38394393 Studiu de Impact

8/6/2019 38394393 Studiu de Impact

1/77

Studiul de impact si raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

1

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT SI RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU INVESTITIAEXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA, EXTINDERE RETEA

CANALIZARE, REABILITARE STATIE DE EPURARE SI REABILITARESTATII DE POMPARE APE UZATE MENAJERE IN LOCALITATEA

LEHLIU GARA

1. INFORMATII GENERALE

1.1.Titularul proiectului: Consiliul Local al orasului Lehliu Gara, cu sediul in Lehliu Gara, Calarasi, Str.Pompierilor 3, cod postal 915300 ,Tel:0242 / 640672

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu: ing Sevastita Vraciu persoana fizica autorizata, detinator al atestatuluevaluator nr. R-EIM 04-57/22.10.2008, tel: 0722674890.

1.3. Denumirea proiectului: EXTINDERE RETEA ALIMENTARE CU APA, EXTINDERERETEA CANALIZARE, REABILITARE STATIE DE EPURARE SI REABILITARE STATIIDE POMPARE APE UZATE MENAJERE IN LOCALITATEA LEHLIU GARA

1.4. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

1.4.1.Scop si necesitate

Necesitatea si oportunitatea investitiei a fost fundamentata pe baza nivelului actual al dezvolteconomico-sociala si urbanistica a orasului Lehliu Gara. Dezvoltarea economica si sociala duunei localitati depinde in mare masura de amploarea echiparii edilitare a acesteia, de asigtuturor utilitatilor necesare desfasurarii activitatii potentialilor investitori sau consumatorridicarea standardului de viata.

Dezvoltarea sectorului ntreprinderilor micii mijlocii de i deosebit de important, este in extinderesi se cuta in continuare investitori pentru a pune in valoare poten ialul local, att in prive te resursele locale agricole cat si cele umane. Se spera ca pe viitor acestea sa fie psurs de locuri de munc, iar pe de alt parte, prin intermediul lor, sa se creeze o cultur a competiiei bazat pe flexibilitatei productivitate.

Existena unui sistem de cu ap centralizat in localitatea Lehliu Gara care sa acopere peste 85% populatie conduce la formarea unor debite nsemnate de ape uzate, ncrcate cu substane organice,care deversate liber n mediul natural, n lipsa unui sistem centralizat de colectare, evacuarei epurarecorespunzatoare a acestor ape, genereaz impurificarea apelor de suprafa i subterane, a solului,subsoluluii aerului cu noxe specifice acestor ape.Astfel, ar putea aprea epidemii de boli infecioase precumi zone insalubre, ceea ce ar degradaspectul comunei. Colectareai evacuarea acestor ape uzate menajere fara o epurare corespunzamecano-biologica si tertiara n emisar ar contribui la creterea coninutului acestuia n poluani pestelimitele admise tinand seama de gradul de dilutie asigurati compromiterea acestuia ca mediu. Penta evita construirea numeroaselor fose septice n intravilanul localitii care ar constitui de asemene


2/77


2

surse poteniale de poluare pentru mediul nconjur tor sau utilizarea modalitilor enumerate anterioreste necesar i oportun extinderea reelei de alimentare cu apa, a celei de canalizare si reabilitastatiei de epurare existenta depasita din punct de vedere al tehnologiei de epurare cat si a capinstalate in vederea satisfacerii cerinelor de calitate ale apei epurate impuse de Compania Naional Apele Romne S.A. Realizarea in comun a tuturor lucrarilor precizate mai sus este o abintegrata in rezolvarea problematicii legate de infrastructura de apa si canal a localitaconcordanta cu legislaia n vigoare care impune soluionarea problemei apelor uzate concomitent racordarea populaiei la reeaua de alimentare cu ap.

In vederea proteciei i conservrii resurselor de ap de suprafa , evacurile n aceste ape suntreglementate prin utilizarea unei abordri combinate prin stabilireai implementarea controluluiemisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limit importante ale emisiilorori, n cazul impactului difuz, a controluluii a celor mai bune practici din punct de vedere mediului, stabilite n reglementrile specifice privind prevenireai controlul integrat al polurii,epurarea apelor uzate urbane, protecia apelor mpotriva polurii cauzate de nitrai din surse agricole,evaluarea risculuii descrcarea de substane periculoase n ap, pn la data de 22 decembrie 2012.

Avand in vedere cele prezentate mai sus, se impune realizarea epurarii corespunzatoare a apeloorasenesti influente in statia de epurare Lehliu Gara, la nivelul cerintelor legislatiei actudomeniu.

1.4.2. Profilul activitatii

Activitatea se incadreaza in sectiunea a doua, respectivgestionarea si gospodarirea deseurilor (gospodarire comunala-salubrizare).

1.4.3 Descrierea investitiei

Situatia existenta

In prezent pe teritoriul orasului Lehliu Gara exista un sistem centralizat de alimentare cu apa pdin sursa subterana ce poate asigura necesarul de apa al localitatii si comunelor invecinate Lureelei existente de distribuie a apei este de 15.360 m

Sistemul actual de canalizare al oraului Lehliu Gar const dintr-o reea cu lungimea total 7,85km, care deservete zona central a oraului situat n partea de nord a liniei CF Bucureti Constana.

Apele uzate menajere de la populatia racordata la canalizarea orasului, de la institutiile pubapele uzate menajere si tehnologice provenite de la o parte din agentii economici sunt colectaretea de canalizare in sistem unitar si transmise prin pompare intr-o statiei de epurare apesituate in partea de Sud-Vest a orasului Lehliu Gara.

O parte din apele meteorice sunt colectate de reteaua de canalizare si ajung in statia de eReteaua de canalizare este realizata din conducte Dn 200 400 mm si are lungimea de 5colectorul general este realizat din tuburi de azbociment cu Dn 400 mm si are lungimea de Lkm. Colectarea apelor uzate menajere se realizeaza in sistem gravitational si prin pompare,


3/77


3

Statia de pompare ape uzate SP 1 (cu cheson cilindric de stocare temporara) este echipata celectropompe tip EPEG 100 cu Q = 80 mc/h si H = 10 mCA.Pomparea apelor uzate spre statia de epurare se realizeaza discontinuu, la intervale de 1conducta de refulare este din azbociment si are diametrul de 200 mm si lungimea L = 1250 m.Apa epurata este deversata in Valea Argovei, lacul Buzoieni, prin intermediul unei statii de p(SP 2) existenta in statia de epurare echipate cu doua electropompe tip ACV 100 DE, cu Q = 6si H = 5 mCA

Statia de epurare ape uzate este amplasata in extravilanul orasului si are in compunere mecanica si treapta biologica, formate din:

- 2 decantoare tip Imhoff avand D = 9 m si H = 7 m, volumul fiecarei unitati: V = 445 m- bazin de aerare cu volumul de 400 mc ( 8 x 8 x 6,3 m ) echipat cu un aerator mecanic DP = 7 kW, 900 rpm.- Decantor secundar de tip vertical D = 9 m, H = 6,0 m,- Platforme de uscare a namolului : 3 unitati x 200 mp- Statie de pompare a namolului pe paturile de uscare- Statie de pompare a apei spre Valea Argovei ( SP 2 )- Statie de clorinare- laborator

Clorinarea apelor epurate se face in caminul amonte de statia de pompare a apelor uzate (SP 2)

Principalele deficiente constatate:

- bazinele de acumulare a namolului in decantoarele cu etaj (tip Imhoff ) sunt pline cunamol. Nu se poate extrage gravitational namolul, din cauza sedimentarii si pietrificarii (apelinfluente in statie sunt mixte menajere si pluviale, iar nisipul adus odata cu apele pluviale, imcu tasarea namolului, au condus la pietrificarea namolului in decantoare si la imposibilitatea evacestuia). Nici una dintre metodele incercate de catre personalul de exploatare nu a condecolmatarea decantoarelor primare si la evacuarea gravitationala a namolului.


4/77


4


5/77


5

- bazinul de aerare functionarea este compromisa din cauza defectiunilor dese ale sistemuaerare

Starea constructiei este intr-un grad avansat de degradare betonul este fisurat, perm

exfiltratii de apa uzata ce contamineaza solul.- decantorul secundar este practic nefunctional


6/77


6

- Paturile de uscare a namolului are rigolele de colectare a apei neetanse, permitand scurgeapelor in pamant.


7/77


7

Statia de pompare SP 2 are un cheson despartit de un perete vertical, care delimitecompartimentul de apa epurata si cel de namol. Din cauza gradului avansat de uzura a pedespartitor, cele doua compartimente comunica, astfel ca apa epurata este contaminata de nevacuat.

compartiment namol


8/77


8

compartiment apa epurata

Perete despartitor compartimente namol apa epurata

Situatia proiectata

Populaia oraului Lehliu Gar este, conform datelor primite de la SC ECOAQUA Clrai, de 4788locuitori din care:- 990 cu apartamente la bloc, pentru care s-a considerat un debit specific d

pentru nevoi gospodreti qg = 150 l/omi zi- 3343 cu locuine la cur i avnd instalaii interioare de ap rece, cald i canalizare,

cu preparare individual a apei calde pentru care s-a considerat qg = 120 l/omi ziDebitele necesare pentru nevoi publicei pentru industrie s-au apreciat la circa 40% din debnecesar pentru nevoile gospodreti.

Debitele caracteristice pentru sistemul de alimentare cu ap al oraului Lehliu Gar :


9/77


9

- Q zi med = 982 mc/zi (11,37 l/s)- Q zi max 1276 mc/zi (14,78 l/s)- Q orar max = 106 mc/or (29,55 l/s)

Lungimea reelei de alimentare cu apa care se extinde prin prezenta investiie este de 4.880 m. Dup completarea extinderilor, oraul Lehliu Gar va avea o reea de distribuie de 20.240 m.Considernd o distribuie uniform a debitelor pe intreaga suprafa a oraului, rezult un debitspecific orar maxim de:

Q orar max : L reea = 29,55 : 20.240 = 1,46 l/si kmCu aceast valoare a debitului orar maxim specific s-a nmulit lungimea fiecrui tronson al reelei,determinndu-se debitele necesare pentru dimensionarea conductelor.Folosind aceiai metod, s-a determinat Q orar max = 7,12 l/s (25,65 mc/h) corespunztor lungimiireelei noi de distribuie a apei L = 4.880 m.Pornind de la Q o max = 7,12 l/si considernd c reeaua nou de ap deservete zonele marginaleale oraului Lehliu Gar , cu case la cur i i cu consumul specific de ap de 120 l/omi zi, s-adeterminat numrul de locuitori deservii de aceast reea, respectiv 1.400 (etapa an 2.008) incluscerina pentru nevoi publice.

Prin prezenta investiie se va realiza extinderea reelei de canalizare n zona marginal a pr ii denord a oraului cu o lungime L = 6720mi o reea nou n partea de sud avand L = 7650 mLungimea total a reelei noi de canalizare va fi de 14.370m (conduct PVC De 250 mm), la care seadaug 3200 m pentru racordarea abonailor (cmini conduct PVC De 200 mm).

Lucr rile proiectate asigur serviciul de preluare colectare,i transport ape uzate menajere la staia deepurare a oraului Lehliu Gar pentru cca. 1400 de locuitori, inclusiv apele uzate provenite dconstruciile social administrative de pe teritoriul canalizat.Dimensionarea reelei noi de canalizare s-a f cut considerndu-se consumurile de la alimentareaap a oraului Lehliu Gar .

Lungimea total a canalizrii este de 21,62 Km din care:- reea existent L=7,25 Km- reea nou, conform prezentei investiii = 14,37 Km.

Considerndu-se o distribuie uniform a debitelor de canalizare, rezult un debit specific orar maximde:

29,55 l/s : 21,62 Km = 1,367 l/si Km.

Cu acest debit specific s-au determinat debitele de calcul pentru fiecare colector n parte.

Reeaua de canalizare nou din oraul Lehliu Gar (L total = 14.370 m) s-a mpr it n dou pr i,fiind separate de traseul CF Bucureti Constana.Zona de nord cuprinde extinderea canalizrii din zona central a oraului spre marginile acestuia.Canalizarea este prevzut din tuburi PVC De 250i are o lungime de 6720mZona de sud cuprinde canalizare nou pe o lungime de 7650m cu tuburi PVC De 250. menioneaz urmtoarele:- pe str. N Titulescu de la CF la marginea oraului colectorul de canalizare se va poza numai partea dreapt a str zii n sensul Lehliu Clrai


10/77


10

- pe partea stng a str. Titulescu s-a prevzut, n cadrul altei investiii, un colector de canalizare cartransport spre staia de epurare a oraului Lehliu, apele uzate provenite de la satul R zvanii de lazona industrial din sud estul localitii.

Staiile de pompare prevzute pe reeaua de canalizare (3 staii n zona de nordi 1 staie n zona desud) sunt de tip compacti se vor furniza integral cu construcia ngropat din PEID, (1 + 1) pompesubmersibilei tablourile electrice corespunztoare. Lng staiile de pompare s-a prevzut oinstalaie tip GSM n scopul avertiztii dispeceratelor din oraele Lehliu Gar n situaia unor avarii.Se menioneaz c aceste staii funcioneaz automat, f r personal, iar sistemul GSM este cel carsemnaleaz posibilele deficiene n funcionarea staiilor.

n tabelul de mai jos se prezint principalele caracteristici ale celor patru staii de pompare.

SP Construcia prefabricat PEHD Echipamente staieS3 D = 1400mm

H = 4,00mQ = 33,7 mc/hH = 9,0mMotor trifazatPe = 1,5 kW, 50Hz, 380v

S4 D = 800mmH = 4,00m

Q = 9,9 mc/hH = 5,0mMotor monofazatPe = 0,9 kW, 50Hz, 220v

S5 D = 800mmH = 4,00m

Q = 21,5 mc/hH = 5,0mMotor trifazatPe = 1,2 kW, 50Hz, 380v

S6 D = 800mmH = 4,00m

Q = 5,4 mc/hH = 5,0mMotor monofazatPe = 0,9 kW, 50Hz, 220v

Conductele de refulare de la staiile de pompare au urmtoarele caracteristici:- Sp3 C278, L = 600 m, conduct PEID De 125mm- Sp4 C24, L = 5 m, conduct PEID De 110mm- Sp5 C80, L = 5m, conduct PEID De 110mm- Sp6 C14, L = 159 m, conduct PEID De 110mm

Pe traseul SP6 C14 conducta de refulare intersecteaz albia regularizat a pr. Argova.n aceast seciune s-a prevzut o supratraversare cu conducta de refulare peste pr. Argova n lunde 12 m.Pe zona traversrii, conducta de refulare PEID 110 mm se izoleaz termic cu saltea din vata mineral de 5 cm grosimei se introduce ntr-o conduct metalic Dn 250 mm.Conducta metalic Dn 250 mm are rol de protecie a conductei de refularei rol de susinere(autoportan) a sistemului de conducte pe deschiderea de 12 m a traversrii.La capetele traversrii, conducta se monteaz pe un mecanism de rezemare fixat pe un bloc din besimplu cu dimensiunile (0,5 x 0,5 x 1,30) m. Acest bloc se fundeaz la adncimea de 0,80 m,corespunztoare adncimii de nghe a zonei.n dreptul supratraversrii, albia pr. Argova se va proteja cu pereu din dale de beton turnate pe lcmpuri mari, care se sprijin pe fundul albiei pe grinzi din beton simplu cu seciunea 30 x 50 cm.


11/77


11

Aceast amenajare se realizeaz pe circa 5 m lungime, avnd n vedere c la 2,0 m distan spre avalexist o supratraversare a pr. Argova cu conducta de ap potabil care alimenteaz cartierul de pemalul drept al pr. Argova.

La intrarea in statia de epurare, au fost considerate incarcarile stabilite prin NTPA 002 - No privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct nstaiile de epurare

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reeaua de canalizare si ale celor de calitate pentdeversarea in emisar sunt prezentai in tabelul alturat:

Nr crt

Denumire indicator UM Concentraian apa uzat brut,valori maximeadmise conf NTPA002(intrare)

Concentraialimit max. admis,valori maximeadmise conf NTPA001(iesire)

Gradul deepurarenecesar [%]

1.2.3.4.5.6.7.

CBO5 Materii totale n suspensie (MTS)CCO-Cr Azot total ( TKN )Fosfor totalGr simi pH

mgO2/lmg/lmgO2/lmg/lmg/lmg/lUnit pH

300350500305306,5 8,5

2535125152206,5 8,5

92,0090,0075,0050,0060,0034,00-

Valorile rezultate impun o epurare mecano biologic cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate reducerea fosforului.

Statia de epurare Lehliu Gara va fi dimensionata pentru 7000 L.E. la urmatoarele debite de ape

o debit maxim zilnic : 1.200 m3/zio debit mediu/ora : 50 m3/ora (24h/zi)

Tehnologia propusa pentru epurarea apelor uzate rezultate de la orasul Lehliu Gara este tehfurnizata de catre grupul de firme AMINODAN din Danemarca, constand din:

I. TREAPTA MECANICA Instalatie de sitare (filtrare) Bazin de egalizarea concentratiilor de poluanti si de compensare a debitelor apelor uzate Pompe pentru transvazarea apelor uzate pe fluxul statiei de epurare

II. TRATARE CHMICA Dozajul chimicalelor Dozarea floculantului Bazinul de floculare DAC ( Dissolved Air Concentration = Concentrare de Aer Dizolvat ) Bazinul de nivel Inlaturarea namolului


12/77


13/77


13

Din zona de sedimentare, apa curge gravitaional n a doua camer de biofiltre aerate cu ajutorul unesuflante de aer unde procesul acesta rencepe. Dup aceste membrane urmeaz iar o zon desedimentare.

De la a doua camer de limpezire a sistemului de epurare biologica, apa ajunge prin gravitaie n atreia camer de membrane aerate cu ajutorul unei suflante de aer. Aici gsim micro-organismeautotrofe care distrug amoniacul. Acest proces se numete nitrificare, iar dup aceast camer urmeaz iar i o zon de sedimentare. Namolul sedimentat in fiecare dintre cele trei compartimente este recirculat (pompat in bazegalizare) .Apa rezultat din ultima zon de sedimentare poate fi evacuat gravitaional n conducta de evacuare.

Prin tehnologia Biokube, este prevenita formarea hidrogenului sulfurat inca din prima faza (de egalizare).

Namolul rezultat din treapta de epurare biologica, namol cu o umiditate foarte mare (99% pompat cu ajutorul unor pompe mammouth din zonele de sedimentare inapoi in bazinul de egDe aici, el va fi pompat cu ajutorul celor doua pompe de apa uzata in treapta de tratare chimicaIn acest fel namolul biologic va fi compactat pana la aprox. 90 % umiditate si deversat recipient adiacent.

La interval regulate de timp cu ajutorul pompelor mammouth se va recircula o parte din apa trsuper-oxigenata inapoi in bazinul de egalizare. In acest mod se va produce un soc cand vom inaceasta apa super-oxigenata cu apa total lipsita de oxygen si se va forma o zona anaeroba inva elimina hidrogenul sulfurat si azotul din azotati.

Solutie constructiva:

Bazin de beton armat semiingropat, cu dimensiunile: 32,0 x 15,80 x 4,5 m, pe perna de balast.

Peste bazin, pentru adapostirea utilajelor tehnologice si a treptei de tratare mecanica a namol prevazut o hala tehnologica, in care se va construi o camera ce va adaposti tabloul de automalaboratorul.

Peretii exteriori ai bazinului se vor hidroizola la interior cu un mortar special. de asemeneafundatiei se va hidroizola corespunzator.

Intre compartimentele bazinului apa curge gravitational.

Au fost prevazute conducte tehnologice intre echipamente si utilaje, care sa asigure buna funa statiei.Se va executa un record la reteaua de apa potabila, pentru proces si echipamente, precum si personal si laborator.

Se vor executa instalatii sanitare.

Conduta de acces ape uzate in statie urmeaza sa fie realizata de catre ECOAQUA SA Calarasi,actual trecand prin proprietati private.


14/77


14

By-pass general

Pentru situaia cderii alimentarii cu energie electrica a staiei de epurare mecano biologiccompacte (situaie de avarie), pentru a evita inundarea necontrolata a zonei, se va prevedconducta cu rol de preaplini by-pass a staiei de epurare, care va tine cont de debitul maxim posibIn prima faza, dup cderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera influenta se nmagazi in Bazinul de egalizare pana la nivelul preaplinului, dup care deverseaz, in situaia in care nu s-aremediat defeciunea electrica, prin conducta de by-pass.

Utilitati aferente platformei

Apa tehnologica pentru diverse splri se asigura din reeaua de apa potabil de la limita platformeiStaiei de epurare.Platforma Statiei de epurare mecano biologice este prevzut cu centura de mpmntare de protecie pentru consumatorii electrici si cu iluminat pe timp de noapte.Pentru sanatate si securitate ocupationala, operatorul de apa canal va asigura dcorespunztoare (Echipament protecie personal operare si mentenan , stingtoare, etc.).

Instala ii electrice, automatiz ri:

Instalatiile electrice interioare :- instalatii electrice pentru iluminatul general din incaperi- instalatii electrice de forta- instalatii de protective impotriva descarcarilor atmosferice IPT- instalatie de protectie impotriva socurilor electrice prin legare la nul de protective

Instalatiile electrice proiectate se executa:- cu cabluri cu conductori din Cu, cu izolatie din PVC si cu armatura metalica, maparent in spatiile tehnice

Pentru iluminat se monteaza:- corpuri de iluminat cu lampi cu incandescenta in toate incintele statiei de epurare- camera tehnica este iluminata natural, prin ferestre din sticla;

Alimentarea cu energie electrica se va face dintr-un tablou electric.Cladirea va fi prevazuta cu instalatie de paratrasnet.Instalatia electrica este proiectata de catre furnizorul solutiei de epurare, AMINODAN DANEMARCA.

Procesul este complet automatizat, tabloul de automatizare fiind pozitionat intr-o camera tehnologica.

Pentru controlul procesului, a fost prevazuta instrumentatie de masura si control on-line, inte

automatizarea procesului, precum si aparatura de laborator ce permite determinarea instanvalorilor parametrilor urmariti, astfel incat sa se asigure o epurare reala si eficienta a apelor uz

Masuri de protectie si prevenire a incendiilor

In cadrul constructiilor nu sunt necesare compartimentari antifoc dar se iau urmatoarele ma protectie:

- adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foc a elementelor de constuctie s-a realiz pozarea cablurilor, a conductelor si respectiv a conductoarelor de coborare ale instalatiei de pla traznet pe elemente incombustibile;


15/77


15

- nivelul de reactie la foc a materialelor constituent ale instalatiei se asigura prin alcorespunzatoare a cablurilor si alegerea de carcase metalice pentu tablouri electrice

- nivelul de combustibilitate la foc de origine interna a partilor component ale instalaasigura prin folosirea de elemente incombustibile si prin montarea lor pe elemente incombustibTimpul de propagare a incendiilor la cladirile vecine nu se poate estima. Nu este cazul de adoptare a unor masuri speciale pentru desfumare. Aceasta se asigura pnatural - organizat, prin ferestrele prevazute in peretii exteriori.

Laborator

Pentru controlul procesului, a fost prevazuta instrumentatie de masura si control on-line, inteautomatizarea procesului, precum si aparatura de laborator ce permite determinarea instanvalorilor parametrilor urmariti, astfel incat sa se asigure o epurare reala si eficienta a apelor uzLaboratorul a fost prevazut in camera in care este amplasat tabloul de automatizare.

Sistematizare vertical date tehnice functiune, suprafete, instalatii, finisaje

Constructia este de tip cuva deschisa, semi-ingropata, alcatuita din radier, pereti din beton armhala (camera tehnologica) ce adaposteste utilajele, cu suprafata de 7,50 x 15,00 mp alcatuita planseu (placi si grinzi) la nivelul cotei 0,00 cu suprabetonare de 20 cm grosime, necesara rcanalelor de cabluri si drenaj sustinut de stalpi din beton armat monolit in cuva, precum si un (placi si grinzi) la nivel acoperis cota +5,00 si stalpi din beton armat monolit incastrati in peretsau in stalpii din cuva.Radierul si peretii sunt din beton armat monolit, cu o grosime constanta de 40cm. Radierul se peste un strat de 10 cm din beton simplu de egalizare.Fundarea constructiei se va face la adancimea de 2,5 m, de la nivelul terenului, direct pe p balast compactat, situata la adancimea de 2,53,5 m.Sapaturile se vor executa mecanizat si manual, cu taluzuri.

La organizarea spatiilor functionale, in concordanta cu solicitarile tematice ale beneficiarunormele si prescriptiile tehnice in vigoare, s-au dimensionat si propus spatiile utile necesarefunctionarea corespunzatoare a obiectivului proiectat.Compartimentarile functionale ale cladirii tip vor fi:

- rampa acces = 75 mp- camera tehnologica = 106 mp- birou = 7 mp- cuve deschise = 420 mp

Pe intregul amplasament parametrii de construire sunt urmatorii:

- suprafata utila = 520 mp- suprafata construita la sol = 525 mp- suprafata desfasurata = 655 mp- regimul de inaltime = S+P 5.30 m

In ceea ce priveste regimul de finisare proiectat in concordanta cu optiunea beneficiarului si cunormele specifice functiunii, se propun:


16/77


16

FINISAJE INTERIOARE:- pardoseli: - beton sclivisit camera tehnica- pereti si tavane: - tencuieli superioare, vopsele lavabile- timplarie interioara: - usi si ferestre interioare tamplarie metalica

FINISAJE EXTERIOARE:- pardoseli: - beton sclivisit rampa- pereti fatada: - vopsea de exterior de culoare alb- timplarie: - usi intrare timplarie metalica- ferestre - tamplarie metalica cu geam armat- acoperis: - acoperis tip terasa necirculabila acoperita cu membrana hidroizo

scurgerea apelor meteorice facandu-se prin burlane din tabla zincat

Din punct de vedere constructiv noua cladire va fi realizata din:- zidarie de BCA 30cm pentru zidurile exterioare si stalpi si grinzi din beton armat mon

planseul (placi si grinzi) din beton armat. - acoperis: tip terasa necirculabila.- compartimentarile din incinta camerei tehnice sunt realizate din pereti de gips-carton 1

grosime.Date de detaliu privind structura de rezistenta, conditii de executie, faze determinante de urmaexecutiei, sunt precizate in volumul de specialitate.

1.4.4 Detalii de amplasament

Suprafata de teren ce se va ocupa de catre obiectele tehnologice proiectate apartin domeniulual comunei. Terenul este amplasat in intravilanul comunei.

Suprafata ce se va ocupa temporar:- cu reteaua de canalizare menajera: 28.740 mp;- cu reteaua de distributie apa potabila: 9.760mp.

Suprafata ocupata definitiv:

-statia de epurare: 525 mp;-statii de pompare SP3-SP6: 16 mp;-camine: 330 mp.

1.5. Descrierea etapelor acestuia

Durata propusa pentru realizarea investitiei este de 10 de luni de la semnarea contractufinantare.


17/77


17

Principalele etape de realizare a proiectului sunt:

Obtinerea avizelor, acorduri, autorizatii Executia lucrarilor de constructii Montare echipamente Racorduri electrice, inclusiv sistem de automatizare procese.

1.6. Durata etapei de functionare

Pentru reteaua de canalizare si statia de epurare se are in vedere experienta existenta pe plan munde exista situatii in care alaturi de retehnologizari de inalta performanta coexista si otehnologice slab performante chiar de la prima etapa (care uneori au peste 100 de ani).

Reteaua de distributie a apei potabile,reteaua de canalizare si statia de epurare subt proiectateo durata de functionare in conditii normale de intretinere si exploatare de cel putin 30 - 50 pentru o durata de serviciu normata de 7 ani pentru utilaje si 50 ani pentru constructii.Reteaua de distributie a apei potabile, statia de epurare si reteaua de canalizare vor funcontinuu, 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana, 365 zile pe an.

1.7. Informatii despre productia realizata si necesarul de resurse

Q orar max = 7,12 l/s (25,65 mc/h) corespunztor lungimii reelei noi de distribuie a apei L = 4.880m.Dimensionarea reelei noi de canalizare s-a f cut considerndu-se consumurile de la alimentareaap a oraului Lehliu Gar Extinderea reelei de alimentare cu ap), respectiv:

Q orar max 106 mc/h (29,55 l/s), corespunztor unei populaii de 4333 locuitori din care:- 990 cu apartamente la bloci q specific = 150 l/om/zi- 3343 cu locuine la casei q specific = 120 l/om/zi

Debitul nominal al statiei de epurare a fost fixat la un debit zilnic mediu 1050 m3/zi (incluzandtotalitatea apelor uzate tehnologice si menajere evacuate din localitatea canalizata conform pro

Pentru asigurarea functionatii statiei de epurare sunt necesare:- apa pentru prepararea solutiilor de coagulanti, floculanti 2,5 m3/zi- coagulanti- floculanti- energie electrica.

Energie electrica statia epurare, si statiile de pompare: 45kW/h x 18h = 810 kW/zi x 365295.650 kW/an-Putere echipamente statia de epurare = 63kW ;- Putere echipamente statii de pompare ape uzate= 10 kW

Cantitatea anuala de apa uzata epurata :1050 [mc/zi] x 365 zile = 38.250 mc/an


18/77


18

1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitateapropusa

Activitatea desfasurata pentru constructia retelei de canalizare, statiei de pompare si a componstatiei de epurare apartinand orasului Lehliu Gara, respectiv la functionarea obiectivului nu cosursa de radiatie electromagnetica si ionizanta.

Referintele folosite in analiza efectuata legata de poluarea prin zgomot sunt urmatoarele: SR ISO 1996: Caracterizarea si masurarea zgomotului din mediul inconjurator

Partea 1: Marimi si procedee de baza.Partea 2: Obtinerea de date corespunzatoare pentru utilizarea terenurilor Partea 3: Aplicatii la limitele de zgomot

STAS 10009-88: Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se refzgomotul exterior).

STAS 6156-86: Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii culturale. Limite admisibile si parametrii de izolatie acustica.

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536 din 3.07.1997 STAS 10144/4-80: Caracteristici ale arterelor de circulatie din localitatile rurale si urban

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate sunt prezentate in tab.1.8.1

1.8.1. In perioada de constructie

Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea staepurare a apei uzate orasenesti, in general, (operatiunile efectuandu-se concomitent. Utilajele pentru totalitatea operatiilor efectuate pe amplasament si puterea acustica asociate:

Betoniere: 2 buc. cu capacitatea de 8 m3 fiecare, Lw 105 dB(A); Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw 115 dB(A); Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m

3; Lw 107 dB(A)

Macara mobile: 1 buc cu capacitatea de 30 t, Lw 110 dB(A).

Nivelul de zgomot variaz funcie de tipuli intensitatea operaiilor, tipul utilajelor n funciune,regim de lucru, suprapunerea numrului de sursei dispunerea pe suprafa orizontal i/sauvertical, prezena obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din msur tori, efectuate la societai cu activiti similare, nivelul de zgomot definit, n zonutilajelor, la o distane de 10 15 m prezint valori de:

60 115 dB(A) zon de aciune a mijloacelor auto (basculante, cisterne,etc);

Pentru activiti de tip industrial sunt prevzute limitri ale nivelului de zgomot la limita funcional din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activitile specificeOrganiz rii de antier se ncadreaz n locuri de munc n spaiu deschis,i seraporteaz la limitele admise conform Normelor de Protecie a Muncii, care prevd ca limit maxim admis la locurile de munc cu solicitare neuropsihic i psihosenzorial normal a ateniei 90 dB(A) nivel acustic echivalent continuu pe s ptmna de lucru.La aceast valoare se poate aduga corecia de 10 dB(A) n cazul zgomotelor impulsive (impulde amplitudini sensibil egale).


19/77


19

n zona protejat cu funciune de locuire, situat la > 400 m distan fa de sursele de zgomot ceapar in Organiz rii de antier , se apreciaz c nivelul zgomotului emis de utilaje nu va dep i pe perioada zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).

Organizarea deantier prin dotrile tehnice, administrativei sociale de care dispunei printehnologiile utilizate nu constituie o surs de radiaii pentru mediu.

1.8.2. La functionarea obiectivului

Sursele de zgomot apartinand orasului Lehliu Gara sunt reprezentate de utilajele prevazute pomparea apei si suflantele prevazute la treapta biologica aeroba.Sursele de zgomot pe perioada de functionare a obiectivului analizat:

pompe pentru pomparea apei, recirculare namol, evacuare ape epurate, dozare evacuare namol;

suflante de aer; instalatie deshidratare namol

Se mentioneaza faptul ca aceste utilaje sunt montate in constructii din beton armat/containechipamente care asigura protectie acustica.


20/77

Studiul de impact si raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediulu

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productieiDenumire Cantitate anuala Denumire CApa epurata 1050 m3/zi = 38.250 mc/an Energie electrica 2

Tratare namol 1150 m3/an Polimeri + coagulanti pentru tratare ape siconditionare namol

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Nr.crt

Denumirea materiei prime, asubstantei sau preparatuluichimic

Cantitatea anuala/Existenta in stoct

Clasificarea si etichetarea substantelor sauCategoriePericuloase/nepericuloase(P/N)

Periculo

1 Coagulanti/floculanti organici 4/0,5 N


21/77


Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

Tipulpoluarii

Sursadepoluare

Nr.surse depoluare

P o l u a r e m a x

i m a p e r m

i s a ( l

i m i t a

m a x

i m a a d m

i s a p e n t r u o m

s i

m e d

i u )

P o l u a r e

d e f o n d

Poluare calculata produsa de activitate si maeliminare/reducere

Pe zonaobiectivului

Pe zonele de protectie/restrictie aferenteobiectivuluiconformlegislatiei invigoare

Pe zone rrecreere sau protejate considerare a Fara masurdeeliminare/reducere a poluari

Zgomot Pe perioada de functionareSuflantetrepta biologica

1+1 50dB(A) 40dB(A) 96 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A

Pompe apeuzate

5 50dB(A) 40dB(A) 90 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A

Pompenamolrecirculat in bazinul deaerare/evacuarenamolexcedentar,etc

2 50dB(A) 40dB(A) 90 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A


22/77


Autobas-culantetransportnamol

1 50dB(A) 40dB(A) 60 115dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A)

Pe perioada de executie constructiiAutobetoniere

2 50dB(A) 40dB(A) 60 115dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A)

Radiatieelectro-mangetica

Nu estecazul

Radiatieionizanta

Nu estecazul

Poluare biologica

Nu estecazul


23/77


23

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

Au fost analizate mai multe tehnologii de epurare a apelor uzate, astfel:o oferta Adiss SA Baia Mare,o oferta SC Danex Consult SRL Bucuresti,o oferta Aminodan Danemarca.

Oferta Debit influent Q uz zimax

Suprafata deteren necesara

Putereinstalata

Adiss SA in betoane

1500 mc / zi ( 9000 LE ) 7000 mp 93 kW

Adiss SA containeresupraterane

1500 mc / zi ( 9000 LE ) 1054,5 mp 110 kW

SC Danex ConsultSRL Bucuresti

1400 mc / zi ( 7000 LE ) 99,5 kW

AminodanDanemarca

1200 mc / zi ( 7000 LE ) 525 mp 63 kW

Parametri de epurare asigurati: Nr crt Denumire indicator UM Concentraia

limit max.admis,

valori maximeadmise conf NTPA 001

( iesire )

Concentratiiasigurate laevacuare

ADISS SA

EvacuareDanexConsult

EvacuarAminodaDanemar( conformcertifica

/15.11.20ETA

Danemarc1.2.3.4.5.6.7.

CBO5 Materii totale n suspensie(MTS)CCO_Cr Azot total ( TKN )Fosfor totalGr simi pH

mgO2/l

mg/lmgO2

/lmg/lmg/l

253512515220

6,5 8,5

253512515220

6,5 8,5

253512515220

6,5 8,5

1035

< 755

1,5

6,5 8,5

* ETA = Biroului Danez al Comitetului Tehnic European de aprobarechipamentelor pentru constructii

Fata de cele aratate mai sus, s-a ales tehnologia Aminodan Danemarca, tehnologie ce asigura de epurare superior , cu un consum de energie mic .De asemenea, s-a luat in considerare si suprafata de teren necesara, care sa corespunda splimitat existent in incinta statiei de epurare existente.


24/77


24

Avand in vedere ca efluentul, Valea Argovei, este caracterizat printr-o curgere lent (zona sensibila),s-a adoptat o tehnologie de epurare prin care s se rein substanele fertilizante care pot conduce leutrofizarea acestora (fosfor, azoti compuii afereni).

Pentru dezinfectia efluentului, au fost analizate urmatoarele posibilitati:- clorinare

- instalatie de UV- generatorul de Neutox

Clorinarea

Reactivitatea mare a clorului creaza probleme serioase. Reactioneaza instantaneu cu multi corganici si anorganici, cum ar fi aminele si amoniul rezultand produsi organici halogenati si recloramine.

o Este costisitoare in exploatare;o Implica riscuri in exploatare (butelii sub presiune);o Necesita avize suplimentare;o

Transportul buteliilor cu clor se supune unor cerinte suplimentare de securitate. Instalatiile de UV

Sunt indicate in special pentru dezinfectarea apei potabile, mai putin in cazul apelor uzate, turbiditatea sau anumite substante dizolvate in apa pot reduce eficienta procesului de dezinfect

o Sunt indicate in special pentru debite mici (la nivel de gospodarii, locuinte individuale) o Implica un consum de energie electrica ridicat.o Lampile de UV necesita curatare frecventa, in special cele imersate.o Trebuie inlocuite la perioade scurte de timpo Costurile initiale sunt mici, dar costurile de exploatare sunt ridicate.

Generatorul de Neutox

Generatorul, conceput de firma Aquament din Danemarca, produce trei lichide distincte, u pentru tratarea apei, dezinfectarea si sterilizarea apei. Procedeul se bazeaza pe electroliza elimina utilizarea chimicalelor in procesul de tratare si dezinfectare a apei. Electro-Activitatea Apeireprezinta apa ce a fost supusa la electroliza si impartita in doua produse, Anioni si Catozi. Aeste un biocid lichid eficient care ucide microorganismele, inclusiv bacterii, virusi, spori siCatodul are multiple proprietati ale unui detergent non-spumos.

Sistemul este complet automatizat, controlul procesului precum si procedurile de intretinerconduse prin intermediul unui automat programabil (PLC).

n traseul hidraulic al procesului, AQUAMENT a instalat un senzor ORP (senzor de determ potentialului de oxido-reducere). Acest senzor trimite informatii la tabloul de comand, urmrinddozajul si calitatea apei prin 3 parametrii: potential de oxido-reducere, pH si conductPotentialul de oxido-reducere ne ofer informatii despre evolutia oxidrii, urmrind astfel deficitul deoxigen din ap (att biologic ct si chimic). Dup informatiile culese de senzorul ORP, se poamonitoriza permanent calitatea apei. Valorile optime pentru dezinfectie sunt cuprinse n int500 650 mV. Apa distilat la 25C are un ORP de 225 mV. Dup dozare, valoarea acestuia creste l240mV.


25/77


25

Utilizarea generatorului de NEUTOX este usoara, fara riscuri si extrem de ieftina. Costurile deexploatare precum si costurile cu materia prima sunt extreme de mici.

Consumul de sare: aproximativ 25 kg / 3500 l de solutie NEUTOX

Service-ul este asigurat de catre firma producatoare.

Produsul biocid NEUTOX - amestec de acid hipocloros si hipoclorit de sodiu, geneechipamentul AQUAMENT se incadreaza in prevederile HG 956 din 18/08/2005 - privind p pe pia a produselor biocide, art.11 alineat 1. De asemenea, substanta se afla pe lista substanelor active aprobate de Comunitatea European, admise n componena produselor biocide ,conform directivei Directiva 98/8/CE, a Parlamentului Europeani a Consiliului fiind acceptata pentru plasarea pe pia i utilizare n scopuri biocide (vezi Regulament nr. 1048 din 13/06/2Publicat in Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. 178 din 09/07/2005, intrat in vigoare09/07/2005, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2032/2003 privind a doua etap a programuluide lucru de 10 ani prevzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a ParlamenEuropeani a Consiliului privind introducerea pe pia a produselor biocide (text cu relevan pentru

SEE) (produsul se regaseste in lista sub numele de active chlorine mixture of hypochlorous asodium hypochlorite produced in situ (Anexa II substante active existente si tipuri de pincluse in programul revizuit) .

NEUTOX :

este de patru ori mai eficient decat hipocloritul in aceeasi concentratie. Ucide toate tipurile de bacterii, virusi , fungi, chiar si sporii Nu miroase si nu are gustPentru dezinfectia apei efluente la statia de epurare Lehliu Gara se va utiliza generatorul de Ne

1.10. Localizarea geografica si administrativa a terenului

Obiectivul de investitie este amplasat in orasul Lehliu Gara, judetul Calarasi, amplasat in parteV a judetului Calarasi, n imediata apropierea a autostr zii Soarelui (A2).Statia de epurare se va dezvolta pe latura sudica a localitatii pe teren apartinand actualei stepurare.

1.11. Informatii despre planificarea/amenajarea teritoriului

Suprafata ocupata temporar:-retea canalizare menajera: 28.740 mp;- retea alimentare cu apa; 9760 mp.

Suprafata ocupata definitiv:-statia de epurare: 525 mp;-statii de pompare SP3-SP6: 6 mp;-camine: 330 mp.


26/77


26

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descriere tehnologie

Treapta I mecanica- fizico chimica

Apa uzata intra in treapta mecanica a statiei de epurare constand din sistemul de filtrare mcomplet automatizat, pornirile-opririle acestuia fiind controlate de catre tabloul de automaticontrol in functie de incarcarea organica din apa uzata. Rolul acestui filtru este de a retine msolide grosiere pentrua se proteja si pompele montate in bazinul de egalizare.

Materiile in suspensie grosiere retinute dupa treapta mecanica sunt transportate automat si desintr-un container usor, care poate fi pozitionat pe trotuarul de langa bazinul din beton armat.

Apa rezultata dupa sistemul de filtrare curge gravitational in bazinul de egalizare ce este dot pompe speciale de apa uzata, una in functiune si una rezerva, si un senzor de nivel conetabloul de automatizare si control. Acesta, pe baza informatiilor primite de la senzorul de

porneste si opreste pompele de apa uzata.Bazinul de egalizare are capacitatea de a prelua varfurile de debit si concentratie de poluanti caparea pe parcursul unei zile.

Din bazinul de egalizare apa este pompata catre bazinul de floculare dotat cu un agitator, deapa uzata fiind inregistrat de un debitmetru.

In bazinul de floculare are loc precipitarea si flocularea materiilor in suspensie din apa utilizand clorura ferica ce va fi dozata de la bazinul de depozitare a clorurii ferice utilizand odozatoare, dozarea facandu-se in conducta de legatura spre bazinul de floculare.Tot aici are loc reducerea fosforului, prin dozare cloruri de aluminiu, care precipita fosforfixeaza intr-o sare insolubila care este eliminata odata cu namolul din bazinul de egalizare, natrebuie evacuat de doua ori pe an.

Dozarea clorurii ferice este controlata de valoarea pH-ului din apa uzata. Aceasta valoare a va fi prestabilita in tabloul de automatizare si control si va fi masurata cu ajutorul unui senzor

Pentru a stabiliza suspensia precipitata inainte de procesul de concentrare, un floculant va de catre pompa dozatoare de floculant, catre bazinul de floculare sau prin conducta de legatuconcentrator.

Dozarea floculantului este controlata fiind proportionala cu debitul apei uzate.

Bazinele de floculant sunt dotate cu ejectoare, regulatoare de nivel, agitatoare si automatizari.

Apa procesata cu adaos de coaguilanti si floculanti, curge din bazinul de floculare catre conce

Pentru a ajuta procesul de concentrare a suspensiilor precipitate se utilizeaza sistem de presuaerului, DAC (concentratie de aer dizolvata), apa uzata este adaugata prin conducte special gareduca presiunea de la DAC situate in conducta de legatura catre concentrator.


27/77


27

Apa utilizata la DAC va fi controlata de un debitmetru, fiind produsa continuu in sistemul DAapa curata din bazinul de nivel.

Din rezervorul de apa, dotat cu un regulator de nivel, apa va fi pompata utilizand pompe de pmare prin ejector in bazinul de mare presiune dotat cu regulatoare de nivel ce controleaza debi

care intra in bazinul de presiune mare fiind conectat la o alarma daca bazinul de presiune mgolit sau este prea plin.In ejector, aerul comprimat din compresor va fi amestecat cu apa intr-o anumita cantitate, conde valvele pentru aer si apa din sistemul DAC. Presiunea de functionare de aproximativ 6 atmofera saturatia optima de aer in apa.

Prin reducerea presiunii in fishtails valva de presiune, milioane de bule microscopice si unde aer sunt eliberate. Bulele de aer se ataseaza de materiile in suspensie din apa procesata, case ridica la suprafata concentratorului in mod constant.

Apa purificata este condusa de la fundul bazinului catre bazinul de nivel, care controleaza

apei si namolul in concentrator. Pentru a asigura un continut ridicat materii in suspensie tonamol, lamele sistemului raclor vor fi controlate de tabloul de automatizare si control- in comcu coborarea/urcarea nivelului apei din bazinul de nivel.

Sistemul de nivel telescopic din bazinul de nivel va creste automat nivelul in concentrator si vlamele sistemului raclor. Raclarea este desfasurata pe o perioada de 10-20 de minute, duplamele sistemului raclor se vor opri, iar sistemul telescopic din bazinul de nivel va micsora din concentrator. Toate aceste actiuni sunt comandate de catre tabloul de automatizare si cFiecare urcare/coborare de nivel si ciclu de razuire se intampla la fiecare 3-5 ore, dar va fi detin timpul pornirii si programarii fiecarui sistem AMINODAN.

Pentru a obtine un pH permisiv in apa procesata purificata, se utilizeazahidroxid de sodiu cdozat din recipientul de depozitare de catre pompele aferente de dozaj catre bazinul de nivel, de pH-ul din apa uzata. Aceasta valoare a pH-ului va fi prestabilita in tabloul de automaticontrol si va fi masurata cu ajutorul unui senzor de pH.In aceasta treapta de epurare fizico-chimica se reduce gradul de poluare din apa in proportie si de asemenea se retine fosforul excedentar proceselor biologice.

Namolul este condus printr-un ejector catre un bazin intermediar.

Apa din bazinul de nivel, curge gravitational in treapta biologica.

Deasupra bazinului din beton armat, pe o suprafata de15 x 7,5 m, se va amenaja o hala in carmonta utilajele tehnologice ale acestei trepte. Tot aici se vor monta si recipientii pentru flocuhala se va organiza si un birou (compartimentare cu pereti de gips-carton) care va adaposti tabautomatizare si control si un mic laborator Cladirea va avea prevazute in pardoseala linii de drenaj pentru eventualele scurgeri si sursa potabila pentru diverse necesitati.

Apa rezultata va fi introdusa in bazinul de egalizare de unde va intra in procesul de epurare.


28/77


28

Treapta 2 biologica sistem BioKube

Epurarea biologica este realizata in trei faze, necesare pentru a putea obtine un efluent in lstandardului NTPA 001/2002In aceasta treapta de epurare biologica se produce atat nitrificarea, cat si denitrificarea.

In prima faza apa rezultata din bazinul de nivel curge gravitational in prima camera de membintervale precise de timp. Una dintre conditiile unui proces de epurare reusit este cronomexacta a curgerii apei uzate spre camerele de epurare. Membranele sunt aerate cu ajutorusuflante de aer. Apa uzata curge prin bioblocuri, unde bacteriile heterotrofe distrug matorganic. Dupa prima camera de membrane apa uzata este dirijata catre prima zona de sedimen primul stadiu, are loc reducerea CCO-Cr.Din zona de sedimentare, apa curge gravitational in a doua camera de membrane aerate cu aunei suflante de aer unde procesul acesta reincepe. Dupa aceste membrane urmeaza iar o zsedimentare.In aceasta a doua camera incepe procesul de nitrificare (amoniacul este transformat de catre nitrificatoare in prezenta oxigenului, in nitrati si nitriti.

De la al doilea compartiment de decantare, apa ajunge prin gravitatie in a treia camera de meaerate cu ajutorul unei suflante de aer. Aici se finalizeaza procesul de reducere a azotului, prinacestuia de catre bacterii specializate, iar dupa aceasta camera urmeaza iarasi o zona de sedimeApa rezultata din ultima zona de sedimentare poate fi evacuata gravitational in conducta de evsi va corespunde normativului NTPA 001/2002 din Romania referitoare la CBO5, CCO-Cr, Mi pHsau, dupa cum urmeaza:

CBO5,med. : 25 mg/l max.CCO-Cr, med. : 125 mg/l max.MS, av. : 60 mg/l max.P : 2 mg/l max. pH : 6,5-8,5

Namolul care se sedimenteaza in fiecare sectiune de epurare este pompat inapoi cu ajutor pompe mammouth in bazinul de egalizare de cateva ori pe zi precum si o cantitate de apa pentru procesul de denitrificare. In acest fel incepem epurarea apei uzate din faza incipenta, c bazinul de egalizare.

Namolul rezultat din treapta de epurare biologica, namol cu o umiditate foarte mare (99% pompat cu ajutorul unor pompe mammouth din zonele de sedimentare inapoi in bazinul de egDe aici, el va fi pompat cu ajutorul celor doua pompe de apa uzata in treapta de tratare chimica

In acest fel namolul biologic va fi compactat pana la aprox. 90 % umiditate si deversat recipient adiacent.

La interval regulate de timp cu ajutorul pompelor mammouth se va recircula o parte din apa trsuper-oxigenata inapoi in bazinul de egalizare. In acest mod se va produce un soc cand vom inaceasta apa super-oxigenata cu apa total lipsita de oxygen si se va forma o zona anaeroba inva elimina hidrogenul sulfurat, principalul motiv al mirosurilor neplacute.


29/77


29

Avand in vedere ca prin fisa tehnica 2696 / 23.11.2007 emisa de SC Ecoaqua calarasi, anCertificatul de urbanism 99 / 24.10.2007, s-a conditionat emiterea avizului favorabil cu readeshidratarii mecanice a namolului si dezinfectie cu UV, s-a solicitat precizarea gradudeshidratare a namolului precum si cerintele fata de solutia de dezinfectie a efluentului (dsolicita UV ) .

Prin adresa 260 / 11.12.2008, SC ECOAQUA SA precizeaza ca gradul de deshidratare pentruva fi de 22 % si se doreste dezinfectia efluentului.

Pentru deshidratarea namolului, se va monta in hala tehnologica o instalatie de deshimecanica a namolului, care va asigura 24 26 % substanta uscata pentru namolul ce va fi evacontainer si dus la groapa de gunoi (sau la o instalatie de prelucrare fermentare anaeroba, prurma caruia va rezulta biogaz).Pentru dezinfectia efluentuluise utilizeaza generatorul de Neutox.

Produsul biocid NEUTOX - amestec de acid hipocloros si hipoclorit de sodiu, geneechipamentul AQUAMENT se incadreaza in prevederile HG 956 din 18/08/2005 - privind p

pe pia a produselor biocide, art.11 alineat 1. De asemenea, substanta se afla pe lista substanelor active aprobate de Comunitatea European, admise n componena produselor biocide,conform directivei Directiva 98/8/CE, a Parlamentului Europeani a Consiliului fiind acceptata pentru plasarea pe pia i utilizare n scopuri biocide (vezi Regulament nr. 1048 din 13/06/2Publicat in Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. 178 din 09/07/2005, intrat in vigoare09/07/2005, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2032/2003 privind a doua etap a programuluide lucru de 10 ani prevzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a ParlamenEuropeani a Consiliului privind introducerea pe pia a produselor biocide (text cu relevan pentruSEE) ( produsul se regaseste in lista sub numele de active chlorine mixture of hypochloroand sodium hypochlorite produced in situ ( Anexa II substante active existente si tipuri de pincluse in programul revizuit ) .

LISTE DE ECHIPAMENTE SI DOTARI, SPECIFICATII TEHNICE

Lista si specificatii tehnice echipamente tehnologce si instrumentatie tehnologie

echipament nr buc specificatii tehnice

sistem de sitare

filtru (instalatie desitare) 1

Q = 44 mc/hfanta: 3 mmP = 0,75 kW

sistem de evacuareretineri de la site 1 se descarca intr-un container alaturat

treapta chimica DAC ( Dissolved Air Concentration = Concentrare de AerDizolvat )

V efectiv bazin = 900 mc ( LxlxH = 15000 x 15000 x 4000 mm )

senzor de nivel 1 de tip switch domeniu de masura: 0 - 4,0 m pompe pentru apa uzata, 2 Q = 44 mc/h


30/77


30

1 + 1 H = 30 mCAP = 4,9 kWIP - 69

debitmetru pentru apauzata 1 electromagnetic

bazin pentru apa potabila 1 V = 4,8 mcconstruit din inox sau polietilenasenzor de nivel pentru bazinul de apa potabila 1 tip switch

pompa de inalta presiune 1

Q = 24 mc/hH = 85 mCAP = 3,0 kW

compresor 1Q = 30 mc/h p = 7 bar P = 3,0 kW

ejector 1 constructie proprie Aminodan bazin de inalta presiune 1 V = 2,0 mcsenzor de nivel pentru bazinul de inalta presiune

3 tip switch

debitmetru pentru apaDAC 1 electromagnetic

bazin pentru solutie declorura ferica 1 V = 1 mc

pompa pentru solutia declorura ferica 1Q = 0,05 mc/hH = 20 m CAP = 0,022 kw

automatizare pentrucontrolul pH -ului ladozarea clorurii ferice

1 set produs de Hach Lange

eductor pentru FloculantP(p) 1 buc constructie proprie Aminodan

bazin pentru floculantP(p) 1 buc V = 1,0 mc - produs exclusiv de Aminodan

senzor de nivel pentru bazinul pentru floculant 1 semnal 4 20 mAagitator 1 P = 1,1 kW

pompa pentru floculantP(p) 1

Q = 0,3 mc/hH = 20 mCaP = 0,022 kW

bazin de floculare 1 produs exclusiv Aminodan


31/77


31

agitator pentru bazinulde floculare 1 P = 0,75 kW

concentrator secundar 1 V = 30 mctubulatura intrare cuvalva de presiune pentruconcentratorul secundar

1

bazin de intrare de laconcentratorul secundar 1

bazin de nivel pentruconcentrator 1 V = 0,6 mc

senzor de nivel pentru bazinul de nivel pentruconcentrator

1 set marca Marton Air CYLINDER

sistem raclor completautomat pentru

concentrat

1 P = 0,37 kW

ejector pentruconcentrat 1 produs Aminodan

bazin pentru sodacaustica 1 V = 1,0 mc - produs exclusiv de Aminodan

pompa pentru sodacaustica 1

Q = 0,05 mc/hH = 20 mCAP = 0,022 kW

automatizarea pentrucontrolul pH-ului la

dozarea sodei caustice

1 set Hach Lange

sectiunea III (2 ) - sistem de tratament biologic BIOKUBE

bazin pentru bioreactori 3V = 300 mc / bucLxlxH = 5000 x 15000 x 4000 mm

aerator pentru sistemulBIOREACTOR 6 p = 7,5 Kw

ELEMENTEBIOREACTOR (BIOKUBE )

18v = 20 MC / BUC

l X L X h = 2400 X 2400 X 3500 MM

TABLOU COMPLETDE CONTROLPENTRU SISTEMULAMINODANINSTALATIETENSIUNE INALTAINSTALATIE DEJOASA TENSIUNE


32/77


32

CONDUCTE SIVALVE DIN PVCconducte si valve dininoxdiagrama electricadiagrama procesuluidiagrama conductelor schita de pozitionareschita fundatiei sicanalizarii planul greutatilor ambalajDeshidratare namolinstalatie dedeshidratare mecanica a

namolului 24 26 %substanta usacataDeshidrator Sistem de mixare acoagulantuluiPompa si sistem dedozaj a coagulantuluiSenzori de nivelValve si tubulaturiInstalatii electrice si deautomatizareDezinfectia apei epurateGenerator de NeutoxTablou de automatizaresi controlPompe de dozareSenzor ORP ( masurarea potentialului de oxido-reducere )Rezervor sare ( NaCl)Rezervor de contact , de

3 mc

3.2 Lista dotari de laborator si specificatii tehnice:

Nr denumire echipament nr. buc producator specificatiiCrt. tehnice--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. spectofotometru Corona Mobil DR 2800 1 buc producator Hach Lange FT2. Termostat LT 200 1 buc producator Hach Lange FT la


33/77


33

3. termostat LT20 1 buc producator Hach Lange FT lab4. teste cuveta CBO5 6 buc producator Hach Lange FT la5. teste cuveta BOD5 6 buc producator Hach Lange FT la6. BOD5 dilution water set T5 6 buc producator Hach Lange FT l7. teste cuveta CCO ,

domeniu de masura 15-150 mg/l 6 buc producator Hach Lange FT l

8. test cuveta LATON TN,domeniu de masura 1-16 mg/l TN 6 buc producator Hach Lange FT l9. test cuveta fosfat orto-total ,

domeniu de masura 0,5-5 mg/l PO4 6 buc producator Hach Lange FT 10. test cuveta amoniu , 2,0 47 mg/l 6 buc producator Hach Lange FT 11. controler SC 1000 PM 6 Sens 1 buc producator Hach Lange FT l12. sensor de amoniu NH4D 1 buc producator Hach Lange FT l13. sonda on-line LDO

( domeniu de masurare 0 .. 20 ppm ) 1 buc producator Hach Lange FT

2.4. Depozite

In incinta statiei de epurare se vor prevedea urmatoarele depozite:- depozit reactivi de tratare fizico-chimica apa si de conditionare namol;- depozit intermediar de namol deshidratat pe actualele platforme ce se vor reabilita.

3.DESEURI

Deseurile rezultate din perioada de functionare a statiei de epurare sunt prezentate in tab. 3.1.

3.1. Anticiparea cantitatii de deseuri solide generate (nume, cod, cantitate)

3.1.1. Deseuri rezultate in perioada de exploatare

Deseurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului sunt: deseuri tehnologice retinute in sistemul de canalizare si statia de epurare (namoluri din r

de canalizare, retineri pe filtre, namol deshidratat) Deseuri menajere; Deseuri de la echipamentele electrice si electronice; Deseuri metalice, piese uzate; Ambalaje din PVC de la transportul reactivilor de conditionare namol (coagu

polielectroliti).

Deseurile masinilor: uleiuri si grasimi, lampi luminiscente vechi. Cabluri, cauciuc.

Tipuri de deseri retinute:- reinerile pe filtre cu un volum de 1,05 m3/zi = 383 m3/an;- nmolul deshidratat cu un volum de aproximativ 2,1 m3/zi = 767 m3/an poate fi utilizat

n agricultur ca ngr mnt daca are calitatea corespunzatoare in limitele reglementdepozitat la depozitul ecologic de deseuri menajere sau la o instalatie de prelucfermentare anaeroba, proces in urma caruia va rezulta biogaz.


34/77


34

Depozitarea se face in conditii corespunzatoare urmand a se efectua testul de calitate al namovederea valorificarii pe terenurile agricole sau al eliminarii in conditii corespunzatoare de promediului dupa efectuarea buletinelor de analiza necesare conform reglementarilor in vigoare (tehnice din 14/01/2004, publicata inMonitorul Oficial, Partea I nr. 66 din 27/01/2004 privind protectia mediului si n special a solurilor, cnd se utilizeaza namoluri de epurare n agriculturaDeseuri/reziduuri periculoase

Lampi cu luminescenta, reactivi de laborator expirati, alte substante chimice vor fi colectate intr-un loc special alocat si vor fi predate unei firme autorizate pentru procesare sau reciclare, sadepozitate in sectorul pentru substante periculoase la locul de depozitare finala. Transporturealizat prin intermediul vehiculelor speciale in conformitate cu cerintele impuse.

Contracte necesare de preluare deseuri:- deseuri menajere;- namolul rezultat din activitatea statiei de epurare;- substantele chimice expirate;- servicii de colectare a deseurilor periculoase si transportul acestora la un incinerator ecologic

abilitate in procesare.3.1.2. Deseuri rezultate in perioada de constructie

Deseurile rezultate in perioada de constructie a obiectivului sunt:

- deseuri din excavatii (pamant, resturi de radacini) ;- deseuri metalice- deseuri ambalaje (galeti din plastic, cutii carton, folii PVC), resturi de panouri, resturi de m plastice- materiale de constructii resturi de caramizi, resturi de mortar, beton, saci de ciment

- baterii auto si anvelope uzate, uleiuri uzate;- deseuri menajere- deseuri din activitati administrative: hartie si carton, consumabile epuizate/uzate (cartuse de tdischete uzate, piese uzate, etc)

Deseuri/reziduuri periculoase

Lampi cu luminescenta vor fi colectate intr-un loc special alocat si vor fi predate unei fiautorizate pentru procesare sau reciclare, sau vor fi depozitate in sectorul pentru substante perila locul de depozitare finala. Transportul va fi realizat prin intermediul vehiculelor specconformitate cu cerintele impuse.

3.2. Propuneri pentru post utilizarea materialelor rezultate din demolare

Nu este cazul.

3.3. Depozitarea finala a deseurilor

Deseurile rezultate sunt colectate in sistem separativ fiind eliminate/valorificate unitati prelucreaza aceste tipuri de produse.


35/77


Managemetul deseurilor

Denumireadeseului

Cantitatea prevazuta a fi

generata

Starea fizica (solid S,lichid L,semisolid SS)

Codul deseului Codul privind principala proprietate periculoasa

Codulclasificariistatistice

Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului

Deseuri menajere 0,3 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7477483; 7511

Deseuri de lareactivi substchimice:-sticlarie, flacoane

-deseuri netoxice

Se vor cuantifica

lunar

SL/S

15 01 0716 05 07*

H6 4100

Baterii siacumulatori uzati

1 buc/an S 16 06 05 H8; H6 6024; 602

Deseuri de laechipamenteleelectrice sielectronice

Se vor cuantifica

anualS 16 02

4531

Anvelope scoasedin uz

Se vor cuantifica

anual

16 01 03 6024; 6024

Deseuri metalice 0,5 t/an S 16 01 17 3710

Namol rezultat instatia de epurare 1150 m3

/an SS 19 09 02 4100 Deseuri de lemn dela paleti detransport

200-400 kg/anse vor

cuantificaulterior

S 15 01 03 -1533


36/77


Deseuri rezultate in perioada de executieDeseuri de produse petroliere

15 l/ an SS 16 07 08* H3.A6312

Slamurile de beton Se vor cuantifica

S 17 01 01 4511

Deseuri menajere 2,1 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 77483; 7511

Deseuri metalice 0,5 t/an S 17 04 07 3710 Deseuri de izolatiesi protectieanticoroziva

100 kg/an S 17 06 04 4532

Pamantsapatura/umplutura

500 m3 S 17 05 04 4511


37/77


37

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DEREDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

In Romnia cursurile de ap sunt clasificate n cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V)conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatorirealizeaz prin comparaii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate parte.

Calitatea apelor este urmrit conform structuriii principiilor metodologice ale Sistemului Naional de Monitoring a Calitii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucr ri statistice, precedatede analizai validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calitiiglobale a apelor.

a) Apa de suprafata

Reteaua hidrografica a judetului Calarasi este reprezentata de bazinul vaii Dunarii al raului Arges siun subbazin al Mostistei. Pe teritoriul judeului Clrai, Dunrea are o lungime de 150 km. Debitulmediu multianual al Dunrii este de 5890 m3/s la intrarea n jude i cca 5970 m3/s la ieire. Debitulse dirijeaza n principal pe Dunrea Veche (90 %), braul Borcea fiind slab alimentat (cca 600mc/s). Dup legtura acestuia cu braul R ul procentul crete la cca 60 % , ceea ce face ca navigaias fie dirijat n prezent pe traseul Dunrea Veche R ul Borcea.Afluentul cel mai important al Dunrii n cadrul judeului este rul Arge, care se vars n aceasta namonte de Oltenia la km 431 + 0500. Intrarea n jude se face n aproprierea localitii Budeti cuo suprafa de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vrsare, aceasta crete la 12590 km2. Cretereasuprafeei de bazin se datoreaz n principal afluentului acestuia, Dmbovia (2830 km2) pe care l primete n aval de Budeti. Debitul mediu multianual al rului Arge la intrarea n jude este 56m3/s, iar la vrsare ajunge la 73 m3/s.

n administrarea SGA Clrai, pe teritoriul judeului Clrai fluviul Dunrea este monitorizat nseciunea amonte Oltenia, statia Dorobantui Braul Borcea n sectiunea Galdau.Analizele au pus n evidenta urmatoarea ncadrare Tabel 4.1.:

Tabelul 4.1.1 Calitatea fluviului Dunrea monitorizata de SGA Clrai n anul 2007

NrCrt

Parametrii urmariti U/M Clasa de calitate

Fluviul Dun rea Bra Borcea

Tronson Am. Olteni a Dorobantu Modelul1 Indicatori fizici Mg/l - - -2 Regimul de oxygen Mg/l III II-III II-III3 Nutrienti Mg/l II-III II II-III4 Ioni generali,

salinitateMg/l II II II

5 Micropoluanti g/l I I I6 Plancton nr/l

mezosaproba

mezosaproba

mezosaproba7 Alge bentonice nr/mp

mezosaprobaO-

mezosaproba-

8 Macrozoobentos nr/mp mezosaproba

mezosaproba

mezosaproba


38/77


38

Prul Valea Argova este afluent de stnga al r. Mostitea.Codul cadastral: XIV 1.35.6Conform Atlasului Cadastral din Romnia s-au extras urmtoarele date morfohidrografice ale prului Valea Argova:

Pr. Argova n seciunea de confluen cu acumularea Iezerul Mostitea:- Date privind cursul de ap:

- lungimea L = 23 km- altitudine: - amonte 41 m- aval 13 m

- panta medie 0,001 (1%0)- Date privind bazinul hidrografic:

- suprafa F = 305 kmp- altitudine medie 39 m- suprafa fond forestier 378 ha

Pr. Argova n seciunea amonte confluen pr. Cucuveanu:- Date privind cursul de ap:

- lungimea L = 15 km- altitudine: - amonte 41 m

- aval 19 m- panta medie 0,001 (1%0)

- Date privind bazinul hidrografic:- suprafa F = 116 kmp- altitudine medie 45 m- suprafa fond forestier 378 ha

Din datele hidrologice ntocmite de INHGA Bucureti n anul 2006 pentru pr. Valea Argovei dinB.H. Mostitea, debitele maxime pe pr. Argova n seciunea rambleului drumului judeean LehliuGar Valea Argovei (F = 60 kmp) sunt :

Probabilitate de dep ire 10% 5% 1% F (kmp)Qmax (mc/s) 5,7 8,4 15,5 60

Pentru pr. Valea Argovei n seciunea amonte rambleu DN3 Bucureti Constana s-au dedusurmtoarele debite maxime (F = 35 kmp)

Probabilitate de dep ire 10% 5% 1% F (kmp)Qmax (mc/s) 4,75 7,0 12,5 35

b. Apa subterana

Sistemul de Gospodarire a Apelor C lra i are n administrare o retea constituita din 69 de forajehidrogeologice de ordinul I si II, distribuite pe tot arealul judeului.n cadrul programului de monitorizare a reelei hidrogeologice se efectueaza urmarirea cantitativa sicalitativa prin masuratori ale nivelului hidrostatic si prelevari de probe de ap n doua campaniianuale de la un numar de 20 foraje reprezentative.Datorita faptului ca anul 2007 a fost sarac n precipitaii (cu mult sub media anual) majoritateaforajelor hidrogeologice au fost influentate, avand scaderi semnificative ale nivelului hidrostatic


39/77


39

4.1.2. Alimentarea cu apa

In prezent in orasul Lehliu Gara exista retele de alimentare centralizata cu apa potabila. Prin prezentul proiect se va extinde reteaua de alimentare cu apa, reteaua de canalizare si se va reabstatia de epurare.

Alimentarea cu apa potabila in amplasamentul statiei de epurare se face din sursa proprie

alimentare cu apa a orasului Lehliu Gara.

Pentru combaterea unui eventual incendiu in statia de epurare se va utiliza apa potabila de bransament sau apa decantata preluata din bazinul de omogenizare.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Evacuarea apelor pluviale din oras de face in sistem separativ de apele uzate menajere si industrApele uzate menajere rezultate din incinta statiei de epurare se evacueaza in statia de epurare usufera procese de epurare fizico-chimica, biologice si avansate.Apele sunt epurate in statia proprie de epurare inaintea evacuarii in receptorul natural, in VaArgovei, lacul Buzoieni.Apele de spalare a echipamentelor si utilajelor sunt evacuate in statia de epurare treapta biologica.

Sistemul actual de canalizare al oraului Lehliu Gar const dintr-o reea cu lungimea total 7,25km, care se va extinde cu 14.370m.Statia de epurare ape uzate reabilitata trebuie sa asigure epurarea debitelor de apa colectate sistemul de canalizare al orasului, debitul influent in statia de epurare la nivelul anului 2028 va f

Q uz zi max = 1.105,42 mc / zi ( 12,79 l/s )Q or zi max = 92,12 mc / zi ( 25,59 l/s )

Comparativ cu debitul actual de cca. 4,3 l/s = 370 m3

/zi debitul actual


40/77


Bilantul apelor uzate

Sursa apelor uzate (procestehnologic)

Totalul apelor uzategenerate

Ape uzate evacuate Ap

m3/zi m3/an Menajere Tehnologice (apa denamol) Pluviale Inm3/zi m3/an m3/zi m3/an dm3/s m3/an m3/zi

In perioada de functionare a statiei de epurare dupa retehnologizareApa uzata 1096 400000 1096 400000 -

In perioada de executie a statiei de epurare -situatia actualaApa uzatamenajera

370 135050 370 135050 - -


41/77


41

4.1.4. Prognozarea impactului

Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice aleamplasamentului proiectului

Orasul Lehliu Gara are asigurata sursa de alimentare cu apa potabila din front de captare, destatie de tratare, gospodaria de apa si partial retea de distributie. Prin prezenta investitie nu

necesara extinderea sursei de alimentare cu apa potabila ci numai extinderea retelei de distribuapei potabile, a celei de canalizare si reabilitarea statiei de epurare existenta. Prin invest prezentata in capitolele anterioare nu se solicita debite suplimentare de apa din receptori natnici din surse subterane (fiind utilizata gospodaria de apa existenta), conditii in care investitia nuimpact asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor si corpurilor de apa provocat de apele uzate evacuate

Evacuarea apelor uzate epurate corespunzator conform proiectului, nu are impact negativ asucalitatii apelor de suprafata intrucat receptorul natural final (Valea Argovei si raul Mostistasigura un grad de dilutie mare iar efluentul epurat respecta limitele reglementate prin NT001/2005.

Se evidentiaza faptul ca evacuarea apelor uzate menajere epurate in statia de epurare de tip mec biologic nu are impact negativ asupra resursei de apa si nici a ariei protejate Natura 2000 situaaval, Valea Mostistei.

Folosinte de apa in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

Nu este cazul

Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa

In cazul functionarii necorespunzatoare a treptei de epurare biologica a apelor uzate, din calipsei reglajelor fazelor de exploatare (reactie biologica, decantare, evacuare), a conditiilor mnefavorabile (timp deosebit de rece cand scad eficientele treptelor biologice si cele legateeliminarea azotului), apa uzata este necorespunzator epurata.

Poluarile accidentale duc la agresarea factorilor de mediu (stres ecologic, perturbatie). In acestsunt fundamentale trei aspecte:

- modul de expunere la stres a diverselor biocomponente ale ecosistemului;- raspunsul ecosistemului la actiunea factorilor de stres;- modul de adaptare sau refacere a ecosistemului in urma actiunii factorilor de stres.

Perturbatiile sunt de doua feluri:- perturbatia soc sau socul perturbator care produce o alterare relativ instantanee

densitatii unei specii, dupa care sistemul se relaxeaza sau revine in starea sa initiala;- perturbatia durabila care cauzeaza o alterare de durata a densitatii unor specii si aceaalterare se mentine pana cand are loc adaptarea unei alte specii.

Descarcarile accidentale de ape insuficient epurate de la statia de epurare nu pot produce un s punctual, de soc asupra cursului de apa Valea Argovei si apoi raul Mostistea intrucat apele su procese de epurare mecano-biologica inainte de evacuarea in receptorul natural.

Impactul transfrontiera

In faza de operare a statiei de epurare nu vor fi generate efecte negative cu impact transfronEfectele preconizate sunt urmatoarele:


42/77


42

reducerea polurii difuze de la populatia din zona ca urmare a utilizarii sistemului de ti puturi absorbante pentru colectarea dejectiilor umane in gospodarii. Poluarea difuza efect si asupra calitatii apelor de suprafata prin transferul permanent existent intre panfreatica si apa de suprafata..

Transportul si depozitarea/utilizarea namolurilor rezultate din statia de epurare se va facerespectarea legislatiei in domeniu pentru asigurarea protectiei solului si nu va avea impasupra teritoriilor statelor vecine.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

In cazul nerealizarii indicatorilor de calitate pe efluentul statiei de epurare se va procedaverificarea eficientelor de epurare pe trepte de epurare si se aplica un proces de amorscorespunzator care sa tina seama de necesarul de namol activ in treapta de epurare biologicavarsta namolului, namolul excedentar ce trebuie evacuat din sistem, gradul de recircularnamolului, etc. urmarindu-se imbunatatirea performantelor statiei de epurare.

Masuri de prevenire a poluarii accidentale ale apelor

Se vor stabili inaintea punerii in functiune a Statiei de epurare a apelor uzate rezultate din OrLehliu Gara odata cu elaborarea Regulamantului de exploatare al statiei de epurare.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Teritoriul judeului Clrai apar ine n totalitate sectorului cu clim continental.Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judeului ca urmare a uniformitii reliefului decmpie. Se caracterizeaz prin veri foarte calde , cu precipitaii slabe mai ales n avers i prin iernirelativ reci marcate uneori de viscole puternice, dar i de frecvente perioade de nclzire care provoac discontinuitate n distribuia teritorial a z pezii. n partea sudic a judeului exist untopoclimat specific luncii Dunrii, cu veri mai caldei ierni mai blnde dect n restul cmpiei .In anul 2007, clima a fost diferita fa de anul precedent: iarna blanda, lipsita de zapada. varacalduroasa cu temperaturi caniculare in luna iulie si august, si un regim pluviometric sara precipitatii.Situaia meteorologic n anul 2007, (datele meteo sunt furnizate de staia meteo apar inndSistemului de monitorizare a calitii aerului) este redat n tabelul alaturat:

An 2007 Temp. medie

lunara (0

C)

Cantitatea de

precipitatii( l/m 2)

Ianuarie 6.33 11.3Februarie 4.19 6Martie 8.2 4.2Aprilie 11.9 3.1Mai 19.55 1.8Iunie 24.28 11.83Iulie 26.76 0.4August 24.58 23


43/77


43

Septembrie 18.17 9.7Octombrie 12.6 25.2 Noiembrie 4.73 26.55Decembrie 0.49 13.75

Tabelul 4.2.1. Date meteorogice n anul 2007Situaia meteorologic n anul 2006, pe baza datelor nregistrate de staia meteo apar innd APMClrai este redat n tabelul alaturat :TemperaturaMedie ( 0C )

Temperaturamaxim ( 0C )

Temperaturaminima ( 0C )

Data nreg.Temp. Max.

Data nreg.Temp. Min.

13.80 37.01 -12.6 21.08.2006 07.02.2006

Tabelul 4.2.2. Date meteorologice n anul 2006 nregistrate de Staia Meteo APM ClraiSub aspect cilmatic, zona Br ganului se carcaterizeaza printr-un pronutat grad de continentalismcu contraste mari de la var la iarn.Valorile medii anuale ale temperaturii aerului sunt cuprinse tre 10-110C. n timpul anuluitemperatura aerului este n continu evoluie, de la valori medii nehative n intervalul decembrie-februaruie, la valori pozitive n intervalul martie noiembrie. Luna cea mai rece este ianurie, cvaloarea medie a temperaturii coboar sub -30 C.Luna cea mai cald este iulie, cu valori medii n jurul a 230 C.Precipitaiile au un caracter continental, producndu-se difereniat de la o lun la altai de la un anla altul. Suma anual este cuprins ntre 400-500mm.Cele mai mari valori s-au nregistrat n zona de cmp ca efect al fenomenului de convecie termic din sezonul cald, iar cele mai mici n lunc i balt, ca urmare a curenilor descendeni care iaunatere pe suprafaa apei datorit unei nclziri mai reduse.Maximum de precipitaii cad n luna mai-iunie, nsumnd cca. 25% din valoarea total anual,valoarea minim nregistndu-se n lunile august- septembrie, urmare a predominii timpului seniniuscat.

4.2.1.2 CALITATEA AERULUI IN ZONA ANALIZATA

Monitorizarea calitatii aerului in zona Clrai se realizeaza in sistem automat, prin doua statiiamplasate in punctele Chiciu si DSV Clrai :

Sta ia automat ChiciuEste amplasat n zona de frontier Chiciu i asigur monitorizarea calitii aerului astfel :- n sistem DOAS ( Spectroscopie optic de absorbie diferenial ) cu echipament automat de tipOPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH- analizoare automate pentru H2S , PM 10i CO- parametrii meteo prin staia meteo automat proprie

Sta ia automat DSVEste amplasat la Direcia Sanitar Veterinar i asigur monitorizarea calitii aerului astfel :- n sistem DOAS ( Spectroscopie optic de absorbie diferenial ) cu echipament automat de tipOPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH- analizoare automate pentru H2S i PM 10- parametrii meteo prin staia meteo automat proprie

Sta ia Meteo automat de fond e ste amplasat pe platforma staiei METEO Clrai i asigur determinarea parametrilor meteo pentru zona comun Clrai Silistra .


44/77


44

Parametrii meteo determinai prin staia meteo automat de fondi prin staiile meteo automateaflate n amplasamentele staiilor automate Chiciui DSV sunt : temperatura , viteza , direciavntului , umiditatea , presiunea atmosferic i radiaia solar Poluantii monitorizati si numarul determinarilor inregistrate sunt prezentate sintetic in urmattabel :

Tabel 4.2.3.Jude Ora Sta ia Tipul

sta ieiTippoluant(SO 2,NO x,TSP,PM 10,Pb, Cd,etc)

Num rdetermin ri

Concentra iamedieanual

Frecven adep iriivaloriilimitadupaOrdinul592/2002sau dupaProiect

Observa ii

Clrai Clrai Chiciu Fond SO2 4161 12.80 0 NO2 4203 9.55 0

NO 3614 7.13 FaralimitaH2S 6169 0.07 0.24FENOL 2870 2.60 0.07O3 4004 54.26 0.06CO 3048 0.33 0

DSV Impact SO2 6939 10.36 0.01 NO2 7586 7.20 0 NO 6130 12.85 Fara

limitaH2S 5279 0.68 0.01FENOL 4543 4.46 1.37O3 5196 50.26 1.37

4.2.2 Surse si poluanti generati

Perioada de demolare

Nu este cazul.

Perioada de constructie

Durata estimata a lucrarilor de constructie este de 12 luni pentru realizarea investitiei extinderretea de alimentare cu aoa, extindere retea de canalizare si reabilitare statie de epurare. Nummaxim de personal ce va fi folosit va fi de 30 de persoane din care 25 muncitori.

Poluantul specific operatiilor de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectrudimensional larg, incluzand si particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de 10m(particule inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transpomaterialelor.


45/77


45

Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip Diesel cu care sunt echipate utilajevehiculele pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu contde metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromat policiclice HAP, substante cu potential cancerigen).Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar si de nivel

redus.

Tabel 4.2.4. Emisii de poluanti generate de sursele mobile in perioada de constructie

Sursa Debite masice (g/h)

NO x CH 4 COV CO N 2O SO 2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehi-cule

273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrarilor de constructie nu poate fi facuta in rapcu prevederile OM 462/1993 Conditii tehnice privind protectia atmosferei deoarece aceste sursunt nedirijate, iar limitele prevazute de OM 462/1993 se refera la surse dirijate.De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate lucrarilor de constructie nufi prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijata a poluantilor.Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestude surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respe prevederile legale in vigoare.

Perioada de functionare

Sursele de poluanti sunt impartite in surse potentiale de miros si surse de emisii de gaz. Surselemisii de gaz sunt reprezentate de: procese de descompunere biochimica, reactii chimvaporizarea.

Compusii organici volatili (COV) sunt emisi din sistemele de colectare, epurare si stocare a apuzate prin volatilizarea compusilor organici la suprafata lichidului. Emisiile se pot produce mecanisme difuzive si/sau convective. Difuzia se produce cand concentrata la suprafata apei mult mai ridicata decat concentratia mediului. Materiile organice volatilizeaza sau difuzeaza inintr-o incercare de a atinge echilibrul dintre fazele acvatice sau vaporoase. Convectia se prodcand aerul curge peste suprafata apei, maturand vaporii organici de la suprafata aeruluitransportandu-i in aer. Proportia de volatilizare este direct legata de viteza aerului la suprafata ap

Alti factori care afecteaza direct proportia de volatilizare include suprafata apei uzate, temperasi turbulenta, timpul de retentie al apei uzate in bazin/sistem, adancimea apei uzate in sistconcentratia compusilor organici in apa uzata si proprietatile lor fizice (precum volatilitatedifuzivitatea in apa), prezenta unui mecanism care inhiba volatilizarea (precum un film de ulei)un mecanism contrar (precum biodegradarea).

Multe din elementele de colectare si epurare a apelor uzate sunt cu suprafata libera (neacoperceea ce permite volatilizarea COV din apa uzata.


46/77


46

Decantoarele primare/bazine de flotatiePrimul scop al acestora este de a separa orice grasime, ulei, spuma si materii solide continute inuzata. Majoritatea sunt echipate cu sisteme de indepartare la suprafata pentru indepartarea acesubstante. Decantoare sunt dotate insa in principal cu sisteme de raclare pentru colectareaindepartarea acumularilor depuse pe radier.

Bazinul treptei de epurare biologica

Epurarea biologica a apelor uzate se realizeaza in principal prin utlizarea bazinelor de aerMicroorganismele care metabolizeaza aerobic au nevoie de oxigen pentru realizarea biodegradcompusilor organici din care rezulta o productie de energie si biomasa. Mediul aerobic in bazirealizeaza prin utilizarea aerarii pneumatice. Aceasta aerare serveste de asemenea la mentin biomasei intr-un regim bine amestecat. Scopul este mentinerea concentratiei de biomasa la un nla care epurarea este efici

Documents

38394393 Studiu de Impact