E M I LY B R O N T E

3[r

La rS"scruce de vAnturik -1r

I

tfr

Emily Bront6Wuthering Heights

O RAO Distribugie, 2018Pentru versiunea in limba romdni

Toate drepturile rezeryate.

Ilustrafia coperteiKarlJulius von Leypold

Wanduer in the Storm

Traducere din limba englezdAlina-Lorelay Rogojan prin GRAAL SOtr"I

2018

ISBN 978-606_8905_59_4

RAO DistribugeStr. Bargeului nr. 9-I 1, sector 1, Bucure;ti, RomAnia

ww-raobooks.comwlffi.rao.ro

Dssierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomlnieiBRONTT" EMILY

La ricrc de vlntui / Fhity Bront€ ; trad. din lb. englezi:Rogojan Alina-Lorelay - Bucuregti : RAO DistribuEie,2OlT

ISBN 978-606-8905-594I. Rogojan, A.lina (trad.)821.1 I 1

CAPITOLULI

1B0l

Tocmai mi intorceam dintr"o viziti ficuti proprie-tarului meu, vecinul solita"r care cred ci o sI-mi dea de

furci. Ce col! de !ar5. minunat! Chiar de-ag {i cutreieratintreaga Anglie, cu greu a; fi gisit un loc mai ferit de

forfota societilfii. Pare raiul oricirui mizantrop, iar eu gi

domnul Heathcliff suntem o pereche cum nu se poate

mhi potriviti care si imparti aceast; pustietate. Undomn de capitaH! Nici nu gi-a imaginat felul in care mis-a incilzit sufletul cAnd, apropiindu-mi cllare, i-amintAlnit ochii negri, incruntali binuitor sub sprAncene,

apoi cAnd degetele lui s-au adipostitin adAncimilejilet-cii sale, in clipa in care mi-aauzitglasul.

* Domnul Heathcliff? am spus eu.

Aincuviingat din cap in semn de rispuns.

- Sunt domnul Lockwood, noul dumneavoastr;chiriaq. N-am indriznit si intarzii in avd,vizitacat maicurand cu putinF, qi si-mi impirtiqesc speranla ci nuv-am iscat weun neajuns prin insistenla cu care v-amsolicitat si inchiriez Thrushcross Grange. Ieri am auzitci vI gindeaF se...

- Thrushcross Grange e proprietatea mea, dom-nule, mi intrerupse el revoltat. Nu las pe nimeni si

5

EMILY BRONTE

imi creeze neajunsuri, daci pot impiedica acestlucru. Poftigi!

Rostise ,,Poftiti" printre dinti, pirAnd ci vrea sispun5,,Du-te la dracu"'. Nci mdcar poartapeste carestitea aplecat nu vddea weo invitafe iniuntru. Negre,sit,toate acestea m-au fhcut si mai curios in privinta unuibirbat ce pirea mult mai ursuz decAt mine insumi.

C?ndvdzu calul meu impingAnd poarta, scoase omAni si dezlege lantul, apoi o lui inainte posac pealeea pietruiti.

-Joseph, ia calul domnului Lockwood, strigi elcAnd am intrat in curte. Si adu niste vin.

,,.Ista trebuie sI fie iot co.rtirrgentul siu de servi-tori", mi-am spus la auzul ordinelor multiple. ,,Nu e demirare ci iarba cre;te printre lespezi, iarvitele sunt sin-gurele care tund arbuqtii."

Joseph era un birbat in vArsti. Ba nu, un bitrAn:poate chiar foarte b5.trAn, ins5 voinic qi vAnjos.

- Doamne, ajuti-ne! murmuri el pe un ton ce videao nemulpmire iirtatd,,in timp ce mi ajuta si descalec. inacelaqi timp, imi aruncd o privire atAt de acrd, incAtmi-am spus, mirinimos, ci poate avea nevoie de ajutordivin si-si digere cina, iar incantalia lui pioasi n-avea, defapt, weo legituri cu aparigia mea neasteptati.

Numele mogiei domnului Heathcliff este WutheringHeightst. O descriere provinciali, care profileazi tumul-tul atmosferic la care este supus acel loc pe weme defurtuni. tebuie ci au tot timpul, sus aici, aer curat si

invioritor: pogi s5-gi dai seama de puterea vAntului denord care bate peste coamd, dupi inclinarea excesivd a

rTraducerea aproximativl este ,,La riscruce de vAnturi" (n.r.)

6

La rdscruce de udnturi

cAtorr,a brazi piperniciti de la capitul casei. $i dupi ungir de miricini sfrijiti, intinsi intr-o singuri direcEie, ca gi

cum ar fi tanjit dupn milostenia soarelui.Din fericire, arhitectr-rl a avut inspiratia si constru-

iasci o casi solidi: fereshele inguste sunt fixate adAnc inzid, iar colgurile sunt apirate de pietre mari, proeminente.

inainte si trec pragul, m-arn oprit si admir sculptu-rile grotesti care abundau deasupra si, mai ales, inpreajma uqii principale; deasupra acesteia, din mijloculunei increngituri de grifoni diripinati ;i biieleineobrilza,ti, am observat anul ,, 1500" si numele,,Hareton Earnshaw".

As fi fdcut cAteva comentarii ;i i-a; {i cerut proprie-tarului ursuz si imi spuni pe scurt istoria locului, insflatitudinea lui din faga uqii mi imboldea si. intru mairepede saf si plec, iar eu nu doream si ii pun la incer-care ribdarea inainte s5" cercetez acel sanctuar.

Am ajuns dintr-un pas in camera de zi a familiei,fdri si trecem prin vreun hol sau coridor: aici incdpe-rea se nume;te ,,casa". De obicei, include bucitiria sisalonul, insi cred ci Ia Wuthering Heights bucdtdia afost impinsi cu totul in alt colg. Sau cel putin auzeamzumzetrtlde cleqti si de ustensile culinare de undeva dinadincul casei, dar in preajma semineului uria; nuvedeam nici urmi de mAncare fripti, coapti sau fiartS.;pe pereli nu sclipeau tigii de cupru qi strecurd.tori dealamd,. Intr-un col!, ce-i drept, lumina si cildura se

reflectau de pe rafturile cu vase uriase din cositor, pre-sirate cu cini qi urcioare de argint, care se iniltau insiruri pe un bufet uriag de stejar, ajungAnd pAnd inacoper\. Acesta nu fusese niciodati placat cu scAnduri:

EMILY BRONTE

intreaga sa anatomie se oferea ochiului curios, cuexceptia unei portiuni ascunse de o bArni de lemnincircati cu turte de ovdz si minunchiuri de picioarede viti, carne de berbec si sunci. Deasupra hornului se

aflau tot felul de arme vechi si doud pistoale de cilirel.Trei bidoane ornamentale, vopsite in culori tipitoare,erau aliniate pe margine. Podeaua era netedi, din pia-trd. albd". Scaunele cu spitar inalt erau niste structuriprimitive, vopsite in verde, iar undeva in umbri se

zdreau doui mai masive, negre. intr-o bolti de subbufet stdtea o cigea maronie, mare, inconjurati de omultime de cileluqi care scAnceau; alfi cAini bAntuiauprin alte ascunzitori.

Apartamentul si mobila nu ar fi fost cu nimic ieqite

din comun dacd ar fi apa4inut unui fermier banal dinnord, cu o expresie incipilAnati si picioare solide,scoase in evidenti de pantaloni pAni la genunchi si deghete. Un astfel de individ, aqezat in fotoliul si.u, cu ohalbi de bere cu spumi, rezematd. pe masa rotundidin fata lui, e o priveliste fireasci pe aceste dealuri, pe odistangi de cinci sau gase kilometri, daci te nimereqti lamomentul potrivit dupX cini. insi domnul Heatlrcliffcreeazd. un contrast singular cu propria locuinti si custilul siu de via9i. Degi are infitisarea unui tigan cupielea inchisi, se imbraci si are manierele unui gentle-man. Sau mai degrabd ale unui boier delard: neingrijit,insi IEri si pari nelalocul lui din cauza acesteineglijenfe, pentru cd" are un chip frumos si mAndru, si

destul de morocinos. Poate ci unii il binuiesc de o anu-mitX mAndrie ascuns6, datoratS. ereditiEii incerte; insdceva imi spune ci nu este vorba de aqa ceva. $tiu, dininstinct, ci reginerea lui izvoriste dintr-o aversiune fat5.

8

La rdscruce de udnturi

de etalarea prea evidenti a sentimentelor, precummanifestirile reciproce de prietenie. Iube;te ;i uriqtedeopotrivi, pe ascuns, si consideri o impertinenti sifie iubit sau urit inapoi. Dar nu, mi pripesc; ii atribuiprea repede propriile mele trisi"turi. Poate ci domnulHeathcliff are motive complet diferite de ale mele pen-tru care i;i line mAna in buzunar atunci cAnd intilne;teo asa-zisi cuno;tin!;. Am o fire putin ciudati. Dragamea mami obiqnuia si spuni ci n-o si am niciodatiparte de un cimin confortabil; vara trecuti m-amdovedit cAt se poate de nedemn de unul.

In timp ce mi bucuram de o luni de vreme buni lamare, m-am trezit in compania unei fiinte fascinante:in ochii mei era o adevirati zeiyd., atdt timp cAt ea numi, observa. Nu mi-am mirturisit niciodati dragosteacu voce tare. Totusi, daci privirile ar putea vorbi, pAnisi cel riai mare idiot si-ar fi dat seama cd eram indri-gostit lulea. In s{hrsit, ea a in}eles si mi-a intors privi-rea - cea mai dulce dintre toate privirile posibile. Iar euce am fdcut? Mirturisesc cu ruqine ci m-am retras inmine cu rdceald", ca un melc in cochilie; cu fiecare pri-vire, m5. retrigeam si mai rece si mai departe; pdnd"cAnd, intr-un final, biata fati, nevinovati, a ajuns s[-qipuni la indoiali propriile simluri si, coplesiti de confu-zie din cauza presupusei sale greqeli, si-a convins marnasi plece. Din cauza acestei schimbiri ciudate dedispozigie, mi-am cfutigat reputagia de om crud. Eramsingurul care qtia cd eranemeritati.

M-am alezat la capitul opus aI vetrei spre care se

indrepta proprietarul, apoi am incercat si umplu tice-rea mAngAind cileaua cu pui, care igi pirisise culcusul

;i se strecura lacomi prin spatele picioarelor mele, cu

9

EMILY BRONTE

buza ridicatn qi dingii albi gata si inqface. MAngAierea

mea ii stArni un mArAit lung gi gutural.

- Ati face bine sd lisali ciinele in pace, mArAi qi

domnul Heathcliff la unison, aplicAnd o demonstragie

mai vehementi cu o lovituri de picior. Nu e obiqnuitisi fie risfitat5., nu e cAine de companie. Apoi, indrep-tAndu-se cu paqi mari spre o uqi laterali, strigi dinnou:Joseph!

Joseph mormii ceva nedeslu;it din fundul pir,nigei,

dar nu didu vreun semn si urce; aqa cI stipAnul sdu

cobori dupd el, llsAndu-mi in fala cilelei sdlbatice gi a

doi ciobineqti l;foti ;i aspri, la fel de atenli la toatem\cirile pele. Nu eram prea neribditor si intru incontact cu colfi lor, aga cd. am rimas nemiscat.ImaginAndu-mi ci n-ar inlelege insultele tacite, mi-ampermis, din nefericire, si le fac cu ochiul celor trei qi simi schimonosesc la ei. O anumitd grimasl de-a meairiti cileaua atAt de riu, incAt brusc se infurie ;i siri pe

genunchii mei. Am impins-o si am asezat in grabimasa intre noi.

Asta stArni tot stupul: qase demoni pe patru labe, de

diverse dimensiuni si vArste, apdrurd din vizuiniascunse in centrul inclperii.

^, Mi-am simpit cilcAiele ;i pulpanele hainei sub asalt.

In timp ce gineam piept luptitorilor mai mari, cAt de

bine puteam, cu vitraiul, am fost nevoit si ceq cu voce

tare, ajutor din partea casei in restabilirea ordinii.Domnul Heathcliff qi omul siu urcari treptele

pir,nilei cu un calm enervant; nu cred ci s-au miqcatnici micar o secundi rnai repede ca de obicei, cu toate

cd vatra risuna de agitagie qi ldtrituri. Din fericire,cineva din bucitirie ajunse mai devreme: o femeie

10---.-.tt*.-

La rdscruce de udnturi

zdravdnd,, cu rochia ridicati, bratele dezvelite gi obrajiroqii de la foc se bigi in grabi in mljlocu,l nostru flutu-rAnd o tigaie. Folosi atAt de bine arma aceea si limba eiascugiti, incAt furtuna disp5ru ca prin minune si mairS.mase doar ea, respirind greoi, ca marea dupi unvAnt puternic, cAnd stipAnul ei ajunse la{alalocului.

-Ce dracu' s-a intAmplat? intrebi el, privindu-miintr-un fel pe care il inghiteam cu greu dupi acest tra-tament neprietenos.

- Chiar c5. ce dracu'! am mAriit eu. Spiritele careau posedat turma de porci n-ar putea fi mai rele decAtanimalele astea, domnule. E ca si cum ai lisa un striinin preajma unor tigri!

- Nu-qi fac de lucru cu persoanele care nu se-atingde nimic, a remarcat el, punAndu-mi sticla in fati qimutAnd inapoi masa. CAinii fac bine si rimAnivigilenli. Beli un pahar de vin?

-Nu, mullumesc.* Nu v-au mu;cat, sper.

-Dacd" ar fi ficut-o, mi-as fi privllit pumnul pesteagresor.

Fala lui Heathcliff s-a relaxat intr-un rAnjet:

- Ei, ei, mi-a spus, sunteti agitat, domnuleLockrvood. Poftim, serviti pugin vin. Recunosc, oaspetiisunt atAt de rari in casa aceasta, incAt eu si cAinii mei nuprea stim cum si-i primim. In s5.n5.tatea dumneavoas-tri, domnule.

M-am inclinirt si i-am urat acelasi lucru. Am price-put ci ar fi fost o neghiobie si rimAn posac din cauzapurtdrii haitei de jigodii. in plus, detestam si-i oferindividului ocazia de a se amuza in continuare pesearna mea, avAnd in vedere cd" acela era genul siu de

11

EMILY BRONTE

umor. EI - imbunat probabil de reflecgia prudenti ci ar

fi fost stupid si ofenseze un bun chiriaq - a renunlat

pufn la stilul laconic, qi, fArA si mai reteze din cuvinte,

a deschis un subiect care credea cd m-at fi putut inte-

resa * un discurs privind avantajele gi dezavantajele

locului in care alesesem in prezent si mi retrag Mi s-a

pirut un individ inteligent, cel pulin in privinfa subiec-

telor abordate. Ba chiar, inainte si pornesc spre casi,

m-am simgit suficient de incurajat cAt si sugerez o nouiviziti in ziua urmitoare. El, in mod evident, nu gi-ar fidorit siJ deranjez dinnou. Chair qi arya, intenfionez sd

mi intorc. E uimitor cAt de sociabil mi simt incomparagie cu el.

t2

CAPITOLUL il

Dupi-amiaza de ieri s-a lisat rece gi celoasl Eram

pe jumitate hotirAt si mi-o petrec in faga focului dincamera mea de lucru, in loc si imi croiesc drum printre

buruieni qi noroaie pini la Wuthering Heights. tnsicAnd m-am ridicat de la masa de prAnz (de reginut-iauprinzul intre ora douisprezece ;i unu. Chelireasa, o

doamni impozanti pe care am acceptat-o inevitabil

dimpreuni cu locuinfa, nu pricepea sau nu voia sd pri-ceapi rugdmintea mea de a mi se servi masa la cinci) ;iam urcat scirile cu aceast[ intenlie leneql, apoi am

intrat in cameri si am dat cu ochii de o servitoare

aqezatd in genunchi, inconjurati de perii;i gileli de

cirbune. StArnise un nor infernal in timp ce stingea fli-cirile cu grdmezi de cenuqi. Imaginea m-a alungatimediat de acolo. Mi-am luat piliria;i, la capitul unui

drum de qase kilometri, am ajuns la poarta grddinii luiHeathcliff inaintea dezlin,tuirii unei ninsori torengiale.

Pe acea culme sumbrl de deal, pimAntul era aco-

perit de o brumi neagri, iar aerul mdfrcea si tremur

din toate midularele. Nereuqind si desfac lanpl, am

sirit peste gard qi, stribitAnd in goani aleea acoperiticu dale qi mlrginiti de tufe neingrijite de agriqe, am

inceput s[ bat in van la uqi, sperAnd si mi se deschidi,

13

EMIIy BRONTE

pAni ce incheieturils degetelor mi-au fost cuprinse defurnicituri, iar cAinii au inceput sI urle.

,,Nenorociti cei 6;61111rr!" am exclarnat in gAnd.

,,Meritagi si figi de-a puruiaolayde semeniivoqtri dreptpedeapsi pentru PUrtarea voastri uricioasi fa95" de

oaspeli. Eu, celpufq, nu mi-a4 pne uqile zdvordtechiar gi

in timpul zilei Nu irqi p2si - tot intru eu cumva."HotirAnd asfel 3q1inq{Ecat zdvorul qi l-am zgilgiit

cu fo4i. Capul luiJ6sspS apXru Ia fereastra rotundi ahamkrarului, purtAnd pe chip o expresie acri.

- Ce cauf? mi-a strigat. StipAnu-i dus la farcuri. Te

du prin capit pe lAqgi humbar de wei a vorbi cu el.

-Nu-i nimeni iti;rrtrg s[ lmi deschidi u;a? i-amstrigat eu drept risps6.

* Nu-i nimeni itr afar1 de domniga noastrl, iar ea

n-o si-gi deschidi \ici de-o lii pAnn deseari cu zarvateribili ce-o faci.

* De ce? Nu po\i s5-i spui cine sunt,Joseph?* Eu nicidecum, Refuz s[ mi bag in asta; a bomb[-

nit el retrigAndu-se.' Ninsoarea a incepul s[ 6adi abunde nt. Tocmai puse-

sem mAna pe clari!5. ca si incerc din nou, cAnd din curteadin spatele meu a ap[rut un t6ndr fiLrdhafifi qi purtAndpe urnir o furcl pe\tru {hn. Acesta mi-a Iicut semn s5-1

urmez qi, dupi ce am trecut printr-o spS.litorie qi oconstrucfie care gizq6a o 1-;1agulje de clrbuni, o pompigi un porumbar, affr ajlrns in cele din urmi intr-un apar-tament uriaq, vesel Si primitor, in care am f,ost primit ofi-cial. Inciperea scArllsia fermecitor in lurnina unui focimens ficut din cir[66, turbi gi lemn. LAngi masi, careera pe-semne aqter\ut}r pentru o cin[ imbelgugati, amalut plicerea de a q observa pe ,,domniti", un personaj

l4

La tdscruce de od.nturi

despre a cirui existenli nici micar nubinuisem. M-aminclinat qi am Aqteptat, ctezdndcdwea si rni pofteasci siiau loc. Ea m--2 privit, IisAndu-se pe spate in scaun, qi a

rlmas nemlcati si muti.

-Grea weme! am remarcat eu, Mi tem, doamniHeathcliff, ci $a trebuie si indure consecinlele nepi-sirii servitoril.or voEtri.. M-am chinuit din risputeri si-ifac si,mi aud-i,

Ba nu a deschis gura. Eu m.-am zgditla ea - qi ea

la mine: in or-i66 caz, qi-apistrat privirea alintiti asu-

pra mea, cu t-ln aer rece gi indiferent, teribil dejenantsi nepli,cut.

- Luaf loa, mi-a spus tAnirul pe

veni si el curA-nd.

un ton posac. Va

Eu m-arrt supus gi, dregAndu-mi vocea, arn che-

mat-o pe male{ica.Iuno care, la aceasti a doua strigare,

a binevoit si dea pulin din vAr{ul cozii, in semn ci mirecunostea.

- Un anitnal superb! am incercat eu din nou., Lapui intengionafi s[ renunfagi, doamni?

- Nu sunt ai mei, mi-a rispuns agreabila mea

gazdd,pe un t6n mai respingd,tor decAt ar fi putut folosi

Heathcliff insugi.

- Ah, favoritele tale se nurniri mai degrabi prin-tre acdstea? am continuat eu, aritind citre o pernicufundat[ irr umbri, pe care pireau adunate o gr[-madi de pisici.

-Bizatd' alegere in materie de favorite! a comentat

ea dispreguitqr.

Din nefericire era o grimadi de iepuri morfi.Mi-am dres din nou vocea si rn-am tras mai aproape de

L5

EMILY BRONTE

vatri, repetAnd observagia mea despre cit de rea era

wemea in seara aceea.

- Nu ar fi trebuit si ie;i, a spus ea, ridicAndu-se ;iintinzindu-se si ia de pe poliga ciminului doui dintre

cutiile de ceai pictate.

Poziya ei fusese feriti de lumini pAni atunci. Acum

insi, am putut si-i vid limpede atAt silueta, cAt ;i chipul.

Era subgire ;i, aparent, nu de mult trecuti de vArsta copi-

Iiriei. Era inzestrati cu o constitugie admirabili gi cel

mai drigllaq qi micu! chip pe care am avut weodati plI-cerea si-l vid, cu trisituri mici, tenul foarte palid;

cArlionli bdlai, sau mai degrabi aurii, atArnAnd moi pe

gAtul ei delicat; qi ochi care, daci ar fi amt o expresie

plicuti, ar fi fost irezistibili. Din fericire pentru inima

mea slab[, singurul sentiment pe care il reflectau era o

impletire intre dispref qi un fel de disperare, a cireisemnificalie nu o puteam descifra. Cutiile erau pulinprea departe pentru ea, astfel cil am schipt un gest ca

pentru a o aJuta. Ea s-a intors spre mine cum s-ar

intoarce un avar daci cineva ar incerca si il ajute si isi

numere banii.

- Nu am nevoie de ajutorul tiu, s-a ristit ea. Pot sile iau qi singuri.

- tmi cer iertare! m-am gribit eu sd rispund.

- Ai fost invitat la ceai? a wut ea si qtie, legAndu-;i

un gor,t peste rochia neagri ;i cuminte, ;i ginAnd o lin-guri de frunze deasupra ceainicului.

* Cu mare plicere voi servi o cea.gci, am rispuns eu.

- Ai fost invitat? m-a intrebat ea din nou.

- Nu, am spus eu, zAmbindpejumetate. Tu eqti cea

care se cuvine si mi invite.

I6-----Y-

La rdscruce de udnturi

Ea a azvdrhtceaiul in spate, cu tot cu lingurili, qi s-a

a;ezatgAfnoasi inapoi in scaun' Fruntea i s-a increlit,

iarbuzadejos i s-a risfrAnt precum a unui copil gata siizbucneascl in lacrimi.

intre timp tAn[ru] imbricase o jacheti, neindoiel-

nic ponositi gi, stAnd drept in faga focului, mi studia

din colpl ochilor cu aeml cuiva care ar fi considerat ciexista intre noi un conflict de moarte rimas nerizbu-

nat. Am inceput si mi intreb dacd era sau nu servitor.

finuta cAt ;i vorbirea ii erau grosolane, complet lipsite

de superioritatea figiqi afiqatd. de domnul qi doamna

Heathcliff. Pirul castaniu, bogat qi cirlionfat, era aspru

qi neingrijit, favorigii ii incilecau silbatic obrajii, iar

mAinile fi erau innegrite precum cele ale unui muncitor

de rAnd. Cu toate astea, purtarea ii era liberi, aproape

aroganti, ;i nu trlda nimic din asiduitatea unui slujitor

in a o servi pe sdpana casei. NeavAnd dovezi clare pri-

vind statutul lui, am considerat cd ar fi fost mai bine simi abfn de la a-i studia comportamentul ;i, cinci

minute mai tdrziu, intrarea lui Heathcliff m-a salvat

intr-o oarecare misuri de situagia stAnjenitoare in care

mi aflam.

- Vede$, domnule, am venit, precum am promisl

am exclamat eu, preldcAndu-mi vesel. Mi tem ci vre-

mea mi obligi si rimAn aici vreo jumitate de ori,daci mi putegi gizdui in acest ristimp.

- O jumitate de ori? a spus el, scuturAndu-;i fulgii

albi de pe haine. Mi mir ci tocmai in toiul unui viscol

te-ai decis si hoiniregti. $tii ci existi riscul si te

riticeqti printre mlaqtini? In seri ca aceasta, adesea

nici cei care cunosc bine locul nu reu;esc si giseasci

L7