4. Tulburƒrile Somatoforme

  • View
    18

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

4. Tulburările Somatoforme

Text of 4. Tulburƒrile Somatoforme

Tulburrile SomatoformeEIlementul comun al tulburrilor somatoforme il constituieprezena de simptome somatice care sugereaz o condiie medicalgeneral (de unde termenul de somatoform), dar care nu sunt explicate complet de o condiie medical general, de efectele directe ale unei substane ori de alttulburare mental (de ex., panica). Simptomele trebuie s cauzeze o detres saudeteriorare semnificativ clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcionare. Contrar tulburrilor factice si simulrii, simptomele somatice nu sunt intenionale (adic, sub control voluntar). Tulburrile somatoforme difer de factorii psihologici care afecteaz condiia somatic prin aceea c nu exist o condiie medical general diagnosticabil care s explice integral simptomele somatice. Grup area acestor tulburri intr-o singur seciune se bazeaz pe utilitatea clinic (adic, pe necesitatea de a exclude condiiile medicale generale oculte sau etiologiile induse de o substan pentru simptomele corporale), mai curand decat pe presupuneri refe ritoare la etiologie sau mecanisme comune. Aceste tulburri sunt intalnite adesea in unitile medicale generale.in aceast seciune sunt incluse urmtoarele tulburri somatoforme:Tulburarea de somatizare (istoric, denumit isterie sau sindrom Briquet) e ste o tulburare polisimptomatic cu debut inainte de etatea de 30 de ani, care se intinde pe o perioad de ani de zile i este caracterizat printr -o combinaie de durere si simptome gastrointestinale, sexuale si pseudoneurologice.Tulburarea somatoform nedifereniat este caracterizat prin acuze somatice neexplicate, durand cel puin 6 luni si care sunt sub pragul pentru un diagnostic de tulburare de somatizare.Tulburarea de conversie implic simptome neexplicate sau deficite careafecteaz activitatea motorie voluntar sau sensibilitatea, sugerand o condiieneurologic sau alt condiie medical general. Se consider c factori psihologicisunt asociai cu simptomele sau deficitele.Tulburarea algic se caracterizeaz prin durere ca focar predominant al atenieiclinice, in plus, factorii psihologici sunt considerai a avea un rol important indebutul, severitatea, exacerbarea si persistena sa.Hipocondria este preocuparea cuiva in legtur cu faptul c ar avea ori ideea care o maladie sever, bazat pe interpretarea eronat a simptomelor sau a funciilor corporale.Tulburarea dismorfic corporal este preocuparea pentru un defect presupussau exagerat in aspectul fizic.Tulburarea somatoform fr alt specificaie este inclus pentru codificareatulburrilor cu simptome somatoforme care nu satisfac criteriile pentru nici una din tulburrile somatoforme specifice.Tulburarea de SomatizareElemente de diagnosticElementul esenial al tulburrii de somatizare e ste un pattern de acuze somaticesemnificative clinic, multiple, recurente. O acuz somatic este considerat a fisemnificativ clinic, dac duce la tratament medical (de ex., la luarea unuimedicament) ori cauzeaz o deteriorare semnificativ in domeniul social,profesional sau in alte domenii de funcionare importante. Acuzele somaticetrebuie s inceap inainte de etatea de 30 de ani si s survin o perioad de maimuli ani (criteriul A). Multiplele acuze somatice nu pot fi explicate complet de nici o condiie medical general cunoscut ori de efectele directe ale unei substane.Dac survin in prezena unei condiii medicale generale, acuzele somatice saudeteriorarea rezultant a funcionrii sociale sau profesionale sunt in exces fa de ceea ce ar fi de ateptat din istoric, examenul somatic sau testele de laborator(criteriul C). Trebuie s existe un istoric de durere in raport cu cel puin patru sedii diferite (de ex., cap, abdomen, spate, articulaii, extremiti, piept, rect) sau funcii (de ex., menstruaie, raport sexual, miciune) (criteriul Bl). Trebuie s existe un istoric de cel puin dou simptome gastrointestinale, altele decat durerea (criteriul B2). Cei mai muli indivizi cu tulburarea descriu prezena greii si balonrii abdominale. Vrsturile, diareea si intolerana alimentar sunt mai puin frecvente.Acuzele gastrointestinale duc adesea la examinri radiologice frecvente si laintervenii chirurgicale abdominale care ulterior se arat a fi fost inutile. Trebuie s existe un istoric de cel puin un simptom sexual sau reproductiv, altul decat durerea (criteriul B3). La femei, aceasta poate consta din menstre neregulate, menoraogie sau vrsturi in timpul sarcinii. La brbai, pot exista simptome precum disfuncia erectil sau ejaculatorie. Atat brbaii, cat i femeile pot fi expui indiferenei sexuale, in fine, trebuie s existe, de asemenea, un istoric de cel puin un simptom, altul decat durerea, care sugereaz o condiie neurologic (simptome de conversie, cum ar fi deteriorarea coordonrii sau echilibrului, paralizie sau scdere localizat a forei musculare, dificultate in deglutiie sau senzaie de nod in gat, afonie, retenie de urin, halucinaii, pierderea sensibilitii tactile sau dureroase, diplopie, cecitate, surditate sau crize epileptice, simptome disociative, cum ar fi amnezia, saupierderea cunotinei, alta decat leinul) (criteriul B4). Simptomele, in fiecare dintre aceste grupe, au fost menionate in ordinea aproximativ a frecvenei lor relatate, in fine, simptomele neexplicate din tulburarea de somatizare nu sunt simulate sau produse intenionat (ca in tulburarea factice sau in simulare) (criteriul D).

Elemente si tulburri asociateElemente descriptive i tulburri mentale asociate. Indivizii cu tulburareade somatizare ii descriu de regul acuzele in termeni plini de culoare, exagerai,iar informaia factual specific lipsete adesea. Ei sunt adesea naratoriinconsecveni, aa c elaborarea unui tabel de control pentru interviul diagnosticpoate fi mai puin efi cace decat o trecere in revist direct a tratamentelormedicale i a spitalizrilor pentru a documenta un pattern al acuzelor somaticefrecvente. Ei solicit adesea in acelai timp tratament de la mai muli medici, ceea ce poate duce la combinaii de trat amente complicate si uneori hazardate.Simptomele anxioase proeminente i dispoziia depresiv sunt foarte frecvente i pot fi un motiv pentru a fi intalnii in uniti de sntate mental. Poate pdsta uncomportament antisocial si impulsiv, ameninri si tentative de suicid si discordie marital. Vieile acestor indivizi, in special ale celor cu tulburri de personalitate asociate, sunt adesea la fel de haotice si de complicate ca si istoricul lor medical.Uzul frecvent de medicamente poate duce la efecte colaterale si la tulburri inlegtur cu o substan. Aceti indivizi se supun de regul la numeroaseexaminri medicale, procedee diagnostice, intervenii chirurgicale si spitalizricare expun persoana unui risc cr escut de morbiditate asociat cu aceste procedee.Tulburarea depresiv major, panica si tulburrile in legtur cu o substan suntasociate frecvent cu tulburarea de somatizare. Tulburrile de personalitatehistrionic, borderline si antisocial sunt tul burrile de personalitate cel maifrecvent asociate.Elemente specifice culturii si sexuluiTipul i frecvena simptomelor somatice pot varia a transverso prin diverseleculturi. De exemplu, arsurile in maini i in picioare ori experientarea nondelirant de viermi in cap sau de furnici reptand sub tegumente reprezint simp tome pseudoneurologice care sunt mai frecvente in Africa si Asia de Sud decat in America de Nord. Simptomele in raport cu funcia de reproducere masculin pot prevala in culturile in care exist o preocupare larg rspandit in legtur cu pierderea spermei (de ex., sindromul dhat in India), in consecin, trecerea in revist a simptomelor trebuie s fie adaptat culturii. Simptomele menionate in acest manual sunt exemplele care au fost constatate a fi cele mai relevante diagnostic in Statele Unite. Trebuie reinut c ordinea frecvenei provine din studiile efectuate in Statele Unite.Tulburarea de somatizare survine rar la brbai in Statele Unite, iar frecvenamai mare raportat la brbaii greci si portoricani sugereaz c factorii culturali pot influena rata sexului.

PrevalentStudiile au raportat rate de prevalent pe via extrem de variabile pentrutulburarea de somatizare, mergand de la 0,2% la 2% la femei si de mai puin de0,2% la brbai. Diferenele procentuale pot depinde si de faptul dac cel care intervieveaz este medic, de metoda de evaluare si de variabilele demografice din eantioanele studiate. Cand sunt utilizai anchetatori care nu sunt medici,tulburarea de somatizare este mult mai puin frecvent diagnos ticat.EvoluieTulburarea de somatizare este o tulburare cronic, dar fluctuant, care se remiterar complet. Trece rar un an fr ca individul sa nu solicite o examinare medical, impins fiind de acuze somatice neexplicate. Criteriile de diagnostic sunt satisfcute de regul inainte de etatea de 25 de ani, iar simptomele iniiale sunt adesea prezente din adolescen. Dificultile menstruale pot fi unul dintre cele mai precoce simptome la femei. Simptomele sexuale sunt asociate adesea cu discordie marital.

Diagnostic diferenialTabloul simptomatologie intalnit in tulburarea de somatizare este frecventnespecific si se poate suprapune peste o multitudine de condiii medicale generale. Cele trei elemente care sugereaz mai curand un diagnostic de tulburare de somatizare decat o condiie medical includ 1) implicarea a numeroase sisteme de organe, 2) debutul precoce si evoluia cronic, fr apariia de semne somatice sau de anomalii structurale si 3) absena anomaliilor de laborator caracteristice sau sugerand o condiie medical general. Totui, este necesar s se exclud condiiile medicale generale caracterizate prin simptome somatice vagi, multiple si confuze (de ex., lupusul eritematos sistemic, hiperparatiroidismul, scleroza multipl,porfiria intermitent acut, hemocromatoza, maladia Lyme, o maladie parazitarcronic). Dealtfel, tulburarea de somatizare nu protejeaz indivizii de a avea altecondiii medicale generale independente. Datele obiective trebuie s fie evaluatefr a avea incredere exagerat in acuzele subiective. Debutul tardiv in via anumeroase simptome somatice este aproape totdeauna datorat

Recommended

View more >