#leşiţi de %ntristare, ca să uităm amărăciunece domneşte #e #ăm"nt:

@, &dame, #ărintele nostru, tu ve/i %ntristarea $iilor tăi #e #ăm"nt. e ce taci:

Fi 0dam a is: Co#iii mei, lăsaţi-mă %n #ace. *u mă #ot smulge din iuirea lui umne/eu şi voresc cu voi. u$letul meu e rănit de iuirea lui umne/eu şi se veseleşte de $rumuseţea =ui, cum #ot să-mi mai aduc aminte de #ăm"nt: Cei ce via/ă %naintea ?eţei tă#"nului nu se mai #g"ndi la cele #ăm"nteşti.

@, &dame, #ărintele nostru, ne-ai #ărăsit #e noi, or$anii tăi. !ar noi suntem %n amărăciune ##ăm"nt. #une-ne ce să $acem ca să #lăcem lui umne/eu: 8riveşte la co#iii tăi %m#răştiaţi #



#ăm"nt, %m#răştiaţi şi %n g"ndurile inimii lor. Mulţi au uitat #e umne/eu, trăiesc %n %ntuneric se duc %n #ră#astia iadului.

*u tuluraţi odina mea. Aăd #e Maica omnului %n slavă şi cum m-aş #utea smulge daceastă #rivelişte şi să grăiesc cu voi: Aăd #e s$inţii #roroci şi #e a#ostoli şi toţi sunt asemenomnului nostru !isus ristos, ?iul lui umne/eu. 9mlu #rin grădina aiului şi #este tot văslava omnului, #entru că omnul este %n mine şi m-a $ăcut asemenea =ui. &şa %l #reamăreş

omnul #e om, %nc"t %n $ace asemenea =ui. @, &dame, suntem doar co#iii tăi. #une-ne nouă, celor co#leşiţi de %ntristare #e #ăm"nt, cu#utem moşteni aiul, ca şi noi să vedem, ca şi tine, slava omnului: u$letul nostru t"n7eşdu#ă omnul, %nsă tu vie/i %n ceruri şi te ucuri de slava omnului. ugămu-te, m"ng"ie-ne #noiB

e ce strigaţi la mine, co#iii mei: omnul vă iueşte şi v-a dat #oruncile =ui. 8ă/iţi-le5 iuiţvă unii #e alţii şi veţi a$la odină %n umne/eu. Căiţi-vă %n tot ceasul de #ăcatele voastre, ca s#uteţi $i gata să %nt"lniţi #e omnul. omnul a /is5 I!uesc #e cei ce Mă iuesc şi-i voi #reamă

#e cei ce Mă #reamăresc>.

@, &dame, roagă-te #entru noi, co#iii tăi. u$letul nostru e m"nit, co#leşit de multe %ntristăr

UUU

-@ , &dame, #ărintele nostru, tu vie/i %n ceruri. 3i ve/i #e omnul şe/"nd %n slavă de-a drea#ta lumne/eu-Tatăl. Ae/i eruvimii şi sera$imii şi #e toţi s$inţii, şi au/i c"ntările cereşti, a cărdulceaţă a $ăcut ca su$letul tău să uite #ăm"ntul. ar noi suntem m"niţi #e #ăm"nt şi t"n7i

mult du#ă umne/eu. 8uţin $oc mai este %n noi, ca să iuim $ierinte #e omnul. #une-ne5 Ctreuie să $acem ca să a$lăm aiul:

3i &dam a răs#uns5 =ăsaţi-mă %n #ace, co#iii mei, #entru că din #ricina dulceţii iuirii lumne/eu nu-mi mai #ot aduce aminte de cele de #e #ăm"nt.

@, &dame, su$letele noastre t"n7esc şi %ntristările ne %m#ovărea/ă. #une-ne un cuv"nt m"ng"iere. C"ntă-ne una din c"ntările #e care le au/i %n ceruri, ca tot #ăm"ntul să o audă oamenii să uite amărăciunea lor... @, &dame, suntem m"niţi $oarte.

=ăsaţi-mă %n #ace. Aremea %ntristărilor mele a trecut. in #ricina $rumuseţii aiului şidulceţii uului $"nt nu-mi mai #ot aduce aminte de #ăm"nt. ar vă s#un5 omnul vă iueşttrăiţi şi voi %n iuire, $iţi ascultători $aţă de cei ce vă stă#"nesc, smeriţi inimile voastre, şi u$"nt va via %ntru voi. El vine %n su$let cu linişte, %i dă #acea şi $ără cuvinte dă mărturie dm"ntuirea lui. C"ntaţi lui umne/eu %n iuirea şi smerenia duului, căci de aceasta se ucuromnul.

@, &dame, #ărintele nostru, ce să $acem: C"ntăm, dar nu este %n noi nici iuire, nismerenie.



Căiţi-vă %naintea omnului şi cereţi. El %l iueşte #e om şi %i dă toate. 3i eu m-am căit mult m-am %ntristat mult, #entru că am %ntristat #e omnul şi #entru #ăcatul meu am #ierdut #acea iuirea #e #ăm"nt. =acrimile mele %mi şiroiau #e $aţă şi %mi um#leau #ie#tul şi #ăm"ntul; #ustia au/ea gemetele mele. *u #uteţi %nţelege %ntristarea mea, nici cum ooteam du#umne/eu şi ai. %n ai eram ucuros şi vesel5 uul lui umne/eu mă veselea şi ncunoşteam nici o su$erinţă. ar c"nd am $ost i/gonit din ai, $rigul şi $oamea au %nce#ut să mcinuie; $iarele şi #ăsările care %n ai erau l"nde şi mă iueau, s-au $ăcut sălatice şi a

%nce#ut să se teamă şi să $ugă de mine. D"ndurile rele mă cinuiau; soarele şi v"ntul mă ardea#loaia mă muia; olile şi toate su$erinţele #ăm"ntului mă cinuiau, dar am %ndurat toate şi anădă7duit cu tărie %n umne/eu.

?aceţi şi voi ostenelile #ocăinţei5 iuiţi %ntristările, uscaţi-vă tru#urile voastre, smeriţi-vă şi iu#e vră7maşi, ca uul $"nt să se sălăşluiască %ntru voi, şi atunci veţi cunoaşte şi veţi a$0m#ărăţia cerurilor.

ar #e mine să mă lăsaţi %n #ace5 acum iuirea de umne/eu m-a $ăcut să uit #ăm"ntul şi tot se a$lă #e el, am uitat ciar şi aiul #e care l-am #ierdut, #entru că văd slava omnului şi slav

s$inţilor, care strălucesc şi ei de lumina $eţei lui umne/eu, asemenea =ui.

@, &dame, c"ntă-ne o c"ntare cerească, ca tot #ăm"ntul să o audă şi să se des$ete %n #ace diuirea lui umne/eu. &m vrea să au/im aceste c"ntări5 ele sunt dulci, #entru că sunt c"nta#rin uul $"nt.

UUU

0dam +ierduse >aiul +%mn!esc şi *l c%u!a +lngnd: K>aiul meu, raiul meu, raiul meu minuna!

Dar +rin iubirea 'a, Domnul i-a da! +e cruce un al! >ai, mai bun dec! cel din!i, *n ceruri, unde?umina '&in!ei reimi.

Ce vom da %n scim omnului #entru iuirea =ui $aţă de noi:

Cuviosul iluan &tonitul - din 0ntre iadul de/năde7dii şi iadul smereniei <

Arhimandrit +o%ronie de la Essex - $uvântări la intrarea &n Postul mare - $um să trecemmarele !ost - $uvântarea a zecea



Ieri şi ai m-a duru! inima, şi doare *n mod curiosT Fi m-am ruga! lui Dumneeu: K@u acum. Dmi s% s%#rşesc lucrul #ieţii meleH. Fi ia!%, s+re a-mi s%#rşi lucrul #ieţii, *nce+ +rin a #orbi cu #des+re cum s% !recem Marele Pos!.

<-am #orbi! dea des+re me!oda mea, +e care #% s&%!uiesc s% #-o *nsuşiţi. Me!oda mea es!e +recuurmea%: 0 ne #edea ţelul de +e urm% şi a merge c%!re el, *nce+nd cu abc-ul. 7n ce +ri#eş!e Pos!u!rebuie a#u! acelaşi +rinci+iu, dar +e o scar% redus%. rebuie *nţeles c% cele cincieci de ile aPos!ului ne sun! +use la dis+oiţie ca +reg%!ire s+re a +rimi *n#ierea cea din morţi. Iar #iiunnoas!r% ne-o *n!ocmim as!&el: 0cum *nce+e ne#oinţa, *nsu&larea noas!r% creş!e la gndul c% su!e milioane de creş!ini #or ţine aces! Pos!. $alea c%!re *n#iere, +en!ru *nsuşi Dumneeul *n!ru+a! !rec+rin su&erinţ%. aina su&erinţei o *nţelegem de abia mai !riu. ?a *nce+u! o +rimim ca +e o condia creş!erii noas!re *n Dumneeu, ca o condiţie a de#ol!%rii noas!re, s+re a-? +u!ea +rimi +$u#n!ul lui Dumneeu şi s+re a ne *nsuşi c%ile 'ale *n #iaţa +rac!ic%.

0s!&el ne #om alc%!ui nou% *nşine aces! !ablou +en!ru Marele Pos!, şi #om #edea cum un 5m ++%mn! a 9o!%r! *n 'ine s% urce +e Lolgo!a şi s% ru+% c%!uşele de &ier ale bles!emului +en!ru +%ca!lui 0dam, s% rabde absolu! !o! ceea ce nimeni +e *n!reg P%mn!ul nu a *nţeles, nimeni nu a +u!u! ade#%ra! +%!runde. Iar cnd a s%#rşi! KlucrulH ?ui, a is: K%ndră/niţi, Eu am iruit lumeaH

K 8rintr-un om #ăcatul a intrat %n lumeH s+une a+os!olul Pa#el Kşi #rintr-un @m vim"ntuireaH. Dac% *nain!ea noas!r% #om a#ea un as!&el de ţel, a!unci #om *n!m+ina Pos!ul Mare +e un s&n! r%s!im+ *n #iaţa *n!regului an. Fi a!unci cnd cu bucurie #om +ur!a ne#oinţa !ru+easc%*n&rn%rii de la mncare, ea nu ne #a d%una, ci ne #a au!a *n !oa!e +lanurile: şi *n cel du9o#nicesc,*n cel !ru+esc.

8 dre+!, mie acum, la b%!rneţe, +o! s+une c% mi s-a lua! aceas!% *ndulcire a Pos!ului Mare. ?'&n!ul Mun!e, cnd !r%iam *n!r-o m%n%s!ire unde !recerea +os!ului era cea mai s%rac% şi mane#oioas%, eu su+or!am Pos!ul cel Mare cu bucurie şi uşor. 0cum nu o mai +o! &ace. 'un! li+si! daceas!% binecu#n!are şi &ericire.



7n ar9i!ec!ura genial% a ciclului anual al dumneeieş!ilor slube, Pos!ul ocu+% un loc deoseb'lubele Marelui Pos!, unde *n!r-o mare m%sur% se *n!rebuinţea% !eE!e din <ec9iul es!amen! ara!% a &i o *n#%ţ%!ur% eE+rima!% adesea *n!r-o *n%lţime de necreu! a darului +oe!ic.

Dre+! +ild% #oi aduce irmoasele canonului care se #a cn!a: &7utor şi aco#eritor s-au $ăcut m%ntru m"ntuire5 &cesta este umne/eul meu, şi voi #roslăvi #re El, umne/eul #ărintelui meu, Aoi %nălţa #re El, căci cu slavă s-au #roslăvit.

Insu&l%!oare cu#in!e, care cu+rind *n sine un *nal! *nţeles acela +e care *l numim Predanie.

Predania cea #ie, mai +resus de !oa!e se eE+rim% *n du9ul #ieţii, *n#%ţ%!ura dogma!ic% #ine m!riu. =a %nce#ut inima iueşte #e omnul şi 0l urmea/ă oriunde se va duce. !ar mai #e urmă adaogă tre#tat neasemănata %ndulcire a do"ndirii m"ntuirii lumii... N...O

Fi deşi aşa s!au lucrurile, din ne&ericire *n #remile noas!re reis!enţa organismului nos!ru, druncin*n +lan ner#os *nc% din anii co+il%riei, s-a *m+uţina! cum+li!. Pe #remuri mulţi erau ne#oi!orii ca+u!eau +e!rece s%+!%mni, luni &ar% s% m%nnce, urmnd *n&rn%rii lui "ris!os, +os!ului ?ui *n +us

+a!rueci de ile, *nain!e de a ieşi la +ro+o#%duire. 0s!%i aceas!a se *n!lneş!e des!ul de rar +rin!ne#oi!ori. =a care oserv cu durere %n inimă, un $enomen $oarte 7alnic5 c"nd este vora de motimedicale, oamenii sunt %n stare să rade un #ost, dar #entru umne/eu nimica nu merge#entru că este un oarecare du care %m#iedică orice lucrare atunci c"nd este vora a urma lristos. 7nain!e #reme, *n m%n%s!iri, cei ce +u!eau, aunau +n% <ineri, şi c9iar +n% 'mb%!%. Das!a nu era +en!ru !oţi. 7n +rima i nu se g%!eş!e deloc. 7nce+nd cu a doua i se +reg%!eş!e un ceaCnii nu au mnca! !rei ile, alţii numai dou% ile. Fi !o!uşi, un &enomen curios: +rimele ile sun! mgreu de !recu!. 0 doua i, Marţi, *nce+e ca+ul s% ameţeasc%. Du+% aceas!a, Miercuri, se +oa*n!m+la !recerea unui +rag şi o uşurare de a +os!i +en!ru organism. Dar +en!ru cei bolna#i nu es

cu +u!inţ%, nici o singur% i de +os!, din +ricina bolii.?a 0!9os +rima i a Pos!ului +en!ru mulţi era grea, +en!ru c% acolo erau ţ%rani +u!ernici. 'ecreţiidiges!i#e, neg%sind nimic *n s!omac, *nce+eau s% mis!uie *nsuşi s!omacul. 7n asemenea cauri ?un!rebuiau s% m%nnce ce#a, ca s% nu-şi s!rice s%n%!a!ea.

0şa c% nu #reau acum s% enum%r !oa!e #ariaţiile organice, cui ce-i !rebuie, şi cine ce +oa!e. Iar nr%mnem cu me!oda aceas!a: @u es!e obliga!orie de+lina *n&rnare *n cursul *n!regii s%+!%mniB es!e obliga!oriu nici +n% Miercuri, +n% la +rima ?i!urg9ie a Darurilor mai-nain!e-s&inţi!eB nuobliga!oriu nici c9iar +rima i s% o !reci &%r% a mnca deloc. 2iecare s%-şi aleag% du+% +u!er

+ro+rii. 2iecare de bun%#oie s% *n!m+ine ne#oinţa care se desc9ide *nain!ea noas!r%. Fi as!&el ei #&i *n s!are s% !reac% *n!regul Pos! &%r% ca s% +iard% din #edere ade#%ra!ul ţel: s% *n!m+in%m *n !ru+nos!ru s!ric%cios 9arul *n#ierii.

7n &iecare an #% #a &i da! s% !r%iţi un lucru +aradoEal: Pos!ul, cu !oa!e ne#oinţele +lnsului, +oc%inţ+ri#eg9erilor ş.a.m.d., *l +u!em *ndura cincieci de ile. Dar Paş!ile bucuria +ascal% o +u!em !r+en!ru o &oar!e scur!% #reme, iar a+oi nu ne mai r%mne +u!ere +en!ru bucurie. 7n c9i+ &iresc s-ice c% ar !rebui s% &ie dim+o!ri#%: cu Pos!ul drobirea, iar a+oi bucuria birui!oare a *n#ierii ca*n#ie omul



0şa, eu nu *mi +ro+un s% #% #orbesc des+re am%nun!ele organi%rii Pos!ului. ?a P%rinţii ;isericsn! scrieri des+re unele !r%s%!uri carac!eris!ice, cum !rebuie !recu! Pos!ul, dar a#nd *n #edere es!e greu, noi &acem aşa: *n +rima s%+!%mn%, *n a +a!ra şi *n a şa+!ea a Pos!ului ne ne#oim a *n&rna mai mul! dec! *n celelal!e. Deoarece !ru+ul +oa!e su&eri din +ricina nelucr%rii, *n +rac!ibisericeasc% se recomand% m%!%nii +n% la +%mn!. Iar m%!%niile aces!ea +e care le &ace omul inoa+!e ser#esc ca !ru+ul s% r%mn% *n mişcare şi *n *ncordare. 0l!&el, +en!ru un !ru+ !n%r, li+mişc%rii de#ine de nesu&eri! şi d%un%!oare. De aceea *n biseric% se &ac rug%ciuni cu m%!%nii ma

0ceas!a, +e de-o +ar!e, es!e eE+resia smereniei noas!re, iar +e de al!% +ar!e, mişcarea &iic% es!e nea+%ra!% !rebuinţ% *n absenţa muncii.

0+os!olul Pa#el s+une: K acă nu lucrea/ă cineva, nici să nu măn"nceH. Dar *n!r-o scrisoare c%un eEar9, Mi!ro+oli!ul @icolae, i-am scris cnd#a: KIar noi, ca !o!deauna, am sc9imba!-o acum şi +aceas!a: $ine nu m%nnc%, acela nici s% nu lucree.H $nd nu ni se d% de mncare, nu lucr%mDumneeu ne-a da! un +ri#ilegiu deosebi!: 'un!em liberi de a ne de!ermina condiţiile. @u sun!ebogaţi *n ce +ri#eş!e +ro+rie!a!ea. @oi c9iar nu a#em des!ul loc ca s% !r%im cum am a#ea ne#oie. D!o!uşi, dacă vom #ă/i #oruncile lui ristos, arul nu ne va #ărăsi. !ar c"nd arul nu #ărăseştrugăciunea curge $ără #oticnire %n orice condiţii5 şi %n osteneală, %n ascultări, şi %n %nsingurare

cilie, şi %n iserică. Fi aşa, #-am s+us *n +uţine cu#in!e ce#a des+re Pos!ul cel Mare care aş!ea+!%.

7n!orcndu-ne din nou la aceeaşi !em%, cum s% se *n!i+%reasc% *n conş!iinţa noas!r% ceea ce esoco!esc ca un +rinci+iu absolu! necesar: a a#ea *n #edere ţelul &inal şi a se *ndre+!a c%!re el. 0!unas+ec!ele ne*nsemna!e ale #ieţii noas!re de i cu i #or !rece &%r% #reo deosebi!% druncinareorganismului şi a +si9icului nos!ru. Fi aceas!a nu numai *n Pos!, ci şi du+%, şi *n!o!deauna, *n &iecai: @oi !rebuie s% ne amin!im de ţelul şi *nţelesul +e!recerii noas!re aci. @oi ne-am aduna! *m+reuca *n!r-un singur du9 al dragos!ei +en!ru "ris!os, s% urm%m +aşilor ?ui, s+riinindu-ne unul +e al!u

<% amin!iţi cum es!e scris *n 8#ang9elie: $nd erau +re cale, suindu-se *n Ierusalim, Iisus merg*nain!ea lor, la o oarecare dis!anţ%, iar ei NuceniciiO erau *n&ricoşaţi, şi urmnd ?ui, erau cu+rinşi !eam%. 0şa şi noi, cu &ric% #om urma lui "ris!os *n !o! aces! Mare Pos!, ca mai +e urm% cn!arK"ris!os a *n#ia!H s% irum+% ca un K+risos de #iaţ%H *n noi. 8s!e un &oar!e bun obicei acela de a cns!i9ira Paş!ilor, Duminic% seara, *n Duminica Ier!%rii.

Pen!ru Duminica Ier!%rii !rebuie s% s+un c!e#a cu#in!e. 0ceas!% i dobndeş!e o deoseb*nsemn%!a!e cnd sincer cerem ier!are unul al!uia. C"nd iertarea este dată din amele #ărţi, atunsu$letul se simte slood şi #lin de #ace. Fi aces!e condiţii, a sloboeniei şi a +%cii, &oar!e muuşurea% Pos!ulT Fi #oi +reg%!iţi-#% +en!ru iua aceas!a, ca s% le+%daţi din inim% şi din min!

#oas!r% orice umbr% de *n!%r!are *m+o!ri#a &ra!eluiT

Din *nsuşi *nce+u!ul Pos!ului se #a cn!a des+re 0dam cel igoni! din >ai - lucru de ma*nsemn%!a!e, *n rnduiala is!oric%, mai !riu se #a &ace +omenire de c%derea *n +%ca! a lui 0damde 9o!%rrea lui "ris!os de a s!rica bles!emul. 7n aceas!% idire genial% a *n!regului ciclu anual dumneeieş!ilor slube *n aceas!% sum% de !eologie, de rug%ciuni şi de *n#%ţ%!uri ce re+reinc%rţile Marelui Pos!, es!e *nscris% !oa!% radiţia, dar !oa!e +rimesc &orma rug%ciunii, as!&el *nc!eologia de#ine conţinu!ul !u!uror rug%ciunilor noas!reT



<oi s% m% ier!aţi: 8u acum #-am #orbi! des+re am%nun!e ale #ieţii noas!re. Qelul de c%+e!enie *ns%l-am eE+rima! *n Kes!amen!ulH meu. >ogu-#%, ui!aţi de nimicnicia mea şi +%iţi aces! !es!amen!. am s+us c% nu es!e uşor. !nsă de $iecare dată %n asemenea ca/uri, ca %n uminica !ertării ce vinnoi vom săv"rşi această nevoinţă, şi să uităm toate ranele #e care le-am #rimit %n viaţăB !ar c"ndin inimă vom ierta tuturor $raţilor toate cele ce s-au adunat /i de /i, /ile #line de trude, dnedumeriri, de str"mtorări, de li#suri, atunci toate astea vor $i le#ădate, şi duul nostru se vsloo/i şi va a$la liertatea omului iertat, i/ăvit de toate urmările #ăcatului şi %nsu$leţit de

nouă năde7de.@u !rebuie s% ne uimim c% *n #iaţ% se nasc ne*nţelegeri, mai cu seam% *n Pos!. Dar !rebuie s% *n#%ţ%m s% +reabiruim greu!%ţile +omeni!e, +en!ru a *m+lini legea lui "ris!os, $are ice: !ertaorice aveţi asu#ra cuiva, ca şi Tatăl vostru cel din ceruri să ierte vouă greşalele voastre. Iar +r&a+!ul de a ier!a greşalele &ra!elui sau ale sorei noas!re in!r%m *n +rocesul mn!uirii *n!regii omeniDe &iecare da!% cnd se i#esc is+i!e sau #reo greu!a!e oarecare (c% nu es!e cu +u!inţ% a oco&recuşurile, ca urmare a limi!%rii !ru+ului nos!ru), !rebuie nea+%ra! s% o biruim, ceea ce do#edeş*nţele+ciune.

Cnul din gndurile cu +u!inţ% a &i cu+rinse *n: KIar% din lemnul cunoş!inţei binelui şi r%ului s% nmncaţiH es!e &a+!ul c% aceas!a a#ea s% !rag% du+% sine debinarea !u!uror oamenilor. Primgroanic% nelegiuire $ain a ucis +e 0#el - a &os! din!ru *nsuşi *nce+u!ul ilelor omeneş!i. 'iluabunul nos!ru aco+eri!or, ice c% Kaşa a *nce+u!H. Fi 0dam +lngea &a+!ul c% !oa!% omenirea a#ea !r%iasc% *n debin%ri, *n r%boaie, *n ucigaşii reci+roce, *n asu+reli reci+roce ş.a.m.d., !oa!e cele sun! *m+o!ri#a legii dragos!ei.

Ce #regătire ne #ro#une tareţul iluan #entru %nt"m#inarea 8aştilor: - Cu c"t mai #uternic $i %n noi uul, cu at"t mai uşor vom uita toată rana şi vom ierta toată 7ignirea #e care ne

#ricinuieşte $ratele, şi cu at"t mai ogat se va revărsa asu#ra noastră ucuria vieţii vecinice. 0micşora es!e un m%reţ ac! du9o#nicesc *nain!ea lui Dumneeu. 7nsuşi Domnul '-a micşora! +e 'inCitim la #ărintele nostru iluan cuvintele5 Iarul trăieşte %n cei mai mici, iar nu %n cei mmariJ. 0şa i-a da! Domnul s% *nţeleag% cu c! mai mul! se smereş!e omul, cu c! mai mul! se a#nla ne#oinţa *ns%r%cirii cu a!! mai *nal! se #a a&la *nain!ea lui Dumneeu, şi cu a!! mai ma+u!inţa lui de a +rimi marele 9ar.

@ai# ar &i s% gndim c% &elul cum ne-am aduna! es!e o lucrare omeneasc%: *nsuşi Domnul neaduna!. Iar dac% Domnul ne-a aduna!, noi #om urma '&an!ului 'iluan. 7n ile de +ranic, la *nce+u#ieţuirii sale monas!ice, el sluea *n !ra+e% +%rinţilor şi &raţilor şi se gndea ce &ericire *i &usese da

Ks% slueasc% celor +e care *i iubeş!e DomnulH. Iar *n!r-o i, aşa cum scrie, sluind &raţilor *n !ra+ea doua oar% a simţi! 9arul ar%!%rii lui "ris!os. Dar *n!ruc!, du+% legea du9o#niceasc%, aces!e s!%*nal!e !ru+ul omenesc nu le +oa!e +ur!a, ele se dau o da!% sau cel mul! de dou% ori *n #iaţ%, iar a+r%mn ca o amin!ire şi ca o cunoaş!ere, *n &orma, amin!irii *n noi, *ns% +u!erea 9arului, *n c9i+ reali+seş!e. Cuviosul Macarie cel Mare /icea că ridicarea arului este de nea#ărată treuinţ#entru ca omul să-şi continue viaţa şi activitatea #ăm"ntească.

<oi !oţi cu dragos!e m-aţi ascul!a!: *ncercaţi s% *m+liniţi !oa!e aces!ea *n Pos!ul ce #ine. De ce ic KPos!ul ce #ineH= Pen!ru c%, *n!r-un c9i+ s!raniu, *m+%r%ţeş!e *n lume acum o a!mos&er% *nc%rca

Fi buele credincioşilor şi necredincioşilor !o! !im+ul a+are cu#n!ul Ka+ocali+s%H, Ke#enimen



a+ocali+!iceH, Kaş!e+!%ri a+ocali+!iceH. 7n ce c9i+ #a #eni s&rşi!ul, inc% nu ş!im, dar *n anul de &a!ensiunea es!e mai mare dec! mai *nain!e. '% *ncerc%m s% &acem din aces! Pos! un +os! al lu+!+en!ru ceea ce #-am ruga! eu: +en!ru unirea care #a &i unire du+% c9i+ul '&in!ei reimi.

e ce rugăciunea lui !isus ristos către Tatăl, %naintea %nsăşi morţii #e Dolgota, cu#rindcererea ca unirea care este %n ?iinţa lui umne/eu %nsuşi să $ie dată nouă: 8s!e cea *na&orm% de *ndumneeire a omului. Iar a crede c% ea +oa!e &i *nsuşi!% &%r% dureri, &ar% r%s!igniri es

nai#. $u mai mul!ele su&erinţe, mai mul!% r%bdare a !u!uror *nosirilor şi a !u!uror nedre+!%ţilor, nagonisim darul 9arului dragos!ei a!o!cu+rin%!oare. Fi a!unci #om cunoaş!e +e Dumneeu +recues!e, cu al!e cu#in!e ca Dragos!e.

Ia!% ceea ce !rebuie noi s% !r%im. 7ndelung aş +u!ea s% #% #orbesc des+re un &enomen curio@amenii nu %şi oservă #ro#riile greşeli, şi 7udecă #e alţii. &şa se #ierde unirea. ?eriţi-vă de orig"nd %m#otriva vreunui $rate sau soră, căci $iecare g"nd #ricinuieşte o cră#ătură %n /iduricetăţii. i să tii nu este de %el un lucru mic1 Pentru ca atunci când gândim ceva rău des!oriicine i du!ă aceea ieim din chilia noastră i &ntâlnim acea !ersoană urmările gândulrău &nce! să lucreze" i atunci celălalt va răs!unde &n virtutea acestui %enomen &n acelai %e

i niciodată nu este cu !utină să tii cine a C&nce!ut@ !rimul" Pentru care ne i rugămCDăruiete-mi a vedea ale mele căderiC.

?i+sa aces!ei #iiuni duce la &a+!ul c% &iecare om crede c% el are dre+!a!e şi nu *şi obser#% greşale+ro+rii. 0ceas!% +an% şi ierar9ii o &ac, şi noi !oţi. 0şa c% &eriţi-#% de !o! gndul r%u, la #oi *n c9iliar a!unci idirea noas!r% #% r%mnea *n +icioare şi noi #om dobndi mn!uirea. Dar dac% ne #oier!a nou% *nşine greşalele, ne*nţelegnd +e &ra!ele, a!uncea !oa!e se #or n%rui.

*u demult a venit la mine un t"năr care avusese un con$lict cu soţia sa. !ar ei au doi co#ii. 3i e

i-am s#us5 Nmereşte-te, şi atunci vom scă#a de tragica năruire a $amiliei. !ar co#iii mici vscă#a de tragica $ormă a vieţii co#iilor cărora li s-au des#ărţit #ărinţiiN.

0şa şi *n &amilia noas!r%: <om &ugi ca de &oc, ca de #enin de şar+e, de orice umbr% a debin%rii. @#om idi #iaţa aşa *nc! cu ade#%ra! s% ne mn!uim, şi ca s% ne *nsuşim acel dar al lui Dumneeu +care-l a#em *n liber!a!ea du9ului noas!ru de a ne aduna şi a !r%i ca o singur% &amilie.

Ier!aţi-m%. <orbesc din!r-o inim% *ndurera!% şi mul!e ic *n!r-un c9i+ delna!. Dar !o!uşi, ascul!ami cu#n!ul şi #eţi #edea bune roade *n #iaţa #oas!r%. Cuviosul era$im din arov /iceNo"ndeşte #acea, şi mii se vor m"ntui %n 7urul tăuN.

@oi sun!em dou%eci şi şase de +ersoane. 0şa c%, dac% Dumneeu ne au!% s% ne biruim +a!imaici, şi +en!ru &iecare se #or mn!ui o mie a!unci dou%eci şi şase de mii de oameni #or aunge >aiH

din5 &rimandritul o$ronie, NCuv"ntări duovniceştiJ, vol. 1, Editura &rie#isco#iei &la !ulK e%ntregirea, 2++4<



Arhimandritul +o%ronie de la Essex - $uvântarea a uns!rezecea - Postul i lu!ta cu is!itele !calea către &nviere

Du+% +ilda lui "ris!os, $are '-a *nde+%r!a! *n +us!ie, !radiţia noas!r% a s!a!ornici! Marele Pos! cde +a!rueci de ile:

&tunci !isus au $ost dus %n #ustie de uul, ca să se is#itească de diavolul. 3i #ostind #atru/eci /ile şi #atru/eci de no#ţi, du#re aceea au $lăm"n/it. 3i a#ro#iindu-se către El is#ititorul, i-a /ie eşti Tu ?iul lui umne/eu, /i ca #ietrile acestea #"ini să se $acă. !ar El răs#un/"nd, au /icris este5 *u numai cu #"ine va trăi omul, ci cu tot graiul ce iese din gura lui umne/e&tunci =- a dus diavolul %n s$"nta cetate şi =-a #us #re ari#a isericii, şi a /is =ui5 e eşti Tu ?ilui umne/eu, aruncă-te #re ineţi 7os, că scris este5 %ngerilor ăi va #orunci #entru Tine, şi #m"ini Te vor ridica, #entru ca nu c"ndva să #oticneşti de #iatră #iciorul Tău. 3i au /is !isus lu



!arăşi scris este5 ă nu is#iteşti #re omnul umne/eul tău. &#oi a dus #re El diavolul %ntr-umunte %nalt $oarte, şi i-a arătat toate %m#ărăţiile lumii şi slava lor. 3i a /is =ui5 &cestea toate voda Sie, dacă #lec"ndu-Te mi Te vei %ncina. &tunci au /is !isus lui5 Mergi %na#oia mea, satancă scris este5 omnului umne/eului tău să te %ncini, şi =ui 9nuia să slu7eşti. &tunci =-a lăsadiavolul, şi iată %ngeri s-au a#ro#iat de "nsul, şi slu7eau =ui.

0s!%i nu soco!esc cu +u!inţ% a #orbi des+re *n!regul conţinu! al aces!ei is+i!e, dar !oa!e ne indi

&a+!ul c% ea s-a +e!recu! la ul!imul Ke!aH. Dia#olul *nc% nu ş!ia cu $ine #orbeş!e, *ns% 5mul cu $a#orbea, s!rnea acele is+i!iri: KDac% u eş!i 2iul lui Dumneeu, &% minunea as!aTHB KDac% u e2iul lui Dumneeu, a!unci arunc%-e, şi *ngerii e #or +%iTHB ducndu-? +e mun!ele *nal! ar%!ndu-I !oa!e bog%ţiile aces!ei lumi, a is: K'!%+nia asu+ra *n!regii lumi es!e da!% mie *nc9ine, şi ţi-o #oiu da QieTH Fi Domnul a birui! !oa!e cele !rei is+i!e, şi a is: K*na+oia Mea, sa!ano0s!&el 5mul-"ris!os a birui! lumea. Iar a+oi, la s&rşi!ul c%l%!oriei 'ale +%mn!eş!i, 8l a ucenicilor: K%ndră/niţi, Eu am iruit lumeaH

Ce este caracteristic acestei is#itiri: Pa!rueci de ile Domnul +os!ise, +e!recnd *n!rne*n!reru+!% *ncordare a du9ului. Iar cnd n-a mai +u!u!, şi +u!erea !ru+ului *n c9i+ &iresc a sl%b

a!unci s-a a+ro+ia! şi dia#olul. Deci *nseamn% c% a!unci cnd +os!im şi sl%bim din +ricina +os!uluide#enim uşor de su+us is+i!elor #r%maşul

@oi nu ne +u!em com+ara cu "ris!os. $unoaş!erea lumii la 8l era absolu!%, dumneeiasc%. Dardu+% omenire, *n *n!ru+area 'a, 8l se a&la nu ca un om sim+lu, +recum se #ede din dialogdia#olului cu 8l: KDac% u eş!i 2iul lui Dumneeu a!unci &% minuni, arunc%-e, *nc9in%-e: c% #oiu da s!%+nireH. Pe noi *ns% #r%maşul ne is+i!eş!e cu lucruri mai mici, dar care ne cla!in%, c9idac% +e noi ne cearc% o lu+!%, &%r% *ndoial%, mai mic% dec! +e Domnul. ?egile şi energiile cosmisun! +es!e !o! aceleaşi: ele !rec +rin noi. C"nd omnul s#une5 IEu am iruit lumeaJ, %nseamnă c

El a devenit mai #resus de cosmos.0cum aş #rea s% #orbesc cu #oi *n leg%!ur% cu cele de mai sus, c% +u!em !r%i aces! Pos! &%r% a ne seama de nimic. Fi a!unci, *n conş!iinţa minţii noas!re Pos!ul #a !rece &%r% de &olos. Aic K*n conş!iinminţiiH, +en!ru c% *nsuşi Pos!ul es!e lu+!a cu +a!imile, şi o lu+!% nu &%r% de &olos şi &%r% reul!a!eT

Du+% c!e ş!iu (dar ş!iu &oar!e +uţine des+re cele +rin care #oi !receţi), #% #oiu s+une c% *n conş!iinmea au r%mas dou% eE+erienţe de su&erinţ% din !oa!e ne#oinţele #oas!re *n #remea aces!ui Pos!. 0simţi! *n rug%ciunea +en!ru #oi c% au &os! dou% momen!e de +ierdere a r%bd%rii. Fi !rebuie s% &im mare luare amin!e, c%ci lu+!a es!e &oar!e +rimedioas%T ădarea #riveşte toate $ormele vie

noastre5 şi durerile tru#eşti, şi lu#tele g"ndurilor noastre, şi stările noastre duovniceşti toacele trei #lanuri sunt atinse, #entru că 8ostul, %n amintirea #ostului lui ristos, şi este ace%ncercare la toate nivelele. De +ild%, noi nu *nţelegem +en!ru ce *ndulcirile !ru+eş!i ridic% de la n*ndr%neala *n rug%ciune, ba c9iar energia *n rug%ciune. Dar +os!ul es!e una din &ormele lu+!*m+o!ri#a +a!imilor. Pos!ind, *nce+e o +erioad% grea, cnd simţim *n!reaga noas!r% alc%!uire. !ru+ul sl%beş!e: &oar!e uşor se +red%, şi nu mai +oa!e r%bda. Domnul a 9o!%rnici! m%sura omului+a!rueci de ile. Iar aceas!a es!e m%sura des%#rşirii. 7n al!e cul!uri asce!ice eEis!% miloace desu+ra#ieţui şi mai mul! dec! 4 de ile. Dar acolo !oa!% lu+!a se d% du+% al!e legi şi +e al! +lan. miloacele sun! al!e



*oi nu ne sloo/im niciodată de lu#ta cu #atimile. in #ricina lu#tei tru#ului, noi treuie toată vremea să răm"nem %ntr-o continuă %ncordare a atenţiei, #entru ca tru#ul să nu ne im#uncele ce %m#iedică duul de a se %nălţa către umne/eu. Fi deci, es!e cu +u!inţ% s% se a+ro+ie de ngnduri, a+roa+e +e acelaşi +lan +e care "ris!os ni ?-a ar%!a! *n 8#ang9elie, *ns% la noi asemen*ncerc%ri sun! un &enomen &oar!e rar. Iar cealal!% sarcin% a #enirii noas!re *n lume: omnul a vensă m"ntuiască lumea iruind toate energiile cosmice, duc"ndu-ne %n #lanul vieţii umne/eieş$ăc"ndu-ne de acum a $i dincolo de otarele #uterilor Cosmosului, transcen/"ndu-le. @oi !r%

+e +lanul cel mai de os, dar !o!uşi, !re+!a!, ne +o#%ţuim c%!re acea #iaţ%. Iar cnd #ine din nPos!ul (dac% Dumneeu *ndelungeş!e #iaţa noas!r% a !u!urora), &iţi cu luare amin!e la aceas!a. <orbes!e nu numai des+re !ru+ ci, mai nain!e de !oa!e, des+re du9ul nos!ru cel #ecinic. Iar a!un+os!urile #oas!re #or da rod *n !oa!e +lanurile lu+!ei: şi *n ce +ri#eş!e +a!imile !ru+eş!i, şi +en!+u!erea +si9ic% de a r%bda, şi +en!ru o mai *nal!% cunoaş!ere a minţii des+re &iinţ%. Fi aşa, am #ras!%i s% #% #orbesc des+re aceas!a, +en!ru ca Pos!ul s% nu !reac% &%r% urm%ri *n ce +ri#eşcunoaş!erea noas!

$a reul!a!, #rin #ost şi rugăciune, noi ne #regătim către ceea ce ne este $ăgăduit, adică %nviere@oi *n!m+in%m Paş!ile: K"ris!os a *n#ia!H şi +r%nuim *n#ierea noas!r% cea de obş!e, iar

numai *n#ierea lui "ris!os, cum s#une $. !oan Dură de &ur %n Cuv"ntul de %nvăţătură dnoa#tea 8aştilor5 I%nviat-au ristos, şi nici un mort mai este %n morm"nturiJ.

Ier!aţi-m% c% *mi *ng%dui s% #% #orbesc des+re urm%!oarea: Mie mi-a &os! da! +omenirea morţii, +rcare !oa!% &iinţarea cosmic% su&erea moar!ea şi se su+unea s&rşi!ului. Dar cnd s-a +ogor! asu+mea mila lui Dumneeu şi am simţi! *n sine-mi +u!inţa #ieţii #ecinice, a!unci +en!ru mine a *n#ia! !$osmosul. Fi eE+erienţa nega!i#% a +omenirii morţii, din!r-o da!% s-a sc9imba! *n cunoaş!erea moar!ea +en!ru noi nu eEis!%.

@oi sun!em idiţi Kdu+% c9i+ul şi du+% asem%nareaH Dumneeului celui 2%r% de *nce+u! şi 2%r% s&rşi!. $nd am #orbi! des+re *n#iere ne-am *ndre+!a! a!enţia c%!re ul!imele cu#in!e ale 'im#olul$redinţei: K0ş!e+! *n#ierea morţilorHT

0nume n%dedea aş!e+!area es!e *n noi acea energie care ne *n#ie *n c9i+ ne*nţeles. $ei ce s-au *n!o*na+oi de la "ris!os, şi care se a&l% +e de-a-n!regul sub s!%+nirea morţii, nu +o! s% o aib%: ei nu cr*n *n#iere.0m #ru! s% #% s+un aces!e c!e#a cu#in!e +en!ru ca Pos!ul cel Mare s% #% &ie cu rod şi *n s&ecunoaş!erii, şi *n s&era conş!iinţei, &iind o ne#oinţ% conş!ien!% *n !oa!e +lanurile: *n lu+!a cu +a!im!ru+eş!i, *n +lanul eE+erienţei +si9ice a r%bd%rii, *n +lanul cerc%rii credinţei noas!re. Fi is+i!ele +o!

de in!ensi!%ţi di&eri!e: ele cu ade#%ra! ne +o! duce +n% la 9o!arele +ieraniei. Dar cnd ieşim daceas!% s!are şi !r%im 7n#ierea a!unci simţim biruinţa: "ris!os a birui! lumea şi a *n#ia! din mor

'un! oameni care se lu+!% cu +a!imile o da!% sau de dou% ori, *n #remea n%+%dirii #r%maşe. '% icec% +a!ima s-a a+ro+ia! de o su!% de ori de om, şi c% *n dou% cauri s-a *m+o!ri#i! ei. Fi lui i se +are es!e un ne#oi!or. Cnul ca aces!a se 9o!%r%ş!e s% #orbeasc% celorlalţi de #ir!uţi, iar el *nsuşi nou%eci şi o+! de ori a da! *na+oiJ. $%ci noi cnd #orbim des+re K*n!unerecul *n care !r%ieşlumeaH, a#em *n #edere c% lumea !r%ieş!e din +a!imi şi c% #iaţa noas!r% nu o cunoaş!e. 5amenii *nde+%r!ea% de la "ris!os şi de la ade#%ra!a desco+erire a ceea ce es!e omu



De la *n!m+larea e#ang9elic%, a!unci cnd dia#olul s-a a+ro+ia! de "ris!os şi a is: KDac% u e2iul lui DumneeuTH, #%di! es!e c% noi !oţi sun!em co+ii ai lui Dumneeu, $ela ce a is: '% &aceom du+re c9i+ul nos!ru şi du+re asem%nare. Iar #r%maşul a #orbi! cu "ris!os c9iar din!ru *nce+des+re cele de +e urm%

'un! unii care se ne#oiesc, rabd% ne#oinţa, şi din!r-o su!% de a!ingeri ale *ndulcirii +%!imaşe ei dnou%eci şi o+! de ori o res+ing cu succes, dar o da!% sau de dou% ori, din!r-o da!%, cum#a cedea

8l nici nu se gndeş!e s% *n#eţe +e alţii, c%ci el *nsuşi nu se sim!e +e sine a &i birui!or +a!imilor.Fi !o!uşi m% sim! ne#oi! s% #% amin!esc #% rog ros!iţi de &iecare da!%, dac% e cu +u!inţ%, conş!ienK &nvrednicete-ne Doamne &n ziua aceasta &n seara aceasta &n noa!tea aceasta %ără de !ăca ne !ăzi noiH. Prin ce se deosebeş!e #iaţa noas!r% de cea a res!ului lumii= Prin &a+!ul c% nres+ingem *ndulcirea +a!imilor +en!ru a +e!rece *n *m+reunare cu Dumneeu.

Domnul a #eni! şi a s+us: 8u sn! calea. $are cale= Du+% c%derea lui 0dam, cnd !o!ul a &o+ierdu!, Domnul a re*nnoi! *n noi c9i+ul lui Dumneeu, *n!uneca! +rin c%dere. 0cum, c% cunoaş!em +e "ris!os, *ncerc%m s% !r%im ca şi 8l. Ins% mai sun! a!ingerile *ncerc%rilor care sun!

s!are a sclcia #oia noas!r%. 0ceas!a la *nce+u! cere o mare şi dureroas% *ncordare.

Mulţi ne#oi!ori au iubi! bolile, c%ci boala uşurea% lu+!a cu +a!imile !ru+eş!i. Fi deoarece noi *nc% am birui! +a!imile, nu +u!em !r%i de+lin bucuria *n#ierii. Fi, cu !oa!e aces!ea, *n!r-o m%sur% noi !o!uo !r%im.

3i de multe ori mi s-a %nt"m#lat să mă %nt"lnesc cu ast$el de $enomene, că 8aştile erau #entrunii o vreme de %ncercări, şi trăiau ca un $el de #răuşire %n $iinţa lor. NUnviat-au ristosL şi niun mort mai este %n morm"nturiJ. !ar eu mă simt dintr-o dată su stă#"nirea morţiiB *u num

c"nd veţi simţi $a#tic iruinţa #atimilor asu#ra voastră, ci şi %n %nsăşi lu#ta, amintiţi-vă că nimaltceva nu eistă, dec"t ristos, şi s#ri7iniţi-vă #e El. -ar #utea ivi şi simţăm"ntul5 I9ite, avenit 8aştile dar eu tot %n moartea #atimilor /acJ. ar nu treuie să cedaţi acestei is#ite, treuie să credem că noi cu adevărat vom %nvia şi nu numai să credem, ci şi să aşte#tăm, #recuminunat voresc $inţii 8ărinţi %n imolul Credinţei. Eu nu numai cred că %nvie morţii, nuB K şi aşte#t acea %nviere.

>os!iţi cu#in!ele aces!ea cu mul! simţ%mn!, cerce!aţi-#% şi cunoaş!eţi carac!erul aces!ui &enomeDac% s+unem *n 'imbolul $redinţei: K8u 0F8P *n#ierea morţilorH, iar *n rug%ciunile +en!ru cadormiţi: KPre cel ce *n @UD8D80 *n#ierii #ieţii #ecinice a adormi!, odi9neş!eH, *nseamn%

subliniem c%, murind, noi #om aş!e+!a *n#ierea noas!r%, iar *n!re !im+: 7n minile ale **ncredinţe du9ul. Doresc !u!uror s% !r%iţi Paş!ile ade#%ra!, cu aceas!% aş!e+!are a *n#ierii noas!celei de obş!eT

'un! +erioade cnd c9iar ne a&l%m r%s!igniţi *n lu+!a de a ne +e!rece iua &%r% de +%ca!, adic% s% nne s!%+neasc% +%ca!ulT ?u+!a aceas!a +oa!e a!inge in!ensi!%ţi deosebi! de adnci, lucru de care nam #orbi! nici *n c%rţi, nici cu #oi. $% nu !oţi a#eţi des!ul% *nţelegere s+re a o +rimi cum !rebuie. Inmulţi din!re ne#oi!ori s-au lu+!a! cu +a!imile !ru+eş!i +n% *n!ru a-şi +ricinui dureri. $i!ind <ieţ'&inţilor #eţi #edea c%, a!unci cnd unii au !recu! as!&el, de is+i!e, ei se ardeau +en!ru a omor* *n sin

+rin durere, simţirea !ru+easc%. (Cnul din!re s&inţi *şi ardea dege!ele s+re a-şi birui *ndulcirea). $



#reme +a!ima lucra, ei *şi muşcau dege!ele, *şi +ricinuiau durere, li!eral b%!ndu-şi !ru+ul (mai mu+icioarele, unde nu sun! organe). Milocul aces!a es!e &oar!e +rimedios +en!ru unii: de a se ba+n% cnd durerea aunge la inim%. Po&!ele du+% *ndulciri !ru+eş!i au o curioas% +u!ere: $nd +a!imlucrea% *n noi +u!ernic, a!unci durerile lo#i!urilor nici nu se sim!. @umai cnd aunge durerea +nla inim%, a!unci *nce!ea% +a!ima.

De ce e ne#oie de !oa!e aces!ea= 2iindc% de &iecare da!% cnd ced%m, +a!ima deţine biruinţa asu+

#oii noas!re. Fi de &iecare da!% cnd biruim *ndulcirile !ru+eş!i +rin lo#i!uri, se sc9imb% *n!reanoas!r% s!ruc!ur%, iar !ru+ul *nce+e s% se su+un% cerinţelor du9ului.$u al!e cu#in!e, de &iecare da!% cnd reuşim s% biruim +a!ima +rin!r-o as!&el de durere, !ru+ul nos!se +redis+une a urma ne#oilor du9ului.

Ins% la dre+! #orbind, lu+!a cea mai e&icace es!e lu+!a *n du9. Iar lo#i!urile sun! una din &ormelu+!ei asce!ice +en!ru a s!%#ili *n sine lucrarea +a!imii, adic% s+re a nu l%sa +a!ima s% !e s!%+neascs+re a nu o +rimi. Fi eu am &os! ne#oi! s%-mi +ricinuiesc inimii dureri, +en!ru a o+ri +o&!e+%!imaşe, *ns% +ersonal +re&er al!e miloace de a le comba!e: amin!irea morţii mi-a au!a! mCimi!oarea ei lucrare cons!a *n &a+!ul c% omul #ede !ru+ul cel%lal! ca +e un cada#ru, şi is+i!a dis+a

as!&el &%r% lo#i!uri. '&inţii P%rinţi &oar!e mul! a+reciau +omenirea morţii, +en!ru &a+!ul c% ea omoa*n noi +a!ima !ru+easc%.

'un! momen!e de *nc%ier%ri mor!ale cu +a!ima: K5ri !u, ori eu, unul din noi #a r%mne *n #iaţ%H de &iecare da!%, *n as!&el de cli+e acu!e, !ru+ul şi min!ea noas!r% se +rimenesc, renasc. Du+% acemin!ea uşor res+inge orice c9i+ +%!imaş. Fi dobndim Ks!%+nireH, de acum nu *n #ir!u!ea +os!uluci *n #ir!u!ea cul!urii min

Cultura minţii - iată mi7locul cel mai e$icace ce ne răm"ne %n lu#ta cu #atimile. criu des#r

aceasta %n cartea des#re tareţul iluan K cum să te lu#ţi cu #atima5 I& nu-ţi #reda minteaJ şi%nvăţa mintea să res#ingă tot ci#ul #ătimaş. !ar c"nd omul %şi cultivă mintea %n acest #lan, ast$%nc"t ea nu se mai %m#leteşte cu im#ulsul #atimii, atunci #atima moare. !ar aceasta se re$eră nnumai la is#itele tru#eşti, ci şi la orice altă #atimăV

Din eE+erienţa mea la 0!9os, am obser#a! c9iar +e +ielea mea c% a!unci cnd m% oc%rau, cnd mli+seau de ce#a şi m% !ra!au cu b%d%r%nie, a!unci *mi sc%dea lu+!a cu !ru+ul. Dar au &os! cau(&oar!e rare) cnd !ineri mona9i, din +ricina scrbelor, dim+o!ri#%, c%u!au mngiere *n aceassimţire !ru+easc%, ner#os +l%cu!%. Ia!% +en!ru ce !rebuie s% &im cu mul!% luare amin!e *n +ri#inţa as

are mi-e !eam% c% #orbesc +ros!, dar !o!uşi n%d%duiesc c%, *n ciuda gndirii mele s!ngace, ce#a r%mnea *n cuge!ul #os!ru. <oi !oţi mie iubiţi &raţi şi surori, eu m% rog +en!ru #oi !oţi. Fi &r%bd%!ori. Dumneeu +e &iecare din noi ne *ncearc% cu c!e ce#a. Fi ier!aţi-m%.




Arhimandritul +o%ronie de la Essex - $uvântări la intrarea &n Postul <are - $uvântarea adouăzeci i !atra - ?. cum a dori ca voi toi să %ii !oei1@

0s!%i cu#n!ul meu es!e iar%şi c%!re #oi, &raţii şi surorile mele, care aţi #eni! nu demul!. 7n dous%+!%mni *nce+e Marele Pos!. Fi #reau s% #orbesc acum +uţin des+re +os!.

De mul!e ori s-a #orbi! des+re &a+!ul c% +u!em in!roduce *n &acerile noas!re, *n cu#in!ele noas!re, *nţeles sau al!ul. $um şi ce !rebuie s% &acem s+re a +resc9imba aces! Mare Pos!, din ce#a ce n*n&ricoşea%, *n ce#a ce ne insu&l%= Dac% mona9ul *n!m+in% Marele Pos! cu *nsu&lare, a!unci curge cu ade#%ra! ca o +erioad% insu&la!%, ca o +reg%!ire s+re a +rimi lumina *n#ierii. Dar dac% omse !eme, a!unci el *şi +oa!e s!rica s%n%!a!ea, iar +os!ul #a &i +en!ru el un c9in. ?ie ca $iecare dintvoi, %n du, să %şi %nrădăcine/e %n minte vreun ci# al s$inţeniei #entru a se insu$la.

<% #oiu #orbi des+re gndurile care mie mi-au &os! +reţioase. $e am obser#a! eu *n #iaţa lumiilumii oamenilor şi a lumii *n general, *n !o! regnul animal= ingur omul este %n stare să se reţin#rin %n$r"nare atunci c"nd %n $aţa lui se a$lă m"ncare - omul căruia i s-a dat du ca şi ci# umne/eului Aecinic Care %n$ă#tuieşte dintru nimic. @#riţi-vă asu#ra acestui g"nd. 0s!&el, dane #om *n&rna de la mncare, sau de la somn, sau de la mai ş!iu eu ce !oa!e aces!ea #or lucra s+a &ace s% creasc% *n noi ceea ce a+arţine c9i+ului lui Dumneeu.

& curăţi %n noi ci#ul lui umne/eu cel %ntunecat de #ăcat - iată sarcina ce ne stă %nainteB C"nva trăi %n noi ideea aceasta, atunci nu $ără sens va $i toată %n$r"narea noastră. 0şadar marsarcin% +e care ne-o +une *nain!e #iaţa mona9al% es!e a ne asem%na cu *nsuşi "ris!os, +recum şi 8+rimi! c9i+ul omenesc, ar%!ndu-Fi Dumneeirea.

Pos!ul aces!a es!e aşea! *n!ru amin!irea +os!ului de +a!rueci de ile al *nsuşi Domnului *n +us!a!unci cnd era cu &iarele, şi unde, la s&rşi!, l-a l%sa! c%!re 'ine +n% şi +e dia#ol şi a #orbi! cu el. $+u!em noi alege din cu+rinsul #ieţii lui "ris!os *nsuşi, aşa cum o +u!em *nţelege din 8#ang9elie, dradiţie şi din c%rţile a+os!olilor= Ia!%, a+os!olul Pa#el, genialul +oe!, s+une c% Knoi, oamentreuie să avem aceleaşi g"ndiri, aceleaşi simţăminte care erau şi %n ristos.H

7n ce cons!% !aina= 7n &a+!ul c%, dac% ne asem%n%m Dumneeului $elui *n!ru+a!, aceas!a #a !rece



*n #ecinicia care era şi *nain!e de &acerea lumii. I+os!asul omenesc !rebuie s% se de#ol!e *n noi şi cu+rind% *n sine gndul lui "ris!os *nsu

$e !rebuie s% +ur!%m *n gndul nos!ru ca s% nu ne smin!im de carac!erul ne*nsemna! a mul!e d*n&%+!uirile noas!re lega!e de +os! şi, *n general, de ne#oinţa c9i+ului mona9al al #ieţii=

rebuie ca acea K*nţelegereH, +e care am #%u!-o *n "ris!os, s% &ie şi *n noi. ?a $. !oan

umne/eu Cuv"ntătorul a&l%m o minuna!% eE+resie: K *oi ştim că acum $iii lui umne/eu suntemşi %ncă nu s-a arătat ce vom $i du#ă ieşirea noastră din această lume. Ci ştim numai, /ice el, catunci c"nd vom vedea #re El #recum este, şi noi ne vom #utea $ace asemenea =ui5 #recum esEl H

0şa *nc! #% rog, mai !inerii mei &raţi şi surori, amin!iţi-#% aces!ea şi &iţi +ro+rii #oş!ri K&%c%!or+recum o ara!% cel *n!re s&inţi Lrigorie de Dumneeu $u#n!%!orul, &%c%!orii !u!uror, *nce+nd cele ne*nsemna!e. Fi aşa, *nce+nd cu &acerile noas!re ne*nsemna!e, neobser#a! ne +reg%!im du9ul&iinţa s+re a +rimi +n% şi su&larea cea ne&%cu!% Dumneeiasc%. 0semenea genialului +oe!, genialu!eolog, genialului &iloso& a+os!olul Pa#el, &i-#om şi noi !oţi &%uri!orii #ecinicei noas!re mn!uiri

Dumneeu.

I&şte#t %nvierea morţilorJ. ostind aceste cuvinte ale imolului Credinţei ar treui să namintim că ele re#re/intă starea duului care aştea#tă venirea lui ristos. !ar această aşte#taeste re/ultatul %n$ă#tuirii noastre; ea este şi va $i acea energie care nea#ărat ne va %nvia.

5, cum aş dori ca #oi !oţi s% de#eniţi +oeţi 2%r% o *nsu&lare crea!oare es!e greu s%-ţi +e!recisingur% i aşa cum s-ar cu#eni creş!inului. 0s!&el, a#ro#iindu-ne de 8ost, să ne descidem inima

mintea către %nvierea ce ne stă %nainte, aşa cum şi omnul, %nainte de a #ro#ovădui, a #ost#atru/eci de /ile %n #ustie şi era acolo cu &iarele.

Fi deci as!%i #-am s+us c!e#a cu#in!e s+re a #% *ndre+!a min!ea c%!re ne#oinţa ce ne s!% *n &aţ%. ?aces!ea aş dori s% adaog c% !rebuie s% &im nu numai +oeţi, ci şi lu+!%!ori +lini de b%rb%ţie. AisDomnul c% K%m#ărăţia cerurilor se ia cu trudă şi cu nevoinţă, şi cei ce se silesc o vor ră#i H. C"vreme trăim #e 8ăm"nt, e#erienţa noastră %n tru# ne arată că treuie ne%ncetat să em, sm"ncăm, să dormim, să ne odinim, ca să redo"ndim noi energii iologice #entru viaţă. &şa %n #lan duovnicesc, suntem nevoiţi să ne rănim su$letul, mintea, #rin e$ort.

<oi cunoaş!eţi eE+resia, adesea *n!rebuinţa!% ironic Kes!e *n c9inurile &acerii.H 0şa se +oa!e s+undes+re !o! ar!is!ul, *n orice domeniu al ar!elor. 7n &elul aces!a, *nce+nd cu lucruri &oar!e m%run!e, n#om +redis+une c%!re ar%!area lui Dumneeu *nsuşi *n noi. Iar credinţa noas!r% s!% *n &a+!ul c% noi ade#%ra! +rimim #iaţa reidi!% a lui Dumneeu *nsuşi. $nd noi Kurm%m lui DumneeuH $el*n!ru+a! #orbesc des+re "ris!os aceas!a #a !rece a+oi şi *n +lanul du9ului du+% moar!ea noas!rDe #om &i asemenea ?ui +e P%mn!, +recum a &os! 8l, a!unci #om &i asemenea ?ui *n #ecinicia &%r% de *nce+u!.

<edeţi ce cu#in!e *n!rebuinţ%m: <ecinicia cea &%r% de *nce+u! a lui Dumneeu #a &i *m+%r!%şi!% nou

0şa o *ndr%neal%, oare nu es!e semnul nebuniei noas!re= Dar ia!% c% genialul Pa#el s+une c% o as!&



de KnebunieH mn!uieş!e lumea. $eea ce ne-a &%g%dui! "ris!os, min!ea +%mn!easc% nu +oacu+rinde. Min!ea noas!r% +oa!e &i deosebi! de *nes!ra!% cu +u!ere +en!ru gndirea sau *n&%+!uirş!iinţi&ic%, +en!ru &iloso&ie sau +en!ru mul!e al!ele, *ns% nu +en!ru a crede *n #ecinicie. Dar #ecinicie +o! s% cread% +n% şi co+iii, +recum ice Domnul. 0şa c% #edeţi: şi as!%i acelaşi cu#al nos!ru c%!re Dumneeul $el ceresc, acelaşi du9 ne !rage a urma lui "ris!os.

0 !recu! +uţin% #reme de cnd am aui! de la cine#a: JM-am s%!ura!, nu mai #reau s% su&%r. <re

liniş!e, bucurie, &ericire +%mn!easc%, şi su&le!ul meu se scrbeş!e de su&erinţeH. Deşi dre+!sl%#i!or a ros!i! aces!ea, *n esenţ% el nu gndeş!e *n c9i+ dre+!sl%#i!or. Pen!ru a de#eni *n s!arecu+rinde cu dragos!ea, mai +e urm%, *n!reaga &%+!ur%, !rebuie s% !r%im mul!e s!%ri dureroase şi musu&erinţe. Ins% energia +en!ru acele su&erinţe o d% +orunca lui "ris!os +en!ru ura de sine, +en!dragos!ea noas!r% de Dumneeu şi de a+roa+ele.Ia!% c% #-am #orbi! des+re lucruri *n reali!a!e *n&ricoşa!e. 7n ilele #ieţuirii +e P%mn! a Dumneeu*n!ru+a!, Iisus "ris!os a &os! singurul 5m $are, dndu-ne +orunca urii de sine +en!ru dragos!ea Dumneeu şi de a+roa+ele, '-a *ndre+!a! c%!re Lolgo!a, nu +en!ru ca +e 'ine s% 'e mn!uiasc%: ci '-a da! !u!uror su&erinţelor, +lin de dragos!e +en!ru om-omenire. 5 ce c9i+ acela 5mul Iar ccare au !r%i! acea #iiune nu mai +o! a&la nic%ieri nimic asemenea.

Domnul ne-a +orunci! ceea ce 8l *nsuşi a *n&%+!ui!. Pen!ru dragos!ea de a+roa+ele, 8l '-a da! +e 'i!u!uror su&erinţelor, şi nu numai morţii, ci unei morţi ce se !r%ia ca bles!em *n <ec9iul ?eg%mn;les!ema! !o! cel s+nura! +re lemn.

@oi nu a!ingem m%sura +e care o #edem *n "ris!os, şi *nţelegem de ce P%rinţii noş!ri iar cel din;o!e%!orul Ioan au #%u! *n "ris!os +e Dumneeu. Ia!% +ild% minuna!%: Ioan. 0!unci cnoamenii erau ga!a s% recunoasc% *n el *nsuşi +e Mesia cel aş!e+!a!, el a is: K@u $i es!e 0l!ul, $a#ine *nain!ea mea, 8l es!e Mn!ui!orul lumiiH $! de des se *n!m+l% +e P%mn! ca aceia ce

+rimi! s!%+nire mare asu+ra mul!or oameni s% &ie *nclinaţi a se soco!i singurii #rednici de o as!&el s!%+nire $i ia!% c% '&. Ioan a a&la! *n sine +u!erea de a !%g%dui aces! rol şi a s+une cum !r%ia *nsuşi insu&la! de #iiunea lui "ris!os.

Dac% se *nalţ% min!ea noas!r% c%!re acea #iiune a lui "ris!os +e Lolgo!a, a!unci es!e de *nţeles c% !cu#n!ul *nce!ea%. Fi a!unci *l cins!im +e 8l Kca DumneeuH de acum *n !%cere. 7n cele cinciede ile ale Pos!ului care ne s!au *n &aţ%, &iecare din!re #oi #a a#ea de !r%i! cli+e grele şi a!unci ne #oamin!i de "ris!os, $are a +e!recu! *n +us!ie +a!rueci de ile şi +a!rueci de no+ţi.

$9iar *nain!e de *nce+u!ul Marelui Pos! se &ace sluba Kmarii ier!%riH. 0!unci cnd noi, *n mi

noas!r% obş!e, #om cere smeri! ier!are &raţilor noş!ri +en!ru !o! ceea ce am greşi! *nain!ea lor cuge!ul nos!ru, amin!iţi-#% şi de 7n&ricoşa!a udeca!%. 8s!e s+us c% Domnul #a #eni *n sla#%. Fi cn#a şedea 8l +e scaunul '%u, se #or aduna *nain!ea ?ui !oa!e noroadele, de la &acerea omului +n% cel mai de +e urm% ce #a din &emeie s% se nasc%. 0s!&el, s!r%mu!aţi-#% min!ea de la cele m%runcare, cu !oa!e aces!ea, sun! c9i+urile al!or lucruri, neţ%rmuri!e ia!% ce !rebuie s% &acem. 7n ca+i!olal cincilea la 8#ang9eliei de la Ma!ei se a&l% mul!e cu#in!e ale lui "ris!os care +omenesc legea lMoisi: '-a is celor de demul!: '% nu ucii. (T) Dar 8u ic #ou%T (T) '-a is celor de demul!: nu +reacur#eş!i. (T) Dar 8u ic #ou%T, ş.a.m.d. Fi de &iecare da!%, +urcend de la +orunc<ec9iului ?eg%mn!, 8l !rece la *nţelesul cel nem%rgini! al &iec%reia din!re ele.



0şa şi eu acum, *ncerc s% #% +ro+un, ca &ra!e al #os!ru, s% &olosiţi aces! miloc s+re a &ace ca #ia#oas!r% s% &ie rodi!oare: De la lucruri m%run!e, s!r%mu!aţi-#% la nem%rginir


Arhimandrit +o%ronie de la Essex - $uvântări la Duminica iertării - $uvântarea a douăzeci cincea - ericită mintea carea nu a umblat &n s%atul necinstitorilor



J7n cu#n!area !recu!% Domnul ne-a da! cu#n! +en!ru ne#oinţa Marelui Pos! care ne s!% *n &aţ0s!%i aş dori s% #% s+un c!e#a cu#in!e *n leg%!ur% cu acea s&n!% rug%ciune ce #a &i la s&rşi!s%+!%mnii, cernd ier!are +en!ru !oa!e alunec%rile s+re +%ca! unul &aţ% de al!ul. Pen!ru a *n!eme

cu#n!ul meu +e '&n!a 'cri+!ur%, #oi ci!a cu#in!ele +rimului +salm: ?ericit ăratul, carele nuumlat %n s$atul necinstitorilor şi %n calea #ăcătoşilor nu a stătut, şi #re scaunul #ier/ătorilor na şe/ut, ci %n legea omnului voia lui, şi %n legea lui va cugeta /iua şi noa#tea. 3i va $i ca ulemn sădit l"ngă i/voarele a#elor, carele rodul său va da %n vremea sa, şi $run/a lui nu va cădeşi toate, oric"te va $ace, vor s#ori.

0ces!e cu#in!e ale +salmului se re+e!% *n dumneeieş!ile slube &oar!e des. Fi deci, *n!emeindu-m+e ele, #oi ice c% rug%ciunea de care am +omeni!, +en!ru ier!area greşalelor noas!re, ale !u!ur&raţilor şi surorilor, se #a s%#rşi aicea *n c%suţa aceas!a, *n bisericuţa noas!r%. Dar, ca *n!o!deaundeşi eE+erienţa o +rimim *n!r-un cadru res!rns, cu min!ea !rebuie s% !recem la dimensiuncosmice.

7ngnnd +salmul, aş ice aşa: K?ericită mintea noastră c"nd re$u/ă să intre %n voră cu g"ndurirele care ne %nclină către vreo $ormă sau alta a #ăcatului H. Dar nu es!e des!ul numai re&udialogului cu gndurile +%!imaşe ce s+urc% *n!reaga noas!r% &iinţ%, ci es!e ne#oie şi de o !recere deaces!e cadre res!rnse +n% la m% 9o!%r%sc s% o s+un dimensiunile 7n&ricoşa!ei udec%ţi. dumneeieş!ile slube ale +rimei s%+!%mni, mul! se #a +omeni des+re 0dam şi des+re udeca!0s!&el *nc!, s!r%mu!aţi-#% cu min!ea la aces!e mari des!ine ale *n!regii lumi, c9iar dac% noeE+erienţa ni se d% *n cadre c! se +oa!e de res!rnse. 7n general, c%lug%reş!e, ar !rebui s% n

obişnuim a ne &olosi de orice *m+reurare +en!ru a ne *n%lţa min!ea c%!re Dumneeu. @ea+%rtreuie să ne %nvăţăm mintea să trăiască %n toată vremea %n umne/eu.

7n cu#n!area lui "ris!os cu ucenicii la $ina cea de ain% a&l%m urm%!oarele cu#in!e: J Eu suuciumul viţei, cel adevărat, şi Tatăl meu lucrătorul este, Care #e toţi cei ce trăiesc #rin ?iul ă%i curăţeşte de tot #ăcatul H

Iar a+os!olilor Domnul le s+une: e acum voi curaţi sunteţi, #entru cuv"ntul carele am grăvouă.



<edeţi #oi: acă vom le#ăda g"ndurile rele, dacă tot mereu mintea noastră va #etrece %n str"nlegătură cu vecinicia cea $ără de %nce#ut a umne/eului nostru, atunci %nseşi cuvintele des#re Ene vor s$inţi şi ne vor curăţi de toată %ntinăciunea. 0şa *nc!, a!unci cnd *n su&le!ul omului se an%uinţa de a *nce!a de la +%ca!, de a nu mai greşi, el #a a&la cale c%!re Dumneeu +rin cu#n!. Icu#n!ul, mai nain!e de !oa!e, es!e ?ogosul *n!ru+a! al a!%lui, Iisus "ris!os.

$nd ci!im 8#ang9elia de la Ioan, !o! mereu ne a&l%m c9emaţi s+re a !r%i cu "ris!os, +rin @ume

?ui şi +rin cu#in!ele ?ui.Trecerea duovnicească de la lucruri mărunte către evenimente mari o săv"rşeşte omul %n mintacă voim să ne curăţim #rin cuv"nt, atunci să ne descidem inimile lui ristos şi să nI#ovăţuim %n =egea =ui, /iua şi noa#teaJ.

0şa *nc!, #edeţi, ne es!e da!% +u!inţa unei lucr%ri necreu! de mari: @%scuţi, luaţi &iind din ţ%rnnoi +u!em !rece la &ormele şi dimensiunile dumneeieş!ii #ecinicii. ?ogic es!e cu ne+u!inţ%, dDumneeu aşa a idi! +e om. Fi noi !oţi !rebuie s% ne idim mn!uirea +rin!r-o #ieţuire du++oruncile lui "ris!os, +rin +aa cu#in!elor ?ui care *ndumneeiesc +e om.

recerea aceas!a nu !rebuie s% se s%#rşeasc% sub &orma unui ac! de *nc9i+uire a unor e#enimendin #iaţa lui "ris!os V *nc9i+uiri care Kdesenea%H *n min!ea noas!r% un "ris!os aşa cum *l gndinoi. 5 as!&el de &acere nu es!e recomanda!% de P%rinţii noş!ri. Dar ce ice *nsuşi Domnul= '%iubim. Fi Kdac% *l #om iubi, şi cu#n!ul ?ui #om +%iH, +%indu-ne +rin aceas!a şi de !o! gndul *n!inea% *n!reaga noas!r% &%+!ur%. 2%r% nici o *nc9i+uire, doar +rin amin!irea cu#in!elor lui "ris!o+u!em !rece de la *n!in%ciune la #ecinica mn!uire. Iar aceas!a s!% *n #oia noas!r%, a!rn% de noi. Icnd #om &ace aceas!% mic% &acere, cores+un%!or +uţinelor noas!re +u!eri, a!unci +oa!e #eni c%noi +u!erea cea mare a lui Dumneeu. Iar noi ne +reg%!im numai +rin &a+!ul de a ne K+o#%ţui

cu#n!ul ?ui i şi noa+!eaHB +rin &a+!ul de a ne +%i min!ea de orice leg%!ur% cu gndurile care nşo+!esc s% s%#rşim +%ca!ul.

Mare lucru s$inţeniaB !ar noi ne %nvăţăm a ne simţi #ăcătoşi. 3i asta este ine. ar totucuv"ntul lui umne/eu $ace cu noi %n aşa $el %nc"t ciar şi noi să #utem deveni s$inţi. *u ne estăiată calea către vecinica s$inţenie a marelui nostru ?ăcător. Toate ne-au $ost date de cătrumne/eul cel mai nainte de veci, Căruia $irească %i este marea, cea mai nainte de veci iuire.

0s!&el, +rin &aceri m%run!e, ne +unem +e calea dragos!ei lui "ris!os. Iar dragos!ea lui "ris!os, care nu s-a *ncume!a! s% o cn!e '&. 'iluan, ca &iind mai +resus de !oa!% *nţelegerea şi !o! cu#n!ul

des+re aceas!% dragos!e a lui "ris!os s+unem c% +urcede de la Dumneeu, $are es!e smer8E+rimndu-ne *n &ormele '&in!ei 'cri+!uri, am +u!ea ice c% KDumneeu es!e smerenieH. IDumneeului celui smeri! *i es!e carac!eris!ic% dragos!ea smeri!%, iar nu dragos!ea semeaţ%. Iar cnes!e #orba des+re o as!&el de smerenie, #orba es!e şi des+re deşer!are. 'meri!a dragos!e a lDumneeu c%ci 8l es!e smeri! &ace ca iubirea s% &ie Weno!ic%. Dumneeu, $are +rin $u#n!ul 'a &%uri! !o! ce eEis!%, '-a *n!ru+a! şi a !r%i! micşorndu-'e +n% la limi!e de neauns nou%. Ia!r%s%!ura carac!eris!ic% iubirii lui Dumneeu: ea es!e de sine deşer!%!oare, Weno!ic%. 0s!&el Domnuca s% I se +rimeasc% cu#n!ul, *nain!e de r%s!ignirea +e Lolgo!a a s+%la! +icioarele 0+os!olilor şis: K 8ildă am dat vouă, că #recum Eu am $ăcut vouă, şi voi să $aceţi H.



Dragos!ea omeneasc% cunoaş!e o dragos!e ce se a+ro+ie de as+ec!ul Weno!ic al dragosdumneeieş!i mai mul! dec! orice al!% mani&es!are omeneasc% dragos!ea de mam%: ea !oa!e rabd% de la +runcuşorul ei, es!e ga!a a slui +runcuşorului ei sub orice &orm%, oric! de *nosi!oare &i ea. Ia!% dragos!ea Weno!ic% a mamei.

Fi Domnul 'e smereş!e *nain!ea noas!r% ca mama *nain!ea +runcuşorului. Dac% ni '-ar &i ar%!a! 8l +u!erea 'a, ne-am &i *n&ricoşa! s% ne a+ro+iem de 8l, ne-am &i *n&ricoşa! s% c%u!%m c%!re 8l. Dar

s% nu *n&ricoşee +e om, 8l a lua! asu+r%-şi &iinţa noas!r% !ru+easc%, eEis!enţa, cu al!e cu#inJ&iinţareaH (cu#n! +uţin *n!rebuinţa!, dar care ca şi conce+! &iloso&ic cores+unde cu conce+!ul eEis!enţ%).

Fi ia!% c% a!unci cnd, +en!ru dragos!ea lui "ris!os, din!r-o da!% ne um+lem de #iiunea m%reţiDumneeieş!ii smerenii, a!unci Kni se +une +ece!ea lui DumneeuH, şi #iaţa noas!r% +oa!e de#es&n!% şi +lin% de m%reţie, *n ciuda c9i+urilor de rob sub care se eE+rim% aceas!% Weno%-deşer!are.

Fi ia!% c%, *n c9i+ delna!, #% #orbesc des+re o mulţime de lucruri, dar #oi +uneţi-le +e !oa!e ordine şi nu dis+reţuiţi cu#n!ul meu, şi amin!iţi-#%: ,,2erici! b%rba!ul, carele nu a umbla! *n s&a!

necins!i!orilorH, iar #oi +ara&raaţi: K?ericită mintea noastră, care nu intră %n voră cu g"ndurele; $ericită mintea care se #ovăţuieşte /i şi noa#te %n dragostea lui umne/euH. 'cri+!u#orbeş!e des+re +o#%ţuire K*n legeaTH dar *n reali!a!e 8#ang9elia nici nu mai es!e lege, ci deal!ce#a. Pen!ru aceas!a +u!em s+une c% min!ea noas!r% se +o#%ţuieş!e nu *n legea Domnului, ci D>0L5'80 Domnului.

Fi deci, +reg%!iţi-#% iubiţii mei &raţi şi surori +en!ru acea rug%ciune +e care o s%#rşim aci m%n%s!ire 'mb%!%, numai *n!re noi, iar Duminic% cu !oa!% obş!ea *nc9in%!orilor care #in la n>ogu-#%, cuge!aţi mai adnc la aces!ea şi rugaţi-#% +en!ru obş!easca ier!are a *n!regii lum

amin!indu-#% de "ris!os $are ice: K8u +ild% am da! #ou%, iar #oi &aceţi aşidereaH. Fi care +ild%=8l a lua! asu+ra 'a +%ca!ele *n!regii lumi. Fi cu &ric% urm%m lui "ris!os, $are merge *nain!ea noas! +recum descrie 8#ang9elia: ucenicii se s+%imn!au, şi mergnd du+re Dnsul, erau cu+rinşi !eam%, c%ci 8l urca s+re Ierusalim s+re a 'e su+une udec%ţii san9edrinului, s+re a se su+ub%!%ilor, scui+%rilor şi morţii.

Fi +e noi ne cu+rinde aceeaşi s&n!% s+aim% cnd, *n #remea Marelui Pos!, se sublinia% oarecumai mul! *n dumneeieş!ile slube c% dragos!ea care duce la de+lina deşer!are de sine, la er!&% sine, s!rneş!e +rigoan% şi ur% din +ar!ea oamenilor aces!ei lumi. ain% de ne*nţeles, dar noicunoaş!em. @oi ş!im c% nu #oim nici un r%u nim%nui, şi !o!uşi Domnul a is: K<eţi &i urţi de !oa

neamurileH. Iar cnd ne ur%sc, ne asem%n%m lui "ris!os $el ce a su&eri! +e Lolgo!a.

Fi deci, +reascum+ii mei &raţi şi surori, #-am s+us c!e#a cu#in!e, iar #oi s% cuge!aţi la ele *n !oaaces!e ile, +n% şi *n s%+!%mna Pa!imilor, iar mai a+oi la '&in!ele Paş!i, '&n!a 7n#iere a lui "ris!o+en!ru care 'imbolul $redinţei ice: K0ş!e+! *n#ierea morţilorJ. Pur!a-#om !oa!e aces!ea *n inimnoas!re. Iar a!unci energia #ieţii #eşnice cu+rins% *n cu#in!ele lui Dumneeu se #a !ransmi!e nouIar noi #om &i sub lucrarea acelei energii *n !oa!% #remea, c9iar a!unci cnd dormim...H

din5 &rimandritul o$ronie, NCuv"ntări duovniceştiJ, vol. 1, Editura &rie#isco#iei &la !ul

K e%ntregirea, 2++4<



Arhimandritul 8aharia de la Essex des!re lucrarea restauratoare a !ocăinei (I) - 6ntoarcer &n Raiul din care ne-am izgonit !rin răzvrătire

Dac% es!e s% #orbim des+re +oc%inţ%, se cu#ine s% *nce+em cu *nce+u!ul, şi anume cu idirea omulde c%!re Dumneeu. 7n >ai, 0dam se bucura de mare cins!e, #ieţuia asemenea *ngerilor, era *n!rnemiloci!% leg%!ur% cu Dumneeu şi !r%ia *n +reenţa ?ui de #iaţ% d%!%!oare. <orbea cu Dumne&aţ% c%!re 2aţ%, *l sl%#ea *m+reun% cu ce!ele *ngereş!i şi 9ran% *i era !o! cu#n!ul ce ieşea din gura lDumneeu. 7ns% du+% cum bine ş!im, *n +o&ida cins!ei de care se bucura, 0dam s-a l%sa! *nşela! şar+e şi a urma! +ornirii dia#oleş!i de a se ridica *m+o!ri#a lui Dumneeu +en!ru a-I lua locul. Fi &el cum #r%maşul a c%u! din cer ca un &ulger, din caua dorinţei lui +line de *ndr%neal% de a-

aşea !ronul mai +resus de !ronul lui Dumneeu, !o! aşa şi 0dam a c%u! &%r% %ba#%.

K5mul *n cins!e &iind n-a +rice+u!B al%!ura!u-s-a dobi!oacelor celor &%r% de min!e şi s-a asem%na! lo(Ps. 4,1), ice Psalmis!ul.

Igonirea lui 0dam din >ai a a#u! urm%ri deas!ruoase, c%ci a desc9is o +r%+as!ie *n!re lumea #%uşi cea ne#%u!%. 0dam a c%u! *n +o&ida &a+!ului c% Dumneeu l-a +re#eni! şi mare a &os! c%derea l0nsă noi ar treui să ne g"ndim la #ro#ria noastră cădere ca $iind ciar mai mare dec"t cea a l&dam, #entru că deşi ştim ce i s-a %nt"m#lat acestuia, nu contenim să re#etăm iară şi iară aceea

greşeală.

5mul a &os! idi! du+% c9i+ul şi asem%narea lui Dumneeu, o Koglind%H meni!% s% re&lec!e #ir!uţlui Dumneeu. 0ces!e #ir!uţi nu !rebuie *nţelese *n sens moral, ci ca *nsuşiri sau enerdumneeieş!i +recum *nţele+ciunea, lumina şi &rumuseţea. 7n >ai, omul +rimea nemiloci! 9arul Dumneeu, *ns%, c%nd, oglinda su&le!ului s%u s-a *n!uneca! şi nu a mai +u!u! r%s&rnge nici m%cc!e#a rae din lumina cea +lin% de sla#% a lui Dumneeu. $u !oa!e aces!ea, darul +e care Dumnel-a *ncredinţa! omului a &os! a!! de mare *nc! unii din!re dre+ţii <ec9iului es!amen! au *n!re%din cnd *n cnd c!e o lic%rire a ?uminii dumneeieş!i. 8i s-au *n#rednici! de #ederea lumdu9o#niceş!i şi au da! m%r!urie des+re ea.



@e aducem amin!e de Proorocul Isaia care, #%nd sla#a Domnului, a &os! c9ema! de Dumneeu+oc%inţ% cu cu#in!ele: KLndurile Mele nu sun! ca gndurile #oas!re şi c%ile Mele ca ale #oas!reFi c! de de+ar!e sun! cerurile de la +%mn!, aşa de de+ar!e sun! c%ile Mele de c%ile #oas!recuge!ele Mele de cuge!ele #oas!reJ (Is. //, -).

Dumneeu i-a de#%lui! Proorocului '%u con!ras!ul uriaş care eEis!% *n!re lumea c%u!% şi K+%mn!

celor #iiJ (Is. 3,11), +recum şi +r%+as!ia adnc% ce le des+ar!e. Din cli+a aceea, Isaia a +ri#i! lumilumii aces!eia ca +e *n!uneric &aţ% de ?umina lumii du9o#niceş!i care i se de#%luise şi s-a !nguamarnic: K5m !ic%los ce sun!H.

Cn al! Prooroc s-a ruga! *n acelaşi du9 şi rug%ciunea lui d% glas s!rig%rii s!%rui!oare a !u!urdre+ţilor <ec9iului es!amen!: KDumneeule, milos!i#eş!e-e s+re noi şi ne binecu#n!ealuminea% 2aţa a s+re noi şi ne miluieş!e $a sa cunoaş!em +e +%mn! calea a, *n !oa!e neamurimn!uirea aJ (Ps. 66,1-).

Fi cnd a #eni! *n cele din urm% +linirea #remii, +recum ci!im *n 'cri+!ur% (c&. Lal. 4, 4),

Dumneeu a #%u! c% se a&l% +e +%mn! o &%+!ur% care umbl% *n!ru dre+!a!e şi es!e #rednic% de 8l+leca! cerurile (c&. Ps. 143,/) şi '-a +ogor!, n%scndu-'e din 2ecioar%.

Ia!% cum ne *n&%ţişea% e#enimen!ul 8#ang9elia du+% Ma!ei: KPo+orul care s!%!ea *n *n!uneric#%u! lumin% mare şi celor ce şedeau *n la!ura şi *n umbra morţii lumin% le-a r%s%ri!J (Ma!ei 4, 16Fi aceas!% Klumin% mareH a *nce+u! s%-i #orbeasc% iar%şi omului, re*nnodnd as!&el dialogul care *n!reru+sese a!! de brusc *n >ai.

?umina *i *n!rebase *n >ai +e +ro!o+%rinţii noş!ri care 7i nesoco!iser% +orunca: K0dame, unde eş!

8#a, unde eş!i= $e aţi &%cu!=H Dar nici unul din!re ei nu I-a r%s+uns: K0ici sun!, Doamne. Mascund, c%ci de bun%#oie am greşi! Qie, dar ia!% c% acum m% +oc%iesc. $i u, ca un bun, iar!%-m%@ici unul din!re ei nu a #orbi! as!&el, ci dim+o!ri#%, 0dam a da! #ina +e 8#a, iar 8#a la rndul eida! #ina +e şar+e. 0dam a mers +n% acolo *nc! ?-a *n#inui! +e *nsuşi Dumneeu. K2emeia +e cau mi-ai da!-o s% &ie cu mine, aceea mi-a da! din +om şi am mnca!H, a is el (2ac. 3, 1), #rnd s+un% +rin aceas!a c% #ina *i a+arţine de &a+! lui Dumneeu. Fi Domnul, $are nicioda!% nu sileş!e nimeni şi nu 'e im+une nicioda!%, i-a +%r%si!. I-a l%sa! s% su&ere urm%rile neascul!%rii lor, s% os!eneasc% muncind +%mn!ul +n% cnd *şi #or K#eni *n &ireJ, asemeni &iului risi+i!or.

7ns% acum aceas!% Klumin% mareH s!r%luceş!e din 2ecioar% şi #ine s% reia dialogul lui Dumneeu

omul. 7ns% de da!a aceas!a, Dumneeu nu mai *n!reab%: KCnde eş!i, 0dame=H, ci ice: KPoc%iţi-#%credeţi *n 8#ang9elieH (Marcu 1, 1/). 7n @oul es!amen! Dumneeu ne c9eam% la +oc%inţ% re+e!a!e rnduri. Prin cu#n!ul '%u 8l luminea% lumea, ar%!ndu-ne c% nu se cade ca omul s% mulţumeasc% doar cu ordinea #%u!% a lucrurilor, +en!ru c%, *n s!area lor c%u!%, ele sun! urciun*nain!ea Domnului. 8l ne *n#aţ% mai degrab% c% #iaţa, mai cu seam% K#iaţa din belşugJ (c&. Ioan 11), se dobndeş!e +rin!r-o cu !o!ul al!% +ur!are dec! aceea a crmui!orilor lumii aces!eia, cas!%+nesc cu au!ori!a!e şi sun! numiţi bine&%c%!ori (c&. ?uca , /).

Domnul #ine s% r%s!oarne ordinea #%u!% a lucrurilor şi ice: K$are din!re #oi #a #rea s% &ie c

din!i, s% &ie cel de +e urm%J (c&. Ma!ei 1, 3B , 6-). 8l ne c9eam% la +oc%inţ%: K@-am #eni!



c9em +e dre+ţi, ci +e +%c%!oşi la +oc%inţ%J (Ma!ei ,13), c%ci ş!ie c% numai +oc%inţa +oa!e !%m%d&irea cea r%ni!% de +%ca! a omului. K@u cei s%n%!oşi au ne#oie de doc!or, ci cei bolna#iJ (Ma!ei ,1ice Domnul. 0dic%, "ris!os #ine nu +en!ru cei ce se cred s%n%!oşi şi dre+ţi, ci +en!ru cei +%c%!ocare au ne#oie de !%m%duire. 8l #ine s%-i mn!uiasc% şi s%-i aşee iar%şi *n cins!ea cea din!i.

Fi c9emarea lui "ris!os la +oc%inţ% nu a r%mas &%r% r%s+uns: c9iar mai *nain!e ca Domnul s% *n#din morţi, !l9arul cel bun s-a +oc%i! +e cruce. 8l s-a *n!ors la Dumneeu şi s+re deosebire de 0da

a ales s% se smereasc% +e sine şi de aceea Domnul l-a lua! cu 'ine *n >ai c9iar *n iua aceea. 0s!&eDumneeu ne ara!% c% !o! cel ce #rea s% se *nalţe *m+reun% cu 8l !rebuie s% cu!ee mai *n!i s% +ogoare, c%ci aceas!a es!e ade#%ra!a cale, +e care 8l *nsuşi a s!r%b%!u!-o, sloboindu-ne din leg%!ur+%ca!ului şi ale morţii. o! omul care ?-a *n!lni! +e Dumneeu, a!! *nain!e c! şi du+% *n!ru+area "ris!os - &ie c% I-a aui! cu#n!ul, &ie c% I-a #%u! sla#a, &ie c% a +rimi! şi numai o desco+erinega!i#% sub &orma conş!ien!i%rii adncimii c%derii sale - a &os! *mboldi! s+re +oc%inţ%. Iar *n iu$inciecimii, imedia! du+% +ogorrea '&n!ului Du9, '&n!ul Pe!ru a *nce+u! a gl%sui, +ro+o#%dui8#ang9elia lui "ris!os, cea a +oc%inţei s+re ier!area +%ca!elor.

5 minuna!% de&iniţie a +oc%inţei o a&l%m *n 8+is!ola '&n!ului Iaco#. Ia!% ce ice 0+os!olu

K?e+%dnd !oa!% s+urc%ciunea şi +risosinţa r%u!%ţii, +rimiţi cu blndeţe cu#n!ul s%di! *n #oi, ca+oa!e s% mn!uiasc% su&le!ele #oas!reJ (Iaco# 1, 1).

Din cu#in!ele 0+os!olului *nţelegem c% +oc%inţa +resu+une o *n!oarcere la ceea ce Dumneeu ned%rui! la *nce+u!: +oc%indu-ne, +rimim *nc% o da!% Ksu&larea de #iaţ%H a Domnului, !ocmai acsu&lare +rin care omul a &os! idi! du+% c9i+ul şi asem%narea lui Dumneeu. $nd s+unem c% omu&os! idi! du+% c9i+ul şi asem%narea lui Dumneeu, *nţelegem +rin aceas!a c% a &os! &%cu! duc9i+ul şi asem%narea energiilor dumneeieş!i: a iubirii, a 9arului şi a *nţele+ciunii ?ui. Dar ca +u!em +rimi Ksu&larea de #iaţ%H, $u#n!ul s%di! *nl%un!rul nos!ru, şi s% de#enim +%r!aşi ai energiil

dumneeieş!i, !rebuie mai *n!i s% ne cur%ţim, le+%dnd !oa!% r%u!a!ea şi alungnd din su&le!ul nos!!o! ceea ce es!e s!r%in de Dumneeu.

5ri de c!e ori omul +rimeş!e aces! $u#n!, ce#a +rinde #iaţ% *nl%un!rul lui şi darul cel din!i, +rim*n cli+a idirii lui, se re*nnoieş!e. 5mul *şi d% seama de !oa!% urciunea sa şi *nţelege c%, li+sindu-de 9arul lui Dumneeu, el se aseam%n% dobi!oacelor &%r% de min!eB a!unci *nce+e *n el lucrar+oc%inţei. $u al!e cu#in!e, omul +oa!e s% aung% la ade#%ra!a dragos!e a lui "ris!osB !o! a!unci creş*n noi şi dorinţa ar%!oare de a-? cunoaş!e şi mai de+lin. 0 !ni du+% Aidi!orul nos!ru es!e o !r%imai degrab% *n +lan on!ologic, dec! *n +lan su&le!esc, +si9ologic. Prin urmare, se cu#ine ca #ederea noas!r% s% su&ere o +re&acere on!ologic%, aşa *nc! s% nu ne mai com+ar%m cu semenii noş!

ci s% ne #edem +e noi *nşine *n lumina Aidi!orului nos!ru. Fi +recum Dumneeu *n!ru+a! are*ndoi!% &ire, la &el şi omul !rebuie s% ca+e!e o *ndoi!% &ire: el !rebuie s% dobndeasc% &irdumneeiasc% a Aidi!orului s%u, nu ca esenţ%, c%ci aceas!a *i es!e +ro+rie numai lui Dumneeu, ci energii. Fi cnd *nce+e s% !r%iasc% *n c9i+ on!ologic, omul *şi d% seama c% +oc%inţa nu are 9o!ar.

P%rin!ele 'o&ronie s+unea c% +oc%inţa nu are s&rşi! a!!a #reme c! #edem *n noi c9iar şi cea mmic% umbr%, +en!ru c% Dumneeu es!e lumin% şi noi !rebuie sa de#enim la &el de !rans+arenţi ca8l.



K$u c! mai mul! #%d +e DumneeuJ, s+une P%rin!ele 'o&ronie, Kcu a!! mai *n&l%c%ra!% mi se &a+oc%inţa, c%ci cu a!! mai lim+ede *mi conş!ien!ie ne#rednicia *nain!ea ?ui.H$nd ne +oc%im, ne *n!oarcem cu !oa!% &iinţa c%!re Dumneeu, deşi sun!em co+leşiţi de durere. ?*nce+u! durerea aceas!a es!e amar%, c%ci +ur!%m *n noi r%nile +%ca!ului, dar oda!% ce ni se !%m%duier%nile, +oc%inţa de#ine dulce. Cn s&n! s+unea c% mierea es!e dulce limbii, dar dac% limba are #rran%, *n loc s% sim!% dulceaţ%, #a simţi durere. ?a &el se *n!m+l% şi cu +oc%inţa. $nd ne #ede+ro+ria s%r%cie, ne !nguim din +ricina ei +n% cnd !nguirea noas!r% se +re&ace *n lacrimi de iubi

+en!ru aces! minuna! Dumneeu al nos!ru.Du+% cum s+uneam, nicioda!% nu aungem s% ne +oc%im *ndeauns +en!ru &elul *n care ne #edem +noi *nşine *n lumina 7m+%r%ţiei $erurilorB din aceeaşi +ricin% ni-ci nu +u!em s%-I mulţumim Dumneeu *ndeauns. P%rin!ele 'o&ronie ade#ereş!e c% orice &orm% de mulţumire de sine es!e*nşelare care +araliea% su&le!ul.

'&n!ul Pa#el *i mus!ra +e $orin!eni cu cu#in!ele: KFi ce ai, +e care s% nu-l &i +rimi!= Iar dac% l-+rimi!, de ce !e &%leş!i, ca şi cum nu l-ai &i +rimi!= Ia!%, sun!eţi s%!uiB ia!%, #-aţi *mbog%ţi!B &%r% de naţi domni!, şi m%car de aţi domni, ca şi noi s% domnim *m+reun% cu #oiH (1 $or. 4, -).

0+os!olul *i cear!% +en!ru c% au c%u! *n aceeaşi *nşelare ca şi s!r%moşul nos!ru 0dam, care a #ru! *m+%r%ţeasc% &%r% Dumneeu, #%dind *n &elul aces!a, *n mod indirec!, *nsemn%!a!ea darului s%r%cidu9o#niceş!i.

7n car!ea sa <om #edea +e Dumneeu +recum es!e, P%rin!ele 'o&ronie descrie aces! dar du+% cuurmea%: J0cel cu#n! al Psalmului 33 s-a ade#eri! şi *n caul meu, şi nu o da!%: R'%racul aces!as!riga!, şi Domnul au aui! +e dnsulS... Remeţi-#% de DomnulT c% nu es!e li+s% celor ce se !em Dnsul.S De de+ar!e nu es!e o &ericire a se #edea Rs%racS, a conş!ien!ia +ro+ria orbire. @es+us

dureros şi *n&ricoşa! lucru es!e a-ţi aui osndirea la moar!e +en!ru c% eş!i aşa cum eş!i. 7ns% *n oc9Aidi!orului meu - sun! &erici! anume +en!ru aceas!% cunoaş!ere a +ro+riei mele s%r%cii (c&. Ma!ei 3). 0ceas!% #iiune du9o#niceasc% ţine de &a+!ul c% ni s-a desco+eri! R7m+%r%ţia $erurilorS. 8!rebuie s% #%d +e "ris!os R+recum es!eS, +en!ru a m% cum+%ni &aţ% de 8l, şi din aceas!% com+araţs% *mi sim! +ro+ria Rneasem%nareS - urciune. 8u nu m% +o! cunoaş!e +e mine *nsumi dac% nu a&la *nain!ea mea '&n! $9i+ul '%u. Pu!ernic% *mi era, şi *nc% *mi mai es!e, res+ingerea &aţ% de sinmi. 7ns% !ocmai din aceas!% groa% s-a n%scu! *nl%un!rul meu o rug%ciune de o anumi!% den%decare m% a&und% *n!r-o mare de lacrimi. 8u nu #edeam a!unci nici o cale s+re #indecarea meaB *m+%rea c% urciunea-mi nu se +oa!e +resc9imba *n!ru asem%narea &rumuseţii ?ui.S

$u al!e cu#in!e, !nguirea noas!r% +urcede din!r-o conş!ien!iare a s%r%ciei noas!re şi ia c9i++lnsului du9o#nicesc. Plnsul es!e un dar de la Dumneeu care ne uneş!e !oa!e +u!erile su&le!eş!ine *nalţ% la m%sura +oruncilor dumneeieş!i, care ne cer s%-? iubim +e Dumneeu cu !oa!% inima, !o! cuge!ul, cu *n!reaga noas!r% &iinţ%. Fi *ncercnd s% +linim +oruncile, ne d%m seama c% nu nsun!em cei care le +%im, ci mai degrab% Dumneeu ne +%eş!e +rin +oruncile ?ui şi re*nnoieşc9i+ul '%u *n noi.

7n >ai, 0dam a !r%i! la m%sura +oruncilor dumneeieş!i, dar numai a!!a #reme c! a &%cu! ascul!aşi nu a mnca! din +omul cunoaş!erii binelui şi r%ului. 0 &os! d%rui! de Dumneeu cu *ns%şi su&lar

'a şi s-a bucura! de mul!% ocro!ire, +en!ru c% era adnc *nr%d%cina! *n !o! binele. Dar +rin neascul!a



a +ierdu! !oa!% aceas!% binecu#n!are. 7ns% Dumneeu, *n nes+usa ?ui milos!i#ire, a s%di! un al! +o- nu *n >ai, ci *n inima omului - şi aces! +om !rebuie ţinu! *n #iaţ% de Ki#oarele de a+% ce se coboadin oc9ii omuluiH (Ps. 11, 136). 5r, aces!e i#oare de lacrimi nu sun! al!ce#a dec! darul +lnsuldu9o#nicesc, rana inimii, cea mai *nal!% eE+resie a +oc%inţei. $%ci a!unci cnd omul +rimeş!e bun%#oie aceas!% ran% *n inima lui, el a&l% #indecareB &iinţa lui *şi redobndeş!e *n!regia şi *n &eaces!a ibu!eş!e s% *m+lineasc% +oruncile lui Dumneeu a!! c! *i s!% *n +u!inţ%.

Po!ri#i! P%rin!elui 'o&ronie, omul, deşi nu +oa!e nicioda!% s% *m+lineasc% des%#rşi! +oruncile lDumneeu, +oa!e !o!uşi s% s+oreasc% *n *m+linirea lor şi as!&el s% a&le !%m%duire.

Eva urm

din5 &rimandritul Gaaria Gaarou, @mul cel tainic al inimii ! 8etru , 4<, Editura HasilicHucureşti, 2+14<

<itro!olitul Augustin de lorina - Predică la Duminica IertăriiBArmele duhovniceti ale

cretinului

Mine, iubiţii mei, *nce+e '&n!a şi Marea Pa!ruecime, care ţine 4 de ile. Prima i es!e ?unea c$ura!%, iar ul!ima es!e 'mb%!a lui ?a%r.

Hiserica ne ceamă să ne nevoim. &vem vră7maşi. !ar cei mai mari vră7maşi ai noştri sunt tre

#rimul este tru#ul cu dorinţele lui rele, al doilea este lumea cu s#aimele şi $armecele ei, iar



treilea este satana, care K cum /ice &#ostolul 8etru K Ica un leu răcnind umlă căut"nd #e cinsă %ngităJ ! 8etru , (<.

&şadar, suntem cemaţi la un ră/oi duovnicesc. 3i #recum soldaţii au arme, aşa şi noi, soldalui ristos, treuie să $im %narmaţi cu armele #e care &#ostolul 8avel le numeşte astă/i IarmeluminiiJ omani 1, 12<. Iar armele !e care ni le recomandă +%ânta noastră >iserică această !erioadă sunt !atru"

Prima armă este !ostul" Cnii moderni s+un c% +os!ul nu re+rein!% nimic. ?-au in#en!a! +reoţiie+isco+ii ca s% ţin% +o+orul su+us. 0ceas!a es!e o minciun%. Pos!ul es!e un aşe%mn! #ec9i. Es#recum /ice Marele Aasilie, Ide aceeaşi v"rstăJ cu omul, at"t de veci ca şi omul.

$nd Dumneeu i-a &%cu! +e 0dam şi +e 8#a, le-a s+us s% m%nnce din roadele !u!uror +omilor d>ai *n a&ar% de unul. 8i, as!a nu *nseamn% +os!= Dar, din ne&ericire, 0dam şi 8#a nu au +%i! ace+os! uşor şi au &os! +ede+siţi: Kau &os! igoniţi din >aiH, +recum auim as!%i *n cn!%ri.0u +os!i! Moise, Ilie, !oţi +ro&eţii şi +a!riar9ii şi dre+ţii din <ec9iul es!amen!. 0u +os!i! e#reii, +os!i! !oa!e +o+oarele. Dar mai *nain!e de !oa!e +os!ul *l recomand% Domnul nos!ru Iisus "ris!os.

recomand% +rin cu#in!ele +e care le-am aui! as!%i (#ei Ma!ei 6, 16 1), şi mai mul! +r&a+!ele şi +ildele 'ale. Du+% bo!eul '%u, "ris!os s-a dus *n +us!ie, a r%mas acolo 4 de ile, slu+!a! cu sa!ana şi l-a *n#insB şi acolo a +os!i! as+ru, a!!ea ile nici nu a mnca!, nici nu a b%nimic. &şadar #ostul se %ntemeia/ă şi #e Aeciul şi #e *oul Testament. e aceea creştinul treusă #ostească.

Dar şi medicina recomand% +os!ul ca medicamen!. Cn medic *nţele+! a s+us c% noi, oamenii, Kns%+%m groa+a mormn!ul, cu &urculiţele şi cu lingurileH. 7n!lnim +os!ul +n% şi *n na!ur%, animale. Qes!oasa, şar+ele, broasca cad *n mari +erioade de 9ibernareB *n aceas!% +erioad% desig

c% +os!esc. Postul este o lege universală" 7n anii de demul! oamenii se &ereau de c%rnuri şi esenţele grase. 7n Pon!, din ?unea cea $ura!%, m%celarul *şi a!rna *n cui cuţi!ul, se *nc9idem%cel%riile şi doar *n 'mb%!a cea Mare *l lua din nou. 0cum ne-am !rans&orma! *n cel mai carni#+o+or: s-a um+lu! 8lada de ro!iserii. @u aung animalele din ţar%, aducem şi din a&ar% şi +leabanii. @oi mnc%m ca niş!e s+arţi, *n !im+ ce dincolo, *n 0sia şi 0&rica, milioane de co+ilaşi m7ns% ia amin!e, #om +l%!i +en!ru as!a. <or #eni iar%şi ani de &oame!eB se #a *m+lini cuv"nt$"ntului Cosma Etolianul5 I9n #umn de $ăină K un #umn de aurJ.

oţi s% +os!easc%. 8Ece+ţie &ac doar bolna#ii, cei *nain!aţi *n #rs!% şi &emeile care al%+!eaco+ii. ;iserica noas!r% es!e iubi!oare de oameni. @u #rea s%-l nimiceasc% +e om. $anonul a+os!o

ice c% aceş!ia sun! scu!iţiB !oţi ceilalţi sun! obligaţi s% +os!easc%. 0şadar, o arm% es!e +os!ul.

. altă armă este rugăciunea" ă ne rugăm mereu, %nsă %n mod deoseit acum. 7n biseric%, &iecare sear%, se cn!% KDoamne al +u!erilorTH la Pa#ecerniţa Mare. Miercuri şi #ineri se s%#rşeş?i!urg9ia Darurilor mai *nain!e s&inţi!e. <ineri sear% K0+%r%!oarei Doamne cele de biruinţ%TH0ca!is!ul ;unei#es!iri ("ere!isirile).

ugăciune şi %n a$ara isericii5 dimineaţa şi seara, %nainte şi du#ă masă; #e drum, %n maşină, avion, #retutindeni. +trămoii notri s!uneauB ?$ad &mi %ac cruce i &ngerul este lângă mine@



7ns% rug%ciune şi acas%, *n &amilie, !a!%l mama co+iii. 0r%!aţi-mi o &amilie care se roag% aşa, cad s% le s%ru! +icioarele. 0#em case &rumoase, !ele#ioare, mnc%ruri, dis!racdes&rn%ri, adul!ere, carna#aluriT Dumneeu nu a#em. Pen!ru aceas!a #in +ede+se, +o!ri'&in!elor $%rţi.

@u !e rogi= @u eş!i om. @u !e rogi= @ici animal nu eş!i. P%s%rile 7l laud% +e Dumneeu *n cn!%ri. cinele c%ruia *i arunci un os şi d% din coad% ca şi cum ţi-ar s+une KmulţumescH. Fi omul= oa!e i

d% Dumneeu, iar el abia are o buc9e *n gur% şi *l *nur% +e "ris!os.A treia armă este milostenia" ;anii !%i s% nu-i ţii doar +en!ru !ine, +en!ru &emeia şi +en!ru co+iii !0s!a es!e iubire de sine. '% &ii milos!i#. $! de milos!i#=

Evangelia numără trei tre#te ale milosteniei. 8rima5 să le %m#arţi #e toate ve/i =uca 1(, 22asta au $ăcut-o a#ostolii, martirii, asceţii. *u #oţi să le dai #e toate: Ei, atunci $ă ceva mai uşodă 7umătate; aceasta o s#une !oan 0nainte-mergătorul ve/i =uca , 11<. *ici 7umătate nu #oţEi, atunci dă o /ecime; #recum $ăceau iudeii. &i adunat 1++: ă 1+ săracului. ar nici asta n$aci. ar ce $aci: ?oinca dia#olului: !oa!e +en!ru noi *nşine, nimic +en!ru cel%lal! 7n!r-un s

+reo!ul a &%cu! o colec!% +en!ru un s%rman şi a aduna! doar 1. de dra9me. 7n aceeaşi sear% #eni! *n cen!ru dansa!oare s!r%ine şi au dansa!B !ineri b%!rni +ri#eau la !ru+urile lor goale. Fi cau +leca!, au num%ra! banii +e care i-au aduna!. 8rau, +o&!im, 3/. de dra9me. 2oar!e &rumoPen!ru dia#olul 3/.. Pen!ru "ris!os= 0+roa+e nimicT

- 0şadar am s+us: +os!, rug%ciune, milos!enie. 7ns% "ris!os mai cere ce#a. 5 s+une as!%8#ang9elia. $e anume= ă-ţi ierţi vră7maşul ve/i Matei 6, 14 K 1<. Este a !atra armă cea mgrea dintre toate"

Du9o#nicul *n!reab% un su&le!: @u cum#a ai duşm%nie cu cine#a= 0m, cu o #ecin%. $e ţi&%cu!= 0s!a şi as!a. $! !im+ ai de cnd nu #orbeş!i cu ea= 'un! dea ece aniT <ine al!a. 0#reun duşman= $9iar soacra a scos su&le!ul din mine @ici Kbun% iuaH nu-i icT <ine soacra0, c9iar nor%-meaT <ine #ecinul: 0m ur% &aţ% de cu!are. 8i, acum !rebuie s% ier!aţi. 0, nu +oa!e as!a, bunicuţule. D%-mi canon orice #rei, s% a+rind lumn%ri, s% &ac me!anii, dar ier!are nu daM-a ars, nu #reau nici s%-l #%d, nici s%-l audT $e ice *ns% 8#ang9elia= Cineva a %ntreat #e unecredincios, care este cel mai $rumos cuv"nt din c"te sunt scrise %n Evangelie, şi a răs#unceea ce /ice ristos, a ierta unul #e celălalt. !erţi: Eşti creştin. @u ierţi= P%ca! de +os!urile !ale, drumurile !ale la biseric%, de me!aniile !ale, de !oa!e c!e &aci. 5 s+une clar 8#ang9elia as!%i. Ier#ei &i ier!a!. @u ierţi, nu #ei &i ier!a!. 7n seara aceas!a, ;iserica ne #a c9ema +e !oţi ca mai *nain!e

in!r%m *n +os!, nurorile s% ier!e +e soacre, soacrele +e nurori, b%rbaţii +e #ecinii lor, cei mici +e cmari, cei mari +e cei mici. 7n &elul aces!a !oţi ca niş!e &raţi, ca o &amilie iubi!% s% *nce+em s&n!s!adiu al Marii Pa!ruecimi.

$"ntul Cosma Etolianul s#une5 Aai de cel care moare %nainte de a se %m#ăca cu duşmanul săMii de #reoţi şi mii de e#isco#i să le citească rugăciuni la morm"ntB *u se iartă.

?a arme deci, iubiţii mei &raţi 5ricine a+uc% armele de r%boi cu uşurinţ%, arme care sun! dmoar!e, de dis!rugere, de +ierareB dar cu greu #a a+uca cine#a armele cele du9o#niceş!i, Karme

luminiiH, des+re care #orbeş!e 0+os!olul Pa#el as!%i.





com+le!ea% cele +a!rueci de ile, &iind ul!ima din cele dinain!ea ei. $%ci cine se ui!% la m%suilelor +os!ului şi soco!eş!e s!r%ba!erea lor +uţin c!e +uţin, acela *şi &ace +ublic% *nclinaţia s++l%ceri a su&le!ului s%u. Pe care #%nd-o *m+iedica!% de +os!, simţind discon&or! *şi *nc9i+ulungimea lui limi!a!% şi-şi uşurea% as!&el +o#ara care-i #ine din *nclinaţia lui s+re +l%cere, *n!rucdu+% !recerea celor +a!rueci de ile iar%şi se #a *ndo+a &%r% !eam% de mnc%ruri mai groase şi m&eluri!e. @u la aces!ea m% gndesc deci a!unci cnd #orbesc de *nce+u!ul şi s&rşi!ul +os!ului, &iinda m%sura ilele +os!ului e +ro+riu celor iubi!ori de +l%cere şi care şi-au agonisi! doar c9i+ul din a&a

al +os!ului, iar nu subs!anţa lui.0nce#ut al #ostului numesc aţinerea de la m"ncărurile multe şi grase, iar s$"rşit al #ostulrete/area #atimilor şi căderilor, #entru care a şi $ost legiuit #ostul tru#esc, care e $olositor daare unit cu el şi #ostul duovnicesc res#ingerea celor rele care com#letea/ă de$iniţ#ostului. Fi ca s% *n#eţi c% aces!a es!e ade#%ra!ul +os!, ia *n min!e ?egea scris% care, *m+%rţi!% li!er% şi du9, c%l%ueş!e +e cel care *şi are gndirea la lege conducndu-1 de la li!er% la du9B de aceice şi 0+os!olul: K =itera ucide, dar uul $ace viu N $o 3, 6O, $e#a asem%n%!or *nseamn% legea +os!uluiB c%ci cu+rinnd abţinerea de la mnc%ruri şi +a!imi, +rin li+sirea de 9rana !ru+ul*ndrea+!% +e cel ce +os!eş!e s+re cur%ţia su&le!ul

<ei aşadar ca nu cum#a +os!ind de la mnc%ruri s% soco!eş!i c% *ţi es!e de auns numai aces! lucşi, !recnd cu #ederea +os!ul mai bun, s% !e asemeni iudeilor care, ca unii groşi la gndire, s-au ali+de li!er%, şi s% !e a&li s%#rşind un +os! iudaicB c%ci aceş!ia, urm%rind ?egea, n-au auns la legdu9o#niceasc% N>m , 13O. Deci cel care-şi m%rgineş!e +os!ul numai la abţinerea de la 9ran%, dar *9r%neş!e su&le!ul cu +a!imi iraţionale şi cu cu#in!e şi moduri de com+or!are rele, e lo#i! de o s%geacu dou% #r&uri, *n!ruc! din +ricina +rie!eniei &aţ% de +a!imi su&er% +l%cerea, iar din +ricina +os!ul&alsi&ica! su&er% de sla#% deşar!%B iar +l%cerea şi sla#a deşar!% sun! s%geţile cele mai ascuţi!e ale celr%u. Ia su&le!ul de la !ru+, şi !ru+ul se #a ar%!a mor!. e#ară #ostul de su$let, şi su$letul va $i omor

de #atimi. =eagă su$letul de tru#, şi acesta se va scula s#re o nouă viaţă. 9neşte #ostul de su$leşi vei avea un su$let viu şi trea/ s#re $a#te une.

8u *ns% *ţi #oi *n&%ţişa +os!ul ade#%ra! şi care es!e realiarea lui. $eea ce es!e +odul +es!e un lo+o#rni! şi +r%+%s!ios sau +es!e un ru care des+ar!e su+ra&aţa #%u!% a +%mn!ului, aceas!a &ace+os!ul *n!re !ru+ şi du9. $%ci acolo, unind eE!remi!%ţile a dou% +%mn!uri se+ara!e *n!re ele +rimind +e s+a!ele s%u +e cei ce !rec +e el, +odul &ace +rac!icabil ţinu!ul nec%lca! şi ne !rans+or&%r% +rimedie de +ar!ea cealal!%. Iar aici +os!ul, aducnd leacurile de+rinderilor +ro+rii, #indebolile şi, des!r%mnd *m+%rţirea şi lu+!a, *m+ac% şi uneş!e +%rţile a&la!e *n lu+!%.

$%ci +rin!r-un regim de #iaţ% &rugal şi +rin mncare +uţin% el +%s!rea% #iaţa !ru+ului, dar &ace !ru+ne*m+r%ş!ia!, uşor şi bine *ncorda! +en!ru lu+!ele asce!ice, as!&el *nc! s% +oa!% s% +ri#eg9ee, +salmodiee şi s% &ac% *ngenunc9eri cu r#n% şi s% ia +ar!e la adun%rile NslubeleO din biseric% şi s%#rşeasc% sluirea *ncredinţa!% cu #igoare. Iar min!ea o &ace !rea% şi #eg9e!oare ca una eliberadin +ricina gus!%rii m%sura!e şi sim+le din cele necesare, de somnul greu şi imaginaţie. $%ci a!unr%mnnd ne!ulbura!% şi +%s!rndu-şi agerimea din +ricina &a+!ului c% nu e *m+o#%ra!%, +recum sis, de +cla l%comiei, min!ea *şi are +u!erea #%%!oare cura

De aceea, ea *nţelege modurile de com+or!are ale obişnuinţei deşar!e şi cu#in!ele gurii ros!i!e +ri+şi &%r% udeca!%. <ede gndurile care se &urişea% *n gndire. 5bser#% necu#iinţa +a!imilor



nesu+or!nd ur!ul ruşinii, se *n!oarce de la cele rele ca unele care des&iinţea% n%dedea mn!uirii*ndr%neala la Dumneeu. 2iindc% a!unci dis!inge &%r% r%!%cire c% nu e nici un &olos din abţinerea la mnc%ruri dac% +a!imile la!r% ca niş!e dul%i +rin gndurile şi +rin cu#in!ele rele şi muşc% su&le!+rin modurile de com+or!are nelalocul lor.

$e *nrudire es!e *n!re lumin% şi *n!uneric= $e comuniune es!e *n!re "ris!os şi ;eliar N $o 6, 14-1/'luesc lui "ris!os +rin +os!ul #%u! şi m% *nc9in lui ;eliar +rin +a!imi şi res!ul +e!recerii mele rel

<ai mie r%!%ci!ului, #ai mie &%ţarniculuiXis+i!i!orului *n a&ar% iau c9i+ul unui ucenic al lui "ris!oiar +rin +%ca! sun! rob al #r%maşului. 2ac !ra&ic cu 9arul +os!ului. 0mes!ec nemncarea ne*n&rnarea ca #inul cu a+%. @u +un carne *n gur%, dar cu dinţii de&%im%rii, ai osndirii, oc%rii ironiei *l m%nnc +e &ra!ele. M% abţin de la +eş!e, dar am ţinerea de min!e a r%ului care mi &urişea% *n su&le!, şi +rin gnduri neros!i!e *l r%nesc +e &ra!ele meu. @u m%nnc brn%, d&ermen!e *m+o!ri#a a+roa+elui şi s!au la +nd% ca s%-1 +rind şi s%-I dobor. Cn!delemnul nu-mi ung!leul, dar +l%cerile !ru+ului *mi *ngraş% *n c9i+ scrbos su&le!ul, şi aceas!a deşi *n &iecare i +or!gur% şi ros!esc #erse!ul din +salm care ice: KCerta-mă-va dre#tul cu milă şi mă va mustra, iuntdelemnul #ăcătosului să nu ungă ca#ul meu NPs 14, /O.

M% #a cer!a şi m% #a &ace *nţele+! +rin nemncare m%sura!% +os!ul care m% *ndre+!ea% V #ir!u!cea mai #ec9e şi care locuieş!e +ururea *m+reun% cu mine. KM% #a cer!a *ns% Kcu mil%, adic% micul neca al unui regim s!ric! V c%ci ice N'cri+!uraO: K !n neca/ mic ne-ai certat #e noi NPs 16O V Kşi m% #a mus!ra, ca s% nu s%#rşesc +os!ul +e um%!a!e, as!&el *nc! s% m% abţin de mnc%ruri şi s% nu m% cur%ţ de +a!imi. KIar un!delemnul +%c%!osului, adic% +l%cerea lunecoas%+%ca!ului, Ks% nu ung% *n c9i+ am%gi!or Kca+ul meu, adic% min!ea conduc%!oare a simţurilor mel

2ug de b%u!ul de #in, dar *ndr%gesc beţia irascibili!%ţii iraţionale. 8Eerse !%cerea, dar sco! s!rig%de mnie. M% ţin de+ar!e de &emeie, dar *mi um+lu oc9ii de +o&!a des&rn%rii. 'un! cum+%!a!

!ru+ul, dar, ugr%#indu-mi cu gndul +ri#iri +l%cu!e, *mi g%sesc +l%cerea *n gnduri. M%nnc +uţdar #orbesc degrab% *m+o!ri#a a+roa+elui. M% srguiesc s+re *nc9in%ciuni, dar nicidecum nu-m+lec cuge!ul s+re smerenie. *ngenunc9e rugndu-m%, dar bor +rin #%du9 +e ari+ile mndriei. Prcu#in!e m% ar%! cura!, dar *nc9i+uindu-mi lucruri *nal!e, m% &ac necura! *n mine *nsumi. KCăci tot ccu inima %naltă e necurat la omnul NPr 16, /O. @u m% abţin s%-i mus!ru +e alţii ca un dre+!, dnu su+or! s% +rimesc de la al!ul *ndemn sau aducere-amin!e *n!m+l%!oare. @u obosesc denunţc%derile al!ora şi !r%gnd de &ra!ele, dar sun! %ba#nic şi amn s%-mi soco!esc greşelile mele şi ar%! drobirea care se cu#ine +en!ru ele.

2ie de&aim +rogresul cu &a+!a al a+roa+elui ca un in#idios, &ie mi-1 a!ribui mie *nsumi ca un

mis!agog, şi !rmbiţe +unnd *nain!e ca ade#%ra!% +%ru!a lui greşeal%. Pe &ra!ele care cade *n &amea ca un rob *l laud ca un mndru, +en!ru c% m% soco!eş!e su+erior, iar +e cel ce m% laud%, m%resc ca unul +lin de sla#% deşar!% #rnd s% *n!%resc laudele care m% +ri#esc ca &iind s+use cine#a mare. De la cel ce #rea s% #in% la mine şi s% #orbeasc% cu mine m% *n!orc cu scrb%, şi cnaces!a se smereş!e din +ricina cererii +e care #rea s% o &ac%, m% um+lu de &ur

8ostul dăruie minţii vederea acestor a$ecţiuni, #orniri şi $a#te nearătate şi de multe $eluri. !mintea vă/"nd toate acestea, #etrec"nd ca %n eter din #ricina seninătăţii care vine din %n$r"narsimte ur"ciunea #atimilor şi %nţelege ur"ţenia relelor. e aceea, luminată de lumin

discernăm"ntului, e #usă %n mişcare s#re g"nduri une care sugerea/ă modurile %ndre#tării.



Mnc%rurile &ac *ndr%neţ !ru+ul, iar r%u!%ţile *n#r!oşea% su&le!ul. ;%u!ul #inului +une +e &!ru+ul, iar +a!imile iraţionale +ro#oac% un incendiu *n gndire. 0m des&iinţa! mnc%rurile boga!egrase, şi gus! cu m%sur% legume usca!e şi crude +recum şi a+%, ca s%-mi &ac cura! !ru+ul. <des&iinţa *ns% şi greşelile ruşinoase şi #oi +une la +ie+!ul meu modurile #ir!uţilor, ca s%-mi curinima şi s% m% &ac !em+lu al lui Dumneeu N1 $o 3, 16B $o 6, 16O. Iar "ris!os #a locui *n ea +rrug%ciune şi #a umbla *n ea +rin +os!ire Nc&. $o 6, 16O, alungnd de la mine orice gnd şi cu#

r%u, +recum şi orice &a+!% rea, aşa cum, a!unci cnd a +e!recu! *n !ru+, i-a alunga! +e #n%!ori neguţ%!ori din !em+lu NM! 1, 1O. Dac% m% gndesc la aces!ea şi !rans+un cu#in!ele *n &a+!e, a!unar%! +os! ade#%ra! şi cins!esc *n&rnarea.

0ces! lucru l-ai +u!ea *n#%ţa de la 0dam *nain!e de neascul!are. $%ci +n% ce a a#u! c%l%u% s&%!ui!or +os!ul,s-a des&%!a! de +omii raiului şi se abţinea de la +omul o+ri!. Dar du+% ce s-a *n!ors la +os!ul *nsoţi!or, s-a *n!ors s+re soţia lui 8#a şi s-a g9i&!ui! de mncarea o+ri!%, de *nda!% s-a li+de +omii raiului şi a &os! igoni! din rai N2c , B 3, 4O,

!ată şi aici nişte #omi ai raiului, din care ni s-a #oruncit să m"ncăm5 $ă#tuirea #oruncilor, laud

şi #salmodia %n gură, modurile de com#ortare ale virtuţilor, adevărul u/elor, %ndemnul da#roa#elui, mulţumirea către umne/eu, #ovestirea minunilor =ui, meditarea stăruitoare cuvintele lui umne/eu, rugăciunea ne%ncetată şi stră#ungerea su$letului, mărturisirea #ăcatelşi a g"ndurilor murdare, rădarea neca/urilor, iuirea şi smerenia sinceră $aţă de toţi oamen&cestea sunt #lantele lui umne/eu, #omii nemuritori, roadele nestricăcioase, a căror des$ătaam #rimit-o.e asemenea se vede %n noi şi #omul o#rit, din care ni s-a #oruncit să nu m"ncăm5 #atimicontrare $irii, $olosirea iraţională a #uterilor naturale din noi, #lăcerile de$ăimate ale tru#ulu#o$ta ocilor, #lăcerea celor deşarte, cuvintele ur"te ale limii, săturarea necuviincioasă c

m"ncăruri, eţia des$r"nată, irasciilitatea re#e/ită, m"nia cum#lită şi %n$lăcărată, al cărei $umţinerea de mintea a răului, ănuiala %m#otriva a#roa#elui şi restul şirului #atimilor #use mişcare %n g"ndire. 0ces!ea sun! #l%s!arele neascul!%rii, neg9ina s%di!% *n ascuns de cel r%u NM! 1/O şi smuls% cu grebla rug%ciunii şi a +os!uluiB c%ci ice N"ris!osO: K &cest demon nu iese dec"t crugăciune şi cu #ost NM! 1,1O,

0s!&el s!nd lucrurile, alegerea liber% s!% la miloc a#nd +u!erea de a da *nclinarea #oinţei uneia daces!ea. Dar c9iar dac% +o! &ace liber ce #reau, !o!uşi nu m% #oi &olosi r%u de aceas!% +u!ere şi nu #+ierde +reţul ei &%cnd ca aceea ce e mai bun s% &ie aser#i! la ceea ce e mai r%u. $%ci, dac% am #oinca s% &ac du+% soco!inţa mea, am +rimi! *ns% şi discern%mn! NdiaWrisisO ca s% se+ar r%ul de bine

s%-mi leg #oinţa numai de bine. Pen!ru ca +rin discern%mn!ul care nu cade, cunoscnd binele, +%esc c9i+ul Nlui DumneeuB 2c 1, 6O &olosindu-m% de cunoaş!ere ca de un oc9iB iar +rin #oin*ndre+!a!% s+re bine, iubind numai binele, s% ugr%#esc asem%narea Ncu DumneeuB 2c 1, 6O ca uncare gndeş!e, #orbeş!e şi &ace !oa!e +o!ri#i! raţiunii.

Plecnd de la discern%mn! şi *n#%ţ%!ura din dumneeieş!ile 'cri+!uri g%sesc c% #ostul e uşă şi #aa tuturor celor une. D%ruind din belşug *m+%r!%şirea de cele bune şi s%!urnd +e cel ce m%nndin roadele #ir!uţii, *l &ace +e cel ce +re&er% *n&rnarea *n !oa!e s% nu se *n#%luie cu des&%!area cels!ric%cioase. P%i! &iind, *i *mbrac% +e cei ce *l +%esc *n 9aina decenţei şi a *ndr%nirii N+arr9esia

dar cei ce *l nesoco!esc se *mbrac% cu #eşmn!ul indecenţei, al ruşinii şi necu#iinţei Nc&. 2c 3, . 1



Pe cei ce *l iubesc, +os!ul *i de+%r!ea% de cele ce se !r%sc +e +%mn! şi de la cele +%mn!eş!i, *i ur+e mun!ele rug%ciunii şi-i duce *n *n!unericul $elui mai +resus de cunoaş!ere NIş , 1O un+rimesc cunoaş!erea ade#%rului. Lndirea şi !ru+ul li se &ac !%bliţe NIş 31, 1B 3, 1/O +e care *nscriu cu#in!ele *nţele+ciunii şi se gra#ea% modurile de com+or!are ale #ir!uţii care +un rnduial% min!ea israeli!%. Pos!ul ara!% *n&l%c%ra! +e elosul *n&rn%rii şi, *n%lţnd +rin dobndir#ir!uţilor generale !ru+ul cel alc%!ui! din +a!ru s!i9ii, *l r%+eş!e din cele +%mn!eş!i şi ridic% su&le!

s+re dorul celor cereş!i.*mblnind +ornirile irascibili!%ţii, ale s!rig%!ului şi ibucnirii de &urie *m+o!ri#a a+roa+elui re+rimnd mişc%rile limbii nes!%+ni!e şi ale minilor re+ei!e, +os!ul &ace +en!ru cel ce +os!eşascul!%!oare şi *mblni!e +a!imile s%di!e *n el, ca odinioar% leii +en!ru Daniel NDn 6, 16-4O. 8oststinge şi $lacăra a#rinderii tru#eşti şi dă minţii vă/ătoare tărie s#re tre/ie, şi ea, su$l"nd mi7locul inimii sunetul rugăciunii, are %m#reună cu sine #e %ngerul s$atului celui mare O!s ), !isus ristos. &cesta sc"nteia/ă g"ndirea cu lumina umne/eirii =ui şi răcoreşte su$letul cu rouiuirii $aţă de El Oc$. n , 4)-+P, #rin care veşte7ind toată #o$ta veacului acesta su$letul se $ane%ntristat, $iindcă se ucură cu ucurie din #ricina #readulcii convoriri cu Mirele ristos,

$ace inima netulurată, căci umlă %n uul şi #o$ta tru#ească n-are loc ODa , 16P. e aceeimit"nd mulţumirea celor trei co#ii, laudă, inecuv"ntea/ă şi slăveşte #e omnul On , 1-((laudă #rin g"ndurile din g"ndire, inecuv"ntea/ă #rin cuvintele de #e limă şi slăveşte #r$a#tele dre#tăţii din tru#.

$%ci ice N"ris!osO: K &şa să lumine/e lumina voastră %naintea oamenilor, ca vă/"nd ei $a#tevoastre cele une să slăvească #e Tatăl vostru Cel din ceruri NM /, 16O, ?as acum slugile şi alela '!%+nul $are a legiui! +os!ul ca un Dumneeu iar ca om, iar%şi, 0celaşi a +os!i! *n +us!ie şi +r+os! I-a sur+a! +e is+i!i!orul NM! 4, 1-11O. 2iindc% Dumneeu $u#n!ul a +orunci! la *nce+u

#eacurilor lui 0dam s% +os!easc% de la mncarea din +om, dar aces!a, ui!nd +orunca +os!uluimnca! din rodul lui şi a +rimi! numaidec! moar!ea +o!ri#i! +reicerii N2c , 1/-1O, De aceelund la s&rşi!ul #eacurilor *n 8l *nsuşi &irea cea ne+u!incioas%, a *nce+u! de la +os! şi +rin +os!lu+!a *m+o!ri#a #r%maşului care-? a!aca, +en!ru ca s% ara!e oamenilor cu ce arme +o! sur+a +#r%maşul şi, de asemenea,s% *n#eţe c% 0cela care *n #ec9ime i-a da! lui 0dam legea +os!ului ca Dumneeu, 0celaşi şi acum ca al doilea N0damO...

din5es#re viaţa ascunsă %n umne/eu - Teoli#t al ?iladel$ie



+%ântul 0eoli!t al iladel%iei - $uvânt des!re !ost citit &n Duminica >rânzei (II)

Pos!ul cel uşor şi +rea #enera! care a sosi! s%-1 +rimim cu *mbr%ţişare cei care din +ricina uşur%!%am +%!imi! ui!area lui. $%ci, #enind el, ne duce de *nda!% la amin!irea relelor +e care le-am *ncercdin +ricina *nc%lc%rii lui şi, iar%şi, a celor bune de care ne-am *n#rednici! din +ricina +%irii luMar!ori ai celor s+use sun! *n!iul şi al doilea 0dam: unul $ăc"ndu-se %nce#utul stricăciunii, #entcă nu a #ostit N2c 3, 6O, iar $el%lal! &acndu-'e *nce+u!ul nes!ric%ciunii N $o 1/, O, &iindc% lu&irea noas!r% a +lini! li+surile noas!re. $%ci #ostind %n #ustie, ristos a iruit #e is#ititorul iruinţa a a $ăcut-o a noastră NM! 4, 1V11O,

Prin urmare, se cade s% &acem cunoscu! +os!ul care a #eni! +rin &a+!ele lui, ca aungnd cunoaş!em din +ro+riile noas!re ibni ade#%ra!ul carac!er al *n&rn%rii, s% aungem *ndr%gos!iţi &rumuseţea lui. rebuie s% reca+i!ul%m *ns% lu+!ele +os!ului, +en!ru ca lund as!&el o &orm% c9i+

s%u, s% &ie necunoscu! de cei ce s-au *nde+%r!a! +rin iubirea de +l%cere de *mbr%ţişarea lui, adic% ne+ri9%nire şi gra#i!a!e.

Prima lu!tă a !ostului e renunarea la mâncărurile scum!e i graseB ea descarc% +n!ecele +o#ara care #ine din mulţimea mnc%rurilor şi uşurea% !ru+ul s+re sluirea celor bune, iar +ri#irminţii o +%s!rea% cura!%, *n!ruc! +os!ul risi+eş!e +rin!r-un regim uşor +cla care #ine din abumnc%rurilor şi o se+ar% ca un *n!uneric de lumina lui.

A doua lu!tă e gustarea măsurată de legume uscate i crude !recum i de a!ă , care s+riias+rimea +os!ului, şi se+ar% ca o !%rie Nbol!%, 2c 1, 6O mareea care #ine din g9i&!uial% şi cins!eş9arul *n&rn%rii.

A treia lu!tă e omorârea oricărei %a!te rele i restrângerea !ornirii s!re limbuieB c%des&iinţa!% &iind lucrarea +l%cerii care des!ram% şi *nmoaie su&le!ul şi !ru+ul, odr%slesc moduri#ir!uţii şi *n gur% *n&loresc cu#in!ele +o!ri#i!e şi imnele dumneeieş

A !atra lu!tă e &nde!ărtarea &ncă de la !rima ivire a amintirilor celor văzute i %ăcute &n ch!ătima care atacăVmomesc mintea, şi a nu l%sa su&le!ul s%-şi g%seasc% +l%cerea +rin *nţelesurmul!i+le ale gndurilor şi s% &ie !r! s+re +uţul consimţir



A cincea lu!tă e inerea la distană a !o%tei ochilor i a auzirilor rele, +en!ru ca &eres!rele #edeşi auului desc9indu-se şi *nc9indu-se &rumos, gndirea s% r%mn% ne!ulbura!% şi min!ea +e!reac% *n lumina cunoaş!erii.

A asea lu!tă e tergerea imaginaiilor sim!le &nti!ărite &n gândire !rin rugăciunea trează!rin meditarea ne&ncetată i cu cuget smerit a cuvintelor dumnezeie

Pus% la *ncercare +rin as!&el de *n!receri ale +os!ului, delega!% de +o&!a celor +reen!e, elibera!% gria celor +%mn!eş!i şi ieşind a&ar% din orice *nţeles al celor ce sun!, min!ea urc% s!r%b%!nd s+Dumneeu şi, legnd de sine +o&!a şi uni!% &iind +rin iubire, se des&a!% de #eselia care ţşneş!e acolo şi se *n#redniceş!e de &ericirea negr%i!%. $%ci *n cel care-1 +%eş!e +os!ul obişnuieş!e +%s!ree darurile da!e de Dumneeu. Fi aces! lucru +oa!e &i *n#%ţa! de la s!r%moşul N0damO, $%+n% ce acela a a#u! c%l%u% +os!ul şi s-a abţinu! de la mncarea din +omul o+ri!, *i era +us% *nainde c%!re +os! masa !u!uror +omilor din rai. Dar cnd a l%sa! +os!ul, a gus!a! din rodul o+ri!, dar+ierdu! des&%!area !u!uror acelora N2c , -3, 4O,

e/răc"ndu-i ast$el #e cei ce au ales să convieţuiască cu el de #o$ta celor stricăcioase, #ostul%mracă %n aina iuirii dumne/eieşti şi-i um#le de ucuria veşnică %n ristos lisus, omnnostru. =ui $ie slava %n veci. &min.

Avva E%rem ilotheitul - +%aturi duhovniceti des!re iertare



Pe +%mn!, nimeni nu es!e li+si! de +%ca!, !oţi sun!em +%c%!oşi, #ino#aţi şi +ur!%m +o#ara +%ca!elcare ne-au dobor!, +en!ru c% n-am lua! amin!e la +a!imile şi ne+u!inţele noas!re. oţi a#em ne#os% +rimim ier!are de la Dumneeu Dar +en!ru a +rimi sc9imbarea, ier!area şi *m+%carea cDumneeu !rebuie s% ţinem cu#n!ul 8#ang9eliei, care ice: JDac% #eţi ier!a oamenilor greşalele lşi a!%l #os!ru $el din ceruri #% #a ier!a greşalele #oas!reH. @u #om +rimi *n nici o si!uaţie ier!are la Dumneeu, dac% nu-l ier!%m din inim% +e a+roa+ele nos!ru

Ier!area nu necesi!% os!eneal% şi greu!a!e. 8s!e ne#oie de smerenie. <om +rimi ier!arnenum%ra!elor noas!re +%ca!e, dac% d%ruim şi noi ier!area &ra!elui nos!ru.

$o+iii mei, +e c! +u!em, s% ier!%m din !oa!% inima, ca s% ne ier!e şi +e noi Dumneeu 0ceas!a es*nţelegerea din!re Dumneeu şi om, Jcon!rac!ulH din!re $rea!or şi om. Ier!nd şi noi din !oa!% inimsemenilor noş!ri, #om &i ier!aţi de c%!re Dumneeu.

7n!reaga noas!r% #iaţ% +roduce con!inuu +%ca!e. P%c%!uim +ermanen! cu gndul, cu inima, *n genercu !oa!e simţurile !ru+eş!i şi du9o#niceş!i ale su&le!ului. Lndiţi-#% ce mare J+roducţieH de +%caa#em Dac% ier!%m a+roa+elui nos!ru +%ca!ele, anul%m !oa!% aceas!% +roducere a +%ca!elor.

$nd n-a#em iubire şi ier!are, ne +%r%seş!e 9arul lui Dumneeu.

$um #a ş!erge Dumneeu !oa!e aces!e ca!as!i&e cu +%ca!ele noas!re, cnd noi nu #rem s% ş!ergedoar o +agin% din greşalele &raţilor noş!ri= rebuie s% lu+!%m *m+o!ri#a ţinerii de min!e a r%uluiduşm%niei şi a r%bun%rii. $e-au cş!iga! !oţi cei ce se c%iesc, &%r% &olos şi *ndre+!are= $!% #reme g%sim *n #iaţa aceas!a, c! !im+ cor!ina !ea!rului lumii +reen!e n-a c%u! şi &irul #ieţii noas!re nu ss&rşi!, +u!em s% ier!%m.

Lri% +rinci+al% a #ieţii noas!re es!e s% ier!%m şi s% ne rug%m +en!ru oamenii care ne-au &%cu! r%0cela care iar!% din !oa!% inima şi se roag% +en!ru #r%maşii lui, #a +rimi ier!area lui Dumnee+en!ru +%ca!ele lui. $eea ce sem%n%m, aceea #om şi secera. 5s!eneala, +os!irea, rug%ciune+ri#eg9erea, milos!enia #or +resc9imba inima noas!r%, o #or &ace milos!i#% şi ier!%!oare &aţ% a+roa+ele şi durerea celuilal! #a de#eni şi durerea noas!r%. '% cerce!%m c! am *n#%ţa! d8#ang9elie, ca "ris!os s% +rind% c9i+ *nl%un!rul nos!ru, şi s% de#enim şi noi, *nce!ul cu *nce!udumneei du+% 9ar.

Iubeş!e-i +e &raţi Iubirea !a se #a #%di cnd nu !e #ei mai gndi la sl%biciunile şi sc%+%rile lor şi #ei ar%!a dragos!e. Iubirea !e #a +%i de !oa!e +%ca!ele. 7n a&ar% de !ine s% nu !e gndeş!i la nimic,

con!inuu mus!r%-!e şi aceas!a #a &i calea cea mai bun%.

2iule, !u &%-ţi da!oria Dac% ceilalţi nu &ac ascul!are, las%-i *n seama lui Dumneeu şi liniş!eş!e-!8s!e in#idia dia#olului, &iul meu. @u cum#a dia#olul #a merge *n munţi= 'e duc acolo cei care lu+!% s% se mn!uiasc% şi +en!ru c% şi noi dorim s% ne mn!uim, ne ames!ec% &%r% s% *nţelegem.

$u c! mai mul! es!e lumina!% min!ea omului, ca s% *nţeleag% iubirea 2%c%!orului &aţ% de &%+!ura ?ucu a!! mai mul! se ara!% nemulţumirea şi necunoaş!erea P%rin!elui nos!ru iubi!or şi ade#%ra!.



5mul, &%+!ura aleas% şi unic% a lui Dumneeu, *ndoi! *n &ire, se naş!e +e aceas!% +lane!%, +e ace+%mn!, şi *nce!ul cu *nce!ul, *n!r-o i moare !ru+eş!e, ne+u!incios cu des%#rşire s%-şi +%s!ree #ialui. 7nc9i+uirea *l um&l% ca balonul +n% cnd, +rin!r-o boal%, moare şi +iere.

din5 &vva E$rem ?iloteitul, $aturi duovniceşti, Editura Egumeniţa, 2+1

+%ântul 0eodor +tuditul des!re ăsatul secului de brânză

$uvântul ##B 6n <iercurea din să!tămâna brânzeiB să ne aducem aminte de darurile lui

Dumnezeu i să ne silim ca să-i !lăcem

2raţilor şi +%rinţilor, cu darul şi cu iubirea de oameni a lui Dumneeu, ne-am *n#rednici! şi-n acean s% aungem la ilele, care sun! ca niş!e uşi ale s&n!ului +os!. Deci !rebuie s% l%s%m !oa!% lenea cu mare bucurie s% +rimim gria mn!uirii noas!re. Des!ul% es!e #remea +e care am +e!recu!-o *n leşi *n #oile !ru+eş!i. Des-!ule sun! ilele ce le-am c9el!ui! &%r% de nici un &olos, &%r% s%#rşirea dumneieş!ilor &a+!e bune. Măcar acum să ne silim a %m#odoi iserica su$letului, aduc"ndu-ne aminc"tă dragoste şi %ndelungată rădare are omnul, iuitorul de oameni, #entru noi.

'% ne aducem amin!e de darurile cele nenum%ra!e şi de bun%!%ţile cele negr%i!e ce a &%cu! şi &ace

!oa!e ilele cu noi. '% ne aducem amin!e c% nu-i min!e, sau limb% omeneasc% s% +o#es!easc%, cu!rebuie, bun%!%ţile şi darurile lui Dumneeu.

5, &raţi +rea iubiţi, luaţi amin!e cu oc9ii su&le!ului, adic% cu min!ea, *nţelegeţi şi cunoaş!eţi dragos!cea mul!% +e care o are Dumneeu c%!re noi şi cins!ea cea mare cu care a cins!i! neamul omenesPen!ru c% mai *nain!e de &acerea omului, a &%cu! lumea şi a *m+odobi!-o cu +odoaba &rumoas% minuna!%, +en!ru sluba şi !rebuinţa omului. Iar mai +e urm% de !oa!e l-a idi! +e el şi l-a &%c*m+%ra! ca s%



s!%+neasc% !oa!e dobi!oacele +%mn!ului, ale m%rii şi ale cerului (adic% ale #%du9ului), +recu+roorocul, m%rindu-l ice: K oa!e le-ai su+us sub +icioarele luiJB adic%, !oa!e lucrurile şi dobi!oacelumii le-ai +us sub s!%+nirea omului.

Dumneeu numai din nem%rgini!% 'a bun%!a!e &iind +orni!, ne-a idi! du+% c9i+ul şi asem%narea ?une-a da! min!e cereasc%, ca s% deosebim binele de r%u. @oi, *ns%, ca niş!e nemulţumi!ori şi &%r% min!e, am c%lca! +orunca ?ui cea s&n!% şi ne-am de+%r!a! de Dnsul. Dar 8l iar%şi, ca un milos!i#

es!e, nu ne-a +%r%si!, ci a #eni!, c%u!ndu-ne, şi a su&eri! +en!ru noi oc%ri şi b%!%i. $9iar moar!e &%#in% a +%!imi! şi ne-a r%scum+%ra! cu cins!i!ul '%u snge din robia dia#olului şi din iadul cel #eşn0+oi ne-a sui! la cer, la +a!ria noas!r%, la 7m+%r%ţia $erurilor, adic% acolo unde es!e şi 8l.

5, ce mare mil% ne-a ar%!a! 5, ce mare dar ne-a d%rui! @e-a l%sa! *nc% şi '&n!ul ;o!e, care sloboeş!e din !o! &elul de +%ca!e. Fi ce es!e mai mare şi mai lumina!, ne-a 9%r%i! Poc%inţa '+o#edania, *nc! de se #a *n!m+la s%-şi *n!inee cine#a, din sl%biciunea &irii şi a sl%biciunii minţ;o!eul +rin +%ca!, iar%şi s% se cur%ţeasc% şi s% se luminee.7n scur!, +en!ru noi a g%!i! moş!enirea cea #eşnic%, de #om +%i +oruncile ?ui, şi bun%!%ţile acele+recum ice a+os!olul: K$% oc9i omenesc n-a #%u!, nici urec9i au aui!, nici min!ea n-a soco!i!, c

a g%!i! Dumneeu celor ce-? iubesc +e 8lJ. De c!% &ericire a *n#rednici! "ris!os +e om

Pe lng% aces!ea s% soco!im cu min!ea noas!r% +risosinţa darului '%u c%!re noi. 5are de c!e ori n-ac%u! *n +rimedii su&le!eş!i şi !ru+eş!i şi aces! Domn nu ne-a ib%#i! De c!e ori n-am ascul!dracii #icleni şi am &%cu! #oia dia#olului, iar a lui Dumneeu am c%lca!-o de bun% #oia noas!r0ces!a nu ne-a +%r%si!, nici nu ne-a da! s+re s!ric%ciune #r%maşului. 8l ne-a +%i!, ne-a 9r%ni! şi nec9i#ernisi! #iaţa, r%bdnd şi aş!e+!nd din i in i s% ne +oc%im, s% ne *n!oarcem şi s% alerg%m c%!8l. Mai mul! dec! a!!, ne-a ar%!a! aces! c9i+ al #ieţii c%lug%reş!i şi dragos!ea #ieţii +us!niceş!i şi na *n!%ri! inima ca s% urm lumea şi *nşel%ciunea ei, s% l%s%m +a!ria,

rudele şi +rie!enii şi s% ne *n#rednicim a #eni la aces! sobor s&n! al &r%ţiei.Lndiţi-#% c%, &%r% s% &acem nici un bine lui Dumneeu, ci mai #r!os mii de +%ca!e, aces!a iar%şi !o! c9i+ul şi *n !o! &elul ne iubeş!e şi ne +%eş!e de !oa!% r%u!a!ea. Dar cnd #om #rea s% ne +oc%idin !oa!% inima şi s% ne silim a-I +l%cea *n lucrurile du9o#niceş!i, c!e bun%!%ţi şi c!e darudu9o#niceş!i nu ne #a d%rui $u c! mai mul! ne #a *n!%ri şi ne #a au!a +e calea &a+!elor bune

0şadar, o &raţilor, la aces!e lucruri s% ne gndim iua şi noa+!ea, aces!ea s% le lucr%m +ururea, adila darurile lui Dumneeu şi &acerile lui de bine, şi s% s!rig%m ne*nce!a! cu +roorocul Da#id: K$e #or%s+l%!i Domnului +en!ru !oa!e c!e ne-a da! nou%= 'au cum ice al! +rooroc: K$ine sun!

Doamne, Doamne, şi ce es!e casa a!%lui meu, c% m-a iubi!=J

$nd ne #om gndi la aces!ea cu ade#%ra!, ne #om *ndemna s+re dragos!ea lui Dumneeu, $el ne-a &%cu!, şi ne #om ne#oi ca s% &acem +oruncile ?ui s&in!e, ca s% nu m9nim +e acela $are nemn!ui!.

0!unci şi 8l #a re#%rsa cu +risosinţ% darul şi au!orul asu+ra noas!r%, ca s%-I +l%cem +n% *n s&rş*n!ru sla#a şi cins!ea s&n!ului '%u nume, c% ?ui I se cade !oa!% sla#a, cins!ea şi *nc9in%ciunea, #eci. 0min.





0ces! cu#n! es!e *n&ricoşa!, dar es!e ade#%ra!. De aceea !rebuie s% +lngem, nu numai +en!+%ca!ele noas!re, ci şi +en!ru 9o!%rrea aceas!a asu+ra celor din lume. @u sun!em noi şi miren&raţi= @u sun!em idiţi din!r-un +%mn!= @u ne-am bo!ea! *n!r-o cris!elniţ% !oţi= $9iar un dobi!de #om #edea alunecnd *n r+%, nu ne *n!ris!%m= $u a!! mai mul! s% ne *n!ris!%m şi s% +lngem +&raţii noş!ri creş!ini.

⇒ =şa şi 'ericitul #avel plângea pe vrăjmaşii crucii lui <ristos, rugându-se cu inima întristată

⇒ =şijderea, proorocul Ieremia plângea pierzarea evreilor" şi nu numai că i-a plâns, plângerile le-a scris şi le-a lăsat ca să se citească&⇒ 3oise, văzătorul de Dumnezeu, striga la Dumnezeu şi zicea9 GDe vei lăsa lor păcatul, lasă

iar de nu, şi pe mine mă şterge din cartea ta B&

7n scur!% #orb%, &iecare s&n! se m9nea +en!ru +%c%!oşi şi se ruga lui Dumneeu +en!ru dnşii.

Deci de +o&!im s% umbl%m şi noi +e urma s&inţilor, s% nu ne griim numai de mn!uirea noas!r%, ci ne rug%m şi +en!ru lume, *n!ris!ndu-ne de +%c%!oşi, de ere!ici, c9iar şi de limbile +%gne, care a&l% *n *n!unerecul necredinţei. $u un cu#n!, +en!ru !oţi oamenii, +recum +orunceş!e a+os!olPa#el, s% &acem rug%ciuni şi mulţumi!e. 2olosul nos!ru #a &i mai mare dec! al acelora +e care+omenim şi +en!ru care ne rug%m. <om dobndi cur%ţirea şi ier!area +%ca!elor noas!re şi #om cş!i#iaţa cea #eşnic% a 7m+%r%ţiei cereş!i, *n "ris!os Iisus Domnul nos!ru, a $%ruia es!e sla#a şi +u!erdim+reun% cu a!%l şi cu Du9ul '&n!, acum şi +ururea şi *n #ecii #ecilor. 0min.

$uvântul #:B a Duminica lăsatului sec de brânzăB tăierea voii este !entru cei su!ui iascultători adevăratul !ost

2raţilor şi +%rinţilor, ;un es!e Dumneeul nos!ru care ne d% #iaţ%, ne ţine din an *n an şi ne-a adu

cu iubirea 'a de oameni, +n% la aces! s&n! +os!, *n care &iecare sili!or se srguieş!e *n &elurc9i+uri şi se os!eneş!e +en!ru mn!uirea su&le!ului s%u. Cnul +os!eş!e dou% şi !rei ileB al!+ri#eg9ia% şi s!% la rug%ciune a!!ea ceasuriB al!ul se os!eneş!e +rin +lecarea genunc9ilor, &%cna!!ea şi a!!ea me!anii, du+% +u!inţ%B al!ul se srguieş!e cu oricare din &a+!ele bune *n aces!e ile.

$%lug%rul care &ace ascul!are şi es!e ade#%ra! ascul!%!or nu se os!eneş!e numai +en!ru o #reme, +en!ru !oa!% #iaţa lui.

$are es!e os!eneala ascul!%!orului su+us şi care es!e &a+!a cea mare şi cununa lui cea lumina!%= '% n%d%duiasc% *n gndurile lui şi nicioda!% s% nu &ac% #oia lui. $i orice #a &ace, s% &ie cu *n!rebaregumenului sau a s!areţului şi a economului. 0ces!ea-s mai mari dec! !oa!e &a+!ele bune.

7n scur!, su+unerea şi ascul!area se *ncununea% cu cununa muceniciei. $%ci a-şi !%ia cine#a #oia şi a &ace #oia +roies!osului, are a!!a +reţ *nain!ea lui Dumne-eu, ca şi cnd şi-ar #%rsa snge+en!ru "ris!os.

'% mai ş!iţi, &raţilor, c% *n aces!e s&in!e ile se sc9imb% buca!ele şi se *nmulţesc me!aniile rug%ciunile, se lungesc cn!%rile şi slubele bisericeş!i, du+% cum ne-au l%sa! s&inţii P%rinţi. De ace



şi noi s% +rimim darul +os!ului cu cins!e şi cu bucurie, s% nu ne *n!ris!%m de reaua +%!imire şi sl%biciunea !ru+ului nos!ru, ci s% ne bucur%m c%-i +en!ru s%n%!a!ea şi mn!uirea su&le!ului nos!ru.

0şadar s% +e!recem aces!e s&in!e ile cu blndeţea inimii, &%r% r%u!a!e, &%r% osnd%, &%r% mnie, &%#icleşug, &%r% +ism%, *m+%caţi unul cu al!ul, cu dragos!e, blni, ascul!%!ori. $nd es!e #remea, s% odi9nim cu gri%, cnd #a &i ne#oie de #orb%, s% r%s+undem cu smerenie şi cu e#la#ie. '% &ugim #orba mul!% şi de !ulburarea mulţimilor +en!ru ca s% +linim slubele *n liniş!e şi cu +ace, ca niş

slugi ale lui "ris!os, c%ci !ulburarea aduce mul!% s!ric%ciune *n obş!e şi-n soborul &raţilor.Mai +resus de !oa!e s% +unem s!ra%, s% nu desc9idem uşa gndurilor rele, care #in şi ne demiarsu&le!ul, nici s% d%m loc dia#olului, +recum ne *n#aţ% dumne-eiasca 'cri+!ur% cnd ice: KDe #eni du9ul cel +ier%!or, asu+r%-ţi, s% nu a&le loc *n!ru !ine Dia#olul, #r%maşul nos!ru, nu are +u!es% ne sileasc%, ci numai arunc% gnduri rele, +recum arunc% +escarul undiţa cu #iermele. De +rimigndurile, a!unci ne #nea% şi ne s!%+neş!e, iar cnd le igonim cu ruga şi cu c9emarea cins!i!ulnume al Domnului nos!ru Iisus "ris!os, a!unci dia#olul &uge de la noi ruşina!.

'% +unem os!eneal% şi silinţ%, ca s% ne +%im su&le!ul ne*n!ina! şi cura! de orice gnd s+urca!. '%

+%im ner%ni! de s%geţile lor, ca +e o mireas% a lui "ris!os şi aşa ne #om *n#rednici s% ne &acelocaşul Du9ului '&n! şi s% auim: K2ericiţi cei curaţi cu inima, c% aceia #or #edea Dumneeu sau +recum ice a+os!olul: K $!e sun! ade#%ra!e, c!e sun! cins!i!e, c!e dre+!e, ccura!e, c!e l%uda!e, orice &el de &a+!% bun%, orice laud%, aces!ea s% le &acem, aces!ea s% le urm%mDumneeu #a &i cu noi.

Dre+! aceea, &raţilor, s% &ugim de mncare mul!% şi de beţie, din care se nasc !oa!e +%ca!ele. 'mnc%m şi s% bem cu e#la#ie şi cu &rica lui Dumneeu şi s%-I d%m sla#% c% ne-a ib%#i! d*nşel%ciunea şi de !ulburarea lumii.

De es!e cine#a, +rin!re noi, nu c%lug%r ade#%ra!, care *n aces!e ile cn!% cn!ece dr%ceş!i, adilumeş!i, şi se oac% ca co+iii cei mici, lucru ne*ng%dui! nici mirenilor şi cu a!! mai mul! mona9ilcelor aleşi şi &ii ai lui Dumneeu, s% ascul!e ce ara!% 'cri+!ura #ec9e: Dumneeu s-a mnia! +e e#rşi *n!r-o i au muri! dou%eci şi !rei de mii de e#rei, +en!ru c% mncau, se *mb%!au şi ucau. Fi da'-a mnia! +e e#rei, ce #om +%!imi noi, c%lug%rii, care &acem aces!ea=

0şa c% luaţi amin!e &raţilor şi umblaţi ca niş!e &ii ai lui Dumneeu. 'luiţi Domnului cu &ric% şi bucuraţi ?ui cu cu!remur. @u #edeţi c% se cu!remur% de dnsul +%mn!ul şi se cl%!esc munţii= Iar ##% ucaţi, glumiţi şi &aceţi nebunii.

0scul!aţi şi #oi, care ucaţi şi cn!aţi lumeş!e, ce ice 'cri+!ura: K$ei ce cn!% cn!ece mireneş!i li um+le inima de du9 necura!, iar cei ce cn!% bisericeasc% cn!are, cu smerenie, li se um+le inima Du9 '&an!J.o! aşa ice şi a+os!olul: KDe #a a#ea cine#a mngiere, s% cn!e, cu *nţele+ciune,+salmi şi !ro+are, iar nu s% ne *mb%!%m şi s% #%rs%m.

<% m%r!urisesc &raţilor, *nain!ea lui Dumneeu şi a s&inţilor *ngeri, c% mona9ul care &ace aces! lucnu es!e #rednic s% se *m+%r!%şeasc%, nici s% ia ana&or% *n !o! +os!ul, a&ar% de caul c% are du9o#nic

şi el şi-l #a ier!a.



Pen!ru aceea ascul!aţi şi +%iţi cu#in!ele s&inţilor şi mncaţi şi beţi cu m%sur%, ca niş!e &ii ai lDumneeu, şi daţi şi la s%racii care n-au cu ce s% se mngie *n aceas!% s&n!% i. De #om &ace aşaici, ne #om *n#rednici s% aungem iua *n#ierii, iar *n #eacul #ii!or (la *n#ierea morţilor), #ocş!iga 7m+%r%ţia $erurilor *n "ris!os Iisus Domnul nos!ru, a $%ruia es!e sla#a şi +u!erea dim+reuncu a!%l şi cu Du9ul '&n!, acum şi +ururea şi *n #ecii #ecilor. 0min.

Etras din cartea5 $"ntul Teodor tuditul - Cuv"ntări duovniceş

Pr" Alexander +chmemann - Duminica iertării (izgonirii lui Adam din Rai) - C$ând mănecăesc degrab mă auzi@



Ia!%-ne aunşi la ul!imele ile dinain!ea Pos!ului. Dea din !im+ul s%+!%mnii l%sa!ului sec de carncare +recede KDuminica Ier!%rii, dou% ile - Miercurea şi <inerea - au &os! reer#a!e s+reK+os!ire de+lin%: '&n!a ?i!urg9ie nu se #a o&icia, iar *n!reaga rnduial% şi !i+icul slubelor +oarcarac!eris!icile li!urgice ale Pos!ului.

Miercurea, la <ecernie, ne bucur%m de #enirea Pos!ului +rin aces! imn minuna!:Iăsărit-a #rimăvara #ostului şi $loarea #ocăinţei. eci să ne curăţim #e noi $raţilor de toas#urcăciunea şi ătătorului de lumină să-! /icem5 lavă Sie, 9nule !uitorule de oameni.>

;iserica +omeneş!e a+oi, *n 'mb%!a l%sa!ului sec de brn%, +e !oţi b%rbaţii şi &emeile care au &oKluminaţi +rin +os!ire: s&inţii, care sun! modelele +e care !rebuie s% le urm%m, c%l%ui!ori *n di&icKar!% a +os!irii şi a +oc%inţei.

7n ne#oinţa la care sun!em ga!a s% +urcedem nu sun!em singuri: K<eniţi !oţi credincioşii s% l%ud%ce!ele cu#ioşilor +%rinţi: +e 0n!onie c%+e!enia, +e lumina!ul 8&!imieB +e &iecare deosebi şi +e !o*m+reun% şi #ieţile aces!or ca un al! >ai al des&%!%rii cu gndul soco!indu-le...

0#em s+riini!ori şi +ilde: KMulţimile c%lug%rilor, +e #oi *ndre+!%!orilor +%rinţi cu#ioşi, #% cins!imc% +rin #oi, +e c%rarea cca drea+!%, cu ade#%ra! a umbla amcunoscu!

7n cele din urm% #ine ul!ima i, numi!% de obicei Duminica Iertării, dar al c%rei nume li!urg!rebuie de asemenea menţiona!: !/gonirea lui &dam din ai "

0ceas!% denumire !o!aliea%, *n!r-ade#%r, *n!reaga +reg%!ire +en!ru Pos!. &cum ştim, că omul a $ocreat #entru ai, #entru cunoaşterea lui umne/eu şi #entru comuniunea arică cu El. P%caomului l-a li+si! +e om de acea #iaţ% binecu#n!a!%, iar eEis!enţa lui +e +%mn! s-a !rans&orma! *nun eEil.

ristos, M"ntuitorul lumii, descide uşa aiului celui ce-= urmea/ă, iar Hiserica, #rde/văluirea $rumuseţii 0m#ărăţiei lui umne/eu %n viaţa noastră, un #elerina7 către #atr



noastră cerească. &st$el, la %nce#utul 8ostului suntem ca şi &dam5 Ncosu-s-a &dam din #entru m"ncare; #entru aceasta şi şe/"nd %n #rea7ma lui #l"ngea t"nguindu-se şi cu glas umilinţă /icea5 Aai mie, ce am #ătimit eu, ticălosul. @ #oruncă am călcat a tă#"nului meu şi dtot inele m-am li#sit. aiule #rea s$inte, cel ce eşti #entru mine sădit şi #entru Eva %ncuiaroagă #e Cela ce te-a $ăcut #e tine şi #e mine m-a /idit, ca să mă satur de $lorile tale. 8entraceasta şi M"ntuitorul către d"nsul a /is5 Gidirea mea nu voi să #iară, ci voi să se m"ntuiască la cunoştinţa adevărului să vină. Că #e cel ce vine la Mine nu %l voi goni a$arăN.

8ostul este elierarea de su roia noastră $aţă de #ăcat, din temniţa Nacestei lumiJ. Iar +ericoe#ang9elic% a aces!ei ul!ime Duminici (Ma!ei <I, 14-1) s!abi-leş!e condiţiile aces!ei eliber%ri.

Prima este !ostirea - re$u/ul de a acce#ta dorinţele şi %ndemnurile $irii noastre decă/ute ca $iinnormale, e&or!ul de a ne desc%!uşa din s!%+nirea c%rnii asu+ra du9ului. 8entru a $i e$icace, totu#ostul nostru nu treuie să $ie $ariseic, nu treuie să ne N$ălimJ cu aceasta. @u !rebuie Nsă arătăm oamenilor că #ostim, ci Tatălui nostru Care este %n ascunsN.

$ea de-a doua condiie este iertarea Ncă de veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vou

Tatăl vostru Cel cerescN. Hiruinţa #ăcatului, #rinci#alul semn al stă#"nirii sale asu#ra lumii esdis#ersarea, i/olarea, ura. &şadar, #rima %ncercare de a s#arge această $ortăreaţă a #ăcatului esiertarea5 re%ntoarcerea la unitate, la solidaritate, la iuire.

& ierta %nseamnă a #une %ntre mine şi Nvră7maşulJ meu iertarea lui umne/eu 0nsuşi. & iereste de#ăşirea N#unctului mortJ %n relaţiile umane şi ra#ortarea lor la ristos. !ertarea esNcră#ăturaJ 0m#ărăţiei cereşti descisă către această lume #ăcătoasă şi decă/ută.

8ostul 8aştelui %nce#e, de $a#t, de la Aecernia din această uminică. &ceastă slu7ă unică, at

de ad"ncă şi $rumoasă, li#seşte din at"t de multe iserici ale noastre. Totuşi nimic nu destăinumai ine NtonalitateaJ 8ostului mare %n Hiserica @rtodoă; nicăieri nu se mani$estă mai incemarea sa #ro$undă către om.

'luba *nce+e cu o <ecernie solemn%, cu slui!ori *mbr%caţi *n #eşmin!e luminoase. '!i9urile caurmea% Psalmului Noamne strigat-am către TineVJ anunţ% #enirea Paş!elui şi, dincolo de Poa+ro+ierea Paş!elui

CAremea #ostului să o %nce#em luminat, su#un"ndu-ne #e noi nevoinţelor celor duovniceşti.ă ne lămurim su$letul, să ne curăţim tru#ul. ă #ostim #recum de ucate aşa şi de toată

#atima, des$ăt"ndu-ne cu unătăţile uului. 0ntru care #etrec"nd cu dragoste, să ne%nvrednicim toţi a vedea #rea cinstita #atimă a lui ristos, umne/eu şi $intele 8aşti,duovniceşte ucur"ndu-neC"

Crmea%, a+oi, <o9odul cu cn!area: =umină lină a s$intei slave& Preo!ul slui!or *nain!ea% c%Jlocul cel *nal!H din s+a!ele al!arului +en!ru a #es!i Proc9imenul de sear%, care *n!o!deauna anuns&rşi!ul unei ile şi *nce+u!ul al!eia.

8rocimenul cel mare al aces!ei ile #es!eş!e *nce+u!ul Pos!ului: Nă nu %ntorci $aţa Ta de la slug

Ta; c"nd mă necă7esc degra mă au/i B !a aminte s#re su$letul meu,şi-l m"ntuieşte #e elJ.



0scul!% melodia unic% a aces!ui s!i9 - aceas!% s!rigare care din!r-o da!% um+le ;iserica: J când mnecăjesc degra* mă auziH - şi #ei *nţelege aces! momen! de *nce+u! al Pos!ului mare: taini%ntre#ătrundere dintre de/năde7de şi năde7de dintre %ntuneric şi lumină. oa!% +reg%!irea a+ro+ie acum de s&rşi!. tau %n $aţa lui umne/eu, %n $aţa slavei şi a $rumuseţii 0m#ărăţiei aleali/e/ că a#arţin acesteia, că nu am alt cămin, nici o altă ucurie, nici un ţel; reali/e/, asemenea, că sunt eilat din acest cămin %n %ntunericul şi tristeţea #ăcatului, Nc"nd m

necă7escBN. !ar %n cele din urmă %mi dau seama că numai umne/eu mă #oate a7uta %n aceasdurere, că numai El #oate Ngri7i de su$letul meuN. 8ocăinţa este, mai #resus de orice, o cemadis#erată către acel a7utor divin.

>e+e!%m de cinci ori Proc9imenul şi ia!% c% Pos!ul a sosi! <eşmin!ele lumina!e sun! +use deo+ar!luminile sun! s!inse. $nd +reo!ul slui!or ros!eş!e cererile +en!ru ec!enia de sear%, s!rana r%s+uncu ceea ce se consider% a &i Jc6eia #ostuluiJ. 'e ci!eş!e +en!ru +rima oar% rugăciunea de #ost$"ntului E$rem irul , *nsoţi!% de me!anii.

=a s$"rşitul slu7ei credincioşii se a#ro#ie de #reot, cer"nd unii altora iertare. 0n tim# ce

săv"rşesc acest ritual de %m#ăcare - #entru că 8ostul mare %nce#e #rin aceste mişcări ce e#rimdragostea, reuniunea, $răţia - strana intonea/ă c"ntările #ascale.

Aom rătăci #atru/eci de /ile #rin deşertul 8ostului, dar la ca#ăt străluceşte de7a lumina 8aştelulumina 0m#ărăţiei lui umne/euB&

8r. &leander cmemann, N8ostul cel mareN, Editura oris, Hucureşti, 1))(<



PFrintele Alexander +chmemann G 0risteea strFlucitoare H

Pen!ru mulţi, dacY nu +en!ru maori!a!ea creş!inilor or!odocşi, Pos!ul Paş!elui cons!Y din!r-un numlimi!a! de reguli şi +rescri+ţii eE!erioare, +redominan! nega!i#e: abţinerea de la anumi!e mncYrude la dans şi al!e dis!racţii. 0ceas!Y *nţelegere eE+rimY gradul nos!ru de *ns!rYinare &aţY de ade#Yradu9 al ;isericii, care ne es!e a+roa+e im+osibil de *nţeles, şi anume cY Pos!ul *nseamnY şi Jal!ce#ace#a &YrY de care !oa!e aces!e rnduieli *şi +ierd *n mare +ar!e semni&icaţia. 0ces! Jal!ce#aH +oa!ecel mai bine descris ca o Ja!mos&erYH, Jun clima!H *n care &iecare din noi in!rY, ca &iind mai *n!s!are a minţii, a su&le!ului, care !im+ de şa+!e sY+!Ymni +Y!runde *n!reaga noas!rY eEis!enţY.

ă suliniem %ncă o dată că sco#ul 8ostului nu este acela de a ne sili să acce#tăm c"teva oliga$ormale, ci acela de a ne Iuşura> inima, %nc"t aceasta să se #oată descide către realităţiduovniceşti, să cunoască tainica Isete şi $oame> du#ă comuniunea arică cu umne/eu.

0ceas!% Ka!mos&er% de +os!, aceas!% unic% Ks!are a minţii, es!e de!ermina!% *n mare m%sur% slube, de o mul!i!udine de sc9imb%ri ce in!er#in *n #iaţa li!urgic%, *n aceas!% +erioad%. ?unduse+ara!, aces!e sc9imb%ri +o! a+%rea ca &iind Krnduieli de ne*nţeles, reguli &ormale la care s% consim!% &ormalB dar %nţelese ca un %ntreg, ele desco#eră şi comunică duul 8ostului, ne $ac svedem, să simţim şi să e#erimentăm acea tristeţe strălucitoare care re#re/intă adevăratul mesşi dar al 8ostului.

'e +oa!e s+une, &%r% eEagerare, c% '&inţii P%rinţi şi scrii!ori bisericeş!i, care au com+us imnuririodu9ii, care *nce!ul cu *nce!ul au organia! s!ruc!ura general% a slubelor de +os!, care *m+odobi! ?i!urg9ia Darurilor mai *nain!e s&inţi!e cu acea&rumuseţe s+ecial%, au a#u! o *nţelegere unic% a su&le!ului omenesc. $u ade#%ra! ei au cunoscne#oinţele +oc%inţei şi *n &iecare an, de-a lungul Pos!ului mare, ei &ac accesibile aces!e ne#oin!u!uror celor care au urec9i de aui! şi oc9i de #%u!.



Im+resia general% es!e aceea de K!ris!eţe s!r%luci!oare. $9iar şi cel care +osed% cunoş!inţe limi!ades+re slube, in!rnd *n!r-o biseric% *n !im+ul unei slube de +os!, *nţelege a+roa+e imedia!, susigur, ce semni&icaţie are aceas!% eE+resie oarecum con!radic!orie. Pe de o +ar!e, o anumi!% !ris!e!ainic% +%!runde slubele: #eşmin!ele sun! *n!uneca!e, slubele sun! mai lungi dec! de obicei şi mKmono!one, !o!ul es!e &oar!e aşea!. Perico+ele e#ang9elice şi cn!%rile al!ernea% şi !o!uşi +are nu se K*n!m+l% nimic. ?a in!er#ale rndui!e, +reo!ul iese din al!ar şi ci!eş!e *n!o!deauna aceeascur!% rug%ciune, iar *n!reaga obş!e r%s+unde &iec%rei cereri a aces!ei rug%ciuni +rin *nc9in%ciun

0s!&el, +o+osim +en!ru o #reme *ndelunga!% *n aceas!% Kmono!onie - *n aceas!% !ris!eţe !ainic%.Iar a+oi *nce+em s% reali%m c% aceas!% lungime şi Kmono!onie a slubelor sun! necesare dadorim s% desco+erim !ainica şi la *nce+u! ne#%u!a lucrare a slubei *n noi. 7nce!ul cu *nce!u*nce+em s% *nţelegem, sau mai degrab% s% simţim, c% aceas!% !ris!eţe es!e *n!r-ade#%r Kluminoas%ca o !rans&ormare !ainic% ce es!e ga!a s% se +e!reac% *n noi. $a şi cum aungem *n!r-un loc *n cagomo!ele şi agi!aţia #ieţii, a s!r%ii, a !o! ceea ce de obicei ne um+le ilele c9iar no+ţile, nu au acc- un loc *n care !oa!e aces!ea nu au nici o +u!ere.

oa!e aces!ea, care ni se +ar eE!rem de im+or!an!e *nc! ne um+lu min!ea, acea s!are de neliniş!

care a de#eni!, +rac!ic, a doua noas!r% na!ur%, dis+are unde#a şi noi *nce+em s% ne simţim libeuşori şi &ericiţi. @u es!e #orba des+re o &ericire su+er&icial% şi gomo!oas%, ce #ine şi !rece ddou%eci de ori *n!r-o i şi care es!e aşa de &ragil% şi !rec%!oareB es!e o &ericire adnc% care nu #idin!r-o +ricin% unic% şi +ersonal%, ci din aceea c% su&le!ul nos!ru - ci!nd cu#in!ele lui Dos!oie#sWa a!ins Kal!% lume. Fi ceea ce aces!a a a!ins es!e +l%smui! din lumin%, +ace şi bucurie, din!r*ncredinţare ineE+rimabil%.

7nţelegem a+oi de ce slubele au !rebui! s% &ie lungi şi *n a+arenţ% mono!one. >eali%m c% es!e +ursim+lu im+osibil s% !recem din s!area normal% a minţii noas!re, +l%smui!% a+roa+e *n *n!regime d

agi!aţie, &ug% şi grii, *n aceas!% nou% s!are &%r% a ne Kliniş!i mai *n!i, &%r% a re&ace *n noi o m%sur%ec9ilibrului in!erior.Din aceas!% cau% cei ce +erce+ slubele bisericeş!i numai ca +e niş!e Kobligaţii, cei ca*n!o!deauna +un *n!reb%ri des+re minimul necesar (De c!e ori !rebuie s% mergem la ;iseric%= Dc!e ori !rebuie s% ne rug%m=) nicioda!% nu +o! *nţelege ade#%ra!a na!ur% a cul!ului care ne +oar*n!r-o al!% lume - aceea a +reenţei lui Dumneeu - care ne +oar!% *nce! c%!re aceas!a, +en!ru c% &iruman% c%u!% a +ierdu! iscusinţa de a +%şi *n aceas!% lume *n mod na!ural.

0s!&el, o da!% ce !r%im aceas!% eliberare !ainic%, o da!% ce de#enim Kuşori şi liniş!iţi l%un!ricmono!onia şi !ris!eţea aces!or slube dobndesc o nou% semni&icaţie, sun! !rans&igura!e. 5 &rumuse

l%un!ric% le um+le de lumin% +recum raele unui r%s%ri! de soare care +e cnd *nc% mai es!e *n!uner*n #ale *nce+ s% luminee +es!e #r&urile munţilor. 0ceas!% lumin% şi bucurie !ainic% #in din!rlung% +rea sl%#ire, din *n!reaga K!onali!a!e a slubelor Pos!ului.

$eea ce la *nce+u! a+%rea ca mono!onie, acum se de#%luie ca +aceB ceea ce simţeam ca &iind !ris!ees!e !r%i! acum ca +rimele mişc%ri ale su&le!ului s+re desco+erirea adncimii sale +ierdu!e.

Ia!% ceea ce +roclam% *n &iecare dimineaţ% +rimul s!i9 de la K0liluia: Ie noa#te m"necă dumeu cătte Tine, umne/eule, #entru că lumină sunt #oruncile Tale #e #ăm"nt.>



K'!r%lucire !ris!%: !ris!eţea *ns!r%in%rii mele de Dumneeu, a +us!iului de#eni! #iaţa meaB s!r%lucir+reenţei şi ier!%rii lui Dumneeu, bucuria redobndi!ei dorinţe du+% Dumneeu, +acea c%minureg%si!. 0ces!a es!e du9ul slubelor de Pos!B aceas!a es!e +rima im+resie general% *n su&le!ul meu.

8r. &leander cmemann, N8ostul cel mareN, Editura oris, Hucureşti, 1))(<

Părintele Arsenie >oca 5 umina de !e munte

0s!%i aţi ascul!a! o +ar!e din KPredica de +e Mun!e a Mn!ui!orului.- $e minuna! ar &i dac% ne-am +u!ea şi noi s!r%mu!a +es!e #eacuri *n urm% şi s% &im şi noi +rin!ascul!%!orii de a!unci ai Mn!ui!orului.

0şa gndeam oda!%, cnd eram mai mic. Dar dorul de co+il nu m-a +%r%si!, ci s-a *n!%ri!. Poa!e

+en!ru dorul aces!a a is Iisus, *n%lţndu-'e la $er: K !ată Eu cu voi sunt #"nă la s$"rşitul veaculu0şadar şi noi sun!em con!em+oranii lui Iisus. De al!&el numai aşa şi +u!em +rice+e 8#ang9elia 'ca oarecum auind-o de la 8l, #%ndu-? +e 8l !r%ind-o, c%ci !o! !r%irea r%mne cea mai bun!lcuire. $eea ce eş!i #orbeş!e mai !are dec! ceea ce s+ui.

0s!%i, la *nce+u!ul marelui +os! al *n#ierii, Iisus ne *n#aţ% des+re aces!e !rei lucruri: des+re ier!ardes+re +os! şi des+re comorile din $er, sau comorile e!erne.

*" Des!re iertare"



@e rug%m lui Dumneeu s% ne ier!e: +%ca!ele, greşelile, *ngus!imea #ederilor, +reudec%ţile, neş!iinşi un lanţ cam lung, care +rea cum+li! ne s!rnge. Dac% Dumneeu ni-1 iar!%, cade lanţul de +e noiiar%şi sun!em liberi. Dar umne/eu ne de/leagă lanţul nostru care ne cinuieşte, numai dade/legăm, mai %nt"i noi, lanţul %n care ţinem legaţi #e $raţii noştri. acă noi nu iertăm, niumne/eu nu ne iartă.

Mai mul!: ier!area lui Dumneeu e de aşa &el a!rn%!oare de ier!area noas!r%, *nc!, &%r% aceas

rug%ciunea noas!r% ni se *n!oarce *n bles!em. $%ci ice: K 3i ne iartă nouă greşelile noastre, #recuiertăm şi noi greşiţilor noştri . Deci dac% noi nu ier!%m, ne*ndurarea noas!r% *n!oarce cu#in!erug%ciunii +e dos, &%r% s% ne d%m seama, aşa:KDoamne nu ne ier!a nou%, c%ci nici noi nu ier!%greşiţilor noş!ri, -ceea ce e un bles!em.

Deci, *n aceas!% +ri#inţ%, ier!area noas!r% a!rn% mai mul! de noi dec! de Dumneeu.

Dac% iubirea e +orunca ce reum% 'cri+!ura, sigur c% numai ea e c9ema!% s% +un% ca+%!: udec%ţilor%bun%rilor şi a !o! r%boiul cel ucigaş din!re oameni. 8orunca aceasta, nu aşte#ta să %m#linească alţii %nt"i; %m#lineşte-o tu %nt"i, şi du#ă tine se vor lua mulţi. ar treuie să şt

dragul meu, că-i vora de-o iuire $ără margini, o iuire care iartă toate, lăs"nd 7udecata seama lui umne/eu. @ iuire care nu cade, la oric"te #roe s-ar %nt"m#la s-a7ungă.

Primul care a iubi! aşa a &os! IisusB iar din!re oameni numai aceia *n care !r%ieş!e Iisus: +ur!%!orii Dumneeu. Porunca iubirii era şi *n <ec9iul es!amen!B dar aceia *m+lineau mai bucuros leg!alionului. Deci +en!ru c% n-a &os! *m+lini!% de aceea a is Iisus: K 8oruncă nouă vă dau vouă5 să iuiţi unii #e alţii, #recum Eu v-am iuit #e voi B Iar 8l a *m+lini!-o *n!re oameni ca nimeni al!uIisus n-a a#u! de le+%da! +e nimeni - nici +e Iuda, c%ruia i-a is K+rie!en, deşi #enea cu s%ru!ar!r%d%rii. @-a le+%da! nici +e c%l%ii care-i b%!eau +iroanele *n mini şi +icioare şi-i *ndesau s+inii

ca+.eci dacă ţinem să răm"nem creştini, treuie să iuim #e toţi oamenii, ca !isus, că numai aşasigură şi e cu #utinţă Iiertarea din inimă>, care, atunci, vine ca de la sine, uşor şi sim#lu, şi ninu mai cade, ciar dacă ura ar răstigni-o #e toate crucile istoriei. - e alt$el aceasta şi e su#remdragoste şi semnul divinităţii ale. Cu această iuire grăia !isus către oameni.

/" Des!re !ost"Ia!% ce ne *n#aţ% Iisus: mai *n!i *nsuşi a +os!i!. @u i-a !rebui!, dar #a ice cnd#a: KPild% de #iaţ% am da! #ou% eci nouă ne treuie #ost, #entru %n$r"narea #atimilor, #entru suţierea minţ

#entru s#orirea %n noi a uului $"nt, care ne desco#eră căile m"ntuirii. 8ostul ne a7ută %nţelegem rosturile mai mari ale lui umne/eu cu omul. El e un toiag de drum #rin viaţa aceascu tru# #ieritor s#re veacul viitor, %n care treuie să ne de#rindem de-aici.

Dar s% nu ţinem +os!ul *n!r-un *nţeles *ngus!. $%ci sun! unii care cred c% a nu mnca carne, şi ceasemenea, ar &i !ocmai de auns ca s% se c9eme c% ai +os!i!. @u m%nnci carne de +orc, dar carne dom m%nnci: cle#e!ind, muşcnd cu gura, osndind cu #orba şi ucignd cu gndul. Pos!ul nu e, males *n creş!inism, numai un regim al s!omacului. 0#ea şi s&. Pa#el de aceş!ia, *nguş!i cu soco!ealc%rora !rebuia s% le s+un% c%: Knu s!omacul sau mncarea ne #a +une +e noi *nain!ea lui Dumneeu

0 &ace din +os! numai o c9es!iune de s!omac *nsemnea% a *ngus!a ros!ul cu care a +os!i! Iisus



ceea ce ar &i o ocar%. Deci ia!% şi *nţelesul mai larg, c9iar *nţelesul +e care i 1-a da! Dumneeu şi 1-a desco+eri! +rin Isaia !roorocul: Isaia /:I1. trigă din toate #uterile şi nu te o#ri; dă drumul glasului să sune ca o tr"miţă; s#un#o#orului Meu #ăcatele sale...2. %n $iecare /i Mă caută, căci ei vor să ştie căile Mele, ca un norod ce $ă#tuieşte dre#tatea şi de #ravila umne/eului său nu se aate. Ei mă %ntreaă des#re legile dre#tăţii şi li-e drag să a#ro#ie de umne/eu,

. /ic"nd5 e ce să #ostim, dacă Tu nu ve/i : =a ce să ne mai smerim su$letul, dacă Tu nu iaminte : - 8entru că %n /ilele #osturilor voastre vă găsiţi de lucru şi asu#riţi #e su#uşii voştri.4. #re 7udecăţi şi s$adă #ostiţi şi ateţi cu #umnul #e cel smerit; nu #ostiţi cum se cade /ilaceleia, ca glasul vostru să se audă sus.. @are #ostul acesta %mi #lace Mie : e ţi-ai %ncovoia ca un cerc gruma/ul tău şi ţi-ai aşternsac şi cenuşă, nici aşa nu se va cema #ost.>

- 5are de ce ice aşa = - 2iindc% nu e bun ros!ul cu care e &%cu!. 5amenii im+lic% +e Dumneeu #rabele lor, &ac slube ca s% li se ibndeasc% gndul şi s% li se &ac% +e +lac aranamen!e +%mn!eş-care, de mul!e ori sun! nedre+!%ţi asu+ra al!ora. 2ii sigur c% Dumneeu *ţi +oar!% de gri% şi

am%nun!ele #ieţii şi nu #a l%sa dre+!a!ea !a, dac% o ai.

I6. 3tiţi voi #ostul care-Mi #lace Mie : /ice omnul. u#eţi lanţurile $ărădelegii, de/legalegăturile nedre#te, daţi drumul celor asu#riţi şi s$ăr"maţi 7ugul lor.'. %m#arte #"inea ta cu cel $lăm"nd, #rimeşte săracii %n casa ta; #e cel gol %mracă-1 şi nu ascunde de cel de-un neam cu tine.(. &tunci lumina ta va răsări ca /orile şi se va grăi tămăduirea ta şi slava lui umne/eu te v%ncon7ura.). &tunci vei striga şi omnul te va au/i şi %ncă grăind tu, va /ice5 aici suntB 3i vei le#ăda de

tine asu#rirea, arătarea cu degetul şi vora $ără rost.1+. acă vei da $lăm"ndului #"ine din su$letul tău, şi vei sătura su$letul cel amăr"t, lumina ta vstrăluci %n %ntunerec şi e/na din tine va $i ca mie/ul /ilei.11. omnul %ţi va $i mereu #ovăţuitor şi va sătura su$letul tău şi %n #ustie. El va da tărie oaselotale şi vei $i ca o grădină adă#ată, ca un i/vor de a#ă vie, care nu seacă niciodată.12. 8e dăr"măturile tale veci vor $i /idiri din nou, vei #une temelia cea străvece, şi te vei cemtocmitor de s#ărturi şi %nnoitor de drumuri, ca ţara să se #oată locui.>

Ia!% cum #ede Domnul ne#oinţa +os!ului: !o! ca o *m+linire cu lucrul, o !r%ire a iubirii de oamenDar lucru #rednic de lua! amin!e din cu#n!ul aces!a sun! urm%rile unui a!are +os!B urm%ri

re&acerea su&le!ului !%u şi urm%ri +en!ru o ţar% de oameni. De bun% seam% c% un a!are +os!, ţinu! la*n%lţime de #ederi, e un egal al rug%ciunii ne*nce!a!e, care, amndou% reţin +e Dumneeu *n idiresco! a&ar% +e draci.

2" $omori venice

0 !reia *n#%ţ%!ur% +e care ne-o d% Iisus e aceas!a: K0dunaţi-#% #ou% comori *n $er, c%ci acolo nu soar!a comorilor +rimedui!e de +e +%mn!. - Poa!e c% unii iar%şi au nedumeriri des+re eEis!encerului. @u cum#a cerul %s!a e o &icţiune, crea! de ne+u!inţa reol#%rii &ericirii aici, şi acum, +



+%mn! = - Fi de aceea e amna! şi *nc9is *n!r-o *m+%r%ţie me!a&iic% - @u ne !rebuie nici un K$er!o! ce dorim e aici K+e +%mn! #or ice alţii din!re ei.

- 'igur c% daB dar dac% nu eş!i cu Iisus +e mun!e, din crisalida !a de carne, n-ai nici o #edere s+larg, nici o gean% de cer, nici o re#elaţie de Du9. 8 +o#es!ea cu +uiul care n-a #ru! s% ias% dg%oace, +e mo!i# c% nu es!e al!% lume, mare şi cu soare, a&ar% de g%oacea lui. 0şa-s şi unii oameni.

Pen!ru reol#area greu!%ţii aces!eia &olosesc aci şi cuge!area unor gndi!ori ai #remilor noas!re. Iace ice +rimul: K E $irească necesitatea ideală de-a desco#eri %n s$era veşniciei ceia cunoaşte#entru lumea naturală, de#endentă cu desăv"rşire de cea transcendentă. =umea aceasta e #linde contraste, de #aradouri ine#licaile #entru mintea omenească. =umea vă/ută #oate e#licată numai #rin cea veşnică, dumne/eiască, dar eclusiv cu a7utorul unei $iinţe mi7locitoara#arţin"nd amelor lumi. (<I. 'olo#ieZ, 0usgeZ%l!e [erWe !. 3, +. 1/1). Iar cel%lal! icK9manismul voia să %nlăture tot ce era greu, #rolematic şi tragic %n om, #entru a-1 $ace $eric#e #ăm"nt. ar aceasta e numai negarea omului, ca a unei $iinţe a#arţin"nd la două lumi, #ărtaş al lumii necesităţii naturale şi al %m#ărăţiei liertăţii su#ranaturale. %ndată ce umne/eu%nlăturat şi omul divini/at, omul cade %n suomenesc, #entru că omul răm"ne om cu adevăra

numai #"nă ce este $iul, sau Ici#ul şi asemănarea lui umne/eu. (@. ;erdiae&& K0n!ro+odice*n KLes!lic9es $ris!en!um # ++. -/).

Deci !rebuie +os!i! şi de acel des&ru al minţii, care cau!% s% se ascund% de Dumneeu (Lenea 3,c%u!nd s%-I n%ruie $erul, s% des+ar!% lumea de 8l, +en!ru des&rul ei cu +%mn!ul.

Min!ea &%r% 9ar e o &%clie s!ins%. Dar cnd *n su&le! se ara!% orile, ne #om da seama c% #iaţa noas!!r%i!% numai +%mn!eş!e, e o c%l%!orie *n +ierdere şi nu ne +u!em a+%ra comorile. Deci de buseam% c% le #om da de bun% #oie. @umai dndu-le de bun% #oie le sc9imb%m #aloarea s!r%mu!nd

unde n-o mai &ur% nimeni, şi: K9nde va $i comoara noastră, acolo va $i şi inima noastră.Dar cu ade#%ra! comoara, mai de +reţ dec! lumea, e *ns%şi +ersoana lui Iisus, care se &ace nu numcon!em+oranul nos!ru *n #reme, dar se &ace şi su&le! al su&le!ului nos!ruB se &ace şi #iaţa noas!r%, &ace şi min!ea noas!r%. 0!unci, - ice 'cri+!ura şi P%rinţii - Kveţi avea mintea şi simţirea care era%n !isus (2ili+eni ,/).

De aceea icem c% numai #iaţa *ns%şi a lui Iisus eE+lic% 8#ang9elia 'a cel mai bine. $a s*nţelegem şi noi, e lim+ede c% ne !rebuie 0celaşi comen!ar: ?umina de +e mun!e.- Fi o +u!em a#ea

8rislo#. 6.!!!.4



Părintele +o%ian - Predică %oarte %olositoare la intrarea &n Postul mareB Crai cretini nu vrevoltai &m!otriva !ostului" Primele 2 zile e mai greu dar a!oi &nce!i să simi e%ectul

bine%ăcător@

Pos!ul &%r% smerenie, &%r% +aa gurii şi &%r% ier!are e o am%gire

JPos!ul es!e &oar!e bun, dar numai dac% e smeri!, al!&el +oţi s% mori de &oame, !o! degeaba. Dia#olnu m%nnc% deloc, dar e dia#ol, +en!ru c% nu are smerenie. 'merenia es!e mai mare dec! +os!uNTO 'e s+une c% cine#a +ur!a +e um%r un b%ţ de care legase doua desagi. 7n &aţ% a#ea desaga c+%ca!ele al!ora, iar *n s+a!e era desaga cu +%ca!ele lui. Fi el lua +%ca!ele din desaga din &aţ% şi

*m+r%ş!ia +es!e !o!, !oţi erau +%c%!oşi, numai el nu, +en!ru c% desaga lui era *n s+a!e şi nu-şi #ed+%ca!ele lui. 2iecare a#em s%r%cia noas!r%, &raţi creş!ini, s% nu ui!%m aces! lucru. Mndrul se +redi+e el (!oţi au de&ec!e, numai el nu), iar smeri!ul se #ede +e el *nsuşi mai *nnegri! dec! !oţi, +en!ru *şi #ede numai +%ca!ele sale. @oi ş!im ce e smerenia, dar numai !eore!icB +rac!ic, c%dem la acemare eEamen al smereniei. '% *n#%ţ%m s% &im smeriţi cu inima. @u +lec%cioşi şi +lini de cu#indulci, dar +lini de &alsi!a!e şi de orgoliu +e din%un!ru, ci smeriţi cu inima, blni, o smerenau!en!ic% şi a!unci nici cu#n!ul !%u nu o s% &ie as+ru şi !%iosH.



JMulţumesc bunului Dumneeu c% ia!%, du+% doi ani şi mai bine de cnd li+sesc de aici N*n an1 - 1 P%rin!ele 'o&ian a +ic!a! ca!edrala din "oms şi biserica din "ama, 'iria.O, m% +bucura s% #% #%d din nou şi m% bucur cnd #% #%d cu c!% e#la#ie #eniţi aici s% #% rugaţi Dumneeu. 'e bucur% du9ul meu, s%rmanulT

0colo unde am &os! +leca!, am dus dorul aces!or s&in!e slubeT 'irienii sun! oameni +rimi!ori, d

nu ca dumnea#oas!r%. De aceea, cu ade#%ra! #% s+un, mi-a &os! dor de dumnea#oas!r%. 0m s!a! acoa!!a !im+, dar nu am #%u! +e nimeni +lngnd lng% o s&n!% icoan%, aşa cum am #%u! aiciT <mulţumesc şi +en!ru rug%ciunile dumnea#oas!r% +en!ru cei *ns!r%inaţi. 0colo sun! mul!e necauri mul!e +rimedii şi am a#u! mul!% ne#oie de rug%ciunile dumnea#oas!r%. Du9ul '&n! ne ocro!eş!e !oţi şi r%s+unde cu dragos!e la dragos!e.

Fi acum, un cu#n! des+re +os!, &raţi creş!ini. 7n seara aceas!a se las% sec, iar de mine in!r%m au!orul lui Dumneeu *n +erioada +os!ului dinain!ea s&in!ei 7n#ieri. $nd cine#a +leac% la un drulung, se a+ro#iionea% cu !oa!e cele necesare, ca s% &ie asigura! +e !im+ul c%l%!oriei lui şi s% nu ai+iedici sau neaunsuri *n ceea ce are de gnd s% s%#rşeasc%. 0şa şi noi, &acem o lung% c%l%!orie, de

ni se +are c% s!%m +e loc, &iic, *ns% &acem o c%l%!orie *n du9, +e un drum care merge mereu la deaun drum obosi!orT Dealul c%!re care mergem es!e Lolgo!a, acolo ne #om *n!lni cu Domnul IisusIisus care merge cu crucea *n s+a!e, +lin de rne, +lin de snge, mereu bles!ema! şi *nura!, 8l, cadeleag% şi ridic% +%ca!ele lumii. $%!re aces! deal, c%!re aceas!% culme a ne#oinţelor *nce+em noi urc%m, de mine dimineaţ%, +e calea s&n!ului şi marelui Pos!.

$e es!e +os!ul= Pos!ul *nseamn% *n +rimul rnd *n&rnare. <% a!rag a!enţia asu+ra aces!ui lucrdac% m%nnci o mncare &oar!e bun% de +os! şi m%nnci bine, ai *nc%lca! +os!ul. NTO

De asemenea, #% a!rag a!enţia c% cel ce +os!eş!e de buca!e, +os!eş!e adarnic dac% +os!ul lui nu es*nsoţi! şi de +os!ul cel%lal!, su&le!esc: +os!ul de rele. Pos!ul de rele, +os!ul de +%ca!e es!e obliga!orimai ales +os!ul gurii. De +ild%, dac% br&eş!i, c9iar dac% nu m%nnci nimic, !o! *n iad !e duci.

$ine osndeş!e +e al!ul, acela e mai #ino#a! dec! cel care nu +os!eş!e, +en!ru c% in!r% *n dre+!urilui Dumneeu. De aceea P%rinţii ne *ndeamn% mai ales la aces! +os! al gurii, cum s+une +salmis!uKPune, Doamne, +a% gurii meleJ NPsalmul 14, 3O. 5 #orb% oda!% s+us%, nu mai +oţi &i s!%+n +e eAboar% de la !ine şi es!e mereu comen!a!% şi r%s!%lm%ci!% *n !oa!e c9i+urile. De aceea, ţine-ţi-o +loc, mai ales cnd e #orba de un cu#n! r%u. $"ntul !oan Dură de &ur s#une că de asta sunt dinşi u/ele %n $aţa limii, ca doar-doar vom #utea %n$r"na această limă şi oamne, oamne, c

venin şi c"t vicleşug ştie ea să verse de multe oriB $i!iţi *n seara as!a e+is!ola '&n!ului Iaco#, #edeţi ce ne *ndeamn% el s% &acem ca s% ne ţinem *n &ru limba +lin% de r%u!a!e. ?imba cle#e!i!oa+e mulţi a li+si! de +la!a os!enelilor lor - e bine s% nu ui!aţi aceas!a.

o! aşa gndurile, imaginile, aducerile amin!e de +%ca!, !oa!e aces!ea a!ac% +os!ul şi-l s!ric%. 0c% #% *ndemn s% &iţi &oar!e a!enţi şi la +os!ul simţurilor, adic% s% *nc9idem !oa!e uşile +rin care +oain!ra +%ca!ul *n noi, +en!ru c% aces!a es!e ros!ul +os!ului, &raţi creş!ini: s% *nc9idem uşile +rin cain!r% +%ca!ul, s% s!r+im adic% !o! r%ul din noi.



Fi mai es!e *nc% un lucru. 8#ang9elia de as!%i ne-a #orbi! des+re +os! NMa!ei 1,3-3/,da!ornicului nemilos!i#.O. Fi Iisus s+une aşa: KDac% nu #eţi ier!a oamenilor greşalele lor, nici a!#os!ru cel din cer nu #a ier!a #ou% greşalele #oas!reHN Ma!ei 6,14-1B Marcu 11, 6.O.

'im+lu şi +recis, condiţiona!. Pos!ul şi !oa!e ne#oinţele, !oa!% !ruda noas!r% +en!ru mn!uire es+rimi!% cu aceas!% condiţie: s% &im, in!erior, *n +aceB *n +ace cu Dumneeu, cu semenii şi cu n*nşine.

0mi s#unea odată un #ărinte ătr"n din munţii *eamţului5 I8ărinte, nu se #oate $ace rugăciuncu ciudăJ. 0dic% a!unci cnd *n loc s% !e rogi, eş!i mereu *n dialog cu cel ce ţi-a &%cu! un r%u şi cerţi cu el şi *l ur%ş!i *n inima !a, degeaba !e rogi şi degeaba +os!eş!i, nu ai +ar!e de ier!are. rug%ciunea a!%l nos!ru, ne anga%m noi *nşine: KDoamne, iar!%-ne, +recum şi noi ier!%mH. Fi danoi nu ier!%m, nici Dumneeu nu ne iar!% +e noi, Iisus ne s+une &oar!e +recis aces! lucru. rebuie &im *n +ace cu !oţi, dac% #rem ca +os!ul nos!ru s% &ie bine +rimi! de Dumneeu şi s% a#em ier!are.

Pos!ul es!e *n!emeia! de Dumneeu oda!% cu lumea, &raţi creş!ini: +rimii oameni au +rimi! +orun+os!ului. oţi s&inţii din <ec9iul es!amen! şi !oţi s&inţii din @oul es!amen! au *m+lini! aceas

+orunc% a +os!ului. Iisus *nsuşi +os!eş!e şi 8l. Pos!ul es!e cu ade#%ra! un dar ceresc, nu o +o#aPos!ul era +en!ru s&inţi o mare bucurie - şi aşa ar !rebui s% &ie şi +en!ru noi.;olna#ii, dac% +os!esc, se #indec% mai uşor, es!e un &a+! recunoscu! şi de medicin%. ;%!rnii ca+os!esc duc o #iaţ% mai senin%. $o+iii care +os!esc se de#ol!% al!&el, ca+%!a mai mul!% *nţele+ciu- deşi co+iii, b%!rnii şi bolna#ii au delegare din +ar!ea ;isericii, sun! scu!iţi de +os!. Dar şi ei ++os!i, le #a +rinde bine.

8ra la noi un doc!or, #es!i! +e aiciT Pos!ea el *nsuşi şi #indeca +e cei bolna#i +rin +os!: 4 de ide +os!. Fi #indeca boli de &ica!, boli de inim%, mai ales boli de ner#i. <enea lumea la el ca la

minune. Fi el *i +unea +e !oţi la +os!. 4 de ile de +os! şi se #indecau oamenii şi nimeni nu se mducea la medici, la &armaciş!i. Fi +rin as!a şi-a &%cu! o cea!% de duşmani !eribili, mai ales c% el nu lbani, iar celorlalţi nimeni nu le mai desc9idea uşa. 0 &os! in#i!a! la 0cademia 2rance% s% ţin%con&erinţ%, s% #orbeasc% des+re +os! şi *n noa+!ea dinain!ea con&erinţei Ji-au &%cu! de +e!recaniecum s+une romanul. $on&raţii s%i - s% m% ier!e medicii care sun! aici - au a#u! gri% ca geamurileuşa s% &ie erme!ic *nc9ise la 9o!elul unde era el caa!B şi a muri! a doua i +e la 1, *n iua cn!rebuia s%-şi eE+un% +rinci+iile sale de #indecare. 0şa a muri! un om care a #indeca! &oar!e mulume. Leloia, in#idia es!e cea mai cum+li!% o!ra#%, &raţi creş!ini.

0şadar, +os!ul au!% şi la #indecarea noas!r% !ru+easc%. <indec% &oar!e mul!e boli !ru+eş!i. @oi

!emem de +os!, dar de regimul medical nu ne !emem. Cum s#une $"ntul !oan căraruI@amenii se tem mai mult de c"ini, dec"t de umne/eu. Cine #leacă la $urat, nu se teme dumne/eu, dar tremură dacă latră un c"ineN O$"ntul !oan cărarul, cara, trea#tă !.P.

@u aşa, &raţi creş!ini. Pos!ul es!e o regul% de aur +en!ru buna noas!r% ornduire, şi !ru+easc% su&le!easc%. 8 regula regulilor. @oi a#em ne#oie mai ales de #indecarea su&le!ului - de aceea, es!e mare &olos s% +os!im. Fi cei #ec9i au +os!i!. $i!iţi car!ea lui Iona, s% #edeţi c! de as+ru era +os!+%gn. $nd au +os!i! cei din @ini#e, au +os!i! de la *m+%ra! +n% la ul!imul animal - şi animale+os!eau. Fi cnd a #%u! Dumneeu aşa ce#a, s-a milos!i#i! *nda!% de ce!a!e. Fi ei erau +%gni, i



noi, creş!ini de dou% mii de ani, ne re#ol!%m, oc%rm: KIar +os!= Iar n-am #oie s% m%nnc cu!are sacu!are= $e-i cu a!!a +os!= Dac% +os!eş!i, sl%beş!i, ai dureri de ca+, nu +oţi munciH.

@u-i c9iar aşa, &raţi creş!ini '&n!ul eodosie cel mare 3 de ani n-a mnca! dec! +ine din '&n7m+%r!%şanie şi a !r%i! 1 ani $nd mnca şi +uţine ara#a!uri, era s%rb%!oare. Fi a#ea gri% m%n%s!ire şi a#ea *n cur!ea m%n%s!irii !rei s+i!ale, de care !rebuia s% se *ngrieasc%. @oi nu ne +u!e*nc9i+ui c! de uşor şi c! de +l%cu! şi cu c!% bucurie +os!eau aceş!i s&inţi Fi as!%i sun! &oar!e mu

c%lug%ri care +os!esc c!e o s%+!%mn% *n!reag%, alţii +os!esc c!e 4 de ile şi nu !r%iesc dec! c'&n!a 7m+%r!%şanie. Dar nu numai c%lug%rii. 0 #eni! oda!% la mine, *n!r-o oi Mare, un munci!or, se *m+%r!%şeasc%. ?-am *n!reba!: K0i +os!i! ce#aH= Mi-a r%s+uns: KP%rin!e, de luni +n% acum, n-amnca! nimicH. K?ucreiH= KDaH. KCnde lucreiH= K7ncarc #agoane cu +ia!raH. Fi nu mncase nimde luni.

0şa c%, &raţi creş!ini, nu #% re#ol!aţi *m+o!ri#a +os!ului. Maica Domnului a +os!i! şi !oţi a+os!olii!oţi s&inţii din calendar au &os! mari +os!i!ori - şi +en!ru +os! !o!al, al su&le!ului şi al !ru+ului, ei a#u! niş!e bucurii eE!raordinare. F!iţi cum e cu +os!ul= Primele !rei ile e mai greu - e un &el dgre#% a organismului - dar +e urm% a+roa+e uiţi c% +os!eş!i şi *nce+i s% simţi e&ec!ul bine&%c%!o

'imţi cum se re+ar% *n !ine !oa!e m%dularele be!egi!e, +en!ru c% dac% !e *mbuibi +rea mul!, c9iar cu mncare de +os!, simţi cum se r%bun% organismul !%u şi *nce!-*nce!, de+ui armele, !e doare bici, ba coloT

7n rnduiala noas!r%, co+iii, b%!rnii, bolna#ii şi cei ce lucrea% *n medii !oEice nu sun! obligaţi +os!easc%. 8s!e aceas!% liber!a!e: cum #or ei, s% +os!easc% sau s% nu +os!easc%. Dar dac% nu #or +os!easc%, s% s+un% la s+o#edanie, ca s% ia bine-cu#n!are, +en!ru c% binecu#n!area le #a s+o+u!erea. ;iserica nu es!e !iran şi Dumneeu nu #rea s% ne ucid% cu +os!ul, ci s% s!runim *n noi acesa+uc%!uri rele. Fi !o!oda!%, ne re+ar%m şi s%n%!a!ea noas!r%. ;iserica es!e numi!% şi s+i!al +en!

bolile su&le!eş!i. 2iecare boala &iic% are un subs!ra! su&le!esc. 5boselile ner#oase, s+aimeabuurile, mnia, mndria, !oa!e aces!ea ne a!ac% +ro&und *nl%un!rul nos!ru, se #ars% aces!e !oEine &iinţa noas!r% şi ne am%r%sc #iaţa cea dinl%un!ru. De aceea, +os!ul dumnea#oas!r% !rebuie s% &com+le!. Cn +os! de mncare, dar şi +os! de !oa!% aceas!% r%u!a!e omeneasc%.

2iţi &oar!e a!enţi ca nu cum#a +rin +os!ul aces!a &iic s%-l +ierdem +e cel su&le!esc. P%iţi-#%, +os!iţi şi cu inima şi cu aceas!% 9o!%rre de a #% cur%ţi +e din%un!ru. Mai ales gura şi oc9ii şi lims% +os!easc%, al!&el +ierdem !oa!% os!eneala +os!ului. P%iţi-#% de aces!e r%u!%ţi ale gurii şi ale inimcare s+urc% omul cel dinl%un!ru. Cnul nu m%nnc% de dulce, dar *l m%nnc% +e cel%lal!, *l s&şie un lu+. 0l!ul +os!eş!e, dar nu #orbeş!e ani de ile cu #ecinul s%u cu colegul de la ser#iciu. @u aş

7m+%carea e +rima &a+!a bun% +en!ru +os!. 7m+%caţi-#% unii cu alţii. @u aşa: K$um, s% m% +lec eu8l mi-a &%cu!, el mi-a isTH. @u, nu aşa Pleac%-!e !u, smereş!e-!e !u, calc%-ţi !u +e inim%, c% #as+re &olosul !%u. 7m+%carea es!e o condiţie dumneeiasc%, &%r% de care +os!ul r%mne o os!eneaadarnic% şi sun!em +ierduţi, &raţi creş!ini.

Pos!ul *nseamn% mai ales aceas!% abţinere de la orice &a+!% rea, de la orice gnd +%c%!os. 'un!e!em+le ale Du9ului '&n!, &iinţ% omeneasc% es!e biserica, es!e o biseric% eE!raordinar de +reţioas%aces!e r%u!%ţi ne s+urc%, &raţi creş!ini. '+une unde#a '&n!ul Pa#el: KDe #a ba!ocori cine#a ace!em+lu, *l #a s&%rma Dumneeu +e elTJ N1 $orin!eni 3,1.O.



0ces! !em+lu es!e !ru+ul nos!ru. '% ne +%im de aceas!% s&%rmare a noas!r% şi s% +os!im cu umilincu dorinţa de a &i mai buni, mai curaţi, mai ier!%!ori. '% &im noi *nşine ca niş!e lumini - ca s% n+u!em a+ro+ia de marea lumin% a 7n#ierii, s% &im niş!e locaşuri cura!e, *n care s% aib% loc Dumne*n noi.

2oar!e mulţi *ncalc% aces! +os!. 'un! +%rinţi care nu +os!esc şi nu-i las% nici +e co+ii s% +os!eascKe-ai +ros!i!, cum s% +os!eş!i= @u mai +oţi, +ieri eEameneleH @u-i aşa. Dim+o!ri#%, +os!

luminea% min!ea, +os!ul e o mare bucurie +en!ru !ru+ul nos!ru. Dac% ne abţinem s% mnc%m de cori #rea gura, se re*nnoieş!e organismul. $9iar dac% ne es!e &oame, mai r%bd%m +uţin. Pen!ru +os!ul es!e +orunc%, &raţi creş!ini. Fi !rebuie s% +linim aces!e +orunci.

Dac% *ncalci +os!ul, *l *ncalci *n con!ul !%u. Pen!ru c% orice &a+!% bun% sau rea es!e *nscris% undede $el care ţine Kcon!abili!a!eaH #ieţii noas!re, 0cela care ne-a s+us c% *n iua udec%ţii, omul #a !ras la r%s+undere +en!ru orice cu#n! ros!i! *n deşer!, +ros!ii, s+urc%ciuni, murd%rii şi orice cu#deşer!. Fi e cum+li!, &raţi creş!ini Dac% #om da seama +en!ru &iecare cu#n! deşer!, desigur celelal!e &a+!e #or &i sur+rinse unde#a, *n!r-o Kcon!abili!a!eH &oar!e +recis%: orice &a+!%, &ie bun%, &rea. @u #om +u!ea sc%+a, &raţi creş!ini, de aces! eEamen de la s&rşi!ul #ieţii noas!re - şi nu ş!im c

#a #eni aces! eEamen. 7l d%m *n &aţa unei comisii cum+li!e, *n care udec%!orul su+rem es!e 7nsuDumneeu, $el care le ş!ie +e !oa!e. Iar *n 7m+%r%ţia luminii, binele nu +oa!e &i ames!eca! cu r%ul.

Pos!ul *nseamn% *n +rimul rnd cum+%!are con!inu%, &raţi creş!ini, cum+%!are. 8u, de +ild%, a*n#%ţa! de la un cal cum se +oa!e +os!i de b%u!ur%. I-am um+lu! ciu!ura de mai mul!e ori şi-i +lecaca+ul *n ciu!ur%, rugndu-l s% bea şi n-a mai #ru! s% bea cu nici un c9i+. 0dic% ceea ce es!e sa!uraţ+es!e m%sur%, aceas!a es!e +%ca!. '% !e *n#eţi s% m%nnci sim+lu, s% ai doar s!ric!ul necesar +en!#iaţa !a. Plusul de orice &el, e +%ca!B luEul de care !e +oţi li+si, e +%ca!. 0dic% saţiul #os!ru s% nde+%şeasc% m%sura bunei cu#iinţe. 0s!a #rea Iisus s% ne s+un%.

@imeni s% nu &l%mneasc% +en!ru s%!urarea !a. 8u m%nnc şi m% g9i&!uiesc, iar al!ul rabd% &oame. o!deauna s% ne gndim şi la al!ul, +en!ru c% dac% !oţi ne rug%m cu a!%l nos!ru, Na!unciO nsoco!im !oţi &raţi, a#nd &iecare dragos!e şi gri% de &ra!ele lui, gri% de +%rin!e +en!ru &iecare dsemenii lui. Mn!ui!orul "ris!os, *n 8#ang9elie, s!%ruie asu+ra aces!ei grii eEagera!e +en!eEis!enţa noas!r%. Pen!ru eEis!enţa aceas!a +%mn!easc%, noi a#em ne#oie de &oar!e +uţine lucruri. es!e ne#oie de cum+%!are *n #iaţ% - aceas!a era şi *nţele+ciunea celor #ec9i: s% !e scoli +uţin &l%mnde la mas% - ca s% &ie loc +en!ru a mai mnca.

$"ntul E$timie cel mare m"nca %n $iecare /i, dar m"nca $oarte #uţin. El nu #ostea ca $"nt

Macarie, dar avea aceeaşi smerenie ad"ncă. El s#unea aşa5 Iacă #osteşti mult, mai ales $ălagoslovenie, se #oate ascunde %n tine acel $ariseu $ăţarnic, care nu-i #lace lui umne/eu #lata ta o %ngite m"ndria din tineJ.

0dic%, *n !oa!e, s% mergi +e calea de miloc. 0ces! discern%mn! s%-l ai *n-!o!deauna. De +ild%: s% ndai !o!ul la s%raci, dac% +lng de &oame co+iii !%i - dar +e ei s% nu-i *mbuibi, bine*nţeles. 'au +os!e+n% eş!i ga!a s% mori de &oame, dar udeci +e al!ul care nu +os!eş!e. 8s!e &oar!e greşi!. Pos!ul es&oar!e bun, dar numai dac% e smeri!, al!&el +oţi s% mori de &oame, !o! degeaba. Dia#olul nu m%nndeloc, dar e dia#ol, +en!ru c% nu are smerenie. 'merenia es!e mai mare dec! +os!ul.



0şadar, &raţi creş!ini, s% reţinem mai ales aceas!% drea+!% soco!eal%, s% nu greşim nici +rin c%deride-a s!nga, *n +%ca!ele murdare care mnesc #iaţa noas!r%, nici +rin c%derile de-a drea+!a, eEem+lu +rin !ru&ie sau +rin!r-un +os! &%r% soco!eal% drea+!%. 2aceţi aşa, &raţi creş!ini. $ine +os!eş!o! +os!ul, +n% la Paş!i, e !are bun% mncarea de Paş!iT $ine nu +os!eş!e, +arc% nu are nicibucurie la s%rb%!oarea cea mare a 7n#ierii.

Lrii!i-#% de #iaţa dumnea#oas!r% l%un!ric%, +en!ru c% nu ş!im ilele *n care Dumne-eu ne #a c9em

+e &iecare şi *n ceea ce ne #a g%si, *n aceea #om &i udecaţi. ?ucraţi la mn!uirea dumnea#oas!r%, dragos!e de Dumneeu şi cu scrb% +en!ru +%ca!e, c%ci Kdia#olul ca un leu se mişc% +rin #%duc%u!nd +e cine s% *ng9i!%J N1 Pe!ru /,.O. Poruncile lui "ris!os nu sun! im+osibile +en!ru noi, #reme ce le-au *m+lini! s&inţii - aceş!i !i!ani ai #ieţii du9o#niceş!i, smeriţi cu du9ul, dar a!! de *na+rin smerenia #ieţii lor. Fi !rebuie s% +linim şi noi aces!e +orunci, al!&el ne *nr%im şi de#enim niş!e &iare, dac% nu ne s!r%duim s% mergem +e calea s&inţilor P%rinţi, cu du9 de bun%!a!e, de dragosde +ace, du9ul +%cii creş!ine, &%r% de care +%mn!ul aces!a de#ine un ade#%ra! iad. '% +os!im aşad+os! bine +l%cu! Domnului, +os! de mncare, +os! de b%u!ur%, +os! de orice r%u!a!e. 0şa s% ne aubunul Dumneeu 0min.

?ega! de aces! +os!, nu ui!aţi, &raţi creş!ini, +orunca ier!%rii #r%maşilor. 'un! mulţi care +os!esc #in s% +l%!easc% niş!e +omelnice aici, la noi, s% ne rug%m noi Ks%-l !r%sneasc% Dumneeu +e cu!are@oi nu +u!em &ace as!a. Porunca es!e s%-i ier!%m +e duşmanii noş!ri şi s% ne rug%m +en!ru ei. '&inau *m+lini! la adnc aceas!% +orunc%, se rugau c9iar şi +en!ru cei care-i ung9iau. Dac% ne l%ud%m sun!em creş!ini, !rebuie s% *m+linim nea+%ra! aceas!% +orunc%, s% ş!im s% ne asum%m aces*n&rngeri +ersonale, aces! sacri&iciu l%un!ric, aces!e #ir!uţi care ni s-au !ransmis de la s&inţii P%rin'&inţii aceş!ia, du+% ce s-au birui! +e ei *nşişi, au r%mas ca niş!e eEem+le demne de urma! +en!ru n

cei de ai.$nd ierţi un duşman, el es!e cel umili!, +en!ru c% a &os! r%u cu !ine, nu !u. u eş!i cel cş!iga!, +en!c% ai cş!iga! cu ade#%ra! +e dinl%un!ru, *n su&le!ul !%u. Dac% nu-l ierţi, eş!i mereu *n dialog cu c9iar şi la rug%ciune, !e cerţi cu el, *n loc s% !e gndeş!i la Dumneeu, !e c9inuieş!e aces! diall%un!ric. Dac% *l ierţi, cş!igi un 9ar din +ar!ea lui Dumneeu şi sca+i şi de aces! bucium groa#.

@umai cli+a de &aţ% es!e a noas!r%, &raţi creş!iniB #ii!orul es!e necunoscu!, iar !recu!ul es!e consum@umai cli+a de &aţ% e a noas!r%. Doamne &ereş!e, nu ş!im cnd ne aş!ea+!% s&rşi!ul. Ieşim a&ar%c%dem de un a!ac de inim%. oţi murim, &raţi creş!ini. '% ne *m+%c%m de aici cu Dumneeu, c% 8l

#a udeca. Doamne &ereş!e, s% nu aungem s% auim: K@u #% cunosc +e #oiH N Ma!ei /,10min!iţi-#% de acel Dismas, !l9arul de +e cruce, care s-a umili! şi s-a mn!ui!. 0s!a ne !rebuie nou%, aceas!% umilinţ% sincer%, aces! regre! c% sun!em aşa de !ic%loşi şi s% &acem !o! ce +u!em ca ne sc9imb%m cu ade#%ra!. '% ne smerim şi !ru+ul aces!a, +unndu-l la can%, la rug%ciune, m%!%nii, la +os!. Pen!ru c% greşim şi cu !ru+ul, nu numai cu su&le!ul.

>os!ul omului +e +%mn! es!e s% &ac% c! mai mul!% bucurie celuilal!. 5rice bucurie &%cu!% al!uia *n!oarce asu+ra !a. Dumneeu nu r%mne da!or nicioda!%. ?a &el, orice r%u &%cu! al!uia se *n!oarasu+ra !a. 2iecare e liber s%-şi !r%iasc% #iaţa cum doreş!e, dar Dumneeu r%s+l%!eş!e &iec%ruia du+

&a+!%. >%ul duce la r%u şi binele la bine. @u e &a+!% &%r% r%s+la!%, c9iar dac% ni se s+une c% nimeni



ş!ie nimic de &a+!ele noas!re. 7n iua cea mare a udec%ţii - şi nu e de+ar!e aceas!% i, e iua cnd !murim şi cnd !oţi ne #om *n!lni cu aces!e reali!%ţi - #om da seama de !oa!e &a+!ele noas!re, +n% de gndul deşer!. 8 cum+li!, &raţi creş!ini

'un! unii care *nce+ de mine un +os! &oar!e ne#oi!or, una, doua, !rei ile nu m%nnc% nimic. Da#eţi gri% ca aces! +os! s% &ie *nsoţi! de rug%ciune, de cum+%!are şi de abţinere de la !oa!e &ormer%ului. Dac% +os!eş!i, dar !e mnii, eş!i ner#os, nu ai cş!iga! nimic din +os!ul !%u. e-a a!ins cine

*n me!rou şi eş!i ga!a s%-l +lesneş!i +e loc. 'au se *n!m+l% *n !ram#aie s% !e calce cine#a +e +iciodin greşeal% - dar sun!em !oţi &oar!e sus+icioşi, &oar!e ner#oşi, &oar!e greu de con#ins s% ier!%m.

Ier!area aceas!a, dac% nu se *n!m+l% *nda!% du+% cear!%, e &oar!e greu de *m+lini! mai !riu. su+%rare #ec9e e ca o boal% cronic%. $u c! !rece mai mul! !im+, cu a!! se adnceş!e mai mul! uraduşm%nia. $nd sun!eţi *m+ricinaţi cu cine#a, e bine s% #% *m+%caţi *nda!%, &raţi creş!ini. K'% a+un% soarele *n mnia #oas!r%H N 8&eseni 4,6.O, cum s+une '&n!a 'cri+!ur%. Ier!area aceas!a s% &nu ca +e 9r!ie, ci sincer%, din inim%, al!&el nu au!% la nimic. Iar dac% sun! oameni s!r%ini Dumneeu, luaţi-i cu binişorul şi cu limbaul +e care-l &olosiţi ilnic, *n +roblemele de ser#iciu, n*n limbaul bisericesc. '+uneţi-i Kscu%-m%, drag%H, c% +oa!e de ier!are nu ş!ie, *nţelege mai gre

$ere-i scue, *n loc de ier!are, #orbeş!e-i +e limba lui.

'e s+une c% cine#a +ur!a +e um%r un b%ţ de care legase dou% desagi. 7n &aţ% a#ea desaga cu +%ca!eal!ora, iar *n s+a!e era desaga cu +%ca!ele lui. Fi el lua +%ca!ele din desaga din &aţ% şi le *m+r%ş!+es!e !o!, !oţi erau +%c%!oşi, numai el nu, +en!ru c% desaga lui era *n s+a!e şi nu-şi #edea +%ca!ele lu2iecare a#em s%r%cia noas!r%, &raţi creş!ini, s% nu ui!%m aces! lucru. Mndrul se +redica +e el (!oţi de&ec!e, numai el nu), iar smeri!ul se #ede +e el *nsuşi mai *nnegri! dec! !oţi, +en!ru c% *şi #ednumai +%ca!ele sale. @oi ş!im ce e smerenia, dar numai !eore!icB +rac!ic, c%dem la aces! maeEamen al smereniei. ă %nvăţăm să $im smeriţi cu inima. *u #lecăcioşi şi #lini de cuvinte dul

dar #lini de $alsitate şi de orgoliu #e dinăuntru, ci smeriţi cu inima, l"n/i, o smerenie autenticşi atunci nici cuv"ntul tău nu o să $ie as#ru şi tăios. C"nd s#ui ceva, ciar un cuv"nt de $olos, cton #oruncitor, cu autoritate OagresivăP, nu #oţi $i ascultat. =ucrul care este al lui umne/eu,cu l"ndeţe, cu smerenie, cu rugăminte.

J8Eem+lele a!ragH - s+uneau cei #ec9i, romanii. 'un! *n#%ţ%!uri &oar!e +u!ernice, &%r% cu#in!e. @ode obicei, scoa!em aşa, din &iecare buunar, c!e un s&a! -bine*nţeles +en!ru cel%lal!. Dar nu ui!aţi dia#olul e cel mai mare !eolog. Ke ş!iu cine eş!i: eş!i 2iul lui DumneeuHN ?uca 4,34.O - dar !dia#ol r%mne. 7n 8#ang9elie, Mn!ui!orul ne s+une lim+ede: K@u cel ce ş!ie, ci cel care &ace, mase #a c9em% *n 7m+%r%ţia lui DumneeuJNMa!ei /,1.O .

o! Pa!ericul es!e baa! +e &a+!e, &raţi creş!ini. $el de la cin%, care n-a#ea 9ain% cura!%, a &os! sca&ar% şi +ede+si!. '% &im &oar!e a!enţi la #iaţa noas!r%

@ou% ni se +are de mul!e ori c% sun!em aşa, de ca+ul nos!ru, +e +%mn!, dar nu-i deloc aşa. 0ceeEamen din urm% #a &i ca!egoric şi de&ini!i# şi &%r% ocolişuri, nu ca la eEamenele aces!ea +%mn!eş0colo se #a #edea omul &oar!e eEac!, ceea ce es!e el. Fi dac% +en!ru &iecare gnd deşer! #om seam% *nain!ea lui Dumneeu, d-a+oi +en!ru !oa!e &a+!ele şi !ic%loşiile +e care le &acem de-a lung#ieţii noas!re '&n!ul Pa#el s+une unde#a un cu#n! &oar!e *ngrior%!or: K@u #% *nşelaţi, &raţilor,

7m+%r%ţia lui Dumneeu nimic necura! nu in!r%H. '% lucr%m mereu la aceas!% 9ain% a su&le!ul



nos!ru, ca s-o cur%ţim +e c! se +oa!e. @u #% *ngriiţi c9iar aşa de mul! de iua de mine. '% nu ui!%+e boga!ul din 8#ang9elie care şi-a +ierdu! su&le!ul, *n sc9imbul bog%ţiilor lui.

5rice om cu ade#%ra! mare se carac!eriea% *n +rimul rnd +rin umilinţ% &aţ% de Dumneeu şi +rsmerenie &aţ% de semeni. @u ui!aţi c% #ameşul, +rimind ba!ocur%, s-a debr%ca! de !oa!e +%ca!esale. 'un! unii care, du+% &oar!e mul!e os!eneli, cad *n!r-o mndrie cum+li!%. Dac% 9arul lDumneeu *i au!% s% se !reeasc% din c%derea lor, sun! sal#aţi. 'au dac% g%sesc un du9o#nic care s

i au!e s% sca+e de aceas!% is+i!%, sun! sal#aţi. 5 s% #edeţi la 'uce#iţa +ic!a!% K'caraH, du+% 'ca'&n!ului Ioan 'c%rarul - şi mulţi cad din #r&ul sc%rii din +ricina aces!ei mndrii. 5 s% #edeţi acolaceas!% imagine. Fi o s% mai #edeţi *n +ar!ea drea+!% o mulţime de *ngeri care #in *n bor şi o+resc s% asis!e la aceas!% lu+!% crncen%, din!re noi şi dia#oli - sun! dia#oli cu niş!e ţe+uşi, cacau!% s% ne *ndemne mereu la +a!imi.

7n !im+ul aces!a, c! s!aţi aici şi #% aş!e+!aţi rndul la mirui!, sau s!aţi la al!e coi, nu +ierdeţi !im+&raţi creş!ini. Lndiţi-#% la ceea ce aţi aui! aici şi mai ales rugaţi-#% *n !aina inimii dumnea#oas!r+en!ru c% numai as!&el !im+ul !rece re+ede şi cu &olos. '% ne *n#%ţ%m s% ne rug%m mai mul!, +en!c% rugndu-ne, in!r%m *n dialog cu $ine#a care ne +oa!e au!a cu ade#%ra!. '+uneţi rug%ciunile

care le ş!iţi +e de ros! şi mai ales s+uneţi aceas!% rug%ciune scur!% şi &oar!e cu+rin%!oare:KDoamne Iisuse "ris!oase, 2iul lui Dumneeu, miluieş!e-m% +e mine +%c%!osulH (sau K+%c%!oas%H)

Iar acas%, +uneţi mna +e @oul es!amen! şi *nce+eţi a ci!i din 8#ang9elie, ca s% cunoaş!eţi bin#iaţa lui Iisus şi *n#%ţ%!urile ?ui. Fi nu numai aşa, doar s% le cunoaş!eţi, ci s% #% *nsuşiţi ca +e niş+rinci+ii aces!e s&a!uri şi +orunci ale ?ui, adic% s% le !r%iţi. $i!iţi, &raţi creş!ini, +en!ru c% omul ane#oie şi de niş!e !emeiuri in!elec!uale, ca s% ş!ie +en!ru ce crede aşa, +en!ru ce !r%ieş!e aşa, +en!ce se *n&rnea% de la anumi!e lucruri.

$um #% s+uneam, eEis!a o rnduial% a aces!ui +os!. Pos!ul e recomanda! +en!ru !oa!% lumea, dar obicei sun! scu!iţi b%!rnii, bolna#ii şi co+iii. 7ns% care #or s% +os!easc% din!re ei, nu greşesc, e &oarbine. 0u aceas!% delegare, dar dac% +os!esc, nu greşesc. 'un! şi unii care lucrea% *n medii !oEice&olosesc unele alimen!e, de +ild% la+!ele, ca +e un medicamen!. Mai bine s% ai blagoslo#endu9o#nicului şi s% m%nnci la+!e, dec! s% !e *mboln%#eş!i şi s% cr!eş!iB +oţi lua aces! alimen! ca +un medicamen! care !e a+%r% de un acciden! +ulmonar sau de o al!% boal%.

2aceţi aşa, &raţi creş!ini, şi Dumneeu le #a rndui +e !oa!e celelal!e s+re &olosul nos!ru, ade#%ra!H.

%n5 8ărintele o$ian, Editura Hi/antină, 2++', Hucureş



Părintele 3" +teinhardtB 0re!tele iertării (din Curnalul %ericirii@)

JLreşiţilor noş!ri le ier!%m greu. 'au dac% ier!%m, nu ui!%m. (Fi ier!area &%r% ui!are e ca şi cum n-&i, b%!%!ur% &%r% cine, gur% &%r% dinţi). @e ier!%m şi mai greu +e noi *nşine.



(Fi aceas!% ţinere de min!e o!r%#eş!e. '+re a dobndi +acea l%un!ric% !rebuie s% aungem, +rin c%indincolo de c%inţ%: la a ne ier!a.)

$el mai greu ne #ine a ier!a +e cei c%rora le-am greşi!. ($ine aunge s% +oa!% ier!a +e cel &aţ% de caa greşi!, cu ade#%ra! ibu!eş!e un lucru greu, cu ade#%ra! ba!e un record.)

@eier!area de sine are un carac!er mai gra# dec! s-ar ice: *nseamn% ne*ncredere *n bun%!a!ea

Dumneeu, do#ada *nc%+%ţna!ei şi con!abilei noas!re r%u!%ţi. 8 şi caul lui Iuda, care n-a creu! n*n +u!erea lui "ris!os (c%-l +oa!e ier!a) şi nici *n bun%!a!ea lui "ris!os (c% #rea s%-l ier!e).

$nd &ranceii s+un Dieu a cr\\ l ]9omme ^ son image _ui le lui a bien rendi! NDumneeu l-a cre+e om du+% c9i+ul '%u, iar omul i ?-a res!i!ui!O, !r%s%!ura aceas!a a &%+!urii au a#u!-o desigur #edere, s+eci&ic% lui Iuda. $elui care ne-a crea! du+% c9i+ul şi asem%narea 'a *i +l%!im cu aceeamoned%, *nc9i+uindu-ni-? du+% c9i+ul şi asem%narea noas!r%: a!! de r%i şi neier!%!ori *nc! nu #ine a crede c% Dumneeu +oa!e ier!a cu des%#rşire orice. @u @u +u!em gndi o +u!ere, oric! da!o!+u!ernic% *n domeniul &iic (minunile ma!eriale cele mai &an!as!ice le admi!em), *n s!are s% &alucrul aces!a de neconce+u!: s% ier!e.

Pe de al!% +ar!e, *n!ocmai ca domnul Perric9on (+oar!% +ic% celui care l-a scos din +r%+as!ie, *l ado+e cel +e care, cic%, l-a scos el din +r%+as!ie), *i iubim &oar!e +uţin +e cei care ne-au sc%+a! din!rscrb%, o beleaB *i iubim *ns%, cu drag, +e cei c%rora am a#u! +rileul s% le #enim *n au!or, s% do#edim +u!erea şi m%rinimia noas!r%.H



Drumul omului &ns!re Raiul !ierdut" Rostul !uterea măsurile i dumanii Postului"Părintele Ioanichie >ălan - Predici %olositoare la &nce!utul Postului mareB C$ântareaDomnului nu se cântă &n !ământ străin i bucuria Duhului +%ânt nu se simte &ntr-o inimă !lin

de răutate i ură@

$um sun!em is+i!iţi (mai ales *n ilele noas!re) s% renunţ%m la +os! sauT s% ra!%m &olosul +os!ul

JDia#olul ne şo+!eş!e ca lui 0dam: K5mule, +os!ul nu es!e o +orunc%, !e +oţi mn!ui şi &%r% el, c%nu s+urc% ce in!r% *n omH. ?umea ne am%geş!e şi ea: K@u mai +os!i c% !e rd oamenii. $ine m+os!eş!e ai 2ii om serios, nu !e lua du+% babeH. ;a şi !ru+ul auind de +os!, se mnie asu+noas!r%, icnd: K$! o s% m% mai c9inuieş!i= <ei c% sun! bolna#, m% doare s!omacul, &aţa mi *ng%lbeneş!e, sun! !n%r acum, am #reme s% +os!escH. Fi #ai, c! de mulţi creş!ini sun! biruiţi d

aceş!i !rei duşmani de moar!eH

Părintele Ioanichie >ălanB Predică la Duminica lăsatului sec de brânză (des!re !ost ivaloarea lui)

JDar !u, cnd +os!eş!i, unge-ţi ca+ul !%u şi &aţa !a o s+al%, ca s% nu !e ar%ţi oamenilor c% +os!eş!i, a!%lui !%uTH (Ma!ei 6, 1-1).

NTO



'+un '&inţii P%rinţi c% 0dam, du+% ce a &os! igoni! din >ai, a +lns 4 de ile la +oar!a 8denulub%!ndu-şi +ie+!ul cu mul!% ale +en!ru a i se ier!a +%ca!ul şi a &i +rimi! iar%şi *n%un!ru. Deci şi nas!%i, ne asem%n%m s!r%moşului nos!ru. De-+%r!aţi &iind de 7m+%r%ţia $erurilor +en!ru mulţim+%ca!elor noas!re, !rebuie s% +lngem la uşa milos!i#irii lui Dumneeu, +rin +os! şi rug%ciune, !imde 4 de ile, +en!ru ca s% ni se ier!e +%ca!ele &%cu!e +es!e an şi *n !oa!% #iaţa noas!r%.

Ia!% deci, #ameşul ne-a *n#%ţa! cum s% ne rug%m, &iul cel des&rna! ne-a *n#%ţa! cum s% ne *n!oarce

la +oc%inţ%, iar 0dam, s!r%moşul cel igoni! +en!ru mncare, ne ara!% cum s% +lngem şi r%scum+%r%m +rin +os! +%ca!ul lui.

Deci ce es!e Pos!ul mare= 8s!e o scar% cu 4 de !re+!e care urc% +rin *n&rnare +e om de la +%mn!cer. ?a ca+%!ul cel de os s!% s%racul 0dam, iar la cel de sus, Iisus "ris!os r%s!igni! şi *n#ia!. +lnge s!r%moşul *m+reun% cu noi, +%c%!oşii, iar sus aş!ea+!% Preamilos!i#ul Dumneeu. os robsus '!%+nul. os se !nguieş!e neascul!area, sus s!r%luceş!e $rucea ascul!%rii. os sus+in% #ameşb%!ndu-şi +ie+!ul, iar la cel%lal! ca+%! al sc%rii +os!ului, Iisus "ris!os, $el ce '-a smeri! +en!ru naude rug%ciunea lui. os s!rig% &iul cel des&rna!: a!%, greşi!-am la cer şi *nain!ea a, iar sus, a!%l braţele desc9ise aş!ea+!% cu #eselie +e cel ce se +oc%ieş!e, icnd: KMor! ai &os! şi ai *n#ia!H

$! de minuna!% es!e rnduiala ;isericii Pos!ul mare *nce+e cu igonirea lui 0dam şi se !ermin% >%s!ignirea Domnului, *nce+e cu moar!ea şi se !ermin% cu *n#ierea, *nce+e cu lacrimi şi se !ermicu bucurie, *nce+e cu +edea+s% şi se !ermin% cu *m+%carea omului cu Dumneeu +rin '&in!ele ain

Du+% $u#iosul Doro!ei ($u#. G< - Des+re Pos!ul mare), Pos!ul mare es!e o eciuial% a anului care !rebuie s% o dea omul lui Dumneeu. $%ci cele şa+!e s%+!%mni de +os!, &%r% smbe!e duminici, &ac 36 de ile, deci !ocmai a ecea +ar!e din an. Fi +recum &iecare om es!e da!or s% deciuial% din !oa!e c!e are, !o! aşa &iecare creş!in es!e da!or s% dea eciuial% lui Dumneeu, din !oa

ilele #ieţii lui, +rin +os! şi rug%ciune.Iar dac% #reţi o de&iniţie a +os!ului, '&inţii P%rinţi ic aşa: Pos!ul es!e o *n&rnare +rea cu+rin%!oaa omului cu !oa!e simţurile lui, de la gnduri rele, +ri#iri +%!imaşe, #orbe +%c%!oase, de la mncar#eselie, +o&!e !ru+eş!i e!c.

De aici *nţelegem c% +os!ul es!e de mai mul!e &eluri, du+% simţurile omului. $el mai *nal! +os! şi cmai greu de dobndi! es!e *n&rnarea (+aa) minţii de la !o! &elul de gnduri rele. o! a!! de greu dobndi! es!e şi *n&rnarea limbii de la cle#e!iri, #orbe rele, glume, rsuri, osndiri e!c. $ine +oa!e +%i min!ea şi domoli limba sa es!e b%rba! des%#rşi! şi *n s!are s%-şi s!%+neasc% !o! !ru+

(Iaco# 3, ). @u mic es!e +os!ul cu +ri#irea, c%ci cele mai mul!e +%ca!e se nasc *n om +rin oc9Cl!imul şi cel mai uşor de domoli! es!e s!omacul - *n&rnarea de la !o! &elul de buca!e bune, gus!oaşi mul!e, de la #in, carne e!c.

Deci, +en!ru ca +os!ul nos!ru s% &ie des%#rşi!, !rebuie s% +os!im *n acelaşi !im+ şi cu min!ea şi climba şi cu oc9ii şi cu s!omacul şi cu !o! !ru+ul. '% +os!im cu !ru+ul, s% +os!im şi cu su&le!ul. '+os!im de mncare de dulce, s% +os!im şi de mul!% #orbire, de cle#e!iri, +ri#iri +%!imaşe, gndu+%!imaşe, +%ca!e !ru+eş!i e!c. Cn +os! &%r% al!ul nu aduce omului mare &olos, ci r%mne a+roa+e &%#aloare.



$! des+re #aloarea +os!ului, aceas!a es!e nes+us de mare. Pu!erea +os!ului *nsuşi Domnul nos!Iisus "ris!os o laud% (Ma!ei 1, 1), +en!ru c% *nsuşi 8l a +os!i! 4 de ile. 5 laud% de asemeni !o'&inţii P%rinţi, +en!ru c% !oa!% #iaţa lor au +ur!a! os!eneala +os!ului.

$"ntul E$rem irul Cuv"nt des#re 8ost - tom !!!< s#une aşa5 I8ostul este #acea caselor, liniştcetăţilor şi a t"rgurilor. 8ostul este sănătatea tru#ului şi a su$letului. 8ostul vindecă oluminea/ă mintea, %nalţă la ceruri rugăciunileVJ.

5rice &a+!% bun% &%cu!% cu +os! es!e +rimi!% de Dumneeu.

⇒ #ostul dă aripi rugăciunii, uşurează trupul şi îl 'ereşte de multe *oli, limpezeşte gânduriînalţă mintea, vindecă su'letul&

⇒ #ostul este scară de desăvârşire, pentru că el înlesneşte pe celelalte 'apte *une&⇒ #ostul alungă râsul, îngrădeşte tru'ia lim*ii, smereşte privirea oc6ilor, adună gânduri

omoară po'tele trupului, ne aduce aminte de moarte&⇒ #ostul arde pe diavoli, îm*lânzeşte pe vrăjmaşi, împacă pe oameni& 2l întăreşte nădejd

mântuirii, înmulţeşte credinţa, sporeşte dragostea, în'-rumuseţează /iserica, împodo*eşcasele creştinilor, în'loreşte curăţia&

?i+sa +os!ului, dim+o!ri#%, aduce mari +agube şi su&le!ului şi !ru+ului. ?%comia +n!ecelui aduboli !ru+ului, su&erinţe ne#indeca!e, scur!area ilelor, ne*n&rnarea simţurilor, del%nţuire a !u!ur+a!imilor !ru+eş!i, *n!unecarea minţii. @e*n&rnarea de la mncare şi #in es!e maic% a rsului, cas%+o&!elor, i#or al +l%cerilor, +ricin% a mul!or cer!uri. ?%comia alung% &rica lui Dumneeu de la onaş!e grcenia, igoneş!e milos!enia, &ace +e om s% ui!e de moar!e şi de #iaţa #eşnic%. ?%comruşinea% rug%ciunea, c%ci s+un '&inţii P%rinţi: K0burul mnc%rii nu las% rug%-ciunea s% se suie msus dec! ca+e!ele noas!reH.

7n casa unde +e!rece +os!ul, soţii sun! mereu *n +ace, co+iii s%n%!oşi, !oa!e merg cu s+or şi burnduial%. 0desea merg la biseric%, se s+o#edesc regula!, &ac milos!enii, sun! *n!o!deauna mulţumcu +uţinul lor, +en!ru c% +es!e casa lor es!e mna lui Dumneeu. Iar de unde li+seş!e +os!ul, +%rinşi co+iii sun! boln%#icioşi, s%racii sun! scoşi a&ar%, rug%ciunea es!e cu !o!ul ui!a!%, ;iserica s+o#edania la &el. 0colo domnesc !oa!e +a!imile, s!%+neş!e beţia, neornduiala, +en!ru c% acea caes!e li+si!% de belşugul binecu#n!%rii lui Dumneeu. $elui lacom şi beţi#, nicioda!% nu-i mai aunbanii, buca!ele, #inul, 9ainele, +en!ru c% !o! ce cş!ig% c9el!uieş!e numai +en!ru +n!ece. ?ui!rebuie din ce *n ce mai mul!e +l%ceri, glume, cer!uri, cle#e!iri şi +%ca!e, +en!ru c% *n!ru el s-a s!ric

gardul *n&rn%rii care-i +%ea #ia su&le!ului. 0s!&el de#ine o #ie ne+%i!%, +e care !oţi o +rad%:lumea, şi !ru+ul, şi dia#olul.

Cnii ic c% +os!ul es!e o +orunc% nou%, +us% mai ales de +reoţi, deoarece nu &ace +ar!e din cele e+orunci. Deci s+un ei c% nu ce in!r% *nl%un!ru s+urc% +e om, ci ceea ce iese din om. Dar '&n!<asile cel mare ne #ine *n au!or şi ice: K;%!rn% es!e +orunca +os!ului şi #ec9e, de o #rs!% omul. Pen!ru c% *nain!e de orice al!% +orunc%, Dumneeu i-a +orunci! lui 0dam *n >ai: Din !o+omii din >ai +oţi s% m%nnci, iar din +omul cunoş!inţei binelui şi r%ului s% nu m%nnci (2acere16-1)H. $! !im+ 0dam a +%i! +orunca +os!ului, a moş!eni! >aiul, iar cnd +os!ul a li+si! din >a



omul a c%u!, >aiul s-a +ierdu!, #eselia *n lacrimi s-a +re&%cu!, min!ea s-a *ngroşa!, !ru+ul a murna!ura asu+ra omului s-a r%scula!.

<edeţi urm%rile groa#e ale l%comiei= 'a!ana a şo+!i!, oc9iul a +ri#i!, 8#a a *n!ins mna, 0dammnca!, +os!ul s-a c%lca!, omul a muri!. Deci, +en!ru a dobndi iar%şi >aiul +ierdu!, s% *m+lini+orunca +e care a c%lca!-o 0dam, s% +os!im.

7n ce +ri#eş!e m%sura şi #remea +os!ului, s% ş!im c% +os!ul nu are aceeaşi m%sur% şi #reme +en!!oţi. M%sura şi as+rimea +os!ului se m%soar% cu +u!erea &iec%rui om. 'un! !rei m%suri de mncarmncarea cu *n&rnare, adic% &%r% a !e s%!uraB mncarea +n% la sa!urare şi mncarea cu *mbuibaremai mul! dec! cere s!omacul (Du+% '&inţii $alis! şi Igna!ie). Din!re !oa!e, cea mai de +reţ esmncarea de #ege!ale, la anumi!e ore şi nu +n% la sa!urare. 0dic% *n!o!deauna s% r%mn% omul +uţ&l%mnd. 0ceas!a es!e cea mai aleas% m%sur% a +os!ului. $! des+re #reme, +os!ul se ţine cu s&inţen*n ilele rndui!e de +es!e s%+!%mn% şi *n cele +a!ru +os!uri de +es!e an. Deleg%ri mici se +o! &acnumai *n cauri s+eciale şi cu *n#oirea +reo!ului.'% ş!iţi *ns% c% +os!ul are mai mulţi duşmani dec! !oa!e celelal!e &a+!e bune. De cele mai mul!e o+os!ul es!e soco!i! ca ce#a *n#ec9i! şi es!e scos cu necins!e din casa creş!inului. Dar nu ui!aţi

oda!% cu el ies de la noi şi &oloasele +os!ului. rei sun! duşmanii +rinci+ali ai +os!ului: dia#olulumea şi !ru+ul nos!ru.

⇒ Diavolul ne şopteşte ca lui =dam9 G@mule, postul nu este o poruncă, te poţi mântui şi 'ără căci nu spurcă ce intră în om&

⇒ 4umea ne amăgeşte şi ea9 Gu mai posti că te râd oamenii& Cine mai posteşte azi0 7ii o serios, nu te lua după *a*e0&

⇒ /a şi trupul auzind de post, se mânie asupra noastră, zicând9 GCât o să mă mai c6inuieşt5ezi că sunt *olnav, mă doare stomacul, 'aţa mi se îngăl*eneşte, sunt tânăr acum, am vrem

să postesc&

Fi #ai, c! de mulţi creş!ini sun! biruiţi de aceş!i !rei duşmani de moar!e

'&inţii cei mai iscusiţi s+un c% *n !rei &eluri is+i!eş!e dia#olul +e om: *nain!e de a &ace binele, !im+ul s%#rşirii binelui şi du+% s%#rşirea lui. 7n!i, dia#olul se !rudeş!e *n mul!e c9i+uri s% n&acem &a+!a bun%. Dac% !o!uşi *nce+em s% o &acem, el ne *n!inde curse ca s% s%#rşim r%u acea &a+bun%. Fi dac% !o!uşi am *m+lini!-o bine, a+oi ne arunc% *n cursa mndriei, ca as!&el s% +ierdem !o! am lucra!, şi aşa c%derea de +e urm% s% &ie mai rea dec! cea din!i.

Deci ia!% cum ne is+i!eş!e sa!ana *m+o!ri#a +os!ului: *n!i ne aduce nenum%ra!e mo!i#e ca s% n+os!im. Dac% noi *l biruim +e sa!ana şi *nce+em a +os!i, el cau!% s% ne s!rice rnduiala +os!ului, ca nu a#em &olos de el. 0s!&el, ne *n#aţ% s% +os!im r%u, numai +rima şi ul!ima s%+!%mn%, iar res!ul mnc%m orice. 0ces! &el de +os! es!e necanonic şi &%r% #aloare. Fi dac% !o!uşi +os!im cu bucurie !Pos!ul mare, a+oi la urm% sa!ana cau!% s% ne &ure os!eneala, cu gnduri de mndrie, dar noi s%alung%m cu sabia rug%ciunii.

Iubiţi credincioşi, Pos!ul *ns% are o sor% mai mare de care es!e &oar!e s!rns lega!. 0ceas!a es!e s&nrug%ciune. >ug%ciunea &%r% +os!, ca şi +os!ul &%r% rug%ciune, r%mn a+roa+e &%r% nici o #aloare. I



amndou% uni!e la un loc, du+% cu#n!ul Mn!ui!orului (Ma!ei 1, 1), igonesc şi ard +e dracrisi+esc +u!erea #r%maşilor, *nmoaie inimile, aduc lacrimi de +oc%inţ%, s+al% mulţime de +%ca!nasc şi dau +u!ere celorlal!e &a+!e bune.

Pos!ul şi rug%ciunea sun! cele dou% ari+i cu care su&le!ul boar%, ca o +orumbiţ%, la cer. Dou% su+%rţile omului, dou% sun! şi ari+ile lui: +os!ul +en!ru !ru+ şi rug%ciunea +en!ru su&le!. 7ndoi!% a &ogreşeala lui 0dam, c%ci cu su&le!ul s-a *n#oi! şi cu !ru+ul a mnca!, *ndoi!% es!e şi +oc%inţa noas!r%

celor +%c%!oşi: +os!ul +en!ru !ru+ şi rug%ciunea +en!ru su&le!. 0ceas!a es!e ade#%ra!a +oc%inţ%, rug%ciunea noas!r% s% &ie mereu au!a!% de +os!. $%ci #ostul este medicament şi leac #entru truiar rugăciunea este rană #entru su$let.

Mare es!e +u!erea rug%ciunii *n!%ri!% de +os! Pe aceas!a a ales-o oarecnd marele Moise, +en!ru a *n#rednici s% #ad% sla#a lui Dumneeu +e mun!ele 'inai şi s% +rimeasc% ablele ?egii, +os!ind rugndu-se de dou% ori c!e 4 de ile. Pe aceas!a a r#ni!-o Ilie Proorocul, +e!recnd +e mun!e$armelului. 0ceas!% dubl% bun%!a!e a ar%!a!-o şi *nsuşi Mn!ui!orul nos!ru, +os!ind şi rugndu-se !4 de ile *n +us!iul $aran!aniei. Pe aceas!% m%sur% a s&inţeniei au +%i!-o *n!o!deauna +roorocmucenicii, a+os!olii, +us!nicii, cu#ioşii şi !oţi creş!inii.

>ug%ciunea şi +os!ul au &%cu! minuni, au *mblni! +e Dumneeu, au *m+%ca! +o+oare şi ce!%ţi, &%cu! +us!iurile s%laşuri de s&inţi şi inimile cele !ari, lucr%!oare de bun%!%ţi. 0u *n!ors arşiţa soarel*n rou% de +loaie, au +o!oli! #n!uri, au liniş!i! m%ri *n#olbura!e, au #indeca! boli grele, au mu!munţi din loc, au scos su&le!e din gura iadului. 0ces!ea au *n!%ri! +e mucenici *n +ri#eliş!i, +e cu#io*n lu+!ele cu dracii, +e creş!ini *n noianul necaurilor.

Pe aces!e dou% ari+i s% le lu%m şi noi acum, &raţilor, dac% #oim s% bur%m +e mun!ele Lolgo!e+en!ru a #edea +e "ris!os r%s!igni!.

Iubiţi credincioşi, s% iubim +os!ul şi rug%ciunea dac% #oim s% ne mn!uim. '% le iubim ca s% a#e+loaie la #reme +es!e an, s%n%!a!e şi *ndes!ulare *n case, +ace mul!% *n inimi. @umai cine +os!eş!e ade#%ra! +oa!e s% se bucure de *n#iere. $eilalţi nu au dre+!, ca s% nu ic c% nici nu +o! s% se bucude darurile *n#ierii lui "ris!os. ;iserica se #a *mbr%ca cu #eşmin!e şi +odoabe negre de dolLlasurile cele dulci se #or sc9imba şi ele *n melodii duioase de !nguire. 0!! buca!ele c! şi 9ainenoas!re se #or sc9imba cu al!ele, ca semn de +oc%inţ%, de +os!.

Dar &%r% &olos #or &i !oa!e aces!ea, dac% nu ne #om sc9imba şi inimile noas!re. 2%r% roade #a +os!ul, neaui!% rug%ciunea noas!r%, dac% nu mai *n!i ne #om ier!a cu a+roa+ele nos!ru, cum

*n#aţ% 8#ang9elia (Ma!ei 6, 14). '% ier!%m noi ca s% ni se ier!e şi nou%. '% ne a+ro+iem de semennoş!ri, ca şi "ris!os s% se a+ro+ie de su&le!ele noas!re. 0l!&el #om r%mne de+ar!e de Domnul şi #om !rudi *n adar.

'% ne sc9imb%m 9ainele, dar s% ne sc9imb%m şi com+or!area. '% *nce+em +os!ul, dar s% ne şi ier!%unii cu alţii. '% *nce+em rug%ciunea şi me!aniile, dar s% nu ui!%m nici milos!enia. '% ne *ngriim dnoi, dar s% nu l%s%m +e "ris!os &l%mnd la +oar!%. Deci, *n!i ier!are cu !oţi, a+oi milos!enie şi du+aceea +os!ul şi rug%ciunea, s+o#edania, '&n!a *m+%r!%şanie şi celelal!e. $%ci ne ice DomnuK'c9imb%-!e !u şi m% #oi sc9imba şi 8uB las% !u &ra!elui !%u şi #oi l%sa şi 8u +e ale !aleH.



0ceas!a es!e +rima +orunc% care condiţionea% +os!ul, dar s% nu o ui!%m nici +e a doua: Iar !u, cn+os!eş!i, nu &i !ris! ca &%ţarniciiT (Ma!ei 6, 16). Deci, nu cu *n!ris!are, ci cu bucurie s% *nce+eos!eneala +os!ului, ca s% a#em &olos de el, c%ci +e d%!%!orul de bun%#oie *l iubeş!e Dumneeu. Fi la ar%!are s% +os!im, ci *n !ain% s% ne ne#oim, ca s% nu ne laude oamenii +e aces! +%mn!, Dumneeu *n ceruri.

$n!area Domnului nu se cn!% *n +%mn! s!r%in şi bucuria Du9ului '&n! nu se sim!e *n!r-o inim

+lin% de r%u!a!e şi ur%. $%ldura rug%ciunii nu se dobndeş!e &%r% de +os!, iar bun%!a!ea +os!ului nu ca+%!% *n!re #asele cu mncare.

Des!ule sun! aces!ea ise +n% aici. Fi acum s% +ornim la drum. '% l%s%m #asele s% se odi9neasc% noi s% lu%m Psal!irea. Pos!ul cel ade#%ra! es!e *n&rnarea limbii, &erirea de r%u!%ţi, +aa gndurilora oc9ilor, *n&rnarea de buca!e, *m+%carea cu a+roa+ele şi milos!enia. Deci, +e aces!ea iubindu-&raţilor, s% +ornim la ne#oinţ%. $u rug%ciunea #ameşului *n inim%, cu +oc%inţa &iului risi+i!or su&le! şi cu sus+inul lui 0dam *n min!e, s% *nce+em a urca cele 4 de !re+!e ale Pos!ului Mare, *nc#eseli, &%r% &ric%, !ari *n credinţ%, +lini de n%dede, *ndemnndu-ne unii +e alţii la buna ne#oinţ%. Ila milocul +os!ului, *n Duminica '&in!ei $ruci, #om &ace un mic +o+as. Fi du+% ce ne #om ui!a

+ic *na+oi, ne #om a#n!a iar%şi c%!re ca+%!ul sc%rii, unde ne aş!ea+!% Mn!ui!orul r%s!igni! şi *n#iIar du+% ce *l #om #edea +e Domnul, #om in!ra cu 8l *n Ierusalim, #om +rimi inel şi 9ain% nou% +rs+o#edanie, a+oi #om cina din Prea $ura!ele 'ale aine şi gus!nd, #om #edea c! de mare esbucuria *n!lnirii noas!re cu Iisus "ris!os. 0min

Odin5 &rim. !oanicie Hălan, 8redici la 8ostul mar

Părintele Ierodiacon 4isarion Iugulescu - Duminica izgonirii lui Adam din Rai



0ntoarceţi-vă la Mine cu toată inima, cu #ost, lacrimi şi t"nguiriB !oil !!,12<

7raţi creştini, ia!%-ne aunşi *n +ragul marelui +os!: es!e ul!ima duminic% care ne +reg%!eş!e +en!ne#oinţa +os!ului, numi!% a igonirii lui 0dam şi a 8#ei din >ai. ar #entru ce ni se aminteş

tocmai astă/i de i/gonirea lui &dam din ai: Pen!ru ca s% ne ara!e nou% c! de rea es!e ne*n&rnarde la mncare şi ce urm%ri groa#e are +%ca!ul l%comiei.

Dar igonirea lui 0dam din >ai mai are şi al! *nţeles. $inţii noştri #ărinţi ne s#un că, du#ă ce a$ost scoşi a$ară din ai, &dam şi Eva au #l"ns 4+ de /ile la #oarta aiului cu multă căinţăt"ndu-şi #ie#tul şi $ăc"nd rugăciuni cu multă 7ale, ca să li se ierte #ăcatul şi să $ie iară#rimiţi %năuntru. 0m aui! şi din cn!%rile de la s!ran% cum 0dam se eluia la +oar!a >aiului şi lacrimi amare icea: NAai mie, că $emeia şi şar#ele m-au amăgit, $ăc"ndu-mă să #ierd $ericireaiului vai mie ce voi $ace, cu ce lacrimi voi #l"nge %naintea Ta, Giditorule, ca să-mi dăruieş

mie $ericirea cea dint"i:BJDe mine in!r%m *n +os!ul cel mare al s&in!elor +a!imi. De+ar!e, de+ar!e *nce+e s% se %reas$rucea r%s!ignirii. 2iul lui Dumneeu, Mieluşelul cel ne#ino#a!, #oieş!e s% se r%s!igneasc%, ddragos!e mare +en!ru sal#area noas!r%. De acum, ;iserica, mireasa lui "ris!os, *şi debrac% as!%+odoabele şi #eşmin!ele s!r%luci!oare, *ndemnnd +e !oţi &iii s%i şi aducndu-le amin!e c% au soilele *n&rn%rii, ale *nnoirii su&le!eş!i ale +oc%inţei, aşa cum s!rig% !roorocul Ioil: N0ntoarceţi-vă Mine cu toată inima, cu #ost, lacrimi şi cu t"nguiriBJPe la s&in!ele m%n%s!iri, *n aces!e ile se cn!% o duioas% şi mişc%!oare cn!are, numi!% J?a r;abilonuluiH 8s!e #orba de +salmul 13. 0ces! +salm amin!eş!e +o+orului e#reu de soa

buciuma!% a !recu!ului s%u +n% *n ilele noas!re. 0ces!a, din caua neascul!%rii de +oruncDomnului, a &os! lua! şi dus *n grea robie *n!re neamuri +%gne. Dou% au &os! robiile cele m+rinci+ale: robia din 8gi+!, care a dura! 43 de ani, şi robia din ;abilon, care a ţinu! ani. 0colo su&eri! mul!, c%ci *m+%ra!ul @abucodonosor *i silea s% se *nc9ine idolilor, *i +unea la munci grele, icei care nu se su+uneau erau aruncaţi *n cu+!oare a+rinse cu &oc, aşa cum s-a *n!m+la! cu cei !r!ineri 0nania, 0arie şi Misail, sau cu marele +rooroc Daniil, care a &os! arunca! *n!r-o groa+% cu le

7n aces! !im+ de grea +rigoan%, bieţii oameni *mb%!rneau aş!e+!nd s%-i scoa!% cine#a, dar nimenu i-a scos din mna cea !are a !iranului *m+%ra!. $9inuiţi de dorul +a!riei lor, de ce!a!

Ierusalimului, de &rumuseţile 'ionului unde era idi!% biserica Domnului 'a#ao!, +o+orul e#reu



aduna +e malul unui ru care era 9o!arul im+eriului +%gn şi acolo +lngea cu lacrimi nemngia!du+% ţara *n care s-a n%scu! şi du+% sla#a Ierusalimului +ierdu!. 0!! de *n!ris!aţi erau e#reii, *ncnimeni nu-i +u!ea mngia şi o+ri din sus+inul lor. Cneori se a+ro+iau de ei boierii ;abilonulacolo unde +lngeau şi-i rugau s% le cn!e din cn!%rile 'ionului, aşa cum cn!au ei *n ţara lor.

$u+rinşi de mul!% *n!ris!are, r%s+undeau cu !oţii *n!r-un glas: J$um #om cn!a cn!area Domnului +%mn! s!r%in=H. de ani şi-au ames!eca! lacrimile cu a+ele ;abilonului, iar oasele le-au r%mas

+%mn! s!r%in +en!ru c% mul! su+%raser% +e Dumneeu. &ceasta s-a %nt"m#lat %nainte de veniromnului !isus ristos, care s-a născut din ?ecioara Maria, din neamul lor, ca să-i m"ntuiasc#e ei şi %ntreg neamul omenesc, $iindcă El era Mesia cel aşte#tat de #roorocii lor. ar ei n-avrut să-= recunoască.

De aceea mai !riu, du+% ce au r%s!igni! şi +e 2iul lui Dumneeu, omornd mai *n!i o mulţime +rooroci, au +%ţi!-o şi mai r%u, c%ci arma!a roman% i-a !recu! +rin &oc şi sabie şi i-a *m+r%ş!ia! +e !+%mn!ul &%cndu-i scla#ii +o+oarelor. Du+% a+roa+e de ani, unii din!re ei au r%mas !o! r%!%cirea lor, c%ci şi as!%i aş!ea+!% +e Mesia ca s%-i ib%#easc% şi s%-i adune +e !oţi la un loc. ?Ierusalim au ei un id care a mai r%mas din #ec9ile ruine, unde se adun% şi as!%i cnd şi cnd

+lng ca la rul ;abilonuluiB acolo sus+in%, se !nguiesc, cernd de la Dumneeu +e Mesia ib%#irea lor. Du+% a!!a !im+ şi du+% ce a!ţia &raţi ai lor au cunoscu! +e Domnul "ris!os şi s-!rei!, ei re&u% mereu +e 2iul lui DumneeuB c%ci bine le-a s+us Domnul Mristos *n &aţ%: NMă vcăuta voi şi nu mă veţi mai găsi căci unde mă duc Eu voi nu #uteţi veniB J Dar s%-i l%s%m +e ei *n +ribegia şi necredinţa lor şi s% ne *n!oarcem la neamul nos!ru creş!inesc, c%aces!a es!e +o+orul cel ales de Dumneeu +rin 2iul '%u Iisus "ris!os, *n al c%rui nume ne-abo!ea!, ne-am +ece!lui! cu bo!eul '&in!ei reimi: a!%l, 2iul şi '&n!ul Du9. Cei ote/aţi, tocreştinii de #e %ntregul #ăm"nt sunt #o#orul cel ales al lui umne/eu. 0ces!a es!e noul Israel. @aici *ns%, sun!em cu !oţii *n ţar% s!r%in% +e +%mn!ul aces!a. 0ici am c%u! robi *n &el de &el de +%ca

şi ne &r%mn!% mulţime de grii şi gnduri rele.<r%maşul su&le!elor noas!re dia#olul ne-a *ns!r%ina! de Dumneeu, ne-a *nde+%r!a! de biseric%rug%ciune, de +os! şi s+o#edanie. De aceea sun!em c9inuiţi cu !o! &elul de boli su&le!eş!i şi !ru+eşc%ci o mulţime de creş!ini a auns s%-şi le+ede credinţa +en!ru cine ş!ie ce nimicuri. 0lţii au !recu!sec!anţi, iar alţii insul!% cu ur% şi duşm%nie +e Dumneeu, +e 2iul '%u Iisus "ris!os, +e Maica ?u;iserica, $rucea şi icoanele, *nurnd cu ur% in&ernal%. Cnii se dau necura!ului *n orice mome+en!ru lucruri de nimic. 0lţii !r%iesc numai *n udec%ţi cu o ur% *n#erşuna!%, iar alţii se +ndesc şi urm%resc ca &iarele +rin ungl%. Fi aşa, creş!inii noş!ri *noa!% *n mocirla !u!uror +%ca!elor, c%ci &oarbine ne asem%n%m şi noi cu +o+orul e#reu care a &os! lua! *n robia ;abilonului din caua mulţim

+%ca!elor şi *nde+%r!%rii de Dumneeu.

e aceea, $raţi creştini, să ne aducem aminte că aici #e #ăm"nt nu suntem dec"t călători, cavem un scurt #o#as de $ăcut, %n tim#ul celor c"ţiva ani de /ile #e care %i trăim aici. *oi %ntreuie să căutăm mereu 0m#ărăţia Cerurilor, dre#tatea lui umne/eu, veşnica $ericire su$letului, grădina aiului cea #ierdută de strămoşii noştri. Hiserica ne ceamă astă/i să ne $accunoscut ce să $acem ca să a7ungem %n acea ţară minunată.

7n +rimul rnd, s% nu mai ascul!%m de sa!ana care ne is+i!eş!e şi ne a!rage *n cursele +ier%rii. '

+%şim a+oi +es!e rul ;abilonului, adic% +es!e obiceiul cel #ec9i al +%ca!ului şi +es!e !oa



&%r%delegile care curg ca un ru *ns+umega! +e +%mn!, care s% *nece !oa!% lumea. 0ces! ru &%r%delegilor *l &ormea% !oa!e +l%cerile am%gi!oare ale lumii, care au +u!erea şi #raa sa!anic% a robi lui 2araon dia#olul. Dac% reuşim s% !recem +es!e aces! ru bles!ema! al +l%cerilor lumeş!i, &ugim c! mai de+ar!e de ţara +%ca!elor şi de 9o!arul ei, ca s% ne simţim c! mai *n siguranţ%.

rumul s#re această ţară ni l-a arătat %nsuşi omnul ristos căci El a /is5 NEu sunt Cale&devărul şi AiaţaBJ . 8rin s$"nta Hiserică #ăşim cu %ncredere şi cura7 du#ă omnul vieţii noastr

0n drumul nostru %nt"m#inăm desigur multe ostacole; diavolul, care este tatăl minciunii, ne ie%nainte şi %nce#e să ne %n$ăţişe/e viaţa %ntr-o altă $ormă. 8l #orbeş!e +rin gura lumii, care şi-a &%co mulţime de creuri des+re #iaţ%. $um ai *nce+u! s% mergi mai des la biseric%, *i şi ridic% dia#ol+e unii *m+o!ri#a !a şi *i aui icnd, c9iar +e unii din cas% cu !ine, c% doar ce +%ca!e mari ai &%cu! !e duci mereu a biseric%, doar n-ai omor! +e nimeni, c% la biseric% merg numai +%c%!oşii, ce #rei, !e &aci c%lug%r=

0semenea şi al!e #orbe le s+une dia#olul +rin gura lumii. 7n iua de as!%i, cine nu ş!ie des&rnee, s% se *mbe!e, s% oace şi s% cn!e dia#olului, s% s!ea numai +rin res!auran!e şi localuri +e!recere, acela es!e soco!i! +ros!, un om care !r%ieş!e degeaba sau, mai bine is, un om +ierdu!, ca

nu ş!ie s% +e!reac%. ?umea ice c9iar c% acel om nu es!e nici creş!in or!odoE, ci e un sec!an!. $um !ai l%sa! de +%ca!e, nu mai eş!i creş!in or!odoE, eş!i sec!an!, aşa *n#aţ% dia#olul +e lume. De acecalea aceas!a a lui Dumneeu es!e #orbi!% de r%u. 8e omul care a#ucă să meargă dre#t #e ea, ccredinţă, cu năde7de şi dragoste, #e acela, %n lumea acesta, %l aştea#tă crucea şi su$erinţDolgota, ca #e M"ntuitorul care ne-a %nvăţat s-o urmăm. e aceea $"nta Hiserică ne ceamastă/i ca să ne lămurească cu #rivire la rostul şi $oloasele #ostului.

@oi, conduc%!orii su&le!eş!i ai +o+orului *n aceas!% i, !rebuie s% &acem lucrul comandanţilor oş!ire *nain!ea lu+!elor, s% #orbim şi s% ar%!%m *nsemn%!a!ea lu+!ei ce se #a da. '% l%murim cuge!e

s% *n!%rim inimile şi s% ar%!%m şi roadele biruinţei. Multă lume nu ştie ce %nsemnătate are #ostu#un unii că ar $i #oruncă #usă de #reoţi şi nu $ace #arte din #oruncile lui umne/eu, că daceea a s#us omnul ristos5 Ncă nu s#urcă ce intră %n gură, ci ce iese din gurăJ #e aceastaştiu toţi<. ar oservăm ciar din $"nta Evangelie de astă/i, că M"ntuitorul n-a des$iinţ#ostul, n-a s#us să nu mai #ostească nimeni, ci a arătat cum treuie ţinut #ostul şi care esadevăratul #ost #lăcut lui umne/eu. <edem c% *nsuşi Mn!ui!orul a +os!i! 4 de ile *n +us!$aran!aniei, unde a &os! is+i!i! de dia#ol.

0l!%da!%, Domnul "ris!os laud% +os!ul şi ara!% şi +u!erea lui cnd s+une ucenicilor c% unele soiuri draci nu se +o! scoa!e dec! cu +os! şi rug%ciune. De aceea s$inţii #ărinţi /ic că #ostul este #oar

iar e#itrailul este uşa m"ntuirii; adică #rin #oarta aceasta str"mtă de care voreşte M"ntuitorvor intra virtuţile s$inte %n su$letul şi tru#ul omului, %ml"n/indu-le şi s$inţindu-le. De al!&el, a!s&inţi +rooroci şi m%r!urisi!ori +rin +os! şi rug%ciune au dobndi! mari bine&aceri de la Dumnee$"ntul Aasile cel Mare s#une că at"t de ătr"nă este #orunca #ostului %nc"t ea este de o v"rscu omul.

7nain!e de orice al!% +orunc%, Dumneeu i-a +orunci! lui 0dam *n >ai s% +os!easc%, adic% s% m%nnce din +omul o+ri!, acela al cunoş!inţei binelui şi r%ului. 0dam şi 8#a, c! au +%i! +oruncau moş!eni! >aiul, iar cnd au mnca!, au +ierdu! >aiul şi #eselia de acolo. Prin c%derea aces!



+orunci s-a +re&%cu! #eselia *n lacrimi, min!ea s-a *ngroşa!, !ru+ul a muri! şi !oa!% na!ura s-a r%scu*m+o!ri#a omului, c%ci a in!ra! moar!ea.

umne/eu a creat trei $eluri de $iinţe desăv"rşite care au di$erite vieţi, #otrivit di$eritelor %nsuşiale naturii lor; adică5 %ngerul, omul şi animalul.

0ngerul este o $iinţă cu totul duovnicească.

&nimalul este o $iinţă cu totul materială, nu are su$let, viaţa lui e cu totul tru#ească.@mul este o $iinţă com#usă dintr-o sustanţă duovnicească şi alta tru#ească, din tru# su$let.

C"nd omul trăieşte du#ă tru#, degenerea/ă din noleţea sa şi cade *n condianimalului, aşa cum obser#%m *n lume la mulţi oameni, care *n adar se numeoameni, deoarece se !%#%leş!e *n noroi ca +orcii, din caua beţiei, sau url% +recucinii, !r%ind *n des&rn%ri. Ia!% oameni c%uţi *n rndul animalelor sau, mai r%u, c% #ei un cine bea! sau un +orc.C"nd omul trăieşte du#ă du, du#ă su$let, el %şi menţine demnitatea şi se %nalţă

starea unui %nger.$nd omul urmea% #oia !ru+ului, ascul!nd de +o&!ele lui şi *nde+linind !oa!e +l%cerile, se ice !r%ieş!e ca un animal. &devărul este că viaţa curată şi nevinovată, #e care umne/eu o cere de creştini %n tim#ul #ostului, constă %n aţinerea de la #ăcate, #recum şi %n aţinerea de la carne celelalte ucate de dulce. &cesta este #ostul cel adevărat, să #ostească şi tru#ul, şi su$letul.

Abinerea de la !ăcat este !ostul su%letului iar abinerea de la bucate este !ostul tru!uluPos!ul !ru+esc nu !rebuie des+%rţi! de cel du9o#nicesc, adic%, dac% omul +os!eş!e la mncare dar sc9imb *nur%, d% r%ului şi al!e +%ca!e, un as!&el de +os! e ca un !ru+ &%r% su&le!. Deci abţinerea de

+%ca!e es!e su&le!ul +os!ului care-i d% !o! meri!ul şi des%#rşirea. De aceea Domnul "ris!os a mus!r+e &ariseii cei i+ocriţi care +os!eau +n% li se usca gura şi *şi +osmogeau &eţele de sl%biciune, dar sc9imb erau +lini de mndrie, de *ngm&are, sla#% deşar!% şi !o! &elul de +%ca!e.0de#%ra!ul +os! es!e ca s% ne abţinem de la !o! &elul de +a!imi, de #icii rele. $%ci la ce ne ser#eş!e nu mnc%m carne, dac% osndim +e &ra!ele nos!ru, #orbindu-l de r%u, duşm%nindu-l şi +rndu-l. ?ce ne &oloseş!e s% nu bem #in, dac% #%rs%m sngele &raţilor noş!ri. $e ne &oloseş!e dac% #om mnnumai seara, iar !oa!% iua am +e!recu!-o +e la s+ec!acole, la &ilme, *n +rocese, +e la !ribunale şi !o! &elul de +%ca!e rele. rebuie s% ş!im c% şi su&le!ul şi !ru+ul au o 9ran% şi un +os! al lor.

Tru#ul are #ostul lui o#rindu-l de la unele ucate, iar su$letul raţional, sustanţa duovniceascare rana #otrivită cu natura sa. &ceastă rană este cuv"ntul lui umne/eu5 rugăciunile, citir#saltirii, c"ntarea s$"ntă religioasă.

5mul nu !r%ieş!e numai ca animalul, mncnd şi bndB el cuge!%, iubeş!e, se roag%, gndeş!e. $ece 9r%neş!e cuge!ul lui, iubirea lui, es!e $u#n!ul lui Dumneeu. De aceea şi Mn!ui!orul cnd a &ois+i!i! de sa!ana *n +us!ie şi i-a is s% &ac% +ie!rele +ini, Domnul "ris!os i-a r%s+uns: N*u numai #"ine va trăi omul, ci cu tot cuv"ntul care iese din gura lui umne/euBJ



Ia!% deci care es!e secre!ul mn!ui!or al su&le!ului şi al !ru+ului. Pen!ru aceas!a cei mai mulţi dcreş!inii noş!ri la &el ca şi &ariseii de care +omeni Domnul "ris!os *n 8#ang9elia de as!%i, se abţde la mnc%ruri, ba unii nu m%nnc% ile *n!regi, *n sc9imb *n loc s% se 9r%neasc% cu $u#n!ul lDumneeu *n!%rindu-se, s% +rind% ari+i şi s% se ridice mai sus de cele +%mn!eş!i, ei se 9r%nesc lucrurile dia#olului, cu minciuni, cu #orbiri deşar!e, cu +o#es!iri, s+un &el de &el de glume, s!numai cu oc9ii *n !ele#ior ascul!nd !o! &elul de cn!%ri lumeş!i şi +rograme imorale, cu br&irea +limb% crend c%-i +oa!e mn!ui numai abţinerea de la +%ca!e. Lreşeal% mare es!e aceas!a.

$inţii noştri #ărinţi aseamănă #ostul cu o scară cu 4+ de tre#te. @ scară ce urcă #e om #r%n$r"nare, de la #ăm"nt la cer. =a os#ăţul cel de 7os al scării stă săracul &dam, omul K noi K iade la cel de sus #riveşte omnul !isus ristos s#re noi. os #l"ngem noi cu strămoşul &dam şi cEva, noi toţi #ăcătoşii iar sus aştea#tă Milostivul umne/eu şi #riveşte să vadă lu#ta noastrlucrarea noastră, dragostea noastră, cum urcăm noi #e aceste scări, #e aceste tre#te ale #ostulu?iecare dintre aceste tre#te ale scării re#re/intă o /i.

0n aceste 4+ de /ile ale s$"ntului #ost să nu $ie una să o #etrecem $ără de $olos. 0ntr-o /i $milostenie, %ntr-o /i $ă #ace %ntre cei ce se duşmănesc, %ntr-o /i descide ocii su$letului unu

necredincios, %n altă /i %nsoţeşte un mort la groa#ă %n altă /i scrie ceva de m"nă, o rugăciune,c"ntare s$"ntă, o %nvăţătură s$"ntă, şi %m#arte cu cel neştiutor tot $elul de $a#te une, %m#reuncu #ostul, cu rugăciunea şi cu smerenia. 3i aşa să urcăm /i de /i #e scara aceasta #"nă acolo sula tă#"nul nostru, unde ne vom ucura de milostivirea lui umne/eu.ar să ştiţi că #ostul are cei mai mulţi duşmani, mai mulţi dec"t celelalte $a#te une. De aceeae soco!i! de lume şi c9iar de unii creş!ini ca ce#a *n#ec9i! şi &%r% de &olos. $el +uţin sec!anţii care au des+%rţi! de ;iseric% nu res+ec!% +os!ul deloc.Trei sunt #rinci#alii duşmani ai #ostului5 diavolul, lumea şi tru#ul.

Dia#olul ne şo+!eş!e ca şi lui 0dam: B@mule, postul nu este o poruncă, te poţi mântui şi 'ă

post, căci nu spurcă ce intră în gură, n-a zis oare <ristos aşa0+&0l doilea duşman es!e lumea care ne am%geş!e icnd: Bu mai posti, 'emeie, că te 'aci drâs, cine mai posteşte azi, 'ii serioasă, nu te mai lua după *a*e0& ru+ul e al !reilea duşman. 0uind c% es!e #orba de +os! *nce+e dinain!e s% se *n!ris!ee, s% mnie asu+ra noas!r% icnd: B@, cât o să mă c6inuieşti cu *ucate de acestea sărăcăcioasnu vezi că sunt *olnav, 'aţa mi se îngăl*eneşte şi nu mai pot& Doar sunt tânăr acum, am evreme să postesc mai la *ătrâneţe0&

Ia!%, aşa se las% creş!inii biruiţi de aces!e is+i!e de la cei !rei duşmani: !ru+ul, lumea şi dia#olul. Males dac% s!%m şi ne gndim cţi nu au de *n!m+ina! greu!%ţi şi ba!ocuri din caua +os!ului de mulţi, *n mul!e locuri. '&inţii cei mai iscusiţi ne s+un c% *n !rei rnduri is+i!eş!e dia#olul +e om*nain!e de a &ace binele, *n !im+ul s%#rşirii lui şi du+% ce a &%cu! binele.

7n!i dia#olul se !rudeş!e *n mul!e c9i+uri s% nu reuşim s% &acem &a+!a bun%. Dac% !o!uşi *nce+em o &acem, el ne *n!inde curse, ca s% &acem r%u acea &a+!% bun%, sau ames!eca!% cu r%ul şi dac% !o!uam *m+lini! &%cnd &a+!a bun% aşa cum o cere Dumneeu, dia#olul cau!% s% ne arunce *n +%ca!mndriei şi aşa s% +ierdem !o! ce am lucra!, cum am aui! *n '&n!a 8#ang9elie de as!%i c% ac&arisei &%ţarnici, care +os!eau de oc9ii lumii, şi-au lua! +la!a cu#eni!% lor. Mai g%sim unele +ersoa



şi *n!re creş!ini care aunea% c!e o #ineri +n% seara, a+oi #in la biseric% cernd ana&ur% *n gumare, c% ei au auna! +n% a!unci, s% ş!ie !oa!% lumea.

Cnele +ersoane c9iar nu mai ţin seama nici de rnduiala ;isericii, c% +oa!e *n #inerea aceea a &odelegare *n calendar, &iind 9arţi şi nu !rebuia s% aunee. 8le se a+uc% s% +os!easc% şi cnd !rebuie, s% aunee smb%!a şi duminica, şi $ar!ea '&n!%, s&inţii +%rinţi s+un c% acei care auneasmb%!a şi duminica s% se a&uriseasc%, c%nd sub bles!em. Ia!% de ce !rebuie s% ş!iţi c% sun! un

creş!ini care se iau du+% babe &%r% credinţ% şi ic c% +os!esc +os!ul Maicii Domnului, iar aceascons!% *n a +os!i c!e o i din s%+!%mn%, adic% a auna c9iar smb%!a şi duminica. 7nc% o da+reci%m c% smb%!a şi duminica nu es!e #oie s% se auneeB nu cunoaş!em dec! o singur% i aunare a smbe!ei, 'mb%!a cea mare, *n +os!ul Paş!elui, cnd Domnul "ris!os es!e *ngro+a!, acum ţinem rnduiala noi creş!inii.Mulţi creş!ini &ac aun%ri, ci!esc +sal!irea şi mul!e &a+!e bune, iar dia#olul #ine şi el cu mndria s%o aşee *n ca+. 'e a+uc% as!&el ca &ariseul s% se laude , c% dau eciuial%, c% +os!esc de dou% ori +s%+!%mn%, aşa ca s% ş!ie !oa!% lumea. 0s!&el sun! mulţi creş!ini şi c9iar oameni b%!rni care se laula alţii. 0ceş!ia *şi iau +la!a +en!ru laudele lor aici +e +%mn! &iindc% s-au mndri! cu ele. rebuie ţinem seama c% du+% s&n!a +ra#il%, du+% canoane şi du+% *n#%ţ%!urile s&inţilor +%rinţi, +os!ul nu es

+en!ru !oţi la &el: #orbim desigur des+re +os!ul de buca!e, c%ci *n ceea ce +ri#eş!e +os!du9o#nicesc o+rirea de la +%ca!e şi &a+!e rele aces!a es!e +en!ru !oţi la &el. <edem c% nici s&in+%rinţi n-au ţinu! +os!ul la &el, unii +u!eau mai mul!, alţii mai +uţin. Pos!ul de buca!e +oa!e &i *ndul+en!ru cei care sun! bolna#i de anumi!e boli mai gra#e, nu de orice boal%, cum au lua!-o unii, dac% !e doare +uţin ca+ul cnd +os!eş!i !e descuraei imedia! şi !e a+uci s% m%nnci c% nu +o@umai acei care su&er% de +l%mni, de &ica!, de s!omac, de anemie, o+eraţii, diabe! şi unde se ceregim s+ecial, numai +en!ru aceş!ia mncarea es!e o doc!orie, dar şi aceas!a cu delegardu9o#nicului.

7n aces! ca +o! s% m%nnce mnc%rurile care le +riescB dar şi aceş!ia, aşa cum am s+us, du+% ce &delegare, du+% ce se s+o#edesc, du+% ce se *m+%r!%şesc şi *n !im+ul aces!a s% +un% dragos!e mare&ierbin!e +en!ru Domnul. 0ceş!ia s% ţin% şi ei c! +o! şi *n sc9imb s% se +%easc% de &a+!ele cele reşi s% *nmulţeasc% &a+!ele cele bune. $eilalţi care au s!omacul s%n%!os şi n-au su&erinţele +e care le-aui!, n-au nici o *ndre+!%ţire ca s% nu +os!easc%.

rebuie s% ţinem seama c% dac% e #orba de +os!, +os!ul es!e un canon şi dac% #rem s% &ace+oc%inţ% cu ade#%ra!, s% ar%!%m şi noi Domnului "ris!os c%-? iubim şi ne +oc%im, ne c9inuim ce#a, su&erim şi simţim ce#a. 0l!&el nu es!e +oc%inţ% aşa cum ar !rebui. '% ne gndim c!% su&erinau +ro#oca! Domnului cuiele şi suliţa +e care le-a r%bda!.

$ei care #or mnca legume #or !rage cele mai mari &oloase su&le!eş!i şi !ru+eş!i, c%ci +os!ul nomoar% +e nimeni. Din con!r%, s% ş!iţi c% !oa!e bolile au ieşi! *n lume din caua ne+os!irii şi*mbuib%rii. Mncarea uşoar% +relungeş!e #iaţa omului. 5mul cum+%!a! !r%ieş!e mul!. $i!im *n #ieţs&inţilor c% +us!nicii, care !r%iau cu #erdeţuri şi cu mncare s%rac%, au a#u! o #iaţ% lung%. &şa #ildă s$"ntul 8avel !eremitul a trăit 11 ani, s$"ntul &ntonie cel Mare a trăit 1+ ani, s$"nt&rsenie cel Mare, 12+ de ani, s$"ntul Teodor, 1+ ani, s$"ntul !oan Tăcutul, 1+4 ani ,s$"ntMacarie a trăit 1++ de ani şi eem#lele ar #utea continua. !ată o dovadă vie că a #osti şi a n%n$r"na şi a trăi %n cum#ătare nu ne #ăgueşte nici tru#eşte, nici su$leteşte.



$nd e #orba s% se &ac% delegare la cei bolna#i, s% nu se *nţeleag% c% des&iinţ%m +os!ul ci s% naducem amin!e c% boala, su&erinţa +e care o +oar!% de ani de ile unii es!e !o! un &el de +os!. Mulţiduc cu aceas!% su&erinţ% +n% la moar!e. '% nu *nţelegem +os!ul greşi!, +%irea +os!ului, şi s% &acecum a &%cu! o creş!in% &%r% *nţele+ciune. 0ceas!a din caua unor medicamen!e *şi o!r%#ise o &e!iţ% 6 anişori. Doc!orul i-a s+us s%-i dea la+!e şi imedia! *şi #a re#eni. Dar &emeia, +rea &iE% *n ideiledes+re s&n!ul +os!, n-a #ru! s%-i dea la+!e co+ilului +en!ru c% era *n!r-o #ineri, şi co+ilaşul a muc9inuindu-se *n braţele ei. Ia!% ne*nţele+ciune.

'% &im *nţele+ţi cum ne *n#aţ% '&n!a ;iseric%, s% a#em *nţele+ciune, c% de aceea au l%sa! s&in+%rinţi *n ;iseric%, cu#n!ul aces!a care se ice +rin gura +reo!ului: J'% lu%m amin!e, *nţele+ciuneH. '% nu o lu%m du+% ca+ul nos!ru şi du+% *n#%ţ%!uri s!r%ine. '% ş!im cu !oţii c% su+a!ru +os!uri +e an, a+oi miercurile şi #inerile aşa cum scrie *n calendar şi !rei aun%ri: aun$r%ciunului, aunul ;obo!eei şi aunul din <inerea Pa!imilor, +recum şi a doua i, smb%!% dadoreş!e cine#a. Mai a#em a+oi ile de *n!ris!are, dar nu cu aun, mncndu-se de +os! *n orice i c%dea la J%ierea $a+ului '&n!ului Ioan ;o!e%!orulH augus! şi J7n%lţarea '&in!ei $ruciH se+!embrie .

Mai de+ar!e ne amin!eş!e '&n!a 8#ang9elie de as!%i, icndu-ne: Nă nu ne adunăm comori ##ăm"nt, unde le strică şi le $ură oţii, ci să ne adunăm comori %n ceruri , unde nu se strică nimeni nu le #oate $ura; căci unde este comoara noastră, acolo va $i şi inima noastrăJ. *e $aatenţi că %n acest tim# al #ostului, avem $ericita oca/ie să ne %mogăţim c"t mai mult, să ne $acecomori %n 0m#ărăţia Cerului.

$omoara din cer !e care o !utem %ace de aici de !e !ământ &n tim!ul !ostului constă din t%elul de %a!te buneB

osteneli,

metanii,înc6inăciuni,citirea psaltirii,ajunări şi post,milostenii,cercetarea *olnavilor,îngroparea morţilor care nu au pe nimeni,împărţirea la oamenii săraci du6ovniceşte, cele ce sunt de tre*uinţă,

să dai de pomană o icoană,

o candelă,o cărticică de rugăciuni"iar pe cei lipsiţi de cele tre*uincioase trupului, să-i ajutăm cu cele necesare9 lemne de 'o6rană, îm*răcăminte, încălţăminte şi de toate&

'% lu%m amin!e, !rebuie bine c%u!aţi cei care meri!% au!or. @u mai daţi nici un ban la cei care #% i*n cale +e la +oar!a bisericii şi se s!recoar% şi +rin biseric% c%ci aceş!ia care o &ac +e nenorociţii +oa!e mai mul! dec! dumnea#oas!r% care munciţi din greu s% #% cş!igaţi eEis!enţa. Tot ceea $aceţi un cu s$"ntă osteneală, să $aceţi cu su$letul /"mind de ucurie şi cu multă $lacără

credinţă şi dragoste %n numele cum#ului nostru M"ntuitor !isus ristos, care s-a 7ert$it #entr



noi. '% ne gr%bim s% &acem c! mai mul! c%ci #iaţa noas!r% !rece ca norii +e cer. Ailele alunegr%bi!e ca &runele +e a+%, iar noi ne a+ro+iem de amurgul serii, de mormn!, de unde nu ne m*n!oarcem nicioda!%.

'% nu ui!%m c% +oa!e mine #a suna !rmbiţa s% ne adune +en!ru udeca!%. '% nu ui!%m c% Domn"ris!os ne-a r%scum+%ra! cu 'cum+ 'ngele '%u. '% ne *n!oarcem acas%, s% ne *n!oarcem la biserilui "ris!os ca &iul r%!%ci! +rin +oc%inţ% şi rug%ciuni, c%ci aici +e +%mn! sun!em doar *n !reac%!.

'culaţi-#% s% mergem la "ris!os Preoţii aş!ea+!% *n +ragul bisericilor, clo+o!ele sun% s% ne scoadin somn şi s% #enim *n casa lui Dumneeu. @ecaurile, urgiile ne #orbesc des+re Dumneeu şi s+un s% ne *n!oarcem *na+oi la calea mn!uirii şi a ade#%rului #eşnicB c%ci, ia!%, #ine noa+!ea, #inmoar!ea şi nu se mai +oa!e &ace nimic.

7n 0bibisinia es!e un oraş numi! "arar, &oar!e #ec9i *n!emeia!. <iaţa aces!ui oraş e +aşnic% şi sim+7n orii ilei şiruri lungi de locui!ori ies +e cele cinci +orţi mnnd cirei de #i!e s+re +%şunile de +dealuri şi se *na+oia% seara *nc%rcaţi cu c!e ce#aB unii cu cereale, alţii cu lemne sau nu!reţ. Dar as&inţi!ul soarelui cnd se *nc9id +orţile, +or!arul s!rig% cu glas de r%sun% #%ile: J'aile gr%biţi-#

se *nc9ide +oar!aH ?a +uţin !im+ du+% aceas!% s!rigare +oar!a se *nc9ide. $ei r%maşi a&ar% !rebus% aş!e+!e +n% dimineaţa, dac% #or mai aunge aceas!% dimineaţ%, deoarece noa+!ea umbl% !l9arii&iarele s%lba!ice şi cei mai mulţi r%maşi a&ar% sun! a&laţi morţi.

&şa e şi cu m"ntuirea noastră. M"ntuitorul ristos /ice5 N!ntraţi #e #oarta cea str"mtă care dula viaţă K #ostul şi toate virtuţileJ. In!rarea aceas!a !rebuie s% o &acem +n% nu #ine noa+!ea. Aies!e +e s&rşi!e, nori negri *nce+ s% a+ar% +e cerul mn!uirii, &iare s%lba!ice *ngroi!oare se #n%+us!i asu+ra celor ce n-au #ru! s% #in% s% in!re *n ce!a!ea cea sal#a!oare. 7n!unericul se las% din *n ce mai greu şi #a #eni #remea cnd !oţi cei ce n-au #ru! s% aud% s!rig%!ul de sal#are #or r%mn

a&ar% *n +rimedia +ier%rii #eşnice.<or r%mne cu ucigaşii, cu #r%i!orii, cu mincinoşii, cu &iarele a+ocali+!ice şi *nc9in%!orii la ido0!unci #or s!riga dis+eraţi şi ei, #or ba!e *n adar la +orţile bisericilor dar #a &i +rea !riu, +re!riu.

omnul ristos, %n Evangelia de astă/i, ciar de la %nce#utul ei ne #une o condiţie $oarim#ortantă5 Nacă veţi ierta oamenilor greşelile lor şi Tatăl vostru va ierta greşalele voastracă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta greşalele voastreJ.

'% nu ne *nşel%m, c% orice &a+!% bun% am &ace nu +rimim ier!are dac% nu ier!%m +e cei ce ne-agreşi!. untem datori să cerem iertare la cei cărora le-am greşit, sau ne-au greşit; $ăc"nd ngestul acesta $rumos, smerit şi #lăcut %naintea lui umne/eu şi a a#roa#elui, ciar dacă el nvrea să ne ierte, să-l iertăm noi din toată inima şi atunci vom #rimi iertare de la umne/e0ces!a es!e lucrul cel mai +rinci+al din 8#ang9elia de as!%i care ne #a da #aloare la !oa!e celelal&a+!e +e care le #om &ace.

Rugăciune



Tatăl nostru cel din ceruri, iartă-ne nouă greşalele noastre, căci şi noi iertăm din toată inima #greşiţii noştri. 0ntoarce-ne la Tine #e căile Tale cele s$inte. &7ută-ne cu arul Tău, să #une%nce#ut un din cli#a aceasta a vieţuirii noastre, să ne #utem lăsa de toate oiceiurile cele rele, dvorele cele #roaste, ca să- Si urmăm Sie %n toate /ilele vieţii noastre, oamne.

!ar atunci c"nd vei veni #e norii cerului, să ne duci şi #e noi din Hailonul $ărădelegilor, %n SaTa cea $"ntă, *oul !erusalim, aiul #e care l-au #ierdut &dam şi Eva, $ericirea cea veşnică, c

unde eşti Tu 0m#ărat, acolo să $im cu Tine %n vecii vecilor.&min

+%ântul 4arlaam al <oldovei - Predică la Duminica ăsatului sec de brânză

Ais-a Domnul: Ie-i veţi ierta #e oameni de greşelile lor, vă va ierta şi #e voi 8ărintele Cel dceruri. !ar de nu veţi ierta #e oameni de greşelile lor, nici 8ărintele vostru nu vă va ierta #e voi d#ăcatele voastre. 3i c"nd #ostiţi, nu $iţi ca cei $ăţarnici, OadicăP m"nindu-vă. Căci ei #osomorăsc $eţele lor ca să le arate oamenilor că #ostesc. &devărat grăiesc vouă că-şi vor lu#lata lor O8entru că #lata $ăţărnicieiVe slava deşartă.P. !ar tu, #ostind, unge ca#ul tău şi $aţa tas#ală, ca să nu te arăţi oamenilor că #osteşti, ci 8ărintelui tău, %n taină. 3i 8ărintele tău, Cel cvede taina, %şi va da ţie la arătare. Oe asemeneaP, nu adunaţi vistierieXcomoară #e #ăm"nt, und

s viermi şi #utre/iciunea o #utre/eşte, şi unde $uriiX oţii o sa#ă şi o $ură, ci adunaţi-vă vistiericomoară %n ceruri, unde nu-s viermi, nici #utre/iciunea nu #utre/eşte şi unde $urii nu o sa#ă nici nu o $ură. Căci unde va $i vistieriaX comoara voastră, acolo va $i şi inima voastrăJ NM!. 6, 11O.

KIarL &nelesul acestei Evanghelii acesta esteB

0nt"i Ode toate, eaP arată că atunci c"nd ne rugăm lui umne/eu ca să ne ierte greşelile noastrumne/eu ne #une #e noi, #entru acea iertare Odin #artea =uiP, ca să iertăm mai %nt"i greşeli$raţilor noştri, adică $iecărui creştin O%n #arteP.



Fi +e care *n#%ţ%!ur%, a!unci cnd a aui!-o 0+os!olul Pe!ru de la Domnul şi 7n#%ţ%!orul s%u, ca iubeasc% +e #r%maşii s%i şi s% le ier!e #inile lor, nu ş!ia ce s% &ac%.

$%ci nu se *n!m+l% numai oda!%, *n!r-o i, scrbaXsu+%rarea şi mnia ci şi de ori *n!r-o i.

Pen!ru aceea ?-a *n!reba! +e Domnul şi 7n#%ţ%!orul s%u, +e "ris!os: se cuvine a ierta de ' ori %ntr

/i greşeala $ratelui care va greşi %m#otriva noastră: NM!. 1, 1O.Fi aces!a a +rimi! Nurm%!orulO r%s+uns: că nu se cuvine a număra Ogesturile de iertare aldragostei creştinului, adică de c"te ori %l iartă #e a#roa#ele său OMt. 1(, 22P. Căci ori de c"te oar greşi cineva %m#otriva noastră, tot de-at"tea ori ar treui să-l iertăm.

2iindc% a!unci cnd un om greşeş!e *m+o!ri#a al!ui om nu-i a!! de mare +%ca!ul, c%ci e om ca dnsul, c9iar dac% ar &i *m+%ra!. $%ci du+% &ireaX umani!a!ea lui es!e asemenea Ncu elO.

7ns% dac% greşeş!e *m+o!ri#a lui Dumneeu, cine se #a ruga +en!ru dnsul NI >eg. , /O= 0şa cum

s+us 8li, +reo!ul ?egii <ec9i.

Pen!ru aceas!a ţie nu ţi-e greu s% rabi greşeala al!uia. $%ci şi !u eş!i om ca şi el. 7ns% 7i e greu lDumneeu s% rabde greşeala !a, c%ci 8l nu e ca !ine.

u de ierţi greşeala al!uia, dai un şal%u Ne re'eră la o monedă a timpuluiHla o monedă de aramăcare valora a patra parte dintr-un *an vec6i&O.

Iar Dumneeu de-ţi iar!% greşeala !a, *ţi iar!% o mie de loţi N lotul era o monedă de aur ca

ec6ivala cu un gal*en de aur& au o monedă de argint care ec6ivala cu . de parale&O.$%ci +e c! es!e mai mare şi mai *nal!% #redniciaX demni!a!ea N n original9 destonicia&O lDumneeu &aţ% de ne+u!inţa omului, +e a!! es!e mai greu a +l%!i lui Dumneeu s!rmb%!a!enedre+!a!ea, N?uiO, $elui de sus, $are rabd% N+%ca!eleO omului celui de os.

Dar Dumneeu iar!% s!rmb%!a!ea &%cu!% de !ine

De aceea !u cum s% nu ierţi s!rmb%!a!eaX nedre+!a!ea &%cu!% ţie de a+roa+ele !%u, a!!a !im+ csun!eţi asemenea Ndu+% &ireO=

Iar Dumneeu iar!% *n dar.Iar ceea ce ierţi !u, nu es!e ier!are *n dar N u e mani'estare de condescendenţăHpentru că şi tu eşti om păcătos&O.

7ns% de la Dumneeu iei ier!are, du+% cum 8l 7nsuţi s+une: Ie veţi ierta, iertaţi veţi $iJ NM!. 6, 14

0n al doilea r"nd, aici se s#une că omul creştin treuie să #ostească. 3i arată şi cum treuie #ostim. Căci ne s#une că nu treuie să $acem nici #ostul şi nici rugăciunea %n vă/ul oamenilor.



$%ci cine #a c%u!a cins!e şi laud% de la oameni +en!ru +os!ul şi rug%ciunea +e care le #or &ace, #or a#ea +la!% de la Dumneeu.

0şa s!au lucrurile şi *n ceea ce +ri#eş!e &a+!ele bune.

$%ci Prorocul Da#id a +os!i! NII >eg. 1, 6O +en!ru greşeala sa NII >eg. 11, -1B 6-OTşi a s+uI&m m"ncat #"ine ca de cenuşă şi ăutura mea cu lacrimi am amestecat-oJ NPs. 11, 1O.

Fi iar%şi: I0mrăcatu-m-am %n dărstineX %n sac şi am smerit cu #ost su$letul meuJ NPs. 34, 1O.

0s!&el a +os!i! şi 09a#X 09ab, *m+%ra!ul cel r%u şi ?-a *mblni! +e Dumneeu NIII >eg. 1, O.

?a &el şi Pro&e!ul 'amoilX 'amuel, +en!ru de+%r!area mniei lui Dumneeu, i-a s&%!ui! +e oameni au +os!i! şi au s!riga!: I&m greşit, oamneBJ NI >eg. , 6O.

Iar nini#i!enii cu +os!ul au *nde+%r!a! mnia lui Dumneeu şi au sc%+a! de +r%+%d NIona 3, /O. $%*m+%ra!ul i-a *n#%ţa! nu numai +e oameni Ns% +os!easc%O dar le-a s+us şi &a+!ul ca s% *nc9i

dobi!oacele şi s% nu le dea de mncare, +en!ru ca s% &ie şi mai mare alea şi +oc%inţa NlorO NIona 3, O.

Căci #ostul cel adevărat este %n$r"ngerea inimii şi #lecareaX smerirea su$letului. 8rin care omucare =-a m"niat #e umne/eu, singur se mustră şi se ceartă. 3i această $r"ngere a inimOoamenilorP %i este aşa de dragă lui umne/eu, %nc"t %i scoate şi %i i/ăveşte din certare#edea#sa cea rea şi veşnică.

Fi aces! &a+! i-a *n#%ţa! şi Domnul "ris!os +e Ccenicii '%i, cum c% rug%ciunea şi +os!ul sun! arm

!are *m+o!ri#a #r%maşului NM!. 1, 1O. $%ci +e dia#ol nimic nu-l biruieş!e şi nu-l &ace s% ias% rug%ciunea şi +os!ul.

Pen!ru aceea, *n !oa!% #remea e bun şi de !reab%X de &olos +os!ul, du+% cum s+une Marele N original9 velic6i&O <asile.

De aceea s% ne +reg%!im N Idem9 să ne gătăm&O şi s% ne cur%ţim +en!ru '&n!a $uminec%!ur%X '&n8u9aris!ie şi +en!ru iua 7n#ierii Domnului nos!ru Iisus "ris!os, omorndu-ne N@morândA istovinoprind şi noi mişcările trupului şi ale su'letului nostru spreHpăcat, spre lucruri rele&O şi n!ru+urile cu +os!ul, da!ori!% muncilorX +a!imilor şi a morţii '&inţiei 'ale.

'% d%m şi noi a ecea i din !o! anul, o i din ece ile.

$%ci du+% &%g%duinţa N n original9 giuruinta&O 0+os!olului Pa#el, dac% #om r%bda cu Dnsul N Idemus&O, adic% cu "ris!os, cu Dnsul ne #om şi +rosl%#iX +reasl%#i N>om. , 1O.

$um, de &a+!, se şi ne#oiesc şi &ac !oţi credincioşii lui "ris!os *n !oa!% lumea.

@umai cal#inii şi lu!eranii N Idem9 liutranii&O, ere!icii din #remea de acum, nu #or leg%!ura lucruril

celor bune N =dică să îm*ine postul cu rugăciunea&O.



NPen!ru c%O #or Ns% !r%iasc%O *n liber!a!ea N n original9 volniciia&O !ru+ului şi *n odi9na care *ndulce!ru+ul.

Iar crucea lui "ris!os N =dică nevoinţa ascetică, lupta cu patimile&O le es!e ur!%. Pen!ru c% ncu!ea%X nu *ndr%nesc s% ia asu+ra lor #reo os!eneal% sau #reo ne#oinţ% Ndu9o#niceasc%O. $%ci !em s%-şi #a!%meX s%-şi s!rice binele de aici, de +e +%mn!.

7ns% &%r% os!eneal% şi &%r% +os! şi &%r% lacrimi şi &%r% r%bdare #or unii ca aceş!ia s% aung% la cer. Dei umbl% +e calea cea larg%, care duce la +ieire NM!. , 13O.

$%ci nu-şi aduc amin!e de Prorocul DaniilX Daniel. $are, du+% ce a +os!i! 1 ile NDan. 1, 1-1N #ostirile 'ântului Daniel le găsim su*liniate şi la Dan& J, " 1., -&O, Ns-a a&la!O mai &rumos şi mgras dec! cei care mncau buca!e scum+e la masa *m+%ra!ului @a#o9odonosorX @abucodonosor.

0n al treilea r"nd, $"nta Evangelie Ode a/i neP s#une că acolo unde %şi str"nge omul agonisitagoniseala lui, acolo %i este şi inima.

$%ci cine *şi +une !oa!% n%dedea numai *n #iaţa aces!ei lumi, aici, +e +%mn!, numai la a s!rnNa#eriO, Na!unciO aici, +e +%mn!, *i es!e şi inima şi gndul şi !oa!% n%dedea şi a#uţia sa. Dar acelucru e o am%gire.

$%ci c9iar dac% nu ne-o &ur% 9oţii sau nu rugineş!e sau nu +u!reeş!e, !o!uşi #ine moar!ea N+es!e nşi a#erea +e care am s!rns-oO r%mne al!ora.

Dar cel care *şi +une n%dedea *n #iaţa cea de sus aşa du+% cum s+unea 0+os!olul Pa#el: IAia

noastră este %n ceruriJ N$ol. 3, 3O acela *şi mu!% a#uţia sa *n cer.$%ci d% au!or şi milos!enie celor c%uţi, celor &%r% +u!ere, s%racilor, ;isericilorTşi *m+%rşinduagonisi!aX a#erea *n!ru numele lui Dumneeu, acela *şi &ace #is!ierieX comoar% *n ceruri.

N2iindc% acoloO nici &urii nu o &ur%, nici +u!reiciunea nu o +u!reeş!e, nici moar!ea nu #ine.

Din aceas!% cau% şi inima lui şi !o! gndul şi cuge!ul lui acolo sun! N n ceruriHadică Dumnezeu&O.

0s!%i !oa!e locurile se g%!esc N n original9 să gătiadză&OX se +reg%!esc de '&n!ul Pos!. 0dic%sa!ele şi oraşele şi !oa!e casele creş!inilor.

Deci nici noi s% nu ne ar%!%m a &i *n a&ara !ocmeliiX rnduielii creş!ine $%ci 7ngerul lui Dumneumbl% de scrie *n ca!as!i& N n registru, în condicăH=ici e indicată, în mod antropomor', atotştiindumnezeiască& Căci sensul du6ovnicesc al eprimării de 'aţă e acela că Dumnezeu îi cunoaşte ptoţi cei care postescH:i îi sprijină, îi întăreşte în nevoinţa lor&O +e aceia ce #or s% +os!easc%.

Deci s% ne ne#oim Nşi noiO ca s% nu &im le+%daţi din ca!as!i&ulX din condicaX Ndin aducerea amin!eO

lui Dumneeu.



0 &os! o #reme cnd ai mnca! mul!. 0 &os! o #reme a anului cnd ai b%u! mul! şi ţi-ai &%cu! #oia cea rea.

0nsă acum, iată, a sosit vremea #ocăinţeiB !ată, a sosit /iua iertării O0n original5 d/ua s#ăşeniei.ă ne %ndre#tăm acum de c"te am greşit #este an. ă s#ălăm acum #ăcatele #e care le-am $ăcut.

Pe c! ?-am mnia! +e Dumneeu N+n% acumO, N+e a!!O s%-? *mblnim cu &oamea şi cu se!ae NC

postirea noastră&O, şi +rin !oa!e &a+!ele cele bune.

$%ci +os!ul nu es!e numai de buca!e, ci e şi de cle#e!ire N n original9 de clevete& =dică a poînseamnă şi a te a*ţine de la a-l vor*i pe altul de rău în mod nedreptHdin invidieH O. 8 +os! şi &%ţ%rnicie N Ipocrizie&O şi de a#is!ie N Invidie, ură&O şi de !oa!e +o&!ele cele rele.

Fi mai *nain!e de !oa!e s% +%im mersul la '&n!a ;iseric% şi s% a#em rug%ciunea N*n noi *nşine !oa!%O #remea +os!ului nos!ru.

$%ci aşa cum es!e +inea &%r% sare, !o! la &el e şi +os!ul &%r% rug%ciune. 2iindc% rugăciunea eslumină #entru su$letul omului şi cale către 0m#ărăţia Cerului.

Pos!ul i-a +reasl%#i! +e si9aş!ri N #e cei care s-au nevoit singuri, în locuri pustii, în rugăciuneîncetată şi post&O. Pos!ul i-a &%cu! +e '&inţi N n original9 #reapodo*nici&O s% &ie cins!iţi. 0ces!a *n%lţa! +e Dre+ţi, i-a lumina! +e 0+os!oli, du+% cum a &%cu! Proroci. 2iindc% +rin +os! s-a luminmin!ea lor şi as!&el au +u!u! gr%i des+re !ocmeleleX &a+!ele ce #or &i *n #ii!or.

8e acesta O8ostul.P şi noi, creştinii, să-l #rimim cu toată ucuriaB 8e acesta să ni-l agonisim. 8

acesta să ne nevoim să-l #urtăm şi să-l ţinem. 8entru ca să ne %nvrednicească O0n original5 să ns#odoască.P umne/eu aici să #etrecem cu #ace şi cu sănătate, $ără de sminteală O?ără motide #ăcătuire.P din #artea vră7maşilor vă/uţi şi nevă/uţi. 3i Oast$elP să a7ungem şi la $intele 8aşs#ălaţi şi curăţiţi de #ăcateV3i să #ră/nuim Odumne/eieşte %n acea /iP, Oca unii ce trăimP iertarede #ăcate şi smerenia. !ar dincolo să ne i/ăvim de muncile cele de veci şi să do"ndim şi #ră/nuim şi 8aştile cel de sus, %ntru 0m#ărăţia Cerului. Oşi acesteaP #entru mila omnului nost!isus ristos. Că =ui ! e cuvine stă#"nirea O0n original5 ţinerea.P şi #uterea, cinstea %ncinăciunea, %m#reună cu 8ărintele şi cu uul $"nt, acum şi #ururea şi %ntru vecii nes$"rşşi netrecători.

&mi

&m diortosit tetul #redicii con$orm ediţiei5 O$"ntulP Aarlaam al Moldovei, Carte rom"neascde %nvăţătură5 OlaP umenecile #reste an şi la 8ra/nice %m#ărăteşti şi la venti mari, ed. %ngri7işi glosar de tela Toma, #re$aţa şi studiu de an Gam$irescu, vol. !!, Ed. o/a A"nturiloHucureşti, 2+11, #. 22-26.<



Părintele Dumitru +tăniloae - 0rebuie restaurată comunicarea dintre oameni" $rucea estegermenul oricărei &m!ăcări !oarta comuniunii dintre toi oamenii" Iertarea este legată de

&nelegerea slăbiciunii celuilalt



NCrucea Ta, oamne, s-a #reaslăvit cu #uterea Ta nes#usă, ca smerenia Ta mai #resus dectoată #uterea s-a arătat, #rin care cei #uternici s-au /droit de 8ăm"nt şi săracii la cer s-aridicatJ (5c!oi9ul, glas 1, duminic%, cn!%rea ).

$rucea es!e germenul oric%rei *m+%c%ri, +oar!a comuniunii din!re !oţi oamenii, de+%şirea *n!regsingur%!%ţi.

NCrucii Tale ne %ncinăm, tă#"ne, şi s$"nta 0nvierea Ta o c"ntăm şi o mărimBJ (7n%lţarea '&in$ruci, 14 se+!embrie).

NTreuie restaurată comunicarea dintre oameni. &cest lucru este cu #utinţă numai #rcom#asiune, su$erind #entru ei, 7ert$indu-ne #entru ei; doar ast$el #oţi descide #oarta celuila@amenii sunt $oarte ne%ncre/ători . *umai o dovadă de iuire care merge #"nă la 7ert$ă #rin caomul se dăruie celuilalt #oate c"ştiga inima celuilalt. &tunci %nsă 0l imităm #e ristosN. Daceas!% Jimi!aţieH a lui "ris!os es!e o unire cu 8lB !rebuie ca "ris!os s% 'e *ncor+oree *n noi şi s% re&ac% *n 'ine du+% 8l, Modelul nos!ru originar.

lava Crucii

$rucea este ua 6m!ărăiei cerurilor" rebuie s% reg%sim sensul $rucii ca biruinţ% asu+ra mors+iri!uale, biruinţ% a iubirii. J0#em adeseori o re+reen!are +arţial% des+re $ruce şi des+re !aina redus% la &a+!ul de a su+or!a o asce%, de a ne *n&rna de la +l%ceri, de la !o! &elul de sa!is&acţ8Eis!% *ns% şi un al! sens al $rucii: com+asiunea +en!ru cel%lal!. $u siguranţ% *ns% nu +u!em &a!o!ul +en!ru cel%lal! dac% ţinem la +l%cerile noas!re egois!e, dac% omul es!e lega! de l%comie, +o&!% s!%+nire, mndrie. 0ceas!a ara!% *ns% numai as+ec!ul nega!i# al $rucii. Po! s% m% a+ro+ii de cel%l&%r% s%-i #orbesc des+re $ruce, ar%!ndu-i *ns% c% sun! ga!a la !oa!e sacri&iciile +en!ru el. Dac% es

bolna#, m% #oi duce la el, #oi r%mne *m+reun% cu el. $el%lal! +oa!e su+or!a el *nsuşi greu!%+ersecuţii, şomaT Iar eu +o! s% +or! *m+reun% cu el aceas!a $ruce.

Inima celuilal! +oa!e &i mişca!% dac% #ede c% eu +or! o $ruce +en!ru el. 0!unci el #a *nţelege sens$rucii &%r% ca eu s% *i s+un c% !ocmai $rucea es!e cea care m% *m+inge s% &ac aceas!a. 5 &ac +ursim+lu.

'% nu le +redic%m doar oamenilor s%-şi ia $rucea, ci s% o lu%m noi *nşine au!ndu-i +e ceilalţi. <aunge as!&el la con#ingerea c% aceas!% $ruce nu es!e o su&erinţ% +en!ru mine. u$ăr #entru celăladar această su$erinţă #entru el mă ucură, mă odineşte, cum s#une un mona de la &tos.

Dac% !rec +e lng% el, dac% nu r%mn *m+reun% cu el, dac% nu-l au!, #oi su&eri !oa!% #iaţa. Poa!e el se #a +ierde +en!ru !o!deauna. <a s+une:``$e &el de +reo! e aces!a= $e &el de creş!in e aces!a=0s!&el, a!unci cnd su&%r +en!ru el sun! mulţumi!. e aceea ristos #e Cruce e liniştit; $"ntCiril al &leandriei s#une că El a adormitJ.

Nomn %nvietor %n morm"nt dormind, ristoase oamne, din cel greu somn al #ăcatului ai scultot neamul omenesc cel #ăcătosJ ('mb%!a Mare, Pro9odul, s!area a -a).



Desigur, +e $ruce "ris!os s+une şi cu#n!ul: Numne/eul meu, #entru ce M-ai #ărăsit:J (Mc 134). umne/eu trăieşte %m#reună cu mine, omul, $a#tul de a se simţi #ărăsit de umne/eu. laSie, ristoase umne/eul nostru, Care ai vrut să %m#ingi tăgăduirea de sine #"nă %ntr-acoloB

Nristos a vrut să dea oamenilor asigurarea $a#tului că umne/eu nu vrea să intervină #ent?iul ău; nu vrea să-= ră/une. umne/eu e li#sit de a#ărare %n $aţa res#ingerii oamenilor; ne a#ără #e ine 0nsuşi. 8utea interveni, dar nu vrea să o $acă. Area să dea eem#lu su$erin

#entru oameni, necom#ort"ndu-se ca un om, ne$iind su#us reacţiilor.J 7şi iubeş!e 2iul, dar nu+re&er% oamenilor. 7l las% *n su&erinţ%.C"nd ristos s#une5 Numne/eul meu, umne/eul meuBJ, El a$irmă că umne/eu eistă5 NEs#une atunci oamenilor5 YYTatăl Meu nu vrea să reacţione/e %m#otriva răutăţii voastre5 nu vresă vă #ede#sească nici ciar #entru a-= a#ăra #e ?iul ăuZZ. umne/eu #re$eră m"ntuireoamenilor odinei ?iului ău.N

0ceas!% dimensiune a Jiubirii nebuneH a lui Dumneeu +en!ru oameni a &os! sublinia!% de 3icol$abasila *n secolul al GI<. 0ces! au!or du9o#nicesc bian!in scrie c% !rebuia ca Dumneeu Nsă $asă nu $ie trecută cu vederea această iuire, arăt"ndu-i nemărginirea şi conving"ndu-ne că n

iueşte cu o iuire neasemănată. &tunci găseşte această le#ădare de ine, e străduieşte şi lasă să %ndure rele şi %ncercări #entru a-i atrage, du#ă ce i-a convins de iuirea a #e cei #entrcare a su$erit, ciar #e oamenii care $ugeau de Hunătatea #rin ecelenţă, convinşi că erau ur"ţ(<iaţa *n "ris!os)

5amenii cred c% Dumneeu es!e indi&eren!, inca+abil de a su&eri +en!ru ei. 'a!ana, care es!e J!a!minciuniiH (7n , 44), 7l calomnia% +e Dumneeu *n &aţa oamenilor. 8entru a-3i arăta unătateaiuirea a de oameni, umne/eu li se %n$ăţişea/ă li#sit de a#ărare şi su$eră #entru ei.

NMulţi s#un5 eistă un umne/eu, dar El nu este un, #entru că %ngăduie su$erinţă. E un lucrde ne%nţeles #entru lume. 0n taina Crucii se mani$estă unătatea lui umne/eu. El n#ede#seşte, nu reacţionea/ă, acce#tă totul, ciar su$erinţa, ciar moartea ?iului ău din iui#entru oameni. acă omul nu se m"ntuieşte, e #entru că răm"ne indi$erent la aceasta.J

Aaloarea #ersoanei

J<aloarea +ersoanei es!e #eşnic%. Dac% o diminu%m *n Dumneeu, o diminu%m şi *n om. 0ici ara!% #aloarea numelui. 7n &iecare '&n!% ain% +ersoana es!e numi!% cu numele ei, &iind as!&el +u*n #aloare +en!ru !o!deauna. Dac% +ersoana are o #aloare +en!ru Dumneeu, ea are o #aloa

#eşnic%. C"tă vreme nu luăm %n serios #ersoana, nu suntem cu adevărat oameni şi-= dis#reţui#e umne/eu ca 8ersoană. M"ntuirea nu #riveşte s#ecia umană, ci #ersoanele. Creştinismvede valoarea veşnică a omului #entru că vede im#ortanţa #ersoanelor.

Persoana nu se las% cunoscu!% *n *n!regime *n ac!ele ei de iubire şi de liber!a!e, ea es!e !o!deaunsur+rin%!oare, !o!deauna nou%. @u es!e un obiec!. 8 mai a+roa+e de noi dec! un obiec! şi, *n acela!im+, r%mne eE!rem de mis!erioas%. Pe m%sur% ce o cunosc, *şi de#%luie +ro&unimi+osibili!%ţile ei sur+rin%!oare. 'e adnceş!e. Dumneeu e simţi! ca o +ersoan% &oar!e a+ro+ia!%, $a#ine la noi şi 'e *ngrieş!e de noi.



Persoana nu +oa!e &i iola!%. 8a nu eEis!% dec! *n comuniune. 'e realiea% +e m%sura in!eresului+en!ru cel%lal! şi a in!eresului celuilal! +en!ru ea. 8 !aina '&in!ei reimi. ristos arată valoarveşnică a #ersoanei umane $ăc"ndu-se omul #ersonal, cum s#une $"ntul Teodor tuditul. "ris!os a#em ade#%ra!a umani!a!e, o umani!a!e c! se +oa!e de +ersonal%B şi a#em de asemenre#elaţia @umelor +ersonale ale lui Dumneeu: a!%l, 2iul şi '&n!ul Du9, *n!ru $are e bo!ea! oricreş!in. Dumneeu es!e numi!B şi omul es!e numi!. @umele a+arţine relaţiei bi+ersonale. Dumne7şi desco+er% @umele '%u şi in#oc% numele +ersoanei umane d%ruindu-i-se.

8 aici leg%!ura *n!re aina $rucii şi aina +ersoanei. Pe +%mn! omul !rece +rin mul!e *ncerc%2iecare su&er% o cruce. 8a es!e grea şi li+si!% de semni&icaţie +en!ru cel care nu are +e cine#a s%mngie. Dac% ar g%si al%!uri de sine o as!&el de +ersoan%, $rucea i-ar de#eni mai uşor de su+or!desco+erindu-i-se *nsuşi sensul $rucii. ensul #o/itiv al Crucii este acela de a ne %ngădui să nreali/ăm ca oameni.

NAeniţi la Mine toţi cei osteniţi şi %m#ovăraţi şi Eu vă voi odini #e voiV. Căci 7ugul Meu e uşoşi sarcina Mea este uşoarăJ (M! , -3)

J *u ne #utem reali/a $ără comunicarea noastră celuilalt. *u #utem descide #oarta celuilalt, n

#utem dăr"ma /idul care-l %ncide #e celălalt şi /idul care ne %ncide #e noi %nşine, $ăe#erienţa Crucii. ristos a dăr"mat /idul des#ărţitor. *umai Crucea dăr"mă /idul. !ntrăm viaţă #rin comunicarea cu celălalt. !ntrăm la umne/eu #rin Cruce, #rimind de la rist#uterea de a-= %nsoţi.

$i#iliaţia de as!%i su&er% de aceas!% iolare a omului. 0m #%u! un s+i!al modern. 0m &os! ibi! !e9nicile eE!raordinare. Din *n!m+lare, am obser#a! +rin!r-o uş% desc9is% dou% &emei *n!insa+roa+e e+uia!e, ne+u!nd s%-şi ţin% oc9ii desc9işi. @ici o +ersoan% al%!uri de ele s% le s+un% ucu#n!T.

@u +u!em *nlocui +ersoana +rin !e9nic%. Pre&er s% r%mn *n s%r%cia mea, dar s% &iu *m+reun% cu soşi &iica mea. Pen!ru aceas!a e ne#oie de iubire, e ne#oie de d%ruire. ?ucru greu, &iindc%-mi eneacomodi!a!ea. Dar dac% e#i! s% &iu a+roa+e de cel%lal!, a!unci #oi su&eri +oa!e c9inuri #eşnice. $ruccare m% mn!uieş!e nu es!e su&erinţa mea, ci su&erinţa celuilal!B su&er% el +en!ru mine sau su&%r +en!ru el. "ris!os a su&eri! +e $ruce +en!ru ceilalţi- nu +en!ru 'ine 7nsuşi sau +en!ru un gru+ anum*n dis+reţul unui al! gru+.HN@mul #oate %ndura oala, dar duul aătut cine-l va ridica:J (Pilde 1, 14)

Cine este celălalt:

J8s!e omul. Dar nu eEis!% se+araţie *n!re Dumneeu şi ceilalţi. Pen!ru c% dac% in!rnd *n comuniucu cel%lal! g%sesc #iaţa, g%sesc a!unci #iaţa #eşnic%. 0ceas!% iubire cu cel%lal! durea% #eşnic. Diubirea nu durea% dec! +rin Dumneeu: Preenţa lui Dumneeu *n iubirea mea +en!ru cel%lal! *md% o res+onsabili!a!e eE!raordinar%B iubirea mea se #a adnci şi #a d%inui. 0ceas!a ara!% c% !rebuie asemenea s% m% desc9id !o! mai mul! a!%lui ceresc, iubindu-?. 0n $iecare semen treuie să văd #?iul lui umne/eu. acă nu mă descid Tatălui de#ăşindu-mi m"ndria, nu-mi #ot de#ăm"ndria nici $aţă de celălalt.

Doamne Iisuse Mristoase dă-mi iubirea i smerenia 0a1



J@u e cu +u!inţ% ca omul s% &ie uman &%r% Dumneeu. 5 umani!a!e *n a&ara lui Dumneeu ndurea%, nu reis!%. @u +u!em r%mne *n iubire &%r% Dumneeu. rebuie s% simţim c% aceas!% iubine #ine de la Dumneeu, c% a#em o res+onsabili!a!e &aţ% de cel%lal!, c% sun!em res+onsabili &aţ% el *nain!ea lui DumneeuB dac% o sim!e aşa, cel%lal! nu #a +u!ea reis!a iubirii. Dar iubirea meaeE!rem de ameninţa!%: &iecare in!eres +ro+riu, &iecare im+uls egois! sl%beş!e iubirea mea +en!cel%lal!. acă acela care mă iueşte se simte res#onsail de mine %n $aţa lui umne/eu, atunci

tre/eşte şi #ro#ria mea res#onsailitate. 8ot avea sentimentul că umne/eu este Cel care vreaceasta. ar şi eu am o res#onsailitate #entru el %n $aţa lui umne/eu. *u găsesc %n mine res#onsailitate totală $aţă de celălalt #e care-l iuesc dec"t dacă este #re/ent umne/eu5nevoie de un al treilea, de un martor care ne iueşte. umne/eu este acest martor. El %mi aravaloarea veşnică a celui #e care %l iuesc. *u-l #utem iui #e om $ără umne/eu. 0l!min!eri e#orba de o &ilan!ro+ie li+si!% de lumin% +e care numai Dumneeu o +oa!e da iubirii noas!re. $el%l+e care-l iubesc e iubi! de Dumneeu, e sco+ul lucr%rii di#ine, sco+ul $rucii lui Iisus. Iisus a mu+en!ru elB iar aceas!a de#%luie #aloarea lui #eşnic% *n oc9ii lui Dumneeu.H

o"ndirea iuirii

Cum să do"ndim iuirea: Ce-i de $ăcut atunci c"nd desco#erim că nu iuim: Cum să nde/nădă7duim de iuire:

oamne !isuse ristoase, iuire in$init com#ătimitoare, $ără li#suri şi nevoi şi dăruitoare, dă-niuirea Ta de oameni. ă-ne să-i iuim #e cei #e care-i iuim aşa cum %i iueşti Tu, !isuseB &mi

Jrebuie s% ne *m+%r!%şim s% ne d%ruim *m+%r!%şindu-ne celuilal!. Mulţi s+un: n-am r%bdare rug%ciuneB *mi #in !o! &elul de gnduri. Dar dac% ne aducem amin!e de cel%lal! *n rug%ciune, *nda

rug%ciunea +rimeş!e *n aces! &el +u!ere. Doamne Dumneeul meu, e rog au!%-miB e rog *ns%+en!ru &iul şi &iica mea, +en!ru ne#as!a şi +rie!enul meu. Dumneeu r%mne +reen! *n rug%ciunmea a!unci cnd m% gndesc la cel%lal! care se g%seş!e *n ne#oi, simţindu-m% res+onsabil +en!ru el

acă #e umne/eu 0l cunosc ca 8ersoană, atunci #ersoana umană are o valoare. Dac% ş!iu aces! om are o #aloare #eşnic%, !rebuie s% !rag concluia c% &ericirea lui #eşnic% de+inde şi de min0ceas!a *nnobilea% relaţiile noas!re. 0l!&el m% +or! dac% ş!iu c% nu am de-a &ace cu un indi#id dino s+ecie de care +o! s%-mi ba! oc +en!ru c% un al!ul ar +u!ea s%-i ia locul.

0ceas!% +ersoan% are o #aloare unic%B dar de+inde şi de mine, care m% *m+%r!%şesc lui, ca el

de#in% om şi s% se mn!uiasc%. 0!unci #oi simţi mereu o mare res+onsabili!a!e &aţ% de &iecare. M#oi +ur!a cu mare delica!eţe &aţ% de &iecare, #oi c%u!a +rin !oa!e miloacele s%-i au! s% de#ioameni. ema *ndumneeirii es!e *n reali!a!e !ema umani%rii omului +rin iubirea di#in%.H

Noamne, Tu ştii că Te iuesc. !ar !isus i-a /is5 8aşte mieluşeii MeiBJ 0n 21, 1'<.

oamne, !isuse ristoase, Care Te-ai $ăcut om din dragoste #entru noi, oamenii, dă-numanitatea Ta divină, ca să devenim mai umani. &minB



JC"nd ştiu valoarea veşnică #e care o are #ersoană #entru umne/eu, c"nd simt cum ristos #Cruce 0şi dă viaţa #entru #ersoana umană, atunci mi se im#une un cu totul alt com#ortamedec"t cel #e care-l aveam #"nă atunci. u$ăr #entru toate ostacolele care-l %m#iedică #e celălasă se reali/e/e ca om, şi #rin aceasta să do"ndească viaţa veşnică.

Mărturia $aţă de Evagelie stă %n calitatea umanităţii noastre. acă cineva #oate găsi %n mine uom adevărat, acest lucru %l #oate mişca, %ncura7a, şi-i #oate da s#eranţă că eistă un umne/e

Care-l iueşte. Toţi convertiţii s-au convertit #entru că au găsit un creştin adevărat. 8rumanitate a7ungem la umne/eu. 0nainte de a-= $i vă/ut ca umne/eu, a#ostolii şi ucenicii avă/ut mai %nt"i umanitatea lui ristos. &u vă/ut un om uman, merg"nd #e drumuri %n sandalneav"nd unde să doarmă. Era %m#reună cu toţi oamenii, merg"nd la cei ogaţi ca şi la cei săracm"nc"nd %m#reună cu ei, ascult"ndu-i, vindec"ndu-i din milă, nu #entru a-şi arăta #uterea.H

Pen!ru a &i mar!ori ai 8#ang9eliei *n lume, *n socie!a!e, e de auns s% &im oameni. JDoar as!&el #o+u!ea a!rage a!enţia oamenilorB nu numai +redicnd.H

=egătura ragostei

J'&n!ul Du9 &ace din noi doi o uni!a!eB 8l nu las% nici o se+araţie *n!re noi. Du9ul es!e o Persoancare-I leag% *n!re 8i +e a!%l şi +e 2iul, &%r% a-I con&unda şi &%r% a se con&unda 8l *nsuşi cu 8Treuie să %nţelegem %ntr-un mod $oarte real ce s#une !isus atunci c"nd /ice5 ceea ce $aceţi unolnav Mie %mi $aceţi. El se identi$ică cu olnavul, $ără a deveni El 0nsuşi olnavul; %n acest caolnavul n-ar mai simţi că un altul este cel care %l m"ng"ie5 identi$icare deci, dar nu con$u/ie.

uul este Cel care $ace aceasta5 El ne identi$ică $ără a ne con$unda. 0n umne/eu, El %i uneşdesăv"rşit #e Tatăl şi #e ?iul $ără a-! con$unda. El nu $ace din Tatăl şi din ?iul aceeaşi #ersoan

ar are acest rol de unitate, de legătură a iuirii %n Treime.@u m% +o! bucura de un al!ul &%r% a asocia bucuriei mele o a !reia +ersoan%. 2a+!ul de a o #edbucurndu-se m% con&irm% *n iubirea &aţ% de cel%lal!. 8Eis!% *n!o!deauna ne#oie de o a !re+ersoan%, +e care s% o +o! lua dre+! mar!or al bun%!%ţii şi &rumuseţii celuilal!. Iubirea ade#%ra!% es*n!o!deauna *n!re !reiB nu numai eu şi !u. 0re un ecou, are ne#oie de o ambianţ%, de o sim&onl%rgi!%, mai boga!%. Dumneeu es!e $el care ne leag% unii de alţii. De aceea, 7l +u!em lua neancedre+! mar!or al iubirii noas!re.

!uirea e dragostea desăv"rşită #e care numai $"ntul u o #roduce. Ea este legată de credinţ

?ără credinţă %ntr-un i/vor divin, iuirea n-are #ro$un/ime. rebuie s% credem *n Dumneeu. 2%credinţ% nu aungem la $ruce, $rucea nu aunge la +rac!icare, la #iaţ%. '&n!ul Du9 e cel carealiea% iubirea, care *nsoţeş!e credinţa. ?a *nce+u! es!e credinţa. Du+% care #ine +u!erea acesiubiri. M% sim! a!unci obiec!ul aces!ei iubiri, du+% care sim! eu *nsumi iubire &aţ% de 8l.

Treuie să a7ungem să simţim iuirea lui umne/eu şi atunci vom simţi iuirea noastră #entrEl. Treuie să ne rugăm cu stăruinţă şi r"vnă ca să #rimim acest sentiment de iuire rugăciune. &tunci ni se vor descide ocii.J

!ertare şi %nviere



JIer!area es!e lega!% de *nţelegerea sl%biciunii celuilal! şi a +ro+riei noas!re sl%biciuni, de ne#oia +care o a#em de cel%lal!. e ce să nu-l iertăm #e celălalt, c"nd eu %nsumi mă simt #lin de #ăcatCare om #oate s#une că a $ăcut tot ce #utea #entru ceilalţi:

Deşi ş!iu c% es!e bolna#, din comodi!a!e +ersonal% s+un c% sun! obosi!T Predic !o! !im+ul +en!ru nu-mi *m+linesc !oa!e da!oriile &aţ% de ceilalţi. @u &ac +oa!e r%u, dar nu &ac nici bine. Iar aceas

*nseamn% a-i l%sa +e ceilalţi *n singur%!a!ea şi ne+u!inţa lor. 'e *n!m+l% a!! de des ca cine#a sim!% ne#oia de a &i *ncuraa!, au!a!, mngia!B şi nu o &acB sun! mereu +%c%!os. &tunci de ce să niert celorlalţi; de ce să #retind altora mai mult dec"t #ot să dau eu %nsumi:J

Aenim la iserică ca să cerem iertarea #ăcatelor noastre. &vem nevoie de iertarea lui umne/e#entru că avem conştiinţa stării noastre de #ăcătoşi5 avem datorii $aţă de umne/eu şi $aţă oameni, $ii ăi, şi nu suntem %n stare să le #lătim.

N9n #ărinte din vecime s#unea că omul se simte iertat atunci c"nd nu mai $ace #ăcatul, c"nsimte #uterea #e care i-o dă umne/eu de a nu mai #ăcătui. Ier!area nu es!e o ac9i!areB e +u!er

lui Dumneeu +e care omul o sim!e #enind *n el. 5da!% ce ne-am m%r!urisi! +%ca!ul şi am +rimier!area lui Dumneeu +rin +reo!, ne #ine adeseori s% s+unem: acum m% sim! bine, sim! +u!erea lDumneeu *n mineB sim! c% 8l se bucur% de mine.

$nd *nce!e s% mai udec +e #reun om, cnd *l ier!, aces!a *nce+e s%-mi de#in% sim+a!ic. >elamea cu el se sc9imb%. 0celaşi lucru se *n!m+l% a!unci cnd m% iar!% Dumneeu. $"ntul Ciril &leandriei s#unea adeseori că umne/eu ne #riveşte ca #e $ii ăi. Aede #e $aţa ?iului ă$eţele noastre. e aceea, s#une el, treuie să ne rugăm lui !isus, să a7ungem %ntr-o dis#o/iţie d7ert$ă, de o$erire de noi %nşine %n $aţa Tatălui. &tunci vom simţi iuirea Tatălui. !ertarea este u

act de iuire. acă iert #e cineva, %nce# să-l iuesc.J @e +u!em *ncor+ora *n Iisus in#ocndu-? ne*nce!a!. Primim a!unci comunicarea iubirii 'acom+%!imi!oare +en!ru !oţi oamenii. Primim dis+onibili!a!ea 'a de a 'e d%rui. ug"ndu-ne l!isus, ne %m#ărtăşim de Cel care este %ntr-o #ermanentă dis#o/iţie de dăruire de ine. *u noi n#unem %n stare de 7ert$ă5 nu suntem %n stare de aceasta. El singur are %n #ermanenţă dis#o/iţia a se dărui.

$om+asiunea es!e Jo s&şiere in!erioar% +en!ru oameniH. "ris!os e *n +ermanenţ% *n aceas!% s!arlava lui veşnică e slava iuirii care se dăruie %n mod gratuit şi ucuros #entru a-l a7uta #

celălalt. &tunci c"nd ne dăruim celorlalţi şi #entru ceilalţi #rin iuire, devenim cu adevărumani.

0ceas!% com+asiune biruie asu+ra morţii. 8a es!e iubirea mai +u!ernic% dec! moar!ea. Murind ?7nsuşi +e $ruce, "ris!os a omor! moar!ea. De aceea, *n!reaga eE+erienţ% a ier!%rii se iden!i&ic% grade di&eri!e cu o eE+erienţ% a *n#ierii.

Nimţirea s#irituală a legăturii cu ristos este o e#erienţă a comuniunii noastre cu ristos C%nviat, #rin care avem o #regustare a %nvierii. C"nd %l iert #e celălalt, c"nd sunt iertat, %naint

s#re %nviere.



$"ntul u, Care ne a7ută să restailim comuniunea #rin iertare, actuali/ea/ă %ntr-o e#eriendin ce %n ce mai accentuată ceea ce cunoaştem #rin credinţă des#re ristos Cel %nviat. *e $asă simţim duovniceşte legătura cu ristos. Dust"nd ast$el viaţa veşnică, antici#ăm %nviereuniversală #entru care treuie să se #regătească %ntreaga creaţie.

Hiserica %i a7ută #e oameni %n această lucrare de #regătire #ersonală şi a lumii %n vederea %nvier

lor oşteşti şi a trans$igurării lumii.J

PFrintele Petroniu 0Fnase +chitul Prodromu (<untele Athos) - Izgonirea lui Adam din Ra



'un!em *n +ragul s&n!ului şi marelui Pos!. Duminica igonirii lui 0dam din >ai, ul!imul +o+*nain!ea du9o#niceş!ii o&ensi#e, ne +une la *nce+u!ul #ieţii noas!re +YcY!oase +e +Ymn!. untei/goniţi din aiul des$[t[rii din #ricina neascult[rii, a m"ndriei şi a ne%n$r"n[rii. <iaţa sudoare, cu c9inuri, cu necauri şi lacrimi, cu moar!ea, +la!a +Yca!ului.

'!area lui 0dam cel igoni!, care es!e şi s!area noas!rY, se oglindeş!e *n cn!Yrile +line de umilinale Duminicii: N3e/ut-a &dam %n #rea7ma aiului, şi de goliciunea sa #l"ng"nd, se t"nguia5 A

mie, celui ce m-am su#us %nşelăciunii celui viclean, şi am $ost $urat de ea şi de m[rire m-ade#[rtat. Aai mie, celui de/r[cat de nevinovăţie şi l[sat %n s[r[cie. Ci, o raiule, de acum nu mvoi mai des$[ta %ntru dulceaţa taVJ De aceea, ne#oinţele, *n!ris!area şi +lngerea +os!ului sun! ş*n!ris!are şi !nguire +en!ru >aiul +ierdu! şi +e care, cu mul!e su&erinţe, se cade sY-l redobndim.

Evangelia duminicii, de la $"nta =iturgie, ne aduce aminte, iar[şi, de cele dou[ mari $a#tsmerenia şi dragostea, care sunt temeiul a toat[ $a#tă unPos!ul *m+reunY cu rugYciunea şi !oa!e ne#oinţele lega!e de dnsul +oa!e &i YdYrnici! de #r%maşdacY nu sun!em cu luare amin!e. De aceea ne &nvaă <ântuitorulB NC"nd #ostiţi, nu $iţi trişti, $ăţarnicii; c[ ei %şi smolesc $eţele, ca s[ se arate oamenilor c[ #ostescV tu %ns[, c"nd #osteşunge ca#ul t[u şi $aţa ta o s#al[, ca s[ nu te arăţi oamenilor c[ #osteştiJ. Matei 6, 16-1(<.'Y nu ui!Ym lecţia din +ilda #ameşului şi &ariseului cnd +os!im. [ lucr[m cu dragoste nevoinţe#ostului, dar s[ le aco#erim şi s[ le #[/im cu s$inţenie. <eş!eirea &ireascY a !ru+ului sY*m+odobim cu #eselia inimii şi a &eţei, gndindu-ne la &olosul cel mare +e care-l aduce +os!uCngerea ca+ului şi s+Ylarea &eţei nu !rebuie lua!e *n li!erY, ci cu un *nţeles du9o#nicesc.

+%ântul <axim <Frturisitorul ne aratF cF %aa este icoana &ntregii noastre viei iar ca!ul essimbolul minii" eci, a s#[la $aţa %nseamn[ a ne curăţi viaţa de toat[ %ntinarea #[catului, iarunge ca#ul %nseamn[ a $ace mintea s[ str[luceasc[ de cunoştinţă dumne/eiasc[ ?ilocalia, vo

!!, #.22<.

Lriile lumeş!i, de obicei, rY+esc omului !oa!Y #remea, iar +en!ru gria de su&le! nu-i mai rYmne nun rYga. Dar griile !rebuiesc +ro+orţiona!e cu *nsemnY!a!ea lucrului res+ec!i#. De aceea n*ndeamnY iarYşi <ântuitorulB N*u v[ adunaţi comori #e #[m"nt, unde molia şi rugina le stric[ unde $urii le sa#[ şi le $ur[. Ci adunaţi-vă comori %n cerV c[ci unde este comoara voastr[, acova $i şi inima voastr[J. Matei 6, 1)-21<

0#erile +%mn!eş!i &aţY de comoara mai scum+Y dec! !oa!Y lumea a su&le!ului, nu meri!Y a!encare li se dY. *u ne #utem li#si de gri7ile legate de tru#, dar gri7ii de su$let se cuvine %nt"ietatedeci vremea #ostului, vreme de osteneli de su$let m"ntuitoare, nu treuie /[d[rnicit[ cu gri7ile dmulte a celor #ăm"nteşti.

7n c9i+ deosebi!, $"nta Evangelie ne atrage atenţia asu#ra altei lături a dragostei de a#roa#eşi anume asu#ra iert[rii a#roa#elui, care este o mare $a#t[ un[ şi ine #l[cut[ lui umne/e&şa de mult ţine M"ntuitorul la iertarea a#roa#elui, %nc"t $[r[ de ea nici El nu ne iart[ #[catenoastre5 Ne veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vou[ Tat[l Ceresc; iar de nu veţi ieroamenilor greşalele lor, nici Tat[l vostru nu v[ va ierta greşalele voastreJ.Matei 6, 14-1<



Deşi !o! +Yca!ul es!e *m+o!ri#a lui Dumneeu şi numai de la 8l +u!em dobndi ier!area, !o!uşi, +Yca!ul &aţY de a+roa+ele Dumneeu nu ne iar!Y &YrY a+robarea aces!uia. e aceea, c"nd cereiertare cuiva #e care l-am su#[rat cu ceva, el r[s#unde5 Numne/eu s[ te ierteBJ, adic[5 eu te-aiertat, de acum #oate şi umne/eu s[ te ierte. 3i numai aşa ne iart[. ?iindc[ #entru %nnoirnoastr[ su$leteasc[ %n #rimul r"nd avem nevoie de iertarea #[catelor de la umne/eu ostenelile #ostului urm[resc şi acest lucru. !ar noi %n rug[ciunea domneasc[ de $iecare /i, n

anga7[m $aţ[ de umne/eu s[ $acem acest lucru5 N!art[-ne oamne, greşalele noastre, c[ şi niert[m greşiţilor noştriJ. ?[r[ de aceast[ iertare, nu ne iart[ nici umne/eu #e noi.

*u numai c[ nu ne iart[, dar nici $a#tele cele une nu ni le #rimeşte. *e-o s#une lim#ede t<ântuitorul MristosBNe-ţi vei aduce darul t[u la &ltar şi acolo-ţi vei aduce aminte c[ $ratet[u are ceva asu#ra ta, las[ acolo darul şi mergi mai %nt"i de te %m#ac[ cu $ratele t[u şi a#venind, adu darul t[uJ. Matei , 2-24<

Pr" ect Jniv" Dr" $onstantin 3ecula - Predică la Duminica ăsatului de sec de brânză -Duminica Izgonirii lui Adam i a Evei din Rai - Porile dumnezeietii !ocăine"""



7nce+u!ul s%+!%mnii care +remerge Duminicii aces!eia - a Igonirii lui 0dam şi a 8#ei din >ai - arla rndu-i, un !eE! de *nce+u!, care +oa!e &i soco!i! dre+! smbure de *ndemn *n a ne adnci mai mu*n lim+eimea 8#ang9eliei: >escisu-s-au #orţile dumne/eieştii #ocăinţe, să ne a#ro#iem cgraă, curăţindu-ne de m"ncări şi de #o$te, ca nişte ascultători ai lui ristos, Cel Ce a cemlumea %ntru 0m#ărăţia cerească. Geciuiala a tot anul aduc"nd %m#ăratului tuturor, ca şi 0nviere=ui, cu dragoste să o vedem> ('edalna I a ilei de luni, glas 1).

Iar din ricn!area a II-a a ilei de luni ne-a r%mas *n adnc de memorie glasul s!ranei, care cnas!&el: !ată, mai %nainte s-a descis uşa #ocăinţei... &#ro#iatu-s-a aceasta intru tot cinstisă#tăm"nă de acum, mai %nainte curăţitoare, vestindu-ne #rimăvara $"ntului 8ost, caluminea/ă tru#urile şi su$letele tuturor . 7ndemnul nu +are &%r% road%, c%ci smb%!%, la C!rencn!nd celor de Dumneeu Pur!%!ori P%rinţi (!eo&orilor), s+uneam: >Ca %ntr-o livadă #lină $lorile virtuţilor, a #ustnicilor celor #urtători de umne/eu uml"nd, ne um#lem de mirosul c

dulce; căci cu nevoinţele %ncercărilor %ntărindu-se, tru#ul #rin #ostire şi-au su#us duului ca uro, viaţă %ngerească #e #ăm"nt vieţuind; #entru aceasta de mărire s-au %ncredinţat> ('la'edalnei, glas ).

De aceea, *n ciuda numelui li!urgic da! Duminicii aces!eia, c9emarea es!e la o in!rare *n rai#ir!uţilor, din care, gus!nd cu *nsu&leţire +rin +linirea (iar%şi, a c!a oar% ni se cere aceas!a+oruncilor, gus!%m *n &a+! din *nsu&leţi!a des&%!are a >aiului ce ne aş!ea+!%.

7ndemnul Duminicii *ns% es!e al!ul: Aino, ticălosul meu su$let, de #l"ngi astă/i de cele ce s-a$ăcut cu ine, aduc"ndu-ţi aminte de goliciunea cea dint"i din Eden, #rin care ai $ost scos ddes$ătarea şi din ucuria cea ne%ncetată ($anonul alc%!ui! de $ris!o&or Pro!asicri!ul, glas Dulceţii şederii cu Dumneeu *n >aiul #ir!uţilor *i con!ras!ea% *n &a+! am%reala gus!%rii din +omcunoaş!erii, &%r% de *ng%duinţa +oruncii. Iar 8#ang9elia ilei (Ma!ei 6, 14-1) - +ar!e in!egran!%Predicii de +e Mun!e - nu-şi a&l% con!eE!ualiare mai a!en! aleas% ca *n aceas!% i, *n care nreamin!im cum >&dam a $ost scos din ai #entru neascultare şi de la des$ătare a $ost le#ădaamăgit $iind de vorele $emeii, şi gol a şe/ut %n #rea7ma locului, t"nguindu-se5 vai mieB eci ne s"rguim toţi să #rimim vremea 8ostului, su#un"ndu-ne evangeliceştilor r"nduieli, ca #rin e$ăc"ndu-ne #lăcuţi lui ristos, să do"ndim iarăşi sălăşluirea aiului> ('!i9ira a III-a



<ecerniei). Ieşirea lui 0dam din adunarea #ieţii ($n!area a III-a) +rin *ndr%neaţ% *n!inderem%ririi es!e ges!ul care se cere recu+era!, s+re res!aurarea omului *n "ris!os, noul 0dam.

8s!e remarcabil *ns% cum !eE!ul li!urgic al aces!ei Duminici sublinia% drama c%derii, caan!renea% nu numai &irea omeneasc%, ci lumea *n!reag%, a&la!% *n!r-o !eribil% !ensiune: oarera/ele şi-a ascuns, luna cu stelele %n s"nge s-au scimat, munţii s-au %n$ricoşat, dealurile s-acutremurat c"nd s-a %ncis aiul ieşind &dam, cu m"inile ăt"ndu-şi $aţa şi /ic"nd5 Milostiv

miluieşte-mă #e mine, cel că/utB ('la#% ?i!iei, glas 6). <a !rebui s% 'e *n!ru+ee 7nsuşi Dumnee+en!ru c%, lo#i! cu +alme +es!e 2aţa-I cins!i!%, >aiul s% se redesc9id% şi, *n acelaşi cu!remur de cerde +%mn!, moar!ea s% &ie c%lca!% cu moar!e de c%!re <iaţ%. Drama a!inge c9iar şi >aiul cel c%!re ca0dam cel #ec9i cn!%: >imte durere, aiule, %m#reună cu lucrătorul care a sărăcit, şi cu sunet$run/elor tale roagă #e ?ăcătorul să nu-ţi %ncuie uşa> (Icos III, $n!area a <I-a). >a*mbun%!%ţi!, +re&%cu!, +rea&erici!, s%di! de 0dam, +%r%gini! de !r%darea 8#ei şi adnci! in!*n!unericul aş!e+!%rii ne*m+lini!e, se aşea% de-acum *n milocul +reocu+%rilor du9o#niceş!i. De-aşi sensul Duminicii aces!eia: s% nu r%mnem, du+% "ris!os, *n aceeaşi igonire. $%ci ş!im Domnul, auim glasul ?ui de lumin% mereu s!rigndu-ne: 0dame, 0dame, unde eş!i= $a un ecal +lnsului dumneeiesc ce cu!remur% idirea din!i.

Fi iar%şi 8#ang9elia es!e +lin% de !lcuiri, c%ci iar%şi nu ne cere lucruri m%reţe, du+% glasul lumaces!eia. &t"t de sim#lu, ni se cere ca#acitatea de a ierta. esigur, %n $ond, lucrul cel mai greu8entru că modul %n care ne cere ristos să iertăm cele ale a#roa#elui nostru ţine de ca#acitatnoastră de a $i de$initivi %n acce#tarea limitelor a#roa#elui şi %n acce#tarea limitelor noastre. c"nd o cere aceasta ristos: u#ă ce, mai %nt"i, ne %nvaţă cum să ne rugăm Matei 6,)-1#entru ca mai a#oi să ne arate că sensul lucrului %ntru slava %m#ărăţiei este ucuria.

$ea ale c%rei ges!uri le sur+rinde 8#ang9elia Duminicii: !ar c"nd #ostiţi, nu $iţi #osomor"ţi

$ăţarnicii; că ei %şi m"n7esc $eţele, să le arate oamenilor că ţin #ost; adevăr vă grăiesc vouă, %şi a#lata lor. Tu %nsă, c"nd #osteşti, unge-ţi ca#ul şi s#ală-ţi $aţa. 8entru ca nu oamenilor să te arăcă #osteşti, ci Tatălui tău Care este %ntru ascuns, şi Tatăl Care vede %ntru ascuns %ţi va răs#lăti arătare (Ma!ei 6, 16-1). &ceastă >ascundere> %nseamnă, de $a#t, ad"ncire intru lucrul #entiruinţa Crucii %n toate ale noastre, căci, du#ă 0nviere, >toate se cer du#ă Cruce> $"ntMaim Mărturisitorul, Mistagogia<.

De-aceea se cere, mai mul! dec! la orice s%rb%!oare, aşeare sub umbra de lumin% a $ruc>e#ărtaţi $iind, oamne, din ai mai %nainte #entru m"ncarea cea din lemn, iarăşi ne-ai adu#e noi #rin Crucea şi #atima Ta, M"ntuitorule şi umne/eul nostru. 8rin care %ntăreşte

săv"rşim 8ostul, cu o cuvioasă curăţie, şi să ne şi %ncinăm dumne/eieştii %nvieri, 8aştilor celom"ntuitoare...> (Fi acum..., a ?uminndei Duminicii Igonirii).

0şendu-ne, aşadar, *n !r%irea cur%ţiei +os!ului, nu !rebuie s% ui!%m *ns% nici de as+ec!ul s%+rac!ic-du9o#nicesc. $%ci ice $"ntul !oan Dură de &ur5 >ă nu #ierdem rodul #ostului, du#ă am rădat truda #ostului. Căci se #oate să culegi truda #ostului şi să nu c"ştigi răs#lata luCum: C"nd ne aţinem de la m"ncări, dar nu ne aţinem de la #ăcate; c"nd nu ne %mătăm dvin, dar ne %mătăm de #o$te> 8redici des#re #ocăinţă, A!, 1<.





Pr" $onstantin 3ecula - Duminici &n darB Predici i gânduri

Duminica iertării(3atei $& 1>-

'un!em dinain!ea uneia din!re cele mai au!en!ice +ro#oc%ri. 0ceea de a do#edi +rin &a+!e c% nu doros!im Ka!%l nos!ruH (Ma!ei 6. -13), ci şi !r%im cu aceas!% conş!iinţ% (Ma!ei 6.14-1). 'un!em Duminica ce se numeş!e Duminica Ier!%rii. 7nc% din +erioada +rimar% a ;isericii celei Cna, aceasDuminic% era +unc!ul de +ornire nu doar *n +os!ire, ci şi *n !r%irea aces!eia. P%rinţii Pus!iei ori mmarii oraşelor, credincioşii din ce!%ţi ori sa!e necunoscu!e nou% ai dec! cu numele, se adunau

<ecernie şi cereau unii al!ora ier!are. F!iau ceea ce am ui!a! noi as!%i: eEerciţiul +ro+us *n Duminiaceas!a a udec%rii de sine se des%#rşeş!e +rin ier!are. eE!ul 8#ang9eliei *ndeamn%: KDac% le ier!oamenilor greşelile, şi a!%l #os!ru care es!e *n ceruri #% #a ier!a. Dar dac% nu le ier!aţi oamenilgreşelile, nici a!%l #os!ru nu #% #a ier!a greşelileH (Ma!ei 6.14-1/). 'im+lu, asemeni c%u!%rii celbolna#, s%!ur%rii &l%mndului, *mbr%c%rii celui gol şi cerce!%rii celui a&la! *n bena de !emniţ%... Fi doar Duminica, şi nu doar *n Pos!ul mare. Fi nu doar de oc9ii lumii, nici m%car de oc9ii lDumneeu. Mai ales nu de oc9ii lui Dumneeu

Pen!ru c% eEerciţiul +os!irii es!e lega! de redesco+erirea bucuriei sim+le de a-I slui lui Dumneeu r%bdare, cu n%dede, cu credinţ% şi dragos!e. 5r, nici una din!re #ir!uţi nu +oa!e s+ori *n!r-o inimburuienoas%, as+ri!% de *ngm&are şi au!o admiraţii ie&!ine. 'merenia *nce+e +rin ier!area mndrceluilal!, oric! de mul! ar &i greşi!.

&lungarea ranciunei din inima noastră, a iuirii %ndoielnice, născătoare de 7umătăţi adevăruri, este #omenită %ntr-o #redică din aceeaşi uminică a $"ntului !oan de Rronstadt. scrie5 Ianciuna este un #ăcat groa/nic, şi #e c"t de ur"cios este %naintea lui umne/eu, #e atde vătămător e şi %n societate. untem /idiţi du#ă ci#ul şi asemănarea lui umne/eu5 l"ndeţeşi nerăutatea treuie să $ie %nsuşirile noastre nestrămutate, $iindcă şi umne/eu $ace %ntotdeaundu#ă l"ndeţea a - %ndelung radă şi $ără număr ne iartă nouă. 3i noi treuie să iertăm. !a



ranciunosul, #omenitorul de rău, nu are %n el ci#ul şi asemănarea lui umne/eu5 este mmult $iară dec"t om.J Cuvinte la 8ostul mare, o#ia,2+1,#.'1<

r%im *n con!eE!ul unei lumi Kgr%din% oologic%H din +unc!ul de #edere al r%u!%ţii, o numim ungşi nu e de auns. Fi !o!uşi. '% nu ui!%m c% *ndre+!area lumii se &ace cu &iecare om *n +ar!e. 7nce+bun, Duminica Ier!%rii

4remea este a %ace !ostului

Para&rand, oarecum, s+usa +salmis!ului: J<remea es!e a &ace DomnuluiH sau K<remea es!e lucreeDomnulH(Ps. 11.16),

'un!em şi noi dea c9emaţi, oda!% cu in!rarea *n s%+!%mna brnei - a#nd ca +unc! de maEimres+onsabiliare Duminica igonirii lui 0dam şi a 8#ei (M!.6.14-1) - s% &acem cele ale Pos!ului. @ara!% ;iserica, +rin aces!a, c% Pos!ul cel mare al Paş!elui es!e nu doar o curgere de !im+, ci, mai aleo im+licare dinamic% *n #iaţa *n "ris!os, o +ar!e din !im+ul li!urgic al ;isericii creş!e *n #aloare şi um+le de sens. De sens ascenden!, c%ci a !rece cu "ris!os Domnul +rin !oa!e e!a+ele aces!ei c%l%!o

a #ir!uţilor, care es!e Pos!ul, *nseamn% a creş!e, a ieşi din +i!icismul co!idian şi a urca binecu#n!a!a s!are de Knemuri!orH.

Cngndu-ne, dar su&le!ul cu un!delemnul bucuriei +os!irii, KşcolariaţiH discre! +rin e!a+ele +e cale-am +arcurs cu #ameşul şi &ariseul, cu &iul risi+i!or şi, mai ales, +rin eEersarea cu &a+!ele mn!ui(cum ni le-a +reen!a! Duminica l%sa!ului sec de carne). Duminica aceas!a, a igonirii din >ai, nara!% nu doar &undamen!ul ieşirii cu umilinţ% din dragos!ea din!i a lui Dumneeu c%!re noi, dnemin!oas% neascul!are, ci şi s%mnţa de lumin% a aş!e+!%rii Mn!ui!orului care s% reum+le +%mn!cu cer de +reenţ% dumneeiasc%. 0l!&el s+us, +oar!a ieşirii +rin neascul!are din sla#a >aiului +oarcu sine şi c9i+ul lui Dumneeu, br%da! de gria +en!ru creaţia 'a, c%reia *i d%ruieş!e şi scn!eia n%dede care - +rin 0dam şi 8#a - are ne#oie s% +arcurg% is!oria agi!a!% ce urmea%.

?a *nce+u! de +os! c9i+ul lui 0dam cel #ec9i ne ascu!e a!enţia *n c%u!area mn-!uirii. ?a ca+%! d+os! 0dam cel @ou, "ris!os Iisus, res!aurea% ordinea din!i a lumii - singura ordine cu ade#%mondial% şi binecu#n!a!%, &aţ% de orice al!% or-dine mondial% - rednd lumii aces!eia *m+%carea *n!re Dumneeu şi om, *n!re oameni laolal!%, *n!+%mn! şi cer, *n!re om şi na!ura din uru-i, dar, mai ales, res!abilind +osibili!a!ea ca su&le!ul şi !ru+s% lucree *m+reun% +en!ru #eşnicia cu Dumneeul ib%#irii.

7n aceas!a cons!% lecţia cea mare a Pos!ului. $a *nţelegndu-i sensurile adnci, s% !recem din sim+!r%ire gas!ronomic% a +os!irii *n !r%irea cu "ris!os a aces!ei !ris!eţi radioase, ce !oa!e le um+le.

?a !reab% du9o#niceasc%, dar ;r%dnd adnc conş!iinţele noas!re, +en!ru ca roada +rim%#edu9o#niceş!i a *n#ierii s% ne sur+rind% *n bog%ţie de 'us. 'ingura care nu se #a lua de la noi

?Iar când !ostii nu %ii !osomorâi ca %ăarnicii@

(3atei $& 1>-



<ine Duminica ?%sa!ului de brn%. Ia!%, +rim%#ara +os!ului *n&loreş!e *n ;iseri-ca 'la#ei. 'e desc9id uşile +oc%inţei. <remea es!e a &ace Domnului. Du+% ce *i *n#aţ% a!%l nos!ru cei ce-? ascul!au, Domnul "ris!os #orbeş!e des+re ier!are şi+os!. 0ceas!a es!e +erico+a Duminicii ce desc9ide #remea +os!irii.

Ce ne %nvaţă:

Că de vom ierta oamenilor greşelile lor şi ;atăl ni le va ierta nouă" Că postul nu se ţine cu posomorâre şi 'ăţărnicie, ci în strălucirea c6ipului şi curăţia trupulu că a avea comoară în cer cu adevărat înseamnă a o aduna în smerenie, în milostenie, în 'ap

de dragoste, în post şi rugăciuni, giuvaieruri de preţ pentru mpăratul cel nepreţuit& e învaţă că acolo unde este comoara noastră este şi inima şi că dacă în noi este lumină, c

adevărat totul este lumină& e învaţă - lucru de preţ la vremuri tul*uri - că nu putem sluji şi lui Dumnezeu şi l

mamona, demonul *anului, al avariţiei, al egoismului, al indi'erenţei&

0şadar, a &i *n +os! *nseamn% a &i cu Mirele. 0dic% la @un!%. $%ci noi +os!im, dar nu oricum, ci aş!e+!area #enirii Mirelui, $el ce ne #a da dre+! 9ran% ne+reţui!% la banc9e!ul de @un!%, ru+ul'ngele '%u.

$9eia de aur a in!r%rii la @un!a *m+%ra!ului es!e ier!area, iar uşa de aur - +os!ul.Ier!area a+roa+elui ce aduce ier!area Domnului. Pos!irea de mncare şi b%u!ur% omeneasc%, ce adumncarea şi b%u!ura cereasc%.

Ia!%. Du+% smerenia #ameşului, *n!oarcerea &iului risi+i!or şi lecţia des+re n%dede *n +osibili!a!mn!uirii, curgerea !im+ului du9o#nicesc ne *ndeamn% la +os!ire şi ier!are. Ia!%, Mirele #ine. '%

ier!%m unii +e alţii, cernd 9ar +en!ru +os!ire. Princare s% +unem *nce+u! bun mn!uirii noas!re.

Etras din cartea5 8r. con$. univ. dr. Constantin *ecula - uminici %n dar5 8redici şi g"nduri<





Pen!ru c% ascul!area de Dumneeu *nce+e cu ier!area, cu dorinţa ier!%rii lui Dumneeu #ia#i dnoiTcare ne *n#aţ% s% &im sensibili, a!enţi cu alţiiTdorind ier!area lor.

Fi +n% nu +rimim ier!area lui Dumneeu, care ne *nmoaieX ne umaniea% inimaTnu ş!im cum ne mani&es!%m cu inim%, &iresc, sensibil &aţ% de a+roa+ele nos!ru.

Fi ier!area al!ora es!e o milos!enie.8 o gri% a!en!% la su&le!ul lorTşi al nos!ru.

Pen!ru c% gria aceas!a de a ier!a şi a !e ruga +en!ru *n!reaga umani!a!e e o gri% de conş!iinţ%TcaeEis!% *n adncul &iinţei noas!reTFi care se naş!e din ier!area ?ui.

Fi cum s% mai &im insensibili, cnd ier!area lui DumneeuTmila lui Dumneeu &aţ% de mul!enoas!re +%ca!eTcur%ţirea lor din noiTne-a sc9imba! inima, adic% ne-a &%cu!-o +lin% de 9ar, gndul lui Dumneeu *n ea=

e aceea am s#us că treuie să %nvăţăm de la umne/eu iertareaVca să ştim cum să iertăm.

Cum să %mrăţişămV

Cum să %l vedem #e cel din $aţa noastră.

Ce cuvinteVce $el de mod de a #une #rolema treuie să avemVca să intrăm %n inima luiV

Căci du#ă cum oservaţiVa-l vedea #e altulVnu %nseamnă, %n mod nea#ăratVşi a-l %nţelege.Pe lng% &a+!ul de a-l #edea, de a-l aui, de a &i ci!i! des+re elTde a aui de la alţii lucruri des+elTca s% *l #ei +e cel din &aţa !aTai ne#oie de oc9ii lui Dumneeu, adic% de 9arul '%u, ca el, cdin &aţa !a s% şi se desluşeasc%Ts% se luminee +reenţa sa in!erioar% *n conş!iinţa noas!r%.

Pen!ru c% omul nu es!e o &iinţ% uşor de *nţelesTci, dim+o!ri#%, es!e o !ain% abisal%, +ro&und+aradoEal%, ne*nţeleas% *n *nţelegerea eiTcare are ne#oie de re#elareX de desco+erire con!in*nain!ea oc9ilor inimii noas!re.

0şa se &ace c% eEis!% !omuri imense cu o+era '&n!ului Ioan Lur% de 0ur sau a lui Mi98minescuT+en!ru c% au a#u! ne#oie de eci de mii de cu#in!e +en!ru ca s% *şi as!m+ere se!ea cunoaş!ere şi de redac!are a cunoaş!erii +ersonale. Dar şi mai mul!e sun! c%rţile des+re eiTcare #s% +%!rund% *n gndirea, *n sensibili!a!ea lorTadic% *n !aina lor.

Fi de aceea ne#oia #i!al% de eEege%Tde munc% de cerce!are +e !eE!eT+e #ieţile lorT+en!rusur+rindeTşi mai mul!T!aina #ieţii lorTcare susci!% mereu in!eresulT

In!eresul #iu +en!ru cel%lal!T+en!ru al!eri!a!ea care ne c9eam% s% o cunoaş!emTşi care ne &or!i&i

eEis!enţa.



0s!&el ci!irea de c%rţi s&in!e, de c%rţi erudi!e, de c%rţi +line de in&ormaţie &orma!oare de conş!iinţ%un +os! al minţiiTşi o delec!are a du9ului nos!ru *n acelaşi !im+.

Marea car!e !e &ace s% +os!eş!i de lucrurile minore, de lucrurile uşoare şi s!erile.

7n locul unor iare im+udice, a unor sai!uri cu +l%ceri +er#erse, a unor bancuri de +ros! gus! sau

unor &ilme cu !o! &elul de biareriiTa ci!i #iaţa unui '&n! sau o+era sa !eologic% *nseamn% a +os!i min!eaTa #edea cu min!ea *nţelesuri adnciTa !e res+onsabilia şi mai mul! *n &aţa greu!%ţil#ieţii.

Pen!ru c%, du+% cum #edem, acum, *n aces!e ile de mare *ncercare +en!ru >omniaT*n &aţa durera bolii, a ca!aclismuluiTnu ne sal#%m cu bancuri şi cu &ilme +ornoTci +rin solidari!a!e, +rin munenergic%, +rin reis!enţ% *n &aţa durerilor şi a griilor de !o! &elul.

Fi de aceea 8#ang9elia de as!%i *nce+e cu ier!areaTcu ier!area oamenilor: +en!ru c% ier!area real%un &ac!or de +rogres, de *nain!are *n relaţie a!! +en!ru noi c! şi +en!ru cei +e care *i ier!%m.

0 ba!e +asul +e loc *nseamn% a nu ier!a.Pe cnd a ier!a *nseamn% a merge mai de+ar!eTşi a &i *n!o!deauna ca+abil de o *n!lnire, &aţ% c%!&aţ%, cu cei +en!ru care !e rogiT

7ns% ierţi +e un al!ulT+en!ru c% ş!ii c% Dumneeu iar!% enorm de mul! *n com+araţie cu noi.

*oi iertăm omeneşteV#e c"nd umne/eu iartă dumne/eieşte, ca un 8reaiuitor de oameni.

3i #rin iertareV#rin cererea iertării %n $aţa lui umne/eu şi a oamenilor intrăm %n $iresc#ostuluiVcare e $irescul vieţii #aradisiace, unde #ostul era ascultare şi unde ascultarea umne/eu era ucurie şi vedere dumne/eiască.

$%ci du+% igonirea Pro!o+%rinţilor noş!ri din >ai, da!ori!% +%ca!ului lor, a urma! +oc%inţa, lacrimi+os!ul lorTcare i-a cur%ţi! de +%ca!eTşi care i-a scos din IadTla #enirea Domnului.

0ces!a e mo!i#ul +en!ru care duminica de ai +oar!% !i!lul Duminica Igonirii lui 0dam din >a+en!ru c% drumul nos!ru s+re 7n#ierea Domnului e drumul +oc%inţei, ca şi +en!ru Pro!o+%rinţii noş0dam şi 8#aT+oc%inţ% care ne um+le de bucurie.

Ia!% de ce +os!ul nos!ru nu e !ris!eţe: +en!ru c% aduce bucuria du9o#niceasc%

$nd oamenii se *n!ris!ea% din caua greu!%ţii +os!uluiTse *n!ris!ea% +en!ru c% se gndesc +l%cerile gus!a!i#eTla um+lerea s!omacului cu orice deliciuT

Dar cnd omul +os!eş!e cu ade#%ra!Tnu se gndeş!e la ce nu m%nnc%, nu se gndeş!e la cs%+!%mni de +os! ne s!au *nain!eTnu se gndeş!e la c!e me!anii, c!e c%rţi sau la c!e slubmergeTsau la c! o s% sl%beasc%Tci e bucuros c% se *n!rari+ea% in!erior de bucuriile !ainice, s&in

dumneeieş!i ale +os!ului.



Pen!ru c% +os!ul nos!ru e +l%!i! imedia! cu mul!e bucurii dumneeieş!i de c%!re DumneeuT

Fi la &el milos!eniaTşi orice lucru bun +e care *l &acem: ne um+lu de 9ar, de *nţele+ciune, de +acde omenie.

0dic% Dumneeu ne d% cu mul! mai mul!Tdec! d%m noiTşi ne iar!% in&ini! mai mul! dec! ier!%

noiTşi ne um+le cu +l%ceri şi mai *nal!eTdec! aces!ea grosiereTcare durea% c!e#a ore dumas%.

Fi dac% ier!areaTaduce bucurieT+os!ulTaduce bucurieTmilos!eniaTaduce !o! bucurieTde !rori bucurieT+en!ru c% bucuria es!e s!area co!idian% a celui ce +os!eş!e.

Pen!ru c% bucuria e s!area co!idian% a or!odoEuluiTşi cnd e +os! şi cnd nu eT

7ns% bucuria or!odoEului nu e o eu&orie egois!% sau o au!oiluionare

Pen!ru c% ea se naş!e *n relaţia din!re Dumneeu şi noiTşi, *n acelaşi !im+, din!re ceilalţi şi noi.

• Când iertămHsuntem în relaţie cu cel iertatHşi care se împacă cu noi&• Când postim suntemHîn relaţie cu DumnezeuHpentru Care ne curăţim şi mai mu

simţirileHpentru ca să l înţelegem pe 2l care e Du6&• Când dăm milostenie suntemHîn relaţie cu cei pe care îi ajutăm&

De aceea am sublinia! &a+!ul c% bucuria or!odoE% nu e o au!oiluionareTci o reali!a!e +ersonal% in!er+ersonal%Tşi nu e nici o eu&orie egois!%T*n care eu m% bucur de lucruri +e care le &ac +en!

mineTci e o bucurie din relaţie, din relaţia care *mi um+le inima de simţiri umane, caldres+onsabileT

Pen!ru ce ne indign%m, de &a+!, *n aces!e ile, cnd ne re&erim la &a+!ul c% sun!em umiliţi şi minţic% nu sun!em res+ec!aţi cum se cu#ine=

Pen!ru li+sa relaţiilor &ireş!i din!re cei +e care *i alegem şi noi, aleg%!oriiTşi +en!ru li+sa ra+or!%+rinci+iale la di#erse s!ra!uri ale socie!%ţii.

Dac% maori!a!ea şi-ar &ace !reaba *n mod conş!iincios, negndindu-se la a abua de &uncţie sau la&uraTa!unci nu ar eEis!a un grad maor de nemulţumire social%.

7ns% cnd *ncalci regulile +rinci+iali!%ţii nu mai ai nici credibili!a!e.

$redibili!a!ea se obţine +rin munc% asidu% şi +rin demni!a!e.

Dac% #rei s% iei oc9ii audienţei, ai +ublicului sau ai clienţilor !%iTdac% #rei numai a!!Tnu #aloremare lucru.



Pen!ru a #alora !rebuie s% im+ui res+ec! +rin munca +e care o &aci şi +rin demni!a!ea +e caredegai.

0şa s!nd lucrurile, iubiţi &raţi şi surori *n!ru Domnul, #% doresc s% in!uiţi bucuria din s+a!eabs!inenţeiTbucuria care e comoara noas!r%

$%ci +os!ul de imagini, de senaţii !ari, de moliciuni mul!e, de e#idenţiere de sineT+e lng% +os!

de mncare şi de +l%ceri seEualeTe +os!ul care !eauriea% 9arul lui Dumneeu *n inima noas!r%2iindc% comoara de bine din noiTe comoar% de &a+!e bune +e care am s!rns-o *n!ru 9arul lDumneeu.

Fi nimeni nu ne +oa!e o!r%#i inima cu gnduri, sen!imen!e şi &a+!e noci#eTdac% noi mnc%m 9arlui Dumneeu cu dorul inimii noas!re.

umne/eu să vă inecuv"nte/e şi să ne inecuv"nte/e cu #acea aB 3i %ntru iertarea =ui, #ostim cu $a#te de milă, de conştiinţă, de ucurie, ca să ne ucurăm %m#reună cu Treimea ce

8reas$"ntă şi 8reacurată, acum şi #ururea şi %n vecii vecilor.

&mi

Părintele Ion $ârciuleanu - Postul cretinesc



7nce+em de mine s&n!ul şi marele +os! al Paş!elui. P%şim cu credinţ% şi smerenie aş!e+!nd deDumneeu ier!area +%ca!elor noas!re şi mn!uirea su&le!easc%.

P%şim cu inimile *nc%li!e şi cuge!ele *n!%ri!e de dulceaţa s&in!elor cn!%ri ale riodului, care cu !rs%+!%mni mai *nain!e ne c9eam% *n !aina u!reniei: Nuşile #ocăinţei descide mie, ătătorule viaţă. Că m"necă duul meu la iserica Ta cea s$"ntăJ.

De aceea, +en!ru a ne +u!ea a+ro+ia cu #rednicie de marele +os!, biserica a c%u!a! s% ne +reg%!eassu&le!eş!e *n mod deosebi!.

Mai %nt"i, %n #rima duminică a Triodului, ne-a %nvăţat cum să ne rugăm, cum să #utem oţinacea rană s#irituală a su$letului du#ă care t"n7eşte su$letul nostru.

@e-a aşea! *n &aţa oc9ilor su&le!eş!i +arabola #ameşului şi a &ariseului cei doi oamere+reen!a!i#i +en!ru noi -, care, *ndemnaţi s% se roage şi s% comunice cu Dumneeu, #in *n !em+l'%u ca s%-? cins!easc%, s%-? onoree cu &iinţa lor, s% se d%ruiasc% şi s% se con!o+easc% *n rug%ciuncu Dumneeu.

=m văzut ţinuta mândră a 'ariseului, cunoscător al legii şi împlinitor al poruncilor l Dumnezeu date prin 3oise& igur de sine, stăpân pe viaţă şi pe su'letul său, s'idând pe to pe oameni şi c6iar pe Dumnezeu, în loc de rugăciune de iertare, el se laudă& =m văzut smerenia vameşului îndurerat, îngenunc6eat în colţul templului, i-am simţit *ătadin piept şi am simţit cu toţii lacrimile sale 'ier*inţi, care ne-au înduioşat& =m cules de p

*uzele lui arse de păcat cuvintele rugii sale 'ier*inţi ce implorau iertare şi împăcarea linişticu creatorul& 2l nu se lăuda cu nimic, nu se mândrea cu nimic, ci se umilea, plângea şi ruga cu lacrimi de căinţă lui Dumnezeu să ai*ă milă, zicând9 Numne/eule, milostiv $ii m

#ăcătosuluiJ .

Iar cu#in!ele +icura!e din gura Mn!ui!orului "ris!os la s&rşi!ul +arabolei, se *nscriu ca un Jade#di#inH l%sa! nou%, !u!uror credincioşilor, c% ice: NCel ce se %nalţă se va smeri şi cel ce se smereşse va %nălţaJ.



Parabola, +e lng% &a+!ul c% anunţ% o nou% relaţie şi d% o nou% #aloare rug%ciunii &%cu!e cu smerenridic% #ir!u!ea umilinţei +e !re+!ele cele mai *nal!e ale s+iri!uali!%ţii.

Icoana J&iului risi+i!orH, care se *n!oarce acas% la !a!%l s%u, +rocesul su&le!esc adnc +e!recu! cuge!ul s%u, mus!rarea de conş!iinţ% şi 9o!%rrea de a se *n!oarce acas%, !oa!e aces!ea care merg +la acce+!area +ierderii dre+!ului de a se mai numi J&iu al !a!%lui s%uH şi Jmoş!eni!or al dragos!saleH, ne-au l%sa! şi nou%, *n &iinţa noas!r%, am%r%ciunea unor cli+e +e!recu!e *n #iaţ% dincolo de #o

lui Dumneeu.0n cuvintele5 NTată, am greşitJ se cu#rinde %ntreaga istorie a dorului de m"ntuire, %ntreag$răm"ntare a veacurilor, toate lu#tele #urtate #entru #ro#ăşirea credinţei creştine şi imaginmăreaţă a tuturor credincioşilor dornici de m"ntuire, ce-şi ridică, de veacuri, raţele s#re ceruim#lor"nd de la umne/eu iertarea şi m"ntuirea, /ic"nd5 NTată, am greşitJ.

7n acelaşi !im+, alergarea !a!%lui *nain!ea &iului ce se *n!oarce acas%, *mbr%ţişarea lor, 9ainele noinelul aşea! din nou +e dege! semnul cins!ei şi al +u!erii, sacri&icarea #iţelului celui mai bubucuria general% din *n!regul c%min, !oa!e aces!ea aureolea% &erici! cu nimbul iubirii de +%rin

legea &ireasc% a omenirii. 8le ne duc cu gndul la m%r!urisirea &%cu!% de Mn!ui!orul cnd s+une Nucurie se $ace %n cer #entru un #ăcătos care se #ocăieşteJ.

$u+rinsul '&in!ei 8#ang9elii ce s-a ci!i! *n biseric% duminica !recu!% ne ara!% cum #a &i udeca!a c*n&ricoş%!oare de a+oi, s&a!urile milei creş!ine care !rebuie s% *m+odobeasc% su&le!ul &iec%rui creş!iDe o m%reţie &%r% seam%n, această icoană a 7udecăţii celei %n$ricoşate cere din #artcredincioşilor ca valorile morale şi ale iuirii creştine să $ie %m#linite %n mod de/interesa%m#linirea #oruncilor ce i/vorăsc din dragostea #entru a#roa#ele, mila, a7utorul, %nţelegere7ert$a.

Duminica de as!%i, dinain!ea s&n!ului şi marelui +os!, a igonirii lui 0dam din >ai, ne d% imagin*ndurera!% a cli+ei cnd +rima +erec9e de oameni 0dam şi 8#a +%r%sesc +aradisul, cea mai !risi din is!oria omenirii, du+% credinţa noas!r% creş!in%.

0ceas!% +edea+s% da!% +en!ru c%lcarea +oruncii di#ine, *nsoţi!% de bles!emul da! de Dumne+rimilor oameni, cu urm%rile lui: munca *n sudoarea &runţii +en!ru cş!igarea eEis!enţei, naş!erea +runci *n dureri, bles!emul ca +%mn!ul s% nu mai dea roade ca +n% a!unci, şi moar!ea, !oa!e sul%sa!e +os!eri!%ţii sub denumirea +%ca!ului originar (s!r%moşesc). 7n acelaşi !im+ s-a 9o!%r! +osibili!a!ea mn!uirii +rin &%g%duinţa Jcă urmaşul $emeii va /droi ca#ul şar#elui H.

Pen!ru realiarea o+erei *m+%c%rii cu Dumneeu, +en!ru reins!aurarea omului *n s!area cea din!i, sdes&%şura! *n!reaga iconomie a mn!uirii, care s-a des%#rşi! +rin *n!ru+area Domnului Mn!ui!orului nos!ru Iisus "ris!os, +rin er!&a sa +e cruce şi 7n#ierea sa. ?a !emelia aces!ei o+ere esier!area, ca una din condiţiile mn!uirii.

De aceea, a/i, s$"nta noastră Hiserică, d"ndu-ne un $ragment din #redica M"ntuitorului, ţinu#e munte, ne arată care sunt cele mai une metode de a că#ăta iertarea #ăcatelor noastre, cemai une arme de a c"ştiga cerul. !ertare, #ost şi milostenie - iată o treime din $a#te une, c

a7utorul cărora #utem străate această vreme s$"ntă $ăc"nd adevărata #ocăinţă. 8s!e o s!rn



leg%!ur% *n!re aces!e !rei &a+!e bune c%ci Jîn zadar posteşte cel ce urăşte pe 'ratele său& n zadaposteşte cel ce nu-şi desc6ide inima spre 'ratele său în lipsuri şi su'erinţă& Cel ce le uneşte pe acestrei şi le împlineşte, 'ace adevărata pocăinţăH.

Du+% ce ne-a ar%!a! cum s% ne rug%m şi ne-a da! rug%ciunea a!%l nos!ru, rug%ciunea domneas(Ma!. 6, 1-13), a accen!ua! +roblema ier!%rii a+roa+elui dre+! condiţie a ier!%rii noas!re, c%ci cies!e &%r% de +%ca!= 7n aces! ra+or! Mn!ui!orul ne ara!% c% ier!area şi mn!uirea nu +o! #eni dec! +r

a+roa+ele nos!ru, #iaţa noas!r% #ii!oare de+inde nu a!! de noi, c! de a+roa+ele nos!ru, c%ru!rebuie s%-i ier!%m ceea ce ne-a greşi!. Fi ce &rumos lucru es!e ca s% !e +oţi cunoaş!e +e !ine *nsuţis% cunoş!i şi +e alţii & ierta %n sensul creştin nu %nseamnă a ierta numai greşelile mici, niciierta astă/i şi m"ine nu.

M%sura ier!%rii o ara!% Mn!ui!orul *n r%s+unsul +e care *l d% '&n!ului 0+os!ol Pe!ru: J ci de '+ ori c"te ' , adic% ori de c!e ori ar &i greşi! cine#a, sun!em da!ori s% ier!%m &%r% a 9o!%r* num%rgreşelilor (Ma!. 1, 1-).

er!&a Domnului Iisus, +e lng% c% es!e eE+resia cea mai des%#rşi!% a iubirii di#ine &aţ% de omenir

c%u!% (Ioan 3, 16), ea es!e şi un ac! de r%scum+%rare, inclusi# de ier!are, &%cu! din +ar!ea lDumneeu, J #rin s"ngele =ui şi iertarea #ăcatelor H (8&es 1, ).

Ier!area +oa!e &i considera!% aici ca *nce+u! al mn!uirii noas!re.

7m+%care de&ini!i#% &%r% ier!are, nu eEis!%, +recum nu eEis!% nici ier!are &%r% er!&%. M%sura ier!%es!e er!&a. Ier!area cu a!! mai mul! *mbrac% 9aina des%#rşirii, cu c! are mai mul! +reţ de er!&%.

ert$a de #e Dolgota a $ost şi este cel mai mare act de iertare, care %şi #ro$ilea/ă luminile dinco

de veacuri şi e %n stare să tre/ească la viaţă %ntru ristos toate conştiinţele că/ute %n derută.Deci #iaţa noas!r% ca+%!% un carac!er social. 8a merge +n% la sacri&iciu şi se *ncadrea% *n o+era sluire a oamenilor.

Dar ier!area din +ar!ea lui Dumneeu a +%ca!elor noas!re es!e condiţiona!%, *n!re al!ele, de ier!ardin +ar!ea noas!r% a greşelilor a+roa+elui nos!ru. $%ci aşa ne *n#aţ% Iisus *n rug%ciunea a!%l nos!rJ 3i ne iartă nouă #ăcatele noastre, #recum şi noi iertăm greşiţilor noştri H (Ma!. 6, 1).

Ia!% deci, c% ier!area ni se +rein!% aici sub ra+or!ul reci+roci!%ţii.

N!ert"nd altora, vouă %nşivă daţi iertareJ, s#une $"ntul !oan Dură de &ur. Ier!a-rea *n creş!inis+rimeş!e +en!ru +rima da!% aces! carac!er condiţiona!.

C"t de minunată #oate $i imaginea acelui moment, c"nd, ascult"nd de glasul $intei Evangelvom merge s#re $ratele nostru NomJ cu m"na %ntinsă, cu sur"sul #e u/e şi cu inima #lină ddragosteB 3i să ştim că %n #ersoana a#roa#elui nostru găsim #e ristosB El este cel ce ne va #rimşi ne va m"ng"ia, cel ce ne va %nvăţa ce să $acem atunci c"nd cineva dintre oamenii noştri ne v$ace să su$erim. *e va %nvăţa să ascultăm s$aturile acestea care ne vor $ace să c"ştigă



0m#ărăţia Cerurilor5 totdeauna aceleaşi, totdeauna s$inte, totdeauna măreţe K să $aci, să ra/i să iueşti.7n con!inuare, '&n!a 8#ang9elie de ai, la *nce+u!ul +os!ului celui mare, ne ara!% conţinu!ul sensul ade#%ra!ului +os!, +en!ru ca, bine şi corec! *nţelegndu-l, s%-l +u!em s%#rşi s+re &olosnos!ru su&le!esc şi !ru+esc.

7n !im+ul +os!ului, &ariseii şi c%r!urarii, +en!ru a a#ea laud% de la oameni, ei *şi smoleau &eţel

umblau nes+%laţi, cu +%rul ne+ie+!%na! şi !riş!i, ca şi cum erau ga!a s% cad% de &oame şi d+ri#eg9ere. 8rau admiraţi de masele necunosc%!oare şi +rin aceas!a comi!eau cea mai gra*nc%lcare a res+ec!ului &aţ% de +orunca de a +os!i. De aceea, Mn!ui!orul, c%u!nd s% ara!e *nc%da!% +uri!a!ea şi &rumuseţea +os!ului, *n cu#in!ele '&in!ei 8#ang9elii de ai ice: J C"nd #ostiţi n$iţi trişti ca $ăţarnicii; că ei %şi smolesc $eţele ca să se arate oamenilor că #ostesc. &devărat s#un vouă, %şi vor lua #lata lor H. Fi adresndu-se ucenicilor, şi +rin ei şi nou%, ice: JTu, %nsă, c"n#osteşti, unge ca#ul tău şi $aţa ta s#ală. Ca să nu te araţi oamenilor că #osteşti, ci Tatălui tăcare vede toate %n ascuns şi-ţi va răs#lăti ţieH (Ma!. 6, 16-1). Prin urmare, #rin aceste cuvinte aomnului !isus, reiese că valoarea cade #e as#ectul s#iritual duovnicesc< al #ostului, adi%ntărirea #uterilor su$leteşti asu#ra #o$telor tru#eşti.

Dac% nu a#em *n #edere, *n +rac!icarea +os!ului, as+ec!ul lui s+iri!ual, a!unci +ar!ea lui ma!erial% n+oa!e a#ea dec! #aloarea unui regim alimen!ar, +e care ni-l recomand% medicina, dar es!e li+si! #aloarea lui religios-moral%. 0de#%ra!ul +os! es!e la &el cu rug%ciunea, +rin &erirea de mndrie, mul!% mulţumire su&le!easc% şi cu *ncredere +u!ernic% *n au!orul lui Dumneeu. 7n a&ar% de aceas!+rin +os! omul *şi *n&rnea% mai uşor +o&!ele !ru+eş!iB es!e un ac! de #oinţ%, care ara!% dominaasu+ra ins!inc!ului de 9ran% şi asu+ra +o&!ei şi +l%cerilor lega!e de aces! ins!inc!B es!e eE+res+oc%inţei +en!ru +%ca!eB es!e o er!&% bine +rimi!% la DumneeuB es!e un ac! de cul!, adic% o &a+!% cins!ire a lui Dumneeu (7n#%ţ%!ura de credinţ% or!odoE%, ;ucureş!i, 1/, *n!rebarea 3).

Deci, #ostul este o 7ert$ă, o %n$r"nare a ta #ro#rie, o iruinţă asu#ra omenescului trecător. Etreuie desăv"rşit %n taina vieţii şi a su$letului, este un act de intimitate s#irituală, o ucurie. dacă #ostul şi rugăciunea noastră sunt %ntărite de o 7ert$ire a $irii noastre, să ascultăm glasdivin ce s#une5 Nmilă vroiesc şi nu 7ert$ăJ , dorind să ne arate că dragostea #entru a#roa#e%ntrece orice act de cult, act $ormal, şi #rin urmările ei se adresea/ă direct lui umne/eu.

7n &elul aces!a *nţelegnd şi +rac!icnd +os!ul, ne #om lumina min!ea, ne #om cur%ţi su&le!ele!ru+urile de !oa!% +a!ima şi *n!in%ciunea, ne #om *n%lţa du9o#niceş!e la Dumneeu şi #om aunge ne &acem #rednici de lumina *n#ierii lui "ris!os.

7n *nc9eierea '&in!ei 8#ang9elii, Mn!ui!orul !rece de la *n&rnarea de la simţurile !ru+eş!i *n&rnarea de la +o&!a +en!ru bunurile lumeş!i, *n sensul c% omul credincios s% nu &ie +reocu+numai de s!rngerea a#erilor ma!eriale şi s% le considere ca singurul sco+ al #ieţii. @u condamnaces!ea, ci biciuieş!e abuul, s+ecula, 9oţia, nedre+!a!ea. Prin cu#in!ele: N*u vă adunaţi voucomori #e #ăm"nt, unde moliile şi rugina le strică, oţii le sa#ă şi le $ură, ci vă adunaţi voucomori %n cer, unde nici moliile, nici rugina nu le strică şi unde $urii nu le sa#ă, nici nu le $ură0ces!a !rebuie s% &ie sco+ul *n sine, comoara s+iri!ual% a creş!inului, şi *n acelaşi !im+, comoas+iri!ual% a unei comuni!%ţi sau a unui +o+or. Dac% #om recunoaş!e c% aces!a es!e sco+ul su+rem &r%mn!%rilor şi al lu+!elor de o #iaţ% &ormarea carac!erului, *nes!rarea &iinţei !ale cu aceas

comoar% de #ir!u!e care !e &ace s% !e cunoş!i mai *n!i +e !ine şi de a-ţi cur%ţi &iinţa de in!ere



minore şi egois!e, şi dac% #om recunoaş!e c% Jmai +resus de !oa!e es!e &ericirea, +acea şi mn!uireaa!unci &iecare şi-a &%cu! da!oria. $%ci +es!e aces!e reali%ri cad cu#in!ele Mn!ui!orului din '8#ang9elie de as!%i: N9nde este comoara voastră acolo este şi inima voastrăJ. 8rin acescuvinte M"ntuitorul urcă inima omenească %n cer şi cooară cerul %n inima noastră. Comoanoastră să $ie uşoară ca să #oată urca şi #reţioasă să #oată $i #rimită de umne/eu.

Ia!% c% acum, la *nce+u!ul '&n!ului şi marelui +os! al Paş!elui, ;iserica ne ara!% *nc% o da!% ce

&acem ca s% ne mn!uim, ce s% &acem s% +u!em ridica &irea noas!r% la ec9ilibrul +ierdu! de +rimoameni - la igonirea lui 0dam din >aiB ce s% &acem ca s% +u!em +ri#i cu liniş!e, demni!a!e#rednicie lumina şi bucuria *n#ieriiB ce s% &acem cu #iaţa, cu inima, cu comorile +e care, &ireş!e,s!rngem *n!r-o #iaţ%B ce s% &acem s% ne mn!uim.

De aceea, +en!ru a ne a+ro+ia cu credinţ%, cu n%dede, cu demni!a!e de lumina *n#ierii şi a mn!uirs% ridic%m +ri#irea s+re ceruri - sus, c! mai sus - şi s% a#em +ururi *n &aţ% cu#in!ele s&in!e: Junes!e comoara #oas!r%, acolo es!e şi #iaţa #oas!r%H. 0min.

Părintele Iosi% 0ri%a - Evanghelia duminicii lăsatului sec de brânză - $eva des!re !ostul celadevărat

7n e#ang9elia de ai, ne *n#aţ% Mn!ui!orul cum !rebuie s% +os!im. 7n leg%!ur% cu aceas!% e#ang9el#om s+une şi noi unele *n#%ţ%!uri des+re +os!.

Des+re mn!uirea su&le!ului se #orbeş!e mul! şi *n mul!e &eluri. De al!&el, !aina mn!uirii es!e sim+Lreşeala lui 0dam a l%sa! *n noi o!ra#a +%ca!uluiB a l%sa! +e Komul cel #ec9iJ, &irea cea #ec9



Domnul Iisus a #eni! s% nimiceasc% aceas!% o!ra#%B a #eni! s% omoare *n noi +e Komul cel #ec9i&irea cea #ec9e, ca s% !r%im *n Komul cel nouJ, *n Komul cel du9o#nicescJ (c&. I $or. , 14). Prer!&a $rucii 'ale, Domnul Iisus ne-a da! +u!erea Ks% murim &aţ% de +%ca!J (>om. 6, ).

Dar lucrul aces!a nu merge aşa uşor. 0 muri &aţ% de +%ca! es!e o culme a mn!uirii ce se +oa!e aunnumai du+% o #iaţ% *n!reag% de lu+!% şi biruinţ%. '% ne *nsemn%m bine un lucru: &irea noas!r% c#ec9e nu +oa!e &i omor!% cu !o!ul. 8a +oa!e &i sl%bi!%, +oa!e &i &%cu!% ne#%!%m%!oare, dar nu +oa!e

omor!% cu !o!ul. K0dam cel #ec9iJ n-a muri! cu !o!ul *n noi. 5rice am &ace, orice am is+r%#i,simţim c% !r%ieş!e *n noi.

<iaţa noas!r% es!e o r%boire ne*nce!a!% *n!re K0dam cel #ec9iJ şi K0dam cel nouJB *n!re &irea c#ec9e şi &irea cea nou%. 7n aceas!% lu+!%, Domnul Iisus a #eni! şi ne-a adus au!or de biruinţ%.

8u *mi *nc9i+ui &irea cea #ec9e *n asem%narea imaginilor ce ara!% inima omului. Pa!imile cele resun! niş!e urme din gr%dina 8denuluiB sun! niş!e dobi!oace ale dia#olului. 0ces!e dobi!oace au li+de K+%şuneJ, de KmncareJ, al!cum !nesc şi amorţesc. 8le !r%iesc cu mncarea ce le-o d%m no$nd le d%m mncare, burd%, iar cnd nu le d%m, !nesc. 7n imaginea de mai sus se #ede un o

credincios, un om du9o#nicesc, care nu d% de mncare aces!or dobi!oace. 8l *şi 9r%neş!e &irea cnou% cu rug%ciune şi +ri#eg9ere, iar +e &irea cea #ec9e, cu dobi!oacele ei, Ko omoar% cu &oameaJ. dobi!oceş!ile +a!imi le-a +us +e &oame, le-a amorţi! cu &oamea. Cn as!&el de om a +us la res+ec! &ircea #ec9eB a amorţi!-o, a sl%bi!-o, i-a lua! +u!erea şi a &%cu!-o ne+u!incioas%. Cn as!&el de om a+%r% mereu &irea cea du9o#niceasc% +rin +ri#eg9ere şi rug%ciune. Ceia m"ntuirii su$leteşti estocmai asta5 să ne a#ărăm cu darurile omnului contra tre/irii $irii noastre celei veci.

$%ci sun!em !o! mereu *n +rimedia de a simţi cum se !reeş!e *n noi &irea cea #ec9e, gus!ul du+KcarneaJ din 8gi+!. $inele din noi n-a muri! (+o&!ele lumeş!i), nici #ul+ea (#iclenia), nici !igr

(mnia), nici +orcul (beţia), nici +%unul (!ru&ia), nici şar+ele (+ima) e!c.B dar, de c!e ori le simţic% se !reesc, !rebuie s% le +unem +e &oame, !rebuie s% le reducem mncarea, s+orindu-ne Kmanamncarea cea du9o#niceasc%.

7n aces! *nţeles !rebuie lua! şi +os!ul, ca un au!or con!ra !reirii +a!imilor noas!re. 7mbuibarea mnc%ruri şi b%u!uri es!e o 9ran% +en!ru dobi!oacele &irii celei #ec9i. De 9rana as!a !rebuie s% n&erim nu numai +e !im+ul +os!ului, ci *n !o! !im+ul #ieţii noas!re. I8recum #ăm"ntul #rea gras umed K /ice $. !oan Dură de &ur K naşte viermi, aşa şi %muiarea cu m"ncăruri şi ăuturi escui cald #entru viermii is#itelor şi #o$telor rele.N

7n c9i+ul de al%!uri se #ede &irea cea #ec9e *n !reireB se #ede omul cel lumesc, care *nce+e s%-i dde mncare. Dia#olul +reg%!eş!e 9rana &irii celei #ec9i şi şo+!eş!e omului celui +%c%!os s% ia aceasmncare, iar el o &oloseş!eT

7n mul!e c9i+uri şi &eluri dau de mncare necredincioşii &irii celei #ec9i şi dobi!oacelor ei. $%madia#olului e *nc%rca!% cu &el de &el de mnc%ruri +e seama as!a. Dar din!re !oa!e mnc%rurile &icelei #ec9i, cea mai bun% şi mai 9r%ni!oare es!e alcoolul.

$um +rimeş!e aceas!% 9ran%, &irea cea #ec9e cu dobi!oacele ei *nda!% se !reeş!e din somn şi *nce+e

burda (cum se #ede *n imagine).



Des+re la+!e, s+un doc!orii c% aces!a conţine !o! ce !rebuie cor+ului nos!ru. 5mul ar +u!ea !r%i numcu la+!e. 0şa e şi cu Kla+!ele dia#oluluiJ, alcoolul. 8 *n s!are s% 9r%neasc% el singur &irea noas!r% c#ec9eB e *n s!are el singur s% omoare su&le!ul.<ai, cum *l 9r%nesc oamenii !o! +e omul cel #ec9i, !o! &irea cea #ec9e 8 +lin% lumea de r%u!%ţiB dcum s% nu &ie, cnd oamenii dau de mncare numai &irii celei #ec9i= 'e beau *n ţar% la noi miliarde de lei +e an B se &umea% miliardeB / de mii de crciumi s!au &aţ% *n &aţ% cu 1 mii

bisericiT 5are nu sun! şi aces!e ci&re groa#e niş!e do#ei des+re mncarea ce se d% dobi!oceş!il+a!imi=

r%im #remuri cu creş!ini care !r%iesc ascul!nd de şoa+!a lui sa!an: R;eţi, mncaţi, c9e&ui+%c%!uiţiT !r%iţi-#% #iaţaST

'e s!ing +os!urile, se s!ing rug%ciunile, se s!inge +ri#eg9ereaT şi-a+oi ne mir%m de ce ne-au birur%u!%ţile şi +%gn%!%ţile.

7n aces! *nţeles !rebuie s% adncim şi *n#%ţ%!ura des+re +os!. @e !rebuie şi aici un +os! adnc

8ostul nu %nseamnă numai scimarea unor m"ncăruri, ci %nseamnă %ntărirea $irii noastre celduovniceşti şi slăirea $irii celei lumeşti . Pos!ul !rebuie s% +%!rund% şi el acolo, *n%un!rul nos!rde unde ies r%u!%ţile şi s% au!e la K*nţ%rcareaJ lor. 0l!&el, ce &olos c% o+rim unele mnc%ruri s% in!*n gura noas!r%, dar l%s%m, cu !oa!% liniş!ea, s% ias% sudalmele, minciunile, 9ulele e!c=

'c9imb%m numai mnc%rurile, dar +ur!%rile ba. @e +%im de la+!e, dar d%m drumul la Kla+!eldia#olului, la alcool.

7n aces! *nţeles a is Mn!ui!orul c% Knu at"t ceea ce intră, c"t ceea ce iese din gură s#urcă #e om

(Ma!ei 1/, 11). Iar mncarea, adic% numai mncarea, ice 0+os!olul Pa#el, *nc% nu ne #a +une +e n*nain!ea lui Dumneeu (I $or. , ). >%u &ac cei care nu +os!esc, dar !o! r%u &ac şi cei ce +os!esc r%cei care #%d +%ca!ul ascuns numai *n mncare, nu şi *n inima lor şi *n &a+!ele lor.

9n om din #o#or, a7uns odată %n temniţă #entru o ătaie, a re$u/at r"n/a ce i-a adus-temnicerul %ntr-o /i de vineri, s#un"nd că-i $"nta Aineri şi e #ăcat. Aedea #ăcatul ascuns num%n r"n/ă, dar %n $a#ta cea rea nu l-a vă/utV 9n ast$el de #ost e ca o nucă $ără mie/, ca un $ag$ără miere.

I8osteşti: K %ntreaă $"ntul !oan Dură de &ur. &rată-mi #rin $a#tele taleB ă #ostească n

numai gura ta, ci şi ocii, urecile, #icioarele şi m"inile tale. Că, de am m"nca numai cenuş%ncă de nici un $olos nu ne va $i #ostul, dacă noi ne %n$r"năm numai de la m"ncăruri şi de l#ăcate nuN. *u acest $el de #ost am ales Eu, /ice omnul (Isaia /, 6).

7n ;iblie g%sim mul!e +ilde şi *n#%ţ%!uri des+re cum !rebuie s% &ie +os!ul cel ade#%ra!. Cn as!&el +os! e şi cel +e care l-au &%cu! nini#i!enii. Pos!ul nini#i!enilor n-a &os! numai cenuşa şi *n&rnarea la mnc%ruri, ci şi o sc9imbare *n !oa!% #iaţa lor: I3i au %nce#ut oamenii din *inive a #osti şi astrigat către umne/eu şi s-au %ntors $iecare din calea lui cea reaN (Iona 3, /-1). 0şa s% &ie+os!ul nos!ru



0raian Dorz - 6mbrăcai &n Mristos (din meditaii la A!ostolul din Duminica ăsatului sec dbrânză 5 a Izgonirii lui Adam din Rai)



IV ci %mrăcaţi-vă %n omnul !isus ristos şi nu #urtaţi gri7ă de $irea #ăm"ntească #entru csă-i tre/iţi #o$tele.N omani 1, 14<

Există trei stări de credină i trei %eluri de credincioi" Credinţă nestatornică, credinlu#tătoare şi credinţă neclintită. Creştini care au a7uns cu ristos, creştini care umlă l"ngristos şi creştini care trăiesc %n ristos.

0n starea cea dint"i sunt cei care s-au #redat omnului, dar nu %n totul. 3i-au #redat viaţa, dnu şi-au #redat $irea. 7n umblarea lor cu Domnul *nc% mai lucrea% mul! şi de mul!e ori &irea lor c#ec9e, +ornirile lor dinain!e, care au ca rod gnduri şi &a+!e ce *i de+%r!ea% adeseori de DomnIisus şi de &elul ?ui de a &i. 0ceş!ia seam%n% cu un co+il care umbl% cu !a!%l s%u, dar adeseori o +rea *nain!e, ori r%mne +rea *n urm%. Cnui as!&el de co+il i se *n!m+l% de mul!e ori s% cad%, &iindel nu se ţine de !a!%l. Fi uneori cade c9iar &oar!e r%u, dar cu !oa!e aces!ea !o! nu *n#aţ% şi, *nda!%

sca+% din!r-un neca, cade iar%şi *n al!ul. Cmblnd cnd cu Domnul, cnd &%r% 8l, su&le!ul acesnes!a!ornic es!e cnd ici, cnd colo.

8l nu are o credinţ% neclin!i!% şi de aceea uşor es!e a!ras cnd de o +%rere cnd de al!a. $nd de*n#%ţ%!ur%, cnd de al!a, cnd de o adunare, cnd de al!a. Fi, de cele mai mul!e ori, r%mne ori *n!rr%!%cire, ori *n al!a. 0s!&el de credincioşi nu aung dec! &oar!e +uţini s% aib% ca s&rşi! al credinţei lmn!uirea +en!ru care au #eni! şi ei la "ris!os cnd au &os! c9emaţi la 8#ang9elia din!i. $ei mmulţi degeaba au creu! (I $or 1/, ). Fi su&er% *n adar (Lal 3, 4).

0n starea a doua sunt cei care s-au #redat şi ei omnului !isus şi au $ăcut un #as mai de#arte, aa7uns #"nă l"ngă ristos. 3i-au %ntins m"na s#re M"na omnului, se ţin ciar uneori str"ns domnul, dar şi aceştia au adeseori cli#e şi stări c"nd se sca#ă de omnul, c"nd se #oticnesc dc"te ceva şi #entru că nu omnul !isus %i ţine #e ei, ci ei 0l ţin #e El, m"na lor slaă se des$ace ei cad. Cneori, c9iar ţinndu-se de Domnul, se ui!% +rea mul! ori *n!r-o +ar!e, ori *n al!a, ori lais+i!%, ori la al!a şi *şi *ncurc% +icioarele şi *n!r-o +iedic% şi *n al!a, &%cndu-i s% alunece, s% r%neasc%, s% *n!rie şi s% su&ere şi ei şi Domnul din caua aceas!a. 7n umblarea du9o#niceasc%aces!ui &el de credincioşi nu eEis!% nicioda!% o siguranţ% de+lin%, nici o bucurie s!a!ornic%, nicimulţumire ade#%ra!%. $redinţa lor +oa!e aunge la dobndirea mn!uirii, dar amin!irile lor #cu+rinde mul!e +%reri de r%u şi roadele lor #or +ur!a mul!e urme ce le #or sc%dea din +reţ.



*umai %n starea a treia sunt adevăraţii credincioşi şi adevărata credinţă, #entru că aceştia atrecut şi de starea dint"i, cea cu ristos, şi de starea a doua, cea l"ngă ristos, şi au a7uns starea cea singură desăv"rşită, cea %n ristos. Din aceas!% s!are '&n!ul Pa#el s+unea: 8ot totul ristos (2il 4, 13)T Pen!ru mine a !r%i es!e "ris!os (2il 1, 1). 2iindc% numai cine es!e *n "ris!es!e o &%+!ur% nou% (II $or /, 1). @u es!e nici o osndire +en!ru cei ce sun! *n "ris!os (>om , 1-5mul *n "ris!os are desco+eriri cereş!i (II $or 1, 1). Fi cei *n "ris!os #or *n#ia *n!i (I es 4, 16).

2iul meu şi su&le!ul meu, numai aceas!% credinţ% es!e ade#%ra!%, şi es!e sigur%, şi es!e birui!oar@umai aceas!% s!are *n "ris!os şi *n siguranţa braţelor ?ui +u!ernice +oa!e s% ne asigure nou% o #iarodnic%, o umblare s&n!% şi un s&rşi! s!r%luci! şi birui!or.

'% nu ne mulţumim nicioda!% a &i numai cu "ris!os, +en!ru c% am #%u! la ce s!%ri nenoroci!e duaceas!a.

'% nu ne mulţumim nici a &i c9iar lng% Iisus, a-? ţine noi +e 8l şi a ne ţine noi de 8l, c%ci şi *n &elaceas!a noi sun!em eE+uşi la mul!e +rimedii, la nesiguranţ% şi la am%r%ciuni.

$i s% &acem sal!ul &erici! +n% *n "ris!os, +rin!r-o +redare de+lin% şi +rin!r-o r%mnere +ermanen!%8l, *n braţele ?ui, *n con!o+irea &erici!% cu 8l, *n du9ul ?ui, cu ascul!area ?ui, cu smerenia s&inţenia !r%irii ?ui, +en!ru a a#ea mereu +ar!e nu numai de cele mai mari bucurii şi biruinţe, ci şi os+%ţul unei mulţumiri necurma!e

Traian or/, ristos K 8uterea a#ostoli



0raian Dorz - Postul este ne!lăcut omului %iresc

T Des+re *nsemn%!a!ea +os!ului, ş!im cu !oţii. Des+re roadele lui, sun!em *ncredinţaţi mulţiT Ddes+re &elul cum !rebuie *m+lini! +os!ul, ş!im *nc% +rea +uţinB *ns% des+re &ericirea *m+liniaces!ora cu &a+!a nu ş!im cţi ş!im.

$% !rebuie s% +os!im !oa!e +os!urile, as!a o ş!im cu !oţii. $% !rebuie s% le +os!im *n!ocmai cum a&os! aşea!e de la *nce+u!, şi as!a o ş!im, +oa!e, iar unii o mai şi *m+linim, deşi aces! lucru nu !rebus%-l !rmbiţ%m, c% ş!ie Domnul Dumneeu c! +oa!e şi c! &ace &iecare din *m+linirea +oruncil*n&rn%riiT Dar sun! mereu !o! mai +uţini cei care se mai in!eresea% de as!a acum, cnd lumea &a!o! ce +oa!e s+re a se *mboln%#i şi a muri c! mai grabnic de *mbuibare şi de des&ru.

incolo de o#rirea de la m"ncare sau de la anumite m"ncări, %n toate /ilele r"nduite #ostului sanumai %n anumite /ile deoseite, cine mai g"ndeşte şi la cele care mai treuie nea#ărat s%nsoţească adevăratul #ost: C"ţi g"ndim, c"ţi luăm seama şi mai ales c"ţi ne o#rim, $erindu-nde ceea ce credem că ne este %ngăduit oric"nd: C"ţi renunţăm la dorinţa la care credem că avedre#tul %n orice tim#:



Da!ori!% aces!or *n&rn%ri ceru!e şi +orunci!e de $u#n!ul lui Dumneeu, +os!ul es!e ne+l%cu! omul&iresc. Fi +are &%r% nici un &olos +en!ru cel care *l &ace. $e mare es!e am%girea c% acum se +oaorice 5, mai !riu, cum #or #edea c% nu s-a +u!u! c9iar orice 7n ilele +os!ului, is+i!ele sun! şi mmari, şi mai mul!e, de aceea s% &im şi mai #eg9e!ori.@ricine se scoală, acela se ridică, %nălţ"ndu-se s#re lumină. Dar omul, cu c! se scoal% mre+ede, cu a!! se luminea% mai mul!. 5ricine +orneş!e !o! aunge oda!%. @umai c%, cu c! +orneşmai de#reme, mergi mai &rumos şi aungi mai liniş!i!. 5ricine *nce+e !o! is+r%#eş!e oda!%. @umai c

cu c! *nce+e mai din !im+, lucrea% mai c9ibui! şi s&rşeş!e mai rodnic.*umai %n lumina lui umne/eu ve/i luminos şi ve/i clar, ve/i sănătos şi ve/i realitatea, veadevărul şi %n toate direcţiile. 2%r% "ris!os, cai *n &alsele c%l%uiri, cai *n am%girea luminilr%!%ci!oare, care duc la %+%ceal%, la nebunie şi la +ierare. De aceea, !inere, luminea%-!e

'coal%-!e şi #ino la soare. 'oarele *ţi #a da lumin% şi s%n%!a!e, #oioşie şi clari!a!e, #igoare şi l%rgimristos te va lumina şi te va $ace luminos. Aino şi tu, oricare ai $i, care trăieşti %n %ntuneric#ăcatelor, al de/ilu/iilor, al $alsităţilor şi al necredinţei. coală- te şi vino şi vei $i luminat ristos. !ar dacă ai venit, răm"i %n lumină, şi umlă %n lumină, şi rodeşte %n luminăV şi v

deveni şi tu luminos ca o #arte din El.

Cn su&le! care de !n%r a ascul!a! de aces! cu#n!, sculndu-se, #a a#ea +ar!e de o mare luminde#enind el *nsuşi un lumin%!or ascul!a! de mul!e su&le!e. Fi +reţui! de mulţi aleşi. 7nain!aşii lui #&i binecu#n!aţi din +ricina lui, iar urmaşii lui #or &i *nconuraţi cu dragos!e şi +reţuire nem%rgin!o! din +ricina sa.

8este cel ce vine şi răm"ne la ristos, arul lui umne/eu se va revărsa ne%m#iedicat şi delşug, %n toate #rivinţele. 3i #rin el, #este alţii. &cest ar %l va $ace să devină un #rile7 de ma

inecuv"ntări #entru *umele omnului şi #entru =ucrarea =ui. 3i #entru cei care se v%m#ărtăşi din lumina lui ristos din ele.

$ur%ţia omului credincios din%un!ru ca şi &rumuseţea din a&ar% sun! nu numai o cins!e +en!@umele lui "ris!os, $are a +u!u! *n%lţa +rin 9arul '%u o asemenea idire luminoas% din!rd%rm%!ur%, dar #a &i !o!deauna şi o +ild%, şi un *ndemn +en!ru oricine #a mai dori s% de#in% ca el,$as% a Domnului, un em+lu al Du9ului '&n! (I $or 6, 1).

Ia!% ce #a &ace "ris!os şi din !ine, su&le!e ascul!%!or de 8l, dac% !e scoli, dac% !e luminei şi da*nce+i s% !r%ieş!i s!a!ornic *n lumina ?ui.

$ine aude numai cu#in!e dulci, acela nu se *ndrea+!% nicioda!%, ca şi cine aude numai cu#in!e as+r$ine #orbeş!e numai des+re dragos!ea lui Dumneeu şi nu +omeneş!e nicioda!% şi des+re Dre+!a!şi udeca!a ?ui, acela *şi *nşal% şi su&le!ul s%u, şi +e ascul!%!orii s%i. $a şi cel care #orbeş!e numdes+re udeca!% şi des+re +edea+s%.

5, #es!i!ori ai 0de#%rului Dumneeiesc, luaţi amin!e la 0mndou% 2eţele aces!ea ale lui Dumnee<orbiţi des+re *n!regimea $u#n!ului '&n!. <es!iţi *n!reg 0de#%rul 8#ang9eliei lui "ris!oM%r!urisiţi !o! +lanul lui Dumneeu (2a+!e , ), c%ci numai aşa #% #eţi &ace *n!reaga da!orie &a



de 0de#%r şi &aţ% de cei care au ne#oie s%-l cunoasc% *n *n!regime, s+re a nu se *nşela din +rici#oas!r%.

umne/eul &devărului să vă lumine/e de#lin %n asta.

&mi

Traian or/, 8ăşunile dulci - ?ragment din ca#. etea şi i/voru

0raian Dorz - Doamne cum am &ndrăznitN





0raian Dorz - Ai mila noastră



0i mila noas!r%, Doamne, a!unci cnd u lucreis+re binele iubirii ce-o binecu#n!eiB*n#aţ%-ne r%bdarea şi-ncrederea !%cnd,ca s%-Qi #edem minunea şi dragos!ea lucrnd.

0i mila noas!r%, Doamne, cnd, du+% ce-am ceru!,Qi-m+iedic%m lucrarea cu +lnsul +rea duru!B*n#aţ%-ne-n&rnarea şi +os!ul su&erind,la s&n!a a r%bdare cu-ncredere +ri#ind.

0i mila noas!r%, Doamne, cnd lu+!a e *n !oi,coboar%-e şi creş!e +u!erea s&n!%-n noi,*n#aţ%-ne-aş!e+!area +e cruce şi +e ar,

c%ci es!e-un +reţ de er!&% +e orişicare 9ar.

0i mila noas!r%, Doamne, !o! !im+ul c! lucreis+re binele iubirii ce-o binecu#n!ei,*n#aţ%-ne $n!area, oric! de greu +lngnd,*n dulcea noas!r% !ain% crend, crend, crendT

Pr" AnthonO <" $oniaris - Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai) -Reeta &n trei !ări a lui Mristos !entru Post



0n Evangelia de astă/i, omnul nostru !isus ristos ne o$eră o reţetă %n trei #ărţi #entru 8osiertarea, #ostul şi adunarea de comori %n ceruri. Mai *n!i ier!area. Problema cu lumea noas!r% as!%i es!e c% am cons!rui! +rea mul!e iduri. $or!ina de 2ier. $or!ina de ;ambus. Aiduri *n!re rasAiduri *n!re soţi şi soţii, *n!re +%rinţi şi co+ii. Aiduri *n!re oameni şi Dumneeu. Cnul din!re cele mbune moduri de a d%rma aces!e iduri es!e ier!area.

'% *nce+em cu idurile din!re om şi Dumneeu. 0ces!e iduri sun! cons!rui!e de +%ca!. 7n !im+Pos!ului mare, ;iserica ne c9eam% s% +ri#im la $rucea lui Iisus şi la marea sa milos!i#ire. 8a nin#i!% s% #enim la "ris!os *n Pos!, *n marele 'acramen! al '+o#eii, s% sc9imb%m +%ca!ele noas!re bog%ţiile 9arurilor 'ale, s% gus!%m şi s% eE+erimen!%m noi *nşine dulceaţa iubirii 'ale +lin% ier!are. 8rimind iertarea a, umne/eu ne ceamă să %i iertăm #e toţi cei care ne-au rănit şi căutăm să oţinem iertarea celor #e care noi i-am rănit. Dumneeu ne o&er% ier!area 'a *n mgeneros. Dar ier!area 'a ne oblig% s% *i ier!%m +e ceilalţi.

ocmai aceas!a ne s+une Iisus *n lecţia din 8#ang9elia de as!%i: NCă de veţi ierta oamenilgreşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lonici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastreJ. $reş!inismul *nce+e cu ier!area din +ar!Domnului nos!ru. Dar nu se *nc9eie aici. Pen!ru c% am &os! ier!a! şi ilnic sun! ier!a! de Dumne+en!ru mul!ele mele +%ca!e, sun! obliga! s% *i ier! +e ceilalţi. 0s!&el Pos!ul Mare de#ine un !im+en!ru a d%rma idurile *n +rimul rnd din!re om şi Dumneeu şi a+oi *n!re semeni iduri creade duşm%nie şi ur%B iduri mai !ari dec! oţelul sau be!onulB iduri +e care doar ier!area le +oadis!ruge.

8r. &leander cmemann a scris5 NTrium$ul #ăcatului, #rinci#alele semne ale domniei saasu#ra lumii, sunt divi/iunile, o#o/iţiile, se#arările, ura. e aceea, #rima s#ărtură %n aceas$ortăreaţă a #ăcatului este iertarea5 %ntoarcerea la unitate, solidaritate, iuire. & ierta %nseamnă#une %ntre mine şi \duşmanulL meu iertarea radiantă a lui umne/eu 0nsuşi. & ierta %nseamnăres#inge im#asurile $ără s#eranţă ale relaţiilor umane şi a le ra#orta la ristos. !ertarea este cadevărat o \#ătrundereL a 0m#ărăţiei %n această lume decă/ută şi #ăcătoasăJ.

8rima noastră #rovocare #entru 8ost este deci aceea de a #rimi iertarea lui umne/eu şi deierta.





*m+%rţim celor &l%mni +inea şi s% +rimim *n casele noas!re +e cei care nu au aco+eriş deasu+ca+ului, +en!ru ca s% +u!em +rimi milos!i#ire mare de la "ris!os Dumneeul nos!ru.

Comori %n ceruri

Du+% ier!are şi +os!, a !reia +ar!e a reţe!ei lui "ris!os +en!ru Pos!ul mare es!e eE+rima!% *n acescu#in!e ale 'ale: J *u vă adunaţi comori #e #ăm"nt, unde molia şi rugina le strică şi unde $urii

sa#ă şi le $ură. Ci adunaţi-vă comori %n cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde $urnu le sa#ă şi nu le $ură. Căci unde este comoara ta, acolo va $i şi inima ta. H 7n!rebarea +e caDumneeu ne-o +une *n 8#ang9elia de as!%i es!e: $e comori #-aţi aduna! *n ceruri= $e garana#eţi +en!ru cnd #eţi &i *n ceasul de +e urm%= $e #eţi +u!ea susţine c% es!e al #os!ru cnd #eţi*nain!ea !ronului lui Dumneeu= Dumneeu #rea s% ne s+un% c% !rebuie s% ne !r%im +e de+lin #ieţ+e aces! +%mn!, dar şi c% !rebuie s% le !r%im ca o +reg%!ire +en!ru #iaţa de a+oi.

7n!rebarea +e care !rebuie s% ne-o +unem nou% *nşine es!e: *e adunăm comori doar #entru aceasviaţă: sau $olosim această viaţă #entru a aduna comori eterne, comori #e care să le #utem lua cnoi dincolo, comori care vor $i ale noastre #entru veşnicie: oa!e comorile noas!re de +e +%mn

a s+us Iisus #or dura doar c! #a dura aceas!% #iaţ%. 8le sun! !rec%!oare. <or aunge !oa!e la groade gunoi. Dar %n !isus găsim comori adevărate care nu %şi vor #ierde niciodată valoarea. Casunt c"teva dintre aceste comori #e care umne/eu ne cere să le adunăm, comori care %i su#lăcute =ui, comori #e care le #utem lua cu noi, comori care ne aduc satis$acţie %n veşnicie:

8Eis!% comoara iubirii" Ne aş grăi %n limile oamenilor şi ale %ngerilor, iar dragoste nam, $ăcutu-m-am aramă sunătoare şi cimval răsunător. 3i de aş avea darul #roorociei tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea at"ta credinţă %nc"t să mut munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. 3i de aş %m#ărţi toată avuţia mea şi de aş d

tru#ul meu ca să $ie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi $oloseşteV 3i acum răm"acestea trei5 credinţa, năde7dea şi dragostea. !ar mai mare dintre acestea este dragostea.JA %i bogat &n iubire &nseamnă a %i cu adevărat bogat"

8Eis!% comoara iertării" $ele mai +u!ernice iduri din!re oameni şi din!re naţiuni nu sucons!rui!e din &ier sau oţel, ci sun! crea!e de !eam%, ur% şi +reudec%ţi. 'ingurul mod ded%rma aces!e iduri es!e +rin +rac!icarea ier!%rii.

A %i bogat &n iertare &nseamnă a %i cu adevărat bogat"• 8Eis!% comoara de a-l cunoate !ersonal !e Iisus ca Domnul i <ântuitorul nostr

J &ceasta este viaţa veşnică5 ă Te cunoască #e Tine, singurul umne/eu adevărat, şi # !isus ristos #e Care =-ai trimisH (Ioan 1,3). J ar cele ce %mi erau mie c"ştig, acestea lam socotit #entru ristos #aguă. Ha mai mult5 eu #e toate le socotesc că sunt #aguă, $ade %nălţimea cunoaşterii lui ristos !isus, omnul meu, #entru Care m-am li#sit de toatele #rivesc dre#t gunoaie, ca #e ristos să do"ndescH (2ili+eni 3,-).

Postul este un tim! !entru a &ntări relaia cu cea mai im!ortantă !ersoană din univerDomnul Iisus !rin rugăciuni mai multe &n %iecare zi !rin citirea zilnică a cuvântului +ău +%ânta +cri!tură !rin 6m!ărtăania %recventă !rin !artici!area la slubele s!eciale din Po<ieţile noas!re sun! agi!a!e de numeroase ac!i#i!%ţi neesenţiale care conduc la a!acuri de cord c%deri ner#oase. Pos!ul es!e un !im+ +en!ru a +li#i şi a anula unele din!re aces!e ac!i#i!%ţi care n



sun! necesare şi a crea !im+ +en!ru Dumneeu şi +en!ru su&le!B !im+ +en!ru a ne o+ri şi a !r%iB !im+en!ru a aduna c!e#a comori *n ceruri Junde nici molia, nici rugina nu le strică, unde $urii nu sa#ă şi nu le $urăH.A-l cunoate !e Mristos !ersonal este cea mai mare comoară"

8Eis!% comoara credinei &n Mristos. 2%r% aceas!% credinţ% nici un om nu +oa!e &i mn!u$redinţa es!e +u!ernic% a!! de +u!ernic% *nc! +oa!e Jmu!a munţiiHB es!e &orţa la ca

Dumneeu *nsuşi r%s+unde.A %i bogat &n credină &nseamnă a %i cu adevărat bogat"

8Eis!% comoara de a %ace voina lui Dumnezeu" J@ricine va $ace voia Tatălui Meu Celdin ceruri, acela %mi este $rate şi soră şi mamăH (Iisus *n Ma!ei 1,/). 7n Predica de Mun!e, Iisus a s+us: JCel ce va $ace şi va %nvăţa Oaceste #orunciP, mare se va cema %

0m#ărăţia cerurilor H (Ma!ei /,1). &devărata noilitate, a s#us $"ntul !oan Dură de &uconstă %n a $ace voinţa lui umne/eu.

A %ace voina 0atălui i a %i numit de Iisus C%rate i soră i mamă@ este &ntr-adevăr o comoară8Eis!% comoara rugăciunii +ri#ilegiul minuna! de a #orbi şi a in!ra *n comuniune

Domnul nos!ru iubi!or la orice or% din i şi din noa+!e. $ine#a a scris: J irectorii sunt grde vă/ut, tim#ul lor scum# să nu %l irosesc; 0mi stailesc agitat o %nt"lnire şi voresc cu %n graă. 0nsă %n orice tim# din /i sau din noa#te, %n locuri mai mult sau mai #uţin ciudatcer şi #rimesc $ără am"nare un interviu cu umne/euH.

$u adevărat ce !rivilegiu 5 i ce comoară 5 este a duce totul la Dumnezeu &n rugăciune17n &ine, es!e comoara sluirii celorlali &n numele lui Mristos: JFi cel ce #a da de b%u! unudin!re aceş!ia mici numai un +a9ar cu a+% receT ade#%ra! gr%iesc #ou%: nu #a +ierde +la!a s(Ma!ei 1,4).

Cnul din!re +roiec!ele noas!re de sluire +en!ru "ris!os *n aces! Pos! #a &i s% +unem &onduriobţinu!e din +os!ul nos!ru al iubirii *n +licurile noas!re s+eciale cu donaţii *n Pos!. 2ondurile #merge c%!re +rogramul de misiuni al ;isericii noas!re şi #or 9r%ni &l%mnii aces!ei lumi *n numelui "ris!os.

&cestea sunt, aşadar, comorile care contea/ă cu adevărat %n ocii lui umne/eu, comori care nruginesc ci vor dura veşnic5 comori de iuire, iertare, cunoaştere #ersonală a lui !isus, credinţ%m#linire a voinţei lui umne/eu, rugăciune şi slu7ire a semenilor noştri #rin #ostul iuirii.

$"ntul !oan Dură de &ur a $ost ameninţat că i se va lua totul. Marele s$"nt a răs#un

NComoara mea este %n cer şi nu o #uteţi lua niciodată de la mineJ.

e ce să nu %ncercaţi reţeta lui ristos #entru #ost5 iertare, #ost, şi adunare de comori %n cerur<eţi desco+eri c% es!e reţe!a +er&ec!% dac% doriţi ca de aces!e Paş!i nu doar s% *l *n!lniţi +e "ris!*n#ia!, ci şi s% *n#iaţi şi #oi.

Traducere5 @ana Ca#a



Pr" <ihai 0egze - Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai)

$a+i!olul şase al 8#ang9eliei du+% Ma!ei ne +rein!% !rei elemen!e esenţiale ale +ioşeniei ebraice:

Brugăciunea, desemnând relaţia omului cu Dumnezeu"

Bmilostenia, re'erindu-se la raportul cu ceilalţi oameni, consumat în solidaritate şi B #ostul , care nu implică doar relaţia cu 6rana, ci cu toate *unurile pământului 8 o relaţ

care nu tre*uie trăită în s'era acumulării de averi, ci în 'ormă de gratuitate şi ospitalitate&



7n cen!rul aces!ei s+iri!uali!%ţi se a&l% rug%ciunea, adic% relaţia corec!% a omului &aţ% de Dumneedin care i#or%ş!e ra+or!ul cins!i! &aţ% de a+roa+ele (milos!enia) şi &aţ% de *n!regul uni#ers (+os!ul).

De mine in!r%m *n Pos!ul Mare, un !im+ J+rielnicH, adic% de 9ar, de *ndurare, de iubire, +e caDumneeu ni-l d%ruieş!e. Prin urmare, nu %m#ietriţi inimile voastre, ci ascultaţi glasul omnul(c&r. M!. 4, 1) &cesta este un tim# %n care suntem cemaţi să ne reculegem, #entru a #ut#erce#e vocea omnului şi a ne reaminti de misiunea noastră, aceea de a ne ruga, #osti, a7uta #

alţii, a iuiV slu7ind. De &a+!, liniştea #acea su$letului< este cea care $avori/ea/ă o ună relaţieomului cu umne/eu.

$nd ne reculegem, *n#%ţ%m s% d%m la o +ar!e ideile noas!re, +en!ru a +ermi!e s% +%!rund% *n inimnoas!re *n#%ţ%!ura lui Dumneeu: J &scultă !sraele, omnul este unul H (Deu!. 6, 4) adic% essingurul care meri!% s% &ie ascul!a! cu !oa!% a!enţia, unicul care meri!% l%uda!. Prin urmare, +erico+ne o&er% +ilaş!rii +e care s% s+riinim credinţa noas!r%: rug%ciunea, +os!ul şi milos!enia.

Pos!ul abţinerea de la bunurile +%mn!ului ne amin!eş!e c% nu sun!em noi s!%+nii uni#ersului,Dumneeu şi doar ?ui !rebuie s% *i aducem m%rire.

8#ang9elia de as!%i ne amin!eş!e c% nu es!e im+or!an! doar ceea ce un om realiea%, ci şi mo!i#+en!ru care &ace ce#a: munceş!e +en!ru ca s% &ac% #oia Domnului sau +en!ru ca s% &ie a+recia! s!ima! de cei din ur= 0ces! ul!im sco+ nu es!e dec! o al!% &orm% a *m+linirii +ro+riei #oinţe ignor%rii lui Dumneeu.Iubiţilor Dac% ci#iliaţia şi cul!ura noas!r% ne *m+ing, ne de!ermin% s% ne m%sur%m con!inuu cceilalţi, s% reali%m ce#a doar ca s% &im remarcaţi şi a+reciaţi de cei din ur, +asaul e#ang9elic as!%i de la Ma!ei comba!e mndria deşar!%, #ani!a!ea. Iisus recomand% urmaşilor '%i, s% &alucrurile J+e ascunsJ, nu doar ca s% &ie a+reciaţi. 8l sublinia% c% ne &ac r%u a+recierile şi admiraţ

oamenilor, anulnd !o! binele +e care l-am &%cu!. 0ces! &a+! se *n!m+l%, deoarece #om &i !o! mai din!eresaţi s% &im s!imaţi, a+reciaţi, l%udaţi, ui!nd s%-I mulţumim lui Dumneeu.

0!unci cnd dorim s% ne a&irm%m, nu ţinem con! c% oamenii ui!% re+ede şi c% numai Dumneeu nui!% &a+!ele noas!re bune şi #a ş!i s% ne r%s+l%!easc% *n #%ul !u!uror.

0i g%sim o mulţime de +ersoane c%rora le +u!em o&eri s+riin ma!erial. Dar modul *n care d%ruinu es!e cel +e care *l +rescrie 8#ang9elia.

$u#n!ul Jmilos!enieH are un sens boga!, *nsemnnd &ie JmilaH, &ie Jdre+!a!eaH lui Dumnee

Credinciosul %nvaţă să $acă adevărata milostenie, numai %n măsura %n care %nţelege că umne/es-a com#ortat %n ci# milostiv $aţă de el, %n mod gratuit. 8s!e Dumneeu care er!&indu-? unicul '%u 2iu ne-a co+leşi! cu mul!% *ndurare, ne-a &%cu! dre+!a!e, ne-a reda! demni!a!ea de &0ces! com+or!amen! di#in ne s+une c% *nain!e de a &ace milos!enie, !rebuie s% ne sc9imb%men!ali!a!ea, +ri#ind la &iecare om ca la &ra!ele nos!ru, d%ruindu-i res+ec! şi demni!a!e.

5 al!% com+onen!% es!e Jrug%ciuneaJ, ca +u!ere, ca s+riin, ca o cerere de au!or, +en!ru a slui iubire. Cl!imul elemen! es!e J+os!ulJ, ca+aci!a!ea de a ne domina ins!inc!ele, +en!ru a &i !o! mcuraţi.



Dac% inima noas!r% nu se &oloseş!e de aces!e Jmedicamen!eH se J!ulbur%H, iar omul *şi +ierde !o! mmul! *nsuşirea de a &ace binele. 0!unci cnd inima noas!r% a de#eni! de +ia!r%, oc9ii ni se *nc9*nain!ea ne#oilor &raţilor noş!ri şi nu mai auim glasul Domnului, care ne in#i!% s% *i au!%m.

Prin urmare, milostenia, rugăciunea şi #ostul sunt temelia credinţei, #entru că de$inesc ra#ortnostru cu a#roa#ele şi cu umne/eu. 0ces!e !rei elemen!e ne s+un ce &el de #iaţ% !r%imdesco+erind ade#%rul eEis!enţei noas!re.

J$nd &aci milos!enieHT Milos!enia nu es!e doar un ges! de bun%!a!e, ci de dre+!a!e, deoareeE+rim% solidari!a!ea cu cel s%rac. 'olidari!a!ea garan!ea% nu doar #iaţa ma!erial%, ci şi cs+iri!ual%: iubirea &r%ţeasc%.J$nd !e rogiJT 7nain!e de a ne *n#%ţa rug%ciunea Ja!%l nos!ruJ, Iisus ne eE+lic% ,cum s% rug%m. Mulţi se roag% numai +en!ru ca s% &ie #%uţi. >ug%ciunea ade#%ra!% se &ace cnd omse aşea% *nain!ea lui Dumneeu, nu *nain!ea oamenilor. 0 !e ruga im+lic% s%-ţi desc9iurec9ile, +en!ru a ascul!a glasul Domnului şi a in!ra *n dialog cu 8l. @u !rebuie s% &i&%ţarnici cnd ne rug%m. I+ocri!ul, numai ca s%-şi ara!e grandomania, se &oloseş!e inclusi# Dumneeu. Dar Domnul se o+une celor mndri şi-i ascul!% +e cei umiliţi.

J$nd +os!eş!iJT Pos!ul es!e semnul con#er!irii. 5mul *nce+e s% +ricea+% c% nu !r%ieş!e docu +ine (cu lucrurile ma!eriale din lume). Pos!ul Joblig%H la milos!enie.

7n cul!ura noas!r%, +os!ul es!e un medicamen! care ne au!% s% ne #indec%m de dorinţa de a a#ea !mai mul!, +en!ru a aunge la #ir!u!ea sobrie!%ţii, ca an!ido! *m+o!ri#a +l%cerilor mul!i+le.

Pos!ul es!e amin!i! *n 'cri+!ur%. Pro&e!ul Daniel *i cere au!or Domnului +rin J #ost, %mrăcat %n sşi cenuşăH (Dan. , 3), abţinndu-se +en!ru !rei s%+!%mni de la carne şi #in (Dan. 3, 1)B şi Moi+os!eş!e *nain!e de a se *n!lni cu Domnul. De &a+! +en!ru <, +os!ul, milos!enia şi rug%ciunea su

elemen!ele care &a#oriea% re*n!oarcerea omului la Dumneeu şi +%rerea de r%u +en!ru +%ca!es%#rşi!e.

;iserica se ins+ir% de la Iisus, *n ceea ce +ri#eş!e +rac!icarea +os!ului: +en!ru Iisus J+os!ulH*nsemna! o con!inu% lu+!% *m+o!ri#a celui r%u, +en!ru a conser#a comuniunea cu a!%l şi dorinţa dese er!&i +en!ru &raţii '%i.

Iubiţilor Pos!ul !rebuie Jada+!a!H la +u!erile &iec%rui om şi *n!o!deauna, !rebuie uni! cu rug%ciuneacu au!orarea s%racilor: es!e #orba de o de#oţiune eE!erioar%, care are ca sco+ *n!lnirea omului cDumneeu, care ne c9eam% la comuniune cu 8l, ar%!ndu-ne mieria *n care am dec%u! da!or

+%ca!elor. 0s!&el, omul *nţelegnd c% a auns *n!r-o s!are alnic% 9o!%r%ş!e s% renunţe la +l%ceraces!ei lumi, +en!ru a se re*n!oarce la Dumneeu, +rin milocirea Jcon#er!iriiH, care *i cere s% sc9imbe radical *n modul de a &ace, a &i şi a gndi: abandonea% dorinţa sa de a&irmare ,+en!ru a-+une +e Dumneeu +e +rimul loc *n #iaţa sa.

J0 ne con#er!iH im+lic% s% ne con#ingem c% Dumneeu ne iubeş!e şi c% es!e bine s% !r%im *n &uncţde *n#%ţ%!ura 'a. 7n aces! sens, +os!ul ne #ine *n au!or deoarece Jdis!rugeH +re!enţia noas!r% su+eriori!a!e, a!o!+u!ernicie, au!ndu-ne s% +rice+em c% sun!em doar sim+le crea!uri.



8s!e minuna! a!unci cnd *mbin%m rug%ciunea cu &uga de şi din locurile gomo!oase, cu alungar+reocu+%rilor Jim+or!an!e, dar !rec%!oareH din minţile noas!re, c%ci numai as!&el, '+iri!ul #a +u!#orbi inimilor noas!re: reculegerea nu &ace dec! s% &a#oriee *n!lnirea cu Dumnee&amiliari!a!ea cu 8l, &%cndu-ne s% *nţelegem c% imensa ?ui iubire, de+%şeş!e cu mul! nimicnicnoas!r%.

8 necesar s% ş!im, c% dac% renunţ%m la mncare, nu es!e +en!ru a economisi, ci ec9i#alen!ul *n ba

sun!em in#i!aţi s%-l d%ruim celor mai s%raci dec! noi. '% nu ui!%m c%, iubirea &aţ% de a+roa+ele esculmea s+iri!uali!%ţii şi !oa!e de#oţiunile !rebuie s% ne conduc% la eaT $on#er!irea o ma!eriali%+rin &a+!e de iubire, *m+lini!e cu sinceri!a!e, &%r% s% aş!e+!%m a+recierile celorlalţi: J'% nu şs!nga, ceea ce &ace drea+!a !aJ.

Pos!ului !ru+esc !rebuie s% i se adauge cel su&le!esc: *nce!area de a mai #orbi de r%u +e alţrenunţarea la <, calcula!or, dis!racţii, e!c., +en!ru a ne dedica mai mul! !im+ soţuluiXsoţieiT Iubir&aţ% de cei dragi, solidari!a!ea cu ei, buna *nţelegere din &amilie, sun! !o! a!ţia &ac!ori care ne aus%-? *n!lnim mai uşor +e Dumneeu.

Ia!% c!e#a s+icuiri din mesaul +a+ei ;enedic! +ublica! *nain!e de Pos!ul Mare din : J #ostul 'ie pentru 'iecare creştin o nouă eperienţă a iu*irii lui Dumnezeu, care ne-a 'ost dăruită în <ristoiu*ire ce în 'iecare zi -la rândul nostru- tre*uie să o Bdăruim aproapelui, în special celui casu'eră mai mult şi are mai multă nevoie de ajutor& Doar ast'el vom putea gusta din plin *ucur#aştilor J.

Din +%ca!e, omul modern ignor% aces! mesa, considerndu-se Jau!o su&icien!H şi dis!rugnd relaţcu Domnul. Dumneeu nu s-a +reda!, ci a r%s+uns +%ca!ului omului cu o şi mai mare iubirer!&indu-'e +e lemnul crucii, +en!ru mn!uirea lumii.

0s!&el, #ostul este tim#ul %n care treuie să #rice#em că omnul doreşte să răs#undem cu iuiriuirii ale5 să acce#tăm si să #rimim iuirea a dătătoare de viaţă #lină, $ericită şi veşnică. +rice+em c% a o acce+!a nu es!e *ndeauns, c%ci !rebuie s% &im JdemniH de o as!&el de iubire şi !rebus% o d%ruim şi al!ora: "ris!os Jm% a!rage la 8lH +en!ru ca eu s% *n#%ţ s%-i iubesc +e &raţii mei, iubirea 'a. Prin urmare, creş!inismul nu es!e o *nşiruire de Jin!ericeriH, ci o +ro+unere +oi!i#+en!ru a !r%i #iaţa *n c9i+ nou. ?a *nc9eierea lucr%rilor $on#egno della $9iesa I!aliana in 2iera, de<erona, su#eranul +on!i& a s+us: JCreştinismul este desc6is 'aţă de tot ceea ce este drept, adevărşi pur în cultura şi civilizaţia zilelor noastre, 'aţă de tot ceea ce *ucură, mângâie şi întăreşeistenţa noastrăJ.

7n *nc9eiere, dorim s% descriem unele com+or!amen!e care *m+iedic% a+ro+ierea omului, Dumneeu:- c%u!area cu orice +reţ, a dis!racţiilor care nu au!% la recu+erarea +u!erilor +si9ice şi &iice, ci sunumai +l%ceri *n sine, *m+ingnd omul s% e#adee din ade#%ra!a reali!a!e şi s%-şi neglieres+onsabili!%ţileB- munca &rene!ic%, eEagera!%, care nu las% s+aţiu liniş!ii, medi!aţiei şi rug%ciuniiB- s!a!ul eEcesi# *n &aţa !ele#iorului şi &olosirea al!or miloace de comunicare (calcula!or, !ele&oncare +o! genera de+endenţ%, *m+iedicnd gndirea, re&leEia +ersonal% şi dialogul *n &amilie.



Iubiţilor Perico+a de as!%i se *nc9eie cu dou% *ndemnuri +e care ni le adresea% Iisus: J@u adunaţi a#eri +e +%mn!T 0dunaţi-#% comori *n ceruriJ.

0 &i boga! es!e dorinţa oric%rui om. Prin bog%ţie, el *şi e!alea% +u!erea, su+eriori!a!ea, orgoliulB m+resus de !oa!e *ns%, *n bog%ţie omul cau!% acea siguranţ% *m+o!ri#a !u!uror +ericolelor, inclusi#morţii, dar şi +osibili!a!ea de a bene&icia de !oa!e sa!is&acţiile +e care bun%s!area economic% i o&er%. $%u!area egois!% a bog%ţiei a&ec!ea% şi &ur% !im+ul şi energiile +e care omul !rebuie s%

dedice +en!ru *nsuşirea bunurilor cereş!i, &%cndu-l +e om scla# al lucrurilor +e care le deţine sau, care le doreş!e.

2iecare are ce#a sau +e cine#a, &aţ% de care !rebuie s% &ie a!en! şi c%ruia s%-i con&ere !im+ul şi a!en+ro+rie. Problema se +une *n alegerea +e care omul o &ace: cui 9o!%r%ş!e omul s%-şi d%ruiasc% inim5mul de#ine ceea ce iubeş!e. Dac% iubeş!e lucrurile lumii, de#ine ca şi ele: !rec%!or şi &%r% #aloardac%-? iubeş!e +e Dumneeu, de#ine ca şi 8l: +u!ernic şi #eşnic.Munca şi adunarea bunurilor +%mn!eş!i sun! bune, dar a!unci cnd *l *m+iedic% +e om s%-? urme+e "ris!os şi s%-şi iubeasc% &amilia, *şi ara!% !oa!% +er#ersi!a!ea. $reş!inul nu !rebuie s% &ie scla#nim%nui, deoarece J ristos ne-a elierat, ca să $im lieri H (Lal. /, 1).

J0 aduna comoar% *n cerH, *nseamn% a ş!i unde +un !emelia eEis!enţei mele. Dac% m% bae bunurile +%mn!ului sun! *n +ericol cons!an!, de a +ierde !o! ceea ce am aduna!. Dac% adun comoa*n Domnul, nimeni nu o #a +u!ea dis!ruge şi #oi &i liber s% d%ruiesc din +uţinul meu şi al!ora. D&a+!, Domnul doreş!e s%-mi s+un% c% es!e im+or!an!% *nţelegerea *n &amilie şi au!orul reci+rodeoarece sun!em cu !oţii, &iii iubiţi ai lui Dumneeu.

@ mamă %mi s#unea5 N8ărinteB &vem de toate. untem $oarte ogaţi. untem sănătoşi, dar navem %nţelegere. 0mi #uteţi s#une la ce ne $olosesc toate averile, dacă nu ne %nţelegem: &

#re$era să avem mai #uţine, dar să avem #ace şi linişte %n $amilieN.2raţilor Iisus ne c9eam% nu doar s% ne rug%m şi s% +os!im, ci s% +uri&ic%m gndurile noas!re. Prurmare, #% *ndemn s% ne +reg%!im cum se cu#ine +e !o! !im+ul +os!ului, +en!ru ca s% !r%im bucurie 7n#ierea Domnului, lu+!nd +en!ru dobndirea comorilor cereş!i. 0min.



Pr" ,heorghe 3eamiu - Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai) -Des!re !ost

N*u vă adunaţi comori #e #ăm"nt, unde moliile şi rugina le strică şi unde $urii le sa#ă şi le $urCi adunaţi-vă comori %n cer, unde nici rugina, nici moliile nu le strică şi unde $urii nu le sa#nici nu le $ură. Căci unde va $i comoara voastră, acolo va $i şi inima voastră.J (Ma!ei <I, 1-1)

Mine in!r%m *n s&n!ul şi marele +os! al '&in!elor Paş!i, numi! mare nu a!! +en!ru c% durea% mmul! dec! celelal!e +os!uri, c! +en!ru c% ne +reg%!eş!e la cea mai mare s%rb%!oare creş!in%: 7n#ierlui Iisus sau '&in!ele Paş!i.

?a 8#rei, s%rb%!oarea Paş!ilor *nsemna comemorarea eliber%rii lor din robia egi+!ean% şi in!rarea +%mn!ul 2%g%duinţei, *n $anaan, adic% !recerea din s!area de robie la liber!a!e, !recere care *n lim

ebraic% se numeş!e +esa9, iar *n la!in% +asc9a de unde şi denumirea de Paş!i.

Pen!ru noi creş!inii, Paş!ile *nc% *nseamn% !o! o eliberare, o !recere, dar nu din!r-o scla#ie !ru+eascci din robia s+iri!ual%, a +%ca!ului, la liber!a!ea de &ii ai lui Dumneeu, +rin moar!ea şi *n#ierea lIisus "ris!os.

Du+% cum #ec9iul +o+or ales al lui Dumneeu, e#reii, s+re a in!ra *n P%mn!ul 2%g%duinţei, au a#de s!r%b%!u! +rin +us!iu, !im+ de +a!rueci de ani, un drum lung şi ane#oios, ducnd o #iaţ% as+r% renunţnd la +rac!icile idola!re, +en!ru a-l adora numai +e Dumneeu, su+unndu-se ?egii lui, da+rin ser#i!orul s%u Moise, !o! as!&el, noul +o+or al lui Dumneeu, noi creş!inii, se cu#ine s% !rece+rin!r-o +erioad% aus!er%, de +uri&icare şi !rans&ormare s+iri!ual%, de !o!al% *n!oarcere la Dumneedre+! +reg%!ire la s%rb%!oarea eliber%rii noas!re +rin moar!ea şi *n#ierea lui Iisus "ris!os, şi a in!r%r*n noul P%mn! al 2%g%duinţei, *n 7m+%r%ţia 'a s+iri!ual%, ;iserica, ce *nce+e aici şi se des%#rşeş*n $er. 0ceas!% +uri&icare şi re*nnoire su&le!easc% se c9eam% +oc%inţ% sau, *n greceş!e, me!anoia.

7n &ragmen!ul e#ang9elic ci!i! ai, Iisus ne *mbie dou% miloace s+re a *n&%+!ui *n noi aceas!rans&ormare: ier!area celor ce ne-au greşi!, şi +os!ul.



1. 8s!e ce#a sim+lu şi de la sine *nţeles c%, deoarece su+rema +orunc% *n creş!inism es!e iubirea Dumneeu şi de a+roa+ele, noi nu ne +u!em *mbog%ţi su&le!ul cu comorile #ir!uţilor c!% #remmagaiile lui sun! !iEi!e de ur%, mnie, in#idie, cle#e!iri, r%bunare, calomnie. $um ne-am +u!a+ro+ia de Dumneeu, care es!e *ns%şi Iubirea, cnd *n su&le!ele noas!re mocneş!e ura = De aceIisus ne a#er!iea%: J e nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va iergreşelileH (Ma!ei <I, 1/). $! de a!enţi !rebuie deci s% &im ori de c!e ori ros!im a!%l nos!ru, ca ncum#a, nu!rind *n inim% ur%, s% ne ros!im, noi *nşine, +ro+ria noas!r% osnd%.

. 0l doilea miloc +e care ni-l recomand% Iisus es!e *n&rnarea +rin +os! şi aun. Prin +os! şi aure&undu-i organismului anumi!e alimen!e mai consis!en!e, care, +rin +risosul de energie +e care+roduc, ar +u!ea !rei +orniri deordona!e, noi *i +unem as!&el cor+ului un &ru, +en!ru ca su&le!ul sşi +oa!% +%s!ra liber!a!ea şi su+remaţia ce i se cu#ine. $ine *şi sa!is&ace !oa!e ca+riciile şi eEigenţe!ru+eş!i #a de#eni curnd scla#ul +o&!elor sale deordona!e. 5r, *n om, su&le!ul !rebuie s% &su#eranul, iar !ru+ul !rebuie s% &ie su+usul. 2%r% renunţ%ri *ns%, &%r% cum+%!, aces! lucru es!e ne+u!inţ%.

0i es!e un ade#%r unanim recunoscu! c%, şi numai din +unc! de #edere al igienei, al bun%s!%

biologice, abţinerea +arţial% sau !o!al% de la anumi!e alimen!e, +en!ru o +erioad% mai scur!% ori mlung%, recomanda!% de medicin%, es!e deosebi! de &olosi!oare şi, uneori, c9iar necesar% +en!res!abilirea s%n%!%ţii bolna#ului. ;a c9iar şi cei s%n%!oşi, s+or!i#ii, a!leţii, +en!ru a-şi +%s+er&ormanţele, e necesar s% se abţin% de la eEcese *n ce +ri#eş!e consumul anumi!or alimen!e şi dealcool. '% nu mai #orbim de renunţ%rile la care sun! *n s!are s% se su+un% a!!ea +ersoane numai d#ani!a!ea de a-şi +%s!ra silue!a.

Fi !o!uşi, !oa!e aces!ea lumea le admi!e, dar ea es!e re&rac!ar% şi c9iar indigna!% a!unci cnd ;iseric*n in!eresul su+erior al su&le!ului, +rescrie credincioşilor anumi!e renunţ%ri *n alimen!aţie. 5r, da

+en!ru o medalie sau o cu+% s+or!i#% e admis ca omul s% se su+un% unor renunţ%ri şi unei disci+li#rednice de admiraţie, oare +remiul incom+arabil al &ericirii #eşnice s% nu meri!e as!&el sacri&icii =

Iisus "ris!os ne ara!% im+or!anţa +os!ului şi aunului nu numai cu cu#n!ul, ci şi cu #iaţa 'a. 7nainde a-Fi *nce+e o+era de >%scum+%rare, se re!rage *n +us!iul Iordanului, unde +e!rece, !im+ +a!rueci de ile, *n rug%ciune şi aun as+ru, +en!ru ca, a+oi, s% ias% birui!or din *n!rei!a is+i!% *n!inde 'a!ana. 8l s-a su+us de bun% #oie aces!or +ri#aţiuni şi is+i!e, ca s% ne demons!ree +rin eEem+l'%u necesi!a!ea şi e&icaci!a!ea *n&rn%rii de la mncare *n lu+!a con!ra is+i!elor.

Crmnd +ilda ?ui, #om !r%i şi noi aces!e şa+!e s%+!%mni de +eni!enţ%, mai reculeşi, *n mai murug%ciune, s+re a aui *n !%cerea in!erioar% şoa+!a lui Dumneeu.

<om +e!rece şi noi, ca Iisus şi cu Iisus, şa+!e s%+!%mni de +eni!enţ%, reis!nd 'a!anei care, +en!rune aba!e de la sluirea lui Dumneeu, se alia% *m+o!ri#a noas!r% cu *n!rei!a +o&!% din noi: +o&!ru+ului, +o&!a oc9ilor şi !ru&ia #ieţii. 3a#te să#tăm"ni de #ocăinţă, %n care, urm"nd calea arătade !isus cu #ilda a, #rin vege, rugăciune şi %n$r"narea simţurilor, ne vom %mogăţi su$letul comorile netrecătoare ale virtuţilor teologale şi morale5 %n credinţă, s#eranţă şi iuire, #rudenţă, cum#ătare, dre#tate şi tărie, comori #e care Nnici rugina, nici moliile nu le strică

oţii nu le sa#ă, nici nu le $urăJ.



Dar, +en!ru ca +rac!ica +os!ului s% s%#rşeasc% *n s+iri!ul şi inima noas!r% acea +re&acere adncacea con#er!ire !o!al% şi unire cu Iisus, Mirele su&le!ului nos!ru, +e care le aş!ea+!% de la n;iserica, e necesar s% ţinem seama de c!e#a +reci%ri.

7n!i, s% ne &erim de os!en!aţie. Iisus ne-o s+une: N3i, c"nd a7unaţi, să nu vă $aceţi trişti ca c$ăţarnici, care %şi smolesc $eţele ca să arate oamenilor că a7ună. &devăr vă /ic că şi-au luat #lat

!ar tu, c"nd a7uni, unge-ţi ca#ul şi s#ală-ţi $aţa, ca să nu te areţi oamenilor că a7uni, ci Tatăltău, care este %ntr-ascuns, şi Tatăl tău Cel ce vede %ntr-ascuns, %ţi va răs#lăti la arătareJ (Ma<I, 16-1).

7n al doilea rnd, s% nu +ierdem din #edere c% s+iri!ul +os!ului es!e #ir!u!ea cum+%!ului. Daconsum alimen!e de +os!, dar mi-am *nc%rca! s!omacul +n% la re&u, ce-i dre+! nu am *nc%lca! li!e+os!ului, dar, +rin l%comie, am nesoco!i! şi *nc%lca! s+iri!ul aces!ei +orunci, care es!e cum+%!ul.7n al !reilea rnd, s% nu ui!%m c% abţinerea de la anumi!e alimen!e nu es!e un sco+ *n sine, ci doar umiloc de s+iri!ualiare, de des%#rşire s+iri!ual%. De aceea, +rin +os!ul ma!erial, alimen!ar, !rebus% urm%rim de+rinderea +os!ului s+iri!ual care cons!% *n *n&rnarea +a!imilor şi reţinerea de la ori

+l%cere o+ri!%. Dac%, as!%i, ;iserica 0+usean% a *ndulci! disci+lina +os!ului şi aunului *n!r-o aşa mare m%sur%, limi!nd +os!ul la #inerile de +es!e an, iar aunurile la numai dou% ile +e an, ea ce*n sc9imb &iilor ei, insis!en!, s% !ind% ne*nce!a! s+re o !o! mai mare +rimenire s+iri!ual%, +r*n&rnarea +ornirilor deordona!e, +rin comba!erea +%ca!elor limbii, *ng%duinţa &aţ% de semensu+or!area o&enselor, +ur!area crucii de &iecare i *n s+iri! de +oc%inţ%, de +uri&icare, +en!ru a aunla acea *n!lnire in!im% şi *mbr%ţişare cu Dumneeu, *n adncul &iinţei noas!re s+iri!uale.

NCel ce se aţine numai de la m"ncărurile o#rite, iar nu şi de la #ăcate, acela -s#une $"nt@noriu K este asemenea diavolului, care niciodată nu măn"ncă, dar nu %ncetea/ă să $acă răuJ.

!ar $"ntul !oan Dură de &ur remarcă5 N*u #ostul %n sine, ci numai #ostul adevărat #oam"ntui #e om. 8osteştiB Hine $aci, dar arată-mi aceasta #rin $a#te. 0ntrei5 #rin care $a#te: !atăle5 dacă ve/i un sărac, %ndură-te s#re el, dacă %l ve/i $ericit #e vecinul tău, nu-l invidia. *u numgura ta treuie să #ostească, ci şi ocii şi urecile şi m"inile şi #icioarele tale, toate mădularetru#ului tău. ă #ostească m"inile, ţin"ndu-le curate de averea nedrea#tă şi de c"ştig nedre#t, s#ostească #icioarele, neuml"nd du#ă #etreceri necuviincioase. ă #ostească ocii, ne#rivind lături cu #o$tă şi lăcomie. ă #ostească urecile, neascult"nd clevetirile şi vorele #ăcătoaseJ.

Ia!%, iubiţilor, +os!ul ade#%ra!, *n sensul lui de+lin, +os!ul s+iri!ual, care urm%reş!e !rans&ormare

des%#rşirea s+iri!ual% a omului, +rogram de &iecare i şi de &iecare cli+% a oric%rui creş!in.

5mul #eacului nos!ru, ca+!i#a!, cu su&le!ul şi cu !oa!e as+iraţiile &iinţei sale, de ceea ce cade susimţuri, es!e s!r%in de sensul aces!ei c9em%ri. 2ascina! de miraul +rogresului #er!iginos ş!iinţi&ic!e9nic, el *şi +une sco+ul #ieţii *n sa!is&acţiile mereu s+ori!e +e care i le o&er% o crescnd% bun%s!ama!erial%, +iernd cu !o!ul simţul sacru al #alorilor !ransceden!ale. Du+% el, singura reali!a!e sucomorile +%mn!eş!i, cu !oa!e c% Mn!ui!orul, *n 8#ang9elia de ai, a!rage a!enţia oamenilor de aidin!o!deauna s% nu-şi *ngroa+e su&le!ul *n lucrurile +erisabile şi s% nu-şi &ac% din ele sco+ul #ieţii lci s% +un% mai +resus de ele comorile ne+ieri!oare s+re care !rebuie s% as+ire orice su&le!, c%ci,

ceasul din urm%, aces!ea sun! singurele +e care le +u!em lua şi duce cu noi *n #eşnicie. J *u



adunaţi comori #e #ăm"nt K averti/ea/ă !isus K unde moliile şi rugina le strică şi unde oţii sa#ă şi le $ură. Ci adunaţi-vă comori %n cer, unde nici rugina, nici moliile nu le strică şi undoţii nu le sa#ă şi nici nu le $ură. Căci unde va $i comoara voastră, acolo va $i şi inima voastră(Ma!ei <I, 1-1).

Iubiţii mei untem $ăcu-ţi #entru Cer, #entru umne/eu. 7ns%şi +oiţia noas!r% #er!ical% ne arac% +ri#irea noas!r% !rebuie s% &ie orien!a!% s+re 8l.

7n borul lor s+re al!e %ri mai calde, +%s%rile c%l%!oare *şi urmea% neab%!u!e drumul şi nu coboar% +e +%mn! dec! +en!ru a lua a!! c! le es!e necesar ca s%-şi re*m+ros+%!ee &orţele, s+re şi +u!ea con!inua borul c%!re ţin!%.

Prin !ru+ul nos!ru, a#em şi noi ne#oie de con!ac! cu +%mn!ul, dar, +rin su&le!ul nos!ru, +u!erna!raşi de nos!algia +aradisului +ierdu!, sun!em c%l%!ori s+re +a!ria cereasc%. '% lu%m din aces! lu&r%mn!a! cu sudoare, doar a!! c! ne es!e necesar +en!ru a ne +rimeni &orţele !ru+eş!i şi su&le!eşca s% ne +u!em con!inua borul. ?a aceas!a ne c9eam% +os!ul. Fi, &iindc% aceas!% +rimenire şi s&inţia &iinţei noas!re es!e o o+er% di#in% *n care iniţia!i#a a+arţine lui Dumneeu, c%ci J&%r% de 9arul s%

nu sun!em nimicH, ne #om *ncredinţa ?ui +rin Maica ?ui şi a noas!r%, l%sndu-?, cu docili!a!e, s% n+uri&ice şi modelee du+% c9i+ul '%u, s+re a ne uni !o! mai in!im cu 8l, asigurndu-ne as!&el r%s+la&ericirii *n *m+%r%ţia cereasc%. 0min.

Pr" Ioan Abadi i Pr" Alexandru >uzalic - Duminica lăsatului sec de brânză



Du+% ce ne-am +reg%!i! su&le!eş!e +en!ru o #iaţ% s+iri!ual% +ro&und%, am desco+eri! sl%biciunea &inoas!re, am &os! *ncuraaţi s% ne *n!oarcem la a!%l din calea r%!%cirii şi ne-am adus amin!e sun!em c9emaţi s% d%m soco!eal% +en!ru &a+!ele noas!re *n &aţa dre+!ului udec%!or, ia!%-ne *nain!Pos!ului Mare. $e *nseamn% aces!a +en!ru noi=

@u es!e al!ce#a dec! o in#i!aţie de a !r%i *m+reun% cu "ris!os, *nsoţind +rin rug%ciune *n!reaomenire, neamul omenesc, de la 0dam şi 8#a +n% la +linirea Mis!erului Pascal, *n care ne iniţiaşi li!urg9ia de as!%i +rin 8#ang9elie. Mis!erul Pascal cu+rinde *n!reaga #iaţ% +%mn!easc% a 2iul

lui Dumneeu, +e!recu!% aici, +e +%mn!, *n milocul nos!ru. Dar +unc!ul culminan! şi de+lin semni&icaţiei Mis!erului Pascal se a&l% *n mis!erul c9inului, morţii, *n#ierii şi *n%lţ%rii glorioase a l"ris!os la $er.

@%scuţi *n +%ca!, *ngreunaţi de +%ca!ul s!r%moşesc, *nclinaţi s+re a *n&%+!ui mai degrab% r%ul decbinele, des+%rţiţi de Dumneeu +rin cu&undarea *n!r-o +r%+as!ie din care ni se +%rea c% nu mai +u!eieşi, nici m%car nu +u!eam #isa, c% am +u!ea s% !recem la o al!% #iaţ%, mai bun% şi mai &erici!%B daceea a #eni! Dumneeu +e P%mn! şi ne-a ar%!a! calea s+re mn!uire.Dar ia!%, du+% mul!e secole de e&or!uri adarnice +en!ru +ro+riul bine, *n care omul a *ncerca! c

minile sale s%-şi asigure mn!uirea, *n!r-o noa+!e, se coboar% +e +%mn! 2iul lui Dumneeu. R &de mult a iuit umne/eu lumea, %nc"t #e #ro#riul ău ?iu l-a o$erit, #entru ca oricine, crede %El, să nu #iară, ci să aiă viaţa cea veşnicăS (c&. Ioan 3, 16).

Dumneeu +u!ea s% se *m+ace cu noi şi *n!r-al! mod. 0 +u!u!, s% ne arunce, la &el ca unor cerşe!o+ro+ria 'a ier!are. Dar nu a &%cu! aceas!a. @e-a +reţui! &oar!e mul! şi ne-a res+ec!a! demni!a!ea &%+!uri umane. 0m &os! iubiţi de 8l *n!r-un mod cu !o!ul deosebi!. Prin urmare, ne-a !rimis +e +%m+e +ro+riul '%u 2iu. 0ces!a acce+!% &iinţa noas!r% şi de#ine ca &iecare din!re noi. Fi as!&el ca om, d*n acelaşi !im+ ne*nce!nd s% &ie şi Dumneeu, *şi *nce+e misiunea ?ui, !recnd *m+reun% cu *n!reaomenire din 8gi+!ul duşman *n casa a!%lui. Pos!ul Mare, +e care +es!e +uţin !im+ *l *nce+em, ara



cea mai di&icil%, cea mai dureroas% şi !ragic% +ar!e a aces!ei !receri, !recerea +rin su&erinţ% şi moar!$9iar şi +en!ru Iisus es!e o eE+erienţ% a!! de mare, c% din gura 'a se des+rinde rug%min!eR 8ărinte, dacă este cu #utinţă, treacă de la Mine #aarul acestaB 0nsă nu #recum voiesc Eu, #recum Tu voieşti S (#ei M!. 6, 3).Dar P%rin!ele nu a *nde+%r!a! +a9arul. 2iul a &os! ne#oi! s%-l bea *n *n!regime şi o &ace din iubire. ca con!rar, mergnd du+% "ris!os, #%nd ca+i!ularea $onduc%!orului nos!ru, nicioda!% nu am m&i a#u! curaul de a in!ra cu ca+ul sus *n su&erinţ% şi *n moar!e. Fi am &i a#u! dre+!a!e, c%ci +oar

drumului ar &i &os! +ermanen! *nc9is%. Deci, 8l, a +%şi! +rimul şi ne-a desc9is nou% +oar!a, +rin ca!recnd, s% +u!em accede s+re mn!uire.

7nce+u!ul Pos!ului Mare ne in#i!% s% +ri#im cu serioi!a!e la aceas!% +ar!e dureroas% a !recerii l"ris!os +rin is!oria omenirii şi s% ne a&l%m c! mai a+roa+e de 8l, s% *n#%ţ%m cum se +oar!% cruceacum se +oa!e muri cu demni!a!e +e ea.

8Eem+lul lui Iisus, cl%!inndu-se +en!ru +%ca!ele noas!re sub greu!a!ea crucii, şi murind *n +%r%sircere de la noi cea mai e&icace +redic% din lume, con#er!irea.

@u es!e ce#a ciuda! &a+!ul c% +erioada Pos!ului Mare es!e o +erioad% de is+%şire, de mor!i&icare, care sun!em in#i!aţi s% &acem ac!e de +eni!enţ%, *nsoţi!e de umilinţ% şi modes!ie *n c%mara su&le!ulnos!ru. 'un!em c9emaţi s% demons!r%m o con#er!ire au!en!ic%.

0l%!uri de colaborarea cu Iisus-Mn!ui!orul, cons!nd *n!r-o corec!are sub *ndrumarea ?uicom+or!amen!elor noas!re morale rele, a+are şi necesi!a!ea unei conlucr%ri cu Dumneeu, care i#oreasc% din!r-o #oinţ% bun% şi din!r-o deciie &erm% de a ne *m+%r!%şi din c9inurile şi moar!ea l"ris!os. 7n aceas!% +erioad% de +os!, a#em da!oria s%-I ar%!%m lui "ris!os, c! de mul! dorim s% a&l%m de +ar!ea ?ui, c! de mul! *nţelegem su&erinţa şi c9inurile 'ale, moar!ea, +e care a acce+!a!

+en!ru noi.Pie!a!ea creş!in% !rebuie s% se mani&es!e *n om, *n mod in!ui!i# şi c%lduros, +rin !r%irea unui +ro&unsen!imen! al ade#%rului e#ang9elic, &a+! care-l &ace +e creş!in s% +arcurg% Pos!ul Mare cuade#%ra!% de#oţiune &aţ% de Dumneeu. 0ces! lucru +roduce *n el lacrimi amare, *nţelegerdrumului crucii, şi ne#oia !im+ului acorda! medi!%rii Pa!imilor Domnului, a coroanei de s+idureroase, +recum şi al!or mul!e &orme de de#oţiuni s+iri!uale, +rin care omul cu sensibili!a!inimii lui *ncearc% s% +%!rund% su&erinţa *ndura!% de Dumneeu +en!ru creaţia 'a, ca s% mng%inima *n!ris!a!% de moar!e a Mn!ui!orului (#ei Ma!ei 6, 3).

recerea +rin su&erinţ%, c9inuri şi moar!e, s-a !ermina! +en!ru Iisus cel *n#ia! şi +lin de glorie 7n%lţarea la cer. Fi asu+ra #ieţii noas!re, de-a lungul *n!regului Pos! Mare, luminea% e#iden! glora+ro+ia!ei #ic!orii. 7n li!urg9ia ce se celebrea% ilnic, care amin!eş!e de 'acri&iciul Mn!ui!orulnos!ru +e cruce, se aude *n ;iseric% şi *n !im+ul Pos!ului Mare, sune!ul de clo+o! al no+ţii 7n#ierii. nu +oa!e &i al!&el Dac% #om merge *m+reun% cu Iisus, c9iar dac% am merge +rin su&erinţ% şi moar!*n!o!deauna ne #om *ndre+!a s+re #ic!orie. 0-? *nsoţi, *nseamn% a !r%i mis!erul, ne*nsemnnd al!cedec! a merge +n% la mormn! şi a l%sa acolo ceea ce es!e #ec9i şi r%u, şi a +%şi s+re o nou% noa+a 7n#ierii, care es!e aşa de a+roa+e de noi.



Denumirea de Miercurea cenuşii da!% *nce+u!ului Pos!ului Mare *n ri!ul la!in (+rima i a Pos!ulMare *n +rac!ica ;isericii >omano-$a!olice), nu es!e *n!m+l%!oare. 'emni&icaţia ei ne +ri#eş!e şi noi, c9iar dac% &acem +ar!e din ;iserica >%s%ri!ean%, conş!ien!ind c% sun!em +ra& şi cenuş%. <resau nu, #om cunoaş!e aces! s&rşi! dar şi !recerea de la lumea ma!erial% la cea #eşnic%. P%mn!ul+ra&ul nu re+rein!% *n!regul ade#%r des+re om. 'e cu#ine s% ne d%m seama c% !recnd +rin #ia+%mn!easc%, a#em da!oria de a *n&%+!ui o lucrare care s% ne aşee de-a drea+!a Mn!ui!orului. 0celucru ni-l s+une !u!uror Iisus "ris!os, in#i!ndu-ne +e !oţi: RConvertiţi-vă şi credeţi %n Evangeli

(Marcu 1, 1/).Rugăciune

0ţi mulţumim oamne, %ntotdeuna şi #retutindeni. 8ărinte $"nt şi &tot#uternic, veşnumne/eu, #rin ristos omnul nostru, #rin al Cărui eem#lu şi aruri se %ntăreşte credinaceluia care #osteşte, se %nsu$leţeşte s#eranţa şi se %n$lăcărea/ă iuirea. El este cu adevăr8"inea vieţii care ne conduce s#re viaţa eternă, este rana care %nsu$leţeşte şi %nviorea/ă su$letnostru.

Cuv"ntul Tău, #rin care ai creat toate lucrurile, este singura rană a vieţii nu numai #entroameni, ci şi #entru %ngeri. @, oamne, nu lăsa niciodată să ne li#sească această rană s#re caTu ne %ndemni şi #e care suntem datori să o dorim, Cor#ul şi "ngele ?iului Tău, omnul M"ntuitorul nostru.

!isuse, $ă ca #ostul să ne %mrace %n aina s$"ntă a umilinţei, iar cenuşa ilu/iilor să $ie %nlocuide g"ndurile, dorinţele şi $a#tele noastre arătate $aţă de Tine, $aţă de cei sărmani şi nea7utoracăci numai #rin aceasta va răsări %n noi lumina unei conştiinţe une şi a unui su$let %m#ăcat cumne/eu. 0n acest $el, rănile #rovocate de #ăcate vor $i vindecate de !uirea cea adevărată ca

este la Tine a7ung"nd să #rivim lumea %n lumina 0nvierii. &min.



Păcatul C.riginar@ sau căderea lui Adam din Rai" Pr" ames >ernstein des!re &nelegerea eortodoxă versus rătăcirile catolice i !rotestante

Moar!ea es!e de la Dumneeu=

JDin!o!deauna am +reţui! *n mod deosebi! +rima car!e a ;ibliei, 2acerea. 0ceas!a se da!ora &a+!ulc% +rin!re unii e#rei, modul de a *n#%ţa cum s% #orbeasc% ebraica es!e de a *nce+e cu *nce+u!ul, adicu +rimele #erse!e ale $%rţii 2acerii. 2acerea +o#es!eş!e cum au a+%ru! +%ca!ul şi moar!ea a!uncnd 0dam şi 8#a nu ?-au ascul!a! +e Dumneeu şi au mnca! din &ruc!ul o+ri! *n Lr%dina 8denulu

'cri+!ura s+une: K0 da! a+oi Domnul Dumneeu lui 0dam +orunc% şi a is: JDin !oţi +omii din >+oţi s% m%nnci, iar din +omul cunoş!inţei binelui şi r%ului s% nu m%nnci, c%ci, *n iua *n care #

mnca din el, #ei muri negreşi!H (2acere , 16-1).

Indi&eren! de modul *n care es!e in!er+re!a! aces! +asa - li!eral sau alegoric - !oa!e !lcuirile admi! omul s-a *nde+%r!a! de Dumneeu şi, dre+! urmare, a c%u! din!r-o +oiţie de in!imi!a!e Dumneeu *n!r-o s!are de con&uie şi moar!e. P%ca!ul, mor!ali!a!ea şi moar!ea, a!! s+iri!ual% c! &iic%, au &os! reul!a!ul direc! al neascul!%rii omului.

7n aces! scenariu care +oar!% numele de K$%dereaH, urm%!oarea i+o!e% maor% &%cu!% adesea ;isericile neor!odoEe es!e c% moar!ea a &os! reul!a!ul direc! al unei sen!inţe de osndire +ronunţade Dumneeu. 0dic%, Dumneeu a da! o lege - Kdin +omul cunoş!inţei binelui şi r%ului s% n



m%nnci, c%ci, *n iua *n care #ei mnca din el, #ei muri negreşi!H şi cnd 0dam şi 8#a au *nc%lcaceas!% lege, moar!ea a #eni! ca urmare a sen!inţei lui Dumneeu. 0cţiunea şi +edea+sa care urma! sun! conce+u!e ca &iind de na!ur% uridic%. 7n aceas!% conce+ţie neor!odoE% a $%derDumneeu nu a a#u! nici o al!% +osibili!a!e dec! s% declare c% 0dam şi 8#a #or muri. 0cţiun+uni!i#% a &os! im+us% de o necesi!a!e la care Dumneeu 7nsuşi era obliga!. $are era aceasnecesi!a!e= @ecesi!a!ea de a &i dre+!.

$a s% s+un ade#%rul, nu m% gndisem nicioda!% la aces!e lucruri *n mod serios. 0cum, *mi d%deaseama c% credeam aceas!a &iindc% Dumneeu es!e dre+!. Prin urmare, moar!ea lor s+iri!ual% şi &iise a&la *n relaţie direc!% cu dre+!a!ea lui Dumneeu. 0 &os! a+roa+e un şoc s% desco+%r ul!erior ceea ce +resu+uneam din!o!deauna c% es!e ade#%ra! şi e#iden! *n +ri#inţa aces!ei doc!ri&undamen!ale a creş!inismului era de &a+! &als şi neor!odoE.

7n con!ras! cu aceas!% doc!rin% uridic% a $%derii, 5r!odoEia susţine c% a!unci cnd Dumneeu is+us lui 0dam c% #a muri dac% #a mnca &ruc!ul o+ri!, a &os! o sim+l% declaraţie de &a+!. Domns+unea de &a+!: KDac% !e *nde+%r!ei de Mine, singurul i#or al #ieţii, a!unci moar!ea !e #a birui5r!odoEia a *nţeles c% aceas!% a&irmaţie era un a#er!ismen! şi nu un ac! de dre+!a!e re!ribu!i#%.

'&n!ul Lrigorie Palama (sec. GI<) descrie aces! scenariu as!&el: KPen!ru c% cei care ascul!% c*nţele+ciune aces!e cu#in!e, +o! s% *nţeleag% c% Dumneeu nu a crea! nici moar!ea su&le!ului, nimoar!ea !ru+ului. Pen!ru c% la *nce+u! 8l nu a +orunci! s+unnd: R'% mori *n iua *n care #mncaS, ci R7n iua *n care #ei mnca, #ei muriS. Fi nici nu a is, R7n!oarce-!e *n ţ%rn%S ci R T#ei *n!oarce *n ţ%rn%S, anunţnd as!&el an!ici+a!i# şi *ng%duind liber!a!ea şi ne*nl%!urnd urmarnici m%car us!i&ica!H.

'cri+!ura s+une c% Dumneeu le-a is lui 0dam şi 8#a c% dac% #or mnca din &ruc!ul +omul

cunoaş!erii binelui şi a r%ului #or muri. Pen!ru +rima da!% mi-am da! seama c% Dumneeu nu a s+uK<% #oi omor*H ci K#eţi muriH. 2iindc% numai Dumneeu are #iaţa *n 'ine şi es!e sursa a !oa!% #iaţdin 8l nu +oa!e ieşi dec! #iaţ%. 7nde+%r!ndu-se de Dumneeu, i#orul #ieţii, omul s-a *ndre+!c%!re moar!e.

Mncnd &ruc!ul, 0dam şi 8#a au *nce!a! s%-? mai doreasc% +e Dumneeu. 8i au *nce!a! s% mcau!e c%!re 8l +en!ru eEis!enţa lor, +en!ru 9rana lor şi, *n sc9imb, au mnca! un &ruc! care re+reinlumea. Mncnd lumea, ei au +ri#i! la creaţie +en!ru subis!enţa lor *n loc s% +ri#easc% c%!Dumneeu. 0şadar, +rin aceas!a, +ro!o+%rinţii au c%u!a! s%-? eEclud% +e Dumneeu din #ieţile lors% !r%iasc% au!onom.

7n gndirea 5r!odoE%, marele +%ca! nu es!e &a+!ul c% au neascul!a! o lege ci c% au c%u!a! s% a&cunoaş!ere şi subis!enţ% *n a&ara lui Dumneeu.

'&n!ul <asile cel mare a scris urm%!oarele: KN<iaţaO es!e Dumneeu şi li+sirea de #iaţ% *nseamnmoar!e. 0şadar, 0dam şi-a +reg%!i! moar!ea +en!ru sine +rin *nde+%r!area sa de Dumneeu... 0şadDumneeu nu a crea! moar!ea, ci am adus-o asu+ra noas!r% +rin sco+ul nos!ru #iclean. Dar 8l ninu a o+ri! s&rşi!ul nos!ruT +en!ru ca as!&el r%ul s% nu de#in% nemuri!or *n noiH. ('&n!ul <asile cmare, 5milia K$% Dumneeu nu es!e caua r%uluiH, PL 31, 34/, Des+re condiţia omeneasc%, '

<ladimirs 'eminar Press, /).



'+re deosebire de aceas!% conce+ţie or!odoE%, $onciliul romano-ca!olic din ren! (1/46) a s!a!uaKDac% cine#a nu m%r!uriseş!e c% +rimul om, 0dam, a!unci cnd a *nc%lca! +orunca lui Dumneeu Paradis, a +ierdu! imedia! s&inţenia şi dre+!a!ea *n care a &os! idi!B şi c% a su+or!a!, +rin o&ensa aceocoliri a ade#%rului, urgia şi indignarea lui Dumneeu, şi, +rin urmare moar!ea, cu care Dumneeuame-ninţase mai *nain!e, şi, *m+reun% cu moar!ea, ca+!i#i!a!ea sub +u!erea celui care de a!unci as!%+nirea morţii, adic%, dia#olul, şi c% *n!regul 0dam, +rin acea o&ens% a ocolirii ade#%rului, a &o

sc9imba!, !ru+ şi su&le!, *n mai r%uB s% &ie ana!emaJ. (Primul canon, Fedinţa a <9!!+:XX9is!or.9ano#er.eduX!eE!sX!ren!Xc!/.9!ml).

$u c! m% gndeam mai mul! cu a!! *nţelegeam c% di&erenţa din!re cele dou% conce+ţii nu a +u!u!su+rae#alua!%: conce+ţia non-or!odoE% susţinea c% moar!ea es!e sen!inţa re!ribu!i#% direc!% a lDumneeu da!% omului &iindc% a *nc%lca! legea ?ui, *n !im+ ce conce+ţia or!odoE% susţinea moar!ea es!e o condiţie au!o-im+us% care a reul!a! din *nde+%r!area omului de Dumneeu, $el caes!e i#orul #ieţii.

Deosebirile erau cruciale, &iindc% dac% eu credeam c% moar!ea es!e cum#a de la Dumneeu, aş &i &o

!en!a! s% 7l consider +e 7nsuşi Dumneeu dre+! un obs!acol care !rebuia de+%şi! +en!ru a dobnmn!uirea. ?im+ede, sco+ul de#ine *m+%carea lui Dumneeu. 8s!e !ris! &a+!ul c% unii creş!ini auns% aib% aceas!% conce+ţie des+re reime: Dumneeu-a!%l es!e #%u! dre+! un +ersona !o!inaccesibil s+eci&ic <ec9iului es!amen!, #ec9i de ile, cu o barb% alb% lung% - &ioros, dur%bun%!or şi li+si! de com+%!imire. 8l es!e Dumneeul dre+!%ţii şi al udec%ţii, +recum eul #iWin5din care !rimi!e !r%sne!e asu+ra oamenilor &ira#i, &ragili, muri!ori. 7n con!ras! cu aces!a, Iis"ris!os es!e considera! dre+! Mielul lui Dumneeu, iubi!or, +lin de com+asiune, blnd, $are, cali!a!e de 2iu cau!% s%-? *mblneasc% +e a!%l '%u mnios. Du9ul '&n! es!e acea Persoan% ciudaşi +rin urmare 8l nu es!e b%ga! *n seam%.

2ecioara Maria es!e acel +ersona &eminin blnd, sensibil, bun, care es!e &oar!e abordabil, &oaromenesc. 0şadar, +rin!re cei care au o !eam% s!a!ornic% &aţ% de a!%l, eEis!% !endinţa de a *ndre+mai mul!e rug%ciuni c%!re Maica cea binecu#n!a!% +en!ru milocire. 8a a+elea% la 2iul ei +en!aceş!ia aşa cum numai o mam% +oa!e, *ncurandu-? s% se a+ro+ie de a!%l cel inabordabil. aceas!% sc9em%, a!%l es!e $el +e $are oamenii doresc s%-? e#i!e cu orice +reţ. De &a+!, 8l de#iacel +ersona +es!e care !rebuie s% !reci dac% doreş!i s% aungi *n >ai. 0ceas!a ar +u!ea s% +ar% caeEagerare dar eu am cunoscu! creş!ini e#la#ioşi şi bisericoşi care au des+re reime şi MaiDomnului conce+ţia +e care !ocmai am descris-o.

'+re deosebire de aceas!% #iiune, *n#%ţ%!ura 5r!odoEiei des+re $%dere es!e cen!ra!% +e s!arnoas!r%, sau condiţia noas!r%, *n loc s% &ie aEa!% +e o lege *nc%lca!% sau +e mnia *ndre+!%ţi!% a lDumneeu. 5r!odoEia es!e +reocu+a!% de s!area de a &i Non!ologic%, n.n.O a lui 0dam şi a 8#ei, &iina ceea ce erau şi cum aceas!a s-a sc9imba! +rin neascul!area lor. 7nde+%r!ndu-se de Dumneei#orul #ieţii, ei au *nce+u! s% moar%. Problema nu es!e legal% sau uridic%, ci on!ologic%. Din!r-uanumi! +unc! de #edere, nu are nimic de-a &ace cu Dumneeu, ci numai şi numai cu omul. 8s!e m+uţin o c9es!iune relaţional% şi cu mul! mai mul! o c9es!iune de sc9imbare in!erioar% a inimii la cmai +ro&und ni#el.



2iindc% moar!ea nu es!e considera!% dre+! o c9es!iune uridic%, nici leacul ei nu es!e uridiP%rin!ele Ioannis >omanides a scris o car!e bine documen!a!% +e aces! subiec!, numi!% P%ca!s!r%moşesc, *n care &ace urm%!oarea a&irmaţie: K0şa cum #om #edea, +roblema uridic &ormula!%#inei moş!eni!e de la 0dam şi +edea+sa +rimi!% de omenire din caua unei o&ense *m+o!ri#a dre+!%di#ine nici m%car nu eEis!% +en!ru '&inţii P%rinţi, +ur şi sim+lu &iindc% ei *n#aţ% c% Dumneeu nes!e caua morţii. 7nde+%r!area omului de Dumneeu +n% la moar!ea sa, +recum liber!a!ea #oinomului se a&l% *n a&ara urisdicţiei lui Dumneeu. Fi es!e *n a&ara uridicţiei 'ale +rin +ro+ria '

#oinţ%. 2a+!ul c% Dumneeu doreş!e mn!uirea !u!uror nu *nseamn% c% !oţi sun! mn!uiţi. Dumnemn!uieş!e numai +rin liber!a!e şi iubire. 0ces! +unc! de #edere es!e eEac! ceea ce !eologii de suin&luenţa lui 0ugus!in nu au *nţeles nicioda!%H. (Pr. Ioannis >omanides, 0nces!ral 'in, >idgeZoo1, ++. 3-33).

8E+erienţa mea din !inereţe *n Iudaism m-a *n#%ţa! c% Dumneeu iubeş!e. Deşi a#eam mul!e legi d*m+lini!, Dumneeu era mereu +reen!a! ca &iind milos!i# şi ier!%!or. @icioda!% nu ni #orbise des+mn!uire c% ar &i &iinţa noas!r% ib%#i!% de mnia lui Dumneeu. 7n cei o+!s+reece ani ai mei +ro!es!an! aunsesem s% #%d mn!uirea ca &iind &iinţa noas!r% sal#a!% de la urgia lui Dumneeu şi diadul +e care 8l *l crease +en!ru cei +ierduţi. Prac!ic, mn!uirea nu *nsemna dec! s% e#iţi iadul şi

mergi *n >ai. 0cum, ca or!odoE, eram *n#%ţa! c% mn!uirea *nseamn% a &i sal#a! nu de la urgia lDumneeu, ci din +u!erea celor !rei mari duşmani: +%ca!ul, moar!ea şi dia#olul.

$! de c%uţi sun!em=

>%s+unsul la aceas!% *n!rebare de+inde de dou% lucruri: $are era s!area din care am c%u! şi *n s!are am c%u!= 0m desco+eri! c% *n creş!inismul neor!odoE a!! *n%lţimea de la care am c%u! c!adncul *n care am c%u! sun! considera!e a &i cu mul! mai mari dec! *n 5r!odoEie. 0bordaror!odoE% se +o!ri#ea bine cu gndirea iudaic% *n care am &os! crescu!. 0mndou% au o conce+ţ

des+re om mul! mai &a#orabil% dec! es!e ea +reen!a!% *n creş!inismul neor!odoE, mai ales *n o+incal#inis!% cum c% omul a c%u! din!r-o s!are de des%#rşire *n!r-una de de+ra#are !o!al%, nemaia#n*n sine nici o ca+aci!a!e de a se *n!oarce la Dumne-eu.

7n aceas!% car!e, ;iserica 5r!odoE%, +oa!e cea mai bun% +reen!are a 5r!odoEiei *n limba engleimo!9 (e+isco+ul allis!os) [are s+une c% 5r!odoEia Knu +oa!e &i de acord cu 0ugus!in, a!uncnd aces!a s+une c% R&irea omeneasc% a &os! dobor!% de #ina *n care a c%u! şi as!&el a de#enli+si!% de liber!a!eS. $9i+ul lui Dumneeu es!e *nnegri! de +%ca! dar nu a &os! #reoda!% nimici!B acum s+une cu#in!ele unui imn cn!a! de or!odocşi la sluba *nmormn!%rii: R$9i+ul sla#ei anegr%i!e sun!, m%car deşi +or! r%nile +%ca!elorS. Fi &iindc% *nc% mai a#em c9i+ul lui Dumneeu, *n

mai a#em #oinţ% liber%, deşi +%ca!ul *i *ngus!ea% s&era de acţiune. $9iar şi du+% $%dere, DumneRnu ia de la om +u!erea de a #oi - de a #oi s% I se su+un% sau nuSH. (imo!9 [are, 9e 5r!9odo$9urc9, Penguin ;ooWs, ?ondon, 1, +. 3).

Marele s&n! rus al secolului al GIG-lea, Ioan de rons!ad! a s+us: K'% nu &aci nicioda!% con&u*n!re +ersoan%, &orma!% du+% c9i+ul lui Dumneeu, cu r%ul care se a&l% *n elB &iindc% r%ul es!e*n!m+lare ne&erici!%, o boal%, un #is diabolic. Dar mieul +ersoanei es!e c9i+ul lui Dumneeuaces!a r%mne *n el *n +o&ida oric%rei des&igur%riH.



2idel% ideii de sinergie, 5r!odoEia res+inge orice in!er+re!are a $%derii care nu las% nici un l+en!ru liber!a!ea omeneasc%.

0şadar, din ce s!are consider% 5r!odoEia c% a c%u! omul= '&n!ul Irineu (sec. II) scrie: KPriminomul eEis!enţa, el !rebuia s% creasc% şi s% se ma!uriee, a+oi s% de#in% +u!ernic şi, aungnd de+lin% ma!uri!a!e s% &ie sl%#i!, şi sl%#i! &iind, ar &i +u!u! s%-? #ad% +e DumneeuH. (0d#ers9aereses, $ar!ea I<, ca+. 3, 3).

$on&orm '&n!ului Irineu condiţia originar% a omului a &os! una de co+il%rie s+iri!ual%, inocenţ% sim+li!a!e *mbina!e cu cur%ţie moral%. 5mul !rebuia s% cş!ige asem%narea dumneeiasc% +rin!r-u+roces len!. 8l nu consider% c%derea omului ca &iind o rebeliune *n !oa!% regula, ci mai degrab%dorinţ% im+ulsi#% de a se ma!uria *nain!e de #reme.

Me!a&ora oc9iului #%!%ma! m-a au!a! s% *nţeleg di&erenţa din!re cele dou% conce+ţii. Modelde!erior%rii !o!ale consider% c% +rin $%dere a &os! nimici! oc9iul du9o#nicesc al omului şi as!&el el mai es!e ca+abil s% mai aib% nici un &el de #edere s+iri!ual%. 'ingura sa s+eranţ% es!e de a +rimi uoc9i cu !o!ul nou de la Dumneeu. Dumneeu decide unila!eral cine #a +rimi un nou oc9i şi cine n

0ceas!a +oar!% numele de +redes!inare dubl% &iindc% Dumneeu singur 9o!%r%ş!e (+redes!ineacine #a +rimi credinţ% şi #a merge *n >ai şi cine nu #a +rimi credinţ% şi #a merge *n iad.

'+re deosebire de !eologia a+usean%, *n conce+ţia or!odoE%, $%derea a&ec!ea% oc9iul du9o#nicedar nu *l nimiceş!e. @u sun!em orbi cu !o!ul deoarece, &iind creaţi du+% c9i+ul şi asem%narea lDumneeu, am +%s!ra! libera #oinţ% şi un anumi! grad de dorinţ% de Dumneeu. $redinţa r%mne noi, c9iar dac% e mai mic% dec! bobul de muş!ar. 0 a#ea credinţ% nu es!e o c9es!iune de a a#ea !o!sau nimic. 0şa cum eEis!% di&eri!e ni#eluri ale c%derii N*n +%ca!O, !o! aşa eEis!% şi di&eri!e grade credinţ%.

$e s-a moş!eni! din P%ca!ul s!r%moşesc=

8ram un mare admira!or al 2erici!ului 0ugus!in (sec. I<-<), care es!e considera! de cea mai ma+ar!e a creş!in%!%ţii a+usene dre+! +%rin!ele !eologiei a+usene. '!udiind im+ac!ul imens +e care a#u! asu+ra creş!inismului occiden!al am desco+eri! c% dis+u!a sa cu c%lug%rul Pelagius, un bri!care locuia la >oma, a &os! +unc!ul cri!ic. Pelagius (sec. <) nega moş!enirea de c%!re urmaşii l0dam a #reunei urme de +%ca!. Deşi 2erici!ul 0ugus!in i-a r%s+uns lui Pelagius bine *n cele mmul!e +ri#inţe, el a a+ela! la anumi!e eE!reme care au dus la dena!ur%ri şi accen!u%ri eEagera!e !r7n scrierile 2erici!ului 0ugus!in s-a &olosi! +en!ru +rima da!% !ermenul K+%ca! originarH (+ecca

originali).

eE!ul biblic cen!ral *n c9es!iunea +%ca!ului s!r%moşesc es!e >omani /, 1 *n care '&n!ul 0+os!Pa#el &ace re&erire la 0dam. Crm%!orul +asa es!e !raducerea din greac% &%cu!% de 5r!odoEK+recum +rin!r-un om a in!ra! +%ca!ul *n lume şi +rin +%ca! moar!ea, aşa şi moar!ea a !recu! la !ooamenii, şi din aceas!% cau% Nmoar!eaO !oţi au +%c%!ui!H. Cl!imele +a!ru cu#in!e *n greac% sun! e+9o +an!es 9emar!on.

0ici se i#eş!e o mare +roblem% de !raducere. 0ces!e +a!ru cu#in!e au &os! !raduse *n la!in% as!&el

_uo omens +ecca#erun!. K*n care N0damO !oţi oamenii au +%c%!ui!H. 0ceas!% &ormulare a &os! &olos



*n 0+us oda!% cu !raducerea ;ibliei *n la!in% &%cu!% de 2erici!ul Ieronim (sec. I<-<), +en!ruus!i&ica doc!rina #inei moş!eni!e de la 0dam şi !ransmise urmaşilor s%i. <arian!a greac% nu s+unimic de aces! gen. 8+9 9o es!e o con!racţie a lui e+i cu +ronumele rela!i# 9oB +oa!e &i !raduK&iindc%H. Maori!a!ea s+ecialiş!ilor moderni sun! de acord c% aces!a es!e *nţelesul.

0şadar, '&n!ul Pa#el nu s+une c% sun!em cu !oţii #ino#aţi de +%ca! +ersonal, doar &iindc% sun!euniţi cu !oţii *n 0dam, ci c% +recum 0dam, cu !oţii am comis &a+!e +%c%!oase şi as!&el am eE+er

moar!ea. 'un!em su+uşi morţii şi dis!rugerii din caua +%ca!ului lui 0dam, dar sun!em #ino#numai +en!ru +%ca!ele noas!re +ro+rii. Din ne&ericire, creş!inismul occiden!al a acce+!a! adeseo#ariaţii ale urm%!oarei #ersiuni +ros! !raduse: K0şadar, aşa +recum +rin!r-un om +%ca!ul a in!ra! lume iar moar!ea +rin +%ca!, şi as!&el moar!ea s-a r%s+ndi! la !oţi oamenii, *n care cu !oţii a+%c%!ui!H. 0ceas!% !raducere *l induce *n eroare +e ci!i!or &%cndu-l s% cread% c% #ina +en!ru +%ca!originar es!e moş!eni!%.

7n +lus, con&uie a+are şi din cele dou% cu#in!e greceş!i &olosi!e +en!ru K+%ca!H. $u#n!ul gr9amar!ema *nseamn% K&a+!% +ersonal% +%c%!oas%H *n !im+ ce 9amar!ia semni&ic% o Ks!are de +%cgeneral%H. 0ces! ul!im conce+! es!e cel care a modela! *n#%ţ%!ura augus!inian% des+re +%ca!

originar, ne+u!inţ% moral% şi #in% moş!eni!%. Deosebirea din!re cele dou% cu#in!e ne de#%luiei+o!e% im+or!an!%: cu 9amar!ia (s!are de +%ca! general%) ideea de &ire +%c%!oas%, ca dis!inc!% ac!ele +%c%!oase sau de +ersoanele care +%c%!uiesc, a cş!iga! #alabili!a!e *n !eologia a+usean%. Mmul!, !ermenul P%rinţilor greci +ro+a!oriWon amar!ema es!e cel mai bine !radus +rin K+%ca!s!r%moşescH. 0ces! !ermen es!e an!erior celui la!in &olosi! de 2erici!ul 0ugus!in şi care *nseamK+%ca! originarH.

Pen!ru mine a &os! o re#elaţie s% a&lu c% K+%ca!ul s!r%moşescH nu are leg%!ur% cu ideea de a !ransmi+%ca!ul. Pe de al!% +ar!e, K+%ca!ul originarH im+lic% aces! lucru, *n!ruc! e +rimul din cele mul!e ca

urmea%. 2erici!ul 0ugus!in nu cunoş!ea limba greac% şi mulţi din!re P%rinţii greci nu *nţelegela!ina. 0şadar, *nc% din secolul al <-lea creş!inismul 0+usean a+uca o cale di&eri!% de cel >%s%ri!eaPrimii P%rinţi ai ;isericii susţineau c% nu eEis!% un as!&el de lucru ca &ire +%c%!oas% *n sensul de &icare moş!eneş!e #ina +en!ru o &a+!% +%c%!oas% comis% de al!cine#a. 7n conce+ţia or!odoE% doar om+%c%!uieş!e, nu şi &irea omeneasc%.

$u !oa!e aces!ea, '&n!a 'cri+!ur% şi scrierile P%rinţilor ;isericii conţin a&irmaţii care ara!% c% noi nnaş!em *n +%ca!. De eEem+lu, K$%ci ia!%, *n!ru &%r%delegi m-am %misli! şi *n!ru +%ca!e m-a n%scmaica meaH (Psalm /1, /). $o+iii au &os! din!o!deauna bo!eaţi +en!ru ier!area +%ca!elor, deşi e#iden!, nu au s%#rşi! nici un +%ca! +ersonal. 5r!odoEia consider% s!area de +%c%!oşenie *n care

naş!em cu !oţii dre+! o *nclinaţie de a +%c%!ui +ersonal, dar şi ca +e o ran%, o s!ric%ciune,mor!ali!a!e &iic% şi du9o#niceasc% şi o de!eriorare gene!ico-biologic%. Dar a &i n%scu! *n +%ca! nim+lic% comi!erea +%ca!ului +ersonal sau a &i #ino#a! +ersonal +en!ru +%ca!ele celor care au !r%*nain!ea noas!r%.

5r!odoEia consider% neascul!area lui 0dam şi 8#a dre+! +%ca!ul lor +ersonal, nu al nos!ru. 0s!&el nici +%ca!ul originar, nici mn!uirea nu +o! &i *n&%+!ui!e *n #iaţa unei +ersoane &%r% a &i im+licares+onsabili!a!ea +ersonal% şi ne*ngr%di!%. 0ceas!% conce+ţie a&irm% c% deşi ne naş!em cu o &ic%u!% noi nu sun!em obligaţi s% +%c%!uim. 2iecare din!re noi deţine su&icien!% liber!a!e şi 9ar ca





+te%anos Anagnosto!oulos - +ărutarea Iubirii din tim!ul +%intei iturghii

$reş!inul credincios es!e carac!eria! de dou% #ir!uţi +rinci+ale: iubirea şi credinţa, K9ainele nun!% +en!ru a in!ra *n *m+%r%ţia cerurilor. $redinţa, r%d%cina !u!uror #ir!uţilor, merge *nainurma!% de iubire, *ncoronarea #ir!uţilor, con&orm imnului iubirii al '&n!ului 0+os!ol Pa#el $orin!eni 16, ).

ă ne iuim unii #e alţii, ca %ntr-un g"nd să mărturisimB

0celaşi *ndemn al +reo!ului, *n &orma +rimar% a '&in!ei ?i!urg9ii era reda! +rin cu#in!e!mrăţişaţi-vă unii #e alţii cu sărutare s$"ntă (1 $orin!eni 16, ).

ostind aceste cuvinte, #reoţii se %mrăţişea/ă, s#un"nd unul altuia5 Iristos %n mi7loc

nostru...>, IEste şi va $i>, răs#unde celălalt.

7n e+oca +rimar%, *n acelaşi mod, *şi d%deau s%ru!area iubirii şi credincioşii, se+ara! b%rbaţi se+ara! &emeile. 0ceas!% s%ru!are ne#ino#a!%, s&n!% şi cura!%, era eE+resia iubirii din inimi,a!ingere binecu#n!a!%, cereasc% şi angelic%, *n s+ecial *n #remurile mar!irilor, +e s!adioanele unerau mncaţi de &iare, *n *nc9isori şi ca!acombe.

$nd iubirea creş!inilor a *nce+u! s% se s!ing% şi s% se r%ceasc%, obiceiul s%ru!%rii s&in!e s-a +ierduşor şi s-a limi!a! doar la +reoţi *n '&n!ul 0l!ar.

'%ru!ul iubirii nu es!e doar un sim+lu simbol li!urgic, ci un ges! sacramen!al, o eE+erienţ% li!urgic@u es!e numai imaginea iubirii care uneş!e +e credincioşi, ci c9iar eE+erienţa comuniunii readin!re ei. 8s!e eE+erienţa bunei *nţelegeri şi a leg%!urii din!re credincioşi +recum şi a unirii lor "ris!os.

$"ntul !oan Dură de &ur s#une5 Iă ne amintim iuiţilor de sărutările s$inte şi de %mrăţişaretremur"ndă #e care ne-o dăm %ntre noi %n tim#ul $intei =iturgii, care ne uneşte su$letel$ăc"nd din noi un singur tru#>('&n!ul Ioan Lur% de 0ur, $u#n!are la !r%darea lui Iuda, 5mi1, P. L. 4, 3).



$"ntul Ciril al !erusalimului %nvăţa că5 Iărutarea la $"nta =iturgie este semnul că su$letenoastre au devenit o $răm"ntătură, o #utere care %nde#ărtea/ă, alungă şi scoate odată #entrtotdeauna din inimile noastre orice ţinere de minte a răului, #i/mă şi de/inare> ('&n!ul $9iriiIerusalimului, $a!e9ee Mis!agogice, /, P.L. 33,111 0).

@er%u!a!ea şi iubirea sun! condiţii +en!ru a ne a+ro+ia de '&n!ul 0l!ar, de Masa lui "ris!os, adic%

'&n!a 7m+%r!%şanie.'%ru!area li!urgic%, aces! ges! sacramen!al, es!e eE+resia iubirii şi a credinţei, dar şi do#ada +a!imile au &os! igoni!e din su&le!ul nos!ru. Prin aces! ges! credincioşii se *m+%r!%şesc unul iubirea celuilal!. @oi +%!rundem *n su&le!ul celui de lng% noi şi acela *n su&le!ul nos!ru. 2iecadin!re noi de#ine cel%lal!, a+arţine celuilal! şi !u!uror. 0ceas!a es!e *n!re+%!runderea iubirii &a+!elornu a cu#in!elor.

5rice cu#n!, lucru, mişcare, *n!m+lare din '&n!a ?i!urg9ie sun! asem%n%!oare cu &a+!ele #ienoas!re ilnice dar +resc9imba!e, *ndu9o#nici!e, s&inţi!e. ?a '&n!a er!&% ma!eria se s&inţeş!e

!ru+ul de#ine du9o#nicesc. Deci, şi s%ru!area aceas!a din!re +reoţi şi credincioşi, ia dimensiuni nocereş!i.

0ndemnul Iă ne iuim unii #e alţii>, se leagă de 8ersoana istorică a lui ristos, de ert$a #care a adus-o El %nsuşi #e %n$ricoşătoarea Dolgotă. Iubirea aceas!a au eE+eria!-o +reoţii mar!iri>usiei, ca şi milioanele de mar!iri şi neomar!iri ai credinţei noas!re.

2%r% credinţ%, iubirea nu are &undamen!. 2%r% "ris!os, iubirea, c9iar şi cea &iic% degenerea%+er#er!eş!e, se dis!ruge şi de#ine o masc% *nşel%!oare a egoismului uman. Credinţa este darul l

umne/eu5 I...s#oreşte-ne credinţa(?uca 1, /)$nd Domnul #a #eni la Parusie, nu #a c%u!a s% a&le dac% am &%cu! mul!e &a+!e &ilan!ro+ice Kca &im #%uţi de oameni, me!anii, +araclise, +redici, ci #a lua seama la credinţa noas!r%, dac% esade#%ra!% şi dac% are &orţa s%-? m%r!uriseasc% K+e "ris!os, $el r%s!igni!, &%r% concesii şi &%i+ocriie. 8s!e #orba des+re credinţa al c%rei cu#n! &ace minuni, care acce+!% dogma !reimic% 9ris!ologic% şi se mani&es!% +rin iubire lucr%!oare, &aţ% de Dumneeu şi &aţ% de a+roa+ele. DeceE+resia KIubiţi-#% unii +e alţii, es!e +relungirea &ra!ern% a celeilal!e eE+resii: K ă iueşti #a#roa#ele tău ca #e tine %nsuţi (Ma!ei , 3) 0+ogeul aces!ei iubiri es!e: K !uiţi #e vrăşmavoştri, inecuv"ntaţi #e cei ce vă lestemă, $aceţi ine celor ce vă urăsc, şi rugaţi-vă #entru cei c

vă vatămă şi vă #rigonesc(Ma!ei /, 44).

'!area noas!r% es!e deas!ruoas%. 7n inimile noas!re, s!%+neş!e ura, duşm%nia, r%u!a!ea, necredingeloia, in#idia şi +es!e !oa!e egoismul. 'u&le!eş!e sun!em de+ar!e unul de cel%lal!, *n relaţiile din!noi se in!er+un r%ceala, ţinerea de min!e a r%ului +recum şi gndurile ascunse. $9iar şi *n bisericdemonii nu ne las% neis+i!iţi. 0m +ierdu! +acea şi iubirea din!re noi şi *n locul lor am aşe+a!imile. & venit %nsă momentul să %nălţăm ocii credinţei noastre către cer, ca să vedem maremister al $intei Treimi, a cărei caracteristică #rinci#ală este 9nitatea 8ersoanelor comuniunea de iuire. 3i #recum omnul nostru lisus ristos este unit cu Tatăl şi cu u

$"nt, aşa şi noi, aici #e #ăm"nt, suntem datori şi treuie să ne iuim şi să $im uniţi, %ntr



unitate a #ăcii, a %nţelegerii, a iuirii, a unătăţii şi a dre#tăţii. ă devenim, aşadar, toţi %m#reunşi $iecare %n #arte icoană unică a $intei Treimi.

Fi *n cadrul '&in!ei er!&e, eEis!% o icoan% a uni!%ţii !reimice şi anume: Domnul er!&ei +e '&nMas%, +reo!ul slui!or şi credincioşii din biseric%. Dac% nu sun!em uniţi, *n numele iubirii lDumneeu, nu #om +u!ea nici s% +ar!ici+%m la *m+%r!%şirea cu Preacura!ele aine, nici s% urm%ri'&n!a ?i!urg9ie.

Insis!nd +e aceas!% !em% a uni!%ţii *n iubire s% ne amin!im de '&n!ul Ioan, 8#ang9elis!ul iubirdes+re care radiţia s+une *n biogra&ia lui c% a!unci cnd a *mb%!rni! şi nu mai +u!ea s%-i *n#eţe +creş!ini, cum o &%cuse odinioar%, #enea la s&n!a adunare susţinu! şi *n loc de +redic% s+uncreş!inilor aces!e +uţine cu#in!e: KCo#iii mei..., iuiţi-vă unii #e alţii . 0ceas!% &ormul% con!inua o s+un% şi s% o re+e!e +n% la ul!ima r%su&lare a #ieţii, +en!ru c% cel care iubeş!e *m+lineş!e !oa+oruncile Domnului. Dar şi Domnul *nsuşi a s+us c% !r%s%!ura carac!eris!ic% a celor care cred *n !rebuie s% &ie iubirea din!re ei: K%ntru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă avedragoste unul $aţă de celălalt ( Ioan 13, 3/)

"ris!os a s+us ucenicilor '%i: oamenii, care !r%iesc *n *n!unericul +%ca!ului şi *n *nşel%ciune, #*nţelege c% sun!eţi ucenicii Mei, dac% a#eţi iubire *n!re #oi. Iubirea #% #a deosebi de ceilalţi oamen0+os!olii şi creş!inii +rimelor #eacuri *l ascul!au +e "ris!os şi-I urmau eEem+lul, *l imi!a;a!ocoriţi binecu#n!au, alungaţi şi c9inuiţi, *ndelung r%bdau cu dragos!e, a&urisiţi şi #orbiţi de rsu+or!au cu dragos!e !oa!e. @ecredincioşii *i c9inuiau, *i ucideau cu +ie!re, *i r%s!igneau şi *i aruncla &iare, *i ardeau, iar aceia cu *ndelung% r%bdare *i iubeau. ?umea amuţi!% şi *ncremeni!% de uimise minuna şi *n#%ţa din iubirea lor mar!iric%. 2iecare m%r!urie era o do#ad% real% a credinţei şi iubi+rimilor creş!ini.

=a %ndemnul5 ă ne iuim unii #e alţii ca %ntr-un g"nd să mărturisim, #o#orul răs#unde5 8Tatăl, #e ?iul şi #e $"ntul u, Treimea cea de o $iinţă şi nedes#ărţită.

8s!e cea mai scur!% şi mai eE+resi#% m%r!urisire a credinţei creş!ine. Cneori, cnd sluesc mai mu+reoţi sau es!e slub% ar9iereasc% se cn!%: !uite-voi oamne, virtutea mea, omnul este %ntărirmea şi scă#area mea, şi i/ăvitorul meu. 0ces!e cu#in!e sun! o m%r!urisire a iubirii, +e cncelelal!e o m%r!urisire a credinţei. 0ces! *ndemn de iubire nu se re&er% la un sen!imen! omenesc, larelaţie &iic% *n!re oameni, ci la iubirea care es!e +u!ere di#in% şi road% a Du9ului '&n!.8a se #ars% şi um+le inimile noas!re: K !uirea lui umne/eu s-a vărsat %n inimile voastre(>oma/, /).

Iubirea aceas!a, ca reali!a!e di#in% es!e +u!ernic% doar *n Iisus "ris!os, +rin credinţa şi 9arul ?ui +care-? desco+erim şi-? #edem *n c9i+ul &iec%rui &ra!e. 5 #edem *n m%r!uriile *n&ricoş%!oare şi m%r!urisirile s&inţilor mar!iri.

0n tim#ul sărutării slu7itorilor, la strană se c"ntă5 I8e Tatăl, #e ?iul şi #e $"ntul u...>. u#aceea treuie să se #ăstre/e o tăcere totală #"nă la %nceierea ritualului sărutării aşa se $ăcedu#ă r"nduiala vece<. %n acest moment din $"nta ert$ă, #ăm"ntul se uneşte cu cerul. 0ngerii&rangelii %ncon7oară şi se des$ată %m#reună cu credincioşii şi #reoţii care slu7esc. Hiseri

=u#tătoare şi cea Trium$ătoare devin o singură turmă cu un 8ăstor, omnul nostru !is



ristos. Din ne&ericire, cu !recerea !im+ului şi mai ales *n ilele noas!re, se obser#% o *nr%u!%ţi*n&ricoş%!oare. '%ru!ul iubirii *n!re slui!ori a auns un sim+lu ges!, sec, un *ndemn li!urgic, li+si! &ond. 8s!e &oar!e !ris! c% *n biseric% nu ui!%m deosebirile din!re noi, nu ne desc9idem inims!r%inului, celui de de+ar!e, necunoscu!ului, şi mai mul! dec! a!!, nu-1 acce+!%m +e cel care ne#%!%ma!, ne-a nedre+!%ţi! şi ur!, care +oa!e se a&l% *n ;iseric% lng% noi sau slueş!e al%!uri de no7ndemnul ;isericii lui "ris!os es!e: KIubiţi-#% unii +e alţii... Fi nu +u!em s% m%r!urisim c% ncredem *n "ris!os, şi 0cela r%s!igni!, a#nd *n su&le! sabia mus!r%rii a+roa+elui.

$"ntul !oan Dură de &ur ne s#une5 Iomnul nu socoteşte cinstea #e care !-o datorăm =%nsuşi, dacă %ntre credincioşi nu eistă iuire. 8entru că acce#tarea $ratelui nostru %nseamn7ert$ă> (Lrigorie Ieromona9ul, '&n!a ?i!urg9ie, o+. ci!., +ag. 4)

7n!r-ade#%r, ne+u!inţa noas!r% es!e mare, ne es!e &oar!e greu ca s% s+unem celui de lng% noi, omuldin cas%, uneori c9iar !o#ar%şului nos!ru de #iaţ%: Kiar!%-m%..., *ţi cer ier!are. 'au s%-1 ier!%m +e ccare ne *nur%, ne &ur%, ne m%nnc% ani din #iaţ%, sau ne *nşeal%. Inima noas!r% de#ine un cu+!*ncins *n care ne +er+elim, *ncoace şi *ncolo, i şi noa+!e +n% aungem s% ier!%m, s% cerem n+rimii ier!are a+roa+elui nos!ru, +e care l-am *n!ris!a!. Pen!ru aceea, Domnul +reţuieş!e iubir

r%s!igni!% şi o consider% *n &a+! er!&a cea mai mare. Dac% nu eEis!% iubiri, nu es!e acce+!a!% nicier!&% şi mai ales er!&a cea Mare.

Mărturisirea credinţei treuie să se $acă %n acelaşi cuget cu g"ndul şi inima a#roa#elui. Dasu&le!ul es!e rece, de +ia!r%, !ulbura!, cum +u!em a!inge aina Iubirii=

$itat12. 9n su$let rugător, la $"nta =iturgie $ăcea metanii discrete şi simţea că se a$lă %n acelatim# %ntr-o iserică cerească şi #ăm"ntească, cu toate că au/ea şi #rivea cu ocii cele săv"rşi

=a #uţin tim# a au/it #reotul rostind5 Iă ne iuim unii #e alţii>B, şi cu ocii su$letului a vă/%ngeri şi &rangeli strălucitori %mrăţiş"ndu-se s#iritual şi o mulţime de #reoţi %mrăcaţi veşminte ale, %năuntrul &ltarului imit"ndu-i, deşi #reot slu7itor era unul singur. Cum r"nduia$intei =iturgii continua, a vă/ut, cu teamă dar şi cu seninătate, #e $"nta Masă, %n loc$intelor aruri, o inimă mare stră#unsă cu o suliţă, din care a curgea s"nge mult..., s"nge s$"şi roşu.... 3i %ntr-un mod minunat, acel "nge a rănit toate su$letele #regătite din iserică. %ntins #este toate mădularele su$letului şi ale tru#ului, %n inimă, %n su$let, #este simţurile tru#eşşi duovniceşti. Toate s-au adă#at din El %ntr-un ci# neştiut. !nima s-a %ncăl/it şi s-a a#rins diuire divină, mintea s-a um#lut de lumină, g"ndurile s-au o#rit şi s-au ucurat de ea, simţuris-au delectat ca şi mădularele tru#ului, cu o des$ătare duovnicească. 8este tot, şi sus şi 7o

domnea #acea, şi iată că #este c"teva momente, #reotul i-a cemat #e toţi să se %m#ărtăşească c8reacuratele Taine5 Cu $rică de umne/eu, cu credinţă şi cu dragoste, a#ro#iaţi-văB #reacuratul "nge din 8otir -a unit cu Cel #e care-= #rimise mai %nainte duovniceşte... şi adevenit unul şi acelaşi... au #oate era acelaşi... *imeni nu ştieB es$ătarea divină, simţită %su$let şi tru#, a continuat #entru mai multe /ile, cu multe lacrimi. @, umne/eule, slavă *umelTău (Din consemn%rile +ersonale)

$itat2+. 0n vremea #rigoanelor, doi creştini erau certaţi. %şi aduseseră in7urii, %şi s#useseră cuvin

grele şi nu voreau unul cu celălalt. 9nul se cema *ici$or, iar celălalt a#ricie, care era





7ragment din con'erinţa părintelui avatie Hastovoi, N& iui %nseamnă a iertaB, ţinută decem*rie ..K la Cluj-apoca şi inclusă în cartea cu acelaşi titlu&

2iecare om cu bun%#oinţ% &ace un e&or! +en!ru a de+rinde dragos!ea. oţi sun!em conş!ienţi ne+u!inţa noas!r% de a iubi şi numai dacă suntem nebuni credem că avem dragoste" Dar daavem !uină sinceritate !uină seriozitate vedem &n noi la tot !asul această ne#utinţă deiui . Dac% m% ui! *na+oi *n #iaţa mea, nu g%sesc nici un om care s% m% &i iubi! şi c%ruia eu s%-i +u!u! r%s+unde aşa cum aş &i #ru!, aşa cum s-ar &i cu#eni!. 7n!o!deauna dragos!ea +e care am +rimi!a &os! +es!e +u!erile mele de a r%s+unde. Fi *n s!r%dania aceas!a de a *nţelege dragos!ea, der%s+unde celuilal!, dar mai *n!i de !oa!e de a r%s+unde Mn!ui!orului "ris!os, $are ne-a +orunci!ne-a ruga! s% iubim, *n s!r%dania de a-? *nţelege +e "ris!os *n aceas!% +orunc%, *n s!r%dania de a*nţelege +e Dumneeu ca dragos!e, &iecare din!re noi *ncearc% s% iubeasc%.

ragostea este o stare, dar aceas!% s!are s!r%ba!e +rin anumi!e ges!uri eE!erioare. @amenii oişnu%nţeleg dragostea %n multe $eluri. NMă iueşte #entru că m-a aşte#tat, m-a aşte#tat #e #loaie, #$rig, a $ăcut un drum %nde#ărtat ca să vină #"nă la mine, mi-a acordat din tim#ul său, ddarurile sale, m-a a7utat cu ani, m-a #rimit la el acasăVJ şi aşa mai de#arte. oa!e aces!ea suges!uri care i#or%sc din dragos!e. o!uşi, nu es!e nea+%ra! c% aces!e ges!uri s% +resu+un% dragos!ePen!ru c% şi darurile se o&er% de mul!e ori şi cu al!e sco+uri, cu sco+ul de a dobndi ce#a, de a-l a#de +ar!ea noas!r% +e cine#a +en!ru a ne a!inge un sco+ mai nobil sau mai +uţin nobil. Dincolo aceste gesturi eterioare, noi cei care sun!em *n ;iseric%, cei care am mai ci!i! niş!e c%rţi des+du9o#nicie, care a#em un du9o#nic, ş!im c% eEis!% o lucrare lăuntrică a &iec%rui om, eEis!%

eEerciţiu +rin care noi ne educ%m min!ea, ne educ%m #oinţa, ne educ%m inima. 3i atunci care aratitudinea inimii noastre atunci c"nd iuim:

&#ostolul 8avel, c"nd a treuit să de$inească dragostea, a vorit #rea #uţin de gesturieterioare ale ei, el s-a re$erit la nişte #orniri şi simţăminte ale inimii5 Iragostea toate le raddragostea toate le crede, dragostea toate le iartă, dragostea nu se ucură de nedre#tate, ci ucură de adevăr, dragostea nu se tru$eşte, dragostea nu se %nalţă, dragostea nu caută asaleVJ Toate acestea re#re/intă taloul duovnicesc, taloul su$letului nostru atunci c"nd iueşte.



Dar cu#in!ele +e care ni le s+une 0+os!olul Pa#el sun! &oar!e greu de +rice+u!. 'un! greu de +rice+nu +en!ru c% ele ar &i grele, ci +en!ru c% min!ea noas!r% nu es!e obişnui!% s% gndeasc% as!&J Dragostea nu caută ale saleH ce-i as!a= Dar ale cui s% le cau!e= 0le a+roa+elui !%u. $are a+roa+Cnul #rea s% mearg% la &o!bal, al!ul #rea s% mearg% la bar, al!ul #rea s% mearg% la +eş!e. Pe care daceş!ia !rebuie s%-l urme şi s%-l sa!is&ac= esigur, &#ostolul 8avel, %nainte de a #ro#une căutăm la toate dorinţele celor din 7urul nostru, ne voreşte de o dis#o/iţie a su$letului , aceea a nu te socoti #e tine ceva, de a te #une #e tine %n urma celorlalţi, de a şti că, dacă este să ale

%ntre a#roa#ele tău şi tine, treuie să-l alegi #e a#roa#ele tău.M-am gndi! c% +n% la urm% şi la urm%, dincolo de !oa!e aces!e ges!uri +rin care unii *ncearc% s% &milos!i#i, +en!ru a dobndi dragos!ea, alţii *ncearc% s%-i ascul!e +e !oţi, +en!ru a-şi cul!i#a dragos!elucruri care +resu+un &oar!e mari riscuri, +en!ru c% cel care *şi *m+ar!e a#erea s%racilor, *n!r-o r%mne &%r% de a#ere şi &elul *n care *nţelegea el dragos!ea +n% a!unci ia!% c% nu mai +oa!e &i lucranu mai +oa!e &i +rac!ica!. 0!unci el, din!r-o da!%, #ede c% nu-şi mai +oa!e &olosi Nnu mai +oa!e adu&olosO şi iubi a+roa+ele. $el care ascultă !e toi i le sluete &ntr-o zi vede că dorinele a!ucăturile oamenilor sunt atât de di%erite &ncât aunge chiar bine dorind !entru a!roa!esău să intre &n nenumărate !ăcate i &ncurcături cărora nu le mai !oate %ace %aă" 3i atun

cum lucrăm această #oruncă de că#ăt"i #e care ne-a adus-o umne/eu:

Cum: Merg"nd la esenţă. =a lucrarea #e care o #utem $ace oric"nd, oriunde, aceea că %nainte a iui, să %ncercăm să nu ur"m. 0nce#utul inelui este %nde#ărtarea de la rău. '+une ProrocN0nde#ărtea/ă-te de la rău şi $ă ineleJ 8s.< 6nainte de a căuta dragostea &n inima noastrde a o cultiva trebuie să ne izbăvim de răul care este &n inima noastră" 3i care este acest răcare se ridică %m#otriva dragostei: !nvidia, slava deşartă K că suntem mai uni dec"t a#roa#enostru, cine este el să ne s#ună nouă, ca să ne %nveţe: K toată răutatea care se săv"rşeşte cg"ndul şi cu dorinţa. 3i %nce#utul a toate este iertarea.

Nacă iuiţi #e cei ce vă iuesc #e voi, ce răs#lată mai aveţi, ce răs#lată aşte#taţi: @are nu #ăg"nii $ac aşa: ar Eu vă /ic5 iuiţi #e vră7maşii voştri.J

Aici este examenul iubirii" Cine sunt vră7maşii noştri: @u cei care ne s+arg a+ar!amen!ul, nu ccare ne-au &ura! maşina, nu cei care #in cu s%bii asu+ra ţ%rii noas!re. Ară7maşii noştri sunt cei #care noi singuri ni-i $acem. unt oamenii des#re care noi avem o #ărere #roastă, oamenii care ntulură #rin #re/enţa lor, #rin cuvintele lor, #rin $elul lor de a $i. @amenii des#re care ns#unem5 N=asă-mă, că m-am săturat de elN. &ici treuie să %nce#em lucrarea dragostei Cum!artăB N*u #ot să-l iert, #entru că este m"ndruN. 8ăi dar tu cum eşti: !artăB Iertarea este semn

cel mai grăitor i !iatra de temelie !e care se zidete mai târziu dragostea

Dumnezeu când +-a !ogorât &n lume mai &nainte ne-a iertat ne-a iertat !entru că -atrădat &n Rai ne-a iertat !entru că ne-am &nde!ărtat de !oruncile !e care ni le-a desco!er!rin !roroci ne-a iertat !entru că nu -am !rimit !e iul +ău -am răstignit" Pentru toane-a iertat" 3e-a iertat 5 !entru că ne-a iubit" Fi noi sun!em da!ori s% r%s+undem cu aceeadragos!e.

'% ier!%m, +en!ru c% nu es!e cu ne+u!inţ%. @u es!e cu ne+u!inţ% s% ier!%m +e aces! om +%c%!os d

&aţa noas!r%. Pen!ru c% 7nsuşi Dumneeu l-a ier!a!. 0ceas!a es!e cuge!area cea mai de &olos. 0ceas



es!e ra+or!area +e care !rebuie s% o a#em &aţ% de a+roa+ele. 0nainte de a-l 7udeca eu, treuie să m%ntre cum %l 7udecă umne/eu #e el: 3i cum %l 7udecă: A murit !entru el1 Dumneeu l-a ier!<in oameni cu *n!reb%ri de genul: K5are credeţi c% +e #erişorul meu, care a &%cu! aşa şi aşa, +oaDumneeu s%-l ier!e=H C"nd a murit #e cruce a arătat că l-a iertat. 8rolema lui este5 ce va $ace mai de#arte, va #rimi această iertare: Aa răs#unde acestei iertări:

Cum răs#undem noi iuirii lui umne/eu şi iertării #e care ne-o dăruieşte: !ert"nd #e a#roa#e

nostru. umne/eu n-a voit nimic altceva de la noi %n scim #entru dragostea #e care ne-a dat-#entru iertarea #e care ne-a dat-o, ci a voit ca şi noi, $iecare la r"ndul nostru să $acem acelalucru cu a#roa#ele nostru. acă este să ne asemănăm cu umne/eu %n ceva, aceasta este #uterde a ierta. @oi nu sun!em nici &%r% de *nce+u! ca Dumneeu, nu sun!em nici a!o!+u!ernici, nu sun!enici ?umin%, nu sun!em nici 0de#%r, nu sun!em nici $ale, nu sun!em T nimic nu sun!em. 'un!em+%mn!. Dar Dumneeu ne-a c9ema! s% &im asemenea ?ui şi asemenea lui Dumnezeu suntem atuncând iertăm& 8uterea de a ierta este %nsuşire dumne/eiască. !ert"nd celor ce ne greşesc, ne $ace#ărtaşi la dragostea cu care iueşte umne/eu lumea. Până la venirea lui Mristos nu !uteoamenii să ierte dar !rin moartea +a i !rin harul !e care l-a vărsat asu!ra lumii ne-a daceastă !utere i această bucurieB de a ierta !e cel din %aa ta"

<oieş!i s% &aci un bine lumiiT $nd eram mic, m% gndeam c% #oi creş!e mare şi #oi &ace un bilumii. <oi scrie niş!e c%rţi sau #oi +ic!a niş!e !ablouri, +en!ru c% am aui! c% se #nd la lici!aţii milioane de dolariT Fi s!%!eam eu, *n s%!ucul meu, acolo, la şcoala de +ic!ur% din +ro#incie eEersam şi gndeam c% #oi &ace +ic!ura, #oi &ace niş!e !ablouri +e care le #oi #inde cu milioane dolari la lici!aţie, #oi &ace o cas% de co+ii şi #oi da bani la !oţi s%racii care #or #eni la mine. 0s!a e+lanul meu cum #oi au!a eu lumea. 8u nu ş!iam c% es!e Dumneeu. 0cum Dumneeu, *n negr%'a dragos!e, mi-a da! aceas!% +osibili!a!e ca s% au! lumea, nu cu bani care se c9el!uiesc, ci mi-a d+u!erea de a ier!a +%ca!ele. De a s+une: J Domnul Dumnezeu să te ierte şi să te miluiascăJ. Fi ace

dar es!e da! nou% !u!uror, nu ca o !ain% a ;isericii, ci ca o stare a su%letului de a ierta" Pen!ru *nsuşi "ris!os ne-a re+e!a!-o obsedan! *n +redica 'a: N!ertaţi şi vi se va ierta. Cu ce măsumăsuraţi, cu aceea vi se va măsura. *u 7udecaţi ca să nu $iţi 7udecaţi. 3i ne iartă nouă greşalenoastre, #recum şi noi iertăm greşiţilor noştri.J Ia!% c% iertarea de la Dumnezeu noi o !rimim măsura &n care noi &nine dăruim iertare"

Ca să %nţelegem şi mai ad"nc această relaţie şi condiţie a m"ntuirii noastre, M"ntuitorul ne-a d#ilda celor doi datornici %n care cineva care avea o datorie $oarte mare a $ost cemat de mamarele său şi ameninţat că i se vor lua nevasta şi co#iii şi vor $i v"nduţi, iar el va $i aruncat temniţă, #"nă va #lăti datoria.

&cest datornic, că/"nd %n genunci, s-a rugat şi a cerut %ndurare şi a #rimit-o. ar #lec"nd el cucurie că a scă#at de at"ta durere şi neca/, de durerea des#ărţirii de nevastă şi de co#ii, dsu$erinţa temniţei, a %nt"lnit #e cale #e unul din tovarăşii săi. 3i iată că, de %ndată ce l-a vă/ut, itrecut ucuria, a uitat inele şi şi-a adus aminte că acest tovarăş are la el o datorie, o datorne%nsemnată #e l"ngă datoria #e care el o avea la stă#"nul său, şi %ndată l-a a#ucat de #ie#t şicerea să-i dea datoria. V<



tă#"nul, %n$uriindu-se, l-a cemat #e acel datornic, i-a #us %na#oi toate datoriile lui şi l-a %nc%n temniţă /ic"ndu-i5 Iacă eu ţi-am iertat toată datoria ta at"t de mare, n-ai #utut şi tu să iera#roa#elui tău datoria ne%nsemnată #e care ţi-o datora:N.

8rin această #ildă, M"ntuitorul ne arată starea noastră %n această lume, că toată relaţia noastcu umne/eu se $ace #rin a#roa#ele, #rin #uterea de a ierta.

Pu!em ier!a şi cnd !r%im *n!r-o adunare, *n!r-o obş!e, dar +u!em ier!a şi din!r-un loc *nsingura!, dino +us!ie!a!e. @e +u!em !ulbura şi mnia şi g%si +ricini de nemulţumire *n adunare, *n con#ieţuire coamenii, dar +u!em +%s!ra aceeaşi r%u!a!e şi nemulţumire şi *n!r-un loc *nsingura!. 0şa c%, #uterde a ierta este un rod al e#erienţei %ndelungate #rin care noi %ncercăm să ne a#ro#iem dumne/eu şi de esenţa Evangeliei & De aceea mi se +are c% cel mai scur! drum, cea mai sim+l%mai esenţialia!% cale de a lucra dragos!ea es!e de a o&eri ier!area celor care ne greşesc. @u adunnbani +en!ru ca s%-i dai #%du#elor şi or&anilor, +en!ru c% aces!a es!e un lucru greu şi ane#oios şi s-+u!ea nici s% nu aungi #reoda!% s%-i ai. 3u este nevoie nea!ărată nevoie să mergi !ână la ca!ătlumii !entru a &nde!lini dorina cuiva dar să ieri !oi. Mi ales, ş!iind c% *n sc9imbul acesier!%ri +rimeş!i ier!are de la Dumneeu +en!ru !oa!e +%ca!ele #ieţii !ale. Dar mai +resus de aceas

ş!iind c% +rin +u!erea de a ier!a !e asemeni cu Dumneeu.

Cum să ierţi un om rău: Cum să ierţi un om care te necă7eşte: • 0ducndu-ţi amin!e de Dumneeu, de $el care a muri! +en!ru el.• 0ducndu-ţi amin!e c% şi !u ai nenum%ra!e da!orii.• 0ducndu-ţi amin!e de oamenii dragi ţie, de &elul *n care !e +orţi cu ei"

$u !oa!e c% #edem co+ii care-şi ur%sc +%rinţii, +%rinţi care-şi ur%sc co+iii şi aşa mai de+ar!e. $! de+ar!e sun!em de c9emarea lui "ris!os

Pu!erea de a ier!a es!e +ro+rie celor care se a+ro+ie *nce!ul cu *nce!ul de des+%!imire, care au *nce+s% ias% cu *nce!ul din aceas!% lume. $are sun! +ricinile +en!ru care urm un om, +en!ru care nsu+%r%m +e el= 0re mai mulţi bani= @e-a +%c%li! *n!r-o a&acere= 0 mers *n locul nos!ru *n!rc%l%!orie care se o&erea de la locul de munc% şi aşa mai de+ar!e. Toate acestea vin din ali#irnoastră de cele materiale, de cele #ăm"nteşti şi trecătoare. 0n măsura %n care ne des#rindem ele şi ne %ndre#tăm mintea către umne/eu, către viaţa veşnică, ştiind că toate sunt deşertăciuniertăm uşor. 3tim că Ideşertăciune este tot omulJ şi I%n deşert se tulură tot #ăm"nteanulN, cune s#une #rorocul avid.

0şa c% este tim#ul să ne ad"ncim %n noi, #entru că #oruncile M"ntuitorului, deşi sunt at"t dsim#le, #ar sim#le, cer $oarte multă #ro$un/ime de la noi. @u com+leEi!a!e, cer o +ro&unime cane uimeş!e +rin sim+li!a!ea ei. @i se cere ca gândul nostru să %ie !ururea &ntors către noi i cătDumnezeu să nu se mai ali!ească de cele trecătoare. Pen!ru c% aşa &%cnd #om ş!i s% desco+eri*n ceilalţi c9i+ul lui Dumneeu +e care *l +oar!%. 3i dacă umne/eu a murit #entru noi N#e c"nnoi %ncă eram #ăcătoşiN, cum s#une &#ostolul 8avel, cine suntem noi ca să 7udecăm #a#roa#ele nostru: &cestea av"ndu-le %n minte, vom că#ăta şi %ndră/neală necesară #entrugăciune şi #entru această %ndră/neală vom #rimi de la umne/eu şi răs#unsul cererii noastre



Părintele +ela%iil, du9o#nicul nos!ru de la @oul @eamţ, re+e!a obsedan! aces!e cu#in!e sim+le a8#ang9eliei, cu#in!e +e care le-a re+e!a! Mn!ui!orul şi mai ales '&n!ul 8#ang9elis! Ioan 8+is!olele sale, *n 8#ang9elia sa. oa!% ne#oinţa +%rin!elui 'ela&iil o concen!ra aici: I!artă, ca umne/eu să te ierte. C"nd a7ungi seara, s#une5 doamne, iartă-mi tot ce am greşit eu a/i ccuv"ntul, cu lucrul şi cu g"ndul ca un om, iartă #e toţi #ărinţii şi $raţii şi mă iartă şi #e min#ăcătosul. 9ită-te %n inima ta şi dacă ve/i că ai vreo m"nie asu#ra cuiva, iartă, ca să nu te culm"nios. 3i dacă ai iertat, #oţi să-i s#ui omnului5 acuma şi Tu iartă-mă, #entru că eu i-am ierta

că Tu ai /isJ. Fi cu aces! !rg s&n! şi co+il%ros, ice, d%-ţi su&le!ul *n mna lui Dumneeu şi damori *n noa+!ea aceea, Dumneeu !e ia la Dnsul. (T)

- Ce să $acem dacă vrem să iertăm, dar tot tim#ul ne aducem aminte ce ne-a $ăcut res#ectivuom:

Este lu!tă nu !utem ierta de la &nce!ut" Dar dacă avem această lucrare Dumnezeu !rin har+ău ne aută" Aedem c"t de greu este să ierţi, #entru că este greu, este cea mai grea lucrar*umai oamenii care nu au #racticat-o niciodată #ot s#une5 NEi mare lucru să te m"ntuieşti aşla urmă s#un şi eu iacă, i-am iertat şi mă m"ntuiescN. Dar cei care au această nevoină tiu c

de greu este" ocmai de as!a nu era ciar at"t de sim#lu ce ne s#unea 8ărintele ela$iil 9 N0nainde somn iartă #e toţi şi s#une5 oamne eu i-am iertat, şi Tu să mă ierţi. 3i umne/eu m"ntuieşteBN.

0ceas!a este o lucrare permanentă. Iar% şi iar% c%u!%m mo!i#e +en!ru care s%-l *ndre+!%ţim +e cel d&aţa noas!r%: +oa!e a &os! obosi!, +oa!e-i bolna#, are o educaţie al!cum#a dec! a mea, nu l-am *nţeleu corec!, am &os! eu obosi! şi !ulbura!T '% lu%m #ina asu+ra noas!r%. 0ces!a es!e un eEerciţdu9o#nicesc +rin care ne des%#rşim.0şa ca s% nu ne !ulbur%m, c% nimeni nu #oate ierta dintr-o dată, #entru că dacă ar $i aşa uşor, n

ar mai sta această #oruncă %n mi7locul Evangeliei, n-ar mai $ăgădui umne/eu 0m#ărăţ#entru un g"nd #e care noi l-am #utea do"ndi at"t de uşor. Este osteneală& Dar +rin eEerciţdac% !o! !im+ul #om c%u!a aceas!a, #om reuşi.

!uirea, s#une $"ntul iluan &tonitul, se #oate de#rinde, #oate deveni un oicei. ă oişnuim să g"ndim $rumos, să ne oişnuim să alungăm g"ndurile rele, să nu le credem. 3atunci #utem deveni ucenici ai lui ristos adevăraţi, #entru că El a /is5 N!ntru aceasta vor vedoamenii că sunteţi ucenicii ai Mei, dacă veţi avea dragoste %ntre voi.J 0şa c%, !rin osteneală !re%orturi lăuntrice aungem la această măsură.



Duminica iertării i &nce!utul Postului mare

0s!%i es!e Duminic% ier!%rii. Ce %nseamnă de $a#t uminica iertării: Din +%ca!e, aceas!% !radicreş!in-or!odoE% se mai +%s!rea% *n >omnia doar *n cadrul m%n%s!irilor. 7n Lrecia de +ild%, aceas!radiţie es!e +%s!ra!% şi de credincioşi. Ea constă %n $a#tul că, du#ă $"nta =iturgie, creştinortodocşi ce au #artici#at la ea, %şi cer iertare unii de la alţii şi se %mrăţişea/ă. e asemenecreştinii merg şi acasă la cei care nu au #utut veni la $"nta =iturgie şi %şi cer iertare. e acee

#entru a re%nvia această tradiţie şi #rintre noi, vă cer să mă iertaţi dragilor şi o rog #e $"nTreime să ne dăruiască un #ost un, cu $olos duovnicescB

Mai os am +os!a! c!e#a lucruri &olosi!oare la aces! *nce+u! de +os!:

$"ntul !oan Dură de &ur - ?olosul #ostului

Mulţi creş!ini, nednd o +rea mare im+or!anţ% +os!ului, *l ţin &%r% !ragere de inim% sau nu *l ţdeloc. Fi !o!uşi, !rebuie s% +rimim +os!ul cu bucurie, nu cu &ric% şi +%rere de r%u, c%ci nu es

*n&ricoş%!or +en!ru noi, ci +en!ru dia#oli. 7n caul demoniaţilor, mul! +oa!e &ace +os!ul, mai al



cnd es!e *nsoţi! de sora sa bun%, care es!e rug%ciunea. De aceea, Mristos a s!us: &cest neam demoni nu iese dec"t numai cu rugăciune şi cu #ost Mat. 1', 21<.

0şadar, da! &iind &a+!ul c% +os!ul *i alung% de+ar!e +e #r%maşii mn!uirii noas!re, !rebuie s% *l iubimnu s% ne !emem de el. rebuie mai degrab% s% ne !emem de mncarea mul!%, mai ales a!unci cnes!e *nsoţi!% de beţie, +en!ru c% ea ne su+une +a!imilor, *n #reme ce !ostul, dim+o!ri#%, ne sca!ă !atimi i ne dăruiete libertatea duhovnicească" De ce do#ad% a bine&acerilor +os!ului mai a#e

ne#oie, a!unci cnd ş!im c% el lu+!% *m+o!ri#a dia#olului şi ne ib%#eş!e de robia +%ca!ului=

*u numai călugării cu viaţă %ngerească sunt %nsoţiţi de #uterea #ostului, dar şi unii mireni, ca/oară #e ari#ile lui #"nă la %nălţimile cugetării s$inte.

Aă amintesc că cei doi mari #rooroci ai Aeciului Testament, Moise şi !lie, cu toate că aveamare %ndră/neală la umne/eu, #rin virtuţile lor, #osteau adesea, iar #ostul %i a#ro#ia dumne/eu.

$9iar şi cu mul! *nain!e de ei, la *nce+u!urile creaţiei, a!unci cnd Dumneeu l-a +l%smui! +e om, ida! de*nda!% +orunca s% +os!easc%. Dac% 0dam *m+linea aceas!% +orunc%, a#ea s% se mn!uiascin toţi #omii din ai #oţi să măn"nci, iar din #omul cunoştinţei inelui şi răului să nmăn"nci, căci, %n /iua %n care vei m"nca din el, vei muri negreşitB ?acerea 2, 16-1'<. 0ceas!a era al!a dec! +orunca de a +os!i. Dac% şi *n Paradis era ne#oie de +os!, cu a!! mai mul! es!e ne#o*n a&ara sa. acă %nainte ca omul să $ie rănit su$leteşte, #ostul era #entru el medicament, cu atmai mult este medicament acum, c"nd su$letul său este rănit de #ăcat. acă %nainte să %ncea#ră/oiul #o$telor, era asolută nevoie de #ost, cu at"t mai multă nevoie este acum, c"nd sunte%n ră/oi cu diavolul . Dac% 0dam se su+unea aces!ei +orunci, nu ar mai &i aui! cu#in!ele: #ăm"eşti şi %n #ăm"nt te vei %ntoarce ?acerea , 1)<. Pen!ru c% 0dam nu s-a su+us, au urma! moar!e

griile, su&erinţele şi o #iaţ% mai grea dec! orice moar!e.

<edeţi cum Dumneeu 'e su+%r% a!unci cnd +os!ul es!e dis+reţui!= Fi nu +u!eţi s% #% *nc9i+uiţi c'e bucur% 8l cnd ţinem +os!. Moar!ea a in!ra! *n om +en!ru c% a nesoco!i! +os!ul şi es!e scoas% del +rin +os!. 0s!&el s-a *n!m+la! şi cu nini#i!enii.

• :i a 'ost cuvântul Domnului către Iona, 'iul lui =mitai, zicând9 Icoală-te şi du-te %n cetatcea mare a *inivei şi #ro#ovăduieşte acolo, căci $ărădelegile lor au a7uns #"nă %n $a

MeaBJ !ona 1, 1-2<. u#ă mai multe #eri#eţii !ona 1, -2, 11<, !ona s-a dus la ninivitenile-a s#us că cetatea lor urma să $ie distrusă5 8atru/eci de /ile mai sunt, şi *inive va distrusăB !ona , 4<. Când au auzit aceste cuvinte, oamenii din inive nu s-au arătdispreţuitori şi indi'erenţi& Cu toţii 8 *ăr*aţi, 'emei, stăpâni, ro*i, copii şi *ătrâni 8 aînceput să postească& /a şi pe animale le-au pus să postească& Iată de ce am spus mai înaincă de mâncarea multă şi de *ăutură ar tre*ui să ne temem, nu de post9 mâncarea şi *ăutuau 'ost aproape să distrugă cetatea, pe când postul a iz*ăvit-o&

• #roorocul Daniel a 'ost aruncat în groapa leilor, dar #entru că #ostise, a ieşit nevătămat, şi cum ar $i $ost aruncat %ntre oi an. 6, 16-2<.



• Dar şi cei trei tineri, care au postit la rândul lor, au $ost aruncaţi %n $oc şi au ieşit de acocu tru#urile luminoase şi neatinse de $lăcări an. , 1)-2'<. Dacă 'ocul a 'ost adevăraatunci cum de nu i-a ars pe aceşti oameni+ Dacă trupurile lor erau adevărate, cum de nu a

'ost vătămate+ Cum+ ntrea*ă postul să-ţi spună& 2l o să te lămurească în legătură această taină, pentru că taină este, cu adevărat, ca trupurile să 'ie date 'iarelor săl*atice sa

'ocului şi să nu păţească nimic&

<ei ce lu+!% +es!e &ire şi a+oi ce biruinţ% +es!e &ire= &du-ţi aminte mereu de #uterea #ostului #rimeşte-l cu su$letul descis, #entru că este neunie curată să ne %nde#ărtăm de el, atunci c"nşi de colţii leilor $ereşte, şi de $oc sca#ă, şi #e diavoli %i %nde#ărtea/ă, #otolind vă#aia #atimiloliniştindu-ne g"ndul şi aduc"ndu-ne alte şi alte ine$aceri.

KMi-e &ric% de +os! +en!ru c% s!ric% şi sl%beş!e !ru+ulH, +oa!e c% s+ui !u. ar să ştii că #e c"t strică materia omului, #e at"t se %nnoieşte su$letul său ve/i 2 Cor. 4, 16<. Pe de al!% +ar!e, da#rei s% cerce!ei bine lucrurile, #ei #edea c% +os!ul are gri% de s%n%!a!ea !ru+ului. Iar dac% nu crecu#in!ele mele, *n!reab%-i +e doc!ori, s%-ţi ic% ei mai bine. 0ceş!ia s+un c% s%n%!a!ea es!e menţinu+rin cum+%!are la mncare, +e cnd l%comia duce la !o! &elul de boli, care dis!rug !ru+ul.

Aadar să nu ne temem să !ostim căci !ostul ne scoate din multe rele" Mai #%d oameni ca*nain!e şi du+% +os! se *mbuib% cu 9ran% şi cu b%u!ur%, +iernd as!&el &olosul +os!ului. 8s!e cacum !ru+ul nos!ru abia şi-ar re#eni din!r-o boal% şi cnd ar da s% se ridice din +a!, cine#a l-ar lo!are cu +iciorul şi l-ar *mboln%#i şi mai !are. $e#a asem%n%!or se *n!m+l% şi cu su&le!ul nos!a!unci cnd *nain!e şi du+% +os! nu sun!em cum+%!aţi.

ar şi c"nd #ostim, nu a7unge să ne aţinem de la di$erite m"ncăruri, ci treuie să #ostim su$leteşte. 8Eis!% +rimedia ca ţinnd +os!urile rndui!e de ;iseric%, s% nu a#em nici un &olos. Din

cau%= Pen!ru c% ne ţinem de+ar!e de mnc%ruri, dar nu ne ţinem de+ar!e de +%ca!B nu mnc%carne, dar mnc%m su&le!ele celor s%raciB nu ne *mb%!%m cu #in, dar ne *mb%!%m cu +o&!e !ru+eş+e!recem iua *n +os!, dar ne ui!%m la lucruri ruşinoase. 7n &elul aces!a, +ierdem &olosul +os!ului. aceea, #ostul de m"ncare treuie %nsoţit de %nde#ărtarea de orice #ăcat, de rugăciune şi de lu#duovnicească. *umai ast$el vei aduce 7ert$ă ine-#lăcută omnului şi vei avea mult $olos.

ugăciunea $"ntului E$rem irul din tim#ul 8ostului mare

Din!re !oa!e cn!%rile şi rug%ciunile din !im+ul Pos!ului mare, o singur% scur!% rug%ciune +oa!econsidera!% rug%ciunea s+eci&ic% a aces!uia. radiţia o a!ribuie unui mare *n#%ţ%!or al #ie

du9o#niceş!i - '&n!ul 8&rem 'irul, +r%nui! +e ianuarie:

Ioamne şi tă#"nul vieţii mele, duul tr"ndăviei, al gri7ii de multe, al iuirii de stă#"nire şi grăirii %n deşert nu mi-l da mie.

!ar duul curăţiei, al g"ndului smerit, al rădării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, roului Tău.



&şa oamne, 0m#ărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu os"ndesc #e $ratemeu, că inecuv"ntat eşti %n vecii vecilor. &minJ.

0ceas!% rug%ciune es!e ci!i!% de dou% ori la s&rşi!ul &iec%rei slube din !im+ul Pos!ului Mare, d?uni +n% <ineri (nu 'mbe!ele şi Duminicile, deoarece aces!ea sun! ile de bucurie,'mb%re+reen!nd iua $reaţiei, iar Duminic% re+reen!nd 7n#ierea Domnului nos!ru Iisus "ris!os).

Pr" $onstantin +turzu - Postul ca intrare in cantonament

7nce+nd cu s%+!%mna #ii!oare, de luni, +en!ru orice or!odoE #iaţa ar !rebui s% ca+e!e un al! ri!m:+reenţ% la biserica mai in!ens%, inclusi# *n !im+ul s%+!%mnii (s+re a +ar!ici+a, s+re eEem+lu, sluba $anonului cel Mare al '&n!ului 0ndrei $ri!eanul), rug%ciune +ersonal% mai muls+o#edanie mai deas% e!c.

Duminica de mine, numi!% şi a Igonirii lui 0dam din >ai, re+rein!% ul!ima !rea+!% dinain!Pos!ului Mare. 8s!e ul!ima 9ran% du9o#niceasc% +e care o +rimim *n desaga su&le!ului nos!ru +en!a &i *n!%riţi +e drumul ane#oios al +os!ului. F!im c% mulţi, a!unci cnd *şi +ro+un s% +os!easc%, au



#edere, *n +rimul rnd, la!ura sa culinar%. ;a c9iar sun! &oar!e +reocu+aţi de a g%si c! mai mulreţe!e de +os!.

0nsă cea mai ună Nreţetă de #ostJ este cea #e care o vom au/i m"ine citindu-se %n iserici, dEvangelie şi care sună aşa5 Ne veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostCel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealevoastre. C"nd #ostiţi, nu $iţi trişti ca $ăţarnicii; că ei %şi smolesc $eţele, ca să se arate oamenilo

că #ostesc. &devărat grăiesc vouă, şi-au luat #lata lor. Tu %nsă, c"nd #osteşti, unge ca#ul tău $aţa ta o s#ală, ca să nu te arăţi oamenilor că #osteşti, ci Tatălui tău care este %n ascuns, şi Tattău, Care vede %n ascuns, %ţi va răs#lăti ţie.*u vă adunaţi comori #e #ăm"nt, unde molia şi ruginle strică şi unde $urii le sa#ă şi le $ură. Ci adunaţi-vă comori %n cer, unde nici molia, nici ruginnu le strică, unde $urii nu le sa#ă şi nu le $ură. Căci unde este comoara ta, acolo va $i şi inimtaJ (Ma!ei 6, 14-1).M"ntuitorul ne voreşte %n această #erico#ă evangelică des#re trei ingrediente indis#ensaiunei adevărate Nreţete de #ostJ, şi anume5 iertarea, discreţia şi $a#tele une.

Mul!% lume se *n!reab% ce !rebuie s% &ac% +en!ru a se mn!ui. Eistă vreun secret al m"ntuirii, vr

stratagemă #rin care #utem să-= %ndu#lecăm #e umne/eu mai uşor să ne r"nduiască şi nouă ucolţişor de ai: Fi ia!% c% 'cri+!ura ne J#indeH un +on!: Ne veţi ierta oamenilor greşealele loierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel cerescJ. @ici c% se +oa!e un r%s+uns mai sim+lu şi mai accesib!u!uror. 0şadar, nu !rebuie s% *m+linim, de-a lungul #ieţii noas!re, +orunci care s% ne de+%şeas+u!erile, nu !rebuie s% ne su+unem !ru+ul unei ascee *ndelunga!e, ci !rebuie doar s% ier!%!o!deauna celor care ne greşesc, celor care ne &ac r%u.

8atericul egi#tean ne istoriseşte ca/ul unui călugăr #e care cei din 7ur %l considerau cam leneş %nde#linirea oligaţiilor sale şi care, deşi era #e #atul de moarte, era vesel şi cu inima uşoar

0ntreat de cei din 7ur dacă nu este %ngri7orat de cele ce vor urma să se %nt"m#le cu su$letul săav"nd %n vedere viaţa #e care a dus-o, el le răs#unde senin că, din toate, o #oruncă nu a călcat-niciodată5 aceea de a nu 7udeca #e a#roa#ele. Ca atare, el era %ncre/ător %n #romisiunea #e caM"ntuitorul ne-a $ăcut-o tuturor5 N*u 7udecaţi şi nu veţi $i 7udecaţi; nu os"ndiţi şi nu veţios"ndiţi; iertaţi şi veţi $i iertaţiJ =uca 6, '<. $! de uşor, *n a+arenţ%, şi-a cş!iga! mn!uirea acc%lug%r 8s!e *ns% a!! de uşor s% nu udeci şi s% ierţi= <edem *n urul nos!ru c% mai sim+lu es!eţine un +os! alimen!ar, c9iar şi unul mai as+ru, dar c% aces! +os!, al minţii, al cu#n!ului se ţi&oar!e rar.

0l doilea din!re elemen!ele +e care !rebuie s% le a#em *n #edere cnd +os!im s+uneam c% es

discreţia: J'% nu !e ar%ţi oamenilor c% +os!eş!iH es!e +orunca Mn!ui!orului "ris!os, care ne #orbeşa!! des+re &%ţarnicii care nu +os!eau, dar simulau aceas!a +en!ru a im+resiona +e cei din ur, c! des+re cei care +os!eau doar de dragul de a &i remarcaţi şi a+reciaţi +en!ru as!a. 8ostul este r"ndu#entru $olosul nostru, nu #entru a im#resiona #e cineva sau #entru a $ace #e #lac cuiva din vianoastră. El este ca un medicament care ne a7ută să lu#tăm cu oala #ăcatului. Pos!ul nu es!e doo sum% de res!ricţii, de renunţ%ri, de abs!inenţe, ci es!e un eEerciţiu de #oinţ% +rin care unui su&lumina! de rug%ciune *i *ncredinţ%m !ru+ul aces!a ne+u!incios al nos!ru. 0 crede c% +oţi duce lu+!ecele du9o#niceş!i &%r% a !e s+riini de +os! e ca şi cum ai crede c% +oţi +ar!ici+a cu succes lacom+e!iţie &%r% nici o or% de an!renamen!. iscreţia cu care treuie să ne %nsoţim #ostul nost

e#rimă aşadar această interiori/are a #ostului #entru ca Tatăl nostru K NCare vede %n ascunsJ



să ne dăruiască #uterea interioară de care avem nevoie, $erindu-ne de satis$acţia de moment, cvine din a$ara noastră şi care ne răneşte egoul cu ilu/ia că suntem mai uni.

9n eerciţiu de liertate

0ces!e #ir!uţi +o! s% de#in% lucr%!oare *n #iaţa noas!r% +rin &a+!ele bune, de milos!enie, +e care &acem. Mn!ui!orul ne a#er!iea% s% nu ne adun%m Jcomori +e +%mn!H, adic% s% nu a#em

leg%!ur% +%!imaş% &aţ% de bunurile ma!eriale, s% aungem s% ne +unem n%dedea *n cele agonisi!7ns% nu rareori as!&el de oameni se !reesc +es!e noa+!e li+siţi de aces!e bunuri ma!eriale şi de#in dou% ori s%raci. 5 da!% +en!ru c% nu mai au acele bunuri ma!eriale *n care şi-au +us n%dedea, a dooar% +en!ru c%, *n !o! aces! !im+, au s%r%ci! şi su&le!eş!e. Cei care se #reocu#ă să adune como#entru su$letul lor, #rin rugăciune, #ost, $a#te une, aceia nu au de ce să se teamă. Ciar dacă ar a7unge vreun neca/, ei ştiu că umne/eu le #oartă de gri7ă şi %ntotdeauna sunt #reocu#a#entru a $ace voia =ui mai mult ciar dec"t de a se g"ndi la unurile asolut necesare traiul/ilnicV

7nce+nd cu s%+!%mna #ii!oare, de luni, +en!ru orice or!odoE #iaţa ar !rebui s% ca+e!e un al! ri!m:

+reenţ% la biserica mai in!ens%, inclusi# *n !im+ul s%+!%mnii (s+re a +ar!ici+a, s+re eEem+lu, sluba $anonului cel Mare al '&n!ului 0ndrei $ri!eanul), rug%ciune +ersonal% mai muls+o#edanie mai deas% e!c. Pu!em, din!r-un anumi! +unc! de #edere, lua eEem+lu de la s+or!i#i cara!unci cnd doresc s% se +reg%!easc% mai mul! şi mai e&icien!, mai ales *nain!ea unei com+e!iţii sauunui meci, in!ra *n can!onamen!, le+%dndu-se, +e c! +osibil, de griile #ieţii, asumndu-şi c9ides+%rţirea de cei dragi +en!ru o +erioad% mai *ndelunga!%. o! aşa şi noi, a!unci cnd in!r%m *n +oo &acem cu gndul de a ne dedica cu +re+onderenţ% #ieţii noas!re du9o#niceş!i. Desigur, as!a n*nseamn% c% nu mai mergem la munc% sau c% !rebuie s% +lec%m de acas%. Dar sun! mul!e res!ricţii care ni le im+unem, inclusi# ţinnd de *n&rnarea !ru+easc% din!re soţi, lucruri asuma!e nu de drag

asceei, ci +en!ru ca s% ne cur%ţim inima şi s% +rimim mai mul!% lumin% de la Dumneeu. 8s!e ca ueEerciţiu de liber!a!e, un +rile de a ne !es!a şi de a ne *n!%ri liber!a!ea &aţ% de !oa!e cele care ne +oal!min!eri, *nrobi sau &ace de+endenţi. 0n #ost ne vedem adevărata măsură şi multele ne#utinţe #care nu le #utem sesi/a alt$el. oar res#ect"nd #ostul, cu toate rigorile lui, #utem să ncunoaştem aşa cum suntem, le#ăd"ndu-ne de multele ilu/ii #e care le avem asu#ra #ro#rinoastre #ersoane.

8Eis!% *ns% şi o *nţelegere greşi!% a aces!ei +erioade li!urgice, considera!% adesea c% &iind singura care sun!em c9emaţi s% ne asum%m res+onsabili!%ţile de creş!ini, adic% de ucenici ai lui "ris!os. $şi cum ri!mul du9o#nicesc dobndi!, cu mila lui Dumneeu, *n !im+ul +os!ului e de la sine *nţeles

!rebuie abandona! oda!% ce in!r%m *n cşlegi (+erioada din!re dou% +os!uri). 0ceiaşi s+or!i#i, la ca&%ceam re&erire mai sus, du+% ce ies din can!onamen! nu renunţ% la a se mai +reg%!i, ci se &olosesc acumul%rile &%cu!e *n acea +erioad% +en!ru a-şi &orţa şi mai mul! limi!ele, *n #ederea dobndirii un+er&ormanţe mai mari dec! cele an!erioare.

Tot aşa şi creştinul, nu intră %n #ost #entru a trăi, doar atunci, %n con$ormitate cu #orunciEvangeliei, ci se $oloseşte de s#orul şi #uterea #rimite de la umne/eu #rin #ostire #entru viaţa lui să $ie un continuu urcuş duovnicesc.



>ug%ciunea, milos!enia, s+o#edania şi *m+%r!%şania din !im+ul Pos!ului Mare le +u!em +relungidu+% aces! !im+ de c9emare la +oc%inţ%. Pu!em d%rma *n a&ara +os!ului ceea ce am idi! *n +os! sa+u!em a#ea *nţele+ciunea de a con!inua şi du+% '&in!ele Paş!i a cul!i#a mai mul! relaţia Dumneeu. 0bia *n cel din urm% ca +u!em s+une c% am &olosi! la maEimum +u!erea +os!ului şi Duminica igonirii lui 0dam din >ai a de#eni!, de &a+!, Duminica ieşirii noas!re din iadul co!idian

Părintele $oman des!re sensul i riscurile !ostului i iertăriiB C+ă investim &n Dumnezeu1@

R" RădulescuB !ertarea şi #ostul sunt două gesturi ale omului #rin care, du#ă cum ne s#unEvangelia, el #oate intra intr-o relaţie cu umne/eu. !ertarea şi #ostul sunt gesturi #ori/ontală ale vieţii noastre, dar aceste gesturi %l #ot ridica #e om şi #e verticală. P%rin!e +ro&es$ons!an!in $oman, Mn!ui!orul "ris!os #orbeş!e des+re ier!area +e care noi oamenii ne-o acord%



unii al!ora, ca &iind o condiţie +en!ru ier!area +e care noi o +rimim de la Dumneeu. e ce aceaslegătură %ntre iertarea dintre oameni şi iertarea lui umne/eu:

Pr" $omanB ?a o +rim% abordare cred c% es!e #orba des+re o +edagogie dumneeiasc%, care are #edere s!imularea oamenilor s+re un ges! esenţial, #i!al +en!ru eEis!enţa lor. @mul care este %ntrrelaţie cu umne/eu, care se g"ndeşte la umne/eu, care as#iră, care aştea#tă ceva de umne/eu, c"nd a$lă că umne/eu %i condiţionea/ă iertarea #ăcatelor sale de iertarea #e care

%nsuşi o acordă semenului său, va #rinde cura7, va insista şi va investi mai multă energie %n do"ndi această iertare, străduindu-se să ierte el %nsuşi.

In al doilea rnd, *ns%, es!e &oar!e im+or!an! de ş!iu! c% eEerciţiul relaţiei *l &ace omul mai *n!i semenul s%u. $"ntul !oan Evangelistul s#une că nu #oate cineva să-= iuească #e umne/edacă nu iueşte #e semenul său. Prin urmare, cine nu are o relaţie cu semenii s%i, nu +oa!e s+erao relaţie cu Dumneeu. Iar cine nu iar!% +e semenul s%u, nici nu +oa!e a#ea o relaţie cu acela, +en!c% ier!area es!e singura cale de a menţine sau re&ace relaţia cu semenul. @u eEis!% al!% cale. @+u!em da seama uşor de aces! lucru.

@e+u!inţele noas!re generea% +ermanen! con&lic!e şi !ensiuni *n!re oameni, *n!re +rie!eni, *n!re so*n!re +%rinţi şi co+ii, *n!re #ecini, *n!re colegi. @u eEis!% al!% cale de de+%şire real% şi *n &a+!con&lic!elor, a !ensiunilor, a cer!urilor dec! ier!area.

Ier!area es!e cea care elimin% !o!ul. Mai sun! acordurile bila!erale, mai sun! !ra!a!ele de +ace, dacelea nu sun! dec! niş!e con#enţii, care +roclam% *m+%carea *n eE!erior, dar nu o asigur% şi la ni#in!erior, adic% nu elimin% a!i!udinea de r%boi, ci elimin% numai r%boiul. <edem şi noi, c9iar ni#elul relaţiilor noas!re in!erumane, c% ne&iind elimina!% a!i!udinea de r%boi &aţ% de cel%lal!, ori+ac! es!e #ulnerabil şi +oa!e dis+%rea *n orice cli+%.

5 s% #% cer s%-mi *ng%duiţi s% sublinie un lucru &undamen!al +en!ru *nţelegerea im+or!anţdeosebi!e a ier!%rii +en!ru #iaţa omului.

R" RădulescuB <% rog

Pr" $omanB @u +oa!e &i *nţeleas% *nsemn%!a!ea #i!al% a ier!%rii dec! de aceia care au *nţeles c% cmai im+or!an! lucru +en!ru #iaţa lor es!e relaţia cu cei din ur, şi, mai mul! dec! a!!, cali!a!aces!ei relaţii. Cel care iueşte cu adevărat, cel căruia i se to#eşte inima de dor du#ă o #ersoandragă, cel care trăieşte ucuria vederii #rietenilor, acela va %nţelege c"t de necesară şi ene$i

este iertarea #entru recu#erarea relaţiei, atunci c"nd aceasta este a$ectată de slăiciunile noastsau de is#itele venite de la terţi sau de la vră7maşul. 0l!&el, discuţia des+re ier!are enecon#ing%!oare.

r%im #remuri *n care a sc%u! mul! cali!a!ea relaţiei in!erumane şi s-a *m+uţina! +n% la dis+ariconţinu!ul aces!eia. M% !em c% sun!em mar!ori sau s+ec!a!ori, dac% nu c9iar eroii +rinci+ali s&iguranţi, ai unei lumi !o! mai aneras!e Nli+si!e de iubire, n.n.O, !o! mai inca+abil% de iubire. @u +oa*nţelege şi nu +oa!e r#ni ier!area de la Dumneeu cine#a care nu-? iubeş!e +e Dumneeu. 'igusun! #orbe mari



Fi *nc% un lucru: @u +oa!e *nţelege şi nici +rac!ica ier!area cel s!%+ni! de *ndre+!%ţirea de sin0cela #a &i +ermanen! bloca! *n argumen!ele care-i us!i&ic% a!i!udinea sa &aţ% de ceilalţi. $ine esobseda! de dre+!a!e nu +oa!e ier!a, +en!ru c% nici nu +oa!e iubi. 0cela +erce+e #iaţa la sc9immercan!il: aş!ea+!% mereu s% +rimeasc% a!! c! d%. @mul smerit, des#re care am mai vorit dialogurile noastre, omul care-şi vede %nt"i de toate #ro#riile ne#utinţe şi este #reocu#at să ngreşească semenilor acela va $i dis#us să ierte la nes$"rşit.

R" RădulescuB &ceasta %nseamnă că eu treuie să iert, ciar dacă nu mi se cere iertare:Pr" $omanB 0r &i bine s% mi se cear%, nu +en!ru mine, ci +en!ru cel care mi-a greşi!. 0 cere ier!aes!e semnul recunoaş!erii greşelii, al c%inţei. Dar dac% am +u!erea şi !%ria s% ier! &%r% s% mi se ceares!e cu a!! mai bine. @umai aşa m% *m+ac eu, *nl%un!rul meu, cu cel%lal!. Fi nu numai c% m% *m+*nl%un!rul meu cu cel%lal!, eliminnd !ensiunea agonisi!% *n su&le!ul meu, *n min!ea mea +oa*ndre+!%ţi! da!ori!% abuurilor sau greşelilor sau nedre+!%ţilor, +e care le-am +rimi! din +ar!celorlalţi dar calea mea es!e desc9is% c%!re cel%lal!, es!e cur%ţi!% de obs!acole. 8u, cu su&le!ul mşi cu min!ea mea, merg leer c%!re cel%lal!, merg *n *n!m+inarea lui, ceea ce es!e &oar!e im+or!an0!i!udinea de ier!are care #ine unila!eral *l de!ermin%, du+% m%r!uria 8#ang9eliei Mn!ui!orul

"ris!os, şi +e cel%lal! s% le+ede armele r%boiului. !ertarea este cea mai e$icientă cale de %m#ăcar'ingura real%, insis! $ine nu crede, s% o +robee

R" RădulescuB o! *n aces! &ragmen! e#ang9elic, Mn!ui!orul "ris!os #orbeş!e des+re +os!. 5arecu&%r% leg%!ur%, !rece brusc la +roblema +os!ului. Dar aici abordea% lucrurile al!&el. Dac% ier!area +orion!al% are leg%!ur% cu cea +e #er!ical%, +os!ul !rebuie s% &ie ascuns, ne s+une Mn!ui!or"ris!os, nu !rebuie s% se #ad% +e orion!al%, !rebuie s% se #ad% doar *n sus, la Dumneeu. Cum %nţelegem atitudinea aceasta $aţă de #ost: Ce este, de $a#t, #ostul %n viaţa unui creştin, #ărin#ro$esor: unt multe #osturi; #ostul este un eveniment constant, am #utea s#une, care revin

$oarte des %n viaţa noastră. Cum să-l aordăm: Ce se %nt"m#lă cu noi atunci c"nd #ostim:Pr" $omanB 0r &i bine, +oa!e, *nain!e de a r%s+unde la *n!rebarea dumnea#oas!r%, s% s+un c% ace&ragmen! es!e din Predica de +e Mun!e a Mn!ui!orului, şi anume din discursul Mn!ui!orului des+cum !rebuie mo!i#a!e şi s%#rşi!e &a+!ele e#la#iei sau ale credinţei noas!re: milos!enia, rug%ciunea+os!ul. $u#n!ul des+re ier!are es!e +rileui! Mn!ui!orului de ros!irea rug%ciunii a!%l nos!ru, cas+re s&rşi!, cum ş!im, cu+rinde şi cererea: I3i ne iartă nouă greşelile noastre, #recum şi niertăm greşiţilor noştriBJ Mn!ui!orul "ris!os sim!e ne#oia s% reia şi s% insis!e asu+ra !emei ier!%r8s!e im+or!an! de semnala! con!eE!ul *n care sun! asocia!e ier!area şi +os!ul.

$! des+re +os!, aces!a es!e o a!i!udine de *n&rnare. F!im cu !oţii ce *nseamn% +os!ul @e abţinem la lucruri bune şi +l%cu!e, ne abţinem &%cnd eEerciţiul sacri&iciului. 'acri&ic%m +ro+ria noas!+l%cere, bucuria care #ine din alimen!e, din e#enimen!e +l%cu!e. In +erioada +os!ului, cum es!e biş!iu!, ne abţinem şi de la +e!receri, de la *n!lniri care ne o&er% des&%!%ri de orice &el. Prin urmar+os!ul es!e un eEerciţiu de au!ocon!rol, de aceea es!e &oar!e bine#eni!. 8s!e un eEerciţiu de #eri&icaşi de *n!%rire a +u!erii noas!re de s!%+nire asu+ra dorinţelor, a +o&!elor !ru+ului, din!re care cea m+u!ernic% es!e cea a +n!ecelui. acă-mi %ngăduiţi com#araţia, uşor #ro/aică, #ostul esveri$icarea sistemului nostru de $r"nare şi %ntreţinerea lui. 9n om care nu #osteşte #oate #ierdcom#let ca#acitatea de a se autocontrola şi #ierde stă#"nirea de sine. $! de im+or!an! es!e

omul s% &ie s!%+n +e sine= P%i, dac% nu s!%+neş!e el +o&!a +n!ecelui, #a &i el *nsuşi s!%+ni!



c%!re aceas!a şi din s!%+n de#ine rob. $"ntul &ntonie cel Mare s#une5 Ită#"neşte-ţi lima #"ntecele şi te vei m"ntuiBJ.

Pos!ul, *ns%, su+or!% şi un risc, des+re care se #orbeş!e *n 8#ang9elia de as!%iB acela al +%rerii dsine, al sa!is&acţiei c% ai realia! o anumi!% +er&ormanţ% +os!ind, şi al dorinţei ca aceas!% +er&ormans% &ie cunoscu!% de cei din ur, +en!ru un cş!ig de imagine. >iscul aces!a es!e s+ori! şi cu au!oris+i!i!orului, care, dac% nu reuşeş!e *n!r-o +rim% &a% s% o+reasc% +e om de la a &ace ce#a bu

*ncearc%, *n!r-o a doua &a%, s%-i &ure cş!igul real, de!urnndu-l de la mo!i#aţia şi &inali!a!s%n%!oas%. Incearc%, adic%, s% %d%rniceasc% e&ec!ul du9o#nicesc al lucrului res+ec!i#, is+i!indu-l &%+!ui!or cu mo!i#aţii şi &inali!%ţi, care !rans&orm% lucrul, *n sine bun, *n lucru +%gubi!or +en!ru ccare-l s%#rşeş!e.

In 8#ang9elia de as!%i, accen!ul se +une +e mo!i#aţia care de!ermin% şi susţine ges!ul +os!ului. Dce +os!im= 8Eis!% riscul, +e care !ocmai *l semnalam, de a +os!i +en!ru a &i #%uţi de oameni, +en!imagine. '% nu #i se +ar% lucru ne*nsemna!.

In!i de !oa!e, dac% era ne*nsemna! nu se o+rea Mn!ui!orul asu+ra lui. In al doilea rnd, nu cu mu

e&or!, am +u!ea, &iecare din!re noi, s% cons!a!%m c% maori!a!ea &a+!elor noas!re au *n #edeimaginea noas!r% *n oc9ii celorlalţi. ?ucrul aces!a a de#eni! un au!oma!ism. '% nu mai #orbides+re &a+!ul c%, imaginea, brand-ul, es!e un indica!or #aloric de mare +reţ *n ci#iliaţia ac!uaDac% +os!im s% &im #%uţi de oameni, ne-am lua! +la!a, s+une Mn!ui!orul. $are +la!%= P%i, aceea a &i #%uţi de oameni şi de a cş!iga *n imagine. Dar nu aces!a es!e sco+ul şi ros!ul +os!ului. 0ceases!e o in#es!iţie, a+aren! +ro&i!abil%, dar *n &ond &oar!e +%guboas%.

omnul !isus ne s#une, şi de data aceasta, să investim %n umne/eu. ă #ostim, nu #entru a vă/uţi de oameni, ci, %n ascuns, #entru a $i vă/uţi de umne/eu, Care vede %n ascuns. ostu

#ostului este să ne #er$ectăm #e de o #arte a#aratul de autocontrol, iar, de cealaltă #arte, #artici#ăm #rintr-o atitudine de sorietate sau #rintr-un sacri$iciu de sine asumat la viaHisericii, care actuali/ea/ă ciclic evenimentele cruciale din viaţa M"ntuitorului.Ia!%, in!r%m *n Pos!ul Paş!elui. 0ces! +os!, Pos!ul Mare, cum i se s+une, a &os! e#iden! *n leg%!ur% c>%s!ignirea, Moar!ea şi *n#ierea lui "ris!os. Pos!im +en!ru c% la s&rşi!ul aces!ei +erioade ess%rb%!oarea *n#ierii, iar *nain!e sun! Pa!imile Mn!ui!orului "ris!os. 8atimile lui ristos %nseamn7ert$ă, %nseamnă #ătimire, %nseamnă o$ensă adusă dumne/eirii de către oameni. !n aceas#ers#ectivă, nu #utem asocia ucuria, des$ătarea, m"ncarea ună şi #etrecerea, comemoră8atimilor şi Morţii M"ntuitorului ristos, aşa cum nu +u!em s% ne dis!r%m *n iua de +omeniremorţii !a!%lui, a mamei, a soţului sau a soţiei. Gilele de #ost de miercuri şi de vineri sunt şi e

legate de evenimente triste din viaţa M"ntuitorului ristos. Miercurea #ostim #entru că a $o#rins ristos, iar vinerea #entru că a $ost răstignit. 8rin urmare, eistă o solidaritatea a noastcu evenimentele şi cu #ersoana lui ristos %nsuşi, dacă suntem intr-o relaţie cu ristos.

9n alt as#ect al #ostului este acela că ne a7ută să ne suţiem vederea duovnicească sa%nţelegerea lucrurilor. '% *nţelegem c% a eEis!a nu *nseamn% numai a ne 9r%ni organismul cu cenecesare #ieţii biologice, ci eEis!enţa +oa!e &i dus% la un ni#el mul! mai ridica!, +e care noi *l numis+iri!ual sau du9o#nicesc, care es!e domeniul relaţiilor din!re oameni, sau ni#elul relaţiei noas!re Dumneeu. @i#elul du9o#nicesc de eEis!enţ% es!e a eEis!a nu la ni#elul lucrurilor, ci la ni#el



raţiunilor lucrurilor, adic% *n de+lin% conş!iinţ% a sensurilor ul!ime ale lucrurilor. Iar lucrurile au senumai aşea!e *n s+aţiul relaţiilor din!re oameni *n!reolal!% şi din!re oameni şi Dumneeu.

$ine nu crede, s% +robee $ine m%nnc% &%r% s% ş!ie de ce m%nnc%, !rebuie s% recunoaş!em !r%ieş!e la un ni#el anume. $ine se o+reş!e cu min!ea numai la &inali!a!ea imedia!% a mnc%rii, adim%nnc% +en!ru ca s% !r%iasc%, dar nu se *n!reab% şi de ce !r%ieş!e, care es!e sensul eEis!enţei luiar%şi se o+reş!e la un ni#el in!ermediar. 8s!e &oar!e im+or!an! demersul +os!ului, +en!ru ca omul

se subţiee la min!e, la *nţelegere şi, *n mod s+ecial, la inim%, de *ngroşare şi de li+sa dsensibili!a!e. In limbaul bisericesc, s+unem des+re cine#a c% s-a *m+ie!ri! la inim%. 8ostul a7ută se %nmoaie inima, să se des#ietrească inima. Min!ea se *ngreuia% de la buna +e!recere, de la modde #iaţ% egois!, al +l%cerilor şi al bucuriilor +e care ni le aduce mncarea, +e care ni le ade#enimen!ele +l%cu!e din #iaţa noas!r%.

R" RădulescuB P%rin!e +ro&esor, *nc9ei cerndu-#% un s&a! +rac!ic. <orbiţi des+re discreţia +os!uluC"nd mă a$lu %ntr-un contet a#arte, o masă comună la care unii #ostesc, iar alţii nu #ostesc, atitudine să am eu, care sunt musa$ir la o masă cu ucate de dulce %n 8ostul mare, care ia%nce#e de m"ine: ă #rimesc sau să s#un că eu ţin #ost:

Pr" $omanB 8#ang9elia Mn!ui!orului "ris!os nu s+une s% nu &ii #%u! de oameni c% +os!eş!i, s+une clar s% nu +os!eş!i +en!ru a &i #%u! de oameni Deci s% nu ai aceas!% mo!i#aţie *n min!ea şi inima !a cnd +os!eş!i. >e&eri!or la si!uaţiile concre!e +e care dumnea#oas!r% le in#ocaţi, eu aş da us&a! concre!, a+lica! la si!uaţia ac!ual% din >omnia, cnd +os!ul es!e o reali!a!e cunoscu!% de !oalumea. 8u *ndemn +e &ii mei du9o#niceş!i, +e cei care sun! *n urul meu şi +e s!udenţi s% ţin% rigoare +os!ul, c9iar şi a!unci cnd sun! in#i!aţi la o mas% &es!i#%. 5ricine cunoaş!e +erioade+os!ului şi ar !rebui, discre!, s%-i res+ec!e +e cei care +os!esc, aşa cum şi cei care +os!esc !rebuie sres+ec!e +e cei care nu +os!esc.

M% im+resionea% c! de mul!% lume +os!eş!e *n >omnia 0!unci, 9aideţi s% cerem şi semenilnoş!ri care &ac mese *n aceas!% +erioad% s% &ie mai a!enţi cu noi şi s% nu ne +ro#oace, s% +rogramee *n +erioade cnd nu es!e +os!. Ii rug%m, nu le im+unem. N...OJ

din5 8r. Constantin Coman, Nre#tatea lui umne/eu şi dre#tatea oamenilorJ, EdituHi/antină, Hucureşti, 2+1+<





aceluia. Fi ia!% c% şi *n!r-un ca şi *n al!ul &a+!a es!e aceeaşi: s!au de #orb% cu el sau *l au! cu un bsau cu mai mul! dec! a!!. Dar *n +rimul ca o &ac ca s% &iu #%u! de alţii, ca s% a!rag a!enţia asu+mea, ca s% nu +ar *n!r-un al! &elB *n cel%lal! ca, +oa!e cu inim% de mam%, cu durere de mam% care #ede co+ilul *n!r-o su&erinţ% sau *n!r-o durere şi, c9iar dac% #a &i greşi! co+ilul, *n acea durere inimde mam% com+%!imeş!e *m+reun% cu el.

Domnul ne *n#aţ% c% es!e &oar!e im+or!an! gndul cu care +os!im. @e *n#aţ% s% nu le ar%!%

oamenilor ne#oinţa noas!r%. 7n !im+urile *n care !r%im +en!ru mulţi +os!ul nu mai are #aloarea +acre o a#ea cnd#a. ;un%oar%, c9iar *n ţara noas!r% *n urm% cu 4 sau 6 de ani, cnd *n &iecacomuni!a!e, *n!r-o comun% mai mare sau *n!r-un oraş, a +os!i era ce#a &iresc. Fi *n aces! &ires+robabil, #rnd s%-ţi ar%ţi ne#oinţa mai mare, !e ar%!ai celuilal! cu ne#oinţa !a cum c% ai +os!i! +oi sau #ineri nemncnd nimic, dar Domnul ne *n#aţ% s% ne ascundem ne#oinţa noas!r% ca +e+erl%, aşa cum, a!unci cnd, ca b%rba!, *ţi aş!e+ţi iubi!a cu o &loare, nu !e a+uci s% s+ui *n urul !%u unde ai lua! &loarea, cum ai &%cu!, ci es!e sur+ria i leg%!ura !a de !ain% *n!re !ine şi cea +e careș

iubeş!i i er!&eş!i acel lucru şi acea aş!e+!are.ș

Pos!ul, +en!ru Dumneeu, es!e o leg%!ur% de dragos!e i de n%dede. 0şa cum a!unci cnd ne s!% ș

&aţ% un e#enimen! im+or!an!, un eEamen sau o+eraţia cui#a drag sau +oa!e moar!ea cui#a drag nu mai #ine s% mnc%m, !o! as!&el +os!ul de as!%i se &ace gndind la o aş!e+!are ade#%ra!%, laaş!e+!are a Domnului nos!ru Iisus "ris!os, la o aş!e+!are a 7n#ierii ?ui şi la o *nţelegere c% aceas!a es!e o *nc9i+uire a minţii noas!re, o alc%!uire a subconş!ien!ului nos!ru, ci es!e leg%!ura +u!ernic% Dumneeu, $are 'e desco+er% celor ce n%d%duiesc *n 8l şi celor ce cred *n 8l din !oa!% inima.

Pos!ul marc9ea% aceas!% aş!e+!are, es!e er!&a noas!r% de emoţie, de dragos!e, +e care o &ace+en!ru "ris!os. @u es!e o die!% +e care ;iserica ne-o +une *nain!e *nţele+! +en!ru c-ar &i bi+rim%#ara s% mai sl%bim sau s% mnc%m mai na!ural sau s% mnc%m #ege!al +en!ru c% &ace bine

!ru+. 2ace bine la !ru+ şi +oa!e es!e necesar, dar nu %s!a e sensul ade#%ra!, nu *n sensul aces!a +os!i$i +os!ul ade#%ra! es!e *n aceas!% aş!e+!are a *n!lnirii cu Domnul, care culminea%, +en!ru cei ce aş!e+!a! cu *nţelegere şi +reg%!ire aceas!a, cu un mare 9ar, cu o mare bucurie şi mngiere de Domnul. Dar şi +n% la 'l%#i!ele Paş!i Domnul 'e a+ro+ie de cei ce se +reg%!esc +en!ru *n!lnirea 8l.

7n +reama unui *ndr%ci!, Domnul #es!eş!e ucenicilor ?ui c% aces! neam de demoni nu iese dec! crug%ciune şi cu +os!. i ne *n!reb%m de ce s% se !eam% demonii de +os!. $e +u!ere are omul +os!iȘ

asu+ra du9urilor necura!e= $%ci nici demonii nu m%nnc% nimic, du9urile nu m%nnc% nimic i ș

sun! !ru+eş!i. Pos!ul dre+! *nţeles es!e dus +n% la o *ndurerare a !ru+ului. @u *nseamn% doar

*nlocuire a mn-c%rurilor de &ru+! cu unele #ege!ale, nu *nseamn% a mnca de acum soia şi car!o&i s%!ura!e şi de a &i la &el de s%!ui ca *n ilele de &ru+!. $i *nseamn% a ne abţine dureros, a +relunaceas!% !ensiune +e care o dorim *n aş!e+!area Domnului *n inima noas!r%. Fi a!unci ne cunoaş!esl%biciunea !ru+ului, sl%biciunea noas!r%. Fi inima noas!r% *m+%r!%şeş!e o durere. <edem +e cinecare es!e *ndurera!, &ie *n boal%, &ie *n su&erinţ%, nu glumeş!e uşor, nu rde uşor, nu se ui!% la ş!iri, nse duce la dis!racţii, nu se duce la disco!ec% +en!ru c% *m+%r!%şeş!e *n aceas!% durere o *nţelegerereali!%ţii lumii *n care !r%im, a s!ric%ciunii i bolii care +ece!luieş!e lumea aceas!a. Din s!ric%ciuneș

boal% e#ad%m adeseori *n dis!racţii, *n +l%ceri am%gi!oare. $el ce es!e *n aceas!% cri%, *n momen!*n care cine#a drag su&er% sau *nsuşi es!e *n!r-o boal%, *nţelege deşer!%ciunea aces!or am%giri şi



singura +u!ere de a ieşi din s!ric%ciune şi boal% es!e a !e *n!lni cu cel nes!ric%cios, cu Domn"ris!os, şi a n%d%dui *n aceas!a.

0şadar, *n +os! ne cunoaş!em su&erinţa şi s!ric%ciunea şi se +lineş!e cu#n!ul '&n!ului 0+os!Pa#el: $nd sun! slab, a!unci sun! !are, +en!ru c% *n sl%biciunea mea Domnul 'e a+ro+ie de mine acum o mam%, cnd co+ilul ei es!e bolna#, cnd co+ilul ei es!e *n su&erinţ% sau *n durere, se a+ro+de el mai mul! dec! a!unci cnd co+ilul se oac% s%n%!os a&ar% sau *şi #ede de !reburile lui sau d

mul!e ori nu ascul!% sau &ace +one. o! as!&el, Domnul 'e a+ro+ie de cel ce su&er%, cu a!! mai mucu c! aceas!% su&erinţ% es!e din aş!e+!are +en!ru 8l, din dragos!e +en!ru 8l. Fi a!unci demonii se !ede +os! şi de rug%ciune +en!ru c% +rin +os! şi rug%ciune omul se uneş!e cu Dumneeu. @u se !emdia#olul de omul cel +%c%!os care sun! eu, ci de &a+!ul c%, *n ciuda +%ca!ului meu, *n ciudsl%biciunii mele, Dumneeu *şi ara!% dragos!ea 'a şi 'e uneş!e cu mine a!unci cnd eu #reau s% munesc cu 8l şi +os!ul meu şi rug%ciunea mea eE+rim% aceas!% dorinţ%, aceas!% *n!m+inareDomnului de a m% uni cu 8l. Fi de omul uni! cu Dumneeu se !eme dia#olul. Fi &uge. 2uge de lnacela şi de cei ce sun! *n +roEimi!a!ea aces!uia, *n a+ro+ierea lui.

Ia!% dar c! de im+or!an!e sun! +os!ul şi rug%ciunea, c%ci nu doar +e noi *nşine, ci şi +e cei din ur

nos!ru *i au!% s% ias% din in&luenţa demonilor. '% s+unem *n limba modern, a energiilor nega!i#energii care sun! +u!ere dia#oleasc% şi lucrea% *n lume +rin am%gire i +rin +l%ceri. 0şadar, +osș

es!e +rg9ia +rin care omul biruieş!e aces!e am%giri. De aceea ;iserica ne ara!% nu doar c% !rebuie +os!im, nu s% +os!im *n sensul de a sc9imba unele mnc%ruri cu al!ele, ci şi cum s% ne !r%im ace+os!, cu a!en ie şi cu o !ensiune l%un!ric% ade#%ra!% şi cu ce gnd s% ni-l !r%im, cum#a ascunnduț

e leg%!ura noas!r% de !ain%, e leg%!ura noas!r% de dragos!e cu Dumneeu, +e care *n c9i+ de maging%şie şi de mare !ain% doar Dumneeu !rebuie s% o ş!ie.

2iecare din!re noi !r%im aceas!% !ain% a unirii cu Dumneeu şi Dumneeu ba!e la inima noas!r%

&iecare i. i +os!ind şi *nţelegnd c% Dumneeu m% cerce!ea%, +oa!e *n ciuda sl%biciunilor noas!Ș*n ciuda unor +l%ceri sau am%giri sau alegeri greşi!e, care m-au birui! mai demul!, Dumneeu a+ro+ie de mine şi m% sc9imb% şi m% *nnoieş!e. Fi #%nd şi *nţelegnd aceas!a *nce+ s% +ri#eal!&el +e a+roa+ele meu, *nţelegnd c% Dumneeu şi cu el are un +lan, +recum +e mine i +e el #rș

s%-l sc9imbe, şi +e el *l iubeş!e, şi +e el *l c9eam% la a+ro+iere şi la *n#iere. Fi a!unci cnd *nţeleg urciunea noas!r% sau s!ric%ciunea noas!r% nu e cea care ne de&ineş!e *n c9i+ absolu!, ci un accide+e care oamenii *l &ac, ne*nţelegnd şi am%gindu-se, a!unci au +u!erea al!&el s% ier!e, al!&el *l #ei cel de lng% !ine. De aceea 8#ang9elia de as!%i *nce+e cu im+era!i#ul ier!%rii, de a ier!a a+roa+elnos!ru. Dar nu au!oma!, ier!area nu *nseamn% c% am ui!a! o su+%rare a cui#a, ci c% acea su+%rare nmai es!e lucr%!oare *n inima mea. o! ceea ce am &%cu! eu ca e#enimen! is!oric nu se +oa!e ş!erg

dar +en!ru #eşnicie +oa!e &i nelucr%!oareB ura mea +oa!e s% nu mai &ie lucr%!oare, dorinţa r%bunare, resen!imen!ulT 'e +oa!e as!a +en!ru c% *nţeleg c% b%d%r%nia +e care mi-a ar%!a!-o cine#sau !r%darea sau +oa!e minciuna es!e şi +en!ru el un acciden!.

'igur, ne es!e greu cnd lucrurile aces!ea sun! s!a!ornice, cnd din +ar!ea a+roa+elui #edem #iclensau *ndrire *n r%u şi *n aces!ea !rebuie s% cerem au!orul lui Dumneeu *n rug%ciune şi *nţele+ciucum s% !r%im *n !im+ul concre! *n care sun!em, *n locul concre! *n care !r%im, +oa!e *n!r-un bloc cun #ecin care, *n !im+ul +os!ului, ascul!% manele i +r%eş!e &ri+!ur%, +oa!e *n!r-un oraş *n caș

sun!em a!! de bombardaţi de ş!iri care mai de care mai de +anic%, de !o! &elul de crie ale noas!re



ale celorlalţi, cum s% !r%im as!&el *nc! s% nu &im biruiţi de den%dedea lumii şi s% nu ad%ug%m n*nşine aces!ei den%dedi a lumii +ro+ria den%dede şi +ro+ria necredin %.ț

Pos!ul şi rug%ciunea *nseamn% *ncredinţarea c% *nc% de aici, de +e +%mn!, Dumneeu 'e +oa!e ucu noi, +oa!e *m+%ciui inimile noas!re şi min!ea noas!r% i cu aceas!% n%dede s% ne a+ro+iem ș

+os!ul ce ne s!% *nain!e. 2iecare, *n relaţia cu du9o#nicul, ser#iciul care #% es!e *nain!e, s%n%!a!ea care o a#eţi, *ncercaţi s% eE+erimen!aţi şi anul aces!a, cu a!enţie şi cu !ensiune, +os!ul cel !ru+es

dar şi +os!ul cel du9o#nicesc +rin ier!area celor cu care sun!eţi *n #rab% +rin rug%ciunea cu credinşi cu dragos!e, +rin biruinţa den%dedii care ba!e la inimile noas!re. 8#ang9elia de as!%i ne c9eams% *nţelegem c% +os!ul *nseamn% unire cu Dumneeu, aşadar s% ne +reg%!im +en!ru aceas!% *n!ln+e care, *n c9i+ s%rb%!oresc, o a#em la Paş!ele ce ne s!% *nain!e, s%rb%!orind 7n#ierea Domnului, şi c9i+ du9o#nicesc *n &iecare i cnd !r%im cu aceas!% credinţ%: 0ş!e+! *n#ierea morţilor i #iaș

#eacului ce #a s% #ie. 0min.

Pos!ul ca aş!e+!are a Mirelui, a Mn!ui!orului su&le!ului nos!ru, *nseamn% *n#iere din +l%cerile moraces!ei #ieţi, *nseamn% *n#iere din !oa!e şabloanele #ieţii noas!re ru!ina!e, *nseamn% *n!lnire "ris!os. '% d%m sla#% lui Dumneeu c% ne-a *n#rednici! *n aceas!% i şi s% ne +reg%!im cu ade#%r

+en!ru +reg%!irea cu 8l. 0min. Dumneeu s% ne au!eH.

Pr" ,heorghe MolbeaB $unoaterea duhovnicească se dă !e măsura !ocăinei" i oCtraversare@ duhovnicească a!licată la viaa noastră a $anonului celui mare al +%ântului

Andrei $riteanul

2ragmen!e !ranscrise:

H (T) Pos!ul es!e aces! miloc, al%!uri de rug%ciune, +rin care noi desco+erim c!% +u!ere a l%sDumneeu *n &iinţa &iec%ruia din!re noi, +rin care desco+erim c% r%ul dinl%un!rul nos!ru, +a!imile, !oa!e +%ca!ele +e care noi le s%#rşim, !oa!e aces!ea nu sun! o &a!ali!a!e, dac% #om +%!runde dincode Jaco+erişulH aces!a sau de JcenuşaH aceas!a, +e care r%ul a arunca!-o asu+ra luminii l%un!rice d



noi. <om desco+eri c% r%ul nu are +u!ere a!unci cnd Dumneeu es!e cu noi şi cnd a#em aceasconş!iinţ% a lui Dumneeu care lucrea% *m+reun% cu noi. Deci, cum s+une Mn!ui!orul Iisus "ris!- cea mai mare desco+erire - ice: JIa!%, s!au la uş% şi ba!. De #a aui cine#a şi-Mi #a desc9ide, #in!ra la el şi #oi cina *m+reun% cu el, şi el *m+reun% cu MineH.

0şadar ne c9eam% Mn!ui!orul Iisus "ris!os s% ne *n!oarcem *n s!area de r%i, *n s!area din care a&os! igoniţi, nu +rin #oia lui Dumneeu, care ne-a c9ema! din iubire la #iaţ%, ci +rin #oia noas!

liber%. @e c9eam% Dumneeu s% ne le+%d%m mai *n!i de mndrie, de a crede c% sun!em dumnee+ro+riei noas!re #ieţi, de a ui!a - cum+li!% ui!are - c% Dumneeu es!e $el care ne-a c9ema! la #iaţ%,ne-a d%rui! #iaţa ca darB de a *nţelege c% ni se cu#ine aceas!% #iaţ%, nu +rin #oinţa +%rinţilor noş!nu +rin #oinţa noas!r%, ci +rin darul şi 9arul lui Dumneeu, şi mai ales +rin iubirea lui Dumnecare s!% la !emelia oric%rei #ieţi care se naş!e.

@e c9eam%, de asemenea, ;iserica, *n aceas!% +erioad% a Pos!ului +rin P%rinţii ;isericii, s% re*n!oarcem s+re noi *nşine, şi - aşa cum ni se ar%!% *n !oa!e a+o&!egmele +%rinţilor +us!iei, şi *n !oacuge!%rile +%rinţilor &ilocalici - de la cunoaş!erea de sine aunge omul la ade#%ra!a cunoaş!ere, a !ce eEis!%, cu+rinndu-se, şi reali!%ţile du9o#niceş!i cele mai !ainice şi cele mai *nal!e. Fi, aceas

*n!oarcere s+re sine es!e Poc%inţ%, care, s+une '&n!ul 'imeon @oul eolog, es!e Juşa care scoa!e d*n!uneric şi duce la lumin%H, c% Jrodul şi &a+!a +oc%inţei sun! cele care alung% neş!iinţaH, care adcunoş!inţ%. Mai *n!i cu-noş!inţ% des+re Dumneeu, şi des+re cele ale noas!re.

0+oi des+re cele mai +resus de noi, şi des+re !ainele cele dumneeieş!i, cele ne#%u!e şi cenecunoscu!e celor care n-au &%cu! +oc%inţ%. $ele dumneeieş!i ce se desco+er% numai celor care &%cu! +oc%inţ% &ierbin!e, şi s-au cur%ţi! +rin!r-o +oc%inţ% sincer%, şi a!! +e c! es!e m%sura +oc%inţşi cur%ţirii lor. Fi aces!ora li se ara!% adncurile Du9ului, dar +en!ru !oţi ceilalţi ele sun! necunoscuşi ascunse.

0şadar, calea +os!ului es!e o cale uşoar%, dac% #om a#ea conş!iinţa c% o +e!recem cu Dumneeu. uneori ne ur%m unii al!ora: JPos! uşorH. JPos! uşorH +oa!e s% &ie +os! uşor, dar, cred eu c%, cel mbine es!e s% ne ur%m: JPos! binecu#n!a! de DumneeuH, +en!ru c% *n momen!ul *n care esbinecu#n!a! de Dumneeu, +rimim aceas!% conş!iinţ% c% Dumneeu lucrea% *m+reun% cu noi. +os!ul +oa!e s% &ie *n!r-ade#%r uşor, dac% noi a#em +ermanen! conş!iinţ% +en!ru c% aceas!a es!e madesco+erire, c% *n momen!ul *n care ne smerim +rin +os! şi +rin rug%ciune, a!unci Dumneelucrea% *m+reun% cu noi, şi a!unci Dumneeu ne *mbr%ţişea% ca *n +arabola 2iului risi+i!or.

0şadar ne c9eam% Dumneeu, ne c9eam% Mn!ui!orul Iisus "ris!os, şi ;iserica +rin '&inţii s

P%rinţi, ne c9eam% la aceas!% bucurie a +os!ului, adic% la #ieţuirea *m+reun% cu Dumneeu *n #iaaceas!a, ne c9eam% la desco+erirea #ieţii nu numai ca su+ra#ieţuire biologic%, cu care noi sun!eobsedaţi. Dia#olul cu unel!ele lui *ncearc% s% ne obsedee c% +iere &iinţa noas!r% biologic%, i+erioada +os!ului ne ara!% c% nu es!e #orba numai de o su+ra#ieţuire biologic%, nu es!e #orba numdes+re a ne &eri de boala aceas!a, de ameliorarea unei s%n%!%ţi, ci es!e #orba de mul! mai mul!,anume, de cunoaş!erea !ainei #ieţii celei #eşnice dinl%un!rul nos!ru. (T)H.

H (T) 2iecare cu#n! +e care *l ros!im s% de#in% +en!ru noi +rile de *n%lţare, de a+ro+iere

Dumneeu. Fi ne d%m seama c% es!e &oar!e greu, +en!ru c% min!ea noas!r% es!e *m+r%ş!ia!%, +en!ru



nu a#em s!area de rug%ciune, şi c% min!ea noas!r%, nea#nd s!area de rug%ciune, es!e a!! de mobis% s+unem aşa, es!e c9iar &oar!e mobil%, *nc!, *n aceeaşi cli+% es!e *m+%rţi!% *n nu ş!iu c!e direcţşi es!e *m+%rţi!% *n!re a!!ea gnduri şi *n!re a!!ea grii, *nc! de+ar!e de noi es!e +acea şi liniş!ea +care ar !rebui s% o a#em a!unci cnd ros!im asemenea cu#in!e s&in!e - &ie c% es!e #orba de cu#in!e'&in!ei 'cri+!uri, aşa cum a#em *n Pa#ecerniţ%B &ie c% sun! cu#in!ele '&inţilor P%rinţi, cum dasemenea a#em *n rug%ciunile din Pa-#ecerniţ% ale '&inţilor P%rinţiB &ie c% sun! cu#in!ele aces!ea a'&n!ului 0ndrei $ri!eanul, +e care le ros!im *n $anonul cel mare. De ce= Pen!ru c% &ie sun!em a!en

la ceilalţi, &ie c% lu%m seama mai mul! la ceilalţi dec! lu%m seama la noi *nşine. oa!e aces!e cu#inuneori, !rec +e lng% noi &%r% s% le +u!em con#er!i *n e#enimen! de #iaţ%.

0ces! $anon al '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, +e care *l e#oc%m de &iecare da!%, şi oric! ne-am re&ela #iaţa lui, dac% ne au!% Dumneeu s% o *nţelegem, o #iaţ% care, ia!%, se g%seş!e re&lec!a!% 'cri+!ura <ec9iului es!amen! şi a @oului es!amen!, o #iaţ% care, +rin aces! imn, canon, ara!% omul du9o#nicesc reuşeş!e s% &ac% din cu#in!ele 'cri+!urii #iaţa sa l%un!ric%, reali!a!ea sa l%un!ricreali!a!ea dumneeiasc%. 8s!e c% *n 0+ocali+s% a!unci cnd ag9iogra&ului sau +rorocului i se d% m%nnce acea car!e, sau mai +recis acel cu#n! al lui Dumneeu care mai *n!i es!e amar, dar duacea de#ine dulce, şi de#ine +en!ru el &oc ce *nc%leş!e şi lumin% care luminea% *nl%un!rul omului

(T)

$e es!e canonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul - care are leg%!ur% cu #iaţa '&n!ului 0ndrei $ri!eanuPen!ru unii din!re cei care au s!a! şi analia! #iaţ% şi o+era '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, aces! canes!e ca un &el de cn!ec de leb%d%. 0dic%, au!orul sub +o#ara anilor, şi conş!ien! de iminens&rşi!ului s%u, *şi +ri#eş!e !recu!ul, cum obişnuim mulţi din!re noi, şi mai ales la b%!rneţe sau nnumai la b%!rneţe, c9iar şi a!unci cnd Jsun!em +uşi cu oc9ii +e arul morţii noas!reH - cum s+unun +%rin!e. Deci au!orul *şi +ri#eş!e !recu!ul şi, +%mn!ean &iind, se *ngroeş!e de aces! !recu!, a

cum s+unem noi *n!r-una din!re cn!%ri: Jla mulţimea &a+!elor mele celor rele, cuge!nd !ic%losulTH.

Fi a!unci, aşa cum #edem din aces! canon, *l n%+%deş!e +lnsul şi, din adncul inimii *nsngera!e ddurere, ibucneş!e aces! cn!ec de leb%d%, care es!e $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, şi +e canoi *l ros!im *n '%+!%mna N*n!ia din Pos!O, şi *l mai ros!im du+% aceea in!egral (T) *n s%+!%mnacincea.

Moar!ea şi udeca!a care *l aş!ea+!% de cealal!% +ar!e a #ieţii sale *l somea% *n!r-un &el s%-şi *n!oar+en!ru *nc% o cli+% +ri#irile s+re !recu!, +en!ru a-şi eEamina şi mai a!en! ne#rednicia sa. Fi *n aceas

neliniş!e, agonie a su&le!ului s%u, el desc9ide '&n!a 'cri+!ur% şi se cu&und% *n lec!ura ei, *nce+e ci!easc% 'cri+!ura. 0#nd aceas!% s!are de +oc%inţ%, care es!e un dar a lui Dumneeu, el nu se +oareg%si dec! *n cei #ino#aţi din '&n!a 'cri+!ur%. @u se +oa!e asem%na &%r% numai +%-ca!elor acua+en!ru urciunea lor.

'e reg%seş!e *n neascul!area lui 0dam, se reg%seş!e *n uciderea lui $ain - şi se reg%seş!e *n uciderlui $ain, nu +en!ru c% ucisese asemenea lui $ain, dar +en!ru c%, aşa cum unii din!re noi, +oa*m+%!imiţi şi egoiş!i &iind, ucidem *n &iecare cli+% c9i+ul celuilal! *n su&le!ul nos!ru, nu numai +rur%, r%u!a!e, dar şi +rin indi&erenţ% şi +rin dis+reţ.



'e reg%seş!e de asemenea *n urciunea 'odomei, şi *n acelaşi !im+ se reg%seş!e ne*nţeleasemenea con!em+oranilor lui @oe, aşa cum am #%u! *n cn!%ri, care *l #edeau +e @oe &%cncorabie şi rdeau de el şi c9iar *l ba!ocoreau. 0şa cum, mulţi din!re noi #edem c% +n% la urmcorabia #ieţii noas!re !rebuie s% aung% la un liman şi limanul aces!a es!e !recerea din #iaţa de aici #iaţa de dincolo şi sun!em ne*nţele+ţi şi rdem şi, mai mul!, de#enim c9iar ignoranţi, şi cum s+u'&n!a 'cri+!ur%, nebuni. De ce= Pen!ru c% #edem, s+une '&n!ul Ioan 'c%rarul, şi alţi P%rin2ilocalici, c% eEis!% o liniş!e şi o +ace +e care o dobndim de la Du9ul '&n! +rin mul!% ne#oinţ%

+rin smerenie - deci, aceas!% +ace şi liniş!e nu o dobndim &%r% smerenie şi &%r% +oc%inţ%. Dar, eEisşi o liniş!e +e care dia#olul #iclean ne-o Jd%ruieş!eH. 8s!e acea liniş!e +e care o dobndeş!e, icem, boga!ul din 8#ang9elie, celui c%ruia i-a rodi! ţarina: J'u&le!e, ai mul!e bun%!%ţi s!rnse +en!mulţi ani, m%nnc%, bea, #eseleş!e-!eH, aceas!% liniş!e, +e care maori!a!ea din!re noi o c%u!%m. $care au mai mul!% +u!ere o cau!%, cum am s+une *n +o+or, Jcu #r& şi indesa!H, #or s% se culcuşeas#eşnic *n #remelnicie şi cau!%, şi *nşeal%, şi min!, şi cu c! au +u!ere mai mul!% cu a!!a min! mmul!, şi #or s% se *n#eşniceasc% NaiciO, şi #or şi s%-şi asigure şi neamul, dac% se +oa!e !odescendenţii - de la &ii, ne+oţi, şi s!r%ne+oţi - s% &ie asiguraţi #remelnic. 8s!e o liniş!e a unora, cacred c% a#nd, şi mai ales *nşelaţi &iind de +u!erea e&emer%, aung la mndrie, es!e o liniş!emndriei, o liniş!e a sla#ei deşar!e, care cu+rinde +e unii şi care cred: Jga!a sun! asigura!, şi su

sigur de mine, am !oa!% +u!erea, sun! asigura! #eşnicH. Deci ne*nţele+ciune.

De asemea, '&n!ul 0ndrei $ri!eanul, şi !rimi!e bine*nţeles la &iecare din!re noi, se reg%seş!e nemulţumirea e#reilor, careT JTc%ld%rilor cu carne ai r#ni! su&le!e, +recum e#reiiH. 0dic% e#rau &os! eliberaţi din robia egi+!ean%, şi au &os! +ur!aţi !im+ de 4 de ani *n +us!ie, şi au creu! alegerea lor es!e un +rile de mndrie. Mai mul!, au creu! c% alegerea lor de c%!re Dumneeu es!e +ri#ilegiu: Jnoi sun!em +ri#ilegiaţiH, or Dumneeu ne-a ar%!a! şi ne ara!% &iec%ruia din!re nalegerea noas!r% de c%!re Dumneeu nu es!e un +ri#ilegiu, ci es!e o c9emare +e care ne-o asum%m mod conş!ien! şi liber, şi nu sun!em absol#iţi de aceas!% ne#oinţ% a noas!r%. Fi e#reii, #edem c%

+us!ie, ce au +%ţi!= >#neau Jc%ld%rilor cu carneH din 8gi+!.JMai bine era *n ţara 8gi+!ului, eram robi, dar ne *n&ru+!am cu carneH. $%ld%rile cu carne din ţa8gi+!ului i-au obseda! - şi do#ada c% n-au *nţeles. I-a 9r%ni! Dumneeu cu mana *n +us!ie, dar mana &os! +en!ru ei, din +%ca!e, insu&icien!%. De ce= Pen!ru c% du9ul lor nu era +reg%!i! s% +rimeasaceas!a mana dumne-eiasc%. Fi, aşa cum ne ara!% 'cri+!ura <ec9iului es!amen!, !oţi cei care ieşi! din ţara 8gi+!ului, au muri! *n +us!ieB !oţi, inclusi# Moise de +e mun!ele @ebo N+e care *#edem c% a +ri#i! ţara $anaanului de de+ar!e. Fi *nc9inarea lor es!e *n!o!deauna o *nc9inare la idodeci, la un momen! da! ei au ui!a! c% Dumneeu i-a scos din ţara 8gi+!ului ca s% aung% *n ţa$anaanului. Fi a!unci cnd Moise a +rimi! Decalogul, ablele ?egii +e mun!ele 'inai, ce au &%cu

0u &%cu! #iţelul de aur, şi au ui!a! de &a+! +en!ru ce se a&lau ei *n +us!ie, aşa cum şi noi &acem #iţelde aur, şi ne *nc9in%m #iţelului de aur, şi sun!em obsedaţi de #iţelul de aur, care es!e banul. Fi ui!%de &a+! c% #iaţa aceas!a es!e asemenea #ieţii e#reilor, !recerii +rin +us!ie s+re ţara $ananului, sun!em c%l%!ori, c% sun!em +elerini. Fi sun!em obsedaţi şi #edem c% !ulburarea noas!r% esasemenea e#reilor, care &ac din #iţelul de aur un dumneeu. Fi se ş!ie ce +edea+s% a +oruncDumneeu celor care s-au *nc9ina! #iţelului de aur.

'&n!ul 0ndrei $ri!eanul ci!ind 'cri+!ura se iden!i&ic% la un momen! da! cu +%ca!ele des&rna!ei. ia!% c%, aşa cum aceas!a din urm% a reuşi! *n cele din urm% s%-şi s+ele #ino#%ţia cu lacrimile ei,

as!&el lacrimile +l%smuiesc şi *n inima muri-bundului nos!ru, cum se recunoaş!e de al!&el şi '&n!



0ndrei $ri!eanul, o umbr% de s+eranţ%, care ca+%!% eE+resie +rin +oc%inţ%, +rin aceas!% drobireinimii şi *ncredinţare *n #oia şi mila lui Dumneeu.

$anonul +oar!% numele de Jcel mareH nu numai +en!ru aceas!% im+or!an!% du9o#niceasc% +e careare, dar şi +en!ru m%rimea sa. Fi *n aces! $anon #edem c% !ema aceas!a, care +une *n &aţa &iec%rudin!re noi - +en!ru c% '&n!ul 0ndrei $ri!eanul ne c9eam% +e &iecare din!re noi s% ne +unem *n &aconş!iinţei noas!re, s% ne anali%m, şi s% reuşim, s% #edem c! *n!uneric şi c!% *m+ie!rire es!e

su&le!ul nos!ru es!e N*nO $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, aceas!% !reire a conş!iinţei +e drum+oc%inţei şi al mn!uiriiB şi !ema condacului care se ci!eş!e du+% cn!area a şasea: J'u&le!e al mesu&le!e al meu, scoal%, +en!ru ce dormi, s&rşi!ul se a+ro+ie şi !e #ei !ulburaH.

Deci, +oc%inţa es!e o cons!an!% a $anonului '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, dar aceas!% +oc%inţ% #edec% se asocia% *n $anon cu *n!reg cosmosul, +en!ru c% aceas!% +oc%inţ% a noas!r% ca+%!% dimensiucosmice. De ce= Pen!ru c% se ş!ie: +%ca!ul lui 0dam a *nsemna! şi c%dere a &irii. 'e ş!ie c% +%ca!enoas!re, ale &iilor lui 0dam, du+% !ru+, adic% &iii +%ca!ului, a!rag !oa!e deec9ilibrele din lum*nconur%!oare, din cosmos, din na!ur%.

Dar !rebuie s% mergem mai de+ar!e, şi #edem c% l%comia, cinismul, r%u!a!ea, indi&erenţa ce au &%cdin munţii noş!ri, din +%durile noas!re= Dac% mergeţi la M%n%s!irile din Moldo#a, #eţi #edea mun*n!regi care au &os! +ur şi sim+lu ba!ocoriţi, adic% au &os! de&rişaţi +n% la ul!imul br%duleţ. Fi nnumai *n Moldo#a. 8u am #%u!, s+re eEem+lu *n Moldo#a, dar am #%u! şi imagini cu alţi munţi care, c9iar dac% cine#a i-ar #edea din elico+!er, oricum *i #a #edea golaşi. Cn deec9ilibru generde l%comie, de li+s% de omenie şi de bun simţ, şi de res+ec! +en!ru s+aţiul *n care !r%im. Ia!%, aşadaca şi +%mn!ul su&er% din +ricina +%ca!ului nos!ru. De aceea #edem, *n $anonul '&n!ului 0ndr$ri!eanul Nc%O se s+une la un momen! da!: JIa amin!e cerule şi #oi gr%i, +%mn!ule, +rimeş!e urec9i glasul celui ce se +oc%ieş!e lui DumneeuH. Drama consuma!% *n su&le!ului c9inui! de +%ca

ia!%, ca+%!% şi o dimensiune cosmic%.'!adiile de +oc%inţ% +e care le +rein!% $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul sun! aces!ea: mai *n!su&le!ul *nce+e s% sim!% nimicnicia s!%rii +ro#oca!% de c%dere ca +e o +o#ar% +e care nu o mai +oasu&eri.

'!%!eam de #orb% şi cu co+iii mei şi cu !ineri, şi am *n!reba! dac% ar +u!ea s% su+or!e o #eşnicie #iaaceas!a *n condiţiile aces!ea. Fi in#ariabil mi-au s+us c% nu. 5ric! am &i noi de o+!imiş!i, n-a+u!ea s% su+or!%m o #eşnicie aceas!% #iaţ% #remelnic% *n condiţiile *n care sun!em noi. De ace#edeţi, şi P%rinţii ;isericii şi '&n!a 'cri+!ur% ne ara!% c% moar!ea +n% la urm%, *n +rima ei e!a

es!e, +e lng% !recere, şi o &orm% de eliberare de aceas!% #remelnicie, care, de#in din ce *n ce ma+%s%!oare. Deci su&le!ul *nce+e s% sim!% nimicnicia unei s!%ri +%c%!oase, şi o sim!e ca o +o#ar% nesu&eri!. <iaţa aceas!a nu o +u!em su+or!a ca o #eşnicie.

0 doua e!a+%: iubirea dumneeiasc% +rin glasul +ro+riei conş!iinţei c9eam% su&le!ul abia !rei! d+%ca! s% se ridice şi s% de+%şeasc% aceas!% s!are.

0 !reia e!a+%: su&le!ul conş!ien!iea% +rimedia *n care s-a l%sa! !r! de +%ca!.

0 +a!ra: +rocesul +ro+riu is al +oc%inţei.



Fi a cincea: *ncununarea lu+!ei celei bune cu darurile, bun%!%ţile şi milos!i#irea nem%rgini!% a lDumneeu.

7n $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, ce es!e minuna!, #% s+uneam de aceas!% *n&%şurare a '&in!'cri+!uri *nl%un!rul nos!ru. 0dic%, +rin 9arul lui Dumneeu - ia!% '&n!ul 0ndrei $ri!eanul es!e eEem+lu - '&n!a 'cri+!ur% de#ine o reali!a!e l%un!ric%, şi es!e un lucru minuna!. 7n aceas!% reali!a

a '&in!ei 'cri+!uri su&le!ul g%seş!e modele de cu#iincioas% recunoş!inţ% &aţ% de Dumneeu. Fi suamin!i!e er!&a lui 0bel, s!r%mu!area lui 0#raam, er!&a lui Isaac, misiunea lui Moise, er!&a lui 0aroe#la#ia 0nei şi a lui 'amuel, sun! amin!i!e eEem+le de &a+!e de #i!eie s%#rşi!e din +orunca ori binecu#n!area lui Dumneeu. Fi a#em aici Iosua @a#i, Manoe, 'amson, 8&a!i, L9edeon, a+roorocilor +recum Daniil, ale celor !rei !ineri din ;abilon. 8Eem+le de su&erinţ% *n Pa!imi, caan!ici+ea% su&erinţa Mn!ui!orului Iisus "ris!os, cum es!e su&erinţa lui Iosi& *n 8gi+!, care es!e codamna! +e nedre+!, şi su&erinţa lui Io#. 8Eem+le de dragos!e, de os+i!ali!a!e, eEem+le de +oc%inţ+recum es!e +oc%inţ% lui Da#id - şi noi ros!im de mai mul!e ori Psalmul /. Dar, sun! şi eEem+nega!i#e cu care ne iden!i&ic%m *n +a!ima noas!r%: nescul!area şi c%lcarea legii lui Dumneeu c%!re 0dam şi 8#a, $ain, locui!orii ce!%ţilor 'odoma şi Lomora, Iabela, Mnase, şi aşa mai de+ar

0şadar, ia!% aceas!% minune de gnd a '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, care se con-cre!iea% *n!r-uimn. Fi s!area cea mai a+roa+e de Dumneeu es!e, &%r% *ndoial%, s!area de rug%ciune, s!area ddoEologie, s!area *n care cu#n!ul nu mai *nc9ide cuge!ul, ci cu#n!ul desc9ide cuge!ul s+con!em+laţia dumneeiasc% şi #iaţa noas!r% de#ine bucurie, de#ine mirare, du+% ce a !recu! +rdurerea aceas!a a +oc%inţei, şi du+% ce a conş!ien!ia!, s!r%+ungndu-se de lacrimile +oc%inţei - aşa nu se mai +oa!e, c% !rebuie s% se sc9imbe ce#a - de aceea şi me!anoia, +oc%inţa, es!e numi*nnoirea minţii.

Ia!%, iubiţi credincioşi, ce minuna! es!e c% a#em aceas!% bucurie de a ne ruga *m+reun% şi, minuna! es!e c% *l a#em con!em+oran +e '&n!ul 0ndrei $ri!eanul. De ce= Pen!ru c% ros!ind $anonde Poc%inţ% al '&n!ului 0ndrei $ri!eanul sun!em *m+reun% cu el *n +oc%inţ%, şi c9iar *l in#oc%m+en!ru c% la $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, ;iserica a ad%uga!: J'&in!e al lui Dumne0ndrei, roag%-!e lui Dumneeu +en!ru noiH.

0ceas!a, aşadar, s% &ie bucuria noas!%, şi mai ales *n Pos!ul aces!a, +en!ru c% #edem c% dincolo d!ris!eţea aceas!a care ne cu+rinde din caua +%ca!ului, din caua +a!imilor, a#em şi aceas!% bucurc%, *n s&rşi!, min!ea noas!r% se mai o+reş!e din alergarea ei beme!ic%, şi se o+reş!e nu +en!ru a liniş!i *n mndrie, cum se liniş!esc unii care cred c% au a!ins a+ogeul +u!erii, ci se liniş!eş!e

smerenie şi *n +oc%inţ%.

De aceea s% rug%m +e '&n!ul 0ndrei s% miloceasc% s+unnd: J'&in!e al lui Dumneeu 0ndrroag%-!e lui Dumneeu +en!ru noiH. 0min.



Pr" 4asile ,ordon - Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - a lăsatului sec de brânz

Iubiţi credincioşi, as!%i, cu au!orul Domnului, am urca! a +a!ra !rea+!% a riodului +e care, +%şinin!r%m *n '&n!ul şi Marele Pos!. 0s!&el, *n seara aceas!a, l%s%m sec de brn%, de aici şi denumir

aces!ei duminici. Dar ea se mai numeş!e, ş!im cu !oţii, a igonirii lui 0dam din >ai.

0#em, aşadar, !rei noţiuni: igonire, 0dam, >ai, cu#in!e asu+ra c%rora #om %bo#i *n cele urmea%.

Dre+!m%ri!ori creş!ini, aceas!% duminic%, cu mul!e şi adnci semni&icaţii, are darul s% ne au!ereca+i!ula succin! is!oria c%derii lui 0dam, s!r%moşul nos!ru, aşadar mo!i#ele +en!ru care a &oigoni! din >ai. Dar nu numai is!oria c%derii, ci şi *nce+u!ul ridic%rii.

$um ş!iţi, de al!&el, *n!regul an li!urgic-bisericesc es!e *n aşa &el alc%!ui! *nc! *n cele 36/(6) de ini se *n&%ţişea% +e dinain!ea oc9ilor su&le!eş!i *n!reaga is!orie a c%derii şi mn!uirii neamulomenesc.

$ele !rei mari +erioade: 5c!oi9ul, riodul şi Pen!icos!arul au &iecare o semni&icaţie s+eci&ic%, ra+or!are la cele !rei sluiri ale Mn!ui!orului nos!ru Iisus "ris!os.

0s!&el, +erioada 5c!oi9ului, cea mai mare ca eE!indere, comemorea% e#e-nimen!ele de dinain!#enirii ?ui, +n% *n aunul Pa!imilor, re*nnoind ac!i#i!a!ea didac!ic% sau *n#%ţ%!oreasc% a Domnulu



Perioada riodului, *n care ne g%sim acum, e#idenţia% o&iciul ar9ieresc al Mn!ui!orului saac!i#i!a!ea de Mare Preo!, *m+lini!% mai ales +rin er!&%, adic% +rin Pa!imile şi moar!ea 'a +e $ruce

Perioada Pen!icos!arului comemorea% !im+ul din!re 7n#ierea 'a şi Pogorrea '&n!ului D(>usaliile), semni&icnd sluirea *m+%r%!easc% a Domnului, birui!or asu+ra +%ca!ului şi a morţii.

@u *n!m+l%!or am &%cu! aces!e re&eriri, iubiţi credincioşi, ci +en!ru a reuşi s% recons!i!uim

eEac!i!a!e !im+ul li!urgic *n care ne g%sim, amin!indu-ne, deci, c% riodul reca+i!ulea% sluirar9iereasc%, mn!ui!oare, a Domnului, +en!ru ri-dicarea omului c%u! şi igoni!, +ro+riu-is +en!rui o&eri şansa redobndirii >aiului +ierdu!.

Iar duminica de ai +oa!e &i asem%na!% cu iua c%derii s!r%moşului nos!ru, de mine *nce+nconş!ien!iarea şi re!r%irea dramei omului c%u!, dar şi &olosirea mi-loacelor du9o#niceş!i +en!ridicare.

De mare au!or *n aceas!% orien!are du9o#niceasc% sun! şi slubele din Pos!ul mmare, *n!re careDeniile la care se ci!eş!e $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, care, +rin s!i9uri de cuge!are adnc

descrie +si9ologia c%derii, dar şi c%ile de re#enire la s!a!ura creş!inului *ndu9o#nici!.

De aceea #% in#i!%m s!%rui!or s% +ar!ici+aţi la aces!e denii, ca la niş!e #eri!abile !ra!amen!e medicasu&le!eş!i.

Fi acum s% lu%m +e rnd cele !rei noţiuni: Igonire, 0dam, >ai. @u reca+i!ulnd da!ele is!orice geogra&ice care se cunosc din ;iblie, ci *ncercnd s% #edem ce leg%!ur% au aces!e !rei cu#in!e cu nocu #iaţa şi mn!uirea noas!r%.

1. Igonire.<om +une mai *n!i o *n!rebare: $ine l-a igoni! +e 0dam din >ai= <eţi ice, Dumneeu. @u '% #% miraţi de aces! r%s+uns. 0!unci cine, dac% nu Dumneeu= 0dam *nsuşi s-a igoni! 5 &oar!e scuranali% ne #a l%muri. Pro+riu-is, +e 0dam l-au igoni! din >ai !rei mari +%ca!e, rod al *n!rebuinţ%ne*nţele+!e a liber!%ţii d%rui!e lui de Dumneeu: mndria, neascul!area şi l%comia.

?%sndu-se am%gi! de dia#olul-şar+e, omul s-a mndri! crend c% #a &i asemenea lui Dumneeu&%r% ascul!are, de aceea s-a l%comi! s% acce+!e re+ede o&er!a 8#ei. 7n aces! sens gr%ieş!e '&n!ul IoaLura de 0ur: KPe 0dam l%comia +n!ecelui l-a scos din >aiH.

. 0dam.

rebuie s% recunoaş!em c% de &iecare da!% cnd reci!im is!oria c%derii şi igonirii lui 0dam, gndim eEclusi# la el, ca +ersona biblic. 5are numai des+re el s% &ie #orba= @icidecum 7n +rimrnd !rebuie s% ş!im c% 0dam es!e +ro!o!i+ul &iec%ruia din!re noi, aşa *nc! ne d%m seama c% nre+e!%m, sub o &orm% sau al!a, is!oria c%derii lui.

@u doar el a c%u! şi a &os! igoni!, ci &iecare din!re noi am c%u! şi nu icem am &os! igoniţi, ci n

am igoni! singuri, a&ar% din *m+%r%ţia s&inţeniei, dre+!%ţii, ade#%rului. 'un!em legaţi de s!r%moş



nos!ru nu numai +rin rudenia descendenţei, ci şi +rin moş!enirea +%ca!ului s%u, numi! *ndeobşK+%ca!ul s!r%moşescH.

'&n!ul 0+os!ol Pa#el scrie lim+ede: KPrecum +rin!r-un om a in!ra! +%ca!ul *n lume şi +rin +%cmoar!ea, aşa şi moar!ea a !recu! la !oţi oamenii, +en!ru c% !oţi au +%c%!ui! *n elH (>omani, /, 1).

Iar aces! +%ca!, se ş!ie, es!e ş!ers +rin aina '&n!ului ;o!e. 8#iden!, urm%rile aces!ui +%ca! n-

a#ea +u!ere, dac% n-am re+e!a greşelile s!r%moşului nos!ru. Dar cine ar +u!ea s+une c% nu re+e!ilnic +oa!e, cele !rei mari +%ca!e adamice, +omeni!e mai sus: mndria, neascul!area şi l%comia=

Iar oda!% cu aces!ea +e !oa!e c!e ni le ş!ie Dumneeu 7n $anonul '&n!ului 0ndrei $ri!eanul, udin s!i9irile care se ci!eş!e luni seara, *n +rima s%+!%mn% a Pos!ului mare, gl%suieş!e as!&eK>#nind neascul!%rii lui 0dam celui *n!i idi!, m-am cunoscu! +e mine debr%ca! de Dumneeude *m+%r%ţia cea #ecui!oare şi de des&%!are +en!ru +%ca!ele mele...H ($n!area I, s!i9ira 4).

'&n!ul 0ndrei a eE+rima! +oe!ic, aşadar, aces! ade#%r al s!rnsei noas!re leg%!uri cu +%ca!ul adamPe de al!% +ar!e, cnd +ronunţ%m cu#n!ul K0damH, !rebuie s% ne gndim şi la @oul 0dam, Iis

"ris!os, $are ne-a o&eri! miloacele +rin care +u!em redobndi >aiul +ierdu!.Dac% <ec9iul 0dam a &os! calea de igonire, 0dam cel @ou es!e $alea de in!rare.

o! '&n!ul 0+os!ol Pa#el ne asigur% asu+ra aces!ui ade#%r: K$%ci de #reme ce +rin!r-un om a #enmoar!ea, !o! +rin!r-un om şi *n#ierea morţilor. $%ci +recum *n 0dam !oţi mor, aşa şi *n "ris!os !o#or *n#iaTH (I $or., 1/, 1-).

3. >ai.

>aiul +ierdu! nu !rebuie *nţeles numai ca loc geogra&ic, +lin cu +omi &ruc!i&eri, uda! de +a!ru rulim+ei, gr%din% a bun%s!%rii şi &ericirii. Prin K>aiH *nţelegem *n +rimul rnd locul a+ro+ierii maEimde Dumneeu, locul &ericirii de a #ieţui cu 8l, a-I simţi +reenţa, a #orbi cu 8l. ?ocul *n care !e sim*n maEim% siguranţ%, *n care r%ul nu !e +oa!e aunge.

De aceea, igoni! din >ai, 0dam a !r%i! durerea s&şie!oare a ru+erii de Dumneeu, o da!% cu dordu+% ocro!i!oarea a+ro+iere de 8l. Du+% 0dam, !oa!e generaţiile re!r%iesc aceas!% nos!algie+aradisului, cum genial s-a eE+rima! !eologul nos!ru @ic9i&or $rainic. 7n eEce+ţionala carK@os!algia +aradisuluiH, $rainic ara!% c! de +o!ri#i! es!e cu#n!ul Knos!algieH +en!ru a eE+rimdorul du+% comuniunea cu Dumneeu.

Ia!% ce s+une: K$%ci nos!algia es!e alc%!ui!% din dou% cu#in!e greceş!i: nos!os, care *nseamn*n!oarcere, *n sens de *n!oarcere acas% sau *n!oarcere *n +a!rie şi algos, care *nseamn% durere, sensul unei co+leşi!oare a&ecţiuni subiec!i#e, c%reia nu i se +oa!e reis!a. @os!algia es!e as!&durerea de a nu mai &i *n locul unde ai &os! odinioar%, +e care amin!irea *l +%s!rea% mereu +reenca +e un cuib al &ericirii +ierdu!eH.

0ces!ei lim+ei şi con#ing%!oare e!imologii, @ic9i&or $rainic *i adaug% urm%!oarea eE+licaţiK@os!algia +aradisului es!e dorul de +a!ria cereasc% a s+iri!ului ne-muri!or. Iar idea +aradisulu

adic% a unui loc care a &os! sau care #a &i al &ericirii #eşnice, e uni#ersal omeneasc%. 2ie *n &orm



an!eis!oric% +ri#ind *nce+u!ul lumii, &ie ca &orm% +os! is!oric% +ri#ind s&rşi!ul ei, &ie ca amndodeoda!%, aceas!% idee e comun% !u!uror credinţelor religioase şi !u!uror neamurilor +%mn!uluPre!udin!a!ea ei, *n care se realiea% un miraculos acord unanim al su&le!ului omenesc, +es!e !oa!im+urile şi +es!e !oa!e locurile globului !eres!ru, ne #orbeş!e, ca *ns%şi uni#ersali!a!ea credinţei Dumneeu, de un des!in originar şi de un des!in &inal al omeniriiH.

Iubiţi credincioşi, am insis!a! asu+ra aces!ui sus+in al omului du+% >aiul +ierdu!, genial eE+rima! @ic9i&or $arainic, +en!ru c% es!e sus+inul nos!ru, al !u!uror. De aceea, du+% ce am e#oca! c!e#a dsemni&icaţiile celor !rei noţiuni, s% *ncerc%m a obser#a c% aceas!% duminic% nu es!e doar un sim+KrememberH (amin!ire), o a!enţionare asu+ra !ragediei igonirii, ci şi o in#i!aţie s+re a +%şi +e c%id%rui!e nou% de "ris!os, +en!ru redobndirea >aiului mul! dori!.

P%rin!ele $leo+a, Dumneeu s%-l odi9neasc% *n +ace, re+e!a mereu ucenicilor şi creş!inilor carecereau s&a!: KMnca-#-ar >aiulH, sau K<ede-!e-aş *n >aiH.

$ine nu ar #rea s% &ie Kmnca!H de >ai= $ine nu ar #rea s% in!re *n el, +en!ru Marea 7n!lnire

Dumneeu, Maica Domnului, *ngerii, s&inţii, s!r%moşii, +%rinţii= $u P%rin!ele $leo+a, de ce nu= cu !oţi cei dragi +lecaţi mai *nain!e.

Iar +en!ru *m+linirea aces!ei nos!algii, !rebuie s% ne ridic%m din c%derile de !o! &elul, +rin &olosirc%ilor o&eri!e de 0dam cel @ou, Mn!ui!orul nos!ru Iisus "ris!os. $%ci du+% ce ai c%u!, es!e &oarim+or!an! s% ş!ii ce s% &aci +en!ru a !e ridica. 7n!i de !oa!e, s% ai #oinţa ridic%rii, bine ş!iind c% dar%mi *n s!are dec%u!%, murind, aşa !e duci. KCndeH, nu mai es!e ne#oie s-o s+unem.

Dar Kde #a #oi omul - ice 0##a 0lonie din Pa!eric - de dimineaţa +n% seara aunge la m%sudumneeiasc%H.

o! *n Pa!eric g%sim un minuna! *ndemn, *n acelaşi sco+: KCn &ra!e a *n!reba! +a 0##a 'isoe, icn$e #oi &ace, 0##o, c% am c%u!= I-a r%s+uns lui b%!rnul: 'coal%-!e iar%şi. Ais-a &ra!ele: M-am scuşi iar%şi am c%u!. Fi a is b%!rnul: scoal%-!e iar%şi şi iar%şi Deci a is &ra!ele: Pn% cnd= Aisb%!rnul: Pn% #ei &i a+uca! sau *n bine sau *n c%dere, c%ci *n ce se a&l% omul, *n aceea se şi duceH.

Cn *ndemn similar a &os! ins+ira! +us *n #ersuri de a+recia!ul +oe! engle >udiard i+ling (16136), *n cunoscu!a +oeie KDac%H (*n original KI&H), *n care au!orul sublinia% im+or!an+erse#erenţei omului *n ac!ul ridic%rii. $9iar şi numai ci!area +rimelor dou% #ersuri #a &i, s+er%

ilus!ra!i#% şi con#ing%!oare ca dumnea#oas!r% s% ci!iţi singuri !oa!% +oeia:GDe poţi să nu-ţi pierzi capul când toţi în jurul tăuA :i l-au pierdut pe-al lor, găsindu-ţi ţie vinăA De poţi atunci când toţi te cred ne*un şi rău,să nu-ţi pierzi nici o clipă încrederea în tine&

'% nu-ţi +ieri nici o cli+% *ncrederea *n !ine, adic% *n +u!erile +e care ţi le-a da! Dumneeu.

Iubiţi ascul!%!ori, *nain!e de a ne a+ro+ia de *nc9eierea cu#n!ului, re#enim asu+ra ade#%rului Mn!ui!orul ne-a o&eri! c%ile ridic%rii şi dobndirii >aiului. Cna din!re ele es!e +os!ul.



$um ş!iţi cu !oţii, de mine *nce+em c%l%!oria Pos!ului Mare, de şase s%+!%mni. @u #om de!alacum *n#%ţ%!ura or!odoE% des+re +os!, *n!ruc! nu ne +ro+unem s% ros!im o a doua +redic%.

Dorim numai s% a!ragem a!enţia c%, +en!ru a &i de &olos, +os!ul !rebuie s% &ie com+le!, sub doas+ec!e: 1. Pos! şi de +%ca!e, nu numai de buca!e. 7n aceas!% +ri#inţ% soco!im bine#eni! un cu#n! '&n!ului <asile cel mare: K$ei ce se *n&rnea% de la mncare, dar au +ur!%ri rele, se aseam%n%

dia#olul, care deşi nu m%nnc% nimic, !o!uşi nu *nce!ea% s% +%c%!uiasc%H.o! aici amin!im şi o #orb% a P%rin!elui $ons!an!in <oicescu: KPos!ul numai de buca!e es!e sim+regim die!e!ic, +e care-l +rescriu şi medicii. @-are nici o leg%!ur% cu ;isericaH.

. Pos!ul cu buca!e *ndelung +reg%!i!e şi cu +rea mul!e deleg%ri es!e au!o-am%gire. @umai caurile unor maladii gra#e se *ng%duie deleg%ri şi regim +re&erenţial. 0l!&el risc%m un +os! &a$%ci ice '&n!ul 0s!erie al 0masiei: K@u &alsi&ica +os!ul, ca s% nu +%ţeş!i ce +%ţesc crciumarDac% ei sun! +ede+siţi c% +un a+% *n #in, cum #ei sc%+a oare ne+ede+si! !u, care &alsi&ici as+rim+os!ului +rin mnc%ruri de +os! +reg%!i!e cu mul!% gri% şi ar!%=H.

Iubiţi ascul!%!ori, a#nd n%dede şi credinţ% *n dobndirea >aiului, s% *nce+em de mine s% urc%m, !oa!% cu#iinţa, !re+!ele +os!ului care ne duc s+re el. 0min.

Arhim" +imeon Qraio!oulos - CAdame unde etiN@" $e au %ăcut Adam i Eva du!ă cădere$e %acem noi du!ă ce !ăcătuimN



eacţia #roto#ărinţilor du#ă cădere şi omul de astă/i

J0şa cum ş!im, +rimii oameni n-au ţinu! +orunca lui Dumneeu şi au c%u!, iar aceas!% c%dere i+us *n!r-o +os!ur% di&icil%. De aceea s-au gr%bi! s%-şi ascund% greşeala şi +e ei *nşişi de la &aţa lDumneeu. $nd Dumneeu a adus la lumin% ceea ce ei se s!r%duiau s% ţin% *n ascuns, au alunec*n!r-o al!% greşeal% şi mai mare.

Dar *nain!e s% !rec mai de+ar!e, aş dori s% adaug la aces! as+ec! c!e#a lucruri +e care le consid&oar!e necesare. &tunci c"nd au că/ut, #rimii oameni ar $i #utut să reacţione/e %n următoarele trmoduri5

a" +ă consimtă că au !ăcătuit să se căiască i să-i ceară iertare de la Dumnezeu" &şa cus#un $inţii 8ărinţi, umne/eu i-ar $i iertat, şi ar $i rămas %n continuare %n ai. @-au &%cu! *naces! lucru, cel mai bun +en!ru ei.b" Al doilea mod de reacie este exact cel !e care l-au ales ei" Adică i-au dat seama ce rău s&ntâm!lat i s-au ascuns dar când Dumnezeu i-a chemat &n loc să se !ocăiască au &ncercat

se usti%ice" 0şa cum ci!im *n '&n!a 'cri+!ur%, 0dam s-a *ndre+!%ţi! +e sine +en!ru +%ca!ul s%#rşaruncnd #ina +e 8#a, iar 8#a, la rndul ei, a da! #ina +e şar+e.c" Al treilea mod de reacie era să rămână indi%ereni să nu le !ese cât de mult au căzut d%a!tul că nu mai ascultă de Dumnezeu ci de ei &nii i să &ncea!ă o nouă viaă adică &ntocmcum se &ntâm!lă cu omul de astăzi" Dar ar &i &os!, oarecum, cu ne+u!inţ% +en!ru +rimii oameni reacţionee as!&el, deoarece cunoş!eau +en!ru +rima da!% s!area de +%ca!.

<-aş ruga s% lu%m amin!e asu+ra aces!ui as+ec! @mul de astă/i nu ţine seama că #ăcătuieşte şi care nevoie de #ocăinţă, #entru că nu mai conştienti/ea/ă starea de #ăcat. e de#une un e$ort

nivel mondial ca să dis#ară conotaţia #ăcatului. 0şa cum am s+us şi al!% da!%, *n Parlamen!Lreciei s-au ridica! +arlamen!ari care au a&irma! c% !rebuie s% sc9imb%m +uţin 8#ang9elia, scoa!em cu#n!ul +%ca!, noţiunile de +oc%inţ%, ib%#ire, s. a. 0dic%, '&n!a 8#ang9elie s% de#indac% doriţi, un !eE! +edagogic, social, care, *n!r-un &el oarecare, ar +u!ea s% au!e ome nirea. @ici cu#n! des+re &a+!ul c% omenirea se a&l% *n +%ca!, c% nu es!e *m+%ca!% cu Dumneeu, c% !rebuie conş!ien!iee aces! lucru, s% se +oc%iasc% şi s% se *n!oarc% la Dumneeu.

Dac% lu%m seama la #iaţa noas!r% de i cu i, #om #edea c% *n noi !oţi, mai mul! sau mai +uţieEis!% +ornirea nu doar s% +%c%!uim, ci s% ne simţim ne#ino#aţi, s% nu simţim #in%, s% nu a#emus!r%ri de conş!iinţ%, şi de mul!e ori +%c%!uind, s% credem c% s%#rşim o lucrare bine+l%cu!% l

Dumneeu.

0şadar, +rimii oameni s-au *ndre+!%ţi! şi au aluneca! *n!r-o greşeal% şi mai mare. Dumneeu a sos9o!%r! s%-i ier!e, dac% *şi m%r!uriseau +%ca!ul cu +oc%inţ% sincer%. Dar aceş!ia s-au *ndre+!%ţi!. +oa!e c% au +ierdu! >aiul, nu +en!ru c% au greşi!, ci +en!ru c% nu s-au +oc%i!.

8s!e de &olos s% aduc aici un ci!a! din +%ântul +imeon 3oul 0eolog:

0ţi s#un ceva ce am s#us şi %n trecut, dar %ntr-un mod mai nedesluşit, dar acum ţi-l voi s#une m

lim#ede. Ce: &scultă umne/eieştile cri#turi care /ic5 3i a s#us umne/eu lui &dam, du#



%ncălcarea #oruncii5 I&dame, unde eşti:J. e ce /ice aceasta ?ăcătorul tuturor: @ $ace $iindcvoieşte să-l aducă %n simţiri, cem"ndu-l la #ocăinţă #e &dam.

I&dame, unde eşti: Cunoaşte-te #e tine, ia seama ine că eşti gol de arul #e care ţi l-am datB !aminte la veşm"ntul şi la slava #e care le-ai #ierdutBJ.

I&dame, unde eşti:J e %ndrea#tă s#re acesta rug"ndu-l şi /ic"ndu-i5 ICugetă, ne$ericitule şi ie

de unde eşti ascunsB Cre/i că #oţi să te ascun/i de Mine: #une5 I&m #ăcătuitBJ &dicumne/eu %l roagă #e &dam să s#ună5 I&m #ăcătuitBJ. ar nu s#une aceasta, mai ales enenorocitul nu s#un acest lucru, al meu este #ăcatulB ar ce s#une: Merg"nd #rin ai am au/glasul Tău, şi am cunoscut că sunt gol şi m-am ascunsBJ.

0dic%, du+% +%rerea unanim% a '&inţilor P%rinţi, 0dam şi 8#a *n loc s% s+un% Kam +%c%!ui!J, Dumneeu s%-i ier!e, au *nce+u! s% se *ndre+!%ţeasc%.

K$ine ţi-a s+us c% eş!i gol= @u cum#a ai mnca! din +omul din care ţi-am s+us s% nu m%nnci=7nţelege adncul cu#in!elor *nţele+ciunii lui Dumneeu. K$e s+ui, a is, c% sun! gol=H. 0dic%, *nce

şi cuge!%: +%ca!ul !%u #rei s%-l ascuni=

Primul lucru +e care !rebuia s%-l s+un% era c% a +%c%!ui! şi nimic al!ce#a.

K5are crei c% #%d doar !ru+ul !%u, iar inima şi min!ea !a nu le #%d= e gndeş!i s% !e ascuni Mine= @u ş!iu 8u ce-ai &%cu!=H @u s+ui: K0m +%c%!ui!=H. '+une, ne&erici!ule: KDa, '!%+ne, a*nc%lca! +orunca a, ai mil% de MineH.

Dar nu s+une aceas!a, nu se smereş!e, nu se +leac%, grumaii inimii lui sun! de &ier. Dac% ar &i

aceas!a, ar &i r%mas *n >ai, şi *n!regul lanţ al miilor de r%u!%ţi +e care le-a su&eri!, eEila! *n iad a!!#eacuri, le-ar &i birui! +rin #orba lui de a!unci.

0dic%, dac% 0dam ar &i s+us un cu#n! +lin de simţire, ar &i sc%+a! de !oa!e c9inurile care au urmacare de &a+! sun! şi su&erinţele noas!re. Desigur, *n aceas!% si!uaţie !oţi ne gndim: K$e r%u ne-a &%c0dam=H 0dam a &os! *ncerca!, dar #enind şi noi la eEis!enţa !o! aşa am &i &os! *ncercaţi. Deci, ce-a&i &%cu!=

0cum, c% a #eni! "ris!os şi ne-a mn!ui! de +%ca! *n!r-ade#%r ne-a mn!ui! de +%ca! cţi dinnoi r%mnem credincioşi #oinţei ?ui= 'au cnd +%c%!uim, cţi din!re noi s+unem: Kam +%c%!ui!H @

m%r!urisim degrab%, ne *n!oarcem re+ede la Dumneeu din !oa!% inima= Mai mul! sau mai +uţin !o*n loc s% s+unem aceas!a, *ncercam s% ne us!i&ic%m.

I#orul şi caua dramei !u!uror oamenilor es!e *n re#ol!% şi *n *nde+%r!area lor de Dumneeu. >%cons!% *n &a+!ul c% nu #or s%-şi acce+!e greşeala lor, nu #or s% se +oc%iasc%. 5rice al! lucru nu li +are +rea greu s%-l &ac%, dar s% se +oc%iasc% nu #or.

'% lu%m amin!e la aces! as+ec!, anume c% nu ne es!e a!! de greu s% &acem m%!%nii, rug%ciunmilos!enii, dac% #reţi s% ne şi er!&im. Pe !oa!e cele din a&ara noas!r%, le &acem cu mulţumire, nu

es!e greu s% le s%#rşim, dar cnd es!e #orba de +oc%inţ%, şo#%im !are. 5are de ce=



Cel care se #ocăieşte, se smereşte %n $aţa lui umne/eu. &cestuia %i dis#are ego-ul, incetea/ă mai eiste. De aces! lucru #rea s% &ug%, s% sca+e omul. $a s% sca+e de renunţarea la +ro+riul eu, bucurie &ace mul!e al!ele.

0şadar, oamenii nu #or s% se +oc%iasc%, nu au nici o +ornire s+re +oc%inţ%. Fi dac% lucrurile *i siles%-şi acce+!e greşeala, se #or os!eni s-o us!i&ice *n mii de &eluri, ca s% se de#ino#%ţeasc% +e *nşişi.

Primii oameni s-au +oc%i! du+% c%dere, aşa cum ne s+un '&inţii P%rinţi. De aceea, "ris!os cnd '+ogor! la iad, i-a elibera! mai *n!i +e ei. De aces! lucru cred c% ne d%m seama !oţi, anume c% oriar &i &%cu! 0dam şi 8#a, du+% ce au su&eri! a!!ea du+% c%dere, s-au +oc%i! du+% s%#rşirea +%ca!ulu

De aceea %n re#re/entarea iconogra$ică a %nvierii lui ristos, aşa cum o #re/intă Hiseric@rtodoă, ristos cooară la iad, unde striveşte toate cu #uterea a dumne/eiască. Eistă toată această re#re/entare a 0nvierii şi c"teva #orţi că/ute, /ăvoare, cuie. *imic nu a rămas locul lui, toate au $ost distruse. ristos a#ucă cu o m"nă #e &dam şi cu cealaltă #e Eva, şm"ntuieşte. 5menirea, *n !o!ali!a!ea ei, a a+uca! drumul *nde+%r!%rii de $rea!or, iar Dumne

lucrea%, *n orice &el, ca s%-l aduc% +e om la simţire şi la +oc%inţ%, dar el s!%ruie s% r%mn% de+ar!e

8ocăinţa %n Aeciul Testament

7n!reg <ec9iul es!amen!, şi mai ales +ro&eţiile, nu sun! nimic al!ce#a dec! o +redic% şi o in#i!aţie+oc%inţ%. Dumneeu &%g%duieş!e, !rimi!e bine&aceri, ameninţ%, +ede+seş!e, &ace !o!ul ca s% readu&%+!ura 'a a+roa+e. 0lege +o+orul moş!enirii 'ale, ca s%-l dea eEem+lu de +oc%inţ% şi de *n!oarcer*ns% +o+orul aces!a se ara!% Ktare %n cerice şi netăiat %m#re7ur la inimă şi la ureci H. $nd +oc%ieş!e, o &ace de ne#oie, su+er&icial, şi nu de bun%#oie şi din adncul inimii. Pen!ru c% sim

urgia +ede+sei ?ui Dumneeu asu+ra lui, +are c% se +oc%ieş!e, dar cnd !rece urgia di#in%, re#ine ale sale.

8s!e un lucru +e care, !oţi oamenii au obiceiul s%-l &ac%. $nd omul se a&l% la anang9ie, de#ireligios, se roag%, +lnge şi se gndeş!e +uţin şi la +%ca!ele lui. $nd !rece s!rm!orarea, +rimedameninţarea, el se *n!oarce din nou la ale sale, ceea ce *nseamn% c% +oc%inţa lui nu a &os! dcon#ingere, ci de ne#oie.

,,&mintiţi-vă de aceasta şi %nvăţaţi-vă #ăcătoşilorBJ , s!rig% Dumneeu +rin +ro&e!ul IsaI0ntoarce-te, necredincioasă $iică a lui !sraelBJ , re+e!a +rin +ro&e!ul Ieremia. ?a &el #es!eş!e şi +r

+ro&e!ul Ieec9el: I8ocăiţi-vă, şi vă %ntoarceţi de la toate nelegiuirile voastreBN. I0ntoarceţi-către Mine şi atunci Mă voi %ntoarce şi Eu către voiBJ , ice Domnul 'a#ao! +rin +ro&e!ul Aa9arDumneeu, ca s% *ncuraee şi s% *ndemne mai mul! la +oc%inţ%, adaug% şi urm%!oarele +rin +ro&e!Ieec9iel: I8recum este adevărat că Eu sunt viu, tot aşa de adevărat este că Eu nu voiesc moart#ăcătosului, ci să se %ntoarcă de la calea sa şi să $ie viuBJ.

3i ce $ace umne/eu: 0l aştea#tă #e necredincios să se #ocăiască, #e cel #ăcătos să se %ntoarc#e cel care vieţuieşte %n nesimţire, să se căiască. &cest lucru %l $ace umne/euB 0n tim# ce Eaştea#tă #ocăinţa omului, acesta o am"nă continuu şi, $ireşte, acest lucru este #lin de #rime7die



De asemenea, Dumneeu s+une +rin +ro&e!ul Isaia: IEu sunt &cel care şterge #ăcatele tale, şi nu-mai aduce aminte de $ărădelegele tale. &du-Mi aminte ca să 7udecăm %m#reună, $ă tu %nsusocoteala, ca să te de/vinovăţeştiJ.

0ceas!% ul!im% eE+resie o consemnea% de obicei şi 7ndre+!arul de s+o#edanie, o ros!esc du9o#nicii, anume c% Dumneeu aş!ea+!% s% s+unem +%ca!ul nos!ru, s% ne m%r!urisim, s% ar%!%+oc%inţ%, şi ne #a ier!a. umne/eu #e toate ni le dă %n dar, %nsă aştea#tă #ocăinţa omului.

amin!eş!e celor c9emaţi la +oc%inţ%, +rin gura +ro&e!ului Ioil, c% es!e Dumneeu mul! milos!i#*ndelung r%bd%!or: I3i acum, /ice omnul, %ntorceţi-vă la Mine din toată inima voastră, c#ostiri, cu #l"ns şi cu t"nguire. $"şiaţi inimile şi nu ainele voastre, şi %ntoarceţi-vă cătomnul umne/eul vostru, căci El este milostiv şi %ndurat, %ncet la m"nie şi mult milostiv, şi#are rău de răul #e care l-a trimis asu#ra voastrăJ.

Po+orul necredincios, *ns%, nu a lua! seam% la c9em%rile lui Dumneeu, de aceea cu mul!% m9ni0cela s+une: ITins-am m"inile Mele %n toată vremea către un #o#or ră/vrătit, care mergea #e csilnice, du#ă cugetele saleBJ.

Dumneeu ne #a da s% *nţelegem *n!r-o i c% *n !oa!% #iaţa a alerga! du+% noi şi Fi-a *n!ins mini'ale, rugndu-ne s% ne +oc%im, ca s% ne ier!e, s% ne ib%#easc%, s% ne mn!uiasc%, iar noi ne-aar%!a! necredincioşi şi r%#r%!iţi.

Desigur, aşa cum am s+us, Dumneeu nu '-a o+ri! doar la +redici, &%g%duinţe şi bine&aceri, ci cnd#%u! c% nu &ace nimic cu aces!ea, a &olosi! şi biciul. Dar din nou, +o+orul *m+ie!ri! la inimr%mnea ne+oc%i!:

K5, Doamne, oc9ii %i nu +ri#esc oare la ade#%r= u *i baţi şi ei nu sim! durereaB u *i +ieri şi

nu #or s% ia *n#%ţ%!ur%B şi-au &%cu! obraul mai #r!os dec! +ia!ra, şi nu #or s% se *n!oarc%HICăci am ătut cu rugină şi cu mălura şi cu grindină toată munca m"inilor voastre, dar voi nu aţi %ntors către Mine, /ice omnulJ.

0dic%, Dumneeu a &olosi! a!unci asemenea moduri de +ede+sire, şi le #a &olosi *n!o!deauna. $nomul nu *nţelege, Dumneeu care-l iubeş!e şi #rea mn!uirea lui, *i !rimi!e m%lura şi grindin#n!uri care dis!rug recol!ele, +loi şi &ur!uni.

Fi ul!imul din!re +ro&eţi, '&n!ul Ioan ;o!e%!orul, gr%ieş!e acelaşi lucru, +ro+o#%duieş!e +oc%inţ

I8ocăiţi-vă, că s-a a#ro#iat %m#ărăţia cerurilorBN. 8l bo!ea% s+re +oc%inţ%: IEu vă ote/ cu a#s#re #ocăinţăJ. Fi +orunceş!e celor care se +oc%iesc: I?aceţi deci, roade vrednice de #ocăinţăBJ

?iul 9nul-născut al lui umne/eu #e #ăm"nt K #ocăinţa %n $intele Evangelii

$nd a #eni! +linirea #remii, 2iul lui Dumneeu Cnul-@%scu!, Fi-a &%cu! a+ariţia ca om +e +%mnFi care era sco+ul #enirii ?ui= '%-l cau!e +e cel +ierdu!, s%-l readuc% +e cel r%!%ci!, +ro+o#%duiasc% +oc%inţ% şi s%-l mn!uiasc% +e cel care #a crede *n +ro+o#%duirea ?ui şi se #a +oc%



Pu!em s% ne amin!im +rimele cu#in!e +e care le-a gr%i!: I-a %m#linit vremea şi s-a a#ro#i0m#ărăţia lui umne/eu. 8ocăiţi-vă şi credeţi %n Evangelie. Căci n-am venit să-i cem #e cdre#ţi, ci #e cei #ăcătoşi la #ocăinţăBJ.

De aceea Domnul 'e *nconoar% de #ameşi şi de +%c%!oşi. 8l n-a #eni! +en!ru cei dre+ţi, nici nures+inge +e aceş!ia, dar a #eni! *n mod s+ecial +en!ru cei +%c%!oşi. Pen!ru c% oamenii n-au ascul!de c9em%rile &%cu!e +rin +ro&eţi şi +rin al!e e#enimen!e, a #eni! 7nsuşi Domnul. @u a #eni! doar

*m+lineasc% #reo lucrare oarecare, ci ca s%-i c9eme, nu +e cei dre+ţi, ci +e cei +%c%!oşi la +oc%inţ%.omnul %i #rimeşte #e #ăcătoşi şi #e vameşi, şi o $ace cu iuire, cu #ogorăm"nt, cu ucurie şiiartă. *u are im#ortanţă #entru ristos că cei care se a#ro#ie de El sunt #ăcătoşi, aceştia treudoar să se #ocăiască şi să creadă %n El. @imic nu-? *m+iedic% s% &ac% din!r-un #ameş un ucendin!r-o des&rna!% o s&n!%, care s%-? iubeasc% mai mul! dec! orice. De asemenea, nu-I #ine greu res+ec!i#a +arabol% s%-l !rimi!% mai *ndre+!%ţi! la casa lui +e un #ameş, care din +ricina mulţim+%ca!elor lui nu *ndr%nea nici oc9ii s%-şi ridice s+re cer. @u I se +are deloc greu s% mearg% la camai marelui sinagogii şi s% +ro+o#%duiasc%: I&stă/i s-a $ăcut m"ntuire casei acesteiaBJ. @u se *na+oi s% sca+e de la moar!e +e des&rna!a adul!erin%. @u are nici o reţinere s%-l aduc%, *n!i de !o

*n >ai +e un !l9ar, iar +e un ucenic a+os!a! s%-l N*nnoiasc%O din demni!a!ea a+os!olic%. 0 &osu&icien! &a+!ul c% cei de mai sus s-au +oc%i!.

7n '&n!a 'cri+!ur% nu se #orbeş!e des+re bucuria *ngerilor *n ceruri dec! cnd se &ace re&erire +oc%inţ%. IHucurie mare se $ace %n cer #entru un #ăcătos care se #ocăieşteBJ.

@u se s+une c% dac% omul &ace un lucru sau al!ul se #a bucura *n ceruri. @u c% cerul nu s-ar bucuşi *n al!e si!uaţii, dar Domnul *n!%reş!e *n mod s+ecial aces! lucru, anume c% la ceasul *n care +oc%ieş!e omul, se &ace bucurie *n ceruri +en!ru *n!oarcerea unui singur +%c%!os. 0u de#eni! clasi

+arabolele cu oaia cea +ierdu!%, cu dra9ma cea +ierdu!%, şi cu &iul cel risi+i!or. ert$ă cea mai curată şi cea mai $rumoasă adusă lui umne/eu

!ată care este lucrul cel mai ine#lăcut lui umne/eu5 #ocăinţa. Ea este 7ert$a cea mai curată mai $rumoasă #e care omul #oate să o o$ere lui umne/eu.

De mul!e ori cuge!%m la mul!e al!e lucruri, dar dac% aducem ca er!&% +oc%inţa, Dumneeu, '&nreime, *ngerii, se #or bucura şi +rin aceas!% o&rand% a noas!r% se #a +une *n #aloare !oa!% lucrar+e care Domnul a s%#rşi!-o +en!ru noi de la c%derea +rimilor oameni, dar mai ales de cnd Domn

a #eni! +e +%mn!.

Dumneeu ne s+une +rin +ro&e!ul Isaia c% orice #ir!u!e şi *ndre+!%ţire a omului es!e ca Ko c"r#le#ădatăH *nain!ea ?ui. 0dic%, &a+!ul c% omului nu-i s!% *n +u!ere s% ara!e o as!&el de #ir!u!e, *nc! s? mulţumeasc% de+lin +e Dumneeu. Prin +oc%inţ%, *ns%, +en!ru c% se +une *n #aloare *n!realucrare a lui "ris!os +e +%mn!, Dumneeu es!e +e de+lin mulţumi!.

0şadar, o #ieţuire cura!% şi o +oc%inţ% sincer% nu au +reţ, aces!ea +un *n #aloare !oa!e c!e a &%cDumneeu +en!ru noi. o! ceea ce a &%cu!, a s%#rşi! ca s% ne +oc%im.



'%-mi *ng%duiţi aici s% &ac re&erire la ce#a des+re care, cei mai mulţi din!re #oi n-aţi aui!, dardac% aţi aui!, nu es!e r%u s% mai ascul!aţi *nc% o da!%.

0ntr-o mănăstire din $"ntul Munte eistă o #ictură care redă 8arusia, şi #re/intă su$letele udecată. ?iecare su$let trece #e r"nd şi este c"ntărit %n talerele lui umne/eu. iavolii adu#entru $iecare su$let greutăţi mari şi le aşea/ă #e talerul dins#re #artea lor. Tot #entru $iecasu$let şi %ngerul #ă/itor aduce greutăţi ceva mai mici, iar alanţa %nclină s#re #artea diavolilo

%ngerul, $oarte m"nit, caută să găsească o modalitate să $acă talerul să se a#lece s#re #artea lşi, ast$el, su$letul să se m"ntuiască. Căut"nd, găseşte o atistuţă udată de lacrimile de #ocăinale acelui su$let. @ #une %n alanţă, şi aceasta se %nclină s#re #artea %ngerului şi su$letul sm"ntuieşte.

5are au a!!a greu!a!e cele dou% +ic%!uri de lacrimi= Din +unc! de #edere ma!erial n-au nicigreu!a!e, dar din +unc! de #edere s+iri!ual cn!%resc greu. Poc%inţa #alorea% a!! de mul! *ncoric! s-ar s!r%dui dia#olul, ea +oa!e s% *n!oarc% balanţa s+re +ar!ea *ngerului şi su&le!ul s% mn!uiasc%H.

din5 &rim. imeon Rraio#oulos, N&dame, unde eşti: es#re #ocăinţă N, Editura Hi/antinHucureşti, 2++(<

3evoina iertării i a le!ădării de iubirea de slavăB CDoar iubirea de slavă i %ără celelalte!atimi este &ndeauns ca omul să se &ndrăcească@



Ier!are, *n &a+!e

$% de #eţi ier!a oamenilor greşealele lor, ier!a-#a şi #ou% a!%l #os!ru $el cerescB Iar de nu #eţi ieroamenilor greşealele lor, nici a!%l #os!ru nu #% #a ier!a greşealele #oas!re. $nd +os!iţi, nu &iţi !rica &%ţarniciiB c% ei *şi smolesc &eţele, ca s% se ara!e oamenilor c% +os!esc. 0de#%ra! gr%iesc #ou%, şau lua! +la!a lor. u *ns%, cnd +os!eş!i, unge ca+ul !%u şi &aţa !a o s+al%, $a s% nu !e ar%ţi oamenilc% +os!eş!i, ci a!%lui !%u care es!e *n ascuns, şi a!%l !%u, $are #ede *n ascuns, *ţi #a r%s+l%!i ţie. @#% adunaţi comori +e +%mn!, unde molia şi rugina le s!ric% şi unde &urii le sa+% şi le &ur%. $adunaţi-#% comori *n cer, unde nici molia, nici rugina nu le s!ric%, unde &urii nu le sa+% şi nu le &ur$%ci unde es!e comoara !a, acolo #a &i şi inima !a. (Ma!ei 6, 14-1)

$i!ind +erico+a e#ang9elic% de as!%i, *nda!% am *n eles c% Dumneeu-5mul "ris!os ne *n#a % *n ț ț

cum s% ne le+%d%m de cele !rei &eluri mai de seam% ale +a!imilor: de iubirea de sla#% - cu a ier!a ș

cere ier!areB de iubirea de +l%cere - cu +os!ulB i de iubirea de argin! - cu adunarea de bog% ii *n cș ț

7ns% ;iserica, du+% cum !im cu !o ii, scoa!e la i#eal% ne#oin a ier!%rii i &%ure !e o s!are 9aric%ș ț ț ș ș

su&le!easc% +en!ru ier!are, c9iar *n aceas!% s%+!%mn%, *nain!ea *nce+u!ului Pos!ului Mare. De ce=aina $rucii lui "ris!os se a&l%, de &a+!, *n ier!are. $el ce +rin n%dedea de a &i +%r!a la $rucea lș

"ris!os #rea s% &ie +%r!a la marea ain% a 7n#ierii lui "ris!os, acela iar!%. i dim+o!ri#%T Dac% ș Ș

ier!%m a+roa+elui nos!ru sau #r%ma ului nos!ru - !o!una, a!unci sun!em *n a&ara comuniuș

eu9aris!ice i de rug%ciune cu Dumneeu. Iar dac% sun!em *n a&ara comuniunii cu Dumneeu, cușar a#ea loc lucrarea de cur% ire a noas!r% - cur% ire ce o a !e+!%m s% s+oreasc% *ndeob !e *n mareț ț ș ș

Pos!= Dac% nu *nce+em a ne elibera de +a!ima iubirii de sla#% +rin a ier!a i a cere ier!are, *n adș

ne #a &i ne#oin a *m+o!ri#a iubirii de +l%cere i iubirii de argin!. Dia#olul nici nu m%nnc%, nici ț ș

bea, nici &emei (sau b%rba i) nu are, nici bani nu adun%, dar es!e mndru i iubi!or de sla#% i aceasț ș ș

i-a &os! *ndes!ul s% cad% de la Dumneeu. i doar *nrobirea +rin iubirea de sla#%, &%r% celelaȘ

+a!imi, es!e *ndes!ul%!oare ca omul s% se *ndr%ceasc%.

<ede i, &iilor, s% nu o lungim mul!, lucrurile sun! &oar!e sim+le: cel ce iar!% !u!uror celor ce i-ț

gre i!, c9iar i celor mai *n!uneca i #r%ma i ai s%i, are 9arul dumneeiesc *n sineB iar cel ce nu *i ș ș ț ș



ier!a - m%car unui singur om, &ie el c9iar cel mai *n!uneca! #r%ma , are dia#ol *n el. Ier!area esș

m%r!urie c% 9arul dumneeiesc se a&l% de &a %, iar neier!area es!e m%r!urie a *nrobirii &a % de dia#ț ț

0+roa+e acela i lucru es!e ade#%ra! i +en!ru cererea ier!%rii. $ei care sun! la cea de-a doua !rea+!%ș ș

cre !erii du9o#nice !i, luminarea min ii, i Kde-ar #reaH nu ar +u!ea s% nu ier!e. 0ceas!a ar *nsemnș ș ț ș

de *nda!%, +ece!luirea inimii +en!ru rug%ciunea min ii i a inimii. $ei care se a&l% la +rima !rea+ț ș

cur% irea inimii de +a!imi, sau duc lu+!a cu sine *nsu i s% ier!e asce!ic +rin &a+!e i s% cear% ier!aț ș ș

sau, din +%ca!e, nu iar!% i nu cer ier!areTș

<% #orbesc de ier!area cea ade#%ra!%, iar nu des+re o *nc9i+uire. Ier!are ade#%ra!% are loc a!uncnd ne rug%m +en!ru cel ce ne-a r%ni! (sau des+re care credem c% ne-a r%ni! da!ori!% *nal!ei +%reri sine)B cnd nu *l br&im, osndim i udec%m +e cel care ne-a r%ni!, i cnd *l au!%m *n &a+!e,ș ș

&acem bine i *n orice &el c%u!%m a-i cere ier!are i a ne *m+%ca cu cel de ne-a r%ni!. 0ceas!a esș ș

*nda!orirea !u!uror celor ce se ne#oiesc *n ascul!are, la !rea+!a cur% irii inimii +ro+rii de +a!imț

@e#oin a lor *nc% es!e asce!ic% +en!ru c%, cu cuge!ul i cu credin a ei *n eleg c% !rebuie s% ier!e i ț ș ț ț ș

silesc +e sine s% ier!e, c9iar dac% nu sim! a!unci. o! a a asce!ic cer i ier!are.ș ș

0s!a es!e *nda!orirea i a celor ce se a&l% la !rea+!a de luminare, doar c% ei, adesea, nu- i *nc9i+uie ș ș

cine#a *i lo#e !e i r%ne !e, ci lo#i!ura se *n!m+l% aie#ea, din a&ar%, +rin oameni, adesea &%r%ș ș ș+ricin% ade#%ra!%. ?a cei ce au darul rug%ciunii min ii i inimii, du+% cum !i i, dia#olul nu are lț ș ș ț

de a lo#i dinl%un!ru, c%ci inima lor es!e *ndes!ul cur% i!% de +a!imi. Domnul *ng%duie lo#i!ur% dț

a&ara asu+ra lor ca ei s% se des%#r easc% *ns+re dou% c%i cruci&orme: i *n iubirea lucr%!oare &a % ș ș ț

#r%ma i, adic% &a % de a+roa+ele, +rin &acerea de bine, *nain!e de !oa!e *n rug%ciuneB i *n iubirș ț ș

lucr%!oare &a % de Domnul, ne*ng%duind min ii, din +ricina !ru&iei r%ni!e, s% +un% ca+%! *m+%r!% iț ț ș

cu 8l *n inim%, *m+%r!% ire ce are loc +rin rug%ciunea min ii i a inimii. 2%r% iubire lucr%!oare i &aș ț ș ș

de #r%ma i, nu se a&l% !recere de la luminarea min ii la *ndumneeire.ș ț

Iar aces!ea sun! &a+!ele celor ce &ac +ar!e din lume i s+un des+re ei c% sun! cre !ini, *ns% care ș șne#oiesc &%r% ros! (ca s% nu s+un ce#a mai *n&rico %!or): nu sun! *n ascul!are cura!% &a % de +%rin!eș ț

du9o#nicesc, ci, ne+reg%!i i se conduc de sine *n #ia a du9o#niceasc%B se *ndre+!% esc +e sine,ț ț ț

br&esc, *n#ino#% esc, udec% i osndesc +e cel des+re care cred c% i-a #%!%ma!B i dac% !oa!e aces!ț ș ș

nu li se +ar *ndes!ul, n%scocesc mari minciuni i le r%s+ndesc *n ur doar s%-i &ac% r%u aceluia, iar ș

sine s% se *ndre+!% easc%. Ci!% c%, orbi i de iubirea de r%bunare sau de +o&!e, cu c! minciuna eț ț

mai mare, cu a!! ea es!e mai u or de cerce!a! i cu a!! ei *n i i, *n loc de a &i #rednici de *ncrederș ș ș ș

se ara!% &oar!e *ndoielnici *n oc9ii celor ce au aui! minciuna. 0s!&el de oameni nu cer ier!anicioda!%. !iu c% !rebuie s% !reac% !im+ ca s% +oa!% &i +rice+u!e !oa!e aces!ea, *ns% omul e da!or Ș

lucree la sinele s%u i s% se +oc%iasc% *n &a+!, iar nu s% se *m+o!moleasc% i mai mul!. $el care *nș ș

se *ndre+!% e !e +e sine i *i udec% +e ceilal i nu +oa!e cu ade#%ra! s% ier!e i s% cear% ier!are. Pen!ț ș ș ț șcei care i-au *nc9ina! #ia a lui Dumneeu un as!&el de &el de #ie uire *nseamn% o *n&rico %!oaș ț ț ș

+ierdere de #reme, o mare nerodnicie i o *m+reurare *n care dau gre .ș ș

7ns% cum ar +u!ea s% ne de#in% ne#oin % *n!emeia!% +e cuge!are &a+!ul de a ier!a i a cere ier!are,ț ș

nu doar o ne#oin % +e care o &acem cu credin % i ascul!are &a % de 8#ang9elie= De#ine o ne#oinț ț ș ț

con !ien!% a!unci cnd ne #om da seama c% m%sura #ino#% iei noas!re es!e Dumneeu-5mul "ris!ș ț

i dre+!a!ea dumneeiasc%, iar nu omul i dre+!a!ea omeneasc%. $e *nseamn% aces! lucru *n #iaș ș

ilnic%= 0!unci cnd cine#a ne #a #%!%ma, !o! a!unci noi nu cuge!%m la dre+!a!ea sau nedre+!a!ea

a &%cu!, ci mai degrab% #om lua amin!e la urm%!oarele lucruri:



⇒ dacă gândurile, cuvintele i 'aptele noastre din acea clipă sunt în egală măsură cu ale lș

<ristos sau nu+⇒ Dacă în mintea i inima mea se întâmplă acelea i lucruri ca i în mintea i inima lui <ristoș ș ș ș

într-un ast'el de caz+⇒ Dacă 'ac la 'el ca i <ristos cu cei care l rănesc+ș

5ricum, nu 5ricum de+ar!e - +n% la nem%rginire - sun!em de !oa!e aces!ea P%i, ia!% de unde

i#e !e #ina noas!r%, c9iar i #ina celor de la !rea+!a de *ndumneeire, iar nu ocara +e dre+! sau ș șnedre+! +e care ceilal i ne-o aducT P%i ia!% unde se a&l% i i#orul neseca! al +oc%in ei noas!reT Dț ș ț

aceea nicioda!%, dar c9iar *n nici un singur ca, nu a#em *ndre+!% ire cnd nu cerem ier!are i cț ș

nu ier!%m

Iar cu#in!ele din 8#ang9elie: de nu #e i ier!a oamenilor gre alele lor, nici a!%l #os!ru nu #a ieț ș

#ou% gre alele #oas!re, nu !rebuie *n elese a a cum le ci!im, li!er% cu li!er%, ci aces!e cu#inș ț ș

*nseamn% c% dac% nu le #om ier!a gre elile oamenilor, nu c% Dumneeu nu ne #a ier!a (&ereasș

Dumneeu de o as!&el de 9ul%), ci noi *n ine ne des+%r im de 9arul dumneeiesc i noi *n ine ș ț ș ș

osndim i des+%r im de Dumneeu. @ou% *n ine nu ne ier!%m.ș ț ș

'% mai adaug la cele +e care le-am s+us la *nce+u! i anume: doar iubirea de sla#% i &%r% celelaș ș

+a!imi, es!e *ndeauns ca omul s% se *ndr%ceasc%. '% nu #orbim de &a+!ul c%, dac% nu lu%m amin!eiubirea de sla#%, !oa!e celelal!e ne#oin e +o! doar s% o 9r%neasc% i s% o s+oreasc%. De aceea Domnț ș

"ris!os, *n +ar!ea le+%d%rii de celelal!e dou% &eluri de +a!imi, ne s+une s% lu%m amin!e *ndeosebi iubirea de sla#%, c!% #reme, des+re iubirea de sla#% nici nu ne amin!e !e de iubirea de +l%cereș

iubirea de argin!. $nd #orbe !e des+re +os! s+une: cnd +os!i i, nu &i i ca &% arnicii !ri !i, c% ș ț ț ț ș

smolesc &e ele lor, ca s% se ara!e oamenilor, +os!indu-se.ț

Prin urmare, +rin s+use, Domnul ne *ndeamn% s% lu%m amin!e a nu c%u!a sla#a omeneasc%. Iar cns+une s% nu adun%m bog% ie +e +%mn!, ice: $% unde es!e comoara #oas!r%, acolo #a &i i inimț ș

#oas!r%.

0 adar, +e cei ce !r%iesc *n lume i cu lumea, Domnul *i *ndeamn% s% ia amin!e c% s!rngerea ș ș

bog% ii doar +e +%mn! es!e c%u!are, *n cel din urm% rnd, *n sine i *n +u!erile +ro+rii (mul umire ț ș ț

sine i iubire de sine), *n loc *n Dumneeu i cu Dumneeu.ș ș

Iar +en!ru cei care #ie uiesc *n m%n%s!ire, aces!e cu#in!e ale Domnului *nseamn% c% ei nu ț

*ng%duin a de a se mul umi cu ni#elul +rimei !re+!e - cur% irea inimii de +a!imi, ci c% !rebuie ț ț ț

aung% la cel de-al doilea ni#el din cre !erea du9o#niceasc%, luminarea. 0dic%, nu au *ng%duin a a ș ț

mul umi cu cur% irea energiei min ii, ci !rebuie s% cure e *ndes!ul i esen a min ii, care es!e *n inimț ț ț ț ș ț ț

i s% a!ing% &ericirea celor cura i cu inima. Pen!ru c% Domnul nu s+une unde es!e bog% ia #oas!ș ț ț

acolo #a &i i min!ea i ra iunea #oas!r%, ci s+une: acolo #a &i i inima #oas!r%. Dac% +a!ima iubirii ș ș ț ș

sla#% #a r%mne +e mai de+ar!e bog% ia noas!r%, iar noi nu ne lu+!%m *m+o!ri#a ei, a!unci aceaț

+a!im% o s% in% inima noas!r% +ng%ri!%, *nrobi!% i *nc9is% (+en!ru rug%ciunea min ii i inimii)ț ș ț ș

de#ine idolul nos!ru *n &a a c%ruia *n &a+! ne #om *nc9ina. 'ingura noas!r% bog% ie es!e "ris!os. Prț ț

rug%ciunea min ii i inimii, !o! mai mul! i mai mul! 7l a&l%m +e "ris!os ca singur% bog% ie a inimț ș ș ț



noas!re i doar ?ui ne *nc9in%m i a&l%m *n 8l inima noas!r%. 0&l%m l%ca urile i +u!in eș ș ș ș ț

sobornice !i nem%rgini!e ale inimii noas!re *n Dumneeu-5mul "ris!os.ș

'% dea Dumneeu s% a!ingem i !rea+!a *ndumneeirii i s% cunoa !em +n% la ca+%! ce *nseamn%ș ș ș

cu#in!ele '&n!ului 0+os!ol Pa#el: iar #ie, nu de acum eu, ci #iea% *n!ru mine "ris!os (Lal. , "ris!os $are +e cruce s+une, +en!ru noi *nc% un lucru &%r% de +u!in %, *ns% negre i! es9a!ologicț ș

negre i! mn!ui!or, c9iar i +en!ru cei care *n ul!imul momen! se #or +oc%i i #or cere ier!aș ș ș

P%rin!e, iar!%-le lorB c% nu !iu ce &ac. (?c. 34, 4)ș

Ier!a i-m% i +e mineT, *n Domnul Iisus "ris!os i +en!ru 8lț ș ș

din5 Mitro#olitul trumitei, *aum, N*ici Eu nu vă voi s#une vouăVJ, Editura 8redania, 2+1<

<itro!olitul Antonie de +uroB .mul iertării !rin !ocăină - .mul nou" 0aina vindecăriisu%letului !rin căutarea iertării



8ducaţia inimii N$on&erinţa ţinu!% la ?ondra *n !im+ul Pos!ului mare din anul 1O - 5mul ier!a!omul nou

Pe m%sur% ce !rec anii, anumi!e lucruri de#in di&icil de realia!, ţinnd seama nu a!! de #rs!%, mai ales de oboseala, de uura !ru+ului şi a su&le!ului. Cnul din!re aces!e lucruri di&icil de realies!e acela de a !e a&la &aţ% *n &aţ% cu !recu!ul !%u, cu oc9ii larg desc9işi şi de a nu &i cu+rins s+aim%. $%ci +e m%sur% ce acumul%m eE+erienţ% şi +ri#im *na+oi, sun!em de cele mai mul!e os!u+e&iaţi s% cons!a!%m c% *n!r-o anumi!% +roblem% am &%cu! do#ada unei orbiri, a unei surdi!%*ngus!imi, şi r%mnem uimiţi soco!ind binele +e care l-am &i +u!u! &ace şi r%ul +e care l-am &i +u!e#i!a.

7mi amin!esc de o credincioas% &oar!e *n #rs!% din +aro9ia mea, carea a adormi! cu mul! !im+ urm%, şi cnd ic Ka adormi!H *mi eE+rim eEac! sen!imen!ul +e care l-am a#u! a!unci: du+% mulţi a!ru+ul ei adormi! şi ea a in!ra! *n #eşnicie. 0 #eni! *n!r-o i s% m% #ad%, agi!a!% de o neliniş!e care n+%r%sea nicicum. Mi-a is c% oda!% cu #enirea b%!rneţii nu-şi mai +u!ea s!%+ni gndurile al!%da!%. @o+ţile *i +%reau din ce *n ce mai lungi, c%ci nu a#ea somn, iar imaginile din !recre#eneau *n memoria ei. Cneori *i a+%reau şi imagini &rumoase, luminoase, *ns% ea şi le amin!ea dola lumina ileiB c! des+re celelal!e, ele erau sinis!re, +line de !ris!eţe, morbidi!a!e şi ruşine. 8le*nconurau ca un nor, &%r% s%-i lase #reun r%ga. 0+%reau noa+!ea şi o aco+ereau iua *n!reag% ca u

#al *n!unecos, de ruşine şi remuşcare. @u #edea nici o +osibili!a!e de eliberare din aces!e gndu$um s% ias% din aceas!a= I s-au +rescris somni&ere, *ns% e&ec!ul a &os! c% aces!e imagini din !recuaces!e gnduri s-au *n#olbura! şi mai !are şi o cu+rindea groa%. 8le nu con!eneau şi *n loc s%-i laseamin!ire clar% asu+ra a ceea ce s-a *n!m+la!, c9iar dureroas%, ele de#eneau coşmaruri.

I-am is a!unci ceea ce #reau s% #% s+un şi ceea ce re+e! &%r% *nce!are: s% ne *n!oarcem la acemomen!e din !recu! care ţşnesc *n memoria noas!r% şi, +lecnd de la !oa!% eE+erienţa acumula!%, ne modi&ic%m com+or!amen!ul de a!unci es!e ine#i!abil mai +resus de +u!erea noas!r%. recu!ul +rein!% sub di&eri!e as+ec!e. 8Eis!% e#enimen!e care, sur#eni!e *n !recu!, au muri! cu aces! !recu!sun! *nde+%r!a!e asemenea &runelor c%u!e !oamna. 0ces!e e#enimen!e din !recu! şi-au a#u! !im+



lor şi şi-au +ierdu! orice consis!enţ% *n +reen!. 0şa se *n!m+l% şi cu +%ca!ul +en!ru care ne-a+oc%i!: omul s-a +ur!a! ur! *n cu#n!, gnd, dorinţ% şi deoda!% ca+%!% re+ulsie &aţ% de aces!ea şi *n!oarce s+re Dumneeu, *şi +lnge durerea şi ruşinea, se +oc%ieş!e şi renunţ% la +redis+oiţsu&le!ului care l-a +u!u! *m+inge s+re o as!&el de +ur!are ur!% şi care a !rei! asemenea sen!imen!e cu#in!e. 'e *n!m+l% ca un +%ca! gra#, +recum şi !eam% +en!ru o &a+!% rea s%#rşi!% s% se ş!earg+en!ru a nu l%sa dec! o cica!rice ca semn de a#er!ismen!, +en!ru a ne amin!i de &ragili!a!ea noas!r%de necesi!a!ea de a !r%i cu +rudenţ% +en!ru a nu c%dea din nou *n aceleaşi obiceiuri.

2a+!ele +o! &i oribile, *ns% eEis!% +osibili!a!ea de a &i ş!erse de&ini!i# +rin!r-o +oc%inţ% sincer'&n!ul @ic9i!a '!i!9a!ul, ucenicul '&n!ului 'imeon @oul eolog, ice c% lacrimile unei +oc%insincere +o! s% ne redea c9iar &ecioria +ierdu!%. Iar '&n!ul <arsanu&ie cel mare ice c% dac% n+oc%im cu ade#%ra! *n &aţa lui Dumneeu şi dac% ş!im c% orice *n!oarcere la acţiunile an!erioare es!e de acum im+osibil%, +en!ru c% da!ori!% +oc%inţei, ce#a *n noi a &os! dis!rus +rin &oc şi de nu #omai +u!ea da +rile acelei acţiuni rele de care sun!em res+onsabili, a!unci #om +u!ea ice c% am &oier!aţi şi c% ceea ce s-a *n!m+la! a &os! ş!ers din car!ea #ieţii. recu!ul a dis+%ru!. $um ice u+ro#erb rusesc: Krecu!ul= - '% nu mai #orbim de elH.

Dar eEis!% *n !recu!ul nos!ru &a+!e care, o da!% s%#rşi!e, au su+ra#ieţui! *n !im+ şi n-au &os! eliminadin com+or!amen!ul nos!ru. ?a un momen! da!, s-a ins!ala! *n noi dis+oiţia rea care s-a !rans&orm*n ur%. Desigur, nimic gra# nu s-a *n!m+la!, *ns% aceas!a ura s-a de+oi!a! *n!r-o anumi!% +ar!e dsu&le!ul nos!ru, *n!r-un anumi! +unc!. Fi c9iar dac% am &i +ierdu! amin!irea +ersoanei sau*m+reur%rilor *n care s-au n%scu! aces!e sen!imen!e, aces!e mişc%ri ale dis+oiţiei, ele au r%macolo. Fi oricare ar &i &os! modul nos!ru de a !r%i, oricare ar &i +ersoana care am de#eni!, ele o!r%#e#iaţa noas!r% la r%d%cina ei, *n +ro&unimile sale, as!&el *nc! aces! K!recu!H nu mai es!e de domeni!recu!ului, ci es!e ancora! *n +reen!. 5 anumi!% e!a+% a #ieţii n-a &os! de+%şi!%, r%mnnd *n +unc!ei de +lecare. $e#a !rebuie s% in!er#in% +en!ru a aduce #indecarea com+le!% a aces!ui !recu!.

Pen!ru a ilus!ra cu#n!ul meu de *nce+u!, ia!% eEem+lul unui b%rba!, a c%rui imagine mi-a r%mclar% *n memorie. 8l a &os! +rimul care s-a a+ro+ia! de mine +en!ru a se s+o#edi. $u mul! !im*nain!e de *n!lnirea noas!r% el comisese o crim% şi !im+ de mai mulţi ani !r%ise cu un sen!imen! ds+aim% &aţ% de aceas!% &a+!%. 'e c%ise şi nu numai c% regre!ase &a+!a sa, dar &usese m%cina! şi groaa *n care c%use. 8l a s&rşi! +rin a-? g%si +e Dumneeu da!ori!% +oc%inţei care se ma!uriaseel +n% la s!area de a-I +u!ea ice lui Dumneeu: K8u nu mai sun! b%rba!ul care a comis aceascrim%B iar!%-m%, las%-m% s% !r%iesc ca un om liberH

Prin aces!e cu#in!e: K8u nu mai sun! b%rba!ul care a comis +%ca!ulH, se m%soar% +%ca!ul nos!ru şi

#eri&ic% dac% crima a &os! ş!ears%, dac% am &os! sau nu ier!aţi. 7n m%sura *n care sun!em ca+abili icem: K8u nu mai sun! acel omH, a!unci nu ne *ndoim c% aces! +%ca! se a+lic% celui care am &osDar aces! om es!e mor!, el nu mai es!eB nu mai r%mne dec! omul nou, n%scu! din +oc%inţ%, un onou care a !recu! +rin!r-o *ncercare grea şi c%ruia '&n!ul <arsanu&ie cel mare *i ice: K7n asemenca se +oa!e c9iar scu!i de a merge la s+o#edanie, c%ci se +oa!e ice cu !oa!% cer!i!udinea: Dumnem-a ier!a!, +en!ru c% 8l a &%cu! din mine un om nouH N@u e #orba de a nega im+or!an!a ainei '&in'+o#edanii, ci ar%!% c! de +u!ernic% es!e +oc%inţ% sincer% care *l +oa!e *nnoi !o!al +e om (n.!rad.)O.

7ns% adeseori se *n!m+l% al!&el. $um icea &emeia aceea *n #rs!% din +aro9ia noas!r%: imaginile d

!recu!ul s%u, unele du+% al!ele s!%+neau memoria ei, e#enimen!ele mai mici a#eau aceea



im+or!anţ% ca şi cele mari. 0ces!ea nu erau +%ca!e de m%rimea unei crime, ci erau +%ca!e mici cao!r%#eau inima şi #iaţa sa. 0!unci, s% le ui!%m= 8u insis! asu+ra &a+!ului c% nu !rebuie s% le ui!%m, ui!area nu e o şans%. Pu!em +rimi ier!area, dar nu ne +u!em ier!a +e noi *nşine. Ci!area nu e o şans+en!ru c% nu reol#% nici o +roblem%, nu #indec% su&le!ul şi nu sc9imb% #iaţa.

0!unci ce s% &acem= 8u am s&%!ui!-o c% de &iecare da!% cnd o imagine din !recu! *i re#ine memorie, s%-şi +un% o *n!rebare: dac% m-aş a&la din nou *n condiţiile *n care am +%c%!ui!, cum m-

com+or!a acum cu noua eE+erienţ% de #iaţ% acumula!% de-a lungul anilor= 0#eam , 3 sau 4 ani, as!%i am şi de a!unci mul!e lucruri mi-au &os! da!e +en!ru a le *ndura şi +en!ru a le *nţelegDac% #% +u!eţi *n!oarce la aces! e#enimen!, dac% aruncaţi o +ri#ire +%!run%!oare, s&şie!oare +ri#i&%r% gnd ascuns şi &%r% com+%!imire asu+ra #oas!r% *nşi#% şi #% *n!rebaţi: KDac% aceleaşi condiţiiar re+e!a as!%i, cum m-aş com+or!a= $e aş &ace=H şi dac% sun!eţi *n m%sur% s% a&irmaţi: K8u n-mai +u!ea &ace acel lucru nicioda!%B nu l-aş mai +u!ea ice, gndi sau !r%iH, s% ş!iţi a!unci c% aţi !rec+rin!r-o renaş!ere s+iri!ual% şi-I +u!eţi ice lui Dumneeu: Kcel care a comis aceas!% &a+!% rea, ac!oacelei *m+reur%ri, acum sun! morţiB eu nu m% mai +o! +oc%i +en!ru aces! +%ca! +en!ru c% ace+ersona care era *n mine es!e mor! acumT.H.

7mi #ine *n min!e o s+o#edanie similar% *n care +ersoan% *n cau% *mi icea: KIa!% +%ca!ele +e cale-am comis *n !recu!, le cunosc, le reneg, le ur%scB dar eu nu +o! s% m% mai +oc%iesc cu lacrim+en!ru aces!ea +en!ru c% eu nu mai sun! omul care le-a comisB acela es!e mor! şi n-a mai r%mas nimdin el *n mine, da!ori!% cu!remur%rii &iinţei mele +e care mi-a adus-o +oc%inţa şi +eni!enţaH.

din5 Mitro#olit &ntonie de uro7, Taina vindecării, Editura e%ntregirea, &la-!ulia, 2++)<



IP+ 0eo%an - ,ânduri la &nce!ut de !ostB Plânsul du!ă Raiul !ierdut dorul du!ă 6nviere

JPos!ul *n care in!r%m s-ar cu#eni s% &ie +en!ru noi o conş!ien!iare a +lnsului lui 0dam şi al 8#a!unci s-au li+si! de &rumuseţea >aiului, +en!ru ca, !r%ind durerea *nde+%r!%rii de Dumneeu, dorim a ne *n!oarce, asemenea &iului risi+i!or, *n casa a!%lui nos!ru. Duminica Igonirii lui 0dadin >ai, aşea!% de dumneeieş!ii P%rinţi *n +ragul Pos!ului mare, ne aduce amin!e de un lucdeosebi! de im+or!an!: bucuria şi, deo+o!ri#%, drama liber!%ţii omului. Preţuindu-ne a!! de mul! +r&a+!ul c% ne-a crea! du+% c9i+ul '%u, Dumneeu a s%di! *n noi darul liber!%ţii, +osibili!a!ea de a aledrumul +e care s%-l +arcurgem *n #iaţ%: c%!re 8l sau c%!re nean!. $! de mul! doreş!e Dumneeu &%+!ura 'a s% r%mn% *n leg%!ur% cu 'ine, s% r%mn% *n 7m+%r%ţieT

?iber!a!ea es!e cea mai mare şans%, dar şi cea mai grea +o#ar%. 0de#%ra!ul om liber nu es!e cel ca&ace !o! ceea ce #oieş!e, ci acela care sca+% de robia +a!imilorB ade#%ra!ul om liber es!e acela cade#ine robul lui Dumneeu, dobndind as!&el, du+% cum s+une 0+os!olul Pa#el: Kliber!a!ea m%ri&iilor lui DumneeuH (>omani , 1).

7n 8#ang9elia care s-a ci!i! ieri la '&n!a şi Dumneeiasca ?i!urg9ie se amin!eş!e de &a+!ul *n!o!deauna inima omului es!e acolo unde se a&l% şi comoara lui: Kc%ci unde es!e comoara !a, acoes!e şi inima !aH (Ma!ei 6, 1). $omoara aceas!a ar !rebui s% nu &ie nimic al!ce#a dec! 7m+%r%ţ

$erurilor, +e care o +u!em +regus!a *nc% din aceas!% lume şi a+oi de+lin *n #iaţa cea #eşnic%.

$um *ns% se +oa!e obţine aceas!% comoar%= 8#ang9elia şi 0+os!olul din Duminica igonirii l0dam din >ai !rasea% c!e#a direcţii sau c%i +rin care comoara 7m+%r%ţiei $erurilor +oa!e cş!iga!%: +e de o +ar!e, o inim% ier!%!oare &aţ% de cei care ne-au greşi! *n #iaţ% - +en!ru c% nu +oaomul s% +arcurg% cu &olos cele şa+!e s%+!%mni de Pos! dac% nu-l roag% +e Dumneeu s%-i dea simşi +u!erea ier!%rii !u!uror celor care i-au greşi! *n #iaţ%B +e de al!% +ar!e, Mn!ui!orul "ris!os ne cesinceri!a!e şi desc9idere *n inimile noas!re. Iar '&n!ul 0+os!ol Pa#el *n &ragmen!ul din 8+is!oc%!re >omani ne s+une c% *n #iaţa omului es!e de absolu!% necesi!a!e dobndirea neudec%a+roa+elui şi a cur%ţiei. Mn!ui!orul ne *ndeamn%, aşadar, la ier!are şi ones!i!a!e, 0+os!olul Pa#el





IP+ Irineu Po!->istrieanul - Predică la Duminica lasatului sec de brânză - a Izgonirii luiAdam din Rai

$nd un +%rin!e in#es!eş!e *n educaţia &iului s%u, aceas!a es!e o in#es!iţie care de+%şeş!e #ia+%rin!elui. 8a se *n!inde +n% *n momen!ul morţii &iului şi +oa!e, dincolo de aces! momen!, la ne+o+recum şi la oamenii ale c%ror #ieţi acel &iu le a!inge şi le binecu#n!ea% +rin educaţia sa. Dar Iisu$are es!e '&e!nicul celei mai mari şi mai bune in#es!iţii din uni#ers, ne #orbeş!e des+re in#es!icare +roduc bene&icii nu +en!ru o generaţie sau dou%, ci +en!ru e!erni!a!e.

Dre+!m%ri!ori creş!ini, de mine *nce+em '&n!ul şi marele Pos! al Paş!ilor. 0s!%i es!e Dumini

igonirii lui 0dam din >ai. 8#ang9elia ilei ne #orbeş!e des+re ier!are, +os! şi milos!enie, !rei #ir!u



alese +rin care +u!em ac!ualia 9arul ;o!eului, s+orind *n e&or!ul de sensibiliare moral% şi *nnoidu9o#niceasc%.

Dac%, +rin +%ca!, am c%u! din raiul comuniunii cu Dumneeu, ca oarecnd 0dam, sun!em c9emaca, !im+ de +a!rueci de ile, s% creş!em du9o#niceş!e +n% 7l #om *n!lni !ainic +e Domnul *n#ia0ces! lucru es!e +osibil, renunţnd la +l%ceri şi lucruri !rec%!oare şi &%cnd in#es!iţii *n e!erni!a!e.

Iubiţi credincioşi, des+re in#es!iţii #orbeş!e "ris!os *n 8#ang9elia 'a, cnd s+une: K@u #% adunacomori +e +%mn!, unde molia şi rugina le s!ric% şi unde &urii le sa+% şi le &ur%. $i, adunaţi-comori *n cer, unde nici molia, nici rugina nu le s!ric%, unde &urii nu le sa+% şi nu le &ur%H (M!. 6, 11).

Probabil, ins+ira! de aces!e cu#in!e dumneeieş!i, '!areţul <arsanu&ie (f113) gr%ieş!e: K@u !rebus% ne li+im de cele +%mn!eş!i, c9iar de ni se #or +%rea de mare +reţ. 0ici, +e +%mn!, !oa!e sunesigure. Lndul nos!ru !rebuie s% &ie aţin!i! şi +ironi! *n Dumneeu şi *n #iaţa #eşnic%. oa!e ce+%mn!eş!i #or !receH.

0u!orul 8cclesias!ului a eE+rima! bine ce anume se *n!m+l% cu oamenii care in#es!esc *n orice, dnu *n Dumneeu: K0m cuge!a! *n!ru inima mea s% des&%!e !ru+ul meu cu #in. 0m *nce+u! lucr%mari, am idi! case, am s%di! #ii. 2%cu!-am gr%dini şi +arcuri şi am s%di! *n ele !o! &elul de +omrodi!ori. $um+%ra!-am robi şi roabe şi am a#u! &eciori n%scuţi *n cas%, asemenea şi !urme de #i!e oi &%r% num%r... . Fi-am &os! mare şi am *n!recu! +e !oţi cei ce au !r%i! *nain!ea mea *n Ierusalim. !o! ceea ce doreau oc9ii mei nu am da! la o +ar!e şi nu am o+ri! inima mea de la nici o #eselie..0+oi, m-am ui!a! cu luare amin!e la !oa!e lucrurile +e care le-au &%cu! minile mele şi la !ruda care m-am !rudi! ca s% le s%#rşesc: şi ia!%, !o!ul es!e deşer!%ciune şi #nare de #n! şi &%r% nici u&olos sub soareH (8ccl. , 3-11).

Cn om, *n #rs!% de / ani, a&lndu-se +e +a!ul morţii, i-a s+us +reo!ului care se a&la lng% eKP%rin!e, cu ece ani *n urm%, ;iserica mi-a ceru! s% +redau la o clas% de b%ieţi, *n #rs!% de noani, la şcoala duminical%. ?e-am s+us c% sun! +rea ocu+a! şi *ngriora! de a&acerile mele. 0cum, cm% a&lu +e +a!ul morţii, regre! c% n-am acce+!a! acea res+onsabili!a!e. Dac% acum ece ani mi-aş&%cu! !im+ s% +redau acelei clase de ece b%ieţi, +n% *n aceas!% i mi-aş &i in#es!i! #iaţa mea #ieţile a o su!% de b%ieţi şi mulţi din!re ei s-ar &i r%s+ndi! *n *n!reaga lume, s+orind *n sluire bun%!a!e, ca !ineri creş!ini. 0ş &i &%cu! +rin ei o in#es!iţie *n !im+ şi *n #eşnicie. 0cum, !rebuie merg *nain!ea '!%+nului meu cu minile goaleH.

Ia!% c% aces! om regre!a &a+!ul c% n-a &%cu! ce#a bun +en!ru su&le! şi +en!ru sla#a lui Dumneeu. 8era conş!ien! c% nu +oa!e lua cu sine #reun ban sau #reo a&acere. 8s!e *ns+%imn!%!or s% aungi s&rşi!ul #ieţii cu un asemenea regre! de a nu &i &%cu! o in#es!iţie durabil%

$nd un +%rin!e in#es!eş!e *n educaţia &iului s%u, aceas!a es!e o in#es!iţie care de+%şeş!e #ia+%rin!elui. 8a se *n!inde +n% *n momen!ul morţii &iului şi +oa!e, dincolo de aces! momen!, la ne+o+recum şi la oamenii ale c%ror #ieţi acel &iu le a!inge şi le binecu#n!ea% +rin educaţia sa. Dar Iisu$are es!e '&e!nicul celei mai mari şi mai bune in#es!iţii din uni#ers, ne #orbeş!e des+re in#es!icare +roduc bene&icii nu +en!ru o generaţie sau dou%, ci +en!ru e!erni!a!e.



0uim adesea oameni care s+un: K@u +oţi lua as!a cu !ineH. Dar Domnul s+une: KPoţi +%s!Rbog%ţiaS şi o +oţi lua cu !ine, !ransmiţnd-o mai de+ar!eH. Mn!ui!orul "ris!os #orbeş!e des+dou% &eluri de in#es!iţii:1) in#es!iţii +e +%mn!, Kunde moliile şi rugina le s!ric% şi unde 9oţii le sa+% şi le &ur%H şi) in#es!iţii *n cer, Kunde nici moliile şi nici rugina nu le s!ric% şi unde 9oţii nu le sa+% şi nu le &ur%

0+oi, 8l ne s+une s% &im a!enţi unde in#es!im bog%ţia, +en!ru c% Kunde es!e comoara #oas!r%, aco

#a &i şi inima #oas!r%H (c&. M!. 6, 1). Pu!em +une inima noas!r% *n locul +o!ri#i!, s+unea Iisu+lasnd bog%ţia noas!r% *n locul +o!ri#i!, +en!ru c% inima #a &i *n!o!deauna acolo unde es!e bog%noas!r%.

L9eron Iosi& (f1/) gr%ieş!e as!&el: KDumneeu s!rig% c%!re noi s% de#enim &ii ai '%i, iar nde#enim &ii ai *n!unericului. Pen!ru +uţin% miere d%m *n sc9imb !oa!e #eacurile. Pen!ru +uţi+l%cere renunţ%m la 7m+%r%ţia lui Dumneeu. 2erici! cel ce a #%u! şi a *nţeles aceas!% r%!%cire *n&rnndu-se de la +l%cerea aces!ei +uţine mieri, doreş!e odi9na cea de dincoloH.

r%ind +e +%mn!, es!e +osibil s% &acem mul!e in#es!iţii *n #iaţ% şi s% o +ierdem +e cea mai ma

din!re !oa!e. 8s!e +osibil s% !r%im !oa!% #iaţa +en!ru comori care se #or do#edi a &i gunoi. Dar n!rebuie s% &ie aşa. @u !rebuie nicidecum s% iubim lumea sau lucrurile din lume. @imic din ceea conţine lumea nu #alorea% c! su&le!ul !%u K$e &olos #a a#ea un om dac% #a cş!iga lumea *n!reaşi *şi #a +ierde su&le!ul s%u=H, *n!reab% Domnul. 'u&le!ul nemuri!or !rebuie s% se +redea $elui $aes!e nemuri!or.

De aceea, s% &acem ca cea mai mare in#es!iţie a noas!r% s% &ie *n Dumneeul $el #eşnic, *n 7m+%r%'a: singurul lucru care #a r%mne din !oa!e celelal!e, singurul sis!em mone!ar care #a &i r%s+ndi! uni#ers cnd !oa!e celelal!e sis!eme mone!are #or &i ne&olosi!oare. Fi cnd cauţi 7m+%r%ţia e

r%s+l%!i!, c%ci, aşa cum ara!% '&n!ul 'iluan 0!oni!ul, Kiubirea lui "ris!os es!e a!! de dulce şi &asu&le!ul a!! de &erici! *nc! c9iar şi o #iaţ% de +rinţ nu l-ar mai +u!ea mulţumiH.

Dumneeu '-a in#es!i! +e 'ine *n &iecare din noi. @oi sun!em in#es!iţia ?ui cea mai mare. a+arţinem ?ui nu numai +en!ru c% 8l ne-a crea!, ci şi +en!ru c% 8l a +l%!i! un +reţ +en!ru noi. '&n!0+os!ol Pe!ru s+une c% Dumneeu ne-a r%scum+%ra! +e noi, nu cu aur şi cu argin!, ci cu +reţiossnge al unicului '%u 2iu (I P!. 1, 1-1). Iar '&n!ul 0+os!ol Pa#el a&irm%: K<oi nu sun!eţi ai #oş!0ţi &os! cum+%raţi cu +reţ De aceea, sl%#iţi +e Dumneeu *n !ru+ul #os!ru şi *n du9ul #os!ruH (I $6, 1-).

0şadar, Domnul are dre+!ul s% ne s+un%: K$eea ce sun!eţi şi ceea ce a#eţi, es!e al Meu. oa!e sun! la Mine şi +en!ru Mine. <% s+un cum s% le &olosiţi, *n !im+ ce le adminis!raţi +en!ru Mine, +en!cţi#a ani ca adminis!ra!ori ai Mei. <i le-am da! #ou%, &iindc% 8u in#es!esc *n oameni. 8u iubeoamenii şi #reau ca ei s% &ie cu Mine *n sla#a #eşnic%. <reau ca şi #oi s% in#es!iţi *n oameni şi &olosiţi cu s&inţenie ceea ce s!%+niţiH.

'&n!ul 0+os!ol Pa#el, care a &%cu! el *nsuşi cea mai mare in#es!iţie din!re !oa!e, d%ruindu-şi #iaţa mod +lenar lui "ris!os, m%r!uriseş!e as!&el: K$ele ce *mi erau mie cş!ig, aces!ea le-am soco!i! +en!"ris!os +agub%. ;a mai mul!: eu +e !oa!e le soco!esc c% sun! +agub% &aţ% de *n%lţimea cunoaş!erii l



"ris!os Iisus, Domnul meu, +en!ru $are m-am li+si! de !oa!e şi le +ri#esc dre+! gunoaie, ca +"ris!os s% dobndesc şi s% m% a&lu *n!ru 8lH (2ili+. 3, -).

0ceeaşi a!i!udine se cade s% o ado+!e creş!inul, de!aşndu-se de +l%cerile !ru+eş!i, de m%riri deşar!de !rai *mbuiba!, de l%comie de a#ere şi s% se +un% *n sluba lui Dumneeu şi a semenilor s%i. $nne in#es!im #iaţa *n ridicarea celor c%uţi, *n #ii!area celor obosiţi şi descuraaţi, *n 9r%nirea cel&l%mni, *n *mbr%carea celor goi, noi de#enim in#es!i!ori *nţele+ţi, aşa cum doreş!e Dumneeu

&im.'% ne &ie lim+ede c% orice am in#es!i sub *ndrumarea lui "ris!os şi a 7m+%r%ţiei 'ale nu se #a +ierdnicioda!%. 5 as!&el de in#es!iţie #a &i r%s+l%!i!% +ururea, dincolo de !im+ şi s+aţiu. Pro&i!ul #a creş#eşnic. 0ceas!a *nseamn% s% !e *mbog%ţeş!i *n Dumneeu (c&. ?c. 1, 1).

Iubiţii mei, sosi!-a iar%şi Pos!ul cel mare, un ade#%ra! s!adion al *n&rn%rii, un minuna! +rile dr%s!ignire du9o#niceasc%. 0cum e K#remea +o!ri#i!%H s% ne aducem amin!e de #aloarea su&le!ulnos!ru şi s% ne *ngriim de mn!uirea lui. 0cum e K#remea +o!ri#i!%H s% in!r%m +rin Kuşile +oc%inţedesc9ise de Pos!ul mare şi s% &acem in#es!iţii *n e!erni!a!e. 0ces! lucru se +oa!e realia +rin ier!ar

+os! şi milos!enie, cum ara!% 8#ang9elia de as!%i, a+oi +rin rug%ciune, me!anii şi ci!irea Psal!irii.

7n aces! r%s!im+, s% renunţ%m la des&%!%rile +%mn!eş!i, s% *nc9idem !ele#iorul, care a de#eni! uidol *n casele noas!re şi s% l%s%m #orb%ria deşar!%. 7n aces! r%s!im+, s% in!r%m mai des *n '&nbiseric%, s% ne s+%l%m cu lacrimile +oc%inţei şi s% +rimim ru+ul şi 'ngele Domnului, icnd &iecare i: K?uminea%-mi 9aina su&le!ului meu, D%!%!orule de lumin% şi m% mn!uieş!eH.

Dumneeu s% binecu#n!ee *nce+u!ul Pos!ului mare şi s% ne au!e a-l +arcurge cu &olos, +en!ru a bucura de+lin de darurile 7n#ierii. 0min.



P+ +ebastian - Predică la Duminica ăsatului de sec de brânză - A izgonirii lui Adam din RaiDes!re !ostul des!lin

Dre+!m%ri!ori creş!ini, la +rima #edere, +erico+a e#ang9elic% de as!%i +are s% #orbeasc% des+re !rlucruri di&eri!e.

7n!i, ice: ,, e veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre H. Pare a#orba des+re iertare.

0l doilea: ,,C"nd #ostiţi, nu $iţi trişti ca $ăţarnicii; că ei %şi smolesc $eţele, ca să se araoamenilor că #ostesc. &devărat grăiesc vouă, şi-au luat #lata lor. Tu %nsă,c"nd #osteşti, ungca#ul tău şi $aţa ta o s#ală, ca să nu te arăţi oamenilor că #osteşti, ci Tatălui tău, Care este ascuns, şi Tatăl tău, Care vede %n ascuns, %ţi va răs#lăti ţieH. 8s!e #orba, e clar, des+re !ost.

0l !reilea: ,,3u vă adunai comori !e !ământ unde molia i rugina le strică i unde %urii sa!ă i le %ură" $i adunai-vă comori &n cer unde nici molia nici rugina nu le strică unde %unu le sa!ă i nu le %ură" $ăci unde este comoara ta acolo va %i i inima ta H. 'un!em s&%!uiţi, +are, la milostenie.



0şadar, e#ang9elia +are a ne #orbi as!%i des+re !rei lucruri di&eri!e: des+re ier!are, des+re +os!des+re milos!enie. 5 s% #edeţi, *ns%, c% aceas!% +erico+% se re&er%, de &a+!, la un singur lucru, anume la +os! c%ci de aceea es!e ?%sa!ul 'ecului +en!ru Pos!ul cel Mare. e re$eră, %nsă, la #ostde#lin, care include şi iertarea şi milostenia, ca e#resii ale %n$r"nării şi 7ert$ei, deo#otrivDincolo de +os!ul de mncare deci, cu care ne-am obişnui! şi +e care-l ţinem din co+il%rie, acease#ang9elie ne +ro#oac% la +os!ul des%#rşi!, nu doar al s!omacului, ci şi al minţii, al simţurilor,#oinţei, al !u!uror &a+!elor şi al !en!aţiilor noas!re +%coase adic%, al omului *n!reg.

"aideţi s% lu%m +e rnd aces!e as+ec!e ale +os!ului, cu+rinse *n e#ang9elie.

Ier!are. $e s+une= Dac% #eţi ier!a, #i se #a ier!a. Dac% nu #eţi ier!a, nu #i se #a ier!a. ?a +rim#edere +are un !roc, o !ranacţie ca cele comercialeB +are ce#a negus!oresc, ca şi cum Dumneeu &ace negus!orie cu noi. $e#a de genul: ,,Dac% ierţi, *ţi ier! şi 8uB dac% nu ierţi, nu-ţi ier! nici 8uH. bine, s% nu credeţi c% Dumneeu ,,#edeH lucrurile a!! de sim+lis!, sau +oa!e do#edi o a!are ambiţie

@u?ucrurile nu !rebuie +ri#i!e aşa de su+er&icial, m%car şi +en!ru &a+!ul c% ier!area aceas!a es+os!. $um es!e +os!= P%i, care al!ul credeţi c% es!e mo!i#ul +en!ru care as!%i, la Duminica ?%sa!u

de 'ec, Dumneeu ne #orbeş!e mai *n!i des+re ier!are, dac% nu acela c% şi ea es!e !o! +os!= Area ne arate că #ostirea %nseamnă %n #rimul r"nd iertarea celor de l"ngă noi, căci %n viaţa cealaltă#entru că %n #ers#ectiva vieţii de dincolo #ostim sau iertăm K de#arte de a $i troc sau vrtran/acţie #lină de amiţii, va $i recu#erare şi reailitare.

!ertarea cu care deutea/ă evangelia de astă/i vrea să ne arate că, dacă voim să #ostim cadevărat, suntem cemaţi mai %nt"i la %ndre#tare, la #ocăinţă, la recu#erare şi la reailitare, $ărde care nu eistă m"ntuire, iar noi ne dorim, *n &a+!, mn!uirea. $u aces! gnd !rebuie s%-l ier!%+e &ra!ele nos!ru, şi la rndu-ne, s% ne cerem ier!are, nu *n ideea unui sc9imb sau a unei !ranacţii

s+iri! de dre+!a!e. $a +e o recu+erare a relaţiei cu &raţii noş!ri, +rie!eni sau duşmani, #ecini a+roa+e sau s!r%ini de de+ar!e. $u !oţi aceş!ia sun!em c9emaţi s% +os!im cu ade#%ra!, s% recu+er%m relaţiile, ier!ndu-i şi cerndu-le ier!are.

7n al doilea rnd, e#ang9elia de as!%i c9iar abordea% direc! subiec!ul +os!ului, aşa cum era şi aş!e+!a!. Dar, s+re mirarea noas!r%, *n!lnim o a+aren!% con!radicţie *n cu#in!ele Mn!ui!orulu+en!ru c%, +e de o +ar!e, condamn% +e cei care ţineau numaidec! s% ara!e oamenilor c% +os!es*n!unecndu-şi &eţele şi a!r%gnd a!enţia *n &elul aces!a celorlalţi: 0!enţie @5I +os!imH Pe de al+ar!e *ns%, ne *n#aţ% s% ne ,,ungem ca+e!eleH şi s% ne ,,s+%l%m &eţeleH cnd +os!im, *n!r-un al!&el dea!rage a!enţia asu+ra noas!r%. <as%ic%, deşi sun! acuaţi cei care &%ceau ce#a anume ca s% ara!e

+os!esc, *n!unecndu-şi &eţele, ni se cere, !o!uşi, şi nou% ce#aT Ce vrea să s#ună omnul c"n/ice să ne ungem ca#etele şi să ne s#ălăm $eţele: 8i bine, nu es!e nici +e de+ar!e #orba de un al! de ,,&%ţ%rnicieHT 0nţelesul este următorul5 ungerea ca#ului %nseamnă luminarea minţii cdarurile uului $"nt, ca#ul %nci#uind mintea, iar s#ălarea $eţei %nseamnă curăţirea ,,omulcelui din a$arăJ, adică a simţurilor noastre, căci $aţa %nci#uie #e omul cel dina$ară, omtru#esc, omul simţurilor. !ată cum ristos ne atrage atenţia că #ostirea treuie $ăcută şi cmintea, cu raţiunea, dar şi cu simţurile noastre, cu care adeseori alunecăm s#re #ăcat sau tenta#ăcătoase.





de relaţii cu a+roa+ele dec! de bun% *nţelegere şi dragos!e (?c., 34-3/), nici nu #om +u!ea s!rnal!&el de comori, dec! darurile şi binecu#n!area lui Dumneeu.

0şa s!nd lucrurile, s% rug%m +e Dumneeu s% ne *n#redniceasc% şi +e noi, cei care am #eni! as!%s% lu%m binecu#n!are +en!ru +os!, s% abord%m aceas!% +erioad% cu !oa!% &iinţa, *m+%cndu-ne semenii noş!ri, cernd ier!are celor c%rora le-am greşi!, +os!ind cu !ru+ul, dar şi cu min!ea, cgndurile noas!re, cu simţurile, cu &iinţa noas!r% *n!reag%, şi deli+indu-ne de lucrurile c%rora, din

un mo!i# sau al!ul, am auns s% le &im robi şi s% le sluim, *n loc s% sluim 0de#%ra!ului şi ;unulDumneeu.

ă ne inecuvinte/e omnul cu #ost ine#lăcut =ui şi s#or duovnicesc, să a#rindă %n su$letenoastre $ocul doririi #ermaneti/ării comuniunii cu El, iar lăvita 0nviere a a să ne $inecuv"ntare şi alsam nouă, celor ce ne străduim, iată, să ne a#ro#iem de El cu tru#ul, dar cu su$letul şi cu toată $iinţa noastră, &min.

Prea%ericitul Părinte Patriarh Daniel - Predică la Duminica izgonirii lui Adam din Rai - Post- o%randă a iubirii de Dumnezeu

8#ang9elia aces!ei Duminici, a Igonirii lui 0dam din >ai sau a ?%sa!ului sec de brn%, es!elumin% +en!ru su&le!ul nos!ru *n !oa!% +erioada Pos!ului '&in!elor Paş!i *n care se in!r% acumDuminica aceas!a are o im+or!anţ% deosebi!%, deoarece du+% ea *nce+e o +erioad% de urcdu9o#nicesc in!erior s+re 7n#iere.

!ertarea semenilor luminea/ă su$letul nostru #entru a g"ndi dumne/eieşte

8#ang9elia aces!ei ile es!e adnc% *n *nţelesurile ei, deşi cu#in!ele ei +ar sim+le şi +uţinMn!ui!orul Iisus "ris!os ne ara!% c% iertarea este %nce#utul un #entru #ost & @e ier!%m unii +e al+en!ru ca şi Dumneeu s% ne ier!e +%ca!ele şi greşelile noas!re. De aceea, +rimele ile ale +os!usun! şi ilele *n care, *n mod deosebi!, cul!i#%m aceas!% #ir!u!e a ier!%rii, +en!ru a !r%i *n +ace





merenia şi ucuria, semnele #ostului adevărat

Pos!ul es!e o #ir!u!e, adic% o lucrare s+iri!ual% bine+l%cu!% lui Dumneeu, cnd se &ace din iubi+en!ru 8l. 7ns% nu !rebuie s% +os!im ca s% ne mndrim cu +os!ul, s% &im l%udaţi sau com+%!imiţiadmiraţi *n acelaşi !im+, *n!ruc! adesea +os!ul *n!ris!ea% &aţa omului +os!i!or. $ei care, *n !im+Mn!ui!orului Iisus "ris!os, umblau cu &aţa !ris!% şi *şi +uneau cenuş% +e ca+ ca s% a!rag% a!enţ

oamenilor *şi &%ceau din +os!ire un meri! al unei er!&e care !rebuie s% &ie l%uda!%. De aceeMn!ui!orul ne s+une *n 8#ang9elia 'a c% cel ce +os!eş!e nu !rebuie s% &ie !ris!. u tre*uie, deci, postim nici pentru a aduna admiraţie şi laudă, nici pentru a trezi milă sau compătimire& Treuie #ostim cu smerenie şi cu ucurie tainică, $ără #ulicitate şi slavă deşartă. =ceastă postire în stade smerenie e cea dintâi învăţătură despre post& 7n aces! sens, Mn!ui!orul s+une, Itu c"nd #osteunge ca#ul tău şi $aţa ta o s#ală, ca să nu te arăţi oamenilor că #osteştiN.

= unge capul, în tradiţia e*raică, înseamnă a arăta *ucuria, normalitatea vieţii, a arăta trăieşti viaţa ca *inecuvântare primită de la Dumnezeu&

= spăla 'aţa însemna a avea o atitudine 'irească, de întâlnire şi comunicare cu oamenii, 'a

către 'aţă, 'ără a atrage atenţia printr-o în'ăţişare posomorâtă sau c6ip întunecat (smolit%& acest caz, smoala sugera smerenia, dar ascundea mândria&

Cngerea ca+ului şi s+%larea &eţei +o! &i şi semne de mulţumire adus% lui Dumneeu +en!ru dar#ieţii. &şadar, nu treuie să atragem atenţia #rin semne eterioare asu#ra #ostului, care estelucrare interioară, intimă, su$letească, de comuniune #ersonală cu umne/eu, Care vede tainşi tăcut su$letul şi $a#tele omului credincios şi 7ert$elnic, rugător şi #ostitor.

7n 8#ang9elia aces!ei Duminici se ara!%, de &a+!, mo!i#aţia +os!ului. 8ostim #entru că iuim #

umne/eu din ceruri, ăruitorul vieţii veşnice, mai mult dec"t toate darurile materiatrecătoare, ucatele gustoase şi ăuturile ra$inate. 0s!&el, +os!ul ade#%ra! +roduce o sc9imbare&elului nos!ru de a &i, !recerea de la l%comia de cele ma!eriale la d%ruirea de sine s+iri!ual%, +en!rucul!i#a mai in!ens comuniunea cu Dumneeu $el nema!erial, nelimi!a! şi ne!rec%!or.

Pos!ul es!e ridicarea omului deasu+ra darurilor ma!eriale, +%mn!eş!i, +en!ru a se uni *n rug%ciune Dumneeu $el Milos!i#, a!%l nos!ru $el ceresc. Postul este aadar dor de cer de viaă bucurie venică" 7n!ruc! +os!ul es!e deli+ire de cele +%mn!eş!i şi unire cu cele cereşMn!ui!orul ne *ndeamn%: I*u vă adunaţi comori aici #e #ăm"nt unde moliile şi rugina stricăN , adic% unde se cons!a!% i cu i cum &aţa lumii !rece, se sc9imb%, iar lucrurile *şi +ie

#aloarea, şi Iunde $urii le sa#ă şi le $urăN , adic% unde nimic nu es!e sigur, nu es!e s!abil, ci !o!es!e im+re#iibil. <edem cum, +rin *n#%ţ%!ura 'a, Mn!ui!orul Iisus "ris!os c9eam% la o mutaţie, o ridicare a omului din #lanul vieţii #ăm"nteşti %n #lanul vieţii cereşti, duovniceşti, icnI&dunaţi-vă comori %n ceruriN , deci comori ne!rec%!oare, iar a+oi adaug%: I9nde este comoara acolo este şi inima taN.

7n!ruc! "ris!os Domnul #orbeş!e de comorile du9o#niceş!i ne!rec%!oare şi des+re inima care adun% *n ea, !rebuie s% c%u!%m şi s% adun%m comorile du9o#niceş!i. 0ces!e comori s+iri!uale nu sc9imb%, nu se de#aloriea% şi nu se +ierd nicioda!%, ci r%mn #eşnice. Comorile acestea su



darurile uului $"nt, roadele arului %n su$letul omului. &ceste comori duovniceşti treuadunate mai ales %n #erioada 8ostului $intelor 8aşti.

• Dac% o comoar% es!e +%mn!easc%, ma!erial% şi limi!a!%, iar inima noas!r% se leag% eEcesi# aceas!a, a!unci inima r%mne scla#% a lucrurilor +%mn!eş!i.Dac% o comoar% es!e cereasc%, s+iri!ual%, mereu crescnd *n relaţia cu Dumneeu $nem%rgini! şi ne!rec%!or, inima noas!r% sau su'letul nostru se desc6ide spre Dumnezeu, sp

iu*irea 4ui cerească in'inită şi eternă& 0s!&el, su&le!ul omului nu se mai leag% *n mod +%!imşi de&ini!i# de lucrurile limi!a!e şi !rec%!oare, ci se um#le şi creşte mereu %n lumina, aruliuirea veşnică a 8reas$intei Treimi Cea netrecătoare şi nelimitată.

8ostul, tim#ul nevoinţelor #entru a s#ori comoriledin ItraistaN su$letului

0ntr-un lima7 #oetic sau meta$oric, 8ărintele !lie Cleo#a de la Mănăstirea iăstria de *eamvorind des#re comorile din ceruri, /icea că ele se adună %n ItraistaN su$letului nostru, $iindcomul este călător sau #elerin %n această lume, s#re 8atria cerească.

ar ce adunăm, de $a#t, %n su$letul nostru #rin #ost, rugăciune, #rivegere, nevoinţă, #ocăinţmilostenie şi %m#ărtăşirea cu $intele Taine: &dunăm #re/enţa iuitoare a lui umne/eu CAeşnic %n su$letul nostru. &dunăm lumina iuirii =ui %n inima noastră.

$a a!are, omul du6ovnicesc, rugător şi postitor, luminat de 6arul lui <ristos, are prividu6ovnicească, 'oloseşte cuvinte du6ovniceşti, izvorâte din gânduri du6ovniceşti, săvârşeşte 'apdu6ovniceşti, care se aseamănă cu lucrările lui Dumnezeu& Prin urmare, c"tă lumină a aruladunăm %n viaţa aceasta #ăm"ntească, at"ta lumină ducem cu noi dincolo, %n lumina ce

ne%nserată a 0m#ărăţiei Cerurilor, c"nd vom trece din lumea aceasta. =st'el, su$letul nostru se %nălţa %n intensitatea luminii #re/enţei lui umne/eu şi a s$inţilor ăi, #e trea#ta de lumină #care o avem noi de7a ca o arvună %n su$letul nostru. De aceea, M"ntuitorul s#une5 I0m#ărăţia lumne/eu este %nlăuntrul vostru, adică este %n inimile voastreN (c&. ?uca 1, 1). $ând &n inimnoastre adunăm lumină din lumina iubirii lui Dumnezeu atunci Postul +%intelor Pati deviun urcu s!re lumina 6nvierii a &nvierii su%letului din moartea !ăcatului i a luminărsu%letului ca !rimire a !rezenei luminii Preas%intei 0reimi &n inimile noastre" $a a!are, !im++os!ului es!e lu+!% cu *n!unericul +%ca!elor, +en!ru a cul!i#a lumina #ir!uţilor, lu+!% +en!ru a deli+i de cele !rec%!oare, +en!ru a ne uni cu Dumneeu $el ne!rec%!or. 0n tim#ul 8ostului $intel8aşti, s#une $"ntul Aasile cel Mare, slăim tru#eşte, dar ne %ntărim duovniceşte.

>educem 9rana ma!erial%, dar s+orim 9rana s+iri!ual%. 7n !im+ul Pos!ului '&in!elor Paş!i, ;iseri*n!reag% +rac!ic% +os!ul rndui! de '&inţii P%rinţi ai ;isericii, ei *nşişi &iind mari +os!i!ori şi +%s!ode su&le!e. Iar aceas!% +os!ire a !u!uror or!odocşilor creş!ini, cler şi +o+or, es!e o cins!ire a +os!ulde 4 de ile +e care l-a *m+lini! Mn!ui!orul *n +us!ie, +en!ru a ne ar%!a nou% c% la curăţirea păcate şi s'inţirea vieţii nu se poate ajunge 'ără post şi rugăciune&

&dam a $ost i/gonit din ai #entru că n-a #ostit

8Eis!% o leg%!ur% s+iri!ual% *n!re +os!ul Mn!ui!orului de 4 de ile, +e de o +ar!e, şi igonirea l





Istorioară 5 Puterea de-a ierta

Cn ienicer o!oman a *n!reba! oda!% un +rionier creş!in, +e care-l b%!use crun!:- '+une-mi, ce mai +oa!e &ace acum Dumneeul !%u +en!ru !ine=

- 0mi #oate da #uterea de-a te ierta acum, i-a r%s+uns creş!inul r%ni!...

UUUNSi-a venit vreo is#ită de la $ratele şi su#ărarea te-a dus la ură: *u te lăsa iruit de ură, %nvinge ura cu dragoste. 3i vei %nvinge %n ci#ul acesta5 rug"ndu-te #entru el cu adevărat luumne/eu, #rimind a#ărarea lui sau ciar căut"ndu-i tu a#ărarea şi socotindu- te #e tine caua is#itei şi $iind cu %ndelungă rădare #"nă va trece norul.

u$letul raţional care nutreşte ură $aţă de om, nu #oate avea #ace cu umne/eu,dătătorul #oruncilor. Căci de nu veţi ierta, /ice, oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru cceresc nu va ierta greşelile voastre. Matei 6,14<

!ar dacă acela nu vrea să se %m#ace, #ă/eşte-te măcar #e tine de ură, rug"ndu-te#entru el sincer şi negrăindu-l de rău $aţă de cineva.

*u umla să-ţi #laci ţie şi nu vei ur% #e $ratele tăuJ $"ntul Maim Mărtu-risitorul<



Documents

4.Predici la Duminica lăsatului sec de brânză ( a Izgonirii lui Adam din Rai ) - Duminica Iertării