UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞFACULTATEA DE INGINERIE

CURS POSTUNIVERSITAR DE PERFECŢIONARE:„EVALUAREA RISCURILOR PRIVIND SECURITATEA

ŞI SǍNǍTATEA ÎN MUNCǍ“

METODE DE EVALUARE A RISCURILORPROFESIONALE

- Suport de curs -

Conf.univ.dr.ing. BǍBUŢ GABRIELUniversitatea din Petroşani

Tel: 0744 70 50 89E-mail: gabriel_babut@yahoo.com

An universitar2010 - 2011

CUPRINS

1.Prevederile legislaţiei naţionale privind evaluarea riscurilor pentru

securitatea şi sănătatea lucrătorilor…….……….….……………..……………...4

1.1.Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006…………………………….5

1.2.H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 (modificată

din H.G. nr. 955/2010)….......................................................................................6

2.Principiile şi practica generală a evaluării riscurilor profesionale în Uniunea

Europeană………………………………………………………………………….8

2.1.Terminologie………………………………………………………………………9

2.2.Scopul evaluării riscurilor………………………………………………………...10

2.3.Principiile fundamentale ale evaluării riscurilor…………………………………..12

2.4.Metodologia de evaluare a riscurilor……………………………………………...14

2.5.Acţiunile ulterioare procesului de evaluare a riscurilor profesionale……………...18

2.6.Organizarea evaluării riscurilor…………………………………………………..18

2.7.Selectarea persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor………………………...19

2.8.Informaţiile necesare……………………………………………………………..20

2.9.Sursele de

informaţii……………………………………………………………...21

2.10.Înregistrarea rezultatelor evaluării………………………………………………22

2.11.Urmărirea eficacităţii măsurilor…………………………………………………22

2.12.Controlul şi revizuirea evaluării…………………………………………………23

3.Stadiul actual al metodelor de analiză a riscurilor şi de evaluare a securităţii

muncii într-un sistem…………………………………………………………….24

3.1.Generalităţi…………………………………………………………………….25

3.2.Principii şi criterii de evaluare a riscurilor, respectiv a securităţii într-un sistem..27

3.3.Metode apriorice de analiză a riscurilor şi de evaluare a securităţii muncii

2

într-un sistem…………………………………………………………………..28

4.Metoda I.N.C.D.P.M. Bucureşti de evaluare a riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională………………………………………….......................35

4.1.Premise de elaborare…………………………………………………………...36

4.2.Descrierea metodei…………………………………………………………….37

4.2.1.Scop şi finalitate…………………………………………………………37

4.2.2.Principiul metodei……………………………………………………….37

4.2.3.Utilizatorii potenţiali…………………………………………………….37

4.2.4.Etapele metodei………………………………………………………….37

4.2.5.Instrumentele de lucru utilizate………………………………………….38

4.3.Aplicarea metodei……………………………………………………………...39

4.3.1.Procedura de lucru……………………………………………………….39

4.3.2.Condiţii de aplicare………………………………………………………40

5.Studiu de caz privind aplicarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti

pentru evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională……...53

Bibliografie……………………………………………………………………..…...70

Anexa 1: Prevederile SR OHSAS 18001: 2008 privind identificarea pericolului,

evaluarea riscului şi stabilirea controalelor……………………………71

Anexa 2: Prevederile SR OHSAS 18002: 2009 privind identificarea pericolului,

evaluarea riscului şi controlul riscului…………………………………73

3

1.PREVEDERILE LEGISLAŢIEI

NAŢIONALE PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR

4

1.1.LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII

ÎN MUNCĂ NR. 319/2006

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 conţine următoarele

prevederi care vizează evaluarea riscurilor:

angajatorul are obligaţia:

„să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,

inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau

preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă”

(art. 7, alin. 4, lit. a);

„ca, ulterior evaluării [riscurilor] şi dacă este necesar, măsurile de

prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de

către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al

protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul

activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate

nivelurile ierarhice” (art. 7, alin. 4, lit. b);

angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări

a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru

acele grupuri sensibile la riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).

→ pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru

prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au

obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din

măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe

5

evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de

muncă specifice unităţii” (art. 13, lit. b).

1.2.H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA

NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A PREVEDERILOR LEGII SECURITĂŢII ŞI

SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006 (MODIFICATĂ PRIN HG. NR. 955/2010)

H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.

319/2006 conţine următoarele articole care vizează evaluarea riscurilor:

activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii

şi/sau unităţii sunt următoarele: „identificarea pericolelor şi evaluarea

riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă respectiv

executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de

muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru” (art.

15, alin. 1, pct. 1);

„în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de

lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natură tehnică,

organizatorică, igienico-sanitară şi de altă natură, necesare pentru

asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor” (art. 46, alin. 2); planul

de prevenire şi protecţie va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări

ale condiţiilor de muncă, la apariţia unor riscuri noi şi în urma

producerii unui eveniment (art. 46, alin. 1);

6

evaluarea riscurilor cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă la

nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv pentru grupurile sensibile la

riscuri specifice, trebuie revizuită, cel puţin, în următoarele situaţii (art.

15, alin. 3):

a. ori de câte ori intervin schimbări sau modificări în ceea ce priveşte

tehnologia, echipamentele de muncă, substanţele ori preparatele

chimice utilizate şi amenajarea locurilor de muncă/posturilor de

muncă;

b. după producerea unui eveniment;

c. la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariţia unor riscuri noi;

d. la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparţinând

grupurilor sensibile la riscuri specifice;

e. la executarea unor lucrări speciale.

reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii

şi sănătăţii în muncă „însoţesc echipa/persoana care efectuează

evaluarea riscurilor” (art. 56, lit. b);

angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate şi sănătate în

muncă cu privire la „evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate,

măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate, cât şi la nivel

de loc de muncă şi tipuri de posturi de lucru” (art. 71);

pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior care

desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii,

angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor

respectivi privind „activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii

respective, riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor, precum şi

7

măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii

şi/sau unităţii, în general” (art.82, alin. 2).

8

2.PRINCIPIILE ŞI PRACTICA GENERALĂ A EVALUĂRII

RISCURILOR PROFESIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

9

2.1.TERMINOLOGIE

termenii “pericol” şi “risc” nu au întotdeauna aceeaşi semnificaţie, nici în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, nici în diversele discipline ştiinţifice;

definiţiile utilizate sunt următoarele: pericol: proprietatea sau capacitatea intrinsecă prin care un element (de

exemplu: materii, materiale, metode şi practici de muncă, tehnologii) este susceptibil să conducă la materializarea unui eveniment nedorit;

risc: probabilitatea ca evenimentul nedorit să se realizeze cu o anumită gravitate, în condiţii de utilizare şi/sau expunere date;

evaluarea riscurilor: estimarea (eventual cuantificarea) riscurilor asociate existenţei condiţiilor de manifestare a pericolului la locul de muncă, având impact asupra stării de securitate şi sănătate a muncitorilor.

10

2.2.SCOPUL EVALUĂRII RISCURILOR

angajatorul are obligaţia generală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea muncitorilor; evaluarea riscurilor are drept obiectiv să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/protecţie adecvate, cu referire la: prevenirea riscurilor profesionale; formarea muncitorilor; informarea muncitorilor; implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea

efectivă a măsurilor necesare.

evaluarea riscurilor trebuie să fie structurată astfel încât să permită muncitorilor şi persoanelor care răspund de protecţia muncii: să identifice pericole existente şi să evalueze riscurile asociate acestor

pericole, în vederea stabilirii măsurilor destinate protejării sănătăţii şi asigurării securităţii muncitorilor, în conformitate cu prescripţiile legale;

să evalueze riscurile în scopul selectării optime, în cunoştinţă de cauză, a echipamentelor, substanţelor sau preparatelor chimice utilizate, precum şi a amenajării şi a organizării locurilor de muncă;

să verifice dacă măsurile adoptate sunt adecvate; să stabilească atât priorităţile de acţiune, cât şi oportunitatea de a lua

măsuri suplimentare, ca urmare a analizării concluziilor evaluării riscurilor;

să confirme angajatorilor, autorităţilor competente, muncitorilor şi/sau reprezentanţilor acestora că toţi factorii relevanţi, legaţi de procesul de muncă, au fost luaţi în considerare;

să vegheze ca măsurile de prevenire/protecţie, considerate necesare şi adoptate în baza evaluării riscurilor, să contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.

11

schema generală a procedurii de evaluare a riscului care include şi câteva elemente de management al acestuia este următoarea:

1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale

2. Structurarea evaluării.

Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografică, funcţională /axată

pe proces/axată pe flux)

3. Colectarea informaţiilor.

Mediu/sarcini de muncă/persoane expuse/experienţă acumulată

4. Identificarea pericolelor

5. Identificarea persoanelor expuse

6. Identificarea tipurilor de expunere

7. Evaluarea riscurilor.

Probabilitate de producere/gravitatea consecinţelor, în condiţii reale

8. Studiul posibilităţilor de eliminare sau de control a riscurilor

9. Stabilirea priorităţilor de acţiune şi de adoptare a măsurilor de securitate

10. Implementarea şi aplicarea măsurilor de securitate

11. Înregistrarea rezultatelor evaluării.

12. Măsurarea (aprecierea) eficacităţii

13. Controlul (periodic sau în cazul unor modificări în sistem):

Rezultatele evaluării îşi menţin valabilitatea (nu este necesară nici o altă

acţiune).

Revizuirea se impune.

14. Urmărirea planului de evaluare a riscurilor.

Observaţie: Conţinutul şi amploarea fiecărei etape depind de situaţia concretă

existentă la locul de muncă analizat (de exemplu, numărul de muncitori, materialele utilizate, accidentele de muncă şi bolile profesionale înregistrate, tehnologiile aplicate, caracteristicile locului de muncă şi riscurile specifice).

12

2.3.PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE

EVALUĂRII RISCURILOR

evaluarea riscurilor reprezintă studiul sistematic al tuturor aspectelor procesului de muncă susceptibile de a genera evenimente nedorite, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/protecţie aplicabile pentru controlul acestor riscuri;

evaluarea riscurilor trebuie să fie condusă de conducerea la vârf, care va consulta şi/sau va implica direct toţi factorii afectaţi/interesaţi: angajator, conducere la vârf, muncitori şi reprezentanţii acestora;

evaluarea riscurilor comportă următoarele etape:

a. Identificarea pericolelor;

b. Identificarea muncitorilor (sau a altor persoane) care pot fi expuse la

aceste pericole;

c. Estimarea calitativă sau cantitativă a riscurilor;

d. Examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor;

e. Aprecierea necesităţii de a stopa adoptarea altor măsuri vizând

prevenirea sau reducerea riscurilor.

evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: locuri de muncă fixe (de exemplu, birouri, ateliere, şcoli); locuri de muncă evolutive (de exemplu, şantiere de construcţii, docuri,

şantiere navale); locuri de muncă mobile (de exemplu, locurile de muncă temporare

pentru întreţinerea canalizărilor urbane, vizite de inspecţie).

evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă relativ imuabile (birouri, ateliere de construcţii sau de confecţii etc.): va ţine seama de condiţiile uzuale; nu va fi reiterată atunci când locurile de muncă sunt comparabile; va lua în considerare necesitatea unei evaluări revizuite sau diferite

atunci când circumstanţele se schimbă, de exemplu, prin introducerea de echipamente sau tehnologii noi.

13

evaluarea riscurilor la locurile de muncă în care circumstanţele şi condiţiile se modifică implică o abordare care să faciliteze luarea în considerare a acestor schimbări; riscurile pot fi evaluate de o manieră generală, astfel încât principiile de eliminare şi control să rămână valabile, chiar dacă locul de muncă se modifică (principiile de construire a unor schele de calitate se pot aplica pe toate şantierele de construcţii; în agricultură se va ţine cont de succesiunea anotimpurilor şi de influenţa ei asupra muncii în exterior;

evaluarea riscurilor:

nu va fi realizată exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestuia; la acest demers vor fi asociaţi şi muncitorii sau reprezentaţii lor, care trebuie consultaţi în timpul procesului de evaluare şi informaţi cu privire la concluziile obţinute şi măsurile preventive adoptate;

va ţine cont de eventuala prezenţă la locurile de muncă a muncitorilor altor întreprinderi sau a altor categorii de personal; prin însăşi prezenţa lor, aceştia sunt expuşi riscurilor existente dar, pe de altă parte, este posibil ca ei să expună unor riscuri noi personalul permanent;

va lua în considerare interacţiunile potenţiale dintre activităţile proprii

şi cele ale întreprinderii deservite; angajatorii al căror personal execută lucrări în alte întreprinderi (de exemplu, lucrări de montaj, întreţinere, service) trebuie să vegheze la securitatea şi sănătatea personalului propriu;

va lua în considerare vizitatorii (studenţi, elevi, public, pacienţi în spitale etc.), deoarece adesea aceştia nu sunt conştienţi de riscuri şi ignoră măsurile de protecţie; din acest motiv se recomandă stabilirea unui regulament destinat vizitatorilor, aceştia urmând să primească un rezumat vizând măsurile de prevenire şi protecţie ce trebuie urmate.

14

2.4.METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR

deşi nu există un principiu universal valabil privind metodologia de evaluare a riscurilor, totuşi două reguli sunt esenţiale în domeniu: evaluarea trebuie astfel structurată încât toate pericolele şi riscurile

potenţiale să fie analizate; când un risc a fost identificat, prima întrebare la care trebuie căutat un

răspuns este dacă pericolul asociat nu poate fi eliminat.

operaţii care pot fi incluse în abordările (sau combinaţiile de abordări) posibile ale evaluării riscurilor: observarea mediului specific locului de muncă; determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă

considerat, pentru a exista certitudinea că toate vor fi luate în considerare în cadrul evaluării;

analiza riscurilor induse de diferitele sarcini de muncă; observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă, pentru a se

verifica conformitatea procedurilor aplicate cu cele stabilite şi inexistenţa unor riscuri suplimentare;

analiza modurilor de operare, pentru evaluarea expunerii la pericol; analiza factorilor externi de influenţă; analiza detailată a factorilor psihologici, sociali şi fizici susceptibili să

contribuie la starea de stres la locul de muncă, precum şi interacţiunea acestora cu factorii organizaţionali şi de mediu;

analiza dispoziţiilor adoptate în vederea asigurării condiţiilor de securitate, îndeosebi cu referire la existenţa sistemelor de evaluare a riscurilor datorate noilor tehnologii şi materiale şi la actualizarea informaţiilor privind riscurile.

criterii aplicabile pentru evaluarea riscurilor: prescripţii legale; norme şi recomandări publicate principii de ierarhizare ale măsurilor de prevenire a riscurilor:

→ evitarea riscurilor;→ înlocuirea elementelor periculoase prin altele nepericuloase sau

mai puţin periculoase;→ combaterea riscurilor la sursă;→ acordarea priorităţii măsurilor de protecţie colectivă în raport cu

măsurile de protecţie individuală;→ luarea în considerare a evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice;→ ameliorarea continuă a nivelului de protecţie.

15

selectarea modului de abordare a procesului de evaluare depinde de următoarele elemente: natura locului de muncă (de exemplu, permanent sau temporar); tipul de proces (de exemplu, operaţii repetitive, procese

variabile/evolutive, lucrări executate în baza unor comenzi); particularităţile sarcinii de muncă (de exemplu, sarcini repetitive,

ocazionale, de tipul tratamentelor pe loturi de piese sau aplicarea sezonieră a pesticidelor, sarcini cu risc major cum ar fi intervenţiile în sistemele energetice sau penetrarea spaţiilor izolate);

complexitatea tehnică a locului de muncă.

în practică, este deseori utilă conceperea procesului de evaluare ca un demers structurat pe etape succesive: evaluarea globală - constă în efectuarea unui distincţii nete între

riscurile majore, pentru care măsurile de securitate sunt cunoscute şi aplicate pe scară largă şi riscurile ce necesită o analiză detaliată; aceasta trebuie:→ să recenzeze, dacă este posibil, riscurile ce pot fi eliminate; chiar

dacă acest obiectiv este deseori irealizabil, el trebuie întotdeauna să reprezinte o prioritate;

→ să analizeze riscurile care nu necesită acţiuni noi şi, ca urmare, fonduri suplimentare (de exemplu, unelte de mână corect concepute şi utilizate în regim normal);

→ să identifice riscurile în general cunoscute, pentru care măsurile de securitate sunt nu doar simplu de identificat, ci şi disponibile;

→ să indice punctele pentru care se impune o evaluare completă, bazată pe tehnici mai complexe; în fapt acesta înseamnă ierarhizarea riscurilor.

evaluarea riscurilor care impune o analiză amănunţită - această etapă poate implica necesitatea recurgerii la tehnici complexe de analiză, în funcţie de situaţia concretă.

dacă evaluarea globală este apreciată ca insuficientă, analiza suplimentară va include cel puţin următoarele etape:1. identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă;2. identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor,

inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special 3. estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor

preventive efectiv aplicate;4. adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul

eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună practică;

5. stabilirea priorităţilor vizând măsurile preventive luate în considerare.

1. Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul de muncă

16

a. consultarea şi asocierea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor acestora, pentru a le cunoaşte percepţia asupra riscurilor profesionale;

b. examinarea sistematică a tuturor aspectelor sistemului de muncă, incluzând: analiza modului de derulare a procesului de muncă (deoarece

practica curentă nu concordă cu prescripţiile, indiferent de natura acestora: legale, tehnologice etc.); situaţiile ce trebuie examinate cu prioritate cuprind lucrul în instalaţiile cu tehnologii noi, întreţinerea, curăţenia, precum şi urgenţele previzibile;

luarea în considerare a operaţiilor intermitente; analiza evenimentelor neprogramate, dar previzibile, de tipul

întreruperilor activităţii din diferite cauze.c. identificarea aspectelor legate de muncă ce pot induce pericole, cu

accent asupra celor asociate activităţii profesionale d. utilizarea în sens larg a noţiunii de pericol, pentru a se putea ţine cont

nu numai de pericolele menţionate pe lista de control, ci şi de modul în care angajaţii interacţionează cu pericolele, modificând astfel nivelul de risc.

2. Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor, inclusiv a grupelor de muncitori expuse în mod special→ se recomandă să:

să se ţină seama de categoriile de personal care interacţionează, direct sau indirect cu pericolul;

să se acorde o atenţie specială grupelor de muncitori expuşi în mod curent unor riscuri majore.

3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate → această modalitate de estimare poate:

fi, pe de o parte, o tehnică foarte simplă, bazată pe “bunul simţ comun” şi care nu necesită, nici aptitudini specializate, nici mijloace de analiză complexe;

reprezenta, pe de altă parte, baza unui studiu complet privind securitatea şi sănătatea în muncă, integrând tehnici de analiză cantitativă a riscurilor, ceea ce constituie o necesitate în cazul proceselor complexe caracterizate prin riscuri majore;

să se situeze, între cele două extreme, cum este cazul proceselor şi tehnicilor relativ complexe sau al pericolelor sanitare ce pot fi greu de identificat şi care necesită analize şi măsuri suplimentare.

17

4. Adoptarea deciziilor privind noile măsuri aplicabile în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor, cu raportare la codurile de bună practică→ obiectivul acestei etape vizează garantarea protecţiei muncitorilor

în raport cu cerinţele legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;

→ acţiunile ulterioare concluziilor evaluării riscurilor:

CONCLUZII ACŢIUNIRiscuri nesemnificative pentru moment şi pentru care nu se poate prognoza, în mod raţional, o creştere în viitor.

Sfârşitul evaluării. Nu este necesară adoptarea nici unei măsuri suplimentare.

Riscuri aflate în domeniul de acceptabilitate, de exemplu, la un nivel conform normelor naţionale sau comunitare.

Ameliorarea gradului de protecţie, dacă este posibil. Sfârşitul evaluării. Respectarea normelor implică aplicarea efectivă a sistemului de prevenire implementat de către angajator.

Riscuri controlate în prezent, dar care pot creşte în viitor, existând pericolul ca sistemele de securitate să funcţioneze defectuos sau să fie greşit utilizate.

Măsuri ce permit îmbunătăţirea protecţiei, stabilizarea, eliminarea, controlul şi minimalizarea riscurilor de expunere mărite.Determinarea măsurilor suplimentare ce permit controlul situaţiilor de risc major, materializate în pofida măsurilor preventive aplicate anterior.

Riscuri potenţiale care nu sunt considerate a priori ca generatoare de accidente de muncă sau boli profesionale.

Compararea măsurilor efectiv aplicate cu codurile de bună practică. În cazul evidenţierii unor lipsuri, identificarea soluţiilor de îmbunătăţire a măsurilor de prevenire şi protecţie.

Riscuri corect controlate, dar inacceptabile (în baza principiilor generale enunţate în art. 6, paragraful 2 din Directiva 89/391/CEE).

Eliminarea riscurilor sau modificarea sistemului de management al riscurilor, în scopul conformării cu principiile de bună practică în vigoare.

Riscuri ridicate şi greşit (sau insuficient) controlate pentru moment.

Identificarea şi aplicarea măsurilor provizorii imediate (dacă este cazul, chiar oprirea funcţionării sistemului de muncă).Evaluarea exigenţelor pe termen lung.

Absenţa elementelor semnificative privind existenţa sau inexistenţa riscurilor.

Continuarea procesului de colectare a informaţiilor până la obţinerea uneia dintre concluziile menţionate anterior.Între timp, se va minimiza expunerea prin aplicarea prescripţiilor.

5. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate → este esenţial ca acţiunile destinate eliminării sau prevenirii

riscurilor să fie ierarhizate; la stabilirea priorităţilor se va lua în considerare gravitatea riscului, consecinţele probabile ale unui incident, numărul de victime potenţiale şi intervalul de timp necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire.

18

2.5.ACŢIUNILE ULTERIOARE PROCESULUI DE EVALUARE A RISCURILOR PROFESIONALE

concluziile unei evaluări a riscurilor profesionale ar trebui să determine: dacă riscul este controlat în mod adecvat; în caz contrar, care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor; priorităţile de acţiune; dacă pot fi adoptate măsuri destinate ameliorării nivelului de protecţie

sanitară şi a securităţii muncitorilor; ce alte categorii de personal pot fi afectate de către riscurile identificate.

2.6.ORGANIZAREA EVALUĂRII RISCURILOR

angajatorilor li se recomandă stabilirea şi implementarea unui plan de acţiune destinat eliminării şi/sau controlului riscurilor ar trebui să cuprindă: iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării; nominalizarea persoanelor competente pentru a realiza evaluarea; consultarea reprezentanţilor muncitorilor în ceea ce priveşte stabilirea

modalităţilor de nominalizare a persoanelor competente pentru a realiza evaluarea;

furnizarea informaţiilor, formarea şi alocarea resurselor necesare personalului însărcinat cu procesul de evaluare;

asigurarea unei coordonării adecvate între evaluatori (dacă este cazul); implicarea conducerii la vârf şi participarea angajaţilor; stabilirea măsurilor de control şi revizuire a evaluării riscurilor; supravegherea respectării cerinţei ca măsurile de prevenire şi protecţie

să ţină seamă de rezultatele evaluării; urmărirea măsurilor de prevenire şi protecţie, pentru verificarea

eficacităţii acestora; informarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la

concluziile evaluării şi a măsurilor adoptate.

19

2.7.SELECTAREA PERSOANELOR ÎNSĂRCINATE CU

EVALUAREA RISCURILOR

în orice tip de organizaţie, decizia finală vizând desemnarea persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine angajatorului; evaluarea riscurilor poate fi realizată de: angajatori; persoane din cadrul organizaţiei desemnate de către angajator; servicii externe de consultanţă.

competenţa persoanelor însărcinate cu evaluarea riscurilor evaluarea riscurilor trebuie încredinţată unei echipe

pluridisciplinare; persoanele însărcinate cu procesul de evaluare a riscurilor îşi vor

justifica competenţa demonstrând că posedă următoarele aptitudini:→ înţeleg abordarea generală a evaluării riscurilor;→ posedă capacitatea de a aplica concret la locul de muncă şi pentru

sarcina considerată orice metodă apreciată drept relevantă, ceea ce implică, printre altele: identificarea problemelor de sănătate şi securitate a muncii; evaluarea acţiunilor necesare şi a priorităţilor; propunerea opţiunilor disponibile pentru eliminarea sau reducerea

riscurilor şi evidenţierea avantajelor asociate; evaluarea eficacităţii măsurilor propuse; promovarea progreselor şi practicilor curente în materie de

securitate şi sănătate în muncă.→ recunoaşterea cazurilor în care metodele de evaluare nu sunt apte să

ofere rezultate pozitive fără asistenţă externă, admiţându-se necesitatea recurgerii la servicii externe specializate.

relaţia dintre evaluatori şi serviciile de prevenire dispoziţiile adoptate pentru asigurarea evaluării riscurilor şi a

sarcinilor de prevenire, control şi urmărire, constituie exclusiv responsabilitatea angajatorului; în întreprinderile mici această activitate poate fi încredinţată unei singure persoane, în cele mai mari şi complexe funcţionează compartimente specializate, în care sarcinile specifice revin mai multor persoane care îşi asociază cunoştinţele, competenţele şi experienţa.

20

2.8.INFORMAŢIILE NECESARE

persoanele însărcinate cu evaluarea riscurilor profesionale ar trebui să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la: pericolele şi riscurile a căror existenţă şi mod de manifestare sunt deja

cunoscute; echipamentele, materialele şi tehnologiile folosite în procesele de

muncă; procedurile şi modul de organizare al sistemului de muncă, precum şi

interacţiunile dintre executanţi şi celelalte elemente componente ale sistemului;

natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata expunerii la pericole; raportul existent între expunerea la un anumit pericol şi gravitatea

consecinţelor; normele şi prescripţiile legale aplicabile riscurilor profesionale; elementele considerate ca bună practică, în domeniile în care nu există

norme legale specifice.

atunci când muncitorii mai multor firme îşi desfăşoară activitatea la acelaşi loc de muncă, evaluatorii trebuie să îşi transmită informaţiile referitoare la riscurile specifice operaţiilor efectuate de muncitorii fiecărei firme şi la măsurile de securitate şi sănătate în muncă adoptate.

21

2.9.SURSELE DE INFORMAŢII

informaţiile necesare în procesul de evaluare pot proveni din următoarele surse: analiza activităţii profesionale în scopul de a prevedea evenimentele

nedorite, în special în cazul evaluărilor cantitative; consultarea şi/sau participarea muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor

acestora; fişele, cărţile tehnice, manualele de utilizare ale producătorilor şi

furnizorilor de echipamente, materii prime şi materiale; informaţiile furnizate de specialiştii în securitate şi sănătate sau asociaţii

profesionale care deţin cunoştinţe şi experienţă în domeniu; bazele de date şi periodicele specializate; informaţiile în domeniu disponibile la serviciile sau organismele

naţionale competente; datele statistice privind accidentele de muncă, bolile profesionale şi

incidentele; instrucţiunile, manualele şi modurile de operare scrise pentru locul de

muncă; rezultatele măsurătorilor privind parametrii semnificativi; datele depersonalizate furnizate în baza supravegherii medicale; literatura ştiinţifică şi tehnică; normele şi standardele definite de organismele de standardizare

naţionale, europene sau mondiale; exigenţele minimale în materie de securitate şi sănătate în muncă, aşa

cum sunt ele definite în anexele la Directiva 89/654/CEE.

22

2.10.ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

se recomandă consemnarea într-un dosar a rezultatelor şi concluziilor evaluării riscurilor profesionale; modul de apreciere a riscurilor trebuie să poată fi justificat, iar dosarul să indice: că un plan de evaluare a riscurilor profesionale a fost conceput şi aplicat

efectiv; modul de transpunere în practică a planului; riscurile particulare sau deosebite (de exemplu, riscurile de infectare); grupele de muncitori expuşi în mod particular (de exemplu, electricieni,

gunoieri, artificieri etc.); alte tipuri de riscuri majore; după caz, deciziile adoptate în cursul procesului de evaluare, inclusiv

informaţiile pe baza cărora respectivele decizii au fost adoptate, atunci când evaluarea riscurilor nu a fost realizată pe baza unor norme sau recomandări publicate;

normele publicate sau toate celelalte categorii de indicaţii aplicate; măsurile recomandate pentru reducerea riscurilor şi ameliorarea

protecţiei; modalităţile de verificare/control ale evaluărilor.

dosarul de evaluare a riscurilor va fi completat cu concursul (consultarea şi participarea) muncitorilor şi/sau a reprezentanţilor lor şi va fi pus la dispoziţia acestora pentru informare;

dosarele de evaluare a riscurilor trebuie puse la dispoziţia: muncitorilor desemnaţi de către angajatori să îşi asume responsabilităţi

specifice în raport cu securitatea şi sănătatea în muncă; reprezentanţilor muncitorilor care au responsabilităţi specifice în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

2.11.URMĂRIREA EFICACITĂŢII MĂSURILOR

în urma evaluării riscurilor se vor adopta dispoziţii care să permită programarea, organizarea, urmărirea şi controlul măsurilor de prevenire şi protecţie în scopul verificării eficacităţii lor;

informaţiile obţinute prin supraveghere servesc ca bază de referinţă pentru controlul şi revizuirea evaluării riscurilor.

23

2.12.CONTROLUL ŞI REVIZUIREA EVALUĂRII

evaluarea riscurilor nu este un demers unic ; ea trebuie revăzută şi revizuită, atunci când este cazul, din mai multe motive, dintre care pot fi menţionate: evaluarea poate antrena modificări în procesul de muncă; efectele

implementării unor astfel de modificări vor fi analizate a priori, însă se recomandă reevaluarea ulterioară a condiţiilor de muncă pentru stabilirea impactului practic al schimbărilor;

măsurile de reducere a riscurilor pot afecta unele componente ale sistemului de muncă;

evaluarea:

→ poate să nu îşi menţină valabilitatea, deoarece datele şi informaţiile de bază sunt perimate la un moment dat;

→ poate fi îmbunătăţită;→ trebuie revizuită în vederea actualizării.

măsurile de prevenire şi protecţie în vigoare sunt insuficiente sau inadecvate din punct de vedere al noilor informaţii şi tehnici de securitate disponibile;

ca urmare a concluziilor obţinute prin cercetarea unui accident de muncă sau incident; în ambele cazuri se pot obţine informaţii importante asupra riscurilor identificate şi a măsurilor necesare pentru evitarea unor evenimente similare.

incidentele reprezintă situaţii definite cel mai frecvent ca evenimente nedorite care nu conduc la consecinţe asupra executanţilor sau sistemului de muncă; executanţii pot furniza informaţii extrem de utile despre incidente, informaţii care să fie folosite în cadrul evaluărilor a priori a riscurilor; din acest punct de vedere este determinant ca angajatorii să dezvolte climatul de încredere şi colaborare adecvat, pentru ca executanţii să fie conştienţi de importanţa semnalării incidentelor;

C.S.S.M. deţine un rol important prin colectarea informaţiilor, sprijinirea cercetării cauzelor incidentelor şi identificarea măsurilor de prevenire;

în marea majoritate a cazurilor, se recomandă refacerea evaluării riscurilor la intervale de timp regulate, stabilite în funcţie de natura pericolelor şi de amploarea modificărilor care pot interveni în sistemul de muncă supus analizei.

24

3.STADIUL ACTUAL AL METODELOR DE

ANALIZĂ A RISCURILOR ŞI DE EVALUARE A SECURITĂŢII MUNCII

ÎNTR-UN SISTEM

25

3.1.GENERALITĂŢI

ELEMENTELE RISCULUI(după SR EN ISO 14121-1: 2008 Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului.

Partea 1: Principii)

GRAVITATEA (severitatea daunei posibile): gravitatea leziunilor sau afectării sănătăţii (uşoară, gravă, deces); extinderea daunei (o persoană, mai multe persoane).

PROBABILITATEA DE APARIŢIE a daunei:→ Expunerea persoanelor la pericol depinde de:

necesitatea de acces în zona periculoasă (de exemplu, pentru funcţionare normală, mentenanţă sau reparaţii);

natura accesului (de exemplu, alimentare manuală cu materiale); timpul petrecut în zona periculoasă; numărul persoanelor care acced; frecvenţa accesului.

→ Probabilitatea de apariţie a evenimentelor periculoase depinde de: fiabilitate şi alte date statistice; istoricul accidentului; istoricul afectării sănătăţii; compararea riscurilor.

→ Posibilităţile de evitare sau limitare a daunei sunt funcţie de: persoanele care pot fi expuse la pericol (pericole) (calificate, necalificate); viteza de apariţie a evenimentului periculos (brusc, rapid, lent); orice formă de conştientizare a riscului (prin informaţii generale, prin observare

directă, prin intermediul semnalelor de avertizare şi a dispozitivelor indicatoare); posibilităţile umane de a evita sau limita dauna (posibil, posibil în anumite

condiţii, imposibil); experienţa practică şi cunoştinţe (referitoare la maşină, referitoare la o maşină

similară, fără experienţă).

26

RISCUL

referitor la pericolul

considerat

GRAVITATEA

daunei posibile care poate rezulta

din pericolul considerat

este funcţie

de

PROBABILITATEA APARIŢIEIacelei daune

şi

Expunerea persoanei (persoanelor) la pericol

Probabilitatea apariţiei evenimentului periculos

Posibilitatea de a evita sau limita dauna

PROCESUL ITERATIV PENTRU PENTRU REDUCEREA RISCULUI

(după SR EN ISO 14121-1: 2008 Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului. Partea 1: Principii)

27

START

Determinarea limitelor maşinii

Identificarea pericolelor

Estimarea riscului

Evaluarea riscului

Riscul a fost redus în mod

adecvat?

Reducerea riscului (vezi SR EN ISO 12100-1: 2004, clauza

„5.Strategie de reducere a riscului”)

SFÂRŞIT

Analiza riscului

Aprecierea riscului

DA

NU

3.2.PRINCIPII ŞI CRITERII DE EVALUARE A

RISCURILOR, RESPECTIV A SECURITĂŢIIÎNTR-UN SISTEM

Evaluarea nivelului de securitate/risc a muncii într-un sistem reprezintă punctul de plecare şi, totodată, baza ştiinţifică pentru stabilirea priorităţilor în acţiunile de prevenire.

Criteriile şi metodele de evaluare s-au dezvoltat în pas cu evoluţia generală a conceptului de securitate a muncii, respectiv cu diversele teorii privind geneza accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Există două posibilităţi de evaluare a nivelului de risc, respectiv de securitate a muncii, într-un sistem:→ evaluare postaccident/boală profesională („a posteriori”) - se bazează

pe analiza statistică a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse; criteriile de evaluare folosite sunt indicatorii statistici de tipul coeficienţilor (indicilor) de frecvenţă şi de gravitate;

→ evaluarea preaccident/boală profesională („a priori”) se bazează pe analiza riscurilor, înainte de a se materializa în accidente sau boli profesionale; criteriile de evaluare sunt nivelurile de risc.

→ pentru ambele posibilităţi menţionate demersul poate fi: inductiv (direct) - se porneşte de la cauză spre efect; deductiv (indirect) - se porneşte de la efect spre cauză.

Principalele metode apriorice existente în prezent pot fi grupate în patru mari categorii :

1. controale şi verificări de rutină, apărute în faza „centrată pe maşină” a evoluţiei conceptului de securitate a muncii;

2. metode bazate pe modelul Heinrich, apărute în faza „centrată pe om”;

3. metode bazate pe teoria fiabilităţii sistemelor, aplicabile sistemelor tehnice uşor de definit, dar care nu iau în considerare factorul uman;

4. metode bazate pe ergonomia sistemelor, având o sferă mai largă, de optimizare a funcţionării sistemului şi tratând problemele de securitate a muncii doar la modul implicit şi secundar.

28

3.3.METODE APRIORICE DE ANALIZĂ A

RISCURILOR ŞI DE EVALUARE A SECURITĂŢII MUNCII ÎNTR-UN SISTEM

29

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

1.METODE TIP „CONTROALE Şl VERIFICĂRI”

Depistarea deficien-ţelor echipamentului tehnic în raport cu normele de securitate a muncii

Norme Instrucţiuni (extrase)

Instalaţie Loc de muncă Atelier Întreprindere

Inspecţii ale organis-melor specializate:- externe- interne

Eficacitate bună pentru riscurile tehnice

Se utilizează când nivelul de risc este foarte ridicat, iar riscurile evidente şi majore

Nu iau în considerare deficienţele de proiectare, stabilire şi repartizare a sarcinii de muncă

Nu iau în considerare erorile executantului

Nu surprind riscurile sporadice şi cele datorate unor vicii ascunse ale elementelor implicate în procesul de muncă

Analiza este de ordin general, evaluarea pur calitativă, iar procedeele de lucru sunt puţin sau deloc participative

2.ANALIZA RISCURILOR DUPĂ MODELUL HEINRICH

Identificarea acţiunilor periculoase şi a condiţiilor periculoase

Fişe de observaţii tip Heinrich, Lefevre, Ramsey

Operator Loc de muncă

Observaţie directă a procesului de muncă

Eficacitate bună în stabilirea erorilor executantului

Aplicabilitate în întreprinderi de tip taylorist (muncă normală normată pe operaţii şi mişcări)

Metodele se axează pe analiza acţiunilor operatorului

Utilizează ca model de referinţă comportamentul sigur, mărime dialectică, greu de cuantificat

Metodele sunt non-participative, iar evaluarea calitativă

29

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

3.METODE BAZATE PE TEORIA FIABILITĂŢII SISTEMELOR

3.1.ANALIZA MODURILOR DE DEFECTARE Şl A EFECTELOR LOR (AMDE)

Evaluarea nivelului de risc al unui sistem tehnic

Scheme-bloc Tabele sinoptice Scală de evaluare a

gravităţii şi probabi-lităţii defectărilor

Grilă de evaluare a riscurilor

Scheme tehnice simple:- maşină- aparat- subansamblu

Experţi cu dublă specializare (în tehnologie şi securitate)

Metodă directă, inductivă (cauze - efect)

Posibilitate de cuantificare a riscului la sisteme tehnice

Eficienţă maximă în faza de concepţie

Poate constitui un instrument de aprofundare în cadrul analizelor de securitate a muncii

Nu ia în considerare decât factorul tehnic

Face abstracţie de ceilalţi factori implicaţi în procesul de muncă: executant - sarcină de muncă - mediu

Poate conduce la tabele mari, chiar pentru sisteme simple

Cost ridicat Competenţă deosebită a

analistului3.2.ANALIZA ARBORELUI DE DEFECTE (AAD)

Analiza fiabilităţii sistemelor tehnice

Arbori logici Simboluri Scheme logice

Sisteme tehnice complexe

Experţi cu dublă specializare (sistemele analizate şi securitate)

Metodă indirectă, deductivă (efecte - cauze)

Posibilitate de cuantifi-care a riscurilor tehnice

Aplicabilitate bună în faza de concepţie

Prelucrare automată a datelor

Se limitează la sectorul tehnic

Stabilirea „evenimentului de vârf” necesită o cunoaştere perfectă a sistemului

Presupune elaborarea unui arbore cauzal pentru fiecare eveniment

Cost ridicat Volum mare de muncă Competenţă înaltă a

analistului Nu prezintă remedii

30

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

3.3.ANALIZA PRELIMINARĂ A RISCURILOR (APR)

Analiza riscurilor pentru sisteme tehnice în vederea îmbunătăţirii proiectării

Tabele sinoptice Arbori logici

elaboraţi în baza unui model teoretic

Fişe de analiză Grilă de evaluare a

consecinţelor pentru domeniul aeronautic

Proiectarea subansamblurilor avioanelor şi a altor sisteme tehnice

Specialişti în proiectare sisteme tehnice şi securitate

Metodă directă, inductivă

Permite eliminarea unor deficienţe de proiectare care conduc la mărirea fiabilităţii şi securităţii sistemelor tehnice

Metoda a fost concepută pentru industria aeronautică şi este particularizată pentru acest domeniu

Poate fi extinsă şi la alte domenii, utilizând alte grile de evaluare

Este axată pe factorul tehnic

Volum de muncă mare, cost ridicat

Specializare şi competenţă deosebită a analistului

4.METODE BAZATE PE ERGONOMIA SISTEMELOR

4.1.METODA HAZOP (Hazard Operability)

Optimizarea sistemului om - maşină:- productivitate- condiţii de muncă

Tabel, cuvinte - cheie

Loc de muncă, procese continue

Observaţie directă, deducţie după analiza procesului

Activităţi care se desfăşoară în procese continue

Nu se poate aplica decât la procese automatizate (exemplu ind. chimică)

Necesită o deosebită rigoare pentru aplicare

31

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

4.2.METODA DSF (Diagnosis Safety Form)

- Listă de control Chestionare închise

Întreprindere Completarea chestionarelor de către executanţi

Prelucrarea şi interpretarea datelor de către specialişti interni (serviciul de securitate a muncii)

Permite elaborarea unui „pre-diagnostic" intern al problemelor de securitate, care ulterior se profundează prin alte metode

Metoda nu oferă o tratare sistemică, bazându-se exclusiv pe opiniile executanţilor

Instrumentele de lucru (check-list şi chestionar) sunt închise şi nu epuizează categoriile de probleme de securitate (lipsă de model teoretic)

4.3.METODA DCT (Diagnostique des Conditions du Travail)

- Baterie de evaluare –chestionare specifice, închise

Întreprindere Sector

Răspunsuri dirijate pe bază de chestionare, culese de o echipă inter-disciplinară externă

Aplicabilă în întreprinderile deschise dialogului social

Permite obiectivarea celor mai critice condiţii de muncă şi a mecanismelor care le determină

Abordare sociologică, care nu evidenţiază decât în secundar aspectele de securitate a muncii

4.4.METODA SDQ (Safety Diagnosis Questionaire)

Identificarea situaţiilor periculoase (configuraţii critice)

Chestionar închis, detaliat, asupra activităţii operatorului

Loc de muncă Activitate

Răspunsuri culese de expertul în securitate de la operatori

Permite stabilirea incompatibilităţilor între activitatea operatorului şi condiţiile tehnice şi organizatorice date

Se limitează la analiza activităţii operatorului

Utilizează un model teoretic simplist, care nu permite o abordare sistemică

Metodă participativă (se bazează în bună parte pe aprecierile operatorului)

32

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

4.5.METODA MORT (Management Oversight and Risk Tree)

Identificarea:- omisiunilor în

prevenire- factorilor de risc

asumaţi- erorilor de

management al riscurilor (deficienţe de organizare)

Chestionar deschis, structurat pe baza unui model logic

Întreprindere Atelier

Se aplică de către serviciul de securitate intern sau experţi, formaţi pentru această metodă

Metodă bazată pe un model teoretic detaliat care permite o analiză pertinentă a deficienţelor de conducere şi organizare

Permite evaluare a priori şi a posteriori

Nu surprinde toate elementele implicate în accident, axându-se pe organizare şi mai puţin pe factorii tehnici

Analiza este foarte complexă şi necesită experţi în domeniu

4.6.METODA I.E.R.C.M. - Bucureşti

Evaluarea solicită-rilor impuse de condiţiile specifice locurilor de muncă

Stabilirea contraindi-caţiilor la încadrarea profesională

Tabel cu solicitări posibile

Scală de evaluare cu 5 niveluri

Loc de muncă Analiza locurilor de muncă de către o echipă specializată (medici, ergonomi, igienişti)

Permite stabilirea şi ierarhizarea solicitărilor la care este supus organismul uman la un anumit loc de muncă

Pentru evaluarea securităţii muncii prezintă doar interes metodologic

33

SCOPINSTRUMENTE DE

LUCRUNIVEL DE APLICARE

MOD DE APLICARE

UTILITATE LIMITE

4.7.METODA RENAULT - FRANŢA

Evaluarea ergonomică a condiţiilor de la locurile de muncă

Tabel cu factori de influenţă

Scală de evaluare cu 5 niveluri

Loc de muncă Observaţie directă Analiză, prelucrare

date şi interpretare făcute de experţi

Permite stabilirea profilului analitic al organizării ergonomice a locului de muncă, rezultând şi unele aspecte ale securităţii muncii

Securitatea muncii se ia în considerare numai în secundar, ca unul din factorii de influenţă a condiţiilor

Metoda se axează pe optimizarea organizării ergonomice a locului de muncă

4.8.METODA LEST - FRANŢA

Evaluare socio-ergonomică a condiţiilor de muncă

Tabel cu domenii de solicitări, factori de influenţă şi parametri

Scală de evaluare cu 10 niveluri

Întreprindere Atelier Loc de muncă

Analiză socio-ergonomică:- observaţie directă- chestionare- discuţii dirijate

Permite identificarea locurilor de muncă critice sub aspectul securităţii muncii, în contextul evaluării globale a condiţiilor de muncă

Metoda pune accent pe oboseala provocată de condiţiile de muncă şi mai puţin pe riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională

34

4.METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE

EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ

35

4.1.PREMISE TEORETICE

Fig. 1 Relaţia risc – securitate

Fig. 2 Curba de acceptabilitate a riscului

36

4.2. DESCRIEREA METODEI

4.2.1.SCOP ŞI FINALITATE

determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;

aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

4.2.2.PRINCIPIUL METODEI

identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile;

nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

4.2.3.UTILIZATORI POTENŢIALI

metoda poate fi utilizată: în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor

şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă; în faza de exploatare pentru îndeplinirea de către personalului de la compartimentele

de protecţie a muncii din întreprinderi a următoarelor atribuţii: → analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;→ fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).

4.2.4.ETAPELE METODEI

1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);

2. identificarea factorilor de risc din sistem;

3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;

37

4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;

5. propunerea măsurilor de prevenire.

4.2.5.INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată,

principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).

Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor; cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului

uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.

Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate

a producerii lor; gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic,

funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. şi M.M.S.S.F.; clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.

Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul

analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în

aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a

riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională; acest formular cuprinde:

date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;

date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie; componentele generice ale sistemului de muncă; nominalizarea factorilor de risc identificaţi; explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi

(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale); consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc; clasa de gravitate şi probabilitate previzionată; nivelul de risc.

Fişa de măsuri propuse (Anexa 7)

38

este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă.

39

4.3.APLICAREA METODEI

4.3.1.PROCEDURA DE LUCRU

Constituirea echipei de analiză şi evaluare echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi

tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate; înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda

de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru; este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi

proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate; după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se

trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. Definirea sistemului de analizat (loc de muncă)

în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind: identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de

funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, precum şi a maşinile şi utilajele folosite (parametrii şi caracteristici funcţionale) etc.;

precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);

descrierea condiţiilor de mediu existente; precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe

baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.

informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caietele de sarcini, buletinele de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

Identificarea factorilor de risc din sistem în această etapă se stabileşte, pentru fiecare componentă a sistemului de muncă

evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare;

identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui de evenimente, prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer;

factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).

40

Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează

lista din Anexa 2; gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3;

informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare;

pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3; încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an;

rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6).

cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizări a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc;

nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (Ri) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc (ri), care este egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

n

1=ii

n

1=iii

r

r

Rr

=N

nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5);

atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).

Stabilirea măsurilor de prevenire pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului

de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), în ordinea: 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc; 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.

se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: măsuri de prevenire intrinsecă; măsuri de protecţie colectivă; măsuri de protecţie individuală.

măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).

4.3.2.CONDIŢII DE APLICARE

locul de muncă analizat trebuie să fie bine definit (scop, elemente componente); existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti

în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici de medicina muncii etc.

41

ANEXA 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A. EXECUTANT

1. ACŢIUNI GREŞITE1.1.Executare defectuoasă de operaţii

comenzi; manevre; poziţionări, fixări, asamblări; reglaje; utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.

1.2. Nesincronizări de operaţii întârzieri; devansări.

1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă pornirea echipamentelor tehnice; întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice; alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice

etc.) ; deplasări, staţionări în zone periculoase; deplasări cu pericol de cădere:

de la acelaşi nivel:- prin dezechilibrare;- alunecare;- împiedicare;

de la înălţime: prin păşire în gol; prin dezechilibrare; prin alunecare.

1.4.Comunicări accidentogene2. OMISIUNI

2.1.Omiterea unor operaţii2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie

B. SARCINA DE MUNCĂ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite1.2.Absenţa unor operaţii1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)

2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI2.1.Solicitare fizică:

efort static; poziţii de lucru forţate sau vicioase; efort dinamic.

42

2.2.Solicitare psihică : ritm de muncă mare; decizii dificile în timp scurt; operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.; monotonia muncii.

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC1.1.Mişcări periculoase 1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:

organe de maşini în mişcare; curgeri de fluide; deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:

alunecare; rostogolire; rulare pe roţi; răsturnare; cădere liberă; scurgere liberă; deversare; surpare, prăbuşire; scufundare.

1.1.4.Deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule; deviere de la traiectoria normală; balans; recul; şocuri excesive; jet, erupţie.

1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare; tăioase; alunecoase; abrasive; adezive.

1.3.Recipiente sub presiune1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

2. FACTORI DE RISC TERMIC2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC3.1.Curentul electric:

atingere directă; atingere indirectă; tensiune de pas.

4. FACTORI DE RISC CHIMIC4.1.Substanţe toxice

43

4.2.Substanţe caustice4.3.Substanţe inflamabile4.4.Substanţe explozive4.5.Substanţe cancerigene4.6.Substanţe radioactive4.7.Substanţe mutagene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:

bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare.

5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCĂ

1. FACTORI DE RISC FIZIC1.1.Temperatura aerului:

ridicată; scăzută.

1.2.Umiditatea aerului: ridicată; scăzută.

1.3.Curenţi de aer1.4.Presiunea aerului:

ridicată; scăzută.

1.5.Aeroionizarea aerului1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor1.7.Zgomot1.8.Ultrasunete1.9.Vibraţii1.10.Iluminat:

nivel de iluminare scăzut; strălucire; pâlpâire.

1.11.Radiaţii 1.11.1.Electromagnetice:

infraroşii; ultraviolete; microunde; de frecvenţă înaltă; de frecvenţă medie; de frecvenţă joasă; laser.

1.11.2.Ionizante: alfa; beta;

44

gama.1.12.Potenţial electrostatic1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)1.14.Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC3.1.Microorganisme în suspensie în aer:

bacterii; virusuri; richeţi; spirochete; ciuperci; protozoare etc.

4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI subteran; acvatic; subacvatic; mlăştinos; aerian; cosmic etc.

45

ANEXA 2

LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISCASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Nr.crt.

CONSECINŢEPOSIBILE

LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

Cut

ie c

rani

ană

Cut

ie to

raci

că

Abd

omen

Teg

umen

t

Apa

rat r

espi

rato

r

Apa

rat

card

iova

scul

ar

Apa

rat d

iges

tiv

Apa

rat r

enal

Sistem osteoarticular

Sis

tem

mus

cula

r

Organe de simţ

Sis

tem

ner

vos

Mul

tipl

ă

Col

oana

vert

ebra

lă

Membru superiorMembru inferior

Och

i

Nas

Ureche

BraţAntebraţ

PalmăDegete

Coa

psă

Gam

bă

Pic

ior

Inte

rnă

Ext

ernă

D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 231. Plagă: - tăietură

- înţepătură xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x6. Arsură: - termică

- chimicăxx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x8. Leziuni ale organelor

interne- - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x

9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -11. Intoxicaţie - acută

- cronică--

--

--

xx

xx

xx

xx

xx

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

xx

xx

12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -14. Îmbolnăviri respiratorii

cronice provocate de pulberi organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar, bronşită etc.)

- - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

45

vasomotorie0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 2316. Boli prin expunere la

temperaturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături)

- - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x

17. Hipoacuzie, surditate de percepţie

- - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -

18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -19. Tumori maligne, cancer

profesionalx x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

20. Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii

- - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x

21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x23. Laringite cronice, nodulii

cântăreţilor- - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -

24. Astenopatie acomodativă, agravarea miopiei existente

- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -26. Conjuctivite şi

keratoconjunctivite- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x29. Îmbolnăviri datorate

compresiunilor şi decompresiunilor

- - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -

30. Boli infecţioase şi parazitare

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -32. Sindrom cerebroastenic şi

tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -34. Alte consecinţe

46

Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

47

ANEXA 3

SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA

ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR

CONSECINŢE1 NEGLIJABILE consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă

până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)2 MICI consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de

3 – 45 zile, care necesită tratament medical3 MEDII consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între

45 – 180 zile, care necesită tratament medical şi prin spitalizare4 MARI consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de

minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de gradul III)

5 GRAVE consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate de gradul II)

6 FOARTE GRAVE consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire, de autoconducere sau de orientare spaţială (invaliditate de gradul I)

7 MAXIME deces

CLASE DE PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR

(frecvenţa probabilă de producere a consecinţelor)EVENIMENTE

1 EXTREM DE RARE extrem de micăP > 10 ani

2 FOARTE RARE foarte mică 5 ani < P < 10 ani

3 RARE mică 2 ani < P < 5 ani

4 PUŢIN FRECVENTE

medie 1 an < P < 2 ani

5 FRECVENTE mare1 lună < P < 1 an

6 FOARTE FRECVENTE

foarte mareP < 1 lună

47

ANEXA 4

GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI

PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE1 2 3 4 5 6

EX

TR

EM

D

E R

AR

FO

AR

TE

R

AR

RA

R

PU

ŢIN

F

RE

CV

EN

T

FR

EC

VE

NT

FO

AR

TE

F

RE

CV

EN

T

CL

AS

E D

E

GR

AV

ITA

TE

CONSECINŢE

P >

10

ani

5 an

i < P

< 1

0 an

i

2 an

i < P

< 5

an

i

1 an

< P

< 2

an

i

1 lu

nă

< P

< 1

an

P <

1 lu

nă

7 MAXIME deces (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE GRAVE

invaliditate gr. I

(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 GRAVE invaliditate gr. II

(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 MARI invaliditate gr. III

(4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 MEDII ITM 45 – 180 zile

(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 – 45zile

(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

48

ANEXA 5

SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE RISC

CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE

NIVEL DE SECURITATE

1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE

MIC

(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MARE

3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE

MARE

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

49

ANEXA 6

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: …………………...FIŞA DE EVALUARE ALOCULUI DE MUNCĂ

NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….

LOCUL DE MUNCĂ:………… ECHIPA DE EVALUARE:……………

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC

IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A

FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)

CONSE-CINŢA

MAXIMĂ PREVI-ZIBILĂ

CLASA DE

GRAVI-TATE

CLASA DE

PROBA-BILITATE

NIVEL DE

RISC

0 1 2 3 4 5 6

…

50

ANEXA 7

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. crt.

LOC DE MUNCĂ/FACTOR DE RISC

NIVEL DE

RISC

MĂSURA PROPUSĂ

Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene

0 1 2 3 4 5

…

51

ANEXA 8

ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

RISC OMELIMINAREA RISCURILOR

MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC

(PREVENIRE INTRINSECĂ)

MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)

RISC OM

IZOLAREA RISCURILOR

FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ

ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)

RISC OM

EVITAREA RISCURILOR

INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI

REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)

RISC OM

IZOLAREA OMULUI

LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACEPRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

52

5.STUDIU DE CAZ PRIVIND APLICAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M.

BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

53

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO” DIN CADRUL

S.C. HIDROELECTRICA S.A. - S.H. CLUJ

PROCESUL DE MUNCĂ

Procesul de muncă are drept scop supravegherea, controlul, întreţinerea şi manevrarea instalaţiilor mecanice ale hidrocentralei.

ELEMENTELE COMPONENTE ALESISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIE/ECHIPAMENTE DE MUNCĂ:

vane tip fluture – 2 buc; vane tip sferice – 3 buc; turbina hidraulică tip FRANCIS – 3 buc. - 75 MW/grup; instalaţii de ungere vană fluture (pompe compresoare); instalaţii de ungere vană sferică (pompe compresoare); instalaţii de frânare şi ridicare rotor şi instalaţii de injecţie lagăre axiale; dispozitiv de ungere turbine; instalaţie de aer comprimat:

de joasă presiune: 10 bar; de înaltă presiune: 45 bar;

recipiente sub presiune: instalaţia de stins incendii cu apă pulverizată şi hidranţi; instalaţie G.U.P.;

instalaţie pentru epuisment; ejectori - 8 buc.; gospodăria de ulei a părţii mecanice:

rezervoare ulei: murdar, curat; pompe de ulei: fixă, mobilă;

regulator automat de turaţie; generator montat în boxă; lanternă; trusă scule de lucru; bazin epuisment; bazin apă incendiu; galerie batardouri; panouri de semnalizare; instalaţie de ventilare; instalaţie apă răcire HA; aspiratoare turbină; instalaţie măsură nivele mers în CS.

54

SARCINA DE MUNCĂ

preia schimbul de la maşinistul din tura precedentă; maşinistul care preia schimbul efectuează rondul redus în instalaţie împreună cu

maşinistul din schimbul anterior, prin parcurgerea traseului de rond stabilit; verifică starea echipamentelor aflate în exploatare, prin identificarea acestora direct în

instalaţii; verifică existenţa şi starea mijloacelor de protecţie de folosinţă comună din dotare,

existenţa şi starea sculelor şi dispozitivelor de lucru şi de manevră din inventar; efectuează rondul complet; execută manevrele specificate în documentele pe baza cărora se execută lucrări de

deservire (autorizaţie de lucru, procese-verbale, ITI-PM etc.) pentru admiterea echipelor de lucru respectând ghidul de manevre;

se informează de stadiul lucrărilor ce se execută în schimbul său; recepţionează lucrările executate; execută toate lucrările în GVP (graficul de verificări profilactice) şi cel de ungere; înregistrează în raportul zilnic de exploatare valorile orare; asigură curăţenia la locul de muncă; predă schimbul maşinistului din schimbul următor.

MEDIUL DE MUNCĂ

Maşinistul turbină hidro FRANCIS îşi desfăşoară activitatea în incinta centralei subterane, la toate cotele hidrocentralei:

iluminat artificial; zgomot continuu conform buletinelor de determinări anexate; temperatură coborâtă în majoritatea galeriilor; curenţi puternici de aer (tiraj natural, instalaţie de ventilare).

55

FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

A.FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE/ECHIPAMEN- TELOR DE MUNCĂa.Factori de risc mecanic: organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu

curele sau prin arbori sau acţionări; deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces la

locul de muncă cu mijloace auto; rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate; răsturnarea batardourilor din galeria de fugă; cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare sau rocă desprinsă; scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi, condens; surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala subterană la ~ 68 m adâncime; proiectare de corpuri sau particule antrenate de către curenţii de aer sau de fisurare

accidentală izolatori; devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat; balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat; jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice; suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,

înţepătoare, alunecoase; recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat, cu pmax de 45 bar, apă (47 bar), ulei

(40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă; vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine.b.Factori de risc termic: temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70 ºC la lagărul

turbinei – control manual; temperatura coborâtă – suprafeţe metalice reci atinse în mod direct; flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului electric.c.Factori de risc electric: electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau

umedă; electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas:

legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză;

izolaţii străpunse accidental şi scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare).d.Factori de risc chimic: substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.; substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest.

B.FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂa.Factori de risc fizic: temperatura coborâtă a aerului în special în zona conului de aspiraţie epuisment; umiditatea relativă a aerului ridicată; curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria de acces; presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei; nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi de iluminat; nivel ridicat de zgomot, în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe

compresoare, nivel turbină; calamităţi naturale – colaps galerie (seism).b.Factori de risc chimic: pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit);

56

gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie;

gaze sau vapori inflamabili sau explozivi - vapori, diluanţi, vopsele, lacuri etc.c.Caracter special al mediului: lucrul în mediu subteran – uzura prematură a organismului.

C.FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂa.Suprasolicitare fizică: poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi; efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote. b.Suprasolicitare psihică: decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu cu zgomot.

D.FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUIa.Acţiuni greşite: asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane; reglaje – nerespectarea parametrilor de lucru; nesincronizarea la lucrul în echipă; cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase,

denivelate; cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare.b.Omisiuni: neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie

din dotare.

57

UNITATEA: S.C. HIDROELECTRICA S.A. – SUCURSALA HIDROCENTRALE – CLUJ FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 5

SECŢIA: C.H.E. MĂRIŞELU DURATA EXPUNERII: 12 h/schimb

LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRO

ECHIPA DE EVALUARE: dr.ing. Ştefan Pece, ing. Octavian Ruscu

COMPONENTA

SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC

IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSE-CINŢA

MAXIMĂ PREVI-ZIBILĂ

CLASA DE

GRAVI-TATE

CLASA DE PROBA-

BILITATE

NIVEL DE RISC

0 1 2 3 4 5 6MIJLOACE DE PRODUCŢIE/

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC MECANIC

1. Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin arbori sau acţionări

DECES 7 1 3

2. Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces la locul de muncă cu mijloace auto

DECES 7 1 3

3. Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate

DECES 7 1 3

4. Răsturnarea batardourilor din galeria de fugă DECES 7 1 3

5. Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare sau rocă desprinsă

DECES 7 1 3

6. Scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi, condens

INV.gr.III 4 1 2

7. Surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala subterană la ~68 m adâncime

DECES 7 1 3

58

0 1 2 3 4 5 68. Proiectare de corpuri sau particule antrenate de

către curenţii de aer sau de fisurare accidentală izolatori

INV.gr.III 4 2 3

9. Devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat

DECES 7 1 3

10. Balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat

DECES 7 1 3

11. Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice

INV.gr.III 4 2 3

12. Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase

ITM 3-45 zile

2 5 3

13. Recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (pmax= 45 bar), apă (47 bar), ulei (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă

DECES 7 2 4

14. Vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine

Neglijabilă 1 6 1

FACTORI DE RISC TERMIC

15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70ºC la lagărul turbinei – control manual

ITM 3-45 zile

2 5 3

16. Temperatura coborâtă – suprafeţe metalice reci atinse în mod direct

ITM 3-45 zile

2 6 3

17. Flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului electric

DECES 7 1 3

FACTORI DE RISC ELECTRIC

18. Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă

DECES 7 2 4

19. Electrocutare prin atingere indirectă sau prin apariţia tensiunii de pas: legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză; izolaţii străpunse accidental şi scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare);

DECES 7 1 3

59

0 1 2 3 4 5 6FACTORI DE RISC CHIMIC

20. Substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.

DECES 7 1 3

21. Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest

DECES 7 5 7

MEDIULDE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC

22. Temperatura coborâtă a aerului în special în zona conului de aspiraţie epuisment

ITM 3-45 zile

2 6 3

23. Umiditatea relativă a aerului ridicată ITM 3-45 zile

2 6 3

24. Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria de acces

ITM 3-45 zile

2 6 3

25. Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei

ITM 3-45 zile

2 5 3

26. Nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe compresoare, nivel turbină

INV.gr.III 4 6 5

27. Nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat INV.gr.III 4 6 5

28. Calamităţi naturale – colaps galerie (seism) DECES 7 1 3

FACTORI DE RISC CHIMIC

29. Pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit) ITM 3-45 zile

2 5 3

30. Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie

DECES 7 2 4

31. Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi, vopsele, lacuri etc.

DECES 7 1 3

CARACTER SPECIAL AL MEDIULUI

32. Lucrul în subteran – uzură prematură a organismului

INV.gr.II 5 6 6

SARCINADE MUNCĂ

SUPRASOLICITA-RE FIZICĂ

33. Poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi

ITM 3-45 zile

2 6 3

60

0 1 2 3 4 5 634. Efort dinamic – traseu mare de intervenţie,

deplasări repetate între coteITM 3-45

zile2 5 3

SUPRASOLICITA-RE PSIHICĂ

35. Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu de zgomot

ITM 3-45 zile

2 5 3

EXECUTANTACŢIUNI GREŞITE

36. Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane

DECES 7 2 4

37. Reglaje – nerespectarea parametrilor limită de lucru

DECES 7 1 3

38. Nesincronizarea la lucrul în echipă DECES 7 1 339. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,

alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, denivelate

ITM 45-180 zile

3 5 4

40. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare

DECES 7 2 4

OMISIUNI 41. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

DECES 7 2 4

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

61

NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRONIVELUL GLOBAL DE RISC: 3,65

62

LEGENDĂ

F1- Organe de maşini în mişcare – prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu

curele sau prin arbori sau acţionări

F2- Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces la

locul de muncă cu mijloace auto

F3- Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate

F4- Răsturnarea batardourilor din galeria de fugă

F5- Cădere liberă de piese, scule, materiale de la cotele superioare sau rocă desprinsă

F6- Scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi, condens

F7- Surpare, prăbuşire - colaps galerie – centrala subterană la ~68 m adâncime

F8- Proiectare de corpuri sau particule antrenate de către curenţii de aer sau de fisurare

accidentală izolatori

F9- Devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat

F10- Balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat

F11- Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a traseelor hidraulice

F12- Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,

înţepătoare, alunecoase

F13- Recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (pmax= 45 bar), apă (47 bar), ulei

(40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă

F14- Vibraţii ale construcţiei în special în zona nivel turbine

F15- Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – temperatură de cca. 70ºC la lagărul

turbinei – control manual

F16- Temperatura coborâtă – suprafeţe metalice reci atinse în mod direct

F17- Flăcări, flame la amorsarea accidentală a arcului electric

F18- Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită

şi/sau umedă

F19- Electrocutare prin atingere indirectă sau prin apariţia tensiunii de pas: legături la

instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză; izolaţii

străpunse accidental şi scurgeri condens (ex.: cotă nivel aspiratoare);

F20- Substanţe inflamabile – lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.

F21- Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din azbest

63

F22- Temperatura coborâtă a aerului în special în zona conului de aspiraţie epuisment

F23- Umiditatea relativă a aerului ridicată

F24- Curenţi de aer puternici - fosă generator şi galeria de acces

F25- Presiunea aerului variabilă ca urmare a variaţiei volumetrice a apei

F26- Nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe

compresoare, nivel turbină

F27- Nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat

F28- Calamităţi naturale – colaps galerie (seism)

F29- Pulberi pneumoconiogene (particule rocă, grafit)

F30- Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau rezultate

din incendiu la avarie

F31- Pulberi în suspensie: aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi – vapori, diluanţi,

vopsele, lacuri etc.

F32- Lucrul în subteran – uzură prematură a organismului

F33- Poziţii de lucru forţate, vicioase la cricurile de frânare, control manual temperaturi

F34- Efort dinamic – traseu mare de intervenţie, deplasări repetate între cote

F35- Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu de zgomot

F36- Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane

F37- Reglaje – nerespectarea parametrilor limită de lucru

F38- Nesincronizarea la lucrul în echipă

F39- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe

alunecoase, denivelate

F40- Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare

F41- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie

din dotare

64

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE: LOCUL DE MUNCĂ „MAŞINIST TURBINĂ HIDRO”

Nr. crt.

LOC DE MUNCĂ/FACTOR DE RISC

NIVEL DE

RISC

MĂSURI PROPUSE(Nominalizarea măsurii)

0 1 2 31. F21 - Substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea

conductelor izolate cu şnur din azbest7 Măsuri tehnice:

adoptarea unei soluţii tehnice de izolare a tubulaturii sau de prevenire a formării condensului care să nu implice utilizarea materialelor periculoase.

Măsuri organizatorice: stabilirea unei proceduri nepericuloase de îndepărtare a şnururilor de

azbest de pe suprafeţele pe care sunt amplasate la ora actuală; stabilirea condiţiilor de dezafectare şi stocare (eventual neutralizare) a

reziduurilor rezultate din acest proces.2. F32 - Lucrul în subteran 6 Măsuri organizatorice:

efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de reglementările în vigoare.

3. F26 - Nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri pompe compresoare, nivel turbină

5 Măsuri tehnice: dotarea cu mijloace individuale de protecţie: antifoane interne sau

externe.Măsuri organizatorice: evitarea staţionării executantului în zonele în care nivelul de zgomot

depăşeşte 87 dB(A).4. F27 - Nivel de iluminare scăzut 5 Măsuri tehnice:

amplasarea unui număr suficient de lămpi de iluminat; dotarea cu lanterne.

5. F13 - Recipiente sub presiune 4 Măsuri organizatorice: respectarea termenelor de verificare ISCIR.

0 1 2 3

65

6. F18 - Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri tehnice: izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta

echipamentelor electrice de sudare; verificarea şi repararea conductorilor de alimentare; realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de

securitate în vigoare; verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor

aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de lucru (NSPM 65, art.145);

descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra (NSPM 65, art.146);

utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant (NSPM 65, art.148).

Măsuri organizatorice: instruirea lucrătorilor; verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de

securitate şi disciplina tehnologică; urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare

(atât echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).7. F30 - Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de

la sudare, impregnare sau rezultate din incendiu la avarie4 Măsuri tehnice:

asigurarea condiţiilor de ventilare.8. F36 - Asamblări – lipsa unor organe de asamblare la

ventile sau flanşe, vane4 Măsuri organizatorice:

respectarea tehnologiei de lucru.9. F39 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,

alunecare, împiedicare – suprafeţe alunecoase, denivelate4 Măsuri organizatorice:

utilizarea încălţămintei de protecţie; menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie şi

marcarea denivelărilor, obstacolelor etc.10. F40 - Cădere de la înălţime prin păşire în gol,

dezechilibrare sau alunecare4 Măsuri tehnice:

marcarea şi iluminarea zonelor periculoase.Măsuri organizatorice: folosirea încălţămintei de protecţie şi a echip. pentru lucru la înălţime.

0 1 2 311. F41 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie 4 Măsuri organizatorice:

66

şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare;

verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.

67

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „maşinist turbină hidro” este egal cu 3,65, valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, depăşind limita maximă acceptabilă (3,5).

Analiza datelor din „Fişa de evaluare” evidenţiază faptul că din totalul de 41 factori de risc identificaţi numai 11 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 1 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim; 1 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mare; 2 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare; 7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.

Factorii de risc care se situează în domeniul inacceptabil sunt: F21: substanţe cancerigene: lucrul în vecinătatea conductelor izolate cu şnur din

azbest – nivel de risc parţial 7; F32: lucrul în subteran – uzură prematură a organismului– nivel de risc parţial 6; F26: nivel ridicat de zgomot în special în fosă generator, con aspiraţie, grupuri

pompe compresoare, nivel turbină – nivel de risc parţial 5; F27: nivel de iluminare scăzut – lipsă lămpi iluminat – nivel de risc parţial 5; F13: recipiente sub presiune: recipiente de aer comprimat (pmax= 45 bar), apă (47

bar), ulei (40 bar) şi butelii oxigen sau acetilenă – nivel de risc parţial 4; F18: electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia

îmbătrânită şi/sau umedă – nivel de risc parţial 4; F30: gaze toxice - gaze de eşapament, vapori diluanţi de la sudare, impregnare sau

rezultate din incendiu la avarie – nivel de risc parţial 4; F36: asamblări – lipsa unor organe de asamblare la ventile sau flanşe, vane –

nivel de risc parţial 4; F39: cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe

alunecoase, denivelate – nivel de risc parţial 4; F40: cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare – nivel

de risc parţial 4; F41: neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de

protecţie din dotare – nivel de risc parţial 4.

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 11 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.

Repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare se prezintă după cum urmează: 51,22 %, factori proprii mijloacelor de producţie/echipamente de muncă; 26,83 %, factori proprii mediului de muncă; 7,32 %, factori proprii sarcinii de muncă; 14,63 %, factori proprii executantului.

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 68,29 % dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate), astfel încât locul de muncă poate fi încadrat printre cele cu pericol deosebit de accidentare.

68

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ SURSAGENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCĂ

LOCUL DE MUNCĂ: MAŞINIST TURBINĂ HIDRONIVEL GLOBAL DE RISC: 3,65

69

BIBLIOGRAFIE

1. Băbuţ, G., Moraru, R., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani, 1999.2. Băbuţ, G., Moraru, R., Evaluarea riscurilor: transpunerea cerinţelor Directivei

89/391/CEE în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, Editura Universitas, Petroşani, 2009.

3. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.

4. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

5. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

6. Moraru, R., Băbuţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.7. Moraru, R., Băbuţ, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura

Focus, Petroşani, 2002.8. Moraru, R., Băbuţ, G., Managementul riscurilor: abordare globală - concepte, principii şi

structură, Editura Universitas, Petroşani, 2009.9. Moraru, R., Băbuţ, G., Evaluarea şi managementul participativ al riscurilor: ghid practic,

Editura Universitas, Petroşani, 2010.10. Pece, Şt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucureşti, 1993.11. Pece, Şt., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc de

muncă), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994.12. Pece, Şt., Dăscălescu, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.13. Pece, Şt., Dăscălescu, A. ş.a., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ,

Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.14. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2003.15. Pece, Şt., Metode europene de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse - Revista Obiectiv, Bucureşti, 2009.

16. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 646/26.07.2006.17. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.

18. * * *, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010.

19. * * *, SR EN ISO 14121-1: 2008 - Securitatea maşinilor. Aprecierea riscului. Partea 1: Principii, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008.

70

ANEXA 1

PREVEDERILE SR OHSAS 18001: 2008 PRIVIND IDENTIFICAREA PERICOLULUI, EVALUAREA RISCULUI ŞI

STABILIREA CONTROALELOR

Definiţii:

3.1.risc acceptabil - risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de către organizaţie în raport cu obligaţiile sale legale şi propria sa politică OH&S;

3.6.pericol - sursă, situaţie sau acţiune cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională, sau o combinaţie a acestora;

3.7.identificare pericol - proces de recunoaştere a faptului că există un pericol şi de definire a caracteristicilor acestuia;

3.8.îmbolnăvire profesională - condiţie fizică sau psihică deteriorată, identificabilă, provocată de/sau înrăutăţită de o activitate profesională şi/sau o situaţie legată de muncă;

3.9.incident - eveniment (evenimente) legat (legate) de muncă care a generat sau ar fi putut să genereze o rănire sau îmbolnăvire profesională (indiferent de gradul de severitate) sau deces; NOTA 1 - Un accident este un incident care a condus la rănire, îmbolnăvire

profesională sau deces. NOTA 2 - Un incident în care nu apar îmbolnăviri, răniri sau decese se mai

poate numi „incident fără urmări” sau „situaţie periculoasă”. NOTA 3 - 0 situaţie de urgenţă este un tip particular de incident.

3.12.sănătate şi securitate ocupaţională (OH&S) - condiţii şi factori care afectează sau ar putea afecta starea de sănătate şi securitate a angajaţilor sau a altor lucrători (inclusiv personal temporar angajat şi personal subcontractat), a vizitatorilor sau a oricărei alte persoane aflate la locul de muncă; NOTĂ - Organizaţia poate fi subiect al cerinţelor legale legate de sănătatea şi

de securitatea persoanelor aflate în imediata apropiere a locului de muncă, sau care sunt expuse activităţilor desfăşurate la locul de muncă.

3.21.risc - combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui eveniment periculos sau expunerii (expunerilor) la acesta şi a severităţii rănirii sau îmbolnăvirii profesionale care poate fi cauzată de eveniment sau de expunerea (expunerile) la acesta;

3.22.evaluare risc - proces de estimare a riscului (riscurilor) care rezultă dintr-un pericol (din pericole), ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale existente, şi de luare a deciziei asupra faptului că riscul este (riscurile sunt) sau nu este acceptabil (acceptabile);

3.23.loc de muncă - orice locaţie fizică în care se desfăşoară activităţi legate de muncă sub controlul organizaţiei NOTĂ - Atunci când se ia în considerare ce este un loc de muncă, organizaţia ar

trebui să ţină seama de efectele OH&S asupra personalului care se află, de exemplu, în deplasare sau în tranzit (de exemplu şofează, sunt la bordul unor aeronave, al unor ambarcaţiuni sau sunt în tren), lucrează la locaţia unui client sau cumpărător, sau lucrează acasă.

71

Prevederile cerinţei „4.3.1. Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale”

Organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură (proceduri) pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea controalelor necesare.

Procedura (procedurile) pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare:

a. activităţi de rutină şi de non-rutină;b. activităţi ale întregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv

subcontractanţi şi vizitatori);c. comportamentul uman, capabilităţile şi alţi factori de natură umană;d. pericolele identificate generate din afara locului de muncă, capabile să afecteze sănătatea

şi securitatea persoanelor aflate sub controlul organizaţiei, la locului de muncă;e. pericolele create în vecinătatea locului de muncă prin activităţi legate de locul de muncă

şi aflate sub controlul organizaţiei (NOTA 1 - Poate fi mai adecvat ca acest tip de pericole să fie evaluate ca un aspecte de mediu);

f. infrastructura, echipamentele şi materialele de la locul de muncă, dacă sunt furnizate de organizaţie sau de alte părţi;

g. modificări sau propuneri de modificări în cadrul organizaţiei, ale activităţilor sale sau alematerialelor;

h. modificări ale sistemului de management OH&S, inclusiv schimbări temporare şi impacturile acestora asupra operaţiilor, proceselor şi activităţilor;

i. orice obligaţii legale aplicabile evaluării riscului şi implementarea controalelor necesare;j. proiectarea locurilor de muncă, a proceselor, a instalaţiilor, a echipamentelor/maşinilor, a

procedurilor operaţionale şi a organizării muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilităţile umane.

Metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor trebuie:

a. să fie definită în ceea ce priveşte domeniul său, natura şi momentul de aplicare pentru a se asigura că este mai degrabă proactivă decât reactivă; şi

b. să asigure identificarea, stabilirea priorităţilor, documentarea riscurilor şi aplicarea controalelor, după cum este cazul;

Pentru managementul modificării, organizaţia trebuie să identifice pericolele OH&S şi riscurile OH&S asociate cu modificările din cadrul organizaţiei, din cadrul sistemului de management OH&S, or a activităţilor sale, anterior introducerii acestor modificări.

Organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări sunt luate în considerare atunci când se stabilesc controale.

Atunci când se stabilesc controale sau se iau în considerare modificări ale controalelor existente, trebuie să se ţină seama de reducerea riscurilor conform următoarei ierarhii:

a. eliminare;b. înlocuire;c. măsuri tehnologice;d. semnalizare/avertizare şi/sau măsuri administrative;e. echipament individual de protecţie.Organizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze rezultatele identificării

pericolelor, evaluărilor riscurilor şi controalelor stabilite.Organizaţia trebuie să se asigure că riscurile OH&S şi controalele stabilite sunt luate în

considerare atunci când se stabileşte, se implementează şi se menţine propriul sistem de management OH&S.

NOTA 2 - Pentru îndrumări suplimentare asupra identificării pericolelor, evaluării riscurilor şi stabilirii controalelor, a se vedea OHSAS 18002.

72

ANEXA 2

PREVEDERILE SR OHSAS 18002: 2009 PRIVIND IDENTIFICAREA PERICOLULUI, EVALUAREA RISCULUI ŞI

STABILIREA CONTROALELOR

Prevederile cerinţei „4.3.1. Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale”

4.3.1.1.Generalităţi

Pericolele pot cauza oamenilor răniri sau îmbolnăviri. Din acest motiv pericolele trebuie identificate, înainte ca riscurile asociate cu aceste pericole să poată fi evaluate şi, în cazul în care nu există controale sau controalele existente nu sunt corespunzătoare, controale efective ar trebui implementate în concordanţă cu ierarhia controalelor. [a se vedea punctele a) până la e) în OHSAS 18001: 2007, 4.3.1].

O organizaţie va trebui să aplice procesul de identificare a pericolului (a se vedea 3.7) şi evaluarea riscului (a se vedea 3.22) pentru a determina controalele care sunt necesare reducerii riscului de producere al incidentelor (a se vedea 3.9). Scopul general al procesului de evaluare a riscului este de a recunoaşte şi a înţelege pericolele (a se vedea 3.6) care pot apare în cursul activităţilor organizaţiei şi a se asigura că riscurile (a se vedea 3.21) la care sunt expuşi oamenii, riscuri care rezultă din aceste pericole, sunt evaluate, organizate pe priorităţi şi controlate până la un nivel acceptabil (a se vedea 3.21).

Aceasta se obţine prin: dezvoltarea unei metodologii pentru identificarea pericolelor şi evaluarea riscului, identificarea pericolelor, estimarea riscurilor asociate, ţinând cont de adecvarea oricăror controale existente (ar

putea fi necesară obţinerea de date suplimentare şi realizarea de analize ulterioare pentru a obţine evaluări rezonabile ale riscurilor),

determinarea dacă aceste riscuri sunt acceptabile, şi determinarea controalelor adecvate riscurilor, acolo unde acestea sunt necesare (pericole

existente la locul de muncă şi modul în care ele pot fi controlate sunt deseori definite în reglementări, coduri de bună practică, ghiduri publicate de autorităţi şi ghiduri ale industriei).

Rezultatele evaluărilor de risc permit organizaţiei să compare opţiunile de reducerea riscului şi să stabilească priorităţile resurselor pentru a eficientiza managementul riscului.

Elementele de ieşire de la identificarea pericolelor, evaluarea riscului şi determinarea proceselor pentru control ar trebui, de asemenea, folosite pe parcursul dezvoltării şi implementării sistemului de management OH&S.

Figura 2 prezintă o vedere generală a procesului de evaluare a riscului.

73

NOTA - Elaborarea metodologiei poate fi ea însăşi subiect de schimbarea sau îmbunătăţire.

4.3.1.2.Dezvoltarea unei metodologii şi a procedurilor pentru identificarea pericolului şi evaluarea de risc

Metodologiile de identificare a pericolului şi de evaluare a riscului variază substanţial cu domeniul industrie, mergând de la evaluări simple la analize cantitative complexe cu documentaţii extinse. Pericolele individuale pot necesita utilizarea de metode diferite, de exemplu o evaluare a expunerii pe termen lung la substanţe chimice poate avea nevoie de o metodă diferită decât cea pentru securitatea unui echipament sau pentru evaluarea unui birou de lucru. Fiecare organizaţie ar trebui să aleagă abordările care sunt cele mai adecvate scopului, naturii şi mărimii organizaţiei şi care îndeplinesc necesităţile proprii în termeni de detaliu, complexitate, timp, cost şi disponibilitate a datelor sigure. Combinând abordările alese ar trebui să rezulte o metodologie pentru evaluarea continuă a tuturor riscurilor OH&S ale organizaţiei.

Este necesar să se ţină cont de managementul schimbării (a se vedea 4.3.1.5) pentru modificările în riscurile evaluate, determinarea controalelor sau implementarea controalelor. Analiza managementului ar trebui folosită pentru a determina dacă schimbările metodologiei sunt, în general, necesare.

Pentru a fi eficiente, procedurile organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului ar trebui să ţină cont de:

pericole, riscuri, controale, managementul schimbării, documentaţie, analize în curs de desfăşurare.Pentru a asigura consistenţa aplicării se recomandă ca această procedură (aceste proceduri)

să fie documentate.

Identificare pericole

Managementul schimbării

Evaluare riscuri

Stabilire controale

Implementare controale

Monitorizare şi revizuire

Dezvoltare metodologie

74

OHSAS 18002: 2007, 4.3.1, identifică la punctele de la a) până la j) ce ar trebui luat în considerare în elaborarea procedurii (procedurilor). Îndrumări asupra acestora pot fi găsite la paragrafele de la 4.3.1.3 până la 4.3.1.8.

4.3.1.3.Identificarea pericolelor

Identificarea pericolelor ar trebui să ajute la determinarea tuturor surselor proactive, situaţiilor sau acţiunilor (sau o combinaţie a acestora), ce apar din activităţile organizaţiei, cu un potenţial de a produce prejudicii în termeni de răniri sau îmbolnăviri (a se vedea definiţia “pericol” în 3.6). Exemplele includ:

surse (de exemplu utilaje în mişcare, radiaţii sau surse de energie), situaţii (de exemplu lucrul la înălţimi), sau acţiuni (de exemplu ridicare manuală).

Identificarea pericolelor ar trebui să ia în considerare diferitele tipuri de pericole existente la locul de muncă, inclusiv pericole fizice, chimice, biologice şi psihosociale (a se vedea anexa C pentru exemple de pericole).

Organizaţia ar trebui să stabilească instrumente specifice de identificare a pericolelor şi tehnicile relevante domeniului de aplicare al sistemului său de management al OH&S.

Următoarele surse de informaţii sau elemente de intrare ar trebui luate în considerare în timpul procesului de identificare a pericolelor:

cerinţele legale sau alte cerinţe pentru OH&S (a se vedea 4.3.2), de exemplu acelea care prescriu cum ar trebui identificate pericolele,

politica OH&S (a se vedea 4.2), monitorizarea datelor (a se vedea 4.5.1), expunerea ocupaţională şi evaluări ale sănătăţii, înregistrările incidentelor (a se vedea 3.9 ), rapoarte ale auditurile precedente, evaluărilor sau analizelor, elemente de intrare de la salariaţi şi alte părţi interesate (a se vedea 4.4.3), informaţii de la alte sisteme de management (de exemplu managementul calităţii sau

managementul de mediu), informaţii obţinute de la consultantul în domeniul OH&S, analiza proceselor şi activităţile de îmbunătăţire de la locul de muncă, informaţii asupra celor mai bune practici şi/ sau pericole tipice în organizaţii similare, rapoarte ale incidentelor care s-au produs în organizaţii similare, informaţii asupra infrastructurii, proceselor şi activităţilor organizaţiei, inclusiv

următoarele: proiectul locului de muncă, planuri de trafic (de exemplu alei pentru pietoni, rute

pentru vehicule) plan (planuri) de amplasare, diagrame de proces şi manuale de funcţionare, inventare ale materialelor periculoase (materii prime, chimicale, deşeuri, produse

finite, sub-produse), specificaţii ale echipamentului, specificaţii ale produsului, informaţii despre securitatea materialelor, toxicologie şi

alte date relativ la OH&S.Procesele de identificare ale pericolelor ar trebui aplicate atât activităţilor şi situaţiilor

obişnuite cât şi în situaţiilor speciale (de exemplu periodic, ocazional sau de urgenţă).Exemple ale activităţilor şi situaţiilor speciale care ar trebui luate în considerare în timpul

procesului de identificare a pericolelor includ: curăţarea infrastructurii sau echipamentului, modificări temporare ale proceselor, activităţi de întreţinere neplanificate, pornirea sau oprirea instalaţiei sau echipamentului,

75

vizite în exterior (de exemplu excursii pe teren, vizite ale furnizorului la client, prospectări, excursii),

înnoiri, condiţii meteorologice extreme, disfuncţionalităţi ale utilităţilor (de exemplu energie, apă, gaz etc.), aranjamente temporare, situaţii de urgenţă.

Identificarea pericolelor ar trebui să ţină cont de toate persoanele care au acces la locul de muncă (de exemplu clienţi, vizitatori, contractori de servicii, personal pentru livrări, ca şi salariaţi) şi:

pericole şi riscuri care apar în cadrul desfăşurării activităţilor acestora, pericole care apar din folosirea produselor sau serviciilor furnizate organizaţiei de

către aceştia, gradul lor de familiaritate cu locul de muncă şi comportarea lor.

Factorii umani, cum ar fi capabilitatea, comportarea şi limitările trebuie să fie luate în considerare [a se vedea punctul c) al OHSAS 18001:2007, 4.3.1] atunci când sunt evaluate pericolele şi riscurile proceselor, echipamentului şi ale mediului de lucru. Factorul uman ar trebui luat în considerare ori de câte ori există o interfaţă umană şi ar trebui să ţină seama de aspecte cum ar fi uşurinţa folosirii, potenţialul de erori operaţionale, stresul operatorului şi oboseala utilizatorului.

Atunci când se iau în considerare factorii umani, procesul de identificare a pericolelor în organizaţie ar trebui să ţină cont de următoarele, precum şi de interacţiunile dintre ele:

natura muncii (amplasamentul locului de muncă, informaţii despre operator, cantitatea de muncă, munca fizică, tipul de muncă),

mediul de lucru (căldură, lumină, zgomot, calitatea aerului), comportamentul uman (temperament, obiceiuri, atitudine), capacitate psihologică (capacitatea de percepţie şi de atenţie), capacitate fiziologică (biomecanică, antropometrică/diversitatea fizică între oameni).

În anumite condiţii, pot fi pericole care pot să apară sau pot fi generate în afara locului de muncă, cu impact asupra persoanelor din cadrul locului de muncă (de exemplu scăpări de materiale toxice de la operaţii din vecinătate). Atunci când astfel de pericole sunt previzibile, acestea ar trebui luate în considerare.

Organizaţia ar putea fi obligată să ţină cont şi de pericolele create în afara perimetrului locului de muncă, în special acolo unde există o obligaţie legală sau datoria de a avea grijă referitor la astfel de pericole. În anumite jurisdicţii legale, astfel de pericole sunt în schimb rezolvate prin sistemul de management de mediu al organizaţiei.

Pentru ca identificarea pericolului să fie eficace organizaţia ar trebui să folosească o abordare care include informaţii de la o varietate de surse, în special elemente de intrare de la persoane care cunosc procesele, sarcinile sau sistemele, de exemplu:

observaţii asupra comportamentului şi practicilor de muncă şi analize ale cauzelor principale ale comportamentului nesigur,

analiză comparativă, interviuri şi sondaje, controale de siguranţă şi inspecţii, verificări ale incidentelor şi analizele ulterioare, monitorizarea şi evaluarea expunerii la pericole (agenţi chimici şi fizici), fluxul de lucru şi analiza procesului, inclusiv potenţialul acestora pentru crearea unui

comportament nesigur.Identificarea pericolelor ar trebui să fie condusă de o persoană (persoane) cu competenţă în

identificarea metodologiilor şi tehnicilor relevante (a se vedea 4.4.2) şi cu cunoştinţe adecvată ale activităţii la locul de muncă.

76

Liste de verificare pot fi folosite ca memento pentru tipurile de pericole potenţiale care pot fi luate în considerare şi înregistrate la identificarea iniţială a pericolului; oricum, trebuie avut grijă să se evite acordarea unei totale încrederi în utilizarea listelor de verificări (a se vedea anexa C). Listele de verificări ar trebui să fie specifice zonei de lucru, procesului sau echipamentului în curs de evaluare.

4.3.1.4.Evaluarea riscului

4.3.1.4.1.Generalităţi

Riscul este o combinaţie a probabilităţii de apariţie a unui eveniment periculos sau a unei (unor) expuneri şi severitatea rănirii sau îmbolnăvirii (3.8) care poate fi cauzată de eveniment sau deexpunere (expuneri) (a se vedea 3.21).

Evaluarea riscului este un proces de evaluare riscului (riscurilor) care rezultă din pericol (pericole), luând în considerare adecvarea oricăror controale existente şi hotărând dacă riscul (riscurile) este (sunt) acceptabil (acceptabile) (a se vedea 3.22).

Un risc acceptabil (a se vedea 3.1) este un risc care a fost redus la un nivel pe care organizaţia este dispusă să şi-l asume respectând obligaţia sa legală, politica sa OH&S şi obiectivele sale OH&S.

NOTĂ - Anumite documente de referinţă folosesc sintagma “evaluarea riscului”, pentru a include întregul proces de identificare a pericolelor, evaluare a riscurilor şi determinare a controalelor; OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 se referă separat la elementele individuale ale acestui proces şi utilizează sintagma “evaluarea riscului” pentru a se referi explicit la a doua etapă a acestui proces.

4.3.1.4.2.Elemente de intrare pentru evaluarea riscului

Elemente de intrare pentru procesele de evaluare a riscului pot include, dar nu se limitează numai la acestea, informaţii sau date asupra următoarelor:

detalii ale locaţiei (locaţiilor) unde se desfăşoară activitatea, vecinătatea şi domeniul de aplicare pentru interacţiunile periculoase dintre activităţile

de la locul de muncă, aranjamente referitoare la securitate, capacităţile umane, comportamentul, competenţa, instruirea şi experienţa celor care

normal şi/sau ocazional execută munci periculoase, date toxicologice, epidemiologice şi alte informaţii referitoare la sănătate, vecinătatea altor persoane (de exemplu personalul de curăţenie, vizitatori, contractori,

public) care pot fi afectate de activităţile periculoase, detalii ale tuturor instrucţiunilor de muncă, sistemelor de muncă şi/sau procedurilor

pentru apt de muncă, pregătite pentru sarcini periculoase, instrucţiuni ale producătorilor sau furnizorilor pentru funcţionarea şi întreţinerea

echipamentului şi a infrastructurii, disponibilitatea şi folosirea măsurilor de control [de exemplu pentru ventilaţie,

protecţie, echipament individual de protecţie (EIP) etc.], condiţii anormale (de exemplu întreruperea potenţială a utilităţilor, cum ar fi

electricitate şi apă, sau alte discontinuităţi ale procesului), condiţii de mediu care afectează locul de muncă, potenţialul de întreruperi pentru instalaţie şi componentele utilajelor şi dispozitivelor

de securitate sau de degradare a lor ca urmare a expunerii la elemente sau procese materiale,

detalii asupra accesului la, ca şi corectitudinea condiţiilor/ procedurilor de urgenţă, planurilor de ieşiri de urgenţă, echipamentelor de urgenţă, drumuri de acces în cazuri

77

de urgenţă (inclusiv semnalizările), facilităţi pentru comunicaţii de urgenţă şi sprijin extern de urgenţă etc.,

monitorizarea datelor referitoare la incidentele asociate cu activităţi de muncă specifice,

rezultate ale oricăror evaluări existente în legătură cu activităţile periculoase de muncă, detalii ale unor acte periculoase precedente comise fie de persoane care execută o

activitate sau de către alţii (de exemplu personal adiacent, vizitatori, contractori, etc.), potenţialul de întreruperi care să inducă întreruperi asociate sau incapacitatea

măsurilor de control, durata şi frecvenţa la care activităţile specifice au loc, acurateţea şi credibilitatea datelor disponibile pentru evaluarea de risc, orice cerinţe legale şi alte cerinţe (a se vedea 4.3.2) care prescriu cum trebuie efectuată

evaluarea riscului sau ce constituie un risc acceptabil, de exemplu metode de prelevare pentru a determina expunerea, folosirea metodelor specifice de evaluare a riscului, sau nivelurile de expunere permise.

Evaluarea riscului ar trebui efectuată de o persoană (persoane) cu competenţă în metodologii şi tehnici pentru evaluarea riscului relevante (a se vedea 4.4.2) şi cunoştinţe adecvate ale activităţii de muncă.

4.3.1.4.3.Metodologii de evaluare a riscului

O organizaţie poate folosi diferite metode de evaluarea riscului, ca parte a unei strategii generale, pentru rezolvarea diferitelor domenii de activitate. Atunci când se încearcă să se stabilească probabilitatea producerii accidentul ar trebui luată în considerare adecvarea măsurilor de control existente. O evaluare a riscului ar trebui detaliată suficient pentru a determina măsuri adecvate de control.

Anumite metode de evaluare a riscului sunt complexe şi sunt adecvate activităţilor periculoase speciale sau particulare. De exemplu, evaluarea riscurilor într-o uzină chimică poate cere calcule matematice complexe ale posibilităţilor de producere a evenimentelor care ar putea conduce la eliberarea de agenţi care pot afecta persoanele de la locul de muncă sau publicul. În multe ţări, legislaţia specifică anumitor sectoare precizează unde este necesar acest grad de complexitate.

În multe circumstanţe, riscurile OH&S pot fi determinate folosind metode mai simple şi care pot fi calitative. Aceste abordări implică de obicei un grad mai mare de apreciere (gândire, judecată), deoarece ele au mai puţină încredere în date cuantificabile. În anumite cazuri, aceste metode vor servi ca instrumente de lucru iniţiale, pentru a determina unde sunt necesare evaluări mai detaliate.

Evaluarea riscurilor ar trebui să implice consultarea cu, şi participare adecvată a lucrătorilor şi să ţină cont de cerinţele legale şi alte cerinţe. Recomandările reglementate ar trebui luate în considerare atunci când este cazul.

Organizaţia ar trebui să ţină cont de limitările calitative şi acurateţea datelor folosite în evaluareariscurilor şi de posibilul efect pe care acesta ar putea să-l aibă asupra rezultatelor calculului riscului.

Cu cât este mai mare nivelul de incertitudine a datelor, cu atât mai mare este necesitatea de prudenţă atunci când se determină dacă riscul este acceptabil.

NOTĂ - A se vedea anexa D pentru o comparare a instrumentelor şi metodologiilor de evaluare a riscului.

4.3.1.4.4.Alte consideraţii privind evaluarea riscului

78

Unele organizaţii dezvoltă evaluări de risc generice pentru activităţi tipice care pot apărea în câteva situaţii sau locaţii diferite. Astfel de evaluări generice pot fi utile ca punct de plecare pentru evaluări mai specifice, dar pot necesita o personalizare pentru a fi adecvate situaţiilor particulare. Această abordare poate îmbunătăţi viteza şi eficienţa procesului de evaluare a riscului şi poate îmbunătăţi consecvenţa evaluării riscurilor pentru sarcini similare.

Atunci când metoda folosită de organizaţie pentru evaluarea riscului foloseşte categorii descriptive pentru evaluarea severităţii sau a probabilităţii de apariţie a vătămării, acestea ar trebui să fie clar definite, de exemplu definirea clară a termenilor, cum ar fi “probabil” şi”improbabil“ este necesar să se asigure că persoane diferite le interpretează consecvent.

Organizaţia ar trebui să ia în considerare riscurile pentru persoanele sensibile (de exemplu salariatele care sunt însărcinate) ca şi pentru grupurile vulnerabile (de exemplu salariaţii lipsiţi de experienţă), ca şi pentru cei cu sensibilităţi speciale, implicaţi în executarea de sarcini deosebite (de exemplu abilitatea unui individ care nu distinge culorile de a citi instrucţiunile).

Organizaţia ar trebui să evalueze modul în care evaluarea riscului va lua în considerare numărul persoanelor care pot fi expuse unui anume pericol. Pericolelor care ar putea cauza vătămări unui număr mare de persoane ar trebui să li se acorde o atenţie deosebită, chiar dacă este mai puţinprobabil ca astfel de consecinţe severe să se producă.

Evaluarea riscurilor pentru a estima vătămările datorate expunerii la agenţi chimici, biologici şi fizici ar putea necesita măsurarea concentraţiilor de expunere, folosind instrumente şi metode adecvate de prelevare a probelor. Compararea acestor concentraţii ar trebui făcută cu limitele sau standardele aplicabile pentru expunerea la ocupaţională. Organizaţia ar trebui să se asigure că evaluarea riscului ia în considerare atât consecinţele expunerii pe termen scurt, cât şi cele pe termen lung, ca şi efectele cumulative ale expunerilor multiple şi ale mai multor agenţi.

În anumite cazuri evaluările de risc sunt realizate folosind eşantionarea pentru a acoperi o varietate de situaţii şi locaţii. Ar trebui avut grijă să se asigure că eşantioanele folosite sunt suficiente şi reprezintă corespunzător toate situaţiile şi locaţiile care sunt evaluate.

4.3.1.5.Managementul schimbării

Organizaţia ar trebui să conducă şi să controleze orice schimbări care pot afecta sau pot avea un impact asupra pericolelor şi riscurilor OH&S. Aceasta include schimbările în structura organizaţiei, personal, sistemul de management, procese, activităţi, utilizarea materialelor etc. Aceste schimbări ar trebui evaluate prin identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor înainte de a fi introduse.

Organizaţia ar trebui să ţină cont de pericolele şi potenţialele riscuri asociate cu noile procese sau operaţii încă din faza de proiect, precum şi de schimbările din cadrul organizaţiei, operaţiile existente, produsele, serviciile sau furnizorii. În continuare sunt exemple ale situaţiilor care ar trebuie să iniţieze un proces de management al schimbării:

tehnologii (inclusiv software), echipamente, infrastructură sau mediu de muncă, noi sau modificate,

proceduri, practici de lucru, proiecte, specificaţii sau standarde, noi sau revizuite, tipuri diferite sau clase de materii prime, schimbări semnificative în structura organizaţională a amplasamentului şi a

personalului, inclusiv utilizarea contractorilor, modificări ale dispozitivelor şi echipamentelor pentru monitorizarea stării de sănătate

şi securitate sau ale controalelor.Procesul de management al schimbării ar trebui să includă consideraţii asupra următoarelor

probleme pentru a se asigura că orice risc nou sau modificat este acceptabil: au fost sunt create noi pericole (a se vedea 4.3.1.4)? care sunt riscurile asociate noilor pericole? s-au schimbat riscurile legate de alte pericole? modificările ar putea afecta nefavorabil controalele de risc existente?

79

au fost alese cele mai adecvate controale, având în vedere posibilitatea de utilizare, de acceptare şi costurile imediate şi pe termen lung?

4.3.1.6.Determinarea necesităţii de controale

Având completată o evaluare a riscurilor şi fiind luate în considerare controalele existente, organizaţia ar trebui să fie capabilă să determine dacă controalele existente sunt adecvate sau necesită îmbunătăţiri, sau dacă sunt necesare noi controale.

Dacă sunt necesare controale noi sau îmbunătăţite, selecţia acestora ar trebui făcută după principiul ierarhizării controalelor, adică eliminarea pericolelor unde este posibil, urmată în schimb de reducerea riscurilor (prin reducerea fie a probabilităţii de apariţie fie a severităţii potenţiale a rănirii sau vătămării), cu adoptarea, ca ultim resort, a echipamentului individual de protecţie (EIP).

Următoarele furnizează exemple de implementare a ierarhiei controalelor:a). Eliminare - modificarea unui proiect pentru a elimina pericolul, de exemplu introducerea

dispozitivelor mecanice de ridicare, pentru a elimina pericolul ridicării manuale;b). Substituire - înlocuirea cu un material mai puţin periculos sau reducerea energiei

sistemului (de exemplu micşorarea forţei, amperajului, presiunii, temperaturii etc.);c). Control tehnic - instalarea de sisteme de ventilaţie, protecţia utilajelor, a angrenajelor,

izolarea surselor de zgomot etc.;d). Semnalizare, atenţionări, şi/sau controale administrative - semnale de siguranţă,

marcarea zonelor cu pericol, semnale foto-luminoase, marcarea locurilor de trecere pentru pietoni, sirene/lumini de atenţionare, alarme, proceduri de securitate, inspecţii ale echipamentului, controlarea accesului, sisteme sigure de lucru, ecusoane şi permise de lucru etc.;

e). Echipament individual de protecţie (EIP) - ochelari de protecţie, protectoare pentru urechi, ecrane pentru faţă, hamuri şi corzi de securitate, aparate pentru respirat şi mănuşi.

La aplicarea ierarhizării ar trebui acordată atenţie costurilor relative, beneficiilor reducerii riscurilor şi încrederii în opţiunile disponibile.

O organizaţie ar trebui să ţină cont de: nevoia de a combina controalele, combinarea elementelor din ierarhizarea de mai sus

(de exemplu controale tehnice şi administrative), stabilirea unei bune practici în controlul pericolelor specifice luate în considerare, adaptarea muncii la individ (de exemplu luarea în considerare a capacităţii fizice şi

mentale a individului), avantajele progresului tehnic pentru a îmbunătăţi controalele, utilizarea măsurilor de protecţie generale [de exemplu prin selectarea controalelor

tehnice care protejează pe oricine în aproprierea locurilor periculoase faţă de echipamentul individual de protecţie (EIP)],

comportamentul uman şi dacă o anumită metodă de control va fi acceptată şi poate fi implementată cu eficienţă,

greşelile umane tipice (de exemplu greşeli simple ale unei acţiuni repetate frecvent, lapsusuri de memorie sau atenţie, lipsă de înţelegere sau erori de gândire, nerespectarea unor reguli sau proceduri) şi căi de prevenire a lor,

necesitatea de a introduce întreţinerea planificată a, de exemplu, protecţiilor maşinilor, necesitatea posibilă de aranjamente pentru urgenţe/evenimente neprevăzute pentru

cazul în care controlul riscului a eşuat, lipsa potenţială de familiarizare cu locul de muncă şi controalele existente pentru cei

care nu sunt salariaţi direct ai organizaţiei, de exemplu vizitatori, personal contractant.Odată ce controalele au fost determinate, organizaţia poate ierarhiza acţiunile sale în vederea

implementării. În ierarhizarea acţiunilor organizaţia ar trebui să ia ţină cont de posibilitatea de reducere a riscurilor prin controalele planificate. Este preferabil ca acţiunile adresate activităţilor cu

80

risc ridicat sau care oferă o reducere substanţială a riscului să obţină întâietate asupra acţiunilor care beneficiază de o reducere limitată a riscului.

În anumite cazuri, este necesar să se modifice activităţile de muncă până când controalele pentru risc sunt implementate sau să se aplice, temporar, controlul riscurilor până când sunt realizate acţiuni mai eficiente. De exemplu, folosirea căştilor de protecţie ca măsură temporară până când sursa de zgomot poate fi eliminată sau activitatea de muncă este separată pentru a reduce expunerea la zgomot.

Controalele temporare nu ar trebui privite ca o înlocuire pe termen lung pentru măsuri mai eficiente de control al riscurilor.

Cerinţele legale, standardele voluntare şi codurile de practică pot specifica controale adecvate pentru pericole specifice. În anumite cazuri, controalele vor trebui să fie capabile să atingă niveluri de risc „cât mai joase pe cât este practic rezonabil” (ALARP).

Organizaţia ar trebui să realizeze monitorizare continuă pentru a se asigura că este menţinutăadecvarea controalelor (a se vedea 4.5.1).

NOTA - Termenul „risc rezidual” este deseori folosit pentru a descrie riscul care rămâne după ce au fost implementate controalele.

4.3.1.7.Înregistrarea şi documentarea rezultatelor

Organizaţia ar trebui să documenteze şi să păstreze rezultatele identificării pericolelor, evaluării riscurilor şi controalelor determinate.

Următoarele tipuri de informaţii ar trebui înregistrate: identificarea pericolelor, determinarea riscurilor asociate cu pericolele identificate, indicarea nivelurilor de risc în corelaţie cu pericolele, descrierea sau referirea la, măsurile care trebuie luate pentru a controla riscurile, determinarea cerinţelor de competenţă pentru implementarea controalelor (a se vedea

4.4.2).Atunci când controalele existente sau intenţionate sunt folosite în determinarea riscurilor

OH&S, aceste măsuri ar trebui clar documentate, astfel ca baza evaluării să fie clară atunci când, mai târziu, va fi analizată.

Descrierea măsurilor de monitorizare şi control al riscurilor poate fi inclusă în procedurile de control operaţionale (a se vedea 4.4.6). Determinarea cerinţelor de competenţă poate fi inclusă în procedurile de instruire (a se vedea 4.4. 2).

4.3.1.8.Verificarea continuă

Este o cerinţă ca identificarea pericolului şi a evaluarea riscului să fie continue. Această cerinţă solicită organizaţiei să ia în considerare sincronizarea şi frecvenţa analizelor, aşa cum sunt afectate de următoarele tipuri de probleme:

necesitatea de a determina dacă controalele de risc existente sunt eficiente şi adecvate, necesitatea de a răspunde la noi pericole, necesitatea de a răspunde schimbărilor făcute în organizaţie de ea însăşi (a se vedea

4.3.1.5), necesitatea de a răspunde feedbackului rezultat din activităţile de monitorizare,

investigarea incidentelor (a se vedea 4.5.3), situaţiilor de urgenţă sau rezultatelor procedurilor pentru situaţii de urgenţă (a se vedea 4.4.7),

schimbări în legislaţie, factori externi, de exemplu probleme legate de sănătate ocupaţională care apar, progrese tehnice în tehnologiile de control, diversitatea în schimbare a forţei de muncă, inclusiv contractorii, schimbări propuse de acţiuni corective şi preventive (a se vedea 4.5.3).

81

Analizele periodice pot ajuta la asigurarea consecvenţei evaluărilor de risc realizate de persoane diferite în momente diferite. Atunci când condiţiile s-au schimbat şi/sau tehnologii mai bune de management ale riscului au devenit disponibile, ar trebui făcute îmbunătăţiri după cum este necesar.

Nu este necesar să fie realizate noi evaluări ale riscului când o analiză poate arăta că controalele existente sau planificate sunt încă valabile.

Auditurile interne (a se vedea 4.5.5) pot furniza o oportunitate de a verifica dacă identificarea pericolelor, evaluarea riscului şi controalele sunt implementate şi actualizate. Auditurile interne pot, de asemenea, să reprezinte o oportunitate utilă de a verifica dacă evaluarea reflectă condiţiile şi practicile reale de la locul de muncă.

82

Prevederile „Anexei C (informativă) - Exemple de aspecte care pot fi introduse în lista de verificare pentru identificarea pericolului”

C.1.Pericole fizice teren alunecos sau denivelat, lucru la înălţime, obiecte care cad de la înălţime, spaţiu de lucru necorespunzător, ergonomie nejudicioasă (de exemplu spaţiu de lucru proiectat, care nu ţine cont de

factorul uman), manipulare manuală, muncă repetitivă, agăţare, încurcare, arsuri şi alte pericole provenite de la echipament, pericole la transport, fie pe drum, fie pe terenul/ locaţiile respective, cu vehicule sau ca

pieton (legate de viteză şi caracteristici ale vehiculelor şi de starea drumului), foc şi explozii (legat de cantitatea şi natura materialului inflamabil), surse de energii nocive, cum ar fi electricitatea, radiaţiile, zgomotul sau vibraţiile (legat

de cantitatea de energie implicată), energia stocată care poate fi eliberată rapid şi poate cauza vătămări corporale (legat de

cantitatea de energie), activităţi frecvent repetate, care pot conduce la oboseala braţelor (legat de durata

activităţilor), mediu cu o temperatură nefavorabilă, care poate duce la hipotermie sau stres datorită

căldurii, violenţă asupra personalului, ducând la vătămări corporale (legat de natura făptaşilor), radiaţii ionizante (de la maşini cu raze X sau gama sau substanţe radioactive), radiaţii neionizante (de exemplu radiaţii luminoase, radiaţii magnetice, unde radio).C.2.Pericole chimice Substanţe periculoase sănătăţii sau securităţii prin: inhalarea vaporilor, gazelor sau particulelor, contactul cu, sau absorbirea prin corp a substanţelor, ingerare, depozitare, incompatibilitate sau degradarea materialelor.

C.3.Pericole biologiceAgenţi biologici, alergeni sau patogeni (cum ar fi bacteriile sau viruşii), care pot fi: inhalaţi, transmişi prin contact, inclusiv prin fluide ale corpului (de exemplu răniri prin înţepare

cu ace tip siringă), înţepături de insecte, etc., ingerate (de exemplu prin produse alimentare contaminate).C.4.Pericole psihosociale

Situaţii care pot conduce la condiţii psihosociale negative (inclusiv psihologice), cum ar fi stresul (inclusiv stres post traumatic), anxietate, oboseală, depresie, provenite de exemplu de la:

încărcare excesivă cu muncă, deficienţe în comunicare sau controlul managementului, mediul fizic de la locul de muncă, violenţa fizică, hărţuire sau intimidare.NOTĂ 1 - Pericolele psihosociale pot proveni de la factori externi locului de muncă şi pot

avea impact asupra OH&S, individual sau colectiv.NOTĂ 2 - ISO 14121 furnizează de asemenea exemple suplimentare de surse de pericole.

83

Prevederile „Anexei D (informativă) - Compararea câtorva exemple de instrumente de lucru şi metode pentru evaluarea riscului”

Instrument Puncte forte Puncte slabeListe de verificare/chestionare Uşor de utilizat

Folosirea poate preveni fenomenul de „lipseşte ceva” în evaluarea iniţială

Deseori se limitează la răspunsuri da/nu

Este bun în măsura în care este şi lista utilizată - s-ar putea să nu ia în considerare situaţiile unice

Matrice de risc Relativ uşor de folosit Furnizează reprezentare

vizuală Nu necesită folosirea

numerelor

Numai bidimensional - nu poate să ţină cont de factori multipli cu impact asupra riscului

Un răspuns predeterminat poate să nu corespundă situaţiei

Poziţionare/tabele de votare Relativ uşor de folosit Bun pentru a atrage opinia de

expert Permite luarea în considerare

a mai multor factori de risc (de exemplu severitate, probabilitate, detectabilitate, date de incertitudine)

Necesită folosirea numerelor Dacă calitatea datelor nu este

bună, rezultatele vor fi modeste

Poate rezulta în compararea riscurilor incomparabile

Analiza modurilor de defectare şi a efectelor (FMEA)Studii asupra pericolelor şi operabilităţii (HAZOP)

Bună pentru analiza detaliată a proceselor

Permite intrarea informaţiilor tehnice

Necesită expertiză pentru a fi folosite

Necesită informaţii numerice în analiză

Necesită resurse (timp şi bani) De preferat să se utilizeze la

riscurile asociate cu echipamentul decât cele asociate cu factori umani

Evaluarea strategiei de expunere Bună pentru analiza informaţiilor legate cu materiale şi medii periculoase

Necesită expertiză pentru a fi folosită

Necesită date numericeModele pe computer Dacă sunt informaţii relevante

şi suficiente, modelarea pe computer poate da un răspunsul bun

În general foloseşte intrări numerice şi este mai puţin subiectivă

Necesită timp semnificativ şi bani pentru a o dezvolta şi valida

Oferă încredere mărită asupra rezultatelor, fără a pune la îndoială validitatea

Analiză Pareto Tehnică simplă care poate fi utilizată pentru determinarea celor mai importante schimbări necesare

Este folositoare numai pentru compararea aspectelor similare, adică este unidimensională.

84