46

46. Otita medie acuta banala la adult si copilul mare.Etio: - cauze locale: hipertrofia vegetatiilor adenoide, rinosinuzite, tumori rinofaringiene, rezistenta scazuta a mucoasei tubo-timpanice, interventii chir., traumatisme locale, perforatii timpanale, infectii ale urechii externe.

- cauze generale: deficite imunologice, teren alergic, boli infecto-contagioase, boli cronice, carente vitaminice.

Patogenie(diseminare): - cale nazo-tubara ( focar nazal sau faringian)

- cale hematogena ( septicemii, TBC)

- cale externa ( traumat. directe timpan)

Germeni: streptococ, pneumococ, stafilococ, Haemophilus influenzae, pneumococ Friedlander, bacili G-, anaerobi.

Anato-pat: dilatare capilare exudat seros cu fibrinogenacumulare de germeni si leucocite secretie sero-sang. muco-purulenta purulenta.

Clinica: - otita congestiva: - durere intermitenta sub forma de intepaturi, cu iradiere in hemicraniu si dinti; hipoacuzie; vertij; senz de iritabilitate

- ex otoscopic: timpan roz, cu repere anatomice sterse.

- otita colectata: - durere lancinanta, pulsatila; hipoacuzie; acufene; mastoida dureroasa la palpare; febra; astenie; insomnie; inapetenta.

- ex otoscopic: timpan rosu care bombeaza in totalitate.

- otita supurata: - durerea scade odata cu aparitia otoreei

- ex otoscopic :- otoree sero-sang, abundenta, care va deveni purulenta, filanta, de cul. galbuie si inodora.: se obs. orif de perforare al timpanului.

- faza de cicatrizare:- 4 zile-scade durerea; 5-10z- scade otoreea; 15z se inchide perforatia; 3-4 sapt- restituirea auzului.

47. Otitele acute din bolile infecto contagiaose

- otita din scarlatina- 1 forma asem otitei medii acute + 1 forma necrozanta

- otita din rujeola forma de otita supurata clasica sau congestiva

- otita din difterie

48. Otita sero-mucoasa acuta

- frecv la copil, bilaterala

- apare in cursul unui episod inflam. faringian care det obstructia trompei E.

- exudatul:- galbui, fluid, steril, se coaguleaza la aer

- contine: IgE, IgG, glico si lipoproteine.

- clinic: - otalgie, zgomote, hipoacuzie ( cu senz de lichid care se deplaseaza )- otoscopie: timpan roz, retractat, cu mobilitate redusa, cu nivel de lichid prin transparenta timpanului.

- tratament: - dezobstructia trompei prin cateterisme repetate cu introducere de cortizon si alfachimiotripsina, dezinfectie nazala.

49. Otomastoidita acuta

- primitiva ( traumatica, hematogena) / secundara ( otita acuta)

- etio: monomicrobiana ( streptococ, pneumococ, b. Friedlander)

- patogenie:- factori favorizanti aditus stramt, teren modificat poatologic, varsta (copii, batrani).

- anato-pat :- congestie si hiperemie tromboza vasculara necroza aseptica a septurilor celulare acumulare de microbi si leucocite empiem osteoflegmon

- clinic:- durere in interiorul urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie, hipoacuzie, alterearea starii generale, paloare, febra, anorexie- otoscopie:- puroi in CAE, timpan congestiv, infiltrat, bombat, perforat

- Rx: - voalare a septurilor celulare, distructii lacunare.

- complicatii: paralizie faciala, exteriorizare puroi, septicemie otica

- Tratament:- aspiratie puroi + AB ( 15 zile).

50. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute

- prin corticala externa ( puroi retroauricular subperiostic subcutanat fistula)

- forma temporo-zigomatica( puroi sub m. temporal subcutanat edem in hemifacies si pleoape)

- la varful mastoidei ( colectia se deschide in teaca SCM)

- forma occipitala ( colectia dreneaza in celulele retrosinusale)

- forma jugodigastrica( de-a lungul m. digastric faringe disfagie + paralizie nv. cranieni)

- daca puroiul dreneaza prin peretele int. mastoida petrozita ( in stanca temporalului) sau apexita ( varful stancii) sindromul lui Gradenigo ( otoree, paralizie de oculomotor extern, nevralgie de trigemen)51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.

Varsta are mare influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii otitei si mijloacele de aparare locale si generale ale organismului.75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa, indeosebi in formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif starii generale ale organismului prin diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.

Este de etiologie infectioasa si reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la toate varstele dar mai ales la copil la care exista si o hiperreactivitate a tesutului limfoid.Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile lezionale deschid calea infectiilor cu germeni patogeni.Se remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram negativi,anaerobi.Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari imunologice deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase, boli cronice,carente vitaminice).Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza rino-faringiana, germenii cu punct de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin trompa dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea externa:in traumatismele directe ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.Initial se produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de leucocite serozitatea devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau purulenta.Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv si dinti.Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de vertij, palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare, supuratie care reduce durerea.Otoscopic:la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine muco-purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a timpanului, pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa 15 zile prin granularea marginilor. 54.Otospongioza(otoscleroza).

osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica cu rasunet asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau dominanta.Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a stancii temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze: vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie osoasa (otoscleroza). Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote.Surditatea apare discret ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin oboseala, depresiune nervoasa, surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot decat in liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe interlocutor sa vorbeasca cu intensitate mai mare.Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica de transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei proteze de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau daca urechea cotrolaterala este surda.

55. Complicatiile vasculare ale otitelor cronice

A. Tromboflebita sino-jugulara-inflamatia diferitelor tunici constitutive ale axului venos care cuprinde sinusul lateral si jugulara interna.

Interesarea axului venos poate merge de la periflebita, flebita parietala, tromboflebita, tromboflebita supurata la necroza.

Afectiunea evolueaza sub aspectul a 2 forme clinice:

-forma latenta manifestata prin usoape febricule si cefalee, pe seama otomastoiditei;

-forma septicemica, deosebit de zgomotoasa, in care semnele nervoase sunt evidente: debut brutal, frison, febra, puls radid, stare generala alterata. Vena jugulara se palpeaza sub forma unui cordon dur.

Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian si e sustinut de tratament medical-antibioterapie, antiinflamat, anticoag si rehidratare.

B.Tromboflebita sinusului cavernos

Clinic: sdr. septicemic + edem palpebral+ chemozis si exoftalmie.

Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene;

-daca are frison->hemocultura de urgenta.

-punctia lombara->meningita purulenta.

Diagn e confirmat de angio-RMN.

Tratament: antibiotice in doze mari parenteral+corticoterapie+heparinoterapie.

56. Abcesul cerebelos

Poate fi unic sau multiplu.

Focarul de necroza se constituie treptat. E inconjurat de o zona de encefalita prost delimitata care, de regula, limiteaza tendinta la incapsulare.

Posibilitatea de ruptura in sist ventricular e un pericol iminent.

Simptome: Tulburari de coordonare (suferinta cerebeloasa se caracterizeaza prin 4 semne: hipermetrie sau dismetrie, asinergie, adiadocokinezie, executarea cu intarziere a actelor voluntare), tulburarile de tonus, tulburari de echilibru, tremuratura care lipseste in repaus si apare in miscarile voluntare si nistagmusul.Evolueaza in 3 stadii clinice: nesupurativ, supurativ acut si respectiv subacut.

Tratament: diferentiat, in fct de stadiu. In stadiul nesupurativ tratament chirurgical e exclusiv otologic. Neurochirurgul poate face eventual un volet decompresiv. Tratament medical asociat: antibiotice, antiinflamatoare, tonicardiace, rehidratante.

In stadiile supurative, tratament chirurgical se adreseaza atat focarului otomastoidian cat si abcesului.

57.Paralizia periferica de facial etiologie, tratament-

-centrala/periferica-lezarea facialului motor pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau bilaterala , incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-faciala); Clinic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc, absenta reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica

- lezarea intermediarului wrisberg afectarea facialului senzitiv ce poate fi iritativ(nevralgie otica otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist senzorial Guezic tulb linguale-lezarea sist autonom vegetativ.58. Meningita otogena

o reactie inflamatorie a foitelor meningeale, in cursul evolutiei unei supuratii otomastoidiene. Poate evolua ca o reactie meningitica aseptica sau septica, ca o hidrocefalie prin exces de productie de LCR si blocajul circulatiei acestuia, sau ca reactii meningitice septice circumscrise.

Simptome: cefalee violenta cu sediu posterior, rahialgie, varsaturi, fotofobie.

Ex obiectiv: pozitia clasica a bolnavului "in cocos de pusca"; redoarea cefei si pozitivarea semnelor Kernig si Brudzinski; tulburari motorii si de sensibilitate.

Punctia rahidiana sau ventriculara extrage un lichid purulent.

In meningitele localizate, starea gen e foarte putin/deloc influentata, semnele neurologice se traduc prin modificari paretice ale nervilor cranieni IX,X si XI (sdr de gaura rupta posterioara), VII,VIII si V(sdr de unghi pontocerebelos) sau III,IV,V si VI(sdr de virf al orbitei; arahnoidita optochiasmatica).

Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian, iar tratament medical=antibioterapie locala(intraauriculara) si generala, plus antiinflamatorii.

59.Abcesul cerebral

af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian, diseminare hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si semne meningeale; stadiul 2. Latent semen neurologice stadiul 3. manifest, edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic, stadiul terminal fen de torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externePlagile pavilionului-limitate numai la tegumente-pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj, tentative neadecvate de extragere de corpi straini.Prin interesarea partilor moipoate surveni in timp o atrezie de conduct.Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu sediu pe fata externa a pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drenaj pansament compresiv-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB) fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari pav).

61. Tumorile urechii externe

1. T. benigne:

- putin numeroase

dezvoltate din tesut conjunctiv, glandular sau epitelial

chiste congenitale: dermoide sau mucoide, situate langa fisura petro-scuamoasa

amgiom de pavilion si conduct

cele m frecvente = osteoamele sau exostozele osteogeneice situate in cdct auditiv extern la nivelul segmentului osos; unice saumultiple; prin dezvoltare blocheaza conductul > sau < complet si favorizeaza otitele externe;

tratament: esential chirurgical sub microscop extirparea fromatiuni pe cale retroauriculara sau endaurala, urmata de repunerea lamboului de piele ridicat initial.

2. T maligne:

- frecvent din tesut epitelial, mai rar din t. conjunctiv

- de obicei epitelioame spino-celulare, mai rar bazocellare

- frecvent la barbati > 40 ani

- predispozitie: cicatrici traumatice, expunere la soare, degeraturi, leziuni cutanate cronice (eczema, psoriasis, lupus etc);

- semne subiective: durere daca exista inflamatie suraadaugata si in stadiul final;

- macroscopic: pot fi fisurate, ulcerate, burjonate; aspect vegetant la nivelul lobului sau in partea superioara a pavilionului; forme infiltrative la nivelulpavilionului sau in conduct;

- extensia: progresiv spre regiunile vecine, ureche medie, endocraniu, regiunea cervicala, occipitala;

- adenopatia: rara, in raport cu sediul tumorii;

- tratament: - fizioterapie (cobalto-terapie, elecron-terapie)

- chirurgical rezectia prin electrocauterizare

- mixt radiochirurgical

- prognostic: cancerul de pavilion = mult m benign decat localizarea in conductul auditiv; tumorile conjunctive (fibrosarcoame, osteosarcoame, angiosarcoame, melanosarcoame) au prognostic mult m sever decat cele epiteliale.

62. Labirintitele

1. Seroase edem al inchiderii labirintice

2. Supurate crearea de puroi

Simptome:

Partea de auz

Vestibulara : varsaturi si ameteli

Cauza: infectia din otita medie

Tratament:

Antiedematoase

Sulfat de Mg

Sustinere prin vitamine B1 si B6

Antibiotice

Chirurgical63. Surditatea brusc instalata

Manifestare: scderea brutal a audiiei sau foarte rar progresiv, cu sau fr semne premonitorii i semne de nsoire variabile.Etiologie

Ocluzia vascular prin ateroscleroz sau microtromboz

Labirintita acuta

Mai frecvent intricarea acestor 2 factori

Exist i predispoziii familial i constituionale, bolnavii prezentnd dj surditate de percepie total a urechii opuse.

Simptome

Surditatea

care a aprut brusc la trezirea din somn sau n cursul zilei ce poate fi precedat uneori prin :

crize de acufene intermitente,

senzaie de plenitudine n ureche,

sindrom gripal

care apare n contextul unor fenomene psihice i generale:

Surmenaj

Anxietate

Stare depresiv

Tulburri affective, etc.

(timpul de instalare a surditii variaz de la cteva minute la cteva ore, iar intensitatea surditii variaz de la o surditate parial aproape totdeauna unilateral pna la surditate total)

Audiograma evoc o surditate de percepie cu cdere pe acute sau din contra o atingere electiv pe sunetele grave.

Tratament:

Este o urgen medical ace trebuie instituit chiar din primele ore

Se administrez perfuzii cu vasodilatatoare timp de 8 zile

Corticoterapie pe cale general

Anticoagulante

Antihistaminice

Evoluia - sub tratament este imprevizibil, uneori obinndu-se recuperare total n circa 10 zile, iar n alte cazuri surditatea poate rmne staionar.

64. Protezarea auditiv

Protezarea auditiv este un amplificator care are drept scop restaurarea funciei auditive ct mai aproape de cea normala.

Tipuri de examinare : fonic, acumetric i audiometric (se folosesc pentru a preciza tipul i gradul leziunilor )

Metode de tratament: medica, fizioterapic, crenoterapic sau chirurgical.

Otologul este cel care face indiciile protezrii dac nu sau obinut ameliorarea audiiei prin celelalte metode te tratament.

n caz de surditate bilateral, este necesar ca protezarea s fie binaurl deoarece permite o audiie calitativ i cantitativ mai bun. Surditile simetrice se ntlnesc la cei care pot fi protezai cu proteze stereofonice bilaterale ( se intlnesc de obicei la copii).

Containdicaiile protezrii pe cale aerian:

Atreziile congenitale

Absena conductului auditiv extern

Otospongioz (dac una din urechi este total deficitar sau e existat un eec operator)

Imperforaia de conduct

n surditile cochleare totale este indicat implantul cochlear cu mai muli electrozi sau urechea electronic.

65. Surditatea (S) la copil

1. Surditati de perceptie:

1.a. Ereditare

Clinic:

S recesiva fixa deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil, totdeauna sever, bilateral si simetric, m frecvent la baieti;

S dominanta evolutiva apare intre 3-30 ani, se agraveaza progresiv.

Afectiuni genetice asociate cu S:

sdr. Franceschetti = disostoza mandobulo-faciala + anomalii oculare;

maladia Lobstein Van der Hoeve = osteopsatiroza = fragilitate osoasa, coloratia albastra a scleroticelor, tulburari auditive (b. oaselor de sticla);

sdr. Apert Crouzon = disostoza cranio-faciala deformatii craniene, malformatii faciale, surditate bilaterala de transmisie;

sdr. Marfan malformatii osoase, cardiace, oculare si de pavilion cu hipoacuzie de transmisie;

sdr. Alport (+leziuni renale).

1.b. Castigate

- prenatale embriopatii, fetopatii

- cauze: virale (rubeola mamei in primele 3 luni de sarcina, gripa, rujeola), toxice (streptomicina, thalidomida), parazitare (toxoplasmoza in primele 6 saptamani de sarcina), sifilis (meningo-nevrita a acusticului sau labirintita), endogene (diabet, HTA, nefrita, disgravidii banale).

- neonatale

- traumatismul obstetrical hemoragie meningee sau cerebromeningee, anoxie asociaza simptome neurologice variate;

- incompatibilitate sanguina feto-materna

- prematuritatea favorizeaza instalare S prin anoxie

- postnatale- aceleasi cauze ca si la adult: traumatisme, toxice ( Streptomici na, Neomicina, Kanamicina), infectii (oreion)

2. S de transmisie:

catarul tubar,otitele seroase, otitele cronice supurate

malformatiile urechii externe si medii

Examenulcopiluluisurd:1. metode clinice audiometria subiectiva: examen audiometric (la sugar reactiie copilului la stimuli sonori variati reflex cohleo-palpebral, cohlea-muscular),tehnici de conditionare, audiometria vocala (in functie de achizitia lingvistica a copilului);

2. metode obiective audiomateria electro-encefalica, electro-cohleografia, examenul potentialelor trunchiuli cerebral, impedancemetria etc:

< 40 dB - deficienta auditiva usoara

40-70 dB - deficienta auditiva medie

70-90 dB - deficienta auditiva severa

>90 dB - deficienta auditiva profunda

Sunt necesare investigatii ce permit orientarea indicatiilor terapeutice: ex. ORL, ex. Ortofonic, ex. Psihologic, radiografii, CT, ex. Serologic, ancheta genetica etc.

Tratament:

1. S. de transmisie medical sau chirurgical recuperare ~ 20 dB. Proteza auditiva pt. cele bilaterale;

2. S. de eprceptie educatia precoce mama-copil de catre ortofonist pentru a dezvolta aptitudini care sa-i permita achizitia limbajului. S. castigate inainte/dupa limbaj se indica educarea sau reeducarea ortofonica, protezarea auditiva etc.

66.SURDITATEA PROFESIONALASurditatea profesionala-deficitul auditiv determinat de expunerea prelungita la zgomot in timpul muncii.

Aparitia unei surditati profesionale depinde de:

-caracterele zgomotului :-intensitate

-ritm

-timbru zgomotului cat si durata de

Expunere

-riscul de nocivitate incepe de la 95 db si este deosebit de grav peste 105 db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat zgomotele continue.,suntele de frecv acuta sunt mai nocive decat cele de frecv.grava

-surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate la zgomot,si se stabilizeazacand individual este scos din mediul respective

-factori individuali :-susceptibilitatea individuala,

-varsta

-afectiuni auriculare anterioare

Clinica surditatii profesionale:

Instalarea surditatii profesionale are se face progresiv ,in 3 faze

-faza de adaptare:-stare de rau general,astenie,acufene

-pe audiograma poate atinge o pierdere de 50db,deficit care este tranzitoriu

-cu timpul perioada de recuperare devine din ce in ce mai mare

-faza de latenta-se caract prin instalarea unui deficit permanent de important moderata

-faza de surditate manifesta-individul remarca o o percepere mai

mai slaba a vocii soptite

-dificultate in conversatie din cauza acufenelor variabile ca intesitate.

-audigrama arata un deficit important pe frecv acute,care se extinde

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente din anamneza care precizeaza circumstantele etiologice si caracterul progresiv al surditatii,prin ex clinic care varifica integritatea timpanica si permeabilitatea trompei lui eustache si prin caracterele audimetrice ale surditatii.

Ex audiometric surditate de perceptie predominand pe frecventele acute,bilaterale si simetrica

TRATAMENT

-materiale individuale protectoare,selectionare la angajare,controale regulate ale auditiei

67.ANATOMIA CLINICA A LARINGELUI

Laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos situate deasupra traheei si sub faringe,in care se deschide prin vestibulul laringian delimitat si de coroana laringiana.

Forma laringelui:

-piramida triunghiulara,cu baza ant-sup deschisa in hipofaringe si varful in continuare cu traheea in jos

-fata post repreznita peretele anterior al hipofaringelui,fetele an-lat fiind acoperite de lobii lat aiglandei tiroide,de muschii subhioidieni si tegumentele cervicale ant.

Raporturi:

Ant lat:-(din suprafata spre profunzime)-pielea

-pielosul gatului

-aponevroza cervicala superfciala,aponevroza cervicala mijlocie ,ce prin unire formeaza linia alba cervicala si loja viscerala ce contine conductul laringo-traheal,faringo-esofagian si corpul galndei tiroide .

Lateral:-scm

Posterior:-coloana vertebrala(cv 5,6,7 cervicale)

Post lat intre repliul faringo-epiglotic si pliul lui betz,-sinusul piriform

Scheletul laringelui:

-este format din 3 cartilaje mediane(cricoidul,tiroidul si epiglota),2 aritonoizi situati lateral pe marginea superioara a cricoidului,pe varful aritenoidului gasindu-se cartilajele Santorini

Cricoidul:-este un cartilagiu de forma inelara,situate inferior sub forma de inel cu pecete ce sustine cartilajul tiroid si aritenoizii

-suparf lui interioara corespunde spatiului subglotic , iar supraf ext prezinta 2 fatete articulare pt coarnele mici ale tiroidului , marg sup are 2 fatete oviode pt cartliajele aritenoide.

Tiroidul

-este situate deasupra arcului cricoidian fiind format din 2 lame patrulatere,unite anterior c emedian are o proeminenta

-in ungiul format de lamele tiroidiene se insera extremitatea ant a corzilor vocale

Epiglota

-este o lama de cartilaj elastic subtire ,asezat inaintea orificiului sup al laringelui pe care il acopera in timpul deglutitiei

Cartilajele aritenoide

-au forma de piramida truing asezate pe fatetele articulare de pe marg sup a cricoidului

-baza aritenoidului prez 2 apofize una ant vocala,pe care se prinde coarda vocala

-una externa musculara asezata inafara laringelui ,pe care se insera mcricoaritenoidian post si lat

Cartilajele accesorii sunt:cartilajele Santorini si cart.Morgagni.

Muschii laringelui

Muschi intrinseci ai laringelui-muschi deschizatori ai orificiului glotic

-m.inchizatori ai orificiului glotic

-m.tensori ai corzilor vocale

Muschi extrinseci ai laringelui

-apartinand org vecine:faringe,limba,asigurand susoensia,fixarea si ridicarea scheletului laringian

68.ENDOLARINGELEConfiguratia interna a laringelui

Regiunea supraglotica

limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si aritenoizi,intre care se gaseste incizura aritenoidiana

-vestibulul laringian are forma de palnie ant-epiglota ,post-incizura interaritenoidiana,lat-ventriculii morgagni

Regiunea glotica

-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi

-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie

Regiunea suglotica

-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartilajului cricoid

Lat-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului

Mucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat.

Mucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul ventricolului.Vascularizatia laringelui

-artera laringee sup

-artera laringee ant-inf

-artera laringee post-inf

Inervatia laringelui

-n.vag-n.laringeu sup si n.laringeu inf sau recurent

69.CLASIFICAREA LARINGITELOR

LARINGITE ACUTE

-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie,tuse,jena fonatorie apoi raguseala,afonie completa,tuse latratoare ,insotita de dureri

LARINGITE ACUTE NESPECIFICE -Laringita catarala acuta

-laringita subglotica

LARINGITELE ACUTE DINCURSUL BOLILOR INFECTIOASE

-difteria

-scarlatina

-febra tifoida

-gripa

-rujeola,varicela,tusea convulsiva -laringita aftoasa si Herpetica

LARINGITELE CRONICE

LARINGITA CRONICA NESPECIFICA-inflam difuza superficiala,nespecifica a mucoasei laringiene cu evolutie indelungata

-Laringita catarala cronica:-primul stadium al inflamatiei cr

-Laringita cr hipertrofica de aspect pseudomixomatos

-Laringitele pahidermice rosii

-Laringita pahidermica alba

LARINGITELE CRONICE SPECIFICE

-Tuberculoza laringelui-forma clinica infiltro-ulcerativa

-forma acuta ,miliara

-lupusul laringelui

-Lupusul laringelui

-Sifilisul laringelui

70.PAPILOMATOZA LARINGIANA

Papilomatoza laringiana este o neoformatiune exofitica benigna caracterizata prin hiprplazie conjunctivo-epiteliala

Copil-inf virala

-tulb endocrine

Adult-toxine endo/exogene

-inflam cornice

Simptomatologie

-disfonia:pana la afonie completa

Laringoscopic-forme conopidiforme difuze

-forme muriforme:situate pe corzile vocale

-formatiuni dure de culoare cenusie sau rosietica ,de aspectul crestei de cocos,dispuse pe corzile vocale

Diagnostic

La copil disfonie instalata lent si tulb respiratorii,caractere prin care se diferentiaza de crupul difteric ,de laringita subglotica,de corpii straini,in cursul carora aceste fenomene se instaleaza acut

La adult-diagnosticul diferential se face cu pahidermiile inflamatorii,cu cancerul sau cu tbc forma vegetanta,

-la adult papilomul degenereaza adeseori in malign ,ex histologic fiind obligatoriu

TRATAMENT

-extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringiana si ameninta viata copilului

Tratamentul general-antibioterapia

-estrogenoterapia

-administr de Ca si Mg

-metode imunologice care utilizeaza vaccinuri de papiloame bovine

Tratamentul local

-medicamente topice aplicate local(pot det leziuni locale)

-agenti fizici:crioterapia cu azot lichid,ultrasonoterapie,cauterizare bipolara

-tratamentul chirurgical ,asociat cu metode terapeutice dau rezultatele cele mai bune

-extirparea formatiunilor se face in laringoscopie directa sau indirecta,microlaringoscopie care permite ablatia stricta a papiloamelor

71. Larinigita acuta cataralaComplicatii

-Apar la bolnavi cu stare generala alterata

-sunt determinate mai ales de infectii streptococice sec.

- complicatiile imbraca forme diferite: edem,abces,flegmon,pericondrita,condrita si comporta un prognostic sever atat prin stenozarea acuta a cavitatii laringienecat si prin posibilitatea extensiei spre spatiile celulare ale gatului si mediastin

- complicatiile se manifesta prin: febra ridicata, disfagie accentuate , tulb respiratorii care pot merge pana la stari de preasfixie,iar local prin tumifieri rosii si pliurile ariepiglotice si reg ariteonizilor.

Tratament

-repaus vocal timp de cateva zile

-evitarea mediului nociv

-repaus la pat

-antitermice

-antibiotice in caz de complicatii

Se indica bauturi calde, vit C , se evita fumatul si alcoolul. Bolnavul este tinut intr-o atmosfera cu aer umificat

Contra tusei se adm. Codenal , tusomag

Pt secrectii aderente(laringita gripala) se vor aplica aerosoli cu alfachimotripsina, iar pt secretii traheobronsice se adm. Bromhexin(2 tab/zi)72. Laringita acuta catarala

Reprezinta o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara , determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator

Etiopatogenie:

Frig

Umezeala

Schimbarile bruste de temperature

Tulb. Vasomotorii ale mucoasei

Carente alimentare vitaminice

Flora saprofita existent in anumite conditii poate devein patogena( hyperemia mucoasei cu transudat apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-ariterrnoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei).

Anatomie patologica

-hiperemia mucoasei

-transudat in tesut cellular submucos cu leucocite celule rotunde

-exudat mucus si muco-purulent

73. Laringita acuta catarala

Este marcata de o jena fonatorie ce merge pana la raguseala, fara dispnee. Starea generala nu este afectata, putand coexista rinita, faringita si traheo-bronsita.

Laringoscopie : o congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual muco-purulente.

La palpare: perceperea in reg laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui traumatism sol. De continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propaga de la o afectiune acuta faringo-alringiana si tiroidiana.

74. Laringita subglotica

Se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului, reprezintate prin dimensiunile scazute ale lumenului laringelui; formationilor limfoide situate in tesut conjunctiv lax subglotic; inextensibilitatii inelului cricoidian; caracterului morfo-functional unitary intre segmentele arborelui respirator I conditii normale si patologice;imperfectiunii mecanismului de pregatire al aerului inspirit si instabilitatii neuro-vegetative a copilului.

Simptome:

-criza de dispnee cu cornaj,tiraj suprasternal si intercostals

-cianoza

-laringoscopic: edem sau inflamatiea mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a lumenului in contrast cu aspectul mucoasei gloto- supra glotice relative normala

-tuse ragusita/voce clara

Se poate complica cu laringo-traheo-bronsita membranoasa sau bronchopneumonia iar dg diferential se face cu: laringita supraglotica, aspirarea unui corp strain, pneumopatie.

Tratament: Umidificare aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu luminal sau largactil, antibioterapie mucolitice si corticoterapie in cazurile severe.In cazurile grave se face traheotomie75. Laringite cronice 76.Laringita cronica catarala

Reprezinta inflamatia difuza superficial a mucoasei laringiene, avand o evolutie indelungata.

Clasificare

Laringitele cornice nespecifice

1.Laringita catarala cronica: este primul stadiu al inflamatiei cornice, reversibila prin tratament correct si laringoscopic prezinta o roseate difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si secretii vascoase albicoase.2.laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke) apare la cei cu afectiuni laringiene la care se adauga fumatul si malmenajul.laringoscopic corzile vocale prezinta un edem alb translucid gelatinos,fara ingrosare de mucoasa sau cheratoza

3.laringita pahidermice rosii: se manifesta prin disfonie permanenta are5 forme:

-cordita pahidermica simpla

-cordita pahidermica verucoasa(granuloasa)

-ulcerul de contact

-Granuloame

-pahidermia interaritenoidiana

4. laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau exofitice albe keratinizate

a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in 1/3 ant a unei corzi vocale, in jur mucoasa fiind rosietica,fara limite nete intre ele.

b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de implantare ce proemina in ventricol, coarda vecina prezintand leziuni inflamatorii. Merge spre raguseala cu tulb de sensitive sub forma de hiperestezie.

Tratamentul laringitelor cornice nespecifice:

-suprimarea focarelor de infectie cronica

-suprimarea factorilor iritativi si toxici

-vaccinoterapie, vit A, inhalatii I aerosoli, alfachimotripsina

-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sauin suspenise( in cazul unor degenerari maligne)

Laringitele cronice specifice1.Tbc laringian: localizare secundara localizarii pulmonare, anatomopatologic se prezinta sub forma de infiltratie circumscrisa sau difuza cu noduli si posibile ulceratii . se gaseste sub forma productive,exudativa, miliara.

2. Lupusl laringelui: este consecutiv celui al nasului si al faringelui.

Simptomatologia este in general frusta, descoperita intamplator cu ocazia unei laringoscopii si confirmataprin prezenta cel. Lupice.

Tratamentul consta in adm. De Vit D2 si calciu prin metoda charpy de 3ori/sapt. Carte 600000u.i,timp de 2-3 luni, apoi 600000u.i la 2 sapt timp de 3luni gluconat de calciu 0.50g/zi

3.sifilisul laringian: se prezinta sub 4 forme ; primar, sec, tertiar si nervos, determinand diplegie resp.(sdr. Gerhardt) simptomatologia se manifesta prin disfonie, tulb resp. si disfagie. Prezenta rinitei,pemfigusului palmar si plantar cat si fisurile peribucale

4.Scleromul laringlui : infiltrate mici , rotunde, situate pe o baza de tesut dur, scleros,characteristic fiind lispa ulceratiilor. Biopsia este obligatorie si determinant. Tratamentul consta prin adm. De Streptomicina 0.50-1 g/zi mai multe luni sub controlul audiogramei ori traheotomie in formele dispeizante

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:

un rol important il joaca simptomatologia.In cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a gatului, mergand pana la afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face in formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la insuficienta respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin:laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.Tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.In localizarile supraglotice stadiul I laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet +radioterapie ; stadiul II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV- chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.In localizarile glotice stadiu I terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara) radioterapie ; stadiul II exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III chimioterapie+ cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu evidare ggl radical plus radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-

3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative.

Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si carcinoame verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana la un plan ce trece prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala opusa prin comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat spre loja HTE si spatial paraglotic ,sup valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular intre coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf etaj glotic , lat cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si recurential.Dg dif : laringinte edematose, sclerom laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar, TBC,laringite cr albe. 79.Spasmul glotic.La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.Crizele spasmotice sunt declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie, vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-amigdalita cronica.La adult:in caz de hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene pediculate, cu lueta voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .Diag dif se face cu astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative. 80.Traumatisme laringiene.

Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau oboseala generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana, laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele externe-traumatisme deschise-arme albe,arme de foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-traumatisme inchise-accidente rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-traheala, zdrobirea complexa a laringelui, luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si hematoame locoregionale.La acestea se oate adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura si solutie de continuitate laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie, stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal. 81.Traheotomia-indicatii.

Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu mediul extern.Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese inf/tumorale endo sau exocraniene prin compresie.Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a limbii faringe laringe trahee, arsuri;2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;3Necesar de oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic, droguri, traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc infl.Clasificare dupa sediu:unde se practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature ismului tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).Laringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei truse special quick trade.Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie. 82.Arsuri si stenoze esofagiene-

anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-patologic:1.stadiul de congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii superficiale sau profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de granulatie ce inchid aceste ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza alimentelor.Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila cu reducerea progresiva a lumenului).La inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.Dupa cateva ore durerea se diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.Lichidul regurgitat este fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa. 83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.

Complicatii:perforatia esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin disfagie mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.

Tratament:Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se aplica terapia antisoc,combaterea durerii cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie.In caz de disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie.Cand dilatatiile nu dau rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin subtire. 84.Sdr disfagic

-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp de insotire a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie dureroase isolate, 2.disfagie joasa esofagiana senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg dorsala, jena resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi lichide stenzone ale esof si cancer esof). 85.Tumori esofagiene.

Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame, hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta. Debut insidios cu disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide, regurgitatii. Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte calde, traumatisme, megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa. Microscopic:epiteliomul malpighian. Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani, os si creier.Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia. Tratament: medical (antibiotice si antiinflamatorii), radioterapie, chirurgical (paleativ prin gastrostomie sau curativ, urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).87.Fistule si chisturi cervicale mediane.

Chisturile mediane pot fi localizate suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.Chist mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in migrarea gl tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul hioid, formatiunea este mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale

Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe marg Ant SCM pe linia Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat: exereza.

91.Diagnosticul tumefactiilor cronice cervicale- formatiuni neganglionare

-in fata unei formatiuni cervicale este necesar a efectua un examen ORL complet si correct:

formatiuni neganglionare- de tip tumoral:

-chiste congenitale de origine branhiala;

-tumori nervoase: schwanoame;

-tumori glomice carotidiene;

-tumori vasculare: anevrisme, limfangiom chistic;

-branhiom malign;

-adenom sau cancer tiroidian, tiroide aberante, lob lateral;

-tumori salivare;

-examenul trebuie sa fie sistematic, in etape successive, pentru a preciza cu exactitate daca este vorba despre o adenopatie sau de o alta formatiune cu localizare cervicala;

-in ceea ce priveste adenopati, saunt situatii cand diagnosticul este evident: anamneza, caracterele si evolutia adenopatiei, asociatia cu diverse simptome sau localizarea, realizeaza un tablou sufficient de complet si evocator al mladiei, iar examenele complimentare confirma dg clinic;

-cand diagnosticul este mai dificil: afectiune rara, investigatii gresit dirijate, simptomatologie minora, atipica, este necesar de a se practica un bilant clinic si paraclinic:

a)interogatoriul

b)examen ORL si al cavitatii bucale minutios si sistematic

c)examen general care comporta: semne functionale si semne generale de insotire (varsta, febra, prurit, semne cutanate), examen general propriu-zis

d)radiografie toracica

e)formula sanguina completa

f)examene complimentare: punctia citologica, biopsie;

in locul bipsiei se poate face cervicotomia exploratory cu examen histologic extemporaneu;

tratamentul este chirurgical.

92.Adenoflegmonul latero-cervical

-este o afectiune cervicala acuta;

-reprezinta transmiterea infectiei de la nodulii limfatici cervicali fie in tesutul de deasupra aponevrozelor si muschilor gatului (superficial), fie profund, sub acestea;

Clinic:

-semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau mediastin;

Anatomo-patologic sunt 2 forme:

-adenoflegmonul submaxilar

-adenoglemonul carotidian(latero-cervical)

Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si permite prelevarea de secretie pentru antibiograma.

Tratament: chirurgical- incizie si drenaj decliv, cu tratarea concomitenta a infectiei primare si antibioterapie conform antibiogramei;

Complicatii: -fistulizare;

-erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze;

-difuzarea spre mediastin cu determinare de pleurezii si bronhopneumonii;

93.Algiile cranio-cervico-faciale

Otalgia:

De origine auriculara (otodinia)

-este de regula violenta si se datoreaza unei leziuni la nivelul pavilionului si conductului auditiv extern sau la urechea medie;

-leziuni externe vizibile de pavilion: afectiuni drmatologice, plagi, contuzii, pericondrita, abces;

-leziuni otoscopice:

-la nivelul conductului: corpi obstructive de conduct, otita externa localizata sau difuza, tumori infectate:

-la nivelul timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate sau reincalzite:

De origine extraauriculara(otalgii reflexe)

-se caracterizeaza prin dureri reflexe cu punct de plecare lezionale diverse: dentare, faringiene, linguale, laringiene, parotidiene;

Cefaleea de origine auriculara:

-constituie un semnal de alarma si trebuie analizata cu toata atentia pentru ca poate fi manifestarea unei complicatii intracranienecare sa necesite un tratament de urgenta; in complicatiile intracraniene ale otitelor cefaleea nu lipseste niciodata si se prezinta sub forma continua, profunda, unilaterala;

-in otitele acute aparitia cefaleei in regiunea temporala orienteaza diagnosticul spre existenta unei osteite mastoidiene;

-in otita cronica supurata, cefaleea anunta o complicatie intracraniana;

-cefaleea continua insotita de supuratie si nevralgie de trigemen cu sau fara paralizia nervului oculo-motor extern traduce existenta unei petrozite;